Download as pdf
Download as pdf
You are on page 1of 4
‘Anexa nr. 1 [a Ordiaul Ministrulut Educatiei nr.323¥/0(.09.299 4 privind aprobatea programelor pentru Evaluarea Nationala pent absolveafi clase a VIll-a gi pentru probele ers le examenuli national de baclaureat in anal ool 2020-2021 PROGRAMA pentru EVALUAREA NATIONALA PENTRU ABSOLVENTII CLASEI a VII-a DISCIPLINA LIMBA $I LITERATURA ROMANA. Bucuresti, 2021 Programa pentru disciplina ~ Limba $i literatura romand Evaluarea Nationalé pentru absotvengiiclased a VIHI-a Anexa nr. 1 Ia Ordinul Ministrulul Educate nr 223%, 1 privind aprobares programslor pentru Evaluarea National pentru absolventiiclaei a Villa gi pentru probe serise ale examenului najonal de bacalaueat, fa antl solar 2020-2021 PROGRAMA. pentru EVALUAREA NATIONALA PENTRU ABSOLVENTH CLASEL a VIII-a DISCIPLINA LIMBA $I LITERATURA ROMANA Prezenta program este realizata in conformitate cu prevederile din Programa scolar pentru disciplina Limba si literatura romana, clasele a V-a ~ a Vilf-a, aprobata prin OMEN nr. 3393/28.02.2017. Variantele de subiecte pentru Evaluarea Nationald pentru absolvenfiiclasei a VIIa din anul scolar 2020-2021 evalueazi ‘competentele si confinuturile din prezenta program, iar baremele de evaluare si de notare prevld acordarea punctajelor pentru orice modalitate corecté de rezolvare a cerintlor. Etapele intermediare ale formarii competenfelor specifice pe care le confine programa de evaluare gi detalierea confinuturitor sunt prezentate in program scolar in vigoare ‘In evaluarea competentelor gi a confinuturilor se vor urmiiri permanent aspectele normative ortoepice, orlografice, morfologice gi de punctuate, utilzindu-se constant Dicfionarul ortografic, ortoepic si morfelogic al limbii roméne (DOOM 2), Dicyionarul explicatiy al limbii roméne § alte ipusi de dicfionare $i indreptare, Competente gencrale si competente specifice 1, Receptarea textului scris de diverse tipuri L.1, Identificarea informatiilor importante, a temei, a ideilor principale/secundare din texte literare gi nonliterare, continue, discontinue si multimodale 1.2, Corelarea informatillor explicite si implicite din texte literare si nonliterare, continue, discontinue gi ‘multimodale 1.3. Recunoasterea modurilor in care sunt organizats discontinue si multimodale 4, Prezentarca unor rispunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse ‘Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse 3. Compararca a cel pufin dou’ texte sub aspectul temei, al ideilor gal structurii Evaluarea informatiilor si a intentiilor de comunicare din texte literate, nonliterare, continue, discontinue si multimodale 1.8. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a doua sau mai multe texte de diverse tipuri, avand in vedere posibilitatea unor interpretiri multiple formarile in texte literare gi nonliterare, continue, 2. Redactarea textului cris de diverse tipuri 2.1, Redactarea unui rezumat sau a unui text, simpla sau soriere gi structurile specifice, pentru a comuntica ide gi sau imaginate 2.2. Redactarea unui text complex, in care si isi exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referite la diverse texte citite 2.3. Adecvarea textului scris la situatia $i scopul de comunicare 2.4, Analizarca constant a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilitii, al coerentei si al claritait 2.5. Aplicarea constanté a normelor privind etica redactirii pentru cresrea unor texte originale ymplex, avid in vedere etapele procesului de formatii sau pentru a relata experiente traite 3. Utilizarea coreeti, adecvati gi eficienti a limbit in procesul comuniciirii orale $i serise 3.1, Folosiveaachiztilorpivind struct morfosintatice complexe ale imbi omdne litera, pen nelegere corect i exprimare nuanfatéa intentilor communicative 3.2. Aplicarea achizifilor lingvisti pentru inelegerca si producerea unor texte diverse.” 