MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE Valentin Balutoiu Maria Grecu STORI Manual pentru clasa a V-a EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA RA.Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei Najionale. Manualul este aprobat prin Ordimul ministrului Educafici Nationale nr, 4864/06,09.2017, in urma lcitaiei organizate de catre Ministerul Educatiei Nationale, esterealizat in conformilate cu programa analiticd aprobaté prin Ordinul ministrului nr. 3393 din28,.02.2017 siestedistribuit gratuit elevilor. ACEST MANUALA FOST FOLOSIT DE: ‘Numele elevului care ‘Anul Starea manualulai* Anul | aprimitmanualul | Clasa) Seoale | scolar fa primire | la returnare 4. + Starea manualui se va insrie folosind termenii: nou, bu, ingrijt, nesaisficdtor, deteriora Cadrele didactice vor controla daci numele elevului este seris corect. Elevii nu trebuie si faci niciun fel de insemniiri pe manual. Descrierea CIP a Bibliotecti Nafionale a Romdniei BALUTOIU, VALENTIN Istorie : manual pentru clasa a V-a / Vale Grecu, -Bucurest: Editura Didactica si Pedagogica, 2017 ISBN978-606-31-0458-9 lujoiu, Maria 1.Grecu, Maria 34 ©EDP. 2017. Toate drepturile asupra acestei edifi sunt rezervate Editurii Didactice si Pedagogice R.A., Bucuresti. Orice preluare, parfiala sau integrali, a textului sau a matenialului grafic din aceasta lucrare se face nummai cu acordul scris al edituri. © Valentin Balufoiu, Maria Grecu Referonti: Prof. dr. Somicu Simion Silviu, Scoala Gimnazialé,,Decebal”, Craiova Lector univ. dr. Laura Capita, Universitatea din Bucuresti EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, R.A. ‘Comenzi pentru aceastiuerarese primese: Str Spiru Haret nr. 12, sector 1, cod 010176, Bucuresti _* prinposti, pe adresaediturit Tel: 021.315.3820 *prine-mail: comenzi@edituradp ro ‘Tel fax: 021.312.2885 comercial @edituradp.r0 ‘e-mail: office@edituradp.r0 + prin telefon/fax:021.315.73.98 ‘wow.edituradp.r0 Lbriria E.D.Ps Str Gen. Berthelot ne 28-30 Activitifi digitale interactive gi platforma e-leaming (varianta digitala a manualului) Redactor: Valentina Jercea Infomedia Pro ‘ehnoredactare: AneaMelcher ‘Website: wwrwalnfomedtapro.ro Coperta: Ofilia Elena Bors Inregistrati si procesare sunet: Infomedia Pro Animatji: Infomedia Pro vm tomediaz, "Numar de plan: 6208972017. Format: 8/5484DESTEAPTA-TE, ROMANE! de Andrei Muresanu Desteapti-te, romane, din somnul cel de moarte, ‘in care te-adancira barbarii de tiranit Acum ori niciodata croieste-{i alta soarte, La care s& se-nchine si cruzii tai dusmanil Acum ori niciodata s4 dam dovezi la lume Cé-n aste mani mai curge un sange de roman Si c&-n a noastre piepturi pastram cu fala-un nume, Triumfator in lupte, un nume de Traian! Priviti, marete umbre, Mihai, Stefan, Corvine, Romana natiune, ai vostri stranepoti, Cu bratele armate, cu focul vostru-n vine, »Viata-n libertate ori moarle!”, striga toti. Preofj, cu crucea-n frunte! caci oastea e crestina, Deviza.i libertate si scopul ei preasfant. Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina, Dect sa fim sclavi iarasi in vechiul nost' pamant!baa |. Alfabetul isto 1, lzvoare istorice, 2. Perceperea timpului si a spatiului, 10 Recapitulare, evaluare, 12 IL Preistoria 1. Primil oament, 14 2. Revolutia neoiitca, 18 3. Inventarea metalurgiei — tehnologie si consecinte supra viefii oamenilor, 18 Recapitulare, 24 Evaluare, 22 Ill Orientul Antic 1, Mediul natural si economia, 24 2. Societatea si viata cotidiand tn Orientul Anti Studiu de caz: Oragul-stat Babilon, 28 Studlu de caz: Temple $i piramide, 28 3. Popoare si civlizali pe harta Orientului Antic, 31 Studiu de caz. Evreii, 33, Studiu do oaz. Chinozii, 34 4, Inventarea sorierii- de la pictograme la alfabet, 35, Studiu de caz: Epopeea lui Ghilgames, 37 Studiu de caz: Codul lui Hammurabi, 38 Recapitulare, 39 Evaluare, 40 IV. Civilizatia greaca gi sinteza elenisticd 4, Mediul natural si ocupatile grecilor, 42 Studiu de caz: Ceramica: intre utiitate gi arti, 43, 2. Adevar si legenda: Legendele Olimpului; Razboiul troian, 44 3. Polis-ul — organizare gi de colonizare, 46 4. Atena si Sparta, 48 Studiu de caz: Histria, Tomis gi Callats, 51 5. Razboaiele grecilor, 52 Studiu de caz: Batdlia de la Maraton, 53 6. Alexandru Macedon si cvilizatia elenistica, 56 7. Frumos si cunoastere in lumea greacd, 58, Studi de a2: Mostonirea culturii grocosti. ‘Acropola ateniana, 60 Studiu de caz: Mostenirea cutturii grecesti. Sculptura, 64 Studiu de caz: Mostenirea culturii grecesti. Teatrul, 62 Studiu de caz: Jocurile Olimpice, 63, Recapitulare, 65 Evaluare, 66 V. Lumea romana 41, Fondarea Romei: istorie 2. Statul roman: rézboale gi expansiune teritoriala, 70 3. Viala cotidiand in lumea romana, 72 ‘Studi de caz: Oragul si monumentele publice, 73 ‘Studi de az: Colosseum gi gladiatoril, 75, ‘Studi de caz: Pompei, 77 ‘Studiu de caz: Armata romans, 79 ‘Studi de caz: Zeil romanilor. Templele, 80 ‘Studiu de caz: Crestinismul, 82 4, Romanizarea, 84 Recapitulare, 85 Evaluare, 86 VI. Geto-dacii 1. Goti gi dacii, 88 2. Burebista, 90 3. Decebal, 91 4, Razboaiele daco-romane, 92 Recapitulare, 93 Evaluaro, 94 VIL. Civilizatia istamica 1. Aparitia [slamului, 96 Recapitulare, evaluere, 98 VII. Europa medieval 1, Formarea popoarelor europene. Etnogeneza romaneasc’, 100 2, Europa crestina in mileniul |, 102 ‘Stuaiu do caz: Crestinarea francilor. Carol cel Mare, 103 Studiu de caz: Imperiul Bizantin, 104 3. Viala cotidiand in Evul Mediu, 105, ‘Studi de caz: Domeniul feudal, 107 ‘Studi de caz: Oragul medieval — spatiu al libert8ti; oragele italiene si oragele germane, 108 Studiui de caz: Cavalerism si onoare, 109 ‘Studi de az: Cruciadele, 110 Studi de caz: Catedrale gi universitayi, 112 4 Statala madiavala Franta, Anglia, Imparui Romano-German, 113, ‘Studi de caz: Lumea romaneasca gi statele medievale in secolele XIV-XV, 115 ‘Studi de caz: Diversitate cultural tn lum roméneasca. Brasov si Cluj, 116 Recapitulare, 117 Evaluare, 118 Recapitulare finalé, 119 Evaluare final’, 120 legenda, 68Lectii de predare ~ invatare Click pe pentru a vedea un film Click pe © pentru a mari o imagine Click pe s pentru a rezolva exerciti LEGENDA MANUALULUI ae emcee eyCOMPETENTE SPECIFICE $1 EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE clasa a V-a 1. Utilizarea in contexte diverse a coordonatelor sireprezentarilor de timp gi spatiu. 