Prof. ing. DAN D. MATEESCU CONS TRUCTI METALICE SPECIALEadi as PREFATA Aparifia nei cdrfi tehnice in limba romind a devenit in anit din urmd un eveniment obisnuit, Editurile noasire au reusit sd acopere foarte multe domenii tehnice cu luerdri bune de specialitate. Un domeniu in care a lipsit pind acum 0 carte de nivel superior a fost acel al construcfiilor metalice speciale. Lucrarea de fafa a profesorului ing, Dan Mateesc ample acest gol in literatura romineascd de specialitate. Autorul s-a angajat si scrie 0 luerare care si cuprindad capitolele despre construcfile metalice speciale, cu subiecte tratate pind in prezent mai mult in reviste si monograjit, unele privite sub ‘aspectul consideratillor unilaterale teoretice, altele sub aspectul celor prac- tie-constructive. In lucrarea de jafé, autorul a reusit sd imbine in tratarea problemelor atura teoretica cu aceea practic-consiructivg la un nivel tehnic ridicat, dind aldturi de solufitle teoretice matemalic riguroase si indrumdrile necesare practic-constructive, indispensabile la realizarea construcfilor tratate Lucrarea profesorului ing. D. Mateescu trateaz’ capitolele: Stilpi meta- {ici pentru linii aeriene de transport de energie electried; Turnuri si piloni pentru antene de radio; Turnuri de extracjie; Turle de joraj; Rezervoare; Gazomeire; Conducte metalice si buncire metalice. Toate aceste domenii sial importante pentru inginerit constructori, iar unele au o importanja deo- sebil) pentru industria din Republica Populard Romind, Domentul pe care il cuprinde titlul cdrfit: ,,Construclii metalice speciale” este Joarle vast. Autorul, care activeaza in acest domeniu, si-a dat seama de diicultatea prezentirii echilibrate a diferitelor capitole sub diverse aspecte in spatict disponibil si in consecin{a a cdutat sd expund materialul inir-o Jormd adecvaté, astjel incit si constituie un indreptar pentru orientarea in- Einerilor in munca de concepfie in proiectare si execufie si un ghid pentru ‘Studenfit ingineri in formarea lor projesionald de specialitate. Asupra deta- lillor cilitorul trebuie sa se documenteze din literatura de specialitate. Citind cartea prof. D. Mateescu rémii cu satisfacfia ed siva ating scopul pe care '-a urméri Prezentarea lucrdrit este ingrijita si la un nivel superior. La tratarea materiei in cele opt capitole, autorut a finut seamd aitt de calculele moderne eit si de realizdrile recente in domeniile respective. La redactarea luerdrit autorul a avut in vedere standardele si normele rominest si strdine. Tn lipsa de norme oficiale rominesti si strdine, cum este cazul in materialul tratat ta capitolul 11 ,,Purnuri si piloni pentru antene de radio", autorul indica prevederile semioficiale strdine si recomandérile aulo- rilor din literatura,Se dau date constructive pentru conceperea formei construcfiilor, incdr- cdrile, se indicd calculul eforturilor si mersul dimensiondrii elemenielor $i @ fundajiilor precum si indrumdrile pentru montarea si demontarea construc fillor. Textul este complelat cu mulie tabele numerice necesare calculelor ‘slatice si de rezistenta si cu numeroase figuri deosebit de clare. Un ajutor pentru cilitori — in special peniru sludenfi — il constituie exemiplele de calcul judicios alese. Expunerile sint clare, lucrarea se cileste usor si poarla amprenta unui pedagoy erudii, a unui proiectant rutinat si a unui inginer cu o vastd expe- Fienfa praclicd. Lucrarea o recomand tuturor acelora, care prin natura pre- ‘ceuparit Jor au nevoie de o carte bund de construcfii metalice speciale. Pref. dr. ing. §T, NADASAN mem coreipongent al Aesdaniel PR PARTEA INT STILPI, TURNURI SI PILONI PENTRU DIFERITE SUSTINERICAPITOLUL 1 STILPI METALICI PENTRU LINIT AERIENE DE TRANSPORT DE ENERGIE ELECTRICA 1.1. GENERALITATI Producerea energiei electrice in centrale hidroelectrice, amplasate de obicei la distante mari fat de consumatori, sau in centrale termoelectrice, are sint agezate in apropierea minelor, a ridicat problema transportului de energic electric’ la distante mari. Aceeasi problema a fost ridicata si de dez- vollarea mare industriala, care necesita cantitati mari de energie gi pe cit posibil de la mai multe surse, pentru a avea asigurats continuitatea ex- ploatari Rezolvarea problemei s-2 gisit prin construirea unei_rejele de tint aeriene de transport de energie electricd, care traverseazd teritoriul national si in mulle cazuri chiar Il depagese. pile din STAS R 1444-50 tmpart linile de transport de energie , dupa importanta lor. in trei categori — Liniile de categoria I sint linii de inalta tensiune, care transport puteri mari sau deservese localitafi si industrii importante cu serviii continue. — Liniile de categoria II sint linii de inalta tensiune care transport -puteri miei, sau care deservesc localita(i gi industri de o importan{a redusa 5i liniile de distribufie de inalt& tensiune. — Liniile de catogeria III sint linii de joasa tensiuae, Eletrentele unei linii aeriene de transport de energie electricd sint: — conduetorit — faolatorii gf armaturile; = silipii gi consolete; — fundatite 