rn ISFORIG SI SPIRIFYALITATE ROMANGASCA TNE CSUN Loe SO RNa v2MOvISe STA ISTORIG $1 SPRIEVALIFATS ROMANCASCA seek ARTA SI RESTAYRARC Carte tiparita ou binecuvantarea inalt Prea Sfintitului PIMEN, ‘Arhiepiscop al Sucevei si Ridaugilor SEANTA MANASTIRE SUCEVITA 2007HMI DRAGNEV NOTE PRIVITOARE LA PICTURA. »iNTELEAPTA” DIN MOLDOVA MEDIEVALA Calificativul vin{eleapra”, aliturat notiunii de picturd constituig 0 sintagma putin obigmuité in Limba romana si necesita o explicatic specialé’. In ambianta picturii ortodoxe ruse ea este utilizata in timpul disputelor aprinse privind problema imagini, dispute care au tulburat sedintele Sinodulut din 1553-1554’, ce a urmat ‘celebrului Stogiay moscovit (1551). Acolo au fost adoptate pentru prima data, dupa Sinoadele tullan (692) gi al doilea niceean (787), deci2it importante privind practica zvgravici icoanelor. Revenirea la subiectul zugraviiiieoanelor doar la doi fi dupa decizile Stoglav-ului a fost cauzata de intervene insistente ale diaculut de la Posol'ski Prikaz’ Ivan Mihailov Viskovatyi*. Problema este lansata de Viskovatyi in contextul lucririlor de restaurare din catedrala Bunavesticii din Kremlinul moscovit necesare in urma incendiului din 21 iunie 1547 si, in special, cu referire la uncle icoane realizate de zugravii invitati din Pskov si Novgorod, Explicand calificativul respectiv, trebuie sé tinem cont atét de semantica sa ambigu’, ot si de auanfarile pe care le poate objine in contextul teologiet imagini- Tocul de sensuri vine din ambivalent notiunilor ,mudro” gi ,mudrstvovati", de ‘nde deriva notiunea substantivizaté uilizat® de diacul Tvan Mihailov Viskovatyt — “ Madro", insemna, de obicei, ,infelepeiune”, ,infelept”, dar si ‘complicat”, atunei cénd accentul se pune pe ultima silabs, iar i = I din lta, " Sintagma a fost uizata pentru a rasca un fenomen apr in pietara de toa din Rusia veebe, tneepind et stiggitul sevolului al XV-lea ~ .mudroe” ikonopisanie. 9. A. Topawenxo, Horsipoo © X17 aoxe u too dvaaonan oceans, Comer-evep6yp 2001, p. 316. Amy fotos st noi eee ree ign sn tl prime serunasi a probleme: E. Dragaev. Sur Ta peinture sage” dons la Moldavie de XVle sigele. in TX Congrés International d'Etudes Sui Est Buropécanes, Résumés, ‘Tirana, 2004, p- 138-139, yd «fest convocat, de fapt, penien a combate erenile lub Matvei Bashkin st ‘equmenultt Artic petite ce indeplinea in Rusia pn la reformele lui Petru 1 fencile unui minister de np ie Pictur mural extern, 4 Cu ttl de duns’ dae, Viskovatyi conducea de faptinstnuiarespectv8, Uni eereetioni ‘an vient jn inflata 0 Sneoreace de a submina poztia milropolitulai Macaric si @ protoiereului Sitvecim pe fondu opocitil clot dit ft de planunle wrului de a scewtaciza Benue Zuncire Sancoth He Tpaxe, Haar Musaivor Bucxosansat, Movxaa, 1994, p, 131, Probab, acese implica politic e putea expla anumite inconsorvente 4 unee reac, nu etrutotul adcewte fe ‘iiRpelieaai Macare, Prt doar de pe aoeste pri, confietl pe s iar dn complewiats 5 Trobe magi’ in acest caz mi poate 6 redusd fa un simpli pretent, pentru a compromite ‘Tiepoltal in ia fer. Alea! iaconsecvenge avean gun alt fandanent, care muse af Ta afore