76 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 597 bis/11.VIIL2014 ¢) Date geologice generale, pe baza hartilor intocmite de Institutul Geologie 4) Date geotehnice obtinute din studii geotehnice realizate pentru. construetiile existente din vecinatate, din harti de zonare geotehnicd din amplasament sau din vecinitate, din arhive accesibile ¢) Incadrarea obiectivului in zone de rise” (cutremur, alunecairi de teren, inundatii) care formeazi .Planul de amenajare a teritoriului national ~ Sectiunea V - Zone de rise” Anexa C: CONTINUTUL ~ CADRU AL STUDIULUI GEOTEHNIC Studiul geotehnic pentru un obiectiv de investitii se va intoemi pentru fazele de proiectare Stidiu de fecabilitate i Proiect tehnic (P.Th.), inclusiv in etapa de Documentayie tehnicd pentru autorizarea construcpiilor (D.T.A.C), astfel cum sunt acestea definite in legislatia national in vigoare, i va confine, in principal, urmatoarcle: Cul. Date generale a) Denumirea si amplasarea luerarii b) Investitor/Beneficiar ©) Proiectant general 4) Proiectant de specialitate pentru Studiul geotehnic ¢) Numele si adresa tuturor unitiilor care au participat la investigarea terenului de fundare, cu precizarea categoriei de luerri in care au fost implicate 1) Date tehnice furnizate de beneficiar gi/sau proiectant privitoare la sistemele constructive preconizate, C.2. Date privind terenul din amplasament a) Date privind zonarea seismica b) Date geologice generale ©) Cadrul geomorfologic, hidrografic si hidrogeologie @)_ Date geotehnice (a se vedea pet. €.3 si C.4) ¢) _Istoricul amplasamentului si situatia actual 1) Conditii referitoare 1a vecinatajile lucrarii (constructii invecinate, trafic, diverse retele, vegetatie, produse chimice periculoase etc.) g) Incadrarca obiectivului in “Zone de rise” (cutremur, aluneedri de teren, inundatii) care formeaza “Planul de amenajare a teritoriului national ~ Sectiunea V — Zone de rise”, C.3. Prezentarea informa lor geotehnice Capitolul din Studiad geotehnic privitor la prezentarea informatiilor geotehnice va cuprinde: a) prezentarea lucririlor de teren efectuate; b) metodele, utilajele si aparatura folosite; ©) datele calendaristice intre care s-au efectuat lucririle de teren si de laborator; d)_metodele folosite pentru recoltarea, transportul si depozitarea probelor; ¢) stratificatia pusd in evidenta; 1) nivelul apei subterane si caracterul stratului aevifer (cu nivel liber sau sub presiune) 2) caracteristicile de agresivitate ale apei subterane gi, eventual, ale unor straturi de pimant; h) eventuala existent a unor presiuni excedentare ale apei in porii piméntului (fafa de presiunea hidrostatie8);me | MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 597 bis/11.VIIL2014 i) denumirea laboratorului autorizat/acreditat care a efectuat incercarile/analizele pAmanturilor si apei in cazul investigatiilor prin foraje, cu prezentarea in copie a autorizatiei laboratorului si a anexei cu incercarile de laborator autorizate/acreditate; j) rapoarte asupra incercarilor in laborator si pe teren cuprinzdnd buletine de incercare, diagrame, gratice si tabele privitoare la rezultatele lucrarilor experimentale; k) fige sintetice pentru fiecare foraj sau sondaj deschis, cuprinzind: descrierea straturilor identificate, rezultatele sintetice ale incercarilor de laborator geotehnic, rezultatele penetrarilor standard - SPT (daca este cazul), nivelurile de aparite si de stabilizare ale apei subterane (a se vedea modelul din anexa I a prezentului normativ); }) releveele sondajelor deschise si eventuale relevee ale fundatiilor constructiilor Invecinate; m) buletine sau centralizatoare pentru analizele chimice; n) planuri de situatie cu amplasarea lucrarilor de investigare, harti cu. particularititile geologico-tehnice, geotehnice, geofizice si hidrogeologice ale amplasamentului sau a uunei