1.1. Ordonarea pe crterii cronologice a faptelor/proceselor istorice ~ plasarea unor evenimente/procese istorice pe axa cronologicé -realizarea unor frize cronologice - utlizarea unitatlor folosite in masurarea timpukil 1.2. identifcarea ciferentelor temporale dintre evenimente si procese istorice ~ asocierea reperelor cronologice cu evenimente si procese istorice - recunoasterea s/sau precizarea unor relati cronologice in sursele istorice prezentate - utiizarea reperelor cronologice in descrierea feptelor/procesolor istorice 1.3. Localizarea in timp si in spatiu a faptelor si/sau a proceselor istorice - exerci de lecturd a héirtloristorice - plasarea pe hartd a unor evenimente $i process istorice - completerea pe harté a unor informatii 2. Utilizarea critica si reflexiva a limbajului de specialitate si a surselor istorice 2.1, Folosirea termenilor de specialitate in descrierea unui eveniment/proces istoric, + identificarea termenilor istoric in texte diferite - elaborarea unor enunturi simple/ texte utilizénd termeni istorici - completarea unor texte lacunare folosind termenii adecvat/ dintr-o ist dat 2.2, Relatarea unui evenimentiproces istoric, utlizénd informatii din surse istorice ~ identificarea informatior oferite de surse cu privire fa un fapt istoric - descrierea unor surse referitoare fa un fapt istaric, pe baza unui plan dat - aledtuirea planului descrierii unui eveniment/ proces/ persongj istoric 2.3.Stabilirea de asemadnari si deosebirireferitoare la evenimente/procese istorice, pe baza unor surse diferite = descrierea unor surse istorice in vederea stabiirii aseménérlor gi deosebirilor pe baza unui plan dat - compararea informatilor provenite din curse ietorice diferto -realizarea unor texte despre fapte/procese/personaje istorice, pe baza unor surse diferite, subliniind aseméndirile $i deosebirle 3. Manifestarea comportamentulul civic prin valorificarea experientel istorice gi a diversitatit socio-culturale 3.1, Asumarea de roluri in grupuri de lucru = utlizarea unor roluri specifice in activitatea de grup = realizarea unor sarcini de lucru (documentaro, redactare, prezentare etc.) in timpul participant Ja proiecte prin valorificarea experientai istorice pozitive + folosirea jocului de rol pentru Insusirea valorilor $i comportamentelor cetéteniel democratice 3.2, Descrierea rolului unor personaliti in desféigurarea evenimentelor istorice ~ alcéituirea de biografil ale personaiitatiloristorice studiate - identficarea rolulul unor personalit istorice, enalizand surse diferi = realizarea de produse finale (texte, imagini) despre personalitaile is de-a lungul timpului ice gi valorile asumate 4, Folosirea autonoma si responsabilé a instrumentelor necesare invatarii permanente 4.1. Folosirea unor tehnici de Tnvalare In rezolvares sarcinilor de lucru ~ construirea de rebusuri pe o tema istoricé utiizand mesaje vizuale - alcétuirea planului unui proiect - selectarea obiectelor necesare realizéini unel expoziti tematice = rolatarea vizitei la un muzeu, bibliotecd, expoztie pomind de la un plan dat - extragerea mesajelor dintr-o sursa istoricé 4.2. Utlizarea resurselor multimedia tn scopul Invaarii ~ aocesarea informatilor oferite de Internet -rezolvarea unor sarcini de lucru utilizand prezentéri multimedia -realizarea de prezentéri, grafice, tabele, pentru sistematizarea cunostinfelor invatate folosind resurse multimedia besCompetente specifice 1.1. Ordonarea pe criterii cronologice a faptelorproceselor istorice 1.2. Identificarea diferentelor temporale dintre evenimente si procese istorice 1.3. Localtzarea in timp si in spagiu a faptelor sideau a proceselor istorice 2.1, Folosirea termenilor de specialitate in descrierea umui evenimentiproces istoric eee Hoerodot (474-424 1H.) Dimitrie Cantemir (1673-1723), nvatatul ‘ste considerat af cdomn al Molcove, fost unulcintre mati -Périntele itor. Isto al neal rom@nese. Ca ene Mea) si vom porni impreuna in aceasté calator descoperi si invata cum au trait oamenil i ee Oe a ee Nicolae lorga (1871-1940) ‘este consigerat a fice! mai important istorc roman. oar) eae) I ALFABETUL ISTORIEI Reconstituirea trecutului2 LALFABETUL ISTORIEL , Monede batute in Tara Romaneasca (secolul al XIVlea) de edtre domnul Viadielav-Viaieu D. Ruinole cetitii Histia 1 SFI Izvoare istorice Co este istoria? Istoria(1, 2) este stiinta care se ocupa de studi trecutuluin toate aspectele sale. Ea se ocupa de faptele regilor si imparatilor si de faptele de vitejie, ins’, mai ales, de orice fapt al vieti oamenilor care s-a petrecut in trecut. De exemplu, istoria studiazé modul in care ‘camenii au tat de-a lungul vremil(hrana, locuinta, Imbréicamintea), evolutia uneltelor, ascrieriietc. ‘Trecuiul inseamna fapte si procese istorice. Faptele istorice sunt Intmplai petrecute in trecut. Procesele istorice se deruleaza intr-o Perioada lunga de timp, ele nu pot fi incadrate in limite precise. Asttel, un proces istoric este formarea poporului roman sia limbii roman, Decestudiemistoria? Prin studiul istoriei oamenii au posibilitatea sa evite greselile tre- Ccutului gi s& anticipeze viltorul. Cunoasterea istorioi ne ajut sa afm Cine au fost strémosii nostri, ce au realizat