Apreciem ca aceasta carte nu este atat 0 lucrare despre mineri si activitatea din sectorul minier, cat, mai ales, un document care gla propus s& consemneze cat mai fidel cu putinté punctul de vedere al minerilor ingisi cu privire la cele mai importante dificultati cu care se confrunta familiile si loca: litatile miniere ca urmare a proce- sulul de restructurare din aceasta ramurd a economiel nationale. In pofida numeroaselor clisee sau stereotipuri in virtutea cdrora opinia publica ii judeca pe mineri, acestia s-au dovedit a fi cei mai cooperanti si cei mai sinceri subi- ecti pe care i-am intalnit pand acum th activitatea noastri de cerce- tare. Fara informatie pe care le-am obfinut de la ei si, mai ales, fara franchetea cu care si-au aparat dreptul la opinie, aparitia acestei lucrari nu ar fi fost posibila, ISBN 973-9497-16-0 Bi INES COSIMA UGH r a RADULESCU iMARTA LARIONESCU COSIMA RUGHINIS SORIN M. RADULESCU CU OCHII MINERULUL REFORMA MINERITULUI IN ROMANIA (EVALUARI SOCIOLOGICE $I ‘STUDH DE CAz)Publicatt eu permisiunea gi sprijinul Binefi Mondiale ‘Spectal acknowledgements: Dhe exthore would like to thank ‘Me. Anis A. Dant ~ Test Team Advivor for the Romanian Mini, ‘Sector Restructuring Project who helped ws fo set out the objectives ‘and methodology research, Ms. Mary Louise Vitell from the World Eank, who offered us man) suggestions for inpeaving the final report and worked together us, Mn Michael M. Cerea ~ Senor Advisor in Soctology and Social Policy who gave us ot of wef aavises and essential information on ining. sector restructuring in ther cownries, Ms, Dotna Visa from the Resident Mision af the World Bank in Bucharest, al of those who supported our work The findings, inerpretelons, and conclusions expressed fs ths oper aré entirely those ofthe auhors and should not be attbited in ‘any’ mcne 40 the Workd Bank to its effilieted organisations, oto members of is Board of Execxtive Directors or the coiniies they represent. The World Bank does not guarantee the accuracy Of the ‘dats included tn this publication and. accepte 10 responsibil whatsoever for any consequence oftheir use. The Bouundariet, cours, daromnations, and other information shown on any map in this volume do net imply on the part of tke World Bank Group any Judgement on the legal status of any territory the endorsement oF ‘aceptance of such boundaries, MARIA LARIONESCU COSIMA RUGHINIS SORIN M. RADULESCU CU OCHII MINERULUL REFORMA MINERITULUI IN ROMANIA (EVALUARI SOCIOLOGICE $1 STUDI DE CAZ) Paitura ® onosis, Bucuresti, 1999Consilier editorial: CONSTANTIN. DUPU Coperta: ADRIANA POPESCU © Baira Gnosis, 1999 “Toate dreprvilerezervate Batali Gnosis, Aceasth cate mu poate fi reprodusi sul ici o form, total su pari, 8 neceptul srs al eit, ISBN 973-9497-16-0 Date principale despre autori: + Cercetstor st. winipal wr 1 Institut de Sociologie, Academia Romina; 4 Redactor sofa "Reviste Romane de Sociologie' Membr sl Comittelor de Carcetare pent Sociologia Devianjet $1 Gontral Socal, si Sociologia Drepalu, ule AsoclielIntena- onal de Sociolete; ‘+ 1908: Consult local al Bancli Mondiale pentru proicetul de cercetare privind Evalvaren Sociald ey Resructrrt! Sectorulul Miner shit Ronda, ‘© 1996 si 1997: Coasultant pe termen scurt al Bineii’ Mondiale pentru dous proiete de cercelare cu pivire la Priatiarea Agr?- ‘eulturitx Republica Moldova, ‘1995: Laurea al Academie! Ronin ~ Premiu “Dimitre Gust; 4 1901: Lawratal Academie: Rmne-Premisl “Simion Biri Dr. Maria Larionescu, nlseati in 1939: ‘+ Conferenir I Catadn de Soilogi Universi Bucur © Cercetator st rinipal gr. [la Institut de Sociologe, Academia Ronn 4+ Resactorjof adjunct al “Rovistet Romane de Soctologie“; 4 Membru al Societit Europene pentra Soclologio Rurls, 1998: Consultant local al Banc Mondials pentru proiestl de cercetae privind Evalwarea Social @ Restructurdrit Sector ‘Miner din Romie, Consultant per poles de corsctane "Dinamica Struct Socite 1 Romania Post-Comumists, Universiatea din Bucuregis ‘#1995: Laureatal Acedemici Roméne~ Promial“Dinisie Gust Cosima Rughinis, ndscuta fa 1976: 4 Coycettior asisens, Instituut de cercetare a caltit_ viel, ‘Academia Romint,Contribupli Dr. Sorin M, Radulesou ~ Prefagd, Introducere (eo ‘excepia prezoatri celor te sein elaborate de dr. M. Lario- beset), Capittul I (excepkind 1 3! 6. 2 1), Capitotal I ex epiind procentarea judefuli Gor} din secyienea 1) Capitolul Bi excepts 2 2.5123), Capitol 1V(exceplind 23 912.3) Capitotal PIT (exceptind secpinite de la 4 fa 17), Capital VIM (exceptinl 4), Cupltotut IX (exeeptind 1), Capiotul X Gn coluborare) si Za Toe de posifagé; Dr. Maria Larioneseu ~ “Iniroducere (prezentarea 8 sec de sintezd) Capitol HT (proventareajudetului Gor) din seepumea 1) Capltotal IT (2. 2. S12 3), Capitol TV (2. 3. gi 2.5), Copitotud V, Capittid VE fexceptind 5 10), Capitolal VIE (i, Capitolal TX (0) 51 Capitout X (in colaborare); Cosima Rughinis - Pretentarea cechipei de. cercetre, Capital (1 si 6. 2. 