RECAPITULARE TEZA- CLASA a X-a |.Prezinta, in minimum 50 de cuvinte, Perspectiva narativa din fragmentul de mai jos. Argumenteaza caracterul realist De la Inew drumul de tard o ia printre piduri si peste fariniIdsand la dreapta si a stanga satele asezate prin colfwrile vailor. Timp de un ceas si jumétate drumul e bun; vine apoi un pripor, pe care il urci, $i dupa ce ai cobordt iar in vale, trebuie st faci popas, sa adapi calul ori vita din jug $s le mai las timp de rdsuflare, fiindedt dtrumul a fost cam gre, iar mai departelocurile sunt rele. Aici in vale e Moara eu noroc. Ori din eare parte ar veni, drumetul se bucurd cfd o ztireste din culmea dealului pen eck, venind dinspre locuril rele, eal vestese ca scdfpat norocos,fard mergand spre ele, la moard poate sd gaseascd ori sa astepte ali drumepi, ca sd mu plece singur mai departe. Sifinded aici se oprese tof drumeti, incetul cu incetul sa fdcut bturinaintea mori, $i oarecum pe nesimtite moara a incetat a mai miicina si s-a prefacut in edrciuma si loc de addpast pentru tot drumetul obostt yi mat ales Pentru acela pe care nogpteal apuciipe drum. in cele din urmd, ardndasul a zidit cdrciuma [a un loc mai potrivi, departe de edteva sute de pasi de la rdulef, iard moara a rémas pardsita, cu lopetile rupte si cu ecopentmantul Ciuruit de vremurile ce trecuserd peste danvul. Cinci cruct staw inaintea mori, dout de patra $i tre altele cioplite din lemn de stejar, impodobite cu fircalamul $1 vopsite cu icoane sfinte; toate aceste sunt semne care-l vestesc pe drumet ct aci locul e binecuvantat, deoarece «acolo unde veri o cruce de aceste a aflat un om o buewrie ori a scépat altl de o primejdie. U.Serie un eseu despre particularitiile de constructie a unui personaj dinte-un text narativ studiat. in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele Tepere: ~ Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/ conflictele textului narativ studiat; -evidentierea a doud trastituri ale personajului, prin dou episoade/citate/secvente comentate; analiza, la alegere, din lista urmatoare, a doud componente de structura si de limbaj ale romanului, semnificative pentru personajul prezentat: acfiune, conflict, modalitéyi' de caracterizare, limbaj; U1L.Serie un eseu in care si prezinfi particularitafi ale unui text narativ studiat, aparfindind lui Toan Slavici/ Ion Creanga. in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele Tepere: -doua trisituri care fac posibila incadrarea textului narativ ales intr-o tipologie, intr-un curent literar sau intr-o orientare tematic’; -prezentarea modului in care tema se reflect in textul narativ ales prin comentarea a douk episoade/secvente; -analiza, la alegere, a dowd componente de structurd si de limbaj ale textului studiat semnificative pentru textul ales, din seria: actiune, personaje, conflict, relajii temporale si spatiale, incipit, final, tehnici narative, perspectiva narativa, instanfele comunicarii in textul narativ, modalitati de caracterizare a personajului, stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber. IV. Redacteazi un eseu in care s& prezinfi relafia dintre doua personaje dintr-un text narativ studiat, aparfindnd lui Mihail Sadoveanu, avénd in vedere: -prezentarea statutului social, psihologic, moral ete. al personajelor alese ~ evidentierea a dowd trastituri ale personajului, semnificative pentru relatia dintre ele, prin edte © seoventii comentata ~ analiza, la alegere, din lista urmatoare, a dou componente de structura si de limbaj ale textului studiat, semnificative pentru personaje, din seria: acfiune, relajii temporale si spatiale, tehnici narative, registre stilistice V. Se di textul: A."In decembrie 1989, aveam 5 ani gi patru luni, un paltonas rosu care-mi ajungea pana