ei si astfel sa fim mandri c& suntem umagii lor In acelagi timp, oamenil apreciazA gl realizaiile altor popeare in drumul spre un vitor mai bun. Asa cum ne cuncas- tem siiubm familia in care tréim, aver datoria de a ne cunoaste patria sitrecutulnostruistoric care este parte din istoria cvilizaliei umane. ‘Cum teconstituim trecutulistoric? Ce suntizvoarele istorice? Istoria o putem reconstituicu ajutorul tunor dovezi care se numesc izvoare istorice (E). Cei care scriu storia nu invent2aza evenimente din trecut, eile descriu gle interpreteaza numai pebaza acestor dovezi. lzvoarele istorice (numite gi surse istorice) sunt de doua categori: ‘snescrise: locuinte, unette, arme, podoabe ete (C, D, F,G, H); + scrise: inscripti, méiturii scrise ale unor martori ai evenimen- tolor, tratate intre state, monede, ziare, fime etc (A, B) ‘Aceste izvoare se pastreaza in muzee, biblioted, arhive Cum folosim izvoarele istorice? lzvoareleistorice sunt studiate cu ajutorul stiintelor ajutatoare. Arheologia da la ivealé si studiazé obiectele transmise de generatils trecute (A, B,C, F, G,H). Epigrafia studiaza izvoarele epigratice (inscriptile)(A) Paleografia este stiinta care se ocupa cu studierea manuscrise- lorvechi Numismatica studiaz monedele care sunt dovezi scrise despre ‘cameniicin trecut (B). Scriersa istoriei necesita cunostinte vaste in cele mai diverse domeni (4). Cel mai important este ca lucrarea istorica sa fie obiec- tiva, adicé sa reflecte adevarul care s& nu fie deformat de anumite interese care nu au nimic de a face cu stinta (3). 41. Dupa privelistea lumil, dupa minunile naturi, nimic& nu este mai interesart, mai maret, mai vrednic de luarea noastré aminte decat Istoria.Isioria, dupa zicerea autoriior celor mai vestit este adevarata povestire siinfatisare a intémplarilor neamului omenesc... In aceasté privire,isioria, dupa Biblie,trebuie sé fie, $ia fost intotdeauna cartea de céipetenie a popoarelor sia fiecéruliom Indeosebi. (M. Kogainiceanu) 82. Cuvintele de deschidere a primei lucrari de storie, scrisa acum 2500 de ani, de autorul grec Herodot, .P&rintele istorii” Herodot din Halicamas infétisoaza aici rodul corcetériior sale, pentru ca faptele oamenilor 38 nu pileasca prin trecerea vrei, ar ‘ispravile mari i minunate savarsite... s4 nu fie date uitari. 3. Isloricul trebuie sé descopere Adevarul. In acest scop el nu trebuie sé fle influentat de proprille sentimente: De aici hotararea de a infatisa cate ceva despre Augustus [impa- rat roman], apoi principatul fforma de organizare a Romei antice] lui Tiberius [urmasul lui Augustus la tronul Rome] i altele, fr& urd $i artinire, pomiria céror cauze imi sunt tra (storicul roman Tacitus, Anale) 4. Dar a face un tot din aménuntele ce se afié raspandite in deosebitele uvrajurilucréri, opere] si documente este o lucrare lunga sianevoioasa. Ea are, pe lénga alte calitit, 0 rabdare, o erudite $i 0 agerime de minte, ce rar se pot intdiniint-un acelasiom. (Nicolae Bélcescu). + Istoria este alcatuita din fapte si procese store. + Istoria se reconstituie pe baza izvoareloristorice. + Orice object sau document scris poate constitui o sursa istoric& cuajutorul céreia poate fireconstitut trecutul istoric. 4. Completati tabelul de mai jos cu tipurile de izvoare corespun- Err x : 2. Stabilif ce tipuri de izvoare istorice sunt cele din imaginile A-D, F-H (scrise/nescrise), 3. Completatitabelul de maijos: ae 4. Completati spatile libere cu informatia corecté din lista de cuvinte de mai jos: Istoria studiaza... In toate aspectele sale. Dovezile cu care se reconstituie trecutul sunt... Obiectele transmise de generatile recute suntdate la veala si studiate de... Monedele sunt studiate deo... care se cheamia... storia trebuie sa reflecteze... Lista de cuvinte: arheologie, stinfd ajutatoare, epigrafie, numis- ‘maticds, recut, izvoare istorice, adevar. F. Briard anticd 4G. Obiect de coramica descoperit pe teritoriul fail noastre H. Oblect de aur dintr-un tezaur (Tezaurul de a Pietroasa) cof2 Perceperea timpului si a spatiului Istoria este 0 stiint8, ca si matematica, sau biologia, agadar, ca orice stirta, ea utlizeaza termeni specifici propri care se numese nofiuniistorice. ‘Cronologia istoriei, periodizare. Unele notiuni se referdi la masu- rarea timpului. Astfel, cronologia este o stint ajutatoare a istoriei care se ocupa cu stabilirea datelor istorice si succesiunea Tn timp a eveni- mentelor trecutului. Intre nofiunile utllzate de cronologie se numara ‘ mileniul - perioada de 1000 de ani (C); + secelul (sau veacul) ~masoara 100 de ani; + deceniu!—cuprinde 10 ani Epoca istoricd este 0 perioada foarte lung de timp (uneori mil sau sute de ani). Epocile istorice sunt: Preistoria, Antichitatea, Evul Mediu, Epoca moderna gi Epoca contemporana (D). ‘A Calendar mayag Era istoricdreprezinta o perioad lunge de timp care porneste de laun eveniment cu care se Incepe numerotarea anilor. Astfel, era crestind incepe numerotarea anilor de la nasterea Iui lisus Hristos. In cadrul acesteia, anil se succeda in ordine cresca- toare (dupa Hristos — d.H.). In perioada de dinaintea lui lisus, ani se succeda in ordine descrescatoare (inainte de Hristos ~ 1.H.). Perso- nalitatea sare a propus numerotarea anilor de la nagterea lui lisus @ fost Dionsie cel Mic (a trait in sec. V d.H.). Acesta s-a nascut in Dobrogea, numité in acea vreme Scythia Minor. De aceea, Dionisie cel Mic poate fi considerat un stréroméin (adic face parte din randul ‘straémosilor poporului roman). Vechii cronicari munteni si moldoveni incepeau, dupa obicei slavon, numerotarea anilor cu cea ce credeau a fi Facerea Lumi anul de Ticeput al acestei ere corespunde anului 5508 inainte de nasterea wilisus. ‘Spatiul istoric. Notiunea de spatiu istoric se referdi la un loc, mai ‘mare sau