Corespondenta Guettee

You might also like

Download as pdf
Download as pdf
You are on page 1of 28
t BISERICA ORTODOXA ROMANA REVISTA SFANTULUI SINOD Anul LXU. Nr. 7—12 Iulie—Decemvrie 1944 BUCURESTI BISERICA ORTODOXA ROMANA REVISTA SFANTULUI SINOD APARg DB 4 OR PR AN = ABONAMENTUL ANUAL 800 Ls COMITETUL DE _REDACTIE CUPRINSUL 1. ARTICOLE, Pune t NICODIM Patriarhul Roméniei, Pastorala cu prilejul in- ccheieril armistifilui intre Roménia si Marit Aliafi, din 23 Augast 1944. . a + 219-223 Preotul VICTOR N. POPESCU, Predica tn cultul crestin _ 224—262 Preotol NICULAE M. POPESCU, Corespondenfa lui Iosif Gheorghtan cu Viadimir Guetiee. . . . . . 263313 |, RECENZIT Predicile $1 Panegiricile tui Iie Miniatis, traducere din limba greact de Pr. D. Iliescu-Palance, Profesor. Cu o prefaja de Arhim. Tuliu Scriben, profesor universitar, Bucuresti 1944, 635 pp., 990 lei (Preotul D. Fecioru) .. 2... + 314-324 IL NOTE BIBLIOGRAFICE Lucrérl eu caracter general... .. . . . . . 325~330 Teologia istoried ©... 1) 339333 Teolopia sistematies ss. 333-337 Diae. Ene Branigte, Disc. Gh. I. Moisescu, Dine. N.1. Serbaneseu, * BISERICA ORTODOXA ROMANA REVISTA SFANTULUI SINOD ~ ANUL LXII 1944 BUCURESTI TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICEST! rm cece we gece ope Fal mus! stand de-adreopta lat Dumnerea (Fap, we st pe Fl fo ati recut gi lsand toate greselile ; mi poporulal, trebue sk g8sim 0 cale po. tiv pa ear ie la icplisirea golului gi ticerit din biserica dors ayy vreau sf fu fick evlavie si admiratie pentru loan Hvsostom, Iie Mipiat sau Antim Ivireanul, deck cred 8 nu-j tai putem gusia cu aceeasi admirafie pe care au avut-o dela tsullitori lor Ins, {6rd 0 adiccire tn cettea tuturor_marilor predicatori, au vom avea niciodsté buni predicatori pentru vre- murile nosstre. Nu poate Isa Biserica predicarea Cuvantuluj Domaului aici aumai pe seama unora care prinsfortiri personale sau priatr'un dar deosebit al Duhului Slant staruie in vestiren Evangheliel. Asa cum séndtatea fizicd a unui popor mui lasata numai pe seama marilor medici, ci in fiecare sat trebue s& fie cal putin un agent sanitar, In aalele mai mari si prin ordsele cate un medic gi un spital, tot asa si Biserica trebue s8-si aiba preojimes Impirjté cu diferite chemdri, dar s& nt lipseasca glasul i in niciun colt de fara. Ne-am obisauit ci dack nu mai finem unele canoane ale Bisericii, din nebagare de seamA sau din alte Pricini, sa Je uit’m pe toate. Ce facem cu canonul 19 al jodului VI ecumenic, care cere ca tofi clericii s§ predice in biserici, in dumineci gi sirbitori? Pentruc& predicile facute pind acum n'au dat rezultet gi o'au placut Poporului, nu inceteazi datoria Preofilor ca s& renee a es ea incercas Pad you izbuti. S'a facut lstade-se aa ‘cat in seminarii pregitirea Predicatorial’, ta ened ee ay Be seta Faclttlor de tele. Ine, deel an te paisa nae cineva si cnte bine din vioard, : i cn, Aa care sulle, tnt : J i. Pentruct din scolile de wy ‘g,imuzie8 nu fet num pictori en Rembrendt seg nu s'au destiinfat i rim ua predicator al ene in lume asemenea gcoli. Freotl VICTOR N. POPESCU = CORESPONDENTA Ly} } OsIF CU WLADIMIR CUETTEEORSHIAN INTRODUCERE Périntele ieromonah Simeon Ciuman din Bacuresii mia deruit in seal 1932 ag Seite Daven la Toan Cornoiut. Acest manuscris de 154 peg? Tames de