The poem "Luceafarul" by Mihai Eminescu belongs to the genre of romanticism. It can be considered an allegory about the condition of the genius. The poem draws on themes such as the relationship between the genius and society, the motif of Luceafarul, and the alternation between the terrestrial and cosmic planes. Eminescu adapted an old Romanian fairytale about a magical being who falls in love with a human princess. In the poem, Luceafarul represents the poetic spirit on its journey through the world.
The poem "Luceafarul" by Mihai Eminescu belongs to the genre of romanticism. It can be considered an allegory about the condition of the genius. The poem draws on themes such as the relationship between the genius and society, the motif of Luceafarul, and the alternation between the terrestrial and cosmic planes. Eminescu adapted an old Romanian fairytale about a magical being who falls in love with a human princess. In the poem, Luceafarul represents the poetic spirit on its journey through the world.
The poem "Luceafarul" by Mihai Eminescu belongs to the genre of romanticism. It can be considered an allegory about the condition of the genius. The poem draws on themes such as the relationship between the genius and society, the motif of Luceafarul, and the alternation between the terrestrial and cosmic planes. Eminescu adapted an old Romanian fairytale about a magical being who falls in love with a human princess. In the poem, Luceafarul represents the poetic spirit on its journey through the world.
'rnlnsues eerrntrIlsuoc ul ecllsluB JoleepecoJd Ie Is IIls op rollJnSg InloJ *
leqll lceJlpul IIis 'lcoJlpul 'lceJlp IItrs * uo3rel'no8;e lcteq;e feqql'luuotEar fequrll 'relndod iBqrq '1et.rco1oc fuqqt 'rure1t1 i-equlr1 6przpuels fequtll * oJecrunluoc ep ra{en1ts ele,lJepe eluuoticung IJnII}s x ,t r1e1ueurn8;e 'nrleru:ogut ',l.t1ducsap 'AIJEJEU :BJolsoce EJnlc{u}s rS e}xe1 ep trndtl * psucs tS gl€Jo eeJeluudxe ug eunlzeoc tS giuarooc * eJBCIUnUTOC ep rariungs ele,\cepe ('c1e leztlurceds 'yel,rcoyoc 'ptepuels) eollslllls a4sl8e: * IBnlxel-orllsrlrls InlaAIN esucs roleleseru ue:a8e1eiu1 u1 erienlcund ep rS ecgerEogo Jolourues Inlor x (egurSogo rS edenlcund ep roleulues glceJoc eeJISoloJ 'eqe11s uI Jolelul^nc ee.ui;gdsap u 'glncsnleru no EeJorJos ';o1e1urnnc B glcoJoc ee:eucs) sucs tnlnlesetu E P]ceJoc ee:eucs) sucs rnlnleseru BeJln1tlsuoc uJ erienlcund ep rS ecge:3ouo euuou + eriznlcund ep 15 cgurBouo InlaAIN InlnlocPuE * e: oqJo^pe oe,rt1e1e"l (e,tt1e1 eleururouord a,ttlcelpu Teunuord 'lticunluoc 't{rzoderd) erieler ep alueruelo * (glzunu-re1ep eJIqJoA ap eeged nc Inlnlnql4e InpJoc€ laticere ut.ld lnproce icrEol lnprocs - l€clpe.rd rS lcerqns a4u1) lectleurer3 pJoce ap olueuale * InlnlollqJol Iligrllrtcerqns e oJBZIIEat ap actlst,t?utl eceollnu iarqro,r ep ropi.ryd e1u eruserdxa IJoIEA l('c1e ale.raunu ierieredruoc ep eper8 prq; e.u1celpe ltnpq;a.t el€ eJ?uolxeg eleiuJoJ lelenzec suuoJ ':o1a,tt1ue1sqns seJelnclue 'ro1ea.t1ue1sqns 1n1ern1d) eJIqJoA ep ;opilqd el€ a:euolxel] slIUoJ * JIlJElulsoJJ otu lnle^IN Allelouoc sues tS sues iryeluoc ul Jololul\nJ insuas ik ^Ilelouep €eutpnll]3erocredtq'prelndod etSolourle * ecrSoloezu4 Iiglrun * (roleursrSoyoeu 1e