zone mai extinse (daca este cazul); 0) sectiuni geologice, geotehnice, geofizice, hidrogeologice, bloc-diagrame; p) alte date rezultate din lucrarile intreprins. Observatii: Buletinele de inceteare care cuprind inregistrarea tuturor datelor objinute in timpul incerearilor si toate clementele necesare verificariicalculelor care au condus la rezultatele incercitilor respective se pastreaz, de regula, la unitatea elaboratoare. Copii ale acestor buletine vor fi inaintate beneficiarului, la eererea acestuia CA, Evaluarea informatiilor geotehnice Capitolul din Studiul geotehnic privitor la evaluarca informatiilor geotchnice va cuprinde: a) incadrarea lucrarii intr-o anumiti categorie geotehnicd sau a pirtilor din luerare in diferite categorii geotehnice; b) analiza si interpretarea datelor lucririlor de teren si de laborator si a rezultatelor incerearilor, avand in vedere metodele de prelevare, transport si depozitare a probelor, precum si caracteristicile aparaturii gi ale metodelor de incercare. Daca unele rezultate sunt nerelevante, insuficiente sau imprecise, acest lucru trebuie mentionat si comentat; dac& este cazul, se vor face propuneri pentru efectuarea unor lucrari suplimentare; c) sectiuni (profile) caracteristice ale terenului, cu delimitarea diferitelor formatiuni (straturi) pentru care se stabilese valorile caracteristice si valorile de calcul ale principalior parametri geotehnici; se va preciza modul de determinare a valorilor caracteristice si de calcul, ponderile acordate diferitelor grupuri de valori (determinate prin ineercari in laborator sau in situ, preluate din banci de date etc.) si dispersia acestor valori; d) aprecieri privind stabilitatea generala si locala a terenului pe amplasament; e) adincimea si sistemul de fundare recomandate, determinate de conditiile geotchnice, hidrogeologice si seismice; ) evaluarea presiunii conventionale de baz si a capacitatii portante (in cazul fundarii directe), precum si a capacititii portante a pilogilor sau a baretelor (in cazul fundari indirecte); g) necesitatea imbundtatirii/consolidarii terenului. 778 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 597 bis/11.VIIL2014 Anexa_D: RECOMANDARI PRIVIND AMPLASAREA PUNCTELOR DE INVESTIGARE GEOTEHNICA Punetele de investigare pe teren se vor marca pe amplasament inainte ca procesul de investigare sa inceap’. Locatiile lor si cotele trebuie sa fie ridicate topografic si raportate pe un plan la terminarea investigatiilor. Atunci cand se aleg locatiile punctelor de investigare, este indicat sa se fini seama de urmatoarele aspecte: = punctele de investigare trebuie dispuse astfel incdt si poata fi recunoscuta stratifieatia pe amplasament; ~ punetele de investigare pentru o lucrare trebuie sa fie amplasate in puncte critice prin raport cu forma, comportarea lucratii si distributia asteptata a Incarcarilor (de exemplu la colturile suprafetei de fundare); ~ pentru structuri liniare (gosele, cai ferate, autostrazi, canale de aductiune principale, etc.) investigattile prin foraje, sanfuri sunt precedate de 0 cartare detaliat& pe o fasie de teren cu Jafimea de 100 m, putind fi extinsd pe intregul contur al zonei instabile afectate de alunecd de teren. Punctele de investigare trebuie dispuse Ia distanfe adecvate prin raport cu axa longitudinala a lucrétii, tinand seama de 1ajimea total a luerarii, cum ar fi ampriza unui rambleu, unui debleu sau a unei refele rutiere: ~ pentru structuri pe sau in apropiere de un versant sau taluz (inclusiv excavajii) punctele de investigare este necesar si fie dispuse astfel incat sA se poatd evalua stabilitatea taluzului sau exeavatieis ~ punctele de investigare trebuie si fie dispuse astfel incat sf nu prezinte vreun rise pentru constructie, pentru lucrarile de executie sau pentru vecinataji (de exemplu, ca urmare a modificarilor pe care