EMIL SAMMI 2 EN i 2 i ; [UARISTICA, *} ISTORIC. EFINITII. PRESA MODERNA. ARTICOLUL DE ZIAR. REGULELE REDACTARII. ANTOLOGIE, Atelierele ,ADEVERUL“ S. A.sfirsit, Stephen Valot, secretarul al ,,Federatiei internationale a zig, spune ca ziarul este un Jaboraton dg ide sserviciul opiniei publice. El este azi og] vielii sociale, iar maine va fi ecoul song acestei vieli. Ziarul e in acelas timp un cul de gandire si un_ puternic instr educat . Presa antreneaza mae Si det mina marile curente de doctrina. modern e o vasta uzin& in care se framé din zi si pana in noapte, sute de oa Pana eeum cateva zecj de ani, doi-trej Zi risti sdraci se puteau uni spre a infiinta U ziar. Astizi cand tehnica e at&t de desy lata, infiintarea unui ziar necesita un capit enorm”, Conducitorii ziarului_ modern sunt azi dustriasi. Ei cumpara hartie, informatii, ai cole si munca tipografilor pentru a vinde pu Dlicitate”, spune Stephen Valot. O statistick a institutiei »Adevérul” ca 14.000 de persoane din tara si strainatate contribue prin munca lor intelectual& sau manuala la redactarea, tiparirea, expedierea Si rdspAndirea ziarelor Adevéryl” ‘imi- »Adevér neata”, ae D. Eugen Filotti, qi directory) 7 4. Subsecretapi: oa Presei_ din fillor 'riatul de stat al presej si informa. Maiu 1928 a rostit in zi ua de 27ZIARISTICA 31 conferin{a care a aparut apoi in yolumul Politica Culturii” editat de ,,Institutul Soct- al Roman”. D. Filotti a inceput prin a arata ci nimeni nu se poate lipsi de un ziar care sa-l fie in curent cu mersul general al omenirii si ca ci- vilizatia moderna nu poate fi conceputa fara presi, dupi cum nu poate fi imaginata fara mijloace moderne de comunicatii. Presa e cel mai puternic mijloc de difu- ziune si de infiltratie a ideilor, a opiniilor, a curentelor de gandire. Nici un altul nu e atat de direct, de insistent, de continuu, de insinu- ant. Nici un altul nu poate fi atat de util, dar si atat de primejdios. Omul social de astazi ‘nu poate fi realizat fara 7 complementul nece- sar care e ziarul. Comparati presa cu toate ‘celelalte mijloace de raspandire a ideilor. Nici-unul n’o egaleazi din punct de vedere cantitativ. Oratoria didactic sau politica e prea marginit& in timp si in spatiu spre a pu- tea atinge puterea de patrundere a presei. Li- braria ar trebuj sé ajunga la un grad neba- nuit de organizare spre a da cirtii putinta sa concureze actiunea spiritualé a ziarului. Zia- rul a infrant cartea. Ziaristica a invins litera- tura. Nici influenta uriasa asupra omenirii a celor mai rascolitoare carti: ,,Biblia“, ,,Con- tractul social® si ,,Capitalul nu poate fi pus& alAturi de aceia pe care de o suti de ani in-99 EMIL SAMOILA. coace, adici dela ineeputurile yp modern, presa o exercita printr’o. n infiltratie in constiinfe. Vorbitorul p teva sute de persoane; ziaristul ‘si scrisul sau atinge zeci, daci nu sute sau milioane. In {Arile anglo-saxone, de succes poate si se vanda in pi cinci sute de mii de exemplare intr’ doi. Articolul de ziar atinge zilnic aco milioane de oameni; intr’un an, deci, de ori mai mult decat cartea cea m duta. Aceiasi proportie e si la noi. Oo terara citité poate ajunge intr’un an la 1 mum 10 mii exemplare; ziarul cel m: pandit se tipareste zilnic in aproape L mii de foi si alaturi de el exista inca unu un tiraj de peste 100 mij de foi si ined cel fin dou& cu o editie de peste 30 mii. ~-Influenta presei e direct Proportionala: raspandirea materiala“, suntem tofi, in mod inconstient, tribut Presei, sclavii ziarului nostru. Multi nu gan- dese decat prin el, nu recepteazi, si redau, — nie ee aa tern liparite, decat opi- Taree Tee e, luate din paginile lui. ts ara asa serie la gazeta, a Pentru ei adevarul absolut. Pentry Ip on press n’a fost la noi obiect de " Mentie decat in masura in car stat si studiu re era in joe din cheZIARISTICA 33 ‘oc controlul administratiy, reglementarea ivn punct de vedere al dreptului penal sau chestiunea mare a libertafii ei*. _Toate celelalte: chestiunea pregitirij zia- istilor, a existen{ei ziarelor, a apararii lor, fost nesocotite. N statul, nic; publicul, ici presa insiigi, nu au desbatut sau formu- lat in ansamblul lor aceste probleme“. Definitia ziaruluj pare a nu fi chiar a simpla din moment ce opiniile difera, spune d, Filotti. ,,Caracteristicele ziarului asupra ca- rora se poarté cu mici variante controversele sunt urmatoarele: 1) Aparitia periodica; 2) reproducerea mecanica, ica, 3) publicitatea, A) variectatea, sau universalitatea continutului, 5) interesul general, 6) actualitatea, 7) caracte- rul economic al intreprinderii”. ..D. prof. Gusti in lucrarea sa publicata in limba germana ,,Die Grundbegriffe des Pres- serechts* admite numai urmitoarele trei componente in definitia pe care o da ziarului 1) col continuitatea, 2) continutul de in- sau actualitatea, 3) intentia de (| in Chestiune accesi- sa de moderr teres gene: a face produsul spiritu: pil publicului, cu alte cuvinte, publicitatea pe calea reproducerii mecanice, D-sa da urma- a definitie: Ziarul este o institutie, for- toar' mand o unitate colectiva, care produce in mod regulat public: afii al ciror continut este de in- teres general si care devin accesibile tuturor