Numele profesorului Dr. loan Pasca Dr, Gheorghe G, Sténescu Dr. Virgil Ciobanu Dr. Ioan Lupas Dr. C. Martinovici Dr. Coriolan Petran 11] Dr. Vasile Sava 12] Dr. Oct. Stanca ~ WH A propus materiile de invafamant Teologia morala Seminar moral Sociologia Filosofia crestina Enciclopedie si_me- todologie (suplinire) Istorie bis. univ. Istorie bis, univ. Patrologie Seminar Istorico- Patrologic Teologia fundamen- talé (suplinire) Cantari_ bisericesti Tipic Contabilitate Conferinje Medicina pastorala Istoria Bis. Romane Cum sa cunoastem ‘si 8 pastrim mo- numentele de arta religioas& Drept bisericesc Nr. orelor saptimanale Indrumari agricole~ 6% ~ 6) A urmat cursurile la scoala de »comandanfi strajeri“ Sf. Gheorghe. 6. V. Petrascu: a) A tipdrit: ,{ndatoririle si condifiile de viafa ale adevdratului pdstor sufletesc*, — »Ldudafi pe Domnul, ,Ochiul inimii mele“, ,La raul Vavilonului*, »Spune-mi Doamne*, »Ostenit-am*, ,Pleacd Doam- ne urechea“, ,,Ridicat-am ochii mei“, »Ascultéa Doamne*, »Nddejdea mea“, ,Paharul mantuirii“, ,Al Domnului este“, ,Doamne nu md ldpdda“ (pricesne). Istoricul anului scolar 1937/38. Prin dimisia prof. Dr. loan Vasc si Dr. Orest Bucevschi, primul fiind numit inspector misionar al Mitropoliei de Cernduti si preot al catedralei mitropolitane, iar al doilea profesor la Facul- tatea de Teologie din Cernaufi, la Academia noastra raman vacante catedrele de Teologie Fundamental si Teologie Dogmatica. La catedra de Teologie Dogmaticd prin adresa Nr. 6807 din 29 Septemvrie 1937, Consiliul Eparhial numeste ca profesor supli- nitor pe Pr. Il. Felea, Catedra de Teologie Fundamentala, dupace prof. de religie Dr. S. Viad n’a accptat numirea de suplinitor, este incredingata spre suplinire profesorilor titulari dela Academie, Inscrierile studentilor se fac tn zilele de 27—30 Septemvrie. ‘Au fost inscrisi 53 studenfi, dintre cari 2 s’au retras in cursul anu- lui, iar 2 au fost exmatriculafi. Repartizafi pe anii de studii: 14 an. 1; 13 an. Il; 13 an. Ill; 12 an. IV; 1 pentru licenfa, Cursu- rile s’au inceput in 1 Octomvrie 1957. Inaugurarea festiv s'a facut Intr'un cadru’ solemn in ziua de 1 Noemvrie 1937. Dup& serviciul religios si invocarea Duhului Sfant — tn sala festiva a Episcopiei in prezenta P. S. Sale Episcopului Nicolae, a Consilierilor Eparhiali, a Profesorilor si studentilor, Rec~ torul vorbeste despre frumusefea si importanfa misiunii preofesti. Pune la suflet tinerilor, cari se pregitesc pentru aceast& misiune, 4 depuna toati striduinfa pentru a iesi cat mai bine tnarmafi in viata de munc& nesovaelnic& ce-i asteapt’. Mulfumegte P. S, Sale si P. Cucernicilor Consilieri pentru sprijinul moral si material dat Academiei in trecut, cerandu-1 si pe viitor.42 = 2, Sociologie, 2 ore sipt. 3, Filozofie cregtin’, 2 ore sapt. “4, Seminar de morala, 1 or sépt. VI. Teologia practic’ prof. titular def. Dr. A, Buzdug. Pastorala, 2 ore siptamanal. Liturgica, 1 ord sapt. Omiletica, 3 ore sépt. Catehetica, 3 ore spt. Seminar de teol. practic’, 1 orf sipt. gpene Vil. CAntari bisericesti gi Tipic prof. titular def. Dr. V. Petrascu. Cantiri bisericesti, 8 ore sptémanal. Tipic, 4 ore sapt, Contabilitate, 1 ord sapt. eNr CONFERINTE: I. Drept bisericesc Dr. V. Sava, . Drept bisericesc, 4 ore saptimanal. Il, Istoria bisericii Romane Dr. I. Lupas. . Istoria bisericii Romane, 2 ore sdptimanal. lll. Medicina Pastoralaé Dr. V. Ciobanu. . Medicina Pastorala, 2 ore s&ptimanal. IV. Istoria Artelor Dr. C. Petran. 1, ,Cum s& cunoastem si s& pastram monumentele de arta ‘eligiosi“, 2 ore sdptimanal.INDATORIRILE $f CONDITIUNILE DE VIATA ALE ADEVARATULUI PASTOR SUFLETESC de Prof. Dr. V, PETRASCU I. Consideratiuni generale. Daca in genere omul este. creat pentru a se desdvarsi prin fapte alese si bune, spre a se ridica cat mai aproape de Dum nezeu, apoi cu atdt mai vartos preotul, omul ales intre credine ciosii Mantuitoruluf Hristos, avand sa exceleze inaintea tuturor in toate, va trebui si aiba vocatie si chemare sfanta, pentru a putea pastori cu deplin efect credinciosii incredintafi pazei sale pdarin» testi si sufletesti. Precum insusi Domnul nostru Iisus Hristos intemeietorul cre« dinei crestine, fiind trimis de Tatal cel ceresc, ca si mantuiascd tumea din robia pacatului stramosesc, a sdvarsit aceast’ mantuire prin rug&ciuni, suferinte si moarte, astfel preotul, alesul si urmagul sau, primind darul dumnezeesc si binecuvantarea cereascd de a savarsi sfintele taine, a lega si deslega pacatele, va trebui sé devina prin cuvant gi fapta pilda vie credinciosilor sai. Cuvintele sfintei Scripturi dela Matei c. 5, v. 48: Fifi des sdoarsifi precum si Tatal vostru din ceruri desdoérsit este“, nu vor avea rasunetul cuvenit, daca nu vor fi urmate prin exemple vii mai intai de cei alesi intre credincosf, cari au primit darul preo» fiei pentru a mijloci intre Dumnezeu si om si a fi asemenea lui lisus: ,calea, adevarul si vieata.