rig aa i Asisten{a si reprezentarea neloiala nea de asistenfa si reprezentarea neloiala constituie o reglementare nous in i care, potrivit Expunerii de motive a Codului penal, urmareste sanctio- jelor judiciare provocate cu intentie de persoanele chemate s& reprezinte sau edele unei persoane in cadrul unei proceduri judiciare, comise prin [mle cu advepsaritcelor pe care fi reprezintd in eadrul une procedurii Hin asemenea cazuri, interesele persoanelor reprezentate sunt adesea grav ‘ueori find chiar ireparabile (de exemplu, avocatul care asisti o persoand zi civili o induce in eroare comunicandu-i ci nu poate ataca o hotrdre cu filegea prevedea acest drept, ori i sfatuieste pe adversarul din proces ce [poate depune pentru a avea castig de cauzz in fata propriului client), efiunea poate fi asemanata cu abuzul in serviciu ori, uneori, chiar cu luarea infractiuni ce nu pot fi refinute in sarcina avocatului, avand in vedere c& are calitatea ceruta de lege in asemenea cazuri Al ineriminarii este inspirat de mentirile similare ale art. 467 C.pen. fi. 371 C.pen. portughez, art. 380 C.pen. italian gi art. § 356 C.pen. german. na incriminatoare 284. Asistenta si reprezentarea neloiala ‘apta avocatului sau a reprezentantului unei persoane care, in infelegere basi cu 0 persoana cu interese contrare in aceeasi cauzi, in cadrul unei ‘ri judiciare sau notariale, vatama interesele clientului sau ale persoanei Atate se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda, waceeasi pedeapsi se sanctioneaza infelegerea frauduloasd dintre avocat ‘eentantul unei persoane si un tert interesat de solufia ce se va pronunta Scopul vitimarii intereselor clientului sau ale persoanei reprezentate, a Penal se pune in migcare la pHingerea prealabili a persoanei ‘ul juridic al infractiunii const in relajiile sociale privind infaiptuirea Corecta asistare gi reprezentare @ justitiabililor, Fara a repre- infractiunea protejeaza gi acele relatii care presupun i avocat ori reprezentant al unei persoane in proce mod subsidiar, se procedurhSubiectii infractiunii Subiectul activ al infractiunii este circumstantiat, putind fi numaj yq reprezentantul unei persoane. ville sista care igi desffigoara activitatea in condifiile Legij privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Dac’ 0 persoand pretnde avocat (dar in realitate nu este) si, cu aceast’ ocazie, vatima interesele ‘care © asisti sau o reprezint in cadrul unei proceduri judiciare, se yor infractiuni (de exemplu, exercitarea fara drept a unei profesii sau activitayi ~ C.pen. raportat la art. 25 alin. (2) din Legea nr. 51/1995; ingeldciune ~ art, 244 iar nu cea de asisten{a si reprezentare neloiala' Reprezentantul unei persoane poate fi atat cel /egal (de exemplu, rept uunei persoane juridice, potrivit actelor sale constitutive, care reprezint pare proces, ori reprezentantul legal al unei persoane fizice lipsite de capacitate de ets citiu), judiciar (de exemplu, practicianul in insolvenja desemnat de instanfa seme zinte persoana juridica intr-un proces penal, potrivit art. 491 alin, (3) Coma) ! administratorul judiciar ori lichidatorul unei persoane juridic tsi convengional (de exemplu, mandatarul, consilierul juridic). In acest sens, sunt relevante prevedee art. 80 gi urm. C.proc.civ si, respectiv, ale art. 88 si urm. C.proc.pen, | Participatia penal este posibila sub toate formele; in privinta coauloraiit acesta se poate refine in situatia in care existé mai multi avocafi ori rept aceleiasi persoane. Subiectul pasiv principal este statul, ca titular al infptuirii justiiel. Infra are si un subiect pasiv secundar, reprezentat de persoana vatamatd prin frauduloasé a avocatului sau reprezentantului, Subiectul pasiv secundar poate il Persoana fizicd, cat $i 0 persoana juridica | ' In sensul c& se poate retine totusi §i acea Penal comentat, Partea special, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2014, Pe MA, Hotea, Consideraii privind impactul noilor reglementari in materie fesiei de avocat (www-unbr.ro), potrivit cu care daca a | . wdacd o astfel de persoand Plinint legale & profesici de avocat pentru toatd lumen, tapta fiind de nat ractiune, a se vedea N. Neagi AAR, Trandafir ocadlIneuinfractiunii const in existenja unei proceduri de orice { notariale (succesorale, de divort ete.), Noses Siete de art. 284 C.pen. daca este vorba de o asisteny sau repre- ‘desfaguratd CU ocazia altor situafii in afara de cele prevazute de textul jn cadrul unor negocieri contractuale, cu ocazia medierii ete.). ‘yu mai mentioneazt in mod expres c& infractiunea se comite in udiciare ori notariale, cauza” la care se referd textul de eee decat o astfel de