Literatura romand - eseuri pentru clasele 9-12 J i Prin gestul anormal de a sdruta pamantul, personajul depaseste sfera realismului, Incadrandu-se unei patologii de facturd naturalisté: Apoi incet, cucemic, fri s&-si dea seama, se ls& in genunchi, tsi cobori fruntea si-si lipi buzele de pamantul ud. Si-n srutarea aceasta grabita simi un fior rece, amefitor.” Infrétirea cu lutul Ti conferd statutul mult r&vnit de stipan absolut si implinirea nei obsesii mistuitoare. Personajul cap&ta astfel dimensiuni epopeice: .Se vedea acum mare si putemic ca un urias din basme, care a biruit o ceata de balauri ‘ingrozitori.[..] $i pmantul parc se clatina, se inchina in fafa lui.”. Epuiz&nd energia erotica in implinirea patimei pentru pamant, lon o trateaz’ pe ‘Ana ca pe un obiect, ea constituind pentru el doar un mijloc prin care a obtinut coea ce $/-a dorit dintotdeauna; destinul nefericit al acesteia devine tragic dupa cAsatorie. inca de mic& ramasese orfand de mamé, fiind singurul copil supravietuitor al lui Vasile Baciu. Tata o ingrijeste, dar nu este capabil s3-i ofere afectiunea de care are atta nevoie. lubirea pentru lon se contureaz4 ca 0 compensatie pentru ceea ce i-a lipsi, iar fata se simte maguliti de atentia lui, fara a banui adevaratul mobil al acesteia. Casitoria, pe care initial o considera o binecuvantare, va fi si ea 0 dezamagire profund2i. Nici atunci cand naste nu obtine de la lon afectiunea dorit’, ‘cesta simtind pentru ea doar mili si repulsie. Romanul prezint tente naturaliste si din punctul de vedere al prezentarii scenelor de violent conjugal sau prin supradimensionarea destinelor fara de salvare. Sinuciderea Anei este anticipat de observatiile ci minufioase asupra morfi crciumarului Avrum sau a celei a lui Dumitru Moarcas. Ea gseste asttel o unica solujle pentru toate problemelor sale: se spanzura, curmand cercul vicios al propriului destin. Dupa moartea sotiei, lon este doar de pastrarea averii objinute cu ‘greu de la socrul su. Vasile Baciu, ca si lon, 0 dobandise la randul lui tot prin csitorie, dar, spre deosebire de ginere, isi iubise gi respectase consoarta care intruchipa averea. Astfel, acesta se incadreaz& in tipologia arivistului, care nu sfera umanului. Pentru fon, singurul mijloc de a pastra averea este invocarea mostenirii ei de c&tre Petrisor, copilul lor. Ingrijit in mod precar de catre Zenobia si Alexandru, pirinfi lui lon, in timp ce acesta era Inchis, finde’, din Licomie, isi insusise o brazd& de pAmént din lotul vecinului, copilul moare si, dup indelungi dispute, mediate de preot, ajung la consens: pAmantul ram&ne in administrarea tatélui, dar, in caz de jet, lon constata, tardiv, cu intelepciune, c& posesia p&mAnturilor nu poate substitui iubirea adevairat’: .Ce folos de pamanturi, dac cine t-e drag pe lume nu-i al taut”. 'R&zbundndu-se pe Indrézneala lui lon, George se c&storise cu Florica, femeia pe care flacdul nu Incetase s& 0 iubeascd. Cu aceeasi vointa putemica, lon Incearea s& recupereze timpul pierdut, Imprietenindu-se din ipocrizie cu George, pentru a se apropia de sotia acestuia. Cei doi se intéinesc ulterior pe ascuns, i pedeapsa pentru toate faptele reprobabile ale lui lon nu poate fi decat una capital’: George, orbit de gelozie, il rpune cu céteva lovituri de sap, fapt care constituie deznodimantul romanului. Drama morti premature a eroului central al c&rji este sporitd si de constatarea medicului legist, chemat s& confirme decesul: ~A fost un om ca ofelull... Putea s& ‘riascd o sutd de anit"; astfel, Jon fu coborat in pamantul care i-a fost prea drag”. ‘Tn paralel cu planul destinului zbuciumat al lui lon, naratorul prezinté viata rurale, reprezentatd de preotul loan Belciug i de familia invatétorului Zaharia Herdelea. Preotul si invattorul sunt exponentii a doua institutii respectate jn cadrul colectivititii rurale, exprimand de fiecare data puncte de vedere asupra ‘evenimentelor din viata satului. Disputa pentru suprematie in randul s&tenilor se pastreaza latent, izbucnind prin reprosuri si amenintari, urmate de 0 inevitabila ~