la ‘genunchi si niste manusi de lan prinse de-o afi lung’, ca si nu le pierd. Tin minte c&-n ziua aia mergeam cu mama in vizité la bunici, in cartierul Tatérasi din Iasi. Bunicii stiteau la etajul ‘VIII, intr-un bloc de lénga piaté. Am intrat in scara tinand-o pe mama de man’, probabil ed-i Povesteam cine stie ce prostioara de la gridinita, ne indreptam spre lift, end usa unui vecin dela parter s-a deschis vijelios, vecinul a iesit din casi si a strigat: ,,A cizut Ceausescu! A cizut ‘Ceausescu! Eu m-am speriat gi-am strdns tare ména mamei, dar vecinul a apucat-o de mana cealaltii si-a tras-o la el in apartament: ,,Haideti si vedefi, dau acuma in direct la televizor!* (Luiza Vasiliu, Copiti Revolupiei, revista Dilema (Veche) ) 1, Identificati si argumentati calititile generale ale stilului. 2. Numifi stilul functional in care se incadreaza textul. VLDin ciocnirile sau pricteniile mele cu profesorii descopir cel mult c& se invaja bine cu profesorul care inspira simpatie, dar se invaf’ in cele din urma bine si cu cel rau, de frica.(..) Mie imi pliceau de pilda istoria si matematicile, dar améndoi profesorii de la aceste materii rau personalitifi lipsite de har,(...) Cel de matematicd era un ingémfat si pe deasupra de o solemnitate deplasati, de parcé ai fi zis cand intra fn clas cf a intrat intr-o biserica. $i lui ti plaicea prea mult materia, Ne vorbea mereu cu admiratie de marii matematicieni ai Antichitatii, dar si de ai nostri, de pilda despre Gh. Tifeica, pe care il diviniza, dindu-ne sa intelegem c& pe un om mare nu-l poate admira unul mic. Intr-adevar fuicea acest lucru strivindu-ne in acelasi timp prin ironii muscatoare $i calificative care ne injoseau; ca, de pilda, niciodata vreunul dintre noi nu va ajunge nici un Euclid, nici un Gh. Tifeica. ,Bine c& ai ajuns tu!” fi rispundeam eu in gind si nu invafam nimic. .,O si te lase corigent!” imi spuneau ceilalti speriafi. Bi si? O si invat pe trimestrul trei si o si fie silit s8-mi dea zece $i imi iese media de trecere. $i n-o sii fac eu lui pe plac. Pe trimestrul trei am inceput insi si invaf. Groaza de corigentii era mai mare decat repulsia fafa de antipaticul profesor. Raméneam seara singur in clas& si invaitam elementele lui Euclid si teorema lui Pitagora, care n-aveau nicio logic; suma patratului catetelor este egal cu patratul ipotenuzeil(...) Pe aceasta trudi a mea, ne-am pomenit c& ne anun{a si ne preg’tim pentru tezi. Cénd in ziua respectiva ne-a dictat cele trei probleme pe care trebuia si le rezolvam, © ticere ingroziti s-a astemnut asupra clasei.(..) Am terminat cu jumatate de ori mai inainte, am inchis caietul si m-am rezemat de bbanedi uitndu-ma provocator la profesor. Pe urma m-am ridicat, am depus caietul pe catedra si am iesit. Dupa tezd, nimeni nu mi lua in seam®, nimeni nu discuta cu mine ce fcusem. Toi aritau jalnic, foarte putini rezolvasera una sau dou’ probleme $i nu erau siguri ca le-au rezolvat bine nici pe-acelea gi nici unul pe toate trei, Eu, le-am spus, eu Je-am rezolvat.” Marin Preda, Profesorii, in Imposibila intoarcere A. Serie, in enunturi, raéspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu privire la textul dat. 1. Menfioneazi sensul din text al expresiei sd-i fac pe plac. 6 puncte 2. Indica, valorificdnd textul dat, cele dowd materii preferate ale elevului. 6 puncte 3. Explicd de ce tndrului nu ii plicea profesorul de matematicé, utilizénd informatiile din text. 6 puncte 4. Precizeazi atitudinea copilului, asa cum reiese din secventa: ,Ei si? O s& inva pe trimestrul trei si o sé fie silit si-mi dea zece si imi iese media de trecere. $i n-o sA-i fac cu lui pe plac...”6 puncte 5. Prezinti, in 30-50 de cuvinte, relaia elev-profesor, aga cum se desprinde din primul aragraf al textului. 6 puncte