procedura, cele doua variante ale eo esistenja infractiunii se grefeaza pe existenfa unui raport de reprezen decurge din prevederile legale sau poate consta intr-un contract de eeaate poate On contract de mandat, o hotirare judecdtoreasca prin care este iat jusiciar ete. ‘Latura obiectiva \cfiunii, in varianta de la alin, (1), consta in vatimarea Heseorclientului avocatului ori ale persoanei reprezentate. O asemenea vataimare erelizeaz’ in urma unei injelegeri frauduloase cu 0 persoana cu interese contrare in few caurd; in absen{a acestcia, fapta nu reprezint& asistenfa gi reprezentare ball Aga cum s-a ardtat in doctrind, intelegerea frauduloasa trebuie s& fie oculta, félshow fie cunoscuta de client sau persoana reprezentata’, intrucat in caz contrar BkEpoxie vorbi de asistenta ori reprezentare ne/oiald. Prin urmare, contrarietatea de Menu reprezint’, in sine, un motiv pentru retinerea infractiunii previzute de MM Coen; astfe!, dacd clientul cunoaste intelegerea cu partea cu interese con- $m eva putea pune problema, cel mult, a nerespectarii unei obligatii profesionale WeVizte de Legea nr, 51/1995. Cu privire la contrarietatea de interese, s~a ardtat ch $88 poate rezulta implicit din pozitiile opuse avute in cadrul procesului (de Peale $i parat, inculpat si parte civil4), dar si din imprejurdrile concrete de exemplu, inculpatii ori reclamantii intre ei pot avea interese contrare)’. ——— " . Peale fi retinuta infractiunea de Gi. deoarece, pe de o pi din declaratia persoanei vatimate, renuntarea stu s-a datorat relatiilor tensionate pe care avocatul le~a avut cu judecitorul At parte, nu existi dovada unei injelegeri frauduloase intre avocat $i o Ghat contre celor ale persoanei vitamate, Renunaren avocatului LD. ta fa cae su este o chestiune de executarea contractulut de asistenya juridica gi # se circumscrie prevederilor art, 284 C.pen.” A se vedea C.A, Craiova, ‘ninori, Incheierea penala nr, 298/11.09.2015, definitiva (www.roliiro). 1 in Comentariv 1, p. 604, Wa clujeand, p. 386. Ack. Trandafit “Blementul material al intra isten{a si reprezentare neloiald reclamata de per- aya cum reiese din cuprinsul incheierilor de de cétre avocatul 1D. la repre- ocaiieuse referd textul de lege se poate realiza printro multi ‘aptice, atat prin actiune (de exemplu, solicitarea unor prope te client, 0 pledoarie in contra intereselor sale, renuntarey ype te), eat 91 prin inactiune (de exemplu, nedepuncrea unei ea qe to fermenul previzut de lege, neinvocarea unor exceptii sau a nor aparyy, a ‘entarea 1a un termen de judecati etc.). In varianta de Ia alin, (2), elementul material consta in injelegerea frauduoay dintre avocat sau reprezentant gi o ter{a persoana interesata de solutia ce Se va hunta fn cauzd, fn scopul vatAmarii intereselor clientului stu. O prima differen fig de varianta previzutt la alin. (1) consti in chiar redactarea elementului mater acd, in prima situatie, se sanctiona vatamarea efectiva a intereselor unei Persoane, jn Varianta de la alin. (2), este suficienta simpla inte! gere cu o ter{a persoand, in seopul vatmirii, chiar dac& 0 asemenea urmare nu se produce. Aceasta distineti¢ a foe asemenea criticatd de doctrina, care a considerat-o nejustificata’, Ceea ce rezulth in Gu certitudine din modalitatea de sivarsire a clementului material este cd fapta Poate sivarsi doar prin actiune. O a doua diferenta faya de prima ipotezi a textuluide Const in aceea cd infelegerea frauduloasa se realizeaz’ Gi cu 0 tert persoand interesati de soluia ce se va pron de familie al clientului’, 0 persoana juridica este performant clientul etc.). Urmarea imediata a infractiunii in varianta de 1a alin. (1) consta in producer lunei stiri de pericol pentru inftiptuirea justitiei, care se concretizeaza insd in eauzaea lunei vatAmiri a intereselor clientului sau ale persoanei reprezentate. Aga cum aratam, Pentru existenja infractiunii in aceasta ipotez’, nu este suficienta infelegerea frat duloasa, ci trebuie sa se fi produs efectiv o vatimare. Dimpotriva, in ipoteza de It alin. (2), simpla injelegere este suficienta, urmarea imediat’ constind doar int Stare de pericol pentru infaiptuirea justitiei Legatura de cauzalitate in varianta de la alin, (1) tebuie dovedita — altfel _ trebuie dovedit ca actiunea sau inactiunea fptuitorului a cauzat o vatimare client Fi persoanei reprezentate, in varianta de la alin, (2), legtitura de cauzalitate 1 din materialitatea faptei. ‘Latura subiectiva 4 nu cu o parte in proces, ja (de exemplu, un membny pe aceeasi piayd pe care are activ ite de asistents si reprezentare neloiala, in varianta tip, se em sau indirecta, in ambele variante, OCaIIII‘actele preparatorii si tentativa