= PSIHOLOGIE GENERALA UNITATEA 1. NATURA PSIHICULUL UMAN ‘SCOPUL UNITATH DE CURS Identificarea infrastructurii psihicului uman ‘Dupa ce vor studia aceasta unitate, cursangii vor putea sa: ‘Sa defineasc& nojiunea de psihic uman ‘Sa descrie complexitatea notiunii de psihic uman Sa descrie structura psihicului uman Sa explice psihicul ca forma a viefii de relafie Sa explice psihicul ca functie a materiei superior organizate ‘Sa explice psihicul ca forma de reflectare ideal -subiectiva si de constructie a realititii Sa explice psihicul ca proces determinat social-istoric ra unitafii de curs Ip Psihicul — forma a vietii de relatie ~ funetie a materiel superior organizate este stiinta sufletului”, se ridica intrebarea: ,ce este psihicul si care este natura acestuia?” Pentru a da raspuns la aceasta intrebare trebuie sA plecim de la conceptiile contradictorii, de la disputele aprige care au avut loc intre religie, mitologie, filosofie si stiinfA referitor la specificul fenomenelor psihice. Psihicul era cénd suflu, spirit divin, ceva nevazut, intangibil, fluid, localizat doar temporar in om, cand materie propriu-zist. Pentru a defini mai complex psihicul, 0 s& sintetizarea lor int-o formulare coneis8. 2 a. notelor definitori ale psihicului este necesara respectarea in raportarea psihicului la un criteriu exterior lui ir-susi, in veder uta PSIHOLOGIE GENERALA ‘+ Daca raportim psihicul la ceea ce in mod obignuit se numeste conexiunea sau interactiunea uuniversala a lucrurilor, el apare ca fiind un caz particular al acestei conexiuni, o forma sau o expresie a vietii de relate. + Daca raportarea psihicului se face Ia materie, la substratul lui material, atunci el va aparea ca un Produs (un rezultat) al materiei sau, cum este numit in mod curent, o functie a materiei superior ‘oragnizate (creieru). * Daca il raportim la realitatea inconjurdtoare naturalé (la lumea obiectelor, lucrurilor fenomenelor fizice, naturale), el va aptirea cao reproducere in subiectiv a acestei realititi obiective. * Daca raportim psihicul la realitatea sociala, la lumea oamenilor, atunci el apare ca fiind conditionat si determinat socio-istoric si socio-cutural. Me psihicului ne-ar putea conduce la o posibila cul?” ar fiz Strangerea la un loc a celor patru caracteristici definitie @ acestuia, Asadar, cel mai simplu rispuns la intrebarea: ,Ce este psi Definitie: Psihicul este 0 expresie a vietii de relatie, un fenomen inseparabil legat de structurile materiale si cuantice, o reproducere in subiectiv a realitiqii naturale obiective, un Produs al conditionérilor $i determindrilor socio-istorice si socio-culturale. forma / expresie a vietii de relagieDintre cele mai semmificative ,perechi” de polaritifi, sub care este intalnit psihicul, enumeram: el este obiectiv si subiectiv: este obiectiv din punct de vedere ontologic, deci existential (psibicul une personne dint-o parte a lumii); este subiectiv din punc de vedere gnoscologic, deci din perspectiva cunoasteri (fiecare individ implicdndu-se in cunoasterea prin insusirile $4 particularitiile ce-i sunt propri, specifice); psihicul este obiectiv prin confinutul fui preluat din afara, din realitatea inconjuratoare; el este subiectiv prin forma ideald cu ajutorul carcia obiectivul este transformat in subiectiv; Psihicul este material si ideal: este material prin originea lui, in sensul c& apare, se naste din materie si evolueaz o dati cu ea, avand la baza activitatea materiala a creierului; este ideal, spiritual prin natura lui, fiind saturat de un confinut de imagini, idei dobandite in. procesul cunoasterii (individuale sau sociale) organizate; apare att in calitate de proces, eat si de produs: desfigurarea procesuald vizeaz& curgerea de {inp (seriald, fizicd) a fenomenului psihic, succesiunea transformarilor produse in subiectul Purtator al psihicului; produsul reprezint& un concentrat, un condensat al caracteristicilor cantitative si calitative ale efectului final, ce se objine in urma interacfiunii subiectului cu bicctul: dae privim aceste doud aspecte in succesiunea lor temporal general, constatim ¢& trec unele in altele; cea ce la un moment dat a fost proces se finalizeazd la un alt moment dat ‘nvraun produs si invers, ceea ce a fost produs se_insttuie intr-o premisé sau intr-o veriga component a unui nou proces; pomind de la analiza produsului, putem infera fazele procesului, Punctele lui forte sau slabe, chiar erorile comise in desfasurarea lui: psibicul este intilnit atat in stare latentd (ascunsd, interiorizatd), cét si in stare manifesta (cureriorizatd): complexitatea provine nu atat din existenfa celor doua ipostaze ale psihicului, Sit din faptul c4 nu intotdeauna starea latenta (virtual) coincide cu starea manifesta (real); dimpotriva, uneori inte ele exist o neti contradictie (una gandim si alta spunem: una gindim, Gus Spunem i alta facem); o asemenea situajie creeazi mari dificult in interpretarea SSmPoramentului, a relajilor dintre trairile psihice si corelatele lor comportamentale (un mportament poate fi cauzat de motive diverse, la fel cum mai multe comportamente pot avea {a origine una si aceeasi motivatie); in astfel de imprejurari plutim in incertitudine, fapt care Jezeaza