THE EQ EDGE: EMOTIONAL INTELLIGENCE AND YOUR SUCCESS Steven ,. Stein and Howard E.

Book

Copyright © 2000 by Steven Stein and Howard Book

FORTA INTHIGENTEI EMOTIONAlE INTElIGENTA EMOTIONAlA ~I SUCCESUl VOSTRU Steven ,. Stein ~i Howard E. Book

Copyright © 2003 AllFA.

Toate drepturile rezervate hiiturij AllfA.

Nici 0 parte din acest volurn nu poate fi copiata fara permisiunea scrisa a Editurii ALLFA.

Drepturile de distributie In strainatate apartin In exclusivitate editurii.

All rights reserved.

The distribution of this book outside Romania, without the written permission of All FA, is strictly prohibited.

C?pyright © 2003 by AlLFA.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romaniel STEIN, STEVEN J.

FORT A INTELIGENTEI EMOTIONALE: INTELIGENTA EMOTIONALA ~I SUCCESUL VOSTRU I Steven J. Stein, Howard E. Book;

trad. Monica Sibinescu, - Bucuresti, ALLFA, 2003

288 p.; 21 cm.

ISBN 973-8457-21-1

I. Book, Howard E.

II. Sibinescu, Monica (trad.)

159.942

Editura ALL FA:

Bd. Tirnisoara nr. 58,

sector 6, cod 76548 - Bucuresti Tel.: 402 2600; Fax: 402 26 10 Tel.: 402 26 20

Departamentul distributie:

Comenzi la:

URl:

comenzi@all.ro http://www.all.ro

Redactor:

Coperta:

Director artistic:

Olimpia Novicov Stelian Stanciu Mircia Dumitrescu

Prof. Dr. Steven J. Stein ~i Dr. Howard E. Book

FORrA INTELIGENrEI

, ,

EMOJIONALE

INTElIGENTA EMOTIONAlA ~I SUCCESUL VOSTRU

Traducere: Monica Sibinescu

EDITURAifHALLFA

Capitolul I Explorarea

inteligentei emotionale

Redefinirea lnteligentei ~i a realizarilor

.'

Va mai amintiti de momentele cand ati absolvit liceul? Ce parere aveati de eel rnai bun elev din clasa care lua numai note de 1 0 ~i parea ca II asteapta un destin plin de succes? Mai mult ca sigur ca nu rnai $ti1i ee s-a intamplat eu acei tineri absolventi, dar probabil ea puteti nurni unul sau mai multi colegi care au reusit in viafa ch iar In mod neasteptat, Poate au tnfiintat ~i conduc firme proprii sau au devenit lideri respectati 'n comunitatea lor. Dar cine s-ar fi gandit atunci, la absolvire, cum vor evolua luerurile? La vremea aeeea toti erau ocupati sa se distreze, cantand la chitara prin vreo pivnita sau I~j Hkeau de lucru prin garaj cu diverse piese de schimb de la rnasini. Poate ea autrecut prin lieeu ea gasea prin apa si eu note la lirnita. Stelele lor au Inceput sa straluceasca eu adevarat abia cand aupatruns In lumea adevarata.

--~-~--------------------- ---~

Explozia inteligentei emoJionale

Explorarea in~teligenJei emotionele

_"' ..

Nu este 0 noutate pentru nimeni ca modelul destul de limitat de masurare a performantelor din sistemul scolar nu tine seama de tnzestrarea fiecaruia. Istoria e plina de barbati ~i femei de succes, care au avut rezultate slabe saupentru care scoala a fost chiar un esec, ai carer profesori ~i pedagogi i-au marginalizat. 5i chiar in ciuda acestei dovezi de netagaduit, societatea a continuat sa creada ca daca ai succes la scoala, inseamna ca vei avea succes in viata - sau macar la locul de munca, Acum. aceasta supozitie nu mai este valabila.

Majoritatea stirn, in adancul sufletului nostru, ca exista 0 diferenta majora dintre "de~teptii din scoli" ~i "isteW', respectiv dintre desteptaciune ~i istetime. Prima i~i are 10CLIi sau, dar ~i a doua, desi rnai putin concreta, este mult rnai interesanta. Este capacitatea de a intui lumea, de a "vedea" situatiile si de a relationa cu ceilalti in timp ce va ocupati ~i de propria voastra viata. Acum, multumita EO, exista dovada certa a legaturii dintre aceasta capacitate - care in sine are putin de-a face cu intelectul - ~i succesulinsu~i.

Ce este succesul? Hai sa-l definim drept aptitudinea unei persoane de a stabili ~i realiza propriile obiective personale ~i profesionale, indiferent care ar fi acestea.

Suna simplu, dar binelnteles ca nu este asa.In mod firesc, In tirnp, definitia data succesului de fiecare individ va fluctua. Dorirn lucruri diferite si urrnarirn obiective diferite doar pentru ca avansarn in varsta, acumul~m experienta ~i se aduna responsabilitatile.ldealurile tin,erelii fac loc realitatii mature ~i nevoii de compromisuri; anumite imperative sau "ingrediente" presupun intensitati diferite in functie de obiectivul pe care doriti sa-I realizati - sa fiti lucratori rnai buni, parteneri de viata sau parinti rnai buni. Care este principala preocupare la un anumit moment in timp? Sa avansam in dorneniul profesional, cpnstruind 0 cariera, sa ne bucuram de 0 casnicie fericita sau sa firn sustinatori plini de dragoste pentru copiii nostrii Poate trebuie sa facem faJa unei boli serioase, in fata careia orice altceva paleste iar succesul lnseamna pur ~i sirnplu supravietuirea. 5i cam atat in legatura cu asa-zisele definiti i simple. Dar scopul principal, asupra caruia rnajoritatea am f de acord ~i care este constant, este acela de a reusi in stilul nostru (sau tntr-un stil acceptabil noua) intr-o rnultitudine de situatii.

12

Aceasta depaseste ideea de succes adrnisa de societate ~i care deja se modifies pe rnasura ce scriem aceasta carte.Impinsa de descoperirile stiintifice spectaculoase ~i de tehnologie, cultura secolului al XX-lea a scos de mult timp In evidenta ca inteligenta cognitiva va sta la baza progresului, asa cum reeompensa financiara a fost rnulta vreme considerata drept rezuItatuI principal al acelei inteligente. Necazul este ca uneori, aceasta ecuatie nu a functionat conform planului, asa cum ar reiesi din Intrebarea ,,5i daca esti asa de destept, de ce nu estt ~i bogat?" Doar In ultima perioada am inceput sa apreciem legaturile puternice care exista intre inteligenta emotionala ~i definitia mai cuprinzatoare, mai satisfacatoare ~i mai cornplexa a succesului, care cuprinde loeul de rnunca, mariajul ~i relatiile persona le, popularitatea din punet de vedere social si bunastarea fizica.

