GRID GRAMATICA Semnele de ortografie (2+ 4) ai ‘ 4, Apostroful 2. Cratima (exceptand 3 situafi, cand este semn de punctuafie) ~in repetifit: Ganduri-ganduri treceau prin cugetul lui Danii... siuri-irur.. f -intre dou numerale, pentru a arta aproximatia numerica: doull-trei minute -pentru a indica limite: $oseaua Bucuresti + Ploiesti ‘americano-sud-coreean ; in rest este $. Linia de pauzd[ —] este semn ortografie in cuvinie supracompus semn de punctuafie 4 Bara obici{/ J este smn ortografic in unt de miu stu prescurtri: km/h sau kilometers, cel ‘in rest este semn de punctuatie 5. Punctulf .] este semn ortografic in abrevieri. O.N.U.; ete, ian, id. ; im rest este semn de ptinctuagie <, 6. Virgula[ , ] este semn ortografic in strueturi unitare: * aw + Gninteriorul unor locufiuni adverbiale cu structuri simietrici)! Gu chiti; cu vai; de birie, de ru, + © Gantre interjecji sau cuvinte care se repettidentic sau cu uncle modifica; in aceste situafii, vingu poate fi inlocuiti de eratim):-boe, boc/boc-boe; ioe, cioc/cigc-cioe; doar, doar/doar-doar; fo foartelfoarte-foarte. -singur,singureVsingur-singurel; ce, lacetifow/neet-ncetisor \- ~in rest este semin de punctuatie te Semnele de punctuafie: Simple: . - ?!.:-/: Pdubié! ae % \FONETICA Alfabetul: 31 de ltere: a & &, b, od, f, 81,4, ky, m,n, 0,7, 41,55, hth Vi, HY, Z = Treilitere pot fi semne grafice(se soriu, dar nu se pronunfa): fn grupurile ch, gh gi é Z c@id nu sunt vocale in grupurile ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi. yp . - Transoriere fonetict: & (ce, ci), & (ge, gi), k'(che, chi), rate hi) chem[k’em] “" ‘cheama{k’ama]" " “Cer(8er] ceart[tard] ".gem[Bem] _ geanta[gantal Gheorghe[e’org’e]’ _ George[gorge] eo | )oiftong~o vocals gio semivozala in acceasi silaba: via-{8,ceai[éai], tka spus ete. = ascendent(suitot) = semivocald + vocali (iar-n8) *+ descendent(coboritor) = vocals + semivocal (eu) I . Triftong =o vocala si'dou’ semivocale in acéeasi silaba: Hiat = doua vocale in silabe aldturate: fit Etapele analizei fonetic d-cf, e-cura-tice, a avut etc, 1, se desparte cuvéntul in silabe geam-giu 2. se inarcheazi vocala fiectiei silabe geam-giu | 3,_se stabilesc semivocalele, consoanele, semnele grafice eto, _¢ = semn grafic, u =semivocali, gm,g= i ‘consoane + Obs. 1+ intro silaba care are doi i, primul este vocal gi al doilea este semivocala: co-pi, fii, eu ma sfiii, eu mun-ci etc, 2- daca al doilea / este articol hotirat, atunci el devine vocala, iar ‘primul i este semivocala sau semn fii, (onoare) mun-cifete. i ; a Scanned with CamScannerFocus valori fonetice _ -litera ¢ poate avea 5 valori fonetice: Local: lem-ne, pe-ri-col, vre-me ete. y | 2semivocalé: — tea-ma, leoar-c&, plea-ci ete. * 3.semn grafic: (in grupurile ce, ge, che, ghe cind e nu este: vocal ): chea-ma[k’ami], ghea-sa[g’afti], Gheor-ghi-f3[g’org"ifa] etc. 4, i semivocalic: (in silaba ea): eafia], i-de-ea{ideia], cre-ea-28{creiaza] etc, / 5.difiongul ie: eufieu}, elliell eifiei), elefiele), eramfieram|, eraifierai], era[iera], eratifierati],eraufierau), fie], estifiesti], este[ieste) -literai poate avea. 4 valori fonetice: 5 , “ 1=vocala ~ min-te, cin-stit, vi-oa-ra ete. < . 