CONFER2018 Volum Rezumate

PREZENTĂRI ORALE
ROLUL PET-CT ÎN MANAGEMENTUL RECIDIVELOR NEOPLAZIILOR MALIGNE OVARIENE..................... 46

P. ACHIMAȘ-CADARIU, D. PICIU, C. VLAD, V. GÂTA, C. LISENCU, E. PUȘCAȘ, L. IGNAT, A. IRIMIE
THE ROLE OF PET-CT IN THE MANAGEMENT OF RECURRENCES OF OVARIAN MALIGNANCIES ........... 47

P. ACHIMAȘ-CADARIU, D. PICIU, C. VLAD, V. GÂTA, C. LISENCU, E. PUȘCAȘ, L. IGNAT, A. IRIMIE
TRANSFORMAREA MALIGNĂ A ULCERELOR CRONICE DE GAMBĂ ........................................................ 48

MIHAELA-GABRIELA ADAM, LAURA GHEUCĂ SOLOVĂSTRU, LAURA STĂTESCU, NICOLETA-BIANCA GEORGESCU, CARMEN-BEATRICE PODOLEANU, D. VÂȚĂ
MALIGNANT TRANSFORMATION OF CHRONIC LEG ULCER .................................................................... 49

MIHAELA-GABRIELA ADAM, LAURA GHEUCA SOLOVASTRU, LAURA STATESCU, NICOLETA-BIANCA GEORGESCU, CARMEN-BEATRICE PODOLEANU, D. VAȚA
PREVALENŢA ŞI VALOAREA BIOMARKERILOR GENETICI ÎN CANCERUL COLORECTAL METASTATIC LA

PACIENȚII TRATAȚI ÎN INSTITUTUL REGIONAL DE ONCOLOGIE IAȘI ...................................................... 50
V.A. AFRĂSÂNIE, TEODORA ALEXA-STRATULAT, MARINELA MUNTENIȚĂ, MIHAELA IVAN, CRISTINA RUSU, DANA ELENA CLEMENT, I. IVANOV,
M.V. MARINCA, L. MIRON
GENETIC BIOMARKERS PREVALENCE AND VALUE IN METASTATIC COLORECTAL CANCER IN PATIENTS

TREATED IN REGIONAL INSTITUTE OF ONCOLOGY IASI.......................................................................... 51
V.A. AFRASANIE, TEODORA ALEXA-STRATULAT, MARINELA MUNTENIȚA, MIHAELA IVAN, CRISTINA RUSU, DANA ELENA CLEMENT, I. IVANOV,
M.V. MARINCA, L. MIRON
RISCUL DE ACTIVARE A VHB LA PACIENTII TRATATI CU IBRUTINIB – CAZ CLINIC .................................. 52

ELENA ALBU
3
ANESTHESIA FOR INTERVENTIONAL RADIOLOGY, KFSHRC.SA EXPERIENCE ........................................ 53
ABDEL KARIM ALOWEIDI AL-ABBADI, HESHAM ALBABTAIN, MOHAMED BADRAN
ANESTHESIA FOR BONE TUMORS. EXPERIENCE IN KFSHRC.SA.............................................................. 56

ABDELKARIM AL-OWEIDI AL-ABBADI, HESHAM ALBABTAIN, MAHMOUD AL-MUSTAFA
PREVALENȚA ȘI FACTORII DE RISC PENTRU FATIGABILITATE LA FEMEILE CU CANCER MAMAR IN CURS

DE TRATAMENT SISTEMIC ......................................................................................................................... 59
ALEXANDRA AMARIEI, V. AFRASANIE, M. PADURARU, B. GAFTON, L. MIRON, TEODORA ALEXA-STRATULAT
PREVALENCE AND RISK FACTORS FOR FATIGUE IN BREAST CANCER PATIENTS UNDERGOING
SYSTEMIC TREATMENT.............................................................................................................................. 61
ALEXANDRA AMARIEI, V. AFRASANIE, M. PADURARU, B. GAFTON, L. MIRON, TEODORA ALEXA-STRATULAT
B7 MOLECULAR PROFILING AND T CELL DYSFUNCTION IN ACUTE MYELOID LEUKEMIA .................... 62

I. ANTOHE, ANGELA DĂSCĂLESCU, C. DĂNĂILĂ, MIHAELA ZLEI, I. IVANOV, ADRIANA SIRETEANU, OANA BOCA, P. CIANGA
META-ANALIZA A DOUĂ ABORDĂRI DE TIP IMUNOTERAPIE ÎN TRATAMENTUL GLIOMULUI MALIGN DE

GRAD ÎNALT ............................................................................................................................................... 63
ŞT. A. ARTENE, ALEXANDRA DRĂGOI, CĂTĂLINA CIOC, ADINA TURCU-STIOLICA , OANA ŞTEFANA PURCARU, DANIELA ELISE TACHE,
MIHAELA MARIA DĂNCIULESCU, ANICA DRICU
META-ANALYSIS OF TWO IMMUNOTHERAPEUTIC APPROACHES FOR THE TREATMENT OF HIGH

GRADE GLIOMAS ....................................................................................................................................... 64
ŞT.A. ARTENE, ALEXANDRA DRĂGOI, CĂTĂLINA CIOC, ADINA TURCU-STIOLICA , OANA ŞTEFANA PURCARU, DANIELA ELISE TACHE,
MIHAELA MARIA DĂNCIULESCU, ANICA DRICU
SUPRAVIEȚUIREA REALĂ ȘI PROGNOZATĂ A PACIENTELOR CU CANCER AL GLANDEI MAMARE LUM A

ȘI LUM B ÎN URMA TRATAMENTULUI COMPLEX ...................................................................................... 66
LLILIA BACALÎM
4
GRADUL DE EXTINDERE A PROCESULUI TUMORAL ȘI STATUSUL HEMOSTAZIC LA BOLNAVELE DE
CANCER MAMAR ....................................................................................................................................... 67
A. BADAN , V. MACHIDON
THE EXTENSION DEGREE OF THE TUMOR PROCESS AND THE HOMEOSTASIS STATUS IN BREAST
CANCER PATIENTS ..................................................................................................................................... 68
A. BADAN , V. MACHIDON
IMPORTANȚA TROMBOPROFILAXIEI LA PACIENTUL NEOPLAZIC .......................................................... 70

CODRUȚA BADESCU, NICOLETA DIMA, MARIANA FLORIA, ANCA OUATU, DANIELA TANASE, MINELA AIDA MARANDUCA,
ROXANA GANCEANU RUSU, C. REZUȘ
THE IMPORTANCE OF THROMBOPROPHYLAXIS IN CANCER PATIENTS ................................................. 71

CODRUȚA BĂDESCU, NICOLETA DIMA, MARIANA FLORIA, ANCA OUATU, DANIELA TĂNASE, MINELA AIDA MĂRĂNDUCĂ,
ROXANA GĂNCEANU RUSU, C. REZUȘ
REABILITAREA VOCALĂ LA PACIENŢII LARINGECTOMIZAŢI ................................................................... 72

GEANINA BANDOL, ANDREEA-MAGDALENA BOBOC, ROXANA POSTOLICĂ
VOICE REHABILITATION AFTER TOTAL LARINGECTOMY ......................................................................... 73

GEANINA BANDOL, ANDREEA-MAGDALENA BOBOC, ROXANA POSTOLICĂ
MELANOMUL MALIGN - REMSIUNEA COMPLETĂ DUPĂ TRATAMENT ................................................... 74

S.A. BARBU
MALIGNANT MELANOMA - COMPLETE REMISSION AFTER TREATMENT ............................................... 75

S.A. BARBU
TRATAMENTUL DEFECTELOR OSOASE DIAFIZARE PRIN METODA MEMBRANEI INDUSE (STUDIU

EXPERIMENTAL DE LABORATOR) ............................................................................................................. 77
R. BÎRCĂ, V. STRATAN, D. CHELBAN, M. CRUDU, OLESEA CATARAU, G. VEREGA
5
THE TREATMENT OF THE DIAPHYSEAL BONES DEFECTS USING THE METHOD OF INDUCED
MEMBRANE (EXPERIMENTAL LABORATORY STUDY) .............................................................................. 79
R. BÎRCĂ, V. STRATAN, D. CHELBAN, M. CRUDU, OLESEA CATARAU, G. VEREGA
OPTIUNI TERAPEUTICE ONCOLOGICE SI CHIRURGICALE IN ADENOCARCINOMUL DE JONCTIUNE ESO-

GASTRICA AVANSAT LOCAL ...................................................................................................................... 81
RODICA BIRLĂ, D. PREDESCU, CRISTINA GINDEA, P. HOARA, ELENA VASILIU, S. CONSTANTINOIU
ONCOLOGICAL AND SURGICAL THERAPEUTIC OPTIONS IN LOCALLY ADVANCED ESOGASTRIC

JUNCTION ADENOCARCINOMA ............................................................................................................... 82
RODICA BIRLĂ, D. PREDESCU, CRISTINA GINDEA, P. HOARA, ELENA VASILIU, S. CONSTANTINOIU
FARINGO-LARINGO-ESOFAGECOMIA DE SALVARE DUPĂ RADIOTERAPIE DEFINITIVĂ ÎN CANCERUL DE

HIPOFARINGE ŞI ESOFAG CERVICAL - EXPERIANŢA IRO IAŞI .................................................................. 83
ANDREEA-MAGDALENA BOBOC, D. PIEPTU, C. CIUCE, G. DIMOFTE, S. LUCHIAN, C. DOBREANU, GEANINA BANDOL
SALVAGE PHARYNGO-LARYNGO-ESOPHAGECTOMY AFTER MAXIMAL RADIOTHERAPY FOR

HYPOPHARINGEAL AND CERVICAL ESOPHAGEAL CARCINOMA - OUR EXPERIENCE AT IRO ................ 85
ANDREEA-MAGDALENA BOBOC, D. PIEPTU, C. CIUCE, G. DIMOFTE, S. LUCHIAN, C. DOBREANU, GEANINA BANDOL
LAPAROSCOPIA ŞI OPERAŢIA HARTMANN PENTRU NEOPLAZIE ........................................................... 87

C. BRADEA, A. VASILESCU, VALENTINA MUNTEANU
LAPAROSCOPY AND HARTMANN RECTAL RESECTION FOR NEOPLASIA ............................................... 88

C. BRADEA, A. VASILESCU, VALENTINA MUNTEANU
PANCREATECTOMIA CORPOREOCAUDALĂ CU PREZERVAREA SPLINEI ŞI A VASELOR SPLENICE ÎN

DOUĂ FORME RARE DE TUMORI PANCREATICE ...................................................................................... 89
C. BURCOVEANU, ALINA SOLONTANU, PAULA-MADALINA PRICOP, C. OPINCA, C. DOGARU
6
SPLEEN-PRESERVING DISTAL PANCREATECTOMY WITHOUT SPLENIC VASSELS LIGATION IN TWO
RARE FORMS OF PANCREATIC TUMORS................................................................................................... 90
C. BURCOVEANU, ALINA SOLONTANU, PAULA-MADALINA PRICOP, C. OPINCA, C. DOGARU
A MATHEMATICAL MODEL OF TUMOR-IMMUNE SYSTEM DYNAMICS COMBINED WITH

RADIOTHERAPY ILLUSTRATING A POTENTIAL SYNERGISM ................................................................... 91
IRINA BUTUC, C. BUZEA, M. AGOP, C. MIREŞTEAN
RADIOMICS AND ITS CHALLENGES. THE POTENTIAL CAPACITY OF THIS PRACTICE TO FACILITATE
BETTER CLINICAL DECISIONS ................................................................................................................... 92
C. BUZEA, C. MIREŞTEAN, A. ZARA, D.T.P. IANCU
TUMORILE GASTROINTESTINALE STROMALE GASTRICE GIGANTE ....................................................... 93

M. CERNAT, I. MISIN, L. ANTOCI
GIANT GASTROINTESTINAL STROMAL TUMORS OF THE STOMACH ...................................................... 94

M. CERNAT, I. MISIN, L. ANTOCI
DETECŢIA PRECOCE A MELANOMULUI PRIN MONITORIZARE DERMATOSCOPICĂ DIGITALĂ .............. 96

MIRELA SANDA CHERCIU, ADELINA HARAT BATOG, CLAUDIA ARTENIE, CRISTINA BIRSAN, LAURA PAVILIU, ANDREEA DIMITRIU, TITIANA CONSTANTIN,
PETRONELA COZMA
EARLY DETECTION OF MELANOMA BY DIGITAL DERMOSCOPY MONITORING ..................................... 97

MIRELA SANDA CHERCIU, ADELINA HARAT BATOG, CLAUDIA ARTENIE, CRISTINA BIRSAN, LAURA PAVILIU, ANDREEA DIMITRIU, TITIANA CONSTANTIN,
PETRONELA COZMA
REDEFINIREA RADIOTERAPIEI PALIATIVE ................................................................................................ 98

I.CH. CHIRICUŢĂ
REDEFINING THE PALLIATIVE RADIOTHERAPY........................................................................................ 99

I.CH. CHIRICUŢĂ
7
OSTEONECROSIS OF THE JAWS AND BISPHOSPHONATE TREATMENT IN ONCOLOGIC PATIENTS .. 100
M.L. CIOFU, V.V. COSTAN, C. DROCHIOI, OTILIA BOISTEANU, ANCA ROXANA COSTAN
DOCTRINA DUBLULUI EFECT IN CONTROLUL DURERII LA BOLNAVUL ONCOLOGIC IN FAZA

TERMINALA. CONSIDERAȚII ETICE ......................................................................................................... 101
CORNEL PETRE - CIUDIN, VALENTIN PETRE - CIUDIN
THE DOCTRINE OF THE DOUBLE EFFECT REGARDING PAIN CONTROL ON A TERMINAL CANCER
PATIENT. ETHICAL CONSIDERATIONS..................................................................................................... 102
CORNEL PETRE - CIUDIN, VALENTIN PETRE - CIUDIN
ASPECTE ALE TACTICII DE TRATAMENT IN CANCERUL MUCOASEI CAVITATII ORALE.......................... 104

A. CLIPCA, GH. ŢIBIRNA, VALENTINA DARII, NINA BOGDANSKAIA, IVANA CLIPCA, RODICA TARNARUTCAIA, A. MARANDIUC
ASPECTE CONTEMORANE DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT A TUMORILOR CRANIO-FACIALE CU

AFECTAREA OASELOR CRANIULUI SI ORBITEI ....................................................................................... 105
C. COJOCARU, GH. ȚÎBÎRNĂ, A. CLIPCA
DIAGNOSIS AND TREATMENT OF CRANIO-FACIALE TUMOURS WITH CRANIUM AND EYE SOCKET
IMPLICATION ........................................................................................................................................... 106
C. COJOCARU, GH. ȚÎBÎRNĂ, A. CLIPCA
RECONSTRUCȚIE ETAPIZATA A NASULUI DUPA UN CARCINOM BAZOCELULAR EXTINS .................... 107

C.G. COMAN, L.D. DAMIAN, A. MIHAI, CATALINA CAMARUȚ, N. GHEȚU
STAGED RECONSTRUCTION AFTER EXTENDED BASAL CELL CARCINOMA OF THE NOSE ................... 108
C.G. COMAN, L.D. DAMIAN, A. MIHAI, CĂTĂLINA CĂMĂRUȚ, N. GHEȚU
8
ESOFAGECTOMIA MINIM INVAZIVĂ, INTEGRAL TORACO-LAPAROSCOPICĂ, PRIN TRIPLUL ABORD
MCKEOWN MODIFICAT ........................................................................................................................... 109
S. CONSTANTINOIU, M. GHEORGHE, F. ACHIM, P. HOARA, C. POPA, A. MITOI, IULIANA VERGU, ADELINA BIRCEANU, RODICA BIRLĂ,
D. PREDESCU, F. CHIRU
TOTAL MINIMALLY INVASIVE ESOPHAGECTOMY THROUGH THORACO-LAPAROSCOPIC MODIFIED

MCKEOWN TRIPLE APPROACH ............................................................................................................... 110
S. CONSTANTINOIU, M. GHEORGHE, F. ACHIM, P. HOARA, C. POPA, A. MITOI, IULIANA VERGU, ADELINA BIRCEANU, RODICA BIRLĂ,
D. PREDESCU, F. CHIRU
CORELATIONS BETWEEN LYMPH NODE METASTASIS AND ORO-MAXILLOFACIAL

PRIMARY LESIONS ................................................................................................................................... 112
V.V. COSTAN, VIOLETA TRANDAFIR, A. NICOLAU, OTILIA BOISTEANU
PARTICULARITAȚI CLINICO-MORFOLOGICE ALE CANCERULUI MAMAR

MULTICENTRIC ȘI MULTIFOCAL .............................................................................................................. 113
CRISTINA CUCIERU, I. MEREUȚA, V. CUCIERU
CLINICAL AND MORPHOLOGICAL PARTICULARITIES OF MULTICENTRIC AND MULTIFOCAL BREAST

CANCER .................................................................................................................................................... 114
CRISTINA CUCIERU, I. MEREUȚA, V. CUCIERU
RECONSTRUCȚIE ETAPIZATĂ A BUZEI INFERIOARE DUPĂ EXCIZIA UNUI CARCINOM SCUAMO

CELULAR INFILTRATIV, DIFERENȚIAT...................................................................................................... 115
L.D. DAMIAN, C.G. COMAN, A. MIHAI, CĂTĂLINA CĂMĂRUȚ, C.N. DOBREANU, N. GHEȚU
STAGED RECONSTRUCTION AFTER INFILTRATIVE, DIFFERENTIATED SQUAMOUS CELL CARCINOMA OF

THE LOWER LIP ........................................................................................................................................ 116
L.D. DAMIAN, C.G. COMAN, A. MIHAI, CĂTĂLINA CĂMĂRUȚ, C.N. DOBREANU, N. GHEȚU
9
TERAPIA CU IBRUTINIB ÎN LEUKEMIA LIMFATICĂ CRONICĂ (LLC): ANALIZA UNEI COHORTE DE
PACIENŢI TRATAŢI ÎN CLINICA HEMATOLOGIE IRO IAŞI......................................................................... 117
C. DĂNĂILA, C. MINCIUNĂ, ANGELA DĂSCĂLESCU, GABRIELA DOROHOI, ELENA ALBU, A. GLUVACOV, ALINA DASCALU ET AL
IBRUTINIB THERAPY FOR CHRONIC LYMPHOCYTIC LEUKEMIA (CLL): AN ANALYSIS OF A COHORT OF

PATIENTS TREATED IN ROUTINE CLINICAL PRACTICE IN IRO IASI ........................................................ 118
C. DĂNĂILA, C. MINCIUNĂ, ANGELA DĂSCĂLESCU, GABRIELA DOROHOI, ELENA ALBU, A. GLUVACOV, ALINA DASCALU ET AL
MANAGEMENTUL COMPLICAŢIILOR RARE CARDIOVASCULARE LA PACIENTUL ONCOLOGIC ........... 120

NICOLETA DIMA, CODRUŢA BĂDESCU, MARIANA FLORIA, DANIELA TĂNASE, ANCA OUATU, ROXANA GĂNCEANU-RUSU, MINELA MĂRĂNDUCĂ,
ANDREEA CLIM, C. REZUŞ
MANAGEMENT OF RARE CARDIOVASCULAR COMPLICATIONS AT THE ONCOLOGICAL PATIENT ... 121

NICOLETA DIMA, CODRUŢA BĂDESCU, MARIANA FLORIA, DANIELA TĂNASE, ANCA OUATU, ROXANA GĂNCEANU-RUSU, MINELA MĂRĂNDUCĂ,
ANDREEA CLIM, C. REZUŞ
AUTOTRANSPLANTUL ÎN HEMOPATIILE MALIGNE - EXPERIENŢA DE UN AN A COMPARTIMENTULUI DE

TRANSPLANT MEDULAR I.R.O. IAŞI ........................................................................................................ 123
ELENA DOLACHI-PELIN, ROXANA DUMITRU, I. ANTOHE, C. DĂNĂILA, ANGELA DĂSCĂLESCU
AUTOLOUGUS STEM CELL TRANSPLANTATION IN HEMATOLOGIC MALIGNANCIES – A YEAR OF

EXPERIENCE IN THE HEMATOPOIETIC STEM CELL TRANSPLANT UNIT ................................................ 124
ELENA DOLACHI-PELIN, ROXANA DUMITRU, I. ANTOHE, C. DĂNĂILĂ, ANGELA DĂSCĂLESCU
IMUNOTERAPIA - O NOUĂ ERĂ ÎN TRATAMENTUL CANCERULUI. PERCEPŢIA SUBIECTIVĂ A

PACIENTULUI – BENEFICIU SAU RISC...................................................................................................... 125
LOREDANA DRĂGĂNESCU, GEANINA MIRON, LOREDANA MESTER, RAMONA PALALOGOS, TIMIŞ TĂNASE, VICTORIA BINDEA
10
IMMUNOTHERAPY – THE NEW ERA IN CANCER TREATMENT. THE SUBJECTIVE PERCEPTION OF THE
PATIENT-BENEFIT OR RISK ...................................................................................................................... 126
LOREDANA DRĂGĂNESCU, GEANINA MIRON, LOREDANA MESTER, RAMONA PALALOGOS, TIMIŞ TĂNASE, VICTORIA BINDEA
INVESTIGAREA MIELOMULUI MULTIPLU PRIN MLPA SI SNPARRAY...................................................... 127

LOREDANA MIHAIELA DRAGOȘ, I.C. IVANOV, MIHAELA MENTEL, IRINA CEZARA VĂCĂREAN TRANDAFIR, ADRIANA SIRETEANU,
CRISTINA MĂDĂLINA ȘTEFAN, MIHAELA ZLEI, OANA MARIA PINTILIE, VALENTINA LOREDANA NEMŢANU, E. CARASEVICI, DANIELA JITARU, L. GORGAN
INVESTIGATION OF MULTIPLE MYELOMA THROUGH MLPA AND SNPARRAY ...................................... 128

LOREDANA MIHAIELA DRAGOȘ, I.C. IVANOV, MIHAELA MENTEL, IRINA CEZARA VĂCĂREAN TRANDAFIR, ADRIANA SIRETEANU,
CRISTINA MĂDĂLINA ȘTEFAN, MIHAELA ZLEI, OANA MARIA PINTILIE, VALENTINA LOREDANA NEMŢANU, E. CARASEVICI, DANIELA JITARU, L. GORGAN
ASPECTE RADIO-IMAGISTICE ÎN CANCERELE MAMARE GRAD 3 NOTTINGHAM ................................. 129

MARIA MAGDALENA DUMA, ANGELICA CHIOREAN, ROXANA PINTICAN, M. BADAN
IMAGING ASPECTS OF NOTTINGHAM GRAD 3 BREAST CANCERS ....................................................... 130

MARIA MAGDALENA DUMA, ANGELICA CHIOREAN, ROXANA PINTICAN, M. BADAN
DIAGNOSTICUL IMAGISTIC MODERN AL CANCERULUI OVARIAN ÎN ERA RADIOGENOMICII ŞI

MEDICINEI PERSONALIZATE ................................................................................................................... 131
M.M. DUMA, V. BINŢINŢAN, S. MANOLE, R. PINTICAN, M. BADAN
IMAGING OVARIAN CANCER IN THE ERA OF RADIOGENOMICS AND PERSONALIZED MEDICINE ... 132
M.M. DUMA, V. BINŢINŢAN, S. MANOLE, R. PINTICAN, M. BADAN
CYBERKNIFE RADIOSURGERY OF MENIGIOMAS: THE HAMBURG EXPERIENCE .................................. 133

F. FEHLAUER, K. RADLANSKI, B. PETERS, S. PETERS, O. BISLICH, ST. HUTTENLOCHER
“HYPOSIB” - HYPOFRACTIONATION WITH SIMULTANEOUS-INTEGRATED BOOST VERSUS STANDARD

FRACTIONATION IN BREAST CANCER: ARE LESS RADIOTHERAPY (RT) TREATMENTS POSSIBLE? ..... 134
F. FEHLAUER, H. ANNWEILER, D. OLBRICH, R. VONTHEIN, K. DELLAS, J. DUNST
11
IMMEDIATE OUTCOMES IN COLORECTAL CANCER USING STANDARDIZED PREOPERATIVE
PROTOCOLS ............................................................................................................................................. 136
B. FILIP, C. TOMA, MIHAELA MĂDĂLINA GAVRILESCU, I. HUŢANU, I. RADU, MARIA-GABRIELA ANIŢEI, ANA-MARIA MUŞINA, MIHAELA BUNA-ARVINTE,
D.V. SCRIPCARIU, A. PĂNUŢA, V. SCRIPCARIU
PREDICTING DUODENAL STUMP FISTULA OCCURRENCE AFTER RADICAL GASTRECTOMY .............. 137
B. FILIP, C. TOMA, MIHAELA BUNA-ARVINTE, D.V. SCRIPCARIU, I. HUŢANU, G.M. ANIŢEI, I. RADU, V. SCRIPCARIU
CORELAŢII ÎNTRE HISTOPATOLOGIE ŞI ASPECTELE MAMOGRAFICE ÎN CAZUL MICROCALCIFICĂRILOR

MAMARE MALIGNE ................................................................................................................................. 138
IRINA D. FLOREA, EDIT ISABELA TODIRAŞCU, MAGDA FOCA, MANUELA URSARU, LILIANA GHEORGHE, RALUCA PLEŞCA, D. NEGRU, IRINA JARI
CORRELATIONS BETWEEN HISTOPATHOLOGY AND MAMMOGRAPHY IN MALIGNANT BREAST

MICROCALCIFICATIONS .......................................................................................................................... 139
IRINA D. FLOREA, EDIT ISABELA TODIRAŞCU, MAGDA FOCA, MANUELA URSARU, LILIANA GHEORGHE, RALUCA PLEŞCA, D. NEGRU, IRINA JARI
PARTICULARITĂȚI TERAPEUTICE ALE ARITMIILOR LA PACIENTUL ONCOLOGIC ................................. 141

MARIANA FLORIA, NICOLETA DIMA, CODRUŢA BĂDESCU, ANCA OUATU, DANIELA MARIA TĂNASE, C. REZUŞ
THERAPEUTIC PARTICULARITIES OF ARRHYTHMIAS IN ONCOLOGIC PATIENTS ................................. 142

MARIANA FLORIA, NICOLETA DIMA, CODRUTA BADESCU, ANCA OUATU, DANIELA MARIA TANASE, C. REZUS
LETALITATEA SINTETICĂ A OLAPARIBULUI – O ARMĂ EFICIENTĂ PENTRU ONCOLOGI ÎN LUPTA

ÎMPOTRIVA CANCERULUI OVARIAN ....................................................................................................... 143
ELIZA MARIA FROICU, V.A. AFRĂSÂNIE, DANA ELENA CLEMENT, ȘTEFANA LUCA, L. MIRON
SYNTHETIC LETHALITY OF OLAPARIB - AN EFFICIENT WEAPON FOR ONCOLOGISTS IN THE WAR ON

OVARIAN CANCER ................................................................................................................................... 144
ELIZA MARIA FROICU, V.A. AFRĂSÂNIE, DANA ELENA CLEMENT, ȘTEFANA LUCA, L. MIRON
12
LARS – COSTUL VINDECĂRII REZECȚIEI RECTALE PRIN PRISMA PONDERII SIMPTOMELOR ÎN
POPULAȚIA GENERALĂ ........................................................................................................................... 145
T. FRUNZĂ, IUSTINA BACIU, IULIA AXINIA, ALINA PUŞCAŞU, R. ACSINTE, W.L. ONG, S. LUNCĂ, G. DIMOFTE
LARS – THE HEALING PRICE OF RECTAL SURGERY BY ASSESSING SYMPTOMS IN THE GENERAL
POPULATION ........................................................................................................................................... 147
T. FRUNZĂ, IUSTINA BACIU, IULIA AXINIA, ALINA PUŞCAŞU, R. ACSINTE, W.L. ONG, S. LUNCĂ, G. DIMOFTE
UTILITATEA MĂSURĂRII BONTULUI ARTEREI MEZENTERICE INFERIOARE PE CT POSTOPERATOR ÎN

EVALUAREA CALITĂȚII LIMFADENECTOMIEI DIN COLECTOMIILE SIGMOIDIENE ................................ 149
T.C. FRUNZA, C. LIVADARU, S. MORĂRAŞU, W.L. ONG, ALINA PUŞCAŞU, S. LUNCĂ, G. DIMOFTE
THE UTILITY OF MEASURING THE LOWER MESENTERIC ARTERY STUMP ON POSTOPERATIVE CT IN

ASSESSING THE QUALITY OF LYMPHADENECTOMY IN SIGMOID COLECTOMIES ............................... 151
T.C. FRUNZA, C. LIVADARU, S. MORĂRAŞU, W.L. ONG, ALINA PUŞCAŞU, S. LUNCĂ, G. DIMOFTE
TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL TUMORILOR RETROPERITONEALE PRIMARE .................................. 153

MĂDĂLINA-MIHAELA GAVRILESCU, I. HUŢANU, B. FILIP, ANA-MARIA MUŞINĂ, MIHAELA BUNA-ARVINTE, N. IOANID, MARIA-GABRIELA ANIŢEI, I. RADU,
A. PANTAZESCU, C. TOMA, VANDA MORARU, A. PĂNUŢA, D.V. SCRIPCARIU, V. SCRIPCARIU
SURGICAL MANAGEMENT OF PRIMARY RETROPERITONEAL TUMORS ............................................... 154

MĂDĂLINA-MIHAELA GAVRILESCU, I. HUŢANU, B. FILIP, ANA-MARIA MUŞINĂ, MIHAELA BUNA-ARVINTE, N. IOANID, MARIA-GABRIELA ANIŢEI, I. RADU,
A. PANTAZESCU, C. TOMA, VANDA MORARU, A. PĂNUŢA, D.V. SCRIPCARIU, V. SCRIPCARIU
ULCERAȚIA CRONICA DE GAMBA CA DEBUT AL SARCOMULUI KAPOSI CUTANAT ............................. 155

NICOLETA-BIANCA GEORGESCU, LAURA GHEUCA SOLOVASTRU, LAURA STATESCU, ALINA STINCANU, MIHAELA-GABRIELA ADAM, D. VAȚA
CHRONIC LEG ULCER – NEW ONSET OF CUTANEOUS KAPOSI SARCOMA ............................................ 156
NICOLETA-BIANCA GEORGESCU, LAURA GHEUCĂ SOLOVĂSTRU, LAURA STĂTESCU, ALINA STÎNCANU, MIHAELA-GABRIELA ADAM, D. VÂȚĂ
13
EVOLUȚIA RADIOLOGICĂ SUB TRATAMENT A TUMORILOR NEUROENDOCRINE PULMONARE -
CAZURI CLINICE ....................................................................................................................................... 158
ADELINA SILVANA GHEORGHE, SILVIA GABRIELA CREȚU, DIANA ELENA NĂFTĂNĂILĂ-MALI-ȘOLOMAN
RADIOLOGICAL EVOLUTION OF PULMONARY NEUROENDOCRINE TUMORS UNDER TREATMENT -

CLINICAL CASES ...................................................................................................................................... 159
ADELINA SILVANA GHEORGHE, SILVIA GABRIELA CREȚU, DIANA ELENA NĂFTĂNĂILĂ-MALI-ȘOLOMAN
NEUTROPENIA FEBRILĂ LA PACIENŢII ONCOLOGICI – O NOUĂ METODĂ DE ADMINISTRARE A UNUI

TRATAMENT STANDARD, IDENTIFICAREA UNOR MARKERI PREDICTIVI PENTRU
IEŞIREA DIN APLAZIE .............................................................................................................................. 161
SÎNZIANA GHEORGHE-CETEAN, C. CĂINAP, D.C. LEUCUȚA, ALEXANDRA GHERMAN, O. BOCHIŞ, SIMONA CĂINAP
FEBRILE NEUTROPENIA IN ONCOLOGICAL PATIENTS: A NEW WAY OF ADMINISTRATION OF A

STANDARD TREATMENT AND IDENTIFICATION OF PREDICTIVE MARKERS FOR RESOLUTION FROM
APLASIA ................................................................................................................................................... 163
SÎNZIANA GHEORGHE-CETEAN, C. CĂINAP, D.C. LEUCUȚA, ALEXANDRA GHERMAN, O. BOCHIŞ, SIMONA CĂINAP
CHIRURGIA ONCOPLASTICA ................................................................................................................... 165

N. GHETU
ONCOPLASTIC SURGERY......................................................................................................................... 166

N. GHEŢU
APORTUL ECOGRAFIEI CONVENȚIONALE ÎN DIAGNOSTICUL CANCERULUI DE PANCREAS

SIMPTOMATIC .......................................................................................................................................... 167
ELENA GOLOGAN, GABRIELA ȘTEFĂNESCU, DANA MITRICĂ, OANA TIMOFTE, G. BĂLAN JR., GEORGIANA GÂLCĂ
THE VALUE OF ULTRASONOGRAPHY IN THE DIAGNOSIS OF SYMPTOMATIC PANCREATIC CANCER . 168

ELENA GOLOGAN, GABRIELA ȘTEFĂNESCU, DANA MITRICĂ, OANA TIMOFTE, G BĂLAN JR, GEORGIANA GÂLCĂ
14
APORTUL DERMATOSCOPIEI IN DIAGNOSTICUL ȘI MANAGEMENTUL PACIENTULUI CU PATOLOGIE
TUMORALA CUTANATA ........................................................................................................................... 169
IOANA-ALINA GRAJDEANU, D. VATA, LAURA STATESCU, ADRIANA-IONELA PATRASCU, ALINA STINCANU, IOANA-ADRIANA POPESCU,
ELENA PORUMB-ANDRESE, LAURA GHEUCA-SOLOVASTRU
DERMATOSCOPY CONTRIBUTION IN DIAGNOSIS AND MANAGEMENT OF THE PATIENT WITH

CUTANEOUS TUMORAL PATHOLOGY ..................................................................................................... 170
IOANA-ALINA GRĂJDEANU, D. VÂŢĂ, LAURA STĂTESCU, ADRIANA-IONELA PĂTRAŞCU, ALINA STÎNCANU, IOANA-ADRIANA POPESCU,
ELENA PORUMB-ANDRESE, LAURA GHEUCĂ-SOLOVĂSTRU
DETECTAREA GANGLIONULUI SANTINELĂ CA FACTOR PROGNOSTIC ÎN NEOPLASMUL DE

ENDOMETRU............................................................................................................................................ 172
IRENA CRISTINA GRIEROSU, MIHAELA CAMELIA TÎRNOVANU, CERASELA MUCILENIȚA, S. PASAT, LIVIA PEŢENCHI, ANA MARIA STĂTESCU,
CIPRIANA ŞTEFĂNESCU
SENTINEL LYMPH NODE DETECTION AS A PROGNOSTIC FACTOR IN ENDOMETRIAL CANCER .......... 173
IRENA CRISTINA GRIEROSU, MIHAELA CAMELIA TÎRNOVANU, CERASELA MUCILENIȚA, S. PASAT, LIVIA PEŢENCHI, ANA MARIA STĂTESCU,
CIPRIANA ŞTEFĂNESCU
SYSTEMIC ADJUVANT THERAPY IN NON-SMALL CELL LUNG CANCER (NSCLC) .................................. 175
AL.C. GRIGORESCU
CONSIDERENTE IMUNOLOGICE IN CANCERUL DE PIELE ....................................................................... 176

ANDREEA GROSU-BULARDA, LUANA LAZARESCU, A. STOIAN, I. LASCAR
IMMUNOLOGIC CONSIDERATIONS IN SKIN CANCER ............................................................................. 177

ANDREEA GROSU-BULARDA, LUANA LĂZĂRESCU, A. STOIAN, I. LASCAR
15
CAPACITATEA DE DIFERENŢIERE A PRE-ADIPOCITELOR LA PACIENŢII OBEZI -
PREDICTOR AL RISCULUI METABOLIC .................................................................................................... 178
IOANA HRISTOV, T. OBOROCEANU, D. TIMOFTE, CRINA TIRON, A. TIRON, F. ZUGUN-ELOAE, VERONICA MOCANU
PREDICTIVE VALUE OF TUMOR INFILTRATING LYMPHOCYTES IN BREAST CANCER ........................... 180

G. IANCU, DANA CRISTINA TERZEA, D.M. MEDIAN
COMPLICAŢII CHIRURGICALE TARDIVE DUPĂ TRANSPLANTUL MEDULAR PENTRU AFECŢIUNI

MALIGNE LA COPIL .................................................................................................................................. 182
G. IONESCU, M. HAMCHOU, A. SWID, B. SAHARI, M.F. KHANANI, E. TARYAM, M. TAHA, M. ALASHARI
SURGICAL COMPLICATIONS AFTER BONE MARROW TRANSPLANTATION IN CHILDREN WITH

MALIGNANCIES ....................................................................................................................................... 183
G. IONESCU, M. HAMCHOU, A. SWID, B. SAHARI, M.F. KHANANI, E. TARYAM, M. TAHA, M. ALASHARI
GENOTIPAREA EGFR ÎN NSCLC – ABORDĂRI TEHNICE, ŢESUT VERSUS BIOPSIE LICHIDĂ ................... 185
I.C. IVANOV, CARMEN COZMEI, MIHAIELA LOREDANA DRAGOȘ, CRISTINA MĂDĂLINA ȘTEFAN, MIHAELA MENȚEL, IRINA CEZARA VACAREAN TRANDAFIR,
ADRIANA SIRETEANU, MIHAELA ZLEI, OANA MARIA PINTILIE, DANIELA JITARU, E. CARASEVICI
EGFR GENOTYPING IN NSCLC - TECHNICAL APPROACHES, TISSUE VERSUS LIQUID BIOPSY ............. 186
I.C. IVANOV, CARMEN COZMEI, MIHAIELA LOREDANA DRAGOȘ, CRISTINA MĂDĂLINA ȘTEFAN, MIHAELA MENȚEL, IRINA CEZARA VACAREAN TRANDAFIR,
ADRIANA SIRETEANU, MIHAELA ZLEI, OANA MARIA PINTILIE, DANIELA JITARU, E. CARASEVICI
EXOSOME-CARRIED MICRORNA-BASED SIGNATURE AS A CELLULAR TRIGGER FOR THE EVOLUTION

OF CHRONIC LYMPHOCYTIC LEUKEMIA INTO RICHTER SYNDROME.................................................... 187
A. JURJ, L. POP, B. PETRUSHEV, S. PASCA, D. DIMA, I. FRINC, D. DEAK, M. DESMIREAN, A. TRIFA, B. FETICA, G. GAFENCU, S. SELICEAN,
V. MOISOIU, W.T. MICU, C. BERCE, A. SACU, A. MOLDOVAN, A. COLITA, H. BUMBEA, A. TANASE, A. DASCALESCU, M. ZDRENGHEA, R. STIUFIUC,
N. LEOPOLD, R. TETEAN, E. BURZO, C. TOMULEASA
16
IDENTIFICAREA GANGLIONULUI SANTINELA IN CANCERUL DE CORP UTERIN UTILIZAND ALBASTRU
DE METILEN 1% ....................................................................................................................................... 188
G. LAZAR, IRINA BOGDAN, S. TUKACS, A. ABRUDAN, DORIA ROMAN, V. ORMINDEAN, A. IRIMIE
ESTE REZECȚIA HEPATICĂ PENTRU CARCINOMUL HEPATOCELLULAR SIGURĂ

DINCOLO DE CRITERIILE BCLC?............................................................................................................... 189
S. LUNCĂ, NATALIA VELENCIUC, V. URSU, C. ROATĂ, G. DIMOFTE
IS HEPATIC RESECTION FOR HEPATOCELLULAR CARCINOMA BEYOND BCLC CRITERIA SAFE? .......... 190
S. LUNCĂ, NATALIA VELENCIUC, V. URSU, C. ROATĂ, G. DIMOFTE
METASTAZE VOLUMINOASE MULTIPLE BILOBARE ÎN CANCERUL DE COLON TRATATE

PRIN TEHNCA ALPPS ............................................................................................................................... 191
S. LUNCĂ, NATALIA VELENCIUC, MIRELA IODACHE, A. PAPA, C. ROATĂ, G. DIMOFTE
LARGE MULTIPLE BILOBAR COLONIC LIVER METASTASIS TREATED WITH ALPPS PROCEDURE.......... 192
S. LUNCĂ, NATALIA VELENCIUC, MIRELA IODACHE, A. PAPA, C. ROATĂ, G. DIMOFTE
PARAMETRII DOZĂ/VOLUM A VEZICII URINARE ŞI TRIGONUL VEZICAL: CORELAREA CU TOXICITATEA

ÎN CANCERUL DE COL UTERIN ................................................................................................................ 193
ELENA MANEA, ERIC DEUTSCH, CHRISTINE HAIE-MEDER, CYRUS CHARGARI
BLADDER AND BLADDER TRIGONE DOSE/VOLUME PARAMETERS: CORRELATION WITH TOXICITY IN

CERVICAL CANCER .................................................................................................................................. 195
ELENA MANEA, ERIC DEUTSCH, CHRISTINE HAIE-MEDER, CYRUS CHARGARI
PROGRAMUL DE SCREENING PENTRU CANCERUL DE COL UTERIN ÎN JUDEŢUL IAŞI:

ASPECTE DIN ANII 2014 - 2016 ............................................................................................................... 197
ALINA MANOLE, LILIANA CHELARU, M. MANOLE, NATALIA VELENCIUC
17
SCREENING PROGRAM FOR CERVICAL CANCER IN IASI COUNTY:
ISSUES OF THE YEARS 2014 - 2016 ......................................................................................................... 198
ALINA MANOLE, NATALIA VELENCIUC, LILIANA CHELARU, M. MANOLE
REZULTATE TERAPEUTICE ÎN CANCERUL DE COL UTERIN LOCAL AVANSAT PRIN ÎNCORPORAREA

BRAHITERAPIEI GHIDATE IMAGISTIC ..................................................................................................... 200
ANDREEA MARINCA, IRINA IFTINCĂI, ELENA MANEA, ANAMARIA CONSTANTIN, MANUELA OPRIȘAN, IRINA BUTUC, MIHAELA OPREA, A. ZARA,
DIANA TĂNASE, ALEXANDRA NIȚICĂ, C. SAFTA, LUMINIȚA SĂVESCU, CRISTINA MAZILU, LAURA CONSTANTINIU, ANIȘOARA ANGHELACHE
RESULTS OF MULTIDISCIPLINARY TREATMENT OF LOCALLY ADVANCED CERVICAL CANCER,

INCORPORATING MRI-GUIDED BRACHYTHERAPY ................................................................................ 202
ANDREEA MARINCA, IRINA IFTINCĂI, ELENA MANEA, ANAMARIA CONSTANTIN, MANUELA OPRIȘAN, IRINA BUTUC, MIHAELA OPREA, A. ZARA,
DIANA TĂNASE, ALEXANDRA NIȚICĂ, C. SAFTA, LUMINIȚA SĂVESCU, CRISTINA MAZILU, LAURA CONSTANTINIU, ANIȘOARA ANGHELACHE
IMPACTUL EXPERIENŢEI ÎN STRĂINĂTATE ASUPRA DEZVOLTĂRII PROFESIONALE ............................ 204

ANDREEA MERUŢĂ
THE IMPACT OF FOREIGN EXPERIENCE ON PROFESSIONAL DEVELOPMENT ...................................... 205

ANDREEA MERUŢĂ
INDUCTION CHEMOTHERAPY (ICT) IN CASES OF ADVANCED AND FAR ADVANCED SQUAMOUS CELL
HEAD AND NECK CANCER ....................................................................................................................... 206
CHRISTIAN MILEWSKI
CAPCANE ALE RADIOTERAPIE IMRT ÎN NEOPLASMUL BRONHOPULMONAR - RISCUL DE TOXICITATE

CARDIACĂ ................................................................................................................................................ 208
C.C. MIREŞTEAN, C.G. BUZEA, A.D. ZARA, O.N. PAGUTE, RAMONA ROMAN, CĂTĂLINA TEACĂ, C. SAFTA, T. CIOBANU, ANA-MARIA CONSTANTIN,
ALINA ROGOJANU, IRINA BUTUC, MANUELA OPRISAN, EMMA BIRLEANU, MIHAELA OPREA, SILVANA OJICA, D.T. IANCU
18
PITFALL OF IMRT RADIOTHERAPY FOR LUNG CANCER - THE RISK OF CARDIAC EVENTS ................... 209
LOOKING AHEAD TO THE NEW THERAPIES IN SMALL-CELL LUNG CANCER IN 2018 ........................... 211
L. MIRON
EVOLUŢIA PACIENŢILOR CU LEUCEMIE ACUTĂ MIELOBLASTICĂ FLT3-ITD POZITIVĂ - EXPERIENŢA DE

UN AN A CLINICII DE HEMATOLOGIE I.R.O. IAŞI ..................................................................................... 213
PETRONELA-VIVIANA MOHILITCHI, A.V. CIANGA, A. GLUVACOV, ALINA DASCALU, ELENA ALBU, C. DĂNĂILĂ, ANGELA DĂSCĂLESCU
THE DEVELOPMENT OF PATIENTS WITH ACUTE MYELOBLASTIC LEUKEMIA FLT3-ITD POSITIVE - ONE
YEAR OF EXPERIENCE IN HEMATOLOGY DEPARTMENT OF R.O.I. IASI ................................................. 214
PETRONELA-VIVIANA MOHILITCHI, A.V. CIANGA, A. GLUVACOV, ALINA DASCALU, ELENA ALBU, C. DĂNĂILĂ, ANGELA DĂSCĂLESCU
FACTORI PREDICTIVI PENTRU MARGINEA DE REZECTIE MICROSCOPIC POZITIVA SECUNDARA

METASTAZECTOMIEI HEPATICE .............................................................................................................. 215
E. MOIȘ, C. PUIA, N. AL-HAJJAR, ANA-MARIA COSMA, R. URS, LUMINITA FURCEA, F. GRAUR
PREDICTIVE FACTORS FOR MICROSCOPICALLY POSITIVE RESECTION MARGINS AFTER LIVER

METASTASECTOMY ................................................................................................................................. 216
E. MOIȘ, C. PUIA, N. AL-HAJJAR, ANA-MARIA COSMA, R. URS, LUMINIŢA FURCEA, F. GRAUR
STUDIU RETROSPECTIV AL PACIENȚILOR CU NEOPLASM COLORECTAL METASTATIC TRATAȚI CU

BEVACIZUMAB ÎN INSTITUTUL REGIONAL DE ONCOLOGIE IAȘI........................................................... 217
DIANA MOISUC, I. PRUTIANU, ANDREEA HERCIU, ELENA GAFTON, B. GAFTON
RETROSPECTIVE STUDY OF PATIENTS WITH METASTATIC COLORECTAL CANCER TREATED WITH

BEVACIZUMAB IN THE REGIONAL INSTITUTE OF ONCOLOGY IASI ...................................................... 218
DIANA MOISUC, I. PRUTIANU, ANDREEA HERCIU, ELENA GAFTON, B. GAFTON
19
PSIHOTERAPIA DURERII PACIENTULUI ONCOLOGIC ............................................................................. 219
ADINA MORARU
PAIN MANAGEMENT PSYCHOTHERAPY FOR CANCER PATIENTS.......................................................... 220

ADINA MORARU
PARTICULARITĂŢI CLINICO-TERAPEUTICE ÎN CANCERUL GASTRIC LOCAL AVANSAT ÎN CHIRURGIA DE

URGENŢĂ ................................................................................................................................................. 222
IULIA MUNTEANU, ALINA SOLONŢANU, C. BURCOVEANU, ADRIANA PRICOP, C. DOGARU, S. PĂDUREANU, ANA MARIA ROTARU, N. HANGANU
CLINICAL AND THERAPEUTIC PARTICULARITIES IN LOCAL ADVANCED GASTRIC CANCER IN

EMERGENCY SURGERY ............................................................................................................................ 223
IULIA MUNTEANU, ALINA SOLONŢANU, C. BURCOVEANU, ADRIANA PRICOP, C. DOGARU, S. PĂDUREANU, ANA MARIA ROTARU, N. HANGANU
ABORDAREA TERAPEUTICĂ PERSONALIZATĂ A CANCERELOR TEGUMENTARE - EXPERIENŢA

PERSONALĂ A ULTIMILOR 5 ANI ............................................................................................................. 225
V. TEREZIA MUREŞAN
TAILORED APPROACH TREATMENT OF SKIN CANCERS: PERSONAL EXPERIENCE OF THE LAST FIVE
YEARS ....................................................................................................................................................... 226
V. TEREZIA MUREŞAN
CALITATEA VIEŢII PACIENŢILOR CU CANCER - ANALIZA CAZUISTICII PERSONALE ............................. 227

V. TEREZIA MUREŞAN
CANCER PATIENTS QUALITY OF LIFE - PERSONAL EXPERIENCE ANALYSIS.......................................... 228

V. TEREZIA MUREŞAN
COMUNICAREA CU PACIENŢII BOLNAVI DE CANCER - ASPECTE PSIHOLOGICE ŞI SPIRITUALE .......... 229

V. TEREZIA MUREŞAN
20
COMMUNICATING WITH CANCER PATIENTS - PSYCHOLOGICAL AND SPIRITUAL ASPECTS ............... 230
V. TEREZIA MUREŞAN
EVALUAREA GANGLIONILOR - INDICATOR DE CALITATE ÎN CHIRURGIA CANCERULUI DE COLON .. 231

ANA-MARIA MUŞINA, I. HUŢANU, I. RADU, B. FILIP, MARIA-GABRIELA ANIŢEI, A. PANTAZESCU, N. IOANID, D. V. SCRIPCARIU,
MIHAELA MĂDĂLINA GAVRILESCU, MIHAELA BUNA-ARVINTE, M. HOGEA, O. MIRON, R. VIERIU, A. PĂNUŢA, VANDA MORARU,
ALEXANDRA AVRAM, MIHAELA SPÎNU, BIANCA MILEA, ANA GRIGORAŞ, IRINA LUPU, N.S. IOANID, A. COSTAN, I. CIOBANU, F. AKHAD,
C. TOMA, D. BUZU, T. URSULEANU, V. SCRIPCARIU
LYMPH NODES EVALUATION - QUALITY INDICATOR IN COLON CANCER SURGERY ............................ 232
ANA-MARIA MUŞINA, I. HUŢANU, I. RADU, B. FILIP, MARIA-GABRIELA ANIŢEI, A. PANTAZESCU, N. IOANID, D. V. SCRIPCARIU,
MIHAELA MĂDĂLINA GAVRILESCU, MIHAELA BUNA-ARVINTE, M. HOGEA, O. MIRON, R. VIERIU, A. PĂNUŢA, VANDA MORARU,
ALEXANDRA AVRAM, MIHAELA SPÎNU, BIANCA MILEA, ANA GRIGORAŞ, IRINA LUPU, N.S. IOANID, A. COSTAN, I. CIOBANU, F. AKHAD,
C. TOMA, D. BUZU, T. URSULEANU, V. SCRIPCARIU
PARTICULARITATI DE DIAGNOSTIC CLINIC SI IMAGISTIC ALE LIMFOAMELOR

PRIMITIVE CEREBRALE ............................................................................................................................ 234
ANCA NICOLESCU, ANA MARIA VLADAREANU, H. BUMBEA, I. DUMITRU, DIANA CISLEANU, IRINA VOICAN, T. SULTAN, CRISTINA ENACHE
CLINICAL PRESENTATION AND DIAGNOSIS PARTICULARITIES OF PRIMARY CENTRAL NERVOUS

SYSTEM LYMPHOMA ............................................................................................................................... 235
ANCA NICOLESCU, ANA MARIA VLĂDĂREANU, H. BUMBEA, I. DUMITRU, DIANA CISLEANU, IRINA VOICAN, T. SULTAN, CRISTINA ENACHE
PARTICULARITATI ALE CHIRURGIEI TUMORALE PELVI-ABDOMINALE GENITALE ................................ 236

C.C. NISTOR-CIURBA, D.T. ENIU, I.M. GALE, A. ŞERBAN GRIGORE
PARTICULARITIES OF GENITAL PELVIC-ABDOMINAL TUMOR SURGERY.............................................. 237

C.C. NISTOR-CIURBA, D.T. ENIU, I.M. GALE, A. ŞERBAN GRIGORE
21
A LITERATURE REVIEW OF RECTAL CANCER BIOMARKER FOR RADIOSENSITIVITY ............................ 238
W.L. ONG, T. FRUNZĂ, D. DIMOFTE
STRATEGII TERAPEUTICE DE PREVENIRE ȘI ATENUARE A COMPLICAȚIILOR CARDIOVASCULARE LA

PACIENTUL ONCOLOGIC ......................................................................................................................... 239
ANCA OUATU, DANIELA MARIA TANASE, CODRUTA BADESCU, NICOLETA DIMA, C. REZUS, MARIANA FLORIA
THERAPEUTIC STRATEGIES FOR PREVENTING AND REDUCING CARDIOVASCULAR COMPLICATIONS IN

CANCER PATIENTS ................................................................................................................................... 240
ANCA OUATU, DANIELA MARIA TANASE, CODRUTA BADESCU, NICOLETA DIMA, C. REZUS, MARIANA FLORIA
TRATAMENTUL CU NILOTINIB ÎN LEUCEMIA GRANULOCITARĂ CRONICĂ: HEPATOXICITATEA ŞI

EFICIENŢA TERAPEUTICĂ – CAZ CLINIC ................................................................................................. 241
MONICA-DANIELA PĂDURARIU-COVIŢ, GABRIELA DOROHOI, I. ANTOHE, ANGELA DĂSCĂLESCU, C. DĂNĂILĂ
NILOTINIB THERAPY IN CHRONIC MYELOID LEUKEMIA: HEPATOTOXICITY AND THERAPEUTIC

RESPONSE - CLINICAL CASE .................................................................................................................... 242
MONICA-DANIELA PĂDURARIU-COVIŢ, GABRIELA DOROHOI, I. ANTOHE, ANGELA DĂSCĂLESCU, C. DĂNĂILĂ
TRATAMENTUL CU CARFILZOMIB – UN INHIBITOR DE PROTEASOM INOVATIV PENTRU MIELOMUL

MULTPLU REFRACTAR/RECĂZUT ............................................................................................................ 243
MONICA-DANIELA PĂDURARIU-COVIȚ, LAURA POPA, GABRIELA DOROHOI, ALINA DASCĂLU, A. GLUVACOV, ELENA ALBU,
ANGELA DĂSCĂLESCU, C. DĂNĂILĂ
CARFILZOMIB THERAPY - AN INNOVATIVE PROTEASOME INHIBITOR FOR REFRACTORY/RELAPSED

MYELOMA ................................................................................................................................................ 244
MONICA-DANIELA PĂDURARIU-COVIȚ, LAURA POPA, GABRIELA DOROHOI, ALINA DASCĂLU, A. GLUVACOV, ELENA ALBU,
ANGELA DĂSCĂLESCU, C. DĂNĂILĂ
22
CLINICAL, BIOLOGICAL AND THERAPEUTICAL CHALLENGES AND CONTROVERSIES OF HAEMOSTASIS
IN CANCER PATIENT................................................................................................................................. 245
ALINA MIHAELA PASCU, V. POROCH, CLAUDIA GAVRIȘ, A. BARACAN
EFECTELE SEVOFLURAN ASUPRA IZOFORMELOR AKT ÎN CELULELE MAMARE NORMALE ȘI

CANCEROASE – STUDIU MOLECULAR .................................................................................................... 247
EMILIA PATRAȘCANU, IRINA RISTESCU, CRINA TIRON, A. TIRON, PAULA POSTU, E. CARASEVICI, IOANA GRIGORAȘ
EFFECTS OF SEVOFLURANE ON AKT ISOFORMS IN NORMAL AND BREAST CANCER CELLS - A

MOLECULAR STUDY ................................................................................................................................ 248
EMILIA PATRAȘCANU, IRINA RISTESCU, CRINA TIRON, A. TIRON, PAULA POSTU, E. CARASEVICI, IOANA GRIGORAȘ
EPITELIOMATOZA FEŢEI: LIMITE, SOLUŢII ŞI PROVOCĂRI CLINICE ...................................................... 249

ADRIANA-IONELA PĂTRAŞCU, ALINA-IOANA GRĂJDEANU, ALINA STINCANU, D. VÂŢĂ, IOANA-ADRIANA POPESCU, LAURA STĂTESCU,
FACE EPITHELIOMATOSIS: LIMITS, SOLUTIONS AND CLINICAL CHALLENGES .................................... 250

ADRIANA-IONELA PĂTRAŞCU, ALINA-IOANA GRĂJDEANU, ALINA STINCANU, D. VÂŢĂ, IOANA-ADRIANA POPESCU, LAURA STĂTESCU,
STIMULII MECANICI CONTROLEAZĂ CREȘTEREA CELULARĂ PE AXA YAP/TAZ - AUTOFAGIE ............. 251
MARIANA PAVEL-TANASA, P. CIANGA, CORINA CIANGA, DANIELA CONSTANTINESCU, CARLA F. BENTO, MAURIZIO RENNA, DAVID C. RUBINSZTEIN
MECHANICAL CUES CONTROL CELL SURVIVAL AND GROWTH VIA YAP/TAZ - AUTOPHAGY AXIS ..... 252
MARIANA PAVEL-TANASA, P. CIANGA, CORINA CIANGA, DANIELA CONSTANTINESCU, CARLA F. BENTO, MAURIZIO RENNA, DAVID C. RUBINSZTEIN
CONFIRMAREA CLINICO-IMAGISTICA SI ANATOMO-PATOLOGICA A UNOR TUMORI RARE LA NIVELUL

PALMEI SI A DEGETELOR ......................................................................................................................... 253
MIHAELA PERTEA, P. CIOBANU, ALINA MIHAELA STAN, OXANA-MADALINA GROSU
23
CLINICAL, IMAGISTIC AND PATHOLOGICAL CONFIRMATION OF SOME RARE TUMORS IN THE PALM
AND FINGERS........................................................................................................................................... 254
MIHAELA PERŢEA, P. CIOBANU, ALINA MIHAELA STAN, OXANA-MĂDĂLINA GROSU
CARCINOAMELE TEGUMENTARE RECIDIVANTE SAU NOI TUMORI TEGUMETARE ÎN SFERA O.R.L ..... 255
CĂTĂLINA PINTILIE, CAMELIA TAMAS, A. ONOFREI, L. DURBACA
RECURRENT SKIN CARCINOMAS OR NEW TEGUMENTARY TUMORS IN THE ENT SPHERE .................. 256
CĂTĂLINA PINTILIE, CAMELIA TAMAS, A. ONOFREI, L. DURBACA
TUMORI RECIDIVANTE SAU NOI TUMORI FARINGOLARINGIENE.......................................................... 257

CĂTĂLINA PINTILIE, A. ONOFREI, L. DURBACA
RECURRENT TUMORS OR NEW PHARYNGOLARYNGEAL TUMORS ....................................................... 258

CĂTĂLINA PINTILIE, A.ONOFREI, L. DURBACA
PROVOCĂRI DIAGNOSTICE ÎN NEOPLAZIA CUTANATĂ ......................................................................... 259

ELENA PORUMB-ANDRESE, D. VÂŢĂ, LAURA STĂTESCU, ALINA GRĂJDEANU, ALINA STANCANU, ADRIANA PĂTRAŞCU, LAURA SOLOVĂSTRU
DIAGNOSTIC CHALLENGES IN CUTANEOUS NEOPLASIA ...................................................................... 260

ELENA PORUMB-ANDRESE, D. VATA, LAURA STATESCU, ALINA GRAJDEANU, ALINA STANCANU, ADRIANA PATRASCU, LAURA SOLOVASTRU
OPTIUNI DE TRATAMENT PALEATIV PENTRU DISFAGIILE NEOPLAZICE ............................................... 261

V. PORUMB, A. COZORICI, C. ROATĂ, NATALIA VELENCIUC
PALLIATIVE TREATMENT OPTIONS FOR NEOPLASTIC DYSPHAGIA ...................................................... 262

V. PORUMB, A. COZORICI, C. ROATĂ, NATALIA VELENCIUC
DIGESTIVE CANCERS AND PREGNANCY - MEDICAL RARITIES? ............................................................ 263

D. PREDESCU, M. BOERIU
24
NEUROPATIA INDUSĂ DE OXALIPLATIN ÎN CANCERUL COLORECTAL - FACTORI PREDICTIVI ............. 264
I. PRUTIANU, DIANA MOISUC, ADELINE ȚINTILĂ, ELENA GAFTON, B. GAFTON
OXALIPLATIN-INDUCED NEUROPATHY IN COLORECTAL CANCER - PREDICTIVE FACTORS................. 265

I. PRUTIANU, DIANA MOISUC, ADELINE ȚINTILĂ, ELENA GAFTON, B. GAFTON
PROTEZA ESOFAGIANĂ: CONVENŢIONALĂ VS UMBRELA ÎN NEOPLAZIILE ESOFAGIENE INFERIOARE ŞI

ESO-GASTRICE ......................................................................................................................................... 266
ALINA-IOANA PUŞCAŞU, ANDRA PIEPTU, I.A. COZORICI, T. FRUNZĂ, M.G. DIMOFTE
CONVENTIONAL VS UMBRELLA ESOPHAGEAL EXPANDABLE METAL STENTS IN INFERIOR ESOPHAGUS

AND ESO-GASTRIC CANCER.................................................................................................................... 267
ALINA-IOANA PUŞCAŞU, ANDRA PIEPTU, I.A. COZORICI, T. FRUNZĂ, M.G. DIMOFTE
THE PAGET'S DISEASE OF THE BREAST. AN EXPERIENCE REPORT AND RECENT TNM UPDATES ........ 268
I. RADU, B. FILIP, MARIA-GABRIELA ANIŢEI, ANA-MARIA MUŞINA, MIHAELA-MĂDĂLINA GAVRILESCU, D.V. SCRIPCARIU, ALEXANDRA ANTONESCU,
ALEXANDRA SIMONA AVRAM, A. PĂNUŢA, N. IOANID, V. SCRIPCARIU
PARTICULARITATILE TRATAMENTULUI ANTIHIPERTENSIV LA PACIENTUL ONCOLOGIC..................... 269

C. REZUS, CODRUTA BADESCU, MARIANA FLORIA, DANIELA TANASE, ANCA OUATU, ROXANA GANCEANU-RUSU, NICOLETA DIMA
PARTICULARITIES OF ANTIHYPERTENSIVE TREATMENT AT THE ONCOLOGICAL PATIENT ................. 270

C. REZUŞ, CODRUŢA BĂDESCU, MARIANA FLORIA, DANIELA TĂNASE, ANCA OUATU, ROXANA GĂNCEANU-RUSU, NICOLETA DIMA
EVALUAREA FACTORILOR DE RISC PENTRU DELIRUL POSTOPERATOR LA PACIENTUL ONCOLOGIC . 271

IRINA RISTESCU, GEORGIANA PINTILIE, M. JITCA, D. RUSU, MIHAELA MOSCALU, IOANA GRIGORAŞ
POSTOPERATIVE DELIRIUM RISK FACTORS EVALUATION IN ONCOLOGIC PATIENTS .......................... 272

IRINA RISTESCU, GEORGIANA PINTILIE, M. JITCA, D. RUSU, MIHAELA MOSCALU, IOANA GRIGORAŞ
25
EFECTELE EXPUNERII LA DIFERITE CONCENTRAȚII DE OXIGEN ASUPRA UNUI MODEL EXPERIMENTAL
DE CANCER MAMAR ................................................................................................................................ 274
IRINA RISTESCU, A. TIRON, CRINA TIRON, F. ZUGUN-ELOAE, EMILIA PĂTRĂŞCANU, E. CARASEVICI, IOANA GRIGORAŞ
EFFECTS OF DIFFERENT OXYGEN CONCENTRATION EXPOSURE ON AN EXPERIMENTAL MODEL OF

BREAST CANCER ...................................................................................................................................... 275
IRINA RISTESCU, A. TIRON, CRINA TIRON, F. ZUGUN-ELOAE, EMILIA PĂTRĂŞCANU, E. CARASEVICI, IOANA GRIGORAŞ
EFICIENȚA EPINERVULUI ȘI TECII VASCULARE CA BARIERĂ TUMORALĂ ÎN TRATAMENTUL

CHIRURGICAL AL SARCOAMELOR MEMBRELOR.................................................................................... 277
C.E. ROATĂ, I.A. CAMENIȚĂ, C.N. DOBREANU, NATALIA VELENCIUC, G.M. DIMOFTE, S. LUNCĂ
THE EFFICIENCY OF THE EPINEURIUM AND VASCULAR SHEATH AS TUMOR BARRIER IN LIMB
SARCOMAS SURGICAL TREATMENT ....................................................................................................... 278
C.E. ROATĂ, I.A. CAMENIȚĂ, C.N. DOBREANU, NATALIA VELENCIUC, G.M. DIMOFTE, S. LUNCĂ
MASS SPECTROMETRY IMAGING - MOLECULAR AND SPATIAL INFORMATION FOR THE

CHARACTERIZATION OF TISSUE SECTIONS ........................................................................................... 279
ANDREAS RÖMPP
ASPECTE IMAGISTICE CARE MIMEAZĂ RECIDIVA ÎN DOUĂ CAZURI DE GLIOBLASTOM RADIO-

CHIMIOTRATAT, CU SUPRAVIEȚUIRI DE LUNGĂ DURATĂ ...................................................................... 281
C. SAFTA, DIANA TĂNASE, ANDREEA MARINCA
“PSEUDORECURRENCE” IN TWO LONG-TERM GLIOBLASTOMA SURVIVORS TREATED WITH RADIO-

CHEMOTHERAPY ..................................................................................................................................... 282
CARCINOM VAGINAL LOCO-REGIONAL AVANSAT LA VÂRSTĂ TÂNĂRĂ – CAZ CLINIC ........................ 283
26
LOCO-REGIONALLY ADVANCED VAGINAL CARCINOMA IN A YOUNG PATIENT – A CLINICAL CASE 284
STUDIU RETROSPECTIV ASUPRA PACIENŢILOR CU NEOPLASM BRONHOPULMONAR NSC TRATAŢI CU

NIVOLUMAB............................................................................................................................................. 285
ELENA DANIELA SEMEN, I. PRUTIANU, B. GAFTON, ELENA RODICA GAFTON
IMPORTANȚA DIAGNOSTICULUI PREOPERATOR IN URGENȚA AL NEOPLASMULUI DE COLON ......... 286

ALINA SOLONTANU, OANA MADALINA BULAT, CARMEN ANTON, B. DIACONU, C. BULAT
THE IMPORTANCE OF THE PRE-OPERATIVE DIAGNOSIS IN COLON NEOPLASM, IN EMERGENCY ... 287
ALINA SOLONTANU, OANA MADALINA BULAT, CARMEN ANTON, B. DIACONU, C. BULAT
KERATOZELE ACTINICE ÎNTRE BENIGN ŞI MALIGN ................................................................................ 288

LAURA STĂTESCU, D. VÂŢĂ, ALINA IOANA GRĂJDEANU, ADRIANA IONELA PĂTRAŞCU, ALINA STINCANU, ELENA PORUMB ANDRESE, IOANA POPESCU,
BEATRICE CARMEN PODOLEANU, LAURA GHEUCĂ SOLOVĂSTRU
ACTINIC KERATOSIS BETWEEN BENIGN AND MALIGNANT................................................................... 289

LAURA STĂTESCU, D. VÂŢĂ, ALINA IOANA GRĂJDEANU, ADRIANA IONELA PĂTRAŞCU, ALINA STINCANU, ELENA PORUMB ANDRESE, IOANA POPESCU,
MELANOMUL PRIN PRISMA DERMATOLOGULUI ................................................................................... 290

LAURA STĂTESCU, D. VĂŢĂ, ALINA IOANA GRĂJDEANU, ADRIANA IONELA PĂTRAŞCU, ALINA STINCANU, ELENA PORUMB ANDRESE, IOANA POPESCU,
MELANOMA: DERMATOLOGIST POINT OF VIEW ................................................................................... 291

LAURA STATESCU, D. VATA, ALINA IOANA GRAJDEANU, ADRIANA IONELA PATRASCU, ALINA STINCANU, ELENA PORUMB ANDRESE, IOANA POPESCU,
BEATRICE CARMEN PODOLEANU, LAURA GHEUCA SOLOVASTRU
27
FACE OFF ÎN MELANOMUL EXTRACUTANAT .......................................................................................... 292
ALINA STINCANU, LAURA STĂTESCU, D. VÂŢĂ, ELENA PORUMB ANDRESE, ALINA IOANA GRĂJDEANU, ADRIANA IONELA PĂTRAŞCU, IOANA POPESCU,
LAURA GHEUCĂ SOLOVĂSTRU
FACE OFF IN EXTRACUTANEOUS MELANOMAS ..................................................................................... 293

ALINA STINCANU, LAURA STATESCU, D. VATA, ELENA PORUMB ANDRESE, ALINA IOANA GRAJDEANU, ADRIANA IONELA PATRASCU, IOANA POPESCU,
LAURA GHEUCA SOLOVASTRU
MEDICINA BAZATA PE DOVEZI CU PRIVIRE LA MARGINILE DE REZECTIE IN CADRUL PRINCIPALELOR

TIPURI DE CANCERE DE PIELE. LITERATURE REVIEW ............................................................................ 294
A. STOIAN, N. GHETU
EVIDENCE BASED MEDICINE FOR SURGICAL EXCISION MARGINS IN SKIN CANCERS – LITERATURE
REVIEW..................................................................................................................................................... 295
A. STOIAN, N. GHEŢU
DIFICULTĂŢI TERAPEUTICE ÎN CAZUL TUMORILOR DESMOIDE - PREZENTARE DE CAZ CLINIC ŞI

SINTEZA DIN LITERATURA DE SPECIALITATE ......................................................................................... 297
M.C. STOICA, M.H. TACHE, C. BOSTAN, D.I. VICOL
THERAPEUTIC CHALLENGES IN TREATMENT OF DESMOID TUMORS – CASE REPORT AND LITERATURE

REVIEW..................................................................................................................................................... 298
M.C. STOICA, M.H. TACHE, C. BOSTAN, D.I. VICOL
COMPLICATIILE CARDIOVASCULARE TARDIVE – STRATEGII TERAPEUTICE PE TERMEN LUNG LA

PACIENTUL ONCOLOGIC ......................................................................................................................... 299
DANIELA MARIA TANASE, ANCA OUATU, CODRUTA BADESCU, NICOLETA DIMA, MARIANA FLORIA, C. REZUS
28
TARDIVE CARDIOVASCULAR COMPLICATIONS – LONG-TERM THERAPEUTIC STRATEGIES ON THE
ONCOLOGICAL PATIENT .......................................................................................................................... 300
DANIELA MARIA TANASE, ANCA OUATU, CODRUTA BADESCU, NICOLETA DIMA, MARIANA FLORIA, C. REZUS
NUTRIȚIA ENTERALA PRIN INTERMEDIUL SONDELOR DE ALIMENTAȚIE

LA PACIENTUL ONCOLOGIC .................................................................................................................... 301
LAURA TANASE, V.POROCH
THE ENTERAL NUTRITION VIA TUBE FEEDING IN ONCOLOGICAL PATIENT.......................................... 302

LAURA TĂNASE, V. POROCH
ANOMALII CITOGENETICE ŞI MOLECULARE LA PACIENŢII CU LEUCEMIE ACUTĂ DIAGNOSTICAŢI ÎN

CADRUL CLINICII DE HEMATOLOGIE I.R.O. IAŞI ..................................................................................... 303
MARIUCA TIMOFTE, MARIA HUMA, VIVIANA MOHILITCHI, AMALIA TITIEANU, I. ANTOHE, C. BUJORAN, ADRIANA SIRETEANU, I. IVANOV,
LOREDANA DRAGOŞ, ANGELA DĂSCĂLESCU, C. DĂNĂILĂ
CYTOGENETIC AND MOLECULAR ANOMALIES IN PATIENTS WITH ACUTE LEUKEMIA DIAGNOSED IN

HEMATOLOGY CLINIC R.I.O. IASI............................................................................................................. 304
MARIUCA TIMOFTE, MARIA HUMA, VIVIANA MOHILITCHI, AMALIA TITIEANU, I. ANTOHE, C. BUJORAN, ADRIANA SIRETEANU, I. IVANOV,
LOREDANA DRAGOŞ, ANGELA DĂSCĂLESCU, C. DĂNĂILĂ
EVALUAREA ECOGRAFICĂ A MALIGNITĂŢII ENDOMETRULUI UTILIZÂND CRITERIILE STANDARDIZATE

ALE GRUPULUI IETA................................................................................................................................. 306
MIHAELA CAMELIA TÎRNOVANU, ANA MARIA COZOREANU, V.G. TÎRNOVANU, ANDREEA CARA, S. PASAT, CERASELA MUCILENIŢA, ALEXANDRA IOV,
Ş.D. TÎRNOVANU
ULTRASOUND EVALUATION OF ENDOMETRIAL MALIGNANCY ACCORDING TO STANDARDISED IETA

GROUP CONSENSUS ................................................................................................................................ 307
MIHAELA CAMELIA TÎRNOVANU, ANA MARIA COZOREANU, V.G. TÎRNOVANU, ANDREEA CARA, S. PASAT, CERASELA MUCILENIŢA, ALEXANDRA IOV,
Ş.D. TÎRNOVANU
29
COMPLICAŢII INFECŢIOASE ATIPICE LA PACIENŢII CU LEUCEMIE ACUTĂ – EXPERIENŢA CLINICII DE
HEMATOLOGIE I.R.O. IAŞI ........................................................................................................................ 309
AMALIA TITIEANU, MARIUCA TIMOFTE, I. ANTOHE, A. CIANGA, VIVIANA MOHILITCHI, IOANA GRIGORAŞ, IULIA JITARU, IRINA RISTESCU, ANGELICA GATA,
C. DĂNĂILĂ, ANGELA DĂSCĂLESCU
ATYPICAL INFECTIOUS COMPLICATIONS IN ACUTE LEUKEMIA PATIENTS – HEMATOLOGY CLINIC R.I.O.

IASI EXPERIENCE ..................................................................................................................................... 310
AMALIA TITIEANU, MARIUCA TIMOFTE, I. ANTOHE, A. CIANGA, VIVIANA MOHILITCHI, IOANA GRIGORAŞ, IULIA JITARU, IRINA RISTESCU, ANGELICA GATA,
C. DĂNĂILĂ, ANGELA DĂSCĂLESCU
STUDIU RETROSPECTIV CU PRIVIRE LA CANCERUL TIROIDIAN: EXPERIENȚA INSTITUTULUI

ONCOLOGIC CLUJ NAPOCA ÎN ULTIMII 5 ANI ......................................................................................... 312
S. TITU, IOANA ADELINA CLIM, YASMINA MARROUCHE, C. LISENCU, A. IRIMIE, E. PUSCAS, P. ACHIMAȘ-CADARIU, C. VLAD, L. IGNAT, B. FETICA
RETROSPECTIVE STUDY REGARDING THE THYROID CANCER: THE EXPERIENCE OF ONCOLOGY

INSTITUTE OF CLUJ NAPOCA IN THE LAST 5 YEARS .............................................................................. 313
S. TITU, IOANA ADELINA CLIM, YASMINA MARROUCHE, C. LISENCU, A. IRIMIE, E. PUSCAS, P. ACHIMAȘ-CADARIU, C. VLAD, L. IGNAT, B. FETICA
TERAPIA DEMNITĂŢII PACIENTULUI TERMINAL .................................................................................... 314

ELENA TOADER
THE DIGNITY THERAPY OF TERMINAL PATIENT..................................................................................... 315

ELENA TOADER
POSTUL CRESTIN – PERSPECTIVA INTERDISCIPLINARA. IN VORO VERITAS VS VIS MEDICATRIX

NATURAE.................................................................................................................................................. 316
R.S. UNGUREANU
30
VIRUSURILE MERKEL CELL POLYOMA, EPSTEIN-BARR ȘI TIPURILE HPV CUTANATE: ROLUL LOR IN
CANCERELE PIELII.................................................................................................................................... 317
RAMONA GABRIELA URSU, LUMINIȚA SMARANDA IANCU
MERKEL CELL POLYOMAVIRUS, EPSTEIN-BARR VIRUS AND BETA CUTANEOUS HPV TYPES: THE ROLE
IN SKIN CANCEROGENESIS ..................................................................................................................... 318
RAMONA GABRIELA URSU, LUMINIȚA SMARANDA IANCU
DETERMINAREA MUTAŢIILOR DIN DOMENIUL TIROZIN KINAZIC BCR-ABL1 IMPLICATE ÎN REZISTENŢA

LA TRATAMENT LA PACIENŢII CU LEUCEMIE MIELOIDĂ CRONICĂ ....................................................... 319
IRINA CEZARA VĂCĂREAN TRANDAFIR, I.C. IVANOV, LOREDANA MIHAIELA DRAGOŞ, D. COJOCARU
DETECTION OF MUTATIONS IN THE BCR-ABL1 KINASE DOMAIN INVOLVED IN TREATMENT

RESISTANCE IN PATIENTS WITH CHRONIC MYELOID LEUKEMIA .......................................................... 320
IRINA CEZARA VĂCĂREAN TRANDAFIR, I.C. IVANOV, LOREDANA MIHAIELA DRAGOŞ, D. COJOCARU
MANAGEMENTUL CHIRURGICAL AL TUMORILOR INTESTINULUI SUBȚIRE ......................................... 322

A. VASILESCU, E. TÂRCOVEANU, C. BRADEA, N. DĂNILĂ, C. LUPAŞCU, V. BEJAN
SURGICAL MANAGEMENT OF SMALL BOWEL TUMOURS ..................................................................... 323

A. VASILESCU, E. TÂRCOVEANU, C. BRADEA, N. DĂNILĂ, C. LUPAŞCU, V. BEJAN
ECOGRAFIA INTRAOPERATORIE ÎN CHIRURGIA HEPATICĂ. EXPERIENȚA CLINICII CHIRURGIE

ONCOLOGICĂ II ........................................................................................................................................ 324
NATALIA VELENCIUC, A. PAPA, V. URSU, C.E. ROATĂ, G.M. DIMOFTE, S. LUNCĂ
INTRAOPERATIVE ULTRASOUND IN HEPATIC SURGERY. THE EXPERIENCE OF ONCOLOGICAL SURGERY

CLINIC II.................................................................................................................................................... 325
NATALIA VELENCIUC, A. PAPA, V. URSU, C.E. ROATĂ, G. M. DIMOFTE, S. LUNCĂ
31
ACTUALITATI TERAPEUTICE IN LIMFOMUL NONHODGKIN CU CELULA B DE TIP MARGINAL ASOCIAT
CU INFECTIA VHC..................................................................................................................................... 326
ANA MARIA VLADAREANU, MARIA CRISTINA CIUFU, VICTORIA ARAMA, ALINA MITITELU, ELENA LUPOAIA ANDRUȘ, ANCA NICOLESCU, CRISTINA ENACHE
UPDATES IN TERAPY OF HCV ASSOCIATED MARGINAL ZONE LYMPHOMA ......................................... 327

ANA MARIA VLADAREANU, MARIA CRISTINA CIUFU, VICTORIA ARAMA, ALINA MITITELU, ELENA LUPOAIA ANDRUȘ, ANCA NICOLESCU, CRISTINA ENACHE
BENEFICII ŞI LIMITĂRI ALE AGENŢILOR HIPOMETILANŢI ÎN TRATAMENTUL SINDROAMELOR

MIELODISPLAZICE ................................................................................................................................... 328
ANA MARIA VLĂDĂREANU, ELENA LUPOAIA ANDRUŞ, MINODORA ONISÂI, MIHAELA GAMAN, ALINA MITITELU, ANCA NICOLESCU, H. BUMBEA,
CRISTINA ENACHE
BENEFITS AND LIMITATIONS OF HYPOMETILATING AGENTS IN THE TREATMENT OF

MYELODYSPLASTIC SYNDROMES .......................................................................................................... 329
ANA MARIA VLĂDĂREANU, ELENA LUPOAIA ANDRUŞ, MINODORA ONISÂI, MIHAELA GĂMAN, ALINA MITITELU, ANCA NICOLESCU, H. BUMBEA,
CRISTINA ENACHE
MANAGEMENTUL PACIENTELOR CU CANCER DE SÂN AFLATE ÎN STADII INCIPIENTE DE BOALĂ – O

EVALUARE DE COST EFICIENȚĂ. EXPERIENȚA UNUI CENTRU ONCOLOGIC TERȚIAR........................ 331
C. VLAD, E. PUȘCAȘ, C. LISENCU, L. IGNAT, V. GÂTA, D. PICIU, A. IRIMIE, P. ACHIMAȘ-CADARIU
MANAGING PATIENTS WITH EARLY-STAGE BREAST CANCER – A COST-EFFECTIVENESS EVALUATION.

EXPERIENCE OF A TERTIARY ONCOLOGICAL CENTER ........................................................................... 332
C. VLAD, E. PUȘCAȘ, C. LISENCU, L. IGNAT, V. GÂTA, D. PICIU, A. IRIMIE, P. ACHIMAȘ-CADARIU
COMUNICAREA ÎN RADIOTERAPIE – ELEMENT ESENŢIAL PENTRU CREŞTEREA ADERENŢEI ŞI

SIGURANŢEI PACIENTULUI. CARE ESTE CEL MAI POTRIVIT MOD DE COMUNICARE CU PACIENŢII CARE
URMEAZĂ SĂ ÎNCEAPĂ RADIOTERAPIA? CUM PREGATIM ACESTI PACIENTI PENTRU
RADIOTERAPIE? ....................................................................................................................................... 334
Ş. VLAD, V. POROCH, FRANK D. FERRIS
32
EFFECTIVE COMMUNICATION IN RADIOTHERAPY - ESSENTIAL ELEMENT FOR ENHANCING
ADHERENCE AND PATIENT’S SAFETY WHAT IS THE BEST WAY TO COMMUNICATE WITH PATIENTS WHO
ARE RECOMMENDED TO START RADIOTHERAPY? HOW DO WE PREPARE THESE PATIENTS FOR
RADIOTHERAPY? ..................................................................................................................................... 336
Ş. VLAD, V. POROCH, FRANK D. FERRIS
MALE BREAST CANCER – CURRENT MANAGEMENT OPTIONS ............................................................. 338

SIMONA RUXANDRA VOLOVĂŢ
MANAGEMENT OF YOUNG PATIENTS WITH METASTATIC BREAST CANCER......................................... 339

SIMONA RUXANDRA VOLOVĂŢ
NUTRIȚIA ȘI HIDRATAREA PARENTERALA LA FINALUL VIEȚII .............................................................. 340

ANCA RALUCA VRANCEANU, GEMA BACOANU, V. POROCH
NUTRITION AND PARENTAL HYDRATION AT THE END OF LIFE ............................................................. 341

ANCA RALUCA VRANCEANU, GEMA BACOANU, V. POROCH
33
PREZENTĂRI POSTER
HERNIA HIATALĂ FIXĂ, O CONTRAINDICAȚIE RARĂ PENTRU PROTEZAREA ESOFAGIANĂ ................ 344
R.G. ACSINTE, G. DIMOFTE, T.C. FRUNZĂ, W.L. ONG, ALINA IOANA PUȘCAȘU, I. GAVRIL
RADACINA MEZENTERULUI: O LOCALIZARE RARA A BOLII CASTLEMAN – PREZENTARE DE CAZ .. 346

MARIA-GABRIELA ANITEI, N.Ş. IOANID, G.C. CRETU, ANA-MARIA PATRASCU, V. SCRIPCARIU
MESENTERY ROOT: A RARE LOCATION OF CASTLEMAN’S DISEASE - CASE REPORT ........................... 347
MARIA-GABRIELA ANIŢEI, N.Ş. IOANID, G.C. CREŢU, ANA-MARIA PĂTRAŞCU, V. SCRIPCARIU
MELANOMUL MALIGN - O PREZENTARE DE CAZ ................................................................................... 348

S.A. BARBU
MALIGNANT MELANOMA - A CASE PREZENTATION.............................................................................. 349

S.A. BARBU
NEOPLASMUL BRONHO-PULMONAR – CAUZELE DEPISTĂRII TARDIVE............................................... 351

V. BILBA, S. DORUC, TAMARA PRISACARI, V. EFTODII, RICHARDA ROMANENCO
PERSPECTIVE ÎN TRATAMENTUL METASTAZELOR CEREBRALE ............................................................ 352

ANDREEA CIUCHEȘ, E. BALTIG, GEMA BUGEAN, ANCA MUNTEANU
PERSPECTIVES IN TREATMENT OF CEREBRAL METASTASES................................................................. 353

ANDREEA CIUCHEȘ, E. BALTIG, GEMA BUGEAN, ANCA MUNTEANU
MELANOMUL MALIGN ANORECTAL ....................................................................................................... 354

IOANA-ADELINA CLIM, YASMINA MARROUCHE, S. TITU, N.F. BORGOVAN, C.I. LISENCU
34
MELANOMA OF THE ANAL CANAL ......................................................................................................... 355
IOANA-ADELINA CLIM, YASMINA MARROUCHE, S. TITU, N.F. BORGOVAN, C.I. LISENCU
UTILIZAREA PROTOCOLULUI LOW-DOSE ÎN DIAGNOSTICAREA EMBOLIEI PULMONARE ................... 356

C.P. CONSTANTIN, R. CIOBANU, A.M. EȘANU
APPLICATION OF LOW-DOSE PROTOCOL IN THE PULMONARY EMBOLISM DIAGNOSE...................... 357

C.P. CONSTANTIN, R. CIOBANU, A.M. EȘANU
MANAGEMENT AL NEOPLASMULUI MAMAR - EVOLUTIE LOCO-REGIONALA ..................................... 359

MIHAELA DANCIULESCU, B. VATU, ADELA CHIRILA
TREPANOBIOPSIA TRANSTORACICĂ ÎN CONFIRMAREA NEOPLASMELOR PULMONARE ȘI

MEDIASTINALE ........................................................................................................................................ 360
S. DORUC, V. BÎLBA, VL. ŞUTCHIN, C. PREPELIŢA, S. BRENIŞTER, TAMARA PRISACARI, INGA CHEMENCEDJI, IRINA KARAMAN, I. GAVRILAŞENCO,
OXANA PRIVALOVA, MARINA HAREA, DORINA JOVMIR
CYBERKNIFE ROBOTIC RADIOSURGERY IS A SUITABLE OPTION FOR PSMA-PET-CT AND MRI

CONFIRMED OLIGO-METASTATIC LYMPH NODE RECURRENCE IN PROSTATE CANCER: THE HAMBURG
EXPERIENCE ............................................................................................................................................. 361
F. FEHLAUER, K. RADLANSKI, B. PETERS, S. PETERS, O. BISLICH, ST. HUTTENLOCHER
NEOPLASM RECTAL ASOCIAT CU O TUMORĂ GASTRO-INTESTINALĂ STROMALĂ (GIST).