Dad va opriti pentru 0 clipa ~i nu va ganditi la prieteni si la membri de familie, ci la oameniLpe care Ii intalniti In ariee Imprejurare, zi de zi - care vi se pare ca r$u~.e~te cel mai bine? Cine sunt cei care par sa duca 0 viata plina de f~ricir~? Sunt ei oare cei mal bine dotati din punct de vedere intelectualsau analitic? Mai mult ca sigur ca au alte caracteristici, alte calitati care Ie permit sa obtina ceea ce doresc. Cu cat sirntul emotional si social pe care 71 aveti este mai accentuat, cu atat veti puteafl mai eficienji ~i productivi in viata. Dupa zeci de ani de lucru in dorneniul psihologiei ~i a! psihiatriei am ajuns la concluzia ca este eel putin la fel de important ca omul sa fie dotat atat din punet 'de vedere al inteligentei emojionale ~i sociale cat ~i din punct de vedere al inteligentei cognitive sau analitice.

Care sunt diferentele dintre IQ ~i EQ?

In temwetJisimpli, 10 reprezinta un instrument de rnasurare a capacitatilor de ordin intelectual, analitic ~i rational ale unui individ. Acesta mascara de asemenea si capacitatea verbala, spatiala, vizuala ~i rnatematica. ACElst·CQeficient maSO~'Ji'a..Qat de repede putem lnvata lucruri noi; cum ne coneentram asupra unor sarcini si exercitii: cum retinern ~i ne reamintirn informatii de natura obiectiva: cum ne angajam lntr-un proces de argumentare; cum manipulam numerele; posibilitatea de a gan,di

13

Explozie inteligenJei emotionele

Explorarea inteligenJei emotionele netagaduit. Tehnici sofisticate de scanare au confirmat recent ca multe procese de gandire tree prin centrii emotionali ai creierului, pe_ masu~a ce Intreprind dlatoria fiziologica men ita sa converteasca intorrnatra exterioara In actiune ~i raspuns individual.

Pe de alta parte, inteligenta emotional a este la fel de veche ca ~i tirnpul. Dar, pentru a avea 0 perspectiva practice, ne vom concentra atentia pe dezvoltarea conceptului de inteligenta emo~ionala in secolul al

" XX-lea. Tn anii '20, psihologul american Edward Thorndike vorbea despre ceva intitulat de el "inteligenra sociala". Mai tarziu, importanta .factorilor emotionali" a fost recunoscuta de David Wechsler, unul din parintii testelor IQ.l~ anii '40,lntr-un ziar rar amintit, Wechsler a insistat asupra includerii tuturor "aspectelor non-intelectuale ale inteligentei generale" in orice masuratoare completa. Acest material amintea de asemenea despre capacitatile "afective'" sau "conative", de fapt inteligenta sociala ~i emotionala _ p~ care el Ie credea importante In formarea unei imagini de ansamblu. Din pacate, acesti factori nu au fost inclusi In testele IQ ale lui Wechsler

~i la acea vreme li s-a dat prea putina atentie. .

In 1948, alt cercetator american, R.W. Leeper, a promovat ideea "gandului emotional", care se credea d ave a 0 contributie la "ga~dul logic". Dar, vreme de 30 de ani prea putini psihologi ~i educaton au urrnat aceasta linie (0 exceptie rernarcabila a fost Albert Ellis, care a tnceput sa examineze In 1955 ceea ce urma sa devina cunoscuta sub denumirea de terapie rational-ernotiva - un proces care presupunea ca oamenii sa tnvete sa-~i examineze emotiile lntr-o rnaniera logica, rationala). Apoi, in 1983, Howard Gardner, de la Universitatea Harvard, a ~cris despre posibilitatea existentei unor "inteligente multiple" inclusiv ceea ce el nurnea "capacitati Ie intra-psihice" -In esenta, 0 aptitudine pentru introspectie - ~i "inteligenta personala",

Intre timp, Reuven Bar-On activa 111 acest domeniu ~i ?i-a adus contributia prin termenul de "coeficient emotional". Terrnenul "inteligenta omotionala" a fost adoptat ~i definit In mod formalin : 99~ de catre John (jack) Mayer de la Universitatea din New Hampshire ~I Peter Solovey de la Universitatea Yale.Acestia au dezvoltat conceptul profesorului Gardner, stabilit pe baza definitiei prezentate mai Inainte tnacest capitol, si trnpreuna cu colegul lor David Caruso au elaborat

15

atat analitic cat ?i abstract precum si rezolvarea problernelor In baza aplicarii cunostintelor anterioare. Daca aveti un IQ ridicat, media fiind 100, sunteti bine pregatiti sa faceti fata unei game tot mai largi de examene ~i sa luati (nu tntarnplator) note mari la toate testele de IQ.

Totul e in regula ~i totusi cunoastern cu totiipersoane care pottrimite un test cu un IQ fidicat dar care nu reusesc mare lucru nici In .viata personala ~i nici In cea profesionala, mergand mereu parca lmpotriva curentului. ;>i de cele rnai multe ori nici nu-si pot da seama de ceo

Motivul principal este acela ca lasa de dorit la capitolul inteligenta emotionala, care a fost definita In mai multe feluri. Reuven Bar-On a denumit-o ,,0 gama de aptitudini, cornpetente ~i calitati ne-cognitive care pot influenta capacitatea unei persoane de a reusi sa faca fara presiunilor ~i solicitarilor mediului". Peter Solovey ~i Jack Mayer, care au inventat termenul de .Jntellgenta emotionala", II descriu ca fiind "capacitatea de a percepe ernotiile, de a accesa ~i genera emotii astrel rncat sa vina In sprijinul gandirii, de a tntelege emotiile si semnificatia acestora si de a regia 111 mod eficient emotivitatea, pentru a determina Imbunatatirea evolutiei emotionale ~i intelectuale". Cu alte cuvinte, este un set de aptitudinicare ne permite sa ne descurcarn Intr-o lurne complexa - aspectele personale, sociale ~i de supravletuire ale inteligentei In ansamblul ei, bunul sirnt elementar si sensibilitatea care sunt esentiale unei evolutii zilnice nonnale. In limbajul de zi cu zi, inteligenta emotionala au de regula-eel pe care Ii

. numim "isteJi" sau altfel spus, cei pe care Ii etichetarn q avand acea calitate aparte pe care 0 numim "simtul realitatii/simJ practic", Aceasta

"tine de capacitatea de a "citi" mediul politic ~i social ~i de a-l scana; de a intui ceea ce doresc sau au nevoie altii, care sunt punctele lor forte sau vulnerabile, a ramane neafectati de stres ~i a f entuziasti, genul de oameni " In jurul carora tuturor Ie face placers sa se afle. ...

o scurta istorie a inteligentei emotionale

Cum aevoluat inteligenta emotiorlala? Evideht, a evoluat 0 data ell omenirea; necesitatea de adaptare; de a face fara ~i de a colabora cu cei din jur fiind cruciale pentru supravietuirea primelor societati prirni,live de vanatori ~i culegatori. Creierul omenesc reflecta acest fapt de 14

Explozia inteligenJei erno,tionafe,.