mai mic, unde s-au destasurat anumite evenimente isto- rice. De asemenea, un spatiu istoric se caracterizeaza si prin: mediul natural curesursele sale, oameniilocurilor respective, tehnologia De exemplu, in istorie se vorbeste despre batslia de la Vaslui, din anul 1475. Localitatea numita Vaslui reprezinta, in acest caz, un spatiu istoric (B). Un spat istoric poate fi tara noastra, Roménia; la fel i Eurcpa, continentui nostru HE ES eee Anul4100 101-200 201800 301-400 401-500 0-800 601-700 70-800 801-900 so1-000 €. Cum eles ecole? rae ns eit > D. Epocileistorice } 04}+ In perceperea timpului si a spatiului istoric, imbajulistoric ne ajuté s& Tnlelegem mesajele pe care le transmit peste timp sursele istorice, c&rtle de storie, ziarele etc. + Pentru a intelage mai ugoristoria gia o invata cu pléicere aceasta afostimpairtité in epociistorice. + Anul, deceniul, secolul si mileniul sunt unitati de masura ale tim- Pului folosite de caitre istorici pentru a ordona evenimentele si proce- sele istorice. La inceput, pentru masurarea timpului, se utlizau fenonene care se repeta in fiecare an, precum anotimpurile sau deplasarea apa- renta pe cer a lunii 3i a planetelor. Babilonienii, acum patru mile prezentau un model de calendar aleatuit din 12 luni de cate 30 de zile. ‘Vechil egipteni au fost primi care au stabilt lungimea cea mai exacta a anulti, probabil pentru ca Nilul se revarsa cam in aceeasi perioada a fiecdrui an. Degi intre cele dou revarséri ale Niuli trec 365 de zie, anul are de fapt 365 de zile, 5 ore, 48 de minute si 46 de secunde, adicé aproximatv 365 de zile si un sfert. Nu af injeles? Ei bine, poate injelogosi ‘daca va spun c& anu! inseamna intervalul de timp th care Paméntul face ‘orotalie completa injurul Soareli ‘Astronomul grec Sosigenes a fost cel care aintrodus sfertl de zi lip- a in calendarul egiotean, adaugand cate o zi in plus la fiecare al pa- ‘rulea an. Acest calendar a fost adoptat de romani in anul 46 °H. (G), in ‘impul conduceri ui lulius Caesar, De aceea, s-a numit calendaruiiuiian, variant a calendarului mayagilor (A) era mai precisa decét calendaruliulian. Ma scuzali, am uitat s& precizez cine erau mayas Mayas erauo populatie care traia in America de Sud. Romani isi incep calendarul cu ziva considerata ca find momen- tulintemeierii Romei, sianume 21 aprile 753 1H. Grecil Incep calendarul odata cu prima edie a Jocurilor Olimpice (F), pe 8iulie 776 i.H. Eramusulmana tncepe in anul622d.H. 1. Plasai) pe axa cronologica a unui an principalele evenimente in familia voastra: ziua ta de nastere, ziua de nastere a mamei, ziua denastere a tatélui sau a unei persoane dragi 2. Precizati ce semnificatie au pentru vol evenimentele plasate pe axa cronologica. ~ 1 iamuarie Viunie 1 Decembrie a imarieD Calculatiin ce seco! si in ce mileniu sunt urmatoriiani: 17497.H., 731H., 106 d.H., 1247, 1789, 1914, 2017. 4, Precizat} cu ce eveniment isi incep romani calendaril gi cu ce evenimentincep vechil grec calerdarul? 5. Completati spatile libere cu informatia corecta din lista de mai jos: cronologla este 0 .. a Isterel care ae ocupA cu stablirea .. perioada de timp de 1000 de ani se numeste ... . 0 epoca istorica este... .Anulnasterilui lisus Hristos reprezinta inceputul erel Un evenimentistoric se desfégoara intr-un Lista de cuvinte: date istorice, crestina, Antichitatee, mileniv, stiingd ajutétoare, spatiu istoric. E. Mecanismul de la Antikithera (reconstiuire) Pentru a masura tmpul, vec greci au reaizat un ‘mecanism de caas (care inci gi dala gi migcarea Uunor corpurcarest) deosebit de precis. Acoasta ‘este 0 minune a tehnici lasate mostenive de ‘stramog not F. Vas grecese reprezentind o intrecere la Jocurle Olimpice ‘Greciinumarau anil incopand cu anul 776 LH. ‘cand a avut loc prima edie « Jocurior Oimpice, ‘G. Galendar roman ‘L1 {Recapitulare. Evaluare ALFABETUL ISTORIEI. RECONSTITUIREA TRECUTULUI CE AMINVATAT? a trecutul in toate aspectele sale. 2. Cum sérreconstituim trecutul cu ajutorul izvoarelor istorice? + lzvoarele istorice sunt dovezile care ofera informatii pe baza cdrora putem reconsti evenimentele din trecut, sauinformatiidespre existenta uror civlizati, biceiur traditisiinstitui. COrice document scris sau obiect poate constitul o sursa istoricd cu ajutorul céreia poate fi reconstituté imaginea uneisocietati 3. Cum infelegem timpul istoric gi spafiul istoric? * Timpul istoric este timpul vazut ca fiind si masurarea distantei dintre evenimente. El este alcatuit din trecut, prezent si vitor. Pentru a invata mai ugor istoria gi a infetege timpul istorc, istorici Iau Impartit In perioade de timp numite conventional epoci istoric + Spatiul istoric inseamna mediul natural cunoscut si stapanit de oameni de-a lungul timpului, unde s-au destéigurat anumite evenimente istorice. 4, Cuajutorul cui stabilim dateleistorice? *Cronologia este o disciplina ajutatoare istoriei care se ocupa cu stabilirea dateloristorice. Viala oamenilor si + Cititi cu atentie urmatoarele surse istorice: a. Istoria este stiinta care araté trecutul si prezentul societatii omenesti dar si spre ce mergem in vitor. Studiul istoriei hurne prezinta doar evenimentele politice, cum ar fi, de exemplu, batalile sau faptele conducatorilor. Ea ne rata si ce Uunelte au folosit oamenii ce invenfi au realizat, ce ocupatjiau avut, ce creatiartistice au realizat, ce credinte religioase ‘aveau si cum traiau camenil in viata de zi cu zi. Istoria ne Tnvat’ sa respectm trecutul si s4 ne iubim comunitatea si familia in care ne-am nascut. Istoria ne obliga s4 ne respectam trecutul asa cumn ne respectam familia si Sa ne iubim {aratn care trim siinvatam. b. »istoria este martorul care confirma trecerea timpului ilumineaza realitatea, vitalizeaza memoria, ofera calauzire ‘Inviata de zi cuzi sine