ubiectulu disputel, moment la care ajungem in cele ce urmeaz8 NOTE PRIVITOARE LA PICTURA ,INTELEAPTA" DIN MOLDOVA MEDIEVALA mudrstvovati", ar insemna atat 0 fice filosofie”, cat si wa face pe destepral” Nojiumea apare la Viskovatyi int-un context de semnificati pline de suspictune veanfurd”, sting”, bizard” si deci, din punet de vedere canonic, destul de Yubloacd, dar, in acelagi timp, relev’ 4 suspiciunile provin dintr-o complenitate si gcofecticare exageratl a acestei pictur, care altereazmesajul clar al imaginit Sacre, precum si din banuiala cS sursa lor ar fi siriind ortedoxiei — .Jatinskoe mudrovanie”, Teoarele Ja care se refer prudentul diac sunt cunoscute din textele sinodulu, iar unele dintre ele s-au pstrat pin& astizi, leonarilor novgorodeni Ii 8 eomandat Sf, Treime in fapte", aparte au fost zugrivite: Simbolul credinjei”, itustearea psalmului 148: ,.Litudati pe Domnaal din ceruri”, ,.Sofia Intelepciunea” 51 "Cuvine-se cu adevarat”. Aceste icoane, aetualmente necunoseute, au constituit un Tai de prefaya pentru ciclul hristologic propriv-zis, executat de ehtre zagravi pskoviten ,.Rstignicea cu parabote evanghelice” (Muzeul Kremlinalui mosco¥'t), ‘sinnoirea locagului prin inviere” (Galeria Tretiakov), dudecata de apoi” (locul de Tonservate necunoscut), care culmineazi cu, celebra icoan’ cvadripartit de la ‘catedrala Bunavestii a Kremlinplui moscovit™ ‘Ultima, cea care a stérnit cole mai roulte obiecfi, este compusa din patra subiecte, dispuse dupa cum wrmea7A: in partea superioara de Ia stinga 1a dreapta — SSua odthnit io. ziva a saptea Dumnezen de toate Incrurite sale” (Facere 2, 2). $1 “Unule Nisout, Fiule 51 Cuvantul lui Durnnezeu” (imnul .Monogenis” ce se cin Jo antifonul al doilea din timpul titorghiei catehumenilor), in cen inferioar’d pe acceagi ditectie — .Veniti, popoarelor sti ne inchinam Purmnezeirii celet in trei jpostasuri” (stihira de la Vecernia mare a Cincizecimed), si in mormant cu trupul,, jh iad cu sufletul ca un Dumnezeu” (troparal din siinduiala ceasurilor Sfintelor Pasti)®. Sunt icoane care denotd o preocupare pentru continutul dogmatico-alegoric a unaginii cu reerine textuale destal de complexe si comutarea de la pereeptia contemplativ-invocativa a chipului iconografic spre Lectura gi intepretarea sensulu su ieonografico-tematic” ‘Fenomenu! ilustrat de aceste icoane depaeste posibilitiile de interpretare fn sistemul de nofiuni ale invataturii despre sfintele icoane trullano-niceene, fandamentate in opera Sf. loan Damaschinul si a Sf, Teodor Studitul. Este evident ‘ci penimi a se evita iavinuiren in erezie, problema mo putea fi ataeadh de pe pozitie ‘int iconoclasm reanimat, impottiva clruia autorii pomeniti mal sus elaborasert deja un ,antidot” dest de eficient, Discordanta mentionata inst dintre fenomen si >, Me TeaSenona, Mocnosexer uerona acuronvcw mpu Heane 1¥. Paboms Mocpecxose Kpewne 4-x~ 70x cod0e XPT a, Monty 1972, 41 Ppt repruducer color ale secvenelorscescl isan a se vodea: 1 A. Kasarioms, [A Masoors IA ilewinxons, Brazorewoncral cofup Mocwvceoeo Kpenan, Mocksa, 19, fig, 178-186. TP. dibua, Kno masue .canamenve epemuna”? in Apennepycenoe wcKgecamo, Preenve