“ Stiinta vastaé teologicd, intelepciunea, tactica pedagogicd si indemnul bun al preotului vor da rezultate practice si mantuitoare numai daca vor fi secondate de purtarea demna gsi exemplard a Propagatorului lor, caci invafaturile bune trebue sa fie consfintite Prin propriife fapte pilduitoare.~ 74 = Preotul posedand cunostinte generale si speciale castigate in scoala, intarit flind in virtuff crestinesti si inainte de toate avand educatia morala necesard, va putea pagi in practica vietii cu toata increderea succesului ce il asteapta. Fericitul Mitropolit Andrei Saguna sfatuia pe clerici, ca: »Frica (ui Dumnezeu sé sizo inradacineze in inimile lor, asa, incat aceea sa fie indreptarul tuturor faptelor lor. lat deci o primordiala recerinta, care trebue s& stea pururea fa baza cunoe stintelor si aptitudinilor preotului. Precum in trecut, asa si azi, cea mai aleasd tagma din viata. noastra socialé, care are indatorirea si contribue desinteresat la refacerea moralului scéizut al societatii omenesti si este in primul rand chemata a indruma cu cuvantul gi cu fapta pe cdrari mai bune cursul ratacit al societatii omenesti, este preotimea. Exemplut viu de preot model, este arma cea mai siguri si ducdtoare la scop in lupta pentru refacerea moralului. Candidatul fa preofie intra in viata practicd cu o multime de indatoriri si obligatiuni ce il asteaptd si pe cari trebue sd le indeplineascd. Are sa inving& multe obstacole si greutati numaf. si numai cu ajutorul calitatilor ce trebue sal incununeze. Deci cu drept cuvant pe cat de aleasi gi frumoas’, pe atat de grea chemare, este preotia. Il. Consideratiuni speciale. In cele urmatoare s& vedem in special principalele indatorirt si conditiile vietii practice recerute unui preot model, ca adevarat pastor si parinte sufletesc: 1, Cultura generala a preotului. Pe fanga cunostintele de specialitate teologica preotul maf are nevoe de multe gsi variate cunostinfe, cu alte cuvinte ef trebue sd aiba o culturd generala. Fiind reprezentantul unel pa» rohif, ef este sfatuitorul, indrumatorul si calauzitorul credinctosilor, ajungand ca atare in atingere cu indivizi de toate paturile sociale gi de toate categoriile posibile. El trebue si urmareasca progresele: noui si si stea fa nivelul culturii timpului, caci altfel pierde din Prestigiul sau.cent te ~ Preotul cu o cultura mai tnal ta, este mai pretuit si maf stépan pe orice actiune a at caaineat ae neral cultura contribue ta ridicarea prestigiulul, In vas ye buna apreciere in societate a individulut, eae ae Deci preotul bun se va in, ‘ grifi s&ési procure cartl si ist pe seama bibliotecti sale si a parohiel sale, pe cari ai le wile cu folos, avand s& fe find in deplina ordine, matind necontenit numarul cartilor de folos cultural si stiintfic, Mare avantaj in consult i icie oe area autorilor straini il au cunoscd« Preotul fiind de drept si catechet al scolifor primare conform art, 61 din legea invatémantului primar din anul 1934, va trebui sdesi insugeascd suficiente cunostinfe pedagogice, avand obligatia sd se ocupe gi in directia pedagogica scolaré pentru a nu fi infex rior unui invafator in chestii pedagogice scolare. Practica vietii ii reclama acea culturi generala, care pe deos parte sito va manifesta in predici, in cuvantari ocazionale, in cons ferinte, in scrieri, pe dealta parte in convorbirile sale cu oamenii de stiintaé si credinciosii de toate categoriile, ca duhovnic si de cateori va necesita buna ocazie. 2. Conduita sau purtarea preotului. Preotul atat in bisericd in timpul savarsirii sfintelor slujbe religioase, adicé in exercitiul functiei sale preotesti de slujitor ta altarul Domnului, cat si in afara de biserica, in viata de toate zilele, in. afacerile oficioase bisericesti sau particulare, trebue sa aiba o tinuté demna, curatd, aleasd si cat mai lipsita de slabiciuni omes nesti. Inafta sa demnitate de pastor duhovnicesc nuei ingddue exe cese si abateri necuviincioase, ci el trebue si se distingd de cree dinciosii sai prin 0 viaf’ moralé, prin zelul unei credinte tari, ine sotite de fapte bune si prin cele mai nobile insusiri sufletesti, pen« truca astfel din toate actiunile vietii sale, sd se evidentieze indaté personalitatea sa distinct’ de preot. In calitatea sa are nevoe de o constiinfi moralé sinatoasi, de o inima bund, curata si calda, precum gi de o voinfa tare pentru a putea invinge ispitele vietii acesteia. 