12, conDUCTORIE Se deosebiese conductor aotivi, care servese la transportul energie elec- ‘rice si conductor! de protecfie destinafi a proteja linia aeriand impotriva Alesearedrilor atmosferice Materialele ale cdror calitaii electrice si mecanice le fac corespunzitoare pentru exeeutarea conductorilor sint: cuprul gi aliajele de cupru, aluminiul 5 aliajele de aluminiv, ofelul si funii combinate din ofel eu unui din mate- Fialele ardtate mai sus, fn special cu aluminiulCuprut are o foarte’ bund conductbillate si o rezisten{a mecanicd sufl- cient de mare, incit este un material indicat pentru solicitiri qi deschidert ‘el mci Greutatea specified mare eauzeaza ins& siilpi grei, precum st Braulati mari de transportat la santier, Ca un dezavantaj in plus trebuie Subliniotd lipsa de cupru Bronzul este un alia) al cuprului cu cositor si silciv, Are o rezistentd mecaiifed sporits, insé.o conductibiilate mai redus8 ca a cuprului. Din ace- Teagh motive aratate la cupru, bronzurile se intrebuinteazd rar ca material pentru conductor. Se folosese conduclori din bronz mai ales pentru acope- Pete deschiderilor mart la Tinile la care in deschiderile normale cenduetorit irl exeeulafs din cupru. ‘Aluminiul, O bund conductibilitale, greutatea specifics foarte mica si rexisten{a, mare contra coroziunii In aes, fac ca aluminiul, in special im Europa,‘si Tie un material de baza pentru executarea conductorilor. Alum Hitl (rebuie si fie cit mai curat posibil. Elementele striine ea: Fe, Gu, Si, Zn Impreund nu trebuie si depseascd 0,5% ‘Aldreyul. Este un alia} de aluminiu cu 0,6% siliciu, 0.4% magnezia (0,394 fier La'o conductibilitate sensibil egald $i Ia aceeasi greutate specific’, ie fala de aluminiu o rezisten{ mecanic’ cu 100% mai mare, Ca sla alu- qinkt sirmele Se acoperd cu un strat fin de oxid de sluminiu, care protejaza conduelorul contra coroziunit Ofelul are o conductibilitate redus’, in schimb prezint& rezistent' meca nici superioara, mila de rupere, prin majorarea procentului de czrbon, pu Und fi Figicatd pind 1a 150160 kg/mm?, Sirmele de ofel trebuie zincate, pentru a fi protejate contra coroziunii in aer Dlelul-alaminiu, Printr-o combinatie intre cele dou’ metale, olel galt mini, se poate influenta rezistenfa mecanicd si conductibilitaes electrica siinsamblutii, Degi cele doué metale au alungiri elastice si alungiri speci- Fa din temperatura diferite, totusi, din cauza fortelor de frecare care apar fire diferitele sirme prin infagurare, conductorul in ansamblu se comport ca dintr-un material omogen Tnsemnind cu m raportul dintre secliunea de aluminiu si sectiunes de ofel, A ao. ay se obtine greutatea specific a ansamblulut: Ayn Ay tgs (1.2) Aa tartAy “eRe ya a3) Din conditia ed efortul in conductor trebuie sé fie egal cu suma elortu~ tilor dezvoltate in cele doud maleriale, objinem expresie modulului de elasti citate ideal al ansamblului. Aver: (4) Introducind relatiile: (3). se obtine: Aas By Bayt E Eqthy Eo _ 2 Bart Ew (7A hhg T 8) Coeficientul de dilatare termica ideal al ansamblului se stabileste din condifia de egalitate a eforturilor, care apar in cele doud materiale, cind in conductor nelncarcat se produce o variatie de temperatura Al, Aven (aya) St» Bay Aas Cy 4) EE > Ey» Aare a7 de unde rezulla: tar’ Aor * Bor 20) * Aor Eay 1 tas» Bart * Eup 81 Hay Ear Aa” Eat TEE SY Tin labela 1 sint date dupa STAS R 1531-50, peniru diferitele materiale, caracieristicile medit care intereseaza dimensionarea conductorilor. Toba 1 cele med le concn seca | aaa kcdca fk ge | | | Capes [ONTBA]_—5B_] 0.0080 [89-0 |17-10-* J.s-10" | 30 |W | ee Bronz A penta conduct, electric 89-107? |17-10~ |1,3-104 | 40 | 50 ‘Bronz B tru ~t we sefsoie-fiaay [212 | sf re Te Le ‘Aleminiu a3 [998 wi} 12 | 16 ‘Aldrey 0,036 10" 23-10" Fo5-10" | 3a | 30 Ofel A pentru 123-104 conduct eect Otel B pentru Conduct electric Ofel_ C pentre ‘conduct. electric aa? fa | 738-10-% i" ors | Conc oo 1 xcatatp wndlel ome 1) Conductor uniftatcate sin Tolsi in caus! sclivilor st deschide- rile ich Presenpiie STAS & [SBL80 i wnmbtoareleresrich prind Intebuinjarea conducforior unfilar, nu se admitefolosirea conduelonlor uniflari pentru deschideri mai mari de 70 m; nu se admit conductori unift lati executafi din aluminiu gi aliaje de aluminiu gi pentru lini de categoria 91 si IT executati din ofel; nu sint admisi conductori unifilari din cupru sau dip aliaje de cupru cu 0 sectiune mai mare de 16 mm. b) Conductor multifilari care sint executati sub’ forma de funie din sirme dintr-un material bun conducator de electricitate (fig, 1, ai sau din Sirme de ofel si dintr-un material bun condueator (fig. 1, 6). Conduetorii sub forma de funie, monometalici sau bimetalici, pe ling’ o rezistenfs sporita, datorita omogenitatii 1 prelucrérli, au o mai mare flexibifitate, cera ce este foarte important pentru montaj gi pentru comportarea conductorului in cexploatare, c) Sub Jorma fubulard. Aceast’ forma este indicat pentru tensiuni de la 290 kV in sus, Astfel de linii necesita un diametru mare de :onductor (25—30 mm); seefiunea plind devine nerafional’ si neeconomic’, deoarece Satisfacerea indicilor electrici ai retelei nu necesit® o sectiune atil de mare. Conductorul tubular poate fi executat in doua forme: — format din dou’ sau mai multe straturi de sirme sau profile speciale, rasucile in sens invers, Acestea alcdtuiese peretele tubului si sint rezemate pe un element de sustinere, care poate fi 0 platbands rasucité (fig. 1, c) sau © spirala din sirm& (fig. 1, d); "format dintr-un singur strat de profile speciale, far element de sus- tinere, profilele prinzindu-se unele fn altele prin lamba si uluc (fig. 1,¢) 1. 