worycemeo nonducc (pedenenoabs. XV aes, Caner TleepOypr, 2003, p. 172EMIL DRAGNEY 9 cisterns} de nofiuni pate si provoace neinfelegeri pind asta. Astfel cei care fost preocupati in special dé problematica teologie ieoane! av preferat si-i acorde din plus de dreptate diaculsi Viskovaty, ale carui pretenti ar mi concordante eu. ‘nvatituile sinoadelor, a patriticit ortodoxe din epoca iconoelets $t chiar ou prevederile recente ale Stoglav-ului. in acelasi timp, panini sinodului, mitropotitul areectie hy special, au fost mai mult s-au mai putin direct acuzati de atitudine roan, care a facut sie scape esenfa probleme, fapt cauza mat ales de WTare® manifestaté de cAtce mitropolit fara de diacus indrazne(®, Mai mult, lipsa de perspicacitate a parintilor soboruli ar 8 cauzat, in epinia wrr cercetitori, evolutia eeteriita 2 picturii de iceane in Rusia moscovit, care in cele din urs, culminat we isola chiputoi sacru gi, respectiv, transformarea pictur sacre (@up& form’ gi confinut) in picturi religicass (doar dupa continut)’. in opozifie, au fost exprimate gi opinii care au oferit dreprate rmitropolitului Macarie avfel incit, invinuirea diacului de erezie ar fi fost ficult in deplina wracatnga de cnuzi, Ereza, calficaté de cltce aitropolt wgalsteang™ amas Ghvcurd pentru majoritatea cercetétorilor, iar uni dinire ei in disperses ‘de-ai gisi explicaia, au privet-o complet de vreun sens contre. Astfel Andreev spunea 1a se aibiect: Prinejpalul era de a inainta invinuiren in erezie, tu) conteaZA. dack erezia indicata ... nici nu exista™'. Doar V. P. Riabusinskii incerca sk vada croriunea dintre denumirca acestel erezii si capitoele Spistolet (ui Pavel catre Raanens suporitie ce pare «fi confiemata in minutiosul stadiv tntreprins as\% oar blest de care L. 1. Lijit Apelind fa capitotele 3 si 5 din epistola smintta, si confrunténducle cu cuvintele Sf. toan Damsschinul [care prezinta © purafrazi din (Galareni 3, 12-13; 5, 4) savantul rus afonae Ta concluzia ci Expresia,creticll gulaten este de fapt un euferism prin core smitropolitul, evitind Sa Janet direct un functionar apropiat jaului, inoearch s4-s\ preinkimpine ponent, ca 98 ra trac muta ce- va adace i fata Ivins de alunecare spre SFnvSkdturaiudaizantilor”: ai pornit Imporciva ereticitor sm ajungi si tw printre Cretici” ~ previnelameninga Macarie. sei vedere, situatia se prezinté oarecum paradoral. Diacul Viskovatyi — care ce’ pronnnt’ impotrivatfaduceri in imagine a_proorociioy vechi- Testammenvare’ pentru care Vechiul Testament este doar 0 perioaca preusitnes®, Gare pierde insemndtatea odat cu intrupares, Logosului, 1ar prorocitile $1 THLE Anapozs, O dere dara Buoamc, in Seminary Kondskoviaiy, . PE, ronm, po 241 gloat Tem, Mumponavem Mbt sam Semen pemnowaey Meera 32 1 Gdonnanum Roodakoviasum VM, 1938, 223 Pe aaa aacicane uno npaccsocl wep Api 1980p. 264 8 ee ectcon umpononn Mexaplep. 