3 Et va intrebuinta in. convorbirile sale cu credinciosti cuvinte alese, dulci sf blande, va fi pururea treaz, serlos si cryin) evitand nepotriveala dintre cuvinte si fapte. Precum se a a Preotul de alti credinciosi printr’o imbracaminte special, a’~ 7% ~ forma si culoare demné, astfel trebue sd se deosebeascd gi in mens Yalitatea gandirilor si in forma exprimarii for. Credinfa gi convins gerea sa religioasd si se evidentieze din toate purtarile si faptele sale. S& cread& in adevarul bisericii, nu numai in necesitatea ei. Preotul are datoria sfanté de a introduce sentimentul crestin in inimile oamenilor pentru realizarea impardfiei ceresti pe Pamant. El trebue s&si pascd turma cu blandete, aga precum a facut ine susi Domnul nostru Iisus Hristos, care s’a jertfit pe sine pentru mantuirea oamenilor, pe cari atat de mult isa iubit. Ignoranta, nee pasarea, ura gi trufia protejate de dusmanul nevazut s{ necurat al omului, si le invinga preotul mai intaiu in persoana sa proprie printr’o credinta tare, printr’o disciplina morala a constiintei’ sale examinate cat mai des. Daca Societatea credinciogilor laici ,Frafia Ortodoxd Roz mdné" creiaté sub imboldul crizei morale igi precizeazd ca scop primordial: ,,Realizarea inodfaturilor Méntuitorului in viafa per= sonala si familiaraé a membrilor sai", cu atat mai vartos preotis ‘mea ajutatd in scopul mantufrii omenesti, va premerge cu exemple ‘vii, sprijinind actiunea nobil’ a unei atare societati morale laice, care fa timp oportun vine in ajutorul bisericii, sprijinindusi si propagandu-i preceptele morale. Mai departe preotul congtient indemnand pe credinciosii sai la venerarea icoanelor sfinte, inainte de toate va introduce in casa sa proprie atari icoane, cari trebue si impodobeasca peretii cases lor credinciosilor. Va fi totdeauna sincer si iubitor cu credinciosii pe cari s& nusi paraseascd, dupa pilda fui Hristos, pana la moarte. Va da ajutor, mangéieri si sfaturi celor avizati, va fi prevenitor si primitor fata de tofi, si mai ales cu sdracii, nenos rocitii, orfanii, pardsitii gi intristatii. In zilele de azi, cand pluteste deasupra tuturor preocupérilor vietii, egoismul si {acomia, desigur c& exemplul viu de viatd cus rata crestind a preotului convins, va contribui mai mult ca ori cate conferinte religioase, cari sau reviste cu indrumari moralizd« ‘toare fa ridicarea moralului scazut. El e intaiul chemat sa {ind in societatea oamenilor pururea aprinsd facla idealismului gi si se preocupe de necesitatile spirie tuale atat ale fiinfei sale proprii, cat si ale credinciosilor sai mai mult decat de interesele pur materiale. Cunoscut este, cdi amors Yeala gi stagnarea spirituala va duce mai curand sau mai tarzfu laTT Pleirea vietit sufletesti, va patrunde in curand lipsita de orice roada, O viata mat putin material va aduce mai multa Pace si muffumire intre oamenf, Multimea St sinuciderifor pe cart fe auzim si citim zile ralitatil si lipsei de crestere religioasd, ca st Sociale infectate de obiceiuri rele, ce nu se far unde tipseste viata sufleteasca, acolo Moartea cu intunecimea ef nesuferita sf nic, este fructul tmoy vinte sf fapte morale crestinesti urmate de indemn {a pazirea pres ceptelor bisericesti, Preotul fiind. reprezentantul_moralei cregtine, trebue sd aiba insusgirile cele mai alese si o viata curataé nepatata demna de urmat, cict orice faptd rea si imoralé a sa are repres cursfune si influenfa dezastruoas’ asupra mentinerii moralului so# cletatii. Intreaga tagma preofeasca sufere critica aspri de cateort un slujitor af altarufui Domnului nussi indeplineste misiunea sa sfanta si este condus de anumite vitii. In schimb preotul, care traieste dupa evanghelia Domnului, aduce servicii insemnate bisericti si credinciosilor ei, Preotul cu purtari bune, constientios in servi« ciul sdu, este coplesit de fubirea credinciosilor sai, ca cea mai vas loroasa rasplaté si mangaiere a faptelor sale. Preotul va tinde si merite si s& castige increderea tuturor credinciosilor sii prin intruchiparea moralului crestinesc. S& fle lesne iertdtor, indelung rabdator si lipsit de lacomie. Sa evite cars ciumele, petrecerile sgomotoase, vorbele usuratice, clevetirile, bar« felile sau vorbirea de rau, si fie intotdeauna cumpatat, gane ditor, serios si demn, Cu un cuvant s urmeze invataturile pros Pagate si vestite de dansul dela altar, sé urmeze fui Hristos dela care a primit harul sau de pastor si duhovnic sufletesc al credinciosilor. Pentru a putea realiza scopul bisericii vii, in fruntea carefa preotul demn este asezat sa lucreze si actioneze in tot timpul vietif sale, trebue inainte de toate sd personifice el insusi idealul biserictf pentru care s’a dedicat si pentru care vietueste. Ef va tinde sa fle patruns de o profunda cucernicie, sa stea fa dispozitia credinciosilor sai cu sfaturi bune, si urmeze fidel pro misiunii sale de a duce o