NICOLAE CUSA MACEDO-AROMANII DOBROGENI ‘THE MACEDO-AROMANIANS IN DOBRUDJANICOLAE CUSA MACEDO-AROMANII DOBROGENI ‘THE MACEDO-AROMANIANS IN DOBRUDJA Tradueere autoricata in limba engleza de OTILIA-CRISTINA PACEA EX PONTO ‘Constanta 2004NICOLAE CUSA Nicolae Cusa was born in Mi Kogiiniceanu, the county of Constantza, Romania, ‘on October 6, 1949. He graduated the Pedagogical Institute in Constantza and the University of Bucharest (1969-1978). History teacher in different secondary schools and high schools in Constantza, He published articles in the local newspapers (Cuget liber, Telegraf), and magazines (Tomis, Magazin Istorie). In 199% (together with Vladimir Buldnict and Costin Antonescu) he edited the joumal Cetatea ‘whose director was until 1990 when the newspaper ‘ceased to be published. Between 1990) and 1995 he sas in the Board of Directors of Europolis' 0) ple, a ‘well as the publishing house Europolis as the deputy editor-in-chief, Between 1994 and 1996 he edited the Aromanian column in the local newspaper Telegraf. is publications we mention Macedoromanit pe vile storiei (The Macedo-Aromanians throwgh- ‘out History), 1990, Europolis Publishing House: Scrieri din Diaspora (Writings from the Exile), 1991, Europolis Publishing House; Momente ale Revolutiei din Decembrie 1989 la Constanta. Asa ‘cum ait fost (Moments of the Romanian Revolution in 1989 in Constantza. AS it were), 1995, Muntenia Publishing House: Aroménii in Roménia (The Aromanians in Romania)1996, Muntenia Publishing, House; Plaja Indragostitlor (The Lovers’ Beach), 2002, Ex Ponto Publishing House.‘Macedo-aroman dbrogeni* The Macedo Aromanians in Dobra Nicolae Cusa s-a ndscut in comuna Mihail Kogalniceanu, judenul Constama, la 6 octombrie 1949. A facut stuiii de istorie ta Institutul Pedagogie Constanta si_la | Universitatea din Bucuresti (1969 — 1978). Profesor de istorie in diverse scoli generale si licee din Constanta ‘A publicat articole in ziare locale | (Cuger Liber”, “Telegraf’ “Tomis” si “Magazin Istoric”. | 0 nent Vidi oi | si Costin Antonescu) a editat periodicu! “Cetatea” al edtrui director u fost pana in 1991, cand ziarul si-a incetat aparitia, Intre anii 1990-1995 a facut parte din Consilit de Administratie al S.C. Europolis 90° S. R. L. si al editurii Europotis, indeplinind funetia de redactar sef-adjunct. Intre anit 1994-1996 a redactat “Rubrica arméneasca” ta ziarul "Telegraf". in revista A seris wrmdtoarele earti ““Macedoromanii pe vaile istoriei” (editura Europolis, 1990), “Serieri din Diaspora” (editura Europotis. 1991), “Momente ale revolutiei din decembrie 1989 1a Constanta ‘Asa cum au fost” (editura Munienia, 1995), “Aromanti (macedonenii) in Roménia” (editura Muntenia, 1996), “Plaja indragostitilor” (editura Kix Ponto, 2002)NICOLAE CUSA + OTm1A PACEA Olilia Pacea was born in Constantza, Romania, on December, 24% 1976. She graduated the University of Bucharest, Faculty of Foreign vali language and literature and German language and. literature. MA in English Studies, University of Bucharest. Teaching Assistant, “Dimitrie Cantemit” University, Note We consider that the history ofthe Aromanians in Dobrudja in particular concerns thei brothers, the Aromanians who live inthe south ofthe Danube in Bulgaria, the Republic of Macedonia, Greece and Albania and who are not iterate in the Romanian language as well as the other Buropeans ~ why not? — and