224. Uspenski neste apes Teeimte an exezie— asp i engmates rp cit 280 1 eTatkg. Un rout dors le développement de iconographic rns i vie stein fess et Creo” 3-4, p89. S51 HL bus op ci, p. 17.00 NOTE PRIVITOARE LA PICTURA .INTELEAPTA” DIN MOLDOVA MEDIEVALA pretigurarile vechi-testamentare nu sunt decat parabole alegori i in acelasi Hime, acorda o prioritate absolut adevacului ‘nou-testamentar'™- este Tnvinuit de a avea fangenga cu. 0 erezie, care tocmna; invers, acorda importanfa primordial’ anume Veehiului Testament. Desigur, din punct de vedere formal, absolutizarea interdictiei vechi-testamentare privind imaginea, de care di dovada Viskovatyi, putea oferi un antmit pretext pentra astfel de invinuiri, Anume avest moment ,Unule-Naseut, Fluke si Cova lu Dumezeu, Cel ce epi fra de monte "FD. Stefiescu, Ioonngrafa arte hicantine si pictut feudate roménes, Bucuresti 1973, p. 170; dom, Art jedata in Tarile Roméne.Pretwra mura icone de la cri pnd bt seco XX Tee, Tegout, 1981p. 216, A Grabar, expansion de Jo peinture russe aux X¥le et X¥ite sicles, in Annes de insttal Kendakov". XL, Belgrade, 1939, rediat in Lert def fn de Wage et dy Moven Age, ans. 1968. vol 2. p. 960. fn istoriogratia romineasct, aceasta observatie a lui A. Grabar 2 fost acceptti de cite Sorin Ules, care considera ed tern Unie ndsew din sonsa abel de sud a Suceviel este wo transpunere (paral prelucrati de mesteul moldovean) a temei altiuite pent Jim oat in 1527, dente ieonari pleavient pert caedrals Buneivesti dia Kuerin”™. Vers 5. Ulea, Piura in Capitol 2: Arta in Moldova deta inceruan! seco al XVH-Ieu pind im primele ‘decent ale evolu at XIK-eu, in storia Arelor Plastice in Romdnia, Bucuresti, 1970, vo. Up 136, " Nicotets Isa, Sucevijas Valorisation épigraphique dans hermdewtiqne lonographigne te Vomage, in Byzanineslavies", LVI, 1996, 1256. 2, p. 360-375, ew revenini Ja aoest subiest, pend cromatica incripilor Idem, (iconiehé du texte dens Mimage postbycantine moldave: wre Ieeture hesyehaste, in Byzantinesiavies”, LIX, 1998, 9. 109 gi a contextului disputelar rinitare: Lem, Une mie on signe de Tespace voctal er eultere de ta Moldavie sta fn du XVfe sect Les Jondatears dle Sucesifa divers leurs portaits, in Inchinare lai Petre §, Nasturl la 80 de ani Bila, 2003, p. 449 st ure fig, 15-16 lap. 463 TRGLRERGUURAREK SRR PeLecy | FREES BaeEMIL DRAGNEV 103, Savaot™, ale lui Tisus Emanuel cu porumbelul $f. Duh in mana dreaptd intinss (reprezentarea Sa se repeta in cazul icoanei cvadripartite si intr-un mic clipeus dcasupracapului ui lisus Emanuel, constituindu-se astfel_comporitia Paternitatea”), sustinute de ingeri, si @ Maicii Domoului alsturi de lisus in Mormant (la Sucevita, Maica Domnului este reprezentata ia Mormnant algturi de Tisus). Similare sunt si motivele principale figurate de ambele pit ale acestei axe. Compovitiile sunt flancate de dout edificii, fn icoana rusa, caracteristicile lor achitecturalc, cat si trasdturile simbolice sunt eft se poate de evidente. Constructia din partea dreapta este 0 catedralé ortodoxa cu tei turle si absida altarului proeminenta, tipica arhitecturii rusesti, in fata cAreia este figurat un inger in vesminte albe (combindnd elemente din vestimentatia imperiala si preoteasea), cu aripa stangi ridicata in sus si in ména stingd tindnd o cupa (la Sucevita, cadelnila). in partea opusa este reprezentat un edificiu de facturd antichizanti cu porticuri deschise pe tei laturi, $i un