sunt posibile, dar nu sunt incriminate. Aga cum wn dintre cele dou’ variante ale infractiunii ar trebui st conduca fie la ‘Snctonarea tenativel in cazul alin. (1), fle la reglementarea unui element material mun cu cel prevazut 1a alin, (2). ‘Teoretic, infractiunea poate fi comisa in forma continuaté. Nu se va refine inst fon continuati, ci o infractiune in forma simpla, dacd, in urma infelegerit cu 0 din proces, avocatul intreprinde mai multe acte prin care vatéma interesele clintului stu Variantele infractiunii ‘Aga cum am vazut, asistenta si reprezentarea neloiala este prevazuti in doud variante, una tip si una asimilata, Sanetiuni Pedeapsa previizutd de lege pentru infractiunea de asistenta si reprezentare neloiald, in ambele sale variante, este inchisoarea de la 3 luni la un an sau amenda, Aspecte procesuale Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabilé a persoanei vatamate, asistenfa si reprezentarea neloiala fiind singura infractiune din acest titlu, alaturi de unele modalitati ale infractiunii de nerespectarea hotararilor judec&toresti, pentru care legea cere o astfel de conditie Umirirea penala si judecata cauzei in prima instanfa sunt supuse regulilor Comune privind competenta; inst, dacd fapta este comis& de un avocat, competenta de Solutionare a cauzei in prima instanfé va apartine curfii de apel, potrivit art. 38 alin. (1) tit. d) C. Proc. pen.11.21, Evadarea Previzuts si in Codul penal din 1969, infractiunea de evadare sanctioneyy parisirea Mra drept a locului unde persoana privat de libertate este finutd de ayy, rititile statului, Evadarea este o infractiune contra infaptuirii justitiei, intrucit adyee Atingere inerederii pe care populaia o acordi organclor care se ocupa cu punerea jy aplicare a misurilor ori pedepselor privative de libertate, siguranjei pe care da jy mentalul colectiv faptul ci o persoand periculoas’ sau prezumata a fi periculoasi ye ‘afla sub supravegherea unor persoane abilitate i instruite st sens, ‘Aga cum vom vedea, fafi de reglementarea anterioara, art. 285 C.pen, cunoaste citeva noutti, precum limitele de pedeapsa, renunjar nla agravatd constind in comiterea faptei de doud sau mai multe pers: circumstanja agravanti generalé prevazutd la art. 77 lit, a) C.pen. daca este vorba de cel putin trei persoane}, adiugarea unei variante asimilate (consacratd deja de juris: prudenja) gi clarificarea modalitajii de aplicare a pedepsei, in sensul unei decizii in interesul legii pronunjate de instanja suprema, Norma incriminatoare Art. 285, Evadarea (1) Evadarea din starea legal de retinere sau de detinere se pedepseste inchisoarea de 1a 6 luni Ia 3 ani, (2) Cand evadarea este siviryiti prin folosire de violenye sau arme, pedeap™ este inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitirii unor drepturi. (3) Se considera evadare: 4) neprezentarea nejustificati a persoanei condamnate la locul de detinerts!® perioadel in care s-a aflat legal in stare de libertate; ‘b) parisirea, fri autorizare, de citre persoana condamnati, a locultl # muneA, aflat in exteriorul locului de dejinere. (4) Pedeapsa aplicath pentru infractiunes de evadare se adaugi 18 ramas neexecutat din pedeapsa la data evad: (5) Tentativa la infractiunile previzute in alin, (1) si alin. (2) se pedepses™ Juridie a\ infractiunii de evadare consta in relayile privind ory ale care Presupun respectaren starii de dejinere sau retineres CUM am aritat, prin sAviryirew intractiunii de eval Pe care o di supravegheres a Ocal Iie! mScior pentru slvdrgirea ds infraciuni, fle sunt retinute sai) sunt banuite de comiterea unei astfel de fapte, Evadarea aduce in mod specific, relajiilor care privese executarea pedepselor gi 4 ‘nu are obiect material, Atunci cand se folosese violente in vederea se poate vorbi de un obiect material secundar, constind in corpul persoanel inporiva crcia se indreapth asemenen violente, Subject infractiunii Subiectul activ este circumstantiat, putind fi doar o persoana aflati in stare privé tiv de libertate. Este vorba de suspectul sau inculpatul fata de care s-a juat masura Wi a refinerii, a arestului la domiciliu (cu precizarile de mai jos la analiza siuatiei premisa) ori a arestarii preventive sau de condamnatul care se afl in ‘exccutarea pedepsei inchisorii ori a detentiunii pe viata. in varianta asimilata de la alin.