prestigiul psihologiei; psihicul dispune de desfasurari normale, firest, dar si de desfasurivi surprincdtoare patologice (vise, halucinafi, evocari spontane, stiri emotionale si ideatice bizare, strani): la fel can coeel inarop Complexitatea psihicului provine nu din existenfa acestor tipuri de desftgurari, ci din ‘mposibilitatea (uneori)trasdrii unei limite intre normal si patologic: pe un fond nermal putem cease. imsemire C8 persoana respectiva este normal iat de ce este necesar si recurgem log serie de criterii, care sa Permit diferentierea starilor normale de cele patologice; cum insa un pramanta fapt este destul de greu de realizat, unii autori propun s& se renunte la delimitarea vorbind de un continuum, de o trecere treptatd, gradata de la unele la altele; Psihicul este atat dererminat, cit si determinant: el este cauzat, Provocat, influentat de factori si conditi (naturale si sociale) din afara sau chiar din ineriorul lui, dar dispune si de initiative si Sereotpille si automatiziile, ce eaplth o dath: ou. trecerea timpulut tn caracter rigid, caperienfator e de até pare, prin psihic oament igi propaga fora de intligenta si actiune, de caperientd $i vointa. La om, psihicul conduce si instrumenteaza viata, mijloceste dep: naturii prin culturaLa toate aceste ipostaze diferite, sub care apare psihicul se adauga inca un element ce-i subliniaza si mai pregnant complexitatea, si anume relatia dintre spirit si corp, psihic si creier. Din cele mentionate se desprind ca definitorii pentru psihicul uman urmétoarele caracteristici: ‘+ psihicul este un model informational intern al lumii externe cu rol adaptativ specific; * _aparifia lui de inscrie ca un moment de apogeu pe scara evolutiei animale; + psihicul se supune legii generale a dezvoltarii, modificéndu-si de-a lungul timpului (istoric si individual organizarea si functiile); esenja psihicului, care nu poseda nici o proprietate substanfiald (greutate, volum, densitate, gust, miros etc.), raméne de naturi ideal’, nonsubstanjiala; el este 0 entitate de ordin relations! ‘comunicational, informational. STRUCTURA PSIHICULUI UMAN AG + as PROCESE PSIHICE STARI PSIHICE INSUSIRI PSIHICE I Cognitive * temperament © senzatiile © caracter © perceptia © aptitudini * memoria © orientarea personalitatii * — gandirea . © imaginatia . © vorbirea . © atentia . Afectiv-volitive . © emotiile . + sentimentele + voinga Fig. 2 Structura psihicului uman ice Meee Poihice seprerints reflectarea dinamich a realitiii in diferte forme ale fenomenclor psihice. Starite psihice sunt nivelul relativ stabil al activita s¢ exteriorizeaza printr-o activitate mi laba a personalitati, inn birite psihice reprezinté niste formatiistabile, care asiguri un anumit nivel calitativ si cantitativ al activitayi si conduitei, caracteristic pentru omul respectiv. psihice coneretizat in momentul dat, carsde relatie La. Psihicul ea forma a vie} it funotii de semnalizare, adica de mediere a reactiilor si comportamentelor Vitale prin informafii dobandite Ia diferite niveluri (iritabilitate, excitabilitate Schebbilitate, inteligent& senzorio-motorie, reflexivitate) in virtutea adaptarii lor la mediu. Relatiile de sCmmnalizare fac parte din sfera vietii de relatie gi psihicul reprezinta una dintre formele vietii de relatic, TY cand organismul reactioneaza prin sensibilitate, inteligent4, reflexivitate. Acest fapt a fost intuit din cele mai vechi timpuri. Aristotel, de exemplu, a infeles cel mai bine caracteristica psihicului de a fi forma a vietii de relatie, pentru el psihicul reprezentind un mod specific de interacfiune a eanismelor vii cu mediul ambiant. Trebuie constientizat faptul c& numai in relatie cu .ceva” anume ‘omul aude, vede, compune ganduri, face migedri, elabordindu-si si construindu-si in felul acesta propria interioritate psihicd. Demonstrarea experimentald a faptului cd psihicul este o forma a vietii de relatie a fost posibil prin suspendarea relajiei cu ambianja, care a dus la perturbarea viefii psihice, ficdnd imposibila viata in general. in anul 1954, in laboratorul Iui Hebb au fost efectuate experimente de izolare si privare senzoriali. Subiec{ii au fost introdusi intr-o camera in care a fost intrerupt orice contact senzorial cu realitatea inconjuritoare. Li s-a cerut si nu faci nimic, ci doar sa stea culcati confortabil pe un pat. Nu puteau si vada, si auda, si se miste si s4 pipdie. Dupa 20 de ore de deprivare senzoriali, subiectii erau tulburafi, psihicul nu mai functiona normal, constatindu-se aparitia unor tulburari emotionale, sciderea performanfelor intelectuale (au fost testafi inainte si dup deprivarea senzoriala) si aparitia halucinajiilor.in urma acestui experiment s-a concluzionat c& psihicul nu exist si nu funcfioneaza normal decat in relatie cu exteriorul, cu lumea obiectelor, fiind expresia directa a vietii de relatie a indivizilor. Un alt experiment extrem de sugestiv s-a efectuat in 1959 de catre H.F. Harlow. pe maimufe, incereénd s& surprinda consecinjele in plan comportamental ale privarii puilor de macaci de grija maternd sau de prezenfa altor maimufe. S-au format doud grupuri de maimute: unul era hranit jn lipsa totali a mamei, iar celalalt grup era hranit in prezenja