2=semivocali - pia-tra, vul-poi, tei, co-pii, co-pi-ii(aici ultimul / este articol si este vocal) 3esemn grafic - (in grupurile ci,gi,chi,ghi cand inu este vocal): reci,ciot, ghiozdan, vechi, unchi ete, _ 4-i scurt ~ (céind nu este vocals $i nici semivocald, deoarece este desparfit de vocala prin una sau mai “5 ‘multe consoane): por, ori-cum, mosi, pe-reli ow-meni, porary ete litera 9 poate avea 3 valori fonetice: 7 L.vocala: poi, m oh : 2.semivocala: poa-te, roa-t, soar-t& etc. 5 3.u semivocalic (in silaba oa): 03-meni{uameni], vi-o2-ralvivard] 2 Den | stitera u poate avea 2 valori fonetice: L.vocala: mun-c4, dur, tu-tun, iu-te etc: 3 : 2,semivocala: leu, nou, fiu, r4u, geam-giu etc, “literele a, &, , fan o singurk Valoare netic’: vocal: 2-0, fin-t-ni i-etlefe, itera neste semn grafic fn grupurile che, chi, ge, gh, wh e = litera x xgz -(extvocalé) 5 1x05. -extconsoand(excelent, exceptie, expedia etc.) -x in interiorul cuvantului(ausiliat, elixir) ~x la inceput de cuvant(xenon, xilofon etc.) -x in interiorul cuvantului(taxi, maxim, asfixia) __-ex-vocala(vezi exemplele de mai jos) = ‘auxiliar ace z exacerba(a intensifica, a exagera) elixir exagera : | | | exact execrabil(dezgustator) ' | | exalaca emana) : exeget(specialist care interpreteaz’, explicé texte) exalia : exigent ! | | examen i‘ exiguu(exact) cexantematic(tifos) exitpoll exaspera i exitus(moarte) executa . exod exempiu + derivate exonera(a scuti de odatorie) + derivate exerci 7 -exorbitant{peste limita normalérexeesiy}—————}— exercifia exorcizare Sf. SSSR ETEEETT SHEP exoteric(accesibit tuturcr) eee exil i exuberant (foarte vioi, expansiv) exista(coexista, inexistent ete.) € exotic i exulia(a radia de bucurie) : ea Scanned with CamScannerFocus silaba DOOM = Despirtirea in silane ‘Daca intre douk vocale (semivocale) se gasese 1, 2.3 sau 4 consoane, despirtirea in silabe se face astfe= mul-te, par-te. pas 3.vecev: cin-ste, pen-tru, com-plot 4.ve-eeey: con-struc-tor, ab-stract Excepfiit i-Consoanele b, ¢, d, f g, h, p; tv, urmate de I sau r nu se despart: gre-bla, f-bra, bu-eld, a-er’, Co-dlea, ca-dru, a-fla, efront, a-glo-me-rat, ne-gru, pe-hli-van, cu-pla, - cuepra, a-tlet,pia- tr, do-vleac, co-vrig _2. Urmitoarele grupuri se despart intre a doua si a treia consoanz: Ypt(sculp-tor), mpt(somp-tu-os), nes(line-sii), net(punc-taj), nef(func-fi-e), ndv(send-vis), ret(arc-tic), rf{jert-£8), stm(ast-ma-tic) 3.Cuvintele compuse se despart in functie de elementele componente: drept-unghi, alt-ce-va, unt-de-lemn, nici-o-da-t8, ori-un-de, bu-ni-sta-re, port-a-vi-on 4,Cuvintele derivate sau compuse se pot despiirji in functie de prefix si de unele sufixe, sau dupa regulile de mai sus: in-e-gal (i-ne-gal), dez-o-bis-nu-it (de-zo-big-nu-it), drep-tunghi(drept-unghi), sa-vant-lac(sa-van-tlc), varst-nic, pust-nic, stalp-nic a-bo-ri-gen, a-bro-ga, a-brupt, a-di-a-cent, ab-stract, a-dop-ta, ban-cru-t4, o-biect, su-biect, pros-pect, fin-tr-o, din-tr-un Wot: -vocalele in hiat se despart: fivin-f8, ale-e, ge-o-gra-fi-e hhuzur, murdar, pilaf, talaz taraf; tavan eto; unele sunt foarte usor de recunoscut, datoritié vocatet finale accentuate -a (sau a diftongului ea, cu -a accentuat): acadea, baclava, balama, basma, boccea, caféa, catifea, cazma, cherestea, chiftea, cismea, ciulama, dambla, dandana, dugumea, haimana, halva,lichea, Iulea, ‘macara, manea, mucava, musaca, musema, sarme, sft, sandrams, ara, telemea, trfanda, zeflemes, zor cmaghiari: a biti, belsug, a (se) bizui, a cheltui, chin, chip, chipés, fieristriu, gand, a ingadui, ‘méstesug, neam, Oras; rivas, a