viata curaté de adevdrat slujitor al Dom« nulul, facandurse pildd vie pastoriflor si, intra urmarea cuvintelor apostolului Pavel catre Timotel (Ep. I. C. IV. v. 12). Te 4 p~ 78 ~ credinctostlor cu cuvantul, cu petrecerea, cu dragostea, cu duhul, cu credinfa, cu curéfia*. Toate slabiciunile si ispitele trupesti sau sufletestf inerente vietit pamantesti le va invinge treptat, tinzand fa desavarsirea vietii sale. Vazand credinciosit, c& in preotul si duhovnicul lor vrednic de numirea sa, lucreazd viu simfirea religioasd, impresionafi o sd urmeze exemplele bune. Procedand astfel preotul, va avea satis« facta si mang&erea implinirii cuvintelor evanghelice dela Matet (cap. V. vers. 16): »Asa sd lumineze tumtna voastré inaintea cas menilor, ca vazand ei faptele voastre cele bune sd preamd- reascé pe Tatal vostru cel din ceriuri*. 3. Preotul si pastoratia individuala. Este cazul si stiruim asupra efectului pastoratiei indivi duale, spre deosebire de cea colectiva. Pastoraffa individuala nu se va reduce numaf fa taina sfintel marturisiri, prin care de fapt se face instructia moralé individuala cea maf temeinica, ci ea se va face de cate ori numai se iveste necesitatea gi trebuinfa in viata individuala si familiara. Exemple de pastoratie individuali nea dat, afara de Mans -quitorul nostru lisus Hristos, apostolii si Sfintil parinfi, Preotul ine trand in parohia sa, trebue sd invefe a cunoaste pe tofi credine ciosii sai, dupé cum ne méarturisesc si cuvintele Evanghelistulul Toan (cap. X, vers. 14,): »Zu cunosc olle mele si ele ma cue nosc pe mine st cupantul meu asculté." Sunt cazuri speciale si individuale a credinciosilor pastoriti, cari cazuri nu se pot trata cu deplin efect, prin predicd obisnuita, ct preotul va trebul sa caute pe credinclost acasd, fa locufnta for. Prin contactul individual si personal cu credinciosii sai preotul poate mai bine instrui si cagtiga infmile for, predispunandui spre primirea invataturilor folositoare, cari de altcum nu ar fi bagate in seama. In tot decursul pastoririi sale preotul are inaintea sa un camp vast de muncé, ce trebue fucrat cu raffune gi metoda bine definité. Invafatorul in gcoala in cercul ocupatiel sale instruiazd metodic gl programatic, pe cand preotul nu se restrange numai fa servictile strict bisericesti, cl ca un pastor suflétesc, ingrijeste in orice timp sf in orice loc de turma sa, care consta din toff fill si ‘niet sale, fie mici sau mari, fie tineri' sau terea gi pand fa moartea for, Luand contact cu batt, ele ence for, va deprinde parochienil sét,~ 79 4 sa find legatura stransa cu biserica gt scoala, caci prin acestea it se face educatia gi dela acestea primesc invataturi si precepte fox dositoare vietii si fericirii for temporale gi vecinice. x Ge bun ingrijindurse de toate ofle turmet sale, va cduta i le a ferici familtife credinciosilor sai. Va insista indi« vidual pentru buna crestere a copiilor dela varsta cea mai fra ‘geda si pana fa timpul capacitatii, de a intemela o noua famile, indrumandu-i pe calea morala, Controland casele credinctosilor, fe va recomanda carff religioase‘stfolositoare din cari s& se lumi» neze. Va-cerceta $1 mangaia cu preferinta pe cel slabl, séraci, ine firmi, nevoiasl, parasiti, disperafi sufleteste, orfant $i vaduviti, nes ajutorafi si muribunzi, consolandust si incurajandue) dup invatae turile infelepte ale mantuitorulul nostru Iisus Hristos. Orice vizita va face preotul familfel credinciosilor sai, si caute a fi bine ventta sf la timp oportun, far nfci decum nepotrivité cu timpul sau momentul. Nu se va amesteca in galcevile credinciosilor, dar va incerca unde este cazul favorabil a potoli spiritele, indrumand cu blane detea cuventtd pe cei impricinafi. Va certa cu blandefa si va pes depsi fa nevoie cu intelepciune cazurile de competenta sa, far Pentru ajungerea scopului va confucra iubirea si tara cuvantului ‘su pacinic. Daca vizitarea bolnavilor este o datorie de capetenie cresti« neasca, preotul ii va sfatui sd se cureze pentru salvarea viefii lor, daruiti de Dumnezeu si ii va intari in credin{& pentru mantuirea sufletului for. Preotul trebue s& stie cum sa trateze cu bolnavil dela inceputul boalel, far in cazuri de boli molipsitoare si le dea sfaturi de izolare pentru salvarea celorlalti membrii expusi molips sirif. Pe cei grav bolnavi, ca si pe muribunzi ii va sfatui, inainte de toate, la ingrijirea sufletului prin méarturisire si impdrtasire cu sfanta cuminecaturd. Se pot {vi cazurf diferite, cand va trebuf si facd pastorafie individuala, aga bundoara cu un credincios cazut sub povara unor pacate grele, sau chfar cu un criminal, cu un detinut, cu un pa c&tos fara remugcare sufleteascd, si cu alfi pastoriti ratacifi sf ine .departafi