forte, intitulat Correspondance ave le RP, What Gents format din originalele a 39 de scrisori freaceze, ach aoe ‘a cunoscutul teolog francez, Windinir Gute (186 Teoh gee, la ortodoxie, gi intre bléndul avbiereu romin lest Creo eet {1829-1908}, care eu mana luis serie till de we, Conny dents, cdtd s'a pstrat, incepe la 30 August 1874 gi fac ee none Intreruperi, pénd 1a 20 Maiu 1881. Cé manuscrisul a june le ora Cornoiu este lesne de infeles, el fiied director mitiercley Un. grovlabiei in tot timpul péstoriei mitropolitului Toul Checrghian (1886—1893; 1896 — + 24 Ianuarie 1909), Corespondenta aceasia ne da Ia iveall fires s doi osmeni: de bisericé, cu asemaniri gi deosebiri intre ei. Upul, francezul Guettée, cArturar si muacitor neobosit cu condeiul and la isto virea vederilor; cellalt, romanul [osif, cunosc&tor de {renjuzeste i ostenitor pentru Imbogatirea literaturii teologice roméne cu tra duceri. Unul, polemist neiniricat 4i propovedustor al edevtrorier ortodoxe, trase din cercetarea izvoarelor crestine ; cellalt, bucvrcs de descoperirea adevarului, ajutd la réspandirea rin treduceri, Prin incurajare gi prin stringere de abonamcote. Unvl, hencez0l, te supune cu puterea lui de munci, cu hotdrirea lui negovaitosre, cu credinfa lui in biruinfa adevarulut ortodex; cellalt, reméoul, te stdpaneste cu blandejea vi, cu omenia lvi, cu incéntere Ii Jn faja unui frateallet al loi Hrstes, Pole trenveze dere Gi precise li este bund insofitoare plecicianes 2emto}. isc de o frateasst iubire cilughressel, Amindoi se eeermin} io Finfa gi osteneala pentru biruinta adevarulut cregin oncdem Nu Incerc o analiz& am&nunfita a scrisoriler, cers : edirtele si grevtétle hui la cunostinjé preocupirile clrturaresti cr Tr Toan Goria in Targliala 19 Sept 06 eBoy 1 ee : facultatea de teologie, # lésat cu panel reapers a Prodromal dia Mantle ton can din Bauer Seminal biblioteca, Manuscrisul s'a aflat iatre pufinele clstt Preotul Neulse 3M. Popeacu 264 ajBrile lui Tosi siren operilor éale, precom #i ipcuraj ; So “ia i oe sulorare ntru tiparirea si rSspéndirea cérlilor teaogullortodox eancer, Cred cb rezumatele din fruntea fieckret serisori pot inlocui anali Tiptrese aceasti corespen den{i drept omagiu memoriei a i \dirii adevarului cre- foi teologi alesi, staptniti de dorinfe réspan : oa | o incredintare c& mitropolitul Tosif Gheorghian era vies varata iubite de aprospele si se sérguia pentru biserica ortodoxs. Gisesc de cuvin{B si preced corespondenta cu clteva pi fini deapre viale sf sotierle lui Wiadimir Guettée, precom si despre legaturile si traducerile romine din operele acestui teoleg, sTercgeat sctieri ar trebui atent studiate de teologii nostri, pentru cf ele ajutd cugetirii gi apardrii ortodoxe. LL VIATA SI SCRIERILE LUI WLADIMIR GUETTEE. Wisdimir Guettée! este Francez (Renée-Francois Guettée), nascut in Blois la 1 Dechemvrie 1816 din parin{i cumsecade. Mun- citor neobosit si credincios nefajarnic, absolvi seminarul din Blois cu multe gi felurite cunostinfe, dobandite nu de la profesori ci din citirile sale aparte. Preot intr‘un set mic, citi necurmat, igi inmulfi notele gi incepu s& publice cu binecuvantarea episcopului Fabre des Essarts din Blois I'Histoire de I'Eglise de France. Dar pismatarefii din jurul noului episcop din Blois fac ca lucrares s@ istoricd