.

::

.:

,.

www.dacoromanica.ro
 BIBLIA
ADICA

DUMNEZEIASCA SCRIPTURA

niNVATATORUL(."4 )
www.dacoromanica.ro Ate L ¡AO *i
 LA EDITIA I:
BIBLIA (VE,CHIUI, 5I NOUI, TESTAMENT), TRADU SA
DUPA Th,'XTELE ORIGINALE EBRAICE I GRECE$T1 DE
PREA CUCERNICII PREOTI PROPESORII VASILE RADU
51 GALA GALACTION, DIN INALTA INITIATIVA A
MAJESTATII SALE REGELUI CAROL II, S'A PUS SUB
TIPAR LA IMPRIMERIA NATIONALA DIN BUCURE?TI IN
ZIUA DE 8 IUNIE 1937, INTR'AL uNspRnEcELEA AN
DE DOMNIE A MAJESTATII SALE REGELIJI CAROL
PRIN INGRIJIREA DIRECTORULUI FUNDATIEI PENTRU
LITERATURA ?I ARTA REGELE CAROL PROF. AL.
RoSETTI, I SA SPARSIT DE TwARIT IN ZIUA DE io
NOEMBRIE 1938, DOUA SUTE CINCIZECI DE ANI DURA
TIPARIRE,'A, IN xo NOEMBRIE 1688, A BIBLIEI Lui
*URBAN CANTACuZiNo.
TExTUL COMPUS CU RoND -FACE, CORP 8, A POST
cuLEs, PAGINAT I TIPARIT, IAR COALELE AU FOST
FATUITE I BRO$ATE DE LUCRATORII TIPOGRAFI GH
MARINESCU ?I ION NICULESCU, SUB SUPRAVEGHEREA
DIRECTORULUI IMPRIMERIEI NATIONALE, ING. BUCUR
MARACINE, ?I A ?EFILOR TIPOGRAFI, MA?INI$TI ?I LE-
GATORI: MIRCEA FLORESCU, CAROL TOMER, $TEFAN
BUNESCU, GH. CICERONE, MARIN SAVULESCU, AUREL
JUTARU I GH. FLORESCU.

ToATE DREPTURILE REzERvATE

www.dacoromanica.ro
 BIBLIA ADICA

DUMNEZEIASCA SCRIPTURA
A VECHIULUI *I A NOULUI TESTAMENT

TRADIMI DUN, TEXTELE ORIGINALE EBRAICE

SI GRECESTI DE PREOTII PROFESORI
VASILE RADU SI GALA GALACTION
DIN INALTA INITIATIVA A
MAJESTATII SALE REGELUI CAROL II

BUCURESTI
FUNDATIA PENTRU LITERATURA SI ARTA i REGELE CAROL II n
39, BuIevarduI Lascar Catargl, 39
1939

F;ditia IIIII, 10.001-25 000

www.dacoromanica.ro
 B.M.B.
PatriMOMU
www.dacoromanica.ro
 2L2,0 IlÓVOV TO5 iseoveydv, d A011ta
dextegarixec neovd,uta cmcpc7)g EixoviCet 6
Paw16; égf olg necirret. voyipcog re ;cal
xavovou5g.
(Syntagma, vol. 5, p. 429)

PREA INALTATULUI
BINE CREDINCIOSULUI NOSTRU STAPAN,
MAJESTATII SALE REGELUI CAROL II
MAJESTA TE,
Un cdrturar englez, vorbind de Biblia poporului seiu, spune
«Cdnd cineva mi-aduce aceaski Biblie englezei, cumpeiratei cu
cdfiva bani, eu o veid stropitel de lacrimi f i tipeiritel nu cu slove obipuite
de tipar, ci cu viul semge al unora dintre cei mai nobili fi mai buni fii
ai Angliei».
Cugetand la Sfd nta noastrei Scripturei romemeascd f i la obeuTiile ei,
amintirile i icoanele pe care ea ni le rechiamei nu unit pemei la acele
culmi zbuciumate si tragice ale trecutului Bibliei engleze. Printr'o de-
osebitei binecuvdntare a Dumnezeului pdrinfilor no0ri, noi
cu scumpettate sf miele c'drfi bisericoti f i predaniile ortodoxe,
n'am cunoscut certurile si reizboaiele religioase. Cu toate cd, bisericege,
neamul nostru a lost mullet vreme stdpdnit Midi de limba slavond i mai
tdrziu de limba greceascd, 101.10 streidania noastrei de neateanare a lost
pap-lied f i fàrà silnicii. Luptettorii pentru romdnizarea Bisericii noastre
au dus luptei de cd.rturari, in chiliile mdneistirilor, in celmeirile vlddicilor
0 in preajma Intdielor tiparnife intemeiate in fdrile rometnefti. Coresi,
vleldica# Simion 1e fan, stolnicul Constantin Cantacuzino Gre-
insr20 ieromonahul unit Samuil Micu... auindeplinit migilloasa
lor lucrare in atmosfera tihnitei i negiutoare de relzvreitire a Bisericii
streimomti.
Mai tetrziu, Mitropolitul Gavriil Belnulescu al Basarabiei, Episco-
pul Filotei al Buzdului, Mitro politul Andrei Saguna al Ardealului au
indemnat la retipirire í au retipetrit una i aceea0 Biblie, mogenitd
de la pdrinfi i pe care, pe ici pe colo, o mai potriveau vlddicii editori
sau sfetnicii lor teologi. Poporul romdnesc, inchindndu-se de lainceputul
V
www.dacoromanica.ro
 PREFATA

veacului al X VIII-lea in cloud biserici, a trait mai departe o vial?" biseri-

ceased nebeintuild de turburdri iscate din pricina credit-1(d, cinstind pi
citind aceeapi Scripturd, pi nemolipsit de propaganda sectelor
protestante pi neoprotestante.
Dupd marele rdzboi, prefaceri adCmci s'au ardtat pe toate lard murile
viefii popoarelor f i prefaceri addrici au inceput scl se arate pi pe teircimul
sulletesc pi bisericesc al (*.slid romdnepti. Viafa bisericeascd patriarhald
de altddald a neamului nostru, cu una ,si aceeapi credinfcl ecumenicc7,
cu aceeapi constitufie episcopal?"' pi cu acelapi Jerlf elnic, a ritmas in
amurgul istoriei. Zguduirile l schimbdrile aduse de marele rdzboi, re-
vdrsarea neamurilor peste neamuri pi impestrifarea credinfelor (lucru
de neinlcIturat la glorioasa inchegare a Romciniei actuale) ne-au adus o
situalie now?"' bisericeascd, aprig caracterizatd prin rivalitdfile conf e-
sionale, prin zeloasa activitate a sectelor neo protestante pi prin pasiu-
nea pentru citirea si rdspcIndirea Bibliei. Noua lume, pasionatei de Bi-
blie, dar rdzvreilitä I al?" de dogmele .,si de tradifille Sfintei Biserici ,si con-
stituitcl in corporafii sectare protivn ice, pi-a filurit o noud traducere a
Cilrfii Slink, pe care o rdspcindepte cu mare belsug in bate straturile
poporului.
Biserica nationald ortodoxd, dcindu-pi seama de schimbarea vremilor
pi de zdmislirea primejdiilor, a cdulat scl stdvileascd propaganda sectaro-
protestant?", retipcIrind Biblia noastrd traditional?", intemeiatc7 pe ver-
siunea elineascd a Celor ..,Saptezeci, dup.?" ce a trecut-o printeo temeinicd
revizuire pi, in bun?" parte, printr'o largà muncd de traducere noud.
Patriarhul fàrii, Sanctitatea Sa D. D. Dr. Miron, a pus la lucru
cata destoinicie de cdrturar biblic a I. P. S. Sale Mitropolitul Moldovei
pi Sucevei D. D. Nicodim, cum pi streldania mai ¡os semnafilor servitori
ai Majesidlii Voastre, pi a tipdrit intreaga Sid ntd Scripture"' (dupil
cti teva tipdrituri parfiale, mai vechi) in trecutul an 1936.
In imprejurdrile incurcat impletite ale ceasului de Mil, silinfele,
munca pi opera Sfintei noastre Biserici aveau nevoie de ajutor pi de
intregire. In lupta deschiscl cu sectanfii mai vechi pi de ultimd ord, Bi-
blia relipdritil de Bisericd va'fi pica puf in folositd, at& de sectanfi cat
pi de misionarii noptri ortodocpi. Sectantii nu primesc cerceta'ri i discutii
deal pe baza textului biblic fälmdcit din originalul ebraic, iar misio-
nan ii no.5tri sunt constrâni, spre marea lor parere de rgu, sil se slu-
j eased tot de textul sectantilor.
Majestatea Voastrcl, Regele drept crediticios al RomcIniei Mari, re-
inviind purtdrile de grijd, drepturile i pildele vechilor noptri voevozi
iubitori de carte pi iubitori de bisericd, afi adus .Bisericii romd nepti
sprijinul Vostru regal pi i-afi ddruit un dar pe care numai Majestatea
Voastrd avea dreptul pi puterea ordone pi sd-I pogoare pad la noi.
VI
www.dacoromanica.ro
 PREFATA.

poruncit sd incordam din nou energiile noastre yi sei pregalim

pentru Fundafia pentru Literaturei yi Arta « REGELE CAROL II »
aceastcl Biblie. Am implinit porunca Majesteitii Voastre. Ne-am intors
la lucru, am recercetat in ameinunfime partea noastrci de traducere, in-
diputei in Biblia din 1936, yi am tradus din nou, din textul original
ebraic, toate acele ceirli care pônd acum fuseserei Mime-kite numai din
Septuaginta. Regele de ctzi repeta, norocos yi consecvent, porunca data'
de dike Principele Carol, in anul 1923, la intemeierea Fundafiei « Prin-
cipele Carol », zmuia din noi mai jos semnalii, ca sei-I lucreze o nouei
traducere a intregii Stinte Scripturi.
Cu Biblia de azi, daruifi un dar cu adeveirat regesc studenfimii noa-
sire teologice yi indeobyte preofilor noytri licenfiati in teologie. Programul
I acultdfilor de teologie din Romania impune studenfilor invaleimantul
limbii ebraice yi exegeza Vechiului Testament, ideal dupei textul ori-
ginal. Studenfii teologi se deprind de la inceput sei vada' in Vechiul
Testament ebraic depozitul cel adevdrat al revelafiunii vechi-testamen-
tare, iar pe toate celelalte versiuni (adica traducen i vechi yi noi ale Ve-
chiului Testament) set le ayeze mai prejos deceit Biblia Ebraicä. Aka-
tuitorii pro gramului Faculteifilor de Teologie, adicd inaltele autoriteifi
..scolare, in Infelegere cu inaltele autoriteili bisericeyti, au socotit la noi
ca ci aiurea cei studenfii teologi trebue sei porneasca', in studiul exe-
getic al Vechiului Testament, de la textul de ()Mule. Dar ytiut este ea'
in Faculteifile noastre teologice studiul limbii ebraice nu esteimpins alai
de departe, 'Mc& sa acd pe studenfi destul de familiari cu limba ebraicd.
Ieyind din facultate, tôndrul teolog, chiar &Ind are dispozifii I ilologice,
rar se mai intoarce la gramatica ebraicä yi la diclionarul lui Gesenius.
El rameme incredinfat cd adevarata Biblie a Vechiului Testament este
Biblia Ebraica, pe care inveifamemtul teologic i-a propus-o Cu intaietate,
dar, in acelayi limp, Mina' ne cu peirerea de reiu cd 'Mire el f i textul ebraic
nu exista nici legatura directei, nici teilmaci ortodox. Mai tarziu, cemd,
in viala lui de preot sau in cariera lui de profesor de religie, va avea ne-
voie sd stabileascei starea de obetryie a vre-unui loc biblic, el va fi constrems
sa alerge la una din traducerile (In circulafie universala) francezä, en-
glezä, germand sau, in cazul cel mai umil, la una din Bibliile romez-
neyti, aduse noucl de prozelitismul protestant.., lar in cugetul lui va
Mtdei mereu nedomirirea cä textul ebraic al Vechiului Testament
n'a gAsit la noi, pând astdzi, nici un traducAtor, teolog ortodox.
Indeplinind zi de zi porunca pe care ne-afi dat-o, am intrevazut o
perspectivâ yi o speranfa de sub cerurile viitorului. Un gad bun f i ro-
memesc, o adeistare, asteizi de abia cc lumina de candela, au nalucit
intea sulletului nostru. i Majestatea Voasträ afi sporit aceasta lumina
VII
www.dacoromanica.ro
 PREFATA

si afi laud set tresarei de ruldejde mima noastra, rostind la Blaj, la ser-
beirile « Astrei », In ziva de 20 Septemvrie 1936, aceste cuvinte, vredn ice
sei fie pastrate pe table de aramei:
« toti cei ce simt române§te i crestine§te sä-§i intindd mâna peste
nevoile, peste micile deosebiri ale zilei i sà lucreze la plämddirea sufle-
tului acestui popor, care, fie el ortodox, fie el unit, tot popor cre§tin
tot popor român este ».
Este sfioasa i negr *cilia netzuinfel a servitorilor Majestäfii Voastre
ca aceasta Biblie a ostenelilor lor sei ajunga Intr'o zi dupa ce va fi
cunoscutei, discutatei, verificata Biblia neamului nostru Intreg fi a
viitoarei noastre reIntälniri bisericesti.

MAJESTA TE,
Ne-ali chemat la Fundafia pentru Literatura si Arta « REGELE
CAROL II« si ne-afi Intovareisit cu falanga culturalei care se stradueste
sà institue In poporul nostruIntä ietatea ceirfii romänesti. Slänta Scriptura
este Cartea Revelafiunii Divine, Opera Sfäntului Duh,insuflatä marilor
pro/eli ai Vechiului ci ai Noului Testament, dar este totdeodatel si un märef
monument literar, un cedru din Libanul literaturii universale, cu Hid&
cini lnlipte In stacile Egiptului, ale Arabiei si ale Canaanului si cu
mistica-i cununa remirsata peste cetafile din primal veac al crestincl-
lei : Ierusalimul, Antiohia f i Corintul, Efesul, Alexandria si Roma.
Ski nta Scriptura, prin minunata si multiplei binecuväntare, a odnIslit
odriísleste pururea, ca toiagul lui Aaron, prima liante de flori In bate
literaturile nafionale crestine. Printre literaturile europene, literatura
englezei si literatura germana au inceput primeivara lor cu traducerea
Scripturi. Biblia englezei precede opera lui Shakespeare. Biblia
lui Luther deschide cale lui Klopstock ci lui Goethe.
La noi Roma' nii, de.si Biblia principelui . erban Cantacuzino este cu
aproape cloud' stile de ani mai veche deceit Alecsandri, Odobescu îi Emi-
nescu, Creanga, Caragiale si Cosbuc, totusi, pentru anumite pricini
proprii noastre bisericesti f i culturale, nu se poate dovedi di ea a
aval asupra lor o Inräurire prea statornica .,si hoteírltoare. Cu atat mai
mare cuvdnt simfim azi cu tolii cd Sfänta Scripturä trebue "inde-
plineasca, la noi, rodnica ei menire si sa pc7trundei ca o refea de apc1
vie ogoarele inimii f i ale literaturii romemesti.
Ali hotiírlt, Majestate, ca mire atätea carfi pe care Fundafiile Regale
le pun la Indemäna cititorilor romel ni sia fie ca Opera Eternä si ca
Prima Carte din lume i SkInta Scriptura. Infelegem prea bine al « Re-
gele Culturii » nu putea sei lase *NI din amliteatrul sau cultural blocul
Sfintei Scripturi, cel ce, ca alta lature a lui, lormeazei perete In Biserica
VIII
www.dacoromanica.ro
 PREFATA

strdbund. Agteptdm cu bucurie acest dar august, &fruit neamului nostru

gi menit set se reispandeasa gi In colibe fi in palate, si pe mesele artura-
rilor gi pe pupitrele studenfilor, fi printre iubitorii cucerniciei gi printre
cdutiltorit poeziei.

Sarcina pe care ne-afi dat-o fi care a insemnat o culminafie In strd-

duinfele noastre gi In munca noastret ;fluid i negtiutd, inceputd de cd-
teva decenii, ne-a pus statornic inainte problema limbii ¡iterare cuve-
nite unei traducen i a Sfintei Scripturi. Ne-am silit sd finem, In tra-
ducerea aceasta, o cale mijlocie, nelcisdndu-ne Induplecafi nici de cei
ce doreau sd regdseascd In noua Biblie bate arhaismele f i tot graiul tra-
duccitorilor Bibliei de la 1688, nici de progresigtii gi neolatinigtii de azi,
care ar voi sd gteargd din limba noastrd bate dovezile lungului nostru trai
laolaltei cu alte neamuri järä de obtirgie romand. Este un adevetr pe
care fl Intetrim cu smerenie In fella Majestdfii V oastre : graiul omului
are in el nestatornicia gi fluiditatea a tot ce este omenesc gi pdmeintesc.
Dupef cum In moravuri, in port, In traiul zilnic, In diferitele aspecte
ale viefii sociale, total se miga gi se schimbel, Cu papi de ani sau de vea-
curi, dupci amestecate gi felurite frirduriri gi dupe)" mersul viefii univer-
sale, tntocmai aga este gi cu graiul dintre noi. Oamenii infelepli au ob-
servat gi au spus de mult cei vorba omului indepline,ste o slujbel In unele
privinfe asemetatoare cu slujba indeplinitd de monad. Cuvdntul este
un mijloc de contact, de schimb gi (ca si la bani) de adunare de comori.
Cui i-a trecut prin gtind, vreodatcI, cd s'ar putea invegnici un sistem
monetar? Care om cuminte poate sd ne ceard sei oprim In loc gi sd pro-
clamdm q Ne varietur cutare vdrstel sau cutare lazet a unei limbi, Wet
vie gi in necontenitel transformare?
Dar graiul nostru cel neodihnit gi evolutiv poate sd f ie oprit In loc gi
letsat mogtenire celor ce ne vor urma : pe pleici de amnia, pe ziduri de
temple gi de mausolee, in operele poefilor de geniugiin traducerile Sf intei
Scripturi. Sfeinta Scripture)" are, de trei mii de ani, puterea sd fixeze,
pe calea popoarelor f i in viafa limbilor, unele etape ale lexicului
ale sintaxei. Cdnd gi and, Biblia inscrie, prin traducerea ei, In istoria
neamurilor iubitoare de Cluistos, mari momente religioase f i ¡iterare.
Ne-am dal osteneala, Majestate, set umplem sacrele 'netsurf ale Ceirfii
Eterne cu ¡amura limbii romdnegti, aga cum am deprins-o din gura ma-
mei, aga cum am invelfat-o din cdrfile clasicilor romeini gi aga cum ne-o
impune astelzi, cdtre mijlocul secolului al XX-lea, treapta ei de dezvoltare
gi de imbogeifire. Pentru graiul pus de noi In Sfeinta Carte, Vd aducem
chezilgie, 111 ajestate, unul : V rancea tinerefii lui gi lunga lui deprindere cu
limba celrfilor bisericegti, iar : patruzeci de ani de activitate
literard, incununatel deuneizi chiar de 'mina Majestelfii Voastre.
IX
www.dacoromanica.ro
 PREFAM

Cu vointa rectilinie, necurmat aceeqi de cel putin paisprezece ani,

Majestatea Voastrei (Ili voit, ati poruncit, all fault sei creased din scirgu-
inta noastrel de ceirturari bisericoti, profesori de Exegeza Vechiului ,si
Noului Testament, mobilizati la Fundatia pentru Literaturei i Arta
# REGELE CAROL II», aceasta nouil traducere a Ciirtii Eterne.
Ingaduiti traduceitorilor acestei Biblii sei salute adanc steaua Voastrel
regalia f i sit fericeasca pe Majestatea Voastrei cei V'a ajutat Domnul
Fi Dumnezeul f i Mil' ntuitorul nostru Iisus Christos sa afezati numele
Vostru in reind cu numele Regilor de sfeintel pomenire din Israil, cei ce
ctitoreau i impodobeau Casa Viului Dumnezeu, cei ce porunceau ca
Legea-I Slantel sit fie improspeitatd in mima poporului.

MAJESTA TE,
Inaintea celor de PM- i a celor viitori, dati-ne Augusta Voastrei
fmputernicire sei chemeim Biblia aceasta, pentru ca astfel sa-i reimand
numele f i astfel sil se pomeneascei, In neam de neamul nostru:
BIBLIA REGELE CAROL II.

Suntem, Majestate, ai Majestatii Voastre

prea smeriVi ostenitori
Bucure§ti, Octombrie 1937, Pi. VASILE RADU si GALA GALACT1ON