, 'I care s re deosebire de Bar-On EQ-i ia in

un test alternatlv e~o~o~~ 'decat s~orurile ca atare. t.ucrarn in prezent calculillai mult aptl~u I nil, eA d f nomenul inteligentei elTlo~ionale din

I A peranta ca rea izan enorue , I

CLi e e In SOd" , obtine detalii mai comp exe CLi

.J' ~ perspective usor Iterrte, vorn 0

(oua - , , v

" la aceasta capacitate Importanta.

prrvlre

Explorarea inteligentei emotionele

;' •• ~1

C. poate spune despre inteligenla cogmtlva.

.e se

, , ~ de ani inteligenta cognitiva ~i mijloacele prin In timpul ultirnllor 0 suta , IQ i t starea IQ au dominat imaginea

care este masurata, respectlv, ~I e: ,

, ~,' ra potentialulUl uman. I .

Socletat" asuprz " '1 f Alfred Binet impreuna cu colegu

A I 1905 pSlhotogu rancez , v

In anu , , I borat prirnul test formal de intehgenta.

v ihi trul Theodore Simon, a e a d~

sau, pSI ra ~. " S lara Pariziana sa elaboreze 0 rneto a

S' t fostrugatdecatreCollllsla,co le d itati

me a ". fi im al1iti In categorii In functie e capac I ail.

prin care Cop~" p~t~:~ ~ ehiar nevinovat. Se Ineerea de fapt IndeScopul acestel sO,hclt~rr nu abili de posibilitatea de a beneficia de sistemul partarea eel?r mal ,PUtlll eap~ ubliee. De mult timp, Binet credea di ~colar sustinut din fondurr p I re implicaJ'udecata, capacitate de

, I' t ra un proces comp ex ca ~. ~ A

inte Igen~a e , bl melor Acum putea sa-~I puna III

, t 'de solutlonare a pro e . Q

ration amen ~I A ' ~ S' on a elaborat si publicat un test I

practidi teoriile sale. h~preuna:u rm t copiii per~itandu-i sa obtina

f st SUpUSI pentru incepu , r

la care au 0 r ~ rupe diferite de varsta. Acestea au

standarde diferite de perforn:anta pe g it varste mentale". Rezultatul

b a ceea ce ulterior s-au num " 'A'

format aza "A t I~ a persoanei respective In relatle cu

unui test putea ridica varsta ~len a, a, I~

iu d t i uezvoltare IIltelectua a. .

nivelul medlu e ere~,ere ~ , t Oceanulln SUA, unde peda-

In 1910, testul Binet-Simon a trecu A" 'ala din

, iholo ul Henry Goddard ~i-a infilntat propna sco . ,

gogul ~I ps g .. d bili din punct de vedere mental. Ulterior, New Jersey pentru cop ", e, Stanford a modificat ~i standardizat

, T de la Unlversltatea ,. , di

LeWIS erman, " mar cat rnai mare de oamern III

It putea f aplrcat unui numar ca A •

testut. pen ru a A t sa fie administrat atat adultilor cat ~I

I' t'. SUA Acest test a IIlcepu d ,

popLi ana " . . l denumirca de testul Stanfor ~Blnet.

'"I' fiind deja cunoscut su )< .' ~ x

copu or.' . ' .. d n1"'"1 WI intcligenla cognltwa capata

, . ,,1 t capaCitatea e a ,I, < . . " ' I

111 ,ICt momen, . .' '. ,,~ pernli1!'.1 i( InnlificClrea celor debili rninta o IH1Uii importanta, NUIlLlIll.11 C

Ib

~i includerea lor tntr-o categorie ce urma sa beneficieze de 0 educatie speciala lntr-o masura rnai redusa, dar Ii putea identifica totodata ~i pe cei care aveau scoruri ridicate ~i de la care se puteau astepta rezultate bune In urma educatiei primite. Curand dupa aceea, IQ a inceput sa-~i alba propria poveste, Astfel, IQ era general aeceptat ca factor important nu numai In scoli dar ~i la locul de rnurica sau In relatiile personale. Curand insa au Inceput sa apara unele fisuri ~i IQ a Inceput sa fie contestat.

In primul rand, au aparut lungi dezbateri pe tema influentei factorilor genetici ~i de mediu, resp,ectiv discutii despre natura versus educatie. S-au iscat discutii furtunoase cu privire la diferentele culturale ~i rasiale. Dusrnanii testarii IQ spuneau ca, de fapt oamenii erau etichetati In mod arbitral' ~i nedrept - revenind tntr-un fel la zilele de odinioara cand cei debili mintal nu puteau fi decat ghiciti. Prin anii '60, din ce In ce rnai rnulte studii au Inceput sa puna sub sernnul Intrebarii irnportanta relativa a aspectelor cognitive ~i analitice ca rnasura a lnteligentel globale. Dar, avandin vedere absenta unui cadru alternativ, IQ a continuat sa ramana ca 0 norma, indiferent cat de

. contestat a deveni~ modelul initial 0 data cu trecerea tirnpului.

Comparatia dintre IQ ~i EQ

Pentru clarificare. inteligenta cognitiva se refera la capacitatea de concentrare ~i planificare, de organizare, utilizare a cuvintelor ~i de a lntelege, asirnila ~i interpreta faptele. In esenta, IQ masoara baza informationala individuala a unei persoane - memoria, voeabularul, ~i coordonarea vizuala ~i motorie a acesteia. Evident ca 0 parte din aceste caracteristici contribuie la reusita in viata a unei persoane. De aceea detraetorii EQ gre~esc atunci cand afirrna ca oricine prornoveaza inteligenta ernotionala doreste sa inlocuiasca IQ sau macar sa-i anuleze importanta. Ca IQ nu preziee ~i niei nu poate sa prezica succesul In viata este un fapt In sine. In privinta relevantei IQ la locul de munca, studiile au aratat ca acesta poate prezice Intre 1 ~i 20 la suta (media fiind de 6 la suta) din succesul la locul de rnunca. Pe de alta parte, s-a constatat ca EQ este direct responsabila pentru 27-45% dintre reusitele la 10eLlI de rnunca, 111 functie de dorneniul care era supus studiului.