1), Capitola 6 (eecfiunteS $110), Capitolul VIL (4-11), CUPRINS CAPITOLUL 1 RESTRUCTURAREA INDUSTRIEI MINIERE - © PRIORITATE. NATIONALA — 1. Oiistorie su 12 Industria esrbonifert ain Vales Juli 2 Condit generate ae restructrdri tudusteel mere Romania —— ae Sg 3. Ordananya de urgent 22 ca “strategie” wizard de guvern pentr tisponibilizarea minerior —— 3 31 Ctovaestimirt cu prvice I numaral de dlaponiblta ein indus- iva miniea gi situajia acestra dup& procesul de cisponbiizare — 16 3.2 Conduite eeonomice ale merle disponibiliza 19 44 Prolecte 9h programe de recomverai a forel de munci gi reabil- tare zonetor minlere ——————— a 5. Oblecte ale studalul de evatuare social efecouat de aril afec- late de resteucturare ~ a ee 6 Metodologia cercetirii ——- 34 6.1 Tebneis insrumonte de coretare 4 5.2 Ancheta po baza de ogantion roprezontativ — 35 6.2 Prezentarea esata mmm 35 62.2 Proiectrea chewionorultt a CAPITOLUL IL DESCRIEREA ZONELOR MINIERE UNDE A FOST EFECTUAT. STUDIUL. DE EVALUARE SOCIALA — 1:1 Uno comparatit ure zonal investigate 2. Probleme sociale mad importante cu care se confi Investigate2.3 Potuaroa ———- 2:4 Ceiinaltaten 2.5 Alte probleme sociale 2 Opini le sbieforancheta em priv la pblemce social x are fe confunt aie miniere 56 2.7 Aptecior cu privire la mfeunile de pratectie socio ste de sat penis ei saci — 39 CAPITOLUL mt RESTRUCTURAREA SECTORULUL MINIER $1 PROCESUL DE. DISPONIBILIZARE A FORTEI DE MUNCA. Be 1 Dispoabifzaren fore de mune tx industria mintrd dn Roma. ‘Bratuart eu caracter general — 6 2, Desfisurarea procesulut de disponibllzare In cada difertelar Regit Autonome — a ae 2.1 Regia Autonoma x Lignitlui "Olen 2.2 Regia Autoncra a Huei din Petron 2.3 Regia Autonoma & Cuprulil din Deva 3. Efecte medlate ale procesutut de dispontbitzare ~ 4 Percept si defini ale procesutai de restructarare a industrici ininlere 41 Ce span manageriglderit 4.2.Ce spun lider sinccali ~- 43 Ce spun muneitri asi digponibiiza — CAPITOLULIV MOTIVATIL St INSAT MINERILOR DISPONIBILIZATI 35 1. Tendne generate ale procesutul de dsponiblzare gt categorl priulpate de munchar dspomibiee? 2. Constate ale anette de fron 2.1 Motive invoeato de muncitor dsponibilizay 2.2 Infloene exeretateasupea deciziei de acexedisponbilizare 221 Aprecieri arwora caracieradel voluntar scm forat ol dette de “spontsttcare ——- — 105 2.22 Factor! ]persoare care x influent docsia uci ———~ 107 23 Surso de informare in ceea ce prvoste dlaponibliare la cerere si consecinale ot —-—- ——— 10 231 inormajia prvi la concn eon prin Ord ‘nanje22 113 vu 2.3.2 Satisfaction ff de infrmatile prot Sasa netic fa de deca de ealese Aisponibilizces — ns 2.3 Sait inset fa de cuatuml por ‘eompensatorit ——- 120 2.6 Ce ered subivefithieguli egantion despre procesul de dispeniti- lizare a minetilor —- — 12d 27 Selutipropuso do cei ehestonai peru reabiiarea economic a ilo init i preeeyiasocialaacoordispoibilizal ————- 127, CAPITOLULV PIATA FORTEIDE MUNCA —————————. 1. Somajul tn zonele afectate: consecinjele procesut de 2. Evaluarea dvepturtor persoanetor disponibiiate — ‘5. Locun de num wacante——- 4. elu sectoral pvt dup resrecturrea sectoral unter — {11 Pigs frflde mune ty sectoral privat <—-——— 42 Date dese fae pat ds Vee Joie Pera 5 in ga ‘CAPITOLUL VI CALITATEA VIET = 139 1. Sindateapopudaiet din conee afetate ~ 19 11 Stare general ce sate -evaluatk de persoanele anehetate- 139 12 Starea de sfnatate a angajailor din sectoral miner 140 2 Siarea general a regiualtr = a 142 4. Penturte popu 2 4 Beil te angler di etora tae 149) S. Evaluarea veniurtor 131 6 Choltuelte gospodares~ 155 7. Cheltullite persoanetor disponiblate — 156 A Strategit de acoperte a chelulellor 188 9. Economie popilagiet, 138 10 jaa sce al persoaeler 1 dpomtbitante — 139) 1, Agricnttara ——— 160 12. Condi de foculre ——— 161 13, Dotarea pospodariet 162CAPITOLUL VIL STRATEGII DE CONFRUNTARS CU SITUATIA DE SOMER -~ 165 1 rata spree ale ome 1 Sate de spe plist fe de se iceetieat 122 Optimes penta o posi rencare profesional. — 1.3 Opjines penur o eventual plrsire a loci 2. Swaceiluilicae efecto do eliresamert pena oh asigura maj toncete de sabesrent ie Sk Autudid ae baibatior fats de eveatuatacalfcare prefesionala 1 femelreasnice Sanit 4 Aatudiile et de treprinaitort privat 75 & Stravegilepersourelor dsponibtcare ~~ {Ati fara de Inceperen propret afacert — 2. Ain’ prvi cooper ete persoen Dy descidrca unl ajacert Cum se fncepe o afer? ————— 9. Riscurll antreprenortautd ——————~ 40, Cian de disponible U1. Hdenttare soclalé si dec cotecive ae minertor 192 CAPITOLUL VIL ATITUDINI FATA DE INSTITUT ~ 1 Grau de mere fa est cer se cnt de rere someritor Gadel de tncredere Fu de wonivcice Iinpindr am andent =203 3: Afiierea someriior din merit soi Pagan z Trerederea manifesta fag de ele ———— 4. Increderea in Instulle fanclare —- CAPITOLUL IX [EVALUAREA MASURILOR DE PROTECTIE SOCIALA IN ARLE, AARECTAT DE PROCESUL DE RESTRUCTURARE. 