PREZENTARE DE CAZ............................................................................................................................... 362
ANA GRIGORAŞ, D. SCRIPCARIU, VANDA MORARU, IRINA LUPU, MĂDĂLINA GAVRILESCU, V. SCRIPCARIU
RECTAL NEOPLASM ASSOCIATED WITH A GASTROINTESTINAL STROMAL TUMOR. CASE REPORT 363
ANA GRIGORAŞ, D. SCRIPCARIU, VANDA MORARU, IRINA LUPU, MĂDĂLINA GAVRILESCU, V. SCRIPCARIU
TUMORILE OVARIENE LA PACIENTELE PEDIATRICE............................................................................... 364

PATRICIA HAREA, ANA MIȘINA, LILIANA FUIOR-BULHAC, V. PETROVICI, M. CERNAT
35
OVARIAN TUMORS IN PEDIATRIC PATIENTS .......................................................................................... 365
PATRICIA HAREA, ANA MIȘINA, LILIANA FUIOR-BULHAC, V. PETROVICI, M. CERNAT
IMUNOTERAPIA ÎN MELANOMUL MALIGN METASTATIC: PREZENTARE DE CAZ ................................. 367

MIHAELA IVAN, V.A. AFRĂSÂNEI, MARIA MAGDALENA LEON-CONSTANTIN, ALEXANDRA MAȘTALERU, MARINELA MUNTENIȚĂ, EVA MARIA COJOCARU,
L. MIRON, DANA ELENA CLEMENT
IMMUNOTHERAPY IN MALIGNANT METASTATIC MELANOMA: CASE REPORT .................................... 368

MIHAELA IVAN, V.A. AFRĂSÂNEI, MARIA MAGDALENA LEON-CONSTANTIN, ALEXANDRA MAȘTALERU, MARINELA MUNTENIȚĂ, EVA MARIA COJOCARU,
L. MIRON, DANA ELENA CLEMENT
REZULTATELE EXAMENULUI IMAGISTIC COMPLEX IN CAZ DE SUSPICIUNE PENTRU CANCER MAMAR

(BI-RADS-4) .............................................................................................................................................. 369
DORINA JOVMIR-POPA, OLGA CRILOVA, V. JOVMIR
RESULTS OF THE COMPLEX IMAGISTIC EXAMINATION IN CASE OF SUSPICION FOR MAMMAL CANCER
(BI-RADS-4) .............................................................................................................................................. 370
DORINA JOVMIR-POPA, OLGA CRÎLOVA, V. JOVMIR
TOMOSINTEZA CA METODĂ ALTERNATIVĂ ÎN DIAGNOSTICUL IMAGISTIC A CANCERULUI DE

LARINGE ................................................................................................................................................... 371
DORINA JOVMIR-POPA, MARINA HAREA, OLGA CRÎLOVA
TOMOSYNTHESIS AS AN ALTERNATIVE METHOD IN IMAGISTIC DIAGNOSIS OF LARYNX CANCER ... 372

DORINA JOVMIR-POPA, MARINA HAREA, OLGA CRÎLOVA
PARTICULARITĂŢI EVOLUTIVE ÎN CANCERUL MAMAR METASTATIC. CAZ CLINIC ............................... 373

DIANA ELENA LAZĂR, DIANA-ANDREEA FUNDUIANU, E. BALTIG, DORINA IONESCU, ANCA MUNTEANU
DEVELOPING PARTICULARITIES IN METASTATIC BREAST CANCER - A CLINICAL CASE....................... 374

D.E. LAZĂR, D.A. FUNDUIANU, E. BALTIG, D. IONESCU, A. MUNTEANU
36
TRATAMENTUL HORMONAL IN CANCERUL DE SAN TRIPLU NEGATIV.................................................. 376
C. LUNGULESCU, MIHAELA DANCIULESCU
METASTAZAREA CANCERULUI MAMAR, STADIUL III - ANUL 1985 ....................................................... 377

V. MACHIDON
METASTASIS OF BREAST CANCER, III STAGE – 1985 YEAR .................................................................... 378

V. MACHIDON
SUCCESSION OR SIMULTANEOUS - TOXIC LIVER CIRRHOSIS DECOMPENSATION AND CHRONIC

MYELOID LEUKEMIA................................................................................................................................ 379
CARMEN MANCIUC, ERICA RUDNIC, LOREDANA MILEA, RALUCA TODIRASCU, MIHAELA CLAPA, ALINA LISITA, E.V. ROSU, C. DĂNĂILĂ
HIPOFRACŢIONAREA MODERATĂ ÎN RADIOTERAPIA NEOPLASMULUI DE PROSTATĂ LOCAL AVANSAT,

CATEGORIA DE RISC ÎNALT - BENEFICII ŞI RISCURI ................................................................................ 380
MODERATE HYPO-FRACTION FOR PROSTATE CANCER RADIOTHERAPY HIGH RISK -

BENEFITS AND RISKS............................................................................................................................... 381
C.C. MIREŞTEAN, C.G. BUZEA, A.D. ZARA, O.N. PAGUTE, RAMONA ROMAN, CĂTĂLINA TEACA, C. SAFTA, T. CIOBANU, ANA-MARIA CONSTANTIN,
RECUPERARE FUNCŢIONALĂ PULMONARĂ POST-TERAPEUTICĂ ÎN ADENOCARCINOM BRONHO-

PULMONAR STD. IVA - PREZENTARE DE CAZ ......................................................................................... 382
FLORIDA MITROI, RALUCA STAHIESCU
POST-THERAPEUTIC PULMONARY FUNCTIONAL RECOVERY IN LUNG ADENOCARCINOMA STAGE IVA -

CASE PRESENTATION .............................................................................................................................. 383
FLORIDA MITROI, RALUCA STAHIESCU
37
MELANOM MALIGN TEGUMENTAR CU METASTAZĂ VOLUMINOASĂ LATEROCERVICALĂ -
PREZENTARE DE CAZ............................................................................................................................... 384
TEREZIA V. MUREŞAN
MALIGNANT MELANOMA OF THE SKIN WITH LARGE LATEROCERVICAL METASTASIS -

A CASE REPORT ....................................................................................................................................... 385
TEREZIA V. MUREŞAN
DOUA CAZURI CONSECUTIVE DE TUMORI MALIGNE DE FLEXURA DUDODENOJEJUNALA –

ABORDAREA CHIRURGICALA ................................................................................................................. 386
R. POENARU, C. STROESCU, D. CHIRITA, A. STANILA, N. COPCA
TWO CONSECUTIVE CASES OF DUODENOJEJUNAL FLEXURE MALIGNANT TUMOR – SURGICAL

APPROACH ............................................................................................................................................... 387
R. POENARU, C. STROESCU, D. CHIRIŢĂ, A. STĂNILĂ, N. COPCĂ
TUMORA PRIMARA NEUROENDOCRINA MAMARA - PREZENTARE DE CAZ ......................................... 388

GEORGIANA POPESCU, E. ȚURCANU, GEANINA LEUCĂ, SIMONA MIHAELA COSTIN
CARCINOM PRIMITIV OVARIAN VERSUS METASTAZA OVARIANA LA PACIENTA CU NEOPLASM RENAL

STADIUL IV ............................................................................................................................................... 390
S. RAILEANU, MIHAELA DANCIULESCU
SUPRAVIETUIREA SI TOXICITATILE SECUNDARE TRATAMENTULUI CU SORAFENIB IN CARCINOMUL

HEPATOCELULAR NEREZECABIL ............................................................................................................. 392
LAURA REBEGEA, MARIANA BUJENITA, IULIANA IVAN, RODICA VASILE, MIHAELA CRAESCU, D. FIRESCU, MIHAELA CALIN, ANDREEA VOICU
SURVIVAL AND TOXICITY AFTER TREATMENT WITH SORAFENIB IN UNRESECTABLE

HEPATOCELLULAR CARCINOMA ............................................................................................................. 393
LAURA REBEGEA, MARIANA BUJENIŢĂ, IULIANA IVAN, RODICA VASILE, MIHAELA CRĂESCU, D. FIRESCU, MIHAELA CĂLIN, ANDREEA VOICU
38
UN CAZ NEOBIȘNUIT DE NEOPLASM DE PROSTATA METASTATIC ........................................................ 395
ELENA DANIELA SEMEN, I. PRUTIANU, CRISTINA PRUTEANU
TUMORA NEUROENDOCRINA LOCALIZATA LA NIVELUL ILEONULUI TERMINAL, LA UN PACIENT CU

SINDROM ALGIC ABDOMINAL CRONIC – PREZENTARE DE CAZ ........................................................... 396
ANA STANILA, C. PIVNICERU, A. HANNA, ANCA EVSEI, EVELINA BOGASERIU, N. COPCA
NEUROENDOCRINE TUMOR OF THE TERMINAL ILEON IN A PATIENT WITH CHRONIC ABDOMINAL PAIN
– CASE REPORT ........................................................................................................................................ 397
ANA STĂNILĂ, C. PIVNICERU, ANCA EVSEI, EVELINA BOGASERIU, N. COPCĂ
UN CAZ RAR DE ASOCIERE INTRE ADENOCARCINOM COLONIC SI HEPATOCARCINOM DEZVOLTAT PE

ADENOM HEPATOCELULAR – PREZENTARE DE CAZ .............................................................................. 399
ANA STANILA, C. STROESCU, D. CHIRITA, R. POENARU, ADELINA BIRCEANU-COROBEA, CARMEN PETCU, N. COPCA
A RARE CASE OF ASSOCIATION BETWEEN ADENOCARCINOMA OF THE COLON AND

HEPATOCARCINOMA DERIVED FROM HEPATOCELLULAR ADENOMA – CASE REPORT ....................... 400
ANA STĂNILĂ, C. STROESCU, D. CHIRITA, R. POENARU, ADELINA BIRCEANU-COROBEA, CARMEN PETCU, N. COPCĂ
ABORDĂRI TEHNICE ÎN IDENTIFICAREA PATOGENILOR DIN HEMOCULTURILE POZITIVE .................. 402

CRISTINA MĂDĂLINA ȘTEFAN, MIHAIELA LOREDANA DRAGOȘ, FLORINA FOTACHE, MIHAELA MENȚEL, I.C. IVANOV, DANIELA JITARU, E. CARASEVICI,
COPĂCIANU BRÎNDUȘA
TECHNICAL APPROACH OF BLOODSTREAM INFECTIONS FROM POSITIVE BLOOD CULTURES .......... 403
CRISTINA MĂDĂLINA ȘTEFAN, MIHAIELA LOREDANA DRAGOȘ, FLORINA FOTACHE, MIHAELA MENȚEL, I.C. IVANOV, DANIELA JITARU, E. CARASEVICI,
COPĂCIANU BRÎNDUȘA
DETERMINAREA PROFILULUI MOLECULAR PENTRU SELECTAREA TERAPIILOR ȚINTITE ÎN CANCERUL

PULMONAR .............................................................................................................................................. 404
VALENTINA STRATAN, V. MUNTEANU, V. SÎTNIC, ANA LOZOVANU
39
DETERMINATION OF THE MOLECULAR PROFILE FOR THE SELECTION OF TARGET THERAPIES IN LUNG
CANCER .................................................................................................................................................... 405
VALENTINA STRATAN, V. MUNTEANU, V. SÎTNIC, ANA LOZOVANU
TRANSFORMAREA MALIGNĂ A ENDOMETRIOZEI ................................................................................. 406

LILIANA STRAT
MALIGNANT TRANSFORMATION OF ENDOMETRIOSIS ......................................................................... 407

LILIANA STRAT
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS AL INFERTILITAȚII: ESTE SAU NU ESTE ASOCIAT RISCULUI CRESCUT

DE CANCER .............................................................................................................................................. 408
LILIANA STRAT
INFERTILITY MEDICATIONS: TO BE OR NOT TO BE ASSOCIATED WITH INCREASED CANCER RISK .. 409

LILIANA STRAT
PROTEZA OBTURATOR ÎN REFACEREA DEFECTELOR ETAJULUI MIJLOCIU FACIAL CONSECUTIVE

CHIRURGIEI ONCOLOGICE ...................................................................................................................... 410
DANIELA ȘULEA, DORIANA AGOP-FORNA, A. NICOLAU, ANDRADA DOSCAȘ, OTILIA BOIȘTEANU, V.V. COSTAN
OBTURATOR PROSTHESIS FOR THE RECONSTRUCTION OF MIDFACE DEFECTS FOLLOWING

ONCOLOGIC SURGERY ............................................................................................................................ 411
DANIELA ȘULEA, DORIANA AGOP-FORNA, A. NICOLAU, ANDRADA DOSCAȘ, OTILIA BOIȘTEANU, V.V. COSTAN
EVALUAREA STATUTULUI IMUN LA BARBATI CU CANCERUL GLANDEI TIROIDE ................................. 412

RODICA TARNARUTCAIA, G. ŢIBIRNA, VALENTINA STRATAN, VALENTINA DARII, A. ŢIBIRNA, A. CLIPCA, ANA LOZOVANU
TEHNOLOGII MODERNE IN DIAGNOSTICUL ȘI TRATAMENTUL CANCERULUI LARINGIAN .................. 414

G. ŢIBIRNA, VALENTINA STRATAN, VALENTINA DARII, A. CLIPCA, RODICA TARNARUȚCAIA, C. CLIM, A. DORUC, RODICA MINDRUȚA-STRATAN,
C. COJOCARU, A. ȚIBIRNA, A. MARANDIUC, V. TUTUIANU, ANA LOZOVANU, P. TUZLUCOV, V. MUNTEANU, V. URECHE
40
CAZ CLINIC DE TRATAMENT COMBINAT AL CANCERULUI CAVITATII ORALE ....................................... 417
G. ȚIBIRNA, A. CLIPCA, V. CIORICI, A. MARANDIUC, V. URECHE, A. SOLTAN
IMPLEMENTAREA SETUP-ULUI SPECIAL DE PATRU ARCE PARŢIALE FOLOSIT ÎN CAZUL

NEOPLASMELOR DIN REGIUNEA CAP ŞI GÂT ÎN NEOPLASMUL DE COL UTERIN ................................. 418
A.D. ZARA, C. BUZEA, GORKEM GUNGOR
IMPLEMENTATION OF THE FOUR-ARC SPECIAL SETUP USED IN CASE OF NEOPLASMS OF THE HEAD
AND NECK REGION IN GYNECOLOGICAL NEOPLASMS ......................................................................... 419
A.D. ZARA, C. BUZEA, GORKEM GUNGOR
41
PREZENTĂRI ASISTENȚI MEDICALI
NEUTROPENIA FEBRILA .......................................................................................................................... 422

V. ANDONI, ELISAVETA MURARIU
PLEURODEZA. MANAGEMENTUL PACIENTULUI .................................................................................... 423

CRISTINA ANDREEA BRUDARIU, ADRIANA MANTALEA, DENISA COSMINA ZAHARIA
IMPLICATII PSIHO-SOCIALE POST MASTECTOMIE SI METODE DE RECONSTRUCTIE A SANULUI .... 424

SIMONA ELENA BUTNARU, ANTONELA PAIU, PARASCHIVA DOMINTE
MANAGEMENTUL DISPNEEI LA PACIENTII INTERNATI IN COMPARTIMENTUL ÎNGRIJIRI PALIATIVE AL

I.R.O. IASI ................................................................................................................................................. 425
C. DULMAN, CLAUDIA AMORARITEI, T. BALAN, LILIANA CRUCIANU, GEMA BACAOANU, ANCA RALUCA VRANCEANU, V. POROCH
PORT-A-CATH: UN DISPOZITIV MODERN PENTRU ADMINISTRAREA SUBSTANTELOR CITOTOXICE CU

IMPACT MAJOR PENTRU PACIENT .......................................................................................................... 426
GABRIELA ENASOAIE
LUMINA POLARIZATĂ, ADJUVANT ÎN TRATAREA ULCERAȚIILOR. CAZ PRACTIC ................................. 427

F. HOGEA
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU XEROSTOMIE........................................................................................... 428

V. HOGIA, AMALIA ROBU, IRINA MARIA HLIBOCIANU, LILIANA CRUCIANU, GEMA BĂCĂOANU, ANCA RALUCA VRÂNCEANU, V. POROCH
MANAGEMENTUL REACȚIIOR ADVERSE ACUTE POST-CHIMIOTERAPIE .............................................. 429

MARIA-DIANA LAZĂR
PROBLEME PSIHO-EMOŢIONALE ASOCIATE TRANSPLANTULUI MEDULAR ........................................ 430

GABRIELA POPA, CRISTINA CIOBOTARIU, FLORINA FARCA, ROXANA POSTOLICA
42
PSYCHO-EMOTIONAL PROBLEMS ASSOCIATED WITH BONE MARROW TRANSPLANTATION............. 431
GABRIELA POPA, CRISTINA CIOBOTARIU, FLORINA FARCA, ROXANA POSTOLICA
MASURI DE PROTECȚIE A PERSONALULUI MEDICAL INTR-UN FOCAR DE GRIPA AH1N1 ................... 432
LUMINITA POPEANU, IOANA GRIGORAS
MANAGEMENTUL PACIENŢILOR CU EXENTERAŢIE PELVINĂ ŞI ROLUL ASISTENŢEI MEDICALE ÎN

ÎNGRIJIRE ................................................................................................................................................. 433
MIHAELA RUSU, ANA-MARIA MUŞINA, I. HUŢANU, I. RADU, B. FILIP, MARIA GABRIELA ANIŢEI, A. PANTAZESCU, N. IOANID,
MĂDĂLINA MIHAELA GAVRILESCU, D.V. SCRIPCARIU, M. HOGEA, O. MIRON, R. VIERIU, A. PĂNUŢA, V. SCRIPCARIU
MANAGEMENT OF THE PATIENTS WITH PELVIC EXENTERATION AND THE ROLE OF NURSE
IN MEDICAL CARE .................................................................................................................................... 434
MIHAELA RUSU, ANA-MARIA MUŞINA, I. HUŢANU, I. RADU, B. FILIP, MARIA GABRIELA ANIŢEI, A. PANTAZESCU, N. IOANID,
MĂDĂLINA MIHAELA GAVRILESCU, D.V. SCRIPCARIU, M. HOGEA, O. MIRON, R. VIERIU, A. PĂNUŢA, V. SCRIPCARIU
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI ÎN FAZĂ TERMINALĂ - O ADEVĂRATĂ PROVOCARE PENTRU PERSONALUL

COMPARTIMENTULUI ÎNGRIJIRI PALIATIVE AL I.R.O. IAŞI ..................................................................... 436
V. SĂVOAE, LENUŢA BÎRJOVANU, MARINA AMIHĂESEI, LILIANA CRUCIANU, ANCA RALUCA VRÂNCEANU, GEMA BACOANU, V. POROCH
ECHIPA INTERDISCIPLINARA - O ADEVARATA FAMILIE PENTRU PACIENTII DIN COMPARTIMENTUL

ÎNGRIJIRI PALIATIVE AL I.R.O. IASI .......................................................................................................... 437
LACRAMIOARA TINCU, GABRIELA IFTENE, CARMEN ANTOHI, LILIANA CRUCIANU, ANCA RALUCA VRANCEANU, GEMA BACOANU, V. POROCH
43
44
45
Rolul PET-CT în managementul recidivelor neoplaziilor maligne ovariene
P. Achimaș-Cadariu1,3, D. Piciu1,2, C. Vlad1,3, V. Gâta1,3, C. Lisencu1,3, E. Pușcaș1,3, L. Ignat1,3, A. Irimie1,3
1
Departamentul de Chirurgie Oncologică, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca, România
2
Departamentul de Medicină Nucleară, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca, România
3
Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, România
Managementul recidivelor cancerului ovarian rămâne o provocare pentru echipa multidisciplinară, în special
în ceea ce privește opțiunea unei intervenții chirurgicale.
Dovezile de care dispunem până în acest moment susțin o citoreducție completă atunci când ea este posibilă.
PET-CT reprezintă o alternativă în stratificarea acestor paciente.
În prezentarea noastră luăm în discuție modul în care această modalitate imagistică modifică managementul
pacientelor cu cancer ovarian recidivat și prezentăm experiența noastră inițială în utilizarea PET-CT și
rezultatele intervențiilor chirurgicale decise consecutiv rezultatelor PET-CT.
46
The role of PET-CT in the management of recurrences of ovarian
malignancies
P. Achimaș-Cadariu1,3, D. Piciu1,2, C. Vlad1,3, V. Gâta1,3, C. Lisencu1,3, E. Pușcaș1,3, L. Ignat1,3, A. Irimie1,3
1Oncological Surgery Department, „Prof. Dr. Ion Chiricuță” Oncological Institute, Cluj-Napoca, România
2Nuclear Medicine Department, „Prof. Dr. Ion Chiricuță” Oncological Institute, Cluj-Napoca, România
3„Iuliu Hațieganu” University of Medicine and Pharmacy, Cluj-Napoca, România
Management of ovarian cancer recurrence remains a challenge for the multidisciplinary team, especially with
regard to the option of surgery.
The evidence we have so far, are in support of a full cytoreduction, when it is possible. As such,
PET-CT is an alternative in stratification of these patients.
In our presentation, we are discussing how this imaging modifies the management of relapsed in ovarian
cancer patients and presents our initial experience in the use of PET-CT and the results of surgical
interventions following the conclusions of the PET-CT.
47
Transformarea malignă a ulcerelor cronice de gambă
Mihaela-Gabriela Adam2, Laura Gheucă Solovăstru1,2, Laura Stătescu1,2,
Nicoleta-Bianca Georgescu2, Carmen-Beatrice Podoleanu2, D. Vâță1,2
1
Departamentul de Dermatologie, U.M.F. “Grigore T. Popa”, Iași
2
Dermatovenerologie, Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Spiridon”, Iași
Cuvinte cheie: carcinom scuamocelular, ulcer cronic de gambă
Ulcerul cronic de gambă reprezintă o pierdere de substanță la nivelul dermului și hipodermului, localizată la
nivelul membrelor inferioare, de etiologie diversă, care nu are tendință la vindecare spontană. Carcinomul
scuamocelular este o complicație rară a ulcerului cronic de gambă. Prezența aspectului clinic atipic și
rezistența la un tratament bine condus sunt două elemente care ne ghidează spre a ne pune o problemă de
diagnostic: evoluție nefavorabilă a unui ulcer cronic de gambă sau transformarea malignă a acestuia? Astfel,
în aceste cazuri, biopsia cutanată este absolut necesară pentru un diagnostic de certitudine. De asemenea,
vârsta înaintată și o perioadă îndelungată a evoluției ulcerului au fost citate în studii ca fiind factori de risc
importanți în transformarea malignă a ulcerului cronic de gambă.
Prezentăm cazul unei paciente în vârstă de 81 ani, cu antecedente personale patologice cardiovasculare, care
s-a prezentat în luna mai 2018 în Clinica de Dermatologie Iași în contextul persistenței unei ulcerații bine
delimitate, ce prezintă pe suprafață multiple formațiuni exofitice și secreții purulente, dureroasă, cu debut
în urmă 8 ani, localizată la nivelul feței antero-interne gambă stângă. De la debut și până în momentul
prezentării în clinica noastră pacienta a urmat diferite scheme de tratament topic cu evoluție nefavorabilă a
leziunii. Examenul clinic, corelat cu investigațiile paraclinice (examenul histopatologic al piesei biopsiate) a
stabilit diagnosticul de carcinom scuamocelular bine diferenţiat.
48
Malignant transformation of chronic leg ulcer
Mihaela-Gabriela Adam2, Laura Gheucă Solovăstru1,2, Laura Stătescu1,2, Nicoleta-Bianca
Georgescu2, Carmen-Beatrice Podoleanu2, D. Vâță1,2
1
Dermatology Department, “Grigore T. Popa” U.M.Ph., Iași
2
Dermatovenerology, “Sf. Spiridon” Emergency Clinical Hospital, Iaşi
Key words: Chronic leg ulcer, squamous cell carcinoma
Chronic venous leg ulcer represents a loss of substance in the dermis and hypoderm, localized in the lower
limbs, of diverse etiology, which has no tendency to spontaneous healing. Squamous cell carcinoma is a rare
complication of chronic venous leg ulcer. The presence of atypical clinical appearance and the resistance to
well-managed treatment are two elements that guide us towards a diagnostic problem: the unfavorable
evolution of a chronic leg ulcer or its malignant transformation? Thus, in these cases, cutaneous biopsy is
absolutely necessary for a certainty diagnosis. Also, patient age and ulcer duration have been cited in studies
as primary risk factors for malignant transformation of chronic leg ulcer.
We present the case of an 81-year-old patient with a cardiovascular pathological personal history who
presented himself in May 2018 at the Iaşi Dermatology Clinic for the persistence of a well-defined ulceration,
which has on the surface exophytic growths and purulent secretions, with debut 8 years ago, located in the
anterior face of the left leg. From the beginning to the moment of presentation in our clinic the patient
followed different topical treatment regimes with unfavorable evolution of the lesion. The clinical
examination, correlated with the paraclinical investigations (the histopathological examination of the
biopsied piece) established the diagnosis of well differentiated scuamo cell carcinoma.
49
Prevalenţa şi valoarea biomarkerilor genetici în cancerul colorectal
metastatic la pacienții tratați în Institutul Regional de Oncologie Iași
V.A. Afrăsânie1, Teodora Alexa-Stratulat1,2, Marinela Munteniță1, Mihaela Ivan1, Cristina Rusu1,2,
I. Ivanov2, Dana Elena Clement1, M.V. Marinca1,2, L. Miron1,2
1Secția de Oncologie Medicală, Institutul Regional de Oncologie Iași, România
2Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa”, Iași, România
Cuvinte cheie: prevalență, mutații, RAS, BRAF, cancer colorectal metastatic
Introducere: Genele RAS în CCRm sunt biomarkeri genetici prognostici și predictivi pentru tratamentul anti-
EGFR cu impact asupra conduitei terapeutice. Mutația BRAF este asociată cu un prognostic nefavorabil și
rezistență la tratament anti-EGFR.
Material și metodă: Am analizat retrospectiv datele pacienților diagnosticați cu cancer colorectal metastatic
care au fost testați pentru mutațiile RAS și BRAF și care au efectuat tratament în cadrul I.R.O. Iași în perioada
aprilie 2012 - aprilie 2017.
Rezultate: Am identificat 212 pacienți la care s-a determinat statusul mutațional RAS și BRAF și care au
efectuat chimioterapie paliativă în asociere cu terapie biologică. 24,3% dintre tumori au fost situate la nivelul
colonului drept, 71% la nivelul colonului stâng, iar la 4,7% sediul tumorii primare nu a putut fi determinat.
Cele mai multe din tumori au fost localizate la nivelul rectului: 32,7%. 47,8% au prezentat mutație KRAS,
23,3% mutație NRAS, 14,9% mutație BRAF și doar 14% au avut tumori wild type. Pacienţii cu tumori RAS şi
BRAF wild type au avut un PFS de 14,2 luni, cei cu mutații RAS un PFS de 12,6 luni, iar cei cu mutaţii BRAF au
avut un PFS de 10,2 luni.
Concluzii: Comparativ cu alte populații, în lotul studiat mutaţiile RAS au fost mai frecvente, iar mutațiile BRAF
au avut o prevalență similară. PFS-ul la prima linie de tratament a fost diferit în funcție de statusul mutațional
al tumorilor și rezultatele obținute au fost comparabile cu alte studii din literatură.
50
Genetic biomarkers prevalence and value in metastatic colorectal cancer in
patients treated in Regional Institute of Oncology Iasi
V.A. Afrăsânie1, Teodora Alexa-Stratulat1,2, Marinela Munteniță1, Mihaela Ivan1, Cristina Rusu1,2,
I. Ivanov2, Dana Elena Clement1, M.V. Marinca1,2, L. Miron1,2
1Medical Oncology Department, Regional Institute of Oncology Iasi, Romania
2“Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy”, Iasi, Romania
Keywords: prevalence, mutations, RAS, BRAF, metastatic colorectal cancer
Introduction: RAS genes are prognostic and predictive genetic biomarkers for the anti-EGFR treatment in
metastatic colorectal cancer (mCRC), having an important impact on treatment management. BRAF mutation
is associated with poor prognosis and resistance to anti-EGFR treatment.
Methods: We performed a retrospective analysis of patients data diagnosed with mCRC who were tested for
RAS and BRAF mutations and treated in RIO Iași from April 2012 to April 2017.
Results: We identified 212 patients in which mutational status of RAS and BRAF was determined. The patients
received palliative chemotherapy in association with biological therapies. 24.3% of tumors were located in the
right colon, 71% in the left colon and in 4.7% of patients, the primary tumor location couldn’t be evaluated.
Most of the tumors were located in the rectum: 32.7%. 47.8% of tumors had KRAS mutation, 23.3% had NRAS
mutation, 14.9% had BRAF mutation and only 14% were wild type tumors. Patients with RAS and BRAF wild
type tumors had a PFS of 14.2 months, those with RAS mutations a PFS of 12.6 months and those with BRAF
mutations a PFS of 10.2 months.
Conclusions: Comparing the results in our study group with literature data, RAS mutations were more frequent
in our population and BRAF mutations had a similar prevalence. PFS of first line treatment was different
depending on the mutational status of the tumor. The results were comparable with other studies in literature.
51
Riscul de activare a VHB la pacienţii trataţi cu ibrutinib – caz clinic
Elena Albu
Disciplina de Farmacologie, Algeziologie şi Farmacologie Clinică, U.M.F. „Grigore T. Popa” Iaşi
Clinica de Hematologie, IRO Iaşi
Unele terapii pentru malignităţi hematologice, inclusiv transplantul allogeneic sunt asociate cu creşterea
riscului de reactivare de virus hepatitic B la pacienţii infectaţi anterior cu VHB. Infecţia anterioară cu VHB este
definită prin determinarea concomitentă a Ac anti HBc (IgG), AgHBs nedetectabil şi AND VHB nedectectabil.
Sunt raportate reactivări de VHB la pacienţi cu malignităţi hematologice trataţi cu molecule noi, dar incidenţa
lor nu este încă stabilită. O astfel de moleculă este Ibrutinib, inhibitor al tirozinei kinazeii Bruton (BTK), enzimă
importantă de semnalizare a căii receptorului-antigen al celulelor B (BCR). Inhibarea BTK de către Ibrutinib
blochează semnalizarea BCR, interferând astfel proliferarea malignă şi supraviețuirea celulelor B. Ibrutinib este
aprobat pentru tratamentul pacienților adulți cu limfom cu celule din manta (MCL) în 2013, pentru leucemia
limfocitară cronică (CLL) în 2014, pentru limfomul de zonă marginală şi în transplantul allogeneic în 2017.
Pacienţii cu istoric de infecţie VHB au fost excluşi din studiile cu Ibrutinib de aceea nu există o estimare a riscului
reactivării infecţiei cu VHB comparativ cu populaţia generală. Au fost raportate două cazuri de reactivare
fulminantă de VHB la pacienţii cu dovezi serologice de infecţie anterioară cu VHB trataţi cu ibrutinib pentru LLC.
Pe baza revizuirii informațiilor disponibile, Comitetul de Farmacovigilenţă de Evaluarea Riscului (PRAC) din
cadrul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA) a concluzionat, în iunie 2017, că raportul risc-beneficiu al
ibrutinibului conform indicaţiilor aprobate rămân neschimbate. Cu toate acestea, PRAC a recomandat ca
personalul medical să stabilească statusul HBV al pacienților înainte de inițierea tratamentului cu ibrutinib.
Pacienții cu serologie hepatită B pozitivă, trebuie consultaţi de un specialist hepatolog înainte de inițierea
tratamentului Ibrutinib. În lumina acestui subiect, lucrarea îşi propune să prezinte particularităţile unui caz de
reactivare a infecţiei cu VHB după iniţierea tratamentului cu Ibrutinib pentru LLC, la un pacient ce a fost anterior
tratat cu 3 linii de tratament ce a inclus anticorp anti CD20 şi la care serologia pentru AgHBs era negativă.
52
Anesthesia for interventional Radiology, KFSHRC.SA Experience
Abdel Karim Aloweidi Al-Abbadi1, Hesham Albabtain2, Mohamed Badran3
1
MD, JBA, Facharzt in anesthesiology, intensive care and pain management, Associate Prof and Consultant, Chairman Department of Anesthesia, the
University of Jordan- Amman-Jordan
2
MBBS.FRCPC, Chairman Department of Anesthesia and Pain management, KFSHRC, SA
3
MBBS.FRCR.FFR FRCSI, Consultant Interventional Radiologist, Vascular Anomalies Program Director, KFSHRC.SA
Interventional Radiology are minimally invasive procedures for treatment target Used with fluoroscopy and
US techniques, CT, MRI The Advantages include that: We can do these procedures under Local/ no Anesthesia,
Less pain, Done in Day case surgery basis, Less recovery time, Less expensive, Less blood loss in most of
cases.The Anesthesia management can be done with local anesthesia / standby, sedation and analgesia with
different anesthetic drugs or can be done under GA.
We can use General Anesthesia techniques for different procedures, such as Biliary drainage, Balloon
angioplasty Chemoembolization, Radiofrequency ablation, Stenting, Thrombolysis, TIPS (Trans jugular
intrahepatic portosystemic) to be Done with possible complications From these procedures.
Also Embolization to control bleeding in Abdomen or Pelvis in Emergency such as Uterine Fibroid Bleeding,
or post-partum hemorrhage.
Treatment of tumors that can’t be removed or in Tumor of malignancy that has great risk when removed.
We want to concentrate our experience in Using general Anesthesia for Embolization /sclerotherapy by using
different chemical drugs with good success in venous malformation and lymphatic malformation which are
dilated low flow vascular channels, involving any part of the body. These drugs include: Bleomycin which is
a new antibiotic antineoplastic agent used Intraregional with good results. Bleomycin may cause skin
complications but is effective and safe. Complications are rare include skin infection, necrosis,
53
hyperpigmentation, contour deformity and pulmonary fibrosis with cumulative dose, hair loss, Drug Induced
Pyrexia, Nausea and Vomiting, rare bone marrow depression.
Proper attention to the side effects of the drugs and the procedures should always be taken in consideration,
intra and post-operative. Low intraoperative O2 concentration is necessary to reduce possible pulmonary
fibrosis.
Polidocanol (Hydroxy –polyethoxy- dodecane) is Synthetic long Fatty alcohol, has low allergic side effects. It
can produce hyperpigmentation, skin necrosis if injected intra dermally. It is frequently used drug in the
treatment of venous malformations with good success by destroying the endothelium in venous or
lymphatic malformation, used for sclerotherapy with some side effects mostly local and sometimes systemic
such as Visual(Monocular blindness ) and Migraine. At high doses it causes hemoglobinuria and cardiac
depression including heart block, bradycardia, hypotension and asystole.
Proper observation should be considered to avoid the side effects intra and post operatively and discharge
the patient should take in consideration the safest measures.
With bleomycin, adhesives should not be removed for 48 hours to prevent hyper pigmentation (due to drug
deposition at site of dermal micro abrasion injury from adhesive removal). IV hydration is necessary to reduce
effect of hemoglobinuria and hypotension. Medications may necessarily to counteract the effects of cardiac
depression. IV paracetamol and NSAIDS (ketorolac) help reduce expected postoperative inflammatory fever
and pain. Dexamethasone reduces the severe postoperative edema and may help in cases of nerve injury.
Antiemetics are important to fight nausea and vomiting induced by anesthetic medications and by the
inflammatory effects of sclerotherapy.
Airway malformation requires intubation and postoperative ICU admission.
Conclusion: Our experience in KFSHRC.SA with anesthesia for Interventional Radiology, particularly with
venous and lymphatic malformations should started from pre-operative assessment and preparation of
54
fitness of the patient , preparation of the patient for possible side effect and complication of the drugs
used such as Bleomycin and Polidocanol. We have to avoid, and to treat hypotension and allergy. We
should use anti-emetic from the beginning at induction and take care of air way in the area of mouth , face
or Neck malformation with possible bleeding and edema is vital and to avoid pulmonary complication. Using
proper level of O2 also is important to void pulmonary side effects. Some patients with mouth. Neck and face
malformation we should consider a hospital or critical care unit admission after the procedures.
55
Anesthesia for bone tumors. Experience in KFSHRC.SA
AbdelKarim Al-oweidi Al-Abbadi1, Hesham ALbabtain2, Mahmoud AL-Mustafa3
1
MD, JBA, Facharzt in anesthesiology, intensive care and pain management, Associate Prof and Consultant, Chairman Department of Anesthesia, the
University of Jordan- Amman-Jordan
2
MBBS.FRCPC, Chairman Department of Anesthesia and Pain management, KFSHRC, SA
3
MBBS, JBA, Facharzt in Anesthesiology, Associate prof. and Consultant, dprt.of Anesthesia, The University of Jordan. Amman – Jordan
Benign bone tumors or malignant can be discovered incidentally during evaluation of trauma, or another
conditions. Symptoms of benign bone tumors, when they occur, may include localized pain, swelling,
deformity, in malignant tumors pathological fracture can be present, symptoms sometimes related to the
site of the tumor and it is complications.
Most benign bone tumors can be diagnosed with plain radiographs. Characteristic clinical and radiographic
features are important for diagnosis.
Most benign bone Tumors are managed by examinations and radiographs. Symptomatic or aggressive
benign tumors may be treated with curettage, bone grafting or excision, benign bone tumors of childhood
can be classified according to the matrix, or substance, that they produce such: osteoid- or bone-forming
tumors, cartilage-forming tumors, fibrous lesions, and cystic tumors….etc
We have different classifications of malignant Bone tumors and include: Osteoid, osteoblastoma, fibrous
dysplasia, The Primary malignant bone tumors are uncommon malignancies, but they are an important
cause of cancer morbidity and mortality, especially among teenagers and young adults. These can be
chondrogenic, osteogenic, fibrogenic, fibrohistiocystic, Ewing sarcomas, Hematopoietic neoplasms,
nonchondral tumors, vascular tumors, osteoclastic giant cells rich tumor, Notochordal tumors, Myogenic
tumors ,undefined tumors, undifferentiated high -grade pleomorphic sarcoma..,etc…
56
The goals of management for patients with bone metastases include maximizing pain control, preserving
and restoring function, minimizing the risk for skeletal-related events, with stabilizing the bone, if needed,
and enhancing local tumor control. Therapeutic use of analgesia, use of osteoclast inhibitors, systemic
anticancer therapy, radiation, bone-targeting radiopharmaceuticals, surgery (which is generally reserved for
patients with a complete or impending pathologic fracture or, decompressive or reconstructive surgery).
Anesthesia is needed for both benign and malignant bone tumor, taking in consideration the different
procedures needed, General or regional anesthesia, or combined techniques are used either for diagnostic
biopsy or advanced surgical procedures for excision of the tumor.
Preoperative evaluation and preparation is vital for optimal Assessment, sometimes use of proper
Embolization of Tumor vascularization before surgery is needed.
Possibility of i.v access difficulty in cases of Chemotherapy or Radiotherapy, preparation of the patient by
optimizing his condition and acid base imbalance, lab. Results…etc
The ICU Admission for major surgery with multiple risk factors is needed.
It is challenging with all hazardous issues such as using: General or Regional anesthesia or both, TIVA in cases
where we use certain Neuro- Monitoring intraoperatively.
Intra operative monitoring such as ECG, Pulse Oximeter, NIBP.or Invasive Bp monitoring, ETCO2, Temperature,
CVP line, BIS Monitoring, NIRS –Near infrared Spectroscopy are needed accordingly to the setup and patient
need.
Induction and Maintenance: with different anesthetic drugs and techniques are used, and GA, Regional or
combined techniques are used taking in consideration that bone Surgery is associated with massive
bleeding with its complication.
TIVA also used in cases with Neuro- monitoring
Use of Blood cell saver, hemodilutional technique, autologous transfusion.
57
Pneumatic Tourniquets can be used to minimize bleeding , and preparation of blood ,use of bone cement
with its complications, Fat Embolism Syndrome, Deep Venous Thrombosis & thromboembolism, Venous air
embolus (VAE) can happened especially with underlying malignancy Taking in consideration to avoid
positioning complications ,hypothermia and blood transfusions complications .
Patient should be stable with adequate BP and avoiding bleeding, with proper replacement of i.v fluids and
blood
Avoiding the mentioned complications and keeping adequate intake output balance.
Post-operative: Recovery must be done and after Major surgery then patient should be transferred to ICU
with proper monitoring
Adequate analgesia and proper supportive care is needed post-operatively.
Conclusion: Bone tumor can be benign or malignant
Presentation of the tumor usually by pain, swelling, deformity, or bone fracture.
Preoperative assessment and embolization of malignant bone tumor with radiotherapy and chemotherapy
is needed before major surgery,
The preparation of patient and facility of ICU care should be taken in consideration before starting major
surgery of bone tumor.GA, Regional .or combined anesthesia are used, TIVA in case of neuro -monitoring.
Blood and blood products should be ready because of major bleeding in these cases.
Surgery is long and proper monitoring is needed to keep the patient stable with adequate, fluids, blood and
blood products replacement. Care is extended in post-operative period, including proper management and
analgesia by and expert anesthesiologist in a critical care unit.
58
Prevalență și factorii de risc pentru fatigabilitate la femeile cu cancer
mamar în curs de tratament sistemic
Alexandra Amariei, V. Afrăsânie, M. Păduraru, B. Gafton, L. Miron, Teodora Alexa-Stratulat
Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași
Cuvinte cheie: cancer mamar, fatigabilitate, tratament multimodal
Introducere: Odată cu creșterea supraviețuirii pacientelor cu cancer mamar, simptomele secundare tumorii
sau terapiei antineoplazice devin din ce în ce mai importante. Scopul studiului a fost de a evalua prevalența
fatigabilității la pacientele cu cancer mamar și de a identifica potențiali factori care se asociază cu creșterea
duratei/severității acestui simptom.
Material și metodă: Am realizat un studiu prospectiv ce a inclus 83 de paciente consecutive în curs de

tratament sistemic în cadrul Institului Regional de Oncologie Iași. Participantele au fost evaluate cu ajutorul
chestionarului elaborat de Universitatea DePaul, un instrument de autoraportare a fatigabilității.
Concomitent, au fost colectate o serie de date referitoare la histologie, stadiu și tratament al bolii pentru
fiecare pacientă.
Rezultate: Vârsta medie a pacientelor a fost de 53.8 ani. Majoritatea neoplaziilor au fost diagnosticate în
stadiul II (34.9%) sau III (39.8%) de boală, aveau receptori pozitivi (77.1%) și Her negativ (62.7%).
Aproape toate pacientele beneficiaseră de chimioterapie la un moment în managementul bolii; 30% au

beneficiat de radioterapie adjuvantă și 47% de chirurgie radicală. 73.5% din femei au declarat că
fatigabilitatea le afectează viața cotidiană.
În general, pacientele au raportat o scădere cu 30% a energiei comparativ cu nivelul pre-diagnostic și au

apreciat oboseala lor medie la 40%. Factorii corelați cu creșterea duratei/intensității fatigabilității au fost
59
intervelul de timp de la diagnostic, terapia multimodală și supraexpresia Her.
Concluzii: Fatigabilitatea este un simptom cu impact semnificativ asupra calității vieții. Tratamentul
multimodal pare a fi unul din cei mai importanți factori de risc, motiv pentru care selecția optimă a
pacientelor care vor beneficia de această abordare este esențială.
60
Prevalence and risk factors for fatigue in breast cancer patients
undergoing systemic treatment
Alexandra Amariei, V. Afrăsânie, M. Păduraru, B. Gafton, L. Miron, Teodora Alexa-Stratulat
University of Medicine and Pharmacy ”Grigore T. Popa” Iasi
Keywords: breast cancer, fatigue, multimodal treatment
Background: As survival rates in breast cancer improve, symptoms related either to tumor or to treatment
become more important. The aim of this study was to assess the prevalence of fatigue in breast cancer patients
and to identify potential factors that are associated with an increase in fatigue severity/duration.
Material and method: We performed a prospective study that enrolled 83 successive breast cancer patients
treated in the Regional Institute of Oncology Iasi. Participants were assessed by means of the DePaul University
Questionnaire, a self-report measure of fatigue. For each patient, we also collected data regarding disease
histology, stage and therapeutic approach.
Results: Mean age of the participants was 53.8 years. Most tumors were diagnosed in stage II (34.9%) or III (39.8%),
were hormone positive (77.1%) and Her negative (62.7%). Almost all women had received chemotherapy
throughout their disease management; 30% received adjuvant radiotherapy and 47% underwent radical surgery.
73.5% of the women declared they are having problems because of fatigue or exhaustion. Women generally felt
they had less energy, with a median reduction of 30% from their pre-diagnosis level and appreciated their fatigue
level at 40%. Several factors correlated with increased fatigue: years spent living with cancer, having received
multimodal treatment (surgery, chemotherapy and radiotherapy) and Her overexpression.
Conclusions: Fatigue is an important cancer-related symptom that can have a significant impact on quality of life.
Multimodal treatment seems to be one of the most important risk factors for significant fatigue and optimal
selection of such patients should be strongly endorsed.
61
B7 molecular profiling and T cell dysfunction in acute myeloid leukemia
I. Antohe1,2, Angela Dăscălescu1,2, C. Dănăilă1,2, Mihaela Zlei3, I. Ivanov4, Adriana Sireteanu4,
Oana Boca4, P. Cianga5
1
Hematology Department, “Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Iaşi
2
Hematology Department, Regional Oncology Institute, Iaşi
3
Immunophenotyping Department, Regional Oncology Institute, Iaşi
4
Molecular Diagnostic Department, Regional Oncology Institute, Iaşi
5
Immunology Department, “Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Iaşi
Key words: AML, immunotherapy, immune escape, B7 molecules, PD-1, ICOS
T cells are crucial effectors of antitumor immunity in acute myeloid leukemia (AML). T cell activation is
modulated by a delicate balance of co-stimulatory and co-inhibitory signals provided by tumor peptide-
loaded antigen presenting cells. B7 molecules are key structures who dictate the fate of T cell activation by
delivering co-stimulatory or co-inhibitory signals. We investigated the expression of B7 molecules (CD80,
CD86, CD273, CD274, CD275, CD276, B7-H4) on AML blasts from 30 patients. CD80 expression was constantly
absent. CD86, CD274, CD273, CD275, CD276 and B7-H4 were mainly co-expressed in various combinations,
termed B7 molecular signatures. We identified 7 different signatures in 10 patients, who were classified as
AML-NOS and had intermediate ELN risk. Patients with favorable-risk AML rarely expressed B7 molecules. 8
patients had isolated expression of B7 molecules. CD86 was the most frequently expressed B7 molecule. All
B7 signatures contained at least one co-inhibitory receptor (CD274 and CD273). B7 molecules and signatures
were not correlated with WHO AML entities or ELN prognostic groups. CD4+ bone marrow T cells had a
central memory phenotype in the majority of patients and expressed low levels of PD-1. The investigation of
B7 molecules and T cell dysfunction will provide further insight into the immune escape mechanisms of
various AML subtypes and will likely guide patient-adapted immunotherapy strategies.
62
Meta-analiza a două abordări de tip imunoterapie în tratamentul
gliomului malign de grad înalt
Şt. A. Artene1, Alexandra Drăgoi1, Cătălina Cioc1, Adina Turcu-Stiolica2 , Oana Ştefana Purcaru1,
Daniela Elise Tache1, Mihaela Maria Dănciulescu3, Anica Dricu1
1Departmentul de Biochimie, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova, România
2Departmentul de Biostatistică, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova, România
3Departmentul de Oncologie Medicală, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova, România
Cuvinte cheie: gliom de grad ȋnalt, imunoterapie, celule dendritice, terapie virală
Introducere: Imunoterapia este considerată una dintre cele mai promițătoare opțiuni în tratamentul
cancerului în acest moment. Gliomul cu grad înalt (HGG) este unul dintre cele mai dificil de tratat tumori în
practica curentă și introducerea de terapii imune are potențialul de a îmbunătăți rezultatul pacienților care
suferă de acest tip de cancer.
Materiale şi metodă: În studiul nostru, am efectuat o meta-analiză extinsă a studiilor clinice care utilizează
fie vaccinuri cu celule dendritice (DC), fie terapii virale (VT) pentru pacienții diagnosticați cu HGG. Obiectivele
principale evaluate în studiul nostru au fost supraviețuirea medie (OS) și supraviețuirea pănă progresia bolii
(PFS).
Rezultate: Paisprezece studii eligibile cu 1132 de cazuri au fost incluse în meta-analiză. Rezultatele noastre
au sugerat că pacienții care au fost tratați cu vaccinare cu DC au prezentat o OS semnificativ îmbunătăţită
(HR= 0,65) (p <0,0001) și PFS (HR=0,59) (p= 0,01) comparativ cu cei care au primit terapie standard în lotul
martor. O îmbunătățire modestă a fost observată între brațul experimental și brațul de control pentru
pacienții cărora li sa administrat VT în termeni de OS (HR=0,81) ( p = 0,001), în timp ce PFS a fost similară între
cele două grupuri (HR = 1,06) (p= 0,41).
63
Concluzii: Analiza noastră arată că vaccinarea DC oferă o îmbunătățire semnificativă în ceea ce privește OS
și PFS pentru pacienții cu HGG. VT a prezentat doar o îmbunătățire minoră a OS, în timp ce PFS a fost
comparabilă cu terapia standard.
Meta-analysis of two immunotherapeutic approaches for the treatment of

high grade gliomas
Şt.A. Artene1, Alexandra Drăgoi1, Cătălina Cioc1, Adina Turcu-Stiolica2 , Oana Ştefana Purcaru1,
Daniela Elise Tache1, Mihaela Maria Dănciulescu3, Anica Dricu1
1Department of Biochemistry, University of Medicine of Pharmacy of Craiova, Romania
2Department of Biostatistics, University of Medicine of Pharmacy of Craiova, Romania
3Department of Medical Oncology, University of Medicine of Pharmacy of Craiova, Romania
Key words: high grade glioma, immunotherapy, dendritic cells, viral therapy
Introduction: Immunotherapy is considered one of the most promising options in the treatment of cancer
at this moment. High grade glioma (HGG) are one of the most difficult to treat tumors in current practice and
the introduction of immune-based therapies has the potential to improve the outcome of patients suffering
from this type of cancer.
Materials and method: In our study we performed an extensive meta-analysis of clinical trials using either
dendritic cell (DC) vaccines or viral therapy (VT) for patients diagnosed with HGGs. The main endpoints
evaluated in our study were overall survival (OS) and progression-free survival (PFS).
Results: Fourteen eligible studies involving 1132 cases were included in the meta-analysis. Our results
suggested that patients who were treated with DC vaccination experienced markedly better OS (HR=0.65)
64
(p<0.0001) and PFS (HR= 0.59) (p=0.01) in comparison to those receiving standard therapy in the control
group. A modest improvement was observed between the experimental arm and the control arm for patients
receiving VT in terms of OS (HR=0.81) (p=0.001) while PFS was similar between the two groups (HR=1.06)
(p=0.41).
Conclusion: Our analysis shows that DC vaccination provides a strong improvement in terms of OS and PFS
for patients with HGG. VT, however, only presented a minor improvement in OS while PFS remained similar
to standard therapy.
65
Supraviețuirea reală și prognozată a pacientelor cu cancer al glandei
mamare LUM A și LUM B în urma tratamentului complex
Llilia Bacalîm
USMF „Nicolae Testemițeanu”, Catedra de Oncologie, Institutul Oncologic, Departamentul Mamologie, Chișinău, Republica Moldova
Cuvinte cheie: cancer al glandei mamare, supraviețuire, tratament
Introducere: Cancerul glandei mamare LUM A și LUM B dispune de o variabilitate mare din punct de vedere
clinic, morfologic, imunohistochimic și a tratamentului efectuat, de aceea evoluția sa biologică este dificil de
prognozat.
Materiale și metode: Studiul este constituit din 62 paciente cu cancer al glandei mamare ce s-au aflat în
secția Mamologie, Oncologie Medicală și Radioterapie a Institutului Oncologic în perioada anilor 2014-2018,
cu vârsta cuprinsă între 26-47 ani. Pacientele au fost repartizate în 2 loturi în dependență de subtipul luminal:
LUM A – 74 și LUM B – 66 de paciente
Rezultate: Termenul ”de facto” al supraviețuirii generale pentru pacientele LUM A (n=51 din 74;68,9%) a
constituit 48,2?3,64 luni, comparativ cu pacientele LUM B (n=23 din 66;34,8%) 35,7?2,34 luni. În subtipurile
LUM A și B, prognozarea supraviețuirii după metoda Kaplan-Meier în LUM A a constituit circa 63,0% vs. 50,0%
în tumorile LUM B (p=0,051993).
Concluzii: În cadrul studiului, s-a efectuat prognozarea supraviețuirii în urma tratamentului complex și s-au
identificat factorii care influențează negativ acest proces. Astfel, în cazul pacientelor cu subtipul LUM A, rata
supraviețuirii reale și prognozate este mai mare comparativ cu paccientele cu subtipul LUM B.
66
Gradul de extindere a procesului tumoral și statusul hemostazic la
bolnavele de cancer mamar
A. Badan2 , V. Machidon1
1Laboratorul Tumorilor Organelor Reproductive la Femei
2Departamentul Anestezie si Reanimare
Instituția medico-sanitară publică ”Institutul Oncologic”, Chișinău, Republica Moldova
În cancerul mamar persistă o hiper-hipocoagulare simultană cu activarea sistemei de fibrinooliză și a

perturbărilor severe ale statusului hemostazic ca răspuns al intoxicației cu produsi de degradare tumorală.
Scopul cercetării: Analiza perturbărilor statusului hemostazic în dependență de gradul de extindere a

procesului tumoral la bolnavele de cancer mamar.
Material, metodă: 55 paciente, de cancer mamar, stadiul II-IIb –Lotul-I, 86 paciente de cancer mamar,
stadiul III-IIIb - Lotul II, cu tratament chimioterapic preoperator analogic. Profilaxia accidentelor hemostazice
efectuată in ambele loturi.
Rezultate: S-au determinat perturbări semnificative în mecanismul plasmatic al coagulării manifestate

prin: timpul de coagulare Lee-White sporit la 39,5% ±3,9, timpul tromboplastinei parțial activate în
22,2%±5,9 în lotul I, indică activarea factorilor de coagulare. În lotul II valori a acestui indice >55 secunde
s-a constatat în 7,0±2,7%. La 1/3 paciente se suspectează declanșarea sindromului de coagulare
intravasculară diseminată. Hiperantitrombinemia III prezentă în ambele loturi. Hipoantitrombinemia III –
depistată în 3,5%±3,0 cazuri in stadiile avansate. Vorbim de un sindrom CID cronic, hipercompensat. Studiul
antitrombinei III confirmă o activitate de 80% - din activitatea anticoagulantă a plazmei.
67
Concluzii:
1. Una dintre legitățile disfuncțiilor paraneoplazice la pacientele de cancer mamar , forma nodoasă este
schimbul periodic (sistemic) a potențialului de coagulare a sângelui, comparativ cu gradul de extindere a
maladiei.
2. Formarea metastazelor locoregionale (IIIB stadie) ca regulă se combină cu o evoluție în creștere a

sistemului de fibrinoliză și dezvoltare a schimbărilor sistemului de hipocoagulare.
The extension degree of the tumor process and the homeostasis status in
breast cancer patients
A. Badan2 , V. Machidon1
1The Laboratory of the Tumors of the Female Reproductive Organs
2Anaesthesia and Resuscitation Department
PMSI “Oncology Institute”, Chisinau, Republic of Moldova
In breast cancer persists a simultaneous hyper-hypocoagulation with the activation of the fibrinolysis system
and severe disruptions of homeostasis status as a result of intoxication with tumor-degradation products.
The purpose of the research: The analysis of the homeostasis status disruption depends on the degree of
extension of the tumor process in breast cancer patients.
Material and Method: 55 breast cancer patients, stage II-IIb – Group I, 86 breast cancer patients, stage III-
IIIb- Group II, with chemotherapic presurgery analogical treatment. The prophylaxis of the homeostasis
accidents was done in the both groups.
68
Results: Were determined significant disruptions in plasma mechanism of the coagulation manifested
through: Lee White Coagulation Time increased to 39,5% ± 3,9, the Partial Activated Thromboplastin Time in
22,2% ± 5,9 in I group indicates the activation of the coagulation factors. In the second group, the index
value > 55 seconds was found in 7,0 ± 2,7%. At 1/3 of the patients is suspecting the triggering of the
disseminated intravascular coagulation syndrome. Hyperantithrombinemia III was found in both groups.
Hyperantithrombinemia was detected in 3,5% ± 3,0 cases in advanced stages. We are talking about a chronic
disseminated intravascular coagulation syndrome, hyper compensated. The study of the antithrombin III
demonstrates an activity of 80% from the anticoagulant activity of the plasma.
Conclusion:
1. One of the laws of the paraneoplastic dysfunctions in breast cancer patients, the nodular form, is the
periodic change (systemic) of the blood coagulation potential, in comparison with the extension grade of
the illness.
2. The formation of the loco regional metastasis (IIIB stage) usually combines with an evolution of the
fibrinolysis system and development of the hypoocoagulation system changes.
69
Importanța tromboprofilaxiei la pacientul neoplazic
Codruța Bădescu, Nicoleta Dima, Mariana Floria, Anca Ouatu, Daniela Tănase,
Minela Aida Mărănducă, Roxana Gănceanu Rusu, C. Rezuș
Universitatea de Medicina si Farmacie „Grigore T. Popa”, Iaşi
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon”, Iaşi
Cuvinte cheie: tromboză, anticoagulare, profilaxie
Pacienții cu cancer au un risc crescut de tromboză datorită malignității în sine și terapiilor antineoplazice.
Tromboza reprezintă a doua cauză de deces la pacienții cu cancer, după intervențiile chirurgicale cu viză
oncologică. Prin urmare, tromboprofilaxia primară adecvată este de maximă importanță. Deși este bine
cunoscut faptul că pacienții cu cancer prezintă un risc crescut de tromboembolism venos (TEV), s-au
identificat variații semnificative ale riscului în rândul subgrupurilor acestei populații. În consecință, terapia
anticoagulantă trebuie să vizeze pacienții cu risc crescut, care să aibă cel mai mare beneficiu și cel mai mic
risc. Pacienții cu cancere gastrice, pancreatice, hepatice, renale și pulmonare, cu malignități hematologice
incluzând limfoamele și mielomul, cei cu afecțiuni metastatice vor înregistra beneficii majore în urma
instituirii anticoagulării profilactice. De asemenea, profilaxia TEV este indicată la pacienții supuși
intervențiilor chirurgicale, anumitor tipuri de chimioterapie, agenților de stimulare a eritropoiezei sau care
au implantate catetere venoase centrale și filtre de venă cavă inferioară. Recent, legătura dintre cancer și
accidentul vascular cerebral a devenit evidentă, dar modul de selectare a pacienților cu risc crescut, care să
beneficieze de anticoagulare profilactică, este încă necunoscut. Anticoagulantul utilizat și durata
tromboprofilaxiei sunt alte decizii dificile. Profilaxia cu HGMM este în continuare principala opțiune. Din
păcate, încă lipsesc datele ferme care să susțină utilizarea în prevenție a anticoagulantelor orale directe.
Prevenirea trombozei la pacienții cu cancer trebuie să ia întotdeauna în considerare riscurile trombotic și
hemoragic, speranța de viață și opinia pacientului. Acestea se pot schimba în timp, prin urmare reevaluarea
70
periodică este necesară.
The importance of thromboprophylaxis in cancer patients

Codruța Bădescu, Nicoleta Dima, Mariana Floria, Anca Ouatu, Daniela Tănase,
Minela Aida Mărănducă, Roxana Gănceanu Rusu, C. Rezuș
„Grigore T. Popa” Univeristy of Medicine and Pharmacy, Iaşi
„Sf. Spiridon” Emergency Clinical Hospital, Iaşi
Key words: thrombosis, anticoagulation, prophylaxis
Cancer patients have an increased thrombotic risk due to malignancy itself and antineoplastic therapies. In
fact, thrombosis is the second most common cause of death in cancer patients, after oncologic surgery. So,
adequate primary thromboprophylaxis is of the utmost importance. Although it is well known that cancer
patients are at high risk for venous thromboembolism (VTE), significant variation in risk amongst subgroups
of this population have been identified. Therefore, the anticoagulant therapy must target the high-risk
patients who are likely to get the most benefit with the least harm. Patients with gastric, pancreatic, liver,
kidneys and lung cancers, with hematologic malignancies including lymphomas and myeloma, as well as
those with metastatic disease would definitely benefit from prophylaxis. VTE prophylaxis is also indicated in
patients undergoing therapeutic interventions including surgery, certain types of chemotherapy,
erythropoiesis-stimulating agents, and devices such as central venous catheters and inferior vena cava filters.
A link between cancer and stroke has recently emerged, but how to choose high-risk cancer patients to
receive anticoagulation for stroke prevention is still unknown. The anticoagulant used and the duration of
thromboprophylaxis are other difficult challenges. Prophylaxis with LMWH is still the main option.
Unfortunately, substantial data on the use of direct oral anticoagulants in the prophylaxis setting is currently
lacking. Thrombosis prevention in cancer patients should always take into consideration the patient’s
thrombotic and bleeding risks, life expectancy and patient opinion. These may change over time, therefore
71
periodic reassessment is required.
Reabilitarea vocală la pacienţii laringectomizaţi

Geanina Bandol, Andreea-Magdalena Boboc, Roxana Postolică
ORL, Institutul Regional de Oncologie (IRO), ORL, Ambulatoriu, Institutul Regional de Oncologie, Iași
Cuvinte cheie: laringectomie, reeducare vocală, implant fonator
Ablația totală a laringelui antrenează și pierderea vocii, aceasta fiind cu siguranță elementul psihologic
esențial pentru pacient. În cadrul Institutul Regional de Oncologie (IRO) Iași, pentru reabilitarea vocală a
pacienților laringectomizați s-au folosit 2 metode principale: voce esofagiană si voce traheoesofagiană prin
implant fonator. Metoda de reeducare vocală prin voce esofagiană a fost folosită 12 pacienți. Mecanismul
constă în producerea unui sunet vocal esofagian prin flux de aer care face să vibreze neoglota sau sfincterul
esofagian superior. Această neoglotă este constituită din mușchiul cricofaringian și mușchiul constrictor
inferior al faringelui. Ea ține locul vibratorului laringian.
Tehnici folosite: deglutiția, prin utilizarea mecanismului natural care ne permite să înghițim aerul; tehnica de
blocare care utilizează presiunea gloso-faringiană pentru a conduce aerul din gură și faringe în esofag, prin
blocajul mușchilor bucali; metoda consoanelor injectate.
Metoda de reeducare prin voce traheoesofagiană s-a folosit la 2 pacienți. În timpul intervenției chirurgicale
s-au efectuat miotomie cricofaringiană si implantarea unei proteze vocale. Implantul fonator permite pasajul
aerului expirat din trahee în esofag, în timp ce pacientul își obturează traheostoma. Vocea esofagiană a fost
un mijloc sigur și eficace pentru comunicare, a permis pacientului de a fi complet independent, calitățile
acustice fiind satisfăcătoare la 7 pacienți. Implantarea butonului fonator a permis pacientului o reabilitare
vocală precoce și cu timbru sonor. Reinserția după laringectomie totală necesită o informare preoperatorie
precisă. Calitatea vieții depinde de calitatea reeducării vocale, de posibilitățile de adaptare psihică a
72
pacientului cu acest handicap, cât și de posibilitatea reinserției profesionale și familiale satisfăcătoare.
Voice rehabilitation after total laringectomy

Geanina Bandol, Andreea-Magdalena Boboc, Roxana Postolică
ORL, Regional Institut of Oncology (IRO), Ambulatoriu, Regional Institut of Oncology (IRO), Iași
Key words: laryngectomy, voice rehabilitation, voice prosthesis
The total ablation of the larynx also leads to the loss of voice, which is certainly the essential psychological
element for the patient. For the patient voice rehabilitation after total laryngectomy, two main methods were
used In IRO Iasi: esophageal speech and tracheoesophageal puncture by prosthesis.
The method of esophageal speech was used for 12 patients. The mechanism consists in producing an
esophageal vocal sound through air flow that vibrates the neoglotte or superior esophageal sphincter. This
neoglotte is constituted by the cricopharyngeal muscle and the inferior constrictor muscle of the pharynx.
It's the larynx vibrator.
Techniques used: swallowing, using the natural mechanism that allows us to swallow the air; a blocking
technique that uses pharyngeal pressure to drive air from the mouth and pharyngeal into the esophagus by
blocking the mouth muscles; method of injected consonants. Tracheoesophageal puncture (TEP) and
prosthesis procedure was used for 2 patients. During surgery, cricopharyngeal myotomy and implantation
of a vocal prosthesis were performed. The phonatory implant allows passage of expired air from the trachea
into the esophagus while the patient obstructs the tracheostome. Esophageal speech was a safe and
effective means of communication, allowed the patient to be completely independent, the acoustic qualities
being satisfactory for 7 patients. The implantation of the prosthesis allowed the patient an early vocal
rehabilitation and sound stamp. Reinsertion after total laryngectomy requires precise preoperative
information. The quality of life depends on the quality of speech re-education, on the possibilities of
73
psychological adaptation of the patient to this disability, and on the possibility of satisfactory professional
and family reintegration.
Melanomul malign - remsiunea completă după tratament

S.A. Barbu
Oncologie Medicală, Oncohelp, Timişoara, România
Cuvinte cheie: melanom malign, chimioterapie, remisiune
Introducere: Melanomul malign metastatic este cunoscut ca având evoluţie agresivă şi prognostic infaust.
Un pacient în vârstă de 62 ani, este diagnosticat cu melanom malign regiune pectorală dreaptă, operat, tratat
adjuvant cu Interferon, cu boală progresivă, chimiotratata.
Materiale şi metode: Un pacient în vârstă de 62 ani, este diagnosticat cu melanom malign regiune pectorală
dreaptă, stadiul III, operat (2010 aprilie, mai), tratat adjuvant cu Interferon high dose, cu boală progresivă
cerebral şi hepatic (iradiere cerebrală, chimiotratat cu Dacarbazina), cu boală progresivă osos, chimiotratata
cu Paclitaxel+Carboplatin şi bifosfonati, cu remisiunea completă a tuturor metastazelor. Pe parcursul
evoluţiei sale pacientul a prezentat două episoade septice – unul în cursul tratamentului adjuvant cu
Interferon şi altul în cursul chimioterapiei cu Paclitaxel şi Carboplatin. De menţionat că la data constatării bolii
progressive imunoterapiile nu erau disponibile.
Rezultate: Particularitatea cazului este reprezentată de remisiunea completă a metastazelor sub

chimioterapie şi radioterapie, dar şi de menţinerea remisiunii până în prezent (ultima evaluare imagistică
fiind efectuată în septembrie 2018, la mai mult de 6 ani de la încheierea chimioterapiei).
Concluzii: Melanomul malign metastatic are de obicei un prognostic nefavorabil, cu o supravieţuire la 5 ani
de 5-15%, iar remisiunea complete a metastazelor este extrem de rară, în ciuda progreselor realizate în ceea
ce priveşte tratamentelor. Activarea sistemului imun al pacientului prin episoadele septic suferite ar putea fi
74
o posibilă explicaţie pentru remisiunea completă a metastazelor.
Malignant melanoma - complete remission after treatment

S.A. Barbu
Medical Oncology, Oncohelp, Timişoara, Romania
Key words: malignant melanoma, treatment, complete remission
Introduction: Malignant melanoma is known as having an aggressive evolution and a poor prognosis. A 62
year old patient is diagnosed with right pectoral region cutaneous melanoma, surgically removed, adjuvant
treated with Interferon, with progressive disease, chemotreated.
Materials and methods: A 62 year old patient is diagnosed with right pectoral cutaneous melanoma, stage
III, surgically removed (2010 april, may), adjuvant treated with high dose Interferon, with brain and liver
progressive disease (brain irradiated, chemotreated with Dacarbazine), then bone progressive disease,
chemotreated with Paclitaxel + Carboplatin and bisphosphonates, with complete remission of all metastasis.
During his evolution the patient had two septic episodes- one while on adjuvant Interferon treatment and
another during Paclitaxel and Carboplatin chemotherapy. At the time of progressive disease no
immuntherapy was available.
Results: The particularity of the case consists in the remarkable evolution with complete remission under
chemotherapy and brain irradiation, also with no relapse (according to the last imagistic evaluation in
september 2018) at more than 6 years from the last cycle of chemotherapy).
Conclusions: Metastatic malignant melanoma has a poor prognosis with 5-15% 5 year survival and complete
remission of the metastasis is extremely rare, even after all the progress and the new available treatments.
75
The patient’s immune system activation by the septic episodes may be a possible explanation for the
complete remission of metastasis.
76
Tratamentul defectelor osoase diafizare prin metoda membranei induse
(studiu experimental de laborator)
R. Bîrcă, V. Stratan, D. Chelban, M. Crudu, Olesea Catarau, G. Verega
Clinica de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă,
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova
Introducere: Managementul defectelor osoase segmentare este o provocare în chirurgia reconstructivă. În

literatură sunt descrise mai multe tehnici, dar fiecare este însoțită de complicații specifice. Tehnica
membranei induse este, la moment, o metodă chirurgicală de referință pentru tratamentul defectelor
complexe cu regenerare osoasă. Conceptul membranei induse a fost introdus de către Alain-Charles
Masquelet în 1986. Metoda sa constă în formarea unei membrane induse de un corp străin, care posedă
proprietăți secretorii, influențînd pozitiv regenerarea și consolidarea grefelor de os spongios.
Scopul studiului: Investigarea proprietăților și caracteristicilor morfologice ale membranei induse modelată
la un grup experimental de iepuri pentru a putea aprecia și optimiza efectivitatea utilizării metodei
Masquelet în clinică.
Materiale și metode: Am efectuat experiment pe un lot de iepuri (n=10) cu masa corporală de 5,5±0,5kg,
vîrsta de 5 luni. Studiul a presupus parcurgerea a 3 etape. Prima etapă a constat în formarea defectului osos,
plasarea spacer-ului cimentat impregnat cu antibiotic și fixarea în placă cu șuruburi. Peste 21 de zile s-a trecut
la a 2-a etapă, constituind incizia membranei induse, înlăturarea spacer-ului și umplerea spațiului neoformat
cu grefă osoasă spongioasă colectată din creasta iliacă. La această etapă am sacrificat 5 iepuri pentru a
efectua examenul histo-morfologic. La a 6 săptămînă am recurs la a 3-a etapă-ablația construcției metalice și
examenul radiologic control. La această etapă am sacrificat 5 iepuri pentru a studia aspectul morfologic al
77
osului consolidat.
Rezultate: Examenul histo-morfologic efectuat la 21 de zile a demonstrat un proces inflamator caracterizat

prin elemente neutrofilice, eozinofile și elemente ale regenerării-fibroblaști. Deasemenea, s-a observat o
metaplazie pseudosinovială și o hiperplazie viloasă cu formarea unui epiteliu de tip sinovial pe fața internă a
membranei induse. Examenul histo-morfologic efectuat deja la a 6-a săptămînă a demonstrat continuarea
procesului de neoformare și modelare a osului, prevalînd la această etapă procesul de regenerare asupra
celui inflamator. Aspectul morfologic conținea aglomerări de fibroblaști, mioblaști, colagen și numeroși
muguri vasculari, care promovează o neoangiogeneză și osteogeneză bună a osului.
Concluzii: Studiul morfologic al membranei iduse a demonstrat un proces intens de proliferare și diferențiere
celulară, ceea ce scoate în evidență rolul biologic al membranei induse prin corp străin cu secreția factorilor
osteoinductivi, cu promovarea vascularizării și corticalizarea osului. Metoda Masquelet este o metodă
efectivă, care permite consolidarea osului în cadrul unei pierderi osoase de mărime critică.
78
The treatment of the diaphyseal bones defects using the method of
induced membrane (experimental laboratory study)
R. Bîrcă, V. Stratan, D. Chelban, M. Crudu, Olesea Catarau, G. Verega
Clinic of Plastic Surgery and Reconstructive Microsurgery,
“Nicolae Testemițanu” State University of Medicine and Pharmacy, Chișinău, Republic of Moldova
Key words: induced membrane, cement, cancellous bone autograft.
Introduction: The management of segmental long-bone defects is a challenge. The literature has described
many techniques, but each is fraught with specific difficulties. Masquelet’s technique of induced membrane
is now a reference surgical procedure for the treatment of complex lesions requiring bone regeneration. The
concept of induced membrane was introduced by Alain-Charles Masquelet in 1986. The Masquelet method
consists in formation of an induced membrane by a foreign body which has secretory properties,
influencingpositive on the regeneration and strengthening of the cancellous bone grafts.
Aim: To investigate the morphological properties and characteristics of induced membrane which was
modeled in an experimental group of rabbits in order to asses and to optimize the effectiveness of the
Masquelet method in the clinic.
Materials and methods: Experimental work was done using a group of rabbits (n=10) with the weight
5,5±0,5kg and the age – 5 months. The investigation had 3 steps. The first step of the study consisted in
creating the bone defect, filling it up with an antibiotic-impregnated cement spacer and stabilizing it with a
plate. The second step of the study was 21 days later, consisting in incision of the induced membrane,
removing the spacer and filling up the space with cancellous bone chips collected from iliac crest. At this
stage we sacrificed 5 rabbits in order to perform the histological and morphological examination. At the sixth
week we switched to the third step – ablation of metal construction and the radiological control exam. At
79
this stage we sacrificed 5 rabbits to study the morphological aspect of the healed bone.
Results: The histo-morphological examination performed at the 21 days demonstrated the presence of an
inflammatory process characterized by neutrophilic, eosinophilic elements and regeneration’s elements –
fibroblasts. Also, it was determined a pseudo-synovial metaplasia and a villous hyperplasia with formation of
synovial epithelium on the internal face of the induced membrane. The histo-morphological exam
performed at the 6 weeks has demonstrated the continuation of the neoformating process and of the bone
modelation, the regeneration process prevailed over the inflammatory one. The morphological aspect was
formed by agglomerations of fibroblasts, myoblasts and collagen and numerous vascular buds, that
promotes a good neoangiogenesis and osteogenesis of the bone.
Conclusion: The morphological study demonstrated an intense process of cell proliferation and
differentiation, which highlights the biological role of induced membrane by foreign body with secretion of
the osteoinductive factors, promoting the vascularization and corticalization of the bone. The Masquelet
method is an effective method that allows getting the consolidation of the bone in case of critical size bone
loss.
80
Opţiuni terapeutice oncologice şi chirurgicale în adenocarcinomul de
joncţiune eso-gastrică avansat local
Rodica Birlă, D. Predescu, Cristina Gindea, P. Hoara, Elena Vasiliu, S. Constantinoiu
U.M.F. „Carol Davila”, Bucureşti
Clinica de Chirurgie Generală şi Esofagiană, Spitalul „Sf. Maria”
Cuvinte cheie: Adenocarcinom, joncţiune esogastrică, rezecţie esogastrică
Introducere: În ultimele decenii, incidenţa adenocarcinomului joncţiunii gastroesofagiene a crescut în ţările

dezvoltate. Rezecţia chirurgicală completă rămâne piatră de temelie a tratamentului pentru boală rezecabilă.
Terapia multimodală îmbunătăţeşte supravieţuirea; cu toate acestea, abordarea terapeutică optimă rămâne
controversată.
Scop: Evaluarea strategiei terpeutice optime la pacienţii cu adenocarcinom de joncţiune eso-gastrică
avansat local, pentru îmbunătăţirea prognosticului.
Metodă: Studiu retrospectiv pe 62 pacienţi cu adenocarcinom de joncţiune eso-gastrică stadiul III TNM
rezecaţi în clinica noastră în perioada 2010-2017,18 pacienţi cu tratament neoadjuvant. Conform clasificării
Siewert: 11 tipul I, 18 tipul II şi 33 tipul III. Abordul chirurgical: 40 pacienţi - abord abdominal, 4 - abord
abdomino-cervical, 13 - abord toraco-abdominal şi 5 - triplu abord.
Rezultate: Răspuns patologic complet am obţinut la 2/17 pacienţi, la 5/17raspuns patologic parţial şi au fost
10 pacienţi cu boală staţionară. Morbiditatea postoperatorie a fost de 45,16%. Fistula anastomotică am
întâlnit la 17 pacienţi, şi complicaţii pulmonare la 11. Mortalitatea postoperatorie a fost de 4,8%.
Concluzii: Pentru pacienții cu boală avansată local fără metastaze la distanță, tratamentul cel mai adecvat
este tratamentul neoadjuvanta, urmat de rezecţie. Pacienţii operaţi prin abord abdominal au avut o
mortalitate semnificativ diferită faţă de pacienţii operaţi prin abord combinat.
81
Oncological and surgical therapeutic options in locally advanced esogastric
junction adenocarcinoma
Rodica Birlă, D. Predescu, Cristina Gindea, P. Hoara, Elena Vasiliu, S. Constantinoiu
„Carol Davila” U.M.Ph., Bucharest
General and Esophageal Surgery Clinic, „Sf. Maria” Hospital
Key words: Adenocarcinoma, esogastric junction, esogastric resection
Background: Over the last several decades, the incidence of adenocarcinoma of the gastroesophageal
junction has been increasing in developed countries. Complete surgical resection remains the cornerstone
of treatment for resectable disease. Multimodal therapy improves survival; the optimal therapeutic approach
remains controversial.
Purpose: Establishing an optimal therapeutic strategy in patients with locally advanced esogastric junction
adenocarcinoma to improve prognosis.
Method: Retrospective study of 62 patients with esophagogastric junction adenocarcinoma stage III TNM
resected in our clinic during 2010-2017, 17 patients with neoadjuvant treatment. According to the Siewert
classification, there were 11 patients type I, 18 type II and 33 type III. Surgical approach: 40 patients -
abdominal approach, 4 - cervical approach, 13 - thoraco-abdominal approach and 5 - triple approach.
Results: Complete pathological response was obtained in 2/17 patients, 5/17 have had partial pathological
response and 10 patients presented stationary disease. Postoperative morbidity was 45.16%, determined by
anastomosis fistula in 17 patients, pulmonary complications in 11 patients. Postoperative mortality was 4,8%.
Conclusions: For patients with locally advanced disease without distant metastases, the most common
treatment is neoadjuvant treatment, followed by resection. Patients operated through the abdominal
approach had significantly different mortality compared to patients operated by the combined approach.
82
Faringo-laringo-esofagecomia de salvare după radioterapie definitivă în
cancerul de hipofaringe şi esofag cervical - experianţa IRO Iaşi
Andreea-Magdalena Boboc1, D. Pieptu1, C. Ciuce2, G. Dimofte1, S. Luchian1, C. Dobreanu1,
Geanina Bandol3
1IRO Iaşi
2U.M.F. “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca
3ORL, IRO Iaşi
Background: Hipofaringele şi esofagul cervical reprezintă o localizare critică a CSC ce impune o chirurgie
extensivă. Impactul major asupra calităţii vieţii îl are laringectomia asociată în cazuri selecţionate.
Scop: Prezentarea a 2 cazuri de carcinom esofagian cervical cu invazie în hipofaringe cu radioterapie

maximală în antecedente tratate prin faringolaringoesofagectomie cu reconstrucţie – procedura single-
stage-in echipa multidisciplinară.
Metodă: Cazul 1 – Barbat - 63 ani - în antecedente cu CUP ( 2009) radiochimitratat, se prezintă în ianuarie
2018 pentru disfagie progresivă cu scădere ponderală. EDS evidenţiază o formaţiune tumorală la nivel esofag
cervical ce este biopsiata şi stabileşte diagnosticul de CSC. Se efectuează PET CT pentru stadializare care
ridică suspiciunea de extensie la nivel hipofaringe.
Abordare interdisciplinară a cazului: chirurgie generală, chirurgie plastic şi ORL.
Intervenţia - microlaringoscopie şi hipofaringoscopie apoi faringo-laringectomie totală cu esofagectime

totală prin stripping, limfadenectimie cervicală nivel II-IV, VI, reconstrucţie prin interpoziţie de ansă colică şi
jejunostomă de alimentaţie.
83
Cazul 2 – Femeie - 49 ani - în antecedente cu neoplasm col uterin operat (2007), neoplasm limba operat,
radiotratat în martie 2012 (50 Gy) a fost diagnosticată cu neoplasm de esofag cervical în martie 2018 pentru
care a urmat radioterapie (07.2018 -30 Gy). Examenul CT cervical evidenţiază progres tumoral şi extensie la
nivelul hipofaringelui.
Intervenţia - echipă interdisciplinară - faringolaringectomia totală cu esofagectomie parţială (examen

extemporaneu), limfadenectomie cervicală bilaterală II-IV, VI şi recontructie cu ansă jejunală.
Rezultate şi concluzii: Faringo-laringectomia cu esofagectomie este o intervenţie complexă ce necesită

experienţa chirurgicală. O planificare riguroasă şi munca în echipa multidisciplinară care va asigura şi
urmărirea postoperatorie a pacienţilor facilitează abordarea acestor cazuri.
Toate recomandările terapeutice vor fi bazate pe un consimţământ informat în detaliu.
84
Salvage pharyngo-laryngo-esophagectomy after maximal radiotherapy
for hypopharingeal and cervical esophageal carcinoma -
our experience at IRO
Andreea-Magdalena Boboc1, D. Pieptu1, C. Ciuce2, G. Dimofte1, S. Luchian1, C. Dobreanu1,
Geanina Bandol3
1Regional Institute of Oncology, Iaşi
2“Iuliu Haţieganu” U.M.Ph., Cluj-Napoca
3ORL, Regional Institute of Oncology, Iaşi
Background: Hypopharynx and cervical esophagus are critical localization of CCS because of require for
extensive surgery. It has a major impact on quality of life.
Aim: Presentation of 2 cases of cervical esophageal carcinoma with invasion in the hypopharynx with
maximum radiotherapy tretated with pharyngolaringoesofagectomy with reconstruction - single-stage
procedure in the multidisciplinary team
Method: Case 1-Male-63 Year- CUP (2009) radiochimiotherapy , presents in January 2018 for progressive
dysphagia with weight loss. EDS reveals a tumor at the level of cervical esophagus .The biopsy establishes
the diagnosis-CSC.Staging through PET CT which also raises suspicion of extension at the level of the
hypopharynx. Interdisciplinary approach of the case: general surgery, plastic surgery and ENT.
Intervention:microlaryngoscopy ,hypopharynx, total pharyngo-laryngectomy with stripping-
esophagectomy, neck dissection level II-IV, VI reconstruction through colonic interposition and jejunostomy.
Case 2-Female-49-year-old with uterus carcinoma(2007), tongue carcinoma with radiochimiotherapy in
85
March 2012 (50 Gy) was diagnosed with cervical esophageal carcinoma in March 2018 .It has followed a new
radiation therapy (07.2018 - 30 Gy). The computertomography detects tumor progression and extension
to the hypopharynx. Interdisciplinary intervention - total pharyngolaringectomy with partial
esophagectomy (extemporaneous examination), bilateral neck dissection II-IV, VI and reconstruction with
jejunal ana.
Results and conclusions: Faringo-laringectomy with esophagectomy is a complex intervention requiring

surgical experience. A rigorous planning and multidisciplinary work that will ensure also the post-operative
follow-up of patients facilitates the approach of these cases. All therapeutic recommendations will be based
on detailed informed consent
86
Laparoscopia şi operaţia Hartmann pentru neoplazie
C. Bradea, A. Vasilescu, Valentina Munteanu
Clinica I Chirurgie, Spitalul „Sf. Spiridon” Iaşi
U.M.F. „Grigore T. Popa” Iaşi
Cuvinte cheie: Hartmann, laparoscopie, mâini antrenate
În evoluţia unui chirurg, laparoscopia în neoplazia recto-colică ocupă un loc important, după ce de-a lungul
zecilor de ani s-a antrenat în chirurgia clasică a rectului şi laparoscopică generală. Am evaluat operaţiile
laparoscopice efectuate în vederea rezecţiei rectocolice Hartmann în Clinica I Chirurgie Iaşi pentru a vedea
avantajele şi fezabilitatea metodei. Având în vedere ca pacienţii s-au prezentat în stadiul III, abordul
laparoscopic nu a fost unul uşor, atât pentru Hartmann I cât şi pentru Hartmann II (repunerea rectului în
circuit la 6 luni ). Lotul a constat în 20 rezecţii Hartmann laparoscopice şi 10 repuneri în circuit laparoscopice.
Am constatat o curbă de învăţare de 10 operaţii, pentru un chirurg cu experienţa de 25 de ani în chirurgia

clasică şi laparoscopică. Durata operatorie a fost în medie de 2 ore.
S-a pornit de la o simplă laparoscopie diagnostică, apoi s-a putut realiza disecţie parţială, rezecţie video
asistată şi în final s-a reuşit şi repunerea în circuit a rectului tot pe cale laparoscopică. Operaţiile au fost
considerate cu viză oncologică rezecându-se în ţesut sănătos cu margini libere de neoplazie. Evoluţia post
operatorie a fost nesperat de uşoară faţă de evoluţiile din chirurgia clasică. Exernarea pacienţilor s-a făcut de
regulă la 3 zile. Nu am înregistrat recidive la întoarcerea bolnavilor pentru Hartmann II (examen
extemporaneu microscopic intraoperator negativ pentru neoplazie în zona de anastomoză colorectală).
Satisfacţia pacienţilor a fost neaşteptat de favorabilă, majoritatea dintre ei solicitând intervenţia

laparoscopică. Consider că laparoscopia pentru operaţia Hartmann I şi II este fezabilă progresiv, în mâini
antrenante şi are beneficiu diagnostic şi curativ maxim.
87
Laparoscopy and hartmann rectal resection for neoplasia
C. Bradea, A. Vasilescu, Valentina Munteanu
Ist Surgical Clinic, „Sf. Spiridon” Hospital, Iaşi
„Grigore T. Popa” U.M.Ph., Iaşi
Key words: laparoscopy, Hartmann, trained surgeon
Laparoscopy is an important field for each surgeon during the years of his experiences in classic and
laparoscopic evolution. We evaluated the laparoscopic operations with Hartmann procedures for recto-colic
neoplasia in First Surgical Clinique of Iasi. We saw the advantages and fesability at the method. Laparoscopic
way was not easy because the patient were in third stage of rectal neoplasia for Hartmann I and because of
aderential in Hartmann II (colorectal anastomosis after six months). We found 20 Hartmann I and 10
Hartmann II laparoscopic resections. The learning curve was 10 operations for a surgeon with 25 years of
experience in classic and laparoscopic surgey. Operative time was aprox. 2 hours. We started with an simple
diagnostic laparoscopy than partial disection, than video assisted resection and finally we did colorectal
anastomosis by laparoscopy in the second look (after six months).
The resection was oncological, with free margin of neoplasia proved by microscopically exam during the
operation. Post-operative evolution was surprisingly well in comparation with open surgery. The discharge
was in third day. We don't find recidives when the patients was readmitted for second look (at six moths). The
degree of satisfaction was high for patients and surgeon. The majority of patients wanted to be operated by
laparoscopy. In my opinion laparoscopy for Hartmann rectal resection for neoplasia is feasible step by step
in trained surgeon, for diagnosis and treatment.
88
Pancreatectomia corporeocaudală cu prezervarea splinei şi a vaselor
splenice în două forme rare de tumori pancreatice
C. Burcoveanu, Alina Solontanu, Paula-Mădălina Pricop, C. Opinca, C. Dogaru
Secţia Clinică de Chirurgie IV, Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Spiridon”, Iaşi, România
Cuvinte cheie: neoplasm chistic mucinos, tumoră pseudopapilară pancreatică, pancreatectomie corporeocaudală, prezervarea splinei
Introducere: Tumorile pseudopapilare pancreatice reprezintă aproximativ 1-2% din totalul tumorilor
pancreatice exocrine, atât tumora pancreatică pseudopapilara cât și neoplasmul chistic mucinos fiind două
forme rare de tumoră pancreatică predominant întâlnite la persoanele de sex feminin, cu o simptomatologie
nespecifică şi localizare frecvenţă la nivel corporeal sau caudal pancreatic.
Material şi metodă: Autorii prezintă particularităţile de diagnostic şi opţiunea terapeutică în două

cazuri:primul caz al unei paciente de 18 ani diagnosticate pre şi postoperator cu tumoră pseudopapilara la
limita corporeo- caudală şi o pacientă de 67 de ani diagnosticată pre şi postoperator cu neoplasm chistic
mucinos cu displazie de grad intermediar. Ambele cazuri prezintă caracteristici imagistice de tumori chistice.
Rezultate: Alegerea în aceste cazuri a tehnicii de pancreatectomie cu prezervarea splinei şi a vaselor splenice
a fost dictată de principiul prezervării de organ şi de condiţiile anatomice favorabile.
Evoluţia postoperatorie a fost favorabilă în ambele cazuri, exceptând apariţia unei colecţii seroase în cazul
pacientei de 18 ani, ce s-a resorbit progresiv.
Concluzii: Această tehnică poate fi utilizată de elecţie în tumorile benigne pancreatice sau tumori border-
line, răspunzând principiului extirpării tumorii cu prezervare maximă de organ.
Pancreatectomia intermediară reprezintă o altă posibilitate care, în opinia noastră, presupune un risc crescut
datorită necesităţii anastomozei pancreatico-jejunale.
89
Spleen-preserving distal pancreatectomy without splenic vassels ligation
in two rare forms of pancreatic tumors
C. Burcoveanu, Alina Solontanu, Paula-Mădălina Pricop, C. Opinca, C. Dogaru
IVth Surgery Clinic of “Sf. Spiridon” Emergency Hospital, Iaşi, Romania
Key words: Mucinous pancreatic cystic neoplasm, Pseudopapillary pancreatic tumors, Left pancreatectomy, Spleen preservation
Introduction: Pseudopapillary pancreatic tumors represent approximately 1-2% of all exocrine pancreatic
tumors, both pseudopapilar pancreatic tumor and mucinous cystic neoplasm being two rare pancreatic
tumors mainly occurring in females with nonspecific symptom and frequent located at the level of the body
or tail of the pancreas
Material and method: The authors present particularities of diagnosis and therapeutic options in two
cases: the first case of an 18 year old female patient diagnosed pre- and postoperatively with pseudopapillary
tumor located at the boreder of body and tail of the pancreas and a 67-year-old female patient diagnosed
pre- and postoperatively with mucinous cystic neoplasm with intermediate grade of dysplasia. Both cases
present imagistic features of cystic tumors.
Results: Choosing pancreatectomy with the preservation of spleen and spleen vessels was dictated by the
principle of organ preservation and well disposed anatomical conditions. Postoperative progression was
favorable in both cases, except for the appearance of a serous collection in the 18-year-old patient who
progressively resorbed.
Conclusions: This technique can be used as golden standard in benign pancreatic tumors or for borderline
tumors, responding to the principle of tumor removal with maximum organ preservation. Intermediate
pancreatectomy is another possibility that, in our opinion, involves an increased risk due to the need for
pancreatic-jejunal anastomosis.
90
A mathematical model of tumor-immune system dynamics combined
with radiotherapy illustrating a potential synergism
Irina Butuc1, C. Buzea1, M. Agop2, C. Mireştean1
2Technical University, Iaşi
Key words: model Kuznetsov, imunotherapy, radiotherapy
Using nonlinear dynamics of immunogenic tumors, A. Kuznetsov has proposed a quantitative model for the
interaction between effector cells and cells in a growing tumor. Since the nineteen fifties, radiotherapy has
also gained an important role in mathematical modeling. In this paper I will derive a model (based on
Kuznetsov model) that includes continuous radiation. Since we know that DSBs caused by radiation can be
repaired, we want to include this in our model by adding a term, which increases the number of cells. In
addition to repair, cells can also continue to proliferate, either between fractions of radiation or during
continued low dose radiation, if we assume beta2 to be the amount of cells able to proliferate. Also, we have
to add a term to the existing model that reduces the amount of immune effector cells if radiation is
administered.
91
Radiomics and its challenges. The potential capacity of this practice to
facilitate better clinical decisions
C. Buzea, C. Mireştean, A. Zara, D.T.P. Iancu
Regional Institute of Oncology, Iaşi
Key words: radiomics, medical image, clinical decision, patients with cancer
In the past decade, the field of medical image analysis has grown exponentially, with an increased number
of pattern recognition tools and an increase in data set sizes. These advances have facilitated the
development of processes for high-throughput extraction of quantitative features that result in the
conversion of images into mineable data and the subsequent analysis of these data for decision support; this
practice is termed radiomics. This is in contrast to the traditional practice of treating medical images as
pictures intended solely for visual interpretation. Radiomic data contain first-, second-, and higher-order
statistics. These data are combined with other patient data and are mined with sophisticated bioinformatics
tools to develop models that may potentially improve diagnostic, prognostic, and predictive accuracy. This
report describes the process of radiomics, its challenges, and its potential power to facilitate better clinical
decision making, particularly in the care of patients with cancer.
92
Tumorile gastrointestinale stromale gastrice gigante
M. Cernat1, I. Misin2, L. Antoci1
1
Laboratorul Ştiinţific Tumorile Toracelui, Sistemului Digestiv şi Urogenital, Secţia Gastrologie, Institutul Oncologic din Moldova, Chişinău, Moldova
2
Catedra Chirurgie Nr. 1 „N. Anestiadi” şi Laboratorul Chirurgie Hepato-pancreato-biliară, USMF ”N. Testemiţanu”, IMSP Institutul de Medicină
Urgentă, Chişinău, Moldova
Cuvinte cheie: tumoră gastrointestinală stromală, necroză intratumorală, tratament combinat, risc înalt
Introducere: Tumorile gastrointestinale stromale (TGIS) reprezintă 0,1—3% din malignitatile mezenchimale
ale tractului gastro-intestinal. Stomacul este cel mai frecvent afectat organ, iar tumorile gigante se întâlnesc
rar.
Obiectiv: Analiza particularităţilor clinice, aspectelor histopatologice, imunohistochimice şi rezultatelor

tratamentului TGIS gastrice gigante.
Material şi metode: Studiul retrospectiv al bazei de date a 73 de pacienţi cu tumori GIST (c-kit(CD117)(+)
operaţi între 2007-2015.
Rezultate: Lotul de cercetare –7 pacienţi cu TGIS gastrice gigante, raportul bărbaţi:femei–1.3:1, vârsta medie
59.0±1.6 (95% CI:55.08-62.92) ani. Diagnosticul preoperator de tumoră gastrică prin TC abdomenului – 100%
cazuri. Gradul înalt al necrozei intratumorale exprimat la TC prin hipodensitate centrală – în 5 (71.4%) cazuri
vs. 2 (28.6%) – grad redus (p<0.05). Volumul operaţiilor: excizia tumorii peretelui gastric – 1 (14.3%) caz,
rezecţie gastrică limitată – 2 (28.6%), gastrectomie subtotala – 4 (57.1%). Dimensiunea maximă în medie a
tumorilor 23.4±1.3 (95% CI: 20.19-26.67) cm, dimensiunea minimă – 16.4±1.9 (95% CI: 11.62-21.23) cm.
Profilul imunohistochimic al tumorilor: CD117(c-kit)(+)–7(100%), CD34(+)–6(85.7%), desmina(+)–1(14.3%),
vimentina(+)–6(85.7%), S-100(+)–1(14.3%), SMA(+)–4(57.1%), NSE–0. Numărul mediu al mitozelor –
29.0±10.3 (95%CI:3.70-54.29). Tumorile cu indice mitotic înalt(>5/50HPF) au predominat asupra tumorilor cu
93
indice mitotic redus (<5/50HPF) – 5(71.4%) vs. 2(28.6%)(p<0.05). Metastaze la adresarea primară s-au depistat
în 28.6% (n=2) cazuri. Progresarea bolii – în 71.4% (n=5) dintre pacienţi. Tratament combinat – chirurgical şi
target terapie cu imatinib mesilat – 7(100%) pacienţi.
Concluzii: TGIS gastrice gigante sunt rare. Pentru TC este caracteristic gradul înalt al necrozei intratumorale.
Tratamentul chirurgical rămâne principală opţiune curativă. TGIS gigante sunt mai frecvent cu risc înalt de
progresare. Target terapia conduce la stabilizarea bolii.
Giant gastrointestinal stromal tumors of the stomach