33. Apacs crtena eller ga convene orbs #orepee Pent 9 coma ee Programa pentru disciplina — Limba $f literatura romana Evaluarea Nationalé pentru absolvengii clasei a VILI-a Pagina 3 din 50 Anexa nr. I la Ordinul Ministrulut Educatiei nr. 3.234 /of 22-203 frrivind aprobarca programelor pentru Evaluarea Nafionald pentru absolvenfiiclasei a VIll-a si pentru probele scrise ale examenului najionel de bacalaureat, in anul scolar 2020 - 2021 344, Velorificarearelaie dinte norm, abatere si uz-in adecvareastrategiilor individvale de comunicare 35, Raportarea constienti la normi in exprimarea intenfici de comunicare, din perspectiva morfosintactic8, font’ si lexical 3.6, Redactarea unor texte, valotificénd gindirea logics si analogicd (analiza, sintez, generalizare si abstractizare) prin utlizarea deprinderilor de comunicare corect# fn limba roman litera 4. Exprimarea identititii ingvistice si culturale proprii in context nafional si international 4.1, ‘Identficarea unor valori culturale promovate in textele autorilor romni din diferite perioade istorice 42. Asocierea nor expetiente proprii de vit’ i de leoturi cu acelea provenind din alte culturi 4.3. Compararea uaor elemente commune identificate in cultura proprie gi in cultura altor popoare sau a ‘unor tradifii romanesti cu tradifii din alte culturi 4.4. Argumentarea unai punct de vedere privitor la valori culturale sau la elemente specifice ale culturii nationale gi ale culturi altor popoare Conginuturi ‘Teme generale = Eu si universul meu familiar; Eu si lumea din jurul meu; Orizonturile lumii si ale cunoasterif; Reflectii supra lumii, Lectura ~ Cuvinte-cheie, idee principala, idee secundara, tema planul simplu de idei; plamul dezvoltat de idei; = Tipare textuale de structurare a ideilor: textul narativ (narativul literar — in proza, in versuri: timp, spatiu; instanfele comunicarit narative: autor, narator, personaje, mijloace de caracterizare; narafiunea la persoana alla si la persoana I; actiune, momentele subiectului/etapele acfiunii; narativul nonliterar: acfiune, participant, timp, spatiu; neratival in texte maltimodale ~ text i imagine, banda desenati); textul deseriptiv (descriptivul literar — in prozi, in versuri; descriptivul nonliterar); textul dialogat (in textul literar iin textul nonliterar); textul explicativ; textul argumentativ; texte care combina diverse structuri textuale (explicativ, natativ, deseriptiv, dialogat, argumentativ) = Tipuri de texte: textul epic, textul lri, textul dramatic (autor, personaj dramatic; rolul indicatilor scence; rolul dialogului); = Versificafie:rima, strofa, masura versurilor; = Strategii de comprehensiune: inferene simple (relafii cauzi-cfect, problemé-solutie ete.); predicts impitigirea impresiilor de lectur§; intograrea informatillor textului in propriul univers cognitiv gt afectiv; reflectii asupra limbajului gia structuri textelor de tip epic, lite, dramatic; comparatea 2 dowi sau mai multe texte sub aspectul confinutului si al structurii; = Strategii de interpretare: rispuns afoctiv; mesajul/mesajele textului; interpretarea limbajului figurat (personificarea, comparatia, epitetul, emumeratia, repetitia, metafora, antiteza); interpretiri multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citi. |: generarea ideilor, planificare, scriere; rescrierea textului pentru a-i da coerenté si clartate, pentru a nuanya ideile; corectarea greselilor; prezentarea textului: scrisul de mand, asezarea in paging; partile textului:introducere, cuprins, incheiere; paragrafe; otganizarea unui text in functic de situatia de comunicare; adecvarea la tem; etica redactiii; — Planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei; rezumatul; transformarea vorbiri directe in vorbire indirect, — Tipare textuale de structurare a idcilor: narativ, descriptiv, dialoget, cxplicativ, exemplificare; argumentativ; comparatie, analogie, pro-contra; integrarea partilor ete.; = Alte tipuri de texte: scrisoarea, e-mailul, jurmatul ete; = Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emojii (bucurie, uimire, frie); caracterizarea personajubui; — Stil: proprietatea termenilor, puritate gi adecvare situational’, originalitate, naturalo(e, var corectitudine gramaticala, respectarea normelor ortografice si de punctuatie, modalititi“ preferinfelor sia opi concizie, Programa pentru disciplina — Limba sf Mteratura romana Evaluarea Nafionali pentra absolvenyiiclasei a VIII-a Pagina 4 Anexa nr. 1 la Ordinul Ministrului Educatil n:3234/06209 _privind aprobaree programelor pentru Evaluarea National pentru absolventit clasei a Vil-a gi pentra probele serse ale examenului national de bacalauzest, in anu scolar 2020 - 2021 Elemente de constructie a comunicirii Gramaticd — Enunful: enunturi asertive, interogative, exclamative, imperative: propozitia simpla, propozitia dezvoltati propozitia afirmativs, propozitia negativa; fraza: coordonarea prin juxtapunere gi prin jonctiune; conjunctii coordonatoare; subordonarea prin conjunc{ii subordonatoare, prin pronume si adverbe