sf fie pus la Index, nu pentru ca ar fi avut gregeli dog- ‘matice ci pentru ci autorul nu era ultramontan, adicd nu incu- 8 reacliunea 4 innoiturle bisericii de peste Alpi (ultra montes) De aci pleacd multe polemici ale Iui Guettée, un luptator pregal 44 hotarit, cu slabii dar numerogii s&i_protivnici. La Paris, nu e numit decat intr'un post de preot de 5; unde mai apoi il inl&turd arhiepiscopul Sibour car =i — 88 ajungé cardinal, nu trebuia s& spr foo alae Urmagul stu, Morlot, ti ridica gi dreptul de a sluji Iturghie oi ava putere s&- goneasc® din Paris. Mai mult inc astitutul Frantel nu-i premiaz& Istoria Bi lei mult inc’, wordt moral pecaeh aor acts Eisetelt Fremseze, au ol dexal roman gf sf au part edt Tae eee a conlradictie cu In- lectie. Si culmea, tribunalul tal, de 1 numise dar jine un preot 1 Acsae sare atate ome "stots biogralcs si bibliograice leam scos din Dr. Wa Grande esc: Nom ee eae 88 HE ‘Michead ts La iclopeda citodoxt rou. Coneapendentn I Tot Cheorphian cu Wit Gute 265 Parisului ii anuleazt legatu! di rorul ii cere si nu mai ron Ue i Poarte titlul de reme de prigoans, studile i tiptrurite lui Ox ou toate cf statul francez, afitat de callie, i nee penne ee articolele $i expedierea fevstl Union Cheiocsee Pea Inc& din anul 1857, Guettée pértsie de bus’. voe bi und voe biserica i clerul catolic parce que la religion pape et les évéques francais & trovers leurs evolatinn ee les". Cu prilejl stints bisricit ruse din Paris Garten, invitati si tnaintd sinodului rus prin Leonie epieeoal chenne Sinodul i incuviintesza cererea si in anul 1862 Cuetiée. pri. meste wucazul prin careera accepttsiindrepllit ak indeplinevech in biserica orlodoxA toate sljbele preofesti* *. Cred ci de atonci fa inceput s& se isctleasc’ Wladimir Gueliée. Acedemia Teo- logic din Moscova ii confers ttl de doctor in leologie, pe te mei let silo Lo Popa chante sal ror xe scrieri ortodoxe ale sale. Ciuda impotriva acestui ,horrible schismatique" a mers pind acolo cA ministrul francez i-a refuzat dreptul de a purta cordonul Sfintei Ana conferit de jarul Alexandru al Il-lea, care-| prejuia pentru cultura gi seriozitatea firei sale, Wladimir Guettée, acest neobosit muncitor in campul teologiei gi fricat luptator pentru adevarulistoriccrestin, rece din via aceasta la Paris in 8 Aprlie 1892, cand tiparea al gaptelea volum din a sa Histoire de TEglise. ‘Din multele concluzii ale lui Wladimir Guetiée repreducem in traducere romna pe cea privitoare Is unirea bisericilor. »Unirea bisericilor trebue si aibi ca temelie unitatea de doctrins. Prin unitatea de doctrind se inelege docring ima ea pe care ai dreptul si le sustii, dacé ele nu at loctrina reve~ atk Libertates opinfusilor este tot aya de sacrh ce gi credinia in doctrina revelaté. Doctrina revelaté este aceia care & fost Pro- poveduita de Hristos gi de Apostol, si care ere mirturia nek trerupta. a bisericilor apostolice. Acessli mérlune rein Go sereble Spesalice pine de la ncepet de ote Bence: Sect avr Sts ano ot primite in vremes 7 = to or ‘Din aceste principil icumenice, ecouri ale credintei vret a ia tachelerle urmatoare: Adevirat bisericl es = a wat @ ale in testamentul unui prieten, iar procu- bbe. In toatd aceasta Preotul Nieule M. Popescu 266 i apostolich tredifonsl8 f8r8 sk edeoge seu ex

You might also like