M. Cernat1, I. Misin2, L. Antoci1
1
Department of Thoracic, Digestive and Urogenital Tumors, Ward of Gastric Surgery, Oncological Institute from Moldova, Chisinau, Moldova
2
First Department of Surgery “N.Anestiadi” and Laboratory of Hepato-pancreato-biliary Surgery, SUMPh
Key words: giant gastrointestinal stromal tumor, intratumoral necrosis, complex treatment, high risk
Introduction: Gastrointestinal stromal tumors (GIST) represent 0.1-3% of mesenchymal malignancies of the
gastrointestinal tract. Stomach is the most commonly affected organ, and giant tumors are rare. Aim: analysis
of clinicopathologic characteristics, histopathological and immunohistochemical features and treatment
results of giant gastric GIST.
Material and methods: retrospective study of the database of 73 patients with (c-kit(CD117)(+) GIST treated
between 2007—2015.
Results: The study group –7 patients with giant gastric GIST, M:F=1.3:1, mean age – 59.0±1.6(95% CI:55.08—
62.92) years. Preoperative diagnosis of gastric tumor determined by abdominal CT – in 100% cases. The high
grade of intratumoral necrosis expressed at CT by central hypodense areas was registred more frequent than
94
low grade – 5(71.4%) cases vs. 2(28.6%) cases (p<0.05). Surgical options: excision of gastric tumor – 1(14.3%)
case, gastric wedge resection – 2(28.6%), partial gastrectomy – 4(57.1%). The mean maximum size of tumors
– 23.4±1.3(95% CI: 20.19-26.67) cm, mean minimum size– 16.4±1.9(95% CI: 11.62-21.23) cm.
Immunohistochemical phenotype: CD117(c-kit)(+)–7(100%), CD34(+)–6(85.7%), desmin(+)–1(14.3%),
vimentin(+)–6(85.7%), S-100(+)–1(14.3%), SMA(+)–4(57.1%), NSE–0. Mean number of mitoses –
29.0±10.3(95%CI:3.70-54.29). Tumors with high mitotic count were registred more frequent than with low
mitotic count – 5 (71.4%) vs. 2(28.6%) (p<0.05). Metastases at first presentation were recorded in 28.6% (n=2)
cases. Disease progression was recorded in 71.4%(n=5) cases. Complex treatment – surgical and target
therapy with imatinib mesylate – in 7(100%) patients.
Conclusions: Giant gastric GISTs are rare. A high degree of intratumoral necrosis is characteristic at CT.
Surgery remains the main treatment. High risk of progression is more common for giant GISTs. Target therapy
induces stable disease.
95
Detecţia precoce a melanomului prin monitorizare dermatoscopică digitală
Mirela Sanda Cherciu, Adelina Harat Batog, Claudia Artenie, Cristina Birsan, Laura Paviliu,
Andreea Dimitriu, Titiana Constantin, Petronela Cozma
Arcadia, Centrul de Dermatologie şi Estetică Medicală
Cuvinte cheie: Melanom, Dermatoscopie digitală
Diagnosticul melanomului este cel mai adesea echivoc în stadiile avansate, când aspectele macroscopice
sunt înalt sugestive bolii. Diagnosticul precoce, rămâne o provocare pentru dermatolog, cu speranţe însă,
legate de progresul dermatoscopiei şi evaluării digitale a leziunilor cutanate.
Deşi progresele terapeutice în tratamentul melanomului metastatic sunt notabile la nivel mondial, acestea
pot fi inaccesibile, lipsite de eficienţa dorită sau tardive; marele avantaj al melanomului este ca fiind o tumoră
“la vedere”, poate fi identificat în stadii incipiente şi tratat chirurgical, cu prognostic favorabil.
Evaluarea dermatoscopică cu variantă portabilă a leziunilor pigmentare este relativ ieftină şi de un real ajutor,
însă ea este limitată atunci când pacientul prezintă nevi multipli, nevi cu atipii structurale (sindromul
nevilor atipici), antecedente de melanom, situaţii ce necesită monitorizare (localizări dificile, nevi de mari
dimensiuni). Dermatoscopia cu sistemele digitale poate compara cu uşurinţă imaginile leziunilor obţinute în
diverse momente şi astfel pot fi depistate melanoame mici, chiar lipsite de caractere specifice, doar prin
detectarea schimbării lor în timp. Cum alegem însă leziunile ce necesită monitorizare, câte, pe baza căror
criterii, cum interpretăm schimbările, ce riscuri şi ce beneficii derivă din această procedură, toate acestea
necesită cunoştinţe temeinice în domeniul dermatoscopiei şi complianţa din partea pacientului, supus unor
evaluări repetate. Efectul final merită însă acest efort, concretizat printr-o detecţie mai bună a melanomului
incipient şi reducerea astfel a exciziilor inutile.
96
Early detection of melanoma by digital dermoscopy monitoring
Mirela Sanda Cherciu, Adelina Harat Batog, Claudia Artenie, Cristina Birsan, Laura Paviliu,
Andreea Dimitriu, Titiana Constantin, Petronela Cozma
Arcadia, Dermatology and Medical Aesthetics Center
Key words: Melanoma, Digital dermoscopy
Diagnosis of melanoma is most often unequivocal in advanced stages, when macroscopic aspects are
extremely suggestive of the disease. Early diagnosis remains a challenge for the dermatologist, with hopes
related to the progress of dermatoscopy and the digital evaluation of skin lesions.
Although therapeutic advances in the treatment of metastatic melanoma are notable worldwide, they may
be inaccessible, lacking in desired or delayed efficacy; the great advantage of melanoma is that it is a "sight"
tumor, can be identified in early stages and surgically treated with favorable prognosis.
The dermatoscopic assessment with the portable variant of lesion pigmentation is relatively inexpensive and
real aid, but it is limited when the patient presents multiple nevi, nevi with structural atypia, a history of
melanoma, situations requiring monitoring (difficult localizations, large nevi). Dermatoscopy with digital
systems can easily compare the images of lesions obtained at different times, and so small melanomas can
be discovered, even without character specificity, only by detecting their change over time.
But how do we choose the lesions that need to be monitored, how many, on the basis of which criteria, how
we interpret the changes, what risks and benefits derive from this procedure all require thorough knowledge
of dermatoscopy and patient compliance, subject to repeated evaluations. The final effect, however,
deserves this effort, materialized by a better detection of early melanoma and thus reducing unnecessary
excisions.
97
Redefinirea radioterapiei paliative
I.Ch. Chiricuţă
Centrul de Radioterapie AMETHYST, Otopeni, Bucureşti
Introducere: Progresele realizate în imagistica, în calculul planului de iradiere, în aplicarea radioterapiei prin
tehnici moderne ca iradierea stereotactica şi reducerea efectelor secundare permit obţinerea unor rezultate
superioare în controlul tumorii primare, a metastazelor şi a recidivelor. Iradierea stereotactica a
oligometastazelor şi obţinerea de control al metastazelor permit obţinerea unor rezultate care pe lângă
îmbunătăţirea controlului tumoral local permit chiar prelungirea supravieţuirii.
Material şi metodă: Concepte şi proceduri de redefinire a rolului radioterapiei paliative sunt absolut necesare.
Din cazuistica proprie precum şi a Centrului de Radioterapie AMETHYST prezentăm cazuri individuale în care
o radioterapie paliativă aplicată prin tehnica VMAT (volume modulated radiotherapy) a permis aplicarea unor
doze mai mari decât cele din protocoalele curente a avut ca urmare îmbunătăţirea controlului tumoral,
reducerea masei tumorale şi chiar control tumoral şi a dus în final la prelungirea vieţii şi chiar a îmbunătăţirii
calităţii vieţii acestor pacienţi.
Rezultate: manifestarea tumorală prin aplicarea unor doze totale mai mari decât cele prevăzute ca şi standard
în radioterapia paliativă (1 fracţiune cu o doză de 8 Gy, mai multe fracţiuni cu doze de 3-5 Gy) au permis
obţinerea unui control tumoral ce în final a permis nu numai chiar obţinerea prelungiri vieţii dar sigur a dus şi
la îmbunătăţirea calităţii vieţii pacientului. Iradierea metastazelor cerebrale, iradierea mai multor metastaze
osoase, iradierea metastazelor pulmonare, iradierea recidivelor la nivelul ariilor limfatice ca şi axila, lanţul mamar
intern, mediastinul în cazul cancerelor mamare sau recidivelor pelvine în cazul tumorilor de col uterin sau de
rect cu doze mai mari au fost profitabile pentru pacienţi.
Concluzii: Rezultatele clinice obţinute conduc la concluzia că multe concepte ”inpamantenite” în radioterapia
paliativă trebuie revizuite şi redefinite. Selecţia şi efectuarea indicaţiei unei radioterapii paliative nu trebuie să
rămână “cenuşăreasa” oncologiei ci trebuie efectuată conform progreselor realizate în radioterapie.
98
Redefining the palliative radiotherapy
I.Ch. Chiricuţă
AMETHYST Radiotherapy Center, Otopeni, Bucharest
Introduction: The progress realized in imaging, in radiotherapy planning techniques made possible through
delivery of radiotherapy by using techniques as VMAT (volume modulated arc therapy) or stereotactic
radiotherapy to obtain better local control as well as the reduction of the side effects. Not seldom was also
possible the longer survival of these patients.
Materials and methods: The redefinition and reformulation of the actual concepts in palliative radiotherapy
is absolutely necessary. From personal experience and from the results obtained at the AMETHYST
Radiotherapy Center in Otopeni we present cases in which larger total doses applied for palliative treatment
larger than that proposed in “the standard” protocols permitted to obtain a better local control and not
seldom longer survival times.
Results: the delivery of larger total doses on the local tumor manifestation than that prescribed for “the
standard” palliative radiotherapy (1 fraction of 8 Gy or many fractions of 3-6 Gy) permitted to obtain a better
local control. Using the VMAT (volume modulated arc therapy) besides the reduction of the side effects a
better local control was possible. The radiotherapy of multiple brain metastases, of multiple bone
metastases, of lung metastases as well as the radiotherapy of axillary, internal mammary chain metastases or
mediastinal metastases in breast cancer patients or the pelvic recurrences in cervix uteri and rectal cancer
was profitable for local control and improvement of the quality of life of these patients.
Conclusions: The clinical results obtained permit the conclusion that the actual concepts in palliative
radiotherapy could and should be redefined based on the progress realized in radiotherapy. The selection
criteria of the patients for palliative radiotherapy should not remain the “Cindarella” of the radiotherapy and
should be based on the progress realized in radiotherapy.
99
Osteonecrosis of the jaws and bisphosphonate treatment
in oncologic patients
M.L. Ciofu, V.V. Costan, C. Drochioi, Otilia Boisteanu, Anca Roxana Costan
„Grigore T. Popa” U.M.Ph., Iaşi
Key words: osteonecrosis, bisphosphonates, maxillary, mandible
Introduction: The purpose of this study is to bring awareness on the risk of osteonecrosis occurrence in
oncologic patients under bisphosphonate treatment who undergo dental surgical procedures. We also aim to
present our experience regarding the management of jaw osteonecrosis.
Material and methods: We performed a review of oncologic patients presenting with bisphosphonate related
jaw osteonecrosis between January 2014 - and June 2018. There were 16 cases of mandible involvement 6
affecting the maxilla and in 4 cases bimaxillary involvement. From the total 26 patients, there were 14 women
and 12 men, undergoing intravenous bisphosphonate treatment for prostate cancer 10, for breast cancer 8 for
lung cancer 3, kidney cancer, 2 for liver cancer, 2 for multiple myeloma and 1 for uterine cancer. The interval
between the dental extractions and the diagnosis of osteonecrosis was between two and four months. None
of the patients had interrupted the bisphosphonate treatment before the dental extractions.
Results: Sequestrectomy was performed in 19 cases, platelet rich plasma was injected in repeated sessions in
18 patients and prolonged antibiotic therapy was prescribed in all patients. The follow-up at one month, three
months and six months showed good results for all patients with absence of disease progression, inflammatory
signs and complications.
Conclusions: Dental procedures are associated with a high risk of jaw osteonecrosis occurrence in oncologic
patients under bisphosphonate treatment. The progression of the disease can be contained by an adequate
surgical and medical management in order to improve life quality and decrease compliations.
100
Doctrina dublului efect în controlul durerii la bolnavul oncologic în fază
terminală. Considerații etice
Cornel Petre - Ciudin1, Valentin Petre - Ciudin2
1Centrul de Îngrijiri Paliative Palimed, Târgu Neamţ
2medic rezident IML Iaşi
Cuvinte cheie: durere totală, principiul dublului efect, sedarea paliativă, eutanasie lentă
Durerea este obiectivată și agravată de existența concomitentă a altor simptome fizice, a problemelor psihologice,
sociale și a grijilor spirituale. Relația dintre durerea fizică și suferință, este complicată de interdependența și inter
relaționarea dintre diferitele cauze ale suferinței. Principiile etice se concentrează asupra unei cât mai bune calități
a vieții pacientului și a familiei sale. Principiul fundamental al bioeticii, respectul autonomiei, se referă la obligația
de a respecta decizia pacientului asupra tratamentului, după o informare corespunzătoare prin intermediul
consimțământului informat. Fundamentarea procesului de luare a deciziilor pe dreptul de autodeterminare,
pentru a decide în concordanță cu modul în care este percepută starea de bine a acestuia. În încercarea de a găsi
o abordare terapeutică cât mai corectă a durerii totale, se recurge adesea la principiu dublului efect.
Scopul: a încerca să ghideze deciziile ce se cer luate în situații în care se cunoaște ca în urma unei acțiuni,
considerate necesară și dezirabilă,vor surveni în mod inevitabil consecințe secundare, indezirabile sau rele. O
soluție propusă la dilema este sedarea paliativă. Aplicarea prudentă și competentă a sp, înlătură asocierea acestei
abordări ca ultimă soluție de control a simptomelor, cu așa numita "eutanasie lentă" (slow euthanasia). Când sp
este făcută competent și atent, numai în cazuri excepționale are drept consecință scurtarea vieții cu câteva ore sau
zile. În luarea deciziei de sp, medicul coordonator, trebuie să se bazeze pe contribuția întregii echipe.
Concluzii: 1. abordarea terapeutică a durerii trebuie făcută total; 2. tratamentul prin sp este demers etic şi legal.
101
The doctrine of the double effect regarding pain control on a terminal
cancer patient. Ethical considerations
Cornel Petre - Ciudin1, Valentin Petre - Ciudin2
1Palimed Palliative Care Centre, TârguNeamț.
2resident doctor at the Institute of Forensic Medicine of Iași
Key words: total pain, the double effect principle, palliative sedation, slow euthanasia
Pain is objectivated and aggravated by the simultaneous existence of other physical symptoms,
psychological, social and spiritual anguish. The relation between physical pain and distress is complicated
by the interdependence and the connection between various causes that trigger such distress.
Ethical principles are directed towards the purpose of providing the best quality of life for patients and their
families. The fundamental principle of bioethics, namely respect for autonomy, is defined as the doctor’s
obligation to respect the patient’s decision in terms of treatment after the latter has been duly discussed and
the patient can assume an informed consent.
We fully recommend that the decision taking process based its ground on the patient’s right to self-
determination so as to reach a conclusion that would abide to the patient’s definition of wellbeing. The quest
to find a proper approach in terms of therapy for total pain relief often leads to the double effect principle.
Purpose: attempt to guide decisions to be taken in cases when a necessary and desirable action shall
inevitably lead to secondary effects that are not to be desired or that would downright harm the patient. A
suggested solution for such situations is palliative sedation.
A prudent and competent application of palliative sedation prevents the association of this approach as an
ultimate solution for symptom control to the so-called ‚slow euthanasia’. If palliative sedation is done in a
102
competent and careful manner, an eventual consequence of shortening a patient’s life span by days or hours
would only take place exceptionally.
When opting for palliative sedation, the coordinating physician needs to rely on the contribution of the entire
medical team.
Conclusions: 1. Pain therapy approach must be analysed on a total scale.; 2. Palliative sedation is legal and
ethical.
103
Aspecte ale tacticii de tratament în cancerul mucoasei cavităţii orale
A. Clipca, Gh. Ţîbîrnă, Valentina Darii, Nina Bogdanskaia, Ivana Clipca, Rodica Tarnarutcaia,
A. Marandiuc
IMSP Institutul Oncologic, Chişinău, Republica Moldova
Cuvinte cheie: cancerul cavităţii orale, consilium multidisciplinar, tratament combinat, calitatea vieţii
În pofida faptului că cancerul cavităţii orale este o localizare vizuală, diagnosticul maladiei în stadii incipiente
rămâne a fi la un nivel destul de jos. Astfel, adresarea pacienţilor în stadii avansate impun anumite dificultăţi
în aprecierea unei tactici optime de tratament al acestei maladii. Totodată, particularităţile histopatologice şi
evolutive ale procesului vor influenţa mult decizia terapeutică.
Este binevenită stabilirea tacticii de tratament a bolnavilor primari prin consilium multidisciplinar cu
participarea tuturor specialiştilor: chirurg, radioterapeut, chimioterapeut şi histopatolog. În marea lor parte,
cancerele scuamocelulare ale mucoasei cavităţii orale beneficiază de tratamentul combinat: chirurgical +
radioterapic cu supravegherea în dinamică a pacienţilor. La planificarea unui tratament chirurgical de volum
se vor lua obligator în calcul posibilităţile de recuperare primară funcţională şi estetică a bolnavilor. În cazul
tumorilor cu diferenţiere joasă său risc sporit de metastazare, tratamentul complex se va iniţia prin
administrarea chimioterapiei de sistem cu obiectivizarea situaţiei clinice la fiecare 2-4 cure de tratament şi
aprecierea tacticii ulterioare.
Scopul consiliumului multidisciplinar este de a oferi pacientului varianta optimă de tratament, cu

randamentul maximal posibil în fiecare situaţie clinică, cu accent nu doar pe supravieţuire, dar şi pe calitatea
vieţii.
104
Aspecte contemorane de diagnostic şi tratament a tumorilor cranio-faciale
cu afectarea oaselor craniului şi orbitei
C. Cojocaru, Gh. Țîbîrnă, A. Clipca
Institutul Oncologic, Republica Moldova
Cuvinte cheie: tumorile orbitei, tumorile sinusurilor paranazale, melanomul uveal
În studiul dat s-a analizat 101 bolnavi cu tumori cranio-faciale cu afectarea craniului, a bazei craniului cu
răspîndire în orbită şi sinusurile paranazale.
S-au efectuat 118 intervenţii chirurgicale. Rezultatele prealabile denotă un grad înalt (93,9%) de vindecare la
bolnavii cu tumori benigne.
În cazul tumorilor maligne rata de supravieţuire de 3 ani este de 57,3%. Mai favorabilă este evoluţia perioadei
după tratament la bolnavii cu cancer pavimentos, şi bazoliom. Evoluţie nefavorabilă au avut pacienţii cu
cancer nediferenţiat, angiosarcom şi sarcom al ţesuturilor moi Special compartiment a studiului este
melanomul uveal.
105
Diagnosis and treatment of cranio-faciale tumours with cranium and eye
socket implication
C. Cojocaru, Gh. Țîbîrnă, A. Clipca
Institutul Oncologic Republica Moldova
Key words: orbital tumors, paranasal sinus tumors, uveal melanoma
We studied 101 patients with cranio-facial tumour with implication of skull, cranial base eye socket and
paranasal sinus. 118 patients have been underwent to operation. Preliminary results demonstrated an high
rank (93,9%) of treatment in patients with benign tumour.
Survival rate to 3 years is 57,3% in malignant tumour. The evolution of period after treatment in patients with
pavimentos cancer and bazoliom is more favorably. Unfavorable evolution had patients with undifferentiate
cancer, angiosarcoma and sarcoma of soft tissue.
106
Reconstrucție etapizată a nasului după un carcinom bazocelular extins
C.G. Coman1, L.D. Damian1, A. Mihai1, Cătălina Cămăruț1, N. Ghețu1,2
1
Departamentul de Chirurgie Plastică şi Reconstructivă, Institutul Regional de Oncologie, Iaşi, România
2
Departmentul de Chirurgie, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa”, Iaşi, România
Cuvinte cheie: carcinom bazocelular, lambou nazogenian de rotație, lambou frontal paramedian, grefa de cartilaj auricular, lambou prelaminat
Introducere: Carcinomul bazocelular (CBC) este cel mai frecvent tip de cancer, afectând cu predilecţie bărbaţii
caucazieni cu vârsta de peste 55 ani. Cu predominanţă în regiunea capului şi a gâtului, CBC prezintă un risc
crescut de afectare funcţională şi de mutilare. Sunt cunoscute multiple tehnici de reconstrucţie a defectului
postexcizional de la nivelul etajului facial mijlociu, inclusiv grefare de piele sau de cartilaj auricular, lambou
frontal paramedian, lambou nazogenian.
Materiale şi Metodă: Pacient în vârstă de 70 ani cu istoric de CBC recurent, invaziv la nivelul şanţului nazolabial
stâng, aripii nazale stângi, buzei superioare stângi s-a prezentat pentru tratament. Excizia în limite de siguranţă
oncologică a tumorii a inclus şi porţiuni din cartilajul alar drept, cartilajul lateral stâng, septul nazal, subunitatea
tegumentară a buzei superioare, m. orbicularis oris, m. levator labii superioris. Defectul a fost acoperit de grefa
de piele liberă despicată şi ulterior s-a efectuat reconstrucţia buzei cu lambou nazolabial de rotaţie, a nasului şi
cartilajelor cu lambou frontal paramedian prelaminat cu cartilaj auricular stâng şi grefă de piele toată grosimea.
În fiecare etapă s-au prelevat biopsii şi s-au realizat revizii ale lambourilor utilizate.
Rezultate: Pe parcursul a 3 ani, pacientul a beneficiat de multiple proceduri reconstructive cu rezultate estetice
şi funcţionale satisfăcătoare. Examenul histopatologic a confirmat diagnosticul de carcinom bazocelular
keratozic infiltrativ.
Concluzii: Reconstrucţiile etapizate utilizând lambouri locale şi grefe de piele şi cartilaj, asociate cu urmărire
postoperatorie adecvată şi complianţa pacientului sunt o soluţie optimă pentru tratamentul carcinomului
bazocelular la nivelul capului şi al gâtului.
107
Staged reconstruction after extended basal cell carcinoma of the nose
C.G. Coman1, L.D. Damian1, A. Mihai1, Cătălina Cămăruț1, N. Ghețu1,2
1
Plastic and Reconstructive Surgery Department, Regional Institute of Oncology, Iasi, Romania,
2
Department of Surgery, “Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Iasi, Romania
Key words: basal cell carcinoma, propeller flap, paramedian forehead flap, conchal cartilage graft, prelaminated flap
Introduction: Basal cell carcinoma (BCC) is the most common type of malignancy, affecting mostly
Caucasian males over the age of 55. Occurring predominantly in the head and neck region, BCC has a high
risk of functional impairment and disfigurement. Multiple reconstruction techniques are available for
midface soft tissue defects, including skin and conchal cartilage grafting, paramedian forehead flaps,
melolabial propeller flaps.
Methods: The following is the case of a 70 years old male with recurrent and invasive basal cell carcinoma of
the left melolabial fold, left ala, left upper lip. Extended excision of the tumor included incomplete removal
of left lateral cartilage, right alar cartilage, anterior nasal septum, skin subunit of the upper left lip, orbicularis
oris and levator labii superioris. The defect was covered by split thickness skin graft and subsequently
reconstructed with mesolabial propeller flap for the lip defect, paramedian forehead flap prelaminated with
conchal cartilage and full thickness skin graft for the nasal and alar defects. Biopsies were harvested and flap
revision was performed during each stage of the reconstruction.
Results: Over the last 3 years, the patient underwent multiple reconstructive procedures due to local
recurrences with satisfactory esthetic and functional results. Postoperative pathology confirmed the
diagnosis of infiltrative keratotic basal cell carcinoma.
Conclusion: Staged reconstructions using local flaps and grafts, combined with proper follow up and
treatment adherence, are reliable solutions for patients with basal cell carcinoma of the head and neck.
108
Esofagectomia minim invazivă, integral toraco-laparoscopică, prin triplul
abord McKeown modificat
S. Constantinoiu1, M. Gheorghe1, F. Achim1, P. Hoara1, C. Popa1, A. Mitoi1, Iuliana Vergu2,
Adelina Birceanu3, Rodica Birlă1, D. Predescu1, F. Chiru1
1Clinica de Chirurgie Generală și Esofagiană, Spitalul Clinic Sfânta Maria, București,
2Departamentul de Reanimare și Terapie Intensivă, Spitalul Clinic Sfânta Maria, București
3Departamentul de Anatomie Patologică, Spitalul Clinic Sfânta Maria, București
Cuvinte cheie: esofagectomie minim invazivă, triplul abord modificat, toraco-laparoscopic integral
Introducere: Esofagectomia reprezintă o procedură chirurgicală majoră cu morbiditate și mortalitate legate

de starea pacientului, stadiul bolii, tratamentele complementare și experiența chirurgicală. Esofagectomia
minim invazivă poate conduce la scăderea morbiditatii si mortalității perioperatorii cu rezultate precoce
foarte bune privind calitatea vieții.
Material și metodă: Prezentăm experiența Centrului de Excelență în Chirurgia Esofagiană privind

esofagectomia minim invazivă prin triplul abord modificat McKeown, integral toraco-laparoscopic, ca
experiență inițială, dintr-o serie de proceduri minim invazive pentru neoplasm esofagian.
Rezultate: În ultimii 3 ani s-au efectuat 16 esofagectomii minim invazive, prin diferite procedee,
toracoscopice, asistate laparoscopic și integral toraco-laparoscopice. Prezentăm procedeul miniminvaziv
integral toraco-laparoscopic de esofagectomie, urmat de reconstrucție esofagiană prin ascensionarea
stomacului intratoracic și anastomoză eso-gastrică cervicală și jejunostomie de alimentație. Timpii operatori
au fost: toracic 240 minute, abdominal 260 minute și cervical 40 de minute, cu un total de 540 de minute.
Evoluție postoperatorie favorabilă, cu alimentație precoce pe jejunostomie, reluarea tranzitului digestiv după
24 de ore, control al anastomozei cervicale în Z6 și externare Z10 postoperator fără acuze subiective.
109
Controlul la 30 și 90 de zile, fără complicații.
Concluzii: Experiența solidă în chirurgia esofagiană deschisă asigură o curbă de învățare ce permite
realizarea unor proceduri chirurgicale minim invazive complexe, cu morbiditate si mortalitate perioperatorie
scazuta. Datorită abordului minim invaziv, evoluția a fost simplă, fără complicațiile specifice unei chirurgii
extinse, cu o bună calitate a vieții în postoperator. Urmărirea pe termen lung va putea confirma rezultatele
din literatură în ceea ce privește și supraviețuirea, cel puțin echivalentă pentru acești pacienți.
Total minimally invasive esophagectomy through thoraco-laparoscopic

modified McKeown triple approach
S. Constantinoiu1, M. Gheorghe1, F. Achim1, P. Hoara1, C. Popa1, A. Mitoi1, Iuliana Vergu2,
Adelina Birceanu3, Rodica Birlă1, D. Predescu1, F. Chiru1
1General and Esophageal Surgery Clinic, Sfânta Maria Clinical Hospital, Bucharest,
2Department of Intensive Care, Sfânta Maria Clinical Hospital, Bucharest
3Department of Pathology, Sfânta Maria Clinical Hospital, Bucharest
Key words: minimally invasive esophagectomy, McKeown modified triple approach, total thoraco-laparoscopy
Introduction: Esofagectomy is a major surgical procedure with morbidity and mortality related to the
patient's condition, stage of the disease, complementary treatments and surgical experience. Minimally
invasive esophagectomy (MIE) may lead to a reduction in perioperative morbidity and mortality with very
good quality of life.
Material and Method: We present the experience of the Center of Excellence in Esophageal Surgery
regarding total (MIE) through toraco-laparoscopic modified McKeown triple approach, as an initial
110
experience from a series of minimally invasive procedures for esophageal neoplasm.
Results: In the last 3 years, 16 (MIE) were performed by various thoracoscopic, laparoscopic and thoraco-
laparoscopic assisted procedures. We present the total minimally invasive thoraco-laparoscopic
esophagectomy procedure (modified McKeown), followed by esophageal reconstruction by gastric
intrathoracic pull-up and cervical eso-gastric anastomosis and feeding jejunostomy. Operative times were:
thoracic - 240 minutes, abdominal - 260 minutes and cervical - 40 minutes with a total of 540 minutes.
Favorable postoperative outcome with early feeding on jejunostomy, control of cervical anastomosis in D6
po and discharge in D10 po without any symptomatology. First and third month follow-up without
complications.
Conclusions: Solid experience in open esophageal surgery provides a better learning curve and allows
complex minimally invasive surgical procedures, so that perioperative morbidity can decrease. Due to the
minimally invasive approach, the evolution was simple, without the complications of an extended surgery,
with a good postoperative quality of life. Long-term follow-up will be able to confirm the results from the
literature regarding survival, at least equivalent for these patients.
111
Corelations between lymph node metastasis and oro-maxillofacial
primary lesions
V.V. Costan, Violeta Trandafir, A. Nicolau, Otilia Boişteanu
„Grigore T. Popa” U.M.Ph. Iaşi
Key words: metastasis, primary, skin tumor, lymph nodes
Introduction: The purpose of this study is to present our experience regarding the occurrence and
management of lymphatic metastases following the surgical removal of malignant maxillofacial skin tumors.
Material and methods: We reviewed 16 cases operated between January 2015 and June 2018 for lymphatic
metastasis due to previously operated cutaneous malignancies of the face. The initial malignancy was at the
elevel of the lower lip (6 cases), frontal (3 cases), genian region (3 cases), temporal (2 cases), masseteric (1 case),
periorbital (1 case). The histology was squamous cell carcinoma in 15 cases and melanoma in one case. None
of the patients had clinically or imaging evident lymph node involvement at the time of the initial surgery. The
time interval until the diagnosis of the lymph node metastasis was between one year and three years. Patients
presented with metastasis in the parotid lymph nodes (7 cases), inferior genian nodes (7 cases), submandibular
(6 cases) and lateral cervical lymphadenopathy (3 cases). In 4 cases, the lymphatic involvement was bilateral. 3
patients had an adenopathic block upon diagnosis, with invasion of adjacent structures.
Results: The treatment consisted of combination of unilateral parotidectomy (4 cases), bilateral parotidectomy
(one case), extended unilateral parotidectomy (2 cases) and/or unilateral radical neck dissection (3 cases),
unilateral (3 cases) and bilateral (6 cases) modified radical neck dissection, selective neck dissection (2). After
one year of follow-up none of the patients had signs of tumor recurrence.
Conclusions: Careful oncologic surveillance and an adequate surgical treatment of the lymphatic metastasis
can lead to good outcomes for patients with cutaneous malignancies of the head and neck.
112
Particularități clinico-morfologice ale cancerului mamar
multicentric și multifocal
Cristina Cucieru, I. Mereuță, V. Cucieru
Catedra de Oncologie, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova
Cuvinte cheie: Cancer mamar multicentric, multifocal
Introducere: Cancerul mamar (CM) este clasat pe locul întîi în structura morbidității oncologice la femei în
Republica Moldova iar practic fiecare a cincea pacientă cu patologie oncologică malingă a sânului prezintă
afectare multicentrică (MC) și/sau multifocală (MF), necesitând o tactică specifică de diagnostic și o abordare
individualizată de tratament.
Material și metode: În studiu au fost incluse 196 paciente diagnosticate cu cancer de sân. Perioada cercetării
– 2015 -2018. În urma efectuării investigațiilor clinco-instumentale a survenit autodivizarea în două loturi
de bază: lotul 1 – afectare unicentrică mamară și lotul 2 – afectare MC/MF a sânului.
Rezultate: Rata de metastazare în ganglionii limfatici regionali în cazul tumorilor MC/MF constituie 62,3%,
comparativ cu 53,7% pentru tumorile unicentrice (UC). Același tip histologic a fost determinat la 83,4% dintre
pacientele cu CMMC/MF în toate formațiunile examinate, iar în 16,6% fiind stabilite forme diferite. Tumorile
MC și MF în majoritatea cazurilor au unul și același tip imunohistochimic. Caracteristică este expresia înaltă a
factorilor de adeziune (e-cadherina și β-catenina).
Concluzii: Frecvența mai înaltă a metastazării ganglionare regionale pentru CMMC/MF (62,3%) față de 53,7%
pentru CMUC, determină potential de evoluție nefavorabilă a bolii și condiționează radicalismul intervențiilor
chirurgicale. Prezența deși în minoritate a formelor histologice și imunohistochimice diferite presupune
selectarea unei tactici individualizate de tratament.
113
Clinical and morphological particularities of multicentric and multifocal
breast cancer
Cristina Cucieru, I. Mereuță, V. Cucieru
Department of Oncology, State University of Medicine and Pharmacy „N. Testemitanu”, Chisinau, Republic of Moldova
Mamology, Oncological Institute, Chisinau, Republic of Moldova
Key words: multicentric, multifocal breast cancer
Introduction: Breast cancer (BC) is ranked first in the structure of oncological morbidity in women in the
Republic of Moldova, and practically every fifth patient with malignant pathology presents multicentric (MC)
and / or multifocal (MF) affection requiring a specific tactic of diagnosis and an individualized treatment
approach.
Material and methods: The study included 196 patients diagnosed with BC. Research period - 2015 -2018.
Following the clinical-instumental investigations, the self-delivery occurred in two basic lots: group 1 -
unicentric (UC) breast disease and group 2 - MC/MF BC.
Results: The metastasis rate in regional lymph nodes in MC / MF BC is 62.3%, compared with 53.7% for UC
tumors. The same type of histology was determined in 83.4% of MC/MF BC and in 16.6% different forms were
established. MC and MF tumors in most cases have one and the same immunohistochemical type.
Characteristic is the high expression of adhesion factors (e-cadherin and β-catenin).
Conclusions: The higher frequency of regional lymph node metastasis for MC/MF BC (62.3%) versus 53.7%
for UC, determines the potential for unfavorable disease progression and radicalization of surgical
interventions. The presence of different histological and immunohistochemical forms requires the selection
of an individualized treatment tactic.
114
Reconstrucție etapizată a buzei inferioare după excizia unui carcinom
scuamo celular infiltrativ, diferențiat
L.D. Damian1, C.G. Coman1, A. Mihai1, Cătălina Cămăruț1, C.N. Dobreanu1, N. Ghețu1,2
1Departamentul de Chirurgie Chirurgie Plastică şi Reconstructivă, Institutul Regional de Oncologie, Iaşi, România
2Departamentul de Chirurgie, Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa", Iași, România
Cuvinte cheie: carcinom scuamocelular, lambou pediculat de mușchi mare pectoral, grefă tendinoasă de lung palmar, suspensie dermică
Lipsa diagnosticării și a tratamentului precoce are drept rezultat deficite funcționale și estetice severe ce necesită
intervenții chirurgicale reconstructive complexe.
Material și metodă: Următorul caz este cel al unui pacient în vârstă de 71 de ani ce se prezintă cu o formațiune
tumorală invazivă și neglijată la nivelul 2/3 drepte ale buzei inferioare și cu multiple adenopatii laterocervicale și
submandibulare. Preoperator, ca urmare a indicelul de masă corporală scăzut și dificultăților de alimentație, a fost
necesară montarea endoscopică percutanată a unei gastrostome. Ulterior s-a practicat excizia formațiunii
tumorale în limite oncologice și limfadenectomie laterocervicală și submandibulară. Reconstrucția cu lambou
mio-fascio-cutanat de la nivelul feței anterolaterale a coapsei (ALT flap) propusă inițial nu a putut fi realizată, motiv
pentru care s-a optat pentru acoperirea defectului postexcizional şi reconstrucția buzei inferioare cu lambou
pediculat de mare pectoral.
Rezultate: Postoperator, pacientul prezintă microstomie și, ulterior, ptoză recurentă a buzei inferioare și a
comisurii orale drepte, motiv pentru care au fost efectuate o serie de intervenții chirurgicale cu rol de corecție
(degresare a lamboului, grefă de tendon de lung palmar, suspensie dermică). Rezultatul anatomopatologic
postoperator a pus diagnosticul de carcinom scuamocelular de buză bine diferențiat, keratinizat, infiltrativ, ulcerat.
Concluzii: Carcinomul scuamocelular invaziv de buză este o afecțiune invalidantă ce necesită reconstrucții
complexe cu rezultate funcționale și estetice variabile și recuperare îndelungată.
115
Staged reconstruction after infiltrative, differentiated squamous cell
carcinoma of the lower lip
L.D. Damian1, C.G. Coman1, A. Mihai1, Cătălina Cămăruț1, C.N. Dobreanu1, N. Ghețu1,2
1Plastic and Reconstructive Surgery Department, Regional Institute of Oncology, Iasi, Romania
2Department of Surgery, “Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Iasi, Romania
Keywords: squamous cell carcinoma, pedicled pectoralis major flap, palmaris longus tendon graft, dermal suspension
Introduction: Squamous cell carcinoma of the lip (SCCL) is the most common malignancy of the oral cavity,
affecting mostly middle-aged and elderly males with a history of tobacco and alcohol consumption and
sunlight exposure. Lack of early diagnose and treatment results in disfigurement and important functional
impairment and necessitates complex reconstructive surgeries.
Methods: The following is the case of a 71 years old patient with an invasive and neglected tumor of the
right 2/3rds of the lower lip and multiple laterocervial and submandibular enlarged lymphnodes.
Preoperatively, due to low BMI (body mass index) and feeding impairment, a percutaneous endoscopic
gastrostomy was performed, followed by tumor excision and bilateral neck dissection, after nutritional
rebalancing. Initial ALT (anterolateral thigh) flap reconstruction was switched to a staged right pectoralis
major pedicled flap reconstruction.
Results: Postoperatively, the patient presented with microstomia and recurrent ptosis of the lower lip and
right oral commissure, for which multiple correction surgeries were performed (flap thinning, palmaris
longus tendon graft, dermal suspension). The postoperative pathology confirmed infiltrative, keratotic, well
differentiated squamous cell carcinoma of the lip.
Conclusion: Invasive squamous cell carcinoma of the lip proves to be a debilitating disease that requires
complex staged reconstruction with variable functional and esthetic results and long-term rehabilitation.
116
Terapia cu Ibrutinib în leukemia limfatică cronică (LLC): analiza unei
cohorte de pacienţi trataţi în Clinica Hematologie IRO Iaşi
C. Dănăila1,2, C. Minciună2, Angela Dăscălescu1,2, Gabriela Dorohoi2, Elena Albu1,2, A. Gluvacov2,
Alina Dascalu2 et al
1Universitatea de Medicina si Farmacie “Grigore T. Popa”, Iaşi
2Institutul Regional de Oncologie Iaşi
Cuvinte cheie: leucemie limfatică cronică, receptorul celulei B, ibrutinin
Leucemia limfocitară cronică (LLC) reprezintă cea mă frecventă formă de leucemie în ţările occidentale a cărei
prevalenţă este în creştere ca şi supravieţuirea pacienţilor prin introdcerea de noi combinaţii terapeutice cât
şi a moleculelor ţintite. Cu o vârstă medie la diagnosticul de 71 de ani, managementul acestei populații
predominant în vârstă este controversată, având în vedere comorbiditățile frecvenţe ce exclud adesea
terapia agresivă. LLC urmează o evoluţie heterogenă, mulți pacienți prezentând recădere după un răspuns la
tratament inițial. Răspunsul complet (RC) în LLC este asociat cu o ameliorare a supravieţuirii fără progresie şi
supravieţuirea globală pentru unele terapii. Unii factori prognostici pot predictiona răspunsul terapeutic.
Creşterea aberantă a activităţii de semnalizare a receptorilor celulelor B (B cell receptor/BCR) este considerată
unul dintre cele mai importante mecanisme patologice care conduc la dezvoltarea, progresia și recăderea
leucemiei limfocitare cronice. Terapiile care ţintesc receptorii celulelor B, inclusiv ibrutinibul, au generat
răspunsuri remarcabile în terapianeoplaziilor celulei B mature, inclusiv LLC.
Primul din clasa inhibitorilor de tirozin kinază Bruton (BTK), Ibrutinib, administrat pe cale orală, o dată pe zi,
vizează semnalizarea prin cascadă receptorilor celulelor B, critică pentru supraviețuirea limfocitelor maligne.
Ibrutinib a demonstrat o toleranţă bună, o rată ridicată de răspunsuri obiective și prelungirea supraviețuirii
fără progresia bolii cât și supraviețuirea globală la pacienții cu LLC recidivat / refractar. Cu toate acestea, există
117
mai puține informații privind eficacitatea și siguranța ibrutinib la pacienții cu LLC tratați în afara contextului
studiilor clinice. În plus, nu este clar dacă motivele întreruperii tratamentului cu ibrutinib diferă în practica
clinică de rutină de cele descrise la pacienții tratați în cadrul studiilor clinice.
Am efectuat un studiu retrospectiv pentru a evalua aceste aspecte într-o cohortă de 72 pacienți cu LLC tratați
cu Ibrutinib off-protocol în cadrul Departamentului de Hematologie al IRO Iași, în perioada ianuarie 2016-
septembrie 2018.
Ibrutinib Therapy for Chronic Lymphocytic Leukemia (CLL): An Analysis of a

Cohort of Patients Treated in Routine Clinical Practice in IRO Iasi
C. Dănăila1,2, C. Minciună2, Angela Dăscălescu1,2, Gabriela Dorohoi2, Elena Albu1,2, A. Gluvacov2,
Alina Dascalu2 et al
1“Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Iaşi
Key words : Chronic Lymphocytic Leukemia, B Cell Receptor, Bruton Tyrozine kinase, Ibrutinib.
Chronic lymphocytic leukemia (CLL) is the most common leukemia in Western countries and is increasing in
prevalence with the prolonged survival observed with introduction of novel combinations and targeted
treatments. With a median age at diagnosis of 71 years, management of this predominately older population
is controversial given that frequent comorbidities often preclude aggressive therapy. CLL follows a
heterogeneous clinical course, with many patients experiencing relapse after an initial response to treatment.
Complete response (CR) in CLL is associated with improved progression-free and overall survival for some
therapies, and several prognostic factors can predict treatment outcomes.
118
Aberrantly increased B-cell receptor signaling activity is considered one of the most important driving
pathologic mechanisms leading to chronic lymphocytic leukemia (CLL) development, progression, and
relapse. B-cell receptor–targeted therapies including ibrutinib have generated remarkable responses in
treatment of mature B-cell malignancies, including CLL.
The first-in-class, oral, once-daily, Bruton’s tyrosine kinase (BTK) inhibitor ibrutinib targets signaling via the B-
cell receptor cascade, critical to survival of malignant lymphocytes. Ibrutinib demonstrated tolerability, a
high rate of objective responses, and prolongation of progression-free survival and overall survival in
patients with relapsed/refractory CLL. However, there are few informations on the efficacy and safety of
ibrutinib in CLL patients treated outside the context of clinical trials. Additionally, it is unclear if the reasons
for discontinuation of ibrutinib differ in routine clinical practice from those described in patients treated on
clinical trials.
We conducted a retrospective study to evaluate these aspects in a cohort of 72 CLL patients treated with
ibrutinib off-protocol in Hematology department of IRO Iasi between January 2016 and September 2018.
119
Managementul complicaţiilor rare cardiovasculare la pacientul oncologic
Nicoleta Dima1,2, Codruţa Bădescu1,2, Mariana Floria1,2, Daniela Tănase1,2, Anca Ouatu1,2,
Roxana Gănceanu-Rusu1,2, Minela Mărănducă1,2, Andreea Clim2, C. Rezuş1,2
1
Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa“ Iaşi, România
2
Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon“, Clinica III Medicală, Iaşi, România
Cuvinte cheie: complicaţii cardiovasculare, cardiotoxicitate, risc cardiovascular
Introducere: Creşterea speranţei de viaţă obţinută cu ajutorul terapiilor utilizate în sfera oncologică poate fi
compromisă prin apariţia complicaţiilor cardiovasculare asociate acestor tipuri de tratamente. Pacienţii
neoplazici constituie o categorie bine reprezentată numeric şi cu probleme speciale. Conceptul de medicină
bazată pe dovezi a influenţat practica medicală din ultimii ani.
Material şi metodă: Primul pas în identificarea pacienților la risc crescut de cardiotoxicitate constă în
evaluarea factorilor de risc cardiovasculari la începutul tratamentului. Toate structurile cardiace pot fi
afectate. Anamneza judicioasă şi un riguros examen clinic obiectiv, complex şi complet sunt foarte
importante. Se va începe întotdeauna cu investigaţiile cele mai simple şi vor fi completate cu cele mai
complexe
Rezultate: Afectarea ţesutului de conducere este cea mai rară formă de afectare cardiacă. Boala arterială
periferică a membrelor inferioare şi accidentul vascular cerebral pot apărea chiar în absența factorilor de risc
cardiovasculari. O altă complicaţie a toxicităţii arteriale este reprezentată de fenomenul Raynaud. Prezența
insuficienței sau disfuncției cardiace, hipertensiunii arteriale, diabetului sau bolii coronariene ischemice fac
sistemul cardiovascular mult mai vulnerabil la efectul adăugat al chimioterapiei. Este necesar controlul strict
al factorilor de risc pentru a opri progresia plăcilor de aterom. Abordarea terapeutică trebuie individualizată.
Concluzii: Provocarea principală a cardio-oncologiei o reprezintă găsirea metodelor prin care să se asigure
120
pacientului oncologic beneficiul maxim al efectelor antitumorale ale chimioterapiei, cu minimizarea riscului
cardiovascular asociat cardiotoxicităţii. Este necesară crearea unor strategii preventive bazate pe dovezi,
eficiente şi facile, care să fie aplicabile pe scară largă.
Management of rare cardiovascular complications at the

oncological patient
Nicoleta Dima1,2, Codruţa Bădescu1,2, Mariana Floria1,2, Daniela Tănase1,2, Anca Ouatu1,2,
Roxana Gănceanu-Rusu1,2, Minela Mărănducă1,2, Andreea Clim2, C. Rezuş1,2
1„Grigore T. Popa“ University of Medicine and Pharmacy, Iaşi, România
2„Sf. Spiridon“ County Emergency Hospital, IIIrd Medical Clinic, Iaşi, România
Key words: cardiovascular complications, cardiotoxicity, cardiovascular risk
Introduction: Increased life expectancy achieved with therapies used in the oncology sphere can be
compromised by the occurrence of the cardiovascular complications associated with these types of
treatments. Neoplastic patients are a well-represented numerical category with special problems. The
concept of evidence-based medicine has influenced medical practice in recent years.
Materials and methods: The first step in identifying patients at increased risk of cardiac toxicity consists in
assessing cardiovascular risk factors at the beginning of treatment. All of the cardiac structures may be
affected. Judicious anamnesis, a rigorous, objective, complex and complete clinical examination are very
important. It will always start with the simplest investigations and will be completed with the most complex
ones.
Results: Conductive tissue damage is the rarest form of heart disease.
121
Peripheral arterial disease of the lower extremities and stroke can even occur in the absence of cardiovascular
risk factors. Another complication of arterial toxicity is the Raynaud phenomenon. The presence of cardiac
insufficiency or dysfunction, high blood pressure, diabetes
or coronary artery disease makes the cardiovascular system more vulnerable to the added effect of
chemotherapy. It is necessary to strictly control the risk factors to stop the progression of atheromatous
plaques. The therapeutic approach needs to be individualized.
Conclusions: The main challenge of cardio-oncology is to find ways to ensure the oncology patient's
maximum benefit of the antitumor effects of chemotherapy, minimizing the cardiovascular risk associated
with cardiac toxicity. It is necessary to develop evidence-based, effective and easy-to-use preventive
strategies that are widely applicable.
122
Autotransplantul în hemopatiile maligne - experienţa de un an a
Compartimentului de Transplant Medular I.R.O. Iaşi
Elena Dolachi-Pelin2, Roxana Dumitru2, I. Antohe1,2, C. Dănăila1,2, Angela Dăscălescu1,2
1Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa”, Iaşi, Disciplina Hematologie
2Institutul Regional de Oncologie Iaşi, Clinica de Hematologie
Introducere: Transplantul autolog de celule stem hematopoietice este, în prezent, standardul de tratament
pentru pacienții cu hemopatii maligne în diferite etape evolutive ale bolii.
Scopul prezentării este comunicarea parametrilor clinici, biologici şi răspunsul terapeutic a celor 20 pacienţi
ce au efectuat autotransplant de celule stem hematopoietice în centrul nostru de la deschiderea sa, în urmă
cu 1 an.
În lotul studiat au fost incluşi pacienţi cu mielom multiplu şi autogrefă – 10 cazuri, limfom Hodgkin – 3 cazuri,
respectiv 7 cazuri de limfom malign nonHodgkin – diferite subtipuri. La pacienţii cu mielom multiplu
autotransplantul s-a efectuat după prima linie terapeutică. Pacienţii cu limfom au efectuat transplantul la
recădere după 2 sau mai multe linii terapeutice. Răspunsul terapeutic postransplant a fost evaluat la 13
pacienţi şi s-a constatat răspuns parţial sau complet la pacienţii cu mielom multiplu, răspuns complet PET
negativ la 6 pacienţi cu limfom Hodgkin şi cu limfom non Hodgkin precum şi progresia bolii la 2 pacienţi cu
limfom difuz cu celula mare B şi 1 pacient cu limfom Hodgkin.
În concluzie chimioterapia în doze mari urmată de autogrefa de celule stem hematopoietice reprezintă o
formă de tratament eficientă la pacienţii cu hemopatii maligne.
123
Autolougus stem cell transplantation in hematologic malignancies – a year
of experience in the Hematopoietic Stem Cell Transplant Unit
Elena Dolachi-Pelin2, Roxana Dumitru2, I. Antohe1,2, C. Dănăilă1,2, Angela Dăscălescu1,2
1“Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Iasi, Hematology Department
2Regional Institute of Oncology, Iasi, Hematology Clinic
Introduction: Autologous hematopoietic stem cell transplant (HSC) represents standard therapy in various
hematologic malignancies regardless of the stage of progression.
The aim of this study is to evaluate the clinical, biological and therapeutic response of 20 patients who
underwent autologous stem cell transplant in our center during this last year.
Our group of patients consists of 10 patients diagnosed with multiple myeloma, 3 patients with Hodgkin
lymphoma and 7 patients with subtypes of non-Hodgkin lymphoma. Myeloma patients were auto
transplanted after first line therapy. All lymphoma patients were transplanted at relapse or after multiple
lines of chemotherapy Post-transplant therapeutic response evaluated in 13 patients showed either partial
or complete response in myeloma patients, complete response in 6 patients with Hodgkin and non -Hodgkin
Lymphoma, progressive disease in 2 patients with Non-Hodgkin diffuse large B cell lymphoma and 1 patient
with Hodgkin lymphoma.
In summary, high dose chemotherapy followed by HSC autograft represents the best therapeutic option for
selected cases of hematological malignancies.
124
Imunoterapia - o nouă eră în tratamentul cancerului. Percepţia subiectivă
a pacientului – beneficiu sau risc
Loredana Drăgănescu, Geanina Miron, Loredana Mester, Ramona Palalogos, Timiş Tănase,
Victoria Bindea
Secţia Oncologie Medicală, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa Năsăud
Cuvinte cheie: imunoterapie, percepţie psihică, calitatea vieţii
Imunoterapia folosește sistemul imunitar în lupta împotriva cancerului. Ea funcționează ajutându-l să

recunoască și să atace celulele maligne. Există diferite tipuri de imunoterapie. Unele dintre acestea se mai
numesc terapii ţintite sau terapii biologice: anticorpi monoclonali, inhibitori ai punctelor de control, citokine,
vaccinuri.
Imunoterapia poate funcționa atunci când alte tratamente eşuează sau poate suplimenta ajutorul oferit de
terapiile clasice. Deşi reprezintă un tratament promiţător, există efecte secundare nedorite ce pot afecta
organele și sistemele. În lucrarea de faţă este analizată percepţia subiectivă a pacientului în ceea ce priveşte
beneficiile/riscurile aduse de către tratamentele inovatoare, impactul asupra stării lui de sănătate şi asupra
calităţii vieţii. Analiza de faţă a avut loc în secţia Oncologie Medicală, din cadrul Spitalului Judeţean Bistriţa
Năsăud. Aici sunt luaţi în evidenţă 5 pacienţi care urmează imunoterapie cu Nivolumab începând cu luna
martie 2018. Analiza se referă la reacţia psihologică a pacienţilor când li se propune acest tratament inovator.
De asemenea, am urmărit calitatea vieţii pacienţilor aflaţi în tratament pe parcursul a 6 luni. Instrumentele
utilizate au fost: interviul clinic cu pacienţii, observaţia, aplicarea testelor referitoare la calitatea vieţii.
Rezultatele obţinute referitor la reacţia psihologică: unii sunt speriaţi de efectele adverse iar unii o percep ca
pe o mare şansă; în ceea ce priveşte calitatea vieţii se observă o îmbunătăţire semnificativă a acesteia printr-
o toleranţă mai bună.
125
Immunotherapy – the new era in cancer treatment. The subjective
perception of the patient-benefit or risk
Loredana Drăgănescu, Geanina Miron, Loredana Mester, Ramona Palalogos, Timiş Tănase,
Victoria Bindea
Department of Medical Oncology, Bistrita-Nasaud County Hospital
Key words: immunotherapy, psychical perception, quality of life
Immunotherapy uses our immune system to fight cancer. It works by helping it recognise and attack cancer
cells. Some types of immunotherapy are also called targeted treatments or biological therapies. There are
different types of immunotherapy: Monoclonal antibodies, Checkpoint Inhibitors, Cytokines, Vaccines.
Immunotherapy may work when other treatments don’t, or it can help other treatments work better. It holds
a lot of promise as a cancer treatment. Still, it can cause some issues. There are side effects which can harm
organs and systems. This analysis took place at the Department of Medical Oncology Bistrita Nasaud County
Hospital. It refers to the subjective perception of the effects of these new drug innovations on the evolution
of the disease. Also the patient’s quality of life during treatment was quantified. There are 5 patients who
receive immunotherapy with Nivolumab since March 2018.
The analysis refers to the psychological response of patients when they are offered this innovative treatment
and also we have appreciated their quality of life in the course of 6 months.
The tools used were: clinical interview with patients, observation, testing of quality of life.
Results regarding the psychological reaction: some are scared of side effects and some perceive it as a great
chance and observe an improvement in the quality of life through better tolerance.
126
Investigarea mielomului multiplu prin MLPA şi SNParray
Loredana Mihaiela Dragoș1,2, I.C. Ivanov1, Mihaela Mentel1, Irina Cezara Văcărean Trandafir1,2,
Adriana Sireteanu1, Cristina Mădălina Ștefan1, Mihaela Zlei1, Oana Maria Pintilie1,
Valentina Loredana Nemţanu1,3, E. Carasevici1, Daniela Jitaru1, L. Gorgan2
1
Institutul Regional de Oncologie, Iași, România
2
Universitatea ”Al. I. Cuza”, Iași, România
3
Origyn Fertility Center, Iași, România
Cuvinte cheie: mielom multiplu, SNParray, MLPA, CD138+
Mielomul Multiplu (MM) reprezintă o neoplazie a liniei limfocitare B, caracterizată prin proliferarea necontrolată a
plasmocitelor atipice cu acumularea lor la nivelul măduvei hematopoietice. MM este împărțit în 2 subtipuri:
hiperdiploide (HRD) și nonhiperdiploide. Tumorile HRD sunt caracterizate prin trisomii ale cromozomilor (crz.):
3, 5, 7, 9, 11, 15, 19 și/sau 21. Tumorile nonHRD sunt caracterizate prin translocații ale genei IGH: t(4;14), t(6;14),
t(11;14), t(14;16) și t(14;20). Măduva hematogenă provenită de la 35 de pacienți diagnosticați cu MM în perioada
februarie 2018 - septembrie 2018, a fost prelucrată în vederea separării în gradient de densitate a celulelor
mononucleate prin centrifugare cu ficol-Histopaque®-1077 (Sigma Aldrich). Ulterior s-a realizat sortarea celulelor
CD138+ cu anticorpi anti-CD138 cuplați pe bile magnetice (MicroBeads, human de la Miltenyi Biotec). S-a verificat
procentul de plasmocite din probă prin citometrie în flux utilizând anticorpi anti-CD38, CD56, CD19, CD45. Proba
cu celule CD138+ au fost apoi testate prin SNParray (Single Nucleotide Polymorphism) și MLPA (Multiplex ligation-
dependent probe amplification). S-a obținut o îmbogățire a probelor de până la 87%. Din cazurile analizate 68%
au prezentat trisomii ale cromozomilor impari; 51% deletia crz. 13; 11,4% deletia crz. 17; 22% deletiea crz. 1; 25,7%
deletiea crz. 16; 5,7% deletia crz.12; 2,8% duplicatia crz. 12; 8,5% deletia crz. 14; 8,5% duplicatia crz. 14. Doi pacienţi
nu au prezentat variaţii ale numărului de copiii genice. Rezultatele obţinute susţin necesitatea stringentă a utilizării
tehnicilor de MLPA şi SNParray după îmbogăţirea probei prin sortarea celulelor CD138+.
127
Investigation of multiple myeloma through MLPA and SNParray
Loredana Mihaiela Dragoș1,2, I.C. Ivanov1, Mihaela Mentel1, Irina Cezara Văcărean Trandafir1,2,
Adriana Sireteanu1, Cristina Mădălina Ștefan1, Mihaela Zlei1, Oana Maria Pintilie1,
Valentina Loredana Nemţanu3, E. Carasevici1, Daniela Jitaru1, L. Gorgan2
1
Regional Institute of Oncology, Iasi, Romania
2
”Al. I. Cuza”, University, Iasi, Romania
3
Origyn Fertility Center, Iasi, Romania
Keywords: multiple myeloma, MLPA, SNParray, CD138 +
Multiple myeloma (MM) is a malignancy of B lymphoid lineage, characterized by the uncontrolled proliferation of
atypical plasma cells with their accumulation in the bone marrow. MM can be divided into 2 subtypes:
hyperdiploid (HRD) and nonhiperdiploid. HRD tumors are characterized by chromosome trisomies: 3, 5, 7, 9, 11,
15, 19 and/or 21. NonHRD tumors are characterized by translocations of mainly IGHlocus: t (4;14), t (6;14), t (11;14),
t (14;16) and t (14;20). Bone marrow samples from 35 patients diagnosed with MM, between February 2018 and
September 2018, have been processed in order to separate the mononuclear cells through density gradient
centrifugation with Ficoll-Histopaque®-1077 (Sigma Aldrich). Subsequently, the CD138+ cells were separated with
antibody anti-CD138 coupled with magnetic beads (MicroBeads, human from MiltenyiBiotec). The percentage of
plasmocites in the sample was checked by flow cytometry using antibodies anti-CD38, CD56, CD19, CD45. Cells
fraction CD138+ were then assessed by SNParray (array with SNP probes) and MLPA (Multiplex ligation-
dependent probe amplification). CD138 + sample was enriched up to 87%. 68% of the analyzed cases showed
trisomes of uneven chromosomes (chr.); 51% deletion of chr. 13; 11,4% deletion of chr. 17; 22% deletion of chr. 1;
25.71% deletion of chr. 16; 5.71% deletion of chr. 12; 2.85% duplication of chr. 12; 8.57% deletion of chr.14; 8.57%
duplications of chr. 14.Two patients did not show copy number variation. The obtained results support the
stringent necessity of using MLPA and SNParray techniques after enriching the sample by sorting CD138 + cells.
128
Aspecte radio-imagistice în cancerele mamare grad 3 Nottingham
Maria Magdalena Duma1,2,3, Angelica Chiorean2,3, Roxana Pintican4, M. Badan4
1
”Micromedica” Piatra Neamţ
2
”Medimages” Cluj Napoca
3
U.M.F. Cluj Napoca
4
Spitalul Clinic de Urgenţă Cluj Napoca
Cuvinte cheie: cancer mamar, grad histologic, aspecte radio-imagistice
Introducere: Gradul histologic este probabil cel mai important parametru clinico-biologic care furnizează
informaţii despre agresivitatea şi potenţialul de metastazare al unei tumori.
Clasificarea Nottingham este actualmente universal acceptată în evaluarea gradului histologic al cancerelor
mamare şi se bazează pe aprecierea (semicantitativă) a 3 trăsături morfologice esenţiale: formarea de tubuli,
pleomorfismul nuclear şi numărul de mitoze.
Cancerele mamare de grad 3 sunt asociate cu un prognostic nefavorabil în ceea ce priveşte supravieţuirea şi
recurenţa. Studii recente arată că gradul histologic poate fi considerat un factor prognostic la fel de important
ca şi statusul nodal în luare deciziilor terapeutice. Relaţia gradului histologic cu subtipurile moleculare
(Luminal) de cancer mamar nu este încă pe deplin elucidată. Se pare că pacientele cu neoplasme estrogen
pozitive (ER+), Her2-negative şi grad histologic 3 au un prognostic mai nefavorabil similar cu subtipul
molecular Luminal B comparativ cu cele ER+, Her2 negative-G1 care se comportă ca şi un Luminal A.
Conţinut: A. Definirea conceptului de cancer mamar G3 precum şi a implicaţiilor prognostice ale acestuia.
B. Ilustrarea principalelor aspecte radio-imagistice - mamo-ecografice şi RMN ale carcinomelor mamare G3,
independent de subtipul patologic sau molecular - primul studiu pe lot de pacienţi din România
129
Imaging aspects of Nottingham grad 3 breast cancers
Maria Magdalena Duma1,2,3, Angelica Chiorean2,3, Roxana Pintican4, M. Badan4
1
”Micromedica” Piatra Neamt
2
”Medimages” Cluj Napoca
3
U.M.Ph. Cluj Napoca
4
Emergency Clinical Hospital Cluj Napoca
Keywords: breast cancer, histological grade, imaging aspects
Background data: Histological grading (HG) is probably the most important clinico-pathological parameter
that will provide information about tumour intrinsic characteristics and aggressiveness. The Nottingham
Grading System is nowadays universally accepted for determining the histological grade of breast cancers; it
is a semiquantitative method based on the evaluation of 3 major morphological features: degree of tubule
or gland formation, nuclear pleomorphism and mitotic count. Recent studies suggest that it is perhaps time
to reconsider HG as a prognostic factor as important as nodal status for the selection of adjuvant
chemotherapy regimens.
HG has prognostic value in breast cancer; however, its relationship to the St Gallen (Luminal) subtypes is not
clear. It appears that patients with ER (estrogen receptor)-positive/HER2-negative/G1 breast cancer have a
good prognosis, similar to that of 'Luminal A-like', while those with ER-positive/HER2-negative/G3 breast
cancer have a worse prognosis, similar to that of 'Luminal B-like'.
Presentation content: A. to define the concept of grade 3 breast cancer ant its prognostic implications.
B. to illustrate the main radio-imaging aspects of grade 3 breast cancers, regardless of their pathology or
molecular subtype - a pictorial essay based on a retrospective analysis of G3 breast cancers encountered in
our practice in the last 5 years
130
Diagnosticul imagistic modern al cancerului ovarian în era radiogenomicii
şi medicinei personalizate
M.M. Duma1,2, V. Binţinţan2,3, S. Manole2,4, R. Pintican4, M. Badan3,5
1Centrul Medical ”Micromedica” Piatra Neamţ
2U.M.F. Cluj Napoca
3Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj Napoca, Clinica Chirurgie I

4Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj Napoca, Clinica Radiologică
5Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj Napoca, Departamentul de Anatomie Patologică
Cuvinte cheie: cancerului ovarian, imagistice, radiogenomica
Obiective: Definirea şi ilustrarea rolului tehnicilor imagistice moderne în managementul cancerului ovarian,
prezentarea unui scurt review despre conceptul de radiogenomică şi medicină personalizată la pacienţi cu
neoplazie ovariană.
Material şi metode: Review retrospectiv pe 80 de cazuri de neoplazie ovariană diagnosticate în ultimii 5 ani.
Rezultate: Eseu pictorial incluzând cazuri clinice ilustrate în imagini de ecografie, CT, RMN şi PET-CT care
exemplifică cum se cartografiază corect cancerul ovarian, care sunt criteriile imagistice care prezic succesul
unei chirurgii citoreductive per primam, cum se monitorizează pacienţii cu tratament chmioterapic
neoadjuvant; integrarea şi discutarea în graniţele conceptului de radiogenomică a unor cazuri de neoplazie
ovariană la paciente BRCA pozitive cu emfază pe trăsături imagistice specifice.
Concluzii: În diagnosticul modern al cancerului ovarian, imagistica este esenţială fiindcă oferă o hartă
acurată pentru o chirurgie citoreductivă optimală, poate fi un adjunct sau chiar substitut al laparoscopiei,
poate prezice acurat răspunsul R1 sau R0 la chirurgia citoreductivă.
131
Imaging ovarian cancer in the era of radiogenomics and
personalized medicine
M.M. Duma1,2, V. Binţinţan2,3, S. Manole2,4, R. Pintican4, M. Badan3,5
1Medical Center "Micromedica" Piatra Neamt
2U.M.Ph. Cluj Napoca
3County Emergency Clinical Hospital Cluj Napoca, Surgery I Clinic
4County Emergency Clinical Hospital Cluj Napoca, Radiological Clinic
5County Emergency Clinical Hospital Cluj Napoca, Department of Pathological Anatomy
Keywords: ovarian cancer, imaging, radiogenomics
Objectives: To define and illustrate the role of imaging in management of ovarian cancer; to review the
concept of Radiogenomics and Personalized Medicine in patients with ovarian cancer.
Methods and material: Retrospective review on 80 patients diagnosed with ovarian cancer in the last 5 years.
Results: Pictorial review with clinical cases illustrating the appropriate imaging techniques from ultrasound
to MRI and PET-CT for mapping the distribution of disease and predicting optimal debulking, NACT
monitoring and follow up; up-to-date overview of imaging biomarkers in ovarian cancer, genetic changes
and imaging features in BRCA positive patients.
Conclusions: Nowadays imaging is essential in the management of patients with ovarian cancer because it
offers a roadmap for targeted surgery, it as a valuable adjunct or substitute to laparoscopy, it can correctly
assess the likelihood of R1 and R0 primary cytoreductive surgery.
132
Cyberknife radiosurgery of menigiomas: the Hamburg experience
F. Fehlauer, K. Radlanski, B. Peters, S. Peters, O. Bislich, St. Huttenlocher
Cyberknife Center Hamburg, Strahlenzentrum, Hamburg, Germany
Keywords: Cyberknife, radiosurgery, meningioma
Introduction: Meningioma are benign brain tumors - treatment can be surgery, fractionated radiotherapy
(FRT) or stereotactic radiosurgery (SRS). Hamburg Cyberknife Radiosurgery data (CK-SRS) of intracranial
meningioma are presented and compared to international data.
Methods: From 2011-2016: 56 patients with intracranial meningioma were treated with robotic cyberknife
radiosurgery (CK-SRS) in our center: diagnosis was made by MRI, histologically confirmed in 12/56 cases,
resection before SRS: in 10/56 (21%) cases. Primary treatment in 44/56 (78%), recurrent disease in 10/56 (22%),
incomplete resection 2/56 (3%). Target volumes: 20-130 ccm. Fractionation: one, three or five fractions. 35%
of lesions: topographic high-risk meningioma (HRM), located very near to optical nerves/pathways or
brainstem or optical sheath meningioma treated with five fraction-regime.
Results: MRI-evaluation after 3/6/12/18/24/36 months. Follow-up: 6 to 55 months, median 36 months. SRS-
Toxicities was low, side effects (SE): mortality: 0%, SE (morbidity): 3%, grade 1: temporary headache in 2
patients, (3%), no grade >= 2 SE, long time evaluation: No eye toxicities. No salvage resection after CK-SRS.
Recurrence rate (RR) is 0 % after 36 months. All lesions showed good clinical results (high local control, only
mild side effects). HRM could be treated, no side effect on nerves were documented. Our clinical data are
comparable to other international work-groups.
Conclusion: Cyberknife radiosurgery is effective, safe and non-invasive with high local control rate and lower
morbidity. Longer follow-up needed, including neurologic examination and quality of life.
133
“Hyposib” - hypofractionation with simultaneous-integrated boost versus
standard fractionation in breast cancer: are less radiotherapy (RT)
treatments possible?
F. Fehlauer1, H. Annweiler1, D. Olbrich2, R. Vonthein2, K. Dellas1,2, J. Dunst2
1Strahlenzentrum, Hamburg, Germany
2Dep. Radiotherapy, University of Kiel, Kiel, Germany
Keywords: breast cancer, radiotherapy, Hypofractionation, HYPOSIB
Introduction: Hypofractionation with sequential boost is considered as an alternative to conventional

fractionation at the adjuvant RT after breast conserving therapy (BET). This can shorten the treatment time
from 7 weeks to about 5 weeks. A combination of hypofractionation and simultaneous-integrated boost (SIB)
with a further reduction in therapy time to three weeks is considered experimental. Both precursor studies,
ARO-2010-01 and ARO 2013-04, demonstrated feasibility and tolerability, respectively.
Material and methods: The Germany Society for Radiotherapy (DEGRO) initiated a multicenter, open,
prospective, randomized controlled therapy optimization and non-inferiority study. Patients are recruited
with indication for post-irradiation of the breast according to BET. The breast is irradiated with 16 fractions
of 2.5 Gy each, plus integrated 0.5 Gy boost for each fraction, that in Boost PTV a dose of 48 Gy in 16 fractions
(equivalent to 50 Gy plus 10 Gy boost at 2 Gy single dose). Primary target criterion: progression-free survival
in a planned number of cases of 2324 patients.
Results: Recruitment of 2324 patient (target) started 06/2015. 2233 patients from 97 sites have been enrolled
until today. Recruitment will finish in 2018. Experimental arm (16 treatments) versus control arm (33-36
treatments, all DEGRO guidelines recommended fractionation regimes allowed). The follow-up takes max.
134
72 months, expected end of study 2023.
Conclusions: The scientific proof of the non-inferiority of hypofractionated radiation with SIB and shortened
treatment time compared to a standard radiotherapy in the adjuvant situation will presumably have far-
reaching consequences for the radiotherapy of breast cancer in the future.
135
Immediate outcomes in colorectal cancer using standardized
preoperative protocols
B. Filip, C. Toma, Mihaela Mădălina Gavrilescu, I. Huţanu, I. Radu, Maria-Gabriela Aniţei,
Ana-Maria Muşina, Mihaela Buna-Arvinte, D.V. Scripcariu, A. Pănuţa, V. Scripcariu
Department of Surgery, University of Medicine and Pharmacy Iasi
1st Surgical Department Regional Institute of Oncology Iasi
Keywords: colorectal-cancer, outcomes, enhanced recovery, preoperative protocols
Introduction: One of the most common digestive tract cancers requiring surgery is colorectal cancer. The
aim of our study was to identify the preoperative care criteria that improve recovery and immediate
outcomes after colorectal resection.
Methods: We performed a retrospective analysis of all the tertiary centre patients diagnosed with colorectal
cancer over a 5-year period. We analysed the preoperative care protocol and the early postoperative
outcomes in term of morbidity, mortality and hospital stay.
Results: 698 cases of colon cancer were selected, having a mean hospital stay of 8.27 days, including 27 cases
of fistulas and 9 postoperative deaths related to surgery. There were 214 patients without neoadjuvant
treatment, while 245 patients benefited from neoadjuvant radio/chemotherapy. In the case of 279 patients
with anterior rectal resection, the overall morbidity included fistulas in 15 cases (8.92%), sepsis in 20 cases
and 6 postoperative deaths.
Conclusions: The multidisciplinary approach plays a central role in patient selection for neoadjuvant
treatment and the standardization of preoperative care together with a tailored approach can reduce
postoperative morbidity.
136
Predicting duodenal stump fistula occurrence after radical gastrectomy
B. Filip, C. Toma, Mihaela Buna-Arvinte, D.V. Scripcariu, I. Huţanu, G.M. Aniţei, I. Radu, V. Scripcariu
Department of Surgery, University of Medicine and Pharmacy Iasi
1st Surgical Department Regional Institute of Oncology Iasi
Keywords: gastric cancer, radical gastrectomy, duodenal stump, fistula
Introduction: Duodenal stump leaks remain one of the most severe complications following radical
gastrectomy. Early (sepsis, prolonged hospitalisation, malnutrition) and late (postponed chemotherapy,
peritoneal adhesions) consequences negatively influence the prognosis of the patient.
Methods: A retrospective study was performed, including prospectively collected patient data of all the
patients in which radical surgery for gastric cancer was performed in our clinic. The clinical, biological and
tumor characteristics were analysed in order to identify the factors with the highest predictability for the
occurrence of duodenal stump fistula.
Results: There were 189 patients who underwent gastric resections over a 5-year period (100 total
gastrectomies and 89 subtotal gastrectomies). Duodenal fistula occurred in 25 cases (13.2%), distributed
equally across the two subgroups, 13 and 12 respectively. On multivariate analysis age OR= 1.78 (1.02-3.14,
p=0.0048), preoperative albumin levels OR=1.92 (0.85-4.01) p=0.0405 and hypertension OR=2.22 (0.84-5.32)
p=0.0458 were directly related with fistula occurrence.
Conclusion: Patients with an impaired nutritional status and cardio-vascular comorbidities are at a
statistically significant higher risk of developing postoperative duodenal stump fistulas after gastric
resection.
137
Corelaţii între histopatologie şi aspectele mamografice în cazul
microcalcificărilor mamare maligne
Irina D. Florea1, Edit Isabela Todiraşcu2, Magda Foca2, Manuela Ursaru3, Liliana Gheorghe3,
Raluca Pleşca4, D. Negru3, Irina Jari3
1Departamentul de Imunologie, U.M.F. “Grigore T. Popa“ Iaşi, România
2Spitalul “Sf. Spiridon“ Iaşi, România
3Departamentul de Chirurgie II, U.M.F. “Grigore T. Popa“ Iaşi, România
4Institutul Regional de Oncologie, Iaşi, România
Cuvinte cheie: microcalcificări, mamografie, histopatologie, malign
Introducere: Microcalcificările sunt prezente în 30% dintre leziunile mamare maligne (carcinoame invazive
asociate cu comedonecroză), în jumătate dintre leziunile mamare maligne infraclinice (hiperplazia epithelială
ductală) şi duc la descoperirea a 85%-95% dintre toate carcinoamele ductale in situ (CDIS) în campaniile de
screening (CDIS cu grad înalt cu comedeonecroză sau intermediar cu necroză centrală). Pe mamografie un
group de mai mult de 10 microcalcificări într-un volum sub to 1 cm3 este mai suspect decât un group de 5
cu morfologie identică.
Material şi metodă: 26 paciente cu vârste între 41 şi 79 ani, cu leziuni mamare suspect (BI-RADS 4 şi 5) au
fost examinate între ianuarie şi septembrie 2018 cu un mamograf SenoClaire GE; 12 dintre leziuni au avut
microcalcificări. Puncţia biopsie a evidențiat 10 tumori maligne, un fibroadenom şi o adenoză sclerozantă
(forma pseudotumorală).
Rezultate: Am evidenţiat în 10 cazuri microcalcificări BIRADS 5 (mai mult de 20 microcalcificări pleomorfecu

orientare segmentară) şi 2 focare cu mai mult de 10 microcalcificări amorfe (BIRADS 4). Microcalcificările
amorfe au fost depistate în stroma unei leziunI care conținea ţesut epitelial şi conjunctiv (fibroadenom), într-
138
un caz de adenoză sclerozantă şi în 10 cazuri în stroma asociată cu tumori maligne.
Concluzii: Caracterizarea mamografică a microcalcificărilor este importantă pentru a le putea clasifica în

suspecte sau maligne (categoriile BI-RADS 4 şi 5). Evaluarea numărului, morfologiei şi distribuției calcificărilor
este esențială pentru o bună corelație cu diagnosticul anatomopatologic.
Correlations between histopathology and mammography in malignant

breast microcalcifications
Irina D. Florea1, Edit Isabela Todiraşcu2, Magda Foca2, Manuela Ursaru3, Liliana Gheorghe3,
Raluca Pleşca4, D. Negru3, Irina Jari3
1Department of Immunology, U.M.Ph. “Grigore T. Popa” Iasi, Romania
2Spitalul “St. Spiridon“ Iasi, Romania
3Second Department of Surgery, U.M.Ph. “Grigore T. Popa” Iasi, Romania
4Regional Institute of Oncology, Iasi, Romania
Keywords: microcalcifications, mammography, histopathology, malignant
Introduction: Breast microcalcifications are present in 30% of all malignant breast lesions (invasive
carcinomas associated with comedo-type necrosis), in half of the malignant infraclinical breast lesions (ductal
epithelial type of hyperplasia) and lead to depict 85 to 95% of all cases of ductal carcinoma in situ in
screening campaigns (high grade DCIS with comedo-necrosis or intermediate grade DCIS with central
necrosis). On mammography a group of more than 10 microcalcifications in a volume inferior to 1 cm3 is
more suspect than a group of 5 of identical morphology.
Material and methods: 26 patients with ages between 41 and 79 years, with suspect breast lesions (BI-RADS
139
4 and 5) have been examined from January to September 2018 with SenoClaire GE mammography unit; 12
of these lesions had microcalcifications. After core biopsy we found 10 malignant tumors, one fibroadenoma
and one adenosis tumor of the breast.
Results: We discovered 10 cases with BIRADS 5 microcalcifications (more than 20 pleomorphic

microcalcifications with segmental orientation) and 2 clusters of more than 15 amorphous
microcalcifications (BIRADS 4). We found the amorphous microcalcifications in the stroma of a lesion which
contains both epithelial and connective tissue (fibroadenoma), in one adenosis tumor and in the stroma of
10 malignant tumors.
Conclusions: The characterization of the microcalcifications on mammography is important in order to

categorize them into suspect or malignant types (BI-RADS categories 4 and 5). The evaluation of the number,
morphology and distribution of the calcifications are essential for a good correlation with the final
pathological diagnosis.
140
Particularități terapeutice ale aritmiilor la pacientul oncologic
Mariana Floria, Nicoleta Dima, Codruţa Bădescu, Anca Ouatu, Daniela Maria Tănase, C. Rezuş
Spitalul Clinic de Urgenţe ”Sf. Spiridon”
Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa” Iaşi
Mai mulți agenți chimioterapeutici și terapii suportive (opioide, antidepresive, antiemetice, antibiotice) pot
determina prelungirea intervalului QT conducând la torsada vârfurilor. Se recomandă urmărirea
protocoalelor specifice elaborate prin consensul experților, care vizează o evaluare a riscului adaptată pentru
asigurarea unei gestionări sigure a pacienților cu un dispozitiv electronic implantabil cardiac înainte, în
timpul și după radioterapie. Dispozitivele electronice implantabile cardiace ar trebui să fie periodic
interogate pentru a exclude prezența unor defecțiuni sau aritmii spontane în cursul radioterapiei. Utilizarea
antraciclinei, a melfalanului și a interleukinei-2 poate fi asociată cu dezvoltarea fibrilaţiei atriale. Poate fi utilă
monitorizarea pacienților care primesc aceste medicamente, în special la cei care au prezentat anomalii sau
aritmii ECG în timpul expunerii trecute la un regim chimioterapeutic dat. Dacă răspunsul ventricular rapid la
pacienții cu fibrilație atrială instabilă este un răspuns compensator la starea de bază, este puțin probabil ca,
cardioversia electrică să furnizeze un beneficiu susținut fără tratamentul intensificat concomitent cu
tratamentul substratului și a posibililor factori declanșatori reversibili. Pre-tratamentul cu amiodaronă, sotalol,
flecainidă sau propafenonă poate facilita cardioversia electrică și reducerea recurențelor imediate, dar
experiența cu utilizarea acestor medicamente este limitată la bolnavii critici, excluzând amiodarona.
Amiodarona este eficientă în controlul ritmului și poate fi un agent util atunci când beta-blocantele sau
blocantele de calciu sunt contraindicate, în timp ce magneziu intravenos poate crește succesul cardioversiei
la pacienții la care amiodarona nu este eficientă.
141
Therapeutic particularities of arrhythmias in oncologic patients
Mariana Floria, Nicoleta Dima, Codruţa Bădescu, Anca Ouatu, Daniela Maria Tănase, C. Rezuş
Emergency Hospital ”St. Spiridon”
“Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy Iasi
Several chemotherapeutic agents and supportive drugs (opioids, antidepressants, antiemetics, antibiotics)
can cause the prolongation of QT interval leading to torsade de pointes. It is recommended to follow the
specific protocols elaborated by consensus of experts, targeted to a tailored risk assessment for ensuring a
safe management of patients with a cardiac implantable electronic device before, during and after
radiotherapy. Cardiac implantable electronic devices should be periodically interrogated to rule out the
presence of malfunctions or spontaneous arrhythmias during the course of radiotherapy. Anthracyclines,
melphalan, and interleukin-2 use may be associated with the development of AF. It may be useful to
monitor the patients receiving these drugs, especially in those who had documented ECG abnormalities or
arrhythmias during past exposure to a given chemotherapeutic regimen. If rapid ventricular response in
unstable atrial fibrillation patient is a compensatory response to underlying condition, synchronized direct
current cardioversion is unlikely to provide sustained benefit without concomitant intensified treatment of
underlying condition and potentially reversible triggers. Pre-treatment with amiodarone, sotalol, flecainide,
or propafenone may facilitate direct current cardioversion and reduce immediate recurrences but the
experience with the use of these drugs is limited in critically ill, excluding amiodarone. Amiodarone is
effective in rhythm control (and may provide a good rate control until cardioversion) and is a useful agent
when beta-blockers or calcium blockers are contraindicated, whilst intravenous magnesium may increase
the success of cardioversion in patients in whom amiodarone was ineffective.
142
Letalitatea sintetică a Olaparibului – o armă eficientă pentru oncologi în
lupta împotriva cancerului ovarian
Eliza Maria Froicu2, V.A. Afrăsânie1, Dana Elena Clement1, Ștefana Luca2, L. Miron1,2
1Secția de Oncologie Medicală, Institutul Regional de Oncologie Iași, România
2Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T.Popa” Iași, România
Cuvinte chee: cancer ovarian, Olaparib, mutație BRCA
Introducere: Cancerul ovarian este al cincilea cel mai comun tip de cancer și are un prognostic slab și o rată de
supraviețuire la 5 ani scăzută.
Prezentare de caz: Pacientă în vârstă de 42 de ani s-a adresat clinicii de oncologie medicală I.R.O. Iași în iunie 2015
pentru edeme periferice, astenie și ascită. La prezentare avea ECOG 2 și un istoric familial pe linia maternă de
neoplasm ovarian și neoplasm mamar. Examenul CT toraco-abdomino-pelvin a decelat formațiuni ovariene
tumorale bilaterale și un nodul în fosa iliacă stângă. În urma laparascopiei diagnostice și a examenului
histopatologic s-a confirmat diagnosticul de carcinom seros ovarian de grad înalt local avansat. S-a decis inițierea
chimioterapiei neoadjuvante protocol Carboplatin Paclitaxel și s-au administrat 3 cure, dar toleranța clinica a fost
redusă. Ulterior, s-a intervenit chirurgical și s-a practicat histerectomie totală cu anexectomiebilaterală și s-a
asociat chimioterapie intraperitoneală hipertermică. În mai 2016, s-a efectuat o evaluare imagistică care a descris
apariția unei recidive locale. Așadar, aceasta se încadra în categoria pacientelor cu neoplasm ovarian parţial
sensibile la platină. În iulie 2016 s-a inițiat chimioterapia de linia a II-a cu Carboplatin şi Paclitaxel. S-au administrat
3 cicluri de Carboplatin cu Paclitaxel și o singură cură de Carboplatin. Pacienta a tolerat greu chimioterapia, iar în
noiembrie 2016 s-au întrerupt citostaticele la dorința acesteia. Pacienta a prezentat mutație BRCA şi s-a inițiat
terapie moleculară cu Olaparib. Pacienta a urmat acest tratament timp de 24 luni, având o toleranță bună.
Concluzie: Inhibitorii PARP reprezintă un nou tip de tratament pentru pacientele cu neoplasm ovarian recidivat
cu mutație BRCA care prelungesc supraviețuirea considerabil și care este mai bine tolerat decât chimioterapia.
143
Synthetic lethality of Olaparib - an efficient weapon for oncologists in the
war on ovarian cancer
Eliza Maria Froicu2, V.A. Afrăsânie1, Dana Elena Clement1, Ștefana Luca2, L. Miron1,2
1Medical Oncology Department, Regional Institute of Oncology Iasi, Romania
2University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa” Iasi, Romania
Keywords: ovarian cancer, Olaparib, BRCA mutation
Introduction: Ovarian cancer is the fifth most common cancer among women worldwide and at present, stands as the
most lethal gynaecologic malignancy. Poor prognosis and low five-year survival rate are attributed to nonspecific
symptoms.
Case Presentation: In June 2015, a 42 years-old woman was clinically examined for peripheral edema, asthenia, ascites.
She had an ECOG performance status of 2. The anamnesis revealed a family history of ovarian and breast cancer on the
maternal line. The CT scan of the abdomen and pelvis revealed enlarged bilateral ovarian masses and a large tumoral
mass in the left iliac fossa. Afterwards the surgeon performed a diagnostic laparoscopy with multiple biopsies and the
histopathological exam described a high-grade serous ovarian cancer. Platinum-based chemotherapy was
administered as neoadjuvant treatment with poor tolerance for the patient. Afterwards, a total hysterectomy with
bilateral salpingo-oophorectomy was performed followed by hypertermic intraperitoneal chemotherapy. In May 2016
at the follow-up exam a recurrent ovarian cancer was discovered. The patient was platinum sensitive, so second-line
chemotherapy with Carboplatin and Paclitaxel was administered for 3 cycles and only one cycle with Carboplatin, but
due to poor tolerance our patient decided to stop the treatment in November 2016. The patient was tested for BRCA
mutation and she presented BRCA gene mutation. In November 2016 the patient started treatment with Olaparib and
continues the treatment until now without disease progression and a very good tolerance.
Conclusions: PARP inhibitors represent a new treatment alternative for patients diagnosed with recurrent ovarian
cancer and BRCA mutations, which not only increase the overall survival, but also the treatment tolerance.
144
LARS – costul vindecării rezecției rectale prin prisma ponderii simptomelor
în populația generală
T. Frunză1,2, Iustina Baciu2, Iulia Axinia2, Alina Puşcaşu1, R. Acsinte1, W.L. Ong1, S. Luncă1,2,
G. Dimofte1,2
1Clinica II Chirurgie Oncologică, Institutul Regional de Oncologie Iași, România
2Universitatea de Medicină și Farmacie ”Gigore T. Popa” Iași, România
Cuvinte cheie: rezecție rectală, simptome, LARS, incontinență anală, calitatea vieții
Introducere: Utilizarea pe scară largă a staplerelor, a tratamentului radiochimioterapic neoadjuvant și a unei

tehnici de disecție minuțioase incluzând excizia totală de mezorect a creat din rezecția anterioară de rect
(LAR) cu anastomoză și prezervare a sfincterului anal un gold standard în tratamentul tumorilor rectale jos
situate. Consecințele asupra calității vieții pacienților sunt în principal legate de pierderea funcției de rezervor
a rectului, cu apariția de scaune moi, fragmentate și cu un control deficitar asupra acestora. Dar aceste efecte
trebuie înțelese prin prisma ponderii lor în populația generală și a gradului de acceptare a acestor fenomene.
Materiale și metode: Am utilizat chestionarul imaginat de Laurberg et al pentru a evalua sindromul de

rezecție anterioară joasă (LARS = Low Anterior Resection Syndrome) a următoarelor categorii de simptome:
controlul flatulenței, incontinența anală, frecvența, fragmentarea și imperiozitatea scaunelor cât și impactul
psiho-afectiv creat de prezența acestor simptome. Am avut 461 de respondenți la care am putut calcula
gravitatea LARS.
Rezultate: Media de varstă a respondenților (60% de sex feminin) a fost de 53 de ani cu variații între 18 și 81
de ani. În ansamblu 59% dintre cei chestionați nu au avut simptome asociate cu LARS, restul de 41%
prezentând LARS minor (29%) sau major (12%) conform baremului de evaluare. Analiza răspunsurilor
individuale descrie corelații între impactul psiho-afectiv al simptomelor și controlul flatulenței, între
145
frecvența si imperiozitatea defecării și între fragmentarea scaunelor și gradul de incotinență anală,
observându-se 3 mari clustere de simptome.
Discuții: Studiul subliniază necesitatea integrării statusului inițial al pacienților în cuantificarea globală a
efectelor intervenției chirurgicale asupra calității vieții. Evaluarea corectă preoperatorie incluzând
manometria ano-rectală poate ajuta la stratificarea riscului acestora de a dezvolta LARS. Explicațiile oferite
pacienților în timpul consimțământului informat și cunoașterea a priori a potențialelor consecințe ale
intervenției chirurgicale cresc gradul de înțelegere asupra problemelor psiho-sociale asociate, cu
posibilitatea unui mai bun control postoperator a simptomatologiei.
Concluzie: Evaluarea reală și justă a impactului rezecției rectale asupra calității vieții trebuie să țină cont de
caracteristicile individuale ale fiecărui pacient și poate fi realizată cu metode subiective și obiective pe tot
parcursul managementului terapeutic.
146
LARS – the healing price of rectal surgery by assessing symptoms in the
general population
T. Frunză1,2, Iustina Baciu2, Iulia Axinia2, Alina Puşcaşu1, R. Acsinte1, W.L. Ong1, S. Luncă1,2,
G. Dimofte1,2
1Second Clinic for Oncological Surgery, Regional Oncology Institute Iasi, Romania
2University of Medicine and Pharmacy “Gigore T. Popa” Iasi, Romania
Keywords: rectal resection, symptoms, LARS, anal incontinence, quality of life
Introduction: The extensive use of staplers, neoadjuvant radiochemical therapy and a thorough dissection
technique including total mesorectal excision created from low anterior resection (LAR) with anastomosis
and preservation of the anal sphincter a gold standard in the treatment of lower rectal tumors. The
consequences for patients’ quality of life are mainly related to the loss of rectum reservoir function, the
appearance of soft, fragile, and poorly controlled stools. But these effects must be understood in terms of
their share in the general population and the degree of acceptance of these phenomena.
Materials and methods: We used the questionnaire imagined by Laurberg et al to evaluate Low Anterior
Resection Syndrome (LARS) of the following categories of symptoms: flatulence control, anal incontinence,
frequency, fragmentation and imperiosity of the stools, and the psycho-emotional impact created by the
presence of these symptoms. We had 461 responders who we could calculate the severity of LARS.
Results: The average age of the responders (60% females) was 53 years with variations between 18 and 81
years. Overall, 59% of those questioned had no LARS-associated symptoms, the remaining 41% had minor
(29%) or major (12%) LARS according to the assessment scale. The analysis of the individual responses
describes correlations between the psycho-emotional impact of symptoms and the control of flatulence,
between the frequency and imperiosity of the defecation, and between the stool fragmentation and the
147
degree of anal incontinence, observing 3 large clusters of symptoms.
Discussions: The study highlights the need to integrate the initial status of patients into the overall
quantification of the effects of surgery on quality of life. Proper preoperative evaluation including ano-rectal
manometry may help stratify their risk of developing LARS. Explanations given to patients during informed
consent and a priori knowledge of the potential consequences of surgical intervention increase the degree
of understanding of the associated psycho-social problems, with the possibility of better post-operative
control of the symptomatology.
Conclusion: The real and fair assessment of the impact of rectal resection on the quality of life should take
into account the individual characteristics of each patient and can be achieved with subjective and objective
methods throughout the entire therapeutic management.
148
Utilitatea măsurării bontului arterei mezenterice inferioare pe CT
postoperator în evaluarea calității limfadenectomiei din
colectomiile sigmoidiene
T.C. Frunza1,2, C. Livadaru2, S. Morăraşu1,2, W.L. Ong1, Alina Puşcaşu1, S. Luncă1,2, G. Dimofte1,2
1Clinica II Chirurgie Oncologică, Institutul Regional de Oncologie Iași, România
2Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași, România
Cuvinte cheie: limfadenectomie, ligatura AMI, colectomie sigmoidiană, recidivă ganglionară
Background & Scop: Rezecția cu viză curativă a leziunilor neoplazice ale colonului sigmoid include
limfadenectomia regională atât pentru stadializare corectă cât și pentru prevenirea recidivei ganglionare.
Nivelul curajului ganglionar poate fi apreciat intraoperator, dar poate fi cuantificat postoperator prin
măsurarea pe imagini CT a lungimii bontului restant al arterei mezenterice inferioare (AMI). Analizarea
diferențelor privind numărul de ganglioni extrași, rata de recidivă ganglionară, rata de complicații intra și
postoperatorii și de apariție a fistulei, supraviețuirea la distanță, între pacienții la care s-a efectuat ligatura la
originea AMI (nivel D3), sub emergența arterei colice stângi (nivel D2) și la nivelul arterelor segmentare
sigmoidiene (nivel D1).
Materiale și metode: Am evaluat nivelul ligaturii AMI și implicit al limfadenectomiei efectuate pentru două
loturi de pacienți: lotul A compus din 13 pacienți ai unei singure echipe chirurgicale din I.R.O. Iași și lotul B
compus din 16 pacienți ai unor echipe chirurgicale din spitalele regionale din nord-estul țării. Aceștia au fost
selectați din totalul de 124 de pacienți ce s-au adresat cabinetelor oncologice și au beneficiat de CT
postoperator de control pe care am putut realiza măsurătorile.
Rezultate: Lungimea bontului arterial realizat în lotul A a fost de 35.42 mm, iar în lotul B de 69.92 mm. Nivelul
149
D2 prezis pentru lotul A a fost de 35.15 mm cu un potențial de îmbunătățire de doar 0.27 mm, în timp ce
pentru lotul B potențialul de îmbunătățire a fost de 29.84 mm pentru atingerea nivelului D2 prezis de 40.08
mm. În lotul B s-au întâlnit 3 recidive ganglionare mezenterice, în lotul A niciuna. Dintre cei 3 pacienți cu
ligatură la nivel D3 din lotul A, 1 pacient a dezvoltat fistulă anastomotică.
Discuții și concluzii: Limfadenectomia cu ligatură sub originea arterei colice stângi (nivel D2) se poate
efectua în siguranță și trebuie să se constituie ca standard minim de calitate al managementului chirurgical
al cancerului de colon sigmoid. Orice curaj ganglionar sub acest nivel este suboptimal și predispune la
apariția recidivelor. Evaluarea calității rezecției oncologice pe CT postoperator este fezabilă și dezideratul
oricărei echipe chirurgicale constă în reducerea propriului potențial de îmbunătățire. Beneficiile
limfadenectomiei D3 sunt discutabile în contextul raportării la riscurile de sângerare suplimentară și o
frecvență mai mare a fistulelor anastomotice.
150
The utility of measuring the lower mesenteric artery stump on
postoperative CT in assessing the quality of lymphadenectomy
in sigmoid colectomies
T.C. Frunza1,2, C. Livadaru2, S. Morăraşu1,2, W.L. Ong1, Alina Puşcaşu1, S. Luncă1,2, G. Dimofte1,2
1Second Clinic for Oncological Surgery, Regional Oncology Institute Iasi, Romania
2University of Medicine and Pharmacy ”Grigore T. Popa’ Iasi, Romania
Keywords: lymphadenectomy, IMA ligation, sigmoid colectomy, lymph node recurrence
Background & Aim: The curative resection of neoplastic lesions of the sigmoid colon includes regional
lymphadenectomy for both correct staging and prevention of ganglion recurrence. The level of lymph node
resection can be assessed intraoperatively but can also be quantified postoperatively by measuring the
length of the inferior mesenteric artery (IMA) on CT images. Analysis of differences in the number of nodes
extracted, the rate of lymph node recurrence, the rate of intra and postoperative complications and the
occurrence of fistula, the overall survival between patients undergoing the ligation at the origin of IMA (D3
level) under the emergence of the left colic artery (D2 level) and sigmoid segmental arteries (D1 level).
Materials and methods: We evaluated the IMA ligation level and implicitly the lymphadenectomy
performed for two groups of patients: group A made of 13 patients of one surgical team in IRO Iasi and group
B composed of 16 patients from surgical teams from the regional hospitals in north-eastern regions. They
were selected from a total of 124 patients who were referred to the oncology clinics and benefited from
postoperative CT control on which we were able to perform the measurements.
Results: The length of the arterial stump in group A was 35.42 mm and in group B was 69.92 mm. The
predicted D2 level for the first group was 35.15 mm with an improvement potential of only 0.27 mm, while
151
for group B the improvement potential was 29.84 mm to reach the predicted D2 level of 40.08 mm. In group
B, there were 3 mesenteric lymph nodes recurrences, while in group A there were none. Of the 3 patients
with D3 ligation level in group A, 1 patient developed anastomotic fistula.
Discussions and conclusions: Lymphadenectomy with arterial ligation under the origin of the left colic
artery (D2 level) can be performed safely and should be the minimum quality standard of surgical
management of sigmoid colon cancer. Any lymph node dissection below this level is suboptimal and
predisposes to recurrence. The assessment of the quality of oncological resection on postoperative CT is
feasible and the goal of any surgical team is to reduce its own improvement potential. The benefits of D3
lymphadenectomy are questionable in the context of reporting additional bleeding risks and a higher
frequency of anastomotic fistula.
152
Tratamentul chirurgical al tumorilor retroperitoneale primare
Mădălina-Mihaela Gavrilescu, I. Huţanu, B. Filip, Ana-Maria Muşină, Mihaela Buna-Arvinte,
N. Ioanid, Maria-Gabriela Aniţei, I. Radu, A. Pantazescu, C. Toma, Vanda Moraru, A. Pănuţa,
D.V. Scripcariu, V. Scripcariu
Institutul Regional de Oncologie Iaşi
Cuvinte cheie: tumori retroperitoneale, tratament chirurgical, tumori rare
Introducere: Retroperitoneul poate găzdui un spectru larg de patologii, incluzând o varietate de tumori benigne
şi maligne rare. Tumorile retroperitoneale pot provoca o dilemă diagnostică şi pot ridica multe provocări
terapeutice din cauza rarităţii, a prezentării relativ târzii şi a localizării anatomice.
Material şi metode: Au fost analizate foile de observaţie pentru identificarea pacienţilor cu tumori
retroperitoneale care au beneficit de intervenţie chirurgicală în Clinica I Chirurgie Oncologică, Iaşi, Institutul
Regional de Oncologie din mai 2012 până în august 2018. Au fost incluşi în studiu 21 de pacienţi cu tumori
retroperitoneale. Factorii clinici care au fost analizaţi pentru studiu au inclus vârsta la diagnostic, patologiile
asociate. Variabilele incluse în analiză au fost tipul de intervenţie chirurgicală, organele rezecate, timpul de
operaţie, pierderile de sânge, terapia adjuvantă şi spitalizarea postoperatorie. Parametrii histopatologici de interes
au fost: dimensiunea tumorii, gradul şi subtipul.
Rezultate: Au fost 21 de pacienţi cu tumori retroperitoneale, cu vârste cuprinse între 43 şi 86 de ani; 5 pacienţi cu
paragangliom, 4 leiomiosarcoame, un pacient cu STUMP (tumora cu provenienţă din muschiul uterin neted cu
potenţial malign incert), 4 liposarcoame, 3 schwanoame şi 4 pacienţi cu tumori chistice sau lipoame. Un pacient a
avut o complicaţie postoperatorie care a necesitat reintervenţie. Mortalitatea postoperatorie a fost 0. Câteva cazuri
au necesitat rezecţie multi-organică în bloc pentru a obţine o intervenţie cu viză radicală.
Concluzii: Managementul tumorilor retroperitoneale este o provocare, deoarece acestea se prezintă de obicei
într-un stadiu relativ tardiv, cu invazie de vase şi organe adiacente la momentul diagnosticului.
153
Surgical management of primary retroperitoneal tumors
Mădălina-Mihaela Gavrilescu, I. Huţanu, B. Filip, Ana-Maria Muşină, Mihaela Buna-Arvinte,
N. Ioanid, Maria-Gabriela Aniţei, I. Radu, A. Pantazescu, C. Toma, Vanda Moraru, A. Pănuţa,
D.V. Scripcariu, V. Scripcariu
Regional Institute of Oncology Iasi
Keywords: retroperitoneal tumors, surgical treatment, rare tumors
Introduction: The retroperitoneum can host a wide spectrum of pathologies, including a variety of rare benign
tumours and malignant neoplasms that can be either primary or metastatic lesions. Retroperitoneal tumours can
cause a diagnostic dilemma and present several therapeutic challenges because of their rarity, relative late
presentation and anatomical location, often in close relationship with several vital structures in the retroperitoneal
space.
Material and methods: Medical records were reviewed to identify patients who underwent surgery at Ist Oncologic
Surgery Unit, Iasi, Regional Cancer Institute for retroperitoneal tumors from May 2012 to August 2018. Ultimately, a
total of 21 patients with retroperitoneal tumors were included. Clinical factors that were analyzed for our study
included age at diagnosis and gender. Treatment variables included in the analysis were type of surgery, resected
organs, operation time, blood loss, additive therapy, and length of postoperative hospital stay. The histopathological
parameters of interest were tumor size (maximum diameter), grade and subtype.
Results: There were 21 patients with retroperitoneal tumors, with ages between 43 and 86; 5 patients with
paragangliomas, 4 leiomyosarcomas, one patient with STUMP (smooth uterine muscle of uncertain malignant
potential), 4 liposarcomas, 3 schwannomas and 4 patients with cystic tumors or lipomas. One patient had a
postoperative complication that required a reintervention. Postoperative mortality was 0. Several cases required en
bloc multi-organ resection in order to achieve complete resection.
Conclusions: Managing retroperitoneal tumors is challenging because they typically present at a relatively late stage
and are anatomically proximate to major vessels and vital organs.
154
Ulcerația cronică de gambă ca debut al sarcomului Kaposi cutanat
Nicoleta-Bianca Georgescu2, Laura Gheucă Solovăstru1,2, Laura Stătescu1,2, Alina Stîncanu2,
Mihaela-Gabriela Adam2, D. Vâță1,2
1
Disciplina Dermatologie - Venerologie – U.M.F. ”Grigore T. Popa” Iași
2
Secția Clinică Dermato - Venerologie – Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Sf. Spiridon” Iași
Cuvinte cheie: sarcom Kaposi, ulceraţie cronică gambă
Sarcomul Kaposi (SK) este o tumoră cutanată multicentrică ce îşi are originea în celulele endoteliale din vasele
de sânge şi limfatice. SK prezintă mai multe forme: forma clasică (europeană) cu evoluţie lentă şi neagresivă,
forma endemică africană ce afectează adulţii negrii, tineri şi forma epidemică (sidatică) ce apare la pacienţii
cu SIDA. Afecţiunea se caracterizează prin plăci eritematoase sau violacei, care nu dispar la vitropresiune şi
au uneori un halou peteşial sau echimotic. Unele dintre ele sunt infiltrate, altele nodulare sau tumorale. În
forma europeană leziunile sunt puţine ca număr, se distribuie aproape exclusiv la nivelul extremităţilor şi se
extind lent, iar localizarea mucoasă este rar întâlnită. SK poate evolua atipic sub forma unei ulceraţii cronice,
mimând astfel ulcerele venoase, ulcerele arteriale şi ulceraţiile cronice suprainfectate. În ceea ce priveşte
tratamentul, pentru leziunile limitate, la debut, se pot folosi excizia chirurgicală, electrocauterizarea,
crioterapia, iar pentru stadiile avansate radioterapia, α-interferonul sau citostaticele intralezional şi
chimioterapia.
Prezentăm cazul unui pacient în vârstă de 52 de ani cu antecedente personale patologice de HTAE şi crize
comiţiale de etiologice neprecizată, parţial compliant terapeutic, aflat în evidenţa Clinicii de Dermatologie ”Sf.
Spiridon”, Iaşi din anul 2009 cu Angiosarcom Kaposi forma clasică, confirmat anatomo-patologic în 2011 şi cu
fenomene de insuficienţă venoasă cronică. Debutul afecţiunii a fost în urmă cu aproximativ 10 ani prin
apariţia unor plăci brun-violacei, infiltrate, la nivelul gambelor, ulterior evoluând cu apariţia pe-alocuri a unor
formaţiuni nodulare indurate şi apariţia unor ulceraţii trofice dureroase, moment în care se adresează
155
Serviciului de Dermatologie, Iaşi. Biopsia cutanată a evidenţiat modificări histopatologice sugestive
diagnosticului de sarcom Kaposi. În anul 2013 s-a instituit terapia sistemică cu Metotrexat, cu evoluţie lent
favorabilă a leziunilor cutanate. Particularitatea cazului constă în debutul sarcomului Kaposi prin ulceraţii
trofice dureroase la nivelul gambelor, mimând astfel ulcerul venos şi ulcerul arterial.
Chronic leg ulcer – new onset of cutaneous Kaposi sarcoma