de adevarata credinta, cari poate incunjuré de obiceiu biserica unde se propaga invataturile fui Hristos si cuvantul ful Dumnezeu. Preotul trebue sési cunoasca bine ofle pe carl le pase toreste sf s& alerge in cdutarea oflor ratacite, spre a le aduce pe valea dreapti a mantuirif. we~ 80 ~ Preotul va indemna membrii ramasi ai familiei sd respecte si pastreze intotdeauna cultul mortilor prin ingrijirea mormintelor din cuprinsul cimitiruluf, sfatuinduei cu cuvantul si fapta a fe ims podobi cu flori. Se va mai ingriji ca inscriptiile pe cruct s& co» respunda regulelor ortografice si gramaticale. Preotul in primul rand va ingriji si controla curatirea regulata a cimitirului sia altor cruci din sat, din hotarul comunii parochiale, nepermifand sa pascé vite, porci sau pasdri in cimitire. In toate indrumarile si sfaturile sale date individului si fami« Iiilor, va fi cu deosebita precautiune, fara froniesi cu toaté bund- vointa si blandeta posibila. Va propovadui cuvantul Domnului neincetat, in tot locul si momentul cu entuziasm apostolesc, dupad cuvintele de invataturd a Apostolului Pavel catre Timotei (Ep. Il. Tim. 4, 2.): ,Propos vddueste cuvantul, stai asupra cu oreme si fara de vreme, mustrd, cearté, indeamndé cu toaté rébdarea si cu inodfatura.“ 4, Misionarism si propaganda religioasa. Pentru indreptarea si povatuirea turmei sale cuvantatoare pe calea vietii crestinesti, bunul preot, care isi cunoaste menirea sa, va cduta momentele si mijloacele potrivite cu trebuinfele si neces sitatile vietii. Va sti cand si cum trebue sa facd propaganda relis gioasa si misionarism crestin, Acomodat cu progresele omenirii isi va largi si adanci mes todele de péstorire duhovniceascé. Un preot constient de ches marea sa nici odatd nu poate sta pe loc si nu poate spune cd a facut deajuns, cdci Zi de zi i se vor deschide alte si alte mifloace si metode noi de apostolat pana la sfarsitul vietii sale. Sufletele credinciosilor nu inceteaza a: fi insetogate dupa apa vie a Evangheliei tui Iisus Hristos. Un preot in adevaratul inteles al cuvantului, pentru a nui pierde busola conducatoare in fata curentufui valurilor marii vietii acesteia isbite de viforul ispitelor crescande, trebue sd fie in totdeauna fa inaltimea chemarii sale, si sd se acomodeze dupa curentul vremii schimbatoare, intru pastor rirea infeleapté a turmei sale. In predictle s{ invataturile sale evanghelice va sti prinde mos mentele cele maf potrivite, precum grele incercari, care pot obs vent in anf plini de necazuri si mizerif, in vremuri de secetaé sau ploi torentiale cu inundari, cand sufletele credinciosilor sunt maf~ 8 ~ deschise $l maf accesibile pentru indreptare s{ ridicare morala. In astfel de imprejurarl, o propanda religio ie reuabial dor Bosse suerets cee mal card Pastorul sufletesc va trebui s& lupte zi sf noapte in via Doms nufuf, pentru a pogora impérdtia ful Dumnezeu pe Pamant. Mai intai insusi preotul trebue s& fie disciplinat si ordonat in ale sale, pentru a putea da sfaturi cu efect si rezultat bun credincfostlor parohiei sale. Inainte ca preotul s& propovaduiascd oamentlor, trebue sa se salagluiasca intr’ansul duhul evangheliel ful Hristos. Pentru a avea rezultat favorabil misionarismul sau, preotul trebue si fie patruns de Duhul Sfant, s& trafasc, s& creadd sf s& stmt& tot ceea ce doregte dela credinciosit sai, c&tre care cur vinteaza. In aceste timpuri cu mentalitati si: caractere schimbate, cu oameni ce au pretenfii exagerate, preotul e dator s& fupte si st munceasci cu o ravnd pastorala tot maf potenfatd. Tactul sau pastoral, precum am amintit mai sus, trebue sa varieze “dupa mediul si mentalitatea locala, dup& modul sf felul vieffi credinctox silor, cari trebuesc tratati individual de multe ori. Mijlocul pasto« ratiei trebue sa fie acomodat starif sufletesti sf individuale a sins guraticilor pastorifi. Pe toff credinctosii, fart deosebire de sftuatie, de rang sf clasa ii va fine strangi in jurul bisericif. Prima propaganda activa religfoasd si directé o va face in parohfa sa, far in alte parohii numai cu incuviinfarea si in coin« telegere cu parohul for. Intre mijloacele potrivite pentru propaganda religioasd, afaré de serviciile divine oficiate fastuos, cele mai de efect sunt pe lang& exemplul bun, publicistica, editarea de brosuri scurte sf cdrf{ potri« vite religfoase, incuviintate de forurile superioare bisericestf, apol cercurile religioase, inflinfarea de societafi caritative, conferinfele religioase, seztorile literare sf audifiile sau concertele corale re lgioase, Prin aceste mijloace intrebuinfate cu tactul cuvenit se pot combate vititle sociale, indemnanduse neincetat fa PE condifionata fafd de fegile bisericestl sf civile in scopul mentin' neconturbate