1 Probieme generate 141 Propuner in parte sindicatsior 12 Programele organizajilor ineraaionale —————— 2. Oferta de loeurl de muned 3. Prograimele de misuri neve pont ereare de no! loeurl de man- 8 afta sectoral miner mmm 215 3.1 Reta de plasire in noi leur de munca ~ 53.2 Serviile de consultant pen deschideres ne acer 3.3 Seve de eae pistol — $34 Alte misuri active 3.41 Job-cabusite 53.4.2 Centrle de Oxentare Pro 3.43 Incubatorele de mic alee 3.4 Creditele subvetionate pentru acarle existe ————-225 4 Atitudind ale minertordsponibizat fad fe nasurteacive -228 4. Cteva aprecieriasupra gradulu de ececiter programetor de tmésurl active ~ z 228 ena 9 de Meciore a Mi CAPITOLUL Xx CCATEVA CONCLUZI $1 SUGESTI CU PRIVIRELA STENUAREA IMPACTULUI PROVOCAT DE RES ‘SECTORULUIMINIER IN ZONELE AFECTATE asasi INDICATORS Ci1B4b DE MONITORIZARE A MASCRILOR DE ATENUARE A IMPACTULUT SOCIAL DETERMINAT DB ‘RESTRUCTURAREA SECTORULU MINIER ———- KBY INDICATORS OF SOCIAL MITIGATION iv Loc Dk ROSTRATA ABSTRACT: SUMMARY OF MAIN FINDINGS AND RECOMMENDATIONS FOR SOCIAL MITIGATION ~ BIBLIOGRAFIE — APRECIERI -———-CONTENTS PREFACE- INPRODUCTION —- (CHAPTER I MINING SECTOR RESTRUCTURING A PRIORITY FOR NATIONAL ECONOMY: 1.1 Gold mining —- 1.2 Coal mining — 2.Mning sector restructuring background tn Romania ~ 3. Ordinance 22 as a “strategy” used bythe government for Voluntary redudancts in the mtning sector —13 3c Some estimations concerning permtage of redundant people and ‘hel skutlon after voluntary reéundaneis =———-— 5.2 Economic behaviors ofthe redundant people — 4 Projects anu plans far labor redeplaymtent and ecomomle Zehabliadon ofthe mining areas ainsi 5 Obj a thsi sssseman sud carl ont it he iapfeted areas ee 6 Research methodology — 6.1 Research tehiniques and tools ——— {62 Sample survey presentation — 62.1 Somple design (62.2 Questionnaire desgn nnn 16 CHAPTER A.DESCRIPTION OF MINE REGIONS WHERE RESEARCH WAS ConDuCTED a1 I: Maln characterise features of te mining areas and nits under Investigation —— Sos btebesninat 1.1 Some compararisons between affected areas 3 2. Most critcat socal problems thatthe places under hevestigation areconfronted with ——— inca! 2.1 Unemployment 22 Hesing stad ——————~ 213 Patation 24 Ciiealay — 2.3 Ober soil problems 216 Subj’ opinions en th soil problem that colon mig eras 7 Opinions on the grverment soil prowstion menses forthe oor aud unemployed 3 CHAPTERIIT MINING SECTOR RESTRUCTURING AND REDUNDANCY PROCESS -—— =e ee 6 1. Worhforce redundancy athe mining secon General culation ii 53a retndoncy proces within varons Rees Atonomes —-€2 2th pte “en toa Company Go 2.2 The Ditminoos Cot Regie Asoo in Pes 2.3 The Copper Rep Autonoma inDeva Inmet efecto the ebundaney process {Percept at anon te min ay veri at oangers nd lenders soy — 412 Whar ann leaders 43 Wu th edug a eto worker sy =m CHAPTER TV. MAIN MOTIVATION AND DISSATISFACTIONS OF THE WORKERS, WHO GHOSE REDUNDANCY ~~ 1. General trends of the redundancy process and mats ‘ntegories of redondant workers —————- 2.Sanuple survey fladngs ~ 21 Motive refered toby the redundant workers — 12.2 Influonces aver the decision e choote redundancy 2.2.1 Opinions on the voluntary o forced character ofthe ‘decision om ———— 22.2 Elemente ond people thar exerted infience onthe deetsion 28 Infomation souees in what regards lunar redundancy mo ts Consequences ———- 110 2.41 Available information on Ordinance 22 provisions -113 2.3.2 Salsfiction with the provided information =————- 1424 Satistuction and dissatisfaction with the seeleed redundant 25 Satisfaction and dissatisfaction regarding the amount of the syerance payments 120 2.6 Whatthe entire selected sample think ofthe redundaney process in the mining industry — ees — 2.1 Solutions sugested by qustioned people for the evonamic Teabiton of i mining ras ad socal protection fhe 127 LABOR MARKET. a = 131 EC tenpayment in afeced wens: consequences NAL Basset the formal rights of redundant people —— 2 5 Vacances 133 4. The evoltiion ofthe private sector aftr mass rediindancies ~ 135 of the vestucturing process ~ 41 Labor market inthe private sector ————————— 135 442 Data onthe private sector in Ju Valley, Petrogani and Brad — 136 CHAPTER VI QUALITY OF LIFE — 1. Heath contin ofthe eecedpapalaton ~ 1.1 General heath condition —a subjective evalition 1.2 Healt ofthe mining sector employees —- 2. Ganeralcharaeterizston ofthe afected regions ——— 43. Incomes — seas ‘4 Bttement i te mining sector $5 Income evaluation mmm {6 Mouschotd expenses 2, penses ofthe redundant persons ——~ & Making ends meot 9. Savings 10, Soctal aid for reduntant persons ~ Hi Agrleuture ~ 12, Living conditions 18, Household appliances (CHAPTER VIL COPING STRATEGIES 1. Caping strategies incase of unemployment EL Coping strategies planed and used by our respondents 1.2 Option fora possible professional raraining — 13 Option fr possible moving oto presenta place oftesidence — 170 1 Actual coping stratepes used by the unemployed to ensure their 1m moans of subsistence ee 3. Men's atte towards possible professtonal raining oftheir Thome-naker wives —— ae 4 Ades towards entrepreneirs ~ 5. Coping strategles ofthe redundant people -—- 6 Attitudes towards starting one's own business 7. daitudes towards cooperating with other people in starting a usiness 2B. Hove cam ome start a business? — 9. Entrepreneurial rishs ~ 10, Mlustrative eases of redundant people —- 1, Miners: soctal identity