2.1, Caleulul conductorilor Rezistenfele admisibile se stabilesc in functie de rezistenfa In rupere @ malerialulul, considerindu-se un coeficient de siguranté minim de: “25 pentru conductorii unifilari; = 20 pentru conductorii multifilari gi cei de protectie. Gocficienti de siguranta se majoreaza la: "8,75 pentru conductorit unifilari = 3,0 penteu conductorii mulfifilari si cei de protectie, in cazul treceri liniei prin regiunt loouite si in deschiderile de traversare a unor c&i de comu nicatie importante. In aceste cazuri sec{iunea minim& a conductcrului este de 35 mm? In cazul conduetorilor de aluminiu si de 16 mn, cind conducto- ral este exzcutat din alte metal. ‘Sageata cu care se monteaz conductorul trebuie astfel decerminata, cca in nici tina din urmatoarele ipoteze de incdtcare reaistengele admisibile in conductor s8 nu fie depasite; ep otez a wa". La temperatura de —5°C, intervenind greutatea pro- pric a conductorulul, incdrearea eu polet si eventual presiunea vintului: MYpoteza ab. La temperatura de —30°C, luind in consideratie nu- mai greulatea proprie a conduetoruluis Befpotera wc Sageata trebuie sé fie verificatd gi la temperatura mexima din timpal “veri, intervening qi in scest az numal greutatea pro- pric. 2 conductorului, | Ca temperatura maxima, dupa preseriptiile BTAS R 1833-50 se considera “£50 °C pentru regitnea B (sudul Olteniei, Munteniei si Dobrogei); $40°C pentru regiunea A, (restul tari) Incércarea cu polei, conform prescriptiilor STAS R 1852-50, tn functie sie categoria liniei gi de regiune se ia din tabela 2, considerindu-se pentru polei o-greultate specifica aparenti de 0,9 kg/dem* Prin regiunea I se infelege Oltenia, Muntenis, Dobrogea si Moldova, iar prin regiunes I, restul {3ri. 10 Fig. |, Tipuri de conductor: aoa a uTabela 2 Incircarea cu pole Grasoes Mtl ae paid a Conform STAS R 1 833-50, pentru presiunea vintului pe conductor se ia 30 kg/m? pentru linti de categoria 1; 15 kgm? pentru linii de categoritle 11 gi 1M. Pentru simplificarea calculelor se lucreazd cu inc&rc&ri specifice, tnear- ccarile in kilograme find raportate la unitatea de lungime (metrul) gi la uni fatea de sectiune a conductorului (rmilimetrul patrat) ‘Conduetorul se considera ca tn fir flexbil, incapabil de a prelua mo- mente de incovoiere (ceea ce este riguros valabil,, daci avem in vedere distanta foarle mare fatre purctele de sustinere gi sec{iunea mici a conduc torului) si Inedircat uniform pe toatd lungimea lui, Din ‘aceasta situatie vor rezulta In conductor numai eforturi de intin- dere, iar axa conductorului se va ageza dupa o curba cunosculé sub numele de curba lantisorului (cosinus hipetbolic) ‘Asupra «nui element infinitesimal din conductor, (fig. 2), de lungime ds, vor actiona fortele de intindere S, si S2, dirijate dup’. langentele in puncteie | 12, precum si o fort verlicala g~ ds. reprezentind greutatea eler mentului Fig. & Schemi de caleul Din conditia de echilibru 2X=0, rezultd - Hats (19) adic componenta orizontali 2 tractiunii este constanta pentru orice punct al curbel. Din condifia 5 ¥=O, resulta Vi~ VindVag- ds (10) aw gds_ Vee weP neg eis EY aay Din Irlunghiul dreptunghic avem insi yo an VaH tga, (1.12) fle unde: (1.13) sau imparfind la sectiunea conductoruli, se obtine: (1.14 eniru a integra se face substiluires: gy =u + Avem: rn 3 ony Vite tty. dx, (1.15) Talegrind se obfine 0: In (ut VTFIBI = ps4 (1.16) Din conditia: pentru x=0, tangen.a (rebule s& fle orizontal’, adicd ; rerulla Cy Prin transformarea logarilmului se obtine: : asVinee™ ‘si rezolvind dupa u, reault’ 17) Integrind inci odata, rezulla . (1.18) Pentru ca constanta C, sii se anuleze, alegem pentru x=0, y= =, deci axa x va fi paralel& cu tangenta In virful curbei, la distanta = de aceasta, . Fala de acest sistem de axe, ecuatia curbei va fi 19) (1.20) 13si negljind termenit de ordin superior, rimine: Flt Jal: (a2 Daca ne raportam la un sistem de axe de coordonate, Ia care axa x este tangent la virful curbei, se obtine: ie. (1.22) se sta eae eevatia ue! porabol ar pena sf. vom aves (1.23) La acelagi rezultat_ajungem si direct, daci presupunem ci greutatea este uniform repartizatd pe deschiderea / si nu pe curb’. Asa cum rezulta din figura 3, fdeind secliunea in mijloc si scriind S] M~O fafa de reazemul A, se gbtine: iy Toa Fig. & Conductor eu punctele de sustinere de nivel. de unde: Acest calcul aproximativ ‘este admisibil pentru cazul deschiderilor mick si medii, In cazul deschiderilor marl, pentru