Nicoleta-Bianca Georgescu2, Laura Gheucă Solovăstru1,2, Laura Stătescu1,2, Alina Stîncanu2,
Mihaela-Gabriela Adam2, D. Vâță1,2
1
Discipline Dermatology - Venereology – U.M.Ph. "Grigore T. Popa" Iasi
2
Department of Dermatology - Venereology - Emergency Clinical Hospital "St. Spiridon " Iasi
Keywords: Kaposi sarcoma, chronic leg ulcer
Kaposi sarcoma (KS) is a multicenter skin tumor that originates in endothelial cells in blood vessels and
lymphatics. KS presents several forms: the classical (European) with slow and non-aggressive evolution, the
African endemic form that affects the black and young adults and the epidemic form that occurs in AIDS
patients. The condition is characterized by erythematous or purple plaques, which do not disappear in digital
pressure and sometimes have a petechial or echimotic halo. Some of these lesions are infiltrated, some
nodular or tumorous. In European form the lesions are less in number, distributed almost exclusively to the
extremities, with slow expansion, and rare mucosal localization. KS may develop atypically in the form of
chronic ulceration, thus mimicking venous ulcers, arterial ulcers and chronic infected ulcerations. In terms of
treatment, for limited lesions, there are surgical excision, electrocautery, cryotherapy, and for advanced
stages, radiotherapy, α -interferon or intralesional cytostatics, and chemotherapy can be used at onset.
We present the case of a 52-year-old patient with a personal history of high blood pressure and comitial crisis
156
of unknown etiology, with partial therapeutic compliance, registered at the ”St. Spiridon” Dermatology Clinic,
Yassi, since 2009 with Kaposi sarcoma, histopathological confirmed in 2011 and with chronic venous
insufficiency. The onset of the condition was about 10 years ago with the appearance of brown-purple
plaques, infiltrated, on the calves, evolving with the appearance of some nodular lesions and the appearance
of trophic ulcerations, painful, at that time it was addressed to the Dermatology Clinic, Yassi. Cutaneous
biopsy revealed histopathological changes suggestive for Kaposi sarcoma. In 2013, systemic therapy with
methotrexate was established, with a favourable evolution of the skin lesions. The particularity of the case is
the onset of Kaposi sarcoma through painful trophic ulceration on the calves, thus mimicking the venous
ulcer and arterial ulcer.
157
Evoluția radiologică sub tratament a tumorilor neuroendocrine
pulmonare - cazuri clinice
Adelina Silvana Gheorghe1, Silvia Gabriela Crețu2, Diana Elena Năftănăilă-Mali-Șoloman2
1Institutul de Oncologie ”Prof. Dr. Alexandu Trestioreanu”, București, România
2Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, București, România
Cuvinte cheie: tumori neuroendocrine pulmonare, tomografie computerizată, criterii RECIST
Introducere: Tratamentul tumorilor neuroendocrine (TNE) pulmonare se decide pe baza caracteristicilor

histopatologice și imunohistochimice, însă descrierea imagistică este esențială în monitorizarea acestor
neoplazii rare.
Material şi metodă: Prezentăm 3 cazuri de TNE pulmonare, cu grade de diferențiere diferite, a căror
progresie a fost urmărită radiologic după tratament, conform criteriilor RECIST. S-au evaluat documentele
medicale ale pacienților și s-au integrat datele obținute, complementar examenelor clinice și radiologice
amănunțite.
Rezultate: Primul caz este al unui pacient de 39 de ani, la care examinarea tomografică a decelat un bloc
adenopatic gigant mediastinal anterior, biopsiat ulterior. Rezultatul imunohistochimic a fost sugestiv pentru
carcinoid atipic (cTx-cN2-M0, grad moderat de malignitate - G2, probabil cu punct de plecare pulmonar). A
urmat chimioterapie (cisplatin, etoposid), concomitentă cu radioterapie pe volumul țintă mediastinal, însă
ultima evaluare radiologică arată că boala se află în evoluție.
Al doilea caz face referire la un pacient în vârstă de 62 de ani, cu carcinoid tipic stadiul IIIB (cT2-cN3-M0), bine
diferențiat (G1). Acesta a urmat chimio-radioterapie secvențială, inițial cu cisplatin și etoposid, apoi iradiere
externă pe formațiunea tumorală pulmonară și ariile ganglionare mediastinale/supraclaviculare, evoluția
clasificându-se drept boală staționară.
158
Al treilea caz, al unui pacient de 64 de ani, descrie un carcinom pulmonar neuroendocrin cu celule mici, slab
diferențiat (G3), stadiul IVA (cT1b-cN2-M1a), chimiotratat cu cisplatin și irinotecan, la care răspunsul la
tratament a fost parțial.
Concluzii: Evaluarea imagistică periodică este importantă în aprecierea răspunsului obiectiv la terapia
administrată în cazul TNE pulmonare, urmând ca pe baza acesteia să se stabilească conduita ulterioară.
Radiological evolution of pulmonary neuroendocrine tumors under

treatment - clinical cases
Adelina Silvana Gheorghe1, Silvia Gabriela Crețu2, Diana Elena Năftănăilă-Mali-Șoloman2
1Institute of Oncology "Prof. Dr. Alexandu Trestioreanu", Bucharest, Romania
2"Carol Davila" University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania
Keywords: pulmonary neuroendocrine tumors, computed tomography, RECIST criteria
Introduction: The treatment of pulmonary neuroendocrine tumors (NET) is decided based on the
histopathological and immunohistochemical characteristics, but the imagistic description is essential for the
follow-up of these rare neoplasms.
Material and method: We present 3 cases of pulmonary NET with varying degrees of differentiation, the
progression of which was followed radiographically after treatment, according to the RECIST criteria. We
evaluated the patients' medical records and the data obtained was integrated with the detailed clinical and
radiological examinations.
Results: The first case is a 39-year-old patient whose tomographic examination detected a large anterior
mediastinal mass (adenopathic block), biopsied afterwards. The immunohistochemical outcome was
159
suggestive of atypical carcinoid (cTx-cN2-M0, moderate degree of malignancy - G2, probably with pulmonary
starting point). Following chemotherapy (cisplatin, etoposide), concomitant with radiotherapy on the
mediastinal target volume, the latest radiological assessment indicated that the disease was progressive.
The second case refers to a 62-year-old patient with a well differentiated stage IIIB (cT2-cN3-M0) typical
carcinoid (G1). He followed sequential chemotherapy and radiotherapy, initially with cisplatin and etoposide,
then external irradiation on the pulmonary tumor mass and mediastinal/supraclavicular lymph nodes, the
evolution being classified as stationary disease.
The third case, of a 64-year old patient, describes poorly differentiated small cell pulmonary neuroendocrine
carcinoma (G3), stage IVA (cT1b-cN2-M1a), treated with cisplatin and irinotecan, with partial response.
Conclusions: Periodic medical imaging procedures are important in assessing the objective response to the
therapy administered in the pulmonary NETs, as the subsequent management of the cases are established
based on their results.
160
Neutropenia febrilă la pacienţii oncologici – o nouă metodă de
administrare a unui tratament standard, identificarea unor markeri
predictivi pentru ieşirea din aplazie
Sînziana Gheorghe-Cetean1, C. Căinap2,3, D.C. Leucuța4, Alexandra Gherman3, O. Bochiş2,
Simona Căinap5,6
1Disciplina de Chimie Generală şi Anorganică, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, România
2Secţia Oncologie Medicală, Institutul Oncologic “Prof. Dr. Ion Chiricuţă”, Cluj-Napoca, România
3Disciplina de Oncologie Medicală, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, România
4Disciplina de Informatică Medicală şi Biostatistică, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, România
5Disciplina Pediatrie II, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, România
6Clinica Pediatrie 2, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii, Cluj-Napoca, România
Cuvinte cheie: neutropenie febrilă, markeri predictivi, filgrastim
Introducere: Neutropenia febrilă (NF) este una dintre cele mai severe reacții adverse associate chimioterapiei
mielosupresive. Aceasta impactează atât pacienții (scăderea calității vieții, riscul de producere a infecțiilor
amenințătoare de viață, limitarea dozelor de chimioterapie cu afectarea rezultatului tratamentului) cât și
sistemul de sănătate (creșterea costurilor). Tratamentul presupune administrarea de filgrastim, revenirea din
NF variind între 3-8 zile. Luând toate acestea în considerare, studiul nostru și-a propus găsirea unei metode
mai rapide de recuperare din NF și identificarea unor markeri predictivi pentru durata NF.
Material și metodă: Au fost identificați pacienții cu NF din Institutul Oncologic ”Prof. Dr. Ion Chiricuță” din
Cluj-Napoca, în perioada noiembrie 2014 - iunie 2018. Filgrastimul a fost administrat sub formă de perfuzie
continuă, 16 µg/kg/zi. S-au analizat date demografice, timpul de revenire din NF și valorile hemoleucogramei.
161
Rezultate: În total au fost identificate 96 de episoade de NF la 73 de pacienți (1-3 episoade/pacient). Timpul
mediu de revenire (neutropenie grad I-III sau valori normale ale neutrofilelor) a fost de 25,5 ore. Valori mai
crescute ale trombocitelor la debutul NF au putut fi asociate statistic semnificativ cu o durată mai scurtă de
NF. Valori mai ridicate ale proteinei C reactive și procalcitoninei s-au asociat statistic semnificativ cu o durată
mai lungă de NF.
Concluzii: Rezultatele acestui studiu arată cel mai scăzut timp de revenire din NF citat până acum în literatură.
De asemenea, se evidențiază potențialul de markeri predictivi pentru revenirea din NF a unor analize uzuale.
Toate acestea au un impact important asupra calității vieții pacienților și evoluția tratamentului.
162
Febrile neutropenia in oncological patients: a new way of administration
of a standard treatment and identification of predictive markers for
resolution from aplasia
Sînziana Gheorghe-Cetean1, C. Căinap2,3, D.C. Leucuța4, Alexandra Gherman3, O. Bochiş2,
Simona Căinap5,6
1Department of General and Inorganic Chemistry, “Iuliu Hatieganu” University of Medicine and Pharmacy, Cluj-Napoca, Romania
2Department of Medical Oncology, The Oncology Institute “Prof. Dr. Ion Chiricuta”, Cluj-Napoca, Romania
3Department of Medical Oncology, “Iuliu Hatieganu” University of Medicine and Pharmacy, Cluj-Napoca, Romania
4Department of Medical Informatics and Biostatistics, “Iuliu Hatieganu” University of Medicine and Pharmacy, Cluj-Napoca, Romania
5Department of Pediatrics, “Iuliu Hatieganu” University of Medicine and Pharmacy, Cluj-Napoca, Romania
6Second Department of Pediatrics, Emergency Pediatric Clinical Hospital, Cluj-Napoca, Romania
Keywords: febrile neutropenia, predictive markers, filgrastim
Introduction: Febrile neutropenia (FN) is one of the most severe adverse reaction associated with
myelosuppressive chemotherapy. This affects both the patients (decreased quality of life, risk of life-
threatening infections, dose-limiting chemotherapy affecting treatment outcomes) and the health system
(increased treatment costs). Treatment involves the administration of filgrastim, return from FN ranging from
3-8 days. Taking all into consideration, the objectives of this study were finding a faster FN recovery method
and identifying predictive markers for FN duration.
Material and method: We identified the patients who had FN in the Medical Oncology Department of the
Oncology Institute “Prof. Dr. Ion Chiricuță” in Cluj-Napoca from November 2014-June 2018. Filgrastim was
given as a 16 μg/kg/day continuous infusion. Demographic data, recovery time from NF and blood count
values were analyzed.
163
Results: A total of 96 episodes of FN were recorded in 73 patients (patients had 1-3 episodes). The mean
recovery time (grade I, II or III of neutropenia or normal neutrophil counts) was 25.5 hours. Higher values of
thrombocytes at the onset of FN could be statistically significant associated with a shorter duration of FN.
Higher values of reactive C protein and procalcitonin were statistically significantly associated with a longer
duration of FN.
Conclusions: The results of this study show the lowest recovery time from FN quoted so far in literature. It
also highlights the potential of some usual blood tests as predictive markers for FN. All of these having a
great impact on patients' quality of life and treatment progress.
164
Chirurgia oncoplastică
N. Gheţu
Departamentul de Chirurgie Plastică, Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa”
Institutul de Cancer din Iași, România
Chirurgia oncoplastică a sânului îndepărtează boala canceroasă respectând principiile oncologice dar fără a
îndepărta sânul în întregime. Reconstrucţia imediată sau întârziată rearanjează ţesuturile restante sau
adaugă ţesuturi autologe sau alloplastice până la realizarea unui sân care să aibă o formă apropiată de
statusul preoperator. Meta-analizele raportează rezultate cosmetic excelente cu parametri oncologici
comparabili cu mastectomia radicală. În plus, rezultatele sunt stabile şi după terapie adjuvantă.
Principiile chirurgiei oncologice se aplică şi la alte cazuri clinice. Excizia largă a tumorilor produce defecte
care trebuie reconstruite astfel încât să refacă forma, conturul zonei şi să fie acceptabile din punct de vedere
estetic şi pentru pacient să fie posibile relaţiile sociale normale. În acelaşi timp, zonele donatoare trebuie să
nu deformeze sau să lase defecte funcţionale sau cicatrici inestetice. Menţiune specială necesită zonele
estetice sau cele înalt funcţionale care trebuie reconstruite uneori cu metode speciale sau sofisticate.
Raportăm cazuri clinice variate din departamentul nostru care au fost rezolvate cu metode simple sau
complexe, urmând principiile oncologice. Majoritatea au beneficiat pe lângă chirurgie şi de terapie adjuvantă.
165
Oncoplastic surgery
N. Gheţu
Department of Plastic Surgery, ”Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy
Cancer institute of Iasi, Romania
Oncoplastic breast conserving surgery removes breast cancer with respect to the oncologic principles
without removing the entire breast. Immediately or in a delayed fashion, breast tissue will be moulded or
alloplastic materials added to regain the preoperative or desired shape of the remaining breast. Meta-
analysis reported oncoplastic breast surgery achieved not only a normal-appearing breast but also
comparable oncologic results with other breast conserving techniques or even the mastectomy. Moreover,
the results are stable in spite of the increasing rate of the adjuvant therapy.
Other clinical cases follow the principles of oncoplastic surgery. Wide post-oncologic defects need good
quality reconstruction in terms of restoring the preoperative contour and as much as possible the function
in a manner that would be aesthetically-pleasing. Of course, the donor-site must not be left with deficit or it
should be minimized.
Highly cosmetic areas or intense functional anatomical sites require extra attention from the plastic surgeons
in order to remove the cancer disease while preserving the acceptable social appearance and the normal
functionality of the body.
Clinical cases from our department in cancer center show the principles of oncoplastic surgery put to work
in the best interest of the patient. Adjuvant therapies for cancer are taken into account when doing the
reconstruction. Mainstream operations, from simple to more complex techniques within a wide array of
reconstructive options are presented.
166
Aportul ecografiei convenționale în diagnosticul cancerului de
pancreas simptomatic
Elena Gologan, Gabriela Ștefănescu, Dana Mitrică, Oana Timofte, G. Bălan jr., Georgiana Gâlcă
Disciplina de Semiologie Medicală Gastroenterologie, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa”, Iași, România
Cuvinte cheie: cancer pancreatic, simptome, ecografie convențională, computertomografie
Introducere: Adesea cancerul de pancreas este diagnosticat tardiv deși pacienții prezintă simptome care însă sunt
nespecifice.
Material și metodă: Un lot de 32 pacienți evaluați în ambulator pentru suspiciunea clinică de cancer pancreatic
au efectuat ecografie convențională și ulterior computertomografie toraco-abdomino-pelvină cu contrast.
Rezultate și discuții: Cei 32 de pacienți au avut simptomatologie ce sugera un cancer pancreatic (dureri
abdominale rezistente sau accentuate la medicația antiacidă, diabet zaharat – cazuri noi fără antecedente familiale,
scădere ponderală asociată unor sindroame dispeptice trenante cu agravare rapidă, icter, anemie etc. Doar la 18
(56%) pacienţi fereastra ecografică a permis o vizualizare a pancreasului în întregime. Dintre aceștia la 4 (22%)
aspectul ecografic nu a identificat leziuni circumscrise iar la restul 14 s-au constatat imagini suspecte solide sau
chistice. La 14 pacienți imaginea ecografică a fost precară, dintre aceștia doar la 3 s-au identificat modificări
ecografice, ceilalți 7 având un aspect normal, sub rezerva vizibilității. Computertomografia a confirmat neoplazia
pancreatică la 22 de cazuri (9 din lotul cu imagine ecografică normală și 13 dintre cei cu suspiciune ecografică),
celelalte fiind cu noduli de pancreatită, un chistadenom, un diverticul duodenal juxtapapilar, pseudochisturi sau
normale (3 cazuri). Este de remarcat că în lotul cu fereastră ecografică precară au fost diagnosticate 7 cazuri de
cancer pancreatic (50%) doar pe suspiciunea clinică care a justificat recomandarea de computertomografie.
Concluzie: Atunci când există suspiciunea clinică de cancer pancreatic, chiar în absența unor modificări ecografice
la examinarea convențională, utilizarea altor metode imagistice se impune pentru stabilirea corectă a
diagnosticului.
167
The value of ultrasonography in the diagnosis of symptomatic
pancreatic cancer
Elena Gologan, Gabriela Ștefănescu, Dana Mitrică, Oana Timofte, G Bălan jr, Georgiana Gâlcă
Department of Medical Semiology – Gastroenterology, University of Medicine and Pharmacy ”Grigore T. Popa”, Iasi, Romania
Keywords: pancreatic cancer, symptoms, conventional ultrasound, computed-tomography
Introduction: Pancreatic cancer is usually late diagnosed even if the patients have symptoms, mostly
unspecifical.
Material and method: A lot of 32 patients evaluated in outpatient service for the clinical suspicion of
pancreatic cancer were examined by ultrasound and contrast computed-tomography.
Results and discussions: The 32 patient had symptoms suggesting pancreatic cancer (abdominal pain
exacerbated by antiacids, new cases of diabetes mellitus with no hereditary antecedents, fast progressive
and unexplained dyspepsia, weight loss, anemia, jaundice etc). Only in 18 patients (56%) the ultrasound
window allowed a good examination of whole pancreas. In 4 (22%) of these there were no ultrasound
abnormalities but in the other 14 there were suspicious solid or cystic masses in the pancreas. In 14 patients
with the ultrasound image incomplete or undefined only in 3 cases there were identified abnormal masses,
under the reserve of poor visibility. Computed-tomography confirmed a pancreatic cancer in 22 cases (9 from
the group with normal ultrasound appearance and 13 from the group with ultrasound abnormal findings),
the other cases were chronic pancreatitis, pseudocysts, a cystadenoma, a duodenal diverticulum and 3 cases
were normal. In the group (14) with no good visibility of pancreas at ultrasound there were 7 cases (50%) of
pancreatic cancer diagnosed by computed-tomography indicated only on clinical suspicion.
Conclusion: When there is a strong clinical suspicion of pancreatic cancer, even if the ultrasound of the
pancreas is normal, it is important to use other imaging methods in order to obtain a proper diagnosis.
168
Aportul dermatoscopiei în diagnosticul și managementul pacientului cu
patologie tumorală cutanată
Ioana-Alina Grăjdeanu2, D. Vâţă1,2, Laura Stătescu1,2, Adriana-Ionela Pătraşcu1, Alina Stîncanu1,
Ioana-Adriana Popescu2, Elena Porumb-Andrese1,2, Laura Gheucă-Solovăstru1,2
1Clinica de Dermatologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Sf. Spiridon“, Iași, România
2Departamentul Dermatologie, Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa", România
Cuvinte cheie: leziuni tumorale cutanate, dermatoscopie, follow-up
Introducere: Era tehnicilor imagistice precum dermatoscopia este actualmente în deplină dezvoltare.
Publicațiile din literatura de specialitate se focusează pe studiul leziunilor de tip tumoral, inclusiv pe bolile
inflamatorii sau infecțioase, folosindu-se un limbaj standardizat, cu evidențierea caracterelor morfologice
nedecelabile la examenul clinic.
Material şi metodă: Dermatoscopia manuală sau cea digitală cu utilizarea videodermatoscopului are
indicație în examinarea de rutină a leziunilor tumorale și în special a celor cu schimbări morfologice (culoare,
formă, apariția simptomelor). Leziunile tumorale care seamănă din punct de vedere clinic cu celălalte leziuni
dar care la examinarea dermatoscopică au aspect diferit (semnul ”Little Red Riding Hood”) necesită
examinare atentă în special la persoanele cu sindromul nevilor displazici, cu un număr mare de leziuni sau la
persoanele cu vârsta mai mare de 50 ani.
Rezultate: Leziunile tumorale cu aspect ”melanoma-like” cu hiperpigmentare periferică sau cu index ABCD
crescut, leziunile ce prezintă schimbări morfologice la persoanele cu risc crescut, care prezintă modificări la
follow-up, cele cu asimetria globulilor periferici, tumorile amelanotice sau cu aspect echivoc dermatoscopic
pe zone anterior tratate prezintă indicație de excizie chirurgicală sau ”short” follow-up la 3 luni. De asemenea
prezența globulilor roșii, a vaselor atipice în leziunile amelanotice sau parțial pigmentare, nevii albaștri atipici,
169
leziunile Spitzoide, leziunile acrale cu parallel ridge pattern, keratozele seboreice sau dermatofibroamele
atipice impun tratament chirurgical și examen histopatologic sau supraveghere dermatoscopică la scurt timp.
Concluzii: Rezultatele examinării dermatoscopice sunt utile medicului dermatolog în diagnosticul și

managementul personalizat al pacienților cu patologie tumorală în colaborare cu medicul chirurg sau
oncolog.
Dermatoscopy contribution in diagnosis and management of the patient

with cutaneous tumoral pathology
Ioana-Alina Grăjdeanu2, D. Vâţă1,2, Laura Stătescu1,2, Adriana-Ionela Pătraşcu1, Alina Stîncanu1,
Ioana-Adriana Popescu2, Elena Porumb-Andrese1,2, Laura Gheucă-Solovăstru1,2
1Dermatology Clinic, ”St. Spiridon” County Emergency Clinical Hospital, Iasi, Romania
2Dermatology Department, ”Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Romania
Keywords: cutaneous tumoral pathology, dermatoscopy, follow-up
Introduction: Era of imaging techniques such as dermatoscopy is currently in full development. Publications
in the literature focus on the study of tumoral lesions, including inflammatory or infectious diseases, using
standardized language, with non-quantifiable morphological characters being shown at the clinical
examination.
Material and method: Manual or digital dermatoscopy using videodermatoscopy is indicated in routine
examination of tumoral lesions and especially in those with morphological changes (colour, shape,
appearance of symptoms). Clinically similar lesions but with different dermatoscopic features such as ”Little
Red Riding Hood” sign require careful consideration especially in people with dysplastic nevi syndrome with
170
a high number of melanocytic lesions or in people with age over 50 years.
Results: "Melanoma-like" lesions with peripheral hyperpigmentation or increased ABCD index, lesions with
morphological changes in high-risk individuals who show changes in follow-up, those with peripheral
globular asymmetry, amelanotic tumors or equivocal dermatoscopic appearance on previously treated areas
have indication of surgical excision or short follow-up at 3 months. Also, the presence of red granules, atypical
vessels in amelanotic or partial pigmentary lesions, atypical blue nevi, Spitzoid lesions, acral atypical lesions
with parallel ridge pattern, atypical dermatofibroma or seborrheic keratoses require surgical treatment and
histopathological examination or short dermatoscopic follow-up.
Conclusions: The results of dermatoscopic examination are useful to the dermatologist in the diagnosis and
personalized management of patients with tumor pathology in collaboration with the surgeon or oncologist.
171
Detectarea ganglionului santinelă ca factor prognostic în
neoplasmul de endometru
Irena Cristina Grierosu1,2, Mihaela Camelia Tîrnovanu1,3, Cerasela Mucilenița3, S. Pasat3,
Livia Peţenchi2, Ana Maria Stătescu2, Cipriana Ştefănescu1,2
1Facultatea de Medicină, U.M.F. "Grigore T. Popa" Iaşi, România
2Laboratorul de Medicină Nucleară, Spitalul "Sf. Spiridon" Iaşi, România
3Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie “Cuza Vodă” Iaşi, România
Cuvinte cheie: ganglion santinelă, neoplasm de endometru, radiofarmaceutic
Introducere: Frecvenţa cancerului de endometru creşte cu vârsta. Terapia clasică în primele stadii este
chirurgia, urmată de radioterapie în stadiile tardive. Limfadenectomia se referă la disecţia pelvină bilaterală
şi, uneori, este urmată şi de îndepărtarea nodulilor limfatici paraaortici. Detecţia ganglionului santinelă (SLN)
reprezintă o tehnică de medicină nucleară care identifică primul ganglion care drenează tumora. Dacă
rezultatul este negativ (absenţa metastazelor), histerectomia nu este urmată de limfadenectomie.
Material şi metodă: Am realizat un studiu prospectiv pe un număr iniţial de 11 paciente diagnosticate cu

neoplasm de endometru (pe criterii ecografice). Detecţia SLN a fost realizată după efectuarea a 4 injecţii în
colul uterin a câte 1,5 mCi de 99mTc-Nanocoll. Imaginile statice au fost obţinute cu ajutorul unei Gamma
camere dublu cap de detecţie, la 90 de minute de la administrarea radiofarmaceuticului. În timpul
intervenţiei chirurgicale o sondă gamma a identificat şi localizat SLN.
Rezultate: Rata de detecţie a SLN a fost de 90,90%. Vârsta pacientelor a fost între 49 şi 72 de ani. În 9 cazuri
SLN a fost negativ, deci limfadenectomia nu a mai fost necesară. Neoplasmul de endometru a fost confirmat
post-chirurgical în toate cazurile (stadiul IA, IB și un singur caz stadiul II). La cazurile în care SLN a fost pozitiv
unilateral s-a practicat limfadenectomie controlaterală.
172
Concluzii: Datele preliminarii privind cele 11 paciente cu neoplasm de endometru se corelează cu datele din
literatura de specialitate, care concluzionează că limfadenectomia minimă este de preferat, fără efecte
adverse asupra supravieţuirii.
Sentinel lymph node detection as a prognostic factor in

endometrial cancer
Irena Cristina Grierosu1,2, Mihaela Camelia Tîrnovanu1,3, Cerasela Mucilenița3, S. Pasat3,
Livia Peţenchi2, Ana Maria Stătescu2, Cipriana Ştefănescu1,2
1Faculty of Medicine, U.M.Ph. "Grigore T. Popa" Iasi, Romania
2Nuclear Medicine Laboratory, Hospital "St. Spiridon" Iasi, Romania
3Obstetrics and Gynecology Hospital “Cuza Voda”, Iasi, Romania
Keywords: sentinel lymph node, endometrial cancer, radiotracer
Introduction: Endometrial cancer has a higher risk of occurrence with age in women. Classical therapy in
first stages is surgery, followed by radiotherapy in late stages. Lymphadenectomy refers to bilateral pelvic
lymph nodes dissection and, sometimes, is followed by paraaortic lymph nodes removal. Sentinel lymph
node (SLN) detection is a nuclear medicine technique that identifies the first lymph node that drains the
tumor. If the result is negative (no metastasis), the surgical hysterectomy will be not followed by lymph node
dissection.
Material and methods: We did a prospective study involving 11 patients with echo graphic endometrial
cancer criteria. The SLN detection was realized after 4 cervical injections of 1.5 mCi of 99mTc-Nanocoll. The
static images were obtained with a double head Gamma camera at 90 minutes after administration. During
surgery a gamma probe was used to identify and localize the SLN.
173
Results: The detection rate of SLN in our cases was 90.90 %. The patients were between 49 and 72 years of
age. In 9 cases the SLN was negative, so the bilateral lymph nodes dissection was avoided. Endometrial
cancer was confirmed in all cases after surgery (stage IA, IB and, one case stage II). In cases with positive SLN
unilaterally, contralateral lymphadenectomy was practiced.
Conclusions: Our preliminary results regarding the 11 patients with endometrial cancer are correlated with
systematic reviews within the literature, which concluded that surgery with minimal lymph node dissection
is the preferred approach, with no adverse effect on survival.
174
Systemic adjuvant therapy in non-small cell lung cancer (NSCLC)
Al.C. Grigorescu
Institute of Oncology Bucharest
Keywords: Non-Small Cell Lung Cancer, early stage, systemic therapy
Lung cancer is still a major health problem. In this context, surgical treatment is very important but
unfortunately only about a quarter of the patients diagnosed with lung cancer are operable and the overall
5-years survival is not satisfactory. Adjuvant therapies have been investigated in randomized clinical trials to
minimize the risk of disease recurrence after surgery. The first meta-analysis published in 1995 about
adjuvant systemic therapy brought modest but objective evidence on its benefits. The consolidation of
surgical results through systemic adjuvant therapy is important and addressed in this article describing the
main clinical trials that imposed adjuvant chemotherapy as standard of care. New treatments introduced
into the therapeutic arsenal of lung cancer, such as targeted therapy and immunotherapy, recently
demonstrated a role in adjuvant settings and were highlighted at the end of this article.
175
Considerente Imunologice în Cancerul de Piele
Andreea Grosu-Bularda1, Luana Lăzărescu1, A. Stoian1, I. Lascăr1,2
1
Clinica de Chirurgie Plastică, Microchirurgie Estetică şi Reconstructivă, Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, România
2
U.M.F. ”Carol Davila” Bucureşti, România
Cuvinte cheie: cancer de piele, răspuns imun, transplant, boli autoimune, terapie imunosupresoare, imunoterapie
Cancerul de piele este cel mai frecvent întâlnit în rândul tumorilor maligne umane. Recent a fost observată
creșterea incidenței tumorilor non-melanomice, aspect ce se constituie într-o problemă semnificativă de
sănătate publică. Înțelegerea în detaliu a mecanismelor implicate în dezvoltarea și progresia cancerului
permite elaborarea unor strategii adecvate de prevenție și tratament.
A fost demonstrat rolul important al sistemului imun în apariția și evoluția ulterioară a tumorilor maligne
cutanate. Aceste observații au fost făcute în cazul pacienților ce au un status imunologic alterat, cum sunt
primitorii de transplant de organ, necesitând terapie imunosupresoare pentru tot restul vieții sau pacienții
ce suferă de boli autoimune. La aceste categorii de pacienți dezvoltarea cancerului este influențată atât de
factori non-imunologici cât și imunologici. Administrarea continuă a terapiei imunosupresoare este strâns
corelată cu riscul de dezvoltare a unei malignități de novo. Este esențială identificarea cauzelor asociate unui
risc înalt de apariție a cancerului de piele pentru a putea interveni prompt și reduce morbiditatea și rata
mortalității la pacienții imunosupresați.
Interacțiunea evidentă existentă între sistemul imun și cancerul de piele a stat la baza introducerii
imunoterapiei ca opțiune terapeutică, pâna în prezent rezultatele clinice dovedindu-se promițătoare.
Implementarea unor strategii de prevenție a cancerului cutanat este de mare importanță, atât în populația
generală, cât mai ales pentru pacienții imunosupresați, în cazul cărora se impune și monitorizarea clinică
atentă pe toată durata vieții.
176
Immunologic Considerations in Skin Cancer
Andreea Grosu-Bularda1, Luana Lăzărescu1, A. Stoian1, I. Lascar1,2
1
Clinic of Plastic Surgery, Aesthetic and Reconstructive Microsurgery, Emergency Clinical Hospital Bucharest, Romania
2
U.M.Ph. ”Carol Davila” Bucharest, Romania
Keywords: skin cancer, immune response, transplant, autoimmune disease, immunosuppressant therapy and immunotherapy.
Skin cancer is the most common type of human malignancy. An increasing incidence is observed recently
for non-melanoma skin cancer, resulting in an important problem for the public health system. A thorough
understanding of mechanisms involved in skin cancer development and progression is essential for
elaborate preventive and therapeutic strategies.
Important clinical evidence attests the implication of immune system in the occurrence and further evolution
of skin malignancies. These aspects were observed in patients with altered immunologic status, like
transplant recipients requiring immunosuppressive therapy or those suffering from autoimmune diseases.
In those patients, cancer development is influenced by both immunological and non-immunological factors.
Continuous exposure to immunosuppressive therapy is closely related to the development of the new
malignancy. It is important to identify the causes of the high risk in tumor development in order to decrease
the effects of malignancies on the morbidity and mortality in immunosuppressed patients.
Interaction immune system-skin cancer was the base for introducing immunotherapy in the therapeutic
panel with good clinical results. Promoting skin cancer preventive strategies represent an important element
in general population and even more at immunosuppressed patients, for this latter category life-long follow-
up being mandatory.
177
Capacitatea de diferenţiere a pre-adipocitelor la pacienţii obezi - predictor
al riscului metabolic
Ioana Hristov1, T. Oboroceanu1, D. Timofte2, Crina Tiron3, A. Tiron3, F. Zugun-Eloae3,
Veronica Mocanu1
1Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi, Departamentul de Fiziopatologie
2Universitatea de Medicină şi Farmacie
3Centrul de cercetare ”Transcend” din cadrul I.R.O. Iaşi
Cuvinte cheie: pre-adipocite, adipogeneza in vitro, obezitate
Introducere: Proliferarea adipocitelor este un proces esenţial în patogeneza sindromului metabolic şi a

insulino-rezistenţei asociate obezităţii. Alterarea procesului de adipogeneză determină adipocite
hipertrofice, disfuncţionale, ţinta pentru procesul inflamator local şi pentru insulino-rezistenţă periferică.
Metode: Studiul nostru pilot include 17 pacienți obezi, 6 bărbaţi și 11 femei cu vârsta medie = 38,76±8.89
ani și IMC = 46,06±6.48 kg/m2 adresaţi pentru chirurgie bariatrică (). Un consimțământ informat aprobat de
comitetul de etică a fost semnat de către toți pacienții. Am realizat izolarea celulelor stem stromale (ASC) din
țesutul adipos subcutanat, diferențierea adipogena după confluență 80% în ziua 21±3, folosind un protocol
standard și coloranţie specifică pentru lipide cu Oil Red O pentru adipocite obținute. După eluția
pigmentului, s-a evaluat absorbţia spectrofotometrică la 492-504 nm folosind un cititor de plăci şi s-a
raportat diferențierea față de control.
Rezultate: Procentul de diferențiere obținut a fost cuprins între 12,5% și 108.76%, cu o corelație semnificativă
cu indicele de rezistență la insulină: HOMA-IR (p = 0,01) și peptida C (p < 0,05), care indică relația strânsă
dintre capacitatea de diferențiere a ASC, iar tulburările metabolice asociate cu obezitatea. Capacitatea de
diferențiere nu este corelată cu indicele de vârstă sau de masa corporală (IMC).
178
Concluzie: Expansiunea adipocitelor este un proces critic, având implicaţii în patogeneza sindromului
metabolic şi a rezistenţei la insulină dar şi o metodă individualizată pentru a determina riscul metabolic
pentru pacienţii obezi. Fiind un parametru specific individual şi determinat genetic poate fi un predictor mai
fidel decât criteriile aplicate la scara largă precum HOMA-IR sau criteriile clinico-biochimice pentru sindromul
metabolic, pentru evaluarea riscului cardio-metabolic al pacientului obez.
179
Predictive value of tumor infiltrating lymphocytes in breast cancer
G. Iancu1,2, Dana Cristina Terzea2,3, D.M. Median1
1
”Filantropia” Clinical Hospital, Bucharest, Romania
2
University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila”, Bucharest, Romania
3
Onco Team Diagnostic, Bucharest, Romania
Keywords: tumor infiltrating lymphocytes, breast cancer, pathological complete response
Background: Host immune response in breast cancer is important for the subsequent course of disease and
is increasingly evaluated in ongoing trials for its role in breast cancer. Tumor infiltrating lymphocytes (TILs)
reflect the immune response of the patient in the presence of malignant cells. Early trials have suggested
that TILs are correlated with the pathological complete response (pCR) after neoadjuvant treatment and
consequently with a favourable prognostic of disease.
Material and method: We retrospectively analyzed 44 patients with HER2-positive or triple negative (TN)
non-metastatic breast cancer, treated in ”Filantropia” Clinical Hospital between 2015-2017. All patients
received neoadjuvant chemotherapy and/or HER-targeted therapy, followed by surgery and then adjuvant
treatment (radiotherapy, endocrine and/or anti-HER2 treatment). The level of TILs was assessed
preoperatively on core needle biopsy specimen, using haematoxylin-eosin staining. Postoperative
pathology assessment of the specimen revealed the efficacy of neoadjuvant therapy, quantified as
pathological partial or complete response.
Results: Median age in study population was 58 years old. The analyzed group comprised of 96% of ductal
invasive carcinoma, 3% of invasive lobular carcinoma and 1% of mixt type. 63.6% were HER2-positive
patients, while the rest of them had TN breast cancer.
All patients received anthracyclines and taxes in neoadjuvant setting, while 12.5% were managed with dose
180
densification regimens. HER2-positive patients received anti-HER2 medication as well.
pCR was found in 57.8% of postoperative specimens (20% in TN and 80% in HER2-positive patients). pCR was
more frequently found in specimens with higher levels of TILs, suggesting a positive predictive value of TILs
in this subgroup.
Conclusion: Increasing levels of TILs are associated with higher rates of pCR in HER2-positive and TN breast
cancer patients. TILs in biopsy specimen could be used as a predictive factor in certain breast cancer
subpopulations. However, its definite role in breast cancer management remains to be defined in further
clinical trials.
181
Complicaţii chirurgicale tardive după transplantul medular pentru
afecţiuni maligne la copil
G. Ionescu1, M. Hamchou1, A. Swid1, B. Sahari1, M.F. Khanani2, E. Taryam2, M. Taha3, M. Alashari4
1Chirurgie Pediatrică
2Hematologie-Oncologie Pediatrică
3Gastro-enterologie
4Anatomie Patologică, Tawam Hospital Al Ain, EAU
Introducere: Transplantul medular (BMT) şi transplantul de celule stem din sângele periferic (PBSCT) sunt
proceduri care permit intensificarea chimio/radioterapiei cu preţul distrugerii măduvei osoase şi
reintroducerea măduvei (autologa) sau allogenica (donator compatibil). Procedeul este indicat în
hemopatiile malinge cu risc ridicat şi tumori maligne rezistenţe la tratamentele curente. BMT este un
procedeu scump care poate fi compromis de diverse complicaţii precoce şi chiar deces; complicaţiile tardive
sunt rare şi adeseori rămân necorelate cu transplantul medular.
Material şi metodă: În ultimii 10 ani, 3 cazuri au prezentat complicaţii majore chirurgicale post BMT. Cazul
No 1. Fetiţă de 2 ani cu disurie şi hematurie macroscopică datorată unei cistite hemoragice chistice după
transplant medular indicat pentru neutropenie ereditară; serologia pentru polioma virus a fost negativă.
Cazul No.2. Băiat de 4 ani internat cu obstrucţie intestinală acută care a necesitat laparotomie de urgenţă
cu rezecţie intestinală. BMT a fost efectuată în urmă cu 3 ani pentru recurenţa LAL şi s-a complicat cu repetate
episoade de enteropatie febrilă neutropenică.
Cazul No.3. Băiat de 8 ani prezenta icter obstructiv sever, cu multipli calculi în calea biliară principală şi sludge
în vezică biliară. În primul an de viaţă a necesitat BMT pentru deficienţă congenţială h Munch. Cazul a fost
182
tratat cu succes prin ERCP pentru eliberarea căi biliare principale şi colecistectomie laparoscopică.
Discuţii: În primele 100 de zile de la BMT şi/sau PBSCT pacienţii riscă complicaţii severe; rejet, septice,
endocrine, oculare cranio faciale, pulmonare, sindrom nefrotic şi disfuncţie hepato-biliară. Chiar şi donorii
pot prezenta diverse complicaţii în 25% din cazuri. Complicaţiile chirurgicale tardive sunt rare şi adeseori
rămân necorelate cu BMT efectuat în trecut.
Concluzii: Posibilitatea unor complicaţii severe precoce şi tardive după BMT reclamă un program de urmărire
clinică şi screening a cazurilor cu supravieţuire îndelungată după transplantul autolog sau allogenic ca şi
pentru donatori.
Surgical complications after bone marrow transplantation in children

with malignancies
G. Ionescu1, M. Hamchou1, A. Swid1, B. Sahari1, M.F. Khanani2, E. Taryam2, M. Taha3, M. Alashari4
1Pediatric Surgery
2
Pediatric Hematology-Oncology
3
Gastro-enterology
4Pathology, Tawam Hospital Al Ain, UAE
Introduction: Bone marrow transplantation (BMT) and peripheral blood stem cell transplantation (PBSCT)
are procedures which allows intensification of chemo/radiotherapy at the cost of BM destruction and
returning his/her marrow (autologous) or compatible allogenic. The procedure is indicated in high risk
malignant hemopathy and solid tumors resistant to standard protocols. BMT is an expensive procedure and
could be compromised by various early complications, even deaths; the late complications are rare and often
183
not well connected with the previous BMT.
Material and methods: In the last 10 years 3 major surgical complications of BMT with late presentation
occurred. Case No.1: 2yrs old girl with dysuria and macroscopic hematuria due to cystic hemorrhagic cystitis
post BMT performed for hereditary neutropenia; the polyoma virus could not be identified.
Case No 2. A 4 years old boy with acute bowel obstruction which required emergency laparotomy and bowel
resection; the BMT was done 3 yrs. ago for relapse ALL, followed by repeated episodes of neutropenic febrile
enteropathy.
Case No.3. An 8 years old with severe obstructive jaundice due to multiple stones in the CBD and sludge
within the gallbladder. In the first years of life he underwent BMT for h Munch congenital deficiency. He was
successfully treated by ERCP followed by laparoscopic cholecystectomy.
Commentary: In the first 100 days post BMT or PBSCT, patients are threatened by severe complications:
rejection, endocrine, ocular, oral and cranio-facial, pulmonary, infectious, nephrotic syndrome and
hepatobiliary. Even the donors experienced some problems in 25% of cases. The late surgical complications,
as the presented cases are rare and unexpected; often the relation with previous BMT is not made or ignored.
Conclusion: The presence of a wide spectrum of complications post BMT requires well established programs
of screening for long term survivors after both autologus and allogenic transplant, as well as for the donors.
184
Genotiparea EGFR în NSCLC – abordări tehnice, ţesut versus biopsie lichidă
I.C. Ivanov¹,3, Carmen Cozmei1, Mihaiela Loredana Dragoș1,2, Cristina Mădălina Ștefan2,
Mihaela Mențel2, Irina Cezara Vacarean Trandafir1,2, Adriana Sireteanu1, Mihaela Zlei1,
Oana Maria Pintilie1, Daniela Jitaru1,3, E. Carasevici3
1
Laboratorul de Analize Medicale - Institutul Regional de Oncologie Iași România
2
Universitatea ”Al. I. Cuza”, Iași, Romănia
3
Centrul de Cercetări ”Transcend” I.R.O. Iași
EGFR (Receptorul pentru Factorul de Creştere Epidermal) este un receptor tirozin-kinazic (TK) ce aparţine
familiei ErbB. Testarea mutațiilor EGFR în țesutul tumoral are valoare predictivă asupra răspunsului la
tratamentul cu inhibitori tirozin-kinazici la pacienții cu NSCLC (Non-small cell lung cancer) în stadiu avansat.
Probe tisulare adecvate pentru analiza moleculară pot fi uneori dificil de obținut, iar biopsia poate să nu fie
reprezentativă în cazul tumorilor cu heterogenitate crescută si nu poate aduce informații asupra modificărilor
genetice adiționale. Mai multe studii au arătat că mutațiile EGFR pot fi detectate în plasma sau serul
pacienților, însă rezultatul variază în funcție de tehnica abordată. Biopsia lichidă a devenit o alternativă viabilă,
atât pentru diagnosticare, în cazul în care proba de ţesut este neconcludentă sau insuficienţa, dar mai ales
pentru urmărirea răspunsului la tratament şi identificarea precoce a recăderii. Tehnicile de genotipare pot
pune unele problematici, motiv pentru care sunt necesare etape stricte de optimizare. Compararea
rezultatelor obţinute la diagnostic pe cele două tipuri de probe primare test parafinat (FFPE- formalin-fixed
paraffin-embedded) şi biopsie lichidă prin aceeași tehnică (tehnica de rutină în diagnostic - RealTimePCR) a
permis parcurgerea etapelor critice de adaptare la scop şi de standardizare, cu identificarea limitelor de
detecție tehnică.
185
EGFR genotyping in NSCLC - technical approaches,
tissue versus liquid biopsy
I.C. Ivanov1,3, Carmen Cozmei1, Mihaiela Loredana Dragoș1,2, Cristina Mădălina Ștefan2,
Mihaela Mențel2, Irina Cezara Vacarean Trandafir1,2, Adriana Sireteanu1, Mihaela Zlei1,
Oana Maria Pintilie1, Daniela Jitaru1,3, E. Carasevici3
1Medical Tests Laboratory – Regional Oncology Institute Iasi Romania
2”Al. I. Cuza” University, Iasi, Romania
3”Transcend” Research Center R.O.I. Iasi
EGFR (Epidermal Growth Factor Receptor) is a tyrosine kinase (TK) receptor, member of ErbB family. EGFR
genotyping in tumor tissue has predictive value for response to treatment with thirosine-kinase inhibitors
(TKI) in patients with advanced non-small cell lung cancer (NSCLC). Tissue samples suitable for molecular
analysis may sometimes be difficult to obtain, and the biopsy may not be representative for tumors with high
heterogeneity, and can’t provide information about additional genetic changes. Several studies have shown
that EGFR mutations can be detected in patients plasma or serum, but the results may varies with the
technique used. Liquid biopsy has become a viable alternative, both for diagnosis, if the tissue sample is
inconclusive or insufficient, but especially for tracking response to treatment and early identification of
relapses. Genotyping techniques can be difficult to implement, which is why strict optimization stages are
demanded.
Comparison of the results obtained at diagnosis on the two types of primary samples, paraffin-embedded
tissue (FFPE) and liquid biopsy by the same technique (routine diagnostic technique - RealTimePCR) allowed
us go through critical stages of validation and standardization, with the identification of technical sensitivity.
186
Exosome-carried microRNA-based signature as a cellular trigger for the
evolution of chronic lymphocytic leukemia into Richter syndrome
A. Jurj, L. Pop, B. Petrushev, S. Pasca, D. Dima, I. Frinc, D. Deak, M. Desmirean, A. Trifa, B. Fetica,
G. Gafencu, S. Selicean, V. Moisoiu, W.T. Micu, C. Berce, A. Sacu, A. Moldovan, A. Colita,
H. Bumbea, A. Tanase, A. Dascalescu, M. Zdrenghea, R. Stiufiuc, N. Leopold, R. Tetean, E. Burzo,
C. Tomuleasa
Even if considered a cumulative and not a proliferative CD5+ B-cell neoplasm, chronic lymphocytic leukemia
(CLL) has a proliferation rate higher than that recognized earlier, especially in the lymphoid tissues. Some
patients with CLL develop a clinical syndrome entitled Richter syndrome (RS). Understanding CLL genetics
and epigenetics may help to elucidate the molecular basics of the clinical heterogeneity of this type of
malignancy. In the present project we aimed to identify a microRNA species that can predict the evolution
of therapy-resistant CLL towards RS. In the first phase of our study, microRNA-19b was identified as a possible
target, and in the second phase, we transfected three different CLL cell lines with microRNA-19b mimic and
inhibitor and assessed the potential role on leukemia cells in vitro. The mechanism by which miR-19b acts
were identified as the upregulation of Ki67 and downregulation of p53. This was further supported through
RT-PCR and western blotting on CLL cell lines, as well as by next generation sequencing on two patients
diagnosed with CLL that evolved into RS.
187
Identificarea ganglionului santinelă în cancerul de corp uterin utilizând
albastru de metilen 1%
G. Lazăr, Irina Bogdan, S. Tukacs, A. Abrudan, Doria Roman, V. Ormindean, A. Irimie
Institutul Oncologic Cluj-Napoca
U.M.F. Cluj
Cuvinte cheie: ganglion santinelă, cancer uterin, albastru de metilen
În acest studiu a fost evaluată tehnică de cartografiere utilizând albastru de metilen 1% prin injectare la
nivelul colului uterin și a evaluat capacitatea sa de a identifica ganglionul limfatici sentinela (SLN) în
neoplasmul uterin. În acest studiu au fost incluse 74 de paciente cu cancer de endometru stadiu I şi II la care
s-a practicat tehnica ganglionului santinelă în perioada 2016 - 2018. Evaluarea acestui lot de pacienţi s-a
realizat în două moduri. Primele 43 de cazuri au fost evaluate într-un mod prospectiv urmărindu-se învăţarea
şi validarea tehnicii la nivel instituţional. Următoarele cazuri au fost evaluate retrospectiv prin aplicarea
tehnicii la pacientele eligibile. Rata de identificare a ganglionului santinelă a fost de 85%. În primele 20 de
cazuri s-au înregistrat cele mai multe eșecuri de identificare 6/20 (70%) după aceea doar la 5/54 (90%). Nu au
existat cazuri fals negative. Sensibilitatea metodei a fost aceeași cu valoarea predictivă negativă (NPV) de
100%, cu o specificitate de 79%. Nu s-au înregistrat reacții alergice. Singura schimbare notabilă a fost
colorarea tranzitorie a urinei. Acest studiu preliminar arată că utilizarea de albastru de metilen 1% în injecția
de col uterin asigură o cartografiere a regiunilor pelvine și inferioare paraaortice cu o rată globală bună de
detecție (85%) care crește după perioada de învățare. Această tehnică care utilizează o substanță ieftină și
ușor de obținut, fără efecte secundare notabile, oferă o valoare prognostică fără o creștere a morbidității.
188
Este rezecția hepatică pentru carcinomul hepatocellular sigură dincolo de
criteriile BCLC?
S. Luncă1,2, Natalia Velenciuc1,2, V. Ursu2, C. Roată1,2, G. Dimofte1,2
1Departamentul de Chirurgie – Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa”, Iași
2Clinica II Chirurgie, Institutul Regional de Oncologie, Iași
Cuvinte cheie: carcinom hepatocelular, rezecție hepatică, criterii BCLC
Introducere: Hipertensiunea portală și multinodularitatea reprezintă principalii factori restrictivi pentru

rezecția hepatică în carcinomul hepatocelular conform criteriilor BCLC. Scopul studiului nostru este de a
evalua siguranța rezecției hepatice la pacienții cu carcinom hepatocelular cu boală multinodulară și
hipertensiune portală.
Metodă: În decursul unei perioade de trei ani, 20 de pacienți cu mai mult de două leziuni dincolo de criteriile
Milano și hipertensiune portală au fost rezecați în unitatea noastră. Paisprezece pacienți au prezentat ≥ 2
noduli și toți cei 20 de pacienți au avut hipertensiune portală.
Rezultate: Rata de morbiditate a fost de 40% (8 pacienți) - nici un caz Dindo-Clavien > 3, iar rata mortalității
a fost de 5% (1 caz). Rata de recurență la 36 de luni a fost de 65% (13 pacienți), cu doar 3 recidive în primul
an. Reintervenția chirurgicală pentru recurențe a fost efectuată la 2 pacienți fără complicații și mortalitate.
Supraviețuirea globală la 1 an și 3 ani a fost de 90%, respectiv 65%, iar supraviețuirea fără boală a fost de 60%
la 1 an și de 35% la 3 ani.
Concluzie: Rezecția hepatică la pacienții cu carcinom hepatocelular multinodular și hipertensiune portală

poate fi considerată un tratament radical care oferă morbiditate și mortalitate acceptabile și rezultate bune
pe termen lung.
189
Is hepatic resection for hepatocellular carcinoma beyond BCLC criteria safe?
S. Luncă1,2, Natalia Velenciuc1,2, V. Ursu2, C. Roată1,2, G. Dimofte1,2
1
Department of Surgery - Faculty of Medicine ”Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy – Iasi, Romania
2
Second Surgical Oncology Clinic - Regional Institute of Oncology, Iasi, Romania
Keywords: hepatocellular carcinoma, liver resection, BCLC criteria
Introduction: Portal hypertension and multinodularity represent main restrictive factors for liver resection
in hepatocellular carcinoma according to BCLC criteria. The aim of our study is to assess the safeness of liver
resection in hepatocellular carcinoma patients with multinodular disease and portal hypertension.
Methods: During three years period 20 patients with more than two lesions beyond Milan criteria and portal
hypertension were resected in our unit. Fourteen patients presented with ≥ 2 nodules and all 20 patients had
portal hypertension.
Results: Morbidity rate was 40% (8 patients) with no Dindo-Clavien > 3 and mortality rate was recorded in 1
case (5%). The recurrence rate at 36 months was 65% (13 patients) with only 3 recurrences in the first year.
Reresection for recurrences was performed in 2 patients with no complications and mortality. Overall survival
at 1 year and 3 years were 90% and 65% respectively, and disease free survival was 60% at 1 year and 35% at
3 years.
Conclusion: Our findings suggest that hepatic resection in patients with multinodular hepatocellular
carcinoma and portal hypertension may be considered as a radical treatment offering acceptable morbidity
and mortality and good long term outcomes.
190
Metastaze voluminoase multiple bilobare în cancerul de colon tratate prin
tehnca ALPPS
S. Luncă1,2, Natalia Velenciuc1,2, Mirela Iodache3, A. Papa2, C. Roată1,2, G. Dimofte1,2
1Departamentul de Chirurgie – Facultatea de Medicină – Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” – Iași
2Clinica II Chirurgie – Institutul Regional de Oncologie, Iași

3Departamentul de Radiologie - Institutul Regional de Oncologie, Iași
Cuvinte cheie: metastaze hepatice, cancer colon, tehnica ALPPS
Introducere: Rezecția completă a metastazelor hepatice rămâne cel mai bun tratament care poate oferi posibilitatea
vindecării sau supraviețuirii pe termen lung. Pentru rezecțiile majore un factor limitativ îl reprezintă volumul ficatului restant
(FLR). Ligatura venei porte pentru creșterea volumului FLR este o metodă bine stabilită, urmată de rezecție 4-8 săptămâni
mai târziu. O nouă tehnică de creștere a FLR, partiția hepatică asociată cu ligatura venei porte pentru hepatectomie în doi
timpi (ALPPS), care combină ligatura venoasă portală și transecția parenchimului hepatic, urmată de hepatectomie în 1-2
săptămâni a fost recent introdusă, dar rămâne controversată datorită ratei ridicate de morbiditate și mortalitate.
Material și metodă: Prezentăm aici prima noastră procedură ALPPS la o femeie de 56 de ani. Ea a fost diagnosticată cu
adenocarcinom sigmoidian și metastaze hepatice voluminoase bilobare nerezecabile.
Rezultate: După 6 cicluri de chimioterapie neoadjuvană CAPEOX + Avastin cu răspuns bun am efectuat prima etapă a
procedurii ALPPS în care a fost efectuată o metastazectomie în segmentele 2-3 împreună cu secțiunea parenchimului
hepatic la dreapta ligamentului falciform și ligatura ramului portal drept. O rezonanță magnetică la 2,5 săptămâni apreciază
un FLR de > 30%, iar a doua etapă a fost efectuată cu trisectionectomie dreaptă și rezecție parțială de segment I. Rezecția
sigmoidiană a fost realizată trei luni mai târziu. După 8 cicluri XELOX de chimioterapie adjuvantă la un an după procedura
ALPPS pacienta este liberă de boală.
Concluzie: Tehnica ALPPS poate permite rezecția curativă a metastazelor hepatice la pacienții cu leziuni considerate
anterior inoperabile.
191
Large multiple bilobar colonic liver metastasis treated with
ALPPS procedure
S. Luncă1,2, Natalia Velenciuc1,2, Mirela Iodache3, A. Papa2, C. Roată1,2, G. Dimofte1,2
1Department of Surgery - Faculty of Medicine ”Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy – Iasi, Romania
2Second Surgical Oncology Clinic - Regional Institute of Oncology, Iasi, Romania
3Radiology Department - Regional Institute of Oncology, Iasi, Romania
Keywords: liver metastasis, colon cancer, ALPPS procedure
Introduction: Complete resection of liver malignancies remains as the best treatment to offer the possibility of long-
term survival or cure. For extended liver resections an adequate further liver remnant (FLR) volume remains still a
problem. Portal vein occlusion to increase the size of the FLR is a well-established method, followed by resection 4–8
weeks later. A new technique to increase FLR, associating liver partition with portal vein ligation for staged hepatectomy
(ALPPS) which combines portal vein ligation and complete parenchymal transection, followed by hepatectomy within
1–2 weeks has been recently introduced but remains controversial due to its high rate of morbidity and mortality.
Material and method: We present herein our first ALPPS procedure in a 56 years old woman. She was diagnosed with
sigmoid cancer and bilobar unresectable liver-only metastases.
Results: After 6 cycles of CAPEOX + Avastin neoadjuvant chemotherapy with good response we performed the first
step of ALPPS procedure in which a metastasectomy in segment 2-3 was performed along with liver parenchymal
section at the right of falciform ligament and right portal ligation. A magnetic resonance at 2.5 weeks appreciates an
FLR of > 30% and the second step was performed with right trisectionectomy and partial segment I resection. Three
months later a sigmoid resection was performed. She continued with 8 XELOX cycles adjuvant chemotherapy and 1
year after ALPPS procedure she is disease free.
Conclusion: The ALPPS procedure can enable curative resection of liver metastasis in patients with lesions previously
considered unresectable.
192
Parametrii doză/volum a vezicii urinare şi trigonul vezical: corelarea cu
toxicitatea în cancerul de col uterin
Elena Manea1, Eric Deutsch2,3, Christine Haie-Meder2,3, Cyrus Chargari2,3,4,5
1Clinica de Radioterapie, Institutul Regional de Oncologie, Iaşi, România
2Clinica Brahiterapie, Institut ”Gustave Roussy”, Villejuif, Franţa
3
Departament Radioterapie, Institut ”Gustave Roussy”, Villejuif, Franţa
4
Institutul de Cercetare Biomedicală, Bretigny-sur-Orge, Franţa
5Academia Militară Franceză de Sănătate, Ecole du Val-de-Grâce, Paris, Franţa
Cuvinte cheie: cancer col uterin, toxicitatea vezicii urinare, trigon vezical, brahiterapie
Scopul: Determinarea corelației dintre parametrii dozimetrici ai vezicii urinare/trigonul vezicii urinare și
toxicitatea urinară tardivă la pacienții cu cancer de col uterin local avansat, tratați cu brahiterapie PDR (PDR
BT).
Material şi metodă: Au fost incluși 298 de pacienți cu carcinoma de col uterin stadiul IB - IVA International
Federation of Gynecology and Obstetrics (FIGO) tratați cu radio-chimioterapie concomitentă și PDR BT în
perioada 2004-2015 din cadrul Clinicii de Brahiterapie a Institutului ”Gustave Roussy”. Analiza dozimetrică
(D0.1cm3, D2cm3, D2 cm3/impuls, D2cm3, D1cm3/impuls, D1cm3, D0.5cm3/impuls, D0.5cm3, Dmax/impuls, Dmax, Dmean/impuls, Dmean) a vezicii
urinare şi trigonul vezical au fost evaluate.
Trigonul vezical a fost definit ca un triunghi, între orificiile ureterale și uretră. Dozele cumulative (incluzând
contribuția radioterapiei externe) au fost analizate conform International Commission on Radiation Units and
Measurements (ICRU) și transformate în EQD2 (α/β = 3Gy). Acești parametri au fost examinați ca predictori
potențiali ai toxicității tardive, ce au fost clasificaţi folosind Common Terminology Criteria for Adverse (CTCAE)
v.4.0. Gradul 2 de toxicitate urinară a fost criteriul. S-a efectuat analiza univariată și multivariată.
193
Rezultate: Urmărirea medie a fost de 4.9 ani (4.5-5.3). Ratele de supraviețuire la 3 şi 5 ani fără toxicitate urinară
de grad 2 + au fost de 69.8% (95%CI: 67.0-72.6) și 63.8% (95%CI: 60.7-66.9), respectiv; pentru pacienții fără
recidivă locală a fost 84.2% (95CI%: 81.8-86.6) și 78.5% (95%CI: 75.5-81.5). Media D2cm3 a vezicii a fost 68.5Gy
(interquartile [IQ]: 62.8-73.0). Dmean a trigonului vezical a fost de 60Gy (IQ: 54.7-65). După analiza univariată
pentru 237 pacienți fără recidivă locală, D2cm3 a fost puternic asociat cu probabilitatea de toxicitate urinară,
care a crescut pentru D2cm3> 70Gy (p = 0.006). Efectul a fost mai mare pentru valori mai mari (p < 0.001 pentru
D2cm3 > 75Gy sau > 80Gy). Punctul ICRU pentru vezica urinară (p = 0.021), D0,1cm3 (p = 0.018) și D2cm3 (p = 0.006)
au fost semnificative, iar volumul vezicii urinare (p = 0.068) a fost limitat. Folosind un cut-off de 65Gy, doza
medie a trigonului vezicii a fost corelată cu toxicitatea urinară (p = 0.007). A existat o asociere puternică între
parametrii dozimetrici ai vezicii și trigon (p < 0.0001). În analiza multivariată, doi parametri au fost asociați cu
toxicitate urinară de gradul 2 + : 1/D2cm3 a vezicii unirii, indiferent de cut-off: > 70Gy (HR = 1.917; 95%CI
1.044-3.519) > 75Gy (HR = 2.483; 95%CI 1.300-4.742) sau > 80Gy (HR = 3.814; 95%CI 1.752-8.301); și 2/Dmean a
trigonului, cu un cut-off 65Gy (HR = 2.031; 95% CI 1.023 – 4.033).
Concluzii: În această analiză bazată pe o cohortă omogenă de pacienți, s-au identificat corelaţii semnificative
între parametrii doză/volum a vezicii urinare/trigonal vezical și probabilitatea toxicității urinare. Un risc
crescut a fost observat pentru D2cm3 a vezicii urinare > 70Gy, sugerând că sensibilitatea vezicii urinare este
mai mare decât se credea anterior. Sunt necesare studii suplimentare pentru validarea acestor date.
194
Bladder and bladder trigone dose/volume parameters: correlation with
toxicity in cervical cancer
Elena Manea1, Eric Deutsch2,3, Christine Haie-Meder2,3, Cyrus Chargari2,3,4,5
1Radiotherapy Department, Regional Institute of Oncology, Iasi, Romania
2Brachytherapy Unit, ”Gustave Roussy”, Villejuif, France
3
Radiotherapy Department, ”Gustave Roussy”, Villejuif, France
4
Institut de Recherche Biomédicale des Armées, Bretigny-sur-Orge, France
5French Military Health Academy, Ecole du Val-de-Grâce, Paris, France
Keywords: cervical cancer, bladder toxicity, trigone bladder, brachytherapy
Purpose: To determine the correlation between dose volume parameters of the bladder and trigone bladder
and late urinary toxicity in locally advanced cervical cancer patients treated with pulsed-dose-rate
brachytherapy (PDR BT) from Brachytherapy Department, Institute ”Gustave Roussy”.
Material/methods: 298 consecutive patients with International Federation of Gynecology and Obstetrics
(FIGO) stage IB to IVA cervical carcinoma treated with concurrent chemo-radiation therapy and PDR BT from
2004-2015 were included. Dosimetric evaluation (D0.1cm3, D2cm3, D2cm3/pulse, D2cm3, D1cm3/pulse, D1cm3, D0.5cm3/pulse,
D0.5cm3, Dmax/pulse, Dmax, Dmean/pulse, Dmean) and volumetric parameters (cm3) of the whole bladder and trigone
bladder were analyzed. Trigone bladder was defined as triangle, between ureteral orifices and urethra.
Cumulative doses (including external beam radiotherapy contribution) were analyzed according to
International commission on Radiation Units and Measurements (ICRU) and converted into EQD2 (α/β =
3Gy). These parameters were examined as potential predictors of late toxicity, which was classified using
Common Terminology Criteria for Adverse (CTCAE) v.4.0. Grade 2 urinary toxicity was the criteria. Univariate
and multivariate analyses were conducted.
195
Results: Median follow-up was 4.9 years (4.5-5.3). Survival rates without grade 2+ urinary toxicity at 3 and 5
years were 69.8% (95%CI: 67.0-72.6) and 63.8% (95%CI: 60.7-66.9), respectively; and were 84.2% (95%CI: 81.8-
86.6) and 78.5% (95%CI: 75.5-81.5) for patients without local relapse. Mean bladder D2cm3 was 68.5Gy
(interquartile [IQ]: 62.8–73.0). Dmean of bladder trigone was 60Gy (IQ: 54.7-65). After univariate analysis for
237 patients without local relapse, D2cm3 was strongly associated with probability of urinary toxicity, which
increased when D2cm3>70Gy (p = 0.006). The effect was still higher for higher thresholds (p < 0.001 for
D2cm3>75Gy or >80Gy). ICRU bladder (p = 0.021), D0.1cm3 (p = 0.018) and D2 cm3 (p = 0.006) were significant,
and volume of the bladder (p = 0.068) was borderline. Using a cut-off of 65Gy, the mean bladder trigone dose
correlated with urinary toxicities (p = 0.007). There was a strong association between dosimetric parameters
of the whole bladder and trigone (p < 0.0001). In multivariate analysis, two parameters were associated with
late grade 2+ urinary toxicity: 1/ bladder D2cm3, whatever the cut-off: > 70Gy (HR=1.917; 95%CI 1.044–3.519) >
75Gy (HR=2.483; 95%CI 1.300–4.742) or > 80Gy (HR=3.814; 95%CI 1.752–8.301); and 2/ Dmean of the bladder
trigone, with a cut-off 65Gy (HR=2.031; 95%CI 1.023 – 4.033).
Conclusions: In this analysis based on a homogeneous cohort of patients, significant relationships were
shown between bladder and trigone dose/volume parameters and probability of urinary toxicity. An
increased risk was seen for bladder D2cm3>70Gy, suggesting that bladder sensitivity is higher than
previously believed. Further studies are needed to validate these findings.
196
Programul de screening pentru cancerul de col uterin în judeţul Iaşi:
aspecte din anii 2014 - 2016
Alina Manole1, Liliana Chelaru2, M. Manole1, Natalia Velenciuc3
1Departamentul de Medicină Preventivă şi Interdisciplinaritate, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi, România
2Departamentul de Ştiinţe Morfo-Funcţionale, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi, România
3Institutul Regional de Oncologie Iaşi, Departamentul de Chirurgie, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi, România
Cuvinte cheie: oncologie, cancer de col uterin, screening
Introducere: Conform raportărilor Globocan, infecția cu serotipuri oncogene de HPV reprezintă principala
cauză infecțioasă a cancerelor la femei, în întreaga lume.
În România, în contextul unor valori crescute de incidență și mortalitate prin cancer de col uterin diagnosticat
în stadii avansate, screeningul pentru depistarea precoce și serotipare are o importanță remarcabilă.
Scopul lucrării a fost evidențierea unele aspecte demografice și histopatologice ale screeningului pentru
cancer de col uterin, prin studierea lotului de femei participante la programul derulat în județul Iași, în anii
2014 - 2016.
Material şi metodă: Lotul de studiu a cuprins pacientele din județul Iași, cu vârste 25-64 ani, testate în cadrul
programului de screening, în perioada 2014 - 2016.
Rezultate: Din totalul populației feminine eligibile pentru screening, în anul 2014 au fost testate 6336 femei,
apoi lotul a scăzut la 3179 în anul 2015 și 2532 în anul 2016, cu un total de 11906 persoane testate,
predominând cele din grupa de vârstă de 40-44 ani (14,79%). Infecțiile cervicale au fost prezente la 64,74%
din total.
Modificările non-neoplazice au reprezentat 66,98%, din care cele de tip inflamator 59,11%. Frotiurile cu
197
leziuni de tip LSIL au fost depistate în 9,42% din cazuri, HSIL în 5,87%, HSIL cu suspiciune de invazie 0,77%,
iar carcinomul scuamos 1,00%.
Concluzii: Screeningul prin frotiul cervical a fost util pentru depistarea precoce a numeroase leziuni de la
nivelul colului uterin, însă numărul de participante la program a fost foarte scăzut, comparativ cu populația
feminină eligibilă, din regiunea noastră.
Screening program for cervical cancer in Iasi County:

issues of the years 2014 - 2016
Alina Manole1, Natalia Velenciuc2, Liliana Chelaru3, M. Manole1
1Department of Preventive Medicine and Interdisciplinarity, ”Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy Iasi, Romania
2Iasi Regional Oncologic Institute, Department of Surgery, ”Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy Iasi, Romania
3Department of Morpho-Functional Sciences, ”Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy Iasi, Romania
Keywords: oncology, cervical cancer, screening
Introduction: According to Globocan reports, infection with HPV oncogene serotypes is the main infectious
cause of cancers in women all over the world.
In Romania, in the context of increased incidence and mortality rates of cervical cancer diagnosed in
advanced stages, screening for early detection and serotyping have a remarkable importance.
The study aim was to highlight some demographic and histopathological aspects of cervical cancer
screening, by studying the group of women participating in the program carried out in Iasi County.
Material and method: The study was conducted on a group of women aged of 25-64 years, in Iasi County
198
and screened between 2014 and 2016.
Results: From the total population eligible for screening, 6336 women were tested in 2014, then the group
decreased to 3179 in 2015 and 2532 in 2016, with a total of 11,906 tested women predominantly aged of 40-
44 years (14.79%). Cervical infections were present at 64.74% of the total.
Non-neoplastic changes were 66.98%, of which the inflammatory type was 59.11%. LSIL type lesions were
detected in 9.42% of cases, HSIL in 5.87%, HSIL with features suspicious of invasion 0.77%, and squamous
carcinoma 1.00%.
Conclusions: Cervical cancer screening was useful for early detection of many cervical lesions, but the
number of participants in the program was very low compared to the eligible female population in our region.
199
Rezultate terapeutice în cancerul de col uterin local avansat prin
încorporarea brahiterapiei ghidate imagistic
Andreea Marinca1, Irina Iftincăi1, Elena Manea1, Anamaria Constantin2, Manuela Oprișan2,
Irina Butuc2, Mihaela Oprea2, A. Zara2, Diana Tănase1, Alexandra Nițică1, C. Safta1,
Luminița Săvescu1, Cristina Mazilu1, Laura Constantiniu1, Anișoara Anghelache2
1Secția Radioterapie, Institutul Regional de Oncologie Iași
2Departamentul de Fizică Medicală, Institutul Regional de Oncologie Iași
Cuvinte cheie: brahiterapia ghidată IRM, cancerul de col uterin
Introducere: Tratamentul standard la nivel mondial al cancerului de col uterin local avansat (CCLA) constă în
radio (RT) – chimioterapie (CT) concomitentă plus brahiterapie (BT) ghidată imagistic. În majoritatea
centrelor din România, este încă practicată intervenția chirurgicală după RT-CT administrată ca tratament
neoadjuvant. În ultimii 3 ani, odată cu introducerea în I.R.O. a practicii de BT ghidate IRM, am încercat treptat
să renunțăm la secvența chirurgicală.
Scopul acestui studiu a fost evaluarea retrospectivă a rezultatelor de eficacitate și siguranță prin utilizarea BT
ghidate IRM ca parte a tratamentului multimodal al CCLA în instituția noastră.
Metode: În perioada decembrie 2015 – iunie 2018 au fost tratate cu BT ghidată IRM, 78 paciente (p.) cu CCLA
stadiile FIGO IB2-IVA. Toate pacientele au primit RT externă ± CT concomitentă, urmate de un boost prin BT
HDR ghidată IRM.
Rezultate: Radio-chimioterapia a fost administrată ca tratament neoadjuvant la 20 p. (25.6%) și ca tratament

definitiv la 58 p. (74.4%). Notăm o reducere progresivă a numărului pacientelor tratate cu viză neoadjuvantă:
12 p. în 2016, 6 p. în 2017 și doar 2 p. în 2018. Doza totală mediană cumulată din RTE și BT a fost de 63.2 Gy
în tratamentul neoadjuvant și de 84 Gy în cel definitiv (EQD2-10). CT concomitentă cu Cisplatin a fost
200
administrată la 72 p. (92.3%), cu o mediană a numărului de cicluri de 4 atât în tratamentul neoadjuvant, cât
și în cel definitiv. Răspunsul clinic a fost evaluabil la toate cele 58 p. tratate cu RT-CT definitivă: răspuns
complet la 52 p. (89.7%), răspuns parțial la 4 p. (6.9%), progresie regională la 1 p. (1.7%) și progresie la distanță
la 1 p (1.7%). Răspunsul clinic s-a corelat semnificativ statistic cu stadiul FIGO, doza minimă primită de 90%
din volumul de risc înalt (D90 HR-CTV), cu administrarea CT concomitente și cu numărul de cicluri de CT.
Răspunsul anatomo-patologic este disponibil la 19 din cele 20 p. tratate cu viză neoadjuvantă: ypT0 la 10 p.
(50%), ypTmi la 6 p. (30%), ypT2a1 la 2 p. (10%) și ypT2b la 1 p. (5%). Două p. (10%) au avut margine de rezecție
pozitivă. La o urmărire mediană 12.8 luni (3-34 luni), 78.2% p. nu au avut progresie: 75% din p. tratate
neoadjuvant și 79.3% din cele tratate cu RT-CT definitivă. La momentul acestei analize, sunt în viață 17 din
cele 20 p. (85%) tratate neoadjuvant si 53 din cele 58 p. (91.4%) tratate cu RT-CT exclusivă. Toxicitățile tardive
severe (grad 3-5) intestinale și urinare au fost mai frecvente în cazul tratamentului combinat radio-chirurgical:
toxicitate tardivă intestinală 5% vs. 1.7%, obstrucție de tract urinar 15% vs. 3.4%, insuficiență renală 10% vs
0%. În tratamentul definitiv, am avut un caz de hematurie grad 3 (1.7%) și un caz de rectită radică grad 3
(1.7%).
Concluzii: Rezultatele noastre susțin RT-CT definitivă ca tratament standard al CCLA.
201
Results of multidisciplinary treatment of locally advanced cervical cancer,
incorporating MRI-guided brachytherapy
Andreea Marinca1, Irina Iftincăi1, Elena Manea1, Anamaria Constantin2, Manuela Oprișan2,
Irina Butuc2, Mihaela Oprea2, A. Zara2, Diana Tănase1, Alexandra Nițică1, C. Safta1,
Luminița Săvescu1, Cristina Mazilu1, Laura Constantiniu1, Anișoara Anghelache2
1Radiotherapy Department, Iasi Regional Oncology Institute
2Medical Physics Department, Iasi Regional Oncology Institute
Keywords: MRI-guided brachytherapy, cervical cancer
Background: Standard treatment in locally advanced cervical cancer (LACC) is exclusive chemo (CT) –
radiotherapy (RT) and image-guided brachytherapy (BT). However, in most Romanian centers, hysterectomy
is still performed after neoadjuvant RT-CT. In the last 3 years, following implementation of MRI-guided
brachytherapy in our Institute, we gradually tried to abandon completion hysterectomy.
The purpose of this study was to retrospectively evaluate the efficacy and safety results of MRI-guided BT as
part of the multidisciplinary treatment of LACC in our Institute.
Methods: Seventy-eight patients with LACC FIGO stages IB2-IVA were treated with MRI-guided BT using an
MRI-compatible Fletcher-style applicator, between December 2015 and June 2018. All patients received
external beam radiotherapy (EBRT) ± concomitant CT followed by an HDR MRI-guided BT boost.
Results: RT-CT was administered in the neoadjuvant setting in 20 patients (25.6%) and as exclusive treatment
in 58 patients (74.4%). The use of completion hysterectomy progressively declined: 12 patients in 2016, 6
patients in 2017 and 2 patients in 2018. The median total dose from EBRT and BT was 63.2 Gy in the
neoadjuvant setting and 84 Gy in the definitive treatment (in EQD2-10). Concomitant Cisplatin CT was
administered in 72 patients (92.3%), with a median number of cycles of 4 in both the neoadjuvant and
202
exclusive setting. Clinical response is evaluable in in all 58 patients treated with exclusive RT-CT: complete
response in 52 patients (89.7%), partial response in 4 patients (6.9%), regional progression in 1 patient (1.7%)
and distant progression in 1 patient (1.7%). Clinical response significantly correlated with FIGO stage,
minimal dose received by 90% of the high-risk CTV (D90 HR-CTV), concomitant CT administration and with
the number of Cisplatin cycles. Pathologic response is available for 19 of the 20 patients treated with
completion hysterectomy: 10 with pathologic complete response (50%), 6 with isolated tumor cells (30%),
ypT2a1 in 2 patients (10%) and ypT2b in 1 patient (5%). Two patients (10%) had positive resection margins.
At a medium follow-up of 12.8 months (3-34 months), 78.2% were progression-free: 75% in the neoadjuvant
group and 79.3% in the exclusive RT group. At the time of analysis, 17 of the 20 patients (85%) were alive in
the neoadjuvant cohort and 53 of 58 (91.4%) in the definitive RT group. Intestinal and urinary obstructive
severe (grade 3-5) late toxicities were more frequent in combined RT-surgery patients: small intestinal
obstruction 5% vs 1.7%, urinary tract obstruction 15% vs 3.4%, and increased creatinine in 10% vs 0%. In
exclusive RT-CT group, 1 patient (1.7%) experienced grade 3 hematuria and 1 patient (1.7%) a grade 3 rectal
hemorrhage.
Conclusion: Our results support exclusive RT-CT as the standard treatment of LACC.
203
Impactul experienţei în străinătate asupra dezvoltării profesionale
Andreea Meruţă
Spitalul Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri, Bucureşti
Institutul Sânului, Spitalul Monza, Bucureşti
Indiferent de ţara în care îşi desfăşoară pregatirea şi formarea profesională, mulţi chirurgi plasticieni aleg să
meargă în străinătate pentru fellowshipuri şi stagii de observare ce le conferă posibilitatea de a experimentă
sisteme de sănătate diferite şi de a vedea la lucru chirurgi cu experienţă. Un post ca specialist într-un system
de sănătate străin diferă cu mult de statutul de observator sau vizitator, şi în special la început, este un factor
de stress major prin presiunea pe care o pune accesul la anumite investigaţii, mentalităţile diferite ale
doctorilor şi pacientilor, precum şi aşteptările mai mari.
Scopul acestei lucrări este de a prezenta experienţa personală, ca medic resident în România şi Franţa şi mai
târziu ca tânăr medic specialist în România, experienţa mea ca medic specialist în Franţa într-un centru de
oncologie şi impactul asupra dezvoltării mele profesionale după întoarcerea acasă şi reînceperea activităţii
de chirurg plastician generalist şi chirurg al sânului într-un spital public şi unul privat.
204
The impact of foreign experience on professional development
Andreea Meruţă
Clinical Emergency Hospital for Plastic Surgery, Repairs and Burns, Bucharest
Breast Institute, Monza Hospital, Bucharest
Regardless of the country of training, many plastic surgery trainees choose to go abroad for visiting and
fellowships which gives them the opportunity to experience different healthcare systems and practices with
expert surgeons. A job as a specialist doctor in a foreign health system is different, and mostly, in the
beginning, adds a lot of pressure due to the access to investigations, different patient and doctor mentalities,
and higher expectations.
The purpose of this work is to present my personal experience, firstly as a plastic surgery resident in Romania
and in France and later on as a young specialist plastic surgeon in Romania, my experience as a specialist
doctor in France, in an oncology center and the impact on my development after returning home to work in
public and private hospitals, as a general plastic surgeon and as a breast surgeon.
205
Induction chemotherapy (ICT) in cases of advanced and far advanced
squamous cell head and neck cancer
Christian Milewski
ENT – Clinic at Klinikum Frankfurt – Höchst, affiliate hospital with the University of Frankfurt, Germany
Keywords: induction chemotherapy, functional inoperability, locally advanced head and neck cancer
Introduction: The therapy of advanced squamous cell carcinoma of the head and neck tumors remains
controversial because radical surgery is limited and sacrificing or endangering natural speaking, swallowing,
chewing or breathing.
Materials and methods: Between 2001 and 2011 an ICT regimen was given as first line therapy to 162
patients with advanced or far advanced (inoperable) squamous cell carcinoma of head and neck. Four cycles
of Cisplatin and 5-FU (Fluorouracil) had been employed. Each cycle comprising one week 1 x 100 mg/m2
Cisplatin and 5 x 1000 mg/m2 5 – FU i.v. administration and a 3 weeks period of rest. No laryngeal cancer
patients were included in this study.
A special surgical attitude was designed in respect to the biological behaviour of the tumor. Patients with
progressive disease (PD) were not operated upon at all and a chemoradiation treatment was started
immediately. Patients with PR were operated upon in the new border of the tumor together with ND and
chemoradiation subsequently.
The patients with complete remission (CR) after re-imaging and endoscopy were treated with a modified
neck dissection on both sides and no surgery of the primary tumor site but transferred to chemoradiation
without delay.
Results: The primary end point of this feasibility study was the survival time of each group of patients. By the
206
means of the location of the primary tumor the oropharyngeal cancer (n=79 patients) was the largest
subgroup.
The CR rate was 40,5%, PR 40,5% and SD (stable disease) 3,8% and PD 15,2%. The best performance was
noted in the CR group were a 5-years survival rate of more than 50% was obtained. All patients with no
response to chemotherapy died within 2½ years.
Conclusions: Inductive chemotherapy in desperate cases of advanced and far advanced head and neck
cancer patients seems to select a subgroup of patients (CR) which profit from chemoradiation and neck
dissection astonishingly enough, vice versa a group of patients (PD) were treatment options are very limited.
207
Capcane ale radioterapie IMRT în neoplasmul bronhopulmonar - riscul de
toxicitate cardiacă
C.C. Mireştean1, C.G. Buzea1, A.D. Zara1, O.N. Pagute1, Ramona Roman1, Cătălina Teacă1, C. Safta1,
T. Ciobanu1, Ana-Maria Constantin1, Alina Rogojanu1, Irina Butuc1, Manuela Oprisan1,
Emma Birleanu1, Mihaela Oprea1, Silvana Ojica1, D.T. Iancu1,2
1Institutul Regional de Oncologie, Iaşi
2Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa”, Iaşi
Cuvinte cheie: cancer bronhopulmonar, radioterapie, IMRT, inima, organe la risc, toxicităţi
Radioterapia (RT) are un rol major în tratamentul cu viză curativă a cancerului bronhopulmonar. Progresele
tehnologice au permis iradierea cu doze înalte cu potenţial curativ a unui număr mare de pacienţi cu
neoplasme bronhopulmnare local avansate, menţinâd dozele primite de organele critice din proximitate
în limite aceptabile.
Radioterapia cu intensitate modulată (IMRT) îmbunătăţeşte conformarea dozei în jurul volumului ţintă
tumoral reducând doza la ţesutul sănătos prin gradientul dozimetric înalt. Posibilitatea de a trata cu doze
înalte fără a creşte toxicităţile aduce beneficiu teoretic în controlul local cu consecinţe pozitive în
supravieţuirea generală a acestor pacienţi. Doza medie primită de cord (MHD) şi volumele din inimă care
primesc 5Gy (V5), 30Gy (V30) cât şi doza primită de baza cordului au fost asociate cu supravieţuirea
pacienţilor radiotrataţi. Recent a crescut interesul investigării corelaţiei dintre dozele primite de
substructurile anatomice ale inimii şi supravietuire.
Scopul studiului a fost evaluarea tehnicii IMRT din punct de vedere al creşterii riscului de evenimente cardiace
prin creşterea dozelor primite de baza inimii şi de alte structuri ca de exemplu ventriculul stâng, pentru
pacienţii cu neoplasme bronhopulmonare local avansate tratate multimodal cu intenţie curativă. Structurile
208
anatomice ale inimii au fost conturate cu ajutorul ghidului propus de Feng et al. pentru planificarea
radioterapiei neoplasmului mamar.
Pentru 5 cazuri de neoplasm brohnopulmonar local avansat tratate cu intenţie curativă multimodal
(chimioterapie şi radioterapie) prin tehnica 3D conformaţională (3D-CRT) au fost propuse planuri alternative.
Distribuţia de doze imprevizbilă asociată tehnicilor de planimetrie inversă a condus la creşterea dozelor
primite de baza inimii şi de ventriculul stâng, fiind necesară conturarea de rutină a acestor structuri şi
aplicarea unor constrângeri dozimetrice. În cazul în care se alege iradiererea prin tehnica IMRT, riscul de
toxicitate cardiacă poate creşte în special la pacienţii cu supravieţuiri îndelungate.
Pitfall of IMRT radiotherapy for lung cancer - the risk of cardiac events
1Regional Institute of Oncology, Iasi
2“Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Iasi
Keywords: lung cancer, radiotherapy, IMRT, heart, organs at risks, toxicity
Radiotherapy (RT) plays a major role in curative-intent treatment of lung cancer. Advances in radiation
technology have enabled curative-intent doses to be delivered to a larger proportion of locally advanced
patients while keeping doses to normal tissues within accepted safety limits. Intensity-modulated
radiotherapy (IMRT) improves radiotherapy dose conformity around the tumor and spare surrounding
normal structures. This increase in the proportion of patients treated with curative intent is expected to
improve local control, which is known to be associated with better survival. Mean heart doses (MHD) volume
209
receiving 5Gy (V5), 30Gy (V30) and the dose received by the base of heart were associated with patient
survival. There is an interest in investigating how dose-to-anatomical sub-structures of the heart links to
survival.
The purpose of the study was to evaluate if the use of IMRT technique for irradiation with curative intent for
lung cancer increase the risk of cardiac events by increasing doses received by the base of heart and by the
other structures like left ventricle. The anatomical structures of the heart were delineated with the help of
Feng et al. guideline recommended for breast cancer radiotherapy planning.
For 5 cases of locally advanced pulmonary cancer multimodal treated (chemotherapy & radiotherapy) by 3D-
CRT technique with curative intent, alternative IMRT plans were proposed. The unpredictable dose
distribution associated with inverse-planning techniques has led to increased doses to the base of heart and
to the left ventricle. If IMRT technique is used for the multimodal treatment of lung cancer, the heart's
anatomical substructures should be delineated and dosimetric constraints should be applied
210
Looking ahead to the new therapies in small-cell lung cancer in 2018
L. Miron
U.M.Ph. ”Grigore T. Popa” Iasi
Small cell lung cancer (SCLC) is an aggressive neuroendocrine cancer with poor prognosis that remains an
ongoing challenge for treatment. SCLC represents between 13% and 15% of all diagnosed lung cancers
worldwide. It is an aggressive neoplasia, with a 5-year mortality of 90% or more. SCLC is characterized by a 5-
year survival rate of < 7%. Considering that standard treatments have not changed in decades, a deeper
understanding of cellular and molecular mechanisms underlying SCLC initiation, progression, metastasis and
acquisition of resistance is required to improve the available treatment options. In presentation, we focus on
the biology of SCLC, including histo-pathological, molecular and immuno-related factors that can give us
some new ideas and paths in order to develop newer more effective treatments.
Rovalpituzumab tesirine is a first-in-class antibody-drug conjugate directed against delta-like protein 3