a ordinel publice 1 a disciplinil in general. ae Un cler stradainic, congtient de chemarea 59 va com! aiid. {fe sf aberatiile sociale, sarguinté la foc sf timp potrivit devier! a~ 82 ~ cu precautie o contradota otravei comunismului distrugator, al sece tarilor, sau altor subminator{ af ordinei sociale constructive. Fafa cu credinctosii de alta confesiune va fi cu toatd rezerva si la nevoie va sti s{ apere competent ortodoxia bisericti noastre. Atacul indreptat contra bisericii il va respinge demn sf fara intar« wlere, aducand cazul fa cunostinfa autoritatilor bisericesti. In tot cazul va cduta si combatd inamicfi bisericti si sai convinga de adevar, intrebuintand cuvinte blande, neocdratoare st demne dupa cuvintele intelepte ale Apostoluful Pavel (Tim. IL, 2, 25): Cu blandete certand pe cet potrionict ca doard céndoa fesar da Dumnezeu pocdinfa spre cunostinfa adeodrulut*. Educatia morala si propaganda religioasd pentru intarirea credintei viitoarei generatii se poate face numai apropiinduene de tineret cu cuvantul sf sfatul bun. Insugi apelul Inalt Prea Sfintlet Sale Patriarhufuf nostru, ine dreptat c&tre preotime, d& oarecari directive in aceastd privinta, indemnand intreaga preotime: ,sd dea toaté afentia organtzatit= lor tineretului, pregatindurse de céte ori e lipsé de a vorbt fineretulut si cand liese cere ajutorul lor“. Copii dela varsta de 7-18 ani crescand in organizatiile: »Stréjerit neamului" si a ,Cercetasiei", ca apoi s& continue cu ,Instructia preregimentara", trebue intariti din timp in convinges rea, cé numai prin credin{a, perseverenta $i munca cinstita vor birui greutatile din ziin zi mai mari ale traiului vietii din lumea aceasta. Preotul gata oricand, nu va intarzia momentul potrivit pens tru indeplinirea cheméarii sale mfsfonare religioase, care nu este fegata de loc gi timp, urmand indemnului apostolesc: ,sé predice cuvéntul cu timp si far timp, sé mustre, sé crute, sé indemne cu toata stiinta st inodfatura. 5. Viafa politics gi social. Pentru ca preotul sasf poatd pastra demnitatea sf prestigiul s&u tn fata enoriasilor s&i, trebue si procedeze consecvent atat in bisericd, cat gi afard de bisericd in viata publica gi particulars, Atitudinea sociala gi politica a unui preot va avea influenta asupra moduluf de actionare a pastoritilor sai, Preotul este calduza sufleteascd a poporulut incredinfat pass toririi sale si ca atare trebue s& alba rol de périnte impactuitor al celor invrajbifl, protejand in totdeauna concordia, infgtea sf ‘buna infelegere.seid ~ 83 ~ Mai ales in ultimul timp al framantarilor gi prefacertlor poe Utice, este mult conturbata pacea, linigtea si fubirea propagaté de crestinism, oferindusse teren prielnic feluritelor curente subvers sive si distrugatoare impotriva Bisericii s{ ordinet in Stat. Preotul trebuind sa fie apostoful infrdtirll si fubirii cregtinestt, Qu poate slujf nestingherit acestul nobil apostolat, amestecandusse in fupte politice de partid, Chiar fa timp oportun a venit mai intafu ,Decretul Regal de modificare a legit pentru reprimar ea unor infracttunt contra ordinet publice si a legit pentru ‘apérarea ordinei de Stat‘, publicat in Monitorul Oficial din 18 Februarie 1938, conform céruia potrivit art, 2 se interzice preos tilor ca gi altor functionari publici de a face parte dintr’un partid ori grupare politica si de a lua parte fa orice manffestatiuni cu caracter politic. La cateva zile dupa aceasté publicare, in ziua de 24 Fee bruarie 1938, votandusse prin plebiscit noua Constitufie promuls gatd la 27 Februarie 1938, potrivit art. 8 din aceasta lege funda« mentala, se opreste preotimea de assi pune autoritatea in slujba propagandet politice, mai precizandusse in alineatul ultim al acestui art, cd: ,/n afaré de persoanele de condifiunile si de formele preodzute in legl, nimeni nu poate tua ort presta juraminte de credinfé.* Sfantul Sinod de acord cu hotarirea fuata de Inaltul Guvern a hotérit in consecin{a, ca preotii si cantarefii sisi dea demistile din toate partidele fa care au aparfinut, apof a dispus, cd de ziua Duminecii Ortodoxiel din 13 Martie 1938, in toate bisericile din tard dupa Sfanta Liturghie si se citeascd credinciosilor pastorala Inalt Prea Sfinfel Sale Patriarhulul Romaniei si Presedintelul Cons siliulul de Ministrif, prin care se indeamna credinciosii fa bund fratletate, pace si liniste, 1a respect fata de legi si autoritati. Tot atunci dupa oficierea serviciului religios cu ectenif ocas zfonale intocmite de Sfantul Sinod, s’au deslegat credinclosii de juramintele facute, in afard de cele randuite de legile farii, Prin toate aceste dispozitiuni si masuri luate s’a urmarit pas« trarea neatins’ a prestigiului Bisericii si a slujitorilor