Maori GID SCRIERE CORECTA (sunt corecte formele evidensiate) SUBSTANTIVUL “Bist in imi perechi de cuvinte cum ar fi curios /curlociate, Juminos/luminozitate, serios /sertozitate, yiscos/ viscozitate, derivate cu ‘sufixul —itafe; prin analogie, Se ' creeaza formele cae weg acct Tigurociate, vigurozitate, grafozitate et. at mai recent Prom vorb deo adeviratt wepidenie Pett la moda. Astfel, inti cuvinte precuma: adaptablicat, ‘aplicabiltate, comuanicabilitate, Fntenfionaltate, periculozitate, posturltate, “promovabllitate, rimicitate, ‘tehnicitate, (acceptate in’ POON sau adrecabilate, mBraltae, legendaritat, prajitabiltate conjfictualitate, fabricteate, ‘facigabiltate, insularitate ete (neacceptate). -rezultatl generalizirii unor greseli (antleamera, pricomigdall, “ome paralelo i singular sav la plural, f'n schimba sensul eomunion ‘egle/diejlune, abstract /abstractiune, aduetle /aducfiune, bulga ‘/oulgtre, cheotoare /cheutoare, cofeina /eafeind, corvadt/corvoads, pieptan /pleptene, plunezi 7 pionezt, pantec /pantece, reincarnare ene nave; eoarde / cord, cerdace /cerdacuri, debusee /debuseurh, nivele /niveluri, chiple / chipluri, ‘fee hips eletrce /ccatrici, coper/ coperte cbpsuni / cipsune, ciresl/ eles, tunele/tuneluri, hamacusi/bamace, amalgame / -ceremoniale / -baloft/-bataturi, vrenmuti? sai cicatrcefeicatric,cearsaf/ cearceaf,colind /eolinda,corljenta/corigents cartilaj /cartilagits tobogan opogan, tumoare /tumord, voted / vodca ete. plonezit, mesada, galanton, muschetar) forme paralele cu sensuri diferite (omonime): Jere accldent, apt /capete capur, centre /centri, creleri /ereiere, curente /curenth difuzori/ ‘tfuzoare, garderoburl /garderobe, globurt/globl, meri / mere, termene /terment, alimentare Zalimentitri etc....compusi (in chimie), compusetin lingvistic®), ce rriantateafeu! pl. cafcute (in matematica) are un sens diferit in medicin&: calculi (sunt omonime) una dintre formele paralele se impune: Berbec (nu berbece), genunelt! (nu genunche), greier (nu greiere), SJoarece (nu soarec); sanda (nu sant), sarma (nu sarmalt);iinerar (nu itinerariy), persona] (au Jersonagiy), salar (nu salar), servic (nu servic) sau formele de plural: vagonete (au vagonet): remarct {au remarce); chibrituri (au chibrite), aragaze (nu aragazuri), defileuri (nu defile), hotelurl (au hotele), refrene (wa refrenuri), seminare (nu seminarii) et. . -sebstantive Tnasenline co terminayie feminin’. Alatari de rard, mostenit din ating, avem din siava: op, slugd,ticd,vlddied, vod si nume de persoane: Costea, Mircea, Daiila ete. ; cuvinte turcesti: aga ~ ((masculin) aga (feminin), besleagai (masculin), capuchehaie (feminin), payd (masculin), cdlduzd (feminin), caraula (feminin). ~Cuvintele imprumutate:fldes (m.}~ plural fildesi; ghiudon/ghiudemghiedenurt/ghiudemurt i pluralul ghiudeni, cles (sl.) masculin la plural clest, Neliaed -Treceri de la masculin la neutru cu sens diferit: ghict /ghiduri, ochi /ochiuri, Troe de a ma : ghizt /ghiduri, ochi / ochiuri, porumb (plant’, paste) - Plural pum porumburt (lan, semindtrd, pulsrt fanimal) si pulyoare(perie), samurt (animal), ~ termeni noi, mai i noi, mai ales tehnici, Normele actuale recomanda forma de neutru pentru carburatoare, ‘generatoare, vagonete si douk fc i Sipeatoarewagoete Gout forme pent robinete robin balotrt bal tracistoare/ transistor, Pein ie < ula cu uri, acceptats, dar de aici incepe concurenga Intre cele Goud desinente (v. tunele /tuneluri cm defilee / defileur, ghisee / z h ‘ghiseuri, chibri i, transplantur, implante /implantur ete a chibrituri, burghie / burghiuri, hotele /hoteluri, transplante / / Scanned with CamScanner-Din italiand avem neutre cu singularul in i i ~iu, plural -it: acvariu, consittu, principiu, sanatoriu, servicit sigiti, solariu etc. Unele, devenite populate, isi pierdfinala si aver astel inventay,itinerar,oran, seminar -O situatie aparte o prezinta cuvintele formate cu sufixul fran} i i xt ifuzesc ~agé si italienesc -aggio. Multe cuvinte au clout cu dout forme paral: cura)-cxragi, eardla-cartagha “nce din urna 0 menfinut forma cezk: bagajs cura), etaj, garaj, menaj, mesaj, peisaj, santaj, soma, viraj, votaj etc, dar se zice: arpegiu, cortegiu, florilegits, omagiu, ravagiu, sacritegiu. La cuvintele adaglu, sufragiu, -agiu nu este sufix. ~altemanja -a ald, -ealt: sandala-sanda, pardosealit-pardosea, podeala-podea, a, , -eald 3 ‘-podea, propteala-proptea, vopseild-vopsea, zabreuld-zabren sae wrupol paratel -21c/-ea brewela-breten, curameli-cardmmen, Planet Slanea, fastanelt-fustanea, jartelé/jartierd -jartea, santinelé-santinea, sardel-sardea, curma-curmalA, ‘manta-mantalé ete. : -unide apar pronunfiri cu -i ele sunt simfite ca vulgare: alimentara-alimentdri (magazin), bard-bari, chitanya- ‘hitting, ciocolaténciocolit, inghefatcninghefiii, commi-comumi, cravaticcravi, fabricd-fbrici, paradlix pardzi, salata-saléfi, uzind-uzini. ~Cele mai discutate dintre desinenfele de plural sunt ale substantivelor neutre in -e gi -uri, care creeaza si diferenfe de valorilexicale (omonime): coarne-cornurt coral), rapoarte-raporturt, gheme-ghemurt (a tenis), coate-coturt (cof) minute-mlnuturi (preperat culinat), clubuce-ciubucuri, glivece (de-lori)- ghiveciuri. Unele variante pot fi limitate la anumite expresi: sfarst-sférsitur, dar este admis si pluralul sfarsite in locutiunea adverbiall pe sfarsite; obicei-obiceiuri si obiceie este tolerats, pentra rima, in proverbul Cite bordeie, atétea obiceie. Avem substantive cu pluralul corect in -e: blesteme, burghie, cotefe, ghisee, refrene, gheme,si pluralul corect in -uri: adaosuri, albusuri, cabluri, chibrituri, defileuri, hoteluri, sireturi, friguri, piepturi, timpuri Variantele se deosebesc mai mult atunci cAnd intervin gi altemante fonetice: aerodrom - aerodromuri(nu acrodroame), ibric-ibrice, mormant-morminte, rod-roade, simbol-simbolurt (au simboale). -La genul masculin, alternanga 2/ este limitatd la unele cuvinte vechi precum: grumaz-grumaji, obraz-obrajl, ménz-ménji, praz-praji, nefiind admisé la neologisme; deci se spune corect: burghez-burghezi, ‘matroz-matrod, diez-diezi,\a fel: cercheck, francedi, chinec, engled, olandeci etc. ~Altemanfa s/t se produce la substantive neologice feminine numai cénd pluralul este in~i: cased-p. cdgt, bascd-basti, berets” (si nu la bascd-basce ,persoans"), mased-mudstt si, in mod exceptional, la molusca- ‘moluste, dar nu apare la neologisme cu nume de popoare: basc-basci, etrusc-etrusci. -alternanta /i semivocalic: copil-copit, cal-cai, vitel-vifel, dar ea a cuprins si neologismul colonel-colonet sau adjectivele substantivizete sdttul-sdtui, gol-goi, chel-chel, exceptie fudul-fudul. -La genul feminin slternanya a/@ accentuate, corelatd cu pl.in~i sau -wri: desaga-desagi, fraga-fragi, vacd- yack. Se spune corect: albii, aripl, aschit, lacrimi, margin, pijanit, prastit{nu dlbit, dripi, dschitete., cum smpdinil), fabrict (au fabrici), medalit (nu medatit), stagt (nu stati), de fapt era corect odati), companii (nu cor Mécdri sinu flacdri, pasar si nu pasar, prapdstl si nu prapasti, strichinl si mu strachini, vrdbl, nu dar fl 7 vrabii. gari-gérri, marcd-mérel, brigadd-brigdzl,. talangd-taldngi (nu taldng!), baracéi-barici, cazarmi- cazitrmitay béreici, edtzarmi) FS ST STORE Sef, WOW alan Ge Verdt=vene) $F Tar atjecivele SubstantvizaTe sfinta-sfinte, tandrd-tinere, vandté-vinete. ~ la