consequently, we have included an English version of the Romanian tex. For the English version we called upon an authorised translator (graduate of the University of Bucharest, with a Major in English) 10 translate owr text from Romanian into English. The AuthorMacede-aromln! debrogen!» The Macede-Aromanians i Debruifa Otitia Pacea s-a netscut in Constanta, la 24 decembrie 1976. Absolvent® a Universitatii din Bucuresti, Facultatea de Limbi si Literauuri Streline, specialicarea limba si literatura cenglecat— limba si literatura german Master tn literaturi de expresie engleat Universitatea din Rucuresti. Asistent univer- sitar, Universitatea "Dimitrie Cantermir”. Nout Considerdnd cat istoria aromdnilor dobrogeni ti preocupa si pe frati lor (aromdnii care trdiesc ta sudul Dundrii in Bulgaria, Republica Macedonia, Grecia si Albania, dar care nu vorbese sau mt cunase limba romana), cat si pe ceilalti europeni de ce nu? ~ carte de ford a fost tradusa in limba englezd ‘Am apelat la wn traducdtor autorizat (Absolvent al Universitatit Bucuresti ~ Facultatea de limbi si literaturi straine) AutorutICOLAE CUSA + OTILIA PACEA tis @ common place not only among the Aremanians but also among the Turks, the Bulgarians, the Albanians, that they have never ever caught a glimpse of any Aromanian beggar in Macedonia as well as in the other Turkish provinces where the Aromanians live; and I could tell you that as far as 1 could reach throughout Turkey which, by the way, is swarming with beggars of all nations, I have never ever glanced my eye down ‘on any Aromanian beggar, let alone an Aromanian living in misery and want, Joan Nenitescu, 1895 The Macedonians are decent people. They are economical ‘and temperate and diligent. By reason of alt this, they are wealthy people. Traian Emilian Grigoreseu, 1941 (Royal Resident of the Region Marea)‘Macedo-aroméni debrogeni The Macedo-Aromanians in Dab Se firma nu numa de aromdni, ci side tret, side bulgari, si de albaneci, ct nu s-< vitzut vreodaial un cersetor armén tn Macedonia, si in celelalte provincii turcesti in care locuiesc armanii; iar eu pot afirma ca atat eét m-am miscat in Turcia, care de altfel misund de cersetori de toate nationalitarile, nu am intdinit nici un singur cersetor armén, si nici macar ‘arman in mizeri. Toan Nenitescu, 1895 ‘Macedonenié sunt oament cumsecade, sunt economi, sunt sobri, sunt muncitori, De aceea, et sunt st oament cu stare. Traian Emilian Grigoreseu, 1941 (Rezident Regal al Tinutului Marea) "‘Macedo-aromani dobrogen» The Maced-Avomanians ix Dobrudja 1, ETNOGENEZA SI NUMELE ACESTUI NEAM Aroménii sunt urmasii romanita (Oniginea aromanilor a constituit © preocupare viabila a istoricilor si lingvistilor. Legat de aceastd problems s-au elaborat trei conceptii sau teorii!. Una, mai veche, ~ de pe vremea cronicarilor? -, sustinea originea aroménilor 1a nord de Dundire. Adeptii acestei teorii fi considerau pe StrSmosii aromfnilor, romdni steimutati din Dacia peste Duniie. Cu ti pul dovedindu-se abstract si lipsita de temei, aceasta teorie a fost aban- donati.. Au rimas douti; desi sunt opuse intre ele exist o anumité conver- genti: ambele sustin originea sud-dundireani a aromfnilor. Atunei cind este vorha de a localizare aproxin intre ele ins. jul a acested obfiesié apare deasohieea 1. Ver pe larg, N. Cus, "Macedoromeni pe vile isorie, 190, p. 9-33, unde sunt rezentate