, 17

Exp/ozia inteligeniei emotionele

In reeenta sa carte, "The Millionaire Mind" (Mintea milioners), bine-eunoscutul autorThomas Stanley a efeetuat Lin studiu asupra unui nurnar de 733 de rnulti-milionari de pe tot cuprinsul Statelor Unite ale Ameridi. Cand au fost rugati sa clasifice faetorii (30 la nurnar) pe care Ii considerau responsabili pentru succes, primii cinci au fost:

• Cinstea fara de eei din jur;

• Disciplina:

• Relatiile ,bune eu cei din jur;

• Un partener de viata sustinator:

• Mai multa rnunca decat majoritatea celor din jur;

Explorarea inteligentei emotionele

aceste lectii sunt deseori subestimate, tree ute eu vederea de unele realita]: mai dure sau servituti. Pentru a-I parafraza pe Dr. Benjamin Spock, sirntim mai mult decat eredern sau, ~i mai bine spus, putem sa ne srapanirn sentimentele si comportamenteleoricand dorim datorita specificului inteligentei ernotionale. Asta tnseamna ca putem face fata anumitor provocari pe masura ce apar in oricare din cele 15 trepte ale inteligentei ernotionale (apropo, posibilitatea reala de imbunatatire a EQ pe tot parcursul vietii In contrast cu perieolul unui declin inevitabil sunt elemente ce trebuie avute in vedere cand sunt luateIn considerare contributiile importante pe care Ie pot aduce la locul de munca oamenii mai in varsta. Uri angajator istet ar face bine sa-si )ntareasdi" personalul cu angajati maturi. A~a cum era de asteptat, am constatat ca acesti "varstniei" aduc mult dorita stabilitate, dar - mai surprinzator - ei tind totusi sa dovedeasca faptul ca se adapteaza mai usor decat eolegii lor mai tineri la rezolvarea problemelor ?i adesea au un simt rnai d~?:yoltat al realitatii).

Toate cele einei elemente de rnai sus sunt fatete ale inteligentei emotionale.

lnteligenta cognitiva sau IQ s-a situat pe locul 21, fiind mentionat doar de 20'10 dintre milionari. De fapt, pe masura ce medieii ~i avocatii erau eliminati din analiza, locul oeupat de IQ devenea ~i mai nesemnificativ. Seorurile SAT, aflate In stransa legatura cu IQ au fost de 1190, eu mult peste norma, dar nu sufieient de mari pentru admiterea lntr-un eolegiude buna ealitate. Ce s-ar putea spune insa despre nivelurile medii? Aeestea s-au ridicat la 2,92, scala utilizata fiind 4. Si de data aceasta, nivelul rnentionat nu-i va multurni sufieient pe parlnti.

o alta diferenta majora dintre inteligenta cognitiva ~i eea ernotionala este aeeea ca IQ este destul de rigid. EI tinde sa ajunga la 0 valoare ridicafa pentru 0 persoana de 17 ani, rarnane constantin perioada varstei adulte ~i incepe sa scada spre varsta a treia. Spre deosebire de acesta, EQ nu este la fel de rigid. Un studiu efectuat asupra a 4.000 de persoane din Canada ~i Statele Unite ale Americii (vezi Fig.l) au eonchis ca EQ creste treptat de la 0 rnedie de 95,3 (la sfarsttul adolescentei) pana la 0 rnedie de 102,7 (unde rarnane relativ constant pan a spre varsta de patruzeci de ani). 0 data ce ati depasit varsta de 50 de ani scade usor pana spre 101,5, eeea ee nu este un declin semnificativ. ~i ca sa fim lmpacati, aceste valori sunt valabi Ie atat pentru femei cat ~i pentru barbati,

Acest lueru nu trebuie sa fie surprinzator, deoarece pe masura ce imbatranim devenim mai 1nfelepJi. Traim ~i 1nvaJam, iar unul din lucrurile pe care le invi'llarn este acela de a lmbina sentirnentele cu ratiunea. Dar It!

FIGURA 1: EQ DE-A WNGUL VIEJII

104 r---.-------:------, 102 1------------

1001-----

8' 98
'"
:::: 96
~
C'5
~ 94 92

90 16-19 20-29 Media 30-39 40-49 50+

fQ '"

VARSTA

Reprodus~ cu permisiunea firrnei.MHS Inc., Toronto, Canada

19

Explozia inteligentei emotionele

Cam at at despre cele cateva diferente majore dintre IQ ~i EQ. Insa mai raman una sau doua concepti! eronate. De exernplu, unele persoane continua sa confunde EQ cu. alte concepte psiho-sociale care s-au strecurat In alte teste si analize ale potentialului urnan. Pentru a tntelege ce deosebeste EQ ?i a aprecia de ce EQ reprezintaun instrument superior de rnasurare, sa examinarn rnai Intai ceea ce NVeste EQ.

in primu/ rand, nu este 0 aptitudine, ceea ce se refera la eapacitatea unei persoane de a reactions bine tntr-o anurnita activitate sau disciplina, Nu este 0 realizare, deoarece nu se refera la anumite tipuri de realizari cum ar f de exemplu un camet de note. Nu are caracter vocational, care se concentreaza pe inclinatiile naturale ale unei persoane sau predilectia pentru un anumit domeniu de activitate; testa rea vocationala poate scoate In evidenta ca sunteti Inclinati catre 0 munca ce implies preocuparea fara de necesitatile ernotionale ale altor persoane, cum ar f psihologia, munca sociala sau consilierea; eu toate acestea, aptitudinea voastra poate indica faptul ca aveti Indemarrare excelenta, care deterrnina realizari deosebite In rnunca dupa cum ar fi: chirurgie, broderii, sculpture In lemn sau arhitectura. Deseori, preferinteie ~i aptitudinile vocationale nu coincid.

EQ nu este nici persona/itate - acel set unic de trasaturi care ajuta la formarea caracteristicilor.unei persoane, modalitati dependente ~i de durata pe'1tru gandire, simturi ~i comportament. tmaginati-va personalitatea cuiva pe masura ce se confrunta culumea ~i care ar fi raspunsul la lntrebarea simpla: Oare cum 0 f aceasta persoanai Un raspuns ar putea fi: Ei bine, el e timid ~i ganditor dar stie sa mearga drept la J:inta. Sau: Ea este 0 fiinta cam ginga~a dar dad ajungi sa 0 cunosti are un grozavsimJ: al umorului.

Personalitatea este conceptul eel mai.des .confundat cu inteligenta ernotionala dar difera de fapttJin douapuncteide vedere importante. In primul rand, ca~i IQ, trasaturlle.careene corrtureaza personalitatea sunt stabile. Dad din fire suntem j'nclinati sa firn cinstiti, introvertiti sau onesti, este putin probabil sa reactionarnrrrtr-un mod nou sau neasteptat. Psihologii numesc aceste trasaturi "statice" ~i creioneaza In mod strategic personalitatea - un alt mod de a spune ca opereaza pe tennen lung. Aceasta permite testelor de personalitate sa categoriseasca oamenii In diferite tipuri: aventurierul, sfatuitorul, sentimentalul

20

Explorarea inteligenJei' emOfionale

~i a~a mai departe. Ca urrnare, oamenii f . ~ .

personalitatea de tip A (pers A ~ ~ ~ot I ~~ u?~nnJ:a etichetati: furioasa) comparativ cu p oan~.lncapaJ:an.ate ~I IIlcilllate catre 0 fire

ambi):ioasa). Necazul cu a~~~:~~a~ea. ~e tl~ B (relaxat~ ~i mai putin ansamblu posibilitatea de sChimbar~~~t:~a~r~/~rar~:s~e ca se pierde I~ cu soarta, oamenii tind sa se strnta A • e. an suntconfruntatl

C . a Incorsetatl.

u toate acestea inteh t . ~ r

"dinamice"care pot 'fl pu IgeAn,a em I o):lonala este alcatuita din trasatur:

se III va oare In fun ti d . .

piesele fundamentale ale inteligentei em ti ~,Ie e sltua~le. Astfel,

sa gtobala se pot imbunataJ:i prin p'regati~I~lnnda e, precLl~n ~I str.L1ctura

, rumare ~I expenenJ:a.