and cotlectve decisions —————— 192 CHAPTER Vi. ATTITUDES TOWARDS INSTITUTIONS —————-——— 199, ‘L Degree of confidence in the insttrtons concerned with protection ofthe tivemployed — 199 2 Degree af confidence in entreprises’ management and in trade unions 5. Redurdant peopte'safftation tothe eaundant people's ‘associaions and thelr confidence in them 4 Pinancial rus ee: CHAPTERIX EVALUATION OF EXISTING SOCIAL MITIGATION MEASURES IN THE AFFECTED AREAS 1 General isues ——————— 1.1 Trad union proposals 1.2 Programs of atemtionn] organizations 2 Sob offer ——— 4. dere meernes for erenln of new empleo te ig sector —411 Placement rat — 3.2 Business start-up advisory services ~ 43:3 Retraining servees ~~ 3.4 Other active measures ——— 3.41 Job Chis ~ 3.42 Centers of professional awareness and work mediation — 204 3.43 Small business ireubators — 4d Subriced ered for exsing Businesses ——— “4 Redurdant miners attitudes towards the wtive measures 5. Several consderations on the efficacy ofthe active measure programs = CHAPTER X CONCLUSIONS AND SUGGESTIONS ON SOCTAL MITIGATION IN THE AFFECTED AREAS it LIST OF KEY INDICATORS FOR MONITORING OF SOCIAT. IMPACT AND EFFECTIVENESS OF MITIGATION MEASURES: salle as 7 INSTEAD OF POSTFACE ———~ ABSTRACT -—~ -250 SUMMARY OF MAIN FINDINGS Ano RECOMMENDATIONS FORSOCIAL MITIGATION ~ BIBLIOGRAPHY ACKNOWLEDGEMENTS PREFAT, La toeeputul anului 1998, €a urmare a reomandiri ead- roase ficute de socio american de oigine roman, Michael M, Cerne, an fst contact de dl. Anis A. Dani ~ conser al Bincii Mondiale pentru Mistunca de realizare a Priectului de Restructure a Sectorului Minier din Roménia, fn legiturd cu eventualitatea fcheierii unui contract pentru realizar unit studiu de evalure social eu prvi la monitorizaea s ten auea efectelor adverse ale reforme: mineritulu din fara noastr. Primele noaste contacts et dl. Dani au avutloe in eondi- file unei rezerve fret din partea noast yi a unet pradenfe ‘obabil jusieate din partea reprezentantulat Brcli Mondale. ‘Noi ~ pentru c@ nu aveam experienja unor cercetii de aseme- nea anvergurh gi pentru ed ram spesilizati in alto domoni profesionale, domnia sa pentru cf nu vedea inal In not o veri {abil “cchipk capebill st realizze obieaivele certo de Banc®, th cele din unmd, aceatd neineredererecoroct a fost tlie ‘ua gin teva sited ~ timp a ear am prepit proieta dd cercetae glam definitivatinsttmentele de ceretere ~ ne-am Tansat Tnt-onul diste cele mai interesante, dar gi ai dif, studi pe care l-am intreprins veodati, Ceroeurea a duat crea jase luni, Gimp fm eurauleivaia a fost completate peste 1000 de hestionae, au fost ealzatesute de intervinrt sau eonvorbii ex factor cele implica fn xeforma mineritulu, au fost analizate zeci de doctente, print care statisti oficial, texte de le matetiale de press, alte informayii furnizate de agengile ionale gi teritoriale de profi * dae oman et prima Ecog pe ce Bae Mam ant sus cri ete sae ine penile: ‘deat eget frees et sets Bie, cing unde e acaea mln! xi (eropolsi) in epranclde iste ast ‘ina oe ere conti eae ra aos sausio m cesp cen rl ust oe pothole coda de un soll no orp ena [Med Moni hint! amen, mir crespondet Ase Rae, na ne eth ape! carne ei acca, Scapa! a ‘toms one iio emo densi de patie ilRezltatul mune noasts este Gps In aceats err, ba- zat, in ezonf, pe raportl final pe care Lam fnmfnat compat ‘eof spealizaal Tne Mondale, a septembrie anl trent. Malhamim pe aceasta eal, zcilor de eolaborator care st picipat Ie realizarea studi nostu, print care profesor i sate de la Facultatea de Sociologia Universiti din Ptro- fami, stulenfi de la Facultatea de-Sociologic. a Universitit Bocureii gi de In Facullatea de Psihologie-Sociologie a Universiti Hyperion, inspector de le Direfile sau Oficle Forfelor de Muned din jodepul Hunedoara si judejul Gor, reprezautanji ai Agenficl Nafonale pentru Dezwoltres Innplomentarea Programelor de Reconstrujie a Zonelor Miniee si ai Asoviajei Profesionale Miniere din Romania, factor eu ruc de inital Munci gi Protect Social si in Muneii si Industrilor, reprezentanti ai Iimivilor si prefectorilor locale, gi nu,,tn cele din rma, i, managerlor si liderilor sindiesli, care au fost att subieei, eft gi participanfi activi Je evalu-area, sovialt a {estroetiieil minertuoi din Rowainio. ‘Apreciem ch accasih carte mu este att @ incrare despre miner $i activiatea. din sectoral niet, eft, mai aes, un document care sca propus si consemneze ft mai fidel_ cu pilin punt de vedere al mrneritor tryst eu privre Ia cele Imai importante ificultaji en care se. confrunti famille gi Tocaitifie miniere ca urmare a procssulul de rstructuare din fn pofide mumeroaselor clisee sau stereotipori tn vrtutea cfrore opinia public fi judecs pe miner, acestia s-au dovedit a fi cei mai cooperanfi gi cei mai sinceri subieofi” pe care iam init ping acum in activitatea noastri de cercetare. Fars informafile pe care leam obfinut de la ef gi, mai ales, fara Mites epee vont de eve (set soso) ra iia, Into de ins rah tes Ser ve Ure a ft se st ‘ence sel upd eo de enn fa oo eae taste [ee mui ome Te po ts noel sump i franchejen cu care