prime docuentebizantine car se refet la eriginea vial din sul Dante, precum pnerpalek opin le eamenitor de sunt esa We enogeneza aromanor, 2. Miton Costin, “De neamul moldovenilor”: Dimitrie Cantemir In "Hronicul echimiiaromano-moliosrlailor”; torte stint pod si de Pete Maio, repeezentantl ‘coli Anielene, in “Itoria pentru iroeputalrominlor ix Daca" care stables st peioada fs fee $a prs aceashsrautace (in ump ui Gallienus ~ 268-270 —odat cu mavea invazie ‘ gtilory de Bogdan Perce Hasdes In “Sia sl Sutra” din “Biymologicium Magnum ‘Romanige” (Buc. 1894, pag. 59.60), numai e, dapl opinia sa, deplasares sad migrares ominilr la dl unde 4 prods oat x veires gor.NICOLAE CUSA O1TLIA PACEA A doua teorl sustine originea aromanilor in nordul Peninsulei Bulcanice, unde exista, pina la venirea slavilor, 0 puternicd romanitate Accastil romanitate insii nu cobora mult spre sud, adie dincolo de Finis Jiresek?. La sud de aceasta linie, populatia autohtond de atunci traco-iliro- ‘macedoneani a fost grecizatts La nord de “Siregek", odati cu venirea slavilor, populatia romanizati, spre deosebire de cea de la sud, « fost slavizatd. Au sclpat de slavizare, spun adeptii acestei tcorii, numai aceia care s-au deplasat spre nord, igrosfind rindurile romdinismului nord-dunirean, sau spre sud si vest, unde 1 dat nastere aromfnilor, meglenitilor $1 istrienilor3, A trcia teorie sustine autohtonia aromAnilor. Conform acestei teori, promovatd tot mai mult in zilele noastre, aromanii sunt urmasii vechii romanititi balcanice, care au rezistat presiunii alogene. Spre deosebire de adept doua teorii care afirma ci strimosii aroménilor sunt 3. Constantin Jiretek, profesor la Universitatea din Praga sl Viena, eate a sabiit Fimoas ine de Joma a omanialtaleanie, tine care poor mumele. Ase tne Ponca de In Mares Adriatic din crept orasula Lissus onal albanez de asta Lez), ‘le rasa pind fs gure Dude, euprinnd Dacia Aurelian si esle doud Moesi. Ave ‘deci dep gran a on Dalmatia iar la Sd Macedonia Spat stories eric romanesc, I, a, tar, 1933. pas. 8 5. Aceast tore Tost sustinté Ta nol de: Dine Oncil in hurara sa "Romant sin Dacia Traian peta tnremeiereaPrincipaelor” Boe. 1982, pg. 32)-eare se ope exisente} unei romanitti dingolo de “Jirecek", vizdnd In aecast existeatl /ovigine © ‘hestine periculoast in shia unr teri ce nt roeunose continuitaten populate’ daco- Fomane in Dacia, promovate de Franz Joseph Suleer, de 1, Chr Engel, dar mai ales de Roert Roeser (de tnd si eora oeserst de lon I. Nistor in “Originea Roménifor din Bolcani si Vile din Tesaia si Epi" (Analele Academie Romine, I, Toma XVI, Mens 7. pag. 2): C-C. Giueseu, tn “Feorla Romdnior”(vol. T, Bue, 1942, pag. 314); PP. Paaiteses in “tartare fri lini omnes AE Stine. Dae 190%, pa 118-120). Aceealopinieo impirtiseau si flologit Ovidiu Densusiano, Alexandr Rost, ‘recum si George Murna, Un az aparte fn istriografiaromfincasch il reprints A. D. enopol. In “voria Romnilor din Dacta Tratana (vol. 1 Tash, 1988, pag. 109). spre Leosebire de istrict menionals, considers c& “Dacorromins si macedo-romdas see! Ldout popoarediferte prin obdrsia tor, care detoresc aserianarea tor covdsioare impre Juri etre tray din amextecu acelorasielemente" a oT deri, liad dept arg- ‘mente cuvinte din lexicu!arominese, in comparatc cu altle din limba rom’. Se pro- hunts deci enw ocginea meridionali for ~ ceva mal Ia sil, deci cela itorie in Baleani adiet ~ (considera Meesia mai putin romaniza fn antchitate) dar, din acleash ‘considerente,“ chestiune pericloas..", era mai transant, Ih considera un popor der.