(3), subiectul activ este doar persoana condamnata care are 0 permisiune de iesire din penitenciar (lit. a)] ori care presteaz’ munca in afara penitenciarului, fari paca [lit. b)). Persoana juridicd nu poate rispunde penal in calitate de autor al acestei infrac- ‘uni, ins, teoretic, poate fi instigator. Participatia penal este posibila in forma instigarii. Find 0 infractiune in persona propria, intrucat obligatia de respectare a stdrii de rejinere sau detinere incumba fiecireipersoane care s-ar afla intr-o astfel de situafie, coautoratul nu va fi posibil; fin urmare, daci mai multe persoane evadea7’ impreund, fiecare va fi autor al Pomel infacyuni (avid loc, in realitate, mai multe evadiri, iar nu una singurd). licitatea la evadare este posibild, ins ea va consttui infractiunea de inlesnirea adit (art.286 C.pen.); in doctrind, s-a ardtat cf se poate refine complicitatea la evadare'. in acest sens, s-a mai ardtat ca, daci o persoand instiga o nd 84 evadeze $i apoi inlesneste evadarea acesteia, se va refine un concurs de intre instigare la evadare gi inlesnirea evadarii, intrucdt complicitatea este — Simpla rrInfractiuni contra tnfaptuirl justqiei distinets!, Cu toate cf, interpretind strict textul de Jo Ber envokin crt, favem rezerve fajt de 0 asemenea opinie, intrucit ei stone Inlesni o evadare pe care el insusi a comis-o deja (chiar in cali instigator), aga cum, mutatis mutandis, © persoan’ nu poate fi favorizator gf ‘One fapte la care a instigat, chiar dact favorizarea faptuitorului eo infractiune distingy? Mai problematict este situafia in eare mai multe persoane evadeaz impreuna, gy ‘ajutiindu-i pe ceilalti (de exemplu, fAptuitorii isi fin scara pentru a sari ardy) penitenciarului), intr-o astfel de situatie, avaind in vedere consacra distineti a complicititii Ia evadare, precum gi faptul ca se re: multe evadatri, riguros juridic ar fi st se rejind inl de evadare in concurs ey cea de inlesnire a evadarii, in practica judic refine cel mai probabil doa infractiunea de evadare (cu aplicarea circumstanjei agravante previzute de ant. lit, a) C.pen., daca este vorba de trei sau mai multe persoane], iar nu si cea de ile nirea evadarii’, concursul urmand a fi consid ea ca infractiune , in realitate, mg at excesiv. Desigur, daca inlesnirea evadiri si evadarea proprie au loc la un interval de timp una fala de cealal, se va refine Piri discujii un concurs de infraciuni in a carei paz se afla persoana eae se poate vorbi fide tun subiect pasiv secundar, reprezentat de persoana impotriva circia se folosese violenjele, Locul si timpul savarsirii infractiunii Evadarea se realizeaza din locurile special amenajate pentru rejinerea sau deine sa cum vom vedea, ni de sub escortd sau del evadare se va refine gi in cazul in care subiectul activ si Sediul parchetului ori al instanjei unde este adus pentru a fi audiat. Evadarea se POE realiza gi dintr-un , dac& autorul este internat intr-un astfel de loc, In ¥ Aasimilats de la alin. (3) lit, b), evadarea se comite de la locul de munct aflat in a penitenciarului, Cu privire la timpul sivargirii infrac j . se come fiunii, se poate afirma ch evadare in timp ce persoana se afla in stare de rejinere sau dejincre ori, in cazul vai jar of ss apdedaen benefici do permis de iyi i penitent 7 ee tere Jn Comentariu 1, , 607, anterior acest i tie cate 0 persona Inlesnegte evadarea, iat ete de favorizare » fiptuitorului: tehM® 4 sSoneurvului Inte intesniren evadirii yi favorizare pr i wt 2003, p. 87, Tou conte alt © Wi seoundare de partivipatie ( ' ‘ar absoarbe pore “7 mScPoe consi situatie premisd gi executarea unui mandat european . "cu privire la masura preventiva a arestului la domiciliv (art, 218 ai cproc.pen.)> ‘ea nu este acoperitt de textul de lege, care vorbeste de refinere sau deinere, OT in cuprinsul Codului de proceduré penala, cele doud nojiuni sunt folosite doar in Jegatura cu cele trei situatii mentionate mai sus. Agadar, nu se poate spune o8 0 persoand arestata Ja domiciliu este deginuta, Totodata, trebuie si avem in vedere faptul ci, la momentul adoptirii Codului penal, nu fusese inci adoptat 9 Codul de procedurat penal, care @ introdus in legislatia noastra masura preventiva a ‘restului la domiciliu, Varianta tip a infractiunii, in conceptia legiuitorulu penal din 3009, sanctioneaz ayadar evadarea sAvargita de o persoand care se afld la dispozitia ‘rgaelorjudiciare, adicd in custodia acestora, unde este finuti sub paz perma nenti, in sprijinul solutiei pe care o imbrajisam’, in doctrina s-a aratat si faptul ca, potrvit art. 221 alin. (11) C.proc.pen., inealcarea masurii arestului la domiciliu poate firage inlocuirea sa cu misura arestirii preventive, ceea ce reprezintd deja alegerea tiva fapta (autorul arata si faptul cd 0 solutie contraré ar fe prineipiul ne bis in idem’). Prin urmare, daca legiuitorul 4 mdsura preventiva printre cele care constituie situatia Jegiuitorului pentru respé ridica probleme legate d doreste si includa si ace premisé a infractiunii, trebuie sd o facd