tam&dui, tobi, urias, vames,'viclean. “ 2reacl: a agonisi, arvund, buzunar, cort, flamura, folos, omida, prisos, proaspst, sto, tacticos, Categorii semantic: —Sinonimele sunt cuvinte-cu forma diferité si infeles apropiat ——— -lexicale: a fugi~ a alerga, a goni; A ~frazeologice: a fugi = a spila putin, a o lua Ja s&natoasa. ~contextuale(cu sensul din context). Antonimele sunt cuvinte cu forma diferita si infeles total opus. 8 Scanned with CamScannerclexicale: zgarcit /damnic; -frazeologice: zearcit /inima larga ~derivate de la aceeasi ridiicini: legal ilegal; ~ Paronimele sunt ‘cuvinte aseméndtoare ca forma (difera printr-un sunet sau doua) si diferite ca infeles. campanie-companie eminent-iminent miner-minier anual-anuar —Omonimete sunt cuvinte'cu-formiridenticx si-tnfelestota-diferit-Ele pot fi — ———oniealetotsle (aceoasi forma sia plural) lowlei, bene® bnat -parfiale (plural diferit): com-coamne-comuri -lexico-gramaticale:-cuvinte cu forme identice, dar piri de vorbire diferite: Am o hain nou’. Nou nu ne plaé cfeii. Am Iuat un nou. 7 ~morfologice: -sunt forme identice ale unor cuvinte aparjindnd unor parti de vorbire diferite: Se uit8 pe cer. li cer niste bani, -cerl (substantiv); cer2 (verb) leslexitale (numite si propriu-zise) sunt cuvinte care apartin aceleiasi clase lexico- + gramaticale, adic& pot fi substantive, verbe, adjective, in cacral lor se deosebese: 4) omonime totale (identitatea planului expresiei acopeta toate formele paradigm), ‘© arie-arii=,,loc special unde se treiera cerealele”; ‘= ,misura unei suprafefe(exprimatd ia valori numerice)”; -somporitie muzicali vocals”; = ,tinitate monetard si moneda egal cu ao suta parte dintr-un leu”; ban-bani = ,guyemator al unei regiuni de granifa”; bane -bancuri = ,gluma, anecdota”; bane-bancuri = ,.mas4 special amenajati péntru efectuarea de Iucrari manuale”; banc-bancuri = ,aglomerare de pesti marini”; bbanci-binci = ,scaun lung pentru doul sau mai multe pérsoane”; z bancd-binci =, ,instituyie financiara care opereaza plati”; + boem-boemi = ,persoani care face parte din populafia de baz a Boemiei” ‘boem-boemi = ,persoant care duce o viajé dezorganizati”; broasca-broaste = ,,incuietoare”; broasc’-broaste = ,,animal batracian”; ciocan-ciocane = ,pahirel in forma de sticlufa cu gétul strimt si lung din care se bea 0 bautur& alcoolic& (cinzeaca)”, ft ciocan-ciocane = ,,unealti formati dintr-un corp de metal, de lemn sau de cauciue ai = ,,distanjd parcurs4 regulat de un vehicul pe acelasi itinerar”; dispozitiv de prindere a animalelor silbatice”; »egimn alimentar special recomandat in caz de boala”, cursi-curse Jac-lacuri Jac-lacuri = ,preparat lichid obfinut prin dizotvarea fntr-un solvent volatil a unorrsini”; Jami-lame = ,mamifer rumegitor din America de Sud, asemAnitor ou climila, dar fér% cocoass, dar care, domesticitfiind, este folosit ca animal de povara; + lami-lame = ,plac& subfire de metal sau de sticl, cu diverse intrebuintar? ‘+ lewlei %,,unitate a sistemului monetar din Romania si Republica Moldova, egal cu o suta de bani”; + lew-lei = mnanitféttamivor de talie mare din-familia-felinelor"; '—lilige-lilieci =. animal mamifer insectivor, asemandtor cu soarecele,cu aripi-adaptate la-zbor”s ‘+ liliae-iieei = ,arbustinalt cu flori plicut mirositoare”; + pand-pene = ,oprire accidental a funcfiondrii unei magini, a