relative, norme de punetuatie; constructii sintactice: construcfii active/consirucfii pasive cu verbul a ft; constructii impersonale; construcfii cu pronume reflexive; construcfii incidente; realiz8ri propozitionale ale unor funcfii sintactice: atributiva, completiva direct4, completiva indirect si completiva prepozitionala; norme de punctuate. — Predicatul verbal, predicatul nominal; numele predicativ; acordul numelui predicativ; subiectul exprimat (simplu si multiply; subiectal neexprimat (inclu, subinteles); acordul predicatului cu subiectul; atributul (realizar prin adjectiv, substantiv, pronume, advert); apozitia; complementul: complemental direct, complementul indirect si complementul prepozitional; circumstantialul de mod, circumstanyialal de timp, circumstanjalul de loc, circumstantial de cauzd, circumstantial de scop; topica in propozitie; norme de punctuatie (virgula); = Verbut (flexiunea verbului in raport cu mumérul, persoana, modu! si timpul): moduri verbale (indicativ, imperativ, conjunctiv, conditional-optativ) si timpurile lor; timpuri simple si compuse; verbe auxiliare (a fi, aavea, a vrea); verbe copulative (a ft, a deveni, a ajunge, a iesi, a se face, a pérea, a riimane, a insemna), vvetbe predicative; forme verbale nepersonzle: infinitivul, gerunziul, participinl, supinul; utilizari sintactice ale formelor verbale nepersonale; posibilitati combinatori ale verbului; = Prepozitia; = Substantivul: genul, numérul, cazul: tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective, substantive defective; articolul hotirdt, articolul nehotirat, articolul genitivel; ‘punctuefia vocativului; posibilitti combinatori ale substantivaluis = Pronumele; ipuri de pronume: pronumele personel, personal de polite (flexiunea pronumelui personal in raport cu persoana, numirul, genul; flexiunea cazuala); pronumele reflexiv (diferen{a dintre pronumele reflexiv i pronumnele personal); anticiparea gi reluarea prin clitice pronominale (forme neaccentuate ale pronumelor) in cazul unor complemente; posibilitti combinatorii ale pronumelor; pronumele posesiv si adjectival pronominal posesiv; promumcle demonstrativ si adjectivul pronominal demonstrativ; folosirez corecti a pronumelor si a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ, nehotirdt, negativ; negatia in propozitio; posibilititi combinatorii ale pronumelor gi ale adjectivelor pronominale; aspecte ortografice; = Adjectivul; gradele de comparatie; articolul demonstrativ; acordul adjectivului cu substantivul; topica adjectivuluis adjectival participial; posibilitati combinatori ale adjectivutuis = Adverbul ipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc); — Numeralul; aspecte normative; = Interjectia. Onomatopeele. Interjectia predicativa. Ortoepie si ortografie: alfabetul limbii roméne; ordonarea cuvintelor dup& criteriul alfabetic; articolul de dictionar; tipuri de sunete: vocal, consoand, semivocald, corespondenfa sunet-lterd; diftong, trftong, hiat; silaba, despittirea in sitabe (principiul fonetic); accental, utilizarea corecta a accentului, variante accentuale admise/neadmise de norma. Vocabular — Cuvéintul, unitate de bazd a vocabularului: forma si sens (sensul de bazi si sensul secundar; sensul proprit, sensul figurat); rolul contextului in crearea sensului; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; c&mpul lexical; — Mifjloace interne de imbogatire a vocabularului: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvént de baz si cuvant derivat; familia lexical’, — Imbinari libere de cuvinte, locutiuni, cuvinte compuse; = Confuzii paronimice; pleonasmul Variafie stilisticA: limba standard; norm si abatere: limba vorbité i limba serisd (selectia lexical, constructia fiazei);limbaj popular; variate regionalé a mbit; termeni stiintifici; valor silistice ale dimimutivelor; organizarea ‘coerenti a textului: succesiunea ideilor,folosirea corecté a timpurilor verbale sia anaforelor.. Elemente de interculturalitate = Identitate personal — identitate nafionalé ~ diversitate cultural i linevisticas = Elemente de mitologie romineasci; modele comportamentale in texteleliteraturii universale; ~~ = Valori ale culturii populare in epatiul roménese; valoti culturale roménosti. Notii: Conjinuturile vor fi abordate din perspectiva competenfelor specific. Programa pentru disciplina — Limba si literatura roménd Evaluarea Nationalé pentra absolventitclasei a VILI-a 6 Pagina 5 din 50

You might also like