ef, scofan+ dusse din Biserica politica laica. Adevarata politic’ a preotulul deci nu poate fi politica de partid, ci politica pur nationala s{ bisericeasca, prin care se tinde Ja apararea drepturilor Natiunii si Bisericit noastre strabune. Preotul in interesul bisericil sale este in drept a cere soccer~ 84 ~ cdtortlor politic sprijinul moral si materfal de care are nevote in indepfinirea misiunti sale de pastor sufletesc al credinciostlor sat, cari toti sunt cetdteni af Statulul, Interesul Statului este doar de a avea cetdteni bunt, credinciosi, moralf, patriofi pastrdtori de lege si de ordinea sociala, fa ceea ce in cea mai mare masurd cons tribue si ajuta biserfca prin slujitorif sai si prin preceptele sale bie sericesti. Preotimea Bisericii noastre reprezinta un corp select, var loros si necesar pentru bunul mers al Statuluf, pe care il ajutd in cea mai mare méasura in pstrarea ordinef sociale, in respectarea legilor si obligatiunile cetatentlor sai. Preotul va rémane fa datoria sa, militand pentru politica bie sericeasca, in cadrele principtilor propagate de ea, si va céuta prin © buna tacticd si find pe tofi credinciosii strans legati de Bisex ric&, Neam si Rege, aparand interesele Patriei, iar la nevoie a se jertfi pentru ea. Activitatea sa polfticd se manifest’ prin modul de buna ore ganizare si conducere a parohiei sale, fucrand in contelegere cu credinciosii sai intru realizarea scopurilor nobile si a intereselor bisertcesti. Acomodat imprejurarjlor locale, preotul are menirea la sate de a fi apardtorul viefii naffonale in toate manifestarife ef. Ef este cel mai chemat a priveghia, ca si nusi piarda viata dela sate farmecul si pecetea sa specifica de cea ordgeneasca. Va starui in pastrarea vechilor obiceturi, jocuri, porturi, gose podarli gi industri casnice, carl caracterizeazd atat de distinct pe {aranul nostru. Va griji a se pastra intacté limba de un deosebit farmec al fdranului nostru, limba pornita din o gandire limpede clara si ae profundaté, bazat’ pe o experienta de generatii si pe un trecut de veacuri. Aceasta limba cu expresie controlata specifica cartilor bises ricesti, se va pastra ca un sanctuar al limbfi strabune st bi romanesti, izolandusse de sub influentefe altor fimb{ straine. 6, Administratia bisericeasca. Preotul ca pastor sufletesc $i sef responzabil al parohlei pe cate ° coeslueey pe angi Principala indatorire sufleteasca sf pi ral, va necondiffonat s4 poarte raya, sb P grije si de treburile mates Biserica esemenea indtvizilor singuratict, Pentru a putea cow respunde cheméarii sale, mistunit sale religioase, clade, flaca~ 8 ~ tropice, precum si pentru a credinctostlor din parohia sa, materiale. Toate acele mifjloace materiale ee in membrif sai in cadrele dispozitiunilor fegale $1 carl Prinse in {nventarul biserfcif, compun averea parohlel, need sa patrimonful Parohiel ca persoand juridica, este chivernistrit s ingrijirii parohulut in primul rand, ca Presedintele consiliului parohial 1 reprezentatul parohtei. In cadrele dispozitillor legii sf statutului pentru organizarea biserfell ortodoxe romane din 6 Mat 1995 toate afacerile parohiet le indeptineste parohul cu factorif sai ajutatori. Preotul fiind in primul rand responsabil de corectitatea ade ministrarif bisericesti, va pune in practicd si cunostinfele sale de aritmeticd i contabilitate. De cele mai multe orf progresul eco» nomic material al bisericii depinde de felul cum preotul stie sa Procedeze mai rational 1a cresterea si inmulfirea averii bisericesti. Un preot negligent desinteresandu-se de venitul Pparohiei, nu va adauge nimic fa cele preluate de antecesorul sau. Un asemenea cap al bisericii va fi criticat si desconsiderat de credinciosii sai, far biserica printr’un astfel de conducator va suferi nu numai mas terialiceste, ci si moraliceste. In schimb un preot harnic, constiine cios si cu interes pentru progresul bisericii, va sti sd caute modae Utatile si caile oneste potrivite pentru mérirea inventarului si auge mentarea fondurilor bisericesti. Este in spiritul crestinese, si nu se alerge dupa avert si coe mori, dar aceasta si nu impiedice biserica si nici pe preot ca sd crufe castigul for, s’ munceasc’, si gospodareasca cinstit si pe cai permise fara a neglija principala preocupare si indatoririre a chemarii safe: Lacomia s{ cdmataria necinstité, este combatuta de biserica si va detrage mult din prestigiu! preotului, Preotul trebue sa fie pilda credinciogilor sf in felul rational de a gospodari si inmulti avutul bisericif, ca sf al sau propriu. Prin indemn si exemplu vor putea fi indrumati credinciosii spre o buna stare material, pe care sa © ajungd prin munca cinstita, prin crufare si viaté cumpatata. Preotul gospodar, care