aduce stiri din Antichitate”. (Cicero) + Selectati informatie pe care le consideratirelevante pentru a completa urmatoarele enunturi: an tr corre ‘de zik cee dantI PREISTORIA Competente specifice 1.1. Ondonarea pe criteriteronologice a ‘faptelor/proceseloristorice 1.2 Identificarea diferentelor temporal dintre evenimente $i proceseistorice 1.3, Localizarea in timp $n spafie a fapielor {sau a proceselor itorice 2.1. Folosirea termenilor de specialitate in descrierea unui eveniment/proces istarie 2.2, Relatarea unui eveniment/proces istoric uilizind informaii din surse istorice 3.1, Asumarea de rolur in grapuri de lucre 4.1 Folosirea unortehnici de invinare in | rezolvarea sarcinilor de lucru 4.2, Utlisarea resurselor multimedia in scopul invari eta ue cae ete ee ace ee ee ee ie Nerd sute de mii/milioane de ani. A inceput odata cu FU aR eee neuer) risului $i formarea primelor state. In functie de materialele si tehnica prin care erau confectionate RNa eae) oe ead eS PREISTORIA 2500 000i H - mil. 1V Epoca Pietrei Epoca Metalelor tehnica uneltelor fehnien uneteloe Paleolitic Mezozoic Neolitic Epoca Epoca paeollt | cioplrea unel- |) slefurea si Bronzulul Fierulul A telor microlitice |) perforarea ‘metalurgia rmetalurgia HE oy sapiens Ke le enanderthaoni: Cucerirea Pamfntului de eatre specia umand femora ‘So obser foptulc8 emul actual (Heme sapions) a Inlocult speci de oameni mal vech, precum Homo hneanderthalensis in Europa, sau Homo erectus Mn Asia.‘A. Locuin de lern din paleoliticu timpuria (do acum 400,000 de ani) B. Amuleta-pandativ de a Mitoc (udeful Botosani) C. Cloplitor (paleoitic) descopert e Valoa Daxjovuui judetul Valeoa) PE ce Re eer Peer erty oon eee tae oc Pret merit aren rere reer rere ina Poco eee etn) tee ee 1 PDI —— Primii oameni Antropogeneza. Specia umana apare si se dezvolta in urma unui lung proces de evolulie a omului numit antropogeneza, petrecut in Paleoiitic In cursul acestuia omul capata pozitie bipeda (mersul pe dou’ picioare), creier mai mare si mai complex decat celelalte finte, limbaj artculat si capacitatea de a munci side a transmite experienta acumulat’ Locul de aparitia omului este estul Africi, Acum cateva milicane de ani, aici traiesc strémosii omului actual (hominizi). Evolutia aces- tora conduce la nasterea omului modem (Homo sapiens), i urma cu circa 200.000 de ari. Acum 80 000 de ani, Homo sapiens, omut inte- ligent, incepe colonizarea intregului Pamant. In Europa, urmele cele ‘mai vechiale lui Homo sapiens sunt cele din ,Pestera cu oase", de pe teritoriul actual al Romaniei. Aceste urme sunt vechi de circa 40 000 dean Unelte gi arme. In Paleoltic tehnica de prelucrare a pietrei este cioplirea.Astfel, cameniiinvat sa loveasca opiatra cu oaltapentrua le ascuti. Primele unelte, rudimentare, sunt confectionate din pietre de rau (prundis) (C). Locuinfele. Primi oameni traiosc sub cerul liber. Treptat se ada- postesc la marginea stancilor si in pester. Mai tarziu, primil oameni construiesc colibe si bordeie. Colibele sunt confectionate din bele de lemn si tufisuri (A). Singura imbréicaminte este o simpld blana arun- cata pe umeri ‘Ocupatil. Pximi oameni sunt vandtori, culegatori si pescari (1) Acestia is procura hrana vanand animale salbatice si culegand fructe sailbatice, nuci si seminte Focul, In paleolc omul tncepe s& produca focul prin frecarea a doua pietre sau doua lemne uscate (F). Acesta e folosit pentru prega- tirea hranei, dar gi contra figului sicontra animalelor sbatce. ‘Arta. Tot acum apar primele credinte religioase si primele mani- festariartstice. Astfel, in pesterile din Spania si Franta admirém pic- turi executate pe peretii acestora (E). De asemenea, intre cele mai vechi pictur se numaira cele descoperite tn pestera de la Cuciufat, Romania (0). $i alte obiecte cu valoare artisticd deosebit’ sunt descoperite pe tertoriul {arii noastre (B). Apariia artei este si rezul- tatul odservatie! de cétre primil cameni a mediului Inconjurator, a animalelor pe care le vaneaza Mezoliticul. Este perioada de milloc a epociipietrel, Se foloseste arcul cu sageata, se inventeaza toporul propriu-zis, barca si sania, Seppracticd un gradinaritprimitv 41. Economia comunitéiiior palooltico 20 baza po oxploraroa natu ral a resurselor, culesul, pescuitul si mai ales vanatoarea find ocu- patille furdamentale ale diferitelor grupuri umane. In paleoliticul infe- ‘or, grupole umane vanau prada fio direct, fie prin intermdiul cap- canelor. Putem presupune ca In Transilvania, alaturi de mamut si cerb, calul a constituit una din resursele importante de hrand, in condiifile in care datarea pictur de pe tavanul pesterei de la Cuciulat (Sala)) ecorecta. (loan-Aurel Pop, storia Transilvaniei) I 14}Preistoria este cea mai lunga epoca din trecutul omenti, a ince- ut odata cu aparitia omului si s-a incheiat odata cu descoperirea scrisului$iformarea primelor state. 4. Utlizand sursa (1), rezolvati urmatoarele cerinte: a) Identificat! ocupatille primilor cameni. b) Indicati care a fost o resursd importanta de hrané a primilor ‘amen ) Selectatidin textun termen istoric si alcaituificu el un enunt. 2. Peharta de la pagina 13, urmariti cucerirea Pamantuluide catre speciaumana. 3. Completati spatile libere cu termenii corespunzatori din lista de cuvinte de mai jos: ‘Specia umana a aparut in urma unui proces numit... Locul unde a lat nastere omul a fost.... Cele mai vechi urme ale lui Homo sapiens, ‘in Europa, au fost descoperite pe teritoriul actual a... Primele unelte ale oamenilor au fost confectionate din... Pentru a-siprocura hrana, primiioameni se ocupau cu Lista de cuvinte: vanatoarea si culesul, Romania, antropogeneza, reésdiritul Aric, piatra E. Pictur din grota Lascaux, Franta 4. Descrieti una dintre sursele B-E, dupa urmatorul plan: Picture de pe pero peserior + identticaj epoca istonca in care se incadreaza sursa; ‘86 numesc pictur supose + selectatitipul de sursa istorica (scrisé/nescrisa); + numiti domeniul de activitate al oamenilor in care se ircadreaza sursa (ocupatil/arté/religie/unelte etc); + mentjonati materialul din care a fost fabricata sursa; + selectat} oinformatie istoricd pe care ne-o ofera sursa 5. Alegetiréspunsul corect 1. Procesul apariiei si evolutiel omului se numeste fa) etnogeneza; ») antropogenezs; ©) evolutie; 4) geneza. 