Care sunt principalele "piese" care alcatuiesc EQ?

? Adescriere cornpleta a elaboran; si perfectionarii BarOn EQ .

In nexa I, i'ncepand CLI pagina 262.' _ -I apare

De fapt, Reuven Bar-On a aju ~ . .

Impartind. A . . ns sa orgalllzeze IIlteligenta emotionala

.) -0 In ClnCl zone sau domenii ·15 b . . "

lele III-XVII cu rind desrri ~I SLI sectiun] sau trepte. Capito-

p cscnerea acestor domenii ?i a treptelor aferente.

FIGURA 2: MODEWL BARON PENTRU INTELIGENJA EMOJIONALA

Reprodusa cu permisiunea firmei MHS Inc. Toronto, Canada

21

£xplozia inteligentei emotionele

Explorarea inteligenfei emotionele

Domeniul intrapersonal se refera la capacitatea de a va auto-cunoaste si de a va auto-controla. EI cuprinde:

• Constiinte emotionele de sine, care este capacitatea de a recunoaste cum va sirntiti ~i de ce va simtiti intr-un anume fel, precurn ~i impactul pe care comportamentul vostru 71 are asupra altor persoane.

• Caracterul asertiv, respectiv capacitatea de a va exprirna In mod dar gandurile si sentimentele, aparandu-va pozitia ~i protejandu-va teritoriul.

• independents, care este capacitatea de autocontrol si autodirectionare, de a ramane In picioare.

• Respectul de sine, respectiv capacitatea de a va cunoaste propriile puncte forte ~i puncte vulnerabile ~i de a va simti bine In ciuda punctelor slabe ..

• lmpliniree de sine, care este capacitatea de a va recunoaste potentialul ~i de a va simti satisfacuti de realizarile de la locul de rnunca precum ~i de cele din viata personala.

Domeniul interpersonal se refera la capacitatea de a interactiona ~i de a colabora cu celelalte persoane din jurul nostru. Este alcatuit din trei trepte:

• Empatia, care este aptitudinea de a tntelege ceea ce altii ar putea sirnti ~i gandi. Este capacitatea de a vedea lumea prin ochii altora.

• Responsabilitatea socia/a, care este capacitatea de a fi un mernbru cooperant ~i activ al grupului social din care faceti parte.

• Relatifle interpersona/e, care se refera la aptitudinea de a construi ~i rnentine relatii care sunt benefice pentru ambele parti, In care fiecareparte poate lasa sau darui de la sine dar ~i de un sentiment de apropiere ernotionala.

Domeniul edeptebilitiitii se refera la capacitatea de afi flexibil ~i cu simtul realitatii, de a putea rezolva 0 serie de probleme, pe masura ce acestea apar. Cele trei trepte ale sale sunt:

• Testarea realitaJii, care este capacitatea de a vedea lucrurile asa cum sunt ele ~i nu asa cum am dori sa fie saune-am teme sa fie.

• Flexibilitatea, care este capacitatea de a va adapta sentimentele, gandurile ~i actiunile pe masura ce se schimba conditiile.

• Solutioneree probleme/or, care este capacitatea de a defini problemele si apoi de a colabora ~i implementa solutii eficiente ~i adecvate.

Domeniul.edministrsrii stresului.vse refera la capacitatea de a tolera stresul si de a Va tine sub control impulsurile. Cele doua trepte ale sale sunt:

• Tolerentt: la stres, respectiv capacitatea de a ramane calm ~i concentrat pentru a face fata In mod constructiv evenimentelor ' adverse ~i starilor emotionale, conflictuale, fara a fi afectati.

• Controlul impulsurilor, respectiv capacitatea de a rezista sau de a intarzia reactia la un anumit impuls de a actiona.

Domeniul steri! generale are doua trepte:

• Optimismul, care este aptitudinea de rnentinere a unei atitudini realiste ~i pozitive, In special In fata unor momente grele.

• Fericiree, care este capacitatea de a fi satisfacuti de viata, de a va bucura de sine ~i de altii ~i de a f plini de entuziasm intr-o serie de activitati,

EQ-i ~i aceasta carte

BarOn EQ-i este alcatuit din 133 de Intrebari ~i este un test de auto-evaluate. 11 completati. raspunzand la fiecare tntreb.'!!re cu 0 varianta din cinci, ele variind de la "nu este cazul meu" pana la "adevarat". Fiecare dintre cele 15 trepte are scorul propriu ~i la fel ~i cele 5 domenii.ln final se obtine un scar total. Similar unui test IQ, ~i acesta variaza in jurul cifrei 100, la fel ca si scorurile pentru fiecare dintre domenii si trepte.

EQ-i a fast creat asrfel lncat sa contina 0 rnultirne de nuante. Nu este un test care oticheteaza facil inteligenta ernotionala a unei petsoane. Mai degraba el ar trebui judecat si interpretat de un profesionist capabil sa tnteleaga aceste nuante ;;i legaturile dintre scorurile celor 15 trepte care coristituie inteligenta emotionala. Separat, acesta trebuie sa fie in rnasura sa ofere persoanei testate 0 interpretare care s:l confirrne sau sa ridice semne de intrebare eu privire la rezultatele testelor. Rezultatele of era inforrnatii pe trei niveluri diferite:

22

Chiar pot s~-mi 'imbunatalesc propriul EQ?

$tim ea inteligenta ernotionala poate fi Imbunatatita, de~arece .am vazl~t tntalnplandu-se acest lucru pe masura ce an: lucrat cu d'.r~cton general!: vlcspresedinti ~i alte c~dre :xecutive: pro~es?r~, .~ersonal militar, con~ulta.nt~ ~i consilieri, profesionisti In dorneniul sanatatll mental~ precu~ ~I soti ~I sotii. Adoptand metode dovedite si utilizat~ In ~10m~nI1l1 .te~aplel .cogn~tive si comportamentale precum ~i din teona pSlhodlllamlca, .am I.nstrult ace;te persoane pentru a Ie ajuta sa-si Imbunatat:asca inteligenta ernotionala In mod placut si utilizand metode usor de inteles.

'Pentru aceasta este crucial aspectul succesului, asa cum a fost definit mai inainte in carte.Pe masura ce colectam soorurile EQ de I~ mii de persoane, au i'nceput sa se con~ureze. anumite tendi.nte: Cei au succes In casnicie au un anurrut profil care este mal eficace

al acelora care nu au fost capabili sa-si salveze casniciile.