(DLL3), a novel target identified in tumour-initiating cells and expressed in more than 80% of patients with
small-cell lung cancer. Small cell lung cancer (SCLC) accounts for ~15% of lung cancer with no approved
therapies in ≥ 3rd line (3L) patients (pts). In 3L pts, historical data demonstrate a median overall survival (mOS)
of 4.7 mo and a best overall response of 18%; no historical data exist for objective response rate (ORR).
Rovalpituzumab tesirine (Rova-T™) is an antibody-drug conjugate targeting Delta-like 3 protein (DLL3), an
atypical Notch ligand that is highly expressed in SCLC but not normal tissue. The study TRINITY was an open-
label, single-arm, phase 2 study of Rova-T in adult patient with DLL3-expressing SCLC Rova-T demonstrated
antitumor activity and a favourable benefit/risk profile in ≥ 3 lines in SCLC patients, with clinically meaningful
median overall survival (mOS) and median progression free survival (mPFS).
The in August 2018, The Food and Drug Administration FDA has granted an accelerated approval to single-
211
agent nivolumab (Opdivo®) for the treatment of patients with small cell lung cancer (SCLC) with disease
progression following platinum-based chemotherapy and 1 other line of therapy. The approval is based on
the durability of responses in the phase I/II CheckMate-032 trial, in which the objective response rate (ORR)
was 12% (95% CI, 6.5-19.5) for nivolumab after platinum-based chemotherapy and 1 other prior line of
therapy in 109 patients, according to the new label. This response rate consisted of partial responses (11%)
and a complete response (0.9%). The median duration of response (DOR) was 17.9 months (95% CI, 7.9-42.1),
with 62% of patients continuing to respond at 12 months and 39% still responding at 18 months.
Atezolizumab (Tecentriq®) is a fully humanized, engineered monoclonal antibody of IgG1 isotype against the
protein programmed cell death-ligand 1 (PD-L1). The addition of atezolizumab to chemotherapy in the first-
line treatment of extensive-stage small cell lung cancer resulted in significantly longer overall survival and
progression-free survival than chemotherapy alone
In a phase III study IMpower133, patients were randomly selected to receive carboplatin and etoposide with
either atezolizumab or placebo for four 21-day cycles in an induction phase and then to receive the same
treatment during a maintenance cycle until toxicity was unacceptable, there was disease progression, or the
treatment showed no additional benefit. Overall survival (OS) and progression-free survival (PFS) were the
dual primary end points. The phase III IMpower133 study recently met its coprimary endpoints of overall
survival (OS) and progression-free survival (PFS) at its first interim analysis. The study demonstrated that first-
line treatment with the combination of atezolizumab plus chemotherapy (carboplatin and etoposide)
helped patients with extensive-stage small cell lung cancer live significantly longer compared to
chemotherapy alone. The atezolizumab-based combination improved progression-free survival (PFS)
compared to chemotherapy alone. Safety for the atezolizumab and chemotherapy combination appeared
consistent with the known safety profile of the individual medicines, and no new safety signals were
identified with the combination.
Conclusion: In 2018, significant progress has been made in the systematic treatment of SCLC that are likely
to change everyday practice.
212
Evoluţia pacienţilor cu leucemie acută mieloblastică FLT3-ITD pozitivă -
Experienţa de un an a Clinicii de Hematologie I.R.O. Iaşi
Petronela-Viviana Mohilitchi2, A.V. Cianga1,2, A. Gluvacov2, Alina Dascalu2, Elena Albu1,2,
C. Dănăilă1,2, Angela Dăscălescu1,2
1Universitatea de Medicină “Grigore T. Popa” Iaşi, Departament Hematologie
2Institutul Regional de Oncologie Iaşi, Clinica Hematologie
Introducere: Leucemia mieloidă acută (LAM) este o boală heterogenă, cu diverse anomalii genetice și
răspuns variabil la terapie. Analizele citogenetice și de biologie moleculară sunt utilizate în prezent pentru
stabilirea prognosticului bolii. În clasificarea OMS 2017 a leucemiei acute mieloblastice, mutaţia FLT3-ITD a
fost considerată cu prognostic nefavorabil.
Scop: Scopul acestei lucrări îl reprezintă evaluarea impactului prognostic şi evoluţia pacienţilor diagnosticaţi
cu LAM FLT3-ITD+ în cadrul Clinicii de Hematologie I.R.O. Iaşi.
Materiale şi metode: Diagnosticul a fost stabilit prin examinarea citologică şi imunofenotipică a măduvei
osoase hematogene. A fost utilizat ADN-ul extras pentru amplificare PCR (polimerase chain
reaction), continuată cu migrare electroforetică în gel de agaroză, conform protocolului laboratorului de
biologie moleculară din I.R.O. Iași. Duplicarea internă în tandem (ITD) în genele tirozin kinazei-3 sunt cele mai
frecvente anomalii moleculare dobândite în leucemia acută mieloblastică. Am determinat statusul
mutaţional FLT3-ITD la un număr de 165 de pacienți cu AML nou diagnosticaţi (70 în 2017 și 90 în 2018) din
care s-au pozitivat 35 cazuri pentru această mutaţie (15 în 2017 și 20 în 2018).
Rezultate şi concluzii: Asemeni studiilor de specialitate, şi pacienţii diagnosticaţi în clinica de Hematologie

I.R.O. Iaşi au avut un prognostic nefavorabil comparativ cu pacienţii care nu au prezentat această mutaţie.
213
The development of patients with acute myeloblastic leukemia FLT3-ITD
positive - One year of experience in Hematology Department of R.O.I. Iasi
Petronela-Viviana Mohilitchi2, A.V. Cianga1,2, A. Gluvacov2, Alina Dascalu2, Elena Albu1,2,
C. Dănăilă1,2, Angela Dăscălescu1,2
1University of Medicine “Grigore T. Popa” Iasi, Department of Hematology
2Regional Oncology Institute Iasi, Department of Hematology
Introduction: Acute Myeloblastic Leukemia (AML) is a heterogenic disease, with multiple genetic anomalies
and variable therapy response. Cytogenetic and molecular biology analysis are currently utilised in
establishing disease’s prognostic. In 2017 WHO’s classification of acute myeloblastic leukemia, the FLT3-ITD
mutation was considered an unfavourable prognosis.
Purpose: The aim of this study is to assess the prognosis’ impact and the evolution of patients diagnosed
with AML in our Hematology Department of R.O.I. Iasi.
Materials and methods: The diagnosis was established by cytological and immunophenotypically
examination of bone marrow. The extracted DNA was used to polymerase chain reaction (PCR) amplification,
followed by electrophoretic migration in agarose gel, according to the protocol of the molecular biology
laboratory in IRO Iasi. Internal tandem duplication (ITD) in the tyrosine kinase-3 genes are the most
common molecular abnormalities acquired in acute myeloblastic leukemia. We determined the mutagenic
status of FLT3-ITD in 165 newly diagnosed AML patients (70 in 2017 and 90 in 2018) of which 35 cases were
positive for this mutation (15 in 2017 and 20 in 2018).
Results and conclusion: Like the studies, the patients diagnosed in the Hematology Clinic R.O.I. Iasi had an
unfavourable prognosis compared to patients who did not show this mutation.
214
Factori predictivi pentru marginea de rezecţie microscopic pozitivă
secundară metastazectomiei hepatice
E. Moiș1,2, C. Puia1,2, N. Al-Hajjar1,2, Ana-Maria Cosma1, R. Urs2, Luminiţa Furcea1,2, F. Graur1,2
1Universitatea Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”
2Institutul Regional Gastroenterologie Hepatologie “Prof. O. Fodor”, Secția Chirurgie Generală, Cluj-Napoca, România
Cuvinte cheie: metastazectomie hepatică, R1, R0, rezecţie
Obiectiv: Marginea de rezecție negativă (R0) este gold standardul intervențiilor oncologice. Primul obiectiv
al studiului a fost identificarea factorilor care influențează apariția marginii de rezecție microscopic pozitivă
în metastazectomia hepatică. Al doilea obiectiv a fost verificarea legăturii dintre marginea de rezecţie R0/R1
și probabilitatea supraviețuirii.
Metoda: Au fost incluși în studiu 75 de pacienți care prezentau metastaze hepatice, operaţi între Ianuarie
2011 și Decembrie 2015 în Institutul nostru. Incidenţa marginii de rezecţie R1 și impactul său asupra
supraviețuirii după rezecţia oncologică a fost studiată alături de alți factori care ar putea determina R1 pozitiv.
O distanță de ≤ 1 mm între tumoră și marginea de rezecţie a fost definită ca R1.
Rezultate: Rata R1 a fost de 36% (27 de pacienți). Dintre factorii studiați (vârsta, gen, tip de rezecţie, număr
și dimensiunea metastazelor), nici unul a fost semnificativ statistic pentru apariţia marginilor R1. Nu au fost
diferențe statistic semnificative pentru supraviețuirea la 5 ani între grupurile R0/R1 (p = 0.781).
Concluzii: Supraviețuirea la 5 ani după metastazectomia hepatică nu este influențată de marginea de

rezecţie (R0/R1).
215
Predictive factors for microscopically positive resection margins after liver
metastasectomy
E. Moiș1,2, C. Puia1,2, N. Al-Hajjar1,2, Ana-Maria Cosma1, R. Urs2, Luminiţa Furcea1,2, F. Graur1,2
1"Iuliu Haţieganu" Medicine and Pharmacy University
2 Regional Institute of Gastroenterology Hepatology "Prof. O. Fodor ", General Surgery Section, Cluj-Napoca, Romania
Keywords: liver metastasis, R1, R0, resection
Purpose: A negative (R0) resection margin is the gold standard for any oncologic surgery. The primary
outcome of the study was to observe the factors that influence the apparition of the microscopically positive
resection margins in liver metastasectomy. The second outcome was to determine overall survival
comparing R1/R0.
Methods: The study includes 75 patients with liver metastasis operated between January 2011 and
December 2015 in our Institute. The incidence of R1 margins and its impact on the survival rates after
oncologic surgical resection were investigated along with the factors that determine positive R1. A distance
≤ 1 mm between the tumor and the resection margin was defined as R1.
Results: The rate of R1 was of 36% (27 patients). Among the factors that were studied (age, sex, type of
liver resection, number and dimension of the metastasis), none was found to be statistically significant in
predicting R1 margins. There were no statistically significant differences between patients with R1 to those
with R0 (p= 0.781) regarding survival at 5 years.
Conclusions: Survival at 5 years after liver metastasectomy is not influenced by the margins of resection
(R1/R0).
216
Studiu retrospectiv al pacienților cu neoplasm colorectal metastatic tratați
cu bevacizumab în Institutul Regional de Oncologie Iași
Diana Moisuc1, I. Prutianu1, Andreea Herciu2, Elena Gafton2, B. Gafton1
1Universitatea de Medicină și Farmacie ‘’Grigore T. Popa’’ Iași
2Institutul Regional de Oncologie Iași
Cuvinte cheie: neoplasm colorectal metastatic, Bevacizumab, chimioterapie
Introducere: Neoplasmul colorectal reprezintă a treia neoplazie ca incidență la nivel mondial pentru ambele
sexe, după cel bronhopulmonar și cel mamar. Aproximativ 20% din cazuri sunt diagnosticate în stadiul IV,
rata de supraviețuire la 5 ani fiind de 13%. În combinație cu chimioterapia, bevacizumab și-a dovedit
eficacitatea în trialurile clinice prin creșterea supraviețuirii generale, a timpului până la progresie și a ratei de
răspuns.
Material şi metodă: Am analizat retrospectiv datele pacienților diagnosticați cu neoplasm colorectal stadiul
IV care au fost tratați cu bevacizumab și chimioterapie în cadrul Institutului Regional de Oncologie Iaşi în
perioada 2014-2017. Analiza face referire la intervalul de vârstă la care apare această patologie, distribuția pe
sexe, comorbiditățile asociate, efectele secundare, regimul chimioterapic asociat și beneficiul clinic obținut.
Actualul studiu poate ajuta la identificarea un potențial marker predictiv pentru bevacizumab.
Rezultate şi concluzii: Am identificat incidența, frecvența și severitatea efectelor secundare ale

Bevacizumab în combinație cu chimioterapia, intervalul până la prima sau a doua progresie, durata media
de tratament cu bevacizumab și supraviețuirea generală. Deși Bevacizumab îmbunătățește supraviețuirea
generală, nu toți pacienții tratați cu această moleculă prezintă beneficii clinice. Identificarea acestor pacienți
este dificilă din cauza faptului că încă nu există un biomarker predictiv pentru terapia antiangiogenică.
217
Retrospective study of patients with metastatic colorectal cancer treated
with bevacizumab in the Regional Institute of Oncology Iasi
Diana Moisuc1, I. Prutianu1, Andreea Herciu2, Elena Gafton2, B. Gafton1
1”Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy Iasi
2Regional Institute of Oncology Iasi
Keywords: metastatic colorectal cancer, bevacizumab, chemotherapy
Background: Colorectal cancer represents the third neoplasia worldwide for both sexes, after lung and
breast cancer. Approximately 20% of cases are diagnosed in stage IV and 5 years survival rate is 13%. In
combination with chemotherapy, bevacizumab has demonstrated efficacy in clinical trials by increasing
overall survival, time to progression and response rate.
Material and method: We analyzed retrospectively the data from patients diagnosed with stage IV
colorectal cancer who were treated with bevacizumab and chemotherapy at the Regional Institute of
Oncology Iasi during 2014-2017. The analysis refers to the age, gender distribution, associated comorbidities,
side effects, associated chemotherapy regimen and clinical benefit obtained. The current study may help in
identifying a potential predictive marker for bevacizumab.
Results and conclusions: We identified the incidence, frequency and severity of side effects of bevacizumab
in combination with chemotherapy, the time to first or second progression, the duration of treatment with
bevacizumab and overall survival. Although bevacizumab improves overall survival, not all patients treated
with this molecule have clinical benefits. Identifying these patients is difficult because there is still no
predictive biomarker for antiangiogenic therapy.
218
Psihoterapia durerii pacientului oncologic
Adina Moraru
Centrul de Radioterapie ”Amethyst”, Otopeni
Cuvinte cheie: cancer, depresie, anxietate, psihoigienă, psihoterapia durerii
Introducere: Cercetarea de faţă își propune să investigheze rolul psihoterapiei durerii pacientului oncologic,
evaluând în același timp şi progresele înregistrate de către pacienţi în urma tratamentului terapeutic.
Obiectivele cercetării vizează identificarea principalelor nevoi psihologice ale bolnavilor de cancer, precum
şi identificarea măsurilor de psihoigienă și a tehnicilor psihoterapeutice, care pot contribui la diminuarea
durerii psihosomatice. Durerea este o manifestare clinică multidimensională, întâlnită în majoritatea bolilor
neoplazice și care, prin persistența ei, conduce la alterarea psihicului, a calității vieții bolnavului. În cazul
bolilor neoplazice, durerea poate fi determinată de apariția formațiunii tumorale la un anumit nivel, de
dezvoltarea leziunilor metastatice pe parcursul evoluției tumorale, ea poate apărea postoperator sau în urma
tratamentului radio și/sau chimioterapic.
Materialele şi metodele utilizate în cadrul cercetării de faţă îmbină atât metode calitative cât şi cantitative:
interviul clinic, teste și scale clinice, observația clinică, grupuri de suport, exerciții de respirație și control al
emoțiilor și durerii, hipnoză și relaxare ericksoniană, tehnici de iertare, tehnici neurolingvistice, producții
grafice (desene, jurnale intime, etc). În acest context, am ales o populaţie de 100 de bolnavi de cancer care
au fost chestionaţi cu privire la simptomele, durerile psihosomatice și nevoile lor psihologice.
Rezultate: Cercetarea s-a realizat în 2 faze, aşa încât, iniţial s-au identificat nevoile psihologice ale bolnavilor
de cancer, urmând ca apoi să se analizeze rezultatele obţinute înainte şi după susţinerea programului
terapeutic. De exemplu: trezirea speranței, a optimismului, a interesului pentru viață, împăcarea cu frica de
moarte, îmbunătățirea complianței terapeutice, etc.
219
Discutii: Problematica psihoterapiei durerii în cazul bolnavilor de cancer reprezintă o reală preocupare în
cadrul societăţii actuale, în care incidența cazurilor de cancer este alarmant de mare, iar starea psihică a
pacienţilor este deplorabilă. Cei mai mulţi dintre pacienţi nu ştiu să se îngrijească de propria igienă mintală,
iar starea lor de sănătate poate suferi deteriorări profunde atât la nivel psihologic cât și somatic.
Concluziile cercetării au evidenţiat faptul că programul terapeutic îmbunătăţește starea psihologică a

bolnavului de cancer şi remediază semnificativ simptomele de depresie și anxietate în urma tratamentelor
radio şi chimioterapeutice.
Pain management psychotherapy for cancer patients

Adina Moraru
Radiotherapy Center "Amethyst", Otopeni
Keywords: cancer, depression, anxiety, mental hygiene, pain management psychotherapy
Introduction: This research aims at investigating the role of pain management psychotherapy for cancer
patients, while also assessing the progress made by patients as a result of the therapeutic treatment.
The research objectives seek to identify the main psychological needs of cancer patients, as well as the
mental hygiene measures and psychotherapeutic techniques which may contribute to minimizing
psychosomatic pain. Pain is a multidimensional clinical manifestation common in most neoplastic diseases
which, due to its persistence, leads to alteration of the patient’s psyche and their quality of life. In neoplastic
diseases, pain may arise from a tumour forming in certain body parts, from developing metastatic lesions
throughout the tumour progress, or as a result of surgery, radiotherapy and/or chemotherapy.
The materials and methods used for this research combine qualitative and quantitative methods: clinical
220
interview, clinical tests and scales, clinical observation, support groups, breathing exercises, pain
management and emotional control exercises, Ericksonian hypnosis and relaxation, forgiveness techniques,
neuro-linguistic techniques, graphic output (drawings, diaries, etc). In this context, we selected a population
of 100 cancer patients who were questioned about their symptoms, psychosomatic pain and psychological
needs.
Outcome: The research was conducted in 2 stages: first, the psychological needs of cancer patients were
identified, then the results obtained prior to and after the therapeutic program were analysed. For example:
awakening hope, optimism, interest in life, coming to terms with the fear of death, improvement of
therapeutic compliance, etc.
Discussions: The issue of pain management psychotherapy for cancer patients is a real concern in today’s
society, where cancer incidence is alarmingly high and the patients’ mental condition is deplorable. Most
patients do not know how to take care of their own mental hygiene, and their health status may suffer severe
deterioration, both psychologically and somatically.
The conclusions of the research revealed that the therapeutic program improves the psychological well-
being of the cancer patient and significantly reduces the symptoms of depression and anxiety following
radiotherapy and chemotherapy.
221
Particularităţi clinico-terapeutice în cancerul gastric local avansat în
chirurgia de urgenţă
Iulia Munteanu1, Alina Solonţanu1, C. Burcoveanu1, Adriana Pricop2, C. Dogaru1, S. Pădureanu1,
Ana Maria Rotaru1, N. Hanganu1
1Clinica IV Chirurgie, Spitalul “Sf. Spiridon”, Iaşi
2Clinica de Radiologie şi Imagistică Medicală, Spitalul “Sf. Spiridon”, Iaşi
Cuvinte cheie: neoplasm gastric stenozant, anemie paraneoplazică, fistula digestivă
Introducere: Pentru ilustrarea aspectelor clinico-terapeutice ale pacienţilor cu cancer gastric avansat
internaţi în urgenţă, prezentăm cazul unui pacient cu neoplasm gastric local avansat.
Material şi metodă: Pacient N.G., sex masculin, 63 de ani, se prezintă în urgenţă pentru dureri epigastrice,
greaţă, vărsături, scădere ponderală, scaune melenice; examenul clinic - palparea decelează o formaţiune
epigastrică dură (7-8 cm) şi investigaţiile paraclinice sunt sugestive pentru formaţiune tumorală gastrică
stenozantă, sângerăndâ. Se intervine chirurgical, intraoperator decelându-se o formaţiune gastrică
stenozantă cu invazie pancreatică, se practică gastrectomie subtotală paleativă cu anastomoză tip Reichel-
Polya, drenaj 2 tuburi.
Evoluţie postoperatorie lent favorabilă, marcată de apariţia următoarelor complicaţii: fistulă stercorală prin
necroza de colon transvers, evisceraţie blocată şi dehiscenţă de plagă operatorie; s-au practicat 3
reintervenţii, cu realizarea unei colostome terminale pe colon transvers. Pacientul se externează cu stare
clinică staţionară după 42 de zile de spitalizare, cu un decont de cheltuieli în valoare de 59.669 RON.
La 3 săptămâni de la externare pacientul se reinternează cu evisceraţie blocată şi dehiscenţă de plagă

operatorie pentru care se realizează a 4-a reintervenţie cu evoluţie ulterioară favorabilă; pacientul a fost
direcţionat câtre Secţia Oncologie în vederea terapiei adjuvante.
222
Rezultate: Acest caz este sugestiv pentru studiul factorilor predictivi al complicaţiilor postoperatorii în
cancerul gastric local avansat - T4, vârsta > 60 ani, comorbidităţi asociate, anemia paraneoplazică.
Concluzii: Cancerul gastric local avansat necesită intervenţii chirurgicale laborioase, cu spitalizare
îndelungată şi costuri aferente importante. Susţinem elaborarea unui program de screening naţional pentru
depistarea în stadii precoce a neoplaziilor gastrice la persoanele cu risc.
Clinical and therapeutic particularities in local advanced gastric cancer in

emergency surgery
Iulia Munteanu1, Alina Solonţanu1, C. Burcoveanu1, Adriana Pricop2, C. Dogaru1, S. Pădureanu1,
Ana Maria Rotaru1, N. Hanganu1
1IV Surgery Clinic, "St. Spiridon" Hospital, Iasi
2Radiology and Medical Imaging Clinic, "St. Spiridon" Hospital, Iasi
Keywords: gastric neoplasia with stenosis, paraneoplasic anemia, digestive fistula
Introduction: To illustrate the clinical and therapeutic aspects of patients with advanced gastric cancer who
are hospitalized in emergency, we present the case of a patient with local advanced gastric neoplasia.
Material and method: Pacient N.G. male, 63-year-old, is in urgent need for epigastric pain, nausea, vomiting,
weight loss, melenic stools; clinical examination – palpation: a hard epigastric formation (7-8 cm) and
paraclinical investigations are suggestive for a gastric bleeding tumor with stenosis. Intraoperative surgery
occurs with a gastric stenosis formation with pancreatic invasion; palliative suboptimal gastrectomy with
Reichel-Polya anastomosis, drainage of 2 tubes is performed. Slightly favourable postoperative progression,
marked by the following complications: stercular fistula by transverse colon necrosis, blocked evisceration
223
and dehiscence of operative wound; 3 reinterventions were practiced, with the realization of a terminal
transverse colon colostoma. The patient is discharged after 42 days of hospitalization with a cost
reimbursement of 59.669 RON. At 3 weeks after discharge, the patient is reinstated with blocked evisceration
and dehiscence of the surgical wound for which a fourth reintervention is performed with favourable later
evolution; the patient was referred to the Oncology Department for adjuvant therapy.
Results: This case is suggestive for the predictive factors of postoperative complications in advanced local
gastric cancer - T4, age > 60 years, associated comorbidities, paraneoplastic anemia.
Conclusions: Advanced local gastric cancer requires laborious surgery with long-term hospitalization and
important costs. We support the development of a national screening program for early detection of gastric
neoplasia in people at risk.
224
Abordarea terapeutică personalizată a cancerelor tegumentare -
experienţa personală a ultimilor 5 ani
V. Terezia Mureşan
Spitalul Orăşenesc Cugir, Alba, România
Cuvinte cheie: abordare terapeutică personalizată, cancere tegumentare, prognostic
Cancerele tegumentare reprezintă o patologie diversă, întâlnită cu o frecvenţă destul de ridicată în arealul
geografic al oraşului Cugir. Reprezentând o patologie de graniţă între chirurgie şi dermatologie, aceste
cancere rareori beneficiază de un protocol standardizat de tratament. În perioada octombrie 2014 -
octombrie 2018, în Spitalul Orăşenesc Cugir au fost tratate 143 de cazuri de tumori cutanate de diferite
etiologii (carcinoame spinocelulare, bazocelulare, melanoame), încercându-se urmărirea unui protocol de
diagnostic şi tratament care să respecte stadardizarea, dar să fie adaptat fiecărui caz în parte. Obiectivul
principal al unei astfel de abordări terapeutice îl constituie îmbunătăţirea prognosticului pe termen lung al
acestor pacienţi.
225
Tailored approach treatment of skin cancers:
personal experience of the last five years
V. Terezia Mureşan
Municipality Hospital of Cugir, Alba, Romania
Keywords: tailored therapeutic approach, skin cancers, prognostic
Skin cancers represent a very heterogenous pathology, encountered with high frequency in the geographic
area of Cugir. As they represent a borderline pathology situate between dermatology and surgery, these
cancers seldom follow a standardized protocol of diagnosis and treatment. In the period October 2014 -
October 2018, a number of 143 skin cancers were treated in Municipality Hospital of Cugir (basal cell
carcinoma, spindell cell carcinoma, malignant melanoma). We tried to follow a standard protocol for
diagnosis and treatment of these cases and in the same time trying to have a tailored approach to every case.
The main objective of this type of approach is represented by the improvement of the long term outcome of
these patients.
226
Calitatea vieţii pacienţilor cu cancer - analiza cazuisticii personale
V. Terezia Mureşan
Cuvinte cheie: medicina paliativă, cancer, calitatea vieţii
Medicina paliativă tinde să îşi facă un loc tot mai stabil în rândul specialităţilor din România. Printre multe
alte domenii de activitate, medicina paliativă are ca domeniul de activitate creşterea calităţii vieţii pacienţilor
cu boli cronice progresive. Deşi este greu de acceptat termenul de calitate a vieţii la un pacient cu cancer, s-
a constatat prin studii extinse faptul că îmbunătăţirea calităţii vieţii acestor pacienţi nu se rezumă doar la
sancţiunea chirurgicală sau oncologică a acestor patologii, ci presupune incursiuni în sferele psihice,
emoţionale şi spirituale ale fiecărui pacient. Înţelegerea acestor aspecte particulare ale fiecărui pacient s-au
dovedit cu impact pozitiv asupra tot ceea ce înseamnă măsurători de calitate a vieţii. Menţionez experienţa
personală cu privire la elaborarea unui algoritm de tratament şi comunicare cu pacienţii bolnavi de cancer,
algoritm a cărui evaluare a dovedit creşterea calităţii vieţii pacienţilor cu cancer.
227
Cancer patients quality of life - personal experience analysis
V. Terezia Mureşan
Keywords: palliative medicine, cancer, quality of life
Palliative medicine tries to make a stable place among medical specialties in Romania. Among other activity
domains, palliative medicine has as main objective increasing the quality of life of patients with progressive
chronic diseases. Although the term of quality of life is very difficult to be accepted for a cancer patient, large
studies in the literature showed that the life of cancer patients goes far beyond surgical and oncological
treatment and it involves deep incursion in psychological, emotional and spiritual area of every patient.
Understanding these particular aspects of every patient proved to have a positive impact upon every
parameter of quality of life. I present the personal experience regarding the elaboration of a complex
algorithm of treatment and communication with cancer patients. The evaluation of this algorithm proved to
determine the increase of quality of life of cancer patients.
228
Comunicarea cu pacienţii bolnavi de cancer - aspecte psihologice şi
spirituale
V. Terezia Mureşan
Cuvinte cheie: cancer, impact psihologic şi spiritual, lupta
Cancerul este considerat una dintre cele mai proaste diagnostice. Vestea că o persoană este bolnavă de
cancer poate reprezenta începutul unui dezastru. De multe ori, metodele convenţionale de tratament
eşuează în a-şi îndeplini scopul, deoarece pacientul refuză să mai lupte. Având în minte acest adevăr,
comunicarea dobândeşte un rol din ce în ce mai important în abordarea acestor pacienţi. Înţelegerea
impactului psihologic şi spiritual al acestui diagnostic asupra pacienţilor poate reprezenta soluţia victoriei
împotriva cancerului. Prezenţa diferitelor strategii de comunicare utilizate în spitalul nostru, folosite în scopul
ajutării pacienţilor să lupte împotriva acestei patologii.
229
Communicating with cancer patients - psychological and spiritual aspects
V. Terezia Mureşan
Keywords: cancer, psychological and spiritual impact, fight
Cancer is considered the worse diagnostic possible. The news that a person has cancer can represent the
beginning of a disaster. Many times, the conventional therapeutic methods fail because the patient refuses
to fight. Having in mind this truth, communication receives a more important role in the therapeutic
approach of cancer patients. Understanding the psychological and spiritual impact of cancer diagnostic
upon patients, can become the key of the victory in the war against cancer. We present different strategies
of communication used in our hospital, in order to help the patients to fight against the disease.
230
Evaluarea ganglionilor - indicator de calitate în chirurgia
cancerului de colon
Ana-Maria Muşina, I. Huţanu, I. Radu, B. Filip, Maria-Gabriela Aniţei, A. Pantazescu, N. Ioanid,
D. V. Scripcariu, Mihaela Mădălina Gavrilescu, Mihaela Buna-Arvinte, M. Hogea, O. Miron,
R. Vieriu, A. Pănuţa, Vanda Moraru, Alexandra Avram, Mihaela Spînu, Bianca Milea, Ana Grigoraş,
Irina Lupu, N.S. Ioanid, A. Costan, I. Ciobanu, F. Akhad, C. Toma, D. Buzu, T. Ursuleanu, V. Scripcariu
Clinica I Chirurgie Oncologică, Institutul Regional de Oncologie Iași
Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași
Cuvinte cheie: cancer colon, ganglioni, chirurgie
Introducere: Cancerul colorectal este o problemă majoră de sănătate publică. Pentru a confirma ganglionii
limfatici negativi sunt necesari minim 12 ganglioni identificaţi. Evaluarea calității în chirurgia colonului este
importantă, iar necesitatea unor indicatori de calitate sistematizați este necesară. Ganglionii limfatici asociaţi
chimioterapiei neoadjuvante pentru stadiul III în cancerul de colon are impact asupra supraviețuirii globale
a pacienților. Examinarea statusului ganglionar reprezintă un indicator pentru caracteristicile pacientului,
chirurgului și spitalului. Alți indicatori de calitate pot fi: mortalitatea, durata spitalizării > 30 de zile, fistulele
anastomotice care pot necesita readmisie, infecția chirurgicală și minim 12 ganglioni limfatici pe specimenul
chirurgical.
Material şi metode: Am realizat un studiu retrospectiv care a includ pacienții operați pentru cancer de colon.
Toți pacienții au fost diagnosticați pe baza unei colonoscopii complete cu confirmare histopatologică prin
biopsie și CT pentru stadializare. Rezecția chirurgicală a fost efectuată de chirurgi cu experiență în chirurgia
cancerului colorectal într-un centru cu volum crescut. Statusul ganglionilor pozitivi și negativi a fost analizat
în relaţie cu factorii care pot influența numărul acestora.
231
Rezultate: Studiul a inclus pacienți cu o predominantă în stadiul II-III TNM. Tipul anatomopatologic
predominant a fost adenocarcinomul. Numărul mediu de ganglioni limfatici identificați pe specimenul
chirurgical a fost de 24, cu un număr semnificativ mai mare pentru tumorile localizate pe colonul drept (p <
0.05). Stadiul avansat al tumorii și numărul crescut de limfatici pozitivi au fost factorii prognostici negativi ai
cancerului de colon.
Concluzii: Standardizarea rezultatelor în chirurgia colonului ar putea permite auto-evaluarea centrelor

medicale cu scop de a îmbunătăți tratamentul chirurgical, cu rezultate mai bune în supraviețuirea pacienților.
Lymph nodes evaluation - quality indicator in colon cancer surgery

Ana-Maria Muşina, I. Huţanu, I. Radu, B. Filip, Maria-Gabriela Aniţei, A. Pantazescu, N. Ioanid,
D. V. Scripcariu, Mihaela Mădălina Gavrilescu, Mihaela Buna-Arvinte, M. Hogea, O. Miron,
R. Vieriu, A. Pănuţa, Vanda Moraru, Alexandra Avram, Mihaela Spînu, Bianca Milea, Ana Grigoraş,
Irina Lupu, N.S. Ioanid, A. Costan, I. Ciobanu, F. Akhad, C. Toma, D. Buzu, T. Ursuleanu, V. Scripcariu
Ist Surgical Oncology Unit, Regional Institute of Oncology Iasi
Keywords: colon cancer, lymph nodes, surgery
Introduction: Colorectal cancer is a major public health problem. A minimum of 12 lymph nodes are
required in order to confirm the negative lymph nodes. Quality assessment in colon surgery is important and
the necessity of systematized quality indicators is more significantly. Lymph nodes status associated with
neoadjuvant chemotherapy for stage III colon cancer is quality indicator with impact on overall survival of
the patients. Lymph node status examination represent a function for patient, surgeon and hospital
characteristics. Other quality indicators can be: mortality, length of stay > 30 days, anastomotic leakage that
232
may require readmission, surgical site infection, and more than12 lymph nodes on the surgical specimen.
Methods: We perform a retrospective study that included patients operated for colon cancer. All patients
were diagnosed based on a complete colonoscopy with histopathologic confirmation on biopsy and a CT
scan for staging. Surgical resection was performed by surgeons with experience in colorectal cancer surgery
in a high-volume center. Total, positive and negative lymph nodes status were analyzed associated with
factors that can influenced the number.
Results: Study included patients with a majority in stage II-III TNM. Predominant pathological type was
adenocarcinoma. Medium number of lymph node identified on surgical specimen was 24, with a significantly
higher number for tumors localized on right colon (p < 0.05). Advanced tumor stage and the increased
number of positive lymph were negative prognostic factors in colon cancer.
Conclusions: Defining standard surgical results for colon surgery could allow the possibility for center auto-
evaluation in order to improve the surgical treatment, with better results in patients survival.
233
Particularităţi de diagnostic clinic şi imagistic ale
limfoamelor primitive cerebrale
Anca Nicolescu, Ana Maria Vlădăreanu, H. Bumbea, I. Dumitru, Diana Cisleanu, Irina Voican,
T. Sultan, Cristina Enache
Clinica de Hematologie, Spitalul Universitar de Urgenţă, Bucureşti, România
Cuvinte cheie: limfom, diagnostic, imunofenotipare, imagistică
Limfomul primitiv cerebral (LPC) reprezintă o variantă rară de limfom extranodal, care afectează creierul,
leptomeningele, ochiul sau maduva spinării, fără evidenţa unei afectări sistemice, având ca factor major de
risc imunodeficienţă. Clinico-patologic există 5 entităţi distincte prin care limfoamele primitive cerebrale se
pot manifesta. În cazul limfoamelor primitive cerebrale se impune un diagnostic cât mai rapid şi precis, cu
scopul de a iniţia cât mai prompt terapia specifică. Importanţa majoră în diagnosticul LPC o au noile tehnici
imagistice, cât şi analiza biochimică, histologică şi imunofenotipică a lichidului cefalo-rahidian. În lucrarea de
faţă sunt prezentate câteva cazuri individuale din experienţa Clinicii de Hematologie S.U.U.B., ce au prezentat
particularităţi de diagnostic şi management terapeutic. În prezent imunofenotiparea rămâne metoda de
elecţie în depistarea celulelor neoplazice la nivelul LCR, cu sensibilitate şi specificitate net superioară
citologiei. Cazurile pacienţilor la care celulele tumorale nu ajung în LCR reprezintă o provocare, în această
situaţie metodele precum examenul imagistic şi biopsia stereotaxică rămân singurele cu rol în diagnostic.
234
Clinical presentation and diagnosis particularities of primary central
nervous system lymphoma
Anca Nicolescu, Ana Maria Vlădăreanu, H. Bumbea, I. Dumitru, Diana Cisleanu, Irina Voican,
T. Sultan, Cristina Enache
Hematology Department, University Emergency Hospital, Bucharest, Romania
Keywords: lymphoma, diagnosis, immunophenotyping, imaging
Primary central nervous system lymphoma (PCNSL) is an uncommon variant of extranodal nonHodgkin
lymphomas that involves the brain, leptomeninges, eyes or spinal cord without evidence of systemic disease,
having the immunodeficiency the most notable risk factor for its development. Five distinct
clinicopathological entities have been described. An early, rapid and precise diagnosis is mandatory, to
promptly initiate specific therapy. A major breakthrough in the early diagnosis of PCNSL is represented by
the new imaging techniques (CT scan, MRI, PET-CT, PET-MRI) beside biochemical analysis, histopathological
examination and immunophenotyping of CSF. There are presented same individual cases from the SUUB
Hematology Department experience, with clinical, diagnostic and therapeutically approach particularities.
Today, immunophenotyping remains the elective method of detection of neoplastic cells in the
cerebrospinal fluid with sensitivity and specificity superior to cytology. A challenge in diagnosis represent
those cases in which the neoplastic cells are not present in the CSF, therefore the only methods available
remain imaging techniques and stereotaxic biopsy.
235
Particularităţi ale chirurgiei tumorale pelvi-abdominale genitale
C.C. Nistor-Ciurba, D.T. Eniu, I.M. Gale, A. Şerban Grigore
U.M.F. "Iuliu Haţieganu" Cluj-Napoca, Catedra de Chirurgie şi Ginecologie Oncologică
Institutul Oncologic "Prof.Dr. Ion Chiricuţă" Cluj-Napoca
Cuvinte cheie: chirurgie pelvi-abdominală, tumori pelvi-abdominale
Introducere: Chirurgia tumorală pelvi-abdominală poate ridica serioase probleme de tehnică chirurgicală,
mai ales în cazul tumorilor voluminoase, fie ele şi nemaligne. Lucrarea îşi propune să prezinte experienţa
autorilor priviind provocările acestei chirurgii, posibile accidente/complicaţii, folosind iconografie
intraoperatorie personală.
Material şi metodă: Prezentarea unor situaţii din cazuistica personală, însoţite de iconografie, analiza
statistică primară pe această cazuistică.
Rezultate: În ciuda problemelor de tehnică chirurgicală, mortalitatea perioperatorie a fost 0, complicaţii

urologice postoperatorii - 0, trombembolice - 0, TVP - 1, infecţii postoperatorii de plagă - 5, pe tot lotul studiat.
Concluzii: În ciuda provocărilor de tehnica chirurgicală, rezolvarea chirurgicală a acestor tumori pelvi-
abdominale a fost sigură, cu un minim de complicaţii postoperatorii.
236
Particularities of genital pelvic-abdominal tumor surgery
C.C. Nistor-Ciurba, D.T. Eniu, I.M. Gale, A. Şerban Grigore
U.M.Ph. "Iuliu Haţieganu" Cluj-Napoca, Department of Surgery and Oncology Gynecology
Oncological Institute "Prof.Dr. Ion Chiricuţă" Cluj-Napoca
Keywords: pelvic-abdominal surgery, pelvic-abdominal tumors
Introduction: Tumor-abdominal tumor surgery can raise serious surgical problems, especially in the case of
bulky tumors, whether they are non-malignant. The paper aims to present the authors' experience regarding
the challenges of this surgery, possible accidents / complications, using personal intra-operative
iconography.
Material and method: Presenting situations from personal case, accompanied by iconography, primary
statistical analysis on this case.
Results: Despite the problems of surgical technique, perioperative mortality was 0, postoperative urological
complications -0, thromboembolic -0, TVP-1, post-operative plague infections - 5, throughout the studied
group.
Conclusions: Despite the challenges of surgical technique, the surgical resolution of these pelvic-abdominal
tumors was safe with minimal postoperative complications.
237
A Literature review of Rectal Cancer Biomarker for radiosensitivity
W.L. Ong, T. Frunză, D. Dimofte
Keywords: rectal cancer, radiotherapy, biomarker
Neoadjuvant chemoradiation (nCRT) for the management of patients with locally advanced rectal cancer
(LARC) introduces a wonderful result in downsizing and down staging of the tumor even achieves
pathological complete response (pCR). Unfortunately, the response of individual tumors to the nCRT is varied
from complete response to no response (~10%). Multiple individual studies have attempted with the goal of
identifying predictors of a response to chemoradiation in patients with LARC. But there are no validated
biomarkers available in clinical practices to predict an individual's response to nCRT.
In this literature review, we discuss the current status of the biomarkers available in an attempt to predict the
response to nCRT for LARC. An exhaustive search was performed of PubMed with a combination of the
following key terms: “rectal cancer”, “biomarker”, “radiotherapy”. A total of 146 studies was collected from 01
January 2013 to 20 August 2018. Our study mainly focus on biomarkers present in tumor tissue cells. All the
review studies and studies with biomarkers in plasma were excluded.
The titles, date of publication, main biomarker, type of Biomarker, mechanism of action, size of the study
group (sample), type of sample, the regimen for Radiotherapy (+/- Chemotherapy), tumor regression
standard, method of assessing the biomarker and the result were gathered. The biomarkers further divided
into their function’s groups (genes, regulating protein in apoptosis and etc.). We attempted to search a
promising pathway and for some highly sensitive and specific biomarkers to individualised and optimised
patient treatment with LARC.
238
Strategii terapeutice de prevenire și atenuare a complicațiilor
cardiovasculare la pacientul oncologic
Anca Ouatu1,2, Daniela Maria Tănase1,2, Codruţa Bădescu1,2, Nicoleta Dima1,2, C. Rezuş1,2,
Mariana Floria1,2
1Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași
2Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Sf. Spiridon” Iași
Cuvinte cheie: cardioprotecție, antracicline, fracția de ejecție, insuficiență cardiacă
Introducere: Terapia de cardioprotecție depinde de numeroase variabile cum ar fi: bolile cardiovasculare
preexistente, controlul slab al factorilor de risc cardiovasculari sau tratamentul cu antracicline.
Material și metodă: Tratamentul cardiovascular poate fi administrat profilactic, mai ales la pacienții sub
tratament cu antracicline, sau cu scop curativ la cei ce prezintă creșterea nivelului troponinei, scăderea fracției
de ejecție (FE) sau apariția fenomenelor de insuficiență cardiacă în timpul chimioterapiei. Profilaxia
cardiotoxicității induse de trastuzumab impune evaluarea funcției cardiace înaintea chimioterapiei și
administrarea inhibitorilor de enzimă de conversie a angiotensinei (IECA). Analogii pirimidinici determină
angină pectorală, modificări ischemice electrocardiografice, aritmii chiar la pacienți cu coronare normale,
fiind necesară corecția agresivă a factorilor de risc cardiovasculari.
Rezultate: Cele mai eficace medicamente fac parte din clasa IECA, blocanți ai receptorilor de
angiotensinogen, beta-blocante, statine dar și agenți chelatori de fier intracelular.
Concluzii: Pacienții oncologici sub tratament prezintă numeroase complicații cardiovasculare, fiind necesară
abordarea multidisciplinară atât pe termen scurt cât și pe termen lung.
239
Therapeutic strategies for preventing and reducing cardiovascular
complications in cancer patients
Anca Ouatu1,2, Daniela Maria Tănase1,2, Codruţa Bădescu1,2, Nicoleta Dima1,2, C. Rezuş1,2,
Mariana Floria1,2
1University of Medicine and Pharmacy ”Grigore T. Popa” Iasi
2Clinical Regional Emergency Hospital ”St. Spiridon” Iasi
Keywords: cardio protection, anthracycline, ejection fraction, heart failure
Introduction: Cardio protection therapy depends on many variables such as preexisting cardiovascular
disease, poor control of cardiovascular risk factors, or anthracycline treatment.
Material and method: Cardiovascular treatment can be prophylactic, especially for patients with
anthracycline, or curative therapy in those with troponin elevation, ejection fraction (FE), or cardiac failure
during chemotherapy. Trastuzumab-induced cardiotoxicity prophylaxis requires cardiac function evaluation
prior to chemotherapy and the use of angiotensin converting enzyme (ACE) inhibitors. Pyrimidine analogues
cause angina pectoris, ischaemia-related electrocardiographic abnormalities and arrhythmias, even in
patients with normal coronary arteries, an aggressive correction of cardiovascular risk factors being required.
Results: The most effective drugs are in the IECA class, angiotensinogen receptor blockers, beta-blockers,
statins and intracellular iron-chelating agents.
Conclusions: Oncological patients undergoing treatment have numerous cardiovascular complications,

requiring a multidisciplinary approach both in the short and long term management.
240
Tratamentul cu nilotinib în leucemia granulocitară cronică:
hepatoxicitatea şi eficienţa terapeutică – caz clinic
Monica-Daniela Pădurariu-Coviţ1, Gabriela Dorohoi1, I. Antohe1,2, Angela Dăscălescu1,2,
C. Dănăilă1,2
1Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popaˮ Iaşi
2Institutul Regional de Oncologie Iaşi, Hematologie, Institutul Regional de Oncologie Iași, România
Cuvinte cheie: Nilotinib, răspuns molecular profund
Introducere: Nilotinib este un inhibitor de tirozin kinază de generația a doua care, conform rezumatului
caracteristicilor produsului oferă posibilitatea de oprire standardizată, reglementată a tratamentului în baza
unui studiu de înregistrare.
Material și metodă: Pacientul B.I., 27 ani, se adresează medicului de familie pentru simptomatologie
generală, efectuează analize uzuale care decelează hiperleucocitoză cu neutrofilie. Medulograma arată o
măduvă hiperplazică, seria granulocitară este predominantă cu toate etapele de maturație, examenul
citogenetic din aspirat medular evidențiază prezența cromozomului Philadelphia. Depistarea translocației
BCR-ABL și a transcriptului este examenul decisiv. Diagnosticul pozitiv este de leucemie granulocitară cronică
faza cronică cromozom Philadelphia pozitiv. Conform ghidurilor am considerat Nilotinib cea mai bună
opțiune terapeutică. Pe parcursul tratamentului a dezvoltat reacție adversă la Nilotinib – sindrom de
hepatocitoliza grad 3, fapt care a impus scăderea dozelor, fiind menținută această doza până în prezent.
Rezultate: Se obține răspuns molecular major, apoi se obține și se menține răspuns molecular profund.
Concluzii: Pacientul se află de 2 ani în tratament cu Nilotinib, este în răspuns molecular profund susținut de
1 an și luăm în calcul posibilitatea de a opri tratamentul la 3 ani de la inițiere.
241
Nilotinib therapy in chronic myeloid leukemia: hepatotoxicity and
therapeutic response - clinical case
Monica-Daniela Pădurariu-Coviţ1, Gabriela Dorohoi1, I. Antohe1,2, Angela Dăscălescu1,2,
C. Dănăilă1,2
2Regional Institute of Oncology Iasi, Hematology, Regional Institute of Oncology Iasi, Romania
Keywords: Nilotinib, deep molecular response
Introduction: Nilotinib is a second-generation tyrosine kinase inhibitor which, according to the Summary of
Product Characteristics offers the possibility of standardized, controlled treatment stoppage based on a
registration study.
Material and methods: The patient B.I., 27 years old, is addressed to the physician for general
symptomatology, usual tests detect hyperleukocytosis with neutrophilia. Bone marrow aspirate shows a
hyperplasic marrow, the granulocyte series is predominant with all stages of maturation, the cytogenetic
examination of medullary aspiration reveals the presence of the Philadelphia chromosome. The detection of
the BCR-ABL translocation and the transcript is the decisive exam. The positive diagnosis is Chronic
Granulocytic Leukemia Chronic Phase Philadelphia Chromosome positive. According to the guidelines, we
considered Nilotinib the best therapeutic option. During the treatment, he developed an adverse reaction
to Nilotinib - grade 3 liver cytolysis syndromes, which required dose reduction, he maintain this dose to date.
Results: He obtained a major molecular response, then a deep molecular response.
Conclusions: The patient has been on Nilotinib for 2 years, has had a 1-year deep molecular response and
we consider the possibility of stopping the treatment 3 years after initiation.
242
Tratamentul cu carfilzomib – un inhibitor de proteasom inovativ pentru
mielomul multplu refractar/recăzut
Monica-Daniela Pădurariu-Coviț1, Laura Popa1, Gabriela Dorohoi1, Alina Dascălu1, A. Gluvacov1,
Elena Albu1,2, Angela Dăscălescu1.2, C. Dănăilă1,2
2Institutul Regional de Oncologie Iaşi, Hematologie, Institutul Regional de Oncologie Iași
Cuvinte cheie : Carfilzomib, mielom multiplu
Introducere: Mielomul multiplu reprezintă proliferarea neoplazică a unei clone de plasmocite. Terapia
standard este o combinație a următoarelor clase de medicamente: inhibitori de proteasom,
imunomodulatori și corticosteroizi. Carfilzomib este un inhibitor de proteazom de a doua generație utilizat
în mielomul multiplu refractar/recăzut. Spre deosebire de Bortezomib, mecanismul de acțiune al
Carfilzomibului este particular prin legarea ireversibilă la locusul chemotripsin-like al proteasomului, cu un
risc redus de dezvoltare a polineuropatiei periferice.
Material și metodă: Am analizat un lot care cuprinde 24 de pacienți cu mielom multiplu refractar/recăzut
aflați în evidența Clinicii Hematologie Iaşi la care s-a introdus Carfilzomib.
Rezultate: Au fost urmăriți 24 de pacienți aflaţi în tratament cu Carfilzomib. Am studiat următorii parametri:
numărul de linii terapeutice anterioare (mediana 3 linii – maxim - 8 linii, minim - 2 linii), perioada liberă de
tratament până la introducerea noilor molecule, răspunsul terapeutic.
Concluzii: În urma tratamentului cu Carfilzomib, la majoritatea pacienților s-a evidențiat atât un răspuns
terapeutic superior, prin scăderea proteinelor totale și a componentului monoclonal, cât și unul clinic prin
îmbunătățirea calității vieții, exprimat prin creșterea supraviețuirii fără progresie, o rată mai mică a efectelor
adverse și a toxicității medicamentoase.
243
Carfilzomib therapy - an innovative proteasome inhibitor for
refractory/relapsed myeloma
Monica-Daniela Pădurariu-Coviț1, Laura Popa1, Gabriela Dorohoi1, Alina Dascălu1, A. Gluvacov1,
Elena Albu1,2, Angela Dăscălescu1.2, C. Dănăilă1,2
2Regional Institute of Oncology Iasi, Hematology, Regional Institute of Oncology Iasi
Keywords: Carfilzomib, multiple myeloma
Introduction: Multiple myeloma represents a neoplastic proliferation of a plasma cell clone. Current
standard therapy consists of a combination of the following classes of agents: proteasome inhibitors,
immunomodulators and corticosteroids. Carfilzomib is a second-generation proteasome inhibitor used in
refractory/relapsed multiple myeloma. Unlike Bortezomib, its mechanism of action is represented by
irreversible binding to the chemotripsin-like locus of the proteasome. Carfilzomib is also associated with a
reduced risk of peripheral polyneuropathy.
Materials and methods: We evaluated a group of 24 patients with refractory/relapsed multiple myeloma
that were treated with Carfilzomib in the Hematology Clinic of the Regional Institute of Oncology Iasi.
We studied the following parameters: the number of previous therapeutic lines (median 3 lines - maximum
- 8 lines, minimum - 2 lines), progression free survival up until introduction of Carfilzomib in treatment,
therapeutic response with Carfilzomib.
Conclusions: After treatment with Carfilzomib most patients have shown a better therapeutic response, a
decrease in total protein count and monoclonal component, but also better clinical outcomes expressed by
prolonged progression-free survival, improved quality of life, a lower rate of adverse effects and drug toxicity.
244
Clinical, biological and therapeutical challenges and controversies of
Haemostasis in cancer patient
Alina Mihaela Pascu1, V. Poroch2, Claudia Gavriș1, A. Bărăcan1
1Faculty of Medicine, ”Transilvania” University of Brasov and Clinical Emergency County Hospital of Brasov, Romania
2Faculty of Medicine, “Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy Iasi and Palliative Care Compartment, Regional Institute of Oncology
Iasi, Romania
The interference of malignancy and haemostatic system provide the background for an increased risk of
cancer patients to both thrombosis and haemorrhage.
Haemorrhaging occurs in approximately 6%-10% of patients with advanced cancer, representing an

immediate cause of death in some patients, resulting from local vessel damage and invasion or from systemic
processes such as disseminated intravascular coagulopathy (DIC) or abnormalities in platelet functioning
and number, providing clues in tailoring management.
On the other hand, consistent reported data provide considerable evidence that in patients with cancer,
blood coagulation is shifted in the direction of a prothrombotic state. Cancer itself and anti-cancer
treatments are associated with a state of hypercoagulability, driven in part by the release of procoagulant
factors from malignant tissue as well as by inflammation driven activation of endothelial cells, platelets, and
leukocytes.
While cancer cells are able to activate the coagulation system, the hemostatic factors play a role in tumor
progression. Activated coagulation proteins not only contribute to clinical thrombotic manifestations but
also serve as growth factors to tumor and endothelial cells. In addition, proteins released by the tumor, such
as cytokines [microparticles (MP) released from cancer cells, mucins, podoplanin, plasminogen activator
245
inhibitor-1 (PAI-1), cancer procoagulant (CP), damage-associated molecular patterns (DAMPs), vascular
endothelial growth factor (VEGF), basic fibroblast growth factor, and granulocyte colony stimulating factor
(G-CSF) tumour-derived platelet agonist, neutrophil extracellular traps (NETs), adhesion molecules, tumour
necrosis factor alpha (TNF-α), interleukins IL-1β, IL-6] can activate the coagulation system, imposing a
positive feed-back between cancer and coagulation.
Also actively investigated is the issue of identifying new biomarkers – soluble P-selectin (sP-selectin),
prothrombin fragment 1+2 (PF1+2), D-dimer, high sensitivity C-reactive protein (hs-CRP), podoplanin,
plasma heparanase procoagulant activity, peptides derived from tissue-factor pathway inhibitor 2 (TFPI-2) –
to classify the subjects at a higher risk, thus improving the prevention of thrombohemorrhagic events in
these patients.
The management of thrombosis and hemorrhages in cancer patients can be different. Knowledge is
accumulating on the mechanisms and the effects of the hemostatic system on tumor development
(fibrinogen-like protein 2 (FGL-2)/fibroleukin). Given the role of coagulation proteins in tumour progression,
it has been proposed that they could be targets for the development of new antitumor therapies, opening
the way to develop promising bifunctional therapeutic approaches capable of both attacking the malignant
process and resolving the coagulation impairment.
Our paper provides an overview of the hemostatic complications in cancer, along with the evaluation of the
thrombohemorrhagic risk in oncology, with new insights into the interaction between hemostasis and
cancer biology.
246
Efectele sevofluran asupra izoformelor AKT în celulele mamare normale și
canceroase – studiu molecular
Emilia Patrașcanu1,2, Irina Ristescu1,2, Crina Tiron3, A. Tiron3, Paula Postu3, E. Carasevici3,
Ioana Grigoraș1,2
1Universitatea de Medicină și Farmacie"Grigore T. Popa", Iași, România
2Institutul Regional de Oncologie, Departamentul Anestezie Terapie Intensivă, Iași, România
3Institutul Regional de Oncologie, Departamentul Biologie Moleculară, ”Transcend”, Iași, România
Cuvinte cheie: Sevofluran, AKT, cancer mamar, metastaze
Introducere: Efectele anestezicelor asupra progresiei tumorale sunt intens investigate, dar rezultatele sunt
controversate, iar mecanismele incomplet cunoscute. Promovarea tumorală implică activarea căii moleculare
PI3K/AKT. Izoformele Akt (1,2,3) sunt frecvent amplificate în variate tumori maligne și asociate cu supraviețuirea,
proliferarea și invazia celulelor tumorale.
Obiectiv: Identificarea izoformelor AKT activate de expunerea celulelor tumorale mamare la sevofluran.
Material și metodă: Linii celulare mamare normale MCF10A (ATCC®) și canceroase MDA-MB-231 (ATCC®) au fost
cultivate în 2D (suporturi de plastic aderente) și 3D (matrigel). Grupurile de studiu au fost expuse la diferite
concentrații de sevoflurane (0.5, 2, 3, 4 mM) comparativ cu grupuri control neexpuse. Celulele tratate și netratate cu
sevoflurane (2D şi 3D) au fost evaluate prin microscopie optică și supuse testelor de viabilitate. Analiza expresiei
izoformelor AKT a fost realizată prin imunofluorescență.
Rezultate: Sevoflurane influenţează proliferarea celulelor tumorale și expresia izoformelor AKT dependent de doză.
Concluzii: Concentrații ridicate de sevoflurane activează diferite izoforme AKT și promovează invazia, migrarea și
metastazarea.
247
Effects of sevoflurane on AKT isoforms in normal and breast cancer cells - a
molecular study
Emilia Patrașcanu1,2, Irina Ristescu1,2, Crina Tiron3, A. Tiron3, Paula Postu3, E. Carasevici3,
Ioana Grigoraș1,2
1"Grigore T. Popa" University of Medicine and Pharmacy, Iasi, Romania
2Regional Institute of Oncology, Anaesthesia and Intensive Care Department, Iasi, Romania
3Regional Institute of Oncology, Department of Molecular Biology, TRANSCEND, Iasi, Romania
Keywords: Sevoflurane, AKT, breast cancer, metastasis
Introduction: The effects of anesthetic drugs on cancer progression is under scrutiny, but published data are
controversial and the involved mechanisms unclear. Tumor development implies PI3K/AKT pathway activation.
AKT isoforms (1,2,3) are frequently amplified in various malignant tumors and associated with malignant cell
survival, proliferation and invasion.
Goal: Identification of AKT isoforms activated in sevoflurane exposed breast tumor cells.
Material and method: Normal breast cells MCF10A (ATCC®) and breast cancer cells MDA-MB-231 (ATCC®) were
cultured 2D (standard adhesive culture plastic plates) and 3D (matrigel). Study groups were exposed to
different sevoflurane concentrations (0.5, 2, 3, 4 mM) compared to control unexposed groups. Unexposed and
sevoflurane exposed cells (2D and 3D) were evaluated by optic microscopy and viability tests. AKT isoforms
were assessed by immunofluorescence.
Results: Sevoflurane alters tumor cell proliferation and AKT isoforms expression in a dose-dependent manner.
Conclusions: Increased sevoflurane concentrations activate different AKT isoforms and promote cancer cell
invasion, migration and metastasis.
248
Epiteliomatoza feţei: limite, soluţii şi provocări clinice
Adriana-Ionela Pătraşcu1, Alina-Ioana Grăjdeanu2, Alina Stincanu1, D. Vâţă1,2,
Ioana-Adriana Popescu2, Laura Stătescu1,2, Elena Porumb-Andrese1,2, Laura Gheucă-Solovăstru1,2
1
Clinica Dermatologie, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe “Sf. Spiridon” Iaşi, România
2
Departamentul Dermatologie, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi, România
Cuvinte cheie: neoplazie cutanată, calitatea vieţii, reconstrucţie
Introducere: Neoplasmele cutanate, prin cele trei forme clinice curente - epiteliomul bazocelular, carcinomul
spinocelular si melanomul malign - ocupă primul loc ca frecvenţă în clasamentul tumorilor primare, având un
procent mai mare decât al tuturor celorlalte localizări neoplazice.
Material şi metodă: Datele clinice arată că tumorile keratinocitare pot evolua spre forme agresive, infiltrante,
distructive şi metastazante, trăsături similare cu cele ale oricărei neoplazii. Prevalenţa crescută a cancerului de
piele se datorează unei varietăţi de factori etiologici, precum predispoziţia genetică, expunerea naturală sau
artificială la radiaţii ultraviolete, agenţi cancerigeni, patologiile asociate.
Rezultate: Impactul asupra calităţii vieţii este major, mai ales în cazul localizării faciale. În absenţa diagnosticului
și intervenţiei chirurgicale precoce carcinomul bazocelular (CBC) poate fi invaziv la nivel local şi poate duce la
distrucţia gravă a ţesutului; în formele terebrante sunt afectate structurile musculare şi osoase.
Concluzii: Managementul epiteliomatozei faciale presupune o strânsă colaborare dermatolog- chirurg

plastician pentru alegerea tratamentului optim, sau completarea acestuia atunci când limitele dermatologice
sunt depăşite şi reconstrucţia zonei afectate este necesară. Astfel, conduită terapeutică depinde de
caracteristicile tumorii, vârsta bolnavului, comorbidităţile şi preferinţele acestuia, tratamentele aplicate anterior.
Excizia chirurgicală are avantajul examinării histopatologice şi de asemenea are un rezultat cosmetic bun şi rata
de vindecare de 95%.
249
Face epitheliomatosis: limits, solutions and clinical challenges
Adriana-Ionela Pătraşcu1, Alina-Ioana Grăjdeanu2, Alina Stincanu1, D. Vâţă1,2,
Ioana-Adriana Popescu2, Laura Stătescu1,2, Elena Porumb-Andrese1,2, Laura Gheucă-Solovăstru1,2
1
Dermatology Clinical, ”St. Spiridon” County Emergency Clinical Hospital, Iasi, Romania
2
Dermatology Department, U.M.Ph. Iasi, Romania
Keywords: cutaneous neoplasia, quality of life, reconstruction
Introduction: Cutaneous neoplasms in the three current clinical forms - basal cell epithelioma, spinocellular
carcinoma and malignant melanoma - occupy the first place in the rank of primary tumors, having a higher
percentage than all other neoplastic localizations.
Material and method: Clinical data show that keratinocyte tumors can evolve into aggressive, infiltrating,
destructive and metastatic forms, features similar to those of any other neophyte. The increased prevalence
of skin cancer is due to a variety of etiological factors, such as genetic predisposition, natural or artificial
exposure to ultraviolet radiation, carcinogens agents, associated pathologies.
Results: The impact on quality of life is important, especially for facial localization. In the absence of early
diagnosis and surgery, basal cell carcinoma (CBC) can be invasive at local level and can lead to severe tissue
destruction; in the terrestrial forms this will affect the muscular and bone structures.
Conclusions: The management of facial epitheliomatosis involves the collaboration between dermatologist
and plastic surgeon, for choosing the optimal treatment, or completing it when the dermatological limits are
exceeded, and the reconstruction of the affected area is necessary. Thus, the therapeutic process depends
on the characteristics of the tumor, the age of the patient, the comorbidities and preferences of the patient,
the treatments applied previously. Surgical excision has the advantage of histopathological examination and
also has a good cosmetic result and a healing rate of 95%.
250
Stimulii mecanici controlează creșterea celulară pe axa YAP/TAZ - autofagie
Mariana Pavel-Tanasa1,2, P. Cianga1, Corina Cianga1, Daniela Constantinescu1, Carla F. Bento2,
Maurizio Renna2, David C. Rubinsztein2
1Departamentul de Imunologie, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi, România
2Departamentul de Genetică Medicală, Cambridge Institute for Medical Research, Cambridge, UK
Cuvinte cheie: autofagie, Hippo signalling, cancer, stimuli mecanici
Introducere: Stimulii mecanici generați prin inhibarea proliferării permite celulelor sănătoase să-și înceteze creșterea
și puterea proliferativă atunci când ajung să ocupe tot spațiul care le este alocat. Acest comportament de oprire a
proliferării celulare este întâlnit la majoritatea celulelor epiteliale, mai exact atunci când diviziunea celulară este
stopată pentru a permite inițierea diferențierii celulare. Din punct de vedere patologic, pierderea acestui
comportament de inhibare prin contact duce la creștere celulară necontrolată (caracteristică a tumorilor solide) și
abilitatea crescută a acestora de a invada alte țesuturi (metastazare). Autofagia este o cale importantă de degradare
intracelulară care facilitează supraviețuirea celulelor canceroase mai ales când acestea sunt expuse unor perioade
lungi de ischemie/ hipoxie, situații relevante mediului intratumoral. Prin urmare, este importantă înțelegerea rolului
autofagiei în celule expuse la stimuli mecanici.
Materiale și metode: Pentru studiul autofagiei în celule cultivate la diferite densități, am folosit culturi de MCF10A și
am investigat markerii autofagozomilor (LC3) și ai precursorilor acestora (ATG16L1) prin imunofluorescență și
western-blotting.
Rezultate și concluzii: Astfel am identificat că nivelul autofagiei este redus în condiții 2D și 3D de inhibare a
proliferării celulare. În aceste condiții, factorii co-transcripționali YAP/TAZ din calea de semnalizare Hippo sunt
inactivați, ducând la perturbarea dinamicii citoscheletului de actină ca urmare a reducerii expresiei de miozină II.
Compromiterea nivelului de autofagie prin stimuli mecanici duce la scăderea proliferării celulare și crește
susceptibilitatea acestora în condiții de hipoxie și deprivare de glucoză.
Rezultate obținute în cadrul proiectului STIFFMAG finanțat de către Ministerul Cercetării și Inovării CNCS –UEFISCDI, număr proiect PN-III-P1-1.1-PD-2016-1291, din cadrul PNCDI III.
251
Mechanical cues control cell survival and growth via YAP/TAZ -
autophagy axis
Mariana Pavel-Tanasa1,2, P. Cianga1, Corina Cianga1, Daniela Constantinescu1, Carla F. Bento2,
Maurizio Renna2, David C. Rubinsztein2
1Department of Immunology, ”Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Iasi, Romania
2Department of Medical Genetics, Cambridge Institute for Medical Research, Cambridge, UK
Keywords: autophagy, Hippo signalling, cancer, mechanical cues
Introduction: Mechanical cues generated via contact inhibition enable noncancerous cells to cease proliferation and
growth when they occupy all the space allocated to them, upon reaching confluence. This behaviour of cell proliferation
arrest is typically seen in most epithelial cells, when cell division is stopped and cell differentiation initiated.
Pathologically, loss of contact inhibition leads to uncontrolled cell growth (hallmark of solid tumours) and invasion of
host tissues (hallmark of metastasis). Autophagy is an important degradative intracellular pathway that enables the
survival of cancerous cells during periods of ischemia (both glucose and oxygen deprivation) which are common in the
tumour microenvironment. Therefore, it is important to understand the role of autophagy in contacted-inhibited cells.
Materials and methods: To study the autophagy levels in cells plated at various densities, we cultured MCF10A cells
and investigated the markers of autophagosomes (LC3) and phagophore structures (ATG16L1) by
immunofluorescence and western blot.
Results and conclusions: We identified that the autophagy levels are reduced in contacted-inhibited cells in 2D and
3D-soft extracellular matrix cultures. In these cells, the Hippo signalling co-transcriptional regulators YAP/TAZ are
inactivated, causing loss of F-actin stress fibers due to reduced expression of myosin-II genes. Autophagy compromise
by mechanical cues reduces cell proliferation and increases their sensitivity to hypoxia and glucose starvation.
Acknowledgements: This work was supported by a Romanian grant of Ministry of Research and Innovation CNCS –UEFISCDI, project number PN-III-P1-1.1-PD-2016-1291, acronym
STIFFMAG, within PNCDI III.
252
Confirmarea clinico-imagistică şi anatomo-patologică a unor tumori rare la
nivelul palmei şi a degetelor
Mihaela Perţea1,2, P. Ciobanu2, Alina Mihaela Stan2, Oxana-Mădălina Grosu1,2
1Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi, România
2Clinica de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă, Spitalul Clinic de Urgenţe “Sf. Spiridon” Iaşi, România
Cuvinte cheie: lipom, chist, tenosinovită, neurofibrom, mână
Introducere: Lipomul, chistul de incluziune epidermală, tenosinovita cu “rice bodies” reprezintă forme
tumorale rare, atunci când sunt localizate la nivelul palmei. Neurofibromul la nivelul patului ungveal a fost
descris doar în 9 cazuri în literatură. Scopul studiului este de a aduce în atenţie caracteristicile clinico-imagistice
şi anatomopatologice ale acestor tumori rare de la nivelul palmei şi degetelor.
Material şi metodă: Am luat în studiu un lot de 10 pacienţi, dintre care 8 bărbaţi şi 2 femei. Dintre aceştia în 6
cazuri s-au constat formaţiuni tumorale la nivelul eminenţei tenare, în 2 cazuri masele tumorale cuprindeau
întreaga palmă, într-un caz formaţiunea tumorală era situată supraiacent proiecţiei nervului median la nivelul
pumnului şi mâinii, iar în ultimul caz la nivelul patului ungveal a degetului 2 de la mâna dreaptă. S-au folosit
explorări imagistice: radiografie, ecografie, rezonanţă magnetică (IRM). S-a intervenit chirurgical în toate
cazurile, practicându-se ablaţia formaţiunii tumorale. Examenul anatomopatologic a stabilit diagnosticul de
certitudine.
Rezultate: În 7 dintre cazuri a fost pus diagnosticul de lipom (6 cazuri tenarian şi unul medioplamar). Într-un
caz IRM-ul susţine diagnosticul de tenosinovită cu “rice bodies” şi într-un altul de chist de incluziune epidermală.
În ultimul caz examenul anatomopatologic stabileşte prezenţa neurofibromului de pat ungveal. Recuperarea
postoperatorie a fost completă în toate cazurile. Nu s-a înregistrat în niciun caz recidivă la 2 ani postoperator.
Concluzii: Aceste forme tumorale, deşi rare, trebuie avute în vedere în cadrul diagnosticului diferenţial, atunci
când se constată o masă tumorală la nivelul palmei sau respectiv la nivelul patului ungveal.
253
Clinical, imagistic and pathological confirmation of some rare tumors in
the palm and fingers
Mihaela Perţea1,2, P. Ciobanu2, Alina Mihaela Stan2, Oxana-Mădălina Grosu1,2
1University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa” Iasi, Romania
2Plastic Surgery and Reconstructive Microsurgery Clinic, Emergency Hospital “St. Spiridon” Iasi, Romania
Keywords: lipoma, cyst, tenosynovitis, neurofibroma, hand
Introduction: Lipoma, epidermal inclusion cyst, tenosynovitis with rice bodies represent rare tumors when
they appear in the palm. Ungveal bed neurofibroma counts only 9 cases described in the literature. The aim
of this study is to highlight the clinical, imagistic and pathological characteristics of these rare tumors located
in the palm and fingers.
Material and method: We studied a group of 10 patients, 8 men and 2 women. The tumors were located as:
in 6 cases in the thenar eminence, in 2 cases in the palm, in one case the tumor was overlying the median
nerve projection in the wrist and hand and, in the last case, in the ungveal bed of the second finger of the
right hand. We oriented our diagnosis with the help of radiography, ultrasonography and (magnetic
resonance) MR. In all the cases, we practiced the surgical ablation and the pathology established the
diagnosis certainty.
Results: In 7 cases MR established the diagnosis of lipoma (6 cases in the thenar eminence and one in the
mediopalmar region). In one case, the MR advocated for tenosynovitis with rice bodies and, in another one,
for epidermal inclusion cyst. In the last case, the pathology established the diagnosis of ungveal bed
neurofibroma. The postoperative recovery was complete in all the cases. We had no relapse at 2 years after
surgery.
Conclusions: Although rare, we have to consider these diagnoses within the pale of differential diagnosis in
case of tumor mass in the palm or at the ungveal bed.
254
Carcinoamele tegumentare recidivante sau noi tumori
tegumetare în sfera O.R.L
Cătălina Pintilie, Camelia Tamas, A. Onofrei, L. Durbaca
Clinica O.R.L. Spitalul ”Sfântul Spiridon” Iași
Cuvinte cheie: metacron, carcinom bazocelular, spinocelular
Situațiile unor tumori maligne cu multiple recidive, la intervale de timp relativ scurte, pun probleme legate
de diagnosticarea tumorilor recidivante și tumorile metacrone în sfera ORL.
Această observație a fost prilejuită de tratarea și îngrijirea unui pacient care a fost diagnosticat la 71 de ani
cu carcinom bazocelular regiune geniană dreaptă ce a fost operată și reconstruită cu lambou frontal. La 2 ani
pacientul este diagnosticat cu carcinom bazocelular aripă nazală dreaptă pentru care se practică excizia în
limite de siguranță și reconstrucția regiunii. Același pacient se prezintă după alți 6 ani fiind diagnosticat cu
carcinom bazocelular buză superioară pentru care se practică, de asemenea, excizie în limite oncologice și
reconstrucție. La distanță de 4 ani se prezintă pentru apariția unei formațiuni proliferative la nivelul regiunii
labiale drepte ce se întinde până la nivelul vestibului nazal, pentru care se intervine chirurgical. Actualmente
se prezintă pentru apariția unei formațiuni proliferative la nivel rebordului gingival drept, iar examenul
anatomopatologic relevă prezența unui carcinom spinocelular ce a fost rezecat, indicându-se și radioterapie.
În concuzie este dificil în situația unui pacient cu numeroase recidive tumorale cu un anumit tip de celule
tumorale de a diferenția clinico-imagistic tumorile metacrone în sfera O.R.L.. Biopsia rămâne standardul de
aur pentru diferențierea tumorilor metacrone.
255
Recurrent skin carcinomas or new tegumentary tumors in the ENT sphere
Cătălina Pintilie, Camelia Tamas, A. Onofrei, L. Durbaca
E.N.T. Clinic, ”Saint Spiridon” Hospital Iasi
Keywords: metacron, basal cell carcinoma, spinocellular carcinoma
Situations of multiple malignancies at relatively short intervals pose problems related to the differential
diagnosis between recurrent tumors and metacrone tumors in the ENT sphere.
This observation was occasioned by the treatment and care of a patient who was diagnosed at 71 years with
a basal cellular carcinoma of the genian right region which was operated and reconstructed with a frontal
flap. At 2 years distance, the patient is diagnosed with basal cell carcinoma of right nasal wing for which
excision is performed within safety limits and reconstruction of the region. The same patient was diagnosed
with basal cell carcinoma of the upper lip after a further 6 years, for which oncology excision and
reconstruction were also practiced. At a distance of 4 years, a proliferative formation occurs at the level of the
right lip which extends to the nasal vestibule, for which surgery occurs. Currently, a proliferative formation
occurs at the level of the right gingival rebord, and the anatomopathological examination reveals the
presence of a spinocellular carcinoma that has been resected, indicating and radiotherapy also.
The concussion is difficulty in the case of a patient with recurrent malignant tumors with a certain type of
tumor cell to differentiate clinico-imagistic metacrone tumors in the ENT sphere. Biopsy remains the gold
standard for the differentiation of metacrone tumors.
256
Tumori recidivante sau noi tumori faringolaringiene
Cătălina Pintilie, A. Onofrei, L. Durbaca
Clinica O.R.L. Spitalul ”Sfântul Spiridon” Iași
Cuvinte cheie: metacron, tumoră bază de limbă
Probabilitatea de apariție a unei a doua neoplazii în sfera O.R.L. este între 2% și 6% pe an de la apariția primei
malignități. Unele tumori pot apărea simultan cu tumora primară, sau sincron, atunci când apar în decursul
a 6 luni de la diagnosticarea primei tumori, sau metacron, când apar la mai mult de 6 luni după primul cancer.
În lucrarea de față ne-am propus să prezentăm cazul unei paciente în vârstă de 65 de ani care s-a prezentat
în clinica noastră pentru disfagie şi odinofagie. În urma investigațiilor s-a pus diagnosticul de neoplasm de
bază de limbă stadiul T2N1Mx pentru care a efectuat radioterapie şi chimioterapie cu evoluţie favorabilă. La
4 ani distanță, pacienta se prezintă pentru disfagie, disfonie și dispnee. Astfel se pune problema
diagnosticului diferențial dintre o posibilă recidivă tumorală și existența unei noi formațiuni independente
de aceasta.
În concluzie, examenul imagistic, videofibroscopia și examenul histopatologic certifică existența unei tumori
metacron - un nou carcinom ce a apărut la nivelul aritenoidului drept. Managementul terapeutic în acest
caz este unul dificil, pacienta necesitând începerea efectuării terapiei biologice.
257
Recurrent tumors or new pharyngolaryngeal tumors
Cătălina Pintilie, A.Onofrei, L. Durbaca
E.N.T. Clinic, ”Saint Spiridon” Hospital Iasi
Keywords; metachronous, tongue malignant tumor
The probability of developing a second primary cancer for the initial head and neck cancer is between 2 to 6
percent/year from the first tumor. Subsequent malignancies can be simultaneously, or synchronous,
occurring within 6 months after the first malignancy, or metachronous, cancers develop after more than 6
months from the first malignancy.
In this article we have proposed to present the case of a 65 years old female who has arrived to our clinic with
dysphagia and odynophagia for solid food. After the investigation was conducted, it was settled the
diagnosis of carcinoma at the base of the tongue T2N1Mx. The patient received chemotherapy and
radiotherapy with favorable results. After 4 years she returns with dysphagia, dysphonia and dyspnea. So we
have the differential diagnostic between a tumoral recidive and the existence of a new independent tumor-
metachronous malignancy.
Adequate imaging methods, flexible endoscopy, histopathological examination have established the
diagnosis of metachronous malignancy – new tumor includes the right arytenoids. The management of
these cases is difficult, the patient requiring biological therapy.
258
Provocări diagnostice în neoplazia cutanată
Elena Porumb-Andrese, D. Vâţă, Laura Stătescu, Alina Grăjdeanu, Alina Stancanu,
Adriana Pătraşcu, Laura Solovăstru
1
Clinica de Dermatologie, Spitalul Clinic de Urgență Județean ”Sf. Spiridon", Iaşi, România
2
Departamentul Dermatologie, Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa", România
Neoplazia cutanată este una dintre cele mai frecvente neoplazii întâlnite la om, a cărei incidenţa este în
creştere la nivel mondial. Se estimează că 1 din 5 persoane va dezvolta o neoplazie a pielii. Există trei forme
clinice predominante CBC, CSC şi MM, primele două fiind incluse în categoria NMSC. Deşi este uşor de
recunoscut o leziune cu potenţial malign, de multe ori diagnosticul clinic este dificil fie din cauza întârzierii
prezentării la medic fie din cauza asemănării cu alte afecţiuni non-neoplazice.
Examenul histologic este cel stabileşte diagnosticul de certitudine dar există şi alte examene paraclinice care
pot ajuta în stabilirea conduitei ulterioare, cu posibile aplicaţii pentru noi aplicaţii terapeutice şi care pot
modifica prognosticul pacientului.
259
Diagnostic challenges in cutaneous neoplasia
Elena Porumb-Andrese, D. Vâţă, Laura Stătescu, Alina Grăjdeanu, Alina Stancanu,
Adriana Pătraşcu, Laura Solovăstru
1
Dermatology Clinic, ”St. Spiridon” County Emergency Clinical Hospital, Iasi, Romania
2
Dermatology Department, ”Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Romania
Cutaneous neoplasia is one of the most common neoplasms in humans, whose incidence is on the rise
worldwide. It is estimated that 1 out of 5 people will develop a skin neoplasia. There are three clinical forms
predominant CBC, CSC and MM, the first two being included in the NMSC category. Although it is easy to
recognize a potentially malignant lesion, clinical diagnosis is often difficult either due to a delay in
presentation to a physician or due to similarity with other non-neoplastic conditions.
The histological examination is the one that establishes the diagnosis of certainty, but there are other
paraclinical exams that can help in establishing subsequent behaviour with possible applications for new
therapeutic applications and that can alter the patient's prognosis.
260
Opţiuni de tratament paleativ pentru disfagiile neoplazice
V. Porumb, A. Cozorici, C. Roată, Natalia Velenciuc
Cuvinte cheie: disfagie, paleaţie, gastrostomie percutană endoscopică, protezare esofagiană
Introducere: Disfagia dată de patologia neoplazică din sfera oro-maxilo-facială și de tract digestiv superior
este unul din principalele simptome ale acestor afecțiuni, iar de cele mai multe ori este tratată paleativ.
Material și metodă: Am analizat 484 de cazuri ce au necesitat una din opțiunile de tratament pentru disfagie
(ianuarie 2013 - decembrie 2017). Din numărul total, 248 pacienți au necesitat gastrostomie endoscopică
percutană (PEG) din cauza disfagiei cauzate de neoplazia din sfera oro-maxilo-facială și de tract digestiv
superior, 206 PEG paleativ iar 42 au beneficiat de PEG pre-radioterapie pentru a-și menține cerințele
nutriționale. Complicațiile în lotul cu PEG au fost minore de la supurație de plagă, iritarea tegumentului
peristomal şi țesut de granulație peristomal, până la 2 cazuri care s-au soldat cu perforație de organe ce au
necesitat intervenție chirurgicală. 187 de pacienți au beneficiat de montare de proteza metalică expandabilă,
din care reprotezări 28. Pacienților la care protezarea esofagiană sau PEG nu au putut fi efectuate s-a recurs
la gastrostomie clasică (15 cazuri) sau jejunostomie (34 cazuri).
Concluzii: Rezolvarea disfagiei în aceste cazuri este principalul scop al paleației, aceasta trebuie realizată prin
mijloace cât mai simple, cu efect rapid şi stabil. PEG și protezarea esofagiană cu proteză metalică expandabilă
sunt opțiunile ce trebuie luate în calcul când ne confruntăm cu paleația disfagiei. Calitatea vieții este net
superioară în cazul protezării esofagiene, pacientul putându-se alimenta normal iar PEG este net superior
jejunostomiei clasice pentru că evită o operație clasică cu toate complicațiile asociate.
261
Palliative treatment options for neoplastic dysphagia
V. Porumb, A. Cozorici, C. Roată, Natalia Velenciuc
Keywords: dysphagia, palliative care, endoscopic percutaneous gastrostomy, esophageal stenting
Introduction: The dysphagia from neoplastic pathology in the oro-maxillo-facial aria and upper digestive
tract is one of the main symptoms of these disorders and is often treated palliative.
Material and method: We analyzed 484 cases that required one of the treatment options for dysphagia
(January 2013 - December 2017). From the total cases, 248 patients required percutaneous endoscopic
gastrostomy (PEG) due to dysphagia from neoplasia in the oro-maxillo-facial aria and upper digestive tract,
206 palliative PEG and 42 had pre-radiotherapy PEG to maintain nutritional requirements. Complications in
the PEG group were minor from wound-suppuration, peristomal skin irritation and peristomal tissue
granulation up to 2 cases that resulted in perforation of organs requiring surgical intervention. 187 patients
benefited from expandable metal stents, of which 28 needed additional stenting. Patients in whom stenting
or PEG could not be carried out we had recourse to classical gastrostomy (15 cases) or jejunostomy (34 cases).
Conclusions: Solving dysphagia is the main purpose of palliative care in this case and it should be done with
the simplest, quick and stable effect. PEG and esophageal expandable metallic prosthesis are the options to
be taken into account when dealing with palliative conduct of dysphagia. The quality of life is clearly superior
in stenting, with the patient being able to feed normally, and PEG is clearly superior to classical jejunostomy
for avoiding a classical operation with all associated complications.
262
Digestive cancers and pregnancy - Medical rarities?
D. Predescu, M. Boeriu
“St. Mary” Hospital Bucharest
U.M.Ph. ”Carol Davila”
Keywords: digestive cancers, pregnancy, onco-surgical management
Cases of digestive cancers diagnosed during pregnancy are rare, sporadic reported. Various trials have
highlighted in the last 3-4 decades an explosive increase in digestive malignancies, especially with the
involvement of women in the fertile period between 15-49 years old, with the shift of pregnancy to the age
range of 30-39 years. By analogy with breast cancers, digestive cancers in pregnancy are cancers diagnosed
during pregnancy and in the first year after birth. Of the multiple visceral digestive sites, the most common
neoplasms appear to be in the stomach and rectum colon, with liver and pancreas cancers being
exceptionally reported. The difficulty of diagnosing digestive cancers in pregnancy, characterized by the
presence of a common abdominal location of the pregnant uterus and visceral neoplasia, as compared to all
other cancers, is the consequence of a often concealed signs and symptoms that can be attributed to
pregnancy. The paraclinical assessment of these patients is also difficult, an important indicator of the
opportunity for an investigation or the other being the trimester of pregnancy. Precautions related to
compromising the fetus in indicating an invasive exploration (imagistic, endoscopic, etc.) also delay
diagnosis. Therefore, digestive cancers are diagnosed in pregnancy in advanced stages, usually in the phase
of complications - occlusions, cachexia. Diagnostic and treatment protocols applied to the non-pregnant
patient are not similar to those of pregnancy, most often a multidisciplinary approach involving the
association of oncologist-obstetrician-surgeon-gastro-enterologist-pediatric neonatologist-psychologist
specialized in oncology, together with the patient and her family will be able to define the correct and
balanced approach to the optimal therapeutic plan.
263
Neuropatia indusă de oxaliplatin în cancerul colorectal - factori predictivi
I. Prutianu1, Diana Moisuc1, Adeline Țintilă2, Elena Gafton2, B. Gafton1
1
Universitatea de Medicină și Farmacie ‘’Grigore T. Popa’’ Iași
2
Institutul Regional de Oncologie Iași
Cuvinte cheie: neuropatie, oxaliplatin, cancer colorectal, factori predictivi
Introducere: Neuropatia reprezintă cea mai frecventă formă de toxicitate în urma tratamentului
chimioterapic pe bază de oxaliplatin la pacienții cu cancer colorectal. Neuropatia indusă de oxaliplatin are
potențial ireversibil, afectând calitatea vieții. Întreruperea prematură a tratamentului poate avea efect
detrimental asupra șanselor de vindecare în adjuvanță și a supraviețuirii generale în cadrul bolii metastatice.
Material și metodă: În studiul de față, aflat în desfășurare, au fost înrolați în perioada martie - septembrie
2018, 90 pacienți diagnosticati cu cancer colorectal aflați în tratament de specialitate cu protocoale
chimioterapeutice pe bază de oxaliplatin. Cuantificarea subiectivă a neuropatiei s-a efectuat utilizând
chestionarul EORTC QLQ-CIPN20 în urma semnării consimțământului informat. Au fost analizați factori cu
potențial predictiv precum comorbiditățile (diabet zaharat, alcoolism) și impactul acestora asupra
rezultatelor tratamentului.
Rezultate și concluzii: Analizând datele obținute am identificat prevalența neuropatiei, în grupul de studiu,
factorii predispozanți ai apariției acesteia precum și relația doză-răspuns în urma tratamentului pe bază de
oxaliplatin. Studiul de față deschide noi orizonturi în analiza prospectivă și a înțelegerii cât mai
comprehensive a efectului oxaliplatinului asupra pacienților diagnosticați cu cancer colorectal.
264
Oxaliplatin-Induced Neuropathy in Colorectal Cancer - Predictive Factors
I. Prutianu1, Diana Moisuc1, Adeline Țintilă2, Elena Gafton2, B. Gafton1
1
‘’Grigore T. Popa’’ University of Medicine and Pharmacy Iasi
2
Regional Institute of Oncology Iasi, Romania
Keywords: neuropathy, oxaliplatin, colorectal cancer, predictive factors
Introduction: Neuropathy is the most common form of toxicity of oxaliplatin-based chemotherapy in

patients with colorectal cancer. Oxaliplatin-induced neuropathy has irreversible potential, affecting the
quality of life. Premature discontinuation of treatment may have a detrimental effect on adjuvant healing
chances and overall survival in metastatic disease.
Material and method: In the ongoing study, 90 patients diagnosed with colorectal cancer undergoing
chemotherapy with oxaliplatin were enrolled between March and September 2018. Subjective
quantification of neuropathy was performed using the EORTC QLQ-CIPN20 Questionnaire after the patients
signed the informed consent. Predictive factors such as comorbidities (diabetes mellitus, alcoholism) and
their impact on treatment outcomes were analyzed.
Results and conclusions: Analyzing the data obtained we identified the prevalence of neuropathy in the
study group, the predisposing factors of its occurrence as well as the dose-response relationship following
oxaliplatin-based treatment. This study opens new perspectives in the prospective analysis and
comprehensive understanding of the effect of oxaliplatin on patients diagnosed with colorectal cancer.
265
Proteza esofagiană: convenţională vs umbrela în neoplaziile esofagiene
inferioare şi eso-gastrice
Alina-Ioana Puşcaşu, Andra Pieptu, I.A. Cozorici, T. Frunză, M.G. Dimofte
Institutul Regional De Oncologie, Iasi
Cuvinte cheie: proteze esofagiene, neoplasm esofagian inferior, neoplasm esofagian eso-gastric, complicaţii
Introducere: Obstrucţiile esofagiene maligne reprezintă o patologie frecventă, în creştere, cu prognostic

rezervat, fiind diagnosticate în stadii avansate. Principalul obiectiv al terapiei acestor bolnavi este una paleativă,
necesară fiind rezolvarea disfagiei şi a malnutriţiei.
Material şi metodă: Au fost evaluaţi 218 pacienţi în perioada 2013-2018, protezaţi, internaţi în cadrul I.R.O., Iaşi
cu diagnostic de obstrucţii esofagiene maligne prin: neoplasm esofagian inferior, esocardial, bronhopulmonar
şi mediastinal. Au fost utilizate 195 de proteze convenţionale şi 23 în umbrelă, ambele parţial acoperite. Studiul
nostru şi-a propus să evalueze comparativ eficacitatea protezelor esofagiene convenţionale cu cele în umbrelă
în cazul pacienţilor diagnosticaţi cu neoplasm esofagian inferior şi cel al joncţiunii esocardiale.
Rezultate: Numărul total de pacienţi luaţi în studiu a fost reprezentat de 82 de cazuri cu neoplasm esofagian
inferior şi eso-gastric. Au fost utilizate 64 de proteze esofagiene convenţionale şi 18 în umbrela. Studiul a evaluat
retrospectiv rata de reprotezări (18 cazuri din 82) prezente doar în cazul protezelor convenţionale. Principalele
cauze de reprotezare au fost reprezentate de migrarea protezei esofaginene (7 cazuri) şi de overgrowth tumoral
(11 cazuri).
Concluzii: Analizele efectuate identifică diferenţe semnificative a complicaţiilor post-protezare în cazul celor
două tipuri de proteze, inclusiv diferenţe de funcţionalitate (protezele în umbrelă respectând anatomia normală
eso-gastrică vs riscul de verticalizare al celor convenţionale) ceea ce susţine ideea utilizării predominante a
acestora în cazul pacienţilor cu neoplasm esofagian inferior şi eso-gastric.
266
Conventional vs umbrella esophageal expandable metal stents in inferior
esophagus and eso-gastric cancer
Alina-Ioana Puşcaşu, Andra Pieptu, I.A. Cozorici, T. Frunză, M.G. Dimofte
The Regional Institute of Oncology, Iasi
Keywords: esophageal stents, complication, inferior esophageal cancer, eso-gastric cancer
Introduction: Malignant esophageal strictures are a frequent pathology, with poor prognosis due to
diagnosis in advance stages. The main purpose in these cases is the palliative management of dysphagia
and malnutrition.
Material and methods: We reviewed 218 patients admitted in IRO between 2013 and 2018 with malignant
esophageal stricture secondary to: inferior esophageal, eso-gastric, broncho-pulmonary and mediastinal
neoplasm. In these cases 195 conventional and 23 umbrella stents were used, both partially covered. Our
objective was to compare the efficacy of the conventional metallic stent with the umbrella type stent in
patients diagnosed with inferior esophageal and eso-gastric cancers.
Results: We selected a number of 82 patients with inferior esophageal and eso-gastric cancers. 64
conventional and 18 umbrella stents were used and the post-procedural complication rates were evaluated
retrospectively. There were a number of 18 out of 82 patients that needed re-stenting in the group of patients
with conventional stents, out of which 7 were due to migration and 11 due to tumoral overgrowth.
Conclusion: The analysis proved major differences of post-procedural complication rates between
conventional and umbrella esophageal stents in favour of the later, including functional benefits of the
umbrella type stent (the stent maintains a normal anatomy of the eso-gastric junction vs the risk of
horizontalization of the conventional stent) therefore umbrella stents ?are recommended when considering
esophageal stent placement in inferior esophageal and eso-gastric cancer.
267
The Paget's Disease of the Breast. An Experience Report and
Recent TNM Updates
I. Radu, B. Filip, Maria-Gabriela Aniţei, Ana-Maria Muşina, Mihaela-Mădălina Gavrilescu,
D.V. Scripcariu, Alexandra Antonescu, Alexandra Simona Avram, A. Pănuţa, N. Ioanid, V. Scripcariu
Keywords: Paget's disease, breast cancer, TNM, breast surgery
The Paget's disease of the breast is defined as the presence of neoplastic cells of glandular differentiation,
interspersed between keratinocytes of nipple epidermis, and constitutes approximately 1% of breast cancer
cases.
The differential diagnosis with benign dermatological conditions is very important in this group of patients
because Paget's disease can represent the first sign of an invasive breast carcinoma in patient with no
clinically detectable tumor. In some cases physical and conventional imagistic exams can miss an underlying
incipient breast carcinoma, and therefore a breast MRI should be indicated.
From our 6 year of experience in surgical treatment of breast cancer (more than 1500 patients) we’ve selected
18 patients with breast cancer and concomitant Paget's disease of the breast (nipple-areolar complex).
Hereby, we illustrate the histological and immunochemical characteristics of the breast.
Also since the 8th Edition of TNM Classification was recently published, we would like to emphasize some of
its new updates, especially related to Paget's disease.
268
Particularităţile tratamentului antihipertensiv la pacientul oncologic
C. Rezuş1,2, Codruţa Bădescu1,2, Mariana Floria1,2, Daniela Tănase1,2, Anca Ouatu1,2,
Roxana Gănceanu-Rusu1,2, Nicoleta Dima1,2
1
Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa“ Iaşi, România
2
Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Sf. Spiridon“, Clinica III Medicală, Iaşi, România
Cuvinte cheie: hipertensiune arterială, cardio-oncologie, mortalitate, risc cardiovascular
Introducere: Bolile cardiovasculare şi patologia neoplazică reprezintă principalele cauze de morbiditate şi

mortalitate la nivel mondial. Prelungirea duratei de supravieţuire a condus la creşterea exprimării pe termen lung a
manifestărilor produse de terapia antineoplazică.
Material şi metodă: Am realizat o revistă a literaturii de specialitate din ultimele 2 decenii, reţinând cele mai relevante
dintre studiile publicate cu privire la dezvoltarea cardiotoxicităţii la pacienții care beneficiază de tratament
antiangiogenic. Managementul optim pentru reducerea riscului cardiovascular în hipertensiunea arterială implică
două obiective principale: reducerea ischemiei şi prevenirea evenimentelor cardiovasculare majore (infarct
miocardic, angină instabilă care necesită reinternare şi accidentul vascular cerebral ischemic).
Rezultate: Dacă schemele terapeutice antihipertensive sunt bine studiate şi cuantificate la pacienţii non-oncologici,
pentru pacienţii neoplazici, abordarea este diferită. Nu există dovezi privind eficienţa diferenţiată a medicaţiei
antihipertensive în funcţie de sex. Atingerea valorilor TA ţintă – valori care ar asigura protecţie cardiovasculară
optimă, necesită de cele mai multe ori terapie combinată. Markerii afectării de organ trebuie căutați atât în evaluarea
inițială, cât și pe parcursul tratamentului, iar o reducere a riscului estimat inițial sub tratament fiind nu numai
dezirabilă, ci și posibilă. Tehnicile imagistice utilizate la pacientul neoplazic pentru evidențierea modificărilor
morfologice și funcționale cardiace și vasculare se suprapun peste cele utilizate în general în patologia
cardiovasculară.
Concluzii: Cardio-oncologia reprezintă o disciplină a viitorului, unde rolul echipei pluridisciplinare este esenţial în
269
managementul adecvat al pacientului.
Particularities of antihypertensive treatment at the oncological patient