g-au apieatdreptol la opine, aparifia aestel lori au arf fost posbila. Se cuvine 8 mai mulurnion fo Sch ire, si pe aceastt cae, lurmatoarslor persoans eare au sprijinit indeaproape realizarea siudiufui de evaluare soctalt yi care au avut contributit subs- noastta: D-lui Anis A. Dani = Consilie al Bancii Mondiale pentry Misiunea privind Proiectul de Restruc- tmrare a Sectorului Minier din Romania ~ care ne-a ajutat st slabilim obiectivele de cercetare si metodologia studiulu, D-nei Mary Louise Vitel — consultant al Bincii ~ care ne-a oferit © mulfime de sugestit pentru imbunatafirea raportului final si a Iuerat impreuné cu noi la selecfiaindicatorilor de monitoizare, profesorului Michael M. Camea din Washington — consilier principal in probleine de politic’ social 51 soeiologie - care ne- 4 oferit ca generoritate nomeroase sfaturi utile gi informa esentiale eu privire la procesul de reforms a industriel miniere din alte fir, D-lui Dan Banciu — director al Institutului de Saciologie al Academiet — care, tm faza inijial, a partcipat activ fa dezbaterile noastre metodologice, D-nei Doina Vigs — de la Misiurea Bani Mondiale din Bucuresti, Mariei Homm, 0 coordonatoare perfect a terenului tuturor seelora care ne-au _ajuta si spijinit in activitatea noast. Sperim e& aceasté Iucrare sponsorizati cu generozitae de Banca Mondiala va fi consulta (g) de unit reprezentanji ai orpanismelor eare se ocupi de procesul do reforms din minert si c& nu ya avea soartaatitor rapoarte de cercetare efectuate de Sociologi, care se pierd la Guyem ori ji alt parte AtosINTRODUCERE Reforma sectoruhui minier constitiie una dintre cele mai importante componente ale procesului de tranzijie din Roms Dincolo de efectele sale favorabile asupra creserii gradului de reutabiltat a unitiilor miniere gi diminvasit pierderilor tn an- amblul economic! nationale, procesul de reform’ are nume- Toase consecinje nogetive asipra mincrilor si famibillor lor, comunitijilor « eltor vinyl este structratl, tn mare parte, de activitatea minierd, personnelor care Iucreaza in alte secteare (Giderurgie, motalurgie sau vervioik publice), dependente sau nu ‘de industria minierS, si, nu Tn ultimol rind, asupea infrasteuc- turilor locale. Cele mai importante obstacole yi diffcutayi sunt uumitoazeo: (a) eresterea ratei gomajului i imposibilitatea wi sirii nui foe de munca eu caracter alternativ; (b) declinal dra matie al standardelor de via; (e) deteriorarea infastructurilor locale gia serviiilor publice. Pentru a realiza in condifi c&t mai adecvate amplul proces slo restructure a industriel miniere gi a atenua efectele sale nogative, Guvernul comin a cerutsprijin de la Banca Mondial, in plus faja de sprijinul oferit in acest sens de Uniunea Euro- ‘peana. Acest sprijin este furizat prin intermediul Creditului de Ajustare pentra Protect Soeiald si prin Protectul de Restrue- {urate a Secioulsi Mines, ambole finanate de cftre Banca Mondiali.” fn paralel eu activitaten de monitorizare a impactului pro- cesului de restructurare, inteprinst de ageutile reprezenta ale Guvernulué romtn, fn special de edtre Ministeral Muncii gi Protectiet Sociale gi de citee recent fafinjatn Agenfie National penira Dezvoliarea si Implementarea Programelor de Recons~ ‘iwotie & Zanelor Miniore (cx departament aparte al Ministorulut Industifor $i Comerjului, Banea Moneliait a initiat gi finanjat "pl eater ctrl indians ett Bo reso pin itr apa de Reserve ena x pre canpaeth ‘otal de Utiire # Fee de March ce Pras Sac « Seto, js ce astens, de eae Hana Modal tan studi independent de evaluare soctala, care si-a propias 68 monitorizeze impactul reformelor tn seetorul minice si si recor sande diferite efi de atennate a efectelor lor adverse ‘Aceasti carte reprezinti rodul eooperiit inte 0 chips de cexperfi ai Bineii Mondiale si un grup de socialogi romani, implica in evaluarea social a modului tn eae s-a desfigurat gi se desfagonrl reforma mineritulni in Roménia, Ta fel ca gi alte componente ale precesului de wanzifie, restructurarea acest ‘entat si reprezinta, in eontinuare, 0 pr toate Reglile Autonome din seetorol minier se conffunt& eu lficultatirelativ similare, situaya regiilor ierijoratoare, n condi ‘acunnblat datos riage tn valoare de mii de mi iimpovarind puternic bugetul starlui. Conform eu ealeulele cfectuate de experi din Ministeral Industrilor $i Comerpului, “bu pertoade 1991-1998, tn industria exaraetivd a cdrbunetut si inereurilor s-eu pierdut peste 4 miliarde de dolari”, in con Lifile in gare “activtatea econonted s-a anssiecat eu protecfia social"? O asemenea soma uriagi, din care s-ar fi putt finanfa himeroase intreprinderi mist si mijlocti in zonele.miniere, cechivaleazA cu citca 47% din datoria extemal a Roméniei conemnata ta sfrsitul luni septembrie 1998, Numi pierderile jegistrate de Regia Autonomd a Huilei (actuln Companis National a Fuel) din Petrosani au insumat, in perioeda 1990- 1998, suma total de 1.841,5 milioane de dolari din care pier~ deri fo exploatare 445,8 milicane dori, espectiv pierderi din ex- ploatae peste subvengi 67,6 milioane de dolar (vez tabeluln, 1), Acceagi Regie nua plate niciodats un leu Ia fondal de asigurari soviale, avind datori etre bugetul de asigurBel sociale de circa 1,990 miliarde de lei, echivalente cu 535 milionne de dolar ‘in ultimii ani, ealitatea clrbunelui extas a seazat la un nivel inferior, iar costurile de produetie au incepot s Tntreack de mai mule ori valoarea Inj reall. Proasta gestionare yi 7 ea din decal em pes de ce Nise Sin, pir de ata Misi inti g Comesdministare a unitiilor miniere, uilizarea, de cite accstea, a tune forte de munet excesive gi, mai ales, lipsa de renabilicare a etivitiit din industia minier®, aw caracterizat, aproape tn se i aie ia ae! (actuala CNH) din Petrosani z (Sursa: Ministerul Industriilor si Comer sss TOTAL Teme | La 180.0 5 wm eo . 