letceds u1) rolelut.tnc IE lraloc Insues * (etunuoruo'attutuolue'oltuluouls'enuestlod) eclluetuos ||ie1a; * eiuctleurer8 let:o8elec BeJeqlutqcs '(eptoxgns 'eptoxga;d oaxgns 'axge;d) asndruoc tS ele,ruep * pclurtuored BIznJuoJ'etEo1o1n4'lnurseuoald :eclluuluos IJoJe * eclluelues undurgc :a1ectxe1 elu€IJe,\ * JIluBruas-orlxel Inla^lNl (erieuolur 'ezned 'uo1) loluniunue e gleiuenu eerefunuord * €ourpnlrlceJocredrq letuo;ocec * Inluasc? iSuogul 'Suogrp '1e1q iroleulstSoloeu ele slceJocul /el3eJoc 1{unuord * JIlauoJ InloAI.NI
I rN APARTENENTA PoEMULUI,,LIJ1EAFARIJL,, LA RoMANTISM
Crealia erninesciani valorificd
particularitdlile romantismului, curent manifestat pe plan european in prima jumdtate a secolului al XIX-lea. Estetica romantismului se bazeazd pe mai multe nonre care pot fi menlionate: * valorificarea miturilor, a istoriei, visului. fantastic ului : * peisa je nocturne sau fantastice; * evenimente neobignuite, eroi neobignuili; * interesul pentru folclorul local gi mituri; * preferin{a pentru anumite motive literare gi teme; * iubirea natura. $i viziunea romantici a poemului ,,Luceafdrul" este data de temi. relatia geniu - societate, de motivul LuceafErului, de structur5, de alternanta planului rerestru cu planul cosmic, de metamorfozdrile lui Hyperion. Poemul apanine :r-rn-eriiismului atAt prin particularit5lile de structuri (titlul, inceputul, secventele poetr;e. relatia de simetrie, motivul poetic), cdt qi prin limbaj gi expresivitate {pr.-:eJee afiistice, elemente de prozodie). El poate fi considerat o alegorie pe tema ro:ran:i;i a conditiei geniului, ceea ce inseamnd cd povestea, personajele, relaliile drntre eie sliir ranspuse intr-o serie de metafore, personificdri qi simboluri. poemul es:: ll an:stec al genurilor epic, liric Ai dramatic. ,,Luceafdrul" a fost conceput de Eminescu in timpul stude:i-e l le 1a Berlin. A ap5rut in 1883, la Viena, in almanahul ,,Romdnia jund". dupi ca:e. -: :;uust 18g3, apare gi in,,convorbiri literare" gi apoi in unica edilie anrumi a:,.ezjilor lui Eminescu, publicati de Titu Maiorescu. Autorul a prelucrat un bas:l ::,::inesc. Fala din grddina de aur, basm cules de folcloristul german Kunich. i. -s5- in basm, personajul fantastic este negativ - un zmeu. El se indr6goste;re de .. =:: :e imparat gi o cere in cdsdtorie, promilAndu-i nemurirea. Fata, la rdndul ei. in;e"::j .i-l ;oni'ing6 sd renun{e la viala vegnic6, sd devind muritor. Zmeul porneite spre D:::r--:_i :entru a- i cere sd-l faca muritor, dar intre timp, fata se indrdgoste;te de pi::,.::;:i.rl Florin. vSzand acest lucru, zmeul rdstoarnS, din in61!imi, o stenca pes:: -.:i ;: lmparat. L6ngi stdnca ucigdtoare, Florin moare gi el, de durere. In prima l'ariantd a ,rluceafdrului", Eminescu a pSstrar pur,. -Si;i. cu e rceplia finalului, in care zmeul ii blesteami pe cei doi pimAnteni. Catil::" s. ,1":i;n. sd nu moard in acelagi timp, pentru a cunoa$te gi ei suferinla despartrr:i s. s-::uratatii in = dragoste. In cea de-a doua variantS, Eminescu a transformat po\ 3s:.i :--.; j..ricd intr-o meditalie filozofici: fata de impdrat este menlinutd ca ere-rina. :.: isr dubleazd identitatea. zmeul dispare ca personaj malefic, in locul lui fiird ;r:,;-:..: Luceafirul.