unlit * pand-pene = \:(la'pstiri) formajie comoasa cu puf, 7 © pili-palesc =, a lovi pe cineva”; Pili-paleso ~ (despre frunze) a incepe s& ingilbeneasca”, i... pluta-plute = ,ambarcafiune usoard, plutitoare, construitt din trunchitiri de copac”; pluti-plute = specie de plop ale cirui ramuri cresc aproape de la baza trunchiului”, Scanned with CamScannermoneda de metal sau hartie valordnd 20 de lei"; »ficcare dintre cele dow’ puncte situate la capetele axei de rotajie a pamntului”; polifé-polite = ,suport de scandura, fixat orizontal pe un perete, sau intr-un dulap”, polifd-polife = (in sistemul financiar) act prin care debitorul este obligat, la ordinul creditorului, si _- plateascd beneficiarului o sumé de bani”; port-porturi = ,,complex tehnic amenajat pe malul unei ape navigabile”; port-porturi = ,imbricdminte folosita la anumite ocazii sau in viafa de toate zilele”; razboi-r’zboaie = conflict armat intre dou grupiri, intre dou’ state”, rizboi-rizboaie = ,,masin de fesut”; sut-suturi = ,loviturd dat’ cu piciorul”, sut-suturi = , durata unei zile de munca in mind”; »pachet de hartie cuprinzdnd un anumit numér de coli”; . .clasament al preferinfelor pentru spectacole, actori, muzic& etc.”; spiesé de sah”; * ‘urd-ture = otalul muncitorilor dintr-un schimb”; Pe val-valuri = ,masé de apa ce inainteaza prin migcari oscilatorii la suprafaja mari"; val-valuri = ,meterez.de pimént care servea in antichitate ca fortficatie militar8”. b)tumgpitrerpgntigle (cind formele paradigmatice nu mai sunt identice. sfigie de stof%, de piele ( banda de circulafie, band’ de magnetofon)”, bandi-bande = , grup de raufScatori condusi de un sef”; bar-bari = unitate de masura”; bar-baruri= ,Joc unde se vind bauturi alcoolice”; bob-boabe =, simanta”; , bob-boburi =, sanie specialé pentru concurs”; . car-cari = ,,insect& care traieste in lemn”; car-care = ,,vehicul cu patru rofi, cu tracfiune animala”; - arbore”; ,bolta albastra”; . ‘yexerescenfe la animalele rumegitoare”; jproduse de patiserie”; | arbust cu lemnul foarte tare”; arte a corpului omenesc”; / cot-coturi ,intorsatura”; oO cot-cofi = ,unitate veche de masura”; masi-mese = ,mobilier”; masi-mase = ,grup de oameni”; porumbar -porumbari = ,arbust cu fructe silbatice”; porumbar-porumbare = ,patul”; ras-rasi = ,mamifer din familia felinelor”; ras-rasuri 2 rug-rugi = rug-ruguri = ,grimad& de lemne pe care se ardeau oamenii”, somn-somni = Specie de peste”; 80 rs 0 tr fi. $§$N AN >Persoandstrimisé-oficial-cu-o-anumiti-misiune” =, srat de la suprafafa pamantului”;— timp-timpi = ,migcare”, 7 timp-timpuri = ,,vreme”, ton-toni = ,peste rapitor”, x ton-tonuri =,,sunet muzical”, Scanned with CamScannerOmonimele trebuie s aibi acelasi accent, Astfel, cuvintele: échi—ochi, vésela ~ veséla, cbpii — copii, dési (adjectiv) ~ desi (conjuncfie), lame (festturd cu fire metalice strlucitoare) — léme (lama de ras) sunt omografe (se scriu la fel), dar nu sunt omonime, Annu se confunda omonimele cu omofonele si omografele! ‘Omofonele sunt unititi lexicale care se rostesc la fel, dar se soriu diferit (s-au — saw, unsoare— un soare, nicidecum ~ nici de cum, niciodaté — nici o data, demult — —pechldet deschide etc} La fel-pronumele-ca.siverbul ia pronumele ele si-substantivul lea aceia de mult, a-1 ~ al, i-ai— ii, deodata - de o daté, umele-et-ct Let —aoeeayi— ‘Omografele sunt cuvinte care se