Literatura romana - eseuri pentru clasele 9-12 ‘s-arata, capul vinovatului se spanzura in poarta curtii, cu o tidula vestitoare gresalei lui, adevarate sau plasmuite si el nu apuca sa putrezeasca, cAnd alt cap ji lua locul.”. Ipostaza Domnitorul se inconjoara de mercenai ,lefecii albanezi, serbi, unguri, izgonit | domnitorulul pentru relele lor fapte”, si isi pune in aplicare planul de razbunare, la care nutrise tiran cu atéta ardoare. Mottoul capitolului reproduce vorbele sententioase ale unei vaduve de boier adresate doamnei Ruxanda, in legaturd directi cu nelegiuirile infaptuite de Lapusneanul Fire sensibila si dreapta, fica de boier de vita veche si domnitor, rmane orfand de mica si este nevoitd s8 se cAstitoreasca cu cel care isi dorea sa céstige inima poporului, care 1! stimase pe fostul domn, Petru Rares, tatal acesteia. Ea se vede partasa la nelegiuirile sotului si este hotaratd s&-i atragai atentia. ‘in acest capitol, naratorul, printr-o pauza descriptiva, alc&tuieste un portret al doamnei, care pune in evidenta antiteza puternica dintre aceasta si Alexandru, cuplu de facturd romantica construit pe tiparul inger-demon. Dupa ce este redaté pe scurt istoria viefii zbuciumate si triste a acesteia, autorul contureazA un portret complet, fizic si moral, al feminitatii absolute: ,Figura ei avea acea frumuseta care facea odinioara vestite pre femeile Roméniei si care se gaseste rar acum, degenerand cu amestecul natilor straine. Ea insd era trista si njitoare, ca floarea espusa arsitii soarelui, ce nu are nimica s-o umbreasca. Ea vazuse murind pre arintii s&i, privise pre un frate lepadandu-si legea si pre celalalt ucis.”. Ruxanda este o sofie supusa, care isi cinsteste sotul sii se supune; cu toate acestea intuieste lipsa lui de sentimente si de aceea i se pare imposibil s-| iubeasca. Antteza dintre _ Dialogul dintre cei doi accentueazA si mai mutt antiteza dintre personalitatile lor. domnitor si Ruxanda d& dovada de mult diplomatie, incerc&nd sé-si convingai sotul c& puterea pe domnita care 0 are trebuie folosit& in scopuri nobile, nicidecum meschine, cum ar fi razbunarea Ruxanda pe boieri: O, bunul meu domn! Viteazul meu sot! urma ea, destull Ajunga atéta sange varsat, atte viduvii, atta s8rimani! Gandeste c& maria-ta esti prea putemic si c& nite ‘siraci boieri nu-ti pot strica [...] Judec ca dupai viaté este gi moarte si cd maria-ta esti muritor $i ai s& dai seamai". Pentru a-si convinge interlocutonul, ea foloseste amenintarea primita, pe care si-a insusit-o si o considera intemeiata. Reactia sotului insa denota impulsivitate, numind-o ,muiere nesocotité”, dupa care se corijeaza si urzeste inteligent un nou plan pentru a: distrage atentia de la faptele li. li promite cd va inceta omorurile, nu inainte de ai oferi, cu sadism, ,un leac de frica, premeditat deja. Partea a treia prezinta un episod dramatic al istoriei Moldovei, anume crima colectiva a lui Lapusneanul, inf&ptuit& cu ajutorul acolitilor sai nevolnici. Ea const tn uciderea a 47 de boieri, din rézbunare personal. Atmosfera linistitA de la inceputul capitolului prefateaza gravele evenimente. Lapusneanul apeleaza la un viclesug demonic, mergand la biserica, invocand pretextul dorintei de impéicare definitiva cu boierii. intentile sale sunt previzibile, c&ci, desi merge intr-un lacag sfant si e ,imbracat cu toaté pompa domneasca’, ascunde, din precautie, ,un mic junghi cu plisele de aur" si armura protectoare. Frica sa de Discursul de la confruntare deriva din cunoasterea proprillor intentii criminale asupra boierilor. biseric& Lapusneanul stapaneste arta disimularii gi joacd rolul omului credincios, {inchinandu-se la icoane, sérutand racla Stantului loan. Naratorul surprinde ins& un detaliu, pus pe seama zvonurilor, care denoté frica tiranului de pedeapsa divin’, avand deja in minte planul complet al r&zbunairii: Spun ca in minutul acela el era foarte galben la fata si cd racla sfantului ar fi tresarit.”. Discursul su de reconciliere este minutios conceput, cu inteligenta, diplomatie si ipocrizie; trimiterile biblice la care apeleazA sunt menite s& convinga audienta de intentile sale pagnice: ,Sa traim de acum in pace, iubindu-ne ca niste frat, pentru ca aceasta este una din cele zece porunci: «Sa iubesti pre aproapele tau ca insuti pre tine si s& ne iert%im unii pre alti, pentru c& suntem muritori, rugandu-ne Domnului nostru lisus Hristos - igi acu cruce - s& ne ierte noua gregalele, precum iertam si noi gresitlor nostri. »". Amanuntul subiectiv este inserat de narator, atribuind cuvantari 29 Capiolul al liHea