Literatura romana - eseurl pentru clasele 9-12 Tehnica narativa a confesiunii Episodul mostenirii 70 ‘c&utare a ,timpului pierdut” in vederea regasirii sinelui. El reface monografic povestea de iubire, prezentand minutios toate etapele acesteia. Confesiunea debuteaz4 sub semnul incertitudini: ,.Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colegai de la Universitate i banuiam c& ma ingala.”. Sentimentul se naste din orgoliu, c&ci naratorul marturiseste cA se simtea .magulit” de atentia acordata de ,cea mai frumoasa studenta” de la Litere. Portretul Elei prezentat prin intermediul caracterizrii directe zugraveste prototipul femeii ideale: ,Cu ochii mari, albastri, vii ca niste intrebari de clestar, cu neastémparul trupului tén&r, cu gura necontenit umeda si frageda, cu o inteligent’ care irumpea, izvoraté tot atat de mult din inima cat de sub frunte, era, de altfel, un spectacol minunat. Izbutea sé fie adorata de camarazi, baieti si fete deopotriva, cci infrumuseta toata viata studenteasca.” ‘inceputul relatiei dintre ei st sub semnul fericirii originare, caci cei doi se completeaza unul pe celdlalt intr-un mod unic, precum membrii cuplului adamic, traind starea de gratie a fericirii, care pare etema: ,Simteam eu cd femeia aceea era a mea in exemplar unic: asa ca eul meu, ca mama mea, c& ne intalnisem de la ‘nceputul lumii [...] i aveam sa pierim la fel amandoi.” Episodul mostenirii, considerat de critica literara un nucleu epic de roman balzacian, prin descrierea detaliata a casei si prin evidentierea tipului uman al avarului, prezint& dezechilibrul noului cuplu. Unchiul {ui Stefan Gheorghidiu, pe nume Tache, le las& celor doi tineri drept mostenire o avere considerabild. Stefan constatd c& Ela este atrasa de discutile despre avere si de viata mondena, dorindu-si s& schimbe radical modul lor modest de existenta. Aceasté situatie neasteptaté este menitd sa reliefeze adevarata natura a protagonistilor. Stefan considera averea o povara, neavand ,notiunea banulu’, la fel ca si tata sau; fire boemé, multumit cu pticerile spiritului, el este ironizat de celdlat unchi al sau, Nae Gheorghidiu, un reputat om de afacer: Cu Kant ala al dumitale si cu Schopenhauer nu faci In afaceri nicio branz. Eu sunt mai destept ca ei cand e vorba de parale.”. Naratorul-personaj patrunde astfel involuntar intr-o lume pe care nu o intelege, care Ti provoac& repulsie si de care simte nevoia s& se fereasc&. Totusi, descopera cu stupoare c& Ela este foarte interesata de mostenire, care va scoate la iveal latura ei pragmatica, aceasta vorbind cu naturalete despre chestiuni financiare: As fi vrut-o mereu feminin’, deasupra discutilor acestea vulgare ...]. Ma cuprindea 0 nesfarsit tristete vaz4nd c& nici femeia asta, pe care o credeam aproape suflet din sufletul meu, ru infelegea c& pot s& lupti cu indarjire si far crutare pentru triumful unei idei, dar in acelasi timp s&-i fe sil s& te fréimanti pentru o suma, fie ea oricat de mare.”. Distinctia major’, care se contureaza treptat, intre aparenta Elei si esenta ei, strecoara in sufietul indrégostitului indoial, observata minutios. Etapa mondend a vietii de cuplu debuteaz4 sub semnul ironiei amare: Am devenit si mondenil” si continua printr-o acumulare de date, care, cu timpul, deterioreaza imaginea idealizata a Elei. Renuntarea la vechii prieteni, observatile asupra vestimentatiei la moda”, noile cercuri de cunostinte frecventate produc instrainarea celor doi, care capata, pentru firea sensibilé a lui Stefan, proportii catastrofice: .viata mi-a devenit ‘in curdnd o tortura continua”. Motivele esecului su erotic, identificat cu ratarea unei oportunitati de atingere a absolutului, sunt analizate cu luciditate si minutiozitate, transformandu-se in neimpliniri spirituale, generatoare de neliniste profunda. Excursia la Odobesti, intreprins& la invitatia verigoarei Anisoara, o amatoare de distractii mondene, este prilej pentru Stefan de a adéuga un nou motiv de neliniste in cea ce 0 priveste pe Ela, anume posibilitatea ca aceasta s& il ingele, sa-i traideze iremediabil sentimentele. El devine foarte gelos, desi nu recunoaste, declarand cu fermitate: ,Nu, n-am fost gelos, desi am suferit atéta din cauza iubiri. ‘Acordarea exclusivitati din partea sotiel sale i se pare o situatie fireasc&, contrazis& Insa de atitudinea acesteia fata de un avocat obsour si ,dansator, foarte cdutat de ~