C. Rezuş1,2, Codruţa Bădescu1,2, Mariana Floria1,2, Daniela Tănase1,2, Anca Ouatu1,2,
Roxana Gănceanu-Rusu1,2, Nicoleta Dima1,2
1
”Grigore T. Popa“ University of Medicine and Pharmacy, Iasi, Romania
2
”St. Spiridon“ Emergency County Clinical Hospital, 3rd Medical Clinic, Iasi, Romania
Keywords: hypertension, cardio-oncology, mortality, cardiovascular risk
Introduction: Cardiovascular diseases and neoplastic pathology are the worldwide leading causes of morbidity and
mortality. Extending survival has led to increased long-term expression of the effects of antineoplastic therapy.
Material and method: We have made a review of the literature from the past two decades, retaining the most
relevant of the published studies on the development of cardiac toxicity in patients receiving antiangiogenic therapy.
Optimal management to reduce cardiovascular risk in high blood pressure involves two main objectives: reduction
of ischemia and prevention of major cardiovascular events (myocardial infarction, unstable angina requiring
reinternment and ischemic stroke).
Results: If antihypertensive therapeutic regimens are well studied and quantified in non-oncological patients, for
neoplastic patients, the approach is different. There is no evidence of differential efficacy of antihypertensive
medication based on sex. Achieving target BP values - values that would provide optimal cardiovascular protection,
most of the time combination therapy being required. Markers of organ damage should be sought both in the initial
assessment and during treatment, and a reduction in the risk initially estimated under treatment is not only desirable
but also possible. The imaging techniques used in the neoplastic patient to highlight morphological, functional
cardiac and vascular changes, overlap with those generally used in cardiovascular pathology.
Conclusions: Cardio-oncology is a discipline of the future, where the role of the multidisciplinary team is essential in
the proper management of the patient.
270
Evaluarea factorilor de risc pentru delirul postoperator la
pacientul oncologic
Irina Ristescu1,2, Georgiana Pintilie2, M. Jitca2, D. Rusu1,2, Mihaela Moscalu3, Ioana Grigoraş1,2
1Clinica Anestezie Terapie Intensivă, Institutul Regional de Oncologie, Iași, România
2Disciplina de Anestezie Terapie Intensivă, Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa”, Iași, România
3Disciplina Informatică Medicală şi Biostatistică, Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa”, Iaşi, România
Cuvinte cheie: delir postoperator, cancer, chirurgie
Introducere: Delirul postoperator (DPO) crește riscul de complicații majore și determină alterarea funcțiilor
cognitive, prelungirea duratei de spitalizare, creșterea costurilor și a mortalității. Identificarea preoperatorie
a factorilor predispozanți are un rol esențial în prevenția DPO.
Obiectiv: Identificarea factorilor de risc pentru DPO la pacienții oncologici.
Material și metodă: După obținerea aprobării Comisiei de etică a I.R.O. Iași, studiul prospectiv observațional
a inclus pacienți oncologici consecutivi vârstnici supuși intervențiilor chirurgicale elective. Factori de risc
investigați: vârsta, nivelul de educație, disfuncția cognitivă (DCP) (test MINI-cog), substanţe toxice, medicație,
deficite senzoriale, comorbiditățile (scor Charlson), scorul ASA, tipul de neoplazie, tipul şi durata intervenției
chirugicale, tipul de anestezie, medicație anestezică, scorul de durere, prezența DPO (scor NU-DESC). Analiza
statistică a utilizat testele t-student, Wilcoxon, Chi pătrat și Fisher iar analiza univariată și multivariată modelul
regresiei logistice.
Rezultate: Din totalul de 131 pacienți înrolați in studiu, 68 (51.9%) au fost diagnosticați cu DCP, definită prin
scor Mini-cog < 3. 113 pacienți au primit anestezie generală și 26 pacienți (23%) au dezvoltat DPO, scor NU-
271
DESC > 2. Analiza multivariată a identificat ca factorilor de predicție scorul Mini-cog OR = 2.63 (1.15-3.99),
desenarea ceasului OR = 2.90 (1.72-9.68), disfuncția renală preoperatorie OR = 2.63 (1.8-8), morfina OR = 2.7
(1.9-8), metoclopramidul OR = 6.6 (2.8-13.4), scorul de durere OR = 1.8 (1-2.6). Scorul Mini-cog < 3 a avut cea
mai mare sensibilitate (73%) și specificitate (51%) pentru predicția DPO.
Concluzii: În grupul studiat DCP a avut o prevalență crescută și a prezis apariția DPO. Considerăm utilă și
fezabilă încorporarea scorului Mini-Cog, ca un instrument de screening a funcției cognitive, în evaluarea
preoperatorie a pacientului oncologic vârstnic.
Postoperative delirium risk factors evaluation in oncologic patients

Irina Ristescu1,2, Georgiana Pintilie2, M. Jitca2, D. Rusu1,2, Mihaela Moscalu3, Ioana Grigoraş1,2
1
Anesthesia and Intensive Care Department, Regional Institute of Oncology, Iasi, Romania
2Anesthesia and Intensive Care Department, ”Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Iasi, Romania
3Medical informatics and Biostatistics Department, ”Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Iasi, Romania
Keywords: postoperative delirium, cancer, surgery
Introduction: Postoperative delirium (POD) is associated with major postoperative complications, cognitive
decline, longer hospital stay, higher medical costs and mortality. Preoperative identification of predisposing
factors has a major role in POD prevention.
Objective: To identify perioperative risk factors for POD in cancer patients.
Methods: After approval by the ethics committee, an observational prospective study was performed in
consecutive elderly oncologic patients scheduled for elective surgery. Evaluated risk factors: age, education,
preoperative cognitive dysfunction (PCD) (Mini-Cog test), substance use, medication, comorbidities
272
(Charlson score), ASA score, type of cancer, surgery type and duration, anaesthesia type, anaesthetic
medication, pain score, POD (NU-DESC score). Statistical analysis used t-Student, Wilcoxon, Chi-square, Fisher
tests for continuous and categorical parameters. Univariate and multivariate analysis used logistic regression
model.
Results: Of 131 patients enrolled, 68 (51.9%) were diagnosed with PCD (Mini-cog score < 3). 113 patients
received general anaesthesia and 26 patients (23%) developed POD (NU-DESC score > 2). In the multivariate
analysis, predictive factors for delirium were Mini-Cog score OR = 2.63 (1.15-3.99), clock draw OR = 2.90 (1.72-
9.68), preoperative renal dysfunction, OR = 2.63 (1.8-8), morphine OR = 2.7 (1.9-8), metoclopramide OR = 6.6
(2.8-13.4), and pain score OR = 1.8 (1-2.6). A Mini-cog score < 3 had the highest sensibility (73%) and
sensitivity (51%) for POD prediction.
Conclusions: PCD had a high prevalence and predicted the emergence of POD in studied group.
Incorporating Mini-Cog as a screening tool for the cognitive assessment, into the preoperative evaluation of
elderly oncologic patients seems valuable and feasible.
273
Efectele expunerii la diferite concentrații de oxigen asupra unui model
experimental de cancer mamar
Irina Ristescu1,2, A. Tiron3, Crina Tiron3, F. Zugun-Eloae1,3, Emilia Pătrăşcanu1,2, E. Carasevici3,
Ioana Grigoraş1,2
1Clinica de Anestezie Terapie Intensivă, Institutul Regional de Oncologie, Iași, România
2Disciplina de Anestezie Terapie Intensivă, Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa”, Iași, România
3Departamentul de Biologie Moleculară, ”Transcend”, Institutul Regional de Oncologie, Iași, România
Cuvinte cheie: hiperoxie, cancer, metastazare
Introducere: Terapia perioperatorie optimă a pacienților oncologici este incomplet definită. Expunerea la
concentrații crescute de oxigen poate fi unul din multiplii factori ce promovează recurența cancerului și
metastazarea. Deși toxicitatea oxigenului este documentată în anumite circumstanțe, implicarea în progresia
cancerului este puțin înțeleasă.
Obiectiv: Investigarea efectelor a diferite concentrații de oxigen asupra cascadei moleculare implicată în
progresia tumorală utilizând modele experimentale in vitro și in vivo.
Material și metodă: 3 linii celulare (epitelială mamară umană MCF-10A, tumorală mamară umană MDA-MD-
231 și murină 4T1) au fost expuse la concentrații de oxigen 21%, 40%, 60% și 80% timp de 8 ore. Speciile
reactive de oxigen (SRO) și viabilitatea celulară au fost măsurate la sfârșitul expunerii și la 48 ore. Linia celulară
4T1 a fost injectată în glanda mamară la 18 șoareci BALB/c, împărțiți ulterior în 3 grupuri: G1-grup control,
G2- grup excizie tumorală la 2 săptămâni, G3 - grup excizie tumorală și expunere la 80% oxigen timp de 8 ore.
Evoluția cancerului (tumora primară, recurența locală, metastazare) a fost evaluată morfopatologic la 6
săptămâni.
Rezultate: Expunerea la oxigen 60% și 80% a determinant creșterea SRO. Viabilitatea celulară nu a fost
274
semnificativ diferită între grupuri. Comparativ cu G1 și G2, grupul G3 a înregistrat o progresie accelerată a
cancerului - recurența locală de mari dimensiuni, creșterea semnificativă a numărului și dimensiunilor
metastazelor hepatice și pulmonare, asociate cu splenomegalie.
Concluzie: Expunerea la concentrații crescute de oxigen pe termen scurt promovează creșterea tumorală pe
un model experimental murin de cancer mamar.
Effects of different oxygen concentration exposure on an experimental

model of breast cancer
Irina Ristescu1,2, A. Tiron3, Crina Tiron3, F. Zugun-Eloae1,3, Emilia Pătrăşcanu1,2, E. Carasevici3, Ioana
Grigoraş1,2
1Anesthesia and Intensive Care Department Regional Institute of Oncology, Iasi, Romania
2Anesthesia and Intensive Care Department "Grigore T. Popa" University of Medicine and Pharmacy, Iasi, Romania
3Regional Institute of Oncology, Department of Molecular Biology, “Transcend”, Iasi, Romania
Keywords: hyperoxia, cancer, metastasis
Introduction: Perioperative care of cancer patients is under scrutiny. Among many factors promoting cancer
recurrence and metastasis, high oxygen concentration exposure is under evaluated. While oxygen toxicity is
documented in several circumstances, its implication in tumor cell growth and progression is poorly
understood.
Goal: To investigate the impact of different oxygen concentrations on molecular cascades involved in tumor
progression using in vitro and in vivo models.
Methods: 3 cell lines (human epithelial mammary cell line MCF-10A, human MDA-MD-231 and murine 4T1
275
breast tumor cell lines) were exposed to 21%, 40%, 60% and 80% oxygen concentration for 8 hours. Reactive
oxygen species (ROS) and cell viability has been measured at the end and 48 hours post oxygen exposure.
4T1 was injected in mammary gland in18 females BALB/c mice, further separated into 3 groups: G1 –control;
G2 – primary tumor removal at 2 weeks post inoculation; G3 - primary tumor removal followed by 80%
oxygen exposure for 8 hours. In all groups cancer progression was assessed at 6 weeks by
morphopathological evaluation of primary tumor, local recurrence and metastasis.
Results: ROS were increased in 60% and 80% oxygen exposure groups. Cell viability was not significantly
different between groups. Compared with both G1 and G2, G3 group showed significantly higher tumor
burden: larger local recurrence and more metastasis (larger number and dimensions) in liver and lungs,
associated with significantly enlarged spleen.
Conclusion: Short term high oxygen concentration exposure modulates molecular cascades to promote
tumor growth of a 4T1-BALB/c murine breast cancer model.
276
Eficiența epinervului și tecii vasculare ca barieră tumorală în tratamentul
chirurgical al sarcoamelor membrelor
C.E. Roată1,2, I.A. Cameniță2, C.N. Dobreanu2, Natalia Velenciuc1,2, G.M. Dimofte1,2, S. Luncă1,2
1Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa”, Iași
Cuvinte cheie: sarcom, barieră tumorală, epinerv, teacă vasculară
Rezecția chirurgicală R0 cu margini largi de rezecție este singura metodă pentru a obține o supraviețuire la distanța
în cazul sarcoamelor membrelor. Dacă pentru sarcoamele cu invazie în structurile vasculare avem ca soluție rezecția
largă (în bloc cu acestea) și reconstrucție vasculară, invazia nervilor impune amputația. Epinervul și teaca vasculară
sunt considerate bariere în fața invaziei tumorale. Pentru sarcoamele dezvoltate în vecinătatea axelor vasculare sau
nervoase includerea epinervului și a tecii vasculare în piesa chirurgicală poate oferi o rezecție cu margini negative.
Scopul studiului este evaluarea la un an și la 3 ani a evoluției locale și la distanță a cazurilor la care s-a practicat rezecția
sarcoamelor în bloc cu teaca vasculară sau epinerv.
Material si metodă: În perioada 2012-2017 în Clinica Chirurgie Oncologică II din cadrul I.R.O. Iaşi au fost operați 38
pacienți cu sarcoame, 34 dintre acestea au fost localizate la membre. La 6 pacienți formațiunile tumorale s-au
dezvoltat în vecinătatea structurilor vasculare sau nervoase și rezecția a fost realizată în bloc cu epinervul sau teaca
vasculară. La toate cazurile marginile de rezecție au fost negative cu limite de rezecție cuprinse între 0,2mm – 7mm
de frontul tumoral. Toți pacienții au beneficiat de radioterapie postoperatorie.
Rezultate: Supraviețuirea la un an de la intervenția chirurgicală a fost de 100%, fără recidivă locală, un pacient
prezentând metastaze la distanță. La 3 ani nu se constată recidivă locală sau metastaze la distanță la pacienții evaluați.
Concluzii: Pentru sarcoamele din vecinătatea structurilor nervoase sau vasculare epinervul sau teaca vasculară oferă
o barieră tumorală și rezecția acestora în bloc cu piesa poate oferi margini negative, cu rezultate la distanță bune.
277
The efficiency of the epineurium and vascular sheath as tumor barrier in
limb sarcomas surgical treatment
C.E. Roată1,2, I.A. Cameniță2, C.N. Dobreanu2, Natalia Velenciuc1,2, G.M. Dimofte1,2, S. Luncă1,2
1Faculty of Medicine ”Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy – Iasi, Romania
Keywords: sarcoma, tumor barrier, epineurium, vascular sheath
Introduction: Wide margin R0 surgical resection is the only method to achieve long-distance survival in limb
sarcomas. If for sarcomas with vascular invasion, resection and vascular reconstruction is possible, the invasion of
nerves requires limb amputation. Epineurium and vascular sheath are considered barriers to tumor invasion. For
sarcomas developed in the vicinity of the vascular or nerve structures, the inclusion of epineurium and vascular
sheaths in the surgical specimen can provide a negative resection margin. The aim of this study is to evaluate at
one and three years the local and distance outcomes of the cases where en block resection of limb sarcomas along
with epineurium and vascular sheath was performed.
Material and method: During a 5-year period (2012-2017), 38 patients with sarcomas, 34 of them located in the
limbs were operated in the Second Surgical Oncologic Clinic of R.O.I. Iasi. In 6 patients, tumors developed in the
vicinity of the vascular or nerve structures and the resection was performed en block with the epineurium or
vascular sheath. In all cases the resection edges were negative with margins ranging from 0.2mm to 7mm from
the tumoral front. All patients received postoperative radiotherapy.
Results: Survival at one year was 100%, without local relapse, a patient presenting distant metastases. At 3 years
no local recurrence or distant metastasis were noticed in the evaluated patients.
Conclusions: For sarcomas developed in the vicinity of nerve or vascular structures, the epineurium or vascular
sheath seems to offer a tumor barrier and their resection en block with the specimen can provide negative
margins with good outcomes.
278
Mass spectrometry imaging - molecular and spatial information for the
characterization of tissue sections
Andreas Römpp
Chair of Bioanalytical Sciences and Food Analysis, University of Bayreuth, Bayreuth, Germany
Keywords: mass spectrometry imaging, tissue imaging, phospholipids, high mass accuracy
Introduction: Mass spectrometry imaging provides spatial and molecular information for a wide range of
compounds. In contrast to most histochemical techniques, mass spectrometry imaging can differentiate
(amino acid) modifications and does not require labelling of compounds.
Material and methods: MS imaging experiments were performed with a high resolution atmospheric-
pressure imaging source (TransMIT, Giessen, Germany) attached to a ‘Q Exactive (HF)’ mass spectrometers
(Thermo Scientific, Bremen, Germany). Mass accuracy was better than 2 ppm (root mean square) under
imaging conditions. Tentative identification based on accurate mass was confirmed by on-tissue MS/MS
experiments.
Results: Phospholpids, peptides and drug compounds were imaged in a wide range of murine and human
tissue samples at a pixel size between 2 and 10 µm. Human tumor tissues were characterized in detail based
on their phospholipid distribution. This provided structural features which were not directly visible in the
histological staining experiments. Phospholipids and smaller metabolites such as nucleic acids and
cholesterol were also imaged in single cells.
The spatial distribution of proteins is investigated by on-tissue digestion and subsequent analysis of the
resulting tryptic peptides. Human gastric cancer tissue was imaged at 50 µm spatial resolution. Numerous
peptides with distinct spatial distributions were identified. A coronal mouse brain section was imaged at a
pixel size of 25 µm. The resulting ion images of tryptic peptides showed excellent correlation with myelin
279
and H&E staining.
MS image analysis for all these experiments showed excellent agreement with histological staining
evaluation. In addition it provided highly specific molecular information that can be used for biological
interpretation.
Conclusions: Mass spectrometry imaging provides molecular/spatial information that is complementary to

histological techniques.
280
Aspecte imagistice care mimează recidiva în două cazuri de glioblastom
radio-chimiotratat, cu supraviețuiri de lungă durată
C. Safta, Diana Tănase, Andreea Marinca
Secția Radioterapie, Institutul Regional de Oncologie Iași
Cuvinte cheie: glioblastom, radio-chimioterapie concomitentă, necroza cerebrală
Introducere: Tratamentul standard al glioblastomului (GB) constă în rezecție chirurgicală maximală urmată de
radio-chimioterapie concomitentă și adjuvantă cu temozolomidă. Cu tratament combinat, supraviețuirea la 5 ani
variază, în funcție de categoria prognostică, între 28% și 3.4%. Urmărirea imagistică post-terapeutică poate ridica
probleme particulare de diferențiere a progresiei/recidivei tumorale de efecte post-terapeutice – pseudoprogresie
și necroză cerebrală.
Materiale și metode: Prezentăm cazurile a două paciente diagnosticate cu glioblastom, prima în 2011 la vârsta
de 34 de ani, cea de a doua în 2014 la vârsta de 52 ani. În ambele cazuri, secvența chirurgicală a constat în rezecție
tumorală completă și a fost urmată de radio-chimioterapie în schema clasică.
Rezultate: La ambele paciente am notat apariția la examinarea IRM la 14, respectiv 7 luni post-terapeutic, a unor
leziuni cerebrale gadolinofile, cu aspecte sugestive pentru recidivă. Încercarea de caracterizare suplimentară prin
spectroscopie a leziunii nou apărute la cea de a doua pacientă a eșuat. La prima pacientă s-a reluat tratamentul cu
temozolomidă, în administrare metronomică, iar leziunile au avut o evoluție regresivă, cu rezoluție completă în 5
luni. La cea de a doua, leziunile au avut o evoluție spontan progresivă, urmată de stabilizare. Ambele paciente sunt
în viață la 7, respectiv, 4 ani de urmărire. Considerăm – retrospectiv – anomaliile imagistice survenite în timpul
urmăririi ca expresia unor leziuni de necroză cerebrală.
Concluzii: Diferențierea între reala recidivă/progresie a GB de modificări post-terapeutice – pseudoprogresie și
necroză cerebrală – reprezintă o provocare nerezolvată în practica clinică, având în vedere și accesul limitat la
tehnicile avansate de IRM și medicină nucleară.
281
“Pseudorecurrence” in two long-term glioblastoma survivors treated with
radio-chemotherapy
Radiotherapy Department, Iasi Regional Oncology Institute
Key words: glioblastoma, radio-chemotherapy, cerebral necrosis
Introduction: The standard treatment of glioblastoma (GB) is maximal safe resection followed by
concomitant and adjuvant temozolomide chemo-radiotherapy. With combined treatment, 5-year overall
survival ranges, depending on the prognostic class, from 28% to 3.4%. Particular challenges in the
differentiation between tumor progression/recurrence and the post-therapeutic effects (pseudoprogression
and cerebral necrosis) may occur during follow-up.
Materials and methods: We report the cases of 2 glioblastoma patients, the first diagnosed in 2011 at the
age of 34 and the second one in 2014 at the age of 52. In both cases, complete tumor resection was followed
by standard radio-chemotherapy.
Results: In both patients, post-therapeutic MRIs revealed new contrast-enhancing lesions suggestive of
recurrence occurring at 14 and 7 months, respectively. In the second patient, the attempt to further
characterize the lesion with MR spectroscopy failed. In the first patient, metronomic temozolomide was
initiated and the lesions regressed, with complete resolution in 5 months. In the second patient, the lesions
had a spontaneous progressive course, followed by stabilization. Both patients are alive at 7 and 4 years of
follow-up, respectively. We retrospectively consider the imaging abnormalities as cerebral necrosis.
Conclusions: Differentiating real GB recurrence/progression from post-therapeutic changes like

pseudoprogression and cerebral necrosis is an unmet need in the clinical practice, considering the limited
access to advanced MRI and nuclear medicine techniques.
282
Carcinom vaginal loco-regional avansat la vârstă tânără – caz clinic
Cuvinte cheie: cancer vaginal, brahiterapie, radioterapie externă
Introducere: Cancerul vaginal este o neoplazie rară, reprezentând 1%-2% din totalul cancerelor ginecologice.
Vârsta mediană la diagnostic este de 60-65 ani. Tratamentul constă în radioterapie externă și brahiterapie.
Rolul chimioterapiei este mai puțin bine definit.
Materiale şi metode: Prezentăm cazul unei paciente în vârstă de 27 ani, diagnosticată în ianuarie 2017 cu
carcinom scuamos slab diferențiat vaginal, stadiul IIIB FIGO. Examinarea clinică a relevat o formațiune
vegetantă pe peretele lateral stâng vaginal, cu infiltrare masivă a paracolposului stâng până la peretele pelvin.
Examinarea IRM a evidențiat o minimă extensie a formațiunii în paracolpos și prezența unei adenopatii
obturatorii stângi adiacente, de 54/41/57 mm, cu infiltrarea mușchiului obturator intern. Pacienta a efectuat
6 cicluri de chimioterapie protocol Carboplatin-Paclitaxel, obținându-se o remisiune parțială a tumorii
primare dar o creștere dimensională a adenopatiei obturatorii, cu structură însă majoritar necrozată. Ulterior
pacienta a efectuat radioterapie externă prin tehnica RapidArc®, în doză totală de 50 Gy/25fr, cu un boost
până la 74 Gy pe adenopatia obturatorie, concomitent cu 3 cicluri de Cisplatin săptămânal, și un boost prin
brahiterapie HDR ghidată IRM în doză totală de 18 Gy/3fracțiuni.
Rezultate: Evaluările clinico-imagistice ulterioare au relevat răspuns complet al formațiunii vaginale, cu

persistența unei adenopatii necrozate, stabile dimensional la 12 luni de urmărire. Ca și complicații tardive ale
tratamentului notăm rectită radică grad I și stenoză vaginală grad III.
Concluzii: Tratamentul multimodal, încorporând tehnicile moderne de radioterapie externă și brahiterapie,

poate induce remisiuni de lungă durată chiar și în cazurile avansate de carcinoame vaginale.
283
Loco-regionally advanced vaginal carcinoma in a young patient –
a clinical case
Radiotherapy Department, Regional Institute of Oncology, Iasi
Key words: vaginal cancer, brachytherapy, external radiotherapy
Introduction: Vaginal cancer is a rare neoplasm, accounting for 1%-2% of all gynecological malignancies. The
median age at diagnosis is 60-65 years. Standard treatment includes external beam radiotherapy and
brachytherapy. The role of chemotherapy is less well defined.
Materials and methods: We present the case of a 27-year-old patient diagnosed in January 2017 with FIGO
stage IIIB poorly differentiated squamous cell carcinoma of the vagina. Clinical examination revealed an
exophytic mass on the left vaginal wall, with massive induration of the left paravaginal tissues extending to the
pelvic wall. Pelvic MRI showed minimal infiltration of the paravaginal tissues and the presence of an adjacent
54/41/57 mm left obturator lymph node, infiltrating the internal obturatory muscle. Six cycles of primary
Carboplatin-Paclitaxel chemotherapy were administered, with partial remission of the primary tumor, but an
increase in size of the obturator lymph node, which gained a predominantly necrotic structure. External beam
radiotherapy was subsequently administered, using RapidArc® technique, in a total dose of 50 Gy in 25 fractions,
with a sequential boost of 74 Gy in 37 fractions to the obturator lymph node, concomitant with 3 weekly cycles
of Cisplatin. An HDR brachytherapy boost of 18 Gy in 3 fractions was subsequently administered.
Results: Follow-up clinical and MRI evaluations revealed a complete response of the vaginal mass and
persistence of a necrotic lymph node with stable dimensions and characteristics after 12 months. Late side
effects were grade I radiation proctitis and grade III vaginal stenosis.
Conclusions: Multidisciplinary treatment, incorporating modern external-beam radiotherapy and
brachytherapy techniques, can result in long term remission, even in advanced cases of vaginal carcinomas.
284
Studiu retrospectiv asupra pacienţilor cu neoplasm bronhopulmonar NSC
trataţi cu Nivolumab
Elena Daniela Semen1, I. Prutianu1, B. Gafton1,2, Elena Rodica Gafton1
1Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T.Popa” Iaşi
2Secţia de Oncologie Medicală, Institutul Regional de Oncologie Iaşi, România
Cuvinte cheie: neoplasm bronhopulmonar, imunoterapie
Introducere: Superioritatea Nivolumabului, un inhibitor PD-1, faţă de cealaltă opţiune terapeutică de linia a
IIa (Docetacel ) în ceea ce priveşte supravieţuirea generală la pacienţii cu neoplasm bronhopulmonar local
avansat sau metastazat, a fost demonstrate în ultimii ani de studii de faza III cu impact major asupra deciziei
terapeutice la această categorie de pacienţi.
Material şi metodă: Am identificat şi urmărit un număr de 24 de pacienţi trataţi anterior corespunzător

protocoalelor, aflaţi în evidenţa Clinicii de Oncologie Medicală din cadrul Institutului Regional de Oncologie,
în perioada noiembrie 2017 - septembrie 2018. Aceştia au beneficiat de tratament cu Nivolumab 3mg/kg la
2 săptămâni, apoi 240mg doza unică la 2 săptămâni, conform noilor reglementări.
S-a colectat şi analizat date privind vârsta, sexul. tipul histologic, statusul ECOG comorbidităţile asociate,
efectele adverse apărute.
Rezultate şi concluzii: Datele obţinute în ceea ce priveşte supravieţuirea generală şi timpul până la progresia
bolii sunt inferioare celor obţinute în studiile clinice. În 12% din cazuri, efectele adverse severe apărute au
necesitat oprirea tratamentului.
285
Importanța diagnosticului preoperator în urgență al
neoplasmului de colon
Alina Solonţanu1, Oana Mădălina Bulat1, Carmen Anton2, B. Diaconu1, C. Bulat1
1Clinica IV Chirurgie, Spitalul ”Sf. Spiridon” Iaşi
2Clinica Gastroenterologie şi Hepatologie, Spitalul ”Sf. Spiridon” Iaşi
Cuvinte cheie: neoplasm de colon, markeri tumorali, investigatii preoperatorii
Introducere: Deşi diagnosticul cancerului de colon este standardizat, în cazul pacienţilor care se adresează
în urgenţă el se adaptează funcţie de complicaţia cu care pacientul prezintă şi posibilitatea de a-l investiga.
Material şi metodă: Autorii prezintă un studiu efectuat în perioada ianuarie 2015 – septembrie 2018 în
Clinica IV Chirurgie pe un lot de 215 pacienţi cu cancer de colon, din care 16 pacienţi adresaţi în urgenţă
(53,95%).
Rezultate: 100% din pacienţii internaţi în urgenţă cu explorări incomplete: doar 58,62% CT, 10,34% ACE, 25%
colonoscopie. Diagnosticul de neoplasm de colon stabilit preoperator în 18,10% din cazuri (21 pacienţi).
Concluzii: Diagnosticul pozitiv la pacienţii prezentaţi în urgenţă nu influenţează atitudinea chirurgicală, ci

doar, eventual, modul de abordare.
286
The importance of the pre-operative diagnosis in colon neoplasm,
in emergency
Alina Solonţanu1, Oana Mădălina Bulat1, Carmen Anton2, B. Diaconu1, C. Bulat1
1Clinic IV Surgery, "St. Spiridon" Hospital Iasi
2Clinic of Gastroenterology and Hepatology, "St. Spiridon" Hospital Iasi
Keywords: colon cancer, tumor markers, preoperative investigations
Introduction: Although the diagnosis of colon cancer is standardized, in case of emergency it adapts
according to the complication with which the patient presents and the possibility to investigate.
Material and Method: The authors present a study conducted between January 2015 and September 2018
in IVth Surgery Clinic, on a batch of 215 patients with colon cancer, of which 16 presented in emergency
(53.95%).
Results: 100% of patients hospitalized in emergency with incomplete investigations: only 58.62% CT, 10.34%
ACE, 25% colonoscopy. Diagnosis of colon cancer established preoperatively in 18.10% of cases (21 patients).
Conclusions: Positive diagnosis in emergency patients does not influence surgical attitude, but only possibly
the approach
287
Keratozele actinice între benign şi malign
Laura Stătescu, D. Vâţă, Alina Ioana Grăjdeanu, Adriana Ionela Pătraşcu, Alina Stincanu,
Elena Porumb Andrese, Ioana Popescu, Beatrice Carmen Podoleanu, Laura Gheucă Solovăstru
U.M.F. "Grigore T. Popa" Iaşi
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe "Sf. Spiridon" Iaşi
Cuvinte cheie: keratoze actinice, carcinom scuamocelular, dermatolog
Keratozele actinice (KA) sunt printre cele mai întâlnite leziuni cutanate în practica de zi cu zi. Datele
epidemiologice indică o creştere a incidenţei în ultimele decenii, mai ales în rândul populaţiei cu fototip
cutanat deschis I-III. Localizate la nivelul zonelor expuse la soare, în special la pacienţii vârstnici, cu istoric de
expunere la soare, au fost considerate, din punct de vedere istoric, ca fiind precanceroase sau premaligne,
datorită keratinocitelor atipice prezente la nivelul epidermului. Pe lângă expunerea la soare, un rol extrem de
important îl au factorii genetici, factorii de mediu (climatul, regiunea geografică), imunosupresia etc.
Considerate actual ca fiind Carcinoame Scuamocelulare (CSC) in situ, nu există criterii clinice care să indice
KA care tind să devină invazive. Pe lângă aspectele clinice caracteristice, dermatoscopia şi examenul
histopatologic sunt extrem de utile în cazul leziunilor cu aspect atipic. Keratozele actinice sunt situate la
limita între benign şi malign, fiind imposibil din punct de vedere clinic să prevedem care dintre leziuni va
deveni agresivă, cu dezvoltare spre CSC invaziv, cu sau fără posibilitate de metastazare, motiv pentru care KA
trebuie atent monitorizate şi tratate. Decizia terapeutică este influenţată de contextul clinic, durata evoluţiei
leziunilor, aspectul clinic, antecedentele patologice ale pacientului, comorbidităţi, date ce sunt prezentate
pentru a veni în ajutorul unui management corect al pacienţilor cu KA.
288
Actinic Keratosis between benign and malignant
Laura Stătescu, D. Vâţă, Alina Ioana Grăjdeanu, Adriana Ionela Pătraşcu, Alina Stincanu,
U.M.Ph. "Grigore T. Popa" Iasi
County Clinical Emergency Hospital "St. Spiridon" Iasi
Keywords: actinic keratosis, squamous cell carcinoma, dermatologist
Actinic keratoses (AK) are among the most common skin lesions in daily practice. Epidemiological data
indicate an increase in incidence over the last decades, especially among the lighter skin phototype
population. Localized to areas exposed to sunlight, especially in elderly patients with sun exposure history,
were historically considered precancerous or premalignant due to atypical keratinocytes present in the
epidermis. In addition to exposure to sunlight, genetic factors, environmental factors (climate geography),
immunosuppression etc. have an extremely important role. Considered as squamous cell carcinoma (SCC) in
situ, there are no clinical criteria to indicate AKs that tend to become invasive. Besides the characteristic
clinical aspects, dermatoscopy and histopathological examination are extremely useful for atypical lesions.
Actinic keratoses are located at the border between benign and malignant, and it is clinically impossible to
predict which lesions will become aggressive, developing to invasive SSC, with or without metastasis, which
is why AK should be carefully monitored and treated. The therapeutic decision is influenced by the clinical
context, the duration of the lesion evolution, the clinical appearance, the pathological history of the patient,
the comorbidities, which are presented to help correct management of patients with AK.
289
Melanomul prin prisma dermatologului
Laura Stătescu, D. Văţă, Alina Ioana Grăjdeanu, Adriana Ionela Pătraşcu, Alina Stincanu,
U.M.F. “Grigore T. Popa” Iaşi
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă ”Sf. Spiridon” Iaşi
Cuvinte cheie: melanomul, forme clinice, management, prevenţie, dermatolog
Melanomul, datorită potenţialului său metastatic crescut, conduce la peste 75% din decesele secundare
cancerelor cutanate. Rata incidenţei melanomului a crescut în ultimele decenii, creştere asociată cu
modificarea stilului de viaţă, cu condiţiile de mediu, dar şi cu posibilitatea depistării precoce a melanomului
datorită dermatoscopiei. Aspectele clinice ale melanomului sunt extrem de variate, localizarea acestuia fiind
posibilă nu doar la nivel cutanat, ci şi la nivelul mucoaselor sau organelor interne. O cunoaştere în detaliu a
acestor aspecte, atât în rândul medicilor căt şi în rândul pacienţilor, determină un diagnostic mult mai
precoce, deci şi un prognostic mai favorabil. Rolul dermatologului în managementul pacientului cu melanom
este stabilit de protocoalele de diagnostic şi tratament, protocoale ce variază la nivel internaţional. Cert este
că dermatologul are un rol esenţial atât în diagnosticul precoce al afecţiunii, cât şi în managementul
pacienţilor postterapeutic, în prevenţia apariţiei leziunilor, prin educaţia populaţiei şi mai ales a pacienţilor
cu risc, în ceea ce priveşte aderarea la măsurile de protecţie solară, efectuarea autoexaminării periodice,
administrarea de suplimente de vitamina D etc., rol ce va fi subliniat în această privire de ansamblu asupra
melanomului. Detectarea precoce a melanomului, managementul corespunzător al pacienţilor cu melanom,
conduc la un prognostic mai bun, la o rată de supravieţuire mult mai mare.
290
Melanoma: dermatologist point of view
Laura Stătescu, D. Văţă, Alina Ioana Grăjdeanu, Adriana Ionela Pătraşcu, Alina Stincanu,
County Clinical Emergency Hospital "St. Spiridon" Iasi
Keywords: melanoma, clinical forms, management, prevention, dermatologist
Melanoma, due to its increased metastatic potential, leads to over 75% of deaths from cutaneous cancers.
The rate of melanoma incidence has increased in recent decades, an increase associated with changing
lifestyle, with environmental conditions, but also with the possibility of early detection of melanoma due to
dermatoscopy. Clinical aspects of melanoma are extremely varied, its location being possible not only at the
skin level, but also at the level of mucous membranes or internal organs. A thorough knowledge of these
issues, both among physicians and among patients, leads to a much earlier diagnosis, so a more favourable
prognosis. The role of dermatologist in melanoma patient management is established by diagnostic and
treatment protocols, protocols that vary internationally. It is a fact that the dermatologist has an essential
role both in the early diagnosis of the disease and in the management of post-operative patients, in the
prevention of lesions, through the education of the population and especially of the patients at risk,
regarding the adherence to the sun protection measures, periodic self-examination, administration of
vitamin D supplements, etc., which will be highlighted in this overview of melanoma. Early detection of
melanoma, proper management of patients with melanoma, lead to a better prognosis at a much higher
survival rate.
291
Face off în melanomul extracutanat
Alina Stincanu, Laura Stătescu, D. Vâţă, Elena Porumb Andrese, Alina Ioana Grăjdeanu,
Adriana Ionela Pătraşcu, Ioana Popescu, Laura Gheucă Solovăstru
Spitalul ”Sf. Spiridon” Iaşi
U.M.F. ”Grigore T.Popa” Iaşi
Cuvinte cheie: melanom extracutanat, screening cutanat, dermatolog
Melanoamele extracutanate sunt tumori maligne rare, reprezentănd între 4% şi 5% din totalul melanoamelor
primare. Datorită localizării şi evoluţiei ascunse, diagnosticul este stabilit întâmplător sau în cadrul
investigaţiilor altor afecţiuni simptomatice. În consecinţă, aceste tumori sunt deja în stadii avansate la
momentul diagnosticului şi sunt grevate de un prognostic nefavorabil. Screeningul tumoral în localizările
extracutanate este dificil de efectuat deoarece ghidurile standardizate pentru formele cutanate nu îşi găsesc
aplicabilitate în formele extracutanate oculte precum şi datorită lipsei asocierii dezvoltării melanomului
extracutanat după expunerea la radiaţiile UV, existenţa unor nevi precursori sau a cazurilor familiale.
Localizarea oculară este cea mai frecventă pentru formele extracutanate, iar afectarea mucoaselor cuprinde
leziuni la nivelul capului şi gâtului, tractul urogenital, gastrointestinal şi respirator. Această largă răspândire a
zonelor afectate susţine potenţialul distribuţiei extinse a melanoamelor extracutanate. Totodată, indicii de
prognostic (Breslow şi nivelul Clark), nu au aplicabilitate în stadializarea melanoamelor extracutanate şi astfel
nu se poate vorbi de un standard terapeutic postexcizional. Cu toate acestea, pe principii empirice, pacienţii
diagnosticaţi cu melanom extracutanat se prezintă anual la dermatolog pentru screening, fiind raportate
cazuri de noi melanoame cutanate la aceşti pacienţi.
Expunem cazul unei paciente diagnosticată cu metastaze cutanate de melanom, fără identificarea localizării
leziunii tumorale primare.
292
Face off in extracutaneous melanomas
Alina Stincanu, Laura Stătescu, D. Vâţă, Elena Porumb Andrese, Alina Ioana Grăjdeanu,
Adriana Ionela Pătraşcu, Ioana Popescu, Laura Gheucă Solovăstru
“St. Spiridon” Hospital Iasi
Keywords: extracutaneous melanomas, cutaneous screening, dermatologist
Extracutaneous melanomas are rare malignant tumors comprising 4% to 5% of all primary melanomas.
Because of the location and hidden nature of the tumors, the diagnosis is made either incidentally or as part
of a symptomatic investigative workup. Consequently these tumors are often identified at a late stage and
have a poor prognosis. Screening for these tumors is complicated since well-established surveillance
guidelines for cutaneous melanomas may not be applicable to the occult extracutaneous tumors and their
development lacks clearly defined associations with UV light exposure, precursor nevi or a family history. The
eye is the most common site for extracutaneous melanomas while mucosal melanomas include lesions of
the head and neck, urogenital tracts, gastrointestinal and respiratory tracts. This emphasize the potential for
a wide distribution of these malignancies. In addition, common prognostication tools including Breslow
thickness or Clark’s levels do not apply in the staging of extracutaneous melanomas, and there are no
consistent standards of adjunctive therapy following excision. Still, largely on an empirical basis affected
patients present to dermatologists for annual screening by means of full cutaneous exams, new cutaneous
melanomas being diagnosticated at few of these patients.
We present the case of a patient diagnosticated with cutaneous metastases of melanoma without being able
to identify the localization of the primary malignancy.
293
Medicina bazată pe dovezi cu privire la marginile de rezecţie în cadrul
principalelor tipuri de cancere de piele. Literature review
A. Stoian1, N. Gheţu2
1Chirurgie plastică, Spitalul Clinic de Urgență, București
2Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa", Iași
Cuvinte cheie: excizie oncologică, margini recomandate
Introducere: Cancerul de piele reprezintă cel mai frecvent tip de cancer întâlnit la om, cu atât mai mult cu
cât s-a observat o creştere la nivel mondial a incidenţei acestuia. Succesul intervenţiilor chirurgicale în cadrul
cancerelor de piele presupune excizia acestora în mod corect, adaptat la tipul tumoral şi descrierea
anatomopatologică post biopsie excizională. Obiectivul lucrării este să identifice, după un review al literaturii
şi ghiduri de specialitate, marginile de excizie recomandate în cele mai frecvente cancere tegumentare.
Materiale şi metode: Am folosit pentru căutarea articolelor şi informaţiilor relevante baza de date
electronică PubMed (Medline), dar şi ghidurile NCCN (National Comprehensive Cancer Network). Au fost
incluse toate studiile (2014-2018) centrate pe excizia primară/secundară în limite de siguranţa oncologică a
formaţiunilor tumorale cutanate, dar şi factorii de risc a recidivelor locale sau a exciziilor incomplete.
Rezultate: Marginile de rezecţie recomandate pentru carcinomul bazocelular sunt de 4 mm, în carcinomul
scuamocelular sunt acceptate margini de 4–6–9 mm, iar melanomul necesită excizie peritumorală cuprinsă
între 0.5 şi 2 cm. La acestea se adaugă carcinomul cu celule Merkel (1-2 cm) şi dermatofibrosarcomul
protuberans (2 cm). Este necesară adaptarea marginior de rezecţie la prezenţa factorilor de risc precum:
dimensiunea şi localizarea tumorală, particularităţile anatomopatologice, imunosupresie. Discuţiile vor
individualiza cazurile care necesită indicaţii suplimentare, cum sunt tumorile borderline sau schimbările de
încadrare ale formaţiunilor premaligne.
294
Concluzia: Deşi chirurgia cancerelor cutanate nu este o matematică exactă, lucrarea de faţă aduce în atenţie
conduita chirurgicală recomandată de comunitatea internaţională în ceea ce priveşte patologia tumorală a
pielii.
Evidence based medicine for surgical excision margins in skin cancers –

literature review
A. Stoian1, N. Gheţu2
1Plastic Surgery department, Emergency Clinical Hospital, Bucharest
2University of Medicine and Pharmacy ”Grigore T. Popa”, Iasi
Keywords: oncological excision, excision margins
Introduction: Skin cancer is the most common type of human cancers, moreover it was noticed a worldwide
increase of the incidence in the past years. The surgical success of skin cancer assumes a correct excision,
adapted to the tumor type and the histopathological examination features after performing excisional
biopsy. The aim of the study was to describe the surgical excision margins in the most frequent types of skin
cancers, after a literature review and international guidelines study.
Materials and methods: We used the electronic database PubMed (Medline) as search engine and NCCN
(National Comprehensive Cancer Network) guidelines. We included studies (2014-2018) focused on
primary/secondary excision with oncological safety limits of cutaneous tumor and risk factors for locally
recurrence and incomplete excision.
Results: The resection margins for basal cell skin cancer are 4 mm, in squamous cell skin cancer are accepted
margins of 4–6–9 mm and melanoma require peritumor excisions between 0.5 and 2 cm. To these dates are
295
added Merkel cell cancer and carcinoma (1-2 cm) and Dermatofibrosarcoma Protuberans (2 cm). It is
necessary to adapt the resection margins to the risk factors, such as: tumor localization and size,
histopathological features, immunosuppression. The discussions will be individualized cases that needs
further indication for example borderline tumors and premalign lesions whose classification is changed after
the surgery.
Conclusion: Although the surgery of cutaneous tumors is not a precise science, our study brings into
attention the recommended surgical conduit accepted by the international community in terms of skin
cancer.
296
Dificultăţi terapeutice în cazul tumorilor desmoide - prezentare de caz
clinic şi sinteza din literatura de specialitate
M.C. Stoica1, M.H. Tache1, C. Bostan2, D.I. Vicol2
1Secţia de Chirurgie Plastică şi Arsuri, Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău
2Secţia de Chirurgie Generală, Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău
Introducere: Tumorile desmoide sunt rare, reprezentând aprox. 3% din tumorile de părţi moi. Pot fi întâlnite în
aproape orice regiune a corpului, având totuşi o incidenţă mai mare la nivelul trunchiului (regiunea scapulară,
perete toracic) şi membrelor. Caracteristica comportamentală este legată de agresivitatea locală sporită şi
potenţialul minim de metastazare.
Prezentare caz clinic: Prezentăm un caz clinic interesant din clinica noastră al unui pacient în vârstă de 68 de ani,
care se prezintă la spital în urgenţă cu o formaţiune tumorală gigantă, protuberanţă la nivel prescapular şi cu
decompensare sistemică datorită mărimii şi apoi sângerării active dificil de controlat de la nivelul tumorii. Aparent
un caz depăşit chirurgical, hemoragia locală impune intervenţia în urgenţă cu rezecţia tumorii şi reconstrucţie
amânată cu plastie de piele liberă despicată. Ulterior evoluţia este nefavorabilă cu multiple recidive locale apărute
la intervale de timp foarte scurte, toate sancţionate chirurgical. În aproximativ 6 luni de la prima operaţie se obţine
controlul local al tumorii. Pacientul primeşte şi tratament chimioterapic. La aprox. 1 an post-operator, total atipic
pentru tumorile desmoide, pacientul se prezintă pentru multiple determinări secundare faţă, trunchi, perete
abdominal, abdomen. Se practică biopsie excizională din 3 regiuni, însă metastaza intraabdominală se dovedeşte
inoperabilă. Decesul pacientului apare la 1 an şi 3 luni de la prima intervenţie.
Concluzii: Tumorile desmoide reprezintă o entitate particulară în rândul tumorilor de părţi moi nefiind în prezent
un consens în privinţa managementului lor terapeutic. Manifestările clinice polimorfe şi lipsa unor protocoale
terapeutice standardizate duc la un prognostic incert. Deşi prezintă mortalitate scăzută, recidiva locală apare în
aproape 20% din cazurile cu margini libere post excizie.
297
Therapeutic challenges in treatment of desmoid tumors –
case report and literature review
M.C. Stoica1, M.H. Tache1, C. Bostan2, D.I. Vicol2
1Clinic of Plastic Surgery, Emergency County Hospital Buzau
2Clinic of General Surgery, Emergency County Hospital Buzau
Introduction: Desmoid tumors are rare, representing approximative 3 percent of soft tissue cancers. They can be
virtual encountered in almost every part of the body, although existing higher prevalence in trunk (shoulder girdle,
chest wall) and limbs. Behavioural pattern shows increased local aggressiveness and low risk of metastasizing.
Clinical case report: Patient aged 68, male, addresses Emergency Unit of our hospital for a giant, protuberant,
“hump-like”, bleeding shoulder girdle tumor that severely had altered his general status. Although the surgical
indication from anesthetic reasons was questionable, the patient underwent surgery due to difficulties encountered
in local hemorrhage control. A multidisciplinary team which includes plastic and general surgeons, anestheologists
was involved. Wide excision of the tumor followed by local reconstruction with coverage of defect with split-
thickness skin graft was performed. In a short period of time multiple local recurrences were encountered each one
of them being surgically excised. Patient underwent adjuvant chemotherapy. After six months post operatively local
control of tumor was achieved. Unfortunately, at 1 year follow-up, the patient shows multiple metastasis throughout
the body (face, trunk, intrabdominal regions). We performed several excisional biopsies, but the intraabdominal
malignancy proved to be untreatable. After 15 months since first surgical intervention exitus occurred.
Conclusions: Desmoid tumors represents a particular entity of the soft tissue tumors due to it’s rarity and lack of
consensus regarding the managemental approach. The large variety of clinical evolution and lack of standard
therapeutical protocols leads to uncertain or unexpected outcomes as our case presented above. Although mortality
seems to be minimal, local recurrence is encountered even when free margins specimens are excised (approx. 20
percent).
298
Complicaţiile cardiovasculare tardive – strategii terapeutice pe termen
lung la pacientul oncologic
Daniela Maria Tanase1,2, Anca Ouatu1,2, Codruţa Bădescu1,2, Nicoleta Dima1,2, Mariana Floria1,2,
C. Rezuş1,2
1Clinica a III-a Medicală, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Sf. Spiridon”
2Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa”, Iaşi, România
Cuvinte cheie: ecocardiografia, cardio-oncologie, cardiotoxicitatea, factori de risc cardiovascular
Introducere: Populaţia de pacienţi care a supravieţuit perioade lungi de timp după diagnosticarea şi tratamentul
cancerului a crescut în mod substanţial în cursul ultimei decade.
Material şi metodă: În funcţie de tipul de cancer şi de tratamentul impus, pot apărea o mare varietate de complicaţii. În
general, preocupările cardiovasculare pot fi rezumate în categorii referitoare la disfuncţia miocardică, boala vasculară şi
valvulopatii.
Rezultate: Atât copii cât şi adulţii care au supravieţuit în urma chimioterapiei bazate pe antracicline, au un risc crescut de a
dezvolta disfuncţie ventriculară stânga şi insuficienţa cardiacă, pe tot parcursul vieţii. Screening-ul periodic utilizând
metodele imagistice şi biomarkerii cardiaci, cum ar fi BNP (Pepitid natriuretic tip B), ar trebui luat în considerare la
supravieţuitori, în special la cei trataţi cu doze mari, cumulative sau la care s-a demonstrat o disfuncţie ventriculară stânga
reversibilă în timpul tratamentului oncologic. Evaluarea pentru boala coronariană, ischemie şi boală vasculară este
recomandată la pacienţii cu istoric de iradiere mediastinală, chiar dacă sunt asimptomatici, începând de la 5 ani post
tratament, cu evaluare ulterioară la fiecare 5 ani. Boala valvulară indusă de radiaţii este o entitate recunoscută din ce în ce
mai frecvent, survenită târziu după radioterapia mediastinală, cu o perioada medie până la diagnosticare de 22 de ani.
Concluzie: Este necesară creşterea gradului de conştientizare a posibilităţii existenţei patologiei cardiace în rândul
supravieţuitorilor de cancer, precum şi asigurarea unei dispensarizări corespunzătoare a acestor pacienţi în practica clinică.
299
Tardive cardiovascular complications – long-term therapeutic strategies on
the oncological patient
Daniela Maria Tanase1,2, Anca Ouatu1,2, Codruţa Bădescu1,2, Nicoleta Dima1,2, Mariana Floria1,2,
C. Rezuş1,2
1Internal Medicine Department ”St. Spiridon,” University County Emergency Hospital, Iasi
2”Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy Iasi, Romania
Keywords: Echocardiography, cardio-oncology, cardiotoxicity, cardiovascular risk factors
Introduction: The population of patients surviving for long periods after the diagnosis and treatment of
cancer has substantially increased over the past decade.
Material and method: Depending on the cancer and the treatment, a range of cardiovascular complications
can arise. In general, the cardiovascular concerns can be summarized in categories related to myocardial
dysfunction, vascular disease and valvular heart disease.
Results: Both paediatric and adult survivors of anthracycline-based chemotherapy have a lifelong risk for the
development of left ventricle dysfunction and heart failure. Periodic screening with cardiac imaging and
biomarkers, such as BNP (B-type natriuretic peptide), should be considered in survivors, particularly those
treated with high cumulative doses or who demonstrated reversible left ventricle dysfunction during cancer
treatment. Evaluation for coronary artery disease, ischaemia and vascular disease is recommended in
patients with a history of mediastinal radiation, even if asymptomatic, starting 5 years post-treatment and
then at least every 5 years thereafter. Radiation-induced valvular heart disease is an increasingly recognized
entity occurring late after mediastinal radiotherapy, with a median time to diagnosis of 22 years.
Conclusion: It is imperative to raise awareness of possible cardiac disease among cancer survivors as well as
to provide appropriate follow-up of such patients in clinical practice.
300
Nutriția enterală prin intermediul sondelor de alimentație la
pacientul oncologic
Laura Tănase1, V.Poroch2,3
2U.M.F. ”Grigore T.Popa” Iaşi, Departamentul Medicale II
3Compartiment Îngrijiri Paliative, I.R.O. Iaşi
Cuvinte cheie: nutriție enterală, sonde de alimentație, cancer
Introducere: Malnutriția în cancer este un fenomen frecvent, multi-cauzal. Nutriția prin intermediul sondelor
de alimentație constituie o soluție viabilă în scopul restabilirii echilibrului nutrițional și evitării agravării
malnutriției.
Material şi metodă: În practica clinică, nutriția enterală se administrează pacienților cu tract digestiv
funcțional prin intermediul sondelor de alimentație. Cele mai uzuale metode sunt: sonda nazo/oro-
gastrică/enterică, gastrostoma și jejunostoma.
Rezultate: Pentru nutriția enterală pentru o perioadă mai mare de 4-6 săptămâni se recomandă gastrostomia
endoscopică, chirurgicală sau radiologică. Jejunostomia se indică la pacienții cu contraindicații pentru
gastrostomie; riscul aspirației pulmonare rămâne ridicat. Formulele de nutriție pot fi polimerice, oligomerice,
elementare. Calea, doza și rata de administrare se particularizează în funcție de necesitățile şi caracteristicile
metabolice, prognosticul fiecărui pacient.
Concluzii: În cancer nutriția enterală devine mandatorie la pacienții afectați de evoluția bolii cu impact
asupra tractului digestiv sau cu aport nutriţional oral insuficient.
301
The enteral nutrition via tube feeding in oncological patient
Laura Tănase1, V. Poroch2,3
1
Regional Institute of Oncology, Iasi
2
“Grigore T.Popa” University of Medicine and Pharmacy of Iasi
3
Palliative Care Department, Regional Institute of Oncology, Iasi
Keywords: enteral nutrition, feeding tube, cancer
Introduction: Malnutrition is a frequent phenomenon in cancer. Nutritional rehabilitation can be acquired

through enteral nutrition.
Material and methods: Enteral nutrition is administered in patients with functional digestive tract via tube
feeding. The usual methods are: naso-gastric/enteric tube, gastrostomy or jejunostomy.
Results: If tube feeding is needed for longer than 4-6 weeks, enteral nutrition is used via gastrostomy placed
endoscopically, surgically or radiologically. If gastrostomy is contraindicated, jejunostomy is a useful tool
although the risk of pulmonary aspiration remains high. Enteral nutrition include polymeric, oligomeric or
elemental formulas. Route, doses and administration rate will be specified related to nutritional requirements
based on metabolic disturbances or prognostic.
Conclusions: In cancer, enteral nutrition is mandatory for patients who are unable or unwilling to take oral
feeding or cannot ingest enough nutrients orally.
302
Anomalii citogenetice şi moleculare la pacienţii cu leucemie acută
diagnosticaţi în cadrul clinicii de hematologie I.R.O. Iaşi
Mariuca Timofte1,2, Maria Huma2, Viviana Mohilitchi2, Amalia Titieanu1,2, I. Antohe1,2, C. Bujoran1,
Adriana Sireteanu2, I. Ivanov², Loredana Dragoş2, Angela Dăscălescu1,2, C. Dănăilă1,2
Cuvinte cheie: leucemie acută, examen citogenetic, biologie moleculară
Introducere: Leucemiile acute sunt neoplazii agresive ale celulei stem hematopoietice al cărei tratament
ridică încă numeroase probleme. Pentru stratificarea în grupe de risc și optimizarea tratamentului, în sensul
identificării unor subgrupe de pacienți cu risc înalt care ar beneficia de tratament molecular țintit, atenția
cercetătorilor este canalizată în mare parte asupra factorilor de risc citogenetic și de biologie moleculară.
Scop: Scopul studiului nostru a fost evaluarea anomaliilor citogenetice si moleculare la pacienţii cu leucemie
acută din cadrul secţiei de Hematologie a Institutului Regional de Oncologie Iaşi, diagnosticaţi în perioada
septembrie 2017 – septembrie 2018.
Material şi metode: Am studiat un lot de 70 de pacienţi cu leucemie acută, diagnosticaţi în perioada

septembrie 2017 – septembrie 2018 în cadrul Clinicii de Hematologie a Institutului Regional de Oncologie
Iaşi. Pacienţii au fost evaluaţi prin puncţie medulară în vederea efectuării testelor de biologie moleculară şi
examen citogenetic.
Rezultate: Rezultatele noastre confirmă datele din literatura referitoare la importanţa examenului
citogenetic şi a testelor de biologie moleculară; recoltate preterapeutic, la diagnostic, prezintă o importanţă
deosebită pentru conduita terapeutică şi prognostic. O parte dintre anomaliile citogenetice sunt asociate cu
aspecte morfologice caracteristice şi cu manifestări clinice particulare. Anomaliile cromozomiale sunt
303
dobândite şi nealeatorii, având un caracter clonal. Prezenţa lor a fost raportată în majoritatea cazurilor.
Concluzii: În concluzie, profilul citogenetic şi cel molecular sunt deosebit de importante în cadrul
diagnosticului unui pacient cu leucemie acută; reprezintă atât baza deciziei terapeutice, cât şi un factor
predictiv important al evoluţiei ulterioare a pacientului.
Cytogenetic and molecular anomalies in patients with acute leukemia

diagnosed in hematology clinic R.I.O. Iasi
Mariuca Timofte1,2, Maria Huma2, Viviana Mohilitchi2, Amalia Titieanu1,2, I. Antohe1,2, C. Bujoran1,
Adriana Sireteanu2, I. Ivanov², Loredana Dragoş2, Angela Dăscălescu1,2, C. Dănăilă1,2
1University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popaˮ Iasi
2The Regional Institute of Oncology Iasi
Keywords: acute leukemia, cytogenetic exam, molecular biology
Introduction: Acute leukemias are aggressive neoplasms of hematopoietic stem cells, the treatment of
which still raises many problems. For risk grouping and treatment optimization, in order to identify high-risk
subgroups that would benefit from targeted molecular treatment, researchers' attention is largely driven by
cytogenetic risk factors and molecular biology. Acute leukemias are of two types, myeloblastic and
lymphoblastic, depending on the cell line involved in the uncontrolled malignant proliferation process.
Aim: The aim of our study was to evaluate the cytogenetic and molecular anomalies in patients with acute
leukemia within the Department of Hematology of the Regional Institute of Oncology Iasi, diagnosed
between September 2017 and September 2018, demonstrating their importance for the diagnosis of the
disease, to predicting an answer and the identification of some cytogenetic molecular targets.
304
Material and methods: We studied a group of 70 acute leukemia patients diagnosed between September
2017 and September 2018 in the Hematology Clinic of the Iasi Regional Institute of Oncology. Patients were
assessed by medullary puncture for molecular biology and cytogenetic examinations.
Results: Our results confirm the data on the importance of cytogenetic examinations and molecular biology
tests; pre-therapeutic harvesting, diagnosis, is of particular importance for therapeutic and prognostic
conduct. Some of the cytogenetic anomalies are associated with specific morphological aspects and with
particular clinical manifestations. Chromosomal abnormalities are acquired, with a clonal character. Their
presence was reported in most cases.
Conclusions: In conclusion, cytogenetic and molecular profiles are particularly important in the diagnosis of
a patient with acute leukemia; they represent both the basis of the therapeutic decision, as well as an
important predictive factor of the subsequent evolution of the patient.
305
Evaluarea ecografică a malignităţii endometrului utilizând criteriile
standardizate ale grupului IETA
Mihaela Camelia Tîrnovanu1, Ana Maria Cozoreanu2, V.G. Tîrnovanu3, Andreea Cara2, S. Pasat2,
Cerasela Mucileniţa2, Alexandra Iov3, Ş.D. Tîrnovanu3
1Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa” Iaşi
2Maternitatea ”Cuza Vodă” Iaşi, Clinica I Obstetrică-Ginecologie
3U.M.F. Iaşi
Cuvinte cheie: endometru, ecografie, ecografie Doppler color, cancer endometrial, IETA
Odată cu îmbătrânirea populaţiei şi creşterea obezităţii, vom întâlni patologie endometrială dependentă de
creşterea estrogenilor, inclusiv cancer endometrial.
Scop: Investigarea caracteristicilor morfologice endometriale, apreciate utilizând scara de gri şi a

caracteristicilor vaselor endometriale prin folosirea power Doppler în diferenţierea dintre patologia benignă
şi malignă endometrială şi endocavitară.
Metodă: Au fost înrolate într-un studiu prospectiv 158 femei aflate în pre- şi postmenopauză. Examinarea s-
a efectuat prin ecografie transvaginală. Au fost apreciate morfologia şi vascularizaţia endometrială utilizând
criteriile grupului IETA: uniformitate endometrială, ecogenicitatea, aspectul de trei straturi, regularitatea
limitei endometru-miometru, scorul Doppler color, aspectul vaselor (vas unic dominat, cu sau fără ramuri,
vase multiple cu origine focală sau multifocală, vase împrăştiate, culoare împroşcată, flux circular). A fost
comparat aspectul ecografic cu rezultatul histologic.
Rezultate: Vârsta medie a grupului de studiu 52,56±3,2 ani (limite 44-81 ani). Grosimea medie a
endometrului a fost 18,37mm±3 mm (limite 7-60mm). Vascularizaţia a fost absentă la 64,5% dintre pacientele
cu polip endometrial. 13,62% din cazuri au prezentat cancer de endometru. Am putut aprecia corect gradul
306
de invazie miometrială preoperator.
Concluzii: În studiul nostru cea mai frecventă cauză de sângerare în postmenopauză a fost atrofia chistică
de endometru. Cele mai bune variabile de apreciere a malignităţii au fost grosimea endometrului, vasele
endometriale cu ramuri neregulate şi vasele împrăştiate. Evaluarea Doppler color este un instrument util de
diagnostic pentru diferenţirea leziunilor focale intrauterine.
Ultrasound evaluation of endometrial malignancy according to

standardised IETA group consensus
Mihaela Camelia Tîrnovanu1, Ana Maria Cozoreanu2, V.G. Tîrnovanu3, Andreea Cara2, S. Pasat2,
Cerasela Mucileniţa2, Alexandra Iov3, Ş.D. Tîrnovanu3
1University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popa” Iasi
2Women Clinical Hospital “Cuza Vodă” Iasi 1st Clinic of Obstetrics and Gynecology
3U.M.Ph. Iasi
Keywords: endometrium, ultrasound, colour Doppler ultrasonography, endometrial cancer, IETA
With the shift in demographics towards an ageing, increasingly obese population, we will see a rise in
estrogen dependent endometrial pathology, including endometrial cancer. Purpose: To investigate which
endometrial morphology characteristics as assessed by gray-scale ultrasound and which endometrial vessel
characteristics as assessed by power Doppler ultrasound are useful for discriminating between benign and
malignant endometrium and intracavitary pathology.
Methods: A total of 158 women in pre- and postmenopause were enrolled in a prospective study. They
underwent transvaginal gray-scale and power Doppler ultrasound examination. We assessed endometrial
307
morphology and vascularity using IETA Group criteria: endometrial uniformity, echogenicity, three-layer
pattern, regularity of the endometrial-myometrial border, Doppler colour score, vascular pattern (single
dominant vessel, with or without branching, multiple vessels with focal or multifocal origin, scattered vessels,
color splashes, circular flow). Sonographic and histopathological results were evaluated.
Results: The mean age of the study population was 52.56±3.2 years (range 44-81 years). The average of
endometrial thickness was found to be 18.37mm±3 mm (range 7-60mm). Vascularization was not observed
in 64.5% of patients with polyps. 13.62% endometrial were malignant. We can predict correctly the depth of
myometrial invasion.
Conclusions: In our study the most frequent cause of postmenopausal bleeding was cystic atrophic
endometrium. The best ultrasound variables to predict malignancy were heterogeneous endometrial
echogenicity, endometrial thickness, irregular branching of endometrial blood vessels and scattered vessels.
Power Doppler blood flow mapping is a useful diagnostic method for the differential diagnosis of benign
intrauterine focal lesions.
308
Complicaţii infecţioase atipice la pacienţii cu leucemie acută – experienţa
clinicii de hematologie I.R.O. Iaşi
Amalia Titieanu1,2, Mariuca Timofte2, I. Antohe1,2, A. Cianga1,2, Viviana Mohilitchi1, Ioana Grigoraş1,2,
Iulia Jitaru2, Irina Ristescu², Angelica Gata2, C. Dănăilă1,2, Angela Dăscălescu1,2
Cuvinte cheie: leucemie acută, infecţie, febră
Introducere: Complicaţiile infecţioase reprezintă una din principalele cauze de morbiditate şi mortalitate la
pacienţii diagnosticaţi cu leucemie acută. Complicaţiile infecţioase sunt de tip bacterian, fungic sau viral.
Conform datelor publicate incidenţa complicaţiilor infecţioase este influenţată de mulţi factori: afecţiunea
hematologică, imunosupresia, neutropenia prelungită, etc.
Scopul studiului nostru a fost evaluarea complicaţiilor infecţioase şi identificarea agenţilor patogeni la
pacienţii cu leucemie acută din Secţia de Hematologie I.R.O. Iaşi, în perioada septembrie 2017 – septembrie
2018.
Material şi metode: Am evaluat 70 pacienţi cu leucemie acută, internaţi în perioada septembrie 2017 –
septembrie 2018, ce au dezvoltat complicaţii infecţioase. Pacienţii care au prezentat febra sau semne de
sepsis, au fost evaluaţi biologic, microbiologic şi imagistic pentru diagnosticarea tipului de infecţie şi
identificarea agentului patogen.
Rezultate: În studiul nostru, majoritatea acestor infecţii au avut localizare pulmonară. Colita și infecțiile
cutanate și ale țesuturilor moi au fost a doua și a treia cele mai frecvente infecții, urmate de infecţii de CVC,
sinusuri. Agenţii patogeni implicaţi cel mai frecvent au fost: bacterii gram – positive: Clostridium Difficile,
Enterococcus spp, Streptococcus pneumonia, Staphylococcus aureus; bacterii gram – negative: Echerichia
309
Coli, Klebsiella Pneumoniae, Pseumomonas Aeruginosa, Enterobacter spp., Acinetobacter baumanii; fungi:
Candida albicans, Aspergillus spp; virusuri: AH1N1.
Concluzii: În concluzie, supravieţuirea pacienţilor cu leucemie acută nu depinde numai de factorii cunoscuţi
ce ţin de celulă tumorală ci şi de riscul infecţios şi modul în care putem preveni sau interveni pentru a scade
mortalitatea prin complicaţii infecţioase.
Atypical infectious complications in acute leukemia patients – hematology

clinic R.I.O. Iasi experience
Amalia Titieanu1,2, Mariuca Timofte2, I. Antohe1,2, A. Cianga1,2, Viviana Mohilitchi1, Ioana Grigoraş1,2,
Iulia Jitaru2, Irina Ristescu², Angelica Gata2, C. Dănăilă1, 2, Angela Dăscălescu1,2
1University of Medicine and Pharmacy “Grigore T. Popaˮ Iasi, Romania
2Regional Institute of Oncology Iasi, Romania
Keywords: acute leukemia, infection, fever
Introduction: Infectious complications, either bacterial, viral or fungic, are amongst the most prevalent
causes of morbidity and mortality in acute leukemia patients. Published data show that the incidence of
infection is determined by multiple factors, such as the disease itself, immunosuppression, prolonged
neutropenia, etc.
Objective: The aim of our study is to evaluate and identify the pathogenic agents involved in infectious
complications observed in acute leukemia patients admitted in the Hematology Department of IRO Iasi. The
period of screening is between September 2017 and September 2018.
Materials and methods: We have enrolled in the study 70 patients diagnosed in our clinic with acute
310
leukemia between September 2017 – September 2018 and developed infectious complications. Patients
who presented fever or signs of sepsis were evaluated biologically, microbiologically and imagistically for
proper identification of the involved pathogen
Results: In our study group most infections occur in the pulmonary tract. Colitis and cutaneous infections
are the second and third most prevalent, followed by CVC and sinus infections. The pathogens most
identified were either gram – positive (Clostridium Difficile, Enterococcus spp., Streptococcus pneumoniae,
Staphylococcus aureus), gram – negative (Escherichia Coli, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa,
Enterobacter spp., Acinetobacter baumanii), fungic (Candida albicans, Aspergillus spp) or viral – AH1N1.
Conclusions: In summary, survival of patients with acute leukemia does not depend only on factors
regarding the tumor cell, but also on the risk of infection and the way we prevent and manage infectious
complications as a way to reduce mortality.
311
Studiu retrospectiv cu privire la cancerul tiroidian: Experiența Institutului
Oncologic Cluj Napoca în ultimii 5 ani
S. Titu1, Ioana Adelina Clim1, Yasmina Marrouche1, C. Lisencu1,2, A. Irimie1,2, E. Puscas1,2,
P. Achimaș-Cadariu1,2, C. Vlad1,2, L. Ignat1,2, B. Fetica1
1Institutul Oncologic ”Prof. Dr. Ion Chiriuță” Cluj Napoca
2Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” Cluj Napoca
Cuvinte cheie: tiroida, cancer tiroidian, noduli tiroidieni, microcarcinom tiroidian
Introducere: Conform ultimelor statistici, aproximativ 75% din populația mondială poate prezenta un nodul
tiroidian, dar cea mai mare parte dintre aceștia sunt benigni. Cancerul tiroidian este o patologie oncologică cu
o incidență scăzută, dar în creștere, în România, dar și la nivel mondial. Ultimele date Globocan arată o incidență
la nivel mondial în 2018 de peste 561.000 cazuri noi diagnosticate. Datorită noilor metode de diagnostic
imagistice și anatomopatologice, pe piesele de tiroidectomie totală se identifică tot mai multe
microcarcinoame tiroidiene.
Material și metodă: Ne propunem să evaluăm baza de date a Institutului Oncologic “Prof.Dr. Ion Chiricuță” Cluj
Napoca pe ultimii 5 ani cu pacienții cu afecțiuni tiroidiene sub forma unui studiu descriptiv retrospectiv. Datele
au fost furnizate de către Registrul Regional de Cancer și Departamentul de Anatomie Patologică.
Rezultate: Conform rezultatelor, a fost observată creșterea numărului de cazuri tratate în Institutul Oncologic
Cluj Napoca în ultimii 5 ani. După tratamentul chirurgical, analizând rezultatul histopatologic, s-a constatat că
există un polimorfism al neoplasmului tiroidian, o mare parte dintre acestea având formă mixtă histologică. De
asemenea, a fost observată creșterea numărului de microcarcinoame papilare.
Concluzii: Din totalul numărului de rezultate histopatologice studiate, aproximativ 40% au fost benigne, restul
fiind confirmate ca maligne. Astfel, cel mai frecvent tip histologic de cancer tiroidian a fost carcinomul papilar
tiroidian, urmat de carcinomul papilar și folicular tiroidian, apoi de microcarcinoame.
312
Retrospective study regarding the thyroid cancer: The Experience of
Oncology Institute of Cluj Napoca in the last 5 years
S. Titu1, Ioana Adelina Clim1, Yasmina Marrouche1, C. Lisencu1,2, A. Irimie1,2, E. Puscas1,2,
P. Achimaș-Cadariu1,2, C. Vlad1,2, L. Ignat1,2, B. Fetica1
1The Oncology Institute ”Prof. Dr. Ion Chiriuță” Cluj Napoca
2”Iuliu Haţieganu” University of Medicine and Pharmacy Cluj Napoca
Keywords: thyroid, thyroid cancer, thyroid nodule, thyroid microcarcinomas
Introduction: According to the latest statistics, about 75% of the world's population may have a thyroid nodule,
but most of them are benign. Thyroid cancer is an oncological pathology with a low incidence, but it is
increasing, in Romania and worldwide. The latest Globocan data show a worldwide incidence in 2018 of over
561,000 newly diagnosed cases. Due to the new imaging and anatomopathological diagnostic methods on the
total thyroidectomy, more and more thyroid microcarcinomas are identified.
Material and method: We plan to evaluate the database of "Prof.Dr. Ion Chiricuţă" Oncological Institute of Cluj
Napoca for the last 5 years with patients that have thyroid diseases, in a retrospective descriptive study. The
data were provided by the Cancer Registry and the Anatomical-Pathologic Department.
Results: According to the results, the number of cases treated at the Oncology Institute Cluj Napoca increased
over the past 5 years. After surgical treatment, analyzing the histopathological result, it was found that there is
a thyroid neoplasm polymorphism, a large part of which has a mixed histological form. Also, the increase in
papillary microcarcinomas has been observed.
Conclusions: Of the total number of histopathological results studied, approximately 40% were benign, with
the remainder being confirmed as malignant. Thus, the most common histological type of thyroid cancer was
thyroid papillary carcinoma, followed by papillary and thyroid follicular carcinoma, then microcarcinomas.
313
Terapia demnităţii pacientului terminal
Elena Toader
Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa”, Iaşi, România
Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie Iaşi
Cuvinte cheie: demnitate, pacient terminal, îngrijiri paliative
Pacientul terminal, un subiect care menţine actualitatea în abordările dedicate controlului real şi efectiv
asupra sfârşitului vieţii angajează în analizele teoretice şi exemplificările practice un grupaj terminologic
amplu, care după aproape cinci decenii de dezbateri academice nu au ajuns la o unitate de opinie. Astfel,
termeni precum moarte asistată, sfârşitul vieţii, boala terminală, îngrijiri terminale, tranziţia îngrijirii
subliniază modul cum progresul ştiinţific şi tehnologic permite conservarea artificială a funcțiilor vitale în
conexiune cu o serie de consecinţe medicale privind creșterea speranței de viață, efectele asupra sănătăţii,
criteriile pentru stabilirea decesului unei persoane. Problemele şi implicaţii profunde medicale, sociale,
economice, juridice ale pacientului aflat în stadiul terminal desemnează prin tipul de îngrijire paliativă
obiectivele şi dogmele de bază emergente scopului etic de prezervare a demnităţii pacientului. Controlul
simptomelor, starea spirituală, grija pentru familia celui afectat vizate prin îngrijirea vieţii sau terapiile de
susţinere a vieţii fac apel la principiul binefacerii. Din perspectiva păstrării demnităţii umane, binefacerea
devine fundamentul de bază în elaborarea criteriilor bioetice destinate evaluării deciziilor implicate în
managementul pacientului aflat în stadiul terminal. Deoarece importanţa demnităţii pacientului la sfârşitul
vieţii nu poate fi negată, în lucrarea de faţă ne propunem să identificăm atributele cheie de definire a
conceptului de demnitate, să desemnăm caracterul multidimensional şi natura complexă a conceptului. De
asemenea, vom sublinia semnificaţiile şi dificultăţile de transpunere a conceptului în context clinic, adesea
evocat în principiile îngrijirii paliative acordate pacienţilor oncologici.
314
The dignity therapy of terminal patient
Elena Toader
University of Medicine and Pharmacy "Grigore T. Popa", Iasi, Romania
Institute of Gastroenterology and Hepatology, Iasi, Romania
Keywords: dignity, terminal patient, palliative care
The terminal patient, a topic who maintains actuality in the approaches dedicated to real and effective
control over the end of life engages in theoretical analyzes and practical examples an ample terminological
cluster, which after almost five decades of academic debates did not reach a unit of opinion. Thus, terms
such as assisted death, end of life, terminal illness, terminal care, transition of care highlight how scientific
and technological progress allows the artificial preservation of vital functions in connection with a number
of medical consequences on the increase of hope life effects, health effects, criteria for determining the death
of a person. Problems and deep medical, social, economic, legal implications of the patient at the terminal
stage designates the type of palliative care the basic goals and dogmas, emerging the ethical purpose of
preserving the dignity of the patient. Symptoms control, spiritual status, care for the patient's family, life care
or life support therapies appeal to the principle of benevolence. From the perspective of preserving human
dignity, benevolence becomes the basis for elaborating the bioethical criteria for evaluating the decisions
involved in the patient's terminal management. Because the importance of patient dignity at the end of life
can not be denied in this paper, we aim to clarify terminologically by identifying the key attributes of defining
the concept of dignity, to designate the multidimensional character and the complex nature of the concept.
We will also highlight the meanings and difficulties to translate the concept in clinical context, often evoked
in the principles of palliative care for oncological patients.
315
Postul creştin – perspectivă interdisciplinară.
In Voro Veritas vs Vis Medicatrix Naturae
R.S. Ungureanu
Cuvinte cheie: post creştin, restricţie calorică, curativ, calitatea vieţii
Introducere: Postul, restricţia calorică, constituie o provocare pentru persoanele nedeprinse cu refuzul
voluntar al unui anumit obicei de hrănire. Cu toate acestea, postul creştin are beneficii curative nu doar în
plan spiritual, reprezentând o practică milenară, ci şi somatic, cu rezultate uimitoare care îl confirmă ca
beneficiu pentru pacient din perspectiva medicinii alopate, dobândind astfel valoare.
Scop: Evidenţierea perspectivelor teologice şi medicale care concură în a recomanda postul drept o şansă
terapeutică bolnavilor oncologici. Asigurarea confortului pacienţilor oncologici care doresc să se supună
restricţiei calorice din convingere.
Concluzii: Postul creştin, cu acordul medicului, poate reprezenta o soluţie duhovnicească pentru pacienţii
oncologici creştini practicanţi.
316
Virusurile Merkel cell polyoma, Epstein-Barr și tipurile HPV cutanate: rolul
lor în cancerele pielii
Ramona Gabriela Ursu, Luminița Smaranda Iancu
Departamentul de Microbiologie, Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa", Iași
Cuvinte cheie: virusuri oncogene, algoritm de diagnostic, terapie țintită, prevenție
Introducere: Tumorile cutanate au câțiva factori de risc cunoscuți (e.g., sensibilitatea și/sau expunerea la
soare). Clasificarea TNM/OMS recentă pentru tumorile cutanate conține date privitoare la anumite tumori
care sunt virus-relaționate, cum ar fi carcinomul cutanat indus de Merkel cell polyomavirus, carcinoamele
cutanate de la nivelul capului și gâtului și ulcerele muco-cutanate EBV induse.
Material și metodă: Sinteza literaturii de specialitate utilizând baza de date PubMed. Căutarea a utilizat
cuvintele cheie ”oncogenic viruses human skin tumour” și a identificat 416 articole publicate în ultimii 5 ani.
Rezultate: Simpla prezență a ADN-ului acestor virusuri nu este suficientă pentru stabilirea rolului etiologic.
Sunt necesare criterii stricte de includere a acestor virusuri în stabilirea că o tumoră cutanată este virus indusă.
Aceste criterii diferă pentru fiecare virus în parte, în relație cu mecanismul lor de carcinogeneză. Pentru MCV
este necesară detecția unei valori ridicate a viral load în tumorile cutanate. Pentru cazurile HPV induse sunt
deja stabiliți diverși algoritmi care implică mai mulți markeri (ADN/HPV, ARN/HPV, p16INK4a). Tipurile HPV
cutanate au fost detectate a fi necesare doar în stadiul inițial al carcinogenezei, utilizând mecanismul hit-and
run, și apoi devin neesențiale pentru apariția cancerului cutanat non-melanoma.
Concluzii: Utilitatea clinică a acestei lucrări este de a sublinia faptul că anumite tumori cutanate sunt induse
viral. Diagnosticarea acestor tumori prin metode moleculare sensibile necesită criterii de încredere pentru a
implica un virus ca agent etiologic. Cercetări ulterioare sunt necesare pentru a identifica terapia specifică (e.g.,
virusuri oncolitice, terapia genică țintită, vaccinarea terapeutică) sau prevenția prin vaccinarea clasică.
317
Merkel cell polyomavirus, Epstein-Barr virus and beta cutaneous HPV
types: the role in skin cancerogenesis
Ramona Gabriela Ursu, Luminița Smaranda Iancu
Microbiology Department, ”Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Iasi
Keywords: oncogenic viruses, validation algorithm, target therapy, prevention
Introduction: Skin tumors have known risk factors (e.g., sun susceptibility and/or exposure). The recent
WHO TNM Classification of Skin Tumors (September 2018) contains data regarding certain types which are
viral correlated, e.g., Merkel cell carcinoma of skin, skin carcinoma of the head and neck, and EBV-positive
mucocutaneous ulcer.
Material and method: Synthesis of scientific literature using PubMed data basis. The search using the
keywords ”oncogenic viruses human skin tumour” revealed 416 items published in the last 5 years.
Results: The simple presence of DNA of these viruses is not enough for establishing the etiologic role.
Stringent inclusion criteria for skin cancer-inducing viruses are necessary to establish that a skin tumour is
viral induced. These criteria are different for each oncogenic virus, in relation with their mechanism of
carcinogenesis. For MCV is required a high viral load to be detected in the tumour samples. For HPV driven
cases are already established some algorithm of diagnosis involving more markers (e.g., DNA/HPV, RNA/HPV
and p16INK4a). Beta HPV types was found to be required only at an initial stage of carcinogenesis, using a
hit-and-run mechanism and may become dispensable after full establishment of non-melanoma skin cancer.
Conclusions: The clinical utility of this paper is to emphasize that certain tumors are virus induced.
Diagnosing these tumors requires reliable criteria for involving viruses as etiologic agents through sensitive
molecular biology assays. Further research is needed in order to find specific therapy (e.g., oncolytic viruses,
gene targeted therapy, therapeutic vaccination) or oncologic prevention by classical vaccines.
318
Determinarea mutaţiilor din domeniul tirozin kinazic BCR-ABL1 implicate
în rezistenţa la tratament la pacienţii cu leucemie mieloidă cronică
Irina Cezara Văcărean Trandafir1,2, I.C. Ivanov1, Loredana Mihaiela Dragoş1,2, D. Cojocaru2,3
2Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
3Academia Oamenilor de Ştiinţă din România
Cuvinte cheie: leucemie mieloidă cronică, BCR-ABL, inhibitori tirozin kinazici
Introducere: În ultimul deceniu, studii structurale şi funcţionale au dezvăluit că tirozin kinazele (TK)
funcţionează ca şi componente ale căilor de semnalizare care reglează proliferarea celulelor canceroase,
apoptoză şi angiogeneză, şi devin astfel potenţiale ţinte terapeutice pentru cancer. Markerul genetic
principal în LMC (Leucemie Mieloidă Cronică) este cromozomul Philadelphia rezultat în urma translocaţiei
reciproc echilibrate a unor fragmente dintre cromozomii 9 şi 22. La nivel molecular, translocaţia implică o
juxtapunere între un fragment din gena ABL (Abelson) de pe cromozomul 9 peste o parte din gena BCR
(Breakpoint Cluser Region) de pe cromozomul 22, ceea ce duce la formarea genei de fuziune BCR-ABL1.
Prezenţa mutaţiilor BCR-ABL la pacienţii cu LMC poate fi responsabilă de eşecul tratamentului cu inhibitori
tirozin kinazici (ITK).
Material şi metodă: Scopul studiului este de a evalua frecvenţa mutaţiilor genei BCR-ABL la pacienţii cu LMC
trataţi cu ITK. Screening-ul molecular a implicat 40 de pacienţi cu LMC care au prezentat rezistenţă sau au
avut un răspuns suboptim la ITK. Metoda a constat în analiza semi-nested PCR urmată de secvenţiere Sanger.
Tehnica utilizată are o sensibilitate crescută deoarece gena secvenţiată este ABL1 implicată în translocaţia cu
BCR-ABL, astfel rezultatul nu este afectat de gena ABL wild-type.
Rezultate şi concluzii: Analiza mutaţională a dezvăluit 14 mutaţii (~33% din pacienţi): 13 mutaţii
319
punctiforme şi o deleţie completă a exonului 7. Studiile de până acum arată că în aproximativ 30% din cazuri,
mutaţiile genei BCR-ABL, evoluţia clonală şi amplificarea acestei gene cauzează rezistenţa la tratamentul cu
inhibitori tirozin kinazici.
Detection of mutations in the bcr-abl1 kinase domain involved in

treatment resistance in patients with chronic myeloid leukemia
Irina Cezara Văcărean Trandafir1,2, I.C. Ivanov1, Loredana Mihaiela Dragoş1,2, D. Cojocaru2,3
2”Alexandru Ioan Cuza” University of Iasi
3Academy of Romanian Scientists
Keywords: Chronic myeloid leukemia, BCR-ABL, tyrosine kinase inhibitor
Introduction: In the past decade, structural and functional studies revealed that tyrosine kinases (TKs) act
as essential components of signal transduction pathways that regulate cancer cell proliferation, apoptosis
and angiogenesis, and thus become potential targets for anticancer therapy. A genetic marker for CML
(Chronic Myeloid Leukemia) is the presence of Philadelphia chromosome resulted from a mutual
translocation between chromosomes 9 and 22. At molecular level, the translocation involves a break point
inside the BCR (Breakpoint Cluster Region) gene on the chromosome 22, and respectively ABL (Abelson)
oncogene on the chromosome 9 resulting the BCR-ABL1 fusion gene. The presence of BCR-ABL mutations in
patients with CML may be responsible for the failure of tyrosine kinase inhibitor (TKI) treatment.
Material and method: The aim of the study was to evaluate the frequency of BCR-ABL gene mutations in
patients with CML treated with TKI. A molecular screening was conducted, involving 40 patients with CML
who failed or had suboptimal response to TKI treatment. The method consisted in semi-nested PCR analysis
320
followed by Sanger sequencing. The chosen technique has an increased sensitivity because the sequenced
gene is ABL involved in translocation with BCR-ABL, thus the result is not tainted by the wild type ABL gene.
Results and conclusions: The mutation analysis revealed 14 mutations (~33% of patients): 13 points
mutations and a complete deletion of exon 7. In roughly 30% of cases, mutations in BCR-ABL gene, clonal
evolution and amplification of the BCR-ABL fusion gene are common causes of treatment resistance.
321
Managementul chirurgical al tumorilor intestinului subțire
A. Vasilescu, E. Târcoveanu, C. Bradea, N. Dănilă, C. Lupaşcu, V. Bejan
Clinica I Chirurgie ”I. Tănăsescu – Vl. Buţureanu”, Spitalul Clinic de Urgențe ”Sf. Spiridon”
Cuvinte cheie: tumorile intestinului subţire, laparoscopic, videocapsula, enteroscopia
Introducere: Tumorile intestinului subţire sunt rare și au o simptomatologie nespecifică, cauza principală a
întârzierilor în diagnostic şi de apariție a complicațiilor.
Material şi metodă: Am efectuat un studiu retroprospectiv pe un lot de 70 bolnavi cu tumori jejunoileale