in mod expres printr-o lege de modificare a Codului penal Nu se poate refine infractiunea de evadare nici in cazul in care o persoand para seste, fir a avea dreptul, unitatea sanitara in care se afla ca urmare a dispunerit misurii de siguran{a a interndrii medicale (art. 110 C.pen.) sau dacd 0 persoand plrdseste fara drept centrul educativ sau centrul de detentie in care a fost internat& ca msurd educativa (art. 124-125 C.pen.). intr-o asemenea situatie, vom fi in prezenta situatiei premisA de la art. 288 alin. (1), respectiv alin. (2) C.pen., urmiind a se refine deci infractiunea de neexecutare a sanctiunilor penale. Nu constituie evadare sustragerea unei persoane (suspect, inculpat, martor) din fola organelor judiciare in situalia in care este adus cu mandat de aducere spre a fi "A se vedea Jud, Ramnicu-Valcea, sentinja penala nr, 172/20.05.2015, nedefinitiva, la ‘ate se refera 1,C,C.J., Sectia penald, in decizia nr. 722/22.05.2015, definitiva (www. scj.r0). Acelagi sens, M. Udroiu, Drept penal, Partea speciala. Sinteze si grile, Ed. C.H, Beck, Wen p. 319. In sens contrar, G, Bodoroncea, in Comentariu I, p. 606; Perspectiva 4p. 391 sau gl 22 Y8den A. Stam, Arestul la domiciiu gi infractiunea de evadare, Caracterul privativ olan al misurii preventive (www furidice ro), [n mod evident, acest principiu nu este Penn Ito asfel de situaie, seopul mlsurii preventive find diferit de cel al sanctiunii Peng 4 tM, prin intermediu cele dint nerealizindse 0 judecata asupra unei acuzatii m2, € vedeu, pentru aspectele legate de acest principin, Infra, p. nota de subsol Ac. Trandapir Stanneu wit GainScInfaetiun contra infpruiri justi alin, (2) lit. a) C.proc.pen. sau, dupa caz, art, 120 “Avem In vedere si faptul c&, potrivit art 209 alin, (4) Coit) 11 sau inculpatul s-a aflat in puterea manda 2 : latului de ad fn durata maxima a retinerity altfel spus, legiuitorul nu wsinligad fe ‘eu starea de refinere, 7 In fine, nu reprezinta situal premisa a infractiunit de evadare cond ‘a organele de urmArie penale, in cazul prinderit acesteia a vvarsiriunet infactiuni flagrante (art. 310 proc: pen) a cipal de situafia premisd se referi Ia necesitatea ca evadan intro stare legald de retinere sau definere. Altfel spus, nu va ci hae . Nu Va constitu infag de evadare dac o persoand se afl la dispozita autoritatilorstatulu f tf Me dare ira a fi indi conditile legale pentru o asemenea stare (de exemplu, fara sti existe mandat de = preventiva ori dacd este retinutt de alte organe decat cele abilitate potrvitC a proceduri penal etc,). Imprejurarea ca star Jinere sau d ae oe a rss re sau definere este nelegalé trebuie fi fre la situatii care tin d crea ult tune instante (de exemplu, cel arestat preventiv in baza onda de eeu il respectarea prevederilor legale consider ci nu erau indeplinite condi > il I ° oa sur el condamnat consider ci este nevinovat ete.) Este vorba asada d modal litatea de aplicare a refinerii sau definerii; daca aceasta ¢ inten evar ms ste tipi # aocas coe ‘azul variantei de la alin. (3), situa azul va . (3), situatia premisi consti in pree nc, ca ran a execute wei pedepse, pevoada natul poate pirisi in mod legal penitenciarul piven a (ca urmare a permisiunii d Se etestsurior EE ce A eed nr, 254/2013 privind executarea peder selor acs fa veers pe ertate dispuse de organele judiciare in curs procesul lerea prestarii unei munci in afara penitenciarului). -potrivit art. 108 ver istenta unei sth in care condam de iesire din Latura obiectiva fn varianta ti i iadare din a, pears elementul material al infractiunii const in acum nee es tayite concrete de ra gy TT ctetladarea gardului, stpes unui varianta he th ; omisiune, gi thal pin (3), in prima ipote clementu erties personne condamnate Ia Joc d infractiune, ci doar aceea itine, de libertate, Nu orice neprezentare repre unui eveniment natural (de Ns Astfel, dact neprezentarea are loc © vs oinia fiptuitorului (de exemplu, plu, cutremur) sau w altel imprejurari ce oi et toeess este ipst de libertte an oot cari a ilizat in rmayini), fi inal cerinia esentiald wind), fapta nu va reprezenl I gilt ‘Mtagata elementului material al variants! asi doua ipoteza we To at cn aie, fp ona ino ail autorizare, Ipoteza se refer’ la 8" a AR, Trandapir 1 material cm e define ocadlineu‘care executli pedeapsa in regim deschis), Daca este vorba de persoane presen mune Sub Para sau supraveghere, fapta va fi ineadratt in varianta tip aspect, de altfel, irelevant cu privire limitele de pedeaps’ aplicabile, eat cu privire la pedepsirea tentativei, aga cum vom vedea). {ns imediata consti intt-o stare de pericol pentru infiptuirea justitiei. in de ln alin, (2), 8€ poate vorbi