le pot provoca in conditiile de teren gi de apa subterana); + aria Iuata in considerare pentru investigatiile geotehnice va fi extinsa pani la o distant dincolo de care se asteapti si mu se produc’ nici o influent’ daundtoare asupra zonci invecinate; ~ pentru punetele de masurare piezomettice, este necesar sd se considere posibilitatea utiliza cchipamentului instalat in cursul investigarié terenului pentru o monitorizare continua in timpul si dupa perioada de executie a luerarilor. Anexa E: RECOMANDARE CU TITLU DE EXEMPLIFICARE PRIVIND INTERSPATHLE SI ADANCIMEA INVESTIGATIILOR (conform pet. B3 din Ancxa Ba standardului SR EN 1997-2:2007') E.1 in ceea ce priveste spatierea si adancimea punctelor de investigare a terenului, la pet. B3 din Anexa B (informativa) a standardul SR EN 1997-2;:2007, sunt recomandate urmatoarele; | (1) Cu privire la interspatiile intre punetele de investigare: | pentru clidiri inalte si cladiri industriale, o refea cu puncte la distangét intre 15 m si 40 m; | — pentru constructii pe suprafete mari, o retea cu puncte la distanfe nu mai mari de 60 m; ' Textul de mai jos, marcat eu bara laterala, reproduce, eu acordul Asociatiei de Standardizare din Roménia nr. LUC/13/163 din 13.11.2013, prevederile pet. B3 din standardul SR EN 1997-2:2007, i| MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 597 bis/11.VIN.2014 — pentru constructii liniare (drumuri, cai ferate, canale, conducte, diguri, tuneluri, ziduri de sprijin) distanfe intre 20 m si 200 m; — pentru structuri speciale (de exemplu poduri, rezervoare, fundatii de masini) dowd pani la sase puncte de investigare pe fundatie; = pentru baraje gi deversoare distanfe intre 25 m si 75 m in lungul sectiunilor relevante. (2) Valorile adancimii de investigare z, sunt recomandate in continuare - nivelul de referinga pentru z, este cel mai coborat punct al fundatiei structurii sau elementului structural sau baza excavatiei. Atunci cand sunt specificate mai multe altemative pentru stabilirea lui z,, este necesar si se utilizeze cea care conduce Ia valoarea cea mai mare. NOTA - Pentru hucririle de mare complesitate, unele puncte de investigare se extnd in general la adéncim mai ‘mari decit ecle speciticate de la (5) pint la (13) (3) Atunci cand se anticipeaza conditii geologice nefavorabile, cum ar fi straturi slabe sau compresibile sub un strat cu portanfa ridicata, este indicat sf se aleaga intotdeauna adaneimi |de investigatie mai mari. (4) Atunci end conditiile de la (5) la (8) gi (13) sunt realizate pe straturi de roca rezistente, adancimea de investigare se poate reduce la z, = 2 m, dar dacd geologia nu este distineti cel putin un foraj este necesar si fie efectuat pana la o adancime de minimum z, = 5m. Daci un strat sténcos este intalnit la baza propusi a structurii, aceasta se ia ca nivel de refering pentru Z. De altfel, za Se raporteaza la formatiuni stancoase. (5) Pentru clidirile inalte si lucririle de construcfii ingineresti este indicat si se utilizeze cea ‘mai mare dintre urmitoarele condifi (a se vedea figura E.1 a): i Z¢26m; i Z_ 23,0 by. in care br este latura mica a fundatiei, |(6) Pentru fundatiile pe radier si cladirile cu mai multe elemente de fundare ale cairor efecte in |straturile mai adanci se suprapun: | 292 1,5:bp in care by este latura mica a cladi (ase vedea figura E.1 b). 79MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 597 bie/11.VIl.2014 a a) fundatie 4b) structura Figura E.1 — Cladiri inalte, proiecte de lucrari de constructii ingineresti (7) La umpluturi si sipaturi, este indicat si se indeplineascd cea mai mare dintre urmatoarele conditii (a se vedea figura E.2): @) umpluturé b) excavarie Figura E.2— Umpluturi si excavatit a) Pentru umplutur = O8h < 24 < 12h 26m in care este inaltimea umpluturi b) Pentru sapaturi fn care h este adincimea excavatiei, Reine