unui ,surogat de mama” (unul confecfionat din arm, iar celilalt din stoft). Maimujele private complet de prezenta mamei, ‘manifestau comportamente de izolare, de frica in prezenta altor obiecte straine, Cele care au beneficiat ezenja surogatului de mama aveau un comportament explorator mai pronunfat. Tot in cadrul aceluiasi experiment, punandu-se in contact dou grupuri de maimufe private de grija mated, s-a onstatat un comportament extrem de agresiv a acestora, ajungindu-se chiar la raniri mortale. De nenea, reproducerea maimutelor private de mami s-a efectuat cu mare dificultate, deoarece ele nu dispuneau de comportamentele necesare satisfacerii trebuinfelor sexuale, iar in rarele cazuri de reproducere, femelele manifestau comportamente de ostilitate si indiferen{a faa de puii lor, iar acestia erau agresivi si precoce in viafa sexuala. Dar, psihicul se afld in relatie nu doar cu lumea obiectelor, ci si cu universul uman (cazul ,,copiilor-lup”). Suspendarea relatiilor dintre psihic si social duce la conservarea structurilor biologice ale omului, in timp ce atributele sociale nici nu apar. in 1781, un {ran roman a gasit in padurile din apropierea Brasovului un tanar de aproximativ 23-25 ani, total silbaticit. incerednd s3-1 umanizeze”, nu a putut obfine, dupa mai multi ani, decdt anumite performante, cum ar fi: si umble incAltat, imbracat, sA foloseasc’ lingura, si aducd apa de la fintana. ‘Nu s-a reusit in cazul acestui tAnar achizitia limbajului. in 1799, a fost gasit in sudul Frantei un copil de 11-12 ani, in stare de completa animalitate. Timp de 3 ani, un medic a incercat si-I transforme in om, iar munca acestuia a fost zadamnic’. Foarte cunoscut este cazul copilului de aproximativ 9 ani, descoperit in 1954 in India, cAruia i s-a dat numele de Ramu (,pui de lup”). Acesta era complet animalizat. Timp de 14 eni, doi psihologi au incercat sA-1 inveje s vorbeased, dar nu au reusit sB-I facd 4 scoat nici macar un sunet verbal. Datorité faptului c& lipsa relatiilor cu semenii se repercuteazi negativ asupra dezvoltirii psihicului, se poate concluziona c& psihicul este produsul relatiilor cu socialul, dar la randul lui poate influenta relatiile sociale, schimbandu-le in favoarea sa. Toate organismele vii exetPSINOLOGIE GENERAL iy Psihicul ca functie a ereierului Psihicul este considerat un produs, un rezultat al functionarii creierului, un fenomen inseparabil de structurile materiale, cuantice gi energetice. Psihicul provine din materie, dar nu se identified cu ea Caracteristicile care au venit in sprijinul relatiei dintre psihic si creier, au demonstrat c& distrugerea sau jaturarea diferitelor zone ale creierului (prin metoda ablatilor si extirparilor), sectionarea unor segmente ale sistemului nervos central (prin metoda rezectiilor), stimularea directa a creierului cu curent electric au demonstrat ci 0 dati cu. modificarea anatomo-fiziologicului se_modific’ psihocomportamentalul. Astfel de metode nui au putut fi folosite pe om, cercetarile fiind efectuate pe animale, dar pentru a demonstra relajia dintre psihic si creier s-a recurs la asa-numitele ,experimente invocate”. La om, nu se pot distruge sau extirpa anumite zone ale creierului, dar asemenca fenomene pot aparea in mod natural in urma unor aceidente sau traume cerebrale. De exemplu, daca este afectata zona posterioara a lobului frontal sting, va aparea o tulburare a capacitafii de vorbire (afazie motorie expresiva), iar dacd zona afectati se aflé in lobul occipital, vor aparea tulburiri de vedere. De asemenea, anumite focare patologice ale creierului (leziuni, tumori) se asociaza cu tulburarea activitatii psihice. Argumente solide in sprijinul relatiei dintre psihic gi creier au fost aduse si de chimia cerebral si modificarea metabolismului creierului. Cresterea secrefiei de noradrenalina afecteazA echilibrul emotional si slibeste controtul voluntar al comportamentului. Dar si introducerea in corp a unor substante psihoactivatoare (alcoolul, drogurile etc.) poate modifica chimismul cerebral, prin intoxicatii grave, care pot duce chiar la abolirea psihicului. Referitor la modificarea metabolismului creierului, este bine cunoscut faptul cA reducerea aportului de oxigen (anoxia) sau a celui de glucoz’ (hipoglicemia) se soldeaz8 cu diferite tipuri de tulburari ale dinamismului psihic (oboseala, slsbii concentra atenici, stare de disconfort, agitatie psihomotorie, incoerenta in gandire, crize de pierdere a constiintei etc.). Aspectele mentionate mai sus se refera doar la situatiile speciale, dar in cazul omului normal, sindtos, relatia dintre psihic si creier s-a pus in evident prin studiul proceselor nervoase superioare (excitatia si inhibitia) si legilor de functionare ale acestora. in condifiile modificdrii starii functionale a acestor procese vom asista si la modificarea tabloului vietii psihice. 