calculul ségetilor va trebui s& folosim formula exacté 1.19. ‘Lungimea arcului de curb se ob{ine din ecuatia 1.14; y si o find con~ stante, se poate integra gi rezulld: oBay- st. (1.24) Dac’ lungimea arcului se misoard plecind de la virful curbei, avin in 0, rezulti C=O. serch ‘’ vedere ci pentru x0, & Introducind pentru expresia gst (1.17) avem: sods shl. (1.25) 14 ea O Dezvoltind in serie, lungimea conductorului mésural8 de la oF pina la un punct oarecare M(z, y), va fi 1.26) an ceea ce echivalea cu lungimea une jomatati de are de parabold, Lungimea fotala a arcului va fi (1.28) (1.29) Fig. 4. Conductor cu punctele de sustinere denivetate Pentru cazul mai general, cind cele doud puncle de sustinere ale conduc. torului sint denivelate, facind aceeasi aproximatie, cA Incarcarea este uni- form reparlizat pe coarda curbei, asa cum reaulta din fig, 4, vom avea: Ave (1.30) Introducind: p=A- y si /=a-cos a, rerull: Ava-fcosam & si (131) iar lungimea curbei intre cele doua pu 32) Sub influenfa inedrc&rii gi a temperaturii se produce o deformatie a con- ductorului, Daca se negiijeaz’, mai inti, incSrcarea si temperatura, conside- Hind conductorul fara efort, prin faptul c& el este asezat dupa 0 curba a cirei lungime rezultd din expresia (1.32), si admitind c& lungimea nedefor- mat’ a conductorului este egal cu distanfa inifiald dintre punctele de sus- 15tinere, inseamnna cf unul din punctele de sustinere se va apropia de celdlalt, considerat fix, cu lungimea Say. a ee ee) Luind in consideratie incircarea, care produce in conductor efortul de Inuindere Sm2-A, conductor! se va alungi punct de sustinere se va jeplasa cu; Aane-a=Z- a. (1.34) In caiculul acestei deplasirii s-a facut zproximalia, admisibila pentru azul deschiderilor mici si mijlocli, c& efortul specific este constant si egal cc solieitarea din punctul inferior al curbei Tn sfirsit, admitind 0 variatie de temperatura f fat de temperatura de montaj fm, Tezulta o deplasare: Aaa,» a(t—te) (1.35) Deplasarc totla va fi agadar: ata, + a - (ttn (1.36) (1.37) acid (recem acum de la starea yo, 0 lay 0 vom avea: a—Say—— 220822] |e} 4 2 (og) tealt—tad. (1.38) Considerind punctl de sustinere fi, va trebut ca da—ae=0 de unde se obtineecuata de bazd pentru calcul conductor: sesogel(x)_ [tal] + to—ed=er altyt)—0 (1.39) crafix) (iff 4Liotadyn-0 380) In aceast& ecuatie, plecind de la 0 anumité stare yo, op si fy se poate caleula pentru o alt ipotezd de incarcare y gi f, efortul specific Tn conduc- tor o si cu acesta, din formula (1.31), sageata corespunzitoare. Din cele dou’ ipoteze de tnedreare a" 51 se poate deduce asa rnumita deschidere critic’, caracteristic’ unui anumit’ material 1 Ipoteza_,a’. Intervine: greulalea proprie a conduciorului, -carea cu polei, inc&rcarea din vint gi temperaturé —5°C, deci inca eV Ort tp —S9C= ty 16 * Intervine: greutates proprie @ conductorului si tem- 2.Ipoteza peratura —B0°C. yates = 30°C: Inlroducind aceste valori in formula 1.38, se objine: de unde 608 alana (1.40) —5°C si fp=—30°C, se obtine: le oman \f (141) co Dacd {> le, hotaritoare ve fi ipoteza de incdrcare a Daca 1< ler, hotatitoare va fi ipoteza de incdreare b xomplat bt. Date: linie de categoria I, aflatd in regiunea J; deschiderea de 260 m, punctele de suspensie de nivel ‘CenductSsi sont executali din eupra, co sectiunea nominal de 120 mm? gi dia snctral de 1a tom Din tabela 1 rezults 70,0080 kglem; 21,3 +10" kglem®: «y=17-107° 20 kg/mm? =2 000 glen. a) Incdrcarea cu polel. Conlorm tabelei 2. gros ® mee stratulul de polel este de 2 em Greutatea po Tei rez: F4(d-+26)2—-a}=nb(e 44 18 omt 1X23, 0.21400 202140. 90160 kgjem® ig. §. Inedreares conductoruul sO 0160 Fig. 5 i ‘eu pole Grevtetea proprie plus polel> Yy+Tz 0.0249 kgjem® 2) Presiumea eintula este. de 80 kg/m Dalatd devin, pe metrw Tinian 4 054 mts 14%90 50438 eayem™. ‘Bey “00138 kxfems Tedtearea specilicl total, rezulth “q= YORE FOOTE = 0.0083 kl’. Consist metic ssciae 7Deschiderea ertied rezut din formula 141 DITO _ 600 em, * ‘.00u3?— 0.0088 Deschiderea find mab mare decit descidsres enilck, ve inlervent ipotess de 1a ‘Sigeata maxing sau in lpotera ve Deva 0007 actiunes vintalul, deoarece aceastis ‘este mai mare decit componenta verticala a 4 rxu0r® (59 Impatind cu 17.107, se obfine: sono? Y= 00820 — 2218-120, wu 1, Ipoteza ,a” slternativa fara vint Tnlocuind sn (1.42) 1029 glen; t=—8C se one sso! ooae? 4 — oni 2185-0 vas wo ~apuz 921890 de unde 790 glen Sigeate conductoralui, conform (131) unde amt este: tf 902922800" o57 on 2, Altersativa cu vint Sigeata conductorull 4-92 =1108 cm, lar proecia velela a siget: 240 om Sa =1 108028 572 em < 1087 cm. 8 Ipotera Tolocwind “(0.0089 glen; t= 450°C: 1.38% 102 00g? 5~0.0882 - o~271, 12 191 3004,—00482 - «27 se obtine 9-635 kglem*. 