95 99,3 uh wie er Dar ta pofida avestor pierderi, mineritul a continnat s& se nuete printre seetoarele cele mai subventionate din Romania, ‘sungindu-se la situafia.ca peste 50 % din toalul subyenfiiloe de sat si Ge dirjate citre Regiile Autonome din industria minier, fn loc ca aceste subventit si fie utilizate pentru reutilare sau ‘modemizarea tehnologicd, ele au fost cheltuite pentru indexarea periodica a salariler gi alto vonituri eri bonusuri pentms miner sau liderii aeestora. Pe de alt parte, © parte din fonduri au fost lt ilizato pentru efectuarea anor aftceri_ilete, tm interesul exelusiv al managetilor si liderlorsindcal {fn aceste condi, restricturaren mineritulul, mai ales a sotivitii din minele de cArbune, a a devenit o necesitate naj tals, Bxcesul de personal din setorul minies $i stocal de cir- thune acumulat at determinat Guvernal Ciorbea si. rosurgt la "Solute disponibitirilor prin intermediul @ dou Ordonante ‘de ungenta: 9/1997 ~ edvesath angaatler cispenibitizi din Rogile Autonome 5i Sosietaile Comereale cu capital de stat, indiferent de profil lor de activitae - si 22/7997 ~ caro a acordat un regim special miuerilor disponiiliat la cerere™ Conform cu reglementrile conjnute th accasth ultima ordo- ‘an, minerlor disponibilizat 1 sw acordat “pif compen- Saiori” inte 125420 salorif melt net pe ramurt ‘Desi in programul de disponbilzare a forel de mune’ din sectorul minier er previ faptul cB urmare a aplicrii Ordo- rn(ei 22, va pdrsi acest sector nomai circa 15% din personal decd find tentafinpliilor compensatsi, aumirul acelora care fu acceptat in mod volunis sk fe disponibiizai a dept toate tstmarle,ajngindu-se In situa 8 personal! Regilor si se dliminieze cu aproximativ 40%, Avest fapt a avut o serie de ‘consecinje negative ined asupea activi unor units mi tre, nevote si se confrunte cu penuria de persona speializa tu petspestva inhideril lor in vitor "Att pe termen sour, cit gi po fermen medin sau Tung, rocesul Ge restrucurare” a industiedminiere si, implicit, isponibilizarea net mari pati din for de mune au creat humeroase probleme 35 tensiuni in via gi actvitatea 2nnelor thinire, fn eoniile n cae ipsa act de fondur a impiedicat Guversul dea implementa. progeamele co misuri_ active previaate in Ordonanja 22. NU exist locuri de mune 91 wo Existh solu: opersfionale pentru conversie. profesional ‘deevath minerilr disponibilizai. Procesol de vestructurare din industria miniexs romdneasc8 @ demonstret, poate pens prima dath in istorin gnvemnélor postdecembriste, c& reform fh cconomie nu se poate reduce la inchideri do tneprindert saaroduceri de personal, fi a oferi solu alteraative gi fina 0 protectic socialé adcevat’, Stabilind ca scop principal al studiului de evaluae social, ‘analiza consecimelor procesulsl de disponibiliare a fori munca dn inert, echipa de sociologi, impreund eu experi [Bincii Mondiale, a proiectat un program de cereetare care a lus urmatoareleobieetive mai importante: (©) Chestionarea minerilor disponibilizals ta legaturd ou motivele pentnt care au acceptat “concedierea In cerere”, sual de informatie rela vat a dipoi htor sa persoancle care le-auinfloenjat docizi i solute alese pentru a Eestopsantel i goren, es Ks ) Evaluarea impactalui social al restruturtrit supra famililor de mineri gi zovelor miniere, identifcarea proble- melor sociale cu care se eonfruntl aceste zone in lepiturk ca rmisurle de protectie socials existente gi recomandarea unor efi ‘dea imbundtati aplicareaacestor masuri; (6) Analiza caracterstcilor sociale specific ale peesonalu- Jui disponibilizat Jocalitatea de origine, sexu vrs, rolul th ceadrul func, pozitia profesional, refelele de capital social tc), care pot influenfa conduitele si attudinile, (@) Mentificare diferieior reat ale populatilorafectate (inclusiv ale aeelora care pot fi afectate jn vitr, prin inchiderea ‘anor mine) si evidenterea modalitiilr de conifuatae cu sit ayia de somer, a capacitigi smu ineapaceiit de a elabora coli su tua inigiative, a obstacolelor si dificultjlor de a pune in splicare acest inifiative; (@) Consemnarea puretolor de vedere ele populailor locale legit poste amelio no efbtar proce. sului de restrctrsre, com ar fi pasira sau erearea ner locur de muneé. $i asigurarca unor servicii sociale, opinile lor cu Privire la plicarea programelor de masuri active i reduseres la ‘minimum a efectelor