‘Maced-aromani dbrogeni The Macedo-Aromantans in Dobrudie provenitt numai dinspre nordul Peninsulet Balcanice, sustinitorii acestei teoni consideri ci strimosit aromanilor sunt descendentii romanititié din sudul Peninsulei, adici din Macedonia. Pind si sudul Albaniei®, adicd regiu- nile unde s-au niiscut, unde au trit si mai triese si astizi Precizim, de asemenea ci aceasti teorie argumentatt la noi de Teodor Capidan® 51 Tacite Papahagi? accepti dislocarea din Mocsia si coborirea lunor grupuri citre zona amintita. Stabiliren acestei romanititi in Pind, Epir Si Ihesaha na fost intdinpiatoare, i sensul ci “disiocarea spre sud, mu ne-o putem expiica decat admitdnd cd aceasta populatie roméneascei a trecut si 6 Inngand Macedonia im mune «el abosie gk sl ndelungate, 215-168. Hr.) "a Pa in aul 168i. He toma a pit fol seat pal te ihe’ dete de oi mat ici, 148 fd Hr, Macedonia a fost ansformat in province mand (cu mult ‘asi devil). © bun pate a poplaiel de ie, macedoneni aco, ret, a fost romanizat, Vee ma jos nota 8 7. Teoria autohionelaromanr sn Macedonia, Pind s Albania desu a fos usta ‘de Nicolae Joga, cain vast oper istic, neegalal pnd In preent n istrograia not, 1 ocotdat o deosebil atenic istrict Psninles Balance In ceea ce paveste pe ato, [Nicolae lrga sa promsieta, i mai mule luce, favoarea eign meridional, anit snd ie ca obarsic. In “storia poportui rondnese” (voLI. 1922. pag. 139-140) de pil firma: "Elemental macedovonss rebuiederivat din popuatia ronanicd regiailor isrce tig cum alBanesi mse infiseaa cao rns lata populate neromaniate comple dn celal provinet (.) Mal of ne exisid element core ot ie mal conservaus decdtacela al Tocxiorilr dela mate 3 sa-isitmacedormin set rode din Pind wu g-au dezmint fn tect fire lor propre. De ren srdnatare ra se vorbestemiciodi, ic ela perionda tri ‘mai bine canoscut, mai nowt ei rnin irs lepaide cunoncata lor zo pastorate ine lina asi eaeinoa pnd In cele mai ndeparate wren din mec fe edt 0 pari de tr tals cde warn, car nas parr celeas C-a frefgiat din Moca tn Teal din priina wor barbar sir Gint slast sa orice alt vor mai fs pe tune mu este ads Gheorghe T.Bratian, ful hl TTC. Bria (efol PA). profesor la Universita ‘Bucuresti. -aurmat li Nicole longa I cata de store universal, up asasnarea acestla in 194), din 1940 pid in 1947, end a fst aresat. Cunoscitor al aromnioe (a vzitt in Cadslaer, veri laut "Uaiversul", XLV, nr. 81, 7 august 1927), feea deosebirea inte omanitaesbalcanich in generals cea aaromilr in speci! (desi navel 0 eomideratie pen ‘nu Lrvoarele bizantine), punind in evident s versunile populare (G. 1. Betiany a fost un ‘apt de alt al trae), Conform svete adi, nucle de localiti unde at Tet sa Toetiese aroma ar putea fi un argument al unc existnte mai vehi. (veri G. I Britian, ‘Trad itrict despre inemeterea statelorromanest” ie Ing de Valera Rapean, Eines, Bucs 1980. pos. 2354) 8. Filoiog si savant sromdn, autor a unr lacrtHingistice, enogrlice si istrice de ‘nal nad stmt: “Macedoromdnl, Etografc, tori, limba” (Buc. 1942) “FarrMICOLAE CUSA + OTILIA PACEA $a stabil in reian nx cre aveacunostil de existent unor consent a €i care erau vorbitori de acelasi grai™”, altfel s-ar fi indreptat citre vest, care tomenitateacoaseidalmate,fugind