Autobiografia unui spectator Niasci 1923. Fost luptitor in miscarea de rezistenga antifascistd. Debuteazt ‘in 1947 cu 0 cronies lirica, in spirit neorealist, a viegii partizanilor din mungii Liguriel: «Cirarea cuiburilor de paianjeny. Romanele si, mai ales, amplele sale nuvele recomanda un scriitor preocupat de problematica social, inzestrat cu un fin sim psihologic (Calvino e un bun cunoscitor al sufletului adolescentin), un prozator a carui originalitate de stil sti ‘Imbinarea realismului cu fantasticul: «Povestiri», «lntrarea in rizboin, Italo Calvino: ‘Specula e arin, «Norul de smog», «Furnica argentinianin, «Ziva celui care numari voturilen, «Cava. lerul inexistent», «Baronul din copacin (tradus gi in limba romani), «Vicontele tdiat In douda. In afara scheciului regizat de Nino Manfredi si cuprins in filmul Dragostea dificil& (0 producgle italo-vestgermand, 1962), in afara ecranizirii sermnate de Pino Zac dup& «Cavalerul inexistent» (Italla — 1969), literatura lui Calvino rimine si fie descoperiti de cinematograf. ae ‘fost un timp tn care ma duceam la cinema in flecare 2, i cite- data chiar de dod fi pe zi. Asta se pe- A icecea prin anii ‘36, de fapt In epoca adolescentel me- fe. In acesti ani cinematogratul a fost pentru mine o lume. O alta erent, In timp ce, In afara ului, s@ aflau elemente etero- ce forms. ‘se vrea condamnabild. — ialé fa asta Imi serves ‘mie cinematograful pe vremea la satisfacer de prolectare a atentiel mele tntr-un spatiu diferit vole care, cred since Bineintoles, oxistau si alte mijloace mal substantiate gi mai personale prin care s&-{i creezl o lume a ta. Dar cinematograful era ‘ilocu! cel mal lesnicios, cel mal ta Indemind ¢1 mai ales, cel care ma duces instantaneu, orleR de departe. ‘acestei pasiuni reale pen- {tu cinematogral so traducea ‘prin Graba cu care mA precipitam In sald de Indath €e cinematogratul tsi In- 146 cepea programul, adic& de Indatt cose doschidea, ia ora 14. Sa asisti la prima prolectie, aven diverse a- vantaje: Inti sala'era pe jumatate 1S — si aga au fost cam toate mine — gi acest lucru Imi sf ocup un fotoliu de or- eranta cA vol avea timpul ne- cesar ei ma strecer de acasd, fi dat ecama mee, lucru eare-mi crea posibilita: fea 8 solicit pormisiunea sf ies in ora (a0 calo vid al dollea fim), do cinema imi d&deau 0. ugoard fea — foarte nocd pentru tudil, dar foarte propice $i poi mai exista un avante} serio har dack era mal greu. de. mart tial: vizionarea fa ora Inceper pro: Gramulul cinematogratulut tm! dA {dea posibilitates fericitt 98 vad {iim de te tnceput gi nu la tntimpl Pe parcureul destasurdtll Iu, a9 um mi se Tntimpla in mod oblenu! ind ajungeem la cinema tn timpul 0 dupa co filmul a | barber — do minteri generalizat la spectator Ite- Hon =e] care dureazd pind in ziua eal ‘Am putea spune c&, Inc& de pe atunci, devansam toate tehnicile ne: rative "— mal mutt sau mal putin sofisticate ale cinematogratulul mo- der — rupind firul cronologic al povestii gi transformind-o Intr-un «puzzle» care trebula reconstituit, bbucdtled cu buckties, sau accep: tind-o aledtuith din traamente. Dar ca s& continul tentativa de conso- lare, ag mai spune tnd Ia un ‘film ‘dup& vazusesi Inti ucural de niste satistac- t similar celui pe care-! incearcd ghi- citoarele, pentru c& reconstituires e lacunare nu uugor, cu attt mal mutt cind de un film rea Inti a asasinului $l apoi a d tulul lasd la mijloc o 20nd de mister ft $e poate de Intunecosss. Mal Inceput gi stirgit, tm ie de cf uitIndu-md la jeama che tirzlu gi c8 dacd ‘88 Infrunt minia parintea ula $8 plec Ir ‘rimas tn minte, 9 mal bine de 30 de ani — ce spun? de aproape 40 de ant, dar cu un gol la mijloe, Cind mise tntimpid $8 vad unut din acele filme la televizor, de plld& — recunosc scena la care fam intrat tunel tn sald, scenele e care le-am vazut fad sf le pot Jega de rest, 91 repdsesc bucatile din puzzle, ca si cum bag fi ldset incomplet tn Vorbesc alci de filmele pe care le-am vazut Intre 13 91 18 ani, cind Scanned with CamScanner