18 Sigeata: 1095 cm, Tot cu ajutorul ecuatiei (142) se va putes calcula sigesta care trebule dati la rental conductorilor, Se introduce {0.0089 kg/cm 3 se Caleuleazd sagetiic Corespure re, diferitior temperaturi de montaj, De exempla pentru o tempers de’ f= Ssi0"c ce va’ prevedea 0 sageats 121 191 200, Observatia I Determinarea eforluiui unitar maxim, Efortul specific o, care a aparut {in formulele de mai sus, ase cum s-a vaaut gi din deduce-ea formulelor, re- prezinta solictarea in punctl inferior at Comparatia acestui efort specific cu rezisten{a admisibild este indicat’ in ca zul deschideritor mici si sijlocli. In ce. zul deschiderilor mari va trebui si se caleuleze gi efortul specific maxim din incarearea cea mai defavorabili care, asa cum se va arata in continuare, apare in secfiuinea superioar’. a conductorului, adic& chiar in punctul de sustinere. Dupa cum se vede din fig. 6, In punetul P vom avea efortul c&rui component’ orizontala este deci Fig. 6 Sehoms de calcu S-cosa=H, sau a A-cosumo-A, (1.43) de unde, impartind cu A Este cunoseuta proprietatea geometric’ a curbei cosinus_hiperbolic: proieclia unui punct oarecare P pe axa x, punctul P', are fe} de tangenta in P, dislana constant8, (parametrulcurbe Din triongiul dreptunghie recut de unde: omy (1.44) Deci solictarea in conductor creste cu indijimea punctului respectiv $i este maxima pentru punctub de sustinere; in acest caz va rezulta: Omer o+y + f (1.44a) o reprezetind soliitarea specie tn punctu inferior al curbe pentru y= $s 19La aceeasi relatie se ajunge pornind de la urmatorul considerent: tntr-un pune! oarecare P (lig. 7), efortl S in conductor este rezultanta Inire core ponenta orizontala H si componenta verticala V. Aver: Hao-A gt Vages (44h) g find greutatea (plus incércarea) pe metru a conductorului, iar = ungimmes s ® Semiarculs masurat din pind in punctul considerat Dar: rc vege! Vn RAGE HEA (as) —s acd se intaduce pei lungimes Dac oe es GT rel —<—= -Verpe le a Voure fig 7 seh decals WEES Din ecuatia (1.19) aver insé: cnet, de unde: omyey. ‘In exemplul studiat, pentru ipoteza de incdrcare a", in punctul de sus- finere al conductorului vom avea solicitarea: mux 2 000-fy* Yo =2 000+ 5 105%0,0283= 2031 kgiem* ‘Asa cum se vede, sporul de rezislenta este mic, incit pentru cazurile normale aceasta influent poate fi neglijats Observatia 2 Influenfa. miscdrit lanfurilor de izolatort asupra stigefii. In cazul deschi- deritor neegale, prin schimbarea conditiilor de inciireare si temperaturd, apar jn conductorii diferitelor deschideri eforluri diferite. Apar de asemenea elor url diferite cind numai anumite deschideri sint incarcate cu polei Daed prinderea conductorilor ta stilp este fix’, diferenfa intre compo- nentele origontale ale celor dova tractiuni va incdrca suplimentar slilpul Dacd prinderea se face prin lanturi de izotalori, acestia se vor aseza dupit Girectfa rezultantei celor dow’ trac{iuni si a greutatii lanjului modificind, prin miscarea lor deschiderile conductorului. In fig. 8 este aritatd 0 astiel de sitvatie \Verilicarea sgetilor, {inind seama de aceste devieri ale punctelor de suslinere, este importants mal ales tu cazul lanturilor de lungimi mari 3 ind conductorii sint agezafi unul sub alta, 0 Insemnind cu, mottcarea deschieri, prin miseareslanflut de izolatori, ecuatia (1.39) va deveni: " tentulat mall els a costa sp loo—0)+y-a(lo—t)—Aa—0. (1.47) mn (1.48) si Fp ar-att—# (1.49) Fig. 8. Intuen{a deplatérii punctelor de susfinere asupra sdgeti Tn acest calcul s-a neglijat influen{a greutatii lantului de izolatori, pre- supuntndurse cd tan inlervat dintre dol slp! de Intindere, sfostal unitar in endl een aare deshere asa ef intre stp ce ilinderesint m panour, se va serie pentru fiecare panou cite'0 ecuaie Je forma cele te mat sis peniau ties (1.50) (1.51) aDin acest sistem de n-+1 ecuafii se va putea calcula cele deplasari Aa si efortul specif «. Observatia 3. Deschiderea criticd la conductori bimetalici. La determinarea deschiderii critice 2 conductorilor bimetalici, trebule sd se aiba in vedere c& la 0 variatie 2 temperaturii, la care acegti conductori au fost fabricati, apar solicit&ri suplimentare ¢l anume: sla o seédere a temperaturii apare in materialul bun conductor un efort de intindere i In inima de ofel un efort de compresiune; — Ino tidicare a temperaturii apare invers, compresiune in materialul conducitor ¢i intindere in ofel. Considerind cé temperatura de confectionare fy suplimentare pol fi caletlate din formula (1.7) De exemplu, pentru un conductor din aluminiu-ofel, aver in aluminiu: o=(0s 8) (tot) Ea (152) tn ote: u(0a) ~ a7) tof) Ea- (153) Insemnind cu 0% 1 og, eforturile specifice in cele dou materiale din Inciredri (greutatea proprie si eventual polei si vint), vom avea 15°C, aceste solicitari umount Oe (1.54) Ou pret on (1.88) Rezislente admisibila va putea fi atinsé in unul din aceste dou’ mate riale, La determinarea deschiderii critice va trebui si se scrie cA rezistenta Admisibila esle atinsd tn cele douk slternative de tnetireare a gi b. Teoretic in cazal condvctorilor bimetalici, vom avea asadar patru deschideri critice Pentru cele mai multe cazuri, atingerea rezistenjei admisibile in materialul bun conducdtor este hotirttoare. ‘Vom aves o,=6, = Fe4 max ~ (Fy %) (to #) Ea (1.56) Cu formula (1.5) se va putea calcula efortul specific ideal al secfiunii compuse 2, $0 pentru cele doud alternative de tnedrcare, a si b si se objine: |+art-t)-0 de unde: (37) Date: linie de categoria J, aflatd in regiunea Il; deschiderea de 250 m; punctete de suspense demi * m 2 Exempll 1. 