din ealea invari slave ee venea dinypre est si now-est; wa aml, acest adaus de la nord nu a feutalteeva deefil si consolideze romanitatea deja existent’. ‘Acca orc # fo! si este sustinut ideo sere de certo deorgine aroméni din Grecia, Acestia sustin autohtonia lor dar, aromanii, potrivit con- cept lor, int msi pope rect latina a wreinea oman, jn conchzie, in eoncordanté eu cele dovi teori, putem afirma ck orgineasud-dunéreant a sromnilr este fapt de nett. De netigduit este si faptule& aint de ventesslailor (iv nom Suda lingvitc asypra Ramanior din Albani (4D, R., 6, 1929) i sal ales “Aron Diatectl aromdn, Sud tngvstic™, (Buc. 1982), crate premiatl de Academia Ramin Iniro ath Weare "Romanitatea balcanica” (Bue. 1936, pag. 85:57) th lepiturd co etn geneva aromfnilor,afirma uratitoarele: “Pentru persstenta nei romanitti la suet PPeninslei Batcanice sunt multe motive: t» primal rand, fntinderenstdpaniritromane th ceantl pare a painntat ow ih ranted enerinea Deel, cw un tnecpt de remuaniere fare na fos tne deer greact in mura tn care +a creat pid acu; ial dolon rind, ins, actulete ase ale romanitor (ale aromanilr, nn.) an unele roe ta unele Focal care In forma romdneasea (aromdneascd, nn.) iradenca 0 origine veche. (Baiase, Salone: wifi de ums Moasa, Oca, Cinna nai Sma cu brad, ou ceiicle sma sf cia de origine latin, cw intlesl etiologic de nme ipsese din gall lor de ast.” ‘det sexi wostenite de ate Tama nealoct Sst #4) 9. Flog si svan aromin. A aconato desebitl seni cercetii Hm arom, Cea nal de sean opera si mine "Diconaral dialed aroman general si eimolonc"(Boc., 163), 0 adovieatscncielopede sium istumentinspensbil n cerectarca acest ion. Ia stil nila “O protien cde romanitate iia” in “Gris Suflet (Bu. 1923, vo. 1. Fas Treg: 72 75), sir emnepin tno pve I eight arid, “Trobe 98 eerie unc de vedere geografie 0 romanitate existent in sud ric in direct comiantte tere fide Moesia Superior. Pr acest sd iii wre a fete, in special, mesial muon a Pinu prec 3 sud Albnel de ast. Ete fies crs ante ein acest provi. ota malar ea facto ipso ~ cea deco a treba 3 ras ie din impure aclea ‘enclave romane, mal marisa ma mii care saw pst tmp de veacur de-a rnd renga lor individnattateetolingvivica pnd fa consoidare lor th mate compacte, onsolidare pro- tut tn wr revarsari saw doar populate din Moesa tn tng Pid 10. tides, HLT. M. Katsoughiannis, "Despre aromni din turitegrecest” 1, Consibutie I cotceterea origins aromanilor, Safonic, 1964 (in Th. greact): S. N. Liakos, “Originea remutr "alin, 1965 (nM, rea). A. Lacan, Crown ees rps ube ke ree”, Salonic, 1986, 6Macedo-aromani dobrogen» Dhe Macede-Aromanians ix Dobrudio ‘mare in timpul impiatului Focas, 602-610), pe ambele maluri ale Dunii, “ea insdisi mult vreme, arterd de comunicatie internat si nu fromiera de separatie a lumii romane”'2, pe fondul unor straturi comune, s-a format in ccursul veacurilor de dominatic imperialé' o numeroasi populatie romanict Acca populatie se Tutinica din Caryail pana in Macedonia (conform celet 4de-a doua teorii), e&t 1 in sudul ilirie, adic Pind, Epir si Sudul Albaniei (Conform celei de-a treia). Un Iueru este, de asemenca, cert, aceasti populatie a inceput, cu timpul, st vorbeasci o limb aseminitoare ~ pro- toroméina =, eu diferente ins de naturi revionalé “datorate siraturitor si trasaturitor caracteristice ale lainet vorbite de ocupantit romani" Asezarea