negative determinate de procesul inevitabil de inchidere a minelor, (f Stabilirea unei liste de indicatori chele pentru monito- risen impactului social si a eficacitfii mésurilor de protectie, socials. Pentra a realiza accste objective, coordonatoii cerce- titorii ay projectat urmatoarea merodologie de uct care a fost aplicatiefectiv tn cursul cert (@)realizarea uni anchete pe baci de eyantion in mai ‘multe locality din judepal Gor), in zona Valen Tiutui gi zone Brod, Aceasta -a realizat in doud ctape ~ prin intierea unei anchete pilot asupra a 50 de gospodtri, wiatd de chestionaren ‘unui esention alentor de 1.002" gospodaeis () efectuarea # 500 de studi caliative tn gospodarile din zone selectate; (din toinlul acestor gospodari, a fost seletat, la randol si, un subset de 100 de gospodirii pentru a putea obfin bugete de familie si studit de az ew caracter blografic, © seoptl dea realiza analize complementare; (@) au fost, de asemienea, finute 10 reuniunt colestiv (Joeus grup-nri) Ya care au fost invitate difeite subgrupuri ale populafilor ateciate; {@)in mod complementar eu desPiyurarea acestor reuniunit colective, au mai fost organizate 6 consultagit colective cu lideri (“Stakeholder consultations”) la care au partcipat mano- geri, lideri sindicali san lideri ai asociafitor disponibil teprezentanfi ai primarilor, prefecturilr or ai altar organiza locale, alte cadre cu rol de conducere si coordonare (Material bogat pe care Iam obfinut fn final, completat de rnumeroase analize documentae, statistee gi de pres, ne-au dat posibilitatea si aleatuim un raport de cereetace eonsttuit din > ta panda ea 1998 at ops nt de 1.024 enn, sin ce fst slot, In Bl, 1.002 aston Ax ft cetloae po remote ar 1.002 smpdit a ete wet ene ona, se anh + ‘Ser pee me soc mise: RAC Devt CML Cea (et) RAI Pers Deoecse de Reo flys cu sutra el ‘pu erm seis Bem emo mnt eee molesurmatoarele seeylant, care se afl, de altfel, Ia baza redactiii capitolelorseeste tutti th evidenteri_prncipalloe direct $1 repee ale procesuui de resruturae din industria ‘minior, sunt prezentat:o istoro sumearl a mincitului de au gi dl eithine din Romania, princpalele remise economic care 0 determinatnecestatoa tostacturirit in acest soctor de ecti- vitae, cad legal care a stat la beza disponbiliztit persone Tat i, conduitee economice ale eer disposi principulee proiecte de reconversie a fof de mune side ian- plementarea programclor de msuri active tn rile afectate ot. To seegumew a Tha sunt prezenttecale mai ceprezentaive caracterstici sf coi mai semnifiestivi indicator: at zonelor i nial minire investigate, find evidentite ~ prin tnedil unor extrase din presi citeva afacertilicite inate de unit manager, fap ee eonsttue ines un argument in favoatea _ecesiii privatizdrii Regilor Autonome. © parte important. din secastisecfiune se ocup de pro- ‘Blemetesocile eee mai citice cu care se confrunth zonele mi rier (gomajul, stendardele sedzute de vat gi condiile dificil de locuire, polurea, cviminalitatea ete). Excepting somajul, area devenitc problems acutt in onele minire, in eondiile th care nu exist deedt foarte putine Jocuri de munc& in afara Seetoruli minor, conform unor informait care trebuie ined verifcate e tewistrea exeterea dramatic8 a rats eriminali- Lift 51a divorjlu, a tendinjlor suicidaro sia alter fenomene specifice onc situa de eva. Soiderea puteric8 a nivelull clit vii, pelueree, alcoolismal, starsa dofiitard do Ssindtatea a une pari impoxtanta din popula local, eprezints caractrstici penerale ale tuturor localtilor investigate, Sunt consemnate, de asemenea, opinile rezuliate din ancheta pe bara de egantion, cx privie. la amploarea. si szavtatea acesorprobleine, gi aprecitilesubiofilr fn legis cu misurile nae de cre guvern in scopul asigurici protectiei sociale a locuteilr din zone afectat. nea a THl-a, care se ocupi de analiza modului in care s-a dosfigurat procesul de sestructurae gi disponibilizare « forlei de mune, sunt prezeatate clementele. principale care diferenjiaza cele trei Regii Autonome care av constitu unite de analiza a procesului de disponibilizare a fort de munca — dou ia judepol Honedoara (Regia Autonoma a Huilei din Petrogani’ si Regia Autonomi a Cuprului i Materalelor Neferoase fn Deva) si una in judeful Gor) (Regia Autonoma a LLianitului din Tg, Jiu, care, In data efectufrit cercetirii noastre, cera deja transformata in Companie National. fn acceasi sectinne, este deseris, in mod ilustrativ, prin intermediul unr tabele si grafice, modul specific in care 3-1 ‘desfagurat procesul de disponibilizare in cele trei Regi i gradul fn carea fost afectatlstructura persouslului, O parte importants clin aceasta. seetiune prezint® puncicle de vedere ale mana- perilo, liderlor sindicali, rmuncitorilor activi i disponiilizay rezultate din reuniunile gf cansultpile colective: modul in care defines ef procesul de restructurare sau disponibilizare w fortei dde mune din industria minieri, opinia lor eu privire la modul ‘e elaborate si aplicare a Ordonanfei 22, rolul sindicatelor si a ‘admsinistraied in procesele menfionate ete. Dacd pentru manager, restructurarea