Per:soanele care reusesc sa faca fata mai usor proprii lor ~robleme de sanatate au scoruri mai mari pe diverse trepte, fata de cer care nu fac acest lucru. Si bineinteles, cei care reusesc In totalitate pe plan profesional a~ scoruri mai ridicate pentru a e~cela ~i Fe al~e trepte. Pana aici cercetatorii de la MHS au putut folosi aceasta baza de date mereu In' crestere, pentru a elabora profiluri pentru pil.ori de~ marina: rnuncitori cu Inaita calificare, avocati, [urnalisti, agenn de vanzare ?I o rnultitudine de alte descrieri de locuri de munca.

Cum am realizat acest lucru? Sa spunem ca John Smith, director la 0 anurnita firma considera ca ar putea avea rezultate mai bune, sa fie mai

24

Explorarea inteligentei emotionele eficient In i'ndeplinirea datoriilor sale. Sau, poate superiorii ~ai simt ca ar putea ~i chiar I-au indernnat sa-?i irnbunatateasca capacitatile. In primul rand, Ii citim fisa postului. Ce face el? Care este rolul sau? Raspunsurile la aceste Intrebari ne permit sa constatarn care dintre cele 15 trepte sunt mai adecvate pentru pozitia sa. Insa exists posibilitatea ca pozitia sa sa nu fie singulara, asa Incat procedarn la conturarea unui profil EQ al celor mai buni colegi ai sai ~in firma sau din alte firme asemanatoare. Apoi, John I~i face testul EQ-i ale carui rezultate sunt notate ~i interpretate.ln continuare Intocmim un raport detaliat care scoate In evidenta punctele sale forte ~i vulnerabile. Daca suntem solicitati, putem sa ne concentram pe pregatirea acelor atribute care sunt cruciale pentru postul sau ~i unde are nevoie de sprijin.ln acest caz, este posibil ca scorurile sale mici sau mediocre sa se lmbunatateasca, profilul sau Incepand sa-l oglindeasca cu mai rnulta acuratete pe cel al unui performer. Astfel isi va dezvolta capacitati noi ~i va f gata sa-sl descopere alte calitati latente, sernan and din ce In ce mai mult Cll conducatorul care doreste sa devina.

Sau, poate, John Smith, chiar daca este foarte bun din punct de vedere profesional, are problerne cu viata personala. Daca lucrurile stau astfel, examinarn rezultatele EQ-i ~i Ie cornpararn cu cele ale profilului altor barbati de varsta ~i pozitia sa, dar care au 0 relatie conjugata reusita. Pot iesi la iveala In acest fel diverse neajunsuri sau puncte vulnerabile. Desi fiecare rol pe care 0 persoana Incearca s:3.-1 indeplineasca - acela de functionar, sot/sotie, parinte sau orice altceva - necesita exercitarea tuturor celor 15 trepte ale inteligentei ernotionale, ponderea lor sau intensitatea cu care actioneaza poate varia. Daca " evaluarn acum pe John Smith Intr-un alt context, acela de membru al unui grup de barbati lnsurati - ne putem concentra pe pregatirea acelor aptitudini care permit sotilor sa se impace mai bine cu sotiile lor. Sansa lui de a reusi In acest rol va fi mult imbllnatatita dad stie ce aptitudini posed a sotii care se tnteleg cu sotiile lor.

Pe langa aceasta, se va petrece 0 inevitabila "polenizare" de la un rol la alt rol. Oarnenii capata 0 anumita doza de intuitie care poate fi utilizata In diverse ipostaze. Astfel, daca John reuseste sa lnvete cum sa cornunice In mod mai deschis ~i mai eficient cu sotia sa, va f capabil sa foloseasca aceste lectii ~i la serviciu, CLl rezultate pozitive fata de colegii sai.

Exp/ozia inteiigentei emoJionale

_ cum se comporta 0 persoa~a In ansamblu, comparativ eu restul

oarnenilor; . . 'I d ".

_ cum se situeaza persoana analizata pe flecare din ce e 5 ornenu:

_ cum se comporta In fiecare din cele 15 trepte; v • ~

Aceasta particularitate ufera cu mult mai multe interpretan decat

ar putea oferi un test IQ, care are drept ~ezul!at 0 singura cifra. .

Daca va mtereseaza EQ-i, am e{<pllcat In Anexa I cum poate f administrat testul de catre un specialist din domeniul vo~~ru. ~entru moment, scopul acestei carti este sa va Imbun~tatiri singu~1 [nteligenta emotional a, chiar daca alegeti sau nu sa faceti testul EQ-I.

25

Explozia inteligentei emo,tionale

In acest mod, EQ-i depaseste limita unui scor de 100 de puncte cand 0 persoana este incadrata In comparatie cu populatia privita ca un tntreg. Este un instrument mult mai precis ~i mai subtil care poate capta ~i masura acele calitafi care sunt In directa legatura cu obtinerea succesului la nenurnarate categorii de persoane, ocupatii sau situatii particulare. Am creat profiluri pentru marne care lucreaza, parinti de ambele sexe care I~i cresc singuri copiii si persoanede varsta medie care trebuie sa se ocupe sau sa fad fa~a unui parinte In etate sau chiar handicapat. ~i lista poate continua practic la nesfarsit deoarece inteligenta emotionala I~i exercita importanta sa pe tot spectrul socio-economic.

La prima vedere, nu exista persoane mai diferite decat presedintele unei firme importante ~i 0 persoana ramasa fara adapost din cauza unor circumstante nefericite. Dar arnbii pot cadea de aeord cu privirela definitta succesulul precizata rnai Inainte ~i amandoi I~i pot antrena aptitudinile necesare pentru a reusi fiecare In mediul sau. Presedintele cauta un mod de a negocia mai bine in lumea afacerilor. Persoa~a ramasa fara ada post cauta un mod de a utiliza In mod eficient serviciile de sanatate si asistenta sociala ~i, eventual, eu eeva efort sa redevina activa. Aceasta nu este 0 paralela exagerata, Persoanele lipsite de domiciliu dar care sunt descurcarets, reusesc sa aiba acces la hranasi la un pat intr-un carnin, pot supravietui pe strazi si sunt dispuse sa gaseasca solutiile care sa Ie satisfaca In eea rnai mare rnasura. Pentru efe succesul este 0 chestiune la fel de irnportanta ca ~i pentru presedintele firmei.

Explorarea inteligente! emoJionale

Are vreo importanta daca din punct de vedere emotional suntem isteti sau nu?

