‘din, fn, pe) + Subst pronume sav numeral fn geniiv: in fe. ion din causa, din pricing, in adéncul. la marginea. Ty Jona dea lung! ete. Nu webuie confund Aeniivate’ cv Tocutivaile adverbiale: in fara ene ctc. care no sunt urmate de substant ge In varianta a, enungl corect er: varianta b, corect era: Vor “bye Veri .Valerile morfologice ale cu “bn Varianta coreca este: Plasa ere P Ex. Veei prep. $i loc. prepor. specific Be! ~ Idem. - pentru bai ¢. sbsta tun pron, posesiv, au, Zmpreuna cu ac ‘pos.cu prep. sau Joc. prep. In acuzat Je subliniate au functia de c. ulvi “in G., precedat de prepozita specific8 & sande cuvincele subliniate au fonctia dee. "Ac., precedat de prepozitia pentru Ac. Acel jonale specifice G ‘sunt formate din prepoz wate de_un substantiv, pronume s este prepozitie si se anslizeara Ac, deci nu itivul bstantivul cazul care nu este urmat de un pronume in geniti, 2 locutiune prepozitionala; cuvantul conforma este adject fica dativului este conform. tivului sunt formate din prepo: je nu au subst . variante sunt $i 1o hotirat, pe cai punsul corect este in varianta indicata. In cele ozitionale pentru acuzativ. vune din punct de vedere ~ cand urmeaza un adjecti ( i de vedere ~ cand urmeaza aiticolul posesiv-geni ai). se foloseste Ja cazul acuzativ, dar se poate folosi si Ia datly 3 rnd cu substantivul are functia de complement indirect (cui 7). 128 CONJUNCTIA rea morfologicd a cuv. sul “a0 dat 4- Care este conjunctia care ‘a.-c8, deci, deoarece: 5 Locutiunea conjunctionala care st a. pentru c4, din cauza c&, jcina ca. a.- nici, fie, asadar, de; 8.- Sunt numai conjunctii subordonatoare in va pentru, ca si, daca; —_b.- de aceea, sa dca, desi, in locuriuni conjunct nit C8, cu foate 2; 129Desi pregit, nw a pre 12+ Exists un raport de coordonare copulativs ‘ae F-am dat multe carji is nictun pldcut. igor si invete atdta, precum si sd meargd la s beCV+SB; ee PP+St atunci trebuie $8 ma pedenseasco?, beCHCD,CD; _ &-CZ.CD,SB. 13. Recunoasteti coordonarea conclusiva in enunturile a: Este prea corect 36 nu spund adevarul, dor a invatar ar ‘a Aireusit. in consecinss te vei bucura. b= Arfibi 2A reust pind (a urna sd invete poeia 14 Reena juncti po aogpeepn pienapeefeny Ni pari nde doare copa. unt oie wt ae CM, CM. DeCMCNS: ex ENS,CNS a confine ona loe uc propeauzle? xr eB in, din cauza c. este eonjunctie coordonateare copulativ in ent: cra adni dau cartea promisd. be Afard ninge $1 € Ker. ce filma wat ‘conelvive mum bbe pa bi-A invatat mai bine, agodar trebuie sd recunost. €2 Nu pateam pentra ca sé tnvaf total fntr-o ci folosirea conjunctiei? 2a in eam: ven gi i eae coordonatoare co P pronume reflexiv, marc a diatezei - conjunetie coordonatoare copy 17 Cate este valosrea morfologic® a cv ‘a vrut, Cun @ pron. reflexi Cum afar je subordonatoare + adverb de mod + conjunctie s fie din enunturile: Fie painea ci i, fie ed nu vrei sd md mcfie coordonatoare disjunctiva perec: pate situatile; 18 Valoarea morfolozica a cuvantulul va, Eu merg cu tine, fie Co ve, conjuncu preze junctive in toate si ia daca introduce 0 propozitie subiect daca va veni repede b-{ntrebarea este daca vol ri ajunge ta timp. icc conjunct, specilizate care introduc propo net, chiar, ca Ss nacar si, chiar b= verbe copul = conyunetii cordonatoare dis 19,- Varianta in care coni ‘av dacd, devarece, ‘be desi, cu toate c&, macar cd cc. desi, cici, care, chiar 88 21 Identified varianta in care conjunctia introduce 0 propor! ‘ax Este prea cald sé pot invda acum. b= Sa ft invagas mai malt, lua cx Este mai bine ca maine si plec subordonate introduc cot