2 sint din ofe-sluminiu si su urmitoarele caracteristce: gy =180 ra, Ay = hm, dlametral=17 mm Din expresia (18) se coleles: revaten speci a ansemblol pa SRT 18107 if OFT iar sectines total be ne Pentru tncivcarea cu polel, grosimes stratului va fi 01.7 cu shld) Bust _ ten EEE gps IT apron ile yt Peni incrarea din vit py =80 kp? aver Agn0017423Q017=0087 98; 008139 B11 20. yen elon: 1g=V O012TI + 000886"-=0,01897 glen. 5.555 600-20 (00 p= 358%5 600420000 7669 giants BOT 7 800 gms 555 23% 10-85 600 + 1110-20 000 «1.5, r BBS GOTO missmio’. mate Sgoneerind content de sigurana egal co 2, reistenele amie in este dou Din relatile (152) si (1.53), ealeulimm apot solictirile termice suplimentare: 1a) pentra ipotiza de Incdrcare @ (t=—8°C): 1=(23—18,3) 10-* (15 +5) - 5 600= +0,53 kg/mm? Sa=(1t—183) 10-4 1545) 20000292 Kenn? 4) pentru pote de incrcare b ((=—20°C); $uy=(28— 183) 107 (154-30) 8 600- +1.19 kai; Sa=(11—183) 10-8 (15+30) 20000 857 gmat. 23Considerind hotistoare rezistenja im atuminiy, even: in alternative in alternstiva 5: Ayr 8,00—1,19 8.81 ese fortul specific ideal 2m conductorul bimetaic in cele Din formula (1) retul ous ipotese de Inchrcare Ep yg 80 ope =A BLA TAT yO Hes 7800 . app -081 2200 9.50 kg/mm? ct aceste valor! deschiderea critic va fh jing sai mare oz ‘Va interven} asadar ipotere de incircare o, deschiderss deachiderea critics ‘Sageata in aces! caz va fi 0.01597 25 0002 =1 198 om. 1020 Se fe si sigelle se vor calcula ca si it entra alle iporeze de fncéreare, solic cexemplul precedent 1. 2.2, Agezarea conductoritor pe stilpt ductorit se fixea2 pe stilpi_ prin_intermediul izolatorilor. Pentre ten ets ort de oboe sub 35.8V, se foloseseiolator! right pe suport tere a me ar lig. 9a). Pentru tensiuni peste 35 KV se Tolosesc lanfuri de Srokator! de suspensie formafi din mai multe elemente (Tig. 90) Tn tabela demai jos se dau numarul izolatorilor tip sovietic (#5). lunginile si-grevtafile lanfuritor de izolatori, Inclusiv armature, in tunel de fensiunea lint Tate 8 le antl de toto Lungimite Sonu tour fd | 9s | 145 | 220 | 275 | ajay] | Lamgimes Sef j|_—____—_ Grevatea tenful, ta Ke. + + Punctele de fixare ate conductorilor fata de stilp pot fi diferite, Pozitia lor trebuie aleasa aslfei, ca si fie respectale urmatoarele conditii — linia s8 aibe 0 buna comportare in exploatare; — greulatea constructiei metalice si costul fundatiilor s& fie minim; — montajul si reparatiile liniei sa fle cit mai simplu de execulat. In fig. 10 sint ardtate solufii de plasare a conductorilor, pentru linii cu o singurl faz si cu un singur circuit (fig. 10, a) gi cu doud cireuite Wig. 10, 0 si 10, ¢) In fig. 11 sint in dicate patra solutii pen- tru curent allernativ cu tun singur circuit, .ar ia fig. 12 — ase soni, pentru linii eu doug cir cuite Solujiile Ia care conductorii sint asezali fin acelasi_ plan orizon- tal_sint In general de preferat, deoarece nece- sith indllimi_mai_mict de stilpi, montajul est mai simplu 91 siguranta in exploatare este moi mare, Aceste solutii sint in special recomandate in regiuni unde depune rile de potet sint deose- Dit de mari 2 Pentru doud cirevite Fig. 9. 1olatri solutia ultima," este 4 = oltor sah bo lan zlota cea mai avantajdasd, de- ourece avind lungimea consolelor cea mai mic, in cazui unei incdrcéri uni laterale, momentul de torsiune esle minim, Solujia d" prezinté avantaj la ‘montaren conductorilor, atunci cind aceasta se face direct de pe toba, nefiind necesar’ ridicarea conductorilor superiori peste consolele inferioare, Pentru liniile construite in U.R.S.S. in ultimul timp, in cazul tensiunilor de 290 KV si de 400 KV, sint obignuiti stilpi sistem portal dupa schema ..d" (fig. 11). Solufia ,a din fig. 12 are avanlajeie ardtate mai tnainte, insa pre zintd dezavanlajul unui moment de torsiurie mare gi a unor console puter- nice. Pentru reducerea momentului de forsiune, s-a aplicat solutia de a exe- cula consolele cu articulatti, care se rotesc cu 90°, in cazul unei tractiuni tnilalerale gi punctul de fixare al cablului se apropie prin aceasta foarte mull de stip, solutie originala care a adus economii de ofel in constructia metalic& fa stilpilor, a fost adoptata la liniile sistemului electroenergetic Dneprovsk, Ia care cei gase conductori ai celor doua circuite trifazice sint fixati dot cite doi, pe cite un stilp de tipul ,a" din fig. 10, 25Fig. 10, Dasares conductor 1a tn cu o singurd fat ’ re cm, " fF ? = | exon B 2 Q a Fig. 10. Soli de plasare a conductorlor Ie lini de rent atter- rraiv cu n singur circu Conduelorii notafi cu p servesc pentru proleclia liniei contra loviturilor directe ale trasnetului, Firele de protectie se executa din ofel cu o rezistenta ia rupere de 120 kg/mm? sau din ofel-aluminiu, Firele de protectie trebuie formeze un unghi de 30—40" cu conductorii exteriori si sd fie legate elec- tric cu firul de punere