premerge cu exemplu, de sigur, ca pe langa rezultatul bunei stari materiale, va castiga increderea gl respectul credinciosilor sai, Preotul maf are datoria de a fucra sf in directia organizae Putea satisface de multe ori cerinfele are nevoe neaparata si de mijloace asupra cdrora poate dispune~ 8 ~ toare, s4 dea indruméari si sd fa {niffative in conducerea de sos cfetati culturale morale si chiar economice financiare. El nu poate lipst dintre membrii conducatori ai socteta{ilor din cuprinsul pas rohiet sale, si de multe orf nicl dintre membrif societatilor ecos nomice sf financiare, cari ating adeseorl in mod direct sau indirect interesele Bisericit din care fac parte unfl, sau chiar tof! membrii respectivelor socletat{. Nu se va condamna preotul, care afard de timpul servicitlor sale preotesti va contribui prin cunostintele speciale gi cu iscusinfa sa la administrarea si buna conducere a unei astfel de societati, fie ea lucrativa sau nelucrativa. Preotul ca indrumator in gospodaria {ardneascd, se va nizui ca toti credinctogli sai saesi poatd cladi focuinte higienice si con+ fortabile, si se nutreascé pe sine si vitele lor rational si fard prada, s& cultive pamantul rational si si se ingrijeascd de curatenia lor - trupeasca sf sufleteasca. Un preot bun si harnic va atrage pe credinciosit sai spre toate fucrurile frumoase sf folositoare, ca s& fie crufatori, strangand bant albi pentru zile negre, si fubeascd ordinea si progresul economic. ‘Acolo unde imprejurarile sunt prieinfce si favorabile, va ine fiinta case de economli si cooperafii sdtesti pentru valorizarea di- feritelor produse economice si pentru procurarea de mérfuri st articole necesare focuitorilor indepartati de orase. Bancile populare ca ,Societafi cooperative de credit st ecos nomti* reglementate printr’o lege spectala, care le acord’ anumite favoruri fati de Bancile Societatilor pe actiuni, pot fi de folos real membrilor ei lipsiti, dar harnici in a fucra cu capital imprumutat la timp oportun. La sate de obicef preotul este conducdtorul sau directorut acestor cooperative si ca atare condus de scopul méret sf nobif de a ajuta pe membrif, cari sunt credinciogif parohiei sale, va supras veghea bunul mers gi intirirea acelei institut economice pe baze cat maf solide s{ altruistice. Capitaful pus in circulatie s{ bine intrebuintat de cel isteti $f priceputf, prin harnicie va aduce roade bogate. Creditul dat la timp si bine intrebuintat este o adevarata binefacere pentru omentre. ‘Ajutorul preotulut nu va fipst cand este vorba de infiintarea unet societaf! de binefacere, a unul c&min sau internat, a unet soctetiti corale, a unei reunfuni de inmorméntare sau a unei so* ciet&ti morale pentru educarea tineretulul.~ 87 = Va da sfatul su benevol fa aranjarea de sedinte Mterares artistice, de concerte s{ teatre, sau alte spectacole admise in scop de binefacere si culturalizare. Conducerea morald, sufleteascd gi culturala a preotuluf nu va lipst in nfct o organizatie alcatuita fa sate sau orase, trebuind sa facd totdeauna parte in alcatuirea si conducerea soctetatilor morale. Mai ales fa sate preotul va fi motorul indispensabil al tuturor organizatiilor sociale, al reuniu« nilor muncitoresti si industriale, Se va nizui dacd nu are in pas rohie, s& inflinteze cat mai neintarziat o casa culturalé cu biblios tecd, pe care si o puna fa dispozitia credinciosilor dornici si se« tosi dupa cultura. Cu un cuvént, un preot constient de adevdrata sa chemare, staruitor si harnfc, totdeauna va putea avea o adevarat’ mangere, muncind pentru inaintarea si progresul comunei sale. In concluzie, Bunéstarea, fericirea si mulfumirea parohfenilor depinde in mare parte de bunavointa, calitatea sufleteasca, cultura generala si personalitatea esceptionala a conducétorului si pastorului for sufletesc. Precum in gcoalé personalitatea unui invafator sau profesor, are influent& vadit’ asupra elevilor, astfel si in Bisericd personalia tatea preotuluf contribue la moralizarea si educarea parohfentlor sai, Progresul din toate punctele de vedere al unei comune cu un preot demn si harnic in fruntea sa, este asigurat sf s’ar putea asemana cu cel al unui bun gospodar, care inainteazé vazand cu ochii, Preotul cucernic destinat pentru inalta misfune, dupa cuvins tele dumnezefescului Mantuitor: ,Precum m’a trimis pe mine Tatal st Eu oa trimit pe vot", satisficand constiincios cheméarli sale de pastor sufletesc, va fi o adevdratd binecuvantare pentru comuna sa bisericeasca gi politica. Biserica va da cel maf insemnat aport vietii culturale si na« flonale roménegti, numarand cat mai multi preoti, intrunind cele maf multe din indatoririle s{ conditiile de viatd insirate mal sus. Cluj, 25 Martie 1938. f 5 h F E