13. Psihicul — forma de reflectare ideal subiectiva si de constructie a realititii Modul de fiinjare a psihicului este imaginea, ca proces primar, constructul generalizat-abstract, ca produs secundar, trdirea ca vibratie a intregului organism, efortul, incadrarea, ca mobilizare a resurselor neuropsihice. Toate aceste produse reproduc anumit ale obiectelor, concordanfa sau neconcordanta dintre starile interne ale organismului si imprejurarile externe, gradul de adecvare dintre incordarea interna si dificultagile obstacolului, Cu alte cuvinte, psihicul are proprietatea de a reproduce, de a transpune obiectivul in subiectv. a realitafii inconjurtoare in plan ideal. Reproducerea psihic& se distinge prin caracterul sau ideal, activ subiectiv si constructiv. Prin idealitatea sa, psihicul, ca “fenomen” impalpabil, imponderabil, inefabil, se opune lumii material, dar totodaté o dezvaluie. Prin activismul siu, care presupune schimbarea concomitenta in obiectul reprodus $i subiectul care reproduce, mai mult chiar, relajia dintre obiect si subiect, psihicul se opune nemiscarii. EJ nu este o simplA contemplare, ceva mort, abstract, ftir’ migcare si contradictii, ci vi, continua migcare, transformare. in sfargit, prin caracterul siu subiectiv psihicul se imprecneaza de wi cea ce este propriu, specific subiectului, reprezentativ pentru el. Aceasta nu inseamna cA reproducerea subiectiva ar fi eronati, dar nici c& ea ar exclude toatal posibilitatea aparitiei unor erori, A fi subiectiv inseamna a reflecta corect, adecvat, a reflecta obiectul ca obiect, deci, ca atare, insa filtrate prin propria interioritate psihica. in condifiile aparitiei unor factori perturbatori (la nivelul obiectului, al subiectuluisau al mediului ce se interpune intre subiect si obiect) reflectarea se deformeaza, dar, si in aceste conditii, din necesitifi adaptative, pand la urma ea se corecteaz’. Cand vorbim despre caracterul subiectiv al reproducerii psihice, nu trebuie si cadem nici in cealaltd extrema, 3i anume, si considerim ef ea copiaz’, fotografiaz’, epuizeazs realitatea. Ea nu epuizeaza obiectul, dar inainteaza treptat spre surprinderea esen Ingelegerea caracterului reproductive al psihicului constitue un castig important al psihologiei. A ramane insa doar la acest nivel ar fi insuficient deoarece psihicul are nu numai capacitatea de oglindi, > reproduce realitatea ei si de a 0 ereea, oferind Ia iesire mai multe informatii decat sau constatat la intrare. Psihicul are si character constructiv. Reproducerea se prelungeste cu creatia. Desi intre reproducere si creafie exist o strani legiturd, ambele avand rol important in procesele adaptative, vele subordondndu-se acelorasi criteria de eficienfa, nu trebuie ca ele sa fie identificate si nici reduse tuna la alta, mai ales creatia la reproducere. De altfel, studierea lor comparativa a dus la discriminarea reproductivului de creatia (Selz, Cattell, Guilford). Reproducerea imprumuta modele din realitate, creafia recurge la combinari si transformari innoitoare ale realititii, reproducerea asigura echilibra ibiect — obiect, creatia perturba acest echilibru in numele reechilibrarii superioare; reproducerea poate { tratat. ea o descoperite prin operatii ca 0 deplasare informajionala cu rezultate reproductive, creatia ca 0 inovatie si inventie, ca 0 tamsformare informational, cu rezultate productive. Reproducerea potenteazA creatia, dar atitudinea trensformativa poate premerge reproducerii. $i totusi ceea ce are importang’ in functionalitatea conereti a psihicului nu este opunerea, ci complementaritatea lor. Concluzionand putem spune ca psihicul este un model informational intern al lumii externe cu rol adaptativ specific. Aparitia lui se inscrie ca un moment de apogeu pe scara evolufiei animale, psihicul se supune legii generale a dezvoltarii, modificandu-si de-a lungul timpului organizarea si functiile, esenja psihicului care nu poseda nici o proprietate substanfiali (greutate, volum, miros, gust), mane de natura ideala. El este 0 entitate de ordin rational, communicational si informational. 14. Psi ul — proces determinat soci Dat find faptul c& omul este prin excelenta o fiinfa socialé, relafionala, traind i actionand alaturi de sii cameni, inseamna cd imprejurarile si contextele situafionale in care este implicat ii modeleaza simfirea, gandirea, voinfa si comportamentul. La om nu existi un biologic pur, ci filtrat prin social Evolujia omului se relizeazA nu de la sine, ci prin intermediul mijloacelor material (unelete fizice, obiectele cu care acesta actioneaza), dar si a mijloacelor spiritual (semen, simboluri, cuvinte), Societatea fi furnizeaz omului nu doar mijloacele ce urmeaza a fi asimilate, interiorizate, preluate, ci gi con{tinuturile cu care acesta va opera. Sociologia arata c omul isi apropie subiectiv nu numai realitatea fizicd, ci si realitatea social, istoria unui individ izolat neputind fi rupta de istoria celor care |-au precedat sau a celor care fi sunt contemporani. Comportamentul individual este impregnant de obiceiuri, traditii, mentalitaqi, prejudecati, ca si de ceca ce s-ar putea denumi “spiritual vremii”, al epocii. Treptat, comportamentul individului implicit procesele psihice se institutionalizeaz’, devin orme comportamentale larg acceptate de membrii grupului sau, societatii. Fenomenele psihice sunt inegal influengate social, acesta inseamna cA cele primare, commune si pentru om si pentru animale sunt doar conditionate social-istoric in timp ce cele superioare, umane, sunt determinate social-istoric. Primele se pot dezvolta