operați în Clinica I Chirurgie Iaşi, în ultimii 10 ani.
Rezultate: Au fost tumori benigne şi maligne duodenale - 18 cazuri și jejuno-ileale - 52 cazuri. Tumorile
duodenale au fost 14 maligne (77,8%), 4 benigne (22,2%). Tumorile jejunoileonului au fost în majoritate
maligne – 36 (23 carcinoame, 10 limfoame, 2 tumori stromale maligne și un sarcom) şi 16 benigne (5
stromale); s-au internat mai ales în urgenţă, complicate: 21 ocluzii şi 7 peritonite. Date utile pentru diagnostic
au adus tomodensitometria, endoscopia digestivă superioară, videocapsula (10 cazuri), și enteroscopia (3
cazuri). Tumorile benigne au beneficiat de ablația tumorii și enterectomii segmentare (17 cazuri), iar cele
maligne au impus 10 duodenopancreatectomii cefalice (DPC) sau derivații digestive pentru tumorile
duodenale, 33 de enterectomii mai mult sau mai puţin extinse și 2 ileohemicolectomii. Abordul laparoscopic
a fost practicat în 10 cazuri de tumori jejunoileale.
Concluzii: Incidenţa tumorilor intestinului subțire rămâne în continuare scăzută, dar reprezintă o sursă de
complicații. Pentru diagnostic, CT, enteroscopia, videocapsula sunt utile, ultima nefiind practicabilă în
urgenţă. Tratamentul chirurgical este singurul eficace, abordul laparoscopic fiind fezabil pe cazuri selectate.
322
Surgical management of small bowel tumours
A. Vasilescu, E. Târcoveanu, C. Bradea, N. Dănilă, C. Lupaşcu, V. Bejan
First Surgical Clinic ”I. Tănăsescu – Vl. Buţureanu”, ”St. Spiridon” Emergency Hospital
”Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy Iasi
Keywords: small bowel tumors, surgery, laparoscopy, capsule endoscopy, enteroscopy
Introduction: Tumors of the small bowel are rare and present with nonspecific symptoms. That causes a
significant delay in diagnosis and consequently a worse outcome for the patient.
Methods: In a retro-prospective study in the last 10 years, we evaluated a series of 70 patients with small
bowel tumors.
Results: There were benign and malignant duodenal tumors - 18 cases and jejunum and ileum tumors - 52
cases. The duodenal tumors were 14 malignancies (77.8%), 4 benign (22.2%). The jejunum and ileum tumors
were mostly malignant 36 cases (23 carcinomas, 10 lymphomas, 2 malignant GIST and one sarcoma) with
only 16 cases of benign tumors (5 GIST). Their tendency was to present as emergencies: 17 obstructions and
5 peritonitis. Modern imagistic proved useful as diagnostic tool: upper endoscopy, capsule endoscopy, CT-
scan and enteroscopy. The benign tumors benefited from tumor ablation and segmental enterectomy (17
cases), while malignant tumors were managed using 10 pancreatoduodenectomy, Whipple procedure or
digestive diversion for duodenal tumors; segmental enterectomy (33 cases), ileocolectomy (2 cases) for
jejunum and ileal tumors - in 10 cases laparoscopic approach was performed.
Conclusions: The incidence of small bowel tumors remains low. For diagnosis, CT-scan, enteroscopy and
capsule endoscopy are useful; unfortunately the last method is not practicable in emergency. Surgery is the
best choice, laparoscopic approach being feasible in selected cases.
323
Ecografia intraoperatorie în chirurgia hepatică.
Experiența clinicii chirurgie oncologică II
Natalia Velenciuc1,2, A. Papa2, V. Ursu2, C.E. Roată1,2, G.M. Dimofte1,2, S. Luncă1,2
1Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa”, Iași
Cuvinte cheie: echografie intraoperatorie, ficat
Ecografia intraoperatorie (EIO) - tehnică imagistică intervenţională ce oferă informaţii în timp real, cu rezoluție
înaltă, având capacitatea de a identifica la nivel hepatic formaţiuni chistice cu dimensiuni de 1-3 milimetri şi
formaţiuni solide de 3-5 milimetri. Scopul studiului a fost de a identifica aportul diagnostic suplimentar pe care
îl oferă EIO față de explorările imagistice preoperatorii de înaltă performanță și impactul asupra protocolului
terapeutic, la pacienții cu leziuni hepatice primare cât și cu cancer colo-rectal și metastaze hepatice.
Material și metodă: În perioada 2015-2018 în Clinica Chirurgie Oncologică II din cadrul I.R.O. s-au efectuat 148
EIO, la pacienți cu patologie hepatică, realizându-se puncții ghidate intraoperator în scop diagnostic sau
terapeutic, decelarea de noi metastaze hepatice, termoablația cu microunde sub control echografic, explorarea
topografiei locoregionale în vederea unei rezecții hepatice optime.
Rezultate: EIO a permis realizarea termoablației sub ghidaj echografic la 57 de pacienți cu hepatocarcinoame,
metoda facilitând şi controlul distrucției lezionale complete. În 6 cazuri (12,52%), au fost detectate noi
metastaze hepatice omise imagistic preoperator sau s-a infirmat prezența leziunilor focale hepatice, ceea ce a
dus la modificarea protocolului chirurgical.
Concluzie: EIO este o metodă facilă, rapidă, ce permite explorarea în timp real pe toată durata actului chirurgical
a leziunilor hepatice, ajutând la modularea deciziilor operatorului, realizarea în siguranță a termoablațiilor și
rezecțiilor hepatice cât şi la prevenirea complicațiilor.
324
Intraoperative ultrasound in hepatic surgery.
The experience of oncological surgery clinic II
Natalia Velenciuc1,2, A. Papa2, V. Ursu2, C.E. Roată1,2, G. M. Dimofte1,2, S. Luncă1,2
1Department of Surgery - Faculty of Medicine ”Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy – Iasi, Romania
Keywords: intraoperative ultrasound, liver
Intraoperative ultrasound (IOU) represents an interventional imaging technique providing real-time, high-
resolution information with the ability to identify cystic neoplasms 1-3 mm in size and 3-5 mm solid tumors.
The purpose of the study was to identify the additional diagnostic contribution the IOU offers to high-
performance preoperative imaging techniques and the impact on the therapeutic protocol in patients with
primary liver tumors as well as colorectal cancer and hepatic metastases.
Material and method: Between 2015-2018 in the Second Surgical Clinic of R.I.O. Iasi, 148 IOUs were
performed in patients with liver disease. IOU was used to guide intraoperative puncture for diagnostic or
therapeutic purposes as in microwave thermoablation, to confirm liver tumors, to search for new liver
metastases, the exploration of local liver anatomy for optimal liver resection.
Results: The IOU allowed echo-guided thermoablation in 57 patients with hepatocellular carcinoma, the
method facilitating and controlling complete ablation. In 6 cases (12.52%), the intraoperative surgical
strategy was modified due to detection of unknown metastasis or lack of confirmation of preoperatively
detected liver tumors.
Conclusion: The IOU is an easy and fast method that allows real-time exploration of liver lesions during
surgery, helping to modulate intraoperative decisions, perform secure thermoablation and liver resection
and prevent complications.
325
Actualităţi terapeutice în Limfomul NonHodgkin cu celula B de tip
marginal asociat cu infecţia VHC
Ana Maria Vlădăreanu, Maria Cristina Ciufu, Victoria Arama, Alina Mititelu, Elena Lupoaia Andruș,
Anca Nicolescu, Cristina Enache
Clinica de Hematologie, Spitalul Universitar de Urgență București
Cuvinte cheie: Limfomul NonHodgkin marginal, infecția cu VHC, antivirale cu acțiune directă
Asocierea dintre Limfomul NonHodgkin și virusul hepatitic C este puternic susținută de numeroase studii
epidemiologice. Cele mai frecvente tipuri de limfoame implicate sunt Limfomul cu celula B de zonă marginală
și Limfomul difuz cu celula mare B. Mecanismele care stau la baza limfomagenezei sunt încă neclare, existând
3 teorii actuale: stimularea continuă a receptorilor limfocitelor B de către Ag virale; replicarea VHC în
interiorul celulei B duce la apariția unor proteine virale cu efecte pro-oncogene; stimularea virală continuă
determină leziuni permanente ale limfocitelor B (mutații ale genelor tumorale supresor) care favorizează
limfoproliferarea. Managementul optim pentru asocierea dintre LNH-B marginal și infecția cu VHC nu este
clar stabilit, dar presupune o abordare multidisciplinară cu o colaborare strânsă între hematolog și
infecționist/gastroenterolog. Studiile efectuate de-a lungul timpului dovedesc obținerea unor răspunsuri
complete ale afecțiunii hematologice doar cu tratament antiviral; eradicarea infecției cu VHC determină
răspunsuri profunde și durabile ale limfomului. Tratamentul antiviral (Interferon-monoterapie, Peg-
Interferon și Ribavirina) poate fi suficient pentru formele indolente dar există și situații în care este necesară
asocierea chimioterapiei. Formele noi de tratament antiviral (DAA–Antiviral cu acțiune directă) s-au dovedit
foarte eficiente și sigure, cu rezultate superioare celor anterioare. Beneficiul utilizării lor este multiplu, având
o tolerabilitate superioară, un timp mai scurt de tratament, reacții secundare mai puține şi mai ușor de
manageriat, cu obținerea unor răspunsuri profunde și durabile. Acest lucru deschide o nouă etapă în
tratamentul acestor tipuri de limfoame fie ca monoterapie fie asociate chimioterapiei.
326
Updates in terapy of HCV associated marginal zone lymphoma
Ana Maria Vlădăreanu, Maria Cristina Ciufu, Victoria Arama, Alina Mititelu, Elena Lupoaia Andruș,
Anca Nicolescu, Cristina Enache
Clinic of Hematology, Emergency University Hospital Bucharest
Keywords: marginal zone lymphoma, HCV infection, DAA
HCV associated NonHodgkin's lymphoma is strongly supported by numerous epidemiological studies. The
most common types of lymphoma involved are marginal zone lymphoma and diffuse B-cell lymphoma.
The mechanisms of lymphomagenesis are still unclear, but there are 3 current hypothesis: chronic antigenic
stimulation of lymphocyte receptors by viral antigens resulting in B cells proliferation; HCV replication within
cell B leads to the accumulation of viral proteins with oncogenic effects; chronic viral stimulation results in
permanent lesions of B lymphocytes (mutations of tumor suppressor gene) that promote
lymphoproliferation. Optimal management of HCV associated LNH-B is not clearly established but requires
a multidisciplinary approach with close collaboration between hematologist and gastroenterologist.
Studies have shown complete hematologic response only with antiviral treatment; eradication of HCV
infection leads to profound responses of lymphoma.
Antiviral treatment (Interferon-monotherapy, Peg-Interferon and Ribavirin) may be sufficient for indolent
lymphomas, but there are also situations where chemotherapy is required. New forms of antiviral treatment
(DAA-Antiviral with Direct Action) have proven to be very effective and safe, with superior results to previous
ones. The benefit of their use is multiple, with superior tolerability, shorter treatment times, fewer but
manageable side-effects, with profound and sustained responses.
This opens a new stage in the treatment of these types of lymphoma either as monotherapy or as associated
with chemotherapy.
327
Beneficii şi limitări ale agenţilor hipometilanţi în tratamentul
Sindroamelor Mielodisplazice
Ana Maria Vlădăreanu, Elena Lupoaia Andruş, Minodora Onisâi, Mihaela Gaman, Alina Mititelu,
Anca Nicolescu, H. Bumbea, Cristina Enache
Clinica de Hematologie, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti
Sindroamele mielodisplazice (SMD) sunt un grup heterogen de neoplazii hematologice ale liniei mieloide,
caracterizate prin citopenii în sângele periferic, insuficienţă medulară, modificări displazice ale liniilor
celulare hematopoietice şi instabilitate genetică, cu risc crescut de transformare în leucemie acută mieloidă
secundară. Evoluţia naturală a bolii este destul de heterogenă, o mică parte dintre pacienţi având SMD low
risk care vor supravieţui perioade lungi de timp cu minimă intervenţie terapeutică. Asemenea altor cancere,
SMD apar prin achiziţia de mutaţii oncogenice care apar de novo sau după expunerea la agenţi
chimioterapici sau radioterapie. Celulele liniei mieloide din SMD nu îşi pierd capacitatea de a prolifera şi a se
diferenţia, dar suferă o maturare incompletă, având drept rezultat o producţie inadecvată de celule sangvine
mature. Mecanismul fiziopatologic este extrem de complex şi progresiv, implicând mai multe etape: oprirea
din diferenţiere şi displazia precursorilor medulari (generând citopenii şi afectarea funcţiilor elementelor
sanguine), apariţia de anomalii genetice recurente, prezenţa anomaliilor de micromediu medular (producţie
aberantă de citokine, alterarea aderenţei celulelor stem, un prag de sensibilitate apoptotică mai scăzut, un
răspuns mai scăzut la factorii de creştere hematopoietici). Prin acumularea progresivă de leziuni genetice,
boala poate evolua de la o formă iniţală indolentă către o formă agresivă tardivă sau chiar către leucemie
acută. Tabloul clinic este heterogen, de la anemie asimptomatică sau nu şi până la semne şi simptome
datorate pancitopeniei cu severitate variabilă (infecţii, hemoragii). Supravieţuirea pacienţilor cu SMD este
variabilă, în medie fiind raportată între câteva săptămâni şi câţiva ani de la diagnostic, cu un risc de progresie
spre leucemie acută în 25%–35% din cazuri, la 5 ani de la momentul diagnosticului. În ultimii ani, tratamentul
328
de referinţă de linia întâi pentru pacienţii cu SMD cu profil de risc intermediar-2 şi înalt conform sistemului
de scor prognostic internaţional (IPSS), se bazează pe abordarea epigenetică a bolii, prin intermediul
agenţilor hipometilanţi. Totuşi, conform studiilor, doar jumătate dintre pacienţi răspund la terapia cu agenţi
hipometilanţi, în relaţie directă cu tipul anomaliilor genetice asociate. Pierderea răspunsului la tratamentul
cu agenţi hipometilanţi se asociază cu un prognostic nefavorabil şi supravieţuire medie de sub 6 luni, aceste
situaţii fiind extrem de dificil de abordat terapeutic.
Benefits and Limitations of Hypometilating Agents in the Treatment of

Myelodysplastic Syndromes
Ana Maria Vlădăreanu, Elena Lupoaia Andruş, Minodora Onisâi, Mihaela Găman, Alina Mititelu,
Anca Nicolescu, H. Bumbea, Cristina Enache
Hematology Department, University Emergency Hospital Bucharest
Myelodysplastic syndromes (MDS) are a heterogeneous group of myeloid neoplasms, characterized by

peripheral blood cytopenias, bone marrow failure, dysplastic changes in haematopoietic cell lineages and
genetic instability, with increased risk of secondary acute myeloid leukemia. The natural evolution of the
disease is quite heterogeneous, with a small proportion of patients with low risk MDS who will survive for
long periods of time with minimal therapeutic intervention. Like other cancers, MDS occurs through
acquisition of oncogenic mutations that develop de novo or after exposure to chemotherapeutic agents or
radiotherapy. MDS myeloid cells do not lose their ability to proliferate and differentiate, but suffer incomplete
maturation, resulting in inadequate mature blood cell production. The pathophysiological mechanism is
extremely complex and progressive, involving several stages: stopping from differentiation and appearance
of dysplastic bone marrow precursors (generating cytopenia and affecting the functions of the blood cells),
the occurrence of recurrent genetic abnormalities, the presence of bone marrow micromedium changes
329
(aberrant cytokine production, alteration of stem cells adhesion, a lower apoptotic sensitivity threshold, a
lower response to hematopoietic growth factors). By progressive accumulation of genetic lesions, the disease
can evolve from an indolent initial form to a late aggressive form or even to acute leukemia. The clinical
picture is heterogeneous, from asymptomatic anemia or not, to signs and symptoms due to varying severity
of pancytopenia (infections, haemorrhages). Survival of MDS patients is variable, averaging between a few
weeks and a few years after diagnosis, with a risk of progression to acute leukemia in 25%-35% of cases, at 5
years after the diagnosis. In the past few years, the first-line treatment for MDS patients with intermediate-2
and high-grade risk profile by IPSS is based on the epigenetic approach of the disease through
hypomethylating agents. However, according to the studies, only half of the patients respond to
hypomethylating therapy, directly related to the type of associated genetic abnormalities. The loss of
response to hypomethylating agents is associated with unfavourable prognosis and mean survival of less
than 6 months, these situations being extremely difficult to address therapeutically.
330
Managementul pacientelor cu cancer de sân aflate în stadii incipiente de
boală – o evaluare de cost eficiență.
Experiența unui centru oncologic terțiar
C. Vlad1,3, E. Pușcaș1,3, C. Lisencu1,3, L. Ignat1,3, V. Gâta1,3, D. Piciu1,2, A. Irimie1,3, P. Achimaș-Cadariu1,3
1Departamentul de Chirurgie Oncologică, Institutul Oncologic ”Prof.Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca, România
2Departamentul de Medicină Nucleară, Institutul Oncologic ”Prof.Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca, România
3Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, România
Cuvinte cheie: cancer mamar, stadiu incipient, ganglion santinelă, cost eficiență, ganglion santinelă, limfadenectomie axilară
Introducere: Biopsia ganglionilor limfatici axilari prin tehnica ganglionului santinelă (SLNB) reprezintă o
opțiune terapeutică la pacientele cu cancer mamar aflate într-un stadiu incipient. Această tehnică oferă un
control locoregional similar limfadenectomiei axilare (ALND), cu o morbiditate și un risc de complicații mai
reduse și cu o îmbunătățire a calității vieții. Obiectivul acestui studiu retrospectiv a constat într-o analiză de
cost eficiență a managementului pacientelor cu cancer de sân aflate în stadii incipiente, după aplicarea
ghidurilor și protocoalelor actuale de diagnostic și tratament.
Material și metodă: Am analizat retrospectiv pacientele cu cancer mamar aflate în stadii incipiente de boală,
care au beneficiat de tratament chirurgical, respectiv sectorectomie mamară și SLNB sau sectorectomie
mamară și ALND, în Institutul Oncologic ”Prof.Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca, în decursul anului 2017.
Parametrii analizați au fost numărul de zile de spitalizare, costurile perioperatorii, durata intervențiilor
chirurgicale. Costurile au fost estimate raportat la datele sistemului public de sănătate din România.
Rezultate: La analiza comparativă a celor două grupuri de paciente studiate (sectorectomie mamară și SLNB
versus sectorectomie mamară și ALND), s-a evidențiat o perioadă mai scurtă de spitalizare, un timp operator
331
mai mic și costuri mai reduse pentru grupul de paciente ce au beneficiat de sectorectomie mamară cu SNLB.
Concluzii: Prin aplicarea corectă a ghidurilor și protocoalelor actuale de diagnostic și tratament se poate
realiza o reducere a costurilor la pacientele cu cancer mamar aflate în stadii incipiente de boală, cu rezultate
similare în ceea ce privește supraviețuirea, dar cu o îmbunătățire a calității vieții acestor paciente.
Managing patients with early-stage breast cancer – a cost-effectiveness

evaluation. Experience of a tertiary oncological center
C. Vlad1,3, E. Pușcaș1,3, C. Lisencu1,3, L. Ignat1,3, V. Gâta1,3, D. Piciu1,2, A. Irimie1,3, P. Achimaș-Cadariu1,3
1Department of Surgical Oncology, The Oncology Institute “Prof.Dr. Ion Chiricuță”
Cluj-Napoca, Romania
2Department of Nuclear Medicine, The Oncology Institute “Prof.Dr. Ion Chiricuță”Cluj-Napoca, Romania
3University of Medicine and Pharmacy “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, Romania
Keywords: breast cancer, rearly stage, sentinel lymph node, cost effectiveness, axillary lymphadenectomy
Introduction: Axillary lymph node biopsy through sentinel lymph node (SLNB) technique serve as a
therapeutic option in patients with early breast cancer. This technique provides locoregional control similar
to axillary lymph node dissection (ALND), with a lower morbidity and complications risk and an improvement
in quality of life. The objective of this retrospective study was to analyze the cost-effectiveness management
of patients with early-stage breast cancer after applying current diagnostic and treatment guidelines.
Material and method: We retrospectively analyzed patients with breast cancer in the early stage of the
disease who received surgical treatment, namely mammary sectorectomy and SLNB or mammary
sectorectomy and ALND, at the Oncology Institute “Prof. Dr. Ion Chiricuță”
332
Cluj-Napoca, during the year 2017. The analyzed parameters were the number of hospitalization days, the
perioperative costs, the duration of the surgical interventions. Costs have been estimated related to the
Romanian public health system data.
Results: The comparative analysis of the two studied groups of patients (mammary sectorectomy and SLNB
versus mammary sectorectomy and ALND), revealed a shorter period of hospitalization, a diminished period
of time spent in the operating room and reduced costs for the group of patients benefiting from mammary
sectorectomy with SNLB.
Conclusions: By correctly applying the current diagnostics and treatment guidelines and protocols, a
reduction in costs can be achieved in early stage breast cancer patients, with similar survival results but with
an improvement in the quality of life of these patients.
333
Comunicarea în radioterapie – element esenţial pentru creşterea
aderenţei şi siguranţei pacientului.
Care este cel mai potrivit mod de comunicare cu pacienţii care urmează să
înceapă radioterapia?
Cum pregătim aceşti pacienţi pentru radioterapie?
Ş. Vlad1, V. Poroch2,3, Frank D. Ferris4
1Spitalul Universitar de Urgenţă Central ”Dr. Carol Davila” Bucureşti
2U.M.F. “Grigore T. Popa” Iaşi
4Medicină paliativă, cercetare și educație, OhioHealth, Columbus, Ohio, SUA
Peste jumătate dintre pacienţii cu diagnostic oncologic vor efectua radioterapie, cu scop curativ sau paliativ
de-a lungul evoluţiei bolii. În mod frecvent aceşti pacienţi au dificultăţi de înţelegere a tratamentului. Acest
lucru poate fi explicat prin faptul că radioterapia este privită drept o formă de terapie “neobişnuită”
comparativ cu terapiile “familiare” - intervenţia chirurgicală sau administrarea de medicamente pe cale orală
sau injectabilă. Fasciculul de radiaţie nu se vede şi nu poate fi simţit de către pacient în timpul şedintelor de
radioterapie, iar informaţiile la care pacienţii au acces imediat (internet, presă, televiziune, familie sau prieteni)
sunt de cele mai multe ori contradictorii. Deşi radioterapia nu este un tratament de generaţie nouă (fiind
utilizată pe scară largă de zeci de ani), pacienţii simt în continuare emoţie şi frică de iradierea terapeutică, au
teamă de efectele secundare asociate şi în consecinţă au nevoie de informaţii şi suport emoţional din partea
personalului medical pe perioada tratamentului.
334
Având în vedere complexitatea actuală a procedurilor din radioterapie, în care cooperarea pacientului,
înţelegerea şi urmarea cu stricteţe a indicaţiilor de către aceştia sunt esenţiale pentru siguranţa şi eficacitatea
tratamentului, oferirea corectă a informaţiilor devine un element crucial.
În cadrul acetui workshop vom pune în discuţie următoarele aspecte pe care le considerăm deosebit de
importante pentru profesionistul care lucrează în radioterapie:
• cum poate evalua medicul nivelul de informaţii referitoare la radioterapie pe care pacientul le deţine
înainte de începerea tratamentului?
• în ce mod şi cât de detaliat ar trebui să i se comunice pacientului informaţiile cu privire la radioterapie?
• care sunt tipurile (domeniile) principale de informaţii de care are nevoie pacientul care urmează o
iradiere terapeutică?
• scade nevoia de informaţii a pacientului pe măsură ce tratamentul progresează?
• sunt necesare programe de pregătire în comunicare pentru medicii şi asistenţii de radioterapie care
să conducă la scăderea anxietăţii şi la creşterea aderenţei pacienţilor la tratament?
335
Effective communication in radiotherapy - essential element for enhancing
adherence and Patient’s safety
What is the best way to communicate with patients who are recommended
to start radiotherapy?
How do we prepare these patients for radiotherapy?
Ş. Vlad1, V. Poroch2,3, Frank D. Ferris4
1“Dr. Carol Davila” Central Military Emergency University Hospital, Bucharest
2“Grigore T.Popa” University of Medicine and Pharmacy Iasi
3Regional Institute of Oncology Iasi
4Palliative Medicine, Research & Education, OhioHealth, Columbus, Ohio, USA
More than half of the patients with oncological diagnosis will undergo radiotherapy for curative or palliative
purposes along the course of the disease. Frequently, these patients have difficulty in understanding the
treatment. This can be explained by the fact that radiotherapy is perceived as an "unusual" form of therapy
compared to "familiar" therapies - surgery or oral or injectable medication. Radiation beam is not visible and
can not be felt by the patient during radiotherapy sessions, and the information that patients have
immediate access to (Internet, press, television, family or friends) is often contradictory. Although
radiotherapy is not a new generation treatment (being widely used for decades), patients still feel emotion
and fear of therapeutic irradiation, are afraid of associated side effects, and therefore need information and
emotional support from medical staff during treatment.
Given the complexity of the current radiotherapy procedures, for which patient co-operation, understanding,
336
and strict follow-up of guidelines are essential for the treatment safety and efficacy, providing accurate
information becomes a crucial element.
Within the framework of this workshop we will discuss the following aspects that we consider to be
particularly important for the radiotherapy practitioner:
• How can a physician assess the level of radiotherapy information that the patient holds before
starting the treatment?
• Which is the most appropriate way and how much detailed should the information concerning
radiotherapy be communicated to the patient?
• Which are the main types (domains) of information that the patient undergoing therapeutic
irradiation needs?
• Does the need for patient information decrease as treatment progresses?
• Are communication training programmes for radiotherapy physicians and nurses required in order
to reduce anxiety and increase patients’ adherence to treatment?
337
Male breast cancer – current management options
Simona Ruxandra Volovăţ
University of Medicine and Pharmacy "Grigore T. Popa" Iasi
Male breast cancer is a rare occurrence, less than 1% of all male cancers. Due to the paucity of data, treatment
strategies have been largely extrapolated from female breast cancer. Various risk factors have been
associated with male breast cancer, mainly hormonal and genetic.
The biological features seem to differ compared to female breast cancer and, the molecular characterization
lead to better insights into the natural history and potential treatment options for these patients. Most
tumors seem to have a luminal profile, Her2 overexpression being a rare occurrence. Moreover, there is a
more frequent overexpression of androgen receptor and a more frequent activation of the mTOR pathway,
suggesting possible targets for a personalized treatment.
Although the management is generally similar to female breast cancer, the particularities of male breast
cancer tumors have led to an adapted approach in terms of systemic treatment, with endocrine treatment
remaining the main approach for these patients.
However, male patients with breast cancer remain an entity that is currently under investigation for a more
personalized treatment approach.
338
Management of young patients with metastatic breast cancer
Simona Ruxandra Volovăţ
Advanced breast cancer in young women remains a challenge for the clinical practice, although it is a rare
disease. The tumor biology in these patients seem to differ compared to post-menopausal patients, as they
are more likely to develop a more aggressive biological subtype.
Current guidelines generally suggest the same approach as in post-menopausal patients, mainly due to the
lack of data for this group. The hormonal environment and the slightly different tumor biology seem to have
a long-term impact on outcome and disease evolution.
Current endocrine therapies that include ovarian suppression for asymptomatic patients with Luminal
subtypes seem to offer an improved outcome.
New agents that combine endocrine treatment are currently being tested in this group of patients, in order
to better tailor treatment for this subgroup.
339
Nutriția și hidratarea parenterală la finalul vieții
Anca Raluca Vrânceanu1, Gema Bacoanu1, V. Poroch1,2
1
2
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi
Cuvinte cheie: nutriţie, hidratare, parenteral, finalul vieţii, practică, îngrijiri paliative
Nutriţia şi hidratarea artificială (NHA) la finalul vieţii ridică o problematică frecvent întâlnită în practica
medicală, în special în domeniul oncologiei şi al îngrijirii paliative, fiind generatoare de abordări divergente
şi dileme de ordin etic. Decizia de a administra sau nu a NHA la finalul vieţii nu este întotdeauna facilă, ci este
complicată de înţelegerea greşită a beneficiilor şi dezavantajelor acestor intervenţii, de îngrijorarea faţă de
suferinţa pacientului şi de ambivalenţa privind statusul moral al alimentaţiei/hidratării.
Având la bază un review al literaturii de specialitate, lucrarea propune câteva exemple de management
posibil privind utilizarea NHA în diferite situaţii particulare întâlnite în practica îngrijirii paliative, respectiv:
NHA în raport cu calitatea vieţii, cu prezenţa ascitei, a pleureziei, în raport cu greaţa şi vărsăturile, cu setea,
cu prezenţa secreţiilor traheale, cu delirul, cu indispoziţia, cu prezenţa edemelor şi în raport cu durata
speranţei de viaţă.
O abordare centrată pe pacient şi pe familie poate conduce la o creştere a calităţii îngrijirilor pacienţilor aflaţi
la finalul vieţii.
340
Nutrition and parental hydration at the end of life
Anca Raluca Vrânceanu1, Gema Bacoanu1, V. Poroch1,2
1
2
Keywords: nutrition, hydration, parenteral, end of life, practice, palliative care
Nutrition and Artificial Hydration (NAH) at the end of life raises a common problem encountered in medical
practice, particularly in the field of oncology and palliative care, generating divergent approaches and ethical
dilemmas. The decision whether to manage NAH at the end of life is not always easy, but is complicated by
the misunderstanding of the benefits and disadvantages of these interventions, the concern about patient
suffering and ambivalence about the moral status of nutrition/ hydration.
Based on a literature review, this paper proposes several possible management examples for the use of NAH
in various particular situations encountered in the practice of palliative care, such as: quality of life, ascites,
pleural effusion, nausea and vomiting, thirst, tracheal secretions, delirium, indisposition, edema, and life
expectancy.
A patient and family-centered approach can lead to an increase in the quality of care for end-of-life patients.
341
342
343
Hernia hiatală fixă, o contraindicație rară pentru protezarea esofagiană
R.G. Acsinte1, G. Dimofte1, T.C. Frunză1, W.L. Ong1, Alina Ioana Pușcașu1, I. Gavril2
1
2
Spitalul Clinic Județean de Urgențe „Sf. Spiridon” Iași
Cuvinte cheie: proteză esofagiană, hernie hiatală
Introducere: Protezarea endoscopică esofagiană este folosită pentru a trata disfagia malignă secundară unei
obstrucții esofagiene intrinseci sau extrinseci, de aceea reprezintă o indicație principală pentru aceste
patologii oncologice.
Obiective: Scopul acestei prezentări este de a semnala hernia hiatală fixă, in context postoperator ca fiind o
contraindicație rară pentru montarea unui stent endoscopic esofagian.
Prezentare de caz: Prezentăm cazul unui pacient în vârstă de 77 de ani diagnosticat imagistic și biopsic cu
Carcinom scuamos moderat diferențiat nekeratinizat pulmonar lob inferior stang pT2N0 pentru care s-a
intervenit chirurgical și a urmat patru cure de chimioterapie.
În urma reevaluării imagistice la un an după intervenția chirurgicală, este diagnosticat cu recidivă

mediastino-bronho-pulmonară stangă, pentru care a urmat alte patru cicluri de chimioterapie. Pacientul se
internează la 2 ani după recidivă acuzând disfagie, scădere ponderală și astenie în vederea stabilirii conduitei
terapeutice de specialitate. Se tentează endoscopie digestivă superioară în vederea montării unei proteze
esofagiene autoexpandabile metalice.
Tentativa de protezare eșuează prin incapacitatea de introducere a firului ghid și de intubare a esofagului
inferior. Dată fiind orientarea și riscul de peforație iatrogenă, s-a introdus contrast hidrosolubil pe canalul de
biopsie și s-a obiectivat o angulare acută a esogagului inferior, în combinație cu o hernie hiatală.
344
Examenul radiologic, deși nu il facem de rutină, obiectivează o hernie hiatală importantă combinată cu o
angulație acuta a esofagului, probabil prin tracțiune în zona de toracotomie, responsabilă de fixarea
esofagului în această poziție vicioasă.
Concluzie: Hernia hiatală combinata cu angularea esofagului postoperator ar putea fi luată în considerare ca
o contraindicație relativă pentru montarea unei proteze esofagiene endoscopice autoexpandabile, deoarece
riscul de perforație este mare. În aceste cazuri tranzitul cu substanță de contrast per os poate fi esențial în
înțelegerea anatomiei esofagului.
345
Rădăcina mezenterului: o localizare rară a bolii Castleman –
prezentare de caz
Maria-Gabriela Aniţei1,2, N.Ş. Ioanid2, G.C. Creţu3, Ana-Maria Pătraşcu4, V. Scripcariu1,2
1Univeristatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa”, Iaşi
2Clinica I chirurgicală, Institutul Regional de Oncologie, Iaşi
3Departamentul de Radiologie, Institutul Regional de Oncologie, Iaşi
4Departamentul de Patologie, Institutul Regional de Oncologie, Iaşi
Cuvinte cheie: Boala Castleman, sindrom limfoproliferativ, radacina mezenterului
Boala Castleman (BC) este un sindrom limfoproliferativ rar, care se poate prezenta în formă unicentrică sau
multicentrică. Cu toate că poate apărea în orice organ ce conţine ţesut limfoid, este cel mai des regăsită în
mediastin. Localizările abdominale sunt pe locul doi, mai des în retroperitoneu. Prezentăm cazul unei
paciente de 49 de ani care s-a prezentat cu sindrom dispeptic de tip biliar şi saţietate precoce post-prandiala.
Evaluările imagistice au relevant o litiază de veziculă biliară necomplicată şi un nodul de 3,5 cm la nivelul
rădăcinii mezenterului. S-a intervenit chirurgical – colecistectomie şi rezecţie în bloc a masei tumorale de
la nivelul rădăcinii mezenterului. Rezultatul examenului histologic al piesei de rezecţie a fost de boala
Castleman hialin-vasculara, cu margini de rezecţie negative. Evoluţia postoperatorie a fost favorabilă, cu
externare în ziua a 5-a postoperatorie. Nu a fost necesar niciun tratament adjuvant. Evaluarea hematologică
ulterioară a exclus alte boli limfoproliferative şi infecţii virale cornice. La un an postoperator, pacienta nu
prezintă recurenţă.
346
Mesentery root: a rare location of Castleman’s disease - case report
Maria-Gabriela Aniţei1,2, N.Ş. Ioanid2, G.C. Creţu3, Ana-Maria Pătraşcu4, V. Scripcariu1,2
1University of Medicine and Pharmacy Grigore T Popa Iasi
2Regional Institute of Oncology Iasi, I-st Surgical Unit
3Regional Institute of Oncology Iasi, Radiology Department
4Regional Institute of Oncology Iasi, Pathology Department
Key words: Castlemman’s disease, lymphoproliferative disorder, mesentery root
Castleman’s disease (CD) is a rare form of lymphoproliferative disorder that can present as unicentric or
multicentric disease. While it can arise in any organ that contains lymphoid tissue, it is observed, most
commonly, in the mediastinum. Abdominal localizations come second, more often in the retroperitoneum.
We report the case of a 49 year old woman presenting with biliary type dyspepsia and early post-prandial
satiety whose imaging evaluations revealed uncomplicated cholelitiasis and a 3.5 cm nodule situated at the
root of the mesentery. The patient was treated with surgery – cholecystectomy and en bloc resection of the
mesenteric root mass. Histology exam of the surgical specimen concluded for a hyaline-vascular type CD,
also confirming the negative resection margins of the tumor. Postoperatively, the patient’s evolution was
favorable, with discharge at the 5th postoperative day. No adjuvant treatment was necessary. The
hematology evaluation excluded any underlying lymphoproliferative disorder or chronic viral infection. At
one year after surgery, the patient has no recurrence.
347
Melanomul malign - o prezentare de caz
S.A. Barbu
Oncologie Medicală, Oncohelp, Timişoara, România
Cuvinte cheie: melanoma malign, tratament, chimioterapie, imunoterapie
Introducere: Melanomul malign este un cancer al melanocitelor sau al celulelor ce se dezvoltă din
melanocite. Deşi a fost considerat în trecut un cancer rar, incidenţa sa a crescut dramatic în ultimele decenii.
Un pacient în vârstă de 34 ani, este diagnosticat în anul 2016 cu melanom malign cutanat toracic cu
metastaze pulmonare, operat, chimiotratat şi aflat în prezent sub imunoterapie.
Materiale şi metode: Pacient în vârstă de 34 ani, diagnosticat în anul 2016 cu melanom malign cutanat la
nivelul toracelui posterior stâng, fără antecedente personale patologice semnificative, operat (oct 2016.
Excizia melanomului, Nov 2016 reexcizie şi limfadenectomie axilară bilaterală), cu adenopatii axilare,
metastaze pulmonare diagnosticate imagistic în dec 2016, fără mutaţie BRAF prezentă, chimiotratat cu
Dacarbazina, în prezent cu boală progresivă pulmonar şi recidivă locală aflat sub imunoterapie.
Rezultate: Diagnosticul bolii metastatice s-a pus în urma unei computer tomografii care a relevat multiple
leziuni tumorale pulmonare bilaterale cu diametrul max de 1 cm. Imunoterapia nefiind disponibilă la data
diagnosticului, s-a optat pentru terapia cu Dacarbazina. Leziunile tumorale s-au urmărit computer
tomografic la 3 luni, fără modificări în dimensiuni ale leziunilor pulmonare (boală stabilizată). După 10 cicluri
de Dacarbazina, leziunile pulmonare, de altfel de mici dimensiuni, nu s-au modificat deloc în urma
chimioterapiei, motiv pentru care a fost pusă la îndoială originea secundară a a acestora, efectuându-se PET
CT (aug 2017), fără să se evidenţieze leziuni metabolic active. Cu toate acestea, în decembrie 2017, la
evaluarea imagistică de rutină, boala a fost în progresie cu apariţia de noi metastaze pulmonare şi a
adenopatiilor axilare. S-a iniţiat imunoterapie cu Nivolumab în ian 2018, tratament pe care pacientul îl
urmează şi în prezent, cu reducerea în dimensiuni a unor metastaze ganglionare şi pulmonare, dar apariţia şi
348
creşterea în dimensiuni a recidivei locale pentru care s-a indicat excizia.
Concluzii: Cazul prezintă interes deosebit prin evoluţia sa neobişnuită: stabilitate îndelungată sub
chimioterapia cu Dacarbazina (aprox 1 an), metastaze pulmonare metabolic inactive la investigaţia PET-CT,
evoluţia discordantă a metastazelor sub imunoterapie.
Malignant melanoma - a case prezentation

S.A. Barbu
Oncohelp, Timişoara, Romania
Key words: melanoma, chemotherapy, immunotherapy
Introduction: Malignant melanoma is a neoplasm of melanocytes or of the cells that develop from
melanocytes. Although rare in the past, the incidence has increased dramatically in the last decades. A 34
year old patient is diagnosed in 2016 with posterior thoracic cutaneous melanoma surgically removed with
lung metastasis, chemotreated and currently under immunotherapy.
Methods and materials: A 34 year old patient is diagnosed in 2016 with left posterior thoracic melanoma,
with no prior significant medical history, surgically removed (October 2016 excision of melanoma, November
2016 reexcision and bilateral axillary lymphadenectomy ), with axillary lymphnode recurrence and
pulmonary metastasis evidenced in December 2016 by CT scan, with no BRAF mutation, chemotreated
with dacarbazine, in present with progressive lung disease and locally relapsed currently under
immuntoherapy.
Results: The patient’s metastatic disease was diagnosed by CT scan showing multiple bilateral pulmonary
metastasis with maximum diameter of 1 cm. Immunotherapy was unavailable at the time of diagnosis, so
349
dacarbazine therapy was chosen. The lesions were evaluated by CT scan every 3 months, without any
modification of lesion dimensions (stable disease). After 10 cycles of dacarbazine, no change of the lung
lesions was noted, so these were judged as doubtable and a PET CT was performed, showing no metabolic
active lesions. At the routine imagistic evaluation (dec 2017) progressive disease with new lung and axillary
lymphnode metastasis was diagnosed. Immunotherapy with Nivolumab was initiated, but discordant
evolution of the metastatic lesions was noted: some of the lymphnode and lung lesions decreasing but a
new local relapse increasing, for which an excision was indicated.
Conclusions: The case is interesting because of its unusual evolution: long stability under dacarbazine
chemotherapy (approximately 1 year), metabolic inactive lung metastasis at PET CT, discordant evolution of
metastasis under immunotherapy.
350
Neoplasmul bronho-pulmonar – cauzele depistării tardive
V. Bîlba1, S. Doruc, Tamara Prisacari, V. Eftodii, Richarda Romanenco2
1
IMSP Institutul Oncologic, Chișinău, Republica Moldova
2
ÎP USMF „Nicolae Testemițanu”, Catedra Chirurgie nr. 4, medic-rezident
Cuvinte cheie: Neoplasm bronho-pulmonar, depistare tardivă, proces avansat, programe de screening
În structura generală a morbidității populației RM în anul 2016 – morbiditatea prin tumori maligne este
plasată pe locul 13 cu 4,2 cazuri la 1000 populație. În structura generală a mortalității populației RM
mortalitatea prin tumori maligne este plasată pe locul 2 cu 16,2%. Neoplasmul bronho-pulmonar este sub
numărul 4 în structura morbidității oncologice și lider prin decese. În anul 2017 au fost 896 pacienți luați în
evidență oncologică în Cancer Registru Național, 55,6 % în stadiul IV al maladiei. A fost efectuată o cercetare
cu scop de identificarea și analiză a structurii cauzelor depistării tardive a neoplasmului bronho-pulmonar.
Cauzele depistării tardive a cancerului bronho-pulmonar au fost structurate în 3 grupe: cauze dependente
de maladie, cauze dependente de pacient şi cauze dependente de sistemul medical. Cauzele dependente
de maladie sunt caracterizate de debut latent sau fulminant al bolii, au fost înregistrate în cazul a 36 pacienţi
şi constituie 15,4%. Cauzele dependente de pacient în 55 cazuri cu 23,40% se prezintă prin adresarea tardivă
a pacientului în 43 cazuri cu 18,3% şi 12 bolnavi au refuzat la investigații și tratament specific – 5,1%. Cauzele
dependente de sistemul medical în depistarea tardivă a CBP sunt în 61,20% cu 144 pacienţi: examinare
incompletă – 11,90%; eroare de diagnostic – 7,20%; imperfecţiunea dispensarizării – 14,00%; lipsa
programelor de screening și control profilactic – 28,10%.
351
Perspective în tratamentul metastazelor cerebrale
Andreea Ciucheș1, E. Baltig1, Gema Bugean1, Anca Munteanu1,2
1
2
Facultatea de Medicină, U.M.F. ″Grigore T. Popa″, Iași
Cuvinte cheie: metastaze cerebrale, radioterapie, chirurgie
Introducere: Diseminarea secundară cerebrală simptomatică apare la 8%-10% din pacienții cu cancer, cel
mai frecvent punctul de plecare fiind tumorile primare bronhopulmonare, melanomul malign și tumorile
primare mamare, iar majoritatea acestor pacienți prezintă metastaze multiple.
Material și metodă: Am realizat un studiu retrospectiv care a inclus 43 de pacienți cu vârste între 38 și 77 de
ani, diagnosticați cu metastaze cerebrale și tratați în secția de radioterapie în perioada ianuarie 2014 -
octombrie 2016. Dozele de iradiere administrate au fost de 30Gy/10fracții/whole brain (24 de pacienți),
20Gy/5fracții/whole brain (19 pacienți), iar la 2 pacienți s-a efectuat reiradiere cu doza de 15Gy/5fracții/whole
brain. Metastazectomia s-a practicat la 13 din 15 pacienți care prezentau metastază cerebrală unică, urmată
de radioterapie.
Rezultate: Studiul a încercat să identifice corelații dintre supraviețuirea pacienților și punctul de plecare al
metastazelor, numărul metastazelor, rezecabilitate, dozele de iradiere administrate.
Concluzii: Impactul tratamentului asupra leziunilor cerebrale secundare este determinat de numărul și
volumul acestora, beneficiile asupra calității vieții și supraviețuirii fiind înregistrate în special în cazul
numărului redus de metastaze, rezecabile și iradiere postchirurgicală. Reiradierea reprezintă o opțiune
pentru pacienții cu răspuns bun la prima iradiere.
352
Perspectives in treatment of cerebral metastases
Andreea Ciucheș1, E. Baltig1, Gema Bugean1, Anca Munteanu1,2
1
Radiotherapy Department, Regional Institute of Oncology Iasi
2
"Grigore T. Popa" University of Medicine and Pharmacy, Iasi
Keywords: brain metastases, radiotherapy, surgery
Introduction: Symptomatic secondary cerebral spread occurs in 8%-10% of cancer patients, the most
common source are primary lung tumors, malignant melanoma and primary breast tumors, and most of
these patients have multiple metastases.
Material and methods: We performed a retrospective study that included 43 patients aged 38-77 years
diagnosed with brain metastases and treated in the radiotherapy section between January 2014 and October
2016. The irradiation doses administered were 30Gy/10fractions/whole brain (24 patients),
20Gy/5fractions/whole brain (19 patients), and 2 patients were re-irradiated with 15Gy/5fractions/whole
brain. Metastasectomy was performed in 13 of 15 patients with single cerebral metastasis, followed by
radiotherapy.
Results: The study attempted to identify correlations between patient survival and the starting point of
metastases, metastases number, resectability, irradiation doses administered.
Conclusions: The impact of treatment on secondary cerebral lesions is determined by their number and
volume, and the benefits for quality of life and survival are recorded especially in the low number of
metastases, resection and post-surgical irradiation. Re-irradiation is an option for patients with good
response to first irradiation.
353
Melanomul malign anorectal
Ioana-Adelina Clim, Yasmina Marrouche, S. Titu, N.F. Borgovan, C.I. Lisencu
Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă” Cluj-Napoca, România
Cuvinte cheie: melanom malign, formaţiune tumorală anală, conduita terapeutică
Introducere: Melanomul malign anorectal reprezintă o formaţiune tumorală cu localizare atipică, agresivă şi
cu prognostic nefavorbil, însumând aproximativ 1% din totalul formaţiunilor tumorale anale. Având o
incidenţă redusă, de aproximativ 0,4% - 1,6% din totalul melanoamelor maligne, managementul
melanomului malign anorectal este controversat. Opţiunile de tratamtent cuprind fie excizia locală largă, fie
rezecţia abdominoperinela a formaţiunii tumorale, urmate chimio, radio sau imunoterapie.
Material şi metodă: Prezentăm cazul unei paciente în vârstă de 74 ani, cu antecedente personale patologice
de Hipertensiune arterială esenţială, fără antecedente heredo-colaterale semnificative, ce s-a prezentat
acuzând sângerare rectală cu sânge roşu, durere şi tenesme rectale de aproximativ 6 luni, însoţite de scădere
ponderală semnificativă. Examenul clinic local relevă: formaţiune tumorală vegetanta, imprecis delimitată,
neregulată, aspect inomogen, cu ulceraţii superficiale, cu diametrul de aproximativ 5,5/6 cm, care circumscrie
orificiul anal.
Rezultate: Tratamentul a cuprins excizia locală largă, cu trimiterea piesei la examenul histo-patologic, urmată
de tratament adjuvant.
Concluzii: Frecvenţa scăzută a cazurilor de melanom malign cu localizare anorectală determină controverse
în ceea ce priveşte conduita terapeutică.
354
Melanoma of the anal canal
Ioana-Adelina Clim, Yasmina Marrouche, S. Titu, N.F. Borgovan, C.I. Lisencu
„Prof. Dr. Ion Chiricuta” Institute of Oncology, Cluj-Napoca
Key words: melanoma, anal tumors, therapeutic management
Introduction: Anorectal melanoma is an uncommon and aggressive cancer with an unfavorable prognosis.
It represents approximately 1 percent of all anorectal malignancies. Because of the reduced incidence of the
anorectal melanoma, representing about 0,4% -1,6% from all melanomas, the management is
controversial. The treatments options include wide local resection or abdominoperineal resection fellowed
by chemotherapy, radiotherapy or immunotherapy.
Material and methods: We report the case of a 74-year-old woman with a history of hypertesion and
insignificant heredo-collateral hystory, who presented with a six-month history of rectal bleeding, pain,
tenesmus and significant weight loss. Clinical examination revealed an vegetant tumor, imprecisely
delimited, irregular, inhomogeneous, with superficial ulcerations, about 5.5/6 cm in diameter,
circumscribing the anal orifice.
Results: The treatment included wide local resection with histopathological examination, followed by
adjuvant treatment.
Conclusion: Because anal melanoma is rare, the management is controversial.
355
Utilizarea protocolului low-dose în diagnosticarea emboliei pulmonare
C.P. Constantin1, R. Ciobanu2, A.M. Eșanu1
1
Laboratorul de Radiologie și Imagistică Medicală, Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. N. Oblu”, Iași
2
Laborator RX-diagnostic, S.C EXPLORA-RX S.R.L, Iași
Cuvinte cheie: embolie pulmonară, angiografie-CT, low-dose, oncologie
Introducere: Embolia pulmonară (prescurtat EP) reprezintă o complicație a trombozei venoase profunde,
fiind al treilea factor în decese după afecțiunile cardiovasculare și accidentele cerebrale. Diagnosticarea
eficientă se realizează prin intermediul angiografiei pulmonare, utilizând cantități medii și mari de radiații
ionizante.
Materiale si metode: Deoarece numărul de investigații cu radiații ionizante efectuate de către pacienții
oncologici este mare, am recurs la utilizarea unor protocoale low-dose. Acest protocol a fost utilizat pentru
un numar de 32 de pacienti care prezentau diagnosticul de observatie embolie pumonara, in perioada 2015-
2018. Acestia au fost selectati dintr-un total de 68 de pacienti, din cadrul Laboratorului RX-diagnostic al SC
Explora RX SRL. Comparativ cu protocolul standard, examinare care constă în realizarea unei topograme
native urmată de investigația nativă, angiografia pulmonară și examinarea postcontrast, în protocolul low-
dose se realizează topograma nativă urmată de angiografia pulmonară și examinarea postcontrast.
Rezultate: În cadrul protocolului low-dose se recurge la micșorarea kilovoltajului și miliamperajului pentru

reducerea cantității de radiații ionizante și implicit a dozei, în detrimentul imaginilor de slabă calitate. Însă,
angiografia pulmonară cu substanță de contrast contribuie la evidențierea și a celor mai mici detalii
anatomice. S-a observat ca doza de iradierea in protocolul low-dose pentru cei 32 de pacienti este cu pana
la 25% mai mica comparativ cu doza de iradiere a celor 36 de pacienti careau fost examinati cu protocolul
standard.
356
Concluzii: Avantajele utilizării protocolului low-dose constau în examinări cu doze mici de radiații, obținerea
de imagini pentru stabilirea diagnosticului de embolie pulmonară și posibilitatea aplicării unui plan de
tratament iterativ în cazul pacienților oncologici.
Application of low-dose protocol in the pulmonary embolism diagnose

C.P. Constantin1, R. Ciobanu2, A.M. Eșanu1
1
Laboratory of Radiology and Medical Imaging, Emergency Clinical Hospital „Prof. Dr. N. Oblu”, Iaşi
2
RX Diagnostic Laboratory, S.C EXPLORA-RX S.R.L, Iaşi
Key words: pulmonary embolism, low-dose protocol, computer tomographic angiography, oncology
Introduction: Pulmonary embolism disease (or short PE) is a medical complication for the profound venous
thrombosis disease and is the third cause of deaths, after cardiovascular disease and stroke. Efficient
diagnosis is achieved through pulmonary angiography, using medium and large amounts of ionizing
radiation.
Materials and methods: Since the number of investigations conducted by oncology patients is high, we
resorted to the use of low-dose protocols. This protocol was used for a total of 32 patients with the diagnosis
of pulmonary embolism during 2015-2018. They were selected from a total of 68 patients from the RX-
Diagnostic Laboratory of SC Explora RX SRL. Compared to the standard protocol, examining a native
topography followed by native investigation, pulmonary angiography and postcontrast examination, the
native topography followed by pulmonary angiography and postcontrast examination is performed in the
low-dose protocol.
Results: With low-dose protocol the radiologist can modify the values of kilovoltage and miliamperage to
reduce the dose of radiations although images obtained are low-quality. However, the pulmonary
357
angiography with administration of contrast contributes to highlighting even the smallest anatomical
details.
It has been observed that the dose of irradiation in the low-dose protocol for the 32 patients is up to 25%
lower compared to the irradiation dose of the 36 patients who were screened with the standard protocol.
Conclusions: Thus, the advantages of using low-dose protocol consist of low-dose radiation examinations,
imaging for the diagnosis of pulmonary embolism and the possibility of applying an iterative treatment plan
to oncological patients.
358
Management al neoplasmului mamar - evoluţie loco-regională
Mihaela Dănciulescu1, B. Vatu2, Adela Chirilă3
1
U.M.F. Craiova
2
S.J.U. Slatina
3
C.M. Filantropia Craiova
Cuvinte cheie: neoplasm mamar, evoluţie loco-regională, management, metastaze cutanate
Prezentăm cazul unei paciente S.A. în vârstă de 67 ani, diagosticata în anul 2003 cu neoplasm mamar drept
stadiul IIIB T4N3M0 (carcinom mamar tip coloid) tratat complex (chimioterapie neoadjuvantă, intervenţie
chirurgicală, chimioterapie adjuvantă, radioterapie, hormonoterapie) conform ghidurilor terapeutice din
2003. La 6 ani după terminarea tratamentului oncologic, se constată reluare de evoluţie prin apariţia
nodulilor de permeatie loco-regional cu evoluţie progresivă sub tratamentul sistemic şi local instituit
(hormonoterapie linia a-III-a, chimoterapie orală, radioterapie externă, tratament local cu Imiquimod,
hipertermie). Evoluţia a fost complicată de limfedemul membrului superior drept – grad 3, ulceraţia nodulilor
de permeatie, sângerarea locală, infiltraţia neoplazică locală importantă. Investigaţiile imagistice repetate nu
au evidenţiat modificări evolutive la distanţă.
În acest context, în februarie 2018 se decide reluarea chimioterapiei sistemice asociindu-se Doxorubicina
lipozomala cu Docetaxel, cu răspuns locoregional favorabil (involuţia semnificativă a nodulilor de permeatie,
involuţia limfedemului, îmbunătăţirea stării generale).
Evoluţia particulară a acestui caz a constat în supravieţuirea generală de 15 ani a unei paciente
diagnosticate în stadiul 3b , cu reluare de evoluţie după un interval lier de boală de 6 ani, fără apariţia
metastazelor la distanţă.
359
Trepanobiopsia transtoracică în confirmarea neoplasmelor
pulmonare și mediastinale
S. Doruc, V. Bîlba, Vl. Şutchin, C. Prepeliţa, S. Brenişter, Tamara Prisacari, Inga Chemencedji,
Irina Karaman, I. Gavrilaşenco, Oxana Privalova, Marina Harea, Dorina Jovmir
I.M.S.P. Institutul Oncologic, Chișinău, R.M.
Cuvinte cheie: neoplasm bronho-pulmonar, biopsie transtoracică
În pofida accesibilității metodelor de diagnosticare a maladiilor pulmonare, depistarea precoce și

confirmarea morfologică a leziunilor tumorale ale plămânilor și ale organelor mediastinale continuă să
rămână dramatică din următoarele motive: 1) incidență crescută și procese avansate; 2) necesitatea unui
diagnostic diferențial cu diverse leziuni ale țesutului pulmonar; 3) caracteristic pacienților (vârsta de peste 50
de ani, comorbidități severe). Din 896 pacienți luați în evidență oncologică în Cancer Registru Național în
anul 2017 - 55,6% au fost depistați în stadiul IV al maladiei și 24,5% în stadiul III. Condiția fundamentală pentru
succesul tratamentului planificat este determinarea formei morfologice a procesului tumoral. Și dacă
verificarea morfologică a tumorilor centrale este efectuată cu succes prin efectuarea cercetării endoscopice,
atunci pentru patologiile tumorale periferice și a mediastinului anterior, biopsia transtoracică poate fi
metoda de selecție. Scopul studiului este de a studia posibilitatea ameliorării diagnosticului cu utilizarea
trepanobiopsiei transtoracice sub controlul radiologic. În cadrul secției de Chirurgie Toracică în perioada
anilor 2016 - 2018, au fost efectuate biopsii pulmonare transtoracice sub control radiologic la 102 pacienți cu
vârsta cuprinsă între 28 și 75 de ani. Timpul necesar procedurii a variat între 15 și 25 de minute. Dimensiunea
formațiilor punctate a variat de la 8 mm la o leziune pulmonară totală. Dimensiunea minimă a procesului
patologic disponibil pentru trepanobiopsie transtoracică a fost determinată de capacitățile de diagnosticare
ale echipamentului radiologic. La efectuarea biopsiei transtoracice, a fost obținută verificarea diagnosticului
procesului tumoral la 96 de pacienți. În 45 de cazuri, s-a efectuat un studiu imunohistochimic.
360
Cyberknife robotic radiosurgery is a suitable option for PSMA-PET-CT and
MRI confirmed oligo-metastatic lymph node recurrence in prostate cancer:
The Hamburg experience
F. Fehlauer, K. Radlanski, B. Peters, S. Peters, O. Bislich, St. Huttenlocher
Cyberknife Center Hamburg, Strahlenzentrum, Hamburg, Germany
Keywords: Cyberknife, Prostate Cancer, Lymph Node, Oligometastasis
Introduction: PSA-recurrence after radical prostatectomy (+/- radiotherapy) is a frequent observed event in
intermediate and high-risk prostate cancer (PC). 68-Gallium-PSMA-PET (PET) is meanwhile a well-established
functional method to detect with high sensitivity and specificity metastasis in PC, such as oligo-metastatic pelvic
lymph nodes (OMLN, <=3). Based on PET/CT/MRI imaging, Cyberknife radiosurgery (CK) is a highly effective
method with high local control rates in stereotactic body radiation therapy (SBRT).
Material and methods: 06.2016 - 06.2018 we treated 10 patients (p) with detected PET/ MRI confirmed OMLN.
Following primary treatment, PSA recurrence 12-58 months. 1-5 fractions (7-15 Gy). Trekking method
(fiducial/spine) was chosen according OMLN localization. One day and one week after CK (interview), and 3, 6, 12
months clinical follow-up (F/U) was performed, mostly with PSA-measure. Toxicity evaluated by CTCAE v4.0.
Results: All p were treated according planning procedure. Treatment time: 35-75 minutes, no anesthesia, in
comfortable position. Mean F/U 9.3 month. Initial PSA-drop noticed in all p. 2/10 p developed further oligo-
metastasis (LN, bone). No side effects reported until now.
Conclusion: 68-Gallium-PSMA-PET is a rational method to select patients with oligo-metastatic recurrence in
prostate cancer for Cyberknife treatment. MRI was useful for precise tumor delineation. Cyberknife as well
tolerated, even in pre-irradiated setting. Our series is small, PSA follow-up is too short to draw conclusions, in
particular of initiation of androgen deprivation therapy, long term effect by local control of limited disease and
prognostic factors. Thus, aim of the German Cyberknife Network is to evaluate this treatment approach.
361
Neoplasm rectal asociat cu o tumoră gastro-intestinală stromală (GIST).
Prezentare de caz
Ana Grigoraş, D. Scripcariu, Vanda Moraru, Irina Lupu, Mădălina Gavrilescu, V. Scripcariu
Institutul Regional de Oncologie Iaşi, România
Cuvinte cheie: GIST gastric, neoplasm rectal, sincron
Tumorile stromale gastro-intestinale (GIST) reprezintă cele mai frecvente tumori mezenchimale ale tractului
gastro-intestinal, majoritar localizate la nivel gastric, tratamentul curativ standard constând în rezecţie
chirurgicală completă cu margini de rezecţie negative.
Prezentăm cazul unei paciente în vârstă de 77 ani care se internează pentru rectoragii şi scădere ponderală.
Colonoscopia decelează o formaţiune tumorală rectală de 4 cm situată la 3 cm de marginea anală,
diagnosticată histologic ca adenocarcinom. Investigaţiile imagistice de rezonanţă magnetică ulterioare
evidenţiază proces expansiv rectal cu infiltrare mezorectală, fără adenopatii pelvine; şi un fibrom uterin ce
comprimă rectul. Examenul computer tomografic descrie o masă tumorală intergastro-hepatică polilobată,
bine delimitată, de aspect nespecific. S-a practicat exenteraţie pelvină posterioară supralevatoriană şi ablaţia
formaţiunii gastrice. Buletinul anatomo-patologic al specimenelor rezecate confirmă adenocarcinomul rectal
cu margini circumferenţiale de rezecţie negative şi la nivel gastric – o tumoră stromală. Acesta este un caz
particular prin asocierea sincronă a unui GIST gastric cu un neoplasm rectal şi un fibrom uterin tratate
chirurgical prin rezecţie oncologică simultană.
362
Rectal neoplasm associated with a gastrointestinal stromal tumor.
Case report
Ana Grigoraş, D. Scripcariu, Vanda Moraru, Irina Lupu, Mădălina Gavrilescu, V. Scripcariu
Regional Institute of Oncology Iasi, Romania
Keywords: gastric GIST, rectal neoplasm, synchronic
Gastrointestinal stromal tumors (GIST) represent the most common mesenchymal tumors of the
gastrointestinal tract, mostly located in the stomach, with standard curative treatment being complete
surgical resection with negative margins. We present the case of a 77 years old woman describing weight
loss and blood in stool. Endoscopic imaging revealed a 4 cm tumor located in the rectum – 3-4 cm from the
anal verge, with a histological diagnosis of adenocarcinoma. Further magnetic resonance imaging
investigations showed a rectal lesion extended to the mesorectum, without pelvic lymph node involvement
and a uterine fibroma compressing the rectum; contrast enhanced computed tomography revealed a large
intergastro-hepatic mass without being able to specifically classify it. The patient underwent posterior
supralevator pelvic exenteration and gastric tumor resection. Final pathology report of the resected
specimens revealed a gastric GIST and rectal adenocarcinoma with negative resection margins. This is a
unique case of synchronous association of gastric GIST, rectal neoplasm and uterine fibroma treated by
simultaneous oncological resection.
363
Tumorile ovariene la pacientele pediatrice
Patricia Harea1, Ana Mișina1, Liliana Fuior-Bulhac2, V. Petrovici3, M. Cernat4
1
Secția Ginecologie Chirurgicală
2
Secția Imagistică
3
Secția Morfologie, I.M.S.P. Institutul Mamei și Copilului, Chişinău, Republica Moldova
4
Laboratorul Ştiinţific Tumorile Toracelui, Sistemului Digestiv şi Urogenital, Secţia Gastrologie, Institutul Oncologic din Moldova, Chişinău, Republica
Moldova
Cuvinte cheie: tumoare, ovar, copii, adolescente
Introducere: Tumorile ovariene (TO) la copii şi adolescente sunt o patologie destul de rară. Principiile
stratificării preoperatorii a TO la pacientele pediatrice şi stabilirea volumului intervenţiei chirurgicale sunt
controversate.
Scop: Studierea structurii, diagnosticului şi tratamentului chirurgical al TO la copii şi adolescente.
Material şi metode: A fost efectuată analiza bazei de date (n = 127) a pacientelor pediatrice cu TO, operate
în perioada 2000 până 2018. Pentru diagnosticul şi stratificarea TO au fost utilzate USG, TC sau IRM. Selectiv
au fost determinaţi markerii oncologici (CA 125, CEA, CA 19.9, αFP și β-hCG).
Rezultate: Vârsta medie a pacientelor a constituit – 16.1±0.2 ani (95% CI:15.63 – 16.42), inclusiv premenarha
(n = 5, 3.9%) şi în 2 (1.7%) cazuri – sindromul Mayer-Rokitansty-Küster-Hauser. Conform datelor radiologice,
formaţiunile tumorale se caracterizau: TO mari (> 8cm) – 61 (45.9%) şi TO gigante (> 15cm) – 14 (10.5%). TO
unilaterale s-au înregistrat mult mai des decât cele bilaterale (95.7% vs 4.7%). Intervenţiile chirurgicale au fost
efectuate prin abord laparotomic – 95 (74.8%) și laparoscopic – 32 (25.2%) cazuri. După volumul operaţiilor
au fost efectuate: tumorectomie cu păstrarea ţesutului ovarian – 101 (75.9%) cazuri, anexectomii – 23 (17.3%)
şi ovarectomii – 9 (6.8%) cazuri. La examenul morfopatologic s-a stabilit ca tumorile benigne au fost depistate
364
mult mai des decât cele maligne şi au constituit respectiv – 130 (97.7%) vs 3 (2.3%). Printre grupul tumorilor
benigne predominau cele epiteliale (n = 72, 54.1%) şi germinogene (n = 53, 39.8%).
Concluzii: La pacientele pediatrice se observă preponderent TO benigne. În mai mult de jumătate din cazuri
TO sunt de dimensiuni mari şi gigante. În 2/3 din cazuri este posibil de efectuat tumorectomie cu păstrarea
ţesutului ovarian restant.
Ovarian tumors in pediatric patients

Patricia Harea1, Ana Mișina1, Liliana Fuior-Bulhac2, V. Petrovici3, M. Cernat4
1
Department of Surgical Gynecology
2
Department of Radiology
3
Department of Morphopathology, Institute of Mother and Child, Chisinau, Republic of Moldova
4Department of Thoracic, Digestive and Urogenital Tumors, Ward of Gastric Surgery, Oncological Institute from Moldova, Chisinau, Republic of
Moldova
Keywords: tumor, ovary, children, adolescents
Introduction: Ovarian tumors (OT) in children and adolescents are a rather rare pathology. The principles of
preoperative stratification of OT in pediatric patients and the determination of the volume of surgery are
controversial.
Aim: study of the structure, diagnosis and surgical treatment of OT in children and adolescents.
Material and methods: Database analysis (n = 127) of OT in pediatric patients operated between 2000 and
2018 was performed. Ecography, CT or MRI was used for the diagnosis and stratification of OT. Selectively,
tumor markers (CA125, CEA, CA19.9, αFP and β-hCG) were determined.
365
Results: Mean age of the patients – 16.1±0.2 years (95% CI: 15.63-16.42), including premenarha (n = 5, 3.9%)
and 2 (1.7%) with Mayer-Rokitansty-Küster-Hauser Syndrome. According to radiologic data, tumors were
characterized: large OT (> 8cm) – 61 (45.9%) and giant OT (> 15cm) – 14 (10.5%). Unilateral OT were recorded
more often than bilateral (95.7% vs. 4.7%). Surgical approach by laparotomy – 95 (74.8%) and by laparoscopy
– 32 (25.2%) cases. According to the volume of operations, tumorectomy with ovarian tissue preservation –
101 (75.9%) cases, anexectomies – 23 (17.3%) and ovariectomies – 9 (6.8%) cases. At pathological
examination was established that benign tumors were more frequent than malignant – 130 (97.7%) vs 3
(2.3%). Among benign tumors predominated with epithelial origin (n = 72, 54.1%) and germinogenic tumors
(n = 53, 39.8%).
Conclusions: Ovarian tumors in pediatric patients are predominantly benign. In more than half of OT cases
they are large and giant. In 2/3 of the cases it is possible to perform tumorectomy with preservation of the
remaining ovarian tissue.
366
Imunoterapia în melanomul malign metastatic: prezentare de caz
Mihaela Ivan1, V.A. Afrăsânei1, Maria Magdalena Leon-Constantin2, Alexandra Maștaleru2,
Marinela Munteniță1, Eva Maria Cojocaru1, L. Miron1, Dana Elena Clement1
1
Secția Oncologie Medicală, Institutul Regional de Oncologie, Iași, România
2
Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa”, Iași, România
Cuvinte cheie: imunoterapie, melanom malign metastatic, toxicități, nivolumab
Introducere: Melanomul malign reprezintă aproximativ 5% din cancere și are un prognostic nefavorabil.
Imunoterapia cu nivolumab a revoluționat tratamentul în această patologie și a prelungit semnificativ
supraviețuirea.
Prezentare de caz: Prezentăm cazul unui pacient în vârstă de 70 de ani, care a fost diagnosticat în februarie
2017 cu melanom malign nodular la nivelul flancului stâng, pentru care s-a intervenit chirurgical efectuându-
se excizia formațiunii, cu rezultat anatomopatologic de melanom malign nodular. În martie 2017 a efectuat
examen CT care descrie leziuni secundare pulmonare, pleurale, hepatice, splenice și osoase. S-a inițiat
chimioterapie primară cu Dacarbazină și s-au administrat doar 2 cicluri datorită toxicității hematologice. În
iulie 2017 pacientul s-a prezentat cu stare generală influențată, ECOG = 2, astenie, dispnee, SO2 = 80%. S-a
inițiat imunoterapie cu Nivolumab. La evaluarea din octombrie 2017, după 6 cicluri de anti-PD-1 s-a obținut
răspuns imagistic parțial conform RECIST și ameliorarea statusului de performanță. Ulterior, pacientul a
prezentat efecte adverse mediate imun reprezentate de dermatită grad 2 și artrită grad 2 care au avut o
evoluție favorabilă sub tratament cu corticosteroizi. La evaluările imagistice din ianuarie 2018 și iulie 2018 s-
a evidențiat aspect staționar al leziunilor. Astfel, după 15 luni de tratament pacientul are o toleranță bună la
inhibitor checkpoint și menține răspunsul imagistic favorabil.
Concluzii: Cazul prezentat reprezintă un model de succes terapeutic cu un impact favorabil asupra
supraviețuirii și calității vieții pacientului.
367
Immunotherapy in malignant metastatic melanoma: case report
Mihaela Ivan1, V.A. Afrăsânei1, Maria Magdalena Leon-Constantin2, Alexandra Maștaleru2,
Marinela Munteniță1, Eva Maria Cojocaru1, L. Miron1, Dana Elena Clement1
1
Department of Medical Oncology, Regional Institute of Oncology, Iasi, Romania
2
University of Medicine and Pharmacy "Grigore T. Popa", Iasi, Romania
Keywords: immunotherapy, malignant metastatic melanoma, nivolumab, toxicity
Introduction: Malignant melanoma accounts for 5% of cancers and has an unfavourable prognosis.
Immunotherapy with nivolumab revolutionized the treatment in this pathology and significantly prolonged
survival.
Case report: We present the case of a 70-year-old patient who was diagnosed in February 2017 with nodular
malignant melanoma in the left flank for which surgical intervention was performed trough the excision of the
formation with anatomopathological result of malignant nodular melanoma. In March 2017 he performed a CT
examination describing secondary lung, pleural, hepatic, splenic and bone lesions. Primary chemotherapy with
Dacarbazine was initiated and only 2 cycles were administered due to hematological toxicity. In July 2017, the
patient presented a general influenced state, ECOG = 2, asthenia, dyspnea, SO2 = 80%. Immunotherapy with
Nivolumab was initiated. In the October 2017 evaluation, after 6 cycles of anti-PD-1, partial imaging response
according to RECIST and improvement of performance status has been obtained. Subsequently, the patient
presented immune-mediated adverse effects represented by grade 2 dermatitis and grade 2 arthritis that had
a favourable progression following corticosteroid therapy. The imaging assessments of January 2018 and July
2018 revealed a stationary aspect of lesions. Thus, after 15 months of treatment, the patient has a good
tolerance to the checkpoint inhibitor and maintains the favourable imaging response.
Conclusion: The case presented is a successful therapeutic model with a favourable impact on the survival and
quality of life of the patient.
368
Rezultatele examenului imagistic complex în caz de suspiciune pentru
cancer mamar (BI-RADS-4)
Dorina Jovmir-Popa, Olga Crîlova, V. Jovmir
Î.C.S ”Centrul de Diagnostic German” S.R.L.
Institutul Oncologic, Chişinău. Republica Moldova
Cuvinte cheie: cancer mamar, mamografie, ultrasonografie, rezonanţă magnetică
Introducere: Cancerul mamar (CM) este o maladie cu incidenţă în creştere. Unele forme de CM prezintă
dificultate în diagnostic, fiind necesar pe lângă examenul clinic şi un examen imagistic complex ca
mamografia (MG), ultrasonografia (USG) şi rezonanţa magnetică (IRM).
Material: 156 paciente (100%) examinate mamografic cu scop de screening au fost suspectate pentru CM
(BI-RADS-4). Luând în consideraţie unele incertitudeni în diagnosticul acestui lot de paciente, au fost
investigate suplimentar. Examenul USG a confirmat BI-RADS-4 în 91 cazuri (58.4%) la 6 (3.8%) paciente - BI-
RADS-5, la 44 (28.2%) paciente nu s-a confirmat (BI-RADS-3) şi recomandat control repetat peste 2-3 luni. În
15 (9,6%) cazuri, cu tablou MG şi USG neclar, s-a efectuat IRM cu contrast. Prin investigaţia IRM din 15 paciente
la 3 paciente s-a confirmat CM (BI-RADS-5), iar la 12 paciente s-a infirmat (BI-RADS-2). În rezultatul examenului
imagistic complex a pacientelor suspectate pentru CM, au fost confirmate 100 (64.1%) cazuri de CM (BI-
RADS-5), ulterior confirmate morfologic prin tratament chirurgical.
Concluzii: Suspiciune de cancer mamar la examenul mamografic (BI-RADS-4) este indicaţie, de facto, pentru
intervenţie chirurgicală. Examenul imagistic complex a glandelor mamare prezintă o importanţă sporită,
acesta permiţând confirmarea sau infirmarea diagnozei de CM, delimitarea hotarelor şi gradului afectării
loco-regionale cu ghidarea ulterioară a chirurgilor oncologi în tactica operatorie şi tratament.
369
Results of the complex imagistic examination in case of suspicion for
mammal cancer (BI-RADS-4)
Dorina Jovmir-Popa, Olga Crîlova, V. Jovmir
S.C.C. "German Diagnostic Center" S.R.L.
Oncological Institute, Chisinau. Republic of Moldova
Keywords: breast cancer, mammography, ultrasonography, magnetic resonance
Introduction: Breast cancer (BC) is a growing disease. Some forms of BC have difficulty in diagnosis, requiring
a complex imaging examination such as mammography (MG), ultrasonography (USG) and magnetic
resonance imaging (MRI) besides the clinical examination.
Material: 156 patients (100%) examined mammographically for screening purposes were suspected for CM
(BI-RADS-4). Taking into account some uncertainties in the diagnosis of this group of patients, they were
further investigated. The USG exam confirmed BI-RADS-4 in 91 cases (58.4%) in 6 (3.8%) patients - BI-RADS-
5, 44 (28.2%) patients not confirmed (BI-RADS-3) repeated over 2-3 months. In 15 (9.6%) cases with unclear
MG result and USG, contrast MRI was performed. The MRI investigation of 15 patients confirmed BC in 3
patients (BI-RADS-5), and 12 patients BC denied (BI-RADS-2). As a result of the complex imaging examination
of BC suspected patients, 100 (64.1%) BC cases (BI-RADS-5) were confirmed, subsequently confirmed
morphologically by surgical treatment
Conclusions: Breast cancer suspected in mammographic screening (BI-RADS-4) is, de facto, an indication for
surgery. The complex imaging examination of the mammary glands is of great importance, allowing the
confirmation or refutation of the BC diagnosis, the delimitation of the affected area borders and degree of
loco-regional involvement with subsequent guidance for oncologist surgeon in surgical tactics and
treatment.
370
Tomosinteza ca metodă alternativă în diagnosticul imagistic a
cancerului de laringe
Dorina Jovmir-Popa, Marina Harea, Olga Crîlova
Universiateta de Medicină şi Farmacie ”Nicolae Testemiţanu”
Institutul Oncologic, Chişinău. Republica Moldova
Cuvinte cheie: cancer de laringe, tomosinteza
Introducere: Tomografia liniară digitală multisecţională (tomosinteza, TS) reprezintă o dezvoltare

revoluţionară a principiului tomografiei liniare, posibilă odată cu apariţia noilor detectori liniari a imaginei
roentghenologice. Tomografia Computerizată (CT) şi Rezonanţa Magnetică (RMN) sunt metode destul de
informative, dar au şi o sarcină considerabilă de radiaţie (CT) şi cost mare (RMN).
Material: Au fost examinaţi 152 pacienţi cu cancer de laringe (CLR) prin TS, vârsta medie 61,5 ani, dintre care,
anterior, au fost examinaţi şi prin CT - 27 pacienţi, prin RMN - 7 pacienţi. Informaţia primită la CT şi RMN a fost
confirmată în toate cazurile şi la examennul prin TS. Toate cazurile au fost discutate preoperator pentru
determinarea volumului intervenţiei chirurgicale.
Rezultate: Din 118 pacienţi, examinaţi numai prin TS a fost solicitată examinarea suplimentară prin CT cu
contrast în 9 cazuri (7,6%). Investigaţia prin TS permite efectuarea unui număr considerabil de secţiuni, care
prin reconstrucţia imaginilor pot determina, în majoritatea cazurilor, gradul de afectare a mucoasei, pereţilor
laringelui şi coardelor vocale. La necesitate, suplimentar, imaginile pot fi analizate cu un pas de 1,0 mm, fără
examinare şi iradiere repetată.
Concluzie: Pacienţii cu CLR pot fi investigaţi imagistic, ca primă etapă, prin tomosinteză, fiind o metodă de
alternativă, care poate reduce numărul cazurilor, ce necesită examinare prin CT sau RMN.
371
Tomosynthesis as an alternative method in imagistic diagnosis of
larynx cancer
Dorina Jovmir-Popa, Marina Harea, Olga Crîlova
University of Medicine and Pharmacy
Oncological Institute, Chisinau. Republic of Moldova
Keywords: larynx cancer, tomosynthesis
Introduction: The multisector digital linear tomography (tomosynthesis, TS) represents a revolutionary
development of the principle of linear tomography, possible with the emergence of new linear detectors of
the radiological imaging. Computed tomography (CT) and magnetic resonance imaging (MRI) are quite
informative methods, but they also have a considerable amount of radiation (CT) and high cost (MRI).
Material: 152 patients with laryngeal cancer (CLR) were examined by TS, mean age 61.5 years, of which,
previously, were also examined by CT - 27 patients, by NMR - 7 patients. The information received at CT and
MRI was confirmed in all cases by the TS examination. All cases were discussed preoperatively to determine
the volume of surgery.
Results: Of the 118 patients examined by TS alone, additional CT examination with contrast in 9 cases (7.6%)
was required. The TS investigation allows a considerable number of sections to be performed, which by
reconstruction of images can in most cases determine the degree of damage to the mucosa, larynx walls and
vocal cords. Additionally, the images can be analyzed with a 1.0 mm pitch, without repeated examination
and irradiation.
Conclusion: Patients with CLR can be investigated imagistic as a first step by tomosynthesis, being an
alternative method that can reduce the number of cases requiring CT or MRI examination.
372
Particularităţi evolutive în cancerul mamar metastatic. Caz clinic
Diana Elena Lazăr1, Diana-Andreea Funduianu1, E. Baltig2, Dorina Ionescu1, Anca Munteanu2,3
1
Secția Oncologie Medicală, Institutul Regional de Oncologie, Iași
2
Secția Radioterapie, Institutul Regional de Oncologie, Iași
3
Facultatea de Medicină, U.M.F. ″Grigore T. Popa″, Iași
Cuvinte cheie: cancer mamar, metastaze cerebrale, radioterapie, terapie ţintită
Introducere: Cancerul mamar reprezintă una dintre neoplaziile maligne care metastazează frecvent la nivel
cerebral.
Material și metodă: Pacienta PI, 45 ani, diagnosticată în octombrie 2014 cu neoplasm mamar drept HER-2
pozitiv, metastatic la nivel osos, se adresează Clinicii de Oncologie I.R.O. Iași pentru decizie terapeutică. În
urma consultului oncologic, s-a inițiat chimioterapie paliativă cu Paclitaxel (întreruptă în ianuarie 2015 din
cauza reacțiilor alergice), Herceptin (ianuarie 2015 - iunie 2017), iar pentru leziunile secundare sternale și ale
coloanei vertebrale s-a administrat radioterapie în scop antalgic și tratament cu bifosfonați. În ianuarie 2016,
s-a înregistrat progresia clinică a afecțiunii oncologice prin apariția de leziuni secundare cerebrale, motiv
pentru care s-a efectuat radioterapie paliativă whole brain, iar din februarie 2016, s-a inițiat tratament cu
Capecitabină și Lapatinib. În decembrie 2017, examenul CT cranio-abdomino-pelvin efectuat obiectivează
diseminări secundare cerebrale în evoluție. În februarie 2018, ulterior aprobării acestui medicament în
România, Lapatinib-ul este înlocuit cu Kadcyla (trastuzumab emtansine). Alterarea stării generale a pacientei
a determinat temporizarea terapiei biologice cu Kadcyla în iulie 2018 și administrarea de tratament
simptomatic, iar pacienta decedează în octombrie 2018.
Rezultate: Deși metastazele cerebrale reprezintă o cauză importantă de deces la pacientele diagnosticate cu
neoplasm mamar, iar datele din literatură relevă o supraviețuire medie cuprinsă între 3 și 6 luni în absența
metastazectomiei, în cazul prezent, supraviețuirea de la momentul diagnosticului a fost de 49 luni, respectiv
373
de 34 luni de la momentul decelării determinărilor secundare cerebrale multiple.
Concluzii: În contextul progreselor terapeutice recente, cancerul mamar metastatic înregistrează ameliorări
semnificative ale calității vieții și supraviețuirii.
Developing particularities in metastatic breast cancer - a clinical case

D.E. Lazăr1, D.A. Funduianu1, E. Baltig2, D. Ionescu1, A. Munteanu2,3
1
Medical Oncology Department, Regional Institute of Oncology, Iasi
2
Radiotherapy Department, Regional Institute of Oncology, Iasi
3
”Grigore T. Popa" University of Medicine and Pharmacy, Iasi
Keywords: breast cancer, brain metastases, radiotherapy, targeted therapy
Introduction: Breast cancer represents one of the malignant neoplasms that frequently spreads to the brain.
Material and methods: A 45-year-old female patient, diagnosed in October 2014 with bone-only metastatic
breast cancer, was admitted in Oncology Clinic R.I.O. Iasi for therapeutic decision. Following the oncology
consultation, was initiated palliative chemotherapy with Paclitaxel, discontinued in January 2015 due to
allergic reactions, and target therapy with Herceptin from January 2015 to June 2017.
For the metastases of the sternum and spine was performed antalgic radiotherapy and treatment with
bisphosphonates. In January 2016 was recorded the clinical progression of the oncological disease by the
occurrence of secondary cerebral lesions, which led to palliative whole-brain radiotherapy and the initiation
of Capecitabine and Lapatinib from February 2016.
In December 2017, the patient underwent total body CT scan that revealed the progression of brain
metastases. In February 2018, after the approval of this drug in Romania, Lapatinib was replaced with
374
Trastuzumab emtansine. Due to the deterioration of pacient’s clinical state, the administration of
Trastuzumab emtansine is postponed in July 2018. The patient received symptomatic treatment but died in
October 2018.
Results: Although brain metastases are an important cause of death in breast cancer and the data in
literature quote a median survival of 3-6 months in the absence of metastasectomy, in our case, the survival
rate from diagnosis was 49 months and 34 months after the occurrence of brain metastases.
Conclusions: In the context of recent therapeutic advances, metastatic breast cancer shows significant
improvements in quality of life and survival.
375
Tratamentul hormonal în cancerul de sân triplu negativ
C. Lungulescu, Mihaela Dănciulescu
Universitatea de Medicină şi Farmacie Craiova
Cuvinte cheie: sân metastatic, triplu negativ
Pacienta G.A., în vârstă de 53 ani, cu antecedente heredo-colaterale de neoplasm mamar, diagnosticată în

februarie 2016 cu neoplasm mamar drept T4bN2M1 (OSS, HEP), stadiul IV, IHC-triplu negativ. Se decide
iniţierea PCT paliativă cu Docetaxel şi Doxorubicină şi inhibitori de osteoclaste în februarie 2016. S-au
administrat 6 secvenţe de chimioterapie bine tolerate cu răspuns parţial local şi cu aspect cvasistaţionar la
nivelul metastazelor. În iulie 2016 se decide iniţierea CHT de linia 2-a cu Gemcitabină şi Cisplatin cu răspuns
complet la nivelul tumorii primare şi răspuns parţial al metastazelor hepatice. În noiembrie 2016, se
determină prezenţa receptorilor androgenici prin IHC la nivel tumoral, cu rezultat pozitiv 80%, motiv pentru
care se iniţiază hormonoterapia anti-androgenică cu Bicalutamida. În tot acest interval pacienta nu a
prezentat efecte adverse şi a avut o calitate a vieţii foarte bună, ECOG 0, la tratamentul administrat, având
boala stabilă timp de 17 luni. În iunie 2018, se constată progresia biologică a bolii la nivel hepatic ce a
determinat reluarea chimioterapiei cu Vinorelbina şi Capecitabina. În scurt timp de la iniţierea chimioterapiei,
valorile testelor hepatice s-au normalizat. În contextul antecedentelor heredo-colaterale, s-a determinat
statusul mutaţiei genelor BRCA1 şi BRCA2 din plasmă, fiind constatată absenţa mutaţiei. În prezent este în
lucru determinarea mutaţiei din blocul tumoral.
Concluzie: Cancerul mamar triplu negativ stadiu metastatic este o afecţiune cu prognostic foarte rezervat.
Prelungirea supravieţuirii în acest caz la 31 luni până în prezent s-a datorat răspunsului favorabil la
tratamentele aplicate, hormonoterapia anti-androgenică aducând un plus de beneficiu la supravieţuirea şi
calitatea vieţii pacientei.
376
Metastazarea cancerului mamar, stadiul III - Anul 1985
V. Machidon
Laboratorul ”Tumorilor organelor reproductive la femei” - Instituța medico sanitară publică ”Institutul Oncologic”- Chișinău
Cuvinte cheie: cancer mamar, metastaze
Abordarea istorică a procesului metastatic, a cancerului mamar (CM), nu poate fi de ignorat în conduita
terapeutică, motive pentru care ni s-a părut importantă abordarea acesteia. Dialogăm despre metastazarea
cancerului mamar, stadiul III, anul 1985.
Scopul studiului: Estimarea procesului de metastazare a cancerului mamar, stadiul III.
Material: În studiu sunt incluse 60 paciente cu cancer mamar metastazant (CMM), stadiul III. Stadiul IIIa-
33.3%, IIIb-10%, IIIc 56,7%. Vârsta pacienților la momentul îmbolnăvirii: 41-60 ani -67.2%. Progresarea
procesului până la un an stabilit în 63.1% cazuri, în 31,6% de la 2 la 4 ani. Tratament preoperator administrat
în 65% cazuri și a constat în 66,7% de radioterapie, 25.6% chimio-radioterapie și în 7.7% de chimioterapie.
Tratament postoperator administrat în 50% cazuri și a constat din chimioterapie 63,3%, radio-
chimioterapie 26.7% și radioterapie în 10% cazuri. Tratamen chirurgical aplicat în 66.7% paciente. Afectarea
metastatică a nodulilor limfatici regionali, histologic, confirmată în 50% cazuri. Organele afectate metastatic:
nodulii limfatici – 40%, plămânul 38.3%, sistemul osos 31.7%, sânul contralateral 16,7%, ficatul 8.3% cazuri.
B. Fisher (1993): 60% bolnavi de CM la momentul stabilirii diagnozei deja au metastaze clinice sau subclinice.
Un studiu pe 147 CMM din 2005 (IOM) relevă că în 40.1% cazuri, metastazarea procesului tumoral se
manifestă în primul an de la depistare. Nu ne permitem de a avea o atârnare visătoare faţă de CMM.
Concluzii: 1. La părerea noastră, în 1985, cancerul mamar metastazant, stadiul III, își menține o agresivitate
sporită. 2. 43.2% pacienți cu cancer mamar metastazant, stadiul III – denotă o eficacitate nescontată a
tratamentului anticanceros.
377
Metastasis of breast cancer, III stage – 1985 year
V. Machidon
The Laboratory of the Tumors of the Female Reproductive Organs; P.M.S.I. “Oncology Institute”- Chisinau
Keywords: breast cancer, metastasis
The historical approach of the metastatic process of the breast cancer (BC), should not be ignored in the
therapeutic behaviour, so we consider it as an important thing to mention. We are talking about the metastasis of
the breast cancer, III stage, 1985 year.
The purpose of the research: The estimation of breast cancer metastasis, III stage.
Method: In the research there are 60 metastatic breast cancer patients (MBC), III stage, IIIa stage-33,3%, IIIb stage-
10%, IIIc-56,7%. Patients’ age at the moment of becoming ill: 41-60 years-67,2%. The process’ progress up to one
year was established in 63,1% cases, in 31,6%- from 2 to 4 years. A presurgical treatment was given in 65% cases
and consisted of 66,7% radiotherapy, 25,6% chemo-radiotherapy, and 7.7% chemotherapy. A postsurgical
treatment was given in 50% cases and consisted of 63,3% chemotherapy, 26,7% radio-chemotherapy, and 10%
radiotherapy. Surgical treatment was applied at 66,7% patients. Metastatic damage of the regional lymph nodes,
histologically, was confirmed in 50% cases. The metastatic affected organs: the lymph nodes-40%, the lung-38,3%,
the bone system-31,7%, the contra lateral breast-16,7%, the liver-8,3% cases. B. Fisher (1993): 60% of the breast
cancer patients, at the moment of diagnosis, were found with clinical and subclinical metastases. A study of 147
cases of metastatic breast cancer from 2005(Chisinau) proves that in 40,1% cases, the metastasis of the tumor
process is manifested in the first year from the detection. We are not allowed to have a dreamlike behaviour
regarding Metastatic Breast Cancer.
Conclusion: 1. In our opinion, in 1985, metastatic breast cancer, III stage, maintained an increased aggressiveness.
2. 43,2% metastatic breast cancer patients, III stage- denotes an unexpected efficacy of the anticancer treatment.
378
Succession or Simultaneous - toxic liver cirrhosis decompensation and
Chronic myeloid leukemia
Carmen Manciuc, Erica Rudnic, Loredana Milea, Raluca Todirascu, Mihaela Clapa, Alina Lisita,
E.V. Rosu, C. Dănăilă
1U.M.Ph. “Grigore T. Popa” Iasi
2The Hospital for Infectious Diseases “Saint Parascheva” Iasi
3The Children’s A&E Hospital ”Saint Maria” Iasi
Introduction: Over the age of 65, the karyokinesis are more frequent within the population.
Material and method: We will be presenting the case of a former chemist researcher, 67 years old, with a
case of advanced liver cirrhosis which evolved into chronic myeloid leukemia.
Results: The patient is known to the Infectious diseases section for the past 10 years when she came for a
cytolytic asthenia 150-120 U.I/m3. The serological tests for B and C viruses were negative. The GGT was raised,
with no alcohol present (Toxic advanced hepatitis). There were several hospitalisations for frequent cirrhosis
decompensation and digestive bleeding caused by esophageal varices. In May, the patient had a white blood
cell count of 34.000/m3, a leukocyte formula Neutrophils = 90,6% and Lymphocytes = 3,3%. Onco-
hematology consultation would give chronic myeloid leukemia as the diagnosis. The usual treatment
practised in the Hospital of Infectious Diseases would support the hepatical function, adjusting the
hyperkalemia unbalance from 6.2 to 5.2 hyperproteic and the lowering the coagulation value, the drop of
the renal - hepatic impairment of creatinine from 1.96 to 1.26 and the urea 148 to 92.
Conclusions: For the immediate benefit for the patient, the hepatic illness within chronic leukemia can be
properly managed in collaboration between the infectious disease doctor and the oncologist.
379
Hipofracţionarea moderată în radioterapia neoplasmului de prostată local
avansat, categoria de risc înalt - beneficii şi riscuri
2Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa”, Iaşi
Cuvinte cheie: SIB-VMAT, radioterapie hipofracţionată, cancer de prostată
Pacienţii cu neoplasm de prostată (PCa) local avansat, categoria de risc înalt, beneficiază de supravieţuire fără
progresie superioară în cazul în care se practică iradierea întregului pelvis în comparaţie cu rezultatele
obţinute după iradierea prostatei. Toxicităţile gastro-intestinale şi genitor-urinare apar mai frecevent la
pacienţii iradiati pe întregul pelvis. Radioterapia hipofracţionată prin tehnica boost-ului integrat
comcomitent (SIB), incluzând iradierea ariilor ganglionare pelvine ar putea fi o alternativă la tratamentul
standard în 3 faze, bazându-se pe ipoteza că utilizarea unei doze mai mari pe fracţiune ar putea îmbunătăţii
raportul terapeutic, economisind şi resursele implicate în tratament.
Prezentăm planul de iradiere SIB alternativ la planul standard în 3 faze prin tehnica arc-terapiei volumetrice
(VMAT) cu boost secvenţial până la doza totală DT = 74Gy/37fracţiuni.
Planul SIB-VMAT propune livrarea întregului tratament în 28 fracţiuni; prostata, veziculele seminale şi ariile
ganlionare pelvine urmând să primească doze totale de 70Gy, 56Gy, şi respectiv 50.4Gy.
Studiul demonstrează că iradierea prostatei prin tehnica SIB-VMAT incluzând iradierea pelvină profilactică
oferă o soluţie dozimetrică superioară din punctual de vedere al încadrării volumelor ţintă (PTV) şi o protecţie
corespunzătoare a organelor de risc radiosensibile (OAR), reducând timpul total de tratament.
380
Moderate hypo-fraction for prostate cancer radiotherapy high risk -
benefits and risks
C.C. Mireştean1, C.G. Buzea1, A.D. Zara1, O.N. Pagute1, Ramona Roman1, Cătălina Teaca1, C. Safta1,
2“Grigore T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Iasi
Keywords: SIB-VMAT, hypo-fractionated, radiotherapy, prostate
High risk prostate cancer (PCa) has significantly better progression-free survival when is treated with whole
pelvic radiation therapy (RT) compared with prostate-only radiation. Gastro-intestinal and genitourinary
complications occurred most commonly in patients treated with whole pelvic RT. Hypo-fractionated
simultaneous integrated boost (SIB) with pelvic nodal irradiation may be an alternative to standard 3-phase
treatment based on the idea that treatment using higher dose/fraction schedules might improve the
therapeutic ratio and make the radiotherapy resource to be used more effectively.
We present the proposed alternative treatment plan to the standard three phase volumetric arc therapy
(VMAT) treatment plan for a prostate cancer patient using boost sequential up to a dose of 74Gy in 37
fractions. SIB-VMAT plan was proposed to give all treatment in 28 fractions; the prostate, the seminal vesicle
and the pelvic lymph node received total doses of 70Gy, 56Gy, and 50.4Gy, respectively. The present study
demonstrated that VMAT for prophylactic whole-pelvic radiotherapy in prostate cancer results in favourable
PTV coverage and OAR sparing with short treatment time.
381
Recuperare funcţională pulmonară post-terapeutică în adenocarcinom
bronho-pulmonar std. Iva - Prezentare de caz
Florida Mitroi, Raluca Stahiescu
Oncologie Medicală, OncoHelp, S.C.M.U.T., Timişoara, România
Radioterapie, OncoHelp, Timişoara, România
Cuvinte cheie: remisiune parţială, atelectazie, pericardită, metastatic
Introducere: Neoplasmul bronhopulmonar are o incidenţă globală de 11.6%, este principala cauză de
mortalitate oncologică la ambele sexe, cu un procent în creştere la femei prin creşterea expunerii la fumat.
Vom urmări cazul unei paciente de 56 de ani, care a prezentat o regresie parţială impresionantă a bolii.
Materiale şi metode: Femeie, 56 ani, se prezintă cu tuse productivă, hemoptizie, dureri hemitorace stâng,
fatigabilitate şi scădere ponderală. După o bronhoscopie nereuşită, se efectuează CT torace şi o rebiopsiere
bronşică, pe baza cărora se pune diagnosticul de adenocarcinom bronhopulmonar centrohilar stâng, stadiul
IVA, T4N1M1a cu pleurezie stânga, pericardită, cu atelectazie importantă cu colabarea aproape completă
pulmonar stânga. S-au determinat ALK, EGFR,PDL1 şi se decide administrarea de chimioterapie, urmată de
reevaluare clinică şi imagistică, apoi radioterapie. A efectuat 4 cicluri CBP + Pemetrexed.
Rezultate: La reevaluarea imagistică postchimioterapie, se observă o remisiune parţială semnificativă, cu

dispariţia atelectaziei, pericardită în cantitate minimă şi scădere formaţiunii tumorale peste 50%. Se decide
administrarea de radioterapie adjuvantă ERBT 60Gy/30fr, cu continuarea tratamentului de întreţinere cu
Pemetrexed.
Concluzie: Se observă încă o dată importanţa unei evaluări complete a pacientului, cu administrare corectă
pe etape a tratamentului, putând duce la un rezultat terapeutic foarte bun chiar şi in stadiile avansate,
asigurând o calitate bună a vieţii.
382
Post-therapeutic pulmonary functional recovery in lung adenocarcinoma
stage Iva - case presentation
Florida Mitroi, Raluca Stahiescu
Medical Oncology, Oncohelp, S.C.M.U.T., Timisoara, Romania
Radiotherapy, OncoHelp, Timisoara, Romania
Key words: partial remission, atelectasis, plericarditis, metastatic
Introduction: The global incidence of lung cancer is of 11.6%, and it is the leading cause in oncological
mortality for both sexes, with an increasing rate in women due to increasing exposure to smoking. We
present the case of a 56 years old female, who presented an impressive partial remission of the disease.
Materials and methods: The pacient is a 56 years old female that presents initially a productive cough,
haemoptysis, thoracic pain, fatigability and weight loss. After a failed bronchoscopy, a CT and a rebiopsy are
performed, that confirmed the diagnosis: left lung adenocarcinoma, T4N1M1a, stage IVA, with left pleural
effusion, pericarditis, important atelectasia with almost a complete loss of function of the left lung. ALK,
EGFR, PDL1 were determined, and we decide to administer chemotherapy, followed by radiotherapy. 4 cycles
of Carboplatin + Pemetrexed were given.
Results: The post-chemotherapy CT revealed an important partial remission, with no atelectasia, a minimal
pericarditis, and the initial tumor volume was reduced by over 50%. Therefor we decided to perform EBRT 60
Gy/30 fractions, followed by Pemetrexed maintenance.
Conclusions: Once again it is observed the importance of a complete evaluation of a patient, with a correct
treatment plan, which can lead to a very good therapeutical results, even for the advanced cases, with a good
quality of life.
383
Melanom malign tegumentar cu metastază voluminoasă laterocervicală -
prezentare de caz
Terezia V. Mureşan
Cuvinte cheie: melanom malign, metastază laterocervicală, evoluţie agresivâ
Melanomul malign reprezintă una dintre cele mai agresive forme de cancer, grevată de o rată crescută a
mortalităţii şi un răspuns nesatisfăcător la diversele forme de tratament. De cele mai multe ori, evoluţia unui
astfel de caz este deosebit de agresivă şi rapidă, dezarmând de cele mai multe ori terapeutul. Prezentăm
evoluţia unui pacient diagnosticat cu melanom malign tegumentar, care a evoluat cu dezvoltarea unei
metastaze laterocervicale voluminoase, trecând prin diverse scheme de terapie şi ajungând să
supravieţuiască mai mult de 5 ani. Cunoaşterea modului de comportament evolutiv al acestei forme de
cancer trebuie cunoscută foarte bine, reprezentând singura posibilitate de a oferi pacienţilor şansa unei
supravieţuiri acceptabile pe termen lung.
384
Malignant melanoma of the skin with large laterocervical metastasis -
a case report
Terezia V. Mureşan
Keywords: malignant melanoma, laterocervical metastasis, aggressive evolution
Malignant melanoma represents one of the most aggressive forms of cancer, characterised by a high rate of
mortality and a totally unsatisfying response to different forms of treatment. In most of the cases, the
evolution of such a case is very rapid and aggressive, causing a very unpleasant feeling to the doctor. Here
we present the case of a male patient, diagnosed with malignant melanoma of the skiing which progressed
with a large laterocervical metastasis. He undertook various therapeutic regimens, reaching a five years
survival. Knowing the evolutive pattern of this type of cancer represents the sole chance of these patients to
reach an acceptable survival rate.
385
Două cazuri consecutive de tumori maligne de flexură dudodenojejunală –
Abordarea chirurgicală
R. Poenaru, C. Stroescu, D. Chiriţă, A. Stănilă, N. Copcă
Spitalul Clinic "Sfânta Maria", Bucureşti
Cuvinte cheie: adenocarcinom, flexura duodenojejunală, tomografie computerizată
Introducere: Tumorile duodenojejunale constituie doar 0.3%-0.4% dintre toate tumorile maligne
gastrointestinale. Tabloul clinic ce mai des întâlnit este de obstrucţie parţială sau completă a duodenului,
ceea ce explică şi creşterea frecvenţei efectuării endoscopiei. Adenocarcinomul este cel mai des întâlnit
neoplasm de intestin subţire, urmat de tumori carcinoide, limfoame şi leiomiosarcoame
Material şi metodă: Prezentăm doi pacienţi cu tumori de flexură duodenojejunală, cu tablou clinic de
obstrucţie gastrointestinală înaltă. Ambii pacienţi au fost investigaţi în spitalul nostru. După evaluarea
multidisciplinară, pacienţilor li s-a efectuat enterectomie segmentară duodenojejunală. Rezultatele
histopatologice au fost de adenocarcinom şi metastaze de tip melanom. Ambii pacienţi au fost externaţi la
10 zile postoperator.
Concluzie: Intervenţia chirurgicală este singura metodă curativă. Sunt necesare mai multe date clinice
pentru a ajuta definirea rolul abordării chirurgicale şi chimioterapiei în abordarea acestor patologii.
386
Two consecutive cases of duodenojejunal flexure malignant tumor –
Surgical approach
R. Poenaru, C. Stroescu, D. Chiriţă, A. Stănilă, N. Copcă
Clinical Hospital "Saint Maria", Bucharest
Keywords: duodenojejunal flexure, adenocarcinoma, gastrointestinal obstruction
Introduction: Duodenojejunal tumors contribute to only 0.3%-0.4% of all gastrointestinal malignancies.