seriu la fel, dar se rostesc diferit din cauza accentuirii (dési— dest, véi— voi, sndpi~ snopi, véseld — veséla ete. Sensul unui cuvnt in text Polisemantice (a se duce = __ péstrdnd sensul initial. Ex.: = 1a pleca; 2.a muri). -Cuvintele pot dobandi in timp sensuri noi, derivate, , , inte (la om) dinte (la fierdstrdu), gt (Ia om sau animal) — gat (Ia sticld), Arama (specie literart)— drama (sufleteasca); ropotul (cll) ~ropotul(apiauzelor), plelor (la om sau imal) — pieior (la pod, la scaun), gura (cavitate bucald) ~ gurl (la c&masS, la sobi, la pod). ‘Monosemantice (pix). -Monosemantice sunt multe cuvinte din domenit inj si al tebnicii ‘ ‘Sensul propriu sau de bazi (principal, fundamental): M& doare piciorul. Il purta pe umeri. il doare gatul, ” Sens secundar: piciorul scaunului, umerii cimisii, gatul sticlei etc. = Sensul figurat: pe-un picior de plai, pe ume Dublete lexicale diferenfiate semantic abstractie (omitere) /abstractiune (notiune, idee) cconversie (recalificare) / conversiune (schimbare) depresie (deprimare) / depresiune (relief) emisie (emitere) / emisiune(program emis) jafie(diversificare)/variatiune(pies’ muz.) frectie (masaj)/ frictiune (frecare, dezacord) posesie(definere, posedare) / posesiune (teritoriu, obiect posedat) __ Prospectie (cercétare economic) /prospectiune (cercetare geologic) funcfie - Funcfiune + pensie - pensiune concesie - concesiune stafie- stafiune fini (dau nastere fa figuri de stl), concuri/eoncureaza reflecti/reflecteazt indoaie/indoieste ordona/ordoneaza } Sontracti/contracteazi degaji/degajeazi manifesti/manifesteaza folie- folie(nebunie) ‘find - afind(ruda) direct6r- diréctor apéndice(anex’) - apendice companie- compéinie episcdp(aparat) - episcop |_—teactie=reectimme ___moz4ie(apartinstorreligii mozaice)--mozafe | obligatie -obligatiune Porfie - porfiune: » inseamna(constituie)/insemneaza(noteaza) toarni/turneaza acordi/acordeazit _ jiior(fiu) ~juniér farind- farini(impardteasé a Rusiei) mébilGur.) - mobil paste (anafurd) / Paste (sSrbitoare) pate(de ficat)/pateu(produs de patiserie) ‘vise(imagini in somn)'visuri(aspiratii) complet (judecitoresc) /compleu (vestimentar) ou Scanned with CamScannerUnitijile frazeotogice 1. locufiuni; grupuri de doutt sau mai multe cuvinte, care reprezint& o unitate de sens, si care impreund, se comporta ca o parte de vorbire: a-si duce aminte=a-si aminti, a-si da seama~a realiza - 2. expresii (au sens figurat si sunt mai expresive decat locutiunile): a nu fin apele lui, a schimba macazul; a-si aprinde paie in cap. Atentie! Avand sens figura, trebuie diferentiate de constructile identice eu sens propriu. Ex.: Maria a spilat putina. (a fugit )= expresie, sens figurat ‘Maria a spilat putina cu apa. ~sens propriu, nu constituie expresie. 3. cligee internafionale sunt sintagme cu circulafie internafionala. Unele dintre ele au la baz legende biblice sau olimpice(arca lui Noe, oul lui Columb). . ‘Expresiigncliver” 7 nod gordian = dificultate extrem de mare, greu sau imposibil de rezolvat area Iui Noe ~ combinafie de... varietate panza Penelopei - eschivare, amanare dela ceva ce nui coivine : de Ia Ana la Caiafa ~ a plimba pe cineva din loc in loc’in vederea solufionarii unei probleme care de fat "Ci se va rezolva . Ta a sespila pe maini ca Pillat din Ponta se eschiva sabia lui Damocles — pericol iminent calcdiul lui