2. Locul de aparitie a omului este: a) Europa; b) Asia; ©) Afric 4) America de Sud. 3. Strémogul omului modem se numeste: ‘a) Homo habi b) Homo erectus; c) Homo saniens: 4d) Australopitects, 4, Prima tehnica de prelucrare a uneltelor este: a) slefuirea: b) perforarea; ©) ascutirea; 4) cioplirea. 5. Epoca de mijloc a pletrei se numeste: a) Paleolitic; b) Neoli ©) Mezolitc F. Obfinerea foouluite I_PREISTORIA 2 SIDI Revolutia neolitica {fa oamenilor in neolitic. In cea mai mare parte a preistoriei, cocupatie principale sunt vanatoarea, culesul si pescuitul. Din acest ‘motiy, oamenii suntnomazi; ei se deplaseaza Th cautarea surselor de hhrana. Uneltele sunt simple, confectionate din piatré cioplita, os de animal silemn. Uime etapa a Epocii pietrei se numeste neoitic. Neolticul apare ‘In rasaritul Mari Mediterane, tn urma cu circa 10 000 de ari. In aceas- t& perioacd viata oamenilor se schimb, deoarece’ + Qamenil descopera agricultura si cresterea animalelor (1). Astfel Incep 54 cultive cerealele’ orezul, grAul, ovazul, secara (F). Uneltele folosite in agricultura sunt sapaiiga (A) si plantatorul. Probabil, primul animal domesticit a fost cdinele care devine si prietenul omului pre- istoric. Descoperiile arheologice atesta gi imblanzirea unor animale recum porcui, caia, capra si boul. + Unetele sunt perfectionate printr-o noua tehnica: slefuirea si perforarea pietrei (E). In acest mod devin mai rezistente si mai usor de utiizat. Uneaita caracteristica a neolticului este toporul slefull si perforat ‘A. Sapaliga din com g + Oamenii dezvolté primele mestesuguri casnice: tors, fesut si olarit. Pentru gattul si pastrarea alimenteior una din cele mi Dnoiet Gude o tante evoutiitehnologice este aparitia cuptorului sia olaritulul. Vasele ceramice erau de diferite forme gi marimi, lucrate cu mana iar mai ‘arziu cu alutorulrofi olarulu. Ele erau confectionate pentru a rezista lacaldura $i pentru pastralichidele Unele obiecte confectionate de olari devin adevarate opere de arta (0). Economia caracterizata de existenfa unor ocupati noi (agricul: turd, cresterea animalelor, mestesugun) constituie un mare salt in evolutia omenini + Omul devine mai pulin dependent de mediul inconjurator in actiunea de procurare a hranei. * Oarrenii devin sedentari (2). Astfel, apar agezéirstabile, uneori populate de un numar mare de locuitori (C). in aceste agezéri sunt Construite, de exemplu, locuinte cu forma circulara gi cu peretii din chirpici (2). In centrul locuintei se afla vatra de foc (B) si piatra de macinat cereale, Pentru constructia locuintelor se folosesc $i caré- ©. Agezarea de la Catal Huyuk (Turcia de ast), mizidelu. ‘ne Sve eae mai veh agar neotce Transiormatile th viata oamenilor sunt alt de mari, neat sunt {acum orea 9000 de an} rnumite revolute neoltca (3). Oe ead Sirs o Peete anya eee 1. Odeata cu caidura, camenii au invétat sa sédeascé plante si sé IEEE macino grincle, Curand au Inafat sé ndice cart sist comes mone erty Goaaed cninateie care pan ature: tiau tn tbertst, ee ee (Gv nba, to ut can Felt ldelrgdledae dara seri 2. Pentru a cutive pémantul sia creste animale trebuie sé fi sta- bil, adica s& stai in acelasi loc timp de cAtiva ani. Apariia agriculturi chiar daci nu di nastere primelor sate, sistematizeaza acest gen de agozaro $i permite, inca de pe atunci, imbunatatirea locuinfer. Campeste tot in Europa Centrala side Vest este parésité coliba fragilé de Crengi, acoperité cu piei de animale, pentru case mari din oamant si aie (chirpic). (Larousse, istoria lumi de la origini pana in enul 2000) 3. Numai o revolutie economica si tehnica putea permite socie- tafior paleolticului s& ias& din impasul in care se affau [..) Olari féuresc cu méinile lor dibace oblecte cu forme noi, imate dupa tigvele curcubitaceelor sau dupa vasele mai vechi scobite in femn ‘sau in piatré moale. Gratie rézboiului de fesut, femeile lucreazé frele de lina $ifac din ele fesutur. Pana si constructia caselor se modifié: familile neolitice tréiesc in colibe de lemn, de trestie, de pari, de piatré sau nuiele de réchité acoperite cu lut. Decioameniidn aceasta epocé au avut nevoie de un numar mult mai mare de unette specia- fast! el Inttebunfeaza frecvent foporul de plata slut, acu a tocila, tréséturd caracteristicé din punct de vedere arheologic epociineotitce. (Gordon Childe, De a preistorie la istorie) Cultivarea paméntului, a modificat profund viata comunitatlor ‘umane, credind nu numai un mod de viata stabil, ci si conditile in care: aveau sa se dezvolte noile tehnologii, precum olaritul gi prelucrarea metalelor. 4. Utiizand sursa (3) rezolvati urmatoarele cerinte: a) Identificaltrei elemente caracteristice neoliticulul b) Descoperiti caracteristica din punct de vedere arteologic a epociineoiitice ‘¢) Ardtali cum sunt construite casele Tn neolitic. d) Folosind informatile din lectie aratati de ce neoliticul este o revolutie economica sitehnica. @) Selectatitrei termeniistorici prezenti7n text. 2. Redactali unul sau mai multe enun{ur, utiliznd urmatorii ter- meni: sedentari, agricultura, revolutie neolitica. 