Literatura romana - eseuri pentru clasele 9-12 umane, Lapusneanul lanseaza provocarea catre interlocutor, testéndu-le scopul pentru care [-au intampinat: ,Am auzit, urma Alexandru, de bantuirile tari si am venit s-0 mantui; stiu c& fara m-asteapta cu bucurie.”. Motoc formuleaz’ un raspuns abil ca si provocarea, dar doreste sa dea de Inteles c& ei sunt impotriva dorintei lui Lapusneanul, fapt pus pe seamia poporului: Sa nu banuiesti, maria-ta, zise Motoc, tara este linistitd si poate cd maria-ta ai Aauzit lucrurile precum nu sunt; c&ci asa este obiceiu norodului nostru, sa faca din {€ntar armaisar. Pentru aceea obstia ne-au trimis pre noi s€-fi spunem c& norodul nu te vrea, nici te iubeste si maria ta sa te intorci inapoi ca. Reactia lui Lapusneanul este impulsiva, manifestandu-se ca 0 rabutnire exterioara a furiei, care il macina de atata vreme, dar si a dorintei teribile de rzbunare: ,Daca voi nu mai vrefi, eu va vreu, rspunse Lapusneanul, a céruia ochi sscAnteira ca un fulger, si dac voi nu ma iubifi, eu va iubesc pre voi si voi merge ofi cu voia, ori fara voia voastra. SA mé-ntorc? Mai degrabé-¢i va intoarce Dunarea cursul indarapt. Al Nu ma vrea tara? Nu ma vreti voi, cum intaleg?”. Exteriorizarea verbal’ este completata cu amanunte comunicate nonverbal de catre personaj si subliniate de narator. Izbucnirea sa denota hotdrarea de a reveni. El vede mai degraba aparitia unui posibil cataclism, deca plecarea sa din Mokdova. “Tensiunea dramatica creste gradat in intensitate, dialogul devine alert si taios, © noua izbuenire a domnitorului find previzibila; aceasta este construité pe baza interogatilor retorice care au rolul de a induce un unic raspuns, anume acela ca Lapusneanul este un domnitor exemplar, care se remarca printr-un destin superior: ,Au doar nu sunt si eu unsul lui Dumnezeu? Au doar nu mi-atijurat si mie credint’, cand eram numai stolnicul Petre? Nu m-ati ales voi? Cum au fost obl&duirea mea? Ce sange am vairsat? Care s-au intors de la usa mea, fara sa. castige dreptate si mangaiere? Si ins, acum nu mai vreti, nu me iubiti? Ha! hal hal’. Intr-adevar, mérturile din cronici atest oa fusese un domn intelegator cu supusii in prima Sa domnie, fapt motivat de Negruzzi prin durata scurta a acesteia (el nu avusese vreme a-si dezvalui urétul caracter’); dezamagirea tradairi a sadit in sufletul sau 0 dorinta nestavilta de a plait celor care i-au gresit. Furia glasului su, exteriorizaté prin seria de interogatii retorice, este magistral completata de notatii asupra fizionomiei personajului: ,Radea; muschii ise suceau in rasul acesta si ochii lui hojma clipeau.” La finalul dialogului cu cei patru, Lapusneanul formuleaz o amenintare grea a cairei punere in practica raméne doar o chestiune care tine de timp: ,Voi mulgeti laptele tarii, dar au venit vremea s& va mulg si eu pre voi. Destul, boieril”. ‘Sfarsitul primului capitol tI surprinde pe Motoc intorcandu-se s&-i vorbeasca fostului domnitor despre bunele sale intentii, fapt care fi dezvaluie josnicia caracterului. Fatamic si ,invechit in zile rele", asa cum insusi Lapusneanul il caracterizeaz&, in mod direct, Motoc intruchipeaza tipul intrigantului, care complotase la detronarea a doi domnitori, Despot si Lapusneanul, sustinandu- Tun timp pe Stefan Tomsa, si pregatit in momentul respectiv s8 se dezica trec&nd de partea celui care tsi dorea tronul inapoi. Lapusneanul nu se lasa Ingelat de lingusirea acestuia, cunoscndu-| prea bine, si pe el, si pe ceilalitrei boieri, ci se dovedeste mult mai abil si foarte precaut, intuind c& se poate folosi de el: ,Eu te iert insa, c-ai indréznit a crede o& iar ma vei putea ingela, si it fagdiduiesc c& sabia mea nu se va manji in s&ngele tau; te voi cruta, caci imi esti trebuitor, ca s& ma usurezi de blastemurile norodului.”. Capttolul al doilea dezvaluie adevaratul caracter al protagonistului, naratorul surprinz&ndu-l in ipostaza de domn tiran. Masurile sale ti ingrozesc pe boieri, cAci la cea mai micd abatere, adevarata sau plasmuita, erau pedepsiti printr-o moarte crancen: .LApusneanul porunci s& imple cu lemne toate cetatile Moldaviei, atara de Hotin si le arse”, ,ti despoia de aver'’,.fi omorea din cnd in cnd.’, la cea mai mica greseala dregatoreasca, la cea mai mica plangere ce i 28 = Capitolul al IHea eC‘ t.CCCté#éé...... |