~

Pentru unele persoane, simpla prezenta a temutului cuvant - emotie=ie trimite In directia opusa.In timpul serninariilor ~i prezentarilor noastre publice suntem deseori confruntati ell indivizi care In mod obligatoriu se laudacum cucerese ei loeul de rnunca sau cum se imprietenesc la catarama cu alte persoane. Apoi se potolesc ~i Incep atat sa asculte cat ~i sa lnvete. Acesti Indivizi sunt aproape In exclusivitate barbati, Barbatii sunt de departe mai capabili sa denigreze irnportanta inteligentei emotionale - poate din cauza mentineril suspiciunii cu privire la provocarile ernotionale la care sunt supusi, Totusi, In curand, ceea ce individul suspicios respingea considerand ca irnperceptibil sau neserios, prinde incet contur ~i se clarifica ~i astfel mai castigam un prozelit, .fost" carcotas.

o alta chestiune favorita este aceea de a scoate din discutie faptul ca EQ ar putea fi considerata drept 0 "carja", 0 bagheta rnagica sau un . panaceu universal. EQ nu este nimic din to ate acestea. Asa cum am afinnat, nirneni nu sugereaza ca EQ va inlocui sau suplini IQ. Mai degraba, cele doua sunt complementare, ele putand coexista productiv ~i In pace. Pe de 0 parte, trebuie sa aveti un anumit nivel al IQ pentru a Intelege ce poate face EQ pentru voi $i sa alocati pentru aceasta tirnpul ~i efortul necesare pentru a va Imbunata!i calitatile. Astfel, IQ este fundamentul necesar, fara de care nu pute]i spera sa va flexibilizati EQ: Acesta nu este menit sa justifice sau' sa scuze neajunsurile reale sau imaginare ale celor dezavantajati din punct de vedere intelectual.

Nu negarn di unii oameni sunt mal inteligenti decat altii. Acest tip de inteligenta s-ar putea sa-i Impinga mai departe, mai repede, dad aleg un anumit drum In viata. Sincer, sunt domenii In care nu va trebuie foarte rnulta inteligenta emotional a ca sa va faceti treaba. De exernplu, un om de afaceri de succes ar face bine sa-si atenueze capacitatea de empatie In tirnp ce-si face meseria.

Serios vorbind, scepticii protesteaza ca. In tirnp ce inteligenta ernotionala I~i are locul sau, oamenii "amabili" nu au neaparat realizari majore pe plan stiintific sau medical; nu scriu sau compull opere literare sau muzicale care sa ramana In eternitate. Nu conteaza dad Shakespeare era inteligent din punct de vedere emotional; operele lui dureaza. Chiar daca ar fi fost 0 persoana dezagreabila, rarnane un geniu ~i continuam

27

Dad .inteligenp ernotionala redefineste ceea ce lnseamna sa fii istet, atunci Reuven Bar-On are dreptate atuncidind remarca faptul ca "aceasta of era sanse egale pentru obtinerea succesului. Datorita ei exista cazuri 1'n care unele persoane cu un IQ mare nu reusesc In viata In timp ce altii care au un IQ mai modest pot reusi in mod exceptional."

Din nefericire, acestea, irnpreuna cu alte afirrnatii au condus la i~terpretari eronate ~i abordari nepotrivite cu privire la mteligenta ernotionala. Nu dorim neaparat sa va convingem de contrariul, dar cateva aspecte trebuie scoase In evidenta.

26

Expfozia inteligentei emotionele

sa citirn "Regele Lear". Este adevarat tnsa, ca Inca 0 data scepticii scapa esentialul. In prirnul rand, EQ nu insearnna a fi "arnabil" cu toata lumea ~i In 'arice situatie, asa cum vorn vedea. $i Inal doilea rand, chiar ~i un geniu are din cand In cand nevoie de 0 mana de ajutor. De aceea spunen: ca valoarea EQ este cu atat mai importanta, cu cat IQ-ul vostru este mal ridicat. De fapt, ce altceva poate defini diferentele dintre cei care posed a valori ridicate ale IQ? Ce altceva Ie poate oferi rnarja de care au nevoie

pentru a realiza perforrnante mai bune? v

Atunci cand un sceptic da drept exemplu un inventator care a facut de unul singur 0 descoperire remarcabila sau un om. important care po ate schimba istoria "cu rnanile goale", avem raspunsul la tndernana. Ganditi-va oare cat de multe ar fi putut acesti oameni sa mai realizeze daca ~i-ar f putut exercita mai rnulte aptitudini emotionalel Adevarata tragedie apare atunci cand cineva este bine dotat din punet de vedere intelectual dar, din cauza blocajelor de natura ernotionala, este incapabil de a-si aduce contributia In fata societatii ~i de a-si Irnbunatati propria sa existenta asa cum ar fi putut-o face CLi ajutorul acelor puteri mental~ superioare. Puteti fi isteti foc, dar dacanu puteti transmite altor oarneru ceea ce stiti, nu este bine. Oricat de creativi si de capabili ati fi, daca nu ~titi cum' puteti relationa eLI alte persoane, daca va c?mportati ~ispretuitor, furies sau impulsiv, nimeni nu va ramane In preajma voastra prea mult pentru a va admira calitatile si creativitatea.

Foarte des, persoane dotate din punct de vedere intelectual se pun Intr-o lumina modesta, desi de admirat.Tntr-o oareca~e masura mintile lor sunt tnchise ~i introvertite. Si nici ei nu sunt chiar asa de multumiti de ceea ce vad, In eiuda calitatilor lor - ~i de aici vechiul cli~~U, ~cela de geniu netnteles, Putini dintre no~ sunt ge~lii, da~ indiferent unde va afla]i In spectrul intelectual, EQ va poate stimula ~, permite sa beneflciati de intregul vostru potential.

lmportanta inteligentei emotionale In lumea afacerilor

In cartea sa, "The Highwaymen" (TfHhari fa drumul mare), ee caracterizeaza persoane cheie din doineniul comunicatiilor ~i tehnologiei informationale, Ken Auletta II citeaza pe bancherul Felix Rohatyn (eel

28

Expforarea inteligentei emotionele care la acea vreme era implicat In Incercarea de preluare a firmei Paramount Communications de catre Viacom International), dupa cum urrneaza: "Majoritatea tranzactiilor sunt 50% ernotii si 50% aspeete economice". Rohatyn se referea la personalitatile implicate, dinamieile schirnbatoare ~i negoeierile arnanate care erau efectuate pentru castigaraa unor pozitii dominante. Dar acelasi lueru se poate spune ~i despre marea majoritate a tranzactiilor din domeniul afaeerilor. Si atunci nu ar f mai bine ea ele sa fie abordate de pe 0 pozitie de fort~?