inger in chiton albastru-verzui si himation rosu, cu aripile lisate in jos gi sfera cereascd in mana stinga, Privirile primului ingor sunt ndreptate spre fisus Emanuel triumfftor, iar al celui de-al doilea — spre reprezentarea lui lisus in mormant, Simbolistica acestor reprezentiri este destul de clara, {ntalniti mai freevent in scenele Rastignirii, opozitia dintre bisericd si sinagoga, dar gi alternarea epocilor Vechiului si Noului Testament, apare aici mult mai evoluath insi, elementele simbolice fiind simtitor multiplicate. Accasti dinotomie este accentuatd si prin reprezentarea astrilorzilei $i noptii. Doi ingeri, in spatiul dintte edificiile mentionate si axa centtala, poacti deasupra capului discurile cu chip zugravit pe ele ~ simbolurile soarelui si a lunii (in cazvl Sucevitei aici apar seratimi), Evident ingerul cu soarele de culoare rosic, este figurat de partea biserici, iar ingerul cu luna, in culori gri-verzui, de cea a sinagogii Scena Sucevitei nu prezinta caracteristiei tot atat de clare ale edificiilor, are sunt mai apropiate tipologiei de reprezentari ale constructiilor antice. Aglomerafia de forme arhitecturale din partea sting a compozitici, cate ar sugera mai curdnd un oras decd un edificin unitar (in spatele ingerului din fata lui lisus in armuri este vizibil un turn, dupa care se ridiead un complex de construct, se distinge prin prezenta unui sarcofag sau a unei fintdni cruciforme rectangulare” deasupra cireia se inalta pe patru colonete dowd acoperiguri in dou ape fiecare, | dispuse deasupra brafelor laterale ale crucii, Acest element arhitectural nul ® wibuirea este confirmatd de insoriptie Insist in plus asugra acest apt tinind cont de fesele refers inliteratura noastrd de specialitace la eprezemares Celuiveehi-de-ile in compoziia Sathde ia Sucvita * supra acest detaliu, primal si se pare of singurul care a sas atemta a fost P. Henry, toe. cit. Foarte procent, savanl ffanvez lanseaza dencamdat ica Versiune de interp 23 o Find pe care’nu mio por explica prea ine (68 fie vorbo de Levorl’ Vie wesiune a fost saith firs st fe comentasd si de Nicolene sor. Sucevija™ Caloisation epreraphigue, 363, nota ISvot NOTE PRIVITOARE LA PICTURA wiNYELEAPTA” DIN MOLDOVA MEDIEVALA ‘atalnim in alte reprezentiri ale temei .Monogenis”, decat in cea de la Dragomirna, fnty-o formu mai rezumat® (Gintina nu se ridicd deesupra solului, fiind vizibila doar gura cruciform’, deasupra céreia sc inal un baldachin eu ascadi in acolada, fapropiinda-se de elementele arhitecturale pe care le intilnim la biserica mare a Dragomimnei). © constructie similara se poate vedea intr-o scenfi ce ilustreazd botenul oficiat de sfantul Petru [,.Botezut centurionului Comelius”, (Fapte 10, 34— 45)] din ciclul faptelor apostolilor reprezentat® pe suprafata sudicd a pilastrului nond-vestic de sustinere a sistemului de boltire al naosului bisericii Maicit Domnului din Matej. (Macedonia, cca. 1356). Astiel de constructii cruciforme sunt cunoscute si intt-o epoct mai timpuric in arta bizantind, de asemenea in Scenele de botce, iar ca exemplu poate fi invocaté miniatura celebrului codice de “Omilii a Sf. Grigore de Nazianz”, Paris. gr. 