3. Descrieti una dintre sursele A-E, dupa urmatorul plan + identificati epoca istorica in care se incadreaza sursa; + numifjtipul de sursa istori (scrisa/nescrisa); + numiti domeniul de activitate al oamenilor in care se ircadreazé sursa (economie/artajreligie/asezari etc ); + indicafi scopul in care a fost fabricata sursa; + numiti materialul din care a fost fabricata sur + selectatioinformatie istoriod pe care ne-oofera sursa. * Calul domestic este atestat din mileniul al il-lea TH, in regiu- nea Ucrainei sia Rusiel meridionale. + Torsul si tesutul reprezinta, inca din neolitic, ocupatia femeilor. Materile prime folosite sunt fie fibrele vegetale, fie cele arimale. Se folosesc ca materie prima urzica, mai tarziu inul si canepa ale caror tulpini sunt batute siapoi toarse. D. Vase apartinénd culturil Cucuteni (localtate din Judelul lag), care demonstreaza exteordinara, majestie a olor din acel timp (cirea 5 000 7H.) Es > ! ww“ hon F. Cultivarea cerealelor. Camenil din neoitc, ‘constitu! n comunitati agricole, au cultivat primele cereale, care atuncl aveau un rol mult mai important in alimentalie decat legumele, maslinele, curmalele sau smochinele. Cultura ‘cerealelor a fost mal intens& in vaile marilor fluvi: Tigru, Eutrat, Nil, Fluviul Galben. In America, printre cele mai vechi plane ‘cultivate se numara: fasolea, bumbacul, eal ‘b17 {FDI —— Inventarea metalurgiei — tehnologie si consecinte asupra vietii oamenilor Aparisia metalurgiei. Obtinerea si prelucrarea metalelor (meta- ‘A. Topoare si coliere de bronz descoperite lurgia) implica o tehnologie noua; sunt necesare cuptoare in care se e tertorul all noastre cbjn temperatur ridicate pentru a separa metalul de minereu, Mota- lurgia apare in regiuni precum Muntii Caucaz sau Asia Micd (Turcia de asta), India, China si alte zone. Primu metal utlzat este cuprul (arama). Cuprul este ins moale. Prin aliorsa cuprului cu cositorul (staniul), a fost obinut bronzul, un material mult mai bun pentru confectionarea uneltelor si armelor. ‘Acest fart inaugureazé Epoca Metalelor, care se imparte in Epoca Bronzuluisi Epoca Fierului Epoca bronzului, Uneltele si armele sunt confectionate din bronz, ‘n tehnice topiri si tumaii: topoare, securi, cutte, purnale, sabi sau obiecte de podoaba (A). Pe teritoriul {ari noastre este atestata o strdlucité civilizalie a bronzului (0). In afara de bronz, sunt prelucrate simetalele pretioase, aurul siargintul (C). Epoca fierulul.Metalurgia fierului este descoperita tot in regiuni precum Anatolia. Metalurgia fierului permite fabricarea unor unelte rezistente sin cantitat mari (ferul este un metal mai rAspandit decat arama icositorul). Mestesugul prelucrariferului nu are un caracter casnic, datorita i complexitati prelucrari fierulul. Armele gi uneltele contectionate din B.Unelte ain for fier (6) erau superioare celor ain bronz, ele se produceau prin forjare. Th doreniu! oléritulul Incepe s& fie utiizata roata olarului. Iscu- sina mesterilorolar specializat este relevata de calitatea superioara a vaselorde ceramica. In acelasitimp, continua sa fie lucrate vase cu mana Consecinte. Dezvoltarea metalurgiei are numeroase urmari *Aparnoiocupati, cum ar fi extragerea minereurior. + Utilzarea metalelor conduce la progrese In toate ramurile eco- nomice. Astfel, in agriculturéfolosirea plugului cu brazdar de fier face ca pamantul s8 fie arat mai ugor. In acelasi timp, recoltele cresc considerabil. Acest fapt conduce la imbunatatirea vieliicamenilor. + Armele, cum ar fi s8biile, devin mult mai primejdioase. Asttel, razboaiele produc, dinnefericire, pierderi mai mari de vietiomenesti. + Se produce diferentierea inire agricultori, pastori si mestegugari care prelucreaza metalul (1). + Topird metalele la temperaturiridicate, in cuptoare speciale, creste rivelul de cunostinte stntfice al oamenilor. ©. SAbIl din aur, care constitule Tezaurul de Ia Perginari udetul Dambovita) Dicfionar — erate eto eee 4. La inceputurie ei, metalurgia a fost, deopotriva, 0 arta si 0 eee tehnicd. Minerii$i metelurgistil sunt initjatiin anurnite mistere din care Ce eee Ieee hr neal Invaté ce trebuie sa faca. La fel ca si tehnicile vanatorii si tesutului, as Te. prelucrarea aramei se invata prin exemplu $i experienta concreta. BSUS ME EMEEEEE Dar do accastt ucenicie nu se bucurd tofi membri comuntat; ‘munca mineruli, a toptoruui $12 turndtorului core mult minuto i See eee indeménare, incét nu poate fi indeplinita intre arat si ingrijirea Ceecr neat3.Inventarea me‘alurgiei -tehnologie si consecinte asupra viefii oamenilor animaielor, ci necesité s8 i se consacre intreaga activitate. Drept umare, industria aramei este prima care n-a fost practicat de fiecare familie in parte pentru satisfacerea proprilor ei nevoi. [...] traiul lor nu a mai depins in primul rand de pamént, cide tehnice lor $i de produsele pe care le fabricau. (Gordon Childe, De la preistorie la istorie) Repie e Obtinerea si prelucrarea metalelor implica o tehnologie noua, apar noi tehnici de confectionare a uneltelor: tehnica topiril si turnar Fierul era foarte scump; marele poet grec Homer il mentioneaza sub numele de metal prejios la egalitate cu aurul: ‘Cruté-mi viata... si vei primi rasplata care si se cuvine. Tatél mi-e bogat. Casa fie pliné de lucruri de pret: aur, arama $ifferulce-ilucrat cumare mestesug. (Homer, tada) 4. Utilizand sursa (1), rezolvati urmétoarele cerinte: a) Mentionati doua noi profesii aparute in Epoca Metalelor. b) Identificati o deosebire intre ocupatile din Epoca Piatrei gi Epoca Metalelor. ¢) Prin ce se caracterizeaza munca minerului, a topitorului si a tumatorului? 4) Ce ocupatii aparute in Preistorie se mai pastreazé si astzi? ) Identificat| un termen istoric din text 2. Realizati unul sau mai multe enunturi utilizand urmatoril ter- meni: metalurgie, Epoca Bronzului, Epoca Fierului, olart. 