doar pana la un anumit nivel calitativ 51 in afara influentelor lor sociale, pe ednd celelalte nu pot fi concepute independent de factorii socio-istoricPSIHOLOGH UNITATEA 2. NIVELURI STRUCTURAL — FUNCTIONALE ALE PSIHICULUL [SCOPUL UNITATH DE CURS. + _Identificarea infrastruct lui uman (ORso nu nonnU es ‘Dupai ce vor studia aceasta unitate, cursanfii vor putea sa: > Si numeasc’ nivelurile structural functionale ale psihicului > Sa defineascd constientul > Sa defineasca subconstientul > Si defineasca inconstientul Si descrie relatile intre srtucturi [Structura unitatii de curs Constient ‘Subconstient Inconstient Relatii intre structuri si functia de adaptare NIVELURI STRUCTURAL - FUNCTIONALE ALE PSIHICULUI icul nu este omogen, uniform, nediferentiat, linear, dimpotriva, el exist si se manifesta in variate forme. Uneori este mai clar, mai lucid, alteori mai tulbure, mai obscur; in anumite situafii ne dam seama de noi ingine, de trairile noastre, in altele nu, Diverse actiuni sau ganduri, care ne-au captat cAndva atenjia si efortul incep, 0 dati cu trecerea timpului, sA se realizeze aproape de la sine, fri a mai fi necesari concentrarca asupra lor. Sunt si cazuri cand ceva” din interiorul nostru, pe care nici macar nu-l binuiam, iese la suprafaya, ne acapareaz& si ne chinuie existenta. Cu alte cuvinte, psihicul cunoaste 0 mare diferentiere si neuniformitate existeniala si funcjionala. Existé urmatoarele forme ale vietii psihice (numite si ipostaze ale psihicului): constientul, subconstientul si inconstientul, 1.1. Constientul (constiinga) Constiinja este una dintre cele mai importante niveluri de organizare a viefii psihice (nivelul superior de dezvoltare al psihicului), Deci constiinfa este structura psihic& de suport a vieti interioare si constituie nucleul viefii psi a Constiinya poste {i definita ca fiind sotul (psihologia fri inconstient) sau nimic (psihologia fara constiina), Dintr-un termen esential la debutul psihologiei stinfifice, constiin{a s-a transformat intr-un» ignorat timp de mai bine de 70 de ani, ..Constiinja a fost eliminata din psihologia stiinjfica si a revenit in prim-plan numai in ultimii ani, dupa sapte decenii de exit” (Baars, 1998). Este meritul lui Piaget (1974) de a-i fi redat statutul stiintific de prim rang. Astizi termenul de onstiinfi” si problematica fascinant& a constiinfei fac obiectul predilect al ,stiinfelor spiritului”, al psihologiei cognitive sal neurostiin{elor. Autori precum D.C. Dennet (1991), D. Edelman (1992), 0. Flanagan (1992), N. Humphrey (1992), R, Searle (1992), J. Paillard (1994), D. Pinkas (1995), B.J. Baards (1998) etc. au publicat articole si monografii de specialitate dedicate problematicii constiinfei, cu mare audienta nu numai in lumea specialistilor, ci si in cea a publicului larg. Asadar, constiinfa igi reia statutul central si fundamental in giindirea si cercetarea psihologica. Dificultatea definirii constiinfei provine din faptul c& ea este pura subiectivitate, din faptul c& se manifest in experienjele personale, nefiind, de |, accesibila altuia. Constiinta este ,locul senzajiilor si al percepjiilor noastre, realitatea subiectiva a acestora, materia prima a viefii noastre psihice: ea organizeazA datele simturilor, ne situeazd in timp si spatiu, este cunoasterea a ceea ce insofeste activitatea spiritului” (Sillamy, 1980, vol. I, p.264). Definitia lui Sillamy, desi reuseste s& surprinda unele elemente esentiale ale naturii si funcfiilor constiinfei, sugereaz cu mai mare acuitate rebarea .,Ce inseamni a fi constient?”. in vederea clasificarii ei argumentate, o scurt incursiune in definirea constiinfei au fost {storia psihologiei poate fi instructiva. Dupa opinia psihologilor roman parcurse trei mari tape" prima se inscrie in intervalul de la inceputurile psihologiei stiintifice si prin anii "30; a doua cuprinde perioada anilor °40—'60; a treia incepe cu ani °70 si continua pani Zilele noastre. Flimologia cuvantului (con-scientia: con-science) demonstreazA c& organizarea constienti este 0 reproducere cu stiinja, in care individul dispune de o serie de informatii, ce pot fi utilizate in vederea descifrarii, intelegerii si interpretarii unui nou obiect, fenomen, eveniment. Sub raport psihologic, omul isi di seama de ceva” anume $i ill reproduce in subiectivitatea sa sub forma de imagini, notiuni, impresii. in virtutea experienfei anterioare obiectul are un ecou informational in subiect, in sensul ci este constientizat aproape imediat. Constiinfa presupune includerea particularului in general si identificarea generalului in particular. Constiinja este nivelul psihic superior de reflectare a realitajii caracteristic doar omului si nu in toate cazurile. Constiinga este forma cea mai superioarl de reflectare psihologicd, este rezultatul conditiilor social- istorice de formare a omului in cadrul activititii de munca, care se afli permanent in comunicare (cu ajutorul limbajului) cu alti oameni, {in acest sens constiinta este ,,un produs social”. Omul este unicul dintre fiinte, care este capabil de autoanaliz4, autocontrol si autoapreciere. Aptitudinea de a se reflecta pe sine insisi in complexul activitafii vitale este aptitudinea de a fi constient de