substantivele compuse cu suf. fog si -agog sunt corecte femininele fart altemanyt: biofogd, pedagogd, astrologé, epidemiologa, filotogd, speologé, meteorologé. -substantive neutre care privese alternanfele vocalice corelate cu pluralul ine: foraibcir-foraibiire, ivdr- ivdre, simptom-simptome, oxiton-oxitone, nu foraibere, ivere, simptoame etc., $i este corecti flexiunea cu alternangi la alte cuvinte: sindrom-sindroame, oximeron-aximoroane, cotidian-cotidiene, lighean-lighene $i lgheane, geamdt-gemete, fipdt-fipete etc. a Scanned with CamScanner-Altemanyele fonetice pot servi si ele la diferentieri lexicale: de exem ila” ; netic fer fe exemplu, masa ,mobilA” - pl. mese si mase Cmultime, cantitate”), banda - bande (,grupuri”)- benzt (,f%sii"), dard (calendaristic8) ~ date, dafi,oara”), vard (,verisoar’”) - pl. vere si veri (anotimp), sdoaldt cu pl. bol? si Boute in expresia a Baga in Boale; a fel roatt cu pl, rope $i roate in expresiite w baa befe in roate, a merge ca pe roate. in mod cu totul nejustificat unii vorbitori aplicd diferenticrea si Ia omonimele pand: pluralul corect este pene i ‘nu numai de la pand (de paste), ci si de la pand (la automobil), si nu pane. Alteori, variantele cu anumite allemanje Sunt admise cu restrict contextuale: larurd are pluralul curent laturi, dat varianta laturi este corevta ih inbindri oa fr laturi, pe de letturi. -Sunt putine substantivele care au forme neregulate de plural: m. - om-oameni (odinioar& am avut si oaspe- oaspeft, pentru care limba actuald a ales singularul refticut caspete, nu si oaspdit); f - nord-nurorl, sori surori; n. - cap ,parte a corpului” are pl. eapete; cu sensul de ,promontoriu” are pl. capuri, iar cu sensul conducdtor” are pl. regulat capi. + brdu are pluralele regulate, diférengiate semantic, bréle ,cingatoare, parte a corpului, omament, st”, si brdurt dans”; grdu are, de asemenea, pluralele regulate, diferengiate semantic, grdie lan”, grduri ,sort’ iar gine ‘este pluralia tantum, cu sensul de cereale”, frdu are pluralul regulat frdie iar frane este pluralul lui -Referitor la categoria gramaticald a numarului, realizatA prin opozifia singular-plural, majoritatea substantivelor au ambele numere. Existd ins& si substantive defective de numar sau cu preferint pentru unul sau altul (,singularia tantum” sau ,pluralia tantum”) si substantive invariabile de tipul educatoare, muncitoare, codice, indice (,index”), pantece, prenume, arici, ochi, pui, tel et. -Singularia tantum include mai ales substantive care denumesc materia: aur, cositor, miere, cappuccino, sdnge, nea, unt, vatd, cimbru, cdnepa, mazare, fasole ete.; substantive abstracte: cinste, curay, lene, desteplaciune, legalitate, noblefe, zgdrcenie, sete, foame, rusine, chibzuinfa, placebo etc. Abstractele negative au plural Tntr-o msuri mai mare decit corespondentele pozitive: dreptate-nedreptate- nedreptiti, legalitate-ilegalitate-ilegalitati, prudenta-imprudenja-imprudente etc; -substantive care apar numai in unele locujiuni si expresii fixe: berbeleacul (,a se da de-a berbeleacul”), foférlica (,a duce/a umbla cu fofirlica”), habar (,a avea habar”), iama (,,a.da ama”), pofida (,,in pofida), ‘toptanul (,cu toptanul), valma (,,de-a valma), vileag (,a da in vileag"’) etc; nume de persoane masculine: bade, neicd, taicd, vod -Si pluralia tantum include nume de materie: calfi, confet, taiefei /taifei, cuisoare (condiment) etc.; nume de obiecte care reprezint& o pluralitate de elemente: anale, aplauze, coclauri, graffiti, maruntaie, moravuri, nazuri, nuri, represalii,zori etc. Tot aici intra $i uni termeni latinesti cu forma de neutra plural folosiji mai ales in publicistict: addenda, marginalia, miscellanea