3. Descrieti una dintre sursele A-D, dupa urmatorul plan + identificati epoca istorica in care se incadreaza sursa; + numifitipul de sursa istorid (scris/nescrisa), + precizalscopul in care au fost fabricate obiectele din imagini: + indicati materialele din care au fos! fabricate obiectele din imagini; + selectatjoinformatie istoricd pe care ne-ofera sursa. 4. Completand corect rebusul de aléturi, veti obtine pe verticala AB donumirea ultimei stape.a Epoci Pistrsi 5. Plasati, pe axa cronologica a Preistoriei,tipul de unelts caracte- ristice, materialul din care sunt confectionate si tehnica orelucrarii uneltelor. D. Obiecte din bronz. A 4. Stiint@ ajutatoare a istoriei care se ocupa Cu stabilirea datelor istorice gi succe- siunea in timp a fapteloristorice. 2. Epoca de mijloc a pietre 3. Popoare care nu au 0 agezare stabil, permanent. 4. Salt, progres important in evolutia camenilor. 5, Primul animal domesticit de om. 6. Proces istoric de trecere de la 0 viata nomada la una stabil 7, Mestesug casnic prin care sunt confectionate vasele ceramice. 8. Ocupatie a oamenilor care incep sa cultive cereale: orez, grau, ovaz, secard. 4.19 {Interior din pegtera Lascauxx ‘$10 vacdi rogie cu cap nogrul atheologice ale secolul fost facuti de niste tiner, cu putin mai mari decat voi \V-a. Estevorba de patru adolescent, insotit de. ei, Poate va intereseaza mai putin cum fi chema pe tineri, aga c& vi dau doar numele cételului: Robot. In anul 1940, copii, improuna cu @inele s2 jucau gi, la un moment dat, Robot a intrat intr-0 deschi- zaturd dintr-o stanca. Pamantul s-a surpat si copili au trebuit sa intre a sé: salveze pe Robot. Spre surprinderea tinerilor vizitatori, aceg- tia au descoperit 0 sala Tnaltd de cinci metri in care, pe pereti, se vedeau picturi reprezentand animale. Era ceva extraordinar: un adevarat nuzeu cu picturidin epoca de piatrél Cel ce a facut primele cercetairi in pester a fost abatele Henri Breuil. Era prea mul, totusi, pentru niste copii si pentru un catel sa se ocupe de studierea unei pester preistorical Cum? Nu stti ce este un abate? E bine, este un titlu acordat unor preoti crestini din Europa apuseana ‘Abate Brouil a ajuns la concluzia ca picturile dateazéi de cel putin 15 000 de ani si ca ele reprezinta nigte capodopere ale cuiturii din toate timpurie! Era mult de lucru pentru abate, avand In vedere c@, In fapt, avea de cercetat, un ansamblu de galerii subterane, avand 0 lungime ce 140 de metr!Incaperile si pereti pesterii au cdpatat ume sugestive: Sala Taurilor, Panou! Ursului, Panoul Vacii Rosi, Panoul Callor Chinezi etc, Nu-i aga c& este distractiv? Auzi acolo: ,Panoul Cailor Chez Nu v-am spus unde este situata pestera. Ea se gaseste in regiu- nea Dordogne, din sud-vestul Frantel, undeva pe valea réului Vézére. Din 1663 sa interzis accesul in pasterd, denarace, aerul respirat de vizitatori provoca deteriorarea picturilor. O replicé a pesteri a fost construita in 1983 si este vizitatd de sute de mil de turisti anual. De ‘asemenea, se poate face 0 calorie online in fantasticele grote dela Lascaux,acceséndadresa: http: lascaux.culture fr#ven/00.xml Considerati c& picturile din grota de la Lascaux sunt izvoare istorice? Daca da, explicati de ce! ‘Abatele Hen Breull,stulind fantasticele picturi de ta Lascaux } 204Il. PREISTORIA CE AM INVATAT? 1. Ceeste preistoria? Preistoria este cea mai lung& epoca din trecutul omenirii. Ea dureaza sute de mii/milioane de ani. A inceput odata cu aparitia omului si s-a incheiat odata cu descoperirea scrisului si formarea primelor state. 2. Unde au aparut primi oameni? Locul de aparitie al omului este estul Africii, de aici specia umana s-a raspandit pe celelalte continente. 3. Ce intelegem prin revolutia neolitica?: Revolutia neolitic& este o perioada plina de transforméri in care comunitafile de vanatori i culegatori, devin comu- nit agricole care au Imblanzit primele animale gi au dezvoltat primele mesteguguricasnice: tors, {esut ola. 4. Cand a fost inventata metalurgia gi ce consecinte a avut asupra vietii oamenilor? In jurul anului 3000 7.H., India, Mesopotamia, Asia Mica si Grecia au descoperit bronzul si avantajele lui ‘Obtinerea si prelucrarea metalelor implica o tehnologie noua; sunt necesare cuptoare in care se obtin temperaturi ridicate pentru a separa metalul de minerou, Dezvoltarea metalurgiei duce la aparitia de noi ccupatii, a unor unelte si arme mult mai rezistente, la imbunatajirea viefi oamenior. 4. Completafi, tabelul de mai jos, cu informatia corecta, utilizand manualul si internetul. 2. Dela primul om la omul modern Homo habilis. Primul om si primul strimog direct al omului modem, Homo habils, a aprut In urma cu 3 sau 4 milioane de ani sia disparut cam de 1,6 milicane de ari El trian estul si sudul Afrci. El ciopleste unelte si face adaposturidin crengi. Homo erectus. Descendent din Homo habils, el a aparut acum aproape 1,7 milioane de ani. Dispare prin anil 300 000. Originar din Africa, el a populat Asia si Europa, Descopera focul $i perfectioneaza uneltele. In functie de 4, el traieste sub cerulliber, in colibe sau pester. Homo sapiens arhaic a dat nastere, la date silocuriditrite, la doua speci: Homo sapiens neandertalis siHomo 3, Strmogul direct al omului modern. 15 neandertalis. Este originar din Europa. El apare prin anul 100 000 f.H. si dispare prin 35 000 LH. Din Europa, oamenii de Neandertal ajung in Asia Centrale, trecdnd prin Orientul Apropiat Homo sapiens sapiens, aparut prin anul 100 000 1H, descopera si populeaza cele cinci continente ince- pand cu Preistoria. In Europa, el apare in jurul anului 40 000 ,H.cu omul de Cro-Magnon. (Larousse, /storia lumii de la origini pana in anul 2000) + Umméreste, pe aceasta axa a timpului, marea calatorie de la primul om la omul modern. Homo sapiens sapiens Activitate individual + Realizeaza un poster care sa ilustreze evolutia uneltelor in Preistori.