mineritului semnified im primal rand, 0 feducere severi a personalului, fapt ce sre numai efecte negative asvpra activitigii unitifilor miniere, pentru lider sindical (care, a prezent, nu vor $8 mai recunoasca contibufia lor osonfiaé Ia olaborarea Ordonangei 22), ca gi pemru mun- citort activi sau disponibilizafi, acest proces are o dimensiune ‘politicé esenyala, in miisurn in care “Guvermul a gist, prin ‘nvermediul fui, 0 cale perfida si subtle dé a setpa de 0 categorie profesional extrem de incomodi pantru putere™ Seefiunea a V-n este dedicath caractorizirii tendinlor generale ale procesului de disponibilizare din wnitiile miniere 14 principalelor categorii de personal disponibilizat, altturi de prezentaren celor mai importante constatiri rezuhate din ‘ancheta pe baz de esantion, fa legiturd cus motivele care au fundanientat decizia eelor care. au ales calew disponibiiztnivoluniare, influenfele exercitate asupra acestei decizi, infor- mafia care le-a stat sau nut Ia dispozifie, pentru ai fee sau nut anticipa eonsecinfele unei asemenea decizi, satis- atsfucile determinate de un asemenea se, cele file sau legate de plifile compensatorii ete. Cu toate e& majoritaten subiecfilor intervievati a apreciat e& decizia de a cere disponi- bilizarea a zvut un carseter personal, principalele motive pe care eau menjionat au fost urmatoarele: convingerea ea minele vor f, orieum, Techie tn vitor gi presianle exeriiate de etre manager, Pest 70% dinte ei au declarat cf sunt complat tesatscuti de. decinia lath chica 75% au consideat ck Aeizn lor mu a fost fendata pe 0 inforrayie adecrat “Yo, in linul rind, sont prezentate opine gf motive subir care lured in fara sectorulut mini, cu privie fa ceracteruladesvat su inadzcvat al procesal de disponfbiiaare ila soul caro ar putea fi adoptate pentru a stenua efecto negative ale proceslui de rextacturare supra zonelor miniee. Pesto 86% di coi chestoneti su decart 8 sispnizrea ma a fost solute adecvat, din cauzh cfr a fot fundamen pe criterii judicionse de seleotie, iar minerii au fost fie dezinformai, fe “cups”, ja, tn me cau, “pres” de manager. Seefinmen a Ven evideniaX sitain existent pe same din judeele Hunedoara si Gor) ininte i dup masivele Gisponbilizri din sectoral miner, Sunt analiate cu accastt ‘eae, ratele de goma) 5 ocurile do muncd existnte mai eu seama in sectoral privat. Aja cum indicd datele existent In Ofiile Forelor dé Med, rertructiraea sectoral minier a ond 140 erie dramatca a ratlor de gona, condi in care, la septembrie 1997, a sean puterie nual lecuriler de mune. Incepénd din Tuna inie 1998, persoane sixponibiizate au iceputs& primeasca doar 60% din inderni- data do soma, eb fom de autor socal, In aceeay perioad, in Valea Jat, 29 de dispnibizai au intra n greva foamei, Solicit nai loeuri do manek sex rangajerea in Fstele lor Jocuri de mined, Tots in perioada menfionsd, Ia Ocul Ferfelor de Mined din Ptrogini ern disponibile crea 200 de Jocuri de mun, firé a fi socitate de cite cei disponibilizag. {a urma concedicrilor colective, rata siptimdnalé a tarogi trailor asociajilor familinle sau Socetiilorconduse de persoa- ne individuale a creseut de dou ori. Cia 90% din acestea fveau ea profil de aetivitate comer, prin vanzatea diverselor ‘punuri (in principal, prin fuchiierea unui loe fh pif), cetlalte avean ca profil de actvitatetransportal In general, ee disponi- Viliza, care eautt loeuri de rmuned, aw apreciat of mune. ta sector privat nu consfituie 0 solufie, deoarece patronii i angn- Jeazi fark cere de munck gi le ofer salar extrem do mick (ci- {4 300.000 le a nivell sn 1998). Aceasta fn condi tmajoritata loeurilor de mune libee seal n sector privat. ‘Secfiunen a Vi-a include o sourta prezentare a buntstiti materiale (obiective si subiective) a subieejlor investigai, im primal rind a yomeritor si moncitorilor activi din soctorul Ininier, pornind de In evaluarea unor dimensiun diferite, printre tare slaren de stata, nivelul venturilor euhtuml cheltuie~ Iilor gi al econornilor, condiile de locure gi dtirte loins Dale sunt prezentnts in mod comparatv, vind difeite forme si tipuri de gospadari: cele cu sa fr sof easnice, vele care Bu unul, dot sau mai mulfi gomeri, acclea in care exist pensionari si acclea care se difereniazA tn finctie de zon’, Inelu de rere (Rural — Urban), nivlol de instructie sau de calificare al membrilor. Scctiumea a Vil-a este dedicat, in cen miai mare parte, strategiilor planificate si efective de conffuntare cu situajia de omer, alit in cazul subicetilor disponibiliz, ett si a eelor {ctivi, care se pot agtepta cn in vitor si-si pid locurile de tuned. Sunt evidenfiaie, cu accasté ocazie, opfimnile privind eveniuala recatificare si conversie profesional, atitudines mk terior tn legiturd cu ealificarea profesional a soilor casnice, cu pirisirea localitiii de regeding& tm favourea celet natal, Tnoeperea unet aficeri, practicacea agriculturil, retregerca la pensie ete. Cautarea unut loc de munca, useori, fn strtinitat, Inceperea une afaceri pe cont propri, sy doar, in mick mBsurd, practicered.agricullurs, constitnie principale stmtegii de