yi despre o wrmare imediata secundard, care ‘eu cea a unei infractiuni contra persoanei ori contra autoritafii, gi const in orev adust integritifii corporale, sAnatafii ori libertapii psihice a persoanei faya de fare se urtaeste violent egatura de cauzalitate rezulté direct, din materialitatea faptei Latura subiectivit Infractiunea se sivargeste cu intentie directa sau indirecté. S-a retinut, de exem~ plu, intentia direct, intrucat inculpatul a prevazut si urmarit ,.ezarea relailor sociale privind infptuirea justitici, in contextul in care cunostea cd se afla in stare legald de detinere ca urmare a condamnarii sale definitive prin Sentinta penald (...) a Judecdtoriei (...) a fost avertizat chiar si de martorul (...) si se afla la punctul de lucrw sub pazd”', Intentia indirecté este mai usor de imaginat in cazul variantei ‘similate, daca, de exemplu, o persoand trebuie si se intoarcd in penitenciar intr-o anumiti zi, la ora 14:00, iar ea, mergdnd la o petrecere in aer liber, las ceasul gi telefonul mobil in masina, acceptand c& poate depasi ora respectiva. Mobilul gi scopul nu sunt relevante pentru existenfa infractiunii, dar pot servi la individualizarea pedepsei Formele infractiunii Actele preparatorii sunt posibile in varianta tip, in cea agravata gi in cea asimilata, {nid nu sunt pedepsite. Uneori, ele pot reprezenta confinutul constitutiv al altei Infractiuni (de exernplu, daci persoana condamnat’ confectioneaz’ o arma letala pe {ie 84 0 foloseasca in vederea evadarii, se poate refine infractiunea de nerespectarea ‘bali armelor $i al munifiilor — art. 342 C.pen.). ‘entativa se pedepseste in cazul variantei tip si al celei agravate. S-a retinut, de 4, Pl tentaiva in cazul in care inculpaii au fost surpringi de c&tre agentii de paz — Penitenciarului in curtea de plimbare a altei sectii de detinere, unde au ng 1 ierea gratiilor de la fereastra camerei de detinere, fiind ulterior imo- el aged Site grupa de interventie Hinga gardul ce desparjea sectorul de detinere de meine, in timp ce incercau s4 spargi placa de beton a lui si in final sa Penitenciarul, evaddnd din starea legalé de detentie’, Tot astfel, se va LCE, Scotia penal, decizia nr, 852/04.08,201 1, definitiva (www. sehr0). Yeden C. ose | penald, decizia nt. 82/12.02.2014, definitive Ak, Trandafir ‘afla in afara locului de detinere, far paza (situagie in care se pot gsiAnfracunt contra inp justi 192 iar nu forma consumata, daca inculpatul aresta norms ig evadare, polijei, a fugit céfiva metri spre poarta de ccna unde a fost imobilizat de un jandarm. Astfel, infractiunea ,,q rina 4 ‘aza temativei, parasirea starii legale de desinere neflind efectiva, neflind p semarea Imediasd, respeonv adobandirea stride libertate, Inculpatl fd py incinta Judecdtoriel (..), acesta, cu cdtuyee la my imobilizat dupa cdpiva metri in ca curtea Judecatoriel (..) nofiunea de evadare cupringindiy edt si rezultatul acesteia | in cazul variantei tip, are loc cénd subiectul activ igg | mna fie ci pardseste incinta spatiulyy | ] | | Consumarea infractiv din starea de refinere sau definere, ceea ce ins 2 In care e definut sau refinu, fie c& scapa de sub escorta (cand evadeazd in timpul un transport). fn cazul variantei asimilate, fapta se consum: legal in libertate {pentru lit. a)] sau in momentul parasirii spatiului destinat desi surdirii muneii (lit. b)) Infractiunea de evadare nu poate fi savarsita in forma continuatd; o asemenea forma s-ar putea refine in cazul tentativei (de exemplu, Piptuitorul isi propune st evadeze incercdnd in fiecare sear si sar gardul penitenciarului, pana va reugi) i la expirarea perioadei in care seal Variantele infractiunii Infractiunea de evadare este reglementata intr-o varianta tip (alin. (1)}, 0 variant agravata (alin. (2)] si o varianta asimilata (alin. (3)] {fn varianta agravata, infractiunea se comite prin folosire de violenje sau arme, Violentele la care se refer textul de lege sunt cele specifice infractiunii de lovire sau alte violenfe (art. 193 C.pen.); dacd urmarile sunt specifice altei infractium! (vatimare corporali, loviri sau vatimari cauzatoare de moarte, omor ete.) ¢ 8 refine aceasti infractiune in concurs cu cea de evadare’. Cel mai des ins, evadarea lt Fi E guns” CA. Bucuresti, Sectia 1 penali, decizia nr. 24/31.01.2013, defini In alti opinie, intr-o asemenea situajie urmeaz si se refi evadare in concurs cu infractiunea contra persoanei,intrucat prin retiner seer tsiyen! nne bis in idem. A se vedea Perspectiva clujeand, p. 392 a ee ip! ee intrucdt printr-un concurs formal nu are acu ae Bistoon ath veces 94 jurisprudenta CEDO in materi: 6 ig a pei pn ep aces ne bis in idem (cauzele Oliveira Elves