slavilor la sud de Dundte a generat dezmembrarea unit “originare a romanitti in patra grupuri, devenite apo, de-a lungul secolelor; romani (la nord de Dune), aroméni (la sue de Dundre, in rile baleanice), rmegleniti (in cfimpia Meglen, la nord-est de Salonic) si istrieni (in Peninsula Istria); protoromana sau strairomiina, Ia fel, s-a descompus in patru dialeete: romfina, aroména, meglenita si istriana,! care au inceput si evolueze separat, devenind limbi functionale!s Aromin (macedo-aroman) Arman (macedo-arman) in izvoarele medievale strfine, romani, omni, megleniti si istricnii apar sub numele de vlahi (termen de origine germanii — walh ~ care fi desema la inceput pe oli romanici; imprumutat $1 adaptat de slavi Uonguri, grec ture, a devenit sue etne pentru tate cele par grupuri mentions, 12. CE. Nicola Serban Tanasoca, in “Si iatarice prvitoare la recut ron, de peste Dunave™, 1984p. 8 13, CE, Matilda Caragiu Marcin, “Ditioar aronn' 1977. p40, 1 Aremtna, meglenia, strana, imjren Hins romint wont ‘ni Ling vod, 15. Vedi pe lrg, Matilda Caragiv Mtiteany opt. pag. 439-448, 16, De sce am consderat ma conclude ermen! mace aromin, comparative ule de macdola 7RICOLAR USA OTA PACEA Romanii din stinga Dunc si aromanii din dreapta Dunit, deseen- enti ai vechit romanitit, i-au mentinut constinta unit oriinare prin numele etnic pe care si unii si celal au dat: Runsén (ruméni) ~ Ruma reproducind dupS anumite norme lingvistive de prfaccre, forma latineasei “rornanns""7. Evoluind separa, odati cu cele doui dialecte,“ruman”, sa wansfor- tnat sel. in timp ce la nord de Dunde, in Fimba romani, “ruman” a devenit “roman”, la sud de Dune, in arom, numele de “rum” a inceput si se rosteasci cu un @ protetic,rezultind “aruman”, potivit unei particularitt caracteristce din aromdnd de a se pronunta unele consoane initile greu de rostt cu ajutorul unei vocale'®, Acest “aruman” eu efderea lui a in prima sila a ajuns “armiin"®, Armin este singurul nume aceeptat si utilizat de Coli romanti » Numele “aromfin” este un cuvdnt care provine \Jupii “romdn"21, dat de oamenii de stiinti2? si folo in “arma, modificat ca atare in Iucririle 17,€, Teodor Capidan, “Aromdn Dialect aroma. Studi tngvaic", 1982, pag. 8 ‘epublica de Justina Bue si Camelia Zaha cu o prelude Lucian Chis, 200 18. CF. Teodor Capidan, “Macedon. Ernografie, tori, linha", 1942, pag 40-17, 19. Idem 20. Este cunoscot fpptul c8 in erBrile de specialitate (vezi Teodor Capidan, “Aroma.” pag. 3:7. Max Demet Peylus, *Chesiunen aromdneasa”, Ed Encick pele. Buc, 108 pag. 12, tadest de Nicolae Seiban Tanasoca), se invoc pe bun dreptate, Tap certs) se mess iss n aroma ct eins, deatece ci mu ebvose Fenonenal protect li iain de prin di lane enon pure (peo rumtinIdefapt cape un aromdinese asemdndtor cain limba france). Acest fea ns ea valabil uma pene frst vin Alani, Pri din Grecia sau folosit aves enomen putea rlant (ee spuseau sip — rum. fn fami me: Tata, Anisase Cust (1919-1983: nical fn Gramnicova, Grea) mama, Flvica Cus (1925 1994; niscutd Rosu. in Ptcina, Grecia) ~ pur fisiroeasc, unde sa vei si se vores st 1 aroma, wat ait acest fenomen [psi 6 fost fle (2) eu 100-200 de ani fn wr, ‘lat Gnd fap ot Fes suet onpinar din Albania) Revenind a ei din Albania, in 1989s 199. cuocaia vitor pe cae I-a ieprinsin aceasta, am enlace rt ‘mal folascau in vorbire acest fenomen.adpaser ei namele de arm (chiar dae uneori,