510 (cca. $80), unde doi apostoli boteazé un barbat intr-un bazin cruciform (fol. 426°)". Destul de freevent sunt reprezentate rezervoarele acvatice etuciforme, nu rectangulare, dar cu Taturile sotunjite™, “Lipsa unoe atribute suplimentare mu ne permite sa recunoastem cu sigurantt simbotica botezului in acest clement iconografic de la Suceviga, mai ales, fiind Cunoscutt utilizarea sa gi in alt context semantic (nelipsind desigur, i aici, Conotatiile simbolice ale tematicii botezului). Un astfel de exempla ni-1 oferd picturile din biserica Achanghelilor Mihail yi Gavriil din Lesnove (1348/49), de Seemenea in Macedonia. In partea superioara a pandantivelot calotel pronaosulut de aici este reprezentat un ciclu din pairu scene de Invpdturi ale Sfinjilor Paring: Sf, loan Gurd De Aur. Sf Atanasie cel Mare (al Alexandiei, Sf. Grigore din Nazianz gi Sf Vasele ce? Mare. in ultimele doud scene apar elementele © EqyaGera Jlmnitpona, Manacrmp Manejve, Crome, 2002, pl. XXXL °° phidem, p. 170. ap se vedea de exempin in domeniul pichurk murale seena boteznmat din cast sual Cornelius din capela St. Petu si Pavel a catedralet Sfinte Sofie din Kiev: Gordan Babié. Les SHepeties anncres des dglises Bvramrines, Fonciton Murgique et programmes iconopraphigues (CiBiblotheque des Chahiers Archéologigne, IM, Paris, 1969. p. 106, fig, 74 si 8 miniatuni,scenele Scatditoares din Pitesda 9) Vindecarea unul orb din nostere din masuscrisele erupului Pavis, gr. 74 B Drugnes, 0 capdopent« minion’ din Moldova medivald,Teraevanghelt de ia Hizavetrad s vseamatarincle grupuita Parisians graecus 74, ChisinBu, 2008, pl. 38, fig. 255 si pl 60 fis 269, “Sfatro epoca deste de apropiat (conform datarit propuse de citre M. Chatzidakis © cea 1366; Muaspa, Terapia. pt, rer (—BuBRia tezyys, B5p8 xpi, Oyo, 1, AGnvaus 148 p ay celt tomatic rexspectiv (ei scene: Invaqarurile Sf. Vasile, SF Toan Gra de Aur si Sf Grigorie din Nevianz) g fost reluat in copela siab-esticd a biseicii Maict Domnoit Qdighiria (wAfendtko" a Nandsuri Broctochion de ba Mista: G, MBlet, Monuments bxcarmins de Mistra, Paris, 1910, pl. 108, Fe D4 (a ae veden aroplasimeniul exact, Suey Duftenne, Les programmies iconograigues des Galses beanies de Misra In -Bidonhzauc des Chahiors Arceologiqus’, 1, Pats 1970 B13. ce SAL care probabil explich diferent dane mumarl scenctor {a Lesnove x la finite, in Smut cuz temele at at dapuse pe csi patty pendant, implicit find nese comarca Pietalor color tel ferahi creator i Liturghiei eu inca unul ~ Sf, Atanasie din Alexandria, (ery ers se mpurnca inc! de-l doilea coz, unde scene sunt dispose sucesiv pe suprafaya conkava aEMIL DRAGNEV 0s iconografice respective”. Sfintii Parinfi sunt figurati dupa tipul de reprezentare a ‘evanghelistilor, Fluviile simbolice si fintinile cruciforme din care personajele reprezentate in aceste scene iau apa, au de fapt aceeasi incarcarura semantics, de rezervoare ale infelepciunii, ale invaaturii datatoare de viagi. Inseriptiile concretizeara accasti iaterpretare. Dinire cele dout teme in care este prezenti fanténa cruciforma s-a pastrat doar inscriptia de pe filacteriul din care se inspira Sf Grigorie