oF Be Aa iene echr.coe.int)|; dact insi 0 Persea ig a oe pia pa el an Bll reprezinth circumsar ba ste \. ipiul ew cat (c jradinger © © Aecizin din 23 octombrie 1995; causa Prune Pische yee: i de aa dh 29 mi 28 varia ain 2) 1 varianta tip «infact aval { ‘a fave ease Perld cunoayte 9 alte exemple in care #1 gh samp, volar de doe © ath fap care reprezini chiar agrovat Gipen In concurs cu waurpare de cali oficile - art, 25K pon. ; inyeltet ocadl ined Prin folosiren de calitiyi mincinowse — a 2 git peice , Scmodalitate urmeaz8 a se rejine in concurs cu o inftactiune de ultra (ori chiar ae ci avand in vedere cA persoanele refinute, arestate sau condamnate se - jbicei sub paza sau la dispozitia unor functionari publici. In mod evident, at de i care se referd textul de lege nu se indreapta impotriva unor bunuri'; - a situafie, se va reine infractiunea in varianta tip, eventual in concurs a riunea de distrugere, Folosirea violenfelor trebuie s8 fie doveditt cu certitu- he dncolo de orice ndoial® rezonabil®™, " Trin nofiunea de ,arme” in sensul art, 285 C.pen., se ineleg atit armele propriv-zise fart, 179 alin. (1) Cpen.], cat si armele asimilate [art. 179 alin, (2) C.pen.], intrucat textul vorbeste de folosirea de arme, Prin urmare, armele trebuie sa fie efectiv folo- site ca mijloc de executare a infractiunii. in aceasta variant, infractiunea absoarbe menintarea, ins’ se va refine in concurs cu tentativa la omor, dacd persoana care tradeazA pune in executare intenfia de a ucide. Varianta asimilati a infractiunii este consacrati pentru prima data de legiuitor, cvaté cv adoptarea Codului penal, Cu toate acestea, chiar sub imperial Codului penal din 1969, jurisprudenta asimilase evadarii asemenea situafii® Astfel, aga cum am ardtat, intr-o prima ipoteza, se sanctioneaza si comiterea fapte' prin neprezentarea nejustificata a persoanei condamnate la locul de definere la expi- ‘area perioadei in care s-a aflat legal in stare de libertate. Potrivit Legit nr. 254/2013, o asemenea perioad’ poate exista ca urmare a permisiunii de iegire din penitenciar acordate ca recompensi, pentru incheierea unei cAsitorii, pentru a susfine un examen, pentru a participa la inhumarea unei rude ete. in cazul in care persoana arestatt preventiv beneficiaz% de o astfel de permisiune si nu se prezinta inapoi la locul de detinere, vom fi in prezenta variantei tip a infractiunii® In cea de-a doua ipotezi a variantei asimilate, evadarea se comite prin parasirea, flata in afara penitenciarului, a locului atul presteazi munca fra Supraveghere; in caz contrar, se rejine varianta tip a infractiunii, Potrivit art. 38 Alin. (3) din Legea nr. 254/2013, este vorba de persoanele care executa pedeapsa in "gi deschis, Varianta asimilatd de la art. 285 alin. (3) lit. b) C.pen. se poate retine Sat prin raportare Ja varianta tip a infractiunii, cat gi la cea agravata, Astfel, daca o Pariseste locul unde presteaza munca prin folosirea de violenje impotriva {irk autorizare, de cAtre persoana condamna & munca. Asa cum am aratat, in aceasta situajie, condamn filone 4 wy uparea de calihyioficiale etc) De altfe Wen eas alt file te} De at fruduloase — art, 244 alin, (2) in concurs, de exemplu, cu o infraetiune de fals sau chiar autorul citat mentioneaza cA, in situagia fryeste prin folosirea unei arme (deci, cel putin prin ameningarea unei e i Sinan 9 fespectiva),infrayiunea (in varianta agravatd, se subingelege) se va retine tn ‘a won ee ameninjare. in ceca ce ne privepte, avem alti opinie yi in aceastA privints, aga Mi sus MWe Veden p, “ pectiva clujeana, p. 392 . CJ, Sect penal, decizia nr, 2402/15,06,201 |, definitiva (wwwse/ra). is ch evadaren unei persoane de la Jocul de munca constituie infrae- hnaeae ‘Trib. Prahova, sentinga ne. 17/16.01.2014, definitive (www.rollira), " G, Modoroncea, in Conventarin |, p: 606: AR, Trandafit Awe ~ Stalinew Witt | Sccontra infaptuiri justitie’ ‘care lucreaza care ar incerca si o impiedice, se va refine onda 2asaln (1), (2) 91 (3) lit. b) C.pen, ‘n Basan tip, infactiunen se pedepseste eu penioae fs a a uni ta 3 ani, iy watt, pedeapsa este inchisoarea de la unul la 5 ani gi interzicergy linear ad drepturi, Varianta asimilata, aya cum am vazut, se poate Faporta iy varianta tip [pentru ambele ipoteze de Ia alin, (3)] sau la cea agravata fin eazy) fap prey ae (4) C.pen,, pedeapsa aplicata pentru infractiunea de evadare ‘se adauga la restul rimas neexecutat din pedeapsa la data evadarii, Textul de lege este mai clar fay de art. 269 C.pen. din 1969, care prevedea ca noua pedeaps adauga la pedeapsa ce se executd; totusi, acelasi infeles, de rest ramay neexecutal, fuusese dat acestei notiuni de inalta