Oaca tot mai credeti ca inteligenta ernotionala este un capriciu, 0 scurtatura prafoasa catre 0 nirvana bolnavicioasa, poate cateva exemple din viata de zi cu zi v-ar putea face sa va razganditi. Intr-un studiu recent au fost intervievati 195 de oameni de afaceri, proprietari din British Columbia, In legatura cu calitatile cele mai importante si pe care Ie prefera atunei cand fac angajari de personal, avand la dlspozltie 187 de alegeri posibile. Rezultatele au fost clare, dar alunecoase. Calitatea cea mai pretuita a fost considerata "bunul sirnt", Dar, de fapt ce implica bunul simt? Acelasi studiu cerea ~i un raspuns la aceasta fntrebare. Unii dintre oamenii de afaceri II considerau a fi atentia fata de cerintele clientului, tratarea acestuia In mod eficient precum ~i adresarea sc~isa sau vorbita Intr-o rnaniera adecvata. Cu alte cuvinte, calitatile de baza erau asociate eu mai multe trepte ale inteligentsi emotionale.

Pe 21 iunie 1999, editorialul revistei Fortune- "De ce nu au sucees conducatorii de firme?" - de Ram Charan ~i Geoffrey Colvin demonstreaza ca un conducator de firma care nu are sueces pune strategia firmei inaintea oamenilor. Spre deosebire de acestia, conducatoru care au succes nu stralucesc neaparat In ceea ce priveste planificarea sau aspectele financiare ci In domeniul inteligentei ernotionale. Ei sunt un exemplu de integritate morala,lntelegere fa}a de oameni, au 0 viziune pozitiva asupra vietii, un mod de comunicare eficient ~i un cornportament bazat pe lncredere.

La sfarsitul anilor '90, directorul general alunei firrne importante, un om care de cativa ani era invidiat peritru pozitia sa, a fost concediat. De ce? Era un contabil excelent ~i un strateg de prima ,mana. Cu toate acestea, Ii lipseau calita!ile interpersonale. Aroganta sa Ii deranja pe lucratori, metoda sa de a Ii da afara pe alti directori din firma erau

29

Explozia inleligcnJei emotione!«

Explorarea inteligentei emotionele

o ilustrare finala a aplicabilitatii In lumea reala a inteligentei ernotionale vine dintr-un interviu pe care l-am luat unui ofiter de polifte dintr-un mare oras american. Doream sa vorbirn despre impedirnentul retragerii iminente a sefului sau care reusise sa uneasca 0 forta fragmentata ~i dernoralizata. L-am intrebat cum reusise sa fad acest iueru, asteptandu-ne sa auzirn marturia clasica despre cat de inteligent era, cum reusise sa creasca alocatia bugetara, cum exemplifica toate detalii!e procedurilor politienesti ;;i asa mai departe. ln schimb, am aflatca, desi nu era eel mai istet din grup, a cerut tuturor fidelitate absoluta, deoarece vorbea sincer si deschis eu toata lumea, indiferent de rang. A declarat tuturor ca astepta si chiar se bucura dad era tratat la fel. Era sineer interesat de personalul sau, lucra bine sub presiune interna, politica ~i personala ~i era respectat ~i admirat de toata iumea.jsi lua 0 multirne de notite, dar acestea erau folosite, "rumegate", 111 mod exclusiv pentru a~i Imbunatati propriainteligenta ernotionala, chiar daca poate nu cunostea termenul ca atare sau nu facea legatura eu el.

Indiferent care este coltul din lumea aceasta ce considerari ca va apartine, este In interesul vostru sa va deschideti mintea in fata unor noi posibilitatl si di de a va schirnba. Aceste schimbari nu vor veni usor: schimbarea nu este niciodata usoara. Obieeiurile veehi, eomportamentele vechi sunt ca ~i hainele mai vechi _. eonfortabile, previzibile, oferind siguranta. Deprinderea unor aptitudini noi necesita eon~tiinta, dedicate ~i mult exercitiu din partea voastra. De asemenea, orice schimbare presupune un element de rise - nu exista garantia sueeesului. ~i nici atunci cand atlngeti un nivelmai ridicat de lnteligenta ernotionala, nu veri face fata fiecarei situatii In parte In eel mai bun mod CLi putinta. Dar veti poseda un nou nivel de cunoastere care va permite gasirea unor noi cai de eomportament ca raspuns la conditiile cu care va confruntati. Nu ve~i fi rnereu la inal~imea perforrnantelor voastre dar veti fi mai bine pregatitl. Tinand cont de cunostintele ~i experienta noastra, credem ca, citind $i punand In practica rnaterialele continute In aceasta carte, veti putea sa castigati 0 noua perspectiva In ceea ce va priveste, ceea ee va va permite sa va schimbati In bine $i sa aveti rnai mult succes In viata.

jenante pentru consiliul de conducere, iar strategia sa - rnai ales pentru o firma care se dorea a fi apropiata de clientii sai - parea brutala ~i lacoma.

In cartea sa, "Fast Company" (Firma rapid3) (1999), Paul Weiand, directorul general al unui program din Pennsylvania pentru modern izarea conducerii, scoate In evidenta faptul ca 0 conducere putemica lncepe cu constiinta de sine: a sti cine esti si care sunt valorile personale. El scoate In evidenta importanta comunicarii, autenticitatea $i capacitatea de a asculta sincer, Insa totul tine de inteligenta ernotionala. lrnportanta pe care 0 acorda Weiand constiintei de sine este preluata de Peter Drucker, deschizator de drumuri In domeniul managementului care, In cartea sa "Management Challenges for the 21 st Century" (Provocari manageriale pentru sec. al XXI-Jea) seoate In evidenta constiinta de sine ~i capacitatea de a stabili relatii avantajoase pentru ambele parti ea elemente reprezentand coloana vertebrata a unui management serios.

Un articol recent din pagina de afaeeri a ziarului "G/obe and MaW', un binecunoscut ziar national canadian, arata ca orice director nou are 90 de zile la dispozitie' pentru a-si pune amprenta asupra firmei. In sprijinul acestei afirrnatii au fost dati drept exemplu 0 serie de conducatori si analisti industriali. Dupa spusele lor, un nou director general, din momentul obtinerii sprijinului consiliului de adrninistratie, ar trebui sa aiba Intalniri directe, {ala In faFi cu oamenii din subordine; sa coboare ln.mijlocul lor explicandu-le viziunea sa ~i sa caute sfatul angajatilor sai dela orice nivel; sa-i informeze asupra noilor obiective ale companiei $; piedieile care stau In calea irnplementarii lor; sa-$i ia un bloc notes ~i sa lnceapa sa la 0 grarnada de notite: sa transmita personal ~i repede vestile proaste, punand astfel capat unei perioade mai lungi de indoiala: sa asigure sprijinuf politic, cultivand contacte cu cei de la nivelul guvernamental ~i sa fie disponibil ~i deschis fala de mass-media.

Asa dupa cum se observa, nici una dintre aceste activitati nu implica evaluarea activelor si pasivelor, elaborarea unor strategii de planificare, analiza situatiei financiare sau vreun alt aspect similar. Mai degraba, fieeare depinde de,?i chiar consta In inteligenta ernotionala: a asculta ~i a InJelege preocuparile oamenilor, a purta un dialog constructiv, a avea lncredere ~i a stabili 0 relatie personals eu toate partile implicate.

30

31