Achile— slabiciune, punct vulnerabil firul Ariadnei — salvare, fir ¢aléuzitor’: " fata morgana—miraj, iluzie patul lui Procust — constrangere oul lui Columb -solutie simpla si repida a unei probleme grele fn aparenta marul discordiei — motiv de cearta’ * Turaul Babel ~ muljime pestrifé, lueruri in haos fureile caudine — greutii, impedimente foarte mari lampa lui Diogene — cdutarea fir succes a unei utopii acarul Piun — tap ispasitor seeretul lui Polichinelle ~ secret cunoscut de toat& lumea -Expresii latin’ oh mR a priori ; neat 3) % posteriori : in urma experienfei. Antoninul li a priori: inainte de experienti, ab initio : de la inceput. ad calendas graecas : la calendele grecesti. Expresii similare: ,la Sfaintu-Asteapta”, la Pastele éailor”. ad hoc : pentru aceasta (in acest Scop). i a ad interim : provizoriu (pind una alta); ” ad libitum (ad lib.) : dup doring, dup’ placul sau, ad litteram (ad ltt) : exact pind la ultima litera, cuvént cu cuvant, De ex.; un citat ad litteram de facto : de fapt de jure : de drept. ex abrupto : deodata, brusc, Procedeu retoric, o expunere fird introducere, direct la chestiune, Festi : Ce = grosso-modo-in-linit-mari,judecind inv ansambhe ~~ ibiden (ib.) tor acolo, 7 = idem (id.): acelasi, la fel. 3 im extenso : pe larg. Formula care aratf ca o anuimit expunere a fost reprodusa in intregime. in extremis :in ultimele momente. fn ultimul moment, end nu se mai poate altfel. mea culpa : din vina mea, Astiz, formula prin care se cere scuze, autocritic’, ‘modus operandi : mod de a actiona. Astizi, folosit pentru a descrie metode ale infractorilor, “2- Scanned with CamScannermodus vivendi : mod de a tra mutatis mutandis : schimband ce este de schimbat, nolens, volens : vrind, nevrind. Exprima sentimentul necesitii, --_ nota bene (N.B.): ia aminte!, per pedes (apostolorum) : pe jos (ca apostolii), fn latina clasica, corect este pedibus . persona (non) grata : persoana (ne)agreati, “+ post factum : dupa fapta. Ulterior, dupa consumarea faptului ——post-festum-+ dupé sérbatoare- Dupitce-s-a terminat ceremonia——————————————— ——4uipee.quocineva.dreptalteineva_Confuzie intre persoane——— Tara avis : pasdre rard, Raritate, lucru rer, sine die : fara termen, niciodatd, sine qua non (3.q.n.) : fra de care mu se poate, status quo : fn starea in care este, sui generis : in felul su, Un fel deosebit, tabula rasa : a nimici totul, a trece cu buretele peste tot ce s-a petrecut, Pleonasmul “semantic -etica si morala, schimb reciproc, greu si dificil, conducere managerial, indoieste in doudi, a revenit din ‘ou, conviefuiesc impreund, coexistd impreund: aniversarea a doutizeci de ani, tricicletd cu trei rofi ete. -etimologic " Ex: -mujdei de usturoi= must de ai ( ‘ ; Fairplay, fast-food, feedback, finig, fimess, flash, f8nt, forfait : os : Hacker, hamburger, happy-end, hard, hardware, high fidelity, hippy, hobby, homeless, horror, hotdog = (C) Imbroglio, intermezzo, inch, Jeep, job, jogging Kaizer, ketchup, kibbutz killer, kilowatt, kitsch, kiwi, know-how Be ‘Lady, laptop leasing, lider, tink, lve, living-room, Jobb loess ‘Make-up, malpraxis, management, marijuana, st tt mts mot-é-mot, mouse idfoutput, outsider “ Paparazzi, petalty/penaltit pick-up, pictorial, pizza, play-back, player, poctt/poker, printare, puzzle Quiproquo Cc Rating, recordmen, rendez-vous, rock-and-roll, fugbi/figby, rummy © - . Sandvici/sendvis, science-fiction, scotch, scrabble, seif, service, sex-appeal, shopping, show-room, single, site, skinhead, software, spicher, spray, staff, stand-by, statu-quo, stewardesé, striptease, summit ‘Talk-show, tenismen, téte-d-téte, thriller, timing, training, topless, trend, tsunami, tweeter, twist ‘Underground Vizavi, voucher —GWATEREFAVveeKend, Wester, whisky — SEAEPyochin Scanned with CamScanner— Horeau—borezean————s Israel —israelian,evreu Focus nume de locuitori “Abrud —abrudean Africa Central -centrafrican ‘Afganistan ~afgan Africa de Sud -sud-african ‘Alba-Tulia ~albaiulian [ny | America de Nord —nord-american——_________} Armenia ~armean Andorra ~andorran Arad ~arddean Afges —argesean Ei ‘Baia Mare —baimirean Berlin —berlinez. Bistrita-Nasaud —nasaudean “Bordeaux -bordelez ‘Buhusi —buhusean Bosnia —bosniac Bruxelles —bruxellez Buhusi—bubusean Cairo —cairot Cluj—clujean Coasta de Fildes —ivorian Constantinopol —constantinopolitan Costa Rica — costarican Croatia — croat Danemarca ~danez Dolj -doljean sobeta-Tumu-Severin -severinean ‘slticeni — falticenean Fagiras —figirigean Gura Humorului —humorean Genova —genover, Guineea ~guineean Geneva —genevez Hajee—hategan ‘Taponia —japonez,nipon Siujian Kosovo. bn Lugoj —lugojean | Macedonia™=macetonea —————|~ | Madsgasear—malgag ———————- ‘Madrid -madrilen Matta -maltez Mangalia -mangaliot Milano- milanez, Mongol mongol \evioscomm=moscomny ‘Nowa Zeeland -neozeelandez Oradea -oridean 5 Orsova -orsovean Pascani -psctinean Piatra-Neamf-pietrean © Polonia —polonez Predeal -predelean Ramnicul Sarat -ramnicean Ramnicu-Valcea -valeean Roman -romagcan Rosiorii de Vede -rosiorean ‘San Marino -sanmarinez Satu- Mare — sitmarean Severin - severinean Sinaia -sindian lobozia -slobozéant tela 1889) pansgorae ‘Targu-Jiu -targujian” ‘Targu-Neam} —nemyean ‘Targu-Mures -targumuresean Tecuci -tecuces ‘Tumu-Magurele -tumean a ‘Ungaria ~ungur,maghiar | Venezuela ~venezuelean ‘Yemen -yemenit Zimbabwe -zimbabwian Scanned with CamScannerFocus NUME DE PERSONALITATI Roménesti: Ton Agérbiceanu scriitor Vasile Alecsandri -scritor Cezar Bolliac -scritor ea 4 Constantin Brancusi -sculptor George Cosbuc -poet Ovid Densusianu-lingvist Gala Galaction -seritor (pronunjat: Densusanu) Bogdan-Petriceicu Hasdeu -scriitor (pronunfat: Hasdeu) Jon Heliade Radulescu (Eliade ~seritor 7 Mihail Kogdlniceanu -om politic Dimi Lipatti pianist i 5 Samuel Micu-Klein ~istori Constantin Nottara actor Anton Pann -scriitor Alexandru Philippide —lingvist Ton Pillat-post Alecu Russo —seriitor . fase Anghel Saligny—inginer Lucia Sturdza-Bulandra —actrifa Gheorghe Tattarescu-pictor Cicerone Thendorescu -scritor Nicolae Tonitza-pictor Tuliu Zanne-fotctorist Stritine ~ Scriitori: - Compozitori: Baudelaire Beethoven Keats Bach Shakespeare Strauss). Schopenhauer Mozatt: Villon Wagner, Hemingway Rabelais ~Pietori: Renoir Van Gogh: Picasso Cezanne, , Cervantes Gauguin Stendhal Michelangelo ABREVIERI ddl =domaul lui =domnutui dlor =domnilor dna =doamna dnei =doamnei dra =domnisoara dreidomnigoarei dv. dvs, d-voastré=dumneavoastri d-ei =dumneaei dlor=dumnealor s 8 lui =dumnealui & t d-sa =dumneasa - : d-sale =dumisale dta=dumneata y+ £ dale =dumitale D-Lor =Domniile Lor ; D-Sa=Domnia Sa D-Sale D-Ta Dy.,Dvs.