la pamint al stilpului Tit [1] Fig. 12. Solutii de plasate a conductorilor Ta linli de curent slternativ eu doud cicuite, Asezares conductorilor pe stilp trebuie si se facd respectindu-se anumite slistante minime de la punctul inferior al conductorilor pind 1a sol; de ase- menea anumite distante minime intre conduetori si intre conductori gi con- structia metalicd a stilpului Distanta minima fat& de sol fi este fixaté de STAS 1890-50, in func- fie de caracterul regiunit strabatutud de Tinie, de tensiunea liniet si de alter nativa de inedreare In care s-a calculat sdgeata. Distantele rezult’ din fabela 4, in metri. aTobela # Distanfele minime de [a punctul Inferior al conduetorut fa sol vr veiw| ivevessw | svcuenon aT Ts lee eae mis | a | 6 | os | 5 | 7 Ge se peas gem —| meecimibieremeamme™ ja fa fas foe fos | Prescripfiile STAS R 2072-5] fixeaz3 aceast’ distanfa_minima atunci ‘ind linia aeriana de transport de energie electric& traverseaza o cale de comunicatie. (Tabela 5) Tobela 5 Distanfe minime Ia traversarea sklor de comunicait Disaaie cae ae come Dist verte Miaee | Cae [wats ween | Diana le oe concn a ne eave | | Dittkes!gasilgsSopenoad ane "| 78 Cae feats lien | s item 1250 Gale fer ces | Distance dnte emeneleaub tesune ale Su ‘Sit ae contac Gs] ate 20 Diana dine element fre, tensane at ile wacereoh unt de conten Si Sei seit erate : | cag 9 drama | nge ements aot vain ale Ue wc ttonae ie ae | Clete eategort de sa ‘Acesle distante se verifics la temperatura +50°C, la —5 °C si o supra- cing p si la —3°C si 0 Suprasareina 25 p, (p teprezentind inedrearea eu polei corespunzatoare regiunii 1) In acest ultim caz, ca rezistenta admisibila in conductor se admite re- isten{a de durati a materialului respectir. OR Distanfa dintre conductori masurata 1a punelele de suspensie, se calcu- i din formulele date in tabela 6 pentru diferitele materiale Tobeia 6 Conductor din cupeu trons sav ote! | 5aeyF +05 U+10 b= oV7 +03 0410 Conduit ain Sin # ~ Seg" Amine aa | amin t7 405 u+19 unde / este sligeata maxim U — tensiuinea, in kV Distanta minima intre conductori gi elementele componente ale stilpulut Gin centimetri) se calevleaza din relatile: — in stare de repaus 10-40,65 U. (1.58) — sub acfiunea viniulut 0,65 U, (1.59) Indltimea de la teren pin in axa (raversei inferioare (ty) se obtine ple ‘cind de la tabela 4. La distanta Mer, Sixalé prin acest lablou, se adauga sigeata ver~ ticalé maxima, (fmes) lungimea lantului de olatori 4, si distanta ry din punctul de Sustinere al acesluia pind In axa traversei (fig. 13) Dy beer. + Smaxt Ay +h (1.60) La stilpit de intindere, la care lantul se asaz aproximatiy dup§ curba lanfigoru- Jui, indltimea se fixeaza din relatia y= leer + Smas by (1.61) La stilpii cu izolatori_ rigizi, indi nea fiy se fixeaz’ din relafia: yee +fnax—Uhig Pa), (1.62) Jug reprezentind inaitimea jgolatorulul rigid, Fig. 13. Schema sentra stabilrea ior rs distanta de la marginea inferioara a infin consol Infertoare izolatorului pind in axa traverse Tn Tunatie de schema de amplasare a celoriaifi conductor, de distantele aminime dintre ei precum si de conductorii de protectie, se stabileste inaitimea folala a stipului 2La slabilirea lungimii consolelor, in afar de datele care rezult& dirt tabela 6, trebuie si se aibé in vedere migcarea lanturilor de izolatori dato- rit presiunii vintului pe conductori. Insemnind cu g unghiul de inclinare maxima a conductorului sub influenta inedrctrilor verticale si orizontale, cu Gu reactiunea verticala tn punctul de sustinere a conductorilor din cele dou deschideri aliturate, cu G, greulatea lanfului de izolatori si cu H reacfiunea din incdrcarea din vint (fig. 14, a), vom avea: tee-—*# (1.63) Ont $0, 7 Deplasarea maxima e, rezulli: -sin (st) Tinind seama de aceasti deplasare, poriti cea mai apropiat puncte. lui de sustinere fata de axa stflpului se fixeaza la daeter$ (1.65) a fiind Litimea sttlpului 1a nivelul conductorulus, iar ¢ find minimum 0,65 U. Distantele minime intre conductorii agezati la acelasi nivel se stabilesc Fig. 14 Schema pentru stabiliren distanfelor de asemenea din relafille date in tabela 6. In cazul actiunii vintului, aceste distanje nu trebuie s8 fie mat mici ea 0,65 U. Prin actiunea vintului conduc- torii fac oscilafii asincrone, apropiindu-se unul de aliul gi facind fafa de poritia verticala unghiuri de -£ in sensuri opuse (lig. 14,8) 1. 8, STILPI $1 CONSOLE Traseul unei linii aeriene de transport de energie electricd trebuie si se apropie eit mai mult de linia dreapti, care uneste cele doud extremititi ale ei, pentru ca lungimea liniei sa fie cit mai redusé. Anumite obstacole natu- rale, asezdiminte omenesti, difecite instalatii, precum gi considerente privind 30 usurarea execuliei si a intrefinerii liniei, fac ca s8 apara necesare abatert fe la traseul rectiliniu, Dupa rolul pe care-t indeplinese in linie, stilpii pot fi de urmatoarele fipuri PON Stilpi de sustinere, care servesc la sustinerea conductorilor tm niiement 2. Stilpi de intindere, care reprezint@ puncte rigide in aliniament; ser- vese la intinderea conductorilor si la localizarea solictérilor provenite din Tuperea conduclorilor. Distanta tntre doi siipi de intindere nu trebuie s& fle mai mare ca = 3 km la liniile cu izolatori rigizis = 5 km la liniile cu lanjuri de izolatori. 