etc. de la care se formeazi uneori, gresit, singulare feminine tao miscellanea, aeldenilei weane de obieete Torinate din dowd pany idemtice: btuge, cloarecl, ghilimele, ijari, nddragi, ochelari (unele isi creeazi o forma de singular: pantalon este admis la singular in limba literard, dar blug sau ochelar nu), ____--Dincola de repartifia stilisticd.a substantivelor defective de numtr-intr-un-anumit registra, se-remarcd- rumitare singurimpane eardul dup iets, la purl: Jumndnare(intre carsamp) ane tips, dar 0 jumdtate admite ambelefeluri de acord: Ojumitate (dintre cursany) a/ au lipst iar acordul formal este Singurul corect cénd se subliniai valoarea substantivald a lu jumndiale: O jumatate (dinte ef) a mers mat departe, cealaltd s-a oprit. Numeral distributiv exprimi repartizarea gi gruparéa obiectelor in grupuri egale numeric. Acest numeral Festructura unei locufiuni formate intotdeauna din adverbul cdte si un numeral cardinal propriu-zis (neor! repetat: cate una) / una) edte unula), edte dot /doi edte dot ete. Valoarea numeralutai Gistributiv poate fi adjectival sau substantvala, Stucturi distributive se pot realiza si cu un numeral fracfionar. cate o cincime, cdte 0 jumitate, cdite um sfert etc. “Numeratul adverbial (de repetare) este tntotdeauna un grup de cuvinte cu earacter de locusiune, Getovmind aceleasi pil de vorbire ca adverbul (un verb, un adjecti sau un alt adverb) si este format din Combinatia numeral cardinal sau ordinal si substantivele datd si oard: 0 datd, prima data, de dows ort, @ dona oar, de-trel orl, a treia oard ete. “Nameralul corespunzitor lui nu este o data ,o singuré dati”: ined 0 dat, o data in plus, 0 data pentru totdeauna; O dati publicata, nu se mai poate face nintic. care in latina eran numerale adverbiale, se folosesc in limba romané cu sensuri intucdiva diferte $n contexte speciale, de aceea nu pot fi considerate sinonime ene dowd ori, detrei ori. Pentru indicarea repetirii unui pasaj iterar sau muzica, de exemplu, bis are valoare adverbial, semnificand ,incd o dati” (nu ,de dou ori”, conform etimologiei). De aici si verbul a bisa Bis, ca $i ter} pot intinit, insotind un numeral cardinal, in indiearea unor obiecte (exemplar, pagiai, ‘case ete.): nr. 10 bis, 10 tert, eu valoare adjectivali. ‘Nameralul nultiplicatiy ara cresterea prin inmulfire a unei cantitifi numerice, Este un derivat ‘arasintetc, format de la numeral cardinal proprizis simplu (2-8, 10,100, 000) cu prefinal tem.) st Tifxul partiipial -it indi, incect nsutt ete. Indoit iinet a sinonime neologice dublu,triplu, iar n Timbajl sinjfic se pot intdln si cvadruplu,cvintupla, sextuplu, in imbajul sporti adjectivul dublu s-a substantivizat in dublu mixt, dublu fete, dublu baiefi. Neologismele bis si tery, ative seamin’ ca form’ cu adjectivele partioipiale se comporté-ca-acestea;iarcand— Getermind un verb capata valoare adverbiald, Cu aceasté valoare adverbialé multiplicativele de tipul indoit, ‘ntreit pot fi sinonime cu numeralele adverbiale de dowd ori, de trei ori (mat mult, iax numeralele : tmultiplieative indoit, dublu,tntreit/triplu pot fi sinonime uneori cu participle dublat,triplar et. Suerte ordinal xi pin ae ones wot elemente ale unei seri, “Pentru un exist trei numerale ordinale sinonime intre ele: intdi(ul), (cel) dint si prim(ul). Te numerateordinale, eu exceptiasinonimetorneologice de la dot ite, respectv ede eee de la numeralul cardinal propriuzis + articolul posesiv al + numeralul cardinal + articotul enclitic -le + ~ particula @ (al doilea, al treizecilea) pentru masculin si neutru; pentra feminin artic i numeralul cardinal + articolul enclitic a (a dowa, a treizecea). Tees Scanned with CamScanner