acd, chiar de, i 22. Ce propozi zevag intreba de ce invetiardta, deoarece 10 ce fa Te CDLCL SB: be AT.CLCZ: 6 SB.CLCM, SB 3 130Maria Ticloanu - Dumites Ticlean ~ Conjunctia lor seria: compuse dupa struct b. asadar, incdt, fiinded, deoarece; €.ca sa, incat sa, ci gi, dar si. 2. Conjunetiastabileste ubordonare; de coordonare; . numai de subordonare. locutiuni 4, Cite conjuneii gi locu »Horbele ca si gesture sale trideaza md rogi." Ce ziceam dar? la 1S64, promunte poporul printr-un plebiscit ar fi morfi.” Al a. dowd conju lle! Ella cal ed-mi alerya.." Ca rau ai mat aj ¢ fot géndea/Ca tot ce cata, /El fot mu afla. re adverbiala avand siex uvantul gi are in c E foarte ordonata $i in plus Asculta tanguielile lui $i Gromatica limb romane In scherme adverb, iver, conjunc coordonatoare Le nostru fr forese cu trenul g1 cu autobu2ul. i 9+ prepozitia eu (14), locate conjunetionale ct set sk, a. conju , locutitini conjunctionale: ‘ate in contextele: ined 0 datdi/in patria-m 1 primate ba nivelul propozifes si al frazet: (2.3), preporitit . Lf diterente de form’, ’. prepoziii intrucat nu ext ¢. conjuneti finde 9, Indicd seria de conjunetii gi Locuyiunt conjunetionale spe pentru un anumit raport de subordonace la nivel fre le, cd, sa, ca si cum; ‘ait, A sunt instrumente de relate scalizate east lume, item aceast digi," exprim’: ‘a. numai relajii de subordonare; 1b dou reli de subordomsare (SA) sitmna ‘pate rela de subordonare (ee, A, cate de coordonare adversativa (dat 3 si una de cordon’ Wa, adversi 237 Cn gereree rennet‘Maria Ticleanu - Dumitru Ticleanu doneaz® in fraza: el, ca sari comuniceINTERJECTIA le sintactice al iectilor din emi De afard se ot auzea pocipoc! Am auzit gi eu poc! acc. mod +c. direct + ¢. direct; _b.- nume pred. + subicct + compl. direct; __ = nue predicatv + complement direct + complement direct. 2. Panetiile vai de capul lui. complement de mod, I E vai de mine dacd nu reugey F din enunturile: Sunt ca vai de mine! A jonale in ambele enunturis ‘in ambele enunturi: ambele enunturi jethilor: Am mancat 0 prajiturd fut! Colegul mew merges but interjectional + ¢, ¢. mod") este 0 interjectie predi - Halal oameni mai sunt pe la bis Mai loane, ce faci? ia de c. timp in varianta Ia fiecare pas. fe mai auzi mimic. ex Hai jamta: 1a un miauu stins, de pisoi batran. be Apa_a ficut bid nci cdind am sérit de pe trambulind. ree a Colegul meu este cam tralata, be De! fata mea, fi-am spus ed e un om rdw da, pe potecd, pana am ajuns tn oras. unt ax Nici amar, nici dulce nu trebuie sa bei. b- Ce halal a fost vinul asta! c- Un vin amar nu este baut de nimeni. 9. Cuvantul ce este interjectie in enuntul: Ce faci, ma, acolo? be Ce bine iti std cu haina cea now! Ce, ce, s-a intdmplat ceva afara? 10.- Interjectile despirtite prin virgula de restul propozitiei se comport astfl: a. nu au funetie sintactica in propo: b.- au functie sintactic’; 4 ¢. formeaza singure 0 propozitie independent 1. = Fonctile sintactice ale interjectiilor in enunturile: Bravos baiat, domnule! Masina veche mergea scérta-scénfa pe stradé. Dintr-o data si eu baldébéc! tn apd. a atribut interjectional + complement de mod + predicat interjection, sintacticd fn toate enungurile; 4 irect + complement de mod. i ambele be Traiese ca vai de ei verbe prin de 2, mac, fas, chi mica facut pe pantofi! ‘a predicat verbal, in este una singur. {a film! exist: lor: A fi predicativa in functiesintact predicativ’ + interjectie fr8 functie sintactied, fare cu sufixe urmatoarcle interjec} be-vai,hai, mii, loarea morfologica a cuvintelor su ele enunturis e-ai facut! ‘cx sunt dous,