X
www.dacoromanica.ro
 VECHIUL TESTAMENT
FACEREA
1.
Cele »ase zile ale Creafiunii.
La inceput, a fácut Dumnezeu cerul
pamântul.
i pamántul era fára, chip i pustiu
intuneric era deasupra adâncului, iar
Duhul lui Dumnezeu se purta pe dea-
supra apelor.
Si a zis Dumnezeu: 4 SA% fie lumina! »
s'a acut
Si a vazut Dumnezeu ea' lumina
este bun& si a despärtit Dumnezeu lu-
mina de intunerie.
Si a numit Dumnezeu lumina ziuä
intunericul I-a numit noapte. i a fost
sear& si a fost dimineaVá: ziva tutaia.
S'r a zis Dumnezeu: « Sä, fie o tärie
In mijlocul apelor, care sä, desparta' apele
de ape ».
i a fäcut Dumnezeu taria cerului
si a despärtit apele care sunt dedesubtul
täriei de apele care sunt deasupra täriei.
s'a Newt asa.
Si a numit Dumnezeu taria cer ;
si a fost sear& FA a fost climineatà: ziva
a doua.
S'r a zis Dumnezeu: « Sa se adune
apele cele de sub cer la un loo i sä se
iveasca, uscatul ». Si s'a fäcut asa.
Si a numit Dumnezeu uscatul
iar adunarea apelor a numit-o
mä,ri. S'r a väzut Dunmezeu ca, este
bine.
S'r a zis Dumnezeu: « Sä odräsleascii,
pämantul pajiste verde, ierburi avand
sämäntä, in ele i pomi roditori, care BA,
faca, dupä soiul lor, ronde cu samânta
In ele, pe pämänt ». Si s'a fäcut asa.
www.dacoromanica.ro
1
_12. S'r pämäntul a odräslit pajiste
verde, ierburi având sämänVa, in ele,
dupà, neamul lor, i pomi roditori, cu
rod care are samântil in el, chip& nea-
mul lor. Si a vazut Dumnezeu ca este
bine.
Si a fost sear& si a fost dimineatii;
ziva a treia.
i a zis Dumnezeu: « Sä fie lumi-
nätori pe bolta cerului, ca sä, despartä
ziva de noapte i sa, fie semne ale ano-
timpurilor, ale zilelor si ale anilor.
Si ea fie luminatori, pe bolta ce-
rului, ca sä lumineze pe pämant ». i s'a
fäcut asa.
Deci a facut Dumnezeu cei doi
luminatori mari: lumingtorul cel mai
mare, ca ni stäpaneasca ziva,
torul col mai mic, ca sá stapäneasca
noaptea, precum i stelele.
Si i-a pus Duranezeu pe bolta
cerului, ca sa., lumineze pe pämant,
i sä stäpaneasca peste zi si peste
noapte i ni desparta lumina de intu-
neric. i a väzut Dumnezeu cá, este
bine.
Si a fost searä, i a fost dimineatä:
ziva a patra.
Si a zis Dumnezeu: e Sä., misune
apele de sumedenie de jivine cu viata
In ele si pasärile ni zboare pe pamânt
si pe intinsul cerului ».
Si a fticut Dumnezeu chiii cei
mari i toate vietäVile viermuitoare de
care raisuna apele, chip& soiul lor, i toate
päsarile zburatoare, dupa soiul lor.
a vitzut Dumnezeu ca. este bine.
i le-a binecuvântat Dumnezeu zi-
and: Präsiti-va i va inmulii i (rm-
 FACEREA, 2
pleti apele mt.-jailor §i pasarle 85, se in-
multeascit pe pamitnt ».
i s'a ficut sear& 0 s'a facut di-
mineata: ziva a cineea.
i a zis Dumnezeu: Sa scoata
mántul fiinte vii dupii fel 0 fel: dobi-
toace, taritoare si fiare, dupa soiul lor ».
s'a fácut sea.
i a facut Dumnezeu fiarele pa-
mantului, dupit soiul lor, EA dobitoacele
dupa soiul lor toate taritoarele de pe
pamânt, dupi soiul lor. i a vitzut Dum-
nezeu ca este bine.
i a zis Dumnezeu: Sä. facem om,
dup.& chipul nostru i dupit asemanarea
noastrit, care sä sib& stitpánire peste pe§tii
re:aril 0 peste pisitrile cerului 0 peste
dobitoace 0 peste tot ptimantul §i peste
toate jivinele care se taritsc pe pamiint.
i a facut Dumnezeu pe om, dup5,
chipul Eau, dupit chipul lui Dumnezeu
1-a hicut, barbat i femeie-i-a fä.cut.
i i-a binecuvantat pe ei Dum-
nezeu i le-a zis lor Dumnezeu: # Fiti
roditori i vit inmultiti, i umplqi pa-
mantul i supuneti-1, §i stipaniti peste
pe§tii márii 0 peste piísiirile cerului
peste toate vietape care se mi§ea
pe pamant s.
i a zis Dumnezeu: 4 Jata, vä dau
voua toate ierbmile care au gambit& in
ele, de pe toata fata pamântului, o toti
pomii care au roade eu samanä in ele.
Acestea sa fie hrana voastra.
i tuturor dobitoacelor pamantului
tuturor päsärilor cerului o tuturor ji-
vinelor care se tarase pe pämant EA care
au in ele suflare de viata, le dau ca
hrana toata iarba i toata buruiana. »
lea facut a§a.
i a privit Dumnezeu la toate cate
le Meuse i iatä, erau bune foarte.
a fost seará EA a fost climineata: ziva a
§asea.
2.
Dumnezeu sfintefte ziva a gaptea.
Adam §i Eva in Rai.
1. A§a s'au desavar§it cerul o pitman-
tul i toatit °Oliva lor.
a sfitr§it Duirmezeu in ziva a
laj'Ava luorarea sa pe care o Meuse EA
www.dacoromanica.ro
2
s'a odihnit In ziva a qaptea de toatit
lucrarea sa pe care o fäcuse.
i a binecuvantat Dumnezeu ziva
a qaptea. §i a sfintit-o, caci intru ea s'a
odihnit de toata lucrarea sa pe care a
facut-o Dumnezeu.
Iatä ohar§iile cerului 0 ale paman-
tului, atunci citnd au fost zidite. In vre-
mea cand Domnul Dumnezeu a fä.cut
pamitntul i cerul,
Niel un copacel nu era pe pamant
niel o buruianit nu rdsitrise, citci Dom-
nul Dumnezeu nu slobozea ploaie pe pa-
mant o nu era nici un ore ca sit-1 lucreze,
Ci numai aburi se ridicau de pe
pamant i adapau toatit fate. pamantului.
Atunci a zidit Domnul Dumnezeu
pe om din arana pitmantului 0 a suflat
In narile lui suflare de viatit, EA s'a fiicut
Adam, flint& vie.
i a sadit Domnul Dumnezeu o
gradina, in Eden, spre Räsitrit, 0 a sä-
läluit pe omul pe care 11 zidise.
Apoi Domnul Dumnezeu a poruncit
sä rasara din pamant tot felul de pomi,
frumo0 la vedere buni la mancare;
iar in mijlocul gradinii emu pomul
EA pomul cuno§tintei binelui i raului,
i un fluviu ie§ea din Eden, ca
sit ude gradina, o de acolo se despartea
In patru brate.
Numele celui dintai este Fison.
Acesta inconjoarit tot tinutul favila;
acolo se aflit aur.
*i aurul acestui tinut e de mare
pret. Acolo se aflii bdeliul i onixul.
*i numele fluviului al doilea este
Ghihon ;acesta inconjoara tot tinutulell§.
i numele fluviului al treilea este
Tigre, care curge la rasaritul Asiriei. lar
al patrulea fiuviu este Eufratul.
i a luat Doinnul Dumnezeu pe
Adam §i I-a pus in gradina Edenului,
ea s'o lucreze i s'o pazeasca.
i a poruncit Domnul Dumnezeu
lui Adam, zicand: # Din to0 pomii grit-
dinii vei mamas,
Dar din pomul cuno§tintei binelui
EA faului O. nu mananci, fiiiidca in
ziva cand vei manca din el, ye]. muri!»
Apoi a zis bomnul Dumnezeu: e Nu
este bine sit fie omul singur. Ii voi
face lui un ajutor de potriva lui.
 FACEREA, 3
Cad Domnul Dumnezeu fácuse din
pamant toate vietuitoarele campului
toate pasarile cerului FA le adusese la
Adam, ca st vaza cum le va numi;
pe fiecare vietate, cum era s'o nu-
measca Adam, asa era sa fie numele ei.
Si a pus Adam nume tuturor do-.
bitoacelor i tuturor pasiirilor cerului
tuturor fiarelor campiei, dar pentru Adam
nu s'a aflat un ajutor de potriva lui.
Atunoi Domnul Dumnezeu a adus
un somn greu peste Adam i el a ador-
mit, iar Domnul a luat una din coastele
lui si a strans carnea la loc.
Si a facut Domnul Dumnezeu
coasta pe care a luat-o din Adam femeie
si a adus-o catre Adam.
Atunci Adam a gait: « Aceasta este
acum os din oasele mele si carne din
carnea mea. Aceasta se va cherna femeie,
caci din barbat a fost luatä. »
Pentru aceea, va Lasa omul pe tatal
eau si pe mama sa si se va lipi de femeia
sa, i vor fi amandoi un trup.
Si Adam si femeia lui erau aman-
doi goi si nu se rusinau.
3.
Ccilcarea poruncii ceiderea peicat.
Feigikluinfa lzbeivitorului.
Ci sarpele era cel mai viclean dintre
to ate fiarele campului pe care le facuse
Domnul Dumnezeu. Si el a zis catre
femeie: Adevarat este ca a spus Dum-
nezeu Bt nu mancati din toti pomii
dinii? »
Si a raspuns femeia sarpelui: o Din
roadele pomilor gradinii avem voie
mâncarn,
Dar din rodul pomului care este
in mijlocul gradinii, a spus Dumnezeu:
Sti nu mâncati din el, nici sit va atingeti
de el, ca sa nu muriti!
Atunci sarpele zise &Una femeie:
« Nu yeti muri debe!
Dar Dumnezeu stie et in ziva cand
yeti manca din el, deschide-se-vor ochii
vostri i yeti fi ca Dumnezeu, cunoscand
binele i raul.
Si femeia, vaziind et rodul pomului
este bun de mancare i ispititor la ve-
dere i de dorit, ca unul care dä inte-
3
www.dacoromanica.ro
lepciune, a luat din roadele lui si a
mancat si a dat i barbatului ei care
era cu ea, si a mancat i el.
Atunci li s'au deschis ochii la aman-
doi i si-au dat seama ca sunt goi si
au cusut frunze de smochin i si-au facut
pestelci.
Si au auzit umbletul Domnului
Dumnezeu, care se plirnba in adierea
serii prin griidina, i s'au ascuas Adam
femeia lui, de fats. Domnului Dum-
nezeu printre pomii
Si a strigat Domnul Dumnezeu pe
Adam si i-a zis: o Unde esti? »
Atunci el a raspuns: o Auzit-am
pasii tái in gradinii i m'am temut,
fiindcii stint gol, si m'am ascuns s.
Si a zis Domnul: o Cine ti-a spus
tie et esti gol? Nu cumva ai mancat
din pomul din care ti-am poruncit
nu mananci ? »
Atunci Adam a zis: u Femeia pe
care mi-ai dat-o ea fie cu mine, ea mi-a
dat din pom i eu am mancat ! »
Si a intrebat-o Domnul Dumnezeu
Po femeie: o Pentru ce ai fácut ateasta ?»
Iar femeia a faspuns: « Sarpele m'a
amagit i eu am mancat s.
Zis-a Domnul Dumnezeu catre
sarpe: s Pentru et ai facut aceasta, ble-
stemat sit flu tu intre toate dobitoacele
si intro toate fiarele campului; pe pan-
tece sä te târasti i pulbere sa manânci,
in toate zilele vietii tale !
Dusmanie voi pune intro tine fo.'
femeie, intro semintia ta i semintia ei;
kceasta iti va zdrobi capul, iar tu
vi impunge calcaiul. »
Apoi a zis femeii: « Voi inmulti
foarte suferintele sarcinii tale ! Intru du-
ren 'i vei nato fii; si dorul tau va fi dupii
barbatul tau i el te va stä,pani.»
lar lui Adam i-a zis: « Pentru
ai ascultat de indemnul femeii tale si
ai mancat din pomul din caro ti-am
poruncit: Sa nu mánanci din el ! »
blestemat st fie pamantul din pricina
ta! Cu truda sä te hranesti din el, in
toate zidele vietii tele!
Spini i palamida aduca,
st manânci buruienile campului.
Intru sudoarea fetei tale sä
nanci paine, pan& and te vei intoarce
1*
 l'ACEREA, 4
in pamant, clici din el ai fost luat. Cid
pulbere esti i in pulbere te vei intoarce ! »
i a pus Adam femeii sale numele
Eva, caci ea a fost mama tuturor ce-
lor vii.
i a facut Domnul Dumnezeu lui
Ada,m i femeii sale vesminte de pide
i-a imbracat cu ele.
*i a zis Domnul Dumnezeu: « Tata
Adam s'a facut ca unul dintre noi, cu-
noscand binele i raul. i acum, sa nu
intindil mana si ja j din pomul vietii
sä, mlinânce i s'a träiasca in veci! »
Deci 1-a scos Domnul Dumnezeu
din gradina Edenului, ca sá lucreze pa-
mantul din care fusese luat.
i 1-a gonit pe Adam, kd 1-a asezat
la raskritul gradinii Edenului. Apoi a
pus heruvimi cu sabie de flaca* ca
pazeascii drumul spre pomul vietii.
4.
Cain fi Abel fi urniafii lor.
i Adam a cunoscut pe Eva femeia
sa. i ea a zämislit i a nascut pe Cain
si a zis: « Dobandit-am un om de la Dum-
nezeu ».
Apoi, a doua ()ara, a nascut pe
fratele sau, Abel. i Abel era pastor de
oi, iar Cain era muncitor de pamânt.
i dupa catava vreme, Cain a adus
din roadele pamantului prinos lui Dum-
nezeu.
i Abel a adus si el din cele intai
nascute ale oilor sale si din grasimea
lar, lar Dumnezeu a privit cu indurare
pe Abel si jertfa lui,
lar la Cain i la jertfa lui nu s'a
uitat. Çli Cain s'a aprins de manie
fata lui s'a posomorit.
i a intrebat Domnul pe Cain: « De
ce te-ai aprins de mânie i de ce s'a
posomorit fata ta?
Oare daca ti-e bina mima, nu tii
fruntea sus ? lar daca' ti-e Mima haina,
pacatul sta la panda, la usa ta. i pofta
lui da n'avala spre tine, dar tu pune
stapanire pe el! »
ia zis Cain lui Abel, fratele
sala: « mergem pe câmp! s lar cand
erau pe camp, Cain a tabarit pe Abel,
fratele sau, i 1-a omorit.
www.dacoromanica.ro
4
Atunci a grait Domnul catre Cain:
« Unde este Abel, fratele tau? » lar el
a raspuns: 4( Nu tiu! Nu cumva sunt
paznicul fratelui meu? »
Atunci Doranul zise: s Ce-ai facut !
Glasul sangelui fratelui tau striga catre
mine din pamant.
i acum blestemat sa fii tu pe pa-
mantul care f}i-a deschis gura ca s'a pri-
measca sangele fratelui tau, din mana fa!
Calad vei munci pamantul, sa nu-ti
mai dea vlaga lui! Zbuciumat si fugar
«a fii pe pamant ! »
i a zis Cain catre Domnul:
delegea mea este prea mare, ca sa mi
se mai ierte !
Tata, astazi tu ma alungi de pe
fata acestui piimant i trebue sa ma
ascund de tine. Ratiicitor si fugar voi
fi pe pamiint, iar cine va da peste mine,
ma va ucide! »
Ci i-a raspuns Dumnezeu: « Nu
asa! Oricine va ucide pe Cain va caclea
sub inseptitet razbunare ! a pus Dum-
nezeu lui Cain un semn, ca nimeni caro-1
va gasi s'a nu-1 omoare.
i a purces Cain din fata lui Dum-
nezeu si s'a salasluit in pamântul Nod,
la rasärit de Eden.
i a cunoscut Cain pe femeia sa,
si a zámislit si a niiscut pe Enoh.
s'a apucat i a zidit o cetate i cetatii
i-a pus numele Enoh, dupá numele
fiului sau.
lar lui Enoh i s'a nascut Irad.
Irad a fost tatâl lui Mehuiael i Mehu-
iael a fost tatal lui Metusael, iar Metu-
sael a fost talla lui Lameh.
i Lameh luat doua femei;
cea dintai se numea Ada, iar cea de a
doua se numea Tila.
i Ada a nascut pe Iabel; acesta
a fost parintele celor ce saliisluesc in
corturi i pase turmele.
lar numele fratelui gil a fost
Iubal; acesta a fost parintele tuturor
celar ce canta, din chitara' si din flaut.
i Tila a nascut i ea pe Tubal-
cain, Murar de unelte de aroma i de
fier, iar sora lui Tubalcain a fost Naama.
Ci Lameh zis-a catre femeile sale:
Ada i Tila, ascultati de glasul mea!
Femei ale lui Lameh, luati aminte la
 FACEREA, 5
spusa mea: Am ucis un om pentru rana
mea si un bilietan pentru Vänätaia mea!
Si dacii va fi de sapte ori räzbunat
Cain, atunci Lameh va fi de saptezeci
sapte de ori.
Si Adam a cunoscut iaräsi pe fe-
meia ea a näscut un fiu i i-a pus
numele Set, # ciici - a zis ea - mi-a dat
Dumnezeu alti odraslä, in locul lui Abel,
pe care 1-a omorit Cain ».
Si lui Set do asemeni i s'a näscut
un fiu, chruia i-a pus numele Enos. Atunci
au inceput oamenii sä, cheme numele
Domnului.
5.
6irul patriarhilor, de la Adam pincl la Noe.
Iatä izvodul neamurilor lui Adam.
In ziva când 1-a ficut Dumnezeu pe om,
1-a facut dup5, asemänarea lui Dumnezeu.
Bärbat i femeie fäcutu-i-a i i-a
binecuväntat pe ei i le-a pus numele
Om, in ziva &Ind i-a Emit.
Si Adam ora in varstä de o But&
treizeci de ani i i s'a näscut un fiu,
dup5, asem5,narea i dup5, chipul situ, si
i-a pus numele Set.
Si a mai träit Adam, dupli ce i s'a
näscut Set, opt sute de ani, si a avut
fiice.
Deci toate zilele pe care le-a triit
Adam au fost nouä sute treizeci de ani.
Apoi a murit.
i Set era in viirstä de o sutit cinci
ani i i s'a näscut Enos.
Si a mai träit Set, dup5, ce i s'a
näscut Enos, opt sute sapte ani, i a
avut fa si fiice.
Deci toate zilele lui Set au fost
noug sute doisprezece ani. Apoi a murit.
Si Enos era in viirstä de nouäzeci
de ani i i s'a näscut Chenan.
Si a mai trilit Enos, dupä ce i s'a
niiscut Chenan, opt sute cincisprezece
ani, si a avut fil si fice.
Deci toate zilele lui Enos au fost
nou5., sute cinci ani. Apoi a murit.
Si Chenan era in värstä, de sapte-
zeci de ani j i s'a näscut Mahalaleel.
Si a mai trait Chenan, dupä ce
i s'a näscut Mahalaleel, opt sute patru-
zeci de ani, i a avut fu i fiice.
www.dacoromanica.ro
5
Deci toate zilele lui Chenan au
fost nouä sute zece ani. Apoi a murit.
Si Mahalaleel era in varstit de sai-
zeci i cinci de ani i i s'a näscut Tared.
Si a mai trait Mahalaleel,
ce i s'a niiscut Iared, opt sute treizeci
de ani, si a avut fu i fiice.
Deci toate miele lui Mahalaleel au
fost opt sute nouäzeci i cinci de ani.
Apoi a murit.
Si Iared era in varstä de o sutä
saizeci i doi de ani cand i s'a niiscut
Enoh.
Si a mai trait Iared, dupä ce i
s'a näscut Enoh, opt sute de ani, i a
avut fi i fiice.
toate zilele vietii lui Iared
Deci
au fost nouä sute saizeci i doi de ani.
Apoi a murit.
Si Enoh era in viirstii, de saizeci
cinci de ani °And i s'a miscut Matusalem.
Si Enoh a umblat in ciile Dom-
nului, dupit ce i s'a näscut Matusalern,
trei sute de ani, i a avut fa f}i fiice.
Deci au fost toate zilele lui Enoh
trei sute saizeci i cinci de ani.
Si fiindcä Enoh umbla in cäile
Domnului, nu s'a mai vilzut, cäci Dum-
nezeu 1-a luat la sine.
Si Matusalem era in värstit de
o slit& optzeci i apte de ani i i s'a
niiscut Lameh.
Si a mai trait Matusalem, dupä,
ce i s'a näscut Lameh, sapte sute opt-
zeci j doi de ani fji a avid fi i fiice.
Deci toat,e zilele lui Matusalem au
fost nouä sute saizeci i noug de ani.
Apoi a rnurit.
Si Lameh era in viirst5, de o sutii
optzeci i doi de ani i i s'a näscut un fiu.
Si i-a pus numele Noe, zicänd:
« Acesta ne va mängála de munca i de
truda mäinilor noastre, clisunate de pft-
mäntul pe care 1-a blestemat Dumnezeu! »
Si a mai triiit Lameh, dupä ce
i s'a näscut Noe, cinci sute nouazeci si
cinci de ani, i a avut fu i fiice.
Deci toate zilele vietii lui Lameh
au fost sapte sute saptezeci i apte de
ani. Apoi a murit.
Si Noe era in varstii de cinci sute
de ani i i s'au näscut lui Noe: Sem,
Ham si Iafet.
 FACEREA, 6, 7
G.
Rdutatea pdcatelelor lui Adam 'in-
ifirtitd pe Dumnezeu. Noe singur va
sccipa de pato p.
lar dup.& ce oamenii au inceput
so inmulteasca pe fata pämantului
s'au näscut fete,
Atunci au viizut fiji lui Dumnezeu
fetele oamenilor sunt frumoase i ai-au
luat de nevesto, din toate, pe acelea pe
care i le-au ales.
Si a zis Domnul: <4 Nu va ramanea
Duhul meu in oameni pururea, fiindca
stint trup. Drept aceea, zilele lor sa fie
o slit& douizeci de ani! »
lar in vremea aceea eran pe pa-
mant Uriaaii, mai ales dupá, ce fiii lui
Dumnezeu intrarä la fiicele oamenilor
le näscura fii. Acestia stint vitejii cei
vestiti din vechime.
Si cand a vazut Domnul ca. s'a
inmultit rautatea oamenilor pe pOmant
ca toatá inchipuirea cugetelor inimii
lor este numai i numai spre rautate,
In toata vremea,
I-a parut fau lui Dumnezeu ca a
fault pe om pe pamant si s'a mahnit
in inima sa.
Atunci a rostit Domnul: uNimici-
voi, de pe fate, pamantului, pe omul pe
care 1-am zidit, ai pe om i dobitoacele
taritoarele i pasärile cerului, cad imi
pare ritu ca le-am zidit ».
Ci Noe a aflat har in ochii Dom-
nului.
lath' istoria vietli lui Noe. Noe era
om drept ei far& prihana in veacul
ai Noe umbla cu Dumnezeu.
i i s'au nascut lui Noe trei fe-
ciori: Sem, Ham ai Iafet.
Ci pamantul se stricase lic fata
lui Durnnezeu EA se umpluse de silnicie.
Si s'a uitat Dumnezeu pe pamant
iatil se stricase, fiindc& tot trupul iai
stricase rostul sau pe pamant.
Atunci a gräit Dumnezeu catre
Noe: « Sfaraitul a toat& faptura stá gata,
in fate, mea, caci pamantul s'a umplut
de silnicie. Deci iatá, eu îi voi nimici o
data cu parnantul.
11-ti o corabie din lemn de chi-
paros. Corabia s'o faci cu camarute
6
www.dacoromanica.ro
s'o ungi pe dinauntru ai pe dinafarii cu
smoalii.
Iatä i mäsura dupa care s'o faci:
troj sute de coti sa fie lungimea writ-
biei, cincizeci de coti lärgimea i trei-
zeci de coi ináltimea ei.
SA, faci coräbiei rasuflatori i sä
le croieati la un cot de la acoperia in jos,
iar uaa corabiei s'o pul intr'o lature.
S'o faci cu troj ránduri de camäri: randul
de jos, al doilea ai al treilea.
Si eu Rita voi aduce potopul apelor
Po pamant, ca sä prapadesc tot trupul
de sub cer, care are in el duh de viatä,
tOt ce se afla pe pitmant si. piara.
Si eu voi incheia legamantul meu
cu tino! lar tu intr.& in corabie, tu
feciorii tai i femeia ta.
Si din toate vietuitoarele, din toatä,
faptura, cate doll& din toate sa bagi in
corabie, ca sit raman& in viatä, cu tine;
parte barbatease& ai parte femeiesca
si. fie!
Din tot soiul de pásari ai de do-
bitoace, i din tot soiul de taritoare ale
pamántului: cate o pereche din toate si.
vie la tine, ca sá ramble in viatä.
lar tu in cu tine din once fel de
hrana, care e bun& de mancat i adureo
In corabie, ca BA, aveti de mancare voi
dobitoacele. »
Si Noe a facut toate intocmai aaa
cum i-a poruncit Dumnezeu.
7.
Corabitz lui Noe si pr'dpcidul potoputui.
Si a zis Domnul lui Noe: #Intra.
tu EA toatä casa ta in corabie, ciici nu-
mai pe tine te-am cunoscut drept, Ina-
intea mea, in neamul acesta.
Din toate dobitoacelo cele curato
ja cu tine cate eapto perechi, parte bär-
bateasca ai parte femeiascä, iar din do-
bitoacele necurate alto o pereche, parte
bärbateasea, ai parte femeiascä.
Aaijderea ai din pisärile cerului cate
aapte perechi, barbätuaul i gäinuaa, ca
sa le dainuiasca siimanta pe toatä fata
pamantului.
Ciici peste aapte zile eu voi slobozi
ploaie pe pamant, timp de patruzeci de
zile i patruzeci de nopti, i voi aterge
 FACEREA, 8
de pe fat,a pämäntului toate fäpturile
pe care le-am zidit.»
lar Noe a fitcut intru totul, asa
precum i-a poruncit Domnul.
Si Noe era in varstà de sase sute
de ani, &Ind apele potopului venifé, asu-
pra p5mântului.
Si au intrat Noe si feciorii säi si
femeia sa si nurorilc sale, cu el in co-
rabie, din pricina apelor potopului.
Din dobitoa,cele curate si din cele
necurate si din pgski i din tot ce se
täräste pe pämänt,
Dora cäte douit venir5, la Noe in
corabie, parte bárbateascä si parte fe-
meiasc5, asa cum fi poruncise Dumnezeu
lui Noe.
Iar când s'au fmplinit sapto zile,
apele potopului au pornit pe pàmänt.
In anul sase sute al vietii lui Noe,
in luna a doua, in ziva a saptesprezecea
a lunii,. in ziva aceea t5.snirä toate iz-
voarele marelui adänc i stävilarele ce-
rului se cräpará.
Si a tinut ploaia pe p5,mânt patru-
zeci de zile si patruzeci de nopti.
In ziva aceea a intrat Neo in co-
rabie si impreunti cu el: Sem, Ham si
Iafet, feciorii lui Noe, femeia lui Noe
si cele trei femei ale fiilor s5,i,
Apoi tot felul de fiare si tot felul
de dobitoace i tot soiul de aritoare,
care se tartisc pe pimânt, si tot felul de
pasiíri si tot felul de pitsárele si de
zburlitoare.
Si au intrat la Noe in corabie, pe-
rechi-perechi, din toate vietuitoarele cu
duh de viatä in ele.
Si veneau, veneau parte bärb5,-
teasc5, si parte femeiasc5 din toat5, fap-
turn, precum poruncise Dumnezeu lui
Noe. Apoi Dumnezeu a inchis usa dupg el.
Si a stäruit potopul patruzeci de
zile pe pämänt si au crescut apele si
au ridicat corabia, si ea plutea pe dea-
supra pamäntului.
Si apele au crescut mari si au
sporit foarte pe pàmânt, si corabia plutea
pe DLO apelor.
Si apele au crescut uriase pe p5,-
mânt, dad, din cale, Meat toti muntii
cei mai inalti, de sub tot cerul, fur5,
acoperiti.
www.dacoromanica.ro
7
Cu cincisprezece coti deasupra lor
se ridicarii, apele si muntii furit acoperiti.
Atunci pieri toatii fiiptura care se
misc.& pe primânt: päsäri, dobitoace
fiare, cat si toate vietätile care misunä
pe psämänt, precum i toti oamenii.
Toate vietuitoarele de pe uscat cu
suflare de viata in niírile lor, toate
pierirä.
Astfel au fost stärpite toate
turile de pe fata pämäntului, de la om
pitn5, la dobitoc, prom& la taritoare,
p5,nit,' la pasirile cerului; stärpite au fost
de pe p5m5,nt si au r5,mas numai Noe
si cu cei ce se aflau cu el in cora,bie.
-24. Si au crescut apele pe plimânt
vreme de o sutä cincized de zile.
8.
Noe, in corabie. Poto pul inceteazd, apele
sad. Noe iese din corabie.
i Duranezeu si-a adus arninte de
Noe si de toate fiarele si de toate dobi-
toacele care erau cu el in corabie,
Dumnezeu a läsat sä bat5, vant pe
mânt si apele au inceput sI. scadi.
Si s'au inchis izvoarele adâncului
stavilarele cerului i ploaia din cer
a contenit.
3. Si apele de pe pämlint au dat ins-
poi, putin cäte putin, i dup.& o sut5
cincizeci de zile au scázut de tot.
lar in luna a saptea, in ziva a
saptesprezecea a lunii, corabia s'a oprit
pe muntele Ararat.
i apele au sc5,zut mereu, mereu,
pin5, in luna a zecea, iar in luna a zecea,
in cea dintäi zi a lunii, s'au ariLtat vär-
furile muntilor.
lar dup5, ce au trecut patruzeci de
zile, Noe a deschis fereastra corabiei pe
care o fäcuse,
Si a dat drumul unui corb. Acesta
a iesit, ducändu-se 5i intoreändu-se, pftnä
ce s'au uscat apele de pe pämänt.
Si dup.& sapte zile Noe a dat dru-
mul unui porumbel din corabie, ca 55,
so increclinteze dac5, s'au scurs apele de
pe fata p5,mäntului,
Ci porumbelul n'a giísit unde
odihneascii talpa piciorului, si s'a, intors
la Neo in corabie, dici apele erau pe
 FACEREA, 9
toati figa pamantului. Atunci Noe si-a
intins mana si a apucat porumbelul qi
I-a biigat la sine in corabie.
Si a asteptat Inca' sapte zile g a
dat drumuliar porumbelului, din corabie.
Si a venit la el porumbelul, in
faptul serii, i iat5, avea in ciocul
o frunza' de magic ruptit atunci. Si Noe
a priceput ca apele au schzut de pe pa-
Si a asteptat Inca alte sa,pte zile,
eo a dat drumul porumbelului, dar el
nu s'a mai intors la Noe.
lar in anul sase sute g unul al
vieW lui Noe, in ziva intaia din lima
intaia, apele de pe pámânt se uscara
si Noe dadu la o parte acoperisul cora-
biei si se uitä: i iata se zbicise fats,
pamântului.
lar in luna a doua, in ziva a doua-
zeci aptea, pamántul era uscat.
i pentru viaa voasta, voi cere razbunare;
Atunci a griiit Dumnezeu catre
Noe si i-a zis:
Iesi din corabie, tu o femeia ta
feciorii tad i nurorile tale.
Toate vietuitoarele care sunt cu
tine, din toatii, filptura, i pasari, o do-
bitoace si tot felul de taritoare, care se
tarasc pe piimant, scoate-le cu tine, ca
sá misune pe pilmânt i sa, se praseasca
sit se inmulteasca pe pamant! »
Deci au iesit din corabie Noe si
feciorii lui i femeia lui i nurorile lui,
Toate vietuitoarele, toate taritoa-
rele i toate pagirile ei tot ce se mica
pe pacant, dupa, soiurile lor.
Si a zidit Nao un jertfelnic lui
Dumnezeu ci a luat din toate viqui-
toarele curate g din toate padtrile cu-
rato g le-a adus, ardere de tot, pe jert-
felnio.
Si a mirosit Dumnezeu miro'sul cu
bunit mireazma si a zis Dumnezeu in
cugetul sa,u: « De acum inainte nu voi
mai blesterna pamantul din pricina omu-
lui, pentru ca phismuirile inimii omului
suet role din tineretea lui tA nu voi
mai nimici toate vielantoarele precum
am fácut.
De aci inainte, cat va ditinui pli-
mantul, semanatul i secerisul, frigul
caldura, vara si iarna, ziva i noaptea
pu vor mai conteni!
www.dacoromanica.ro
9.
Noe i Idgeíduinta, lui Dumnezeu.
Feciorii lui Noe.
i Dumnezeu a binecuvantat pe
Noe i pe feciorii lui i le-a zis:
roditmi i vá inmult4i i umplqi pa-
mantul,
Si team& de voi i groaza de voi
ea domneasca peste toate vietuitoarele
pamantului si peste toate pasarile ce-
rului. Tot ce mica pe pamânt o toti
pestii mádi sunt dati in mana voastra.
Tot ce se raise& ci ce traieste ca.
va fie you& demancare, precum v'am
dat i toata iarba verde.
Numai carnea, cu puterea ei de
viata, adica cu sangele ei, sit n'o man-
ca0.
Si negresit, pentni cangele vostru,
de la oricare fiara voi cero acest Bangs,
chiar si din mama omului, din mana
fratelui sau, cu razbunare voi cere viata
omului.
Cine vars.& singe omenesc, prin
maná de om Angelo lui se va v5,rsa,
cad dupil chipul cam a facut Dumnezeu
pe om.
Tara' voi fip roditori i v5, inmultiti,
ritspandii-vit, pe pamant 0-1 stä,paniti!
Apoi a griiit Dumnezeu catre Noe
catre feciorii lui i le-a spus:
o Iota eu voi incheia legimantul
meu cu voi EA cu semintia voastrk
Si cu toate fapturile vii care sunt
cu voi: cu päsárie, cu dobitoacele
cu toat,e vietuitoarele pamantului, care
sunt cu voi, cu toate cate au iesit
din corabie, cu toate jivinele paman-
tului.
Deci voi incheia legamantul meu
cu voi: Nici o f5,pturit nu va mai fi
starpitä de apele potopului si nu va mai
fi potop ea sa pra,p5,deasca pamantul.
Si a adaogat Dumnezeu: Acesta
este semnul legam5,ntului pe care Il sta,
tornicesc intre mine si voi, i toate vie-
Iuitoarele care cunt cu voi, spre veacuri
veacuri:
13. Pus-am in nori curcubeul meu,
ca sá fie semnul leg5,m5,ntului, intre mine
pamant.
 FACEREA, 10
lar ctind voi grmdi non i deasupra
pima,ntului si se va aräta curcubeul
In non,
Atimci imi voi aduce aminte de
legamhntul care este intre mine i voi
toate vietuitoarele de tot soiul, si apele
nu se vor mai aduna in potop, ca
niraiceascii toatii, fiiptura;
Curcubeul se va aräta in noni
mä, voi uita la el, ca sà-mi aduc aminte
de legmitntul vesnic dintre Dumnezeu
toate vietuitoarele cu viatà, in ele,
din toate felurimile de pe pämämt! »
Apoi, a zis Dumnezeu lui Noe:
Acesta este legAmäntul pe care 1-am
asezat intre mine i toatä, fä,ptura de
pe pámtint! »
feciorii lui Noe, care au iesit
i Si fiii lui Hain au fost: Cu,s Mit-
din corabie au fost: Sem, Ham i Iafet;
iar Ham este tatäil lui Canaan.
Acestia trei sunt feciorii lui Noe si
din ei s'a umplut de oameni tot pämântul.
Si a inceput Noe sä munceasca
intintul si a siiclit vie.
Si a b'itut vin si s'a imhátat
si s'a dezvelit in cortul su.
Si a vitzut Ham, tatä,1 lui Canaan,
goliciunea pärintelui säu i s'a dus
le spud& celor doi frati ai sal, care erau
afarit.
Atunci au luat Sem i Iafet o
mantie i puntmd-o amandoi pe umerii