3._ Stilpi de colt, care se monteaza in punctele de schimbare de alinia meni. si sint de obicei executati gi ca stilpi de intindere. -£° Stipi terminal, montali la capetele linie. 5. Stilpt spectali. in acest tip intr’ stipii nécesari inversiunii de faz’, care se executi si ca Stilpi de intindere, precum si stilpii de traversare, nece- sari {raversarii unor riuri cu latime mare si care se executd de obicei ca stilpi de sustinere. Plasarea stilpilor pe traseu se face impartind linia ‘n diferite sectoare; limitele sectoarelor sint stilpii de inlindere sau de colt, Pentru un anumit conductor ales, {inindu-se seama de gabarilul impus liniei, precum si de inaltimes punctului de suspensie, fixata pentru conduc- tor infesior, se deseneaza cure sablon, luindtse tn considerate deschide- Pentru simplificare. curba lantisorului se inlocuieste prin parabola: yo (1.66) Pe o hirlie transpareiild se deseneazi {rei parabole, care reprezinta: Curba J, forma conductorului, in cazul fncércdrilor celor mai defavora~ bile, privind ‘sgeata maxim’, Curb 2, numita curba de gabarit, este curba 1 deplesati in jos cu inal- timea admisa pentru distanta de Ia puitctul inferior al conductoruli la teren (heer. Curba 3, numil curba de teren, provine de asemenea din deplasarea curbei / in jos cu inalfimea punctului de suspensie al conductorului inferior fafa de teren (M1) Cu ajutoru) profilului longiludinal al traseului gi cu cele trei curbe se stabilesle, aga cum se aral in Tig. 15, pozifia stilpilor de susfinere. Plecind de la stilpul fix, de intindere sau de colt, astfel incit curba de ren. s& reac prin punctul de intersecfie al axei acestu, stilp cu terenul si ‘utind ca curba de gabarit sé fie langenté la profilul longitudinal, axa seblonului riminind mereu verlicala, se determina poaifia stilpului urmator a intersectie inise curba terenului gi profilul longitudinal, Plasarea stilpilor se considera definitiva cind deschiderea de calcul co: respunde cu aga-numita deschidere comparaté, care se calculeaza din rela- tia (167) 1 ~V . (1.67 v 4h + +h, aLsint diferitele deschideri din sectorul de intindere si in care ve ie ae ‘maxima, in acelasi timp gi in ace- car in toate deschiderile apare tensiunea Teasi condi 44) é 4H a hnginer 124900 5 nthnor 1900 Fig. 15, Deerminare poste stiplor pe tas unei cdi de comunicatie, distantele orizontale dinte cata el cle sriene si elementele caii rezult& din tabela 7. axa stilpului liniet electrice ae Tobela 7 Distanfa pe orizontali_a constructiel fatt de diferite Distant Distant arora cate de comsncae Tnire axa_sitpalul gi gna cea mai | Iaitimea efipulut plas Gara toad a, ae | iui gi marginea dru- | Se stablleste cu admi- Tone Tag papal mim BS [Bat na | te pew Wwe er mi ta teas! > 3 KY wos | tem 28 ‘om Dram egorie | ae aa plo @ wrginen da | as a la tensiuni > 35 kV. | ag ™ | [a tensual 2 35 RV 1.3. 1, Inedirciri gi ipo:eze de inedrcare 4 caeulul silpilor intervin urmétoarele inctctr . be ee ia eetlpal cus a eeipament 88, (20% sole, iolatort ete) b) Fortele de inl de incireare 22 indere din conductori, calculate in diferitele alternative Dac punctele de suspensie ale conductorilor sint de nivel si deschiderile sint egale, reactiunea conduciorilor in punctul de suspensie se caleuleazd ca reacfiumes a doud grinzi simplu rezemate cu deschiderea /. Pentru simplif care, greutatea conductorilor si incdreatea cu polei se considers uniform repartizald pe coarda, )2l(e+ge)l (1.68) Alunci cind incircirile celor dowd deschideri nu sint aceleasi, de exem plu numai o deschidere este incircatl cu polei, cele dou componente orizon- tale ale forfei de intindere din conductori vor fi diferite gi in punctul de sus- pensie in afar de reaciunea vertical va aplirea si o reacfiune orizontala in sensu] aliniamentului Hi — Hy (1.69) Daci punciele de suspensie nu stnt de nivel (v. fig, 16) gi cele dowd des- cchideri /, $1 f sint identic incircate, reactiunea verticala va Ti Vepletenata)+H|t+e). (1.70) In cazu! stilpilor de colt, cind deschiderile sint egale si la fel incircate, comporentele orizontale ale tractiunilor vor avea © rezultants Hy, dinijats dupa bisectoarea un: ghiului f, care va soli cita stilpul (fig. 17) Hem 2H cos. (1.71) Fig. 16. Reactiunile conductorilor pe stip ¢) Viniul pe stp in directa aliniamentului $i perpendicular pe aceasta direct (a stipil de inindere, de sustinere si celina) st in directa bisec toarel i, perpendicular pe aceasta “ditectie (la cei Ue colt) wr Ry presianea vit ui peo supratafa plana, per- penticulard pe ditectia vin- {ului, conform prescriptior STAS 183250 se vor consi deraurmitoarele valor Pentru regiuni cu al: titudias “Sub. 1500. m,n Fig. 17 Restanla ovzontalé pe still de eat, ffetie de inaltimea deasupra soli). Pesinen wnt! contorm srAs teseso 7% * [os ie a Se |x | —10____100=200 | __ 200 Is "i 0 ow | mt |