Clinical presentation is usually partial or complete obstruction of duodenum, which explains the growing
incidence of endoscopy. Adenocarcinomas are the most common type of small bowel malignancies,
followed by carcinoid tumours, lymphomas and leiomyosarcomas.
Material and method: We present two patients with duodenojejunal flexure tumors, with clinical
presentation of upper gastrointestinal obstruction. Both were investigated in our hospital. After
multidisciplinary evaluation, the patients underwent segmental duodenojejunectomy enterectomy. The
histopathological type was adenocarcinoma and melanoma metastasis. Both patients were discharged on
ten days after surgery.
Conclusion: Surgery is the only means of cure. More evidence is needed to help define the role of the surgical
approach and chemotherapy in the management of these diseases.
387
Tumora primară neuroendocrină mamară - prezentare de caz
Georgiana Popescu, E. Țurcanu, Geanina Leucă, Simona Mihaela Costin
Institutul Regional de Oncologe Iaşi
Cuvinte cheie: neuroendocrin, carcinom mamar
Introducere: Carcinoamele neuroendocrine mamare (NECB) au o incidență mai mică de 0,1% din totalul
tumorilor mamare și de 1% din toate tumorile neuroendocrine. Diferențierea neuroendocrină poate fi
observată în numeroase subtipuri histologice inclusiv CIS, ductal invaziv, lobular, coloid sau papilar.
Conform WHO, carcinomul neuroendocrin este caracterizat prin reacție pozitivă la markerii neuroendocrini
în proporție de cel puțin 50% și sunt clasificate în tumori bine diferențiate, slab diferențiate și carcinoame
invazive cu diferențiere neuroendocrină.
Material și metodă: Vă prezentăm cazul pacientei AC în vârstă de 52 de ani care a fost diagnosticată în
institutul nostru cu tumoră mamară bilaterală, cu aspect de mastită și edem subcutanat în toate cadranele la
nivelul sânului drept - stadiu IIIB (cT4dN2) - core-biopsy: carcinom neuroendocrin slab diferențiat de sân IHC:
ER - 90% Ki67 - pozitiv în 70% din celulele tumorale. HER2neu - 0 synaptofizina - intens și difuz pozitiv în
celulele tumorale, chromogranin - pozitiv în focar în celulele tumorale. CD56 - negativ în celulele tumorale,
sincron cu tumoră luminal A la nivelul sânului stâng stadiu IIA (cT2N0) - core-biopsy cu rezultat HP de
carcinom lobular invaziv G1. IHC: E-cadherina - negativ în celulele tumorale. ER - 90% din celulele tumorale
(scor Allred = 8). PR - intens și difuz pozitiv în 70% din celulele tumorale (scor Allred = 8). Ki67 - sub 10%
pozitiv în celulele tumorale. HER2neu - 1+ (negativ).
Evaluarea preterapeutică nu a decelat semne de boală metastatică și nu a prezentat simptome sugestive

pentru un sindrom carcinoid.
Asocierea unor comorbidități cardio-vasculare semnificative (CIC cu leziune unicoronariană. By-pass aorto-
388
coronarian LIMA-LAD. Rezecție anevrism septo-apical VS. IM antero-septal vechi.) nu a permis inițierea unui
tratament neoadjuvant cu un regim pe bază de antracicline.
S-a decis administrarea unui tratament săptămânal pentru o monitorizare atentă a răspunsului clinic și a
toxicității, cu Paclitaxel şi Carboplatin având în vedere componentă neuroendocrină cu diferențiere G3 și
neavând posibilitatea efectuării unui regim standard de tratament.
Rezultate: După 12 cicluri de chimioterapie s-a observat ameliorarea fenomenelor inflamatorii și un răspuns
clinic parțial conform RECIST, ce s-a menținut de la ciclul 6 de tratament fără a se obține o reducere tumorală
suplimentară.
Pentru tumora sincronă luminal A s-a inițiat hormonoterapie neoadjuvantă.
La momentul actual, pacienta este direcționată pentru efectuarea unui tratament radical chirurgical și
radioterapie locală.
Concluzie: Studiile clinice pentru tumorile primare neuroendocrine mamare sunt puține și în general
retrospective sau raportate ca prezentări de caz individuale.
Deoarece nu există un standard de tratament sunt recomandate protocoalele terapeutice utilizate în

carcinoamele invazive ductale, NOS.
Prognosticul acestor tumori este considerat echivalent cu cel al tumorilor NOS dar prezintă particularități
histopatologice cu impact clinic necunoscut, cel mai important factor prognostic fiind reprezentat de gradul
de diferențiere tumorală.
389
Carcinom primitiv ovarian versus metastază ovariană la pacientă cu
neoplasm renal stadiul IV
S. Raileanu1, Mihaela Danciulescu2
1Spitalul Clinic Municipal “Filantropia” Craiova
2Universitatea de Medicină şi Farmacie Craiova
Cuvinte cheie: neoplasm renal, carcinom ovarian
Pacienta S.I., 60 de ani, din luna ianuarie 2017 acuză accentuarea durerilor lombare preexistente pe fondul
unei discopatii lombare vechi. În luna decembrie 2017, în urma investigaţiilor imagistice s-a decelat o
formaţiune tumorală renală stânga şi metastaze pulmonare multiple, pentru care s-a practicat nefrectomie
stânga radical paliativă (februarie 2018) şi s-a stabilit diagnosticul de neoplasm renal stâng stadiul IV –
pT4pN1M1pul,lym carcinom renal papilar cu diferenţiere sarcomatoidă ~15%, grad Fuhrman 4. S-a decis
iniţierea terapiei moleculare ţintite cu pazopanib, tratament urmat de pacientă timp de 5 luni, cu stare
generală bună, status ECOG 1.
În luna iunie se prezintă în clinica de Oncologie acuzând simptomatologie abdominală nespecifică,

manifestată prin episoade de crampe abdominale, senzaţie de balonare post-prandială precoce însoţită de
distensie abdominală, greaţă. La controlul imagistic de etapă (22.06.2018) se evidenţiază un aspect staţionar
al patologiei oncologice renale, dar se decelează o masă anexială stângă cu caractere radiologice de
malignitate, suspectă de tumora primitivă ovariană stânga, însoţită de revărsat ascitic perihepatic,
perisplenic, spaţiile parieto-colice în cantitate moderată şi pelvin în cantitate apreciabilă.
Având în vedere aceste modificări relative recent apărute (nu se vizualizau tomografic în martie 2018) şi
ţinând cont de statusul de performanţă relativ bun al pacientei, se consideră necesară o evaluare chirurgicală
abdomino-pelvină în scop diagnostic şi dacă este posibil, terapeutic. S-a intervenit chirurgical practicându-
390
se anexectomie stânga, cu rezultat histopatologic al piesei operatorii de invazie carcinomatoasă a ovarului şi
trompei uterine.
În concluzie, cazul pacientei necesită un diagnostic diferenţial între o metastază ovariană cu punct de plecare
carcinom renal (23 de cazuri publicate în literatură până în prezent) şi un carcinom ovarian primitiv coexistent
cu neoplasmul renal stadiul IV, diagnostic dificil de realizat chiar şi prin tehnici imunohistochimice specifice,
dar important de difirenţiat pentru implicaţiile majore terapeutice şi prognostice.
391
Supravieţuirea şi toxicităţile secundare tratamentului cu Sorafenib în
carcinomul hepatocelular nerezecabil
Laura Rebegea1,2, Mariana Bujeniţă3, Iuliana Ivan3, Rodica Vasile3, Mihaela Crăescu1,4, D. Firescu5,6,
Mihaela Călin6,7, Andreea Voicu6
1Spitalul Clinic de Urgență "Sf. Ap. Andrei" Galaţi, Departamentul de Radioterapie.
2Universitatea "Dunarea de Jos" Galaţi, Facultatea de Medicină şi Farmacie, Departamentul Clinic Medical.
3Spitalul Clinic de Urgență "Sf. Ap. Andrei" Galaţi, Departamentul Oncologie Medicală
4Universitatea "Dunarea de Jos" Galaţi, Facultatea de Medicină şi Farmacie, Departamentul Științe Morfologice și Funcționale
5Spitalul Clinic de Urgență "Sf. Ap. Andrei" Galaţi, Clinica de Chirurgie II
6Universitatea "Dunarea de Jos" Galaţi, Facultatea de Medicină şi Farmacie, Departamentul Clinic de Chirurgie
7Spitalul Clinic de Urgență "Sf. Ap. Andrei" Galaţi, Departamentul Ginecologie
Cuvinte cheie: hepatocarcinom, toxicităţi, supravieţuire
Introducere: Carcinomul hepatocelular (HCC) constituie una dintre cele mai frecvente neoplazii la nivel
mondial cu incidenţă progresivă cu vârsta, preponderent la sexul masculin, fiind a 3-a cauză de deces prin
cancer.
Material şi metodă: Studiu este retrospectiv şi analizează 33 pacienţi cu HCC nerezecabil, trataţi cu Sorafenib,
în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă ”Sf. Ap. Andrei” Galaţi, în perioada 2012-2017. Criterii de includere: HCC
avansat nerezecabil, fără indicaţie de chemoembolizare transarterială (TACE), rezistent la TACE sau boală în
progresie după TACE, scorul Child-Pugh clasa A (CPA) sau B (CPB); IP=0-1, semnarea consimţământului
informat.
Rezultate: Mediana vârstei a fost de 67 ani (interval 38-84 ani), 78,79% pacienţi de sex masculin; scor Child-
Pugh A au prezentat 42,42% din pacienţi, HVC au avut 51,52% din cazuri, cu tumori < 5cm în 54.54% din
392
cazuri. Valori ale AFP ≥ 500 ng/ml au fost înregistrate la 33.33% din cazuri, iar 66,66% dintre pacienţi au urmat
tratament cu Sorafenib > 48 săptămâni. Reacţiile adverse instalate cel mai frecvent au fost: fatigabilitatea,
sindrom mână-picior, anemie, respectiv diaree, în 90.91%, 84.85%, 66.67%, respectiv 51.51% din cazuri.
Supravieţuirea globală (OS) a fost de 36%. Analiza multivariată a corelaţiilor a identificat OS semnificativ mai
mare la pacienţii cu toxicităţi cutanate, p = 0.002 şi digestive, p = 0.05. Analiza comparativă a OS, CPA vs. CPB
a identificat OS de 69.23% vs. 12.5% respectiv, p = 0.001.
Concluzii: OS a fost mai mare la pacienţii cu scor Child-Pugh A, nu s-a corelat cu etiologia HCC şi a fost mai
mare la pacienţii cu sindrom mână-picior.
Survival and toxicity after treatment with Sorafenib in unresectable

hepatocellular carcinoma
Laura Rebegea1,2, Mariana Bujeniţă3, Iuliana Ivan3, Rodica Vasile3, Mihaela Crăescu1,4, D. Firescu5,6,
Mihaela Călin6,7, Andreea Voicu6
1
“St. Ap. Andrei” Emergency Clinical Hospital Galati, Radiotherapy Department
2
“Dunarea de Jos” University Galati, Faculty of Medicine and Pharmacy, Medical Clinical Department
3“St. Ap. Andrei” Emergency Clinical Hospital Galati, Medical Oncology Department
4“Dunarea de Jos” Galati University, Faculty of Medicine and Pharmacy, Morphological and Functional Sciences Department
5“St. Ap. Andrei” Emergency Clinical Hospital Galati, IInd Surgery Clinic
6
“Dunarea de Jos” Galati University, Faculty of Medicine and Pharmacy, Surgical Clinical Department.
7“St. Ap. Andrei” Emergency Clinical Hospital Galati, Gynecology Department
Keywords: hepatocarcinoma, toxicity, survival
Introduction: Hepatocellular carcinoma (HCC) is one of the most common neoplasm’s globally with
393
progressive incidence on age, predominantly on male, and the third cause of cancer related death.
Material and method: The study is retrospective and analyzes 33 patients with unresectable HCC, treated
with Sorafenib, at the Emergency Clinical Hospital "Sf. Ap. Andrei" Galati during the period 2012-2017.
Inclusion criteria: unresectable advanced HCC without TACE, TACE-resistant or TACE-progression illness,
Child-Pugh score class A (CPA) or B (CPB); IP = 0-1, signing informed consent.
Results: Median age was 67 years (range 38-84 years), 78.79% male patients; Child-Pugh A score presented
42.42% of patients, HVC had 51.52% of cases with tumors < 5cm in 54.54% of cases. AFP values ≥ 500 ng/ml
were recorded in 33.33% of cases, and 66.66% of patients were treated with Sorafenib > 48weeks. The most
commonly adverse reactions were: fatigue, hand-foot syndrome, anemia and respectively, diarrhea in
90.91%, 84.85%, 66.67% and 51.51% respectively. Correlation’s multivariate analysis identified OS significant
higher in patients with hand-foot syndrome, p = 0.002 and digestive effects, p = 0.05. Comparative analysis
of OS in CPA vs. CPB patients shows OS significant superior at CPA patients: 69.23% vs. 12.5%, p = 0.001,
respective.
Conclusions: OS was significant superior at CPA patients and hand-foot syndrome patients; OS was not
correlated with HCC etiology.
394
Un caz neobișnuit de neoplasm de prostată metastatic
Elena Daniela Semen1, I. Prutianu1, Cristina Pruteanu2
1
Universitatea de Medicină și Farmacie ‘’Grigore T.Popa’’ Iași
2
Cuvinte cheie: neoplasm prostată, carcinomatoză peritoneală, caz clinic
Introducere: Neoplasmul de prostată reprezintă a treia cauză de deces prin cancer la bărbați la nivel
european; 59% din cazuri se prezintă în stadiul metastatic, cel mai adesea, determinările secundare fiind la
nivel osos (90% din cazuri). Carcinomatoza peritoneală este o complicație extreme de rară a neoplasmului
de prostată, mai ales în absența altor diseminări secundare, fiind citate doar câteva cazuri în literatura de
specialitate.
Material şi metodă: Prezentăm cazul unui pacient în vârstă de 64 de ani, diagnosticat cu neoplasm de
prostată cT2aN1M0 în anul 2012, pentru care se practică orhiectomie și limfadenectomie. Evoluția este
marcată prin creșteri succesive ale PSA, fără corespondent clinic și imagistic. În 2016, explorările imagistice
decelează carcinomatoză peritoneală, asociată din 2018 cu ascită neoplazică. În momentul actual, pacientul
se află în curs de chimioterapie palitivă cu Cabazitaxel.
Concluzie: Frecvența redusă a acestei manifestări în cadrul neoplaziei prostatice constituie o provocare în
ceea ce privește abordarea terapeutică.
395
Tumora neuroendocrină localizată la nivelul ileonului terminal, la un
pacient cu sindrom algic abdominal cronic – prezentare de caz
Ana Stănilă1, C. Pivniceru1, A. Hanna1 ,Anca Evsei2, Evelina Bogaseriu3, N. Copcă1
1Clinica de Chirurgie și Transplant, Spitalul ”Sf. Maria”, București, România
2Departamentul de Anatomie Patologică, Spitalul ”Sf. Maria”, București, România
3Departamentul de Oncologie, Spitalul ”Sf. Maria”, București, România
Cuvinte cheie: tumori neuroendocrine, tumoră malignă enterală, marker de diagnostic
Introducere: Deşi tumorile neuroendocrine enterale sunt rare şi cu evoluţie insidioasă, totuşi sunt printre
cele mai frecvente tipuri de tumori intestinale. Stabilirea diagnosticului de NET poate fi dificil deoarece
simtomatologia este nespecifică, însă există o serie de markeri serici ce pot orienta diagnosticul, şi anume
cromogranina A şi acidul 5-hidroxiindolacetic urinar.
Material şi metodă: Se prezintă cazul unui pacient în vârstă de 68 de ani, cunoscut cu sindrom algic
abdominal menţinut în ultimii doi ani. Examenul computer tomograf vizualizează o formaţiune tumorală la
nivelul flancului drept, fără a putea descrie precis localizarea la nivel ileal, fără formaţiuni cu aspect de
determinări secundare, însă multiple adenopatii la nivelul cadrului colic drept. Colonoscopia a relevat o
formaţiune tumorală ulcerată la nivelul ileonului terminal, ce se biopsiază iar rezultatul histopatologic a fost
de NET intestinal. Dozarea cromograninei A serice relevă valori aflate în limite normale, însă excreţia de 5-
HIAA este crescută. Intraoperator se descoperă formaţiune tumorală la nivelul ileonului distal ce depăşeşte
seroasa, cu retracţia peritoneului parietal drept, pentru care se practică ileohemicolectomie dreapta.
Rezultatul histopatologic al piesei examinate a fost de NET ileal G1 stadiul IIIB (pT4pN2).
Rezultate: Particularitatea acestui caz clinic este dată de faptul că descoperirea formațiunii tumorale ileale
s-a facut relativ târziu, simtomatologia pacientului fiind oarecum nespecifică, (senzație de balonare, sindrom
396
algic abdominal), în ciuda stadiului avansat al bolii.
Concluzie: Stabilirea diagnosticului de NET enteral este stabilit de multe ori cu dificultate, simptomatologia
fiind nespecifică. Acest studiu de caz doreşte să atragă atenţia asupra NETurilor cu localizare la nivelul
intestinului subţire, şi a importanţei markerilor specifici acestei patologii în vederea stabilirii tratamentului
postoperator.
Neuroendocrine tumor of the terminal ileon in a patient with chronic

abdominal pain – case report
Ana Stănilă1, C. Pivniceru1, Anca Evsei2, Evelina Bogaseriu3, N. Copcă1
1Department of Surgery and Transplant, ”St. Mary” Hospital, Bucharest, Romania
2Department of Pathology, ”St. Mary” Hospital, Bucharest, Romania
3Department of Oncology, ”St. Mary” Hospital, Bucharest, Romania
Keywords: neuroendocrine tumor, enteral malignant tumor, diagnostic marker
Introduction: Although neuroendocrine tumors are rare and they have an insidious evolution, they are the
most common type of intestinal tumors. The diagnosis of intestinal NETs can be difficult because of the
nonspecific symptoms, but there are some blood markers that can help orient towards the diagnostic, such
as chromogranin A and urine 5-hidroxiindolacetic acid.
Material and methods: We present the case of a 68 years old patient with type II known with chronic
abdominal pain recurrent in the last two years. The CT scan visualizes a tumor mass in the left flank, no
metastases and multiple lymph nodes in the right side of the abdomen. The colonoscopy revealed a sessile
ulcerated polyp on the terminal part of the ileum, a biopsy is performed and the result is intestinal NET. Seric
397
chromogranin A is between normal laboratory limits and the 5-HIAA urinary excretion is increased.
Intraoperatively, we discovered a tumor mass of the terminal ileon which extends beyond the serosa, retracts
the parietal peritoneum, and we decided to do an ileohemicolectomy. The pathology report was NET of the
small intestine G1, stage IIIB (pT4pN2).
Results: The particularity of this case report is the fact that the tumor mass was discovered relatively late, as
the patient’s symptoms were nonspecific (bloating, abdominal pain), in spite of the advanced state of the
disease.
Conclusion: NET tumor diagnosis of the small intestine can rarely be established without difficulty, as its
symptoms are nonspecific. This case study wants to bring forward the importance of specific markers which
guide the diagnosis of NET tumors of the small intestine as well as the postoperative treatment.
398
Un caz rar de asociere între adenocarcinom colonic şi hepatocarcinom
dezvoltat pe adenom hepatocelular – prezentare de caz
Ana Stănilă1, C. Stroescu1, D. Chirita1, R. Poenaru1, Adelina Birceanu-Corobea2, Carmen Petcu3,
N. Copcă1
1Clinica de Chirurgie și Transplant, Spitalul ”Sf. Maria”, București, România
2Departamentul de Anatomie Patologică, Spitalul ”Sf. Maria”, București, România
3Departamentul de Oncologie, Spitalul ”Sf. Maria”, București, România
Cuvinte cheie: adenom hepatocelular, hepatocarcinom, adenocarcinom colonic
Introducere: Adenocarcinomul colonic este o patologie neoplazică foarte des des întâlnită în populaţie, fiind
al treilea tip de cancer diagnosticat la bărbaţi şi al doilea la femei. Cel mai frecvent loc de metastazare al
cancerului de colon este ficatul, motiv pentru care diagnosticarea unui cancer hepatic sincron cu unul colonic
este rară,
Material şi metodă: Se prezintă cazul unui pacient în vârstă de 82 de ani, hipertensiv, diagnosticat
colonoscopic cu o formaţiune tumorală stenozantă la nivelul colonului transvers. Examenul computer
tomograf vizualizează trei procese expansive în segmentele III şi VII hepatice cu aspect incert imagistic.
Markerii tumorali CEA, AFP şi CA19-9 in limite normale. Intraoperator se practică ecografie hepatică şi se
delimitează cele trei formaţiuni hepatice, se practică ablaţia acestora şi colectomie segmentară transversă
pentru tumora colonică. Rezultatul histopatologic al pieselor examinate a fost două adenocarcinoame
colonice tip G1 sincrone la nivelul colonului transvers (stadiul I - pT2pN0), două adenoame hepatocelulare şi
hepatocarcinom G2 dezvoltat pe adenom hepatocelular cu zone pleomorfe (stadiul IIIA - pT3pN0), cu
confirmarea acestui diagnostic pe testele imunohistochimice.
Rezultate: Particularitatea acestui caz clinic este dată de faptul că formaţiunile tumorale hepatice de la
399
nivelul segmentelor II şi III au fost de natură benignă iar cea de la nivelul segmentelor VII-VIII a fost un
hepatocarcinom dezvoltat pe adenom hepatocelular, sincron cu cele două adenocarcinoame colonice.
Concluzie: Deşi cele mai frecvente tipuri de formaţiuni tumorale descoperite imagistic în cazul pacienţilor
diagnosticaţi cu neoplasm colonic sunt metastaze, nu trebuie omis faptul că acestea pot avea o natură
benignă sau pot fi cancere hepatice sincrone.
A rare case of association between adenocarcinoma of the colon and

hepatocarcinoma derived from hepatocellular adenoma – case report
Ana Stănilă1, C. Stroescu1, D. Chirita1, R. Poenaru1, Adelina Birceanu-Corobea2, Carmen Petcu3,
N. Copcă1
1Department of Surgery and Transplant, ”St. Mary” Hospital, Bucharest, Romania
2Department of Pathology, ”St. Mary” Hospital, Bucharest, Romania
3Department of Oncology, ”St. Mary” Hospital, Bucharest, Romania
Keywords: hepatocellular adenoma, hepatocarcinoma, adenocarcinoma of the colon
Introduction: Adenocarcinoma of the colon is a common disease found in the population, the third type of
cancer in male patients and the second in female patients. The most frequent metastases from colon cancer
are found in the liver, which is why diagnosing a synchronous hepatic cancer and colon cancer is quite rare.
Material and methods: We present the case of an 82 years old hypertensive patient diagnosed
colonoscopically with an obstructive transverse colon tumor. The CT scan visualizes three tumor masses of
the liver the segments III and VII with uncertain imagistic aspect. Tumor markers CEA, AFP and CA 19-9 are in
normal laboratory limits. During surgery, we performed a liver ultrasound and performed an ultrasound
400
guided resection of the three liver lesions and a transverse colon resection. The pathology report of the
resected specimens was two colon G1 adenocarcinomas (stage I – pT2pN0), two hepatocellular adenomas
and one G2 hepatocarcinoma developed on hepatocellular adenoma with pleomorphic areas (stage IIA –
pT3pN0). The immunohistochemical tests confirmed the diagnosis.
Results: The particularity of this case report is the fact that the hepatic tumors in segments II and III were
benign and the one in segments VII-VIII was a hepatocarcinoma developed on hepatocellular adenoma,
synchronous with the two adenocarcinomas of the colon.
Conclusion: Although the most frequent types of liver tumor masses discovered imagistically in patients
with colon cancer are metastases, we should keep in mind that liver lesions can also be benign or
synchronous malignant tumors.
401
Abordări tehnice în identificarea patogenilor din hemoculturile pozitive
Cristina Mădălina Ștefan2, Mihaiela Loredana Dragoș1, Florina Fotache1, Mihaela Mențel2,
I.C. Ivanov1,2, Daniela Jitaru1,2, E. Carasevici2, Copăcianu Brîndușa1
1
Laboratorul de Analize Medicale - Institutul Regional de Oncologie Iași România
2
Centrul de Cercetări ”Transcend” I.R.O. Iași
Cuvinte cheie: sepsis, identificare microorganisme patogene, rezistență la antibiotice
Introducere: Infecţiile bacteriene şi fungice reprezintă cea mai frecventă complicaţie cu risc vital la pacienţii
oncologici și sunt determinate de microorganisme oportuniste, spitalizarea prelungită şi administrarea de
antibiotice. O provocare pentru clinicieni o reprezintă identificarea în cel mai scurt timp a sursei de infecție
pentru a îmbunătăți tratamentul pacienților oncologici.
Material și metodă: Pentru identificarea microorganismelor patogene din sângele pacienților a fost utilizat
pentru prima dată Sepsis Flow Chip, o metodă nouă de diagnostic ce permite detecția rapidă, simultană a
unui număr mare de patogeni, incluzând bacterii Gram pozitive, Gram negative, fungi precum și detecția
celor mai comune gene de rezistență la antibiotice.
Rezultate: Hemoculturile pozitive obținute consecutiv de la treizeci și trei de pacienți cu bacteriemie au fost
prelucrate prin analiza SFC și rezultatele au fost comparate cu cele obținute prin metodele clasice de
microbiologie. SFC a arătat concordanță cu protocoalele standard de diagnostic microbiologic de 88,46% în
cazul probelor monomicrobiene și 80% în culturile de sânge polimicrobiene.
Concluzii: Diagnosticul rapid al infecțiilor microbiene la pacienții oncologici cu sepsis permite instituirea
unui tratament eficient și scăderea rezistenței la antibiotice. Punctul forte al testului Sepsis Flow Chip îl
reprezintă posibilitatea identificării bacteriilor și a genelor de rezistență la antibiotice într-un timp foarte
scurt.
402
Technical approach of bloodstream infections from positive blood cultures
Cristina Mădălina Ștefan2, Mihaiela Loredana Dragoș1, Florina Fotache1, Mihaela Mențel2,
I.C. Ivanov1,2, Daniela Jitaru1,2, E. Carasevici2, Copăcianu Brîndușa1
1
Medical Tests Laboratory – Regional Oncology Institute Iasi, Romania
2
”Transcend” Research Center R.O.I. Iasi
Keywords: sepsis, pathogen identifications, antibiotic resistance
Introduction: Bacterial and fungal infections are the most common complication with vital risk in
oncological patients and are caused by opportunistic microorganisms, prolonged hospitalization and
antibiotic administration. A big challenge for clinicians is to identify the source of the infection as soon as
possible and to improve the treatment of oncological patients.
Methods: Sepsis Flow Chip (SFC) has been used for identification of pathogenic microorganisms in patients'
blood. This is a molecular based new diagnostic method that allows simultaneous rapid detection of a large
number of pathogens, including Gram positive, Gram negative bacteria, fungi as well as detection of the
most common antibiotic resistance genes.
Results: Positive blood cultures from thirty-three consecutive bacteraemia patients were analysed by SFC
assay and the results were compared with the results obtained by the gold standard methodology used in
clinical microbiology diagnostic laboratories. SFC has been consistent with standard microbiological
diagnostic protocols of 88.46% for monomicrobial samples and 80% for polymicrobial blood cultures.
Conclusions: Rapid diagnosis of microbial infections in oncology patients with sepsis allows for effective
treatment and reduction of antibiotic resistance. The strong point of the Sepsis Flow Chip test is the ability
to identify bacteria and antibiotic resistance genes in a very short time.
403
Determinarea profilului molecular pentru selectarea terapiilor țintite în
cancerul pulmonar
Valentina Stratan, V. Munteanu, V. Sîtnic, Ana Lozovanu
Laboratorul Imunogenetic și Morfologia Tumorilor I.M.S.P. Institutul Oncologic, Chișinău, Republica Moldova
Cuvinte cheie: cancer pulmonar, secvențiere, biomarcheri moleculari, terpie țintită
Introducere: Detectarea modificărilor genetice ale CP (cancerului pulmonar) în probele tumorale solide
definește mai bine diagnosticul și prognosticul pacientului și indică ce terapii țintite trebuie administrate
pentru a îmbunătăți managementul clinic al pacienților cu cancer în scenariul de medicină personalizată.
Materiale și metode: Pentru caracterizarea moleculară s-a folosit tehnologia de secvențiere Ion Torrent next-
generation sequencing, au fost selectate două paneluri de analiză molecular genetică: 1. Panelul Ion
AmpliSeq RNA Fusion Lung Cancer Research Panel ce reflectă rearanjarea ALK,RET,ROS și NTRK1, gene cu un
rol cheie în oncogeneza CP. 2. Panelul Ion Ampliseq Colon and Lung Cancer Research Panel V2 ce conține 22
gene cunoscute a fi asociate cu tumorile pulmonare și de colon.
Rezultate și concluzii: Integrarea datelor de rearanjare moleculară a genelor cu profilele mutaționale a

acestora permite atât diagnosticul și prognosticul cât și înțelegerea mecanismelor biologice ce contribuie la
oncogeneză. Studiul prospectiv a arătat că cancerul pulmonar nonmicrocelular NSCLC, forma histologică de
adenocarcinom este cea mai indicată formă pentru examinarea genetică. Rearanjările ALK se întâlnesc în 2%-
7% din pacienți cu NSCLC, iar tumorile sunt sensibile la inhibitori precum crizotinib (Xalkori) care au efect
inhibitor asupra proteinelor ALK, ROS1 și sunt aprobați de FDA (Food and Drug Administration). Testarea
pacienților pentru astfel de alterații și eficiența tratamentului țintit demonstrează valoarea medicinei de
precizie în oncologie.
404
Determination of the molecular profile for the selection of target
therapies in lung cancer
Valentina Stratan, V. Munteanu, V. Sîtnic, Ana Lozovanu
Laboratory of Immunogenetics and Tumor Morphology PMSI Institute of Oncology, Chisinau, Republic of Moldova
Keywords: lung cancer, sequencing, molecular biomarkers, target therapy
Introduction: Detection of genetic changes of lung cancer (LC) in the solid tumor samples better defines the
patient's diagnosis and prognosis and indicates which targeted therapies should be administered to improve
the clinical management of cancer patients in the personalized medical scenario.
Materials and methods: For the molecular characterization has been used Ion Torrent next-generation
sequencing technology, there were selected two molecular genetic analysis panels: 1. Ion AmpliSeq RNA
Fusion Lung Cancer Research Panel, which reflects the rearrangement of ALK, RET, ROS and NTRK1, genes
that play a key role in LC oncogenesis. 2. Ion Ampliseq Colon and Lung Cancer Research Panel V2 contains 22
genes known to be associated with lung and colon tumors.
Results and conclusions: Integrating the molecular rearrangement data of the genes with their mutational
profiles allows both diagnosis and prognosis as well as understanding the biological mechanisms that
contribute to oncogenesis. The prospective study has shown that non-small cell lung cancer (NSCLC) with
histological form of adenocarcinoma is the most appropriate form for genetic examination. ALK
rearrangements occur in 2%-7% of patients with NSCLC and this tumors are sensitive to inhibitors such as
crizotinib (Xalkori) that inhibit ALK, ROS1 and are approved by Food and Drug Administration (FDA). Testing
patients for such alterations and efficiency of targeted treatment demonstrates the value of precision
medicine in oncology.
405
Transformarea malignă a endometriozei
Liliana Strat
Clinica a IV-a Obstetrică Ginecologie, Departamentul Medicina Mamei și Copilului, Universitatea de Medicină și Farmacie Iași, România
Cuvinte cheie: carcinom endometrioid, endometriom, cancer ovarian epitelial, endometrioză pelvină
Endometrioza afectează aproximativ 10% din femeile cu vârstă reproductivă, incidența ei reală nu e
cunoscută, dar se presupune că este mult mai mare. Sub unele aspecte, endometrioza este asemănătoare
cancerului: poate metastaza atât local cât și la distanță, se poate atașa de alte țesuturi, le poate invada și le
poate distruge. Endometrioza este o boală comună fără a fi fatală. Există însă numeroase raportări de cazuri
de cancer având ca punct de plecare insule de endometrioză, precum și dovezi histologice clare că
endometrioza se asociază cu două variante de cancer ovarian: carcinomul endometriod și carcinomul cu
celule clare. Capacitatea de transformare malignă a endometriozei este totuși rară (doar 1%), ovarul fiind
primul afectat în 80% din cazuri. Transformarea malignă a endometriozei este posibil asociată cu utilizarea
estrogenilor exogeni. În plus față de asocierea cu incidența mai crescută a carcinomului endometrioid și a
celui cu celule clare, s-a mai raportat și creșterea riscului cancerului mamar. Concluzia este că femeile cu
endometrioză și endometrioame ovariene necesită supraveghere atentă în cadrul unei urmăriri pe termen
lung.
406
Malignant transformation of endometriosis
Liliana Strat
4th Clinic of Obstetrics and Gynecology, Mother and Child Care Department, University of Medicine and Pharmacy Iasi, Romania
Keywords: endometrioid carcinoma, endometrioma, epithelial ovarian cancer, pelvic endometriosis
Endometriosis affects approximately 10% of all women of reproductive age, its true incidence is unknown,
but supposed to be much higher. Somehow, endometriosis is similar to malignancy. Like cancer,
endometriosis can be both locally and distantly metastatic, it attaches to other tissues, invades, and damages
them. Endometriosis is a common disease that is rarely fatal. There are, however, numerous reported cases
of malignancy arising from endometriotic deposits and substantial histologic evidence that endometriosis
is associated with endometrioid carcinoma and clear cell carcinoma of the ovary. The ability of endometriosis
to transform into malignancy is a rare occurrence, affecting 1% of these lesions, with ovary being the primary
site in 80% of cases. Malignant transformation of endometriosis may be associated with the use of exogenous
estrogens. Apart a higher incidence of endometrioid and clear cell carcinoma, also a higher incidence of
breast cancer has been associated in women with endometriosis. This means that close follow-up and
scrutiny of women with endometriosis and ovarian endometriomas is necessary.
407
Tratamentul medicamentos al infertilității: este sau nu este asociat riscului
crescut de cancer
Liliana Strat
Clinica a IV-a Obstetrică Ginecologie, Departamentul Medicina Mamei și Copilului, Universitatea de Medicină și Farmacie Iași, România
Cuvinte cheie: infertilitate, risc malign, medicamente pentru infertilitate
Infertilitatea este unul din tributele pe care societatea modernă îl plătește, afectând aproximativ 10%-30%
din populație. Fertilizarea in vitro (FIV) a devenit o tehnică la care se apelează frecvent și care contribuie din
ce în ce mai mult la creșterea ratei natalității. Folosirea intensă și pe termen lung a drogurilor pentru
infertilitate ridică motive de îngrijorare cu privire la creșterea riscului de cancer la pacientele expuse, sau chiar
la descendenții lor astfel obținuți. Toate aceste tratamente au efect de stimulare hormonală, crescând
nivelele de estrogeni şi progesteron, încât trebuie suspectate de a crește riscul cancerelor hormon-
dependente. Infertilitatea prin ea însăși este clasic recunoscută ca factor de risc pentru unele cancere ale
femeii (mamar, endometrial, ovarian). O mare dilemă în cadrul reproducerii umane asistate se referă la
creșterea riscului de cancer indus de medicamentele pentru infertilitate la femeile care au fost expuse
acestui tratament. Cel mai intens discutat este riscul tumorilor ovariene borderline, dar și al densităților
mamografice suspecte. Numeroase studii în curs se preocupă de aceste aspecte, însă este necesară urmărirea
pe termen lung, iar limitările metodologice sunt numeroase. Totuși, acest semnal de alarmă trebuie luat în
calcul, având în vedere că o masă populațională din ce în ce mai mare este expusă acestui risc potențial.
408
Infertility medications: to be or not to be associated with
increased cancer risk
Liliana Strat
4th Clinic of Obstetrics and Gynecology, Mother and Child Care Department, University of Medicine and Pharmacy Iasi, Romania
Key words: infertility, cancer risk, fertility drugs
Infertility is one of the prices paid by the modern society, affecting approximately 10 to 30% of the
population. In vitro fertilization (IVF) is now quite common and contributes more and more to the rate of live
births. Intense and long-term use of infertility medications may create some concern regarding the increased
risk of cancer in exposed female patients and even their offspring. All these treatments have the effect of
hormone stimulation, increasing the levels of estrogens and progesterone, so naturally they have to be
suspected for increasing the risk for hormone-dependent cancers. Infertility per se was classically
recognized to be a risk factor for some female cancers (breast cancer, endometrial cancer and ovarian cancer).
The big dilemma in medical assisted reproduction refers to the risk of malignancy induced by the infertility
medication exposure. The most frequently discussed is the risk of borderline ovarian cancer, but also breast
mammography suspect densities. A lot of studies are investigating those matters, but long term follows up
is necessary and there are a lot of methodological limitations. Still, this alarm sign must be considered, as an
increasing mass of population is exposed to this potential risk.
409
Proteza obturator în refacerea defectelor etajului mijlociu facial
consecutive chirurgiei oncologice
Daniela Șulea, Doriana Agop-Forna, A. Nicolau, Andrada Doscaș, Otilia Boișteanu, V.V. Costan
Departamentul Chirurgicale, Facultatea de Medicină Dentară, U.M.F. ”Grigore T. Popa”, Iași, România
Cuvinte cheie: reconstrucție, etaj mijlociu facial, obturator, defect
Introducere: Obiectivul studiului a fost de a evalua reabilitarea cu ajutorul protezelor obturator a defectelor
etajului mijlociu al feței consecutive chirurgiei oncologice.
Material și metodă: Am efectuat un studiu retrospectiv cu includerea a 14 pacienți prezentând defecte ale
etajului mijlociu facial ce au fost reconstruite utilizând proteze obturator în perioada ianuarie 2015 -
decembrie 2017. Dintre aceștia, 9 aveau defecte consecutive unei rezecții parțiale unilaterale de maxilar, în
două cazuri a fost efectuată o maxilectomie totală unilaterală, iar 3 pacienți au avut defecte extinse în urma
unei proceduri implicând maxilectomie totală de aceeași parte și parțială pe partea opusă. Toți pacienții au
fost reabilitați inițial prin realizarea unei proteze obturator.
Rezultate: Din punct de vedere estetic, rezultatele au fost favorabile în toate cazurile, cu restaurarea simetriei
faciale și a volumului etajului mijlociu al feței în timpul purtării obturatorului. O bună reabilitare funcțională
a fost obținută după asigurarea etanșeității și stabilității optime, cu restabilirea masticației și a deglutiției, dar
și a fonației. Un grad de rinolalie a persistat în toate cazurile, în ciuda adaptării bune a protezei obturator.
Concluzii: Protezele obturator oferă o soluție optimă pentru reabilitarea precoce postoperatorie în cazul
defectelor etajului mijlociu facial, permițând, în același timp, o bună supraveghere oncologică prin
posibilitatea inspecției directe a cavității postoperatorii. Atât forma, cât și funcțiile etajului mijlociu pot fi
restaurate adecvat cu ajutorul protezei obturator.
410
Obturator prosthesis for the reconstruction of midface defects following
oncologic surgery
Daniela Șulea, Doriana Agop-Forna, A. Nicolau, Andrada Doscaș, Otilia Boișteanu, V.V. Costan
Department of Surgery, Faculty of Dental Medicine, U.M.Ph. ”Grigore T. Popa”, Iasi, Romania
Keywords: reconstruction, midface, obturator, function, defect
Introduction: The purpose of this study is to evaluate the rehabilitation of midfacial defects following
oncologic surgery by the help of obturator prostheses.
Material and methods: We reviewed 14 patients with midfacial defects following maxillectomy for
malignant tumors who underwent reconstruction using obturators between January 2015 and December
2017. From the included patients 9 had defects following a partial unilateral maxillary resection, 2 underwent
total unilateral maxillectomy, and 3 had a total one side maxillectomy and a partial contralateral
maxillectomy. All patients underwent initial reconstruction by obturator prosthesis.
Results: The aesthetic outcomes were favourable in all cases with restoration of the facial symmetry and
midfacial volume during wear. A good functional rehabilitation was achieved after ensuring good stability
of the obturator with consecutive restitution of proper mastication, deglutition and acceptable phonation.
A degree of rhinolalia persisted in all patients despite the good adaptation of the obturator.
Conclusions: Obturators provide an optimal solution for the early postoperative rehabilitation of midfacial
defects, while allowing a good oncologic surveillance by direct inspection of the residual cavity. Both shape
and function of the midface can be adequately restored by obturator wear.
411
Evaluarea statutului imun la bărbaţi cu cancerul glandei tiroide
Rodica Tarnarutcaia, G. Ţîbîrnă, Valentina Stratan, Valentina Darii, A. Ţîbîrnă, A. Clipca,
Ana Lozovanu
Laboratorul Științific Tumori cap şi gât, I.M.S.P. Institutul Oncologic, Republica Moldova
Cuvinte cheie: cancerul glandei tiroide, bărbaţi, statutul imun
Cancerului glandei tiroide în Republica Moldova statistic ne demonstrează creşterea incidenţei după 1986
(Accidentul de la Cernobâl) la bărbați de 5 ori, pe când incidența cancerului tiroidian la femei a sporit de 4
ori.
Scopul studiului: Analiza profilului imunologic perioperator la bărbații cu cancer al glandei tiroide.
Material și metodă: Au fost luate două loturi de pacienți, supuşi intervenției chirurgicale în Laboratorul
Științific Tumori cap/gât I.M.S.P. Institutul Oncologic, Republica Moldova. În lotul I: 20 de bărbați cu cancer al
glandei tiroide; În lotul II: 15 bărbați cu patalogia nodulară benignă a glandei tiroide. Studiul a fost centrat pe
determinarea: CD 19 – B limfocite, CD3 – T limfocite, CD4 – T limfocite helper, CD8 – T limfocite
citostatice/supresorii, CD5 – T limfocite mature, CD16 – kileri naturali, CD HELA DR – B limfocite şi limfocite T
activate. Imunoglobulinele: A, M,G.
Rezultate: În lotul de bază au fost: 6 pacienți cu cancer papilar; 10 pacienți cu cancer folicular; 4 pacienți cu
cancer medular.
În lotul de control au fost: 6 pacienți cu adenoame foliculare; 4 pacienți cu adenoame papilare; 5 pacienți cu
gușă nodulară;
Nivelele limfocitelor T (CD – 3) şi CD – 5 nu s-au deosebit între loturile de studiu, dar au fost veridic mai scăzute
decât norma.
412
Conţinutul limfocitelor T – helper (CD - 4) în lotul de bază a fost veridic mai înalt decât cel de control şi mai
ridicat nivel decât norma.
Nivelul limfocitelor T (CD - 8) practic nu s-a deosebit între loturile de studiu, fiind ambele loturi mai ridicate
decât norma.
Conţinutul limfocitelor B (CD - 19) doar în două cazuri a fost mai ridicat în lotul de bază. Lotul de control fiind
în limitele normei.
Titrele Ig G şi Ig M au fost în ambele loturi mai înalte decât norma.
Titrul Ig A nu s-a deosebit între loturile de bolnavi fiind în limitele normei.
Concluzie: Răspunsul imunității celulare și umorale se manifestă în cancerul glandei tiroide prin creșterea
Limfocitelor T și B și a Imunoglobulinilor.
413
Tehnologii moderne în diagnosticul și tratamentul cancerului laringian
G. Ţîbîrnă, Valentina Stratan, Valentina Darii, A. Clipca, Rodica Tarnaruțcaia, C. Clim, A. Doruc,
Rodica Mîndruța-Stratan, C. Cojocaru, A. Țîbîrnă, A. Marandiuc, V. Tutuianu, Ana Lozovanu,
P. Tuzlucov, V. Munteanu, V. Ureche
I.M.S.P. Institutl Oncologic, Laboratorul Științific Tumori Cap și Gât
Cuvinte cheie: cancer laringian, laserodistrucţie, radioterapie, rezecţie de laringe, criodistrucţie
Anual în R. Moldova sunt depistaţi circa 150-170 pacienţi primari cu cancer laringian, incidenţa fiind de 2,8 –
3,4%000.
În Laboratorul Ştiinţific Tumori cap/gât al IMSP Institutl Oncologic pe parcursul a 30 de ani a fost efectuată
analiza statistică, 1343 de pacienţi cu cancer laringian trataţi.
Cea mai răspândită metodă în tratamentul cancerului laringian stadiul I-II rămâne a fi radioterapeutică,
eficienţa ei fiind de 83%-90%. Însă radioterapia nu poate fi considerată o metodă perfectă de tratament
pentru toţi pacienţii cu cancer laringian precoce.
Anatomia complicată şi importanţa funcţională a laringelui (vorbire, respiraţie, protecţie), dictează

necesitatea de a elabora şi perfecţiona noi metode de tratament organo-menajante în cancerul laringian
incipient.
Indicaţii către chirurgia endoscopică cu laser distrucţie şi criodestrucţie:
1. Tumori limitate (Tis – T1);
2. Intervenţii asupra tumorilor reziduale după radioterapie (rT1- rT2);
3. Tumori histologic radiorezistente;
414
4. Lipsa metastazelor regionale şi la distanţă;
5. Metoda criogenă este implementată în operaţiile organo-menajante de laringofisură cu electroexcizia

tumorii şi criodestrucţia lojei tumorale.
În cancerul laringian st. I – st. II s-au efectuat operaţii de rezecţii de laringe:
• Hordectomia (161 operaţii -12,0%)
• Rezecţia laterală a laringelui (46 - 3,4%)
• Rezecţia antero-laterală (35 – 2,6%)
În cancerul laringian local - avansat: IIIa, IIIb, IVa au fost efectuate intervenții chirurgicale în volum de:
Laringectomii tipice (631 operaţii - 46,9%);
Laringectomii extinse (409 operaţii – 30.6%). Au fost realizate următoarele variante de laringectomii extinse:
superioară, anterioară, inferioară şi posterioară;
Laringectomii combinate (61 – 4,5 %).
S-au efectuat două tipuri de disecţii ganglionare cervicale: operaţia Crile – în 198 de cazuri şi excizia celulară
în teacă – 251 de cazuri.
Concluzii:
1. În cancerul laringian St.I - II - operaţii organo-menajante:
Fibrolaringoscopice cu laserodistrucția tumorii;
Laringofisura cu electroexcizia tumorii și criodistrucția lojei tumorale;
Operații econome – rezecţii de laringe.
2. În cancerul laringian local avansat: st. IIIa – IIIb – IVa - laringectomii tipice, extinse şi combinate.
415
3. Disecţie cervicală profilactică efectuată în monobloc cu operaţia la focarul primar este o metodă sigură de
profilaxie a metastazelor regionale cu rata de supravieţuire la 3-5 ani de 79,3%-74,7%.
4. Cele mai frecvente complicaţii postoperatorii sunt de ordin local: dehiscenţă de suturi şi fistulele salivare,
constituind 44,3% - în cazul aplicării suturii manuale şi 18,8% - în cazul aplicării suturii mecanice cu ISF-80.
5. ISF – 80 este o metodă sigură de profilaxie şi diminuare a complicaţiilor postoperatorii de ordin local după
laringectomii, ameliorând rezultatele regenerării plăgii postoperatorii cu 25,5%.
416
Caz clinic de tratament combinat al cancerului cavităţii orale
G. Țibîrna, A. Clipca, V. Ciorici, A. Marandiuc, V. Ureche, A. Soltan
I.M.S.P. Institutul Oncologic, Chişinău, Republica Moldova
Cuvinte cheie: cancerul cavităţii orale, tratament combinat, recuperare funcţională
Sunt prezentate datele clinice a bolnavului S, cu cancer al mucoasei planşeului bucal cu infiltrarea limbii, st.IV,
T4N1M0, care a fost supus tratamentului combinat în departamentul ”Chirurgie tumori cap şi gât” al
Institutului Oncologic din Moldova.
La prima etapă s-a aplicat tratamentul chirurgical, (Rezecţia tumorii primare în bloc cu glosectomie şi rezecţia
orizontală a mandibulei + excizie limfatică cervicală superioară şi laterală + plastia defectului format cu
lambou musculo-cutanat pectoralis major). Evoluţie dificilă postoperatorie. După 1,5 luni de la operaţie a
efectuat cura de radioterapie asupra zonei tumorii primare şi colectorilor limfatici regionali.
Ulterior – evidenţa în dinamica mai mult de 3 ani, fără semne de recidivă sau metastaze. Cu scop de
recuperare funcţională şi estetică, s-a efectuat confecţionarea protezei mandibulare.
Tratamentul bolnavilor cu tumori avansate a mucoasei cavităţii orale este foarte complicat, costisitor, cu
antrenarea mai multor specialişti şi necesită o abordare multidisciplinară de la pima etapă de planificare.
417
Implementarea setup-ului special de patru arce parţiale folosit în cazul
neoplasmelor din regiunea cap şi gât în neoplasmul de col uterin
A.D. Zara1,2, C. Buzea1, Gorkem Gungor3
2Facultatea de Fizică Iaşi
3Acibadem University, Turcia
Tehnica Rapid Arc permite planificarea şi tratarea unor volume distincte cu doze diferite într-un singur
tratament. În comparaţie cu tehnica secvenţială, cea a boost-ului integrat (SIB) prezintă 2 mari avantaje:
reducerea numărului de fracţii şi o acoperire mai bună a volumelor ţintă. În mod uzual tehnica SIB este
folosită pentru neoplasmele din zona cap şi gât. Setup-ul special de 4 arce parţiale a fost implementat în
departamentul nostru şi pentru planificarea tratamentelor din sfera ginecologică. Avantajul major îl
reprezintă scăderea numărului de fracţii de la 30 la 25. Implementarea acestei tehnici este foarte
importantă mai ales în cazul pacientelor care nu pot beneficia de brahiterapie.
418
Implementation of the four-arc special setup used in case of neoplasms of
the head and neck region in gynecological neoplasms
A.D. Zara1,2, C. Buzea1, Gorkem Gungor3
1Regional oncology institute, Iasi
2University "Al. I. Cuza", Faculty of Physics - Iasi
3Acibadem University, Turkey
Rapid Arc technique allows the planning and treatment of distinct volumes with different doses in one
treatment. Compared to sequential technique, Simultaneous Integrated Boost (SIB) has two great
advantages: fractional reduction and better coverage of target volumes. Normally the SIB technique is used
for neoplasms in the head and neck area. The 4-arc special setup has been implemented in our department
also in the planning of gynecological treatments. The major advantage is the decrease in the number of
fractions from 30 to 25. Implementation of this technique is especially important for patients who cannot
benefit from brachytherapy.
419
420
421
Neutropenia febrilă
V. Andoni, Elisaveta Murariu
Hematologie, Institutul Regional de Oncologie, Iaşi, România
Cuvinte cheie: neutropenie, febra, infectii, antibioterapie
Neutropenia reprezintă factorul de risc major în apariţia complicaţiilor infecţioase la pacienţii cu hemopatii
maligne şi o complicaţie relativ frecvenţă şi îngrijorătoare a chimioterapiei. Gravitatea neutropeniei şi
durata acesteia sunt direct proporţionale cu riscul infecţios.
Neutropenia febrilă se referă la prezenţa semnelor sau simptomelor de infecţie la un pacient cu neutrofile
sub 1000/μl. În cazul pacienţilor cu afecţiuni hemato-oncologice, majoritatea infecţiilor severe, bacteriene
sau fungice, sunt deseori determinate de germeni cu virulenţă scăzută, componente ale florei normale de
contaminare. Apariţia febrei la aceşti pacienţi este considerată de origine infecţioasă până la demonstrarea
contrariului.
Pacienţii cu neutropenie pot avea infecţii bacteriene oculte în absenţa semnelor şi simptomelor de infecţie
sau în cazul administrării de corticosteroizi (maschează febra). La pacienţii neutropenici se impune
demararea în urgenţă a tratamentului antibiotic, până când episodul infecţios este rezolvat sau neutrofilele
revin în limite normale. În cazul întârzierii administrării antibioticelor cu spectru larg, mortalitatea este de
70%.
Aşadar, neutropenia febrilă reprezintă o patologie ce poate avea consecinţe nefaste, care necesită măsuri
terapeutice prompte, atât pentru îmbunătăţirea stării pacientului pe termen scurt, cât şi pentru a nu fi
necesară temporizarea următoarelor cure de chimioterapie.
422
Pleurodeza. Managementul pacientului
Cristina Andreea Brudariu, Adriana Mantalea, Denisa Cosmina Zaharia
IRO Iaşi, Chirurgie II
Cuvinte cheie: pleurodeză, pleură, lichid pleural, drenaj pleural, talc
Există variate modalităţi terapeutice adresate prezenţei revărsatelor maligne pleurale, de la simpla
toracocenteză evacuatorie sau drenaj pleural prin pleurotomie minimă, până la pleurodeza prin chirurgie
toracoscopică sau pe tubul de dren pleural sau pleurectomia parietală miniinvaziva sau clasică.
Pleurodeza este o metodă de tratament paliativ ce previne reacumularea de aer sau fluid în exces în spaţiul
pleural, asigurând bolnavului o mai bună calitate a vieţii. Acest tip de intervenţie se practică de regulă în
pleureziile maligne asociate metastazelor pulmonare din cancerul ovarian, cancerul mamar şi limfoamelor şi
constă în desfiinţarea spaţiului pleural prin crearea de aderenţe între pleura viscerală şi pleura parietală.
Simfiza pleurală poate fi obţinută fie mecanic prin abraziunea foiţelor pleurale sau pleurectomie parţială, fie
chimic prin instilarea de agenţi iritanţi, cel mai frecvent utilizat fiind talcul ce se injectează în stare lichidă pe
tubul de dren. Spre deosebire de toracocenteză, rata de succes raportată pleurodezei este de 70-95 %.
Asistenţă medicală are un rol important în îngrijirea bolnavului pre şi post pleurodeza, începând de la
informarea şi obţinerea consimţământului pacientului, pregătirea materialelor necesare procedurii,
susţinerea psihică şi fizică a bolnavului, monitorizarea funcţiilor vitale şi observarea oricăror modificări ale
acestora şi continuând cu realizarea analgeziei controlate şi managementul eventualelor complicaţiilor
post-pleurodeza.
423
Implicaţii psiho-sociale post mastectomie şi metode de
reconstrucţie a sânului
Simona Elena Butnaru, Antonela Paiu, Paraschiva Dominte
Cuvinte cheie: proteză de sân, reconstrucţie, mastectomie
Atitudinea pacientei faţă de pierderea sânului este diferită în funcţie de echilibrul psihic al fiecăreia, în unele
cazuri instalându-se progresiv scăderea stimei de sine, inferioritate, modificarea negativă a imaginii,
sentimentul de culpă, pierderea interesului pentru viaţă până la impulsuri suicidare. În astfel de cazuri,
pacienta care alege şi solicită reconstrucţia de sân trebuie să fie foarte bine informată până în cele mai mici
detalii asupra opţiunilor care i se potrivesc şi despre intervenţia chirurgicală prin care este redată forma
anatomică a sânului, în special la pacientele tinere conferind acestora un standard de viaţă aproape de cel
normal reintegrandu-se în mediul socio-cultural.
424
Managementul dispneei la pacienţii internaţi în Compartimentul Îngrijiri
Paliative al I.R.O. Iaşi
C. Dulman1, Claudia Amorăriţei1, T. Bălan1, Liliana Crucianu1, Gema Băcăoanu1,
Anca Raluca Vrânceanu1, V. Poroch1,2
1Institutul Regional de Oncologie Iaşi, Compartimentul Îngrijiri Paliative
Cuvinte cheie: dispnee, medicaţie, abordare non farmacologică, îngrijire paliativă, calitatea vieţii
Introducere: Dispneea este o senzaţie subiectivă de insuficienţă de aer/discomfort la respiraţie.

Componenta psihologică a dispneei este de importanţă majoră, deoarece întotdeauna îi îngrijorează pe
pacienţi şi se poate asocia cu frica de moarte. Tratamentul dispneei variază în funcţie de etiologie.
Administrarea unei medicaţii adecvate şi uneori chiar simpla discuţie cu pacientul şi încurajarea acestuia,
reprezintă metode eficiente de ameliorare a dispneei şi conduc la creşterea calităţii vieţii pacientului.
Metodologie: Review al literaturii de specialitate privind managementul dispneei la pacientul aflat în

îngrijirea paliativă, completat cu o serie de exemple reprezentative din cazuistica Compartimentului Îngrijiri
Paliative al I.R.O. Iaşi.
Rezultate: Prezentarea unei sinteze a cauzelor care produc dispneea şi a principalelor metode de tratament
farmacologic şi non farmacologic al acesteia, în special a modalităţilor de suport psiho-emoţional pentru
pacient şi familia acestuia.
Concluzii: Dispneea este un simptom relativ frecvent întâlnit la pacienţii oncologici internaţi în cadrul
Compartimentului Îngrijiri Paliative al I.R.O. Iaşi. Managementul eficient al dispneei, indiferent de etiologia
acesteia, conduce la ameliorarea calităţii vieţii pacienţilor.
425
Port-A-Cath: un dispozitiv modern pentru administrarea substanţelor
citotoxice cu impact major pentru pacient
Gabriela Enasoaie
Citostaticele sunt medicamente toxice și iritante pentru piele, țesuturi și vene. Introducerea frecventă și
repetată a unui astfel de medicament într-o venă mică poate irita vasul, având ca rezultat distrugerea și
sclerozarea venei și în final, blocarea acesteia. Ca urmare, se recomandă administrarea tratamentului
chimioterapic într-o venă de calibru important, astfel încât medicamentele să se dilueze imediat într-un
volum mare de sânge, iar efectul toxic asupra vasului să nu se mai producă.
426
Lumina polarizată, adjuvant în tratarea ulcerațiilor. Caz practic
F. Hogea
Stația Centrală de Sterilizare I.R.O. Iași
Lumina polarizată are o largă gamă de utilizare. În această lucrare voi prezenta pe lângă altele, un caz
practic în care lumina polarizată a avut o foarte mare contibuție în procesul de diviziune celulară și cicatrizare,
deși a fost aplicată unui pacient oncologic, diabetic insulino-dependent, trombocitopenic.
Rezultatele obținute sunt demne de a fi prezentate, această metodă fiind ușor de aplicat, neinvazivă și sigură.
427
Îngrijirea pacientului cu xerostomie
V. Hogia1, Amalia Robu1, Irina Maria Hlibocianu1, Liliana Crucianu1, Gema Băcăoanu1,
Anca Raluca Vrânceanu1, V. Poroch1,2
1
Institutul Regional de Oncologie Iaşi, Compartimentul Îngrijiri Paliative
2
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T.Popa” Iaşi
Cuvinte cheie: xerostomie, medicaţie, îngrijire paliativă, calitatea vieţii
Introducere: Xerostomia reprezintă un simptom frecvent întâlnit la pacienţii aflaţi în îngrijire paliativă, având
cauze multimple, cele mai frecvente fiind atribuite tratamenelor oncologice. Îngrijirea cavităţii bucale este o
preocupare constantă şi specifică a profesionisţilor din îngrijirea paliativă care vizează creşterea calităţii vieţii
pacienţilor.
Scop: Review al literaturii de specialitate privind managenentul problemelor cavităţii orale la pacienţii de
paliaţie, cu focus pe modalităţile non farmacologice de control a xerostomiei, care să includă atât măsurile
de prevenţie, cât şi intervenţiile terapeutice specifice. Lucrarea va fi completată de prezentarea unor pacienţi
cu probleme reprezentative ale cavităţii orale din cazuistica Compartimentului Îngrijiri Paliative al I.R.O. Iaşi.
Concluzii: Evaluarea pacienților cu xerostomie trebuie să includă istoricul medical detaliat pentru a permite
detectarea precoce și combaterea cauzelor acestui simptom care are un impact major asupra calităţii vieţii
pacienţilor din îngrijirea paliativă. O atenţie particulară trebuie acordată educaţiei pacientului şi familiei sale
privind prevenţia şi măsurile simple de combatere a xerotomiei pentru evitarea complicaţiilor ulterioare şi,
de asemenea, măsurilor de control non farmacologic al xerostomiei instituite de către personalul medical.
428
Managementul reacțiior adverse acute post-chimioterapie
Maria-Diana Lazăr
Administrarea agenților chimioterapici determină în majoritatea cazurilor efecte secundare, fie imediate, sau
pe termen scurt, ori tardive. Reacțiile acute se manifestă în primele 30 de minute de la inițierea terapiei,
cuprinzând durerea venoasă și la locul injectării, senzația de rece pe traiectul venei, eritemul cutanat, dar și
reacții de hipersensibilitate și anafilaxie.
Reacțiile de hipersensibilitate pot varia ca severitate de la ușoare până la severe: reacțiile tranzitorii
(simptome cutanate – flush sau rash, febră medicamentoasă < 38 grade Celsius), reacții ușor-moderate,
severe de grad 3 (bronhospasm cu sau fără urticarie) și cele de grad 4, care pot pune viața pacientului în
pericol (necesită măsuri terapeutice instituite urgent).
Managementul acestor efecte implică, în același timp o bună conduită atât în prevenția, cât și a tratamentului
acestora, ducând astfel la continuarea terapiei și cu precădere, la îmbunătățirea calității vieții pacientului.
429
Probleme psiho-emoţionale asociate transplantului medular
Gabriela Popa, Cristina Ciobotariu, Florina Farca, Roxana Postolica
Institutul Regional de Oncologie, Iaşi
Cuvinte cheie: cancer, impact, depresie, transplant, suport psihologic
Cancerul reprezintă un diagnostic pe care nimeni nu doreşte să-l primească de la medicul curant. O astfel de
veste poate avea un impact emoţional dur, afectarea psihică şi intensitatea emoţiilor variind de la caz la caz,
atât pentru pacient cât şi pentru familia sa.
Diagnosticul de cancer înseamnă adesea experimentarea/trăirea unei întregi varietăţi de emoţii. Acestea pot
include şoc, anxietate, tristeţe, incertitudine şi, pentru unii oameni, depresie. Totodată, diagnosticul are
impact asupra funcţionării întregii familii.
Transplantul de maduvă este necesar în cazul hemopatiilor maligne şi a câtorva boli autoimune, condiţiile de
asepsie în care acesta se desfăşoară adaugă un stres emoţional suplimentar pacientului confruntându-se şi
cu izolarea fizică. Acest procedeu are loc într-un mediu controlat aseptic, necesitând izolarea fizică pentru o
perioadă limitată de la trei săptămâni la câteva luni. În acest timp pacientul este pus faţă în faţă cu efectele
fizice şi psihice ale chimioterapiei de salvare şi refacerii sistemului imun după infuzia celulelor stem.
Drept urmare aceşti pacienţi necesită o atenţie sporită, suport şi încurajare din partea specialiştilor atât pe
parcursul spitalizării cât şi în imediata apropiere.
430
Psycho-emotional problems associated with bone marrow transplantation
Gabriela Popa, Cristina Ciobotariu, Florina Farca, Roxana Postolica
Regional Institute of Oncology, Iasi
Keywords: cancer, impact, depression, transplantation, psychological support
Cancer is a diagnosis that no one wants to receive from the treating physician. Such news can have a tough
emotional impact, psychological distress and emotional intensity varying on a case-by-case basis for both
the patient and his family.
Diagnosis of cancer often means experiencing / experiencing a whole variety of emotions. These may include
shock, anxiety, sadness, uncertainty and, for some people, depression. Diagnosis also affects the functioning
of the entire family.
Marrow transplantation is required for malignant hematopoiesis and several autoimmune diseases, the
asepsis conditions in which it develops adds extra emotional stress to the patient also faced with physical
isolation. This process takes place in an aseptically controlled environment, requiring physical isolation for a
limited period of three weeks to several months. During this time, the patient is faced with the physical and
psychological effects of rescue chemotherapy and restoration of the immune system after infusion of stem
cells.
As a result, these patients require increased attention, support and encouragement from specialists both
during hospitalization and in the immediate vicinity.
431
Măsuri de protecție a personalului medical într-un focar de gripă AH1N1
Luminiţa Popeanu1, Ioana Grigoraş2
1
2
Cuvinte cheie: gripa
Introducere: Gripa este o boală acută a căilor respiratorii, foarte contagioasă, cauzată de virusul gripal A/B,
care apare în izbucniri epidemice de severitate variată, aproape în fiecare iarnă. Infecția gripală poate afecta
orice persoană, însă riscul de forme severe și de complicații este major la copii, bătrâni și persoane cu
imunodeficiențe/boli cronice/boli acute. Protejarea personalului medical, care îngrijește pacienții
diagnosticați cu gripă, reprezintă o prioritate majoră pentru echipa managerială a spitalului.
Obiective: Evaluarea măsurilor aplicate într-un focar de gripă.
Material și metodă: Studiu retrospectiv, care analizează date privind pacienții și personalul medical într-un
focar intraspitalicesc de gripă în I.R.O. Iași între 21.01.2018 - .03.2018. Date înregistrate: număr cazuri, metode
de diagnostic, triaj și izolare, tratament, alte măsuri.
Rezultate: Au fost testate pentru virusul gripal 62 persoane: 20 positive - tulpina A, 6 pozitive - tulpina B, 1
pozitivă - virus sincițial respirator (RSV), 1 pozitivă - tulpina B+RSV, 1 pozitivă - tulpina A+B, 33 - negative. Din
cazurile pozitive, doar 6 sunt cadre medicale: 2 medici, 3 infirmiere, 1 asistentă medicală. Doar 1 persoană
fusese vaccinată antigripal. Măsurile întreprinse: triajul zilnic și izolarea pacienților, triajul zilnic și scoaterea
din activitate a personalului medical, echipamentul de protecție în cantități optime, teste rapide (PCR) pentru
depistarea gripei, tratament cu administrarea de Oseltamvir, vaccinarea personalului nevaccinat și
interzicerea accesului vizitatorilor/studenților.
Concluzii: Toate aceastea au condus la limitarea răspândirii bolii și stingerea focarului intraspitalicesc.
432
Managementul pacienţilor cu exenteraţie pelvină şi rolul asistenţei
medicale în îngrijire
Mihaela Rusu, Ana-Maria Muşina, I. Huţanu, I. Radu, B. Filip, Maria Gabriela Aniţei, A. Pantazescu,
N. Ioanid, Mădălina Mihaela Gavrilescu, D.V. Scripcariu, M. Hogea, O. Miron, R. Vieriu, A. Pănuţa,
V. Scripcariu
Institutul Regional de Oncologie, Clinica I Chirurgie Oncologică, Iaşi
Cuvinte cheie: exenteraţia pelvină, neoplazie, nursin
Introducere: Exenteraţia pelvină (EP) este o procedură chirurgicală care reprezintă ridicarea în bloc în același
timp chirurgical a organelor genitale, rectul și vezica urinară. EP anterioră păstrează rectul în timp ce EP
posterioară păstrează vezica urinară și ureterul.
Material şi metode: A fost efectuat un studiu retrospectiv care a inclus pacienți cu EP în perioada 2012-2017.
Tratamentul chirurgical a fost aplicat cu viză radicală sau paliativă şi pentru a îmbunătăți calitatea vieții
pacienților. Pacienţii se confruntă pe lângă manifestări fizice de ordinul durerii sau fatigabilitate şi cu
probleme de ordin emoţional cum ar fi alterarea imaginii corpului.
Rezultate: Au fost incluși un număr total de 76 de pacienți cu neoplazie primară (n = 56) și recurentă (n = 20).
Majoritatea pacienților au fost femei (n = 69). Neoplazia primară a fost reprezentată predominant de cancerul
colorectal (n = 23). Tratamentul chirurgical a fost efectuat cu o viză radicală (n = 58) predominând EP
posterioare (n = 54) şi supralevatoriene (n = 69). Conduita ileală Bricker (n = 19) sau ureterostomia (n = 2) a
fost realizată la 21 de pacienți. Cea mai frecventă complicație postoperatorie a fost infecția urinară (n = 7) și
colita cu clostridium difficile (n = 2). Nursingul pe termen lung al pacienţilor include managementul durerii,
mobilizarea precoce, nutriţia, fatigabilitatea, îngrijirea stomelor, suport cu privire la sexualitate şi
433
managementul eventualelor complicaţii.
Concluzie: Exenteraţia pelvină reprezintă o opțiune pentru tratamentul chirurgical în cazul neoplaziilor local
avansate iar nursingul trebuie realizat în cadrul unei echipe multidisciplinare.
Management of the patients with pelvic exenteration and the role of nurse
in medical care
Mihaela Rusu, Ana-Maria Muşina, I. Huţanu, I. Radu, B. Filip, Maria Gabriela Aniţei, A. Pantazescu,
N. Ioanid, Mădălina Mihaela Gavrilescu, D.V. Scripcariu, M. Hogea, O. Miron, R. Vieriu, A. Pănuţa,
V. Scripcariu
Regional Institute of Oncology, I-st Surgical Unit, Iasi
Keywords: pelvic exenteration, neoplasia, nursing
Background: Pelvic exenteration (PE) is a surgical procedure that means the gynaecological organs, rectum
and bladder are removed in the same surgical time. Anterior PE preserves the rectum while posterior PE
preserves the bladder and ureters.
Methods: A retrospective study was conducted that included patients with EP during 2012-2017. Surgical
treatment was applied with a radical or palliative visa and to improve the quality of patients' lives. Patients
face physical manifestations such as pain or fatigue, and emotional problems such as body image alteration.
Results: A total of 76 patients with primary (n = 56) and recurrent (n = 20) neoplasia were included. Most
patients were women (n = 69). Primary neoplasia was predominantly represented by colorectal cancer (n =
23). Surgical treatment was performed with a radical visa (n = 58) predominantly posterior PE (n = 54) and
434
supralevatorian (n=69). Ileal Bricker reconstruction (n = 19) or ureterostomy (n = 2) was performed in 21
patients. The most common postoperative complication was urinary infection (n = 7) and colitis with
clostridium difficile (n = 2). Long-term nursing patients include pain management, early mobilization,
nutrition, fatigue, stoma care, support and management concerning the sexuality or any postoperative
complications.
Conclusion: Pelvic exenteration is an option for surgical treatment in advanced localized neoplasia and
nursing should be performed within a multidisciplinary team.
435
Îngrijirea pacientului în fază terminală - o adevărată provocare pentru
personalul Compartimentului Îngrijiri Paliative al I.R.O. Iaşi
V. Săvoae1, Lenuţa Bîrjovanu1, Marina Amihăesei1, Liliana Crucianu1, Anca Raluca Vrânceanu1,
Gema Bacoanu1, V. Poroch1,2
2Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi
Cuvinte cheie: stare terminală, demnitate, îngrijire paliativă, protocol
Introducere: Cu toate că s-au înregistrat progrese semnificative în depistarea și tratamentul cancerului,

mortalitatea cauzată de această boală rămâne una ridicată. Multe din problemele cu care se confruntă
pacienţii internaţi în îngrijirea paliativă în apropierea morţii sunt comune, indiferent de tipul bolii oncologice
de bază. Calitatea îngrijirii ar trebui să rămână o preocupare constantă inclusiv în cazul pacienților în fază
terminală, cu toate că prezenţa stării terminale reprezintă o adevărată provocare pentru personalul medical.
Scop: Prezentarea unui review de literatură privind identificarea corectă a semnelor şi simptomelor care
anunţă finalul vieţii la pacienţii aflaţi în îngrijire paliativă, modalitatea de asigurare a confortului şi de
menţinere a demnităţii acestora şi măsurile care trebuie întreprinse în vederea pregătirii pacientului şi
familiei pentru această perioada delicată.
Concluzii: Este importantă recunoaşterea cât mai precoce a semnelor şi simptomelor stării terminale, astfel
încât să se poată institui din timp intervenţiile specifice în scopul asigurării calităţii vieţii pacientului şi familiei
acestuia în etapa finală a vieţii.
436
Echipa interdisciplinară - o adevarată familie pentru pacienţii din
Compartimentul Îngrijiri Paliative al I.R.O. Iaşi
Lăcrămioara Tincu1, Gabriela Iftene1, Carmen Antohi1, Liliana Crucianu1, Anca Raluca Vrânceanu1,
Gema Bacoanu1, V. Poroch1,2
Cuvinte cheie: echipa interdisciplinară, abordare holistică, pacient, familie, calitatea vieţii
Introducere: Îngrijirea paliativă presupune abordarea de tip holistic a pacientului şi a familiei acestuia, ţinând
cont de cele patru dimensiuni: fizică, psiho-emoţională, socială şi spirituală. Acest tip special de abordare
poate fi realizat doar de către o echipă interdisciplinară, formată din medic, asistent medical, infirmier, psiholog,
asistent social, nutriţionist dietetician, kinetoterapeut, preot sau consilier spiritual, voluntari şi alţi profesionişti
din domeniul medical sau conex actului medical. Intervenţiile oferite de către echipa interdisciplinară sunt
benefice atât pentru pacienţi, familiile acestora cât și pentru membrii echipei, fiind sinergice, bazate pe
abilităţile, expertiza şi iniţiativa specifice fiecărui profesionist, membru al echipei.
Scop: Prezentarea echipei complete specifice unităţii cu paturi de îngrijiri paliative, a rolului fiecărui membru al
acesteia, completată cu exemple relevante de provocări, obstacole şi modalităţi de a le surmonta, inspirate din
activitatea Compartimentui Îngrijiri Paliative al I.R.O. Iaşi.
Concluzii: Pacienții cu cancer avansat necesită o îngrijire specializată, o abordare de tip holistic pentru a
preîntâmpina şi a rezolva pe cât posibil problemele complexe cu care aceştia se confruntă. Echipa
interdisciplinară are rolul de a răspunde acestor nevoi, fiind un adevărat sprijin atât pentru pacienţi, cât şi pentru
familiile acestora. Lucrul în îngrijirea paliativă şi munca în echipa complexă de paliaţie, în ciuda prejudecăţilor,
este generatoare de satisfacţii profesionale şi oferă oportunităţi deosebite de dezvoltare personală.
437

CONFER2018 Volum Rezumate

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like

CONFER2018 Volum Rezumate

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

CONFER2018 Volum Rezumate

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

PREZENTĂRI ORALE

ROLUL PET-CT ÎN MANAGEMENTUL RECIDIVELOR NEOPLAZIILOR MALIGNE OVARIENE..................... 46

THE ROLE OF PET-CT IN THE MANAGEMENT OF RECURRENCES OF OVARIAN MALIGNANCIES ........... 47

TRANSFORMAREA MALIGNĂ A ULCERELOR CRONICE DE GAMBĂ ........................................................ 48

MALIGNANT TRANSFORMATION OF CHRONIC LEG ULCER .................................................................... 49

PREVALENŢA ŞI VALOAREA BIOMARKERILOR GENETICI ÎN CANCERUL COLORECTAL METASTATIC LA

GENETIC BIOMARKERS PREVALENCE AND VALUE IN METASTATIC COLORECTAL CANCER IN PATIENTS

RISCUL DE ACTIVARE A VHB LA PACIENTII TRATATI CU IBRUTINIB – CAZ CLINIC .................................. 52

ANESTHESIA FOR BONE TUMORS. EXPERIENCE IN KFSHRC.SA.............................................................. 56

PREVALENȚA ȘI FACTORII DE RISC PENTRU FATIGABILITATE LA FEMEILE CU CANCER MAMAR IN CURS

B7 MOLECULAR PROFILING AND T CELL DYSFUNCTION IN ACUTE MYELOID LEUKEMIA .................... 62

META-ANALIZA A DOUĂ ABORDĂRI DE TIP IMUNOTERAPIE ÎN TRATAMENTUL GLIOMULUI MALIGN DE

META-ANALYSIS OF TWO IMMUNOTHERAPEUTIC APPROACHES FOR THE TREATMENT OF HIGH

SUPRAVIEȚUIREA REALĂ ȘI PROGNOZATĂ A PACIENTELOR CU CANCER AL GLANDEI MAMARE LUM A

IMPORTANȚA TROMBOPROFILAXIEI LA PACIENTUL NEOPLAZIC .......................................................... 70

THE IMPORTANCE OF THROMBOPROPHYLAXIS IN CANCER PATIENTS ................................................. 71

REABILITAREA VOCALĂ LA PACIENŢII LARINGECTOMIZAŢI ................................................................... 72

VOICE REHABILITATION AFTER TOTAL LARINGECTOMY ......................................................................... 73

MELANOMUL MALIGN - REMSIUNEA COMPLETĂ DUPĂ TRATAMENT ................................................... 74

MALIGNANT MELANOMA - COMPLETE REMISSION AFTER TREATMENT ............................................... 75

TRATAMENTUL DEFECTELOR OSOASE DIAFIZARE PRIN METODA MEMBRANEI INDUSE (STUDIU

OPTIUNI TERAPEUTICE ONCOLOGICE SI CHIRURGICALE IN ADENOCARCINOMUL DE JONCTIUNE ESO-

ONCOLOGICAL AND SURGICAL THERAPEUTIC OPTIONS IN LOCALLY ADVANCED ESOGASTRIC

FARINGO-LARINGO-ESOFAGECOMIA DE SALVARE DUPĂ RADIOTERAPIE DEFINITIVĂ ÎN CANCERUL DE

SALVAGE PHARYNGO-LARYNGO-ESOPHAGECTOMY AFTER MAXIMAL RADIOTHERAPY FOR

LAPAROSCOPIA ŞI OPERAŢIA HARTMANN PENTRU NEOPLAZIE ........................................................... 87

LAPAROSCOPY AND HARTMANN RECTAL RESECTION FOR NEOPLASIA ............................................... 88

PANCREATECTOMIA CORPOREOCAUDALĂ CU PREZERVAREA SPLINEI ŞI A VASELOR SPLENICE ÎN

A MATHEMATICAL MODEL OF TUMOR-IMMUNE SYSTEM DYNAMICS COMBINED WITH

TUMORILE GASTROINTESTINALE STROMALE GASTRICE GIGANTE ....................................................... 93

GIANT GASTROINTESTINAL STROMAL TUMORS OF THE STOMACH ...................................................... 94

DETECŢIA PRECOCE A MELANOMULUI PRIN MONITORIZARE DERMATOSCOPICĂ DIGITALĂ .............. 96

EARLY DETECTION OF MELANOMA BY DIGITAL DERMOSCOPY MONITORING ..................................... 97

REDEFINIREA RADIOTERAPIEI PALIATIVE ................................................................................................ 98

REDEFINING THE PALLIATIVE RADIOTHERAPY........................................................................................ 99

DOCTRINA DUBLULUI EFECT IN CONTROLUL DURERII LA BOLNAVUL ONCOLOGIC IN FAZA

ASPECTE ALE TACTICII DE TRATAMENT IN CANCERUL MUCOASEI CAVITATII ORALE.......................... 104

ASPECTE CONTEMORANE DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT A TUMORILOR CRANIO-FACIALE CU

RECONSTRUCȚIE ETAPIZATA A NASULUI DUPA UN CARCINOM BAZOCELULAR EXTINS .................... 107

TOTAL MINIMALLY INVASIVE ESOPHAGECTOMY THROUGH THORACO-LAPAROSCOPIC MODIFIED

CORELATIONS BETWEEN LYMPH NODE METASTASIS AND ORO-MAXILLOFACIAL

PARTICULARITAȚI CLINICO-MORFOLOGICE ALE CANCERULUI MAMAR

CLINICAL AND MORPHOLOGICAL PARTICULARITIES OF MULTICENTRIC AND MULTIFOCAL BREAST

RECONSTRUCȚIE ETAPIZATĂ A BUZEI INFERIOARE DUPĂ EXCIZIA UNUI CARCINOM SCUAMO

STAGED RECONSTRUCTION AFTER INFILTRATIVE, DIFFERENTIATED SQUAMOUS CELL CARCINOMA OF

IBRUTINIB THERAPY FOR CHRONIC LYMPHOCYTIC LEUKEMIA (CLL): AN ANALYSIS OF A COHORT OF

MANAGEMENTUL COMPLICAŢIILOR RARE CARDIOVASCULARE LA PACIENTUL ONCOLOGIC ........... 120

MANAGEMENT OF RARE CARDIOVASCULAR COMPLICATIONS AT THE ONCOLOGICAL PATIENT ... 121

AUTOTRANSPLANTUL ÎN HEMOPATIILE MALIGNE - EXPERIENŢA DE UN AN A COMPARTIMENTULUI DE

AUTOLOUGUS STEM CELL TRANSPLANTATION IN HEMATOLOGIC MALIGNANCIES – A YEAR OF

IMUNOTERAPIA - O NOUĂ ERĂ ÎN TRATAMENTUL CANCERULUI. PERCEPŢIA SUBIECTIVĂ A

INVESTIGAREA MIELOMULUI MULTIPLU PRIN MLPA SI SNPARRAY...................................................... 127

INVESTIGATION OF MULTIPLE MYELOMA THROUGH MLPA AND SNPARRAY ...................................... 128

ASPECTE RADIO-IMAGISTICE ÎN CANCERELE MAMARE GRAD 3 NOTTINGHAM ................................. 129

IMAGING ASPECTS OF NOTTINGHAM GRAD 3 BREAST CANCERS ....................................................... 130

DIAGNOSTICUL IMAGISTIC MODERN AL CANCERULUI OVARIAN ÎN ERA RADIOGENOMICII ŞI

CYBERKNIFE RADIOSURGERY OF MENIGIOMAS: THE HAMBURG EXPERIENCE .................................. 133

“HYPOSIB” - HYPOFRACTIONATION WITH SIMULTANEOUS-INTEGRATED BOOST VERSUS STANDARD

CORELAŢII ÎNTRE HISTOPATOLOGIE ŞI ASPECTELE MAMOGRAFICE ÎN CAZUL MICROCALCIFICĂRILOR