=Domnia Voastra Scanned with CamScannerFocus - Scrierea cu liter’ mare 1. cu majusculi la fiecare termen: -numele compuse ale personajelor de basm se scriu cu majuscule si cu eratima: Barba-Albastrd, . Frumos, Mama-Padurit, Sfarma-Piatra, Alba-ca-Zipada, Rosu-fmpiirat ~numiele compuse eu titulaturd ale personajelor istorice gi de basm se seriu cu majuscule si cu cratima nmi titniatrrn urnreana AiePasa, Negri Voda Wihar-Vo1eved, Vérae=Imparal (dar pasa Hassan, — vodd Stefan, voievodul Mihai, imptiratul Verde) ~ numele compuse de locuri si de localitifi se scriu fird cratim’ (Baia Mare, Curtea de Arges, Piatra Craiului, Cheile Bicazului, Trei Brazi etc.), eu exceptia celor compuse din dou substantive in N/Ac, care se scriu cu cratima: Piatra-Olt, Térgu-Jiu, Govora-Bai, Cluj-Napoca, Domnesti-Sat, Bucuresti-Nord, Bistrija-Nasiiud etc. ~Se seriu cu litere mari si alte realitii cu caractor religios, ca Sfanta Scripturd, Sféntul Mormdnt, Sféntul _ Munte, iar in textele bisericesti si alte substantive (Atotstiutorul, Dommul nostru Isus Hristos, Parinte), (Cites rome i ajctiee pronominal efeitos Dames Hrisos (ie rugim Tie, umne; mare mila Ta). -se sorie cu liter& micé, de regula, sintagma fdrile romaine. ~ astri $i constelafii: Cornul-Caprei, Marte, Saturn, Ursa-Mare, inclusiv Luna, Pémantul, Soarele in terminologia astronomici, - marile epoci istorice (chiar dacd nu reprezinti evenimente) si evenimentele istorice majore (Antichitatea, ~ Evul Mediu, Renasterea; Comuna (din Paris), Unirea Principatelor), inclusiv razboaiele de anvergur (Primul Razboi Mondial, al Doilea Réizboi Mondial) sau caré au un nume unic (Razboiul celor Dowd Roze, Rézboiul de Independenté, Rézboiul de Secesiune, Razboiul de Treizect de Ani, Razboiul de 100 de Ani) - manifestiri stiinfifice, culturale, artistice, politice (Conferinga National a Partidului X); ~ sirbitori laice (nationale si internafionale) sau religioase (indiferent de cult) Anul Nou, Criiciun(ul), | Decembrie, Indltarea, Intai Mai, Inviere(a), Paste(le), Schimbarea la Faya; ~ institutti (dministratia Previdentiald, Avocatul Poporului, Camera Deputatilor, Cancelaria Prinului- Ministra, Editura Univers Enciclopedic, Facultarea de Litere, Guvernul Romani, Insttutul de Lingvistica, “Ministerul Afacerilor Externe, Organizajia Nasiunilor Unite, Parlamentul Romdniéi, Sfantul Scaun _ “Naticanul”, Tearrul Nayional, Univrea Artistilr Plastic, inclusivc&nd sant flositeeliptic:admiterea la Politehnicd student la Litere; seeretar de stat la Externe, idiri publice si monumente (Arcul de Triumf, Casa Academiei, Palatul Parlamentuly), sili (Rapsodia), mijloace de transport (Orient Expres, Titanicul) Se seriu cu litere mici denumirile neoficiale ale instituiilor (guvernul romén, guvernele statelor membre ale UB) i numele domenilor la care se referd o functie (ministru de externe), insd in documentele oficiale, ‘mimele complete de funcfi se seriu cu itere mari: Contrasemneaza: Ministrul Afacerilor Externe - ordine de stat romAnesti sau striine: Legiunea de Onoare, Ordinul National , Serviciul Credincios' a . Numele unor medalii sau premii, precum gi titlurile stinfifice si onorifice se seriu cu liters mic&: doctor onoris causa, doctor infilologie, membru de onoare al Academiei Roméne. -' = Sojuri de plante si rase de animale: Bazna (rasi de porci), Leghorn (ras& de gaini), Marele Alb (rast de porci), Napoleon (soiuri de cirese, mere, pere, struguri) -23- Scanned with CamScanner