sine. Reflectarea relatiilor sociale de cAtre om se numeste constiinga sociald. Constiinja sociala se prezintd sub dou forme fundamentale: © ideologica; ‘+ psihologica. Frecvent se spune c& specificul psihicului uman este aparifia constiin{ei, Dar exist doua feluri de constiimy&: © constiinga implicitd — primitiva, nediferentiatd, care exist sila animalele superioare; ‘+ constiinja reflexiva ~constiinta de sine, de eu”, intr-adevar specific umana. Constiinja de sine (explicitd) © precedata de ,sentimentul de sine”, stare confuzd, dinaintea ‘momentului, end persoana va judeca, va aprecia modul sau de existent. La baza evolutiei constiinjei std formarea treptati a unei scheme corporale si a unei imagini a propriului corp. indPSIHOLOGIE GENERALA or asupra fenomenului de constiinfa si a definitiilor diverse date i functiile constiingei. Prin sistematizarea reflect acestuia se pun in evident’, implicit sau exp! @ functia de semnificare sau de cunoasten funcyia de relatie; functia de sintez’; funetia de autosupraveghere; functia de adaptare; functia reglatorie (de autoreglaj voluntar) functia informational-cognitiva; functia de orientare spre scop: functia anticipativ-predictiva: functia creativ-proiectiva; functia finalista. Henri Ey (1900-1977) savant francez, teoretician al constiinfei, oferd in doud dintre lucrarile sale (Constiinta, 1963; Manual de psihiatrie, 1967, impreund cu Bernard si Brisset) 0 conceptie profunda referiotare la constiina. A fi constient ar fi un atribut distribuit tuturor aspectelor viefii psihice sau doar unora dintre acestea. Savantul francez propune 0 definire complexa a constiin{ei, asigurdnd astfel unitatea si totodata eterogenitatea fenomenelor de constiin{a. ,,A fi constient inseamna a trai particularitatea experientei proprii, transformadnd-o in universalitatea stiinfei ei. Cu alte cuvinte, constiinta trebuie descrisa ca 0 ‘structura complexa, ca organizare a vietii de relatie a subiectului cu alfii si cu lumea.” Ey demonstreazi ci ..a fi constient inseamna a dispune de un model personal al lumii”. Asadar, individul igi incorporeazi un model al lumii in care sunt incluse propriile sale experienfe si de care e! dispune, in mod liber, ca persoand, Astfel, putem si definim consti Del 0 forma supremi de organizare psihica, prin care se realizeaza integrarea acti subiectivi a tuturor fenomenelor vietii psihice $i care faciliteazit raportarea / adaptarea continua a individului la mediul natural si social” Prin aceasta definitie cercetatorii au dorit sa specifice ca sfera constiinei nu se suprapune peste sfera psihicului; constiinja este doar ..o parte” a psihicului, desigur, cea mai importanta. in al doilea rand, a fost subliniata functia generala a constiinjei (integrarea activ-subiectiva), in fine, precizim finalitatea constiinjei (adaptarea la mediu). Printr-o asemenea formulare s-a realizat un acord cu unele puncte de vedere foarte recente. 1.2. Subconstientul Pozitia subconstientului in psihologie este destul de imprecisd. Termenul a apdrut la sfarsitul secolului al XIX-lea ~ inceputul secolului XX, cApatind diferite denumiri, Astfel, el a fost considerat cdnd o postconstiinga, cand 0 preconstiinfd, Unii autori l-au denumit chiar ,,inconstient normal”. in prezent, existd tendinfa de a-I defini prin opozitie cu constiinfa, spundindu-ni-se mai degraba ce nu este decat ce este. Grand dictionnaire da le psychologie (1994, p.760) defineste subconstientul ca fiind: ,ansamblul stirilor psihice, de care subiectul nu este constient, dar care influenteaz& comportamentul su.” Tot de acolo aflam c&, constientul reprezint& un conjinut de gandire ,.mai putin constient,” aflat la limita accesibilitajii in spirit, la limita stabilitatii in constiin,a. Termenul, in opinia autorului citat, este in momentul de fafa abandonat. Reber, in schimb, apropie subconstientul de inconstient. El afirma ca in ‘anumite circumstante termenul de subconsteint este sinonim cu cel de inconstient,cesare, Nofiunea de subconstient, sub o forma in aceste condifii, 0 serie de clarifi sunt absolut titlurile eartilor lor. De exemplu, lon Biberi a publicat in a. 1938 o lucrare intitulata Functiile creatoure ale subconstientului, iar in a. 1970 o alta, cu titlul Visul si structurile subconstientulu Conservarea nofiunii de subconstient in psihologie este fireasca, deoarece subconstientul reprezints tuna dintre ipostazele importante ale psihicului, care nu poate fi nici ignorata, nici redusd sau identificata cu alte ipostaze ale acestuia. Subconstientul dispune nu numai de confinuturi specifice, ci si Je mecanisme si finalitati proprii. ubconstientul se referd la structurile abisale ale personalitifii (,,psihologia adancimilor”). Pentru psihanalisti, subconstientul este parte a psihicului, care tinde s& revina in constiinfd si preseazA in mod sontinuu asupra constiinfei omului. Este 0 zona abisald (profunda) limitaté, in care nu se poseda 0 constiinga clara, Sigmund Freud si neofreudistii consider’ subconstientul ca fiind: deschis $i orientat spre contin; 2) Presupune o oarecare transparent’, putind fi considerat o constiinfd latent&; “ste un ansamblu de servo-mecanisme si implicatii nemijlocite ale constientului, rezerva de ‘rmayii si operatii din care se constituie faptele de constiinga. ‘Trasaturile definitorii sunt: proximitatea fafa de constiing’ si compatibilizarea cu aceasta. Injelegerea continutului specific, mecanismelor si finalitatilor proprii subconstientului nu au fost realizate dintr-o data, ci a parcurs o serie de etape. intr-o Primé etapa, cei mai multi autori concep Subconstientul ca pe o formatiune sau un nivel psihic, ce cuprinde actele foste cdndva constiente, der ‘care in prezent se desflsoari in afara controlului constient. El este rezervorul unde se conserva amintirle, automatismele, deprinderile,ticurile, montajele intclectuale sau perceptive stereotipizate, deci toate actele, ce au trecut cdndva prin filtrul constintei, s. au realizat cu efort, dar care se afldintr-o stare latenta, de virtualitate psihicd, putind insd 4 redevina oricdnd active, sé paseasc& pragul constiin(ei Aceastd acceptie transpare din cele mai multe definitii subconstientul drept © ,constiing& stins8”. Lasand la 0 parte faptul ca o constiin{d stinsa n-ar avea nici iata psihied a individului (poate mai degraba ar fi trebuits4 fie considerat o ,constinta » Capabild oricdnd, in functie de imprejurari si de solicitari, si se trezeascd), se remarca definirea subconstientului pornind de la constiinf $i in viziunea altor autori, cum ar ide pilda Janet si “Ieree, subconstientul apare ca un fel de constiinfa inferioara, ce coexista cu cea centrala. 20 parte mai mult sau mai putin considerabili a acestor reac{ii continua sa ramand inchis& in forma inferioard. Acestea sunt actele subconstiente. S-a acreditat gi ideea ci, desi amplasat intre shone inconstient, subconstiental este orientat mai mult spre constiinf§. El nu este total obscur, ci Presupune un anumit grad de transparenga, putin fi considerat, de aceea, o ,constin{a implicit” Inconstient Constient (Ideatul) Subconstientul Fig. 1 Reprezentarea schematic a psihicuh i uman (dupa Henri Ey)PSIHOLOGIE GENE tizat nu numai caracterul limitat al definirii subconstientului, ci s ina doua etapa a fost consti a trecut la elaborarea une! noi concept Meritul cel mai mare ii revine lui Henri Wallon, care a formulat inc& din 1924 0 serie de idei extrem de iteresante cu privire la subconstient. Subconstientul este definit de Henri Wallon (1924) ca o ~cerebratie latent”, ce are loc ,sub simplicitatea aparenta a perceptiilor” In afard de surprinderea si sublinierea caracterului dinamic al subconstientului, se contureaza ‘mai pregnant ideea existenfei lui ca nivel de sine stititor, dinstict atat de constient, cit $i de inconstient. Acest punct de vedere, o dati ciistigat, permitea concentrarea asupra caracteristicilor subconstientului, pe functiile lui specifice, care si-1 diferenjieze $i si-I individualizeze in raport cu celelalte doud ipostaze ale psihicului Principalele trasaturi ale subconstientului apar inconstient. Acestea sunt: * latenja si porenyialitatea (conjinuturile subconstientului se menfin intr-o stare latent pan’ cdnd Vor fi reactivate si disponibilizate de catre constiina); * coexistenja cu constiinja (de obicei, confinuturile subconstientului sunt o alt expresie confinuturilor constiinfei, poate mai concentrat, mai condensati, ele neintrand in conflict cu continuturile constiintei, ci coexistand cu acestea); * facilitatea, servirea constiinjei (subconstientul se pune in slujba constiintei, devine un fel de =servitor” al ei); * filtrarea si medierea continuturilor, care tree dintr-un nivel in altul (continuturile constiinfei » tree direct in inconstient, ci se opresc” pentru perioade de timp mai scurte sau mai lungi in subconstient, la fel petrecdndu-se lucrurile si cu confinuturile inconstientului, care mai ; tranziteaza subconstientul si abia apoi patrund in constiinga). Toate aceste particularitifi ale subconstientului au fost bine sintetizate de Paul Popescu- Neveanu, care vorbea de proximitatea subconstientului fata de constiinga si de compatibilitatea cu ca. Aceasta demonstreaza ci, desi se amplaseazA intre constient si inconstient, subconstientul este mai aproape de constient, iar continuturile lui sunt mai aseméndtoare cu cele ale constientului decat cu cele ale inconstientului Subconstientul este considerat din aceasti perspectiva un servo-mecanism al constiinfei, 0 ipostaza a psihicului aflata in slujba constiinfei, o rezerva de informatii si operafii din care se constituie, tuncori, faptele de constiinga, aceasta din urma avandu-si totusi izvorul in afara ei, in realitatea materiala 31 sociala inconjurdtoare, Aceasta idee apare si Ia alti autori. ,,Subconstientul confine ceea ce nu se afl in centrul atentici, dar care poate avea efecte asupra constientei” (Atkinson, 1993). In fine, subconstientul nu este un simplu dublet al constientului, ci dispune de 0 fizionomie proprie, de continuturi si legitai de funcjionare bine individualizate. amplasarea lui topografica intre constient si 1.3. Inconstientul Inconstientul constituie cel mai controversat nivel de organizare a vietii psihice, in legatura cu care Pozitille de negare sunt de afirmare abunda in literatura de specialitate. Discutile cu privire la acceptiile nosiunii, Ja natura psihicd @ inconstientului, Ia rolul lui in