lor, au mers deandäratele si au acoperit
goliciunea parintelui lor, iar fetele lor
erau intoarse, asa incat n'au vizut go-
liciunea pärintelui lor.
Si s'a trezit Noe din betia lui
a aflat ceea ce ii fitcuse lui feciorul shu
cel mai ttinä,r
Si atunci Noe a zis: a Blestemat
fie Canaan ! S fie robul robilor fra,
tilor !»
Si a adäogat: Binecuvântat
fie Domnul, Dumnezeul lui Sem, si Ca-
naan ea fie robul lui !
Dumnezeu sä dea intindere lui Ia-
fet i s locuiascii, in corturile lui Sem,
iar Canaan sa fie robul lui !
Iar Noe a mai trill, dupil potop,
trei sute cincizeci de ani.
Deci toate zilele lui Noe au fost
nouà sute i cincizeci de ani. Apoi a
murit.
9
www.dacoromanica.ro
10.
Sem, Ham, lafet urmafii lor.
Tat& urmasii fiilor lui Noe: Sem,
Ham si Iafet. Dupä, potop li s'au nitscut
lor fi.
Fili lui Iafet au fost: Gomer, Ma-
gog, Madai, Iavan, Tubal, Mesec EA Tiras.
Si. fiii lui Gomer: A.schenaz, Rifat
Togarma.
Si fiii lui lavan au fost: Elisa,
Tarsis, Chitim i Dodanim.
De la acestia s'au despgrtit locui-
torii din ostroavele neamurilor. Acestia
Bunt fili lui Iafet dup.& iri1e lor, dupä,
limbile lor, dup5, familiile lor çi dupä,
noroadele lor.
raim, Put si Canaan.
Si fiii lui Cus: Seba, Havila, Sa-
beta, Raema i Sabteca. Si fiii lui Raema
au fost: Seba i Dedan.
Si Cus a fost tattil lui Nimrod.
Acesta a fost col dintai stälAnitor pe
El a fost vajnic vitrirttor inaintea
Domnului. Pentru aceea, se zice: « ca
Nimrod - vajnic vtinittor inaintea Dom-
nului s.
Si inceputul stäpanirii sale a fost
Babilonul, Erec, Acad, Caln6 i tara
nearului.
Din tara aceasta, s'a dus in Asiria
si a zidit Ninive, Rehobot-Ir i Calah,
Resen intre Ninive i Calah, ce-
tatea cea mare.
Si Mitraim a avut de urmasi pe
Luditi, pe Anamiti, pe Lehabiti i pe
Naftuhiti,
Si pe Patrusiti si pe Casluhiti - din
care au iesit Filistenii - i pe Caftoriti.
Si Canaan a avut de urmasi pe
Sidon, Intâiul situ näscut, si pe Het;
Apoi pe Iebusiti i pe Amoriti
pe Gherghesiti,
Si pe Heviti, pe Architi i pe Siniti;
Si pe Arvaditi, pe Temariti si pe
Hamatiti. Pe urmä, neamurile Canaani-
tilor s'au
Si tara Cana,a,nitilor se intindea
de la Sidon, cum vii spre Gherar, pan&
la Gaza; cura mergi spre Sodoma, Go-
mora, Adma i Teboim, ptimii la Lasa.
 FACEREA, 11
Aceatia sunt urmaaii lui Ham, dupa
familiile, dupa, limbile, dupá tárile
dup5, noroadele lor.
Aaijderea ai Sem, parintele tuturor
fiilor lui Eber, fratele lui Iafet cel mai
mare, a avut aceati fii:
Fiii lui Sem au fost: Elam, Asar,
Arpacaad, Lud ai Aram.
lar fili lui Aram au fost: Ut, Hul,
Gheter i Maa.
Si Arpacaad a avut pe Selah,
Selah pe Eber.
lar Eber a avut doi fii: pe unul
il cherna Peleg, pentru cá in zilele lui s'a
impartit pilmantul, iar pe fratele lui
cherna Metan.
i Ioctan a avut pe Almodad,
pe Selef, pe Hatarmavet ai pe Ierah;
S'r pe Hadoram, pe Uzal si pe
Dicla;
i pe Obal, pe Abimael a'r pe
Seba ;
Si pe Ofir, pe Havila ai pe Iobab.
Toti acestia au fost fiji lui Metan.
lar aaezarile lor incepeau de la
Mea, cum te duci spre Sefar, pana' la
muntele de la rasara.
Aceatia sunt fiii lui Sem, dup5,
familiile lor, dupa limbile lor, dupti, ti-
rile lor i dupti noroadele lor.
Acestea sunt familiile fiilor lui Noe,
dupà spitele lor i dup5, noroadele lor,
iar din ei se trag neamurile care s'au
imprtiatiat dup.& potop, pe pamant.
11.
Tamal Babel. Stritmofii lui Avram.
Si tot piimantul avea un singur grai
aceleaai cuvinte.
Si s'a intamplat ca, pornind oa-
menii din rasarit, au gisit un' aes in
tinutul Sinear i s'au salaaluit in el.
Si si-au zis ei intre ei: Veniti in-
coace ! Sa facern caramizi ai sil, le ardem
in foc! s i s'au slujit de carimizi in
loe de pinta' ai de catran in loo de
muruialá.
Si au zis: Haidem sa ne cladim
o ceta,te tai un turn al carui varf sá ajunga
pana, la cer, i sa ne facem vestiti,
ca sá nu mai fim impriatiati pe tosta
fata pilmântului
10
www.dacoromanica.ro
Atunci s'a pogorit Domnul, ca
yaz& cetatea i turnul pe cara Il zideau
flu oamenilor.
S'r a zis Domnul: « Tata ei sunt un
singur popor i o singuri limbá, au cu
totii. i acesta e numai inceputul lu-
crarilor, dar nimio nu le va rimanea
neficut din toate cate Jai vor pune in
minte si faca.
Haidem sá ne pogorim i si ame-
stecim pe loe graiul lor, astfel ca si,
nu se mai inteleagá in limbá unii cu
altii!*
Si i-a impraatiat Dumnezeu pe ei
de acolo pe tosta fata pámantului ai ei
au contenit cu ziditul
De aceea i s'a pus numele Babel,
de vreme ce acolo amestecat-a Dum-
nezeu graiul a tot pamintul ai de acolo
i-a risipit Dumnezeu pe fata pamantului
intreg.
Tata care sunt urmaaii lui Sem:
Sem era in virsta de o sutil de ani
i s'a nascut Arpacaad, la doi ani dupi
potop.
Si a mai trait Sem, dupi ce i s'a
niscut Arpacaad, cinci sute de ani,
a avut fil i fiice.
Si Arpacaad era in virsta de trei-
zeci i cinci de ani; i i s'a ntiscut Selah.
S'r a mai trait Arpacaad, dupä, ce
i s'a niscut Selah, patru sute si troj ani,
ai a avut fil i fiice.
Si Selah era in varsta de treizeci
de ani ai i s'a nascut Eber.
Si a mai trait Selah, dupa ce i s'a
nascut Eber, patru sute troj ani, ai a
avut fu i fiice.
Si Eber era in varstit de treizeci
patru de ani i i s'a niscut Peleg.
Si a mai trait Eber, dup5, ce a
avut pe Peleg, patru sute treizeci de ani,
ai a avut fi i fiice.
Si Peleg era in virstit de treizeci
de ani i a avut pe Reu.
i a mai trait Peleg, dupli ce a
avut pe Reu, dou'à sute noua ani, ai a
av-ut fii j fiice.
Si Reu era in virsti de treizeci
doi de ani ai a avut pe Serug.
Si a mi trait Reu, dupá ce a
avut pe Serug, doua sute gl apte ani, ai
a avut fi i fiice.
 FACEREA, 12
i Serug era in v'árstil de treizeci
de ani i a av-ut pe Nahor.
i a mai trait Serug, dupit ce i
s'a nitscut Nahor, dona sute de ani,
a avut fu i fiice.
i Nahor era in varsta de dona-
zeci i nona de ani si a avut pe Terah.
*1 a mai trait Nahor, dup5, ce a
avut pe Terah, o anta i nouitsprezece
ani, si a avut fu i fiice.
i Terah era in varsta de sapte-
zeci de ani EA a avut pe Avram, pe
Nahor si-pe fiaran.
lata spita lui Terah. Torah a avut
pe Avram, pe Nahor i pe Haran ; Haran
a avut pe Lot.
Dar Haran a murit in zilele lui
Terah, tatal san, in patria sa, in cetatea,
Ur din Caldeia.
lar Avram EA Nahor si-au luat
sotii. Pe femeia lui Avram o cherna
Sara,i, si pe femeia lui Nahor o cherna
Milca, fijen lui Haran tata' Milck
tata'
i Sarai era stearp5, i n'avea copii.
Si Terah a luat pe Avram, fiul san,
FA pe Lot, fiul lui Haran, nepotul san,
si pe Sara,i, nora sa, femeia lui Avram,
fiul san, si a plecat cu ei din cetat,ea
Ur a Caldeilor, ca sä se duca in p5,-
mantul Canaan ; dar ajungand in Haran,
s'au asezat acolo.
lar zilele lui Terah au fost dona',
sute i cinci ani. i a murit Terah in
Haran.
12.
Ineeputul istoriei lui Avram.
$i Dumnezeu a zis lui Avram:
« Iesi din tara ta si din nemetul tau si
din casa tatalui tau, i du-te in tara
pe caro ti-o voi oral°.
i voi face din tine popor mare
si te voi binecuvanta i voi mári nu-
mele tau, incat vei fi binecuvantaze
pentru altii.
i voi binecuv5,nta pe coi ce te
binecuvinte,aza, iar pe cine te blestema
ii voi blestema, si se vor binecuv5,nta
intru tine toate neamurile pámantului.
Deci a plecat Avram, dup5, cum
vorbise Domnul, i cu el a pornit si Lot.
11
www.dacoromanica.ro
Iar Avram era in varstä de saptezeci
cinci de ani cand a purces din liaran.
§i a luat Avram pe Sarai, femeia
sa, si pe Lot, nepotul san, i toat5, ago-
nisita pe care o agonisiser5, i singa-
rimen pe care o dobb,ndisera in fiaran,
si au purces in tara Canaanului si au
ajuns in Canaan.
i a stritbatut Avram tara pe in-
delete pana la vatra Sihemului, pana
la stejarul More. Iar in acele zile lo-
cuiau in tara Canaanitii.
i Domnul i s'a, ar5,tat lui Avram
i-a zis: o Urmasilor tai darui-voi
amasa), tara! a alada Avram acolo
un-jertfelnic Domnului, care i se ara,-
tase.
i a pumas de acolo catre munte,
«pro rasarit de Betel, ffi intins cortul,
avand Betelul spre apus si Ai spre
sarit. i a c15,dit pe locul acola Dom-
nului un jertfelnic o s'a inchinat Dom-
nului.
i a pornit Avram, mergand din
loe in loc i indreptandu-se spre miaza-zi.
i s'a iscat foamete in tara; i s'a
pogorit Avram in Egipt ca si se aseze
acolo vremelnic, caci in tara, era foa-
mete grea.
lar pe cand se apropia ca ea intre
In Egipt, zis-a catre Sarai, femeia sa
Asculta, eu stiu ca tu esti femeie fru-
moasa la chip,
lar cand te-or veden Egiptenii vor
apune: o Asta e femeia lui ! i pe mine
m'a vor °morí', iar pe tino te vor rasa
cu
Spune deci c5, esti sora-mea, ea
sa-mi mearg5, bine, in hatarul tau, i sa
scap cu viat5 multamitá tie!*
i ajungand Avram in Egipt, Egip-
tenii prinsera de veste c5, femeia era
tare mandrä.
i au väzut-o dreg5,torii lui Fa-
raon i au laudat-o inaintea lui, si fe-
meia a fost Mata in casa lui Faraon.
lar pe Avram 1-au incarcat de da-
ruri, in hatarui ei, o i-au dat turme
cirezi, asini, robi EA roabe, a,sine
camile.
Dar Dumnezeu a bätut cu pe-
depse grelo pe Faraon si casa lui, din
pricina femeii lui Avram, Sarai.
 FACEREA, 13, 14
Atunci a chemat Faraon pe Avram
i-a zis: e Ce este aceasta ce mi-ai
&cut? De ce nu mi-ai spus cä ea este
femeia ta?
De ce ai rostit: e Este sora mea s?
Si eu era s'o iau de sotie! i acum iatá-ti
femeia! Ta-o i du-te !
Si i-a dat Fara,on oameni care
petreacii i 1-au petrecut dará, din Egipt,
pe el si pe femeia lui i toatä, averea lui.
13.
Avram se desparte de Lot ; unul se a,seazii
La Hebron fi celdlalt in preaima Sodomei.
Si a purces Avram din Egipt, el
femeia sa, i tot ce avea cu el,
Lot cu el. spre
Si Avram era tare bogat: avea
turme, argint i aur.
Si a mers din popas in popas, din-
spre rniazà-zi panä, la Betel, Vial, la locul
unde fusese cortul säu la inceput, intre
Betel i Ai,
Adic5, la locul jertfelnicului pe ca,re-1
zidise mai inainte i unde Avram s'a
inchinat Domnului.
Dar i Lot, care intov5,iiisea pe
Avram, avea turme, cirezi cor-
turi.
Si nu-i inciipea tinutul ca sä lo-
cuiasc5, impreunii cäci averea lor era
mare si nu puteau sä mai locuiasc5. im-
preun5,.
Si s'a iscat ceartä intre ciobauii
turmelor lui Avram i ciobanii turmelor
lui Lot. Iar Canaanitii i Perezitii lo-
cuiau pe vremea aceea in a,r5,.
Atunci Avram a zis lui Lot: 4 S5,
nu fie ceartä futre mine si tine, si intre
ciobanii mei fji ciobanii tal, cäci suntem
frati!
Iatä tot tinutul st5, inaintea ta!
Desparte-te, te rog, de mine ! Dacä tu
apuci la stiinga, eu apuc la dreapta,
iar clac& tu apuci la dreapta, atunci eu
apuc la stânga! »
Si Lot si-a ridicat ochii si a privit
toatà cámpia Iordanului, care, mai fue.-
inte ca sä fi präpidit Dumnezeu Sodoma
Gomora, era tostä adApatä, pänä, la
Toar, ca grädina lui Dumnezeu ori ea
tara Egiptului.
12
www.dacoromanica.ro
Atunci Lot vi-a ales toatit cámpia
Iordanului si a pornit spre rfisärit; i asa
s'au de,spärtit frate de frate.
Avram s'a säläsluit in pim5,ntul
Canaan si Lot s'a asezat printre cetátile
din valea Iordanului i 0-a in tina cor-
turile pänä, la Sodoma.
Dar oamenii din Sodoma erau räi
fA tare pácdtosi inaintea Domnului.
Si Domnul a gräit lui Avram, duph
ce Lot s'a despärtit de el: e Ridicä ochii
täi si te uità, din locul unde stai, catre
miazii-noapte,cittre miazä-zi, cátre rds5,rit
c5,tre apus,
Rinda tot piimkntul pe care
vezi dä,rui-l-voi tie i urmasilor tid, pe
vecie.
Si voi inmulti pe urmasii täi ca
pulberea pämántului, asa incát, dacio,
cineva ar putea 65, numere pulberea, pá-
mántului, i pe urmasii tái Ii va numära.
Scoalä-te, sträbate tinutul in lung
si in lat, caci tie ti-I voi da!»
Si Avram ridicandu-si corturile a
venit i s'a sitläsluit la stejarul Mamre,
care este langa Hebron. Si acolo a cadit
Domnului un jertfelnic.
14.
Beiteilia din Valea Sidim futre coi cinci
coi patru regi. Avram scoate pe Lot
din mcina biruitorilor. Melchisedec bine-
cuvinteazd pe Avram.
Si s'a intilmplat in zilele lui Am-
rafel, regele Sinearului, Arioc, regele Ela-
sarului, Chedarlaomer, regele Elamului,
si Tidal, regele din Gutim,
Cá acestia au pornit räzboi im-
potriva lui Bera, regele Sodomei, si a
lui Birsa, regele Gomorei, fOl. a lui
regele din Adma, si a lui Semeber, regele
din Teboim, si a regelui din Bela sau
Toar.
Toti acestia dint5,i au venit ca soti
de fázboi in valea Sidim, &lid)," Marea
Sdratä.
Timp de doisprezece ani, cei din
urma fusesergi supusi lui Chedarlaomer,
iar in anul al treisprezecelea s'au räsculat.
Si in anul al paisprezecelea, a
venit Chedarlaomer i regii cei dim-
preunä Cu el si au baut pe Refaiti la
 FACEREA, 15
Astarot-Carnaim si pe Zuziti la Ham,
pe Emiti in câmpia Chiriataim,
i pe Horiti langa muntele lor Seir,
pana la El-Paran, care este in preajma
pustiului.
Apoi au luat-o inapoi si au venit
la En-Mispat sau Cades, si au blitut tot
tinutul Amalecitilor, ca si pe Amoritii
care locuiau in FIatat,on-Tamar.
Au iesit atunci regele Sodomei
regele Gomorei i regele din Adma
regele din Teboim i regele din Bela,
adicii Toar, si s'au pus in rand de ba,
talie in valea Sidim, impotriva celor-
lalti:
Impotriva lui Chedarlaomer, re-
gele Elamului, i a lui Tidal, regele din
Gutim, si a lui Amrafel, regele
si a lui Arioc, regele Elasarului. Patru
regí in luptà cu cinci regí.
Dar valea Sidim era plina cu pu-
turi de smoara. i au impune la fuga
regii Sodomei i Gomorei si au cazut
In ele, iar cati au mai rä,mas au fugit
In munti.
lar biruitorii au luat tot ce a fost
de pret in Sodoma si Gomora i toate
merindele i au plecat.
i au luat si pe Lot, nepotul lui
Avram, çi averea lui i s'au dus. Ca el
locuia in Sodoma.
i a venit unul din fugan i a Domnul ee aratei lui Airram
vestit pe Av-ram Evreul, care locuia la
stejarul lui Mamre Amoritul, fratele lui
Escol i fratele lui Aner, caci i acestia
&cusma legiimant cu Avram.
Auzind Avram ea nepotul gil a
fost luat prins de razboi, a inarmat pe
oamenii sai incercati, nascuti in casa,
trei sute optsprezece insi, si a urmárit
pe dusmani pana, la Dan.
i acolo, dup.& ce si-a impartit
menii in cete, noaptea el i robii 861
au izbit pe regí i i-au fugara pana, la
Hoba, care vine la miazii-noaptea Da-
mascului.
i au luat inapoi toar+, prado
au luat inapoi si pe Lot, nepotul sä,u,
si tot avutul lui, asijderea i pe femei
poporul.
Atunci regale Sodomei a venit infra
intampinarea lui Avram, dupa, intoar-
cerea lui de la infrangerea lui Chedarla-
www.dacoromanica.ro
13
omer si a regilor uniti cu el, in valea
ave, lidia], in vales. Regelui.
*i Melchisedec, regele Salemului,
i-a iesit inainte cu paine i vin ; iar el
era preot al Dumnezeului Celui Proa
Inalt.
i 1-a binecuviintat si a zis: s Bine-
cuvantat fie Avram de Dumnezeul Cel
Prea Inalt, facatorul cerului si al pa-
mantului ! »
*i binecuvantat fie Dunmezeul Cel
Proa Inalt, care a dat pe vrajmasii tai
in mainile tale ! s i i-a dat Avram ze-
ciuiala din toate.
i a zis regele Sodomei catre
Avra,m: s Da-mi numai oamenii, iar prada
ja-o tu o.
Dar Avram a raspuns regelui So-
domei: Ridic mana mea inain tea lui
Dumnezeu, Dumnezeul Cel Proa Inalt, fa-
catorul cerului si al pamântului, i jur:
C5, nici un capat de ata, niel o
curca de incaltarninte nu voi lua din
tot ce este al tä,u, ca sa nu zici: L-am
inchiaburit pe Avram ! »
Numai atata: ce au mancat voi-
nicii i part,ea oamenilor care au mera
cu mine: Aner, Escol FOi Mamre. Acestia
sa,-0 ja partes, Ion!
15.
felgiiduefte
un fecior la beitrtinefe. Avram a crezut f i
credinfa lui n'imane pila vefniccl.
Dupii aceste intampläri, cuvantul
Domnului s'a descoperit lui Avram in
vedenie i i-a zis: Nu te teme, Avrame !
Eu sunt scutul tau o rasplata ta va fi
mare foarte ! »
Atunci Avram i-a raspuns: Doamne
Dumnezeule, ce-mi vei da tu mie, fiindca
eu ma trec din viatil fará, copii, iar sluga
mea niiscutii, in casa, Eliezer din Da-
masc, va fi mostenitorul meu ?
i a adaugat Avram: Iatä, tu nu
mi-ai dat urmas i acum un rob din
casá va fi mostenitorul meu!
Dar iata cuvántul Domnului catre
Avram, i i-a spus: Nu &cesta va fi
rnostenitorul tau, ci acel ce va iesi din
maruntaiele tale, acola va fi mostenito-
rul tau !
 FACEREA, 10
Si 1-a scos din cort afarä, Eft i-a
zis: «la uita-to la cer ti numärä «telele,
dad, poi sa lo numeri ! » Si a mai zis:
Atilt de multi vor fi urmasii tai!»
Si a crezut Avram pe Duranezeu
i-a socotit lui aceasta ca dreptate.
Apoi a zis dare el: Eu stint Dom-
nul, cel ce te-a scos pe tine din Ur, cetatea
Caldeilor, ca sa-ti dau tara aceasta de
mostenire ».
Si Avram a intrebat: Doamne,
Duinnezeule, dupl ce voi cunoaste cä,
va fi a mea? »
Atunci i-a zis Domnul: Adu-mi o
junk& de trei ani, o capra de trei ani,
un berbec de trei ani, o turturea si un
porumbel! »
Si i-a adus toate acestea i le-a
spintecat in douä, i a pus fiecare ju-
matate fatä, in fat& cu cealalta, dar pa-
sä,rile nu le-a spintecat.
Ci vulturii se lasau in jos deasupra
lesurilor, iar Avram Ii alunga.
lar and a fost la scäpatatul soa-
relui, un somn greu a dat peste Avram
si iata spaima i intuneric mare au cazut
peste el.
Si Donmul a grait lui Avram: u Cu
adevarat urmasii tiii vor locui
vremelnic inteo tara straina, undo vor
fi robi, i aceia Ii vor asupri vreme de
patru sute de ani.
Dar si pe poporul la care ei vor
fi robi, eu Il voi judeca; iar dupa aceea
iesi-vor cu mari bogdtii.
lar tu vei merge care pärintii
in pace, s't vei fi ingropat la adanci ba-
tranote.
Si in al patrulea vac do oameni,
urtnasii tal se vor intoarce aici, cad nu
s'a implinit pilnä, acum niä,sura färade-
legii Amoritilor! »
lar clupa ce a asfintit soarele
s'a facut intuneric, iatä un cuptor fu-
megänd si o väpaie de foc, care au
trecut printre acele ciozvarti.
In ziva aceea, a incheiat Dum-
nezeu leg5,mant cu Avram si a zis: Ur-
masilor tai voi da panahntul acesta,
de la fluviul Egiptului pana la fluviul
cel mare, al Eufratului:
Pe Cheniti, pe Cheneziti, Pe
Chedmoniti,
14
www.dacoromanica.ro
Si pe Hetiti, pe Pereziti si pe
Refaiti,
Si po Amoriti, pe Canaaniti, pe
Gherghesiti si pe Iebusiti.
16.
Sarai Agar. Agar !age in pustie, dar
ingerul Domnului fi poruncote sd vie
inapoi.
Sarai, femeia lui Avram, nu-i
cuse nici un fiu, s't avea o roabä, egip-
teancii pe care o cherna Agar.
Si Sarai i-a zis lui Avram:
Dumnezeu m'a ingrä,dit ca sa nu naso;
inträ, deci la roaba mea. Poate ca voi
avea copii de la ea Avram a ascultat
de indemnul femeii sale Sarai.
Deci Sarai, femeia lui Avram, a luat
pe Agar Egipt,eanca, roaba sa, cand se im-
plinisera seco ani de cand Avram locuia
In pämäntul Canaan, i a dat-o bä,rba-
tului ei Avram, ca sotie.
Si a intrat la Agar si ea a zamislit.
Gaud a vazut ca a ramas grea, stitp5.-
nil-a& a scäzut in cinste, in ochii ei.
Atunci Sarai a zis catre Avram:
« Ocara mea sa caclä, asupra ta! Eu in-
sumi am pus pe roaba mea la sanul
tau, si daca a väzut ea a rämas grea,
eu am ajuns de nimica toatä in ochii
ei! Duninezeu fie judecätor intre mine
si tine ! »
Dar Avram i-a raspuns femeii sale
Sarai: « Iatá roaba ta e in mana ta!
cu ea cum crezi ca e mai bine! » i Sarai
a strunit-o aspru s't ea a fugit din fa ta ei.
Si a gasit-o ingerul lui Dumnezeu
la un izvor de aph, in pustie, la izvorul
de pe calea «pro Sur,
Si a intrebat-o: « Agar, roaba
*lei tale Sarai, dincotro vii i unde
te duci? ai ea a rdspuns: Sunt fu-
gará din fata stapänei mele, Sarai! »
Atunci i-a zis ingerul Domnului:
« Intoarna-te la stap'ana ta i smereste-te
sub mana ei! »
Si i-a mai zis ingerul Domnului:
« Voi inmulti cu prisos s'amánta ta, in-
cat sâ nu se poata numära, de multa
ce va fi!
*i a zis iarksi ingerul Domnului:
a Mt& tu porti in san si vei nato un fiu
 FACEREA, 17
si-i vei da numele Ismail, fiinda au-
zit-a Domnul necazul tau.
Si el va fi ca un asin salbatic:
mans, lui va lovi in toti i mana tuturor
va lovi in el! $i va sta darz in fata
tuturor fratilor sai. u
$i Agar a chemat numele Dom-
nului, care vorbise cu ea: «Tu esti Dum-
nezeul Atotvitzittor ». $i zicea Agar
L-am vitzut aici pe Dumnezeu si am
riimas cu viatä, dupit, ce 1-am vazut!
Pentru aceea s'a numit izvorul
Beer-lahai-roi; iatit-1, se aflit intre Cades
íi Bered.
$i Agar i-a nascut lui Avram un
fin çi a pus Avram fiului pe care i I-a
näscut Agar, numele Ismail.
$i Avram era in varsta de opt-
zeci i ase de ani &Ind Agar i-a nitscut
pe Ismail.
Avram se va numi Avraam. Semnul
imprejur : semnul legdmdntului. Sarai se
va numi Sara.
$i &and Avram a fost in varstit de
nouitzeci i nouit de ani, i s'a arätat
Dumnezeu i i-a graft: Eu aunt Dum-
nezeul cel Atotputernic ; umblä intru
lumina fetei mele i Iii far& prihanit!
Voi statornici legamantul meu in-
tro mine si tine si te voi inmulti din
ce in ce mai mult ! »
Atunci a cazut Avram cu fata la pit-
mant i Donmul a vorbit cu el i i-a
spus:
o Eu insumi, iata, fac legamantul
meu cu tine: vei fi parintele a multime
de popoare,
$i de aci inainte nu te va mai
cherna Avram, ci va fi numele tau
Avraam, caci ti-am harazit ea fii pärin-
tele a o multime de popoare.
$i-ti voi da tie roadä trupului nu-
meroasit foarte i voi ridica din tine
noroade, i regi vor iesi din coapsele
tale.
$i voi statornici legamântul meu.
intre mine si tine i urmasii tad de dui-A
tine, in vacurile lor, spre vesnio
mint, ca eu sá fiu Dumnezeul tau
al semintiei tale de dupit tine.
15
www.dacoromanica.ro
$i-ti voi da tie i urmasilor tai,
tara pribegiei tale, tot pamantul Canaan,
In stapanire vesnicii i eu voi fi Dum-
nezeul lor ! »
Apoi zis-a Donanul catre Avraam:
« Iar tu pitzeste legamantul meu, tu si
urmasii täi, in vacurile lor.
Acesta este legamântul meu, intre
mine FA voi i urmasii tai de dup.& tine,
pe care sa-1 pastrati: toatii partea bar-
bitteascii sa se taie imprejur.
$i anume sä taiati imprejur trupul
vostru çi acesta sit fie semnul
dintre mine si voi.
Cand va fi de opt zile, once prime
de partea barbateasca, dintre voi, sii fie
titiat imprejur, in neam de neam, atat
robul nascut in casit cat i cel cumpárat
cu argint din once neam strain si care
nu este din semintia ta:
Sit fie titiat imprejur robul nitscut
In casa ta ca i cel cumparat cu argintul
tau. Astfel semnul leganattntului meu
fie pe trupul vostru semn al unui le-
gamant vesnic.
lar bärbatul netaiat imprejur, care
nu vi-a taiat imprejur trupul situ acest
suflet sit fie starpit din poporul situ, ca
unul care a stricat legamitntul meu! »
$i a zis iarasi Domnul catre
Avraam: Sarai, femeia ta, sit nu se
mai cheme Sarai, ci Sara sa fie numele ei.
$i eu voi binecuvitnta-o, voi
da, din ea, un fecior; voi binecuvanta-o
va fi matcä de noroade, i stapitnitori
de neamuri vor odrasli din ea! »
Atunci Avraam a cazut cu fata
la pämant, a zambit i a zis in inima
sa: Oare cuiva de o But& de ani
mai vie fecior, si Sara, la nouitzeci de
ani, o sit mai fie mamá?
$i a grait Avraam &litre Domnul:
o Fie ca Ismail sa aibit zile in fata ta!
Dar Domnul i-a raspuns: « Cu ade-
varat, Sara, femeia ta, iti va naste un
fiu si-i vei pune numele Isaac si eu voi
incheia legamântul meu cu el, legamitnt
vesnic, pentru urmasii lui de dupa el.
$i cu Ismail te-am ascultat ! Jata,
1-am binecuvantat voi da roada
trupului, voi inmulti peste másura;
va odrasli doisprezece voevozi i voi
face din el un popor mare.
 FACEREA, 18
Dar leg5mntul meu fi voi in-
cheia cu Isaac, pe care ti-1 va naste Sara
la anul pe vremea aceasta! »
Si a sfarsit de vorbit cu el si s'a
inältat Domnul de Muga Avraam.
Atunci a luat Avraam pe Ismail,
fiul sau, si pe toti robii nIscuti la el in
casä i pe toti cei cumparati cu argintul
sä,u, toatä partea barbateasca din gloata
casei lui Avraam, si. a taiat imprejur
trupul lor, chiar in ziva aceea, precum
vorbise Dumnezeu cu el.
Si Avraam era in varsta de noua-
zeci i nona de ani cand a fost Wat
imprej ur.
lar Ismail, fiul säu, era in varstä
de treisprezece ani c6,nd a fost
imprejur.
In una si aceeasi zi, au fost taiati
imprejur Avraam i Ismail, fiul sau.
Si toti barbatii casei sale, robi
näscuti in casa sau robi cumparati cu
argint de prin straini, au fost taiati im-
prejur impreunä cu el.
18.
Cei trei ingeri, oaspefii lui Avraant. DUM-
nezeu va nimici ora,sele peiceitoase. Mijlo-
cirea lui Avraam.
Domnul s'a aratat iaräi lui Avraam,
la stejarul Marare, pe ca'nd el statea la
usa cortului, sub zapusala zilei.
Si ridicandu-si ochii i privind, iata,
trei barbati stiteau inaintea lui; i cand
i-a vazut, a alergat din usa cortului
intru intampinarea lor si. s'a inchinat
pana: la pämant,
Si a rostit: Doamne, daca' am aflat
har in ochii tai, nu trece cu vederea
pe robul tau!
Ingaduiti sa va aducli putina apa
spalati-vii pe picioare; apoi odihni-
ti-va, sub copac.
lar eu va; voi aduce un codru de
paine ca sa vd Intárii inimile; pe urma
vedeti-vä de drum. Altfel, de ce v'ati
fi abatut pe la robul vostru? s Iar ei
au räspuns: «Asa sä faci precum ai zis ».
Si Avraam a intrat in sarg in cort
la Sara si i-a grait: Ia de graba trei
sea de lamura de faja., främantä
fd turte!
www.dacoromanica.ro
16
Apoi Avraam a alergat la cireadä,
a luat un vitel tanär i gras i 1-a dat
slugii ca sa dea zor sä,-1 pregateascá;
A luat unt i lapte i vitelul pe
care-1 gátise si. le-a pus inaintea drume-
tilor, iar el a stat in picioare in fata lor,
sub copac, pe cand ei rnancau.
Ci ei 1-au intrebat: Unde este Sara,
femeia ta ? » Si el a raspuns: Inlauntru,
In cort ! »
Atunci a zis unul: Voi veni ne-
gresit iar la tine, cand va fi anul, i hita
Sara femeia ta va avea un fiu ». Dar
Sara asculta din usa cortului, in dosul lui.
Si Avraam si Sara erau batrâni,
inaintati in varstä, iar cu Sara conte-
nise rostul zamislirii
Si Sara a ras in mima ei i a zis:
Dupa, ce am ajuns bitrana, sa-mi mai
fie a zburda ? Iar stap6,nul meu e un
mosneag!»
Atunci Domnul a grait lui Avisan':
« Pentru ce a ras Sara si a zis: o Cu ade-
värat naste-voi eu un fiu, asa batránä
cum sunt ?
Este la Dumnezeu vre-un lucru cu
neputinta ? Pe vremea aceasta, ca,nd se
va implini anul, voi veni iar la tine,
si Sara va avea un fiu! »
Sara a tligaduit i a zis: « N'ami
ras », ca o apucase frica; dar el i-a rás-
puns:«Bu. nu! Ai ras!»
Apoi acei oameni se scularà de
acolo si-si indreptarä ochii in partea So-
domei, iar Avraam mergea cu ei, ca s'AA
petreacit.
Si Domnul a zis in sine: u .Ascun-
de-voi de Avraam aceea ce sunt pe
cale sa fac,
0 data ce Avraam va fi negresit
un popor mare i vajnic 1.1 intru el bine-
cuvánta-se-vor toate popoarele plimán-
tului?
Caci 1-am ales anume ca ea lase
In grijá, fiilor adj i ca.sei sale, in urma
sa, ca ei sä umble in chile Domnului
indeplinind dreptatea i pravila, asa in-
cát Domnul sa izbandeasca fa.gaduintele
facute lui Avraam! »
Atunci Domnul a grait: « De vreme
ce strigatul impotriva Sodomei i Go-
morei este mare sA päcatul lor grozav
de greu.
 FACEREA, 19
Mä pogor acum sä vad daca, fap-
tele lor Bunt intocmai precum aratä, stri-
garea ajunsä Omit la mine, iar de nu,
voi vedea! »
De acolo, cei1a4i doi bifirbati se
indreptarä i luarä calea spre Sodoma.
Dar Avraam mai rilmase pe loe in fata
Domnului.
Si Avraam s'a apropiat si a grait:
Nimici-vei tu pe eel drept odatä cu
cel pacatos?
Poate ca se afla cincizeci de drepti
inlauntrul cetatii; oare prapadi-vei tu
nu vei cruta locul, pentru cei cincizeci
de drep0 dinlauntru?
Departe de tine sa faci un lucru
ea acesta! Sä ucizi pe cel drept de-a-
valma cu eel räu raeargä celui
drept la fel cu nelegiuitului! Departe de
tine! Judecatorul a tot paintintul oare
nu va face dreptate?
Atunci Domnul a zis: « Daca la
Sodoma gasesc cincizeci de drepti
trul cetatii, eu voi crula tot Iinutul,
In hatarul lor! »
Dar Avraam a ritspuns si a zis:
« Iatä, am cutezat sâ vorbesc cu Domnul,
dei nu sunt decat pulbere i ce-
nusä !
Poate ca din cei cincizeci de drepti
vor lipsi cinci. Pierde-vei tu, pentru lipsa
acestor cinci, toatä cetatea? » i Domnul
a grait: « Nu o voi pierde, dacii gäse,se
In ea patruzeci i cinci ! »
Atunci Avraam vorbi Domnului
din nou i zise: « Poate cá se gasesc
In ea patruzeci ! Ritspuns-a Domnul:
Nu o voi pierde pentru cei patru-
zeci ! . Iatä, am doma fete care nu stiu de
Si a zis Avraam: e SA,' nu se ramie
Domnul dacit mai vorbesc. Poate se
gäsesc in ea treizeci ! Räspluis-a Dom-
nul: Nu o voi prapadi dad), se aflä
acolo treizeci s.
Si iar a zis Avraam: o Iata-ma cu-
tezand sii mä intind la vorbä, cu Stk.-
panul. Poate se gasesc In cetate doml-
zeci! » Räispuns-a Domnul: 4 Nu voi
nimici-o pentru cei douizeci! »
Atunci a mai Z113 Avraam: s Sä nu
se intäräte Domnul meu, dar voi mai
vorbi numai de data aceasta. Poate
se vor gâsi in ea zece drepVi!sRäspuns-a
www.dacoromanica.ro
17
Domnul: o Nu o voi pierde pentru cei
zece ! »
Si a purees Domnul, dupil ce a
sfärsit de vorbit cu Avraam, iar Avraam
s'a tutors la cortul
19.
Cei doi ingeri gaduesc la Lot, iar a doua
zi Il scot din Gomora. Nimicirea oraselor
nelegiuite. OlArsia lui Moab f i a lui Amon.
Si cei doi ingeri au sosit in So-
doma dare sear& Iar Lot sedea in poarta
Sodomei. Cum i-a vazut, Lot s'a sculat
ca si-i intämpine i s'a inchinat pana
la pamânt.
Si a grait: « Rogu-vi, stapiLnii mei,
abateti-vä in casa robului vostru
nei noaptea i spalaWvit pe picioare,
iar mitine sculati-vä i merge0 in calea
voastra ». Dar ei au zis: « Ba nu, ci
vom manea pe ulita ».
Dar el a staruit mult de ei, i s'au
abiitut la el 10 au gazduit in casa lui.
Si le-a pregatit dui i le-a copt azime
ei au ospatat.
Nu apucasera hag sa se culce, and
oamenii din cetate, &licit din Sodoma,
inconjurara casa de la tamir pang la ba-
tean, tot poporul, din toate fundurile.
Si au chemat pe Lot i i-au spus:
« Unde sunt oamenii care au venit la
tine in gazdä, acum, noaptea? Adu-i la
noi ca sa-i cunoastem! »
Si Lot a iesit la ei, la usä si usa
a tras-o dup.& el.
Si a zis Lot: « Vä rog, fratilor, nu
siivarsiti vre-o urgie!
barbat. Pe ele le voi scoate la voi f}i
facqi cu ele ce yeti vrea, numai nu pri-
cinuiti acestor oameni nici o suparare,
o data ce au venit la umbra acoperisului
meu!
lar ei strip:odd' : o Da-te inapoi! » Si
adäogara : 4 Acesta, singur, care s'a acivat
la noi ea venetic, vrea sä ne fie jude-
cator! Te vom struni mai zdraviin decitt
pe aceia!* i &Aura buzna peste Lot
si se apropian ä sa spargä usa.
Atunci cei doi barb4i intinsera
raffia i bagaril, pe Lot la ei in casä,
inchiserä
2
 FACEREA, 19
lar pe cei dela usa casei li lovira
cu orbire, de la cel mai mic pänd, la cel
mai mare, asa incia ei se istovira eau-
tánd uaa.
Atunci cei doi bärbati gráirâ catre
Lot: o Daca mai ad pe cineva aici
vre-un ginere, fiji taj i fiicele tale si pe
cati ai in cetate scoate-i din acest loe,
CAci noi vom nimici locul acesta,
fiindcii, strigiitul impotriva locuitorilor lui
s'a intetit inaintea Domnului i Domnul
ne-a trimis ca sa4 pierdem ! »
Si a ieait Lot si a inceput sa vor-
beasca cu gineri_i «di, care erau sä ja pe
fetele sale i le-a «pus: « Sculati!
din locul acesta, fiindca Domnul e gata
prapiidea,scrt cetatea! » Dar ginerii sai
credea,u cd Lot glumeate.
Ci când s'au revärsat zorile, in-
gerii &Aura, zor lui Lot zicând: Scoa-
lii-te! la pe femeia ta si pe cele doua
fiice ale tale, care se and, aici, ca sä nu
pieri si tu, pentru fdradelegea cetatii! »
Dar Lot zabovindu-se, cei doi bár-
bati Il apucara de maná pe el si pe fe-
rneia lui si pe cele cloud fete ale lui,
cáci Dumnezeu voia sii-1 cruje, scoa-
serä afar& si-1 läsara in fata cetatii.
lar dup.& ce i-au scos afarä, a zis
unul: o Fugi ca sä scapi Cu vista! Nu te
uita indifirat si nu te opri nicáieri in
acest timp ! Fugi la munte ca sii nu pieri !»
Dar Lot le-a grilit: o Nu aaa, Sta-
Vine !
Iatä, a aflat robul tau har in ochii
thi FA tu ai märit milostivirea ta, pe
care mi-ai ariitat-o mie, scaptindu-mi
viata, dar eu nu voi putea sa, fug la
munte, fä,rd, sä nu ma ajungli, pieirea
sä, nu mor.
Ci iatä! Cetatea aceasta aproape
este ca sa fug in ea, i e foarte
Ingadueste-ma, sit fug inteinsa. Asa e
ca e mica? i voi scdpa cu viatd !
Si i-a ráspuns: o Iatii, cá4i impli-
nesc i aceasta rugáminte, ca sa nu pra-
pidesc cetatea de care mi-ai gräit.
Dä, zor i fugi acolo, fiindcá nu
pot Bá implinesc porunca petnä, cand nu
vei ajunge tu in cetate! s Pentru aceea
s'a numit numele cetatii: Toar.
Cand soarele a rdsarit dea,supra
piimantului, a intrat si Lot in Toar.
18
www.dacoromanica.ro
Atunci Domnul a turnat asupra,
Sodomei i asupra Gomorei ploaie de
pucioasä, si de foc, de la Doinnul din cer.
Si a priipldit cetátile acelea i tot
tinutul si pe toti locuitorii cetatilor
tot ce createa pe campie.
Ci femeia lui Lot s'a uitat indärat
ai s'a prefacut in stälp de «are.
Si s'a sculat Avraam a doua zi
de dimineatd i s'a dus la locul unde
statuse inaintea Domnului.
Si a cdutat spre Sodoma si Go-
mora i «pro toata campia tinutului
a privit i Rita: fum gros se ridica de
pe pdmânt, ca fumul dintr'un cuptor.
Astfel Dumnezeu, nimicind cetd-
tile tinutului, si-a adus aminte de Avraam
si a scos pe Lot din mijlocul pieirii,
cand a fost sá piarzä, aceste cetati in
care säldsluise Lot.
Irma Lot a plecat din Toar si s'a
sdlasluit in munte, impreuna cu cele cloud',
fiice ale sale, caci se temea sá mai lo-
mimed in Toar. Si s'a asezat inteo pe-
tera cu cele doug, fiice ale sale.
Atunci fiica cea mai mare a zis
cdtre cea mai mica: « Taal nostru a
bdtran si nu e nici un barbat in vecind-
tate, care sä vie la noi, dupii obiceiul
a tot plimántul.
Haidem ed imbittim cu vin pe
tatil nostru intrarn la el, ca sd
avem de la tat:al nostru urmasi ! »
Si au imbdtat cu vin pe tatal lor in
noaptea aceea i a intrat fata cea mare si
s'a culcat cu tatâl sau i el n'a atiut nici
cand s'a culcat ea, nici cand s'a scula.t.
Apoi, a doua zi, fat,a cea mare a
zis cdtre mezina ei: o Iata, m'ain culcat
astä noapte cu tathl meu. Sa-1 imbltarn
cu vin si la noapte, i intra si tu si cul-
ca-te cu el, ca sä avem de la tatal nostru
urmasi.
Deci ele imliatarä cu vin ei in
noaptea aceea pe total lor i s'a dus
fata cea mai mica i s'a culcat cu el
ai el n'a stiut nici când s'a culcat ea,
nici cand s'a sculat.
Si amändoua fetele lui Lot au
ramas insarcinate de la tatiil lor.
Si cea mai mare a Miscut un fiu
i-a pus numele Moab. Acesta este
parintele Moabitilor de astäzi.
 FACEREA, 20, 21
38. lar ceo mai mica, a niiscut si ea
un fiu EA i-a pus numele Amon. Acesta
este parintele Amonitilor de astäzi.
20.
Avraam la Abimelec, in (Merar. Cin,stea
Sarei fund primejduitcl, este apeiraid de sus.
Si a pornit Avraam de acolo spre
plaiurile din miaza-zi si s'a oprit intre
Cades si Sur, si vremelnic intins cor-
turne in Gherar.
Ci Avraain zicea despre Sara, fe-
meia sa: # Ea este sora mea! » Atunci
Abirnelec, regele Gherarului, a trimis
a luat-o pe Sara.
Dar Durrinezeu a venit la Abimelec
noaptea in vis si i-a vorbit: o Jata tu
vei muri, din pricina femeii pe care ai
luat-o ; cá ea este legata cu barbat!»
Ci Abimelec nu se apropiase de
Sara si a raspuns: « Doamne, oare uci-
de-vei tu si pe omul cel drept?
Nu mi-a spus chiar el: Ea e sora
mea, si ea n'a zis asijderea: El e
fratele meu ? Fara inimä vicleana
cu maini curate am facut aceasta!
Atunci i-a raspuns Dumnezeu in vis.
o Stiu i eu ca fara inimä vicleaná ai fa:-
cut-o, de aceea te-am pazit sil nu pit-
eatuesti impotriva mea si nu te-am Iasat
ea te atingi de ea.
Deci aeum dá inapoi pe femeie
bärbatului ei, caci el este prooroo i se
va ruga pentru tine ea a& ramal cu viata;
iar daca n'o vei da inapoi, ta tii cä vei
muri fara gres, tu si toti ai
Si Abimelec s'a sculat dis-de-di-
mineata si a chemat la sine pe toti
dregatorii s'a si a povestit, in auzul lor,
toata aceasta pricinä. Iar acesti camera
s'au späimantat grozav.
Apoi Abimelec a chemat pe Avraam
i-a zis: # Ce treabä ne-ai fäcut ?
cu ce am pactituit eu impotriva ta, ca
ta aduci asupra mea si &supra stapa-
nirii mele o N'in& ata de mare? Fapte
care nu se fac ai savarsit bita de mine! »
Si a mai zis Abimelec lui Avraam:
«Ce ai socotit tu, cand ai fäcut lucrul
acesta ? u
Atunci a räspuns Avraam: M'am
gandit asa: de buna seamä cà frica de
19
www.dacoromanica.ro
Dumnezeu nimeni nu are in tinutul
acesta i ma vor ornori din pricina fe-
meii mele.
De alta parte, ea este eu adevarat
sora mea, caci este fiica tatalui meu,
dar nu si fiica mamei mele; si a putut
sa fie femeia mea.
lar cand Dumnezeu m'a manat sä
pribegesc, din casa tatalui meu, atunci
i-am spus ei: sFä pentru mine aceasta
bunatate i pretutindeni pe unde vom
ajunge, ta zici despre mine: o El e fra-
tele meu! »
Si a luat atunci Abimelec vite mici
vite mari, i robi i roabe i le-a dd-
ruit -lui Avraam i i-a dat inapoi pe
Sara, femeia lui.
Si i-a mai zis Abimelec: Tata, tara
mea stä in fata ta; locueste unde vei
socoti ca e mai bine ».
lar Sarei i-a spus: « Jata, daruit-am
fratelui thu o mie de sicli de argint;
aceasta ta-ti fie despagubire pentru toate
cate ti s'au intamplat; i fatä de toti
te-ai dovedit dreapta!
Atunci Avraam s'a rugat lui Dum-
nezeu, i Dumnezeu a tzlmäduit pe Abi-
melec si pe femeia lui si pe roabele lui;
si ele au avut copii.
Rinda.. Dumnezeu oprise de istov
once zamislire in casa lui Abimelec, din
pricina Sarei, femeia lui Avraam.
21.
N cqterea lui Isaac. Izgonirea Agarei Fi a
lui Ismail. Legdmantul lui Abimelec ca
Avraam,.
I. Si Domnul a cercetat pe Sara, pre-
cum a fost vorbit, i a implinit fati, de
ea coca ce fagaduise.
Deci ea a zamislit i i-a nascut lui
Avraam un fiu, la baranete, la vremea
pe care i-o sorocise Dumnezeu.
Si Avraam a pus fiului tau care
i se nascuse, pe care Sara i-1 nascuse,
numele Isaac.
Si Avraam a taiat imprejur pe fiul
sau Isaac, cand a fost in vasta de opt
zile, precum i-a fost poruncit Dumnezeu.
lar Avraam era in vasta de o
sutil de ani, cand a avut pe Isaac
fiul sau.
2.
 FACEREA, 21
Si Sara a graft: Dumnezeu m'a
fault prilej de petrecere. Oricine va auzi
va ride pe socoteala mea!
Si a mai zis: « Cine ar fi putut sä,
spue lui Avraam cä, Sara va mai alapta
copii? i totusi i-am näscut un fecior
la batranete!»
Si pruncul a crescut si a fost in-
tarcat. Iar Avraam a fäcut un ospat
!flare in ziva cand a fost intarcat
Isaac.
Ci Sara a vazut pe fiul Agarei Egip-
tencei, pe ca,re ea i-1 nascuse lui Avra-
am, cum se zbeguia cu fiul sail Isaac,
Si a zis lui Avraam: « Izgoneste
P e roaba aceasta si pe fiul ei, caci nu
se cuvine ca fiul roabei acesteia sä, fie
mostenitor impreuna cu fiul rueu, cu
Isaac! »
Si cuvantul acesta i-a cazut foarte
greu lui Avraam, cu privire la fiul sari.
Lisa Dumnezeu i-a vorbit lui
Avraam: « Nu te aniari in tine din pri-
cina baiatului si a roabei tale. Tot ceea
ce iti va spune Sara, asculta de glasul
ei, caci numa,i cei din Isaac se vor socoti
urmasii tai.
Dar si pe fiul roabei 11 voi face
popor, cad este tot samanta ta.
Atunci s'a sculat Avraam dis-de-
dimineata si a luat paine i un burduf
de apa i i le-a dat Agarei, punandu-le
pe umdrul ei, o datä, cu copilul, si a iz-
gonit-o. lar ea a plecat i s'a rittacit
In pustiul Beerseba.
Si cand s'a sfarsit apa din burduf,
a lepiidat pe copil sub un stuf de nui-
racini,
Si a pornit i s'a asezat in preajrna
lui, departare ca la o bataie de sageata,
fiindca zicea ea: « Sá nu viid cum moare
copilul! » i stand in preajma lui, a ri-
dicat glasul i a plans.
Si a auzit Dumnezeu durerea co-
pilului i ingerul lui Dumnezeu a strigat
pe Agar din cer i i-a zis: « Ce ai, Agar ?
Nu te teme! Ciici a auzit Dumnezeu
durerea copilului, acolo uncle se aflä.
Scoalii-te, ja copilul i ine-1 bine
de Juana, clici voi face din el un popor
mare! »
Si Dumnezeu deschise ochii ei
vazu un izvor de mid. Si ea se duse
20
www.dacoromanica.ro
umplu burduful cu apa i dä,du co-
pilului só. bea.
lar Dumnezeu fu cu acest copil;
si el se fäcu mare si locui In pustie
fu un arca s iscusit.
Si a locuit in pustia Paran ; iar
maicii-sa i-a luat lui femeie din tara
Egiptului.
In vremea aceea, Abimelec im-
preunä cu Picol, capetenia oastei sale,
a grait catre Avraam i i-a spus: Dum-
nezeu este cu tine in toate cate
faci!
Deci acum jura mie, aici pe Dum-
nezeu, cá nu mä vei insela nici pe mine,
nici pe fiul meu, nici pe nepotii mei.
Cu aeeeasi prietenie cu care m'am purtat
&VI cu tine, sä, te porti si tu fat& cu
mine si fata cu tara in care ai petrecut
ca strain.»
Atunci a raspuns Avraam: « Ma
leg cu juramant! »
Ci Avraam certase pe Abimelec
din pricina unui izvor pe care-1 cotro-
piserä, slugile lui Abimelec.
Dar Abimelec raspunsese: «Eu
n'am stiintä, cine a savarsit isprava
aceasta; nici tu nu mi-ni dat de veste
si nici eu n'am auzit paint astazi! »
Atunci a luat Avraarn vita mari
mici i le-a (lama lui Abimelec i au
facut amandoi legamant.
Si Avraam a pus sapte mime
din turn* singure, de o parte.
lar Abimelec 1-a intrebat pe
Avraam: « Ce sunt acebo sapte mioare pe
care tu le-ai pus de o parte? »
Räspuns-a el: « Aceste sapte mioare
sä le iei din mitna mea, anume ea sa-mi
fie marturie cum ea eu am sipat fan-
tana aceasta!
De aceea s'a numit locul acela
Beerseba, pentru eit acolo au jurat ei
amandoi.
Deci facut-au legamänt la Beer-
seba. Apoi s'au sculat Abimelec i Picol,
capetenia oastei sale, i s'au tutors in
tara Filistenilor.
lar Avraam a sadit un chiparos
la Beerseba si s'a inchinat acolo Dom-
nului Dumnezeului celui vesnic.
Si Avraam a petrecut, ea strain,
In tara Filistenilor, inca ulti vreme.
 FACEREA, 22, 23
22.
Paruncind Dumnezeu lui Avraam, spre
cercare, sd-i aducd jertfii pe Isaac, fiul sdu,
Avraam se dovedeste plin de creclintei si
de supunere.
lar dupä acestea, Dumnezeu a pus
la incercare pe Avraam i i-a grait:
«Avraame ! » lar el a raspuns: «Tata-mi!»
Si. a rostit Domnul: «Ja pe fiul
tau, pe singurul tau fiu, acela pe care
Il iubesti, pe Isaac, i du-te in tinutul
Mona i adu-1 acolo jertfa, ardere de tot,
pe unul din muntii pe care ti-1 voi
ara ta ».
Si s'a sculat Avraam in zorii zilei
si a pus samarul pe asinul sau si a luat
pe doi robi ai «di s't pe Isaac, fiul sau,
si a spart lemne pentru arderea do tot
si. a pornit si a venit la locul pe care
i 1-a aratat Dumnezeu.
lar a treia zi, Avraam, ridicandu-si
ochii, a vazut locul de departe.
Si a zis Avraam catre oamenii
« Stati voi aici, Muga asin, iar eu i ba-
iatul vom merge pá'nä acolo si ne vom
inchina, apoi ne vom intoarce la voi ! »
Si a luat Avraam lemnele pentru
jertfä i le-a pus in carca fiului sau
a luat in mana sa focul i cutitul si au
pornit amiindoi impreunit.
Atunci Isaac a deschis gura catre
Avraam, tatäl sau, si a zis: « Tata! »
Si el i-a raspuns: « Da, fiul meu ! » Apoi
a zis Isaac: e Vad focul i lemnele, dar
unde este oaia pentru jertfá ?
Raspuns-a Avraam: « Dumnezeu va
avea grifa de oaia pentru jertfä, copilul
meu !» Si au mers inainte, amandoi, im-
preunli.
Si a ajuns la locul pe care i 1-a
aratat Dumnezeu ; i a cladit Avraam
acolo jertfelnic si a asezat lemnele; apoi
a legat pe Isaac, fiul si 1-a pus pe
jertfelnic, deasupra lemnelor.
Apoi Avraam si-a Mina mana si
a apucat cutitul ca sa junghie pe fiul sau.
Dar atunci ingerul Domnului a
strigat catre el din cer i i-a zis: « A-
vraame ! Avraame! s Si el a raspuns:
Iata-ma! »
Si i-a grait: « Nu intinde mana ta
asupra copilului i nu-i face nici un rail!
www.dacoromanica.ro
21
Caci acum stiu ca te tem.i de Dumnezeu
n'ai crutat, pentru mine, pe fiul tau,
pe singurul tau fiu! »
Atunci Avraam, ridicandu-si ochii
s'a uitat i iatä in dosul sau: un barbee,
care se prinsese cu coarnele inteo leasa
de maracini ; si s'a dus Avraam si a
luat berbecul i 1-a adus ardere de tot,
in locul fiului sau.
Si a numit Avraam locul acela:
Iahveh-ire de unde se zice i astazi:
a In muntele unde Domnul se arata ».
Si a strigat ingerul Domnului, din
cer, pe Avraam a doua
Si i-a zis: «Má jur pe mine in-
grait-a Domnul de vreme co
tu ai facut lucrul acesta i n'ai crutat
pe fiul tau, pe singurul tau fiu:
Te voi binecuvânta Cu prisosinta
voi inmulti peste m'asura semintia
ta, ca stelele cerului i ca nisipul de pe
thrmul mänii, 't urmasii tal vor pum,
staptinire pe portile dusinanilor lor.
Si se vor binecuvanta intru se-
mintia ta toate popoarele pamantului,
pentru cuvantul ca ai ascultat de glasul
meu! »
Apoi s'a intors Avraam la oamenii
sal i s'au sculat si au plecat cu totii
pana la Beerseba. Si a locuit Avraam
In Beerseba.
lar dupa aceste lucruri, i s'a adus
lui Avraam aceastä veste: « rata, Milca a
naiscut si ea copii, fratelui tau Nahor:
Pe Ut, intaiul sau näscut, si pe
Buz, fratele lui, si pe Chemuel, tatal lui
Aram,
Si pe Chesed si pe Hazo si. pe
Pildas si pe Idlaf si pe Betuel.
lar lui Betuel i s'a nascut Rebeca.
Pe acestia opt i-a nascut Milca lui Nahor,
fratele lui Avraam.
lar tiitoarea lui, pe care o cherna
Reuma, a nascut si ea pe Tebah, pe
Gaham, pe Tahas si pe Manca.
23.
Moartea Sarei cumpärarea pesterii
Mac pela.
1. FI a triiit Sara o sutá dotnizeci
sapte de ani. Atatia au fost anii vietii
Sarei.
 FACEREA, 24
Si a murit Sara la Chiriat-Arba,
adica Hebron, in tara Canaan. Si a por-
nit Avraam sa jeleasca pe Sara i s'o
planga.
Apoi s'a sculat Avraam de lauga
moarta sa si a deschis vorba eu fiii lui
Het i le-a spus:
« Eu aunt strain si acivat printre
voi. Dati-mi in stapanire un loe de in-
gropaciune in mijlocul vostru, ca sa in-
grop pe moarta mea. »
Si fiii lui Het au fa:spans lui Avraam
i-au zis:
« Asculta-ne, doanme! Tu esti, in
mijlocul nostru, un principe al lui Dum-
nezeu ; ingroapa pe moarta ta in cel
mai ales dintre mormintele noastre; nici
unul dintre noi nu te va tine de rau,
ca sii-ti ingropi pe moarta ta, in mor-
mantul lui. »
Atunci s'a sculat Avraam si s'a in-
chinat pana la pamant, inaintea noro-
dului tinutului, adica inaintea fiilor lui
Het,
Si raspunzandu-le le-a zis: « Daca
vreti din toata mima sa ing,rop pe moarta
din casa mea, dati-mi ascultare i ru-
gati pentru mine pe Efron, fiul lui Tohar,
Ca sa-mi dea mie pestera Macpela,
care este a lui si pe care o are la ca-
patul tarinii lui, i sa mi-o dea pe bani
pesin, ca loo de ingropaciune in mij-
locul vostru ».
Ci Efron era de fata, infra fiii
lui Het. Atunci Efron Heteul i-a riispuns
lui Avraam, in auzul tuturor fiilor lui
Het, care venisera in poarta cetatii,
i-a zis:
a Nu asa, doamne, ci asculta-ma!
Tarina dau tie impreuna cu pestera
din ea, ti-o dan tie in fata fiilor popo-
rului meu, ea dar: ingroapa pe ,moarta
ta!»
Atunci Avraam s'a inchinat pang
la painant, in fata poporului acelui tinut,
Si a rostit catre Efron in auzul po-
porului de acolo, zicand: « 0, te rog
asculta-ma: iti dau pretul tarinii; pri-
meste-1 de la mine, ca sa ingrop pe moarta
mea acolo ».
Efron i-a raspuns lui Avraam:
«Nu, doanme! Asculta-ma! Otarina
care pretueste patru sute de sicli de ar-
22
www.dacoromanica.ro
gint, ce poate ea sainsemneze pentru noi
amandoi ? Deci ingroapä pe moarta
ta! »
Atunci Avraam a ascultat de Efron
si a cântiírit lui Efron catimea de argint,
pe care o spusese in auzul fiilor lui Het,
adica patru sute de sicli de argint, dupa
pretuirea negutatoreasca.
Astfel a ajuns tarina lui Efron,
cea din Macpela, la rasärit de Mamre,
tarina i petera din ea, precum i toti
copacii care aunt in Orin& de jur-im-
prejur, in tot cuprinsul ei,
18. In stapanirea lui Avraarn, cu stiinta
fiilor lui Het, &lie& a tuturor care ve-
nisera la poarta cetatii.
lar dupa acestea, a ingropat
Avraam pe Sara, femeia sa, in pestera
din tarina Macpela, la, rasarit de Mamre,
&died, de Hebron, in tara Canaanului.
Astfel au trecut in stapiinirea lui
Avraam tarina i petera care este in
ea, ca mosie de ingropare a lui Avraam,
cumparata de la Hetiti.
24.
Avraam trimite pe omul sciu de casci, sd
pefeasc,c1 sofie lui Isaac. Intednirea cu Re-
beca fi invoirea ei.
Ci Avraam era batean i inaintat
In varstä, iar Dumnezeu 11 binecuvantase
pe Avraarn intru toate.
Si Avraam a griiit catre slujitorul
sau, starostele casei sale i care gospo-
&ilea toata avutia sa: Pune te rog
mina ta sub coapsa mea,
Si jura-mi pe Domnul Dumnezeul
cerului i Dumnezeul pamântului, cum
ca nu-i vei lua femeie fiului meu dentro
fiicele Canaanitilor, in mijlocul carora
salasluesc,
Ci te vei duce in tara mea, la nea-
murile mele i ca, de acolo peti-vei fe-
naeie fiului meu Isaac ! »
Si robul i-a raspuns: Poate câ fe-
meia nu va fi bucuroasa a, vie dupa
mine, in tara aceasta. Sa duc inapoi
atunci pe fiul tau, in tara din care tu
ai purees ? »
Dar Avraa.m i-a raspuns: « Ia seama
ea nu cumva sä, duci acolo inapoi pe
fiul meu!
 FACEREA, 24
Domnul Dumnezeul cerului °are
m'a luat din casa tatalui meu i din
tara mea de obarsie i care a vorbit
cu mine, si care mi s'a jurat i a spus:
« Urmasilor tai da-voi tara aceasta »
el va trimite pe ingerul sau inaintea
fetei tale i vei peti de acolo sotie fiu-
lui meu,
lar daca femeia nu va fi bucuroasit
sä vie dupa tine, atunci slobod sá fii
tu de acest jurámant al meu. Numai
sa, nu duci acolo, inapoi, pe fiul meu! »
Si robul a pus mana sa sub coapsa
lui Avraam, stapanul sau, si s'a jurat
In pricina aceasta.
Apoi robul a luat zece camile din
camilele stapanului san si a plecat, avand
cu el tot felul de odoare date de ata-
ptinul sau. Deci s'a sculat i a luat dru-
mul spre Mesopotamia, spre cetatea lui
Nahor.
i a poposit cu cimilele afara din
cetate, langa o fantana, in fapt de seara,
când ies femeile sa scoata tipa.
Si el s'a rugat: « Doamne Dum-
nezeul stapanului meu Avraam,
In cale si fii milostiv cu stapanul meu
Avraam!
Jata eu stau lângä fantana acea,sta
fiicele gospodarilor din cetate ies ca
scoata apa.
Fie ca fata careia voi zice:
« Apleacâ, te rog, ulciorul ca s'a beau! »
si ea imi va raspunde: Bea i voi
mapa i ciimilele tale! », ace,ea sa, fie,
pe care tu ai harazit-o robului tau Isaac.
Si intru aceasta voi cunoaste ca ai
aratat indurarea ta catre stapanul meu.*
Dar mai inainte ca el sil sfarseasca
Cu rugaciunea lui, jata. ca. Rebeca iesea
din cetate, i ea era fata lui Betuel, fe-
ciorul Milciii, sotia lui Nahor, fratele lui
Avraam; i ducea ulciorul pe umar.
Si fata era foarte frumoasa, la chip,
fecioarä, i nici un barbat nu o cunos-
cuse; si ea a coborit la fantana i si-a
umplut ulciorul i a dat si plece.
Atunci robul a alergat intru in-
tampinarea ei i i-a spus: Da-mi sa,
beau, te rog, putina apti, din ulciorul tau!»
lar ea a raspuns: «Bea, doamne».
degraba pleca in jos ulciorul, pe bratul
ei, si-i didu si boa.
23
www.dacoromanica.ro
lar dupa ce i-a dat sa bea i-a zis:
a i pentru camilele tale voi scoate opa,
pana, cand se vor satura de baut ».
Si sprintena varsat ulciorul ei
in teica de adapat i a dat iar fuga la
fantana, ca sa. scoata. api. Si a scos apa
pentru toate
lar omul se uita inmarmurit la
ea, fama sáspuná nici un cuvant i astep-
t'Ud sa. Traza: daca, Dumnezeu i-a dat
izbanda in dilatorio, lui sau nu.
lar dupà, ce camilele au contenit
s'a bea, omul a ecos un inel de aur in
greutate de o jumiltate de siclu i doma
bfát,ä,ri, pentru mainile ei, in greutate
de zece sicli de aur.
Duplo, aceea a intrebat-o: o A cui
fiica, esti tu ? Spune-mi te rog! Este in
casa tatalui tau loe pentru noi ca sa,
manern la noapte?
i fata i-a ráspuns: s Eu sunt fiica
lui Betuel, feciorul Milcai, pe care ea
nascut lui Nahor s.
Apoi a adaogat: a Avem i paie,
avem i fan mult i avem i loe pentru
mas noaptea
Atunci omul acela s'a inchinat
a cazut la pilmant in fata Domnului,
Si a grait: o Binecuvantat ea fie
Domnul Dumnezeul stapanului meu
Avraam, care n'a departat mila sa
credinciosia sa de la stapanul meu, iar
pe mine m'a dus Domnul pana, la casa
fratilor stapanului meu ».
lar fata a alergat si a spus acasä,
la maicii-sa, cele petrecute.
i Rebeca avea un frat,e, pe care-I
cherna Laban. lar Laban a alergat la
omul care era Mara la Untada.
i a vazut i el inelul i bratarile
de la mainile sorei sale i a ascultat isto-
risirea, Rebecai, sora sa, care zicea: e Asa
a vorbit catre mine omul acela! S't a
ajuns Laban la el si iatá, el statea langa
cámile la fantana.
i Laban i-a zis: « Intra, in casa,.
tu cel ce esti binecuvântat de Domnul!
De ce stai alar& ? Fiindca eu am pregatit
casa i avem loe pentru
Atunci omul a intrat in casa, iar
Laban a descarca,t camilele si a dat paie
nutre t camilelor i B.O, de spalat pe
picioare, lui i oamenilor care erau cu el.
 FACEREA, 24
Dupii, aceea i-a pus inainte de-
mancare, dar el a zis: « Nu voi manca
pana ce nu voi povesti pricina mea
lar Laban i-a zis: Spune !
Atunci el a grait: s Eu sunt robul
lui Avraam!
Dumnezeu a binecuvantat cu pri-
ses pe stapanul meu EA I-a facut mare
i-a dat turma i cirezi, EA argint
aur, i robi i roabe, ciimile i asini.
lar Sara, femeia stapanului rneu,
i-a nascut un fecior in urma, cand era
batrana, i i-a dat lui toatit averea sa.
lar stapánul meu m'a pus E3£1-i jur
mi-a zis: « Sa nu iei fiului meu sotie
din fetele Canaanitilor, in tara carora
eu locuesc,
Ci tu sit te duci la casa tatdlui
tneu 0 la nemeturile rnele, ca sa iei de
acolo sotie fiului meu!»
Atunci am grait catre stapanul
meu: « Poato ea femeia nu va voi sa
vie dupa mine ».
Atunci stapanul meu mi-a zis:
« Doinnul, in fata caruia mi-am petrecut
viata, trimite-va pe ingerul sau cu tine
0 va da izbandá ctilatoriei tale, ca
iei fenceie fiului meu din neamurile mele
din casa tatalui meu.
Atunci vei fi dezlegat de juraman-
tul meu, dacti, ducandu-te la rudele mele,
nu vor voi dea pe fatil. Atunci tu
vei fi slobod de juramantul meu.
Si am sosit astazi la Thalami', 0
m'am rugat in gandul rneu: « Doainne
Dumnezeul stapanului rneu Avraam,
sä fie cu noroc calea pe care eu má ga-
sew dilator!
Tat& eu stau langl aceasta fan-
tang ; fa a§a ca fecioara care va ie§i sa
scoata apit i careia eu Ii voi zice:
« Da-mi sa beau, te rog, putina
uiciorul tau »,
lar ea imi va raspunde: « Iti voi
da 0 tie apa i voi scoate LTA i pentru
camilele tale », aceea ea fie femeia pe
care Donmul a harazit-o fiului stäpa-
nului meu! »
lar eu Inca nu ispravisem gandul
acesta in mima mea 0 iata Rebeca ie§ea
din cetate, cu ulciorul pe umar; 0 s'a
pogorit la fantana 0 a secs apa. Atunci
am zis catre ea: o Da-mi ea beau!»
24
www.dacoromanica.ro
lar ea, degraba, a plecat in jos
ulciorul de pe umar 0 mi-a zis: « Bea,
voi adapa i camilele tale!'> Atunci
eu am baut, iar ea a adapat ciimikle.
Pe urmii am intrebat-o 0 am zis:
« A cui fat& e§ti tu? » i ea mi-a raspuns:
« Sunt fata lui Betuel, feciorul lui Nahor,
pe care i I-a riiiscut lui Milca ». Atunci
am pus inelul in narile ei i bratarile
In mâinile ei.
Si am plecat capul 0 am cazut la
pamant inaintea lui Dumnezeu 0 am pro-
slavit pe Domnul Dumnezeul stapanului
meu Avraam, care m'a dus pe calea cea
mai dreaptä ca sa petesc pe fiica fratelui
stapanului meu, pentru feciorul sau.
Si acum, daca vá este aminte
vá purtati cu milá, Cu credincio§ie
catre stapá'nul meu, spuneti-mi-o; lar de
nu, spuneti-o iar, ca sa§tiu cum ea ma
intorc: spre dreapta sau spre stanga!
Atunci Laban i Betuel au ras-
puns 0 au grait: « De la Domnul a purees
lucrul acesta; nu suntem in stare 85.4
vorbim nici räu, nici bine!
Iata, Rebeca sta inaintea ta! la-o
0 du-te 0 sa fie sotia fiului stapanului
tau, a§a precum a hotarit Domnul ! »
lar robul lui Avraam, and a auzit
aceste cuvinte ale lor, s'a inchinat pang,
la pamant inaintea Domnului.
Apoi robul a scos odoare de ar-
gint i odoare de mur o ve§minte §i le-a
dat Rebeciii; i alte scumpoturi le-a &I-
ruit fratelui ei §i maica-si.
Si au baut 0 au mâncat, el o
oamenii care erau cu el, 0 au mas acolo.
Iar dimineata, s'au sculat i robul a zis:
drumul sa ma due la stapa-
nul meu! »
Atunci au zis fratele Rebecai
maica-sa: « Sa mai stea fata cu noi cil-
teva zile, a§a ea vreo zece zile; pe urmá
sa te duci.
Dar el le-a raspuns: « Nu ma zit-
boviti Cad Duinnezeu a dat izbandit
calatoriei mele. Dati-mi drumul sá ma,
due la stipanul meu! »
Au zis ei: « Sa chemam pe fatli i sit
intrebam i sa auzim chiar din gura ei!*
Deci au chemat-o pe Rebeca 0 au
intrebat-o: « Vrei. ea te duci cu omul
acesta ? lar ea a raspuns: Ma duo!
 FACEREA, 25
Atunci au ldsat pe Rebeca, sora
lor, pi pe doica ei sI plece cu robul
lai Avraam si cu oamenii care erau cu el.
Si au binecuvintat pe Rebeca si
au zis ei: « Tu, sora noastret, set fil mania
a mii de zeci de mii. i urmasii thi
stdpitneasci portile vritjmasilor lor. »
Atunci s'a sculat Rebeca i roabele
ei FA s'au suit pe chmile i s'au dus dupi
omul lui Avraam. Astfel robul a luat
pe Rebeca si a pornit la drum.
Ci Isaac tocmai venea dinspre fitn-
tina Lahai-Roi; eä el locuia in tinutul
de miazii-zi.
Si el iesise la dump, in faptul serii,
ca 8á se roage ; FA si-a ridicat ochii
s'a uitat: i iotä niste cämile veneau
spre el.
Si Rebeca ridichndu-0 ochii a vd-
zut pe Isaac, si s'a dat jos de pe cdmild,
Si 1-a intrebat pe rob: « Cine-i
omul acela care vine pe cimp, intru
intampinarea noastrà ? » Iar robul a ras-
puns : « Acesta e stiipanul meu! » Atunci
ea a luat vitlul si s'a acoperit.
Si i-a istorisit lui Isaac robul
toate imprejurdrile prin care trecuse.
Si Isaac a dus-o pe Rebeca in
cortul Sarei, maicii-sa; si a mat-o pe
Rebeca si a fost femeia lui, si a iubit-o.
astfel s'a mangetiat Isaac, dupet moar-
tea maicii sale.
25.
Moartea lui Avraamsi urmasii lui din Che-
tura. Urmasii lui Ismail. Esau si Iacob.
i Avraam luat altit femeie
numele ei era Chetura.
Si Chetura i-a niscut pe Zimran,
pe Iocsan, pe Medan, pe Midian, pe
Isbac si pe uah.
Si Iocsan a test pdrintele lui Seba
si al lui Dedan. Iar urmasii lui Dedan
au fost Asuritii j Letusitii i Leumitii.
lar urmasii lui Midian au fost: Efa,
Efer, Enoh, Abida i Eldaa. Toti acestia
sunt fiii Cheturei.
Ins& Avraam a läsat toatiti avutia
sa lui Isaac.
Si feciorilor tiitoarelor pe care le-a
avut Avroana, el le-a ditruit daruri i, fiind
inci in viaá, i-a depiírtat de Isaac, fiul
www.dacoromanica.ro
25
sdu, spre räsärit, in t,inu-
turile de la Soare-Riisare.
Si acestea sunt zilele anilor vietii
lui Avraam, pe care i-a trait: o sutd,
saptezeei FA cinci de ani.
Si s'a stins si a murit Avraam la
bettrfinete fericite, bittrân i situl de zile,
si a fost addogat la poporul situ.
Si 1-au ingropat Isaac (A Ismail,
feciorii sAi, in petera Macpela, in
lui Efron, fiul lai Tohar Heteul,
la räsdrit de Mamre,
In silistea pe care a cumpitrat-o
Avraam de la fiii lui Het, acolo ingro-
patu-s'a Avraam ca i Sara, femeia sa
lar dupä moartea lui Avraam,
Dumnezeu a binecuvintat pe Isaac, fiul
lui, si Isaac a locuit la Beer-Lahai-Roi.
Iatit urmasii lui Ismail, fiul lui
Avraam pe care i I-a ndscut lui Avraam
Agar Egipteanca, roaba Sarei,
Si iata numele fiilor lui Ismail,
dupli numele lor i dupti, sirul nasterii
lor: întâiul niscut al lui Ismail a fost
Nebaiot, apoi Chedar, Abdeel i Mib-
sam,
Misma, Duma, Masa,
Hadad, Tema, Ietur, Nafi i Che-
dema.
Acestia sunt fiji lui Ismail si ace-
stea sunt numele lor, dupil asezitrile lor
si dupe), taberile lor: douetsprezece cd-
petenii, dupâ noroadele lor.
Si acestia sunt anil vietii lui Is-
mail: o suti treizeci i apte de ani ;
si s'a stins si a murit i a fost addogat
la poporul situ.
Si au locuit de la Havila Omit la
Sur, la ritsäritul Egiptului, chnd mergi
&Are Asiria. Si el a fost mai puternic
decia toti fratii
Iatd, acum spita neamului lui Isaac,
fiul lui Avraam: Avraam a avut pe Isaac.
Si Isaac era in virstit de patruzeci
de ani cand si-a luat de sotie pe Re-
beca, fiica lui Betuel Arameul din Me-
sopotamia, sora lui Laban Arameul.
Si s'o. rugat Isaac Domnului pen-
tru femeia sa, 6;6 era stearpd, i Domnul
i-a ascultat rugiciunea, lui si Rebeca,
femeia lui, a zetmislit.
Dar pruncii se impungeau in pin-
tecele ei, i ea a zis: Daa e asa, de
 FACEREA, 26
ce mi-a mai venit aceastä sarcinä? »
S'a dus s'a caute raspuns la Domnul.
Atunci Domnul a grait catre ea:
« Douä, neammi sunt in pantecele tau
doua popoare despärti-se-vor chiar din
märuntaiele tale; si unul din cele dota
popoare va fi mai zdravan dectit cela-
ba, iar cel mai mare va sluji celui
mai mic ! »
lar eand s'a implinit sorocul ea
nasa', iata, ea avea in pantece doi gemeni,
i a iesit cel dintai roscat, pa-
ros peste tot ca un cojoc; i i-au pus
numelo Esau.
i dupa aceea a iesit fratele san
care se tinca cu mana de calcádul lui
Esau, i i-au pus numele Iacob. lar Isaac
era in vársta de cincizeci de ani cand
Rebeca i-a nascut acesti copii.
i pruncii s'au facut mari; si a
fost Esau meter vanktor, un rasco-
litor al cámpiei, pe cand Iacob a fost
om pasnic, locuitor in corturi.
Ci Isaac iubea pe Esau fiindca-i
placea vanatul, iar Rebeca iubea mai
mult pe Iacob.
Tuteo zi, pe cand Iacob îi fierbea
o fierturil, Esau a venit de pe camp
sfarsit de oboseala.
Atunci Esau a zis lui Iacob:
o Da-mi sd mananc, te rog, din aceasta
fierturii roscata, caci sunt sfarsit de obo-
seala! » Pentru aceea s'a numit el Edom.
Dar Iacob a räspuns: Vinde-mi
astazi mie dreptul täu de intai nascut ».
Esau i-a raspuns: « Iatä, sunt gata
sa mor, caci la ce-mi foloseste acest drept
de intai nascut ?
La zis Iacob: FA-mi astazi ju-
ramant ! » i el s'a jurat v'andut
dreptul sau de hita nascut lui Iacob.
Atunci Iacob i-a dat lui Esau piine
fiertura de Ente. i el a mancat si a
bäut i apoi s'a sculat si a plecat. Astfel
a dispretuit Esau dreptul säu de intai
lläscut.
26.
Isaac se muta la Gherar. Arcitarea Dom-
nului la Beerfeba. Legdnaintul cu Abimelec.
1. i s'a iscat foamete in tara, afara
de foametea coa dintai, care a fost in
26
www.dacoromanica.ro
zilele lui Avraam. Atunci Isaac s'a dus
la Abimelec, regele Filistenilor, in Gherar.
Iar Domnul i s'a aratat lui i i-a
zis: « a nu te pogoii in Egipt, ci lo-
cueste in tinutul pe care ti-1 voi arata.
Ramai vremelnic in tara aceasta
eu voi fi cu tine si te voi binecu-
vânta, pentru ca tie i urmasilor tái da-
rui-voi aceste tinuturi i voi implini
juriimántul cu care m'am jurat lui
Avraam, parintele tau.
i voi inmulti semintia ta ca ste-
lele cerului i voi da semintiei tale toate
aceste lucruri si se vor binecuvanta intru
semintia ta toate noroadele painantului,
Pentru euvantul cd Avraam a as-
cultat de glasul meu si a pazit oranduie-
lile mele, poruncile mele, legile mele ffi
invätaturile mele !*
Deci Isaac a locuit in Gherar.
i 1-au intrebat oamenii din partea
locului despre femeia sa, irisa, el a räs-
puns: « Ea este sora mea! », flindca se
t,emea sä, spunä: « Este femeia mea! »,
ca nu cumvo, zicea el oamenii lo-
cului sa ma omoare din pricina Rebecai.
Pentru cä ea era frumoasä, la chip.
lar dupa ce a petrecut el acolo
zile indelungate, Abimelec. regele Filiste-
nilor, s'a uitat afara pe fereasträ i iata
di Isaac mangajo, pe Rebeca, sotia sa.
Atunci Abimelec a chemat pe Isaac
i-a zis: « Para indoiala, ea este sotia ta,
atunci de ce mi-ai spus: Ea este sora
mea? Dar Isaac i-a räspuns: « Fiincica,
m'ara &ida ca nu cumva sd fiu ucis
din pricina ei ».
Atunci i-a zis Abimelec: « De ce
ne-ai fácut una ca aceasta ? Mitin ar fi
fipsit ca vre-unul din popor sa se calce
cu femeia ta i ai fi adus peste noi o vira
grea !
Atunci Abimelec a dat intregului
popor porunca aceasta: Oricine se va
atinge de omul acesta si de fenicia lui
va fi pedepsit cu moartea.
i Isaac a samanat in tinutul acela
si a ecos, in acel an, de o suta de ori
mai mult, fiindcá Donmul il binecu-
vântase.
i omul .s'a imbogatit si a sporit
mereu si a tot crescut pana, ce a ajuns
peste masurii de avut.
 FACEREA, 27
Avea turme de oi i cirezi de vita
multa slugärime, aaa Meat Filistenii
incepuserit sag pizmuiascit.
De aceea, toat,e fantanile pe care
le sä,paserä, slugile tatalui sau, in zilele
lui Avraam, tatiil situ, Filistenii le in-
chisefii si le umplurä cu pämant.
Atunci Abimelec a zis lui Isaac:
« Du-te de la noi, caci ai ajuns mult mai
puternic decal noi!
Deci Isaac a plecat de acolo si a
täbarit in valea Gherar si a locuit acolo.
Si Isaac a säpat din nou fänta-
nile de apa, pe care le säpaserä robii
tatalui sau Avraam ai pe caro Filistenii
le astupa,sera chiar clupä moartea lui
Avraam; i le-a dat iaräsi numele pe
care le daduse parintele säu.
Si oamenii lui Isaac au dipat in
vale si au gäsit acolo un izvor cu apä, vie.
Atunci ciobanii din Gherar s'au
luat la ceartä cu ciobanii lui Isaac, zi-
cand: « Izvorul de BT.& este al nostru D.
Pentru aceea, el a numit fantana Esec,
fiindcg, s'au certat acolo cu Isaac.
Si au sapat un alt pu t ai s'au certat
pentru el. Pentru aceea, Isaac 1-a
numit Sitna.
Apoi a plecat de acolo i au säpat
alta fântâni ai nu s'au mai sfädit pentru
ea; de aceea, i-a pus numele Rehobot,
caci a zis el: « De acum Domnul ne-a
scos la larg i ne vom intinde in tarä, ».
Apoi, de acolo, s'a suit in Beer-
aeba.
lar Domnul i s'a aratat, in noap-
tea aceea, i i-a zis: « Eu stint Durane-
zeul lui Avraam, tatal tau! Nu te teme,
caci eu sunt cu tine ai te voi binecu-
vanta i voi inmulti semintia ta, pentru
Avraam robul meu ».
Si el a zidit acolo un jertfelnic
si a cheraat numele Domnului
intins acolo corturile, iar slugile lui Isaac
au sapat o fäntanii.
Atunci Abimelec a venit la el, din
Gherar, cu Ahuzat, prietenul sau, cu
Picol, c'apetenia oastei sale.
Si Isaac a zis cä,tre ei: « Pentru ce
ati venit la mine, o datit ce voi aveti
urä, pe mine si m'ati gonit dela voi?
Dar ei au faspuns: « Noi am vazut
proa bine cä, Domnul este cu tine si
www.dacoromanica.ro
27
ne-am gandit: sá facem un juramitnt
intre noi, infra noi si tine. Deci vrem
sa incheiem un legamânt cu tine.
Sä nu ne faci niel un räu, precum
nici noi nu ne-am atins de tine si nu
ti-am facut dealt bine si te-am lasat
sä pleci de la noi in pace. Mai binecu-
vantat esti tu de Domnul.
Si Isaac le-a fitcut ospät si au
mâncat si au bäut.
lar dis-de-dimineatä s'au sculat
s'au legat cu jurámant unul fata cu
altul, ai Isaac i-a petrecut si au plecat
de la el in pace.
lar In ziva aceea, au venit oa-
menii lui Isaac aducandu-i veste despre
o fäntanä pe care o säpaseri i spunan-
du-i: «Am dat de apa! »
Si el a numit fantana Sibea, pen-
tru care i numele cetätii este Beeraeba,
pitria in ziva de azi.
lar Esau, cand a fost in varstä,
de patruzeci de ani, luat de sotie
pe Iudita, fiica lui Beeri Heteul, si pe
Basemat, fiica lui Elon Heteul.
Si ele au cäaunat multá amárit-
ciune lui Isaac si Rebecai.
27.
/acob, pond-Nit de maicd-sa, ajunge sä ja
de la Isaac binecuvdntarea de intdi nd scut.
Urmdrile
Isaac ajunsese la batranete i ochii
lui släbisefa, ca, nu mai putea sä vadit;
atunci a chemat pe Esau, fiul säu cel
mane, si i-a grält: « Fiul meu! u Si Esau
i-a faspuns: « !
Zis-a el: « Vezi! Am ajuns la bit-
tranete si nu stiu ziva cand voi muri.
Deci acum ia-ti ,armele tale, tolba
ta cu sageti i arcul tau si iesi pe ca,mp,
vâneaza,-mi ceva vänat,
Si fii-mi o mancare gustoasa, cum
imi place mie i adu-mi-o mananc,
ca sufletul meu sä., te binecuvinteze rnai
nainte de a muri! »
Si Rebeca a auzit ce a vorbit Isaac
Cu Esau, fiul situ.Si Esau a pornit
pe camp, ca sä vitneze vánat i su-1
aduca.
Atunci Rebeca a zis lui Iacob, fiu-
eau; s Ascultä,! Am auzit pe tat5,1 tau
 FACEREA, 27
vorbind cu Esau, fratele tau, si spunfin-
du-i asa:
a Adu-mi 'gnat i pregateste-mi o
mancare gustoasa ca sâ miinânc i sä
te binecuvintez, in fats. Domnului, mai
nainte de a muri »
Ci acum, copilul meu, asculta de
glasul meu i fa asa cum îi voi porunci!
Du-te la turma i ia-mi de acolo doi
iezi frumosi din care di gatesc mancare
gustoasä, tatälui tau, asa cum Ii place.
Iar tu vei duce-o tatälui tau sä
manance, ca el sa te binecuvinteze, mai
nainte de a muri! »
Dar Iacob a raspuns maicii sale
Rebeca: « Vezi ci Esau, fratele meu, este
paros, pe cand eu stint neted.
Tatal meu poate ca ma va pipai
voi trece in ochii lui drept un in-
selator i voi aduce peste capul meu
Western si nu binecuvantare ».
13. Dar maica lui i-a raspuns: « Ble-
stemul tau a& vie peste mine, hule, tu
nuraai asculta de euvantul meu si du-te
adu-mi! »
i el s'a dus si a luat iezii i i-a
adus Iar maica-sa a gatit o
mancare gustoasa asa cum Ii placea lui
Isaac.
Apoi Rebeca a luat vesmintele cele
mai bune ale fiului sau mai mare, Esau,
pe care le avea la ea in casa, i a imbracat
cu ele pe Jacob, feciorul ei mai mic.
lar pieile iezilor le-a infasurat pe
mainile lui si pe partea neteda a gatului.
Apoi a dat in mana fiului ei Iacob
mancarea cea gustoasä si painea pe care
o ficuse.
i el s'a dus la tata-sliu i i-a zif3:
« Tatä ! Iar el i-a faspuns: s Iatä-ina;
cine esti tu, fiul meu? »
Raspuns-a Iacob tatalui säu: t Eu
sunt Esau, intaiul tau näscut. Am facut,
precum mi-ai zis ; scoala,-te, acum,
mananeä din vanatul meu, ea sä ma
binecuvinteze sufletul tau!»
Atunci Isaac a zis fiului eau: « Cum
de ai gasit asa degrabit vitnat, fiul meu ? »
Zis-a el: « Filmic& Dornnul Dumnezeul
tau mi-a scos vanatul inainte ! *
i Isaac a zis lui Iacob: « Apro-
pie-te sa te pipäi, fiul meu. Oare tu,
acesta, esti fiul meu Esau sau nu? »
28
www.dacoromanica.ro
i s'a apropiat Iacob de Isaac,
tatil Eau, iar ell-a pipait si a zis: « Glasul
este glasul lui Iacob, dar mainile sunt
mâínile lui Esau! o
Astfel el nu I-a cunoscut, fiindca
mainile lui erau päroase ca mainile fra-
telui Eau Esau. Atunci 1-a binecuvantat.
i i-a zis: « Tu esti cu adevarat
fiul meu Esau? » i el i-a raspuns: s Eu
sunt ! »
Apoi a zis: « Vino aproape de mine
ca sii manâne din vanatul fiului meu
ca si te binecuvinteze sufletul meu! »
s'a apropiat de el i a mancat. i i-a
turnat lui vin si a bäut.
Dupli a,ceea i-a zis Isaac, tatil
«Apropie-te si mi särutä, fiul meu!
i el s'a apropiat si 1-a sarutat.
Isaac a mirosit mirosul vesmintelor
lui si 1-a binecuvântat pi a zis: « lath,
mirosul fiului meu este ca mirosul unei
tarine pe care a binecuvantat-o Dum-
nezeu.
Duranezeu sa-ti dea tie din roua
cerului si din grásimea panatintului si
belsug de grail si de vin.
Noroadele sa-ti slujeasca tie si nea-
murile si se inchine pan& la pamánt
inaintea ta. SA, ffi stipan peste fratii
tu i sisii so inchine tie feciorii mamei
tale. Blestemat si fie cel ce te va ble-
sterna si binecuviintat sa, fie cel ce te
va birmeuvanta! »
and Isaac isprivise cu binecu-
vántarea lui Iacob 5j Iacob de-abia iesise
din fata tatalui eau Isaac, a sosit
Esau, fratele Brill, de la vanatoare.
i a facut si el o mancare gustoash
si a adus-o tatälui eau si i-a spus: «
se scoale piirintele meu si sa manance
din vanatul fiului sàu, ca sii mi bine-
cuvinteze mima ta ».
Dar Isaac tatal slim 1-a intrebat:
« Cine esti tu ? lar el i-a räspuns: « Eu
sunt feciorul tau, întâiul tau nascut,
Esau!
Atunci Isaac fu cuprins de spaimä
si de cutremur mare si grad: «Cine a
fost atunci acela care a vanat vanatul
si mi I-a adus si am mancat din toate,
mai inainte ca sii vii tu, si eu 1-am bine-
euvOntat ? i binecuvantat va ra-
manea! o
 FACEREA, 28
Auzind Esau cuvintele tatalui salt,
a strigat Cu strigat mare si amarit peste
másura si a zis parintelui eau: Bine-
cuvinteazà-nak tata, si pe mine!))
Ci el a ritspuns: « Fratele tau a
venit cu viclesug s't a luat binecuvan-
tarea ta!
*i a zis Esau: o Cu drept cuvant
se numeste el Iacob, &lei m'a inselat
de doua ori cu asta: mi-a luat dreptul de
întâi näscut i iatä, acure, mi-a luat
binecuvantarea mea! » Apoi a intrebat:
« N'ai piistrat s't pentru mine o bine-
cuva.ntare? »
Isaac i-a raspuns si a zis lui Esau:
« Jata, 1-am pus stapan peste tine si
pe toti fratii lui i-am facut robii lui
1-am däruit cu gram i cu vin. Tie acum
ce pot sa-ti mai fac, fiul meu?
Dar Esau i-a raspuns tatalui sau:
« Oare numai aceastii singura binecuvan-
tare ai tu, tata? Binecuvinteaza-mä
pe mine, pärintele meu! » i Esau vi-a
ridicat glasul si a plans.
Atunci Isaac, tatil sau, i-a ras-
puns si a grait: « Jata, departe de ta-
rinile grase fi-va palosul tau s't departe
de roua cerului de sus ;
Cu sabia ta iti vei agonisi traiul,
vei fi rob fratelui tau; si va veni
o vreme cand, adunandu-ti puterile,
vei scutura jugul lui de pe geumazul
tau ».
Deci Esau a prins lira pe Iacob
din pricina binecuvantarii cu care-1 bine-
cuvantase tatal sax, i si-a zis Esau in
gändul sau: « Curand veni-vor zilele de
intristare pentru tatäl meu, atunci voi
ucide pe fratele meu Iacob!
i i s'au spus Rebecai vorbele fiu-
lui situ celui mai mare, Esau; iar ea a
trimis s't a chemat pe Iacob fiul eau cel
mic i i-a zis: « Iata, fratele tau Esau
umblá sä se fabzune pe tine si sa te
omoare.
Ci acum, fiule, asculta cuvii,ntul
meu: Scoalä, i fugi la Laban, fratele
meu, in Haran.
i stai la el catava vreme, panä
cand va trece mania fratelui tau,
Pan& ce se va potoli urgia fra-
telui tau si va uita ceea ce i-ai fäcut.
Atunci eu voi trimite i te va lua de
www.dacoromanica.ro
29
acolo, caci de ce sa raman far% de voi
amandoi, inteo singura zi?»
i Rebeca a zis lui Isaac: s Mi
s'a urit cu viata din pricina acestor fete
ale lui Het. Daca Iacob si-ar lua soli()
din fetele lui Het, ca aceste fete din
tinut, ce rost ar mai avea viata pentru
mine? »
28.
Isaac trintite pe Ia,cob in Mesopotamia
ja sotie din familia lai Laban. Visul
fi legdmdntul lui Iacob, la Betel.
Dupa acestea, Isaac a chemat pe
Iaeob s't 1-a binecuvantat i i-a dat po-
rune& i i-a zis: Sä nu-ti iei femeie
din fetele Canaanului.
Scoala-te s't du-te in Mesopotamia,
in casa lui Betuel, tatal maicii tale, si
ia-ti ferneie de acolo, din fetele lui Labatt,
fratele maicii tale.
lar Dumnezeul Gel Atotputemic sa
te binecuvinteze i sa-ti dea tie rod si
sa te inmulteasca, i sä odrasleasca din
tine sumedenie de popoare.
i sá4i dea tie binecuviintarea lui
Avraam, tie Efil sernintiei tale, ca sa sta.-
panesti pamantul in care esti pribeag
pe care Dumnezeu 1-a daruit lui Avraam.
Astfel a trimis Isaac pe Iacob, Efi
el a plecat in Mesopotamia, la Laban,
fiul lui Betuel Arameul, fratele Rebecai,
mama lui Iacob EA a lui Esau.
Deci a vitzut Esau ca Isaac a bine-
cuvântat pe Iacob i 1-a trimis in Me-
sopotamia ia sotie de acolo,
binecuvantii.ndu-1 i-a poruncit: « Sá nu-ti
iei sotie dintre fetele Canaanului »,
i a vazut ca Jacob a ascultat pe
tatal säu si pe mama sa s't a plecat in
Mesopotamia,
i Esau a inteles ca fetele din Ca-
naan au nume Tau in ochii lui Isaac,
tatal
Atunci s'a dus Esau la Ismail si a
luat de sotie pe Mahalat, fiica lui Is-
mail, fiul lui Avraa.m, sora lui Nebaiot,
peste celelalte femei pe care le ayes.
lar Iacob a pornit din Beerseba
si a luat drumul spre Haran.
i a ajtuas inteun loe si a mas
acolo, cad soarele asfintise, si a luat o
 FACEREA, 29
stand de piatrii, din pietrele locului
a pus-o cdpdtili si s'a culcat sd doarmä
in locul acela..
i a visat un vis; si iatä, in visul
szin, o scar5, era proptitd de pärnânt,
iar cu värful ei atingea cerul, iar ingerii
Domnului se suiau i se pogorau pe
scard.
deodatd Domnul a stat deasu-
pra ei i a grdit: « Eu sunt Domnul
Dumnezeul lui Avraam, piirintele tdu.
Dumnezeul lui Isaac. Pilmdritul pe care
tu stai culcat ti-1 voi da tie i semin-
tiei tale.
lar semintia ta fi-va ca pulberea
pdmântului si te vei räspändi spre apus
spre rashrit i spre miazd-noapte
spre miaza-zi si se vor binecuvânta intru
tine si intru semintia ta toate neamurile
pamântului.
tj iatá eu voi fi cu tine s't te
voi pdzi in toate cdile tale si te voi
duce inapoi in tinutul acesta i nu te
voi pdrdsi phnii, ce nu voi implini
cele ce ti-am fagaduit. »
i s'a desteptat Iacob din som-
nul säu si a zis: « Cu adevdrat Dom-
nul este in locul acesta i eu n'ara
stiut ! »
s'a. cutremurat Iacob si a ro-
i mele; addpati oile i duceti-vä de le
stit: at este de infricosat locul acesta!
Aici este cu adevdrat casa lui Dumnezeu
aici este poa.rta cerului! »
lar dimineatd Iacob s'a sculat
a luat piatra care-i slujise de capdtili
si a pus-o ca stdlp de pomenire si a tur-
nat untdelemn in vilrful lui.
i a pus locului accluia numele
Betel, insd numele cetatii, la inceput,
fusese Luz.
i Iacob a facut Domnului aceastd
juruintd: « Daca Domnul Dumnezett va
fi cu mine si ma va pdzi pe calea accasta
pe caro merg si-mi va da paine si ves-
milite sd md imbrac,
i de md voi intoarce sdnAtos in
casa tatalui ineu, Dornnul va fi Dum-
nezeul meu.
lar piatra aceasta pe care am inal-
tat-o stillp de pomenire va ajunge lo-
casul lui Dumnezeu si din toate cele
ce imi vei da rnie, iti voi da zeciu-
iald.
30
www.dacoromanica.ro
29.
Intellnirea lui /acob cu Rahila. Iacob r>1-
mane vremelnic in casa lui Laban ja
in cas' eitorie pe cele cloml fete ale lui
Lia i .Rahila.
Apoi Iacob a pornit din nou la
drum i a ajuns in tara flor Rdsdritului.
i uitändu-se el, a vdzut o fântänd
In cämpie si acolo troj turma de oi care
se odihneau aldturi, cdci din fänt'ana
aceea addpau ciobanii turmele si o piatra
uriasd astupa gura fantanii.
Acolo se adunau toate turmele,
ciobanii riisturnau piatra do pe gura
fântânii i adäpau oile, apoi puneau,
pe gura fântänii, piatra la locul ei.
i Iacob i-a intrebat: Fratilor, din
ce loe sunteti voi? u i ei au riispuns:
« Din Haran suntem! »
j iar i-a intrebat: Cunoasteti
oare pe Laban, feciorul lui Nahor ? »
ei au riispuns: « fl cunoastem ».
Zis-a lor Iacob: «Ji merge bine? s
Iard ei au rdspuns: « li merge bine! »
tocmai iatä Rahila, fata, lui, vine
cu oile.
i Iacob zise iar: Tlitati-vd, e inci
ziva mare; nu e vremea de adunat tur-
pasteti
Dar ei riispunserä: « Nu putem pänd
ce nu se adund toate turmele; atunci
ciobanii rostogolesc piatra de pe gura
fäntânii i addpam oile! »
Pe ciind vorbea el cu ei, Rahila
veni cu oile tatdlui sdu, cid era cio-
bitnitd.
Deci, când väzu Iacob pe Rahila,
fata lui Laban, fratele mamei sale, si oile
lui Laban, fratele mamei sale, atunci
el veni aproape i rostogoli piatra de
pe gura fantänii i addpä oile lui Laban,
fratele mamei sale.
Apoi Iacob sdrutd pe Rahila
dändu-si drumul glasului, plânse.
i lacob spuse Rahilei cti, el este
ruda tatlilui ei, cd el este fiul Rebecia.
Atunci fata a alergat si a vestit pe
tatd-säu.
lar Laban,, auzind aceastii veste
despre Iacob, fiul surorii sale, a alergat
intru intampinarea lui i 1-a imbratisat
 FACEREA, 30
l-a sarutat i l-a adus la el acasii.
Atunci Iacob i-a istorisit lui Laban toate
cate petrecuse.
Ci Laban i-a spus: Negresit, tu
esti osul meu si carnea mea ». Si a stat
Iacob la el o lunä de zile.
Apoi Laban i-a gräit lui Iacob:
« Oare, fiindca esti ruda mea, o sa ml..
slujesti degeaba ? Spune-mi ce simbrie
vrei? »
Si Laban avea doua feto; pe cea
mare o cherna Lia, iar pe cea mica o
cherna Rahila.
Dar Lia avea, ochii stinsi, pe cand
Rahila era mandril, la faptura i fru-
moasa la chip.
lar Iacob iubea pe Rahila. Deci
el a rdspuns: IVi voi sluji Vie sapte
ani pentru Rahila, fata ta cea mai mica a.
Laban a riíspuns: « Mai bine s'o
dau dupa tine decál s'o dau dup.& altul.
Ramal la mine.0
Si a slujit Iacob pentru Rahila,
sapte ani; si au parut in ochii lui acesti
ani nurnai cateva zile, atat de mult o
iubea.
La urma Iacob a zis lui Laban:
t D5,-mi pe femeia mea, eaci timpul meu
s'a implinit, ca sä ma insor cu ea)>.
Atunci Laban a adunat pe toVi
oamenii din partea locului si a facut
ospat.
Dar seara Laban a luat pe Lia
fiica sa si a dus-o la Iacob; iar el a
intrat la ea.
Si Laban i-a dat pe Zilpa, roaba
sa, fetei sale Lia, ca roaba.
Ci facandu-se ziva, iata: era Lía.
Atunci Iacob a zis lui Laban: « Ce e
aceasta ce mi-ai facut? Oare nu Vi-am
slujit pentru Rahila ? Atunci do ce m'ai
inselat ? »
Irisa; Laban i-a räspuns: « Aici la
noi nu este obiceiul s'a märitam pe me-
zina inaintea celei intai nascute.
Implineste aceasta saptamana de
nuntá i îi voi da si pe cealaltä pentru
slujba pe care vei face-o la mine, Inc.
sapte ani de aci nainto ! »
Si Iacob a facut asa si a implinit
anea saptamana de nuntii. lar Laban
i-a dat lui pe Rahila, fiica-sa, de fe-
meie.
www.dacoromanica.ro
31
Si Laban i-a dat pe Bilha, roa,ba
sa, fiicei sale Rahila, ca roaba.
Si Iacob a intrat si la Rahila
a iubit-o pe Rahila mai mult decat pe
Lia si a slujit lui Laban incá alçi apte
ani.
Dar vgizand Domnul cl. Lia este
oropsita, a deschis pantecele ei, pe cand
Rahila era stearpà.
Deci Lia a zamislit si a näscut un
fiu i i-a pus numele Ruben, eaci zicea
ea: a Domnul a eäutat la jalea mea, ea
de acum mil va iubi barbatul meu ».
Si iarasi a zamislit si a näscut alt
fiu si a zis: Auzit-a Domnul ca sunt
oropsitä si mi 1-a diíruit i pe acesta ».
De aceea i-a pus numele Simeon.
Si a z5,rnislit Inc. o data, Efi a náscut
un fiu i a zis: «De astadata bärbatul
meu se va lipi de mine, fiinclea i-am
näscut trei feciori». De aceea i-a pus
numele Levi.
Si iaräsi a z5,mislit si. a nliscut Inc.
un fiu si a zis: t Astádatá, láuda-voi
pe Domnul! » De aceea i-a pus numele
luda. Apoi s'a oprit i n'a mai nascut.
30.
roabele i copiii lui Iacob. Care
oi vor fi ale lui Iacob fi care vor reinuinea
lui Laban.
Iar cand a vazut Rahila ca nu face
copii lui Iacob, ea a prins pizma
pe sora-sa si a zis catre Iacob: «Dà-mi
copii, iar de nu, eu mor !)>
Atunci Iacob s'a aprins de m'atila
impotriva Rahilei si a certat-o: Sunt eu
oare in locul lui Dumnezeu, care ti-a
oprit roada pântecelui? u
Ci ea a zis: 4 Iatä, roaba mea Bilha.
Tutti), la ea si va naste pe genunchii
mei i astfel voi avea i eu copii de la ea.
Si i-a dat pe Bilha roaba ei de
femeie i Iacob a intrat la ea.
lar Bilha a zamislit i i-a naseut
lui Iacob un fecior.
Atunci zis-a Rahila: « Dumnezeu
mi-a dat dreptate si a ascultat do glasul
meu i mi-a daruit mie un fiu »; pentru
aceea i-a pus numele Dan.
Si iar a zlimislit i a nascut Bilha,
roaba Rahilei, al doilea fecior lui Iacob.
 FACEREA,
$i a zis Rahila: o Lupte pentru
binecuvântarea lui Dumnezeu am dus
cu sora-mea si am biruit ! » $i i-a pus
numele Naftali.
Dar vaziind Lia cii a stat i iiu
mai naste, a luat pe Zilpa, roaba sa,
si a dat-o lui Iacob de femeie.
$i a nAscut Zilpa, roaba Liei, un
fecior lui Iacob.
lar Lia a zis: « Noroc ! » $i i-a
pus numele Gad.
$i a nascut Zilpa, roaba Liei, al
doilea fecior lui Iacob.
lar Lia a zis atunci: o Ferice de
mine ciici fetele m5, vor ferici! $i i-a
pus numele Aser.
$i Ruben s'a dus la camp, la se-
cerisul graului, si a gash merisoare de
mandragora si le-a adus mamei sale Lia.
Atunci Rahila a zis dare Lia: « Da-mi
te rog din mandragorele aduse de fiul
tau !
Ci Lia i-a riispuns: s Oare nu e
destul c5, mi-ai luat pe barbatu-men?
Acum vrei sa iei í mandragorele fiului
meu? » Dar Rahila i-a zis: « Bine atunci:
sa doarma cu tine in noaptea acea-
sta, in schimbul mandragorelor fiului
tau!»
$i Iacob venind seara de la camp,
Lia i-a iesit intru intiimpinare i i-a spus:
« Intra la mine, caci te-am cumparat
cu mandragorele fiului meu! » $i el a
dormit cu ea in noaptea aceea.
lar Dumnezeu a auzit pe Lia
ea a ziimislit i i-a nascut lui Iacob al
cinchen fecior.
$i a zis Lia: Daruitu-mi-a Dum-
nezeu plata mea, fiindca am dat bkr-
batului meu pe roaba mea ». $i i-a pus
numele Isahar.
Apoi Lia iarasi a zamislit ,-s*/ i-a
niscut lui Iacob al saselea fecior.
Acum Lia a gait: o Datu-ini-a
Dumnezeu odor de mare pret. De data
aceasta, barbatul meu va locui la mine,
fiindca i-am nascut sase feciori »; de
aceea i-a pus numele Zebulon.
Pe urma a ntiscut o fata, i i-a
pus numele Dina.
$i vi-a adus aminte Dumnezeu de
Rahila, si a auzit-o Dumnezeu pe ea si
a deschis pantecele ei.
32
www.dacoromanica.ro
Deci a zamislit FA a niiscut un
fiu i a rostit: Luat-a Dumnezeu ocara
mea!,>
$i i-a pus numele Iosif zicand:
o Sa-mi mai dea Dumnezeu inch un
fecior!
lar dacti a nAscut Rahila pe Iosff,
grait Iacob catre Laban: « Da-mi dru-
mul sá ma duc la locul meu, in tara mea.
DA-mi femeile mele, pentru care
ti-am slujit, si copiii mei si lasii-mä sa
ma duc, fiindca tu bine stii slujba cu
care te-am slujit. »
Dar Laban i-a raspuns: «De am
aflat bar in ochii tal, mai famai ! Caci
eu am bagat de seam& ca Domnul m'a
binecuvantat in hatarul tau. »
$i a adaogat: « HotarAste-mi tu
simbria ta í eu iti voi da-o ! »
Atunci a zis Iacob: « Tu bine stii
in ce fel te-am slujit si ce au ajuns tur-
mele tale sub mana mea.
Cad putin era ceca ce aveai mai
nainte de venirea mea, f}.1 acum s'a in-
multit peste masura 0.1 te-a binecuvantat
Domnul pe tine, de cand am venit eu.
acum cand o sa mai fac i eu ceva
pentru casa mea? u
Ci Laban I-a intrebat: s Ce sa-ti
dau? o $i Iacob a zis: « SA, nu-mi dai
nimic, dar dacii, imi vei face lucrul pe
care ti-1 voi spune eu, atunci iardsi
voi paste oile tale si le voi pazi.
Voi trece azi prin toate turmele
tale, despartind din ele orice oaie bru-
márie j tarcata i once miel sein dintre
miei, i tarcat i brumariu intre capre;
s't aceasta sä fie simbria mea.
Astfel cinstea mea se va dovedi
maine-poimaine in fata ta, cand vei veni
dai simbria mea: tot ce nu va fi
brumariu i tarcat intre capre i sein
infra miei s5, fie socotit de furat. »
lar Laban a raspuns: s Bine ! Fie
dupa cuvántul tau!»
$i a osebit Iacob, in ziva aceea,
tapii cei vargati i tarcati i toate ca-
prole cele balate i pätate i oricare
capra care avea pe ea stropitura de alb
si tot ce era sein intre miei, i le-a dat
In mana fiilor sal.
$i Laban a pus cale de trei zile
intre turmele sale si ale lui Iacob. Iar
 FACEREA, 31
Iacob patea oile care Ii riimasesera lui
Laban.
Atunci Iacob si-a luat nuiele verzi
de plop, de migdal si de paltin i a
crestat pe ele crestaturi albe, jupuin-
du-le de coaje pima, rämineau albe.
Apoi a pus nuielele pe care le ju-
puise, inaintea oilor, in teici, in adapa-
toarele cu apa, unde veneau oile sä se
adape ; si ele se imperecheau cand ve-
neau ea se adape.
i dad, se imperecheau inaintea
nuielelor, oile nkteau miei brumarii, var-
gati i tárcati.
lar Iacob osebea acesti miei
pe urma punea oile din turma lui Laban
cu fata spre cele brumiírii si seine ;
strangea la o parte oile sale si nu le
punea laolaltä cu turmele lui Laban.
Apoi de cate ori se imperecheau
oile voinice, Iacob punea nuielele crestate
sub ochii olor, in jghiabuii, ca sá za-
misleascit cu ochii la nuiele.
lar la oile cele slabe nu punea
nuielele ; asa *Meat mieii plapanzi erau
ai lui Laban i mieii cei zdraveni erau
ai lui Iacob.
Astfel, omul acesta ajunse tare
bogat, aviind turme multe, i roabe
robi, i camile i asini.
31.
Iacob pleatii din Mesopotamia gird ftirea
lui Lakin. Laban U urmdre¢te, dar apoi
se impacei cu el i lac impreunei legclmantul
de pe muntele Galaad.
Dar lui Iacob i-au ajuns la ureche
cuvintele fecimilor lui Laban, care zi-
ceau: Iacob a luat tot ce a avut pa-
rintele nostru si din averea parintelui
nostru el si-a injghebat toatit chiaburia
aceasta ».
i Iacob a vizut fata lui Laban
iata nu mai era prietenos cu el ca
ieri i ca alaltaieri.
Atunci Domnul a zis lui Iacob:
Intoarce-te in tara parintilor tad i la
rudeniile tale i eu voi fi cu tine ».
i a trimis Iacob si a chemat pe
Rahila si pe Lia la camp, la turma sa,
i a zis dare ele: « Eu vad, dupä
fata tatalui vostru, ca, el nu mai este
www.dacoromanica.ro
33
piietenos cu mine ea mai daunazi, insä,
Dumnezeul tatälui meu a ramas cu mine.
Ci voi stiti ca., eu am slujit pe
tatal vostru din toate puterile mele,
lar tatal vostru m'a inselat si mi-a
schimbat simbria de zece ori; dar nu
1-a ingaduit Dumnezeu sa, ma pagu-
beascä.
Cand el zicea: mieii brumarii sa
fie simbria ta », atunci toate oile fätau
miei brumarii ; iar and zicea: o mieii
vargati sa fie simbria ta », atunci toate
oile fatau miei värgati.
Astfel Dumnezeu a lust turmele
tatalui vostru i mi le-a dat mie.
i odata, la vremea marlitului oilor,
am ridicat ochii i m'am uitat in vis
iatä tapii care sareau pe capre erau
värgati, brumärii i baltati.
i ingerul Domnului a grait catre
mine, in vis: « Iacobe eu am ras-
puns : a !
Atunci mi-a zis: ochii
te uitá: toti tapii care sar pe capre
aunt värgati, brumaxii i baltati, caci am
vazut toate cate Laban a fácut eu tine.
13. Eu Bunt Dunmezeul din Betel, unde
tu ai uns stitlpul de pomenire i unde
te-ai legat cu juruintä fat& cu mine !
Acum scoala-te, iesi din piimântul acesta
intoarce-te in Ora ta de obärsie. »
14. Atunci au raspuns Rahila i Lia
i-au zis: « Mai avem noi parte de
mostenire in casa tatalui nostru ?
Oare nu ne-a socotit el pe noi
sträine, o data, ce ne-a vandut si a mâncat
mult i bine banii de pe vanzareanoastra, ?
Negresit, toata bogatia pe care a
smuls-o Dumnezeu de la tatal nostru este
a noastra, si a copiilor nostri. Deci acum
fa tot ce ti-a spus tie Dumnezeu! »
i Iacob s'a sculat si a suit pe
fill sai si pe femeile sale pe camile.
i a manat din urma toate tur-
mele sale si toatit averea pe care si-o
agonisise cirezile sale pe care le ago-
nisise in Mesopotamia ca sä ajunga
la Isaac, tatal situ, in tara Canaanului.
Ci Laban se dusese sä tunda, oile,
iar Rahila a furat terafimii tatálui ei.
Asa Iacob fusel& mima lui Laban
Arameul, intrucat nu-i dadu de veste
ca vrea sä fugä.
 FACEREA, 31
Deci a fugit Iacob cu tot ce era
al lui; i s'a sculat i a trecut Eufratul
si-a indreptat fata spre muntele Galaad.
Tocmai a treia zi i s'a spus lui
Laban ca Iacob a fugit.
Atunci el a luat cu sine pe rudele
sale i 1-a urmarit pe Iacob cale de
sapte zile i 1-a ajuns la muntele Galaad.
Dar Dumnezeu veni la Laban Ara-
meul noaptea in vis oral: « Rizeste-te
ca nu cumva si. vorbesti cu Iacob altfel
decht prieteneste!»
i a ajuns Laban pe Iacob,
co Iacob isi infipsese corturile pe munte,
iar Laban cu rudele sale le infipsese pe
muntele Galaad.
i a zis Laban &are Iacob: « Ce
ispravii e asta di m'ai inselat i ai
nat din urina pe fetele male ca pe niste
robite cu sabia?
Pentru ce ai fugit pe ascuns i m'ai
amhgit i nu mi-ai dat de veste, ca eu
eh, te fi petrecut cu bucurie i cu can-
tece, din daira si din harfh?
Ba nici chiar nu mi-ai inghduit
si.-mi sitrut nepotii i fetele! De data
asta te-ai purtat ca un nerod !
Imi stä in putere sh, va asupresc,
dar Dumnezeul phrintelui tau vor-
bit noaptea trecutii, si mi-a spus: a Ph-
zeste-te sä, vorbesti cu Iacob altfel decht
prieteneste! »
Ci fie acum ! Ai plecat fiindca th,n-
jeai dupa, casa tathlui tau; dar de ce
ai furat terafimii mei? o
i a räspuns Iacob i a zis lui
Laban: « Fiindch, ma, temeam
gandeam ca nu cumva si. smulgi de
langa mine pe fetele tale.
La oricine vei gasi terafimii
acola sit nu mai traiascä! De fata cu
rudele noastre, cautä ce este al tau intre
lucrurile mele i ja-ti-le! » Dar Iacob nu
stia ci. Rahila furase t,erafimii.
Deci Laban a intrat in cortul lui
Iacob i in cortul Liei, i in corturile
celor douä roabe, dar n'a gäsit nimic;
si a iesit din cortul Liei si a intrat in
cortul Rahilei.
Ci Rahila luase idolii si-i varise
in seaua une camile i se avezase pe
ei. i Laban scotoci tot cortul, dar nu
dadu de nimic.
www.dacoromanica.ro
34
i ea zise chtre tati-sau: o Si. nu
fie cu banat in ochii domnului meu ca,
nu pot sa ini. scol inaintea fetei tale,
fiindch, tocmai acum mi-a sosit necazul
obisnuit al femeilor s. i el a cautat cu
de-a-maruntul, dar n'a dat peste terafirni.
Atunci Iacob se aprinse de manic
si a inceput sä se certe cu Laban
i-a spus lui Laban: « Care este vina mea
si care este pacatul meu, eh, ma urnaa-
resti cu inviersunare?
Acum, duph, ce ai rhscolit toate
lucrurile mole, ce ai gäsit la mine, din
toate odoarele casei tale? Pune-le aici
in fats, rudelor mele i rudelor tale si
ei sä ne judece pe arnindoi.
lath aunt douitzeci de ani de când
«tau la tine! Mioarele tale si caprele
tale n'au lephdat i berbecii turmei tale
nu i-am mâncat!
Pe oaia sfasiatii, de fiare nu ti-am
adus-o: eu am indurat paguba; din mina
mea cereai once se fura ziva i once
se fura noaptea.
Astfel eram: ziva mi. topeam de
arsiti i noaptea tremuram de frig; si
somnul nu se prindea de ochii mei.
Am stat acesti douäzeci de ani in
casa ta: am slujit paisprezece ani
pentru cele doua fiice ale tale, iar sase
ani pentru turmele tale; i mi-ai schim-
bat simbria de zece ori.
Daca n'ar fi fost cu mine Dum-
nezeul párintelui meu, Dumnezeul lui
Avraa,m si de care se teme Isaac, ne-
gresit cii, tu mi-ai fi dat drumul cu mina
goal.. Dar Dunurezeu a viizut obida mea
truda mainilor mele si te-a judecat
asta noapte. »
Atunci a raspuns Laban si a zis
lui Iacob: « Aceste fete Bunt fetele mele
acesti copii sunt copiii mei si aceste
turrne sunt turmele mele FA tot ceca ce
vezi tu este al meu. *i ce rhu a putea
sä fac azi fetelor mele, ori copiilor
pe care ele i au näscut?
Deci acum vino sh, facem legh-
mint, eu cu tine, si si. fie marturie intre
tine i mine. »
45.i Iacob lug o starlit de piatrh,
o ridich, sthlp de marturie.
46. Apoi lacob zise rudelor sale: « Adu-
nati pietre s, i ei adunarh pietre
 FACEREA, 32
cladira o magura; i mancara acolo pe
màgura.
Ci Laban i-a pus numele Iegar-
Sahaduta, iar Iacob a numit-o Ga-
laad.
Si Laban grai: « Magura aceasta
sä fie astazi rnarturie intre mine si tine s.
De ac,e,ea i-au zis Galaad,
Si Mitpa, fiindca, a zis el, Dum-
nezeu sa, vegheze intre mine si tine, cand
ne vom despaqi unul de altul.
Dacä vei asupri pe fetele mele,
ori daca vei lua alte femei peste fetele
mele, desi nimeni nu este langa noi,
totusi cugeta cii Dumnezeu este martor
intro mine si tine. s
61. Si mai zise Laban lui Iacob: o Iatä
magura aceasta i iatä, acest stalp pe
care I-am ridicat intre mine i tine:
Aceasta, mitgurà ea fie märturie
acest stalp sa fie märturie, cit nici eu
nu voi trece spre tine de mägura
aceasta j nici tu nu vei trece spre mine
de aceasta magura si de acest stâlp, cu
gaud de dusmiinie.
Dumnezeul lui Avraam i Dum-
nezeul lui Nahor, Dumnezeul parintilor
lor sii ne fie judecator !» Si Iacob s'a jurat
pe Dumnezeul de care se temea Isaac,
tatal
Si Iacob a adus jertfe pe munte
si a chemat pe rudele sale la osp4 i ei
au ospatat si au mas noaptea pe munte.
32.
Teama lui /acob de fratele sdu Esau pi
darurile pe care i le trimite, ca scl-1
buneze. liupta de la Peniel. Iacob se va
numi de aci inainte Israil.
i Laban s'a sculat dis-de-dimi-
neatii i a sarutat pe nepotii sii i pe
fetele sale Foi. i-a binecuvantat si a plecat,
s'a intors Laban la vatra sa.
lar Iacob a mere mai departe in
calen sa i s'au intalnit cu el ingerii
Donmului.
Si a rostit Iacob, cand i-a vitzut:
o Aceasta este tabara lui Dumnezeu!
Deci a numit locul acela Mahanaim.
Apoi Iacob a trimis inaintea sa soli
dire Esau. fratele siiu, in tinutul Seir,
In tara Edomului.
www.dacoromanica.ro
35
Si le-a dat lor porunca aceasta:
o Asa graieste robul tau Iacob: o Am pe-
trecut vremelnic la Laban i am stat
panä acum.
Am agonisit bol i asini i turme
robi i roabe, i trimit solie i veste
domnului meu, ca sa, gases° har in ochii
tail*
Dar solii s'au intors la Iacob
i-au spus: e Dusu-ne-am spre fratele tau
Esau, dar el tocmai vine intru intam-
pinarea ta i impreuna, cu el aunt patru
sute de oameni ».
Atunci Iacob s'a spaimantat foarte
si a stat in mare cumpana. Si a impartit
gloata care era cu el, turmele i cire-
zile i camilele, in douà tabere,
Caci isi zicea: o Dad. Esau naval,-
lest° impotriva unei ta,bere i o sfarama,
atunci tabitra care a ramas poate sit
scape ! »
Apoi Iacob s'a rugat: o Dumne-
zeul parintelui meu Avraam i Dumne-
zeul parintelui meu Isaac! Doamne, care
mi-ai zis: o Intoarce-te In patria ta
In locul tau de nastere voi anta
bun/Ad:tile mele»,
Sunt prea mic fata de toate in-
durarile i fatit de tonta credineiosia pe
care ai dovedit-o cu robul tau, caci tre-
cut-am Iordanul acesta numai cu toia-
gul meu i acum am ajuns douä tabere.
Scapa-mi din mina fratelui meu,
din mina lui Esau, caci mi-e frica de
el, ca nu cumva sa, vie si mi
punä pe mine impreuna, Cu copiii!
Ci tu ai fagaduit: o Voi gramadi
bunátatile mele asupra ta i voi in-
multi semintia ta, ca nisipul mitrii, care
nu se poate numara de mult ce este! »
Si a mas acolo in noaptea aceea
si a osebit din ce i-a venit sub man&
un dar pentru Esau, fratele situ:
Doug., sute de capre i douazeci
de tapi; doll& sute de naioare fatatoare
douitzeci de berbeci;
Treizeci de camile mulgatoare cu
puii lor; patruzeci de vaci i zece tauri;
douazeci de magiiri0 ì zece magi-
rusi.
Si a dat aceste vite in mina ro-
bilor sai, fiecare turma deosebit i le-a
poruncit astfel: Trece# inaintea mea
1
 FACEREA, 33
s't läsati ceva departare infra turma
turmä ».
Apoi i-a poruncit celui din frunte
i-a zis: «De te va intalni Esau, fra-
tele meu, si te va intreba i va zice:
« Al cui esti tu si incotro te duci si ale
cui aunt aceste vite clinaintea ta ? ».
Atunci tu s5-i räspunzi: «Ale ro-
bului tau Iacob ! Este un dar trimis
domnului meu Esau; si iat i Iacob
vine in uima noasträ!»
Tot asa i-a poruncit i celui de
al doilea i celui de al treilea i tuturor
color ce veneau dupg turme, spunan-
du-le: « Unele ca acestea sä spuneti lui
Esau, cand v yeti gasi cu el;
Si veti adhoga: o i Rd& i robul
tau Iacob vine in urma noasträ ! ». Choi
se gandea Iacob: « Il voi domoli
acest dar care merge inaintea mea si
dupit aceasta voi da ochii cu el; poate
ca se va insenina fata lui! »
Astfel ploconul a trecut inaintea
lui, iar el a mas noaptea aceea in tabara.
Dar s'a sculat nos.ptea si a luat
e cele doua femei ale sale si pe cele
doua loabe ale sale i pe cei unspiezece
copii ai sai i i-a trecut prin vadul
Iabocului.
lar dupli ce i-a luat i i-a trecut
dincolo de ritu, a trecut si ce avea cu el.
Si Iacob a ramas singur. ..ktunci
un om s'a luptat cu el pana la revarsatul
zoiilor,
Si dad, a vazut cii nu poate sa-1
biruiasca, atunci 1-a lovit peste incheie-
tura soldului i s'a scrantit incheietura
soldului lui Iacob, in lupta cu acel bárbat.
Si i-a zis ace's,: «Da-mi drumul,
ciici se lurnineaza de zita ». Ci Iacob a
räspuns: Nu-ti voi da drumul, pan&
co nu ma vei binecuvanta! »
Atunci acela 1-a intrebat: « Care
este numele tau? » i Iacob a spus:
« Iacob! »
Zis-a acela: « Numele tau nu va
mai fi Iacob, ci Israil, pentru ca te-ai
luptat cu Dunmezeu i cu oamenii
ai biruit! »
Dar Iacob a intrebat si a zis:
« Spune-mi, te rog, numele tau! » Ras-
puns-a: « De ce intrebi de numele meu ? »
Si l-a binecuvântat pe el, acolo.
www.dacoromanica.ro
36
Atunci Iacob a pus acelui Ice nu-
mele Peniel, hind* zicea el: 4 Am vitzut
pe Dumnezeu fat& care fatä si am scäpat
cu viati!»
Si soarele rasarea in fata lui cand
el a trecut de Peniel, si Iacob schiopiita
din sold.
De aceea fili lui Israil, pânä in
ziva de astazi, nu manancii muschiul
de pe incheietura olduiui, pentru cii omul
acela a lovit pe Iacob peste muschiul
de la incheietura
83.
Pa;ssnica intellnire dintre Esau fi Iacob.
Iacob se a¢eazd la Sucot.
Si Iacob ridicandu-si ochii s'a uitat
iata. Esau venea impreuna cu patru
sute de insi. Atunci Iacob impartit
copiii: ai Liei, ai Rahilei i ai celor
douii roabe.
Si a pus pe roabe s't pe copiii lor
In frunte, apoi pe Lia FA pe copiii ei, iar
pe Rahila si pe Iosif la urmä de tot.
Si Iacob a trecut inaintea lor
s'a inchinat panä la pamant de sapte
ori, pana sä ajungii la frate-dtu.
Ci Esau a alergat intru intampi-
narea lui i 1-a imbratisat si a cizut pe
grumajii lui si 1-a sarutat si au plans
amandoi.
Si ridicandu-si ochii Esau, a viizut
femeile i copiii lui Iacob i 1-a intrebat:
Cine sunt acestia care Bunt Cu tine? »
Räspuns-a : Sunt copiii cu care a miluit
Dumnezeu pe robul tau! »
Si s'au apropiat roabele i copiii
lor i s'au inchinat pang la piimânt,
Apoi s'a apropiat i Lia cu copiii
ei i s'au inchinat pan& la piimant, iar
la urmä s'au apropiat Iosif s't Rahila
s'au inchinat panä la pamánt.
Si a intrebat Esau: « Ce voiai
faci cu toata turma aceea pe care am
intainit-o ?* Zis-a Iacob: Sii anti har
In ochii domnului meu! »
Dar Esau a intampinat: Erato,
am berechet! Raman& ale tale cele ce
stint ale tale! »
Iacob ins& a stäruit: Nu asa, te
rog! Dacä am aflat liar in ochii tai,
primeste darul meu din mama mea, caci
 FACEREA, 34
am vazut fata ta, ca i cum as fi vazut
fata lui Dumnezeu, atät de milostiv ai
fost cu mine.
Ia, te rog, prinosul meu, care ti-a
fost adus, fiinda Dumnezeu mi-a fost
mult milostiv si ara de toate! » Si a
staruit de el pana ce a primit.
Apoi a zis Esau: « Sa pornim i sil
mergem, i eu voi merge in pasul tau u.
Si Iacob a räspuns: « StapAnul meu
stie ea* am copii plapänzi si mai am
vaci fatate de curänd; de le vor milna
slugile tare numai o zi, ele vor pieri.
Sa treacil deci stapanul meu ina-
intea robului säu, jara eu voi calatori
pe rägaz i domol, dupii pasul turmelor
de dinaintea mea si dupa pasul copiilor,
pana ce voi ajunge la stilpilnul meu,
in Seir ! »
Si a zis Esau: « Ingadueste, atunci,
ea las cu tine cativa oameni din ceata
care ma insoteste ! » Dar Iacob a räs-
puna: « Pentru ce aceasta, o data ce am
aflat har in ochii stapanului meu? »
Si s'a intors, in ziva aceea, Esau
pe drumul sau, spre Seir.
lar Iacob a pornit spre Sucot
si-a orada locuintä i turmelor sale le-a
fácut tárle. Pentru aceea s'a numit locul
acela Suco t.
Si a ajuns Iacob cu pace la Si-
hem, in tara Canaanulni, la venirea lui
din Mesopotamia si si-a asezat tablira
la rasaritul cetatii.
lar petecul de pamánt unde
infipt tarusa cortului, 1-a cumparat din
mana fiilor lui Hemor, parintele lui Si-
hem, pe pret de o sutil de chesite.
Si a ridicat acolo un jertfelnic pe
care 1-a numit: Dumnezeu, Dumnezeul
lui Israil s.
34.
Rdpirea Dinei tata lai Iacob. Mciceldrirea
locuitorilor Sihemului de d'are Simeon
Levi.
Dina fata Liei, pe cam ea o niscuse
lui Iacob, a iesit intr'o zi, ca vaza
pe fetele din partea locului.
Si vazand-o Sichem, fiul lui Hemor
Heveul, stapanul tinutului, a ripit-o
s'a culcat Cu ea si a umilit-o.
www.dacoromanica.ro
37
Si mima lui s'a lipa do Dina, fata
lui Iacob. i i-a cazut draga fata i i-a
vorbit copilei de la inima.
Si a vorbit Sichem cu Hemor, tata]
astfel: « Peteste-mi de femeie pe
aceasta Uta! »
Ci Iacob a auzit cä Sichem a ne-
cinstit-o pe Dina, fata sa, dar fiindca
feciorii sai erau cu vitelo pe camp, el
a tacut din gura pánä la venirea lor.
Atunci Hemor, tata lui Sichein, a
iesit la Iacob s'a vorbeasca cu el.
lar fecicaii lui Iacob venind de la
cämp i auzind vestea, s'au rnahnit oa-
menu i s'au aprins groaznic de mánie,
ca -acela fliptuise asa °cara in Israil,
culandu-se cu fata lui Iacob, lucru care
nu se cuvenea sa-1 silvarseasca.
Si a intrat Hemor in vorba cu ci
le-a spus: « Sufletul fiului meo Si-
chem se sfarseste dupa fata voastra ;
dati-i-o, vA rog, de femeie,
Si va incuseriti cu noi ! Pe fetcle
voastre nouä. .1 pe fetele noa-
stre luati-vi-le voi,
Si locuii cu noi! i pamântul sä
fie la indemána voasträ ; salasluiti-va in
el, faceti negot in el si castigati in el
»
Atunci a grait Sichem catre tata]
fetei i catre fratii ei: « De as afla har
in ochii vostri, i orice hui yeti apune
vä voi da.
Cereti de la mine cht de mult pret
de rascumparare i daruri de nuntä
eu vi le voi da, intocmai cum yeti
spune. Insa dati-mi pe fatà de fe-
ineie ! »
Atunci fili lui Iacob raspunseia
cu viclesug lui Sichem i lui Heinor,
tatal sau, vorbind asa fiindc?i Sichem
necinstise pe Dina, «ora lor.
Deci ei au zis catre aceia: « Noi
nu putem sa, facein acest lucro ca sa
diim pe sora noastrá dupa un olla ne-
taiat imprejur, flindea ar fi o rusine
pentru noi.
Numai inteun fel putem sä ne
invoim cu voi, daca yeti face ca noi
veti tala imprejur pe toti barbatii
vostri.
Atunci va vom da pe fetele noastre,
iar pe fetele voastre le vom lua noi
 FACEREA, 35
vom locui impreunä, cu voi i vom
ajunge un singur popor.
lar de nu ne veVi da itscultare,
ca sit va Wald imprejur, noi vom lua
pe fata noastrá i vom pleca. »
Si cuvintele lor placura, lui Hemor
lui Sichem, feciorul lui [Temor.
Si tanarul nu zábovi sit indepli-
neasca. lucrul, caci iubea pe fata lui
Iacob i era cel mai cu vaztí din toatä,
casa tatálui sau.
Deci Hemor i Sichem, fiul sau,
au venit in poarta, cetatii lor si au in-
ceput sá vorbeasca cu oamenii cetatii
spunandu-le:
« Oamenii acestia au gaud bun cu
noi; sá locuiasca deci cu noi in tarit
sá negutatoreasca in ea, cad Ora, cum
vede0, este intinsä, si la dreapta, i la
stanga, in fata lor. Sä ne insuram cu
fetele lor, iar pe fetele noastre sa le ma-
ritam cu ei!
Ins& acesti oarneni se invoiesc sa
locuiasca impreuna cu noi i sá facem
un singur popor, numai dacä bärbatii
nostri se vor tilia imprejur, precum
ei sunt tai4i imprejur.
Turmele lor i averea lor i toate
vitelo lor nu vor fi oare ale noastre?
Numai sa no invoim cu ei, i ei se vor
intre noi!
Atunci toti coi ce ieseau la sfat in
poarta cot54ii &Aura ascultare lui He-
mor ì lui Sichem, fiul salt, FA se täiarä,
imprejur toti bärbi4ii, tosi cl4i ieseau la
sfat in poarta cetatii.
Dar a treia zi, pe and ei se aflau
In duren, coi doi feciori ai lui Iacob,
Simeon si Levi, fra0i Dinei, pusera mâna
pe sabio i intrarä cu indrazneala in
cetate i ucisera pe toti barbatii,
lar pe Hemor si pe Sichem,
Ii trecura prin ascutisul sabiei; apoi
pe Dina din casa lui Sichem i plecara.
Feciorii lui Iacob tabarirà, pe cei
ucisi i pradara cetatea, fiindca necin-
stisera pe sera lor.
Deci Mara turmele i cirezile ion
asinii lor i tot ce gäsira in cetate
§i tot ce gasira in tarina:
Toata averea lor; i pe toti copiií
lor si pe femeile ion Ii luara robi i pra-
(lard tot ce era prim case.
38
www.dacoromanica.ro
Atunci Iacob a zis lui Simeon
lui Levi: « Ati adus pe capul meu mare
pacoste, facandu-ma urit locuitorilor ace-
stui tinut, Canaan4ilor i Perezitílor, iar
eu am numai o maná de oameni ! Si
doe& se vor aduna impotriva mea si
mä, vor lovi, ma vor nimicí pe mine
si casa mea. »
Dar aceia au ráspuns: Iertat,
oare, i-a fost lui sa se poarte cu sora
noastrii cum s'ar fi purtat cu o des-
frinatii?
35.
Iacob primefte poruncd sit meargcl la Betel.
Acolo el tidied un jertfelnic. Alta' ardtare
a Domnului. Nafterea lui Veniamin
moartea Rahilei.
i.*i a poruncit Dunmezeu lui Iacob:
Scoaht-te, sue-te la Betel si te aseazá
acolo si fa acolo un jertfelnic Dumne-
zeului care ti s'a aratat atunci cand
fugeai dinaintea luí Esau, fratele
tau!»
Si Iacob a zis casnicilor sal i tu-
turor celor co erau cu el: « Lepildati
pe dumnezeii cei straini, care sunt in
mijlocul vostru, i vá curatkqi i va pri-
meniti vesmintele voastre.
Apoi sä, ne sculam i sa ne suim
la Betel i sá facem acolo un jertfelnic
Dumnezeului care m'a auzit in ziva
stramtorarii mele sí a fost cu mine in
calatoria pe care am sitvarsit-o! »
Atunci ei &Aura lui Iacob pe toti
dumnezeii coi stritini care erau in
lor i cerceii care erau in urechile
lor, i Iacob i-a ingropat sub un stejar
de länga Sihem.
Si au plecat la drum si spaima lui
Dumnezeu a cazut peste cetatile care
erau in jurul lor i n'au urmarit pe
fiji lui Iacob.
Astfel Iacob a ajuns la Luz, in tara
Canatmului adicil la Betel, el tg toatä
gloata care era cu el.
i a crádit acolo un jertfelnic
a pus locului numele El-Bet-El, fiindea
acolo i s'a descoperit Dumnezeu când
fugea de dinaintea fratelui stiu.
Atunci a murit Debora, doica Re-
si a fost ingropatä mai jos de
 FACEREA, 36
Betel, sub un stejar pe care 1-au numit
« Stejarul Plängerii s.
Si Dumnezeu i s'a aratat lui Iacob,
inca o data, dupa venirea lui din Mesopo-
tamia si 1-a bínecuvântat,
Si i-a zis Dumnezeu: « Numele tau
este Iacob; dar sa nu te mai chemi
Iacob, ci numele tau de aci nainte sä,
fie Israil ». i i-a pus nurnele Israil.
Apoi a gräit Dumnezeu cätre Ia-
cob: « Eu sunt Dumnezeul Cel Atotpu-
ternic ! Fil rodnic te inmulteste. Un
popor, ba chiar un divan de popoare
vor inflori din tine, si chiar regi vor iesí
din coapsa ta.
lar tara pe care am dat-o lui
Avraam i lui Isaac, ti-o voi da tie
si o voi da si semintiei tale de chip&
tine! »
Si Dumnezeu s'a inaltat de la el,
In locul de unde-i vorbise.
lar Iacob a ridicat un stälp cu
pisanie pe locul uncle vorbise Domnul
cu el, un stalp de piatra, i a sävärsit
deasupra-i jertfa de turnare si a turnat
peste el untdelemn.
Deci Iacob a numit locul unde
vorbise cu el Dumnezeu: Betel.
Dupa aceea au purees de la Betel,
cánd mai era o palmá de loc pan& sa
ajungä, la Efrata, Rahila a näscut si a
avut chinuri mari la facere.
Si pe când ea se trudea sä
i-a zis moasa: « Nu te teme, cad ai
un fecior ! »
Iar and a fost sá-si dea sufletul,
alai a murit, i-a pus numele: Ben-
Oni. Dar tatál sail 1-a numit Venía-
min.
Si a murit Rahila si a fost inmor-
mantatä pe calea catre Efrata, adica la
Botleem.
Si Iacob a ridicat un stalp cu
pisanie pe mormântul ei: stalpul de la
mormantul Rahilei, care se afla,' si in
ziva de azi.
Si a plecat Iacob si si-a infipt
cortul sau dincolo de Migdal-Eder.
Iar pe &Ind Iacob locuia in ti-
nutul acela,, s'a dus Ruben si s'a culcat
cu Biblia, tiitoarea tatalui sau. i aceasta
a ajuns la urechile lui Israil. Ci fiii lui
Iacob au fost doisprezece.
39
www.dacoromanica.ro
Feciorii Liei: Ruben, intäiul
cut al lui Iacob, Simeon, Levi, luda,
Isahar ci Zebulon;
Feciorii Rshilei au fost: Iosif si
Veniamin.
Feciorii Bilhei, roaba Rahilei, au
fost: Dan si Naftali;
Si feciorii Zilpei, roaba Liei: Gad
ci Aser. Acestia sunt fiji lui Iacob, care
i s'au näscut in Mesopotamia.
Si s'a due Iacob la Isaac, parintele
sail, la Mamre in Chiriat-Arba, adica
In Hebron, unde au vremelnicit Avraam
si Isaac.
i zilele lui Isaac au fost o But&
çi optzeci de ani.
Si s'a stíns Isaac si a murit si a
fost adaogat la poporul sàu, batran si
sätul de zile, inmormântat feciorii
sai Esau si Iacob.
36.
Istoria lui Esau. Soliile lui, plecarea lui
din Canaan si urmasii lui. Fiji lui Seir;
regii Edomului.
Acestia aunt urmasii lui Esau, care
se mai numeste ci Edom.
Esau sí-a luat femeile sale dintre
fetele Canaanului, pe Ada, fiica lui Elon
Heteul, si pe Oholibama, fiica lui Ana,
fiul luí Tibeon Horitul,
Si pe Basemat, fiica lui Ismail, sora
lui Nebaiot.
Si Ada a nascut Iuí Esau pe Elífaz
s' Basemat i-a näscut pe Reguel.
lar Oholibama a nascut pe Ieus
pe Ialam si pe Core. Acestía sunt fiii
lui Esau pe care i-a avut in Canaan.
Si Esau a luat pe femeile sale, pe
fiii si pe fetele sale si toate sufletele
casei sale, si turmele sale ci toate vitelo
sale si toatä, averea sa, pe care o agoni-
sise in Canaan, si s'a dus in alta tar&
razna de fratele sän Iacob,
Din pricina, cii, averile lor erau prea
multe ca sä mai poatä, sta la un loo,
ci tara in care petreceau pribegi nu putea
«à-i mai incapá, de multele lor cirezi.
De aceea, Esau s'a sälasluit in mun-
tale Seir. Esau se mai cheamä c Edom.
Iatä, spits, neamului lui Esau, pLi-
rintele Edomitilor din muntele Seir.
 FACEREA, 36
Acestea aunt numele feciorilor lui
Esau: Elifaz, feciorul Adei, sotia lui
Esau; Reguel fiul Basematei, sotia lui
Esau.
lar fiji lui Elifaz au fost: Teman,
Omar, Tefo, Gatam ì Chenaz.
i Timna a fost tiitoarea lui Elifaz,
feciorul lui Esau, FA i-a nascut lui Elifaz
pe Amalee. Acestia sunt feciorii Adei,
sotia lui Esau.
Tat& feciorii lui Reguel: Nahat,
Zerah, sama i Miza; acestia au fost
feciorii Basematei, SOtia lui Esau.
Jata feciorii Oholibamei, fats, lui
Ana, fiul lui Tibeon, femeia lui Esau,
ea anume a nascut lui Esau pe Ieuts,
pe Ialam IA pe Core.
Iatä capeteniile fiilor lui Esau.
Fiji lui Elifaz, întaiul nitscut al lui
Esau au fost principii: Teman, Omar,
Tofo, Chenaz,
Apoi principii: Core, Gatam fOl
Amalec. Acestia sunt principii pogoritoii
din Elifaz in tara Edomului. Acestia sunt
feciorii Adei.
Acestia sunt feciorii lui Reguel,
fiul lui Esau: principii Nahat, Zerah,
ama i Miza. Acestia sunt principii po-
goritori din Reguel in Ora Edomului.
Acestia sunt fiji Basematei, sotia lui
Esau.
Jata i fiji Oholibamei, sotia lui
Esau: piincipii Ieus, Ialam si Core.
Acestia fumt principii pogoritori din Oho-
libama, fiica lui Ana, sotia lui Esau.
Acestia sunt fiii lui Esau si ace-
stia Bunt voevozii lor, adicä ai Edomi-
tilor.
Jata i fiji lui Seir Horitul, care
locuiau mai nainte in aceasta tara:
Lotan, obal, Tibeon i Ana.
Dison, Eter i Rison. Acestia sunt
voevozii Horitilor, feciorii lui Seir, in
tara Edomului.
lar fiji lui Lotan au feat: Hori
Hemam, iar sora lui Lotan a fost
Timna.
Etta fiii lui obal.: Alvan, Mana-
hat, Ebal, efo ffi Onam.
lar fii lui Tibeon au fost: Aia
Ana. Ana este arel care a giísit izvoare
de apä calda in pustie, pe °and pastes,
asinii lui Tibeon, pärintele siiu.
40
www.dacoromanica.ro
lat.& feciorii lui Ana: Dison
Oholibama, fata lui Ana.
lata i fiii lui Dison: Hemdan,
Esban, Itran i Cheran.
lar fiii lui Eter sunt: Bilhan, Zaa-
van i Acan.
Rita, fiii lui Rison: si Aran,
92. lata capeteniile Horitilor: princi-
pii Lotan, obal, Tibeon si Ana,
Principii Dison, Eter, Rison. Ace-
stia sunt principii Horitilor, dup.& voe-
vodatele lor, in pämäntul Seir.
Jata acum regii care au sta.pit-
nit tara Edomului, mai nainte ca sa fi
stapanit vre-un rege peste fifl lui Is-
rail:
Bela, fiul lui Beor, a domnit in
Edom, iar numele cetiitii sale domnesti
era Dinhaba.
Dupg, ce a murit Bela, a domnit
in locul s'au Iobab, fiul lui Zerah din
Botra.
Dupä ce a murit Iobab, a domnit
In locul situ Husam din tinutul Tema-
nitilor.
Dupil ce a murit Husam, a domnit
In locul situ Hadad, fiul lui Bedad, care
a bätut pe Madianiti in tara Moabului,
iar numele cetatii lui domnesti era
Avit.
Dupä ce a murit Hadad, a domnit
in locul situ Samla din Masreca.
Dup.& ce a murit Samla, a domnit
in locul säu Saul din Rehobotul de
pe
Dupit ce a murit Saul, a domnit
In locul situ Baalhanan, feciorul lui
Acbor.
Iar dup.& ce a murit Baalhana,n,
feciorul lui Acbor, a domnit in locul
säu Hadar si numele cetätii lui era Pau.
numele sotiei lui era Mehetabeel, fiica
lui Matred, fiica lui Mezahab.
Iatti, acum numele capeteniilor
pogoritoare din Esau, dupii familiile lor,
dup.& tinuturile lor, dup.& numirile lor:
principii Timna, Aleva, Ietet,
Principii Oholibama, Ela, Pinon,
Principii Chenaz, Teman, Mibtar,
Principii Magdiel si Iram. Acestia
sunt voevozii Edomului, dupä asezärile
ion, in tara stapanirii lor. Acesta este
Esau, pärintele Edomitilor.
 FACEREA, 37
87.
!mil este iubit de tatal sdu, dar urit de
frati. Visele lui Iosit i winzarea lui.
losif rob in Egipt.
Astfel a locuit Iacob in tara unde
traise ca venetic i tatal sau, in Canaan.
lata istoria urmasilor lui Iacob:
Iosif era in vareta de saptesprezece ani
impreunii cu fratii siii pastes, oile.
baietandru cum era intre feciorii Bil-
hei i feciorii Zilpei, femeile lui Israil,
el aducea tatálui lor ceea ce spunea lumea
rau despre ei.
Ci Israil iubea pe Iosif mai mult
decat pe toti fiii säi, caci el era feciorul
biltranetelor sale, i ii facuse o tunica
lunga, cu
lar fratii sái, vitzand ca tatäl lor
il iubeste pe el mai mult decat pe ei
toti, prinserii ura pe el i nu puteau
sil mai sibil, cu el vorbiti buna.
Apoi Iosif visa un vis si-1 povesti
fratilor ei prinsera i mai mult
duda, impotrivEt-i.
Si Iosff le-a povestit: s Ascultati
acum visul acesta pe caro 1-am visat!
Se faces ca, noi legam snopii in
mijlocul tarinii i iata crt snopul meu
s'a ridicat si a stat in picioare, iar snopii
vostri, stand jur-imprejur, s'au inchinat
snopului meu »
Atunci fratii lui au intiimpinat:
o Vrei cumva sil, te faci rege peste noi
ne stapanesti pe noi? » Deci ei
urirá, Ffi mai mult, din pricina viselor
lui i cuvintelor lui.
Altadata a mai visat Iosif alt vis
si 1-a povestit si pe acesta fratilor
zicand: s Iatá am visat inca un vis ! So
faces, cá soarele fg luna Efi unsprezece
stele se inchinau inaintea mea! »
Si povestindu-si visul, tatalui
fratilor sai, tatal sau 1-a certat
i-a spus: Ce vis este acesta pe care
1-ai visat tu? Nu cumva veni-vom noi,
eu i maica-ta i fratii täi, s'a ne inchi-
nam tie pana la pä,mant?
Pentru aceasta, fratii sai Il piz-
muiau, dar tata stiu tinea minte aceste
lucruri.
Si inteo zi, fratii sái s'au dus sa
pasea turmele tatálui lor la Sihem.
www.dacoromanica.ro
41
i Israil a zis lui Iosif: Vezi,
fratii tai paso turmele la Sihem. Vino.
ea vreau sa te trimit la ei s.Si a raspuns
Iosif: a Gata sunt! »
Si a mai zis Israil: « Du-te, ro-
gu-te, de vezi daca, fratii tai sunt sa-
natosi i daca turmelor le merge bine
sa-mi aduci riispuns ! » Astfel, 1-a ma,-
nat pe el din vales, Hebronului. Si s'a
dus Iosif la Sihem.
Si pe cand umbla el incoace
incolo pe campie, 1-a gasit un om
1-a intrebat: « Ce cauti tu? »
Si a rhispuns: Caut pe fratii mei !
Spune-mi, te rog, pe unde pasuneaza
ei-turmele acum?
Spusu-i-a acel barbat: « S'au dus
de aici, cá i-am auzit vorbind futre ei:
« Sá mergem la Dotan ! s Atunci Iosif
a pornit dupa fratii sai i i-a aflat la
Dotan.
Si 1-au zarit de departe. Si, mai
nainte ca el sil se apropie de ei, au
uneltit impotriva lui sh-1 omoare.
Deci au zis ei unul catre altul:
Tata ea acel mester visator soseste!
Veniti acum sä-1 omorim i sà-1
aruncam inteo famtana i sá. spunem:
« L-a mancat o fiará salbaticil! »
vom vedea ce se va alege de visele
lui!»
Cand Ruben a auzit de una ca
asta, a cautat sa-1 «cape din mainile lor
si a zis: a Sá nu-i luam viata! *
Apoi Ruben a cautat «à-i indu-
plece i le-a zis: « Sá nu varsati sange !
Aruncati-1 in fantana aceea din pustie,
dar mana di nu v'o intindeti asupra
lui! » Zicea asa, ca sa-1 scape din mana
lor i sa-1 aduca inapoi la tatli-sau.
Deci, sosind Iosif la fratii sai, ei
1-au dezbfacat de tunicii de tunica lui
cea lunga, i cu maneci pe care o avea
Si 1-au luat 1-au aruncat in
EA
Untarla. Dar fântana era desarta
n'ave& Lipa.
Dupä, aceea, au stat jos ca sa
irán:luce i ridicandu-0 ei ochii, s'au
uitat si au vazut o caravana de Ismailiti
venind dinspre Galaad; iar cámilele lor
erau incarcate cu tamaie, cu balsam si
cu zmirna; i mergeau, ducandu-le de-
vale «pro Egipt.
 FACEREA, 38
Atunci luda a grait caro fratii
shi: # Ce folos vom avea daca von' ucide
pe fratele nostru i vom dosi sangele
lui?
Haideti sa-1 vindem acestor Ismai-
liti si sit nu ne atingem do el, firadca
este fra,tele nostru o carnea noastrit este
EA el. » Atunci fratii lui s'au invoit.
Deci trecand pe acolo negutaori
madianiti, ei I-au tras si 1-au ácos afara
pe Iosif din fant5,n5, si 1-au vandut Is-
mailitilor pe douazeci de arginti. Iar ne-
gutä,torii 1-au dus pe Iosif in Egipt.
Cand s'a intors Ruben la fantaral,
iata c5, Iosif nu mai era in fantanä.
Atunci Ruben si-a sfasiat vesmintele,
i s'a inturnat care fratii sa
le-a spus: « Baatul nu mai este! i eu
incotro s'o apuc? »
Atunci au luat tunica lui Iosif
au junghiat un ied si au tavalit tunica
in sirage.
Apoi au trirnis tunica cea lungii
cu maneci la tata lor i i-au «pus
«lata ce am gasit. Vezi dacb," este tu-
nica fiului tau sau nu!»
i dup5, ce s'a uitat la ea, el a
rostit: « E tunica fiului meu! O fiar5,
salbatica 1-a mancat! Iosif a fost sfa-
siat, a fost sfasiat !. ..»
34.i Iacob rupt vesmintele
a pus sac in jurul coapselor sale si a
jelit pe fiul situ zile mate.
i s'au strans toti feciorii 85,i si
toate fetele sale ca 436-1 mangaie, dar el
n'a voit s5, primeasca mangaierile lor,
ci le-a raspuns: « Voi plange pang, ma,
voi pogori la fiul meu, in eol!»
tatal sau 1-a plans mereu.
lar Madianitii vandura pe Iosif
In Egipt, lui Putifar, dregaorul lui
raon, capetenia garzii imparatesti.
38.
luda seg. Istoria Tamarei.
In vremea aceea, Iuda s'a despartit
de fratii sal i in urm5, s'a acivat pe
langit un om din Adulam pe care
cherna Hira.
i luda a vazut acolo pe fata unui
canaanit cu numele ua si a luat-o de
femeie i a intrat la ea.
42
www.dacoromanica.ro
i ea a z5,mislit si a nascut un fiu
pe care luda I-a numit Ir.
i a zamislit iarasi si a nascut alt
fiu i maica-sa i-a pus numele Onan.
i a mai nascut inc5, un fiu i ea
1-a numit eln. i luda, ciund femeia
i-a nascut acest fiu, era la Chezib.
i luda a luat femeie intaiului s'au
niiscut Ir si numele ei era Tamara.
Lisa Ir, intaiul näscut al lui luda,
a fost rau in ochii Domnului i Domnul
1-a ucis.
Atunci luda a zis lui Onan: « Infra
tu In femeia fratelui tau si o ja dupa
da,toria leviratului i ridica urmasi fra-
telui tau!»
Dar Onan stia ca acesti urmasi nu
vor fi ni lui, de aceea, de cate ori intra
in femeia, fratelui situ, îi risipea sa-
má'nt,a, pe pamant, ca sit nu dea urmasi
fratelui sari.
Ci fapta pe care o facea el a fost
uricioas5, in ochii Domnului i Domnul
I-a ucis fo'i pe el.
Atunci Iuda a zis catre Tamara,
nora sa: « Rama vaduvit in casa tatalui
tiiu, pang, când se va face mare sela,
fiul rneu! » Caci se &idea el: # Nu cumva
sa, mood& si el ca fratii sal!» Deci Ta-
mara s'a dus si a locuit in casa tatalui ei.
i dupa ce a trecut multa vreme,
a murit fata lui sua, femeia lui luda;
iar luda, mangaindu-se, s'a suit In Tinma,
la tunz5,torii oilor sale, el si Hira, prie-
tenul situ din Adulain.
i i s'a «pus Tamarei astfel: « Iata,
socrul tau se sue la Timna, la tunsul
oilor !»
Atunci si-a dezbrikat vesmintele
de vaduvie si s'a acoperit cu un val
s'a infasurat in el i s'a asezat la riis-
pantia satului Enaim, care se allá pe
drumul spre Timna; caci ea vazuse
sela s'a Lout mare i ea nu i-a fost
dat5, lui ca sotio.
lar dacii a vazut-o luda, el a
luat-o drept o desfranata, firadca ea
acoperise fata.
i el s'a abaut In ea din cale
a zis: « Haide, vreau sit intru la tine!»
fiindcit el nu. stia di este nora-sa. Dar
ea i-a raspuns: « Ce-mi vei da mie, ca
sa, intri In mine? »
 FACEREA, 39
Atunci el a zis: o Ii voi trimito
un ied din caprele turmei mele ». Ea a
adaogat: « Dar sit-mi lasi vre-un zhlog,
pân ce-mi vei trimet,e ».
A intrebat luda: «Ce zalog si-ti
las ? s Zis-a ea: « Inelul tau cu pecetie
braul tau i toiagul tau din mâna ta ».
el i le-a dat. Si a intrat la ea si ea
a ramas grea cu el.
Apoi ea s'a sculat i s'a dus
lepädandu-si valul s'a imbfacat iarasi in
vesmintele ei de vaduvie.
(Ji luda a trimis iedul dandu-1 in
mana prietenului sâu Hira din Adulara,
ca sä, ia zOlogul de la acea femeie. Dar
el n'a gasit-o.
Atunci el a intrebat pe oaruenii
locului zicand: « Unde este acea femeie
desfranata care sedea langa Enaim, in
drum? » Dar ei i-au spus: s Pe aici n'a
fost nici o femeie desfranata! »
Atunci Hira Adulamitul s'a in-
tors la Judo i i-a «pus: « N'am gasit-o!
Ba 'Mc& oamenii din parten locului m'au
incredintat ca pe acolo n'a fost nici o
femeie desfranata!»
Atunci a zis luda: « Sä si le tie !
Numai sä nu ma facä de ocarä, caci,
iata, eu i-am trimis iedul acesta si tu
nu ai gäsit-o! »
Insá dupa vreo trei luni de zile,
i s'a adus lui ludo aceasta veste: « Ta-
mara, nora ta, a cazut in destriinare.
iatä a ramas grea din destranare.
Atunci a grait ludo: « Scoateti-o Mara,
ca sä fie arsa ».
Dar pe °and ea era scoasä, Mara,
a trimis socrului sau aceastä vorba: Eu
am rainas grea, cu omul care este stà-
panul acestor lucruri s. i a mai zis:
« Uita-te, te rog, bine ale cui stint: acest
inel i acest brau i acest toiag!
Si luda s'a uitat bine si a rostit:
« Ea este mai dreaptä deciit mine, de
vreme ce nu am dat-o de sotie lui Sela,
fiul meu! » Ins& el nu a mai cunoscut-o.
Si cand a fost ea sit nasca, iatä,
In pantecele ei erau doi gemeni.
i in ceasul nasterii, unul dintre
gemeni scos mana afará. Atunci
moasa a apucat-o si a legat de ea un
fir de 45, rosie zicand: « Acesta a iesit
cel dintai
43
www.dacoromanica.ro
lar dupá ce el si-a tras maim
inapoi, iata, cä, a iesit i frate-sau. Atwaci
a zis moasa: « Ce sparturä, ai facut I *
i-au pus numele Fares.
Dupä, aceea a iesit fratele sau, care
avea la man& firul stacojiu, i i-au pus
numele Zerah.
39.
Iosif in casa lui Putilar se fereste de
pdcat ; este invinuit pe nedrept fi ajunge
in inchisoare. Dar Dumnezeu este cu el.
Deci Iosif a fost dus in Egipt,
Egipteanul Putifar, dregatorul lui Fa-
raon, capetenia garzii imparatesti, 1-a
cumparat din mama Ismailtenilor care 11
adusesera acolo.
Ci Domnul era cu Iosif, asa 'Meat
stand in casa stripanului situ egiptean
toat,e Ii ieseau cu bine.
Si stä,panul 65,u vedea c5; Domnul
este ea Iosif, dici once incepea el, Dom-
nul prin mitna lui aducea la bun starsit.
Deci Iosif a aflat liar inaintea lui
slujea pe langä el, si Putifar 1-a fäcut
vechil peste casa sa i toate cate avea
le-a incredintat In mana lui.
lar din ceasul cand 1-a pus pe el
vechil peste casa sa si peste toate avu-
Vile sale, Domnul a binecuvantat casa
egipteanului din pricina lui Iosif; ii bine-
cuvântarea Domnului a fost peste toatii,
averea lui, in casit i in taring.
Astfel el a läsat pe mana lui Iosif
tot ce avea i avandu-1 pe el nu se mai
ingrijea de nimic altceva decat de man-
carea pe care o manca. Iar Iosif era
mandru la faptura i frumos la chip.
Si dup5, toate aceste fapte petre-
cute, femeia stapanului sau si-a pus ochii
pe Iosif i i-a «pus: s Culca-te cu mine !
El ins& n'a voit, ci i-a raspuns fe-
meii stapanului « lata, stäpanul meu
do cand ma are pe mine, nu mai duce
grijä de ce este in casa lui i toate cate
are le-a dat pe m5,na mea.
Nu este nimeni mai mare decat
mine in casa aceasta, si nu m'a oprit
de la nimic, doar numai de la tine, fiindca
esti femeia lui. Deci cum sit savarsesc
eu aceastä, mare nelegiuire pad,-
tuesc inaintea lui Dumnezeu?
 FACEREA, 40
Si macar ca ea staruia de Iosif,
zi cu zi, el nu-i dadea ascultare si
se culce ranga ea sau sa stea cu ea.
lar tuteo zi, intrand el in casá
ca sa-si indeplineasca lucrul sau i ¡Ende&
nimeni dintre oamenii casei nu era acolo,
inlauntru,
Ea 1-a apucat de haing i i-a zis:
o Culca-te cu mine ! Atunci el a lasat
haina in mana ei si a fugit afma.
Dar ea, vázand cá Iosif lasat
haina in mana ei i a fugit afma,
A strigat pe casnicii casei i le-a
spus asa: o Vedeti, el ne-a adus in casa
pe un evreu ca sa-si bata, joc de noi,
fiindca, a venit la mine sa se culce cu
mine ! Atunci am strigat din raspu-
teri,
Si vazand el di ridic glasul i chem
inteajutor, si-a läsat haina langa, mine,
si a luat-o la fuga si a iesit dará!
Si a tinut vesmantul lui Iosif langa
ea, panal cand a venit barbatu-sau
acasá.
Atunci ea i-a povestit aceeasi po-
veste i i-a zis: o A venit peste mine
robul evreu pe care ni 1-ai adus in
casi, voind sa-si bata joc de mine,
Dar cand am inceput ea strig din
rasputeri i Esa chem ajutor, atunci el
a liisat haina lui langlt, mine i a fugit
!liara! »
Deci, auzind stapanul lui Iosif cu-
vintele femeii sale, care-i spunea mereu
zicea: Astfel s'a purtat cu mine
robul tau! », el s'a aprins de mânie.
Si a luat Putifar pe Iosif i 1-a
bigat in temnita, in locul mide erau
inchisi intemnitatii imparatului. Asa Iosif
a ajuns in temnita.
Irisa Dumnezeu era cu Iosif si a
revársat asupia-i milostivirea sa si-i dadu
ea afta bar in ochii mai marelui
sorii,
Astfel incát eapetenia inchismii
incredintá in mana lui Iosif pe toti osan-
ditii care se gáseau in temnita, si nimio
nu se fácea acolo decat cu voia lui.
lar mai marele inchisorii nu mai
cerceta nimio din cate treceau prin mina
lui Iosif, fiindca Domnul era cu el,
ceca ce Iosif lucra, Domnul sporea si
intarea.
www.dacoromanica.ro
44
40.
Paharnicul pi pitarul lui Faraon,
in temnifii, viseaal elite un vis pi Iosil
kilcueste visul fleta-ruin.
lar dupa acestea, paharnicul im-
páratului Egiptului i pitarul lui cazura,
in gresalä, fata cu stapanul lor, impa-
ratul Egiptului.
Atunci Faraon se manie greu pe
cei doi dregatori ai lui, pe capetenia pa-
harnicilor si pe capetenia pitarilor,
Si-i puse sub paz& in casa capita-
nului gáriii imparatesti, adicil in tem-
nita, unde era si Iosif inchis.
Atunci capitanul garzii imparätesti
le randui lor pe Iosif, i Iosif le slujea.
Astfel, Cava timp staturii, in temnita,
Când, intr'o noapt,e, pitarul i pa-.
harnicul imparatului Egiptului, care se
aflau închii in inchisoare, au visat aman-
doi cate un vis, dar fiecare vis era cu
talcuirea lui.
lar dimineata, cand Iosif a intrat
si s'a uitat la ei, jata ca, erau turbu-
rati.
Atunci Iosif a intrebat pe dregá-
torii lui Faraon, care erau cu el sub
piza, in casa stapanului sau, i le-a spus:
o Pentru ce fetele voastre sunt triste
astazi ?
Atunci ei i-au riispuns: o Am visat
fiecare cate un vis i nu e nimeni care
sa ni le talcuiasca!» Dar Iosif a gr5,it catre
ei: Oare talcuirile nu vin de la Dum-
nezeu ? Spuneti-mi visele voastre !
Atunci capetenia paharnicilor po-
vesti visul sau lui Iosif vorbind asa:
o Se facea, in visul meu, cii, in fata mea
era un butuc de vie,
Si butucul aves trei curpeni, FA mi
se parea ea inmugureste i dá floare,
lar ciorchinii ajunsera struguri copti.
i se facea ea am in mana, cupa
lui Faraon si luam struguri si-i storceam
in culi i dadeam cupa in mana lui
Faraon ! »
Atunci Iosif i-a spus: 'ata talcul
visului: Coi trei curpeni de vita sunt
trei zile.
Peste trei zile Faraon va, Malta
capul tiiu i te va pune iar in dregatoria
ta, si vei da cupa lui Faraon in mina
 FACEREA, 41
lui, precum faceai mai nainte, cand erai
paharnicul lui.
Ci tu aduli aminte de mine, cand
iti va merge iarhei bine ei aratá-mi-te
milostiv, vorbind despie mine lui Fa-
raon, i scoate-ma, din temnita aceasta ;
Caci eu am fost furat din tara
Evreilor, iar aici n'am facut nimio rau,
devi m'au varit in aceastá temnita.
i vazand mai marele pitarilor ca
talcuirea era bunk a grait lui Iosif: «
ruie, in sonmul meu, mi se parea ca
duo pe capul meu trei panere cu paine
alba.
lar in panerul de deasupra erau
tot felul de lucruri de mancare pentru
Faraon, facute de pitar, iar pasarile ciu-
guleau din panerul de pe capul meu. »
Atunci Iosif i-a raspuns i i-a zis:
a lata talcuirea visului tau: Cele trei pa-
llare sunt trei zile;
Peste trei zile, Faraon va inane,
capul tau, i te va pune in spanzura-
toare, iar pashrile vor sfaeia carnea de
pe tine !
lar a treia zi, fiind ziva de na-
etere a lui Faraon, el a dat un ospat
tuturor dregatorilor sai ei a inältat capul
marelui paharnic ei al marelui pitar, in
mijlocul curtenilor sai:
A pus la loe pe marele paharnic
la pälärnicia lui, ca sa dea cupa in
mana lui Faraon ;
lar pe marele pitar, 1-a spanzurat,
aea precum Iosif le talcuise lor.
Dar marele paharnic nu vi-a mai
adus aminte de Iosif, ci 1-a uitat.
41.
Cele cloud vise ale lui Faraon. Iosif le
tdkueiste. Faraon fi lace fnt2iul dregdtor
al Egiptului.
Dupa doi ani de zile, Faraon visa
un vis; ei jata i se parea ca stä pe malul
Nilului.
i se fama ca din Nil ieeeau eapte
vaci, frumoase la vedere i graso la trup,
ele piieteau prin papuriete.
Dar iatii ca alte eapte vaci au ieeit
din Nil, dup.& cele dintai, i acestea erau
unte la vedere i uscate la trup ei au
statut lfinga celelalte pe tarmul Nilului.
www.dacoromanica.ro
45
i mancara, vacile cele unte la ve-
dare i uscate la trup pe cele vapte vaci
frumoase la vedere i grasa! i Fa-
raon se deetepta.
Dar adormi din nou i visa al doilea
vis, i iatä i se parea ca, vede eapte spice,
crescand din acelaai pai, pline i frumoase,
i iatá ca alte eapte spice, firave
parlite de vántul de rasarit, odrasliril
dupii cele dintai,
i inghitira spicele cele firave pe
cele eapte spice grasa i pline. Atunci
Faraon se deetepta tfi va,zu ca, fusese vis.
lar a doua zi de dimineatii, duhul lui
fu in mare zbucium i trimise sa chame
pe toti vracii Egiptului ei pe toti inte-
leptii i Faraon le povesti visele sale,
dar nimeni nu fu in stare sil le tálcuiasca
lui Faraon.
Atunci marele paharnic vorbi catre
Faraon astfel: e Astazi trebue sa-mi aduc
aminte de greeelile mele!
Faraon se maniase pe robii sal ei
inchisese in casa capeteniei garzii
imparateeti i impreunä cu mine i pe
marele pitar.
?i in aceeaei noapte am visat eu
ei el cate un vis; am visat fiecare ca,te
un vis cu talcuirea lui deosebita.
i se afla acolo cu noi un amar
evreu, rob al capeteniei garzii imparilteeti.
i-am povestit ce visasem, iar el ne-a
talcuit visele noa,stre dand visului fie-
caruia talcul cuvenit.
i s'a intamplat cI. precum el ne-a
talcuit, aea a ei fost: pe mine m'a pus
Faraon iarài in dregatoria mea, iar pe
marele pitar 1-a spanzurat!»
Atunci Faraon a trimis s'a cheme
pe Iosif ; tfi 1-au scos degrabä din in-
chisoare; iar el s'a ras i ei-a schimbat
veemintele i a venit inaintea lui Faraon.
Deci Faraon a grait lui Iosif: e Am
visat un vis ei nimeni nu poate sa mi-1
talcuiasca, dar eu am auzit despre tine
spunându-se cä daca auzi un vis, poti
sa-1 tálcueeti
Atunci Iosif a raspuns lui Faraon
i-a zis: « Nu cc ! Dumnezeu va riis-
punde lui Faraon cele ce sunt de bine. e
Atunci a inceput Faraon sI. isto-
riseasca lui Iosif: e Se facea, in visul
meu, ea, stateam pe tarmul Nilului,
 FACEREA, 41
i am väzut ridicandu-se din Nil
sapte vaci grase la trup i frumos,se la
fapturii; i ele piisteau prin papu-
riste.
Dar iatii alte sapte vaci au iesit
dupa ele i acest,ea erau slabe i foarte
unte la vedere i atat de ogarjite,
n'am vazut mai role decat ele in toatä
Ora Egiptului.
i vacile cele uscate la trup
urite mancara pe cele dintai sapte vaci
grase.
Dar cu toate cii le mancasera, nu
se cunostea deice ca au intrat in pan-
tecele lor, fiindca, ele erau la infatisare
tot atat de urite ca i mai nainte.
Atunci m'arn desteptat.
Dupä, aceea am vazut iar, in visul
meu, sapte spice care se ridicau dinteun
singur pai, pline i frumoase.
i iatä sapte spice uscative, seci
parlite de vantul de la riishrit, odraslira
&pa, ele.
i spicele cele sed i inghitirii pe
cele sapte spice pline i am spus visele
mele vracilor, dar nici unul nu mi-a dat
nici un riispuns!
Atunci Iosif a raspuns lui Faraon:
o Visul lui Faraon este unul; Dumnezeu
vesteste lui Faraon ceea ce are de gaud
sii facii.
Cele sapte vaci frumoase insem-
neaza sapte ani si cele sapte spice pline
insemneaza tot sapte ani. Visul este unul
singur.
Apoi cele sapte vaci slabe i urite
care au venit dupa cele dintiti aunt
ele sapte ani i, tot asa, cele sapte spice
Bed, parlite de vantul de räsarit: vor
fi sapte ani de foamete.
Acesta este cuvantul pe care i 1-am
spus lui Faraon! Ceca ce Dumnezeu are
de gaud ifa he& i-a arätat lui Faraon.
Is,* vor veni sapte ani de mare
belsug in tot Egiptul;
lar pe urmä, urma-vor dupa ei
sapte ani de foamete si tot belsugul va
fi uitat in tara Egiptului, fiindeä, foa-
metes va secatui toata tara,
Asa incitt, despre berechetul de
mai nainte nu se va mai simti nimic
In tara, fata, de foametea care va veni
In urmá, chici ea va fi cumplita.
www.dacoromanica.ro
46
lar fiindca visul s'a, aratat de
doua ori lui Faraon, acea,sta insemneaza
cii lucrul este hotarit in fata, lui Dum-
nezeu i cä Dumnezeu va zori ca sä-I
indeplineasca.
Deci acum Faraon sii cauto i sa
aleaga un om priceput i intelept i sä-1
pun& peste tara Egiptului.
Aceasta sä, faca Faraon ; ì sit aseze
ispravnici in tar& i sii ja a cincea parte,
din bucatele árii, in coi sapte ani de
belsug.
35.i sa, adune toata painea acestor
ani buni care vor veni, i sii stranga
gran' sub mana lui Faraon in jitnitele
cetatilor pun& sub paza.
i aceste bucate vor fi stransurii
In tar& in cei sapte ani secetosi caro
vor veni in tara Egiptului, asa, incat
ta,ra sa, nu piará de foame !
i deslegarea, aceasta fu bine pri-
mitä, inaintea lui Faraon i inaintea tu-
turor curtenilor sal
Deci Faraon grai catre curtenii sai:
« Putea-vom care sä gasim un alt barbat
la fel cu acesta, intru care sallislueste
Duhul lui Dumnezeu? »
39.i s'alndreptat Faraon catre Iosif:
« De vreme ce Dumnezeu ti-a descoperit
tie toate aceste lucruri, nimeni nu este
mai priceput si mai intelept deca,t tine !
Tu sa fu i carrauitor peste casa mea
si de porunca ta sa asculte tot poporul
meu; numai cu tronul imparatesc voi
fi mai mare cleat tine! »
i a zis iar Faraen catre Iosif : data,
te pun pe tine stapan peste tot Eg,iptul! »
Atunci a scos Faraon inelul
din deget i 1-a pus in mama lui Iosif
si a dat poruncii, sit-1 imbrace pe el in
vesminte de vison i i-a pus colan de
aun imprejurul gatului.
Dupa, aceea, a poruncit sa-I sue
pe el in a doua trasurä a sa, iar oamenii
lui Faraon strigau inaintea lui: # In ge-
nunchi! » Astfel 1-a pus pe el stäpiin
peste toatä Ora Egiptului.
i a mai zis Faraon luí Iosif: o Eu
sunt Faraon, ins& fara voia ta nimeni
si nu ridice mina sa san piciorul eau in
toata tara Egiptului
*i Faraon 1-a numit pe Iosif: Taf-
nat-Paneah, i i-a dat lui de sotie pe
 FACEREA, 42
Asineta, fiica lui Putifar, preotul cetatii
On. i a iesit Iosif ca ea' cerceteze
Egiptului.
Ci Iosif era in \Tanta de treizeci
de ani cand se infatish inaintea lui Fa-
raon, impiratul Egiptului. Apoi Iosif pur-
cese din fata lui Faraon i ste5,batu tot
Egiptul.
i pitmantul a rodit in cei sapte
ani de berechet, mare belsug de bucate.
Deci Iosif stranse in cei Eapte ani
toate bucatele care se facur5, in tara
Egiptului i aduni phinea in jitnitele
cetatilor, anurne grämädind phinea hol-
delor din jurul fiecärei cetati acolo in
cetate.
Astfel Iosif aduna gritu mult foarte,
ca nisipul mbrii, Meat nu-i mai tinu
socoteala, fiindch, nu se mai putea mäsura.
Çli mai nainte ca sit vie intaiul
an de foamete, lui Iosif i se niiscurit
doi fii, pe care Ii näscu Asineta, fata
lui Putifar, preotul din cetatea On.
i Iosif a pus celui dinthi nascut
al shu numele Manase, caci, zicea el,
Dumnezeu m'a ajutat sit, uit tot zbu-
ciumul meu i toath casa parintelui meu;
lar pe cel de al doilea fiu I-a nu-
mit Efraim, chci, a zis Iosif, Dumnezeu
mi-a dat roadit in pämântul obijduirii
mele.
i dupa ce s'a.0 ispritvit cei sapte
ani de belsug care fuseserit in Ora
Egiptului,
Incepura cei sapte ani de seceth,
dupit cum prevestise Iosif, i foametea se
inteti in toate thrile, ins& numai in tot
tinutul Egiptului era pain).
Dar cand i tot Egiptul incepu
85, flämitnzeascii, poporul incepu sá strige
dupit phine, inaintea lui Faraon. lar Fa-
ron zise care toti Egiptenii: « Duceti-va
la Iosif si cum va va porunci el, asa
faceti ! »
In vremea aceea foametea bitn-
tuia pe toata fata phmtmtului. Atunci
Iosif îi deschise toate jitnitele i vhndu
bucate Egiptenilor. i foametea se in-
teti si mai mult in Ora Egiptului.
lar tootá lumea porni inspre
Egipt, la Iosif, ca sá cumpere grim, &ad
foarnetea bantuia crancen peste tot pit-
mitntul.
www.dacoromanica.ro
47
42.
Zece frati ai lui Iosif tin in Egipt
cumpere bucate. Iasi, se lace ai nu-i cu-
nouge. Simeon rämtine agog. Ceilalti duc
bucatele in Canaan.
i a aflat Iacob c5. in Egipt este
grhu. i a zis Iacob feciorilor s5,i: « De
ce va uitati unul la altul? »
Apoi aditog5,: « Iatä, am auzit ca
In Egipt este grail de vânza,re. Duceti-vä
acolo si cumparati-ne bucat,e, ca sá ne ti-
nem viata i A. nu murim de foame ! o
Deci zece din fratii lui Iosif au
pornit devale, ea sa cumpere bucate din
Egipt.
Dar pe Veniamin, fratele lui Iosif,
nu 1-a trimis Iacob cu fratii ceilalti, chci
zicea el: a Sa nu i se intimple vre-o ne-
norocire !
i au sosit in Egipt fiii lui Israil,
ca sá cumpere grim impreuna cu altii,
care veneau ca i ei, cáci foarnete ban-
tuia in p5,mântul Canaan.
Ci Iosif, ca staph,nitor al tar*
el era cel ce vindea bucate la tot poporul
Deci au venit fratii lui Iosif i i
s'au inchinat lui cu fetele la pamant.
i Iosif vazand pe fratii shi i-a cu-
noscut, dar el s'a facut strain inaintea
lor i le-a vorbit cu asprime i a intrebat:
o De unde veniti voi? u Iar ei au räspuns:
« Din pilmäntul Canaanului am venit sa
cumpar5,m bucate ! »
Ci Iosif Ii cunoscuse pe fratii
ei insit nu I-au cunoscut.
i Iosif si-a adus aminte de visele
pe care le visase despre ei i le-a zis:
« Voi sunteti iscoade i ati venit ca sa
iscoditi pa:1'We nea,pitrate ale tarii! o
Dar ei au raspuns: « Nu, doamne !
Ci robii thi an venit ca sa cumpere
bucat,e.
Noi toti suntem feciorii unui om,
suntem oameni cinstiti; robii tài nu sunt
iscoade ! »
Dar el Ina/raping: o Nu! Ci ati venit
sit iscoditi phrtile neaparate ale thrii.
Ci ei zisera iar: Noi robii tai
eram doisprezece frati, feciorii unui sin-
gur om, in tara Canaanului. i iata cel
mai mic este azi langa p5,rintele nostru,
iar altul a murit !
 FACEREA, 42
Iosif Ins le-a räspuns: Asa e,
cum v'am spus eu: Voi sunteti iscoade !
De aceea yeti fi pusi la incercare.
Pe viata, lui Faraon, nu yeti iesi de aici
pan ce fratele vostru cel mai mic nu
va veni incoace!
Trimiteti dintre voi pe unul
aduca pe fratele vostru, iar voi
ramaneti aici înehii, ca astfel cuvintele
voastre fie puse la incercare, dad,
BA,
este adevar in voi; iar dad, nu, pe viata
lui Faraon, voi sunteti iscoade!*
Deci i-a pus pe ei sub pad, trei zile.
lar a treia zi, Iosif le-a zis: « Fa-
ceti asa, ca sä sciipati cu viata, fiindca,
eu ma tem de Dumnezeu!
Dad sunteti oameni cinstiti, unul
dintre fratii vostri sä lamina inchis in
inchisoarea voasträ, de pain); acum, iar
voi plecati i duceti gram], ca sá potoliti
foamea familiilor voastre.
lar pe fratele vostru cel mai mic,
aduceti-1 la mine, ca sá se adevereasca
cuvin tele voastre i voi sá nu muriti.*
Si au facut asa.
Si ei ziceau unul catre altul: a De
bun& seama ca noi ispasim paeatul
värsit fata de fratele nostru, deoarece
am vazut jalea sufletului lui, dud se
ruga staruitor de noi i nu 1-am ascultat;
pentru aceea a venit peste noi napasta
aceasta!*
Atunci Ruben le-a faspuns si a
zis: * Nu v'am spus eu you'd, cand va
ziceam sa, nu faceti nici un plicat impo-
triva balatului? Si nu m'ati ascultat!
De aceea, iata cá sitngele lui cere raz-
bunare I*
Dar ei nu stiau cá Iosif intelege,
caci intro ei era un talmaci.
lar Iosif s'a dosit de ei ia plans.
Apoi venind, iar a vorbit cu ei foi a luat
dintre ei pe Simeon si 1-a legat pe el
sub ochii lor.
Apoi Iosif a poruncit sá umple
sacii lor cu grim tA sa le dea inapoi ar-
gintul lor, fiedruia in sacul lui,
le mai dea i merinde ca sa BAIA pe drum.
Si au fie-tit asa cu ei.
Apoi ei, ineareand bucatele lor pe
asinii lor, au plecat de acolo.
Dar unul dintre ei, deslegándu-si
sacul ca si dea nutret asinului situ,
www.dacoromanica.ro
48
la un han, a dat peste argintul du,
care era in gura sacului.
Atunci el a zis catre fratii
Banii mi-au fost intorsi, cáci iata sunt
in sacul meu ». Atunci le-a inghetat mima
cuprinsi de spaima, ziceau unul cate
altul: « Ce e napasta aceasta pe care
ne-a trimis-o Dumnezeu ? »
Si au ajuns la Iacob, parintele
lor, in tara Canaanului i i-au istorisit
lui toate cele intamplate s't i-au opus:
« Omul care e stiipanitorul tarii a
vorbit cu noi iabra i ne-a luat pe noi
drept iscoade ale tarii.
Noi ind, i-am ráspuns: « Noi sun-
tem oameni cinstiti fo'i nu suntem iscoade !
Suntem doisprezece frati, feciorii
parintelui nostru; unul a murit, iar ce]
mai mic este astazi Fang& tatäl nostru,
in tara Canaanului !
Atunci onaul acela, stapanitorul
tarii, ne-a zis: « Dupa aceasta voi sti
ca sunteti oameni läsati pe unul
din fratii vostri la mine si voi luati
graul ea sä, potoliti foamea familiilor
voastre i plecati!
Dar aduceti-mi pe fratele vostru
col mai mic i atunci voi cunoaste
nu sunteti iscoade, ci ca sunteti oameni
cinstiti. Atunci voi da drumul frat,elui
vostru i yeti fi liberi sá negutatoriti
in tara.*
Ind cand ei au desertat sacii lor,
iatä, ca fiecare a gasit punga cu banii
la el in sac ; deci and ei i tatäl lor
zura, pungile cu banii lor, se spaimantara.
lar Iacob, tatid lor, grai: « Voi
sáracit de copii: Iosif nu mai este
EA Simeon nu mai este, i voiti sä mi-1
luati i pe Veniamin Toate au venit pe
capul meu!»
Dar Ruben a räspuns tatilui situ si
a zis: « Sit ucizi pe cei doi fii ai mei,
dad, nu voi veni cu el la tine. Da-mi-1
In seama mea i eu voi aduce
inapoi ! »
Dar Iacob a raspuns: « Nu se va
pogori cu voi fiul meu, cáci fratele lui
este mort i acesta singur mi-a ramas;
daca i se intampla vre-o nenorocire
In edlatoria ioastrit, atunci voi yeti
pogori druntetele mele cu jale in
Seol! »
 FACEREA, 43
43.
Fiii lui lacob vin iari In Egipt, adu-
cand cu ei pi pe Veniamin. Ospdtul din
casa lui
Si foametea bhntuia strasnic in tara.
Si dup5, ce au isprävit de milncat
bucatele pe care le aduseserit din Egipt,
tatal lor le-a grdit: Duceti-vh inapoi
cumpEtrati ceva bucate. »
Atunci luda i-a rhspuns si a zis:
« Acel om ne-a incredintat cu toatä, aria
zicand: « &A nu dati ochi cu mine, (lac&
fratele vostru nu va fi cu voi ! »
Deci, dad, vei lhsa pe fratele no-
stru cu noi, noi ne vom duce si-ti vom
cumphra bucate;
lar dach nu-1 vei läsa-, nu ne vom
duce, fiindch omul acela ne-a spus: «Sä
nu dati ochi cu mine, (lac& fratele vo-
stru nu va fi cu voi ! »
Si Israil a intrebat: « De ce mi-ati
fhcut acest neajuns i ati desthinuit
acelui om ch mai aveti un frate? »
Raspuns-au ei: « Acel om a intre-
bat amhnuntit despre noi i despre fa-
milia zichnd: « Mai trhieste
tatal vostru? Mai aveti vre-un frate? »
lar noi i-am riispuns pe potriva acestor
intrebäri. De unde era sä tim noi ch
o sâ ne spunh: « Aduceti incoace pe fra,-
tele vostru? »
Dar luda a zis chtre Israil, tatäl
shu: « Lash' pe bhiat cu mine! S5, ne
sculdm deci i sa pornim la drum, ca
sá ne tinem viata i sh nu minim, nici
noi, nici tu, nici copiii nostri!
Dau eu chezhsie pentru el. Din milna
mea sh-1 ceri! Dacà nu ti-1 voi aduce
inapoi si nu-1 voi pune in fata ta, phcat
am inaintea, ta, in toate zilele vietii mele !
Ch de nu ne inthrziam atitta, panh,
acum am fi venit inapoi a doua oarh! »
Atunci Israil, phrintele lor, le-a räs-
puns: « Dach este asa, atunci faceti ast-
fel: luati din roadele cele mai de fall
ale tärii, in sacii vostri i duceti acelui
barbat in dar: ceva balsam, ceva miere,
zmirnä, fisticuri i migdale.
Argint luati cu voi de douh ori
atht, iar argintul adus inapoi in gura
sacilor vostri, duceti-1 inapoi in mainile
voastre. Poate cä a fost o gresalh.
49
www.dacoromanica.ro
Si luati si pe fratele vostru i por-
niti i duceti-va inapoi la omul acela.
lar Dumnezeu Cel Atotputernic
và däruiasch in fata acelui om indu-
rare, ca sh, laso sh vie cu voi celhlalt
frate al vostru cum i Veniamin. Ci eu
stint ca unul care inteadevär a ramas
fárá copii ! u
Deci oamenii au luat acele da-
ruri, au luat de douä ori pe atfita ar-
gint in mâinile lor, cum si pe Veniamin,
si au purees si s'au coborit in Egipt,
si acolo s'a,u infatisat inaintea, lui losif.
Si Iosif, child a vhzut cu ei pe
Veniamin, a poruncit ispravnicului casei
sale: cc Du pe acesti oameni acash, taie
ceva pentru mash, si ghteste, chci ei vor
ospäta cu mine la arniazh ! »
lar acela a filcut cum i-a poruncit
Iosif i a dus pe oameni acasii la Iosif.
Irish ei, child s'au vazut dusi la
Iosif acash, s'au infricosat i au inceput
sh « Ne-a varit in cash, din pricina
banilor pusi in sacii nostri, de data tre-
cuth; ei vor sà ne scoath vinovati i sa
tabere pe noi, ea sa ne ja pe noi robi,
cu asini cu tot ! »
Deci ei s'au apropiat de isprav-
nicul casei lui Iosif si au deschis vorba
Cu el, la usa casei,
Si i-au zis lui: s Rugamu-te,
doamne, noi am venit inthiasi data ca
sa cumphram bucate;
Si s'a intimplat ca poposind la
un han am deschis sacii nostri, i iath
eh fiecare dintre noi am gäsit banii in
gura sacului, argintul nostru, intocrnai
duph cântáreala lui, i 1-am adus inapoi.
Dar am adus cu noi i alte pa-
rale, ea fa cumparhm bucate. Noi nu
suntem dumiriti cine a pus atunci ar-
gintul nostru, in sacii nostri. »
Ins& omul le-a rispuns: Fiti pe
pace, n'aveti nici o teamh! Dumnezeul
vostru i Dumnezeul phrintelui vostru
v'a pus you& o comoara in sacii vostri.
Cat despre argintul vostru, el a venit
In mána mea! Si le-a scos ion pe Si-
meon.
Astfel ispravnicul i-a bhgat pe ei
In casa lui Iosif i le-a dat aph ca
se spele pe picioare i a dat i nutret
asinilor lor.
4
 FACEREA, 44
lar ei au pregatit darul lor, Omit
cand ea vie Iosif la amiaz5,, caci ei afla-
sera ca acolo vor ospata.
Deci, cand a venit acasâ Iosif,
atunci ei i-au infatisat, aci in casâ, darul
care era in mana lor i s'au inchinat
lui pan& la pamant.
i Iosif i-a intrebat pe ei de sa-
natate 0 a adaogat: « Tatal vostru cel
batran, despre care mi-ati vorbit, o duce
bine? Mai este el in putero?
Raspuns-au ei: « Pärintele nostru,
robul tau, e sanatos i traieste ! » i ei
plecara capetele si se inchinara.
i Iosif ridicandu-0 ochii a vizut
pe Veniarnin, fratele sàu, fiul maicii sale,
si a intrebat: « Acesta este fratele vo-
stru cel mai ado, despre care mi-ati
vorbit? » i a adiiogat: Dumnezeu sa-ti
fie rnilostiv, fiul meu!»
i Iosif iei degrabä, caci mima
lui era incinsä de duiosie pentru fratele
sau. i a cautat un loo wade s5, planga,
si a intrat in iata.cul sau si a plans
acolo.
Dupa aceea s'a spalat pe obraz
a iesit Mara i stapanindu-0 firea a po-
runcit: Puneti masa! s
*i i-au pus lui bucate deosebi
lor deosebi i Egiptenilor care mâncau
cu el iarasi deosebi, fiindca Egiptenii
nu pot sa manance impreuna cu Evreii,
càci aceasta este uriciune la Egipteni.
Deci au stat la masa in fats. lui
Iosif, dela cel dintai nascut, cu cinstea
lui de intai nascut, pan& la cel mai
tanar, dupà tineretea lui, asa incat oa-
menii aceia se uitau cu mirare unul la
altul.
i Iosif le facea tain din bucatele
care erau in fata lui, ins& partea lui
Veniamin era de cinci ori mai mare de-
cat ale tuturor celorlalti. Astfel ei au
ospatat i s'au veselit cu Iosif.
44.
Cupa lui losif este puscl gdsitei in sacul
lui V eniamin. Cuvelntarea lui luda.
1. i Iosif a poruncit ispravnicului casei
sale i-a spus: « Umple cu grau sacii
fo'l
oamenilor, cat vor putea sätind, i pune
banii fiecaruia in gura sacului.
50
www.dacoromanica.ro
lar cupa mea cupa de argint
pune-o in gura sacului celui mai tanar
dintre ei, impreunä cu banii pentru
el a facut intownai dupá cuvantul
lui Iosif.
Dimineata in zorii zilei, oamenii au
fost läsati só. piece, ei i asinii lor.
Dar abia iesisera din cetate si nu
erau prea departe, cand Iosif a poruncit
ispravnicului casei sale: « Scoala-te
prinde din urma pe acei oameni i cand
Ii vei ajunge sa le vorbesti asa: « Pentru
ce ati rasplatit cu rä,u bin ele prima?
De ce mi-ati furat cupa de argint?
Cupa din care bea stapanul mea i cu
care el ghiceste! Rau ati facut ce ati
fácut !
i i-a ajuns din urma 0 le-a spus
aceste vorbe.
Atunci ei au raspuns: «De ce ne
spune stapanul meu niste vorbe ca ace-
stea ? Fereasca Domnul ca robii tai s5,
fi sä.varsit o asemenea faptil!
latà, argintul pe care 1-am gäsit
In gura sacilor nostri, ti 1-am adus
poi din tara Canaanului; atunci cum o
sä furam noi, din casa domnului tau,
argint sau aur ?
Acela din robii tai, la care se va
gasi cupa, sa moara! i noi insine robi
sä fim domnului meu! »
lar el a raspuns: « Bine! Fie dupa
cuvintele voastre! Acela la care se va
gasi cupa sa-mi fie rob; iar voi sä fiti
färä nici o vinii !
Atunci ei dadurä zor i descar-
cara la pamant fiecare sacul sau si des-
facura fiecare sacul sau.
lar acela porni sa caute, incepand
de la cel mai mare 0 sfarsind cu cel
mai mic. i cupa fu gasita in sacul lui
Veniamin.
Atunci ei ii sfasiara vesmintele
incarcând fiecare asinul sau, se in-
toarserä in cetate.
i au intrat luda i fratii sal in
casa lui Iosif, si el era tot acolo, 0 s'au
inchinat in fatz lui pang la pa-
mant.
i Iosif a rostit &afro ei: «Ce is-
prava e aceasta pe care ati facut-o?
Oare nu stiati ca un om ca mine ghi-
ceste fad), gres? »
 FACEREA, 45
Atunci Lida a vorbit: 4 Ce 85, spu-
nem domnului meu ? Ce vorbe ea ale-
gem i cum sa ne dezvinovatim? Dum-
nezeu a scos la ivealii, pacatul robilor
tai. Iatä-ne, robi suntem donanului meu!
noi i acela la care s'a &it cupa!
Dar Iosif raspunse: « Fereascii-mit
Domnul sa fac una ca aceasta! Omul la
care s'a gasit cupa, acela imi va fi rob.
Cat despre voi, plecati in pace la pa-
rintele vostru! »
Dar ludo s'a apropiat de Icsif
a graft: s Rogu-te, doamne, ingadueste
sá graiasca robul Ulu un cuvant in auzul
domnului meu i sä nu se aprinda mania
ta asupra robului tau, Landoll tu esti
intocmai ca Faraon.
Stapanul meu a intrebat pe robii
tai, zicand: « Mai aveti tat& sau vre-un
frate? »
Si noi am nispuns stapinului meu:
Noi avem pe batranul nostru tata
un frate mai mic, copil al batranetelor
sale. lar fratele drept al acestuia a murit
si a ramas el singur de la maica-sa,
tatii-shu 11 iubeste.
Atunci tu ai zis robilor t5,i: Adu-
ceti-1 la mine, ca 85.-1 vada ochii mei ! »
Dar noi am raspuns domnului meu:
Bdiatul nu poate 85, paraseasca pe tata-
säu, c5ci, de 1-ar parasi pe tata-sau, acesta
ar muri!
Ci tu ai rostit catre robii
«Daca fratele vostru cel mic nu va veni
incoace eu voi, «a nu mai dati ochi
cu mine !
Deci, cand am ajuns la robul tau,
tattil meu, i-am «pus lui cuvintele dom-
nului meu.
Mai pe urma no-a zis p5,rintele
nostru: « Duceti-v5, inapoi ì cumpara-
ti-ne ceva grail ! »
Dar noi i-am raspuns: « Nu pu-
tem sa ne coborim in Egipt. Daca ne
va insoti fratele nostru cel mic, atunci
ne vom pogori, fiindca nu putem sa
vedem fata acelui om, pil,na, nu va fi
cu noi fratele nostru col mic. »
Atunci ne-a zis robul tau, tatál
meu: Voi stiti c5, femeia mea mi-a
nascut doi copii;
Unul a plecat de ling& mine si
eu am zis: De bung, seama ca el a fost
www.dacoromanica.ro
51
sfisiat de fiare, flinch& nu 1-am mai
vazut pan& astazi.
Si daca il yeti lua si pe acesta
din fats, mea si i se va intampla vre-o
nenorocire, atunci yeti pogori dirunte-
tele mele cu durere in Seol!
Deci acum dac5, má voi duce la
robul tau, tatal meu, i biiatul nu ar
fi cu noi, fiindca sufletul batianului este
legat de sufletul baiatului,
Când va vedea c5, badatul lipseste,
se va intimpla ca el «I moará i astfel
robii tai vor cobori caruntetele robului
tau, parintele nostru, cu jale in Seol.
nude& eu, robul tau, am cheat,-
quit pentru baiat inaintea parintelui meu
zicand: « Dam& nu-1 voi aduce inapoi
la tine, pacat am inaintea pärintelui
meu, cite zile voi trai »,
S5, ramanit scum robul tau in lo-
cul baiatului, rob domnului ineu, iar
báiatul sa se due& acasa cu fratii s5,i.
Altfel, cum ma voi sui la pa-
rintele meu, fara ca baiatul sa fie cu
mine ? Sa nu mai apuc sa v5.d sfasierea
care ar da peste parintele meu!
45.
Iosif se destalnueste frafilor trimite
pe frafi vesteascii aduch pe Israil.
Dar Iosif, nemai putand sit se sta.-
pineascá inaintea tuturor celor ce erau
de fata, a strigat: Scoateti-i afar& pe
toti de ling5, mine!» Si n'a mai ramas
langa el nimeni, cind Iosif s'a desco-
perit fratilor BM.
Atunci el a izbucnit in hohote de
plans, asa Inca auzira Egiptenii i auzi
0 casa lui Faraon.
Si Iosif grad fratilor 85,i: « Eu sunt
Iosif ! Asa dar tatal meu e incii in viata!
Dar fratii lui nu putura «â-i dea nici un
aspuns, ci st5,teau inmarmuriti in fato
lui.
Deci a zis Iosif catre fratii sai:
« Apropiati-v5 vá, rog, de mine! » i ei
s'au apropia,t. Si a zis iar: « Eu sunt
Iosif, fratele vostru, pe care 1-ati vandut,
ca sä fie dus in Egipt.
Dar acum nu vä intristati, nici
vä fie necaz pe voi Inivá e5, m'ati
vandut aici, fiindeti Dumnezeu m'a tri-
4*
 FACEREA, 46
mis pe mine inaintea voasträ, spre pi-
strama Nieta.
Cdci jata, sunt doi ani de cand
seceta bintue in tara, i mai sunt
vinä inca' cinci ani, in care nu vor fi
nici aratura, nici seceris.
lar Duninezeu m'a trimis pe mine
inaintea voa,stril, ca sa vii piistieze l'a--
masita pe painruit i si vi scape viata,
printr'o mantuire minunatà.
Deci nu voi m'ati adus pe mine
aici, ci Dumnezeu, care m'a pus pri-
finte lui Faraon i donan peste toati
casa lui i ociumuitor pesto toatä tara
Egiptului.
Grabiti-vä duceti-vä la tatil meu
spuneti-i: « Asa grideste fiul tau Iosif:
Dumnezeu m'a fäcut stäpan peste tot
Egiptul. Vino la mine ! Nu zabovi!
Si vei locui in pämintul Gosen
si voi fi aproape de mine, tu i fiii tiii
nepotii tu i turmele tale si cirezile
tale si toate cate sunt ale tale.
Si eu te voi hräni pe tine acolo
cdci vor mai veni inca' cinci ani de foa-
mete ca si nu te sfirsesti de foame,
tu si familia ta i toate cite sunt ale tale.
Si iatii ci ochii vostri vad, i ochii
fratelui meu Veniamin tot asa, cii eu
insumi sunt, cel care vorbesc cu voi.
Deci spuneti pärintelui meu toatä
slava mea cea din Egipt i toate cite
ati vazut; dar zoriti-va i aduceti pe
tatäl rneu aici! »
Apoi Iosif cazind pe grumajii lui
Veniamin, fratele säu, a plâns si Ve-
niamin plinse si el pe giumajii lui Iosif.
i el sarutä, pe toti fratii
planse de gitul lor. Si abia la urmä
vorbirä, j fratii sii cu el.
Si s'a raspindit zvonul in casa
lui Faraon cii au venit fratii lui- Iosif.
lucrul fu bine primit de Faraon
de curtenii lui.
Si Faraon zise lui Iosif: i Spune
fratilor « Faceti astfel! Incärcati do-
bitoacele voastre i plecati I va duceti
In tara Canaanului;
Si luati pe pärintele vostru si fa-
inihile i veniti la mine, si va
voi da vota partea cea mai burla din
pämantul Egiptului i yeti manca grä-
simea Lirii. »
52
www.dacoromanica.ro
lar tu ai ponina sa le spui: « Lua-
ti-vil care din tara Egiptului pentru copiii
vostri si pentru femeile voastre si, luand
pe pärintele vostru, veniti!
Si sä nu va para räu dupä gos-
podäriile voastre, cäci parten cea mai
bina din toatil tara Egiptului va fi
a voastra! »
Deci fiii lui Israil fácurä, asa. Si
Iosif le dadu lor care, dupä porunca lui
Faraon, si le didu i merinde pentru
drum.
Apoi le dadu tuturor i fieciirui
In parte vesminto de schimb, dar lui
Veniamin Ii claclu trei sute de arginti
cinci finduri de haine.
Apoi, tatälui säu Ii trimise de ase-
menea zoca asini inchrcati cu bunätätile
Egiptului í zece asine inciircate cu grill,
cu paine i cu alte mincari, ca sä, le
aibä, ta,tal säu pe drum.
Astfel Iosif a dat drumul fratilor
shi ei au plecat, irisii el le-a «pus:
i
«SI' nu vi certati pe drum ! »
Si au pornit din Egipt si au ajuns
In tara Canaanului, la lacob, pärintele
lor.
Si i-au istmisit lui i i-au spus:
o Iosif este inca', in viatä, si el este ocar-
muitor peste tot Egiptul s. Insa inima
lui Iacob ramase rece, fiincica nu le di-
dea niel o crezare.
Dar dupä, ce i-au spus lui toate
cuvintele pe care Iosif le rostise catre ei
qi a väzut carele pe care le trimesese
Iosif ca sä-I aduci, atunci duhul lui
Iacob, tatäl lor, prinse viatii.
Deci a rostit Israil: E clestul;
Iosif, fiul meu, inca traieste! Ma voi
duce si-1 vid inainte ca sii, mor ! »
46.
lacob se strantutti in Egipt cu toatci
lui. Arcitarea Domnului la Beer-
oba. IntAlnirea lui Iacob cu seiu Iosif.
i Israil a pornit la drum cu tonto
cite avea si a ajuns la. Beerseba si a
adus jertfe Dumnezeului parintelui sau
Isaac.
Si Dumnezeu a grait lui Israil,
vedenie, noaptea si a zis: « lacobe, Ia-
cebe ! a lar el a rispuns: s Tata-mi! u
 FACEREA, 46
Si Domnul a rostit: Eu sunt Dom-
nul Dumnezeul parintelui tau! Nu te
teme sa te pogori in Egipt, caci eu te
voi face, acolo, popor mare.
Pogori-voi cu tine in Egipt i tot
eu de acolo te voi scoate. Iar Iosif
va inchide ochii tai! »
Apoi Iacob a pornit din Beerseba.
Deci fiii lui Israil au dus pe Iacob,
rintele lor, si pe pruncii lor si pe femeile
lor, in carele pe care le trimisese Fa-
raon ca sa-1 aducit.
Si ei au luat vitela lor i agonisita
lor pe care o agonisiserä, in Canaan yi
au venit in Egipt - Iacob i toatit se-
lui cu el:
Fiji sad i nepotii sài, impreuna cu
el, fiicele sale yi nepoatele sale si toata
semintia sa o aduse cu sine in Egipt.
Iatä acum numele fiilor lui Israil
care au venit in Egipt: Iacob i fiii sal;
întâiul nitscut al lui Iacob: Ruben.
i fiii lui Ruben: Enoh, Palu, Hetron
Carmi,
Si fiii lui Simeon: Nemuel, Iamin,
Ohad, Iachin, Tohar, apoi Saul, fiul
unei cana.anence.
Si fili lui Levi: Gherson, Cahat
Meran.
Si fiii lui Iuda: Jr, Onan, Sela,
Peret i Zerah. Lisa Ir i Onan au
murit in Canaan. lar fili lui Perot au
fost: Hetron sit Hamul.
Si fiii lui Isahar: Tola, Pua, Iasub
Simron.
Si fili lui Zebulon: Sered, Elon
Iahleel.
Aceytia aunt fiii Liei, pe care i-a
nascut ea lui Iacob, in Mesopotamia,
precum i pe Dina, fata lui Iacob. Toti
impreuna, fiii i fiicele lui au fost trei-
zeci j trei de suflete.
Si fiii lui Gad: Tefon, Haghi, ul*.
Etbon, Eri, Arod i Arel.
Si fiii lui Ayer: Imna, Isva,
Beria i Serah, sora lor. Iar fili lui Baria:
Heber si Malchiel.
Acestia sunt fiii Zilpei, pe care o
diiduse Laban fiicei sale Lia. Ea a nascut
pe aceytia lui Iacob - saisprezece su-
flete.
Fili Rahilei, femeia lui Iacob: Iosif
Veniamin.
www.dacoromanica.ro
53
Si i s'au nascut lui Iosif, in tara
Egiptului: Manase i Efraim pe care i-a
nascut Asineta, fiica lui Putifar, preotul
din cetatea On.
Iar fili lui Veniamin au fost: Bela,
Becher, Abel, Ghera, Naaman, Ehi, Ro,
Mupim, Hupim i Ard.
Acestia sunt fili Rahilei, care i-au
fost nascuti lui Iacob: peste tot pai-
sprezece suflete.
Si fili lui Dan: Husim...
Si fiii liii Neftali: lahteel, Guni,
Ieter i ilem.
Aceytia aunt fiii Bilhei pe care
Laban o daduse fiicei sale Rahila;
ea a nascut acesti fii lui Iacob ; peste
tot yapte suflete.
Toate sufletelo care au intrat cu
Iacob in Egipt, urmasii ieyiti din emir
sele lui Iacob, peste tot au fost sai-
zeci s't yase.
Apoi fili lui Iosif, care i s'au niíseut
lui in Egipt, au fost doua suflete. Toate
sufletele casei lui Iacob care au inti at
In Egipt au fost saptezeci.
Si Iacob a trimis pe Iuda inaintea
sa la Iosif, ca sa-i deschida calea catre
Gosen. Si au intrat in tinutul Gosen.
29. Tar Iosif a pus sä inhame caii la
carul situ FA a pornit intru intampinarea
lui Israil, la Gosen, Si s'a infatisat lui
si a cazut pe grumajii lui y't a plans mult
de Will lui.
Atunci a rostit Israil catre Iosif:
# De acum pot sa mor, dupa ce am vazut
fata ta i tiu cit tu traiesti ! »
Apoi Iosif grai catre fratii sai si
catre casa parintelui säu: #
voi vesti pe Faraon voi zice:
« Fratii mei si casa tatalui meu, care erau
In tara Canaan, au venit la mine!
Si acesti oameni sunt pastori de
oi, caci se indeletnicese cu creyteica
vitelor; si au adus turmele lor i cire-
zile lor s't toate cate au. »
Si daca o fi ea vä, chame Faraon s't va
zice: o Care este indeletnicirea voastra ?
Voi sit raspundeti: Robii.titi sunt
crescittori de vite, din tineretele noastre
FA pan& acum, atat noi cat i parintii
nostri - ca voi ea puteti sa, locuiti in
pamantul Gosen Caci pentru Egipteni
uriciune este once cioban de oi.
 FACEREA, 47
47.
ingifisseaza" lui Faracn pe fratii fi
pe tatal edu. Foametea aduce in sapd de
lemn pe Egipteni.
Dupa aceea a venit Iosif i a dat
de veste lui Faraon i i-a spus: « Parin-
tele meu i fratii mei cu turmele lor
si cu cirezile lor si cu toate ale lor au
sosit din tara Canaan si popositi
in tinutul Gosen ! »
i dintre toti fratii sill, el hi& cinci
insi i ii duse in fats, lui Faraon.
.5i. Faraon a intrebat pe fratii lui
Iosif: « Care este indeletnicirea voastrit
lar ei au riispuns lui Faraon: Robii
tai sunt plistori de oi ! Asa suntem noi
si asa au fost parintii nostri. »
Apoi au grait iar lui Faraon: Am
venit sit stam vremelnie in tara aceasta,
fiindcii nu mai este debo pasune pentru
turmele pe care le au robii taj, 66,ci cum-
plita este foametea in pamantul Canaa-
nului. Deci rugamu-te, ingadueste ca
robii taj sit se aseze in pamantul Gosen ! »
Atunci Faraon a vorbit lui Iosif
i-a opus: « Tatil tau i fratii tai au
venit la tine!
Pamantul Egiptului eta inaintea ta.
Sdlaslueste in partea cea mai manoasa,
a tárii pe tatal tau si pe fratii
hisluiasch In tinutul Gosen. i daca stii
ea se afla intre ei oameni destoinici,
pune-i scutari peste turmele de pe mo-
side mele! »
Apoi Iosif a adus pe Iamb, pa-
rintele sau, si 1-a infatisat lui Faraon.
lar Iacob a binecuviintat pe Faraon.
Ci Faraon a intrebat pe Iacob:
o Cate sunt zilele anilor vietii tale ?
Rtispuns-a Iacob lui Faraon: « Zi-
lele anilor pribegiei mele Bunt o suta
treizeci de ani. Putine f¡i trudnice au
fost zilele anilor vietii mele i n'au ajuns
la zilele anilor vietii parintilor mei, in
zilele pribegiei lor! »
i a binecuvantat Iacob pe Fa-
raon si a iesit din fata lui Faraon.
Astfel Iosif a asezat pe tatal su
si pe fratii sai i le-a dat lor stapanire
In tara Egiptului, in partea cea mai ma.-
noasá. a tarii i anume in tinutul Ra-
meses, precum poruncise Faraon.
54
www.dacoromanica.ro
*i Iosif hranea pe fatal eau si pe
fratii sài i pe toata casa tatalui eau,
andu-le bucate dup.& numilrul copii-
lor lor.
Insa bucatele se ispraviserii in toafa
tara, fiincicit foametea era cumplita foarte,
asa 'Meat tara Egiptulid, ca i tara Ca-
naanului se istoveau de lipsit.
i Iosif a adunat toti banii care
se gäseau in Ora Egiptului i in tara
Canaanului pe graul pe care-I cumpara
lumea FA el a adus argintul in casa lui
Faraon.
Dar and banii din Egipt kd din
Canaan s'au ispràvit, atunci au venit
toti Egiptenii la Iosif strigánd: « Da-ne
pain° ! De ce sá murim in fata ta ? Fiindca
bani nu mai avem! »
Dar Iosif le-a raspuns: Aduceti
vitele voastre i và voi da vouit gram
pe vitele voastre, daca banii s'au is-
právit ! »
Deci au adus vitelo lor la Iosif
Iosif le-a dat bucate drept pretul cailor
si al turmelor si al eirezilor si al asinilor.
Astfel Iosif i-a tinut cu paine in anul
acela, in schimbul vitelor lor.
lar cand s'a sfársit anul acebo., au
venit la el, in anul al doilea, i au gait
catre el: o Nu vom ascunde de staptinul
nostru ca, o data ce banii s'au ispravit
turmele i cirezile au trecut in mana
stápanului nostru, nu ne mai ramtme
altceva in fata luí dead trupurile noastre
ogoarele noastre.
De ce sit pierim sub ocbii tai noi
Cu pamanturile noastre ? Cumpara-ne pe
nca i ogoarele noastre, pe bucate, asa
incat sa firn cu tarinile noastre robi ai
lui Faraon, i da-ne dimantit de sámanat,
ca sà traim in loo ea murim, iar ogoarele
sit ne ramistnit pustiil »
Astfel Iosif a cumpárat pentru Fa-
raon tot parrantul Egiptului, caci Egip-
tenii vindeau fiecare ogorul eau, deoarece
foametea Ii bantuia cumplit. i pitmantul
a ajuns al lui Faraon.
Cat despre popor, ell-a facut iobag
de la o margine pana la cealalta a Egip-
tului.
Numai thoiiIe preotilor nu le-a
eumparat, caci preatii aveau venituri
randuite de catre Faraon i se intreti-
 FACEREA, 48
neau din aceste venitmi pe care le da-
duse lor Faraon. Pentru aceea n'au van-
dut moiile lor.
Atunci Iosif a rostit catre popor:
« Iatä, v'am cumparat pe voi astdzi im-
preunä cu tarinile voastre, pentru Fa-
raon. lath-, la indemana voasträ, samitnta;
apucati-vä i samanati tarinile!
Ins& la seceris sa dati a cincea
parte lui Faraon, iar patru parti sit fie
ale voastre, pentru sdmanatul ogorului
pentru demancarea voasträ si a celor
din gospodariile voastre i pentru hrana
copiilor vostri ! »
Atunci ei au raspuns: « Tu ne-ai
scapat viata! De am gasit har in ochii
stapanului meu, sd fim robii lui Faraon ! »
i Iosif a asezat aceasta ca o pra-
vila, care si pang azi are putere in tara
Egiptului: sa i se dea lui Faraon a cincea
parte din rodul tarinii. Numai mosiile
preotilor, ele singure, nu sunt in mama
lui Faraon.
Astfel a ajuns Israil «a salasluiasca
In Egipt, in tinutul Gosen. i au castigat
stapanire in el k4 au odriislit i s'au
inmultit sumedenie mare.
lar Iacob a mai trait in Egipt
saptesprezece ani i zilele anilor vietii lui
au fost o suta patruzeci isapte de ani.
i când i s'a apropiat lui Israil
ceasul ca srt moard, a chemat pe fiul
eau Iosif i i-a zis: « De am aflat bar in
ochii tad, pune te rog mana ta sub coapsa
mea si arata-mi mie indurare i credinta
ea sa, nu ma ingropi in Egipt !
Caci vreau ma odihnesc langa
parintii mei! De aceea md duci din
Egipt i sä mâ ingropi in mormântul
lor. » lar Iosif a raspuns: « Voi face
dupa cuviintul tau! »
Dar lacob i-a räspuns: « Fa-mi ju-
riimânt ! » i Iosif i-a facut juramánt.
Atunci Israil s'a aplecat, inchintindu-se,
spre capätul toiagului säu.
48.
losif cu fui sea afanase îi Efraim,
patul lui Iacob. Iacob binecuvanteazd pe
liii lui losil.
1. lar dupä aceste improjurari i-a venit
vorbit lui Iosif: pLintele tau este
www.dacoromanica.ro
55
bolnav! s i Iosif a luat cu sine pe coi
doi fii ai «Ai, pe Manase si pe Efraim.
Deci 1-au vestit pe Iacob i i-au
«pus: s Iatä ea, feciorul tau Iosif vine
la tine! s i Israil, adunändu-si puterile,
a sezut pe pat.
i Iamb a zis lui Iosif: « Dumne-
zeul Col Atotputernic mi s'a arätat mie
la Luz, in tara Canaanului, si m'a bine-
cuviintat.
i mi-a graft: « Iatä eu 1i voi
da road& si te voi inmulti si te voi
face adunare de popoare i voi ditrui
acest pämii,nt semintiei tale, de dupa
tine, ca stapanire vesnica.
i acum coi doi feciori ai tad
care ti s'au nascut tie in Egipt, mai
nainte de venirea mea in Egipt sunt
ai mei. Efraim si Manase fi-vor ai mei,
asa cum sunt Ruben si Simion.
Iar copiii pe care ii vei avea dupä
acestia vor fi ai thi; dar se vor numi
cu numele celor doi frati ai lor, in part,ea
lor de mostenire.
Ci mie, °and veneam din Mesopo-
tamia, mi-a murit Rahila in tara Ca-
naanului, pe drum, °and mai era o palmk"
de loo pa,nd la Efrata, si am inmorman-
tat-o acolo, pe drumul catre Efrata, adica
Betleem. »
Atunci Israil s'a uitat la fiii lui
Iosif i 1-a intrebat: Cine sunt acestia?»
i Iosif a raspuns parintelui a:1u:
« Acestia sunt fiii pe care mi i-a daruit
Dumnezeu, aici in Egipt ! Iar Iacob a
zis: Adu-i, te rog, la mine, ca
binecuvintez ! »
Ci ochii lui Israil erau impovärati
de biltranete i el nu mai putea sä deo-
sebeasa. i Iosif i-a apropiat de el si
Iacob i-a särutat pe ei i i-a imbrä-
tisat.
$i Iacob i-a «pus lui Iosif: s Eu
unul nu mai credeam cd voi mai vedea
fata ta i iata eS. Duranezeu m'a in-
vrednicit «A vad si pe urrnasii
Atunci Iosif i-a departat de la ge-
nunchii piírintelui sau i ei s'au inchinat
in fata lui pand la pamânt.
i Iosif i-a luat pe amandoi, pe
Efraim in dreapta sa, de-a-stanga lui
Israil, si pe Manase in stânga sa, de-a-
dreapta lui Jsrail, i i-a apropiat de el.
 FACEREA, 49
Dar Israil intins mana dreaptä
si a pus-o pe capul lui Efraim, care era
cel mai tänär, iar mana, stanga a. pus-o
pe capul lui Manase, punándu-si astfel
bratele in cruce, fiindc5, Manase era in-
taiul näscut.
Si a binecuvtintat pe Iosif si a
rostit: Dumnezeu, inaintea eäruia au
umblat p5,rintii inei Avraam si Isaac,
Dumnezeu, care a fost pästorul meu din
tineietele mele i panii, in ziva de azi,
16, Ingerul cave m'a izblivit pe mine
din toate nevoile sil binecuvinteze pe
accsti copii, ca sil so pomeneascii, intru
ei numcle meu i numele phrintilor mei
Avraam si Isaac si sä se ininultea,scii
imbelsugat pe pämánt! »
Deci, vItzti,nd Iosif cil piirintele sau
si-a pus mana dreaptä pe capul lui Efraim
i-a pärut räu si a apucat mana pdrin-
telui säu ca s'o in de pe capul lui Efraim
si s'o puna pe capo! lui Manase;
Si a zis Iosif ciitre tatal säu: « Nu
asa, tatä ; fiindcá acesta esto intaiul
cut, pune dreapta ta pe capul lui! »
Dar tatal säu n'a voit i i-a spus:
« Stiu, fiul rneu, stiu prea, bine. Si acesta
fi-va un popor i acesta va ajunge mare;
totusi fratele säu cel mic va fi mai mare
clecat el si semintia lui fi-va sumedenie
de popoare ! »
Astfel Iacob i-a binecuvântat in
ziva aceea si a rostit: Cu numele thu
poporul Israil va binecuvanta si va zice:
Sa te facä. Dumnezeu ce, pe Efraim
si ca pe Manase! # Si a pus pe Efraim
inaintea lui Manase.
Dupä aceea, Israil a gräit lui Iosif :
Iatá eu sunt la pragul mortii, dar Duin-
nezeu va fi cu voi i vá, va duce inapoi
In tara pärintilor vostri.
lar eu iti däruesc tie mai- mult
decát fratilor tai, un umar de munte
pe care 1-am luat din mana Amoritilor,
cu sabia mea j cu arcul meu. »
49.
lacob binecuvtinteazii pe fiii scii, fi aratei,
in grai profetic ce va lace Domnul cu
fiec,are dintre ei. Moartea lui lac,ob.
1. Apoi Iacob a chemat pe fiii säi
le-a zis: Adunati-va ca sá vá vestesc
56
www.dacoromanica.ro
ce va va intampina pe voi in zilele care
vor veni pe urmä,.
Strangeti-vä ca sii ascultati, fii ai
lui Iacob, ca sä ascultati pe Israil, pá-
rintele vostru!
Ruben, tu esti intai näscutul meu:
mandria mea si 'm'irga puterii mele; cel
dintäi in cinste i cel dintai in vartute!
Clocotitor ca marea, nu vei avea
intilietatea, caci te-ai urcat in patul ta-
thlui tau, i atunci 1-ai pángärit! S'a
suit in asternutul meu!
Simion i Levi ce mai frati ! Pa-
losele lor sunt sculele cruzimii.
Suflete al ineu, nu te baga in pu-
nonio lor la cale ! Nu te uni cu adunarea
lor, tu slava mea! Caci in mánia lor
ucis-au oameni i ca sd-si facä chef ul
lor, au ologit tauri !
Blestematä fie mánia lor, chci a
fost vijelioasä, i turbaren Ion, cäci a
fost crancenä I Iinparti-i-voi pe ei intru
Iacob voi imprästia intru Israil !
Po tine, Judo, lauda-te-vor fratii
täi. Mana ta va sta grea pe grumazul
dusmanilor tiii. Iar fiii tatiilui täu in-
china-se-vor tie.
Pui do leu esti tu, Judo, când te
ridici de pe pradä, fila meu! El indoaie
genