Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 7 views

    Iacob Pistiner

    Uploaded by

    Raluca Estera Cârdei

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content

    You might also like

    Iacob Pistiner

    Uploaded by

    Raluca Estera Cârdei
    7 views6 pages

    Original Title

    iacob Pistiner

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    7 views6 pages

    Iacob Pistiner

    Uploaded by

    Raluca Estera Cârdei

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 6
    REPERE ALE ACTIVITATIH POLITICE A UN pEMOCRAT DIN BUCOVINA: IACoB sy ae STINER Radu Florian BRUJA telco Pstiner was a Romanian politician and layer He was bs we nan 16 then part of Austro-Hungarian Empire, ina Jewish family. He vi eer of Sosial-Democratc Paty fom Bukovin fom 1911 ana member of Soak pie partyin Romana. lacobPisiner was flower of Austo-Marssm anda demos PS ‘on European patter. In interwar period, in Greater Romania he was elected aa ae ent (The Chamber of Depuis) in there diferent mandates (1920-1802; 1902-1936 be Pgp, eo Pisine asa mererf Intemational Woking Union of Soci ares fm ny Labour and Socialist Intemational. He was an opponent of comunism andthe Thi Wien Moscw His pola carer wes ted wih he soit movement an = teed fr he defendants in he ial ofthe S00” hat flowed the impeant 1924 Tar seeping and oter cases. In Patiament he susined a social legislation. Growin st advancing living standards, universal sufage, women's rights and social leilin tia import role of hs dscouse and yriameny avi. On the others, he Hed Yidsh community from Romania, He defended the Yidsh communi’ rhs fr sa religion and equality. He died unexpectedly on 23 August 193, in Bucket rn in Fundu Moldovei, Keywords: Bukovine, Social-Democratic Paty Parliament, Yidish, Jewish community. Desi Partidul Social Democrat din Romania nu s-a erijat in partid ,istoric” dup 1990, social-democratia roméneasca are o istorie indelungaté. O serie de lideri ai acestuia au beneficiat de analiza istoricilor, dar problematica a fost studiaté doar fragmentar sau colateral. O interpretare de anvergura a evolutiei stingii in Roménia si a valorilor pe care lea reprezentat in societatea roméneasci interbelicd inci lipseste. Fari si fi fost o fori politicd guvemamentalé in perioada antebelici si interbelicd, social-democratia roméneasca a fost puternic influentati de curentele socialiste care au circulat pe plan european. in cadrul provinciilor unite cu Romania Ia 1918 influentele europene ale ideologiei socialiste au actionat si mai coerent decét in Vechiul Regat. Unii lideri ai social-democratiei din noile provincii unite cu Romania au fost personalitati marcante care au inspirat in anumite momente cursul vietii palitice locale si regionale. intre acestea, in Bucovina se remarca personalitatea lui lacob Pistiner, un intelectual austro-marxist care si-a cAstigat 0 notorietate semnificativa in mediul pluralist de la Cemfufi, Provincie multietics si \, Bh ee, FOP EP tae, ae NOTE He ees Ssee eee tere nS aorilor”)- Aldituri de refugiafi sau de invaliz : nett re si pe muncitorit sau studengi Tomé dia Bu gout ie de guvernul austria dupa itrarea Roménei in rizbot fang ntru mai multe ziare vieneze, unde si-a cAstigat sj W Inc& din acei ssia ie mocrate. in ani '20 ined mai seria pentru gazetele din conuta eee seishftraaripa bolgevie8 a socalismului european gi eeabitala Austrie, ane in Rosi si teroarea produsi de 1s re finalul conflagrafiei mondiale, speriati de excesele antisemit w rapida disolujie a Austto-Ungariei si a Imperiului Rus, evrei ae imvol sé se repoziioneze, Pistiner sa gist printe semnatarit unei eae ise prin care isi exprimau speranta ci monathia bicefala va fi pistratl gi in isi formulau propriile interese si speranfe in noua situatie politics itt rmafionala. Cand a devenit evident ci Austro-Ungaria nu va mai exista in inna ani 1918, impreund cu Mayer Ebner si Benno Straucher, lncab wesjer a devenit membru intemeictor al Consiiuui Nafonal Eveies, organ ep reprezenta iteresele evreilor din Bucovina pe lingi noe autortti romaine 1s aflat printre semmatarii hotirarii de a nu participa la Congresul General al pocovinei care urma si voteze unirea, Pistiner se numara print evreii care nu rau multurifi de prabusirea Austro-Ungariei, Noile realitifi poitice I-au obligat se repozitioneze de partea celor ce doreau autonomia Bucovinei in cadrul Roméniei $i au respins formula unirii neconditionate, Evreii ar fi dort si li se ofere un cadru politic si cultural dupa modelul celui avut in Austro-Ungaria prin legea din 1867, care le asigura un statut satisficdtor®. Cunoscdnd situatia evreilor din Vechiul Regat, Pistiner a sugerat introducerea unui amendament la Motiunea din 15/28 noiembrie 1918 privind unirea Bucovinei cu Roménia. El cerea ca toate nafionalitagile din Bucovina s& fie cuprinse in Consiliul Administrativ al Tari si acesta si fie organismul care avea dreptul de a controla intreaga activitate a Bucovinei si a protesta pe langé guvernul de la Bucuresti’. Dupa unirea Bucovinei cu Romania a susfinut propunerea lui George Grigorovici de a organiza un referendum pentru a vedea care era punctul de vedere al locuitorilor Bucovinei asupra apartenenjei provinciei la Roménia, Teama de excesele nafionaliste ale noului stat roman i-a obligat s& isi ia masuri de siguranté. De aceea, a militat pentru drepturile minorititilor din Bucovina si pentru autonomia regional de la care spera ci va garanta aceste drepturi. La 2 iunie 1919 Iacob Pistiner a participat la o mare adunare a nafionalititilor din Bucovina, cu scopul de a gasi o solutie pentru a pune capat cob Pistiner i-a ‘ Russindilar, 1998, 81; Hrenciue, 2010, 200. Hrenciue, 2005, 46. Hrenciue, 2013, 273. wots Ho Woue ce NOK Cxistenyy 4 stele eas rates Inbii yay ws en vei tui prin care He Vorbet de resp a Meith i cam alor naionale din Romdnia, piggy aval up fine cat wl iat EJ opina st wt trvalle Drovenite din Province Zen dy si 1 ters TV Unb ring le ite ge 4 rae foc acest er WY Jy img ili Mh priarit av Bresit prin presiunea pe care yy exerci. ic pi ‘mi Austto-Ungaria gi cf wutoritatile ria gi tor romdng 1a, $i mai trziu, tn junie 1929 MMe a tr reer eaeriae “a inter ‘ce os tive dreptului minoritarilor deg avea a i 5 alcatel in spin dct ystatul roman $e va mujtumi cnet, limba meng = i + eat in oe st ininjee oli publige sales Subventioneze Holle trdimdnilul primar”. Adevérate polenig fe ; ‘Ut gi ¢ ic jent in problema scolor infinite ngft tt ‘ga Se Sein pro boeanent de a foos in oie eve hl ids, pe area ceea ce priveste sionismul nu a existat 0 unit ‘4 comunitli evreiesti din Bucovina, Degi a eolabora cae ee a exprimat in dese rinduri Opinil contrare migcatii sioniste cum a foilas i 12 in earl adundi Socitilor ,Morgenroj” gi sbura rag 5 ii ia pe revolutionara Regina Maden”, Pee in ceea ce priveste cariera sa politics, lacob Pistiner ee an, {nceput de cercurile social-democratice din Cernaugi, aera ieee 1911, intr-un moment de pling Testucturare a formatiunii de centru stinga din regiune, organizafie care isi Propunea sprijinirea intereselor muncitorimii bucovinene, indiferent de nationalitate. Dupa unirea Bucovinei cu Romania fost ales deputat pe listele P.S.D. din Bucovina in dou’ sesiuni (1920-1921; 1922- 1926) si pe listele P.S.D. din Romania, in cartel cu PNT. ina treia (1928-1930), Tacob Pistiner a colaborat si cu alte forfe politice, intre care Bund-ul socialist ‘intemeiat in 1922 si care a avut propria structura in Bucovina (in fapt, o filiala a PSD. Bund-ul socialist era condus chiar de Pistiner), Sub presedinfa sa, Bund. ula colaborat cu P.S.D. in campaniile electorale parlamentare,dar si in alegerile locale si administrative, unde s-a prezentat cu liste proprii”. A mai definut STancu, 2000, 134. Hrenciuc, 2010, 296. : Dezbaterile Adundrii Deputafilor, nr. 43, 6 aprilie 1923, p. 1121-1123, (in continuare DAD). 1, Hrenciue, 2013, 216. Schaary, 2006, 180, ee. | ITACTA HISTORIAE JUDAEORUM ROMANIAE | W016 Stupia ki flnotia de consilier local i functionar la Casa districtuala de Boala (de Sinatate) gl din Comtuti i deschis impoty; itician soci i, Soa manifestat des i ian social-democrat, ‘i : wisn A eS Roménia in imprint eu Gens ot se ae i’ ee De pe aceastd pozitie, ‘impreuni roviei si Constantin Cra, aco oa Ven a te Pe Sep cote th ag Sumttate cum me a Paes ae sa delimitat de Zeformismy) Pode enh ctiticat revolutionarismul Cominternului me Din 1923 ca ii, din a cdrui Comitet de ian ‘22 al executive) Internationalei Socialiste a Muncii”, Liderii Social-democrati sublini drum spre socialism”, ul comun al Internafionalei § Inserise principalele idei pol, # intervenit personal i pentru Imbunatatirea regimuie i * Cu toats opozitia sq fatii de comunisti, Tacob elor 500” cate a urmat

    You might also like