Teologul, care prezint inceputul omiliei sale de Sfintele Pasti. In acest context, fanténa cruciform’ ne apare ca un simbol/alegorie 2 izvorului infelepciunii, izvorului viefii, in legatur’ directa cu simbolismul invierii. In scena de la Sucevita aléturarea finténii cruciforme reprezentirii triumfale a Wui Fisus in agezal pe cruce, invingStor al morfi, ar putea, de asemnenca, si Tie trataté in acelasi context simbolic, Cateva cazuri din complexul artei_veehi rusesti ne ofera exemple mai apropiate cronologic de scene Sucevitci. in aceste cazuri seildatoarea/tBntina cruciform’ apare in cadrul temei Procesiunea Cinstinedui Lenn al Sfintei Cruci, sGrbatorita la 1 august, cu semnificafii diverse in Bizant si Rusia veche. In oragul de pe malul Bosforului, sérbatoarea comemora vietoria asupea sarazinilor find insoyita de o procesiune cu un fragment al Cinstitei Cruci (gi sfintirea apei) de la Sf. Sofia and la iavorul .Mantuitorului” din fara zidurilor maritime. In Rusia era ‘comemorat’ victoria lui Andrei Bogol'ubskij asupra bulgarilor, iar icoancle reflecta ‘oanumitd evolutie in prezentarea temei. Astfel, in cel mai veehi cxemplu cunoseut, boll fo senicilindrs, find pandent eu seenn Ivirea celor irei igrarhi episcopedué fom al Euchoitula. evermert in legac cate, conforn tadiies hawogrice si stabiit pentru 30 januare stbttoaren celor (eh irarhi), La Zl specificul dispocitiel a dictotreducete in continue & clu, de aca dat Jn doud teme, [a rasorucca secolelor XV-XVI, in pictrile murals de ie biserca minds Sf. Ioan Teologsl din Poganovo (localtate Io frontiers sinbo-bulgurs), Temsle Trvdjmintlor Sf. loan Gur de Aur 34 Grigor Teologu. snc repezenate in panda, ocupand cate fojumitate din spain serialotelor absidelor lateral: A. Graber. La peinture reigiewse en Bulgarie Paris, 1928, pl LIX: M. M. Garis, La peimure murate duns fe monde orthodose aprés face de Byzance (1490-V600) e dns es pas sous deminarion errangére, ukenes, 198%. fg. 102. Sis toh iemnihi in cadrul cicllus fnsitrior au fost reprezena pe intradosurile arcelor de sustinere a tamburului ture! de edtre Dionsie la biscrica Maieii Dommalui a mins din Ferapontovo (satre 1902). Aiei, farmele megorice ale tntelepeiumi sunt difete in fecare eax hive (SF. Vasile eal Mare, ra (SF. Crigoieteologull si mares (St oon Gura de Avr} HM. Mepiuien, Hexecmao dpeenu# pened Pycu, Mossaa, 1954, 9. 67: HE, Jamunona, Beer” Bepaenmta womans Mocnse, 1970, p. 8 pl 20.23, 36. 1. H. Mancascon, Tau kowmosiua ma ane Coop mpex ceumoneset” s pocnucns Depaninmosasenacmaspa Hamas uxowacpepa, in lipemnepysekee teayectoe, Montwacrramsan meomick XLXVI ne", Mociad, 1980, Hh. tn p. 325, 38 9) 329; JT Hepceexe duomct conn tr psc Beparoumens wosscmnpa, Moses. 2002, p. 26-27 414 ezervouleructorn mu zai ape. is. " Se TaniaVelmas. La peinure du Moyen Age on Yougenlavie (Serbie, Macédhine Monnéuégro), fae. IN, Pats, 1969, p. 18. fg. 39 (Fovatmintete Sf Vasile. N. Ky Moran Singers Late Byzanuie and Slavonce painting, in ,Byzantsa Neertandice’, fas. 8, Leiden, 1986, fg. 33-24 rapdmintle SL Vasile, Camara abe, Menacrup Tectown, Hemopnia a cauxapemon ‘Beara, 1998, fig. %, 77 (ambele scene)