existenfa umand sunt atat de ‘numeroase, prolixe si contradictori, incitcreeaz8 un tablou deconcertant referitor la inconstient Se afirma chiar e& psibologia a renunjat s8 mai plaseze in centrul preocuparilor sale teoretice si Practice notiunea de constiinj, in favoarea celei de inconstient. Chiar dac& inconstientul a captst uitima vreme intr-o mai mare masura atengia psihologilor, nu se poate sustine fara a greyi ca vi aw incetat 58 se mai preocupe de studiul constiinei. Vom incerea s& analizm cdteva dintre problemele mai importante ale inconstientului ca ipostazd a psihicului,ictivitatea noastra, cfiune existente, Exist un numar destul de mare de fenomene gi reactii psihice, care intervin in fri a ne da seama de prezenfa lor. Ansamblul lor, ca gi al posibilitatilor de ‘tualizate il denumim, in mod obisnuit, inconstient Astizi includem in inconstient mai intai tot bagajul de cunostinfe, imagini, idei achizitionate si care nu ne sunt utile in prezent, Ele rman intr-o stare de latenfd, unele vor fi actualizate frecvent, altele cote niciodata. Apoi gisim toat& rezerva de acte automate, priceperi si deprinderi, care nu sunt unecesare pentru moment (stiu si dansez, dar nue cazul etc.). Ele intervin cénd o cere situafia prezentd. Tot inconstiente sunt unele percepfii obscure (sub pragul, la care devin constiente), dar influenfand comportamentul (multi excitanti conditionati pot rimane in afara constintei). In fine, afectivitatea este in mare masuri inconstient’: scopuri, dorinfe, sentimente, care n-au Jegiturd cu momentul prezent. in ce priveste sentimentele, chiar cand sunt actualizate, cand intervin in conduité, ele nu sunt constiente in intregimea lor (imi dau seama ci tin la tatl meu, dar nu stiu ce sacrificii as fi in stare sa fac pentru a-l sti mulfumit.) Psihologul japonez Tanenari Chiba (1884-1972) sustinea cA functiile constiente si inconstiente ale ‘iefii psihice nu difera fundamental, ele find guvernate de legi, ce dispun de aceeasi natura. Constiinta si inconstientul au aceeasi orientare si continuturi de aceeasi natura. Identificarea celor dou niveluri de organizare a vietii psihice echivaleaza practic cu negarea specificului ambelor. Aceste obstacole epistemologice au frinat constituirea si evoluia conceptiilor asupra inconstientului Afirmarea inconstientului se sprijind, in principal, pe conceptia lui Sigmund Freud, medic psihiatra vienez (pirintele psihanalizei), care, desi nu a introdus nofiunea respectiva in psihologie, a elaborat 0 concepfie structurati cu privire la confinutul si rolul inconstientului in viata psihicd a individului, furnizind chiar si o metoda de sondare gi asanare a lui Teoria inconstientului a fost multa vreme dominata de conceptia Iui S. Freud, acesta are meritul incontestabil de a fi subliniat rolul important al inconstientului, dar a ajuns la mari exagerari si ilateralitate in ultima sa teorie asupra structurii psihicului, el a descris trei instante. 1. Sinele (,,id") — care ar fi principalul sediu al inconstientului, imaginat ca un rezervor unde

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5835)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1093)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (852)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (612)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1720)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1194)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (903)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (541)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2107)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (350)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1029)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1872)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (824)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (443)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1948)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (405)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (809)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4772)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4214)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1930)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1905)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2526)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3973)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2410)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (880)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (105)
• 1 Proiect Didactic Sangele

  

  Document6 pages

  1 Proiect Didactic Sangele

  SonYa

  No ratings yet
• Animal Models For The Study of Human Disease: January 2013

  

  Document48 pages

  Animal Models For The Study of Human Disease: January 2013

  SonYa

  No ratings yet
• Direcția Sanitară Veterinară Şi Pentru Siguranţa Alimentelor Vaslui

  

  Document2 pages

  Direcția Sanitară Veterinară Şi Pentru Siguranţa Alimentelor Vaslui

  SonYa

  No ratings yet
• MASTER Biotehnologii 1

  

  Document2 pages

  MASTER Biotehnologii 1

  SonYa

  No ratings yet
• Install Log

  

  Document1 page

  Install Log

  SonYa

  No ratings yet