Curte de Casati si Justitic, prin Deeizia pronun. {ati in recurs in interesul legii nr. LXXXI din 2007. Alin, (4) al art. 285 reprezinta totodati' o forma particulard de sanctionare a unci recidive postcondamnatorii (des fu in toate cazurile ar fi indeplinite condifiile stirii de recidiva: de exemplu, prima infractiune ar fi comisi din culpa, pedeapsa ce se executa este mai mica de | an ete.) Atunci cind, dupa evadare, condamnatul vedere dispozijiile art. 79 alin. (2) C.pen., cursul de infractiuni (pentru evadare §! Noua infractiune), iar apoi cele de La recidiva Postcondamnatorie, al carci prim termen este constituit din restul ramas drgegte i alté infractiune, avind in se vor aplica mai intai regulile de la cone ecutat de la pedeapsa ce se executa (care Poate fi, la randul ci, aplicaté pentru un concurs de infractiuni). Daca nu sunt indeplinite conditiile starii de recidiva, se aplica regulile pluralitafii intermediare, Regula de la alin. (4) vizeaza doar situay area are loc dintr-un pen Beene ses deetinere sau din arestul preventiv, inact tate un aie Fraesnt ti 8€ poate vorbi despre , restul ramay neces utat din pedeapsa”. Aceasts 4, dact cel retinut ori arestat pre: i ‘Stat preventiv va fi condamnat si pentru ii nea care a ‘aagieh misura Preventiva, va fi retinut un concurs de infractiuni, af faa Potrivit regulilor de la aceasta forma a pluralivagii de imfiaes ies mi tic prevazut la art, 285 alin. (4). ; ane Sem Penal din 1969, Prin cumulul pedepselor nu se putea dpa Beneral al pedepsei inchisorii (30 de ani acie asi textul de lege Actual nu mai prevere ). Apreciem ca, desi te isporiiilor din un asemenea aspect, el rimane perfect aplicabil, ca urmare ® Partea general odului penal!, acti: imulul aritmet Penal din 1969 5-0 decis ci, in cuz! In Ant inchisoare, ce constituie ma eneral al , ¢ maximul general Anfecinen de evadare ny xo mai adauh la pee lt Al pedepsei, A se vedea 1C me : WWW.NE/.7O), Apreciem ch o asem a precio rive Codul anterior 74 neclar sub aspectul cumululul evadare ta pect “oe leapya ce ve execwtds Wi AR. Trandajiy OCalieu Wit Scsii ten pentru infractiunea de evadare se pune in migcare din oficiu. i judecata sunt supuse regulilor comune privind competenta. F cu art, 521 alin, (2) lit, b) C.proc.pen., in cazul in care 0 persoand ica procedura darii in urmarire, | 0 mentionat cf, potrivit art, 218 alin, (3) C.proc.pen., masura peeve a restului la domiciliu nu poate fi dispust fafa de o persoand care & fost dofintiv pentru infractiunea de evadare, onda11.22. inlesnirea evadarii Ih mod normal, complicitatea la o fapti prevazuta de leew penala es Intre aceleagi limite de pedeapsi ca acelea aplicate autorului, fara a fii nev altt dispozitc leyalt tn afara de cele din Partea generala Codului pent te fional ins, legiuitorul alege si sanctioneze distinct diferite forme de compli care fie nu se referii la fapte prevazute de legea penala (de e: xemplu, determinate yy inlesnirea sinuciderii ~ art. 191 C.pen proxenetismul ~ art, 213 alin. (1) C,pem) fe Feprezinti de fapt o ,complicitate post ara” (de exemplu, favorizarea fiptuitoraly ~ art, 269 C.pen., thinuirea ~ art. 270 C.pen.). inlesnirea evadarii reprezintd sis Sanetionare a complicitaii propriu-zise, pe care legiuitorul a ales sé 0 pedepsease, Pe de o parte, mai grav decat ar fi fost pedepsita in mod normal si, pe de ats pare atunei céind este sAvarsit din culpa. Justificarea unci asemenea sanctiondri dstinge Const in aceea ci, de multe ori, fird ajutorul dat de o alta persoand, evadarea inj hu ar exista; in plus, daca dorinta unei persoane de a evada poate fi cumva injeleast’, fapta celui care inlesneste nu poate primi nici macar o asemenca ,ustificare” cares fi atenueze rispunderea. in Codul penal din 1969 inlesnir adarii era incriminall in condifii asemanatoare prin art. 270, Reglementarea separati a unei forme & complicitate la 0 fapta prevazuta de legea penala ridica totusi anumite probleme & incadrare juridica, aga cum vom vedea in cele ce urmeaz Norma incriminatoare Art. 286. inlesnirea evadarii (1) inlesnirea prin orice mijloace a evadarii se pedepseste cu inchisoare Ja wou fa $ ani. (2) inlesnirea evadarit: wt, 8) sivirrgita prin folosire de violen{e, arme, substante narcotice sau pal b) a doud sau mai multor Persoane in aceeasi imprejurare; sionsth oe ©) unel persoane retinute sau arestate pentru o infractiune sand ani st lege cu pedeapsa detentiunii pe viata ori cu pedeapsa inchisoril de ‘mal mare ori condamnate ta 0 astfel de pedeapsa reir wm s€ sanetioneazA cu inchisoaren de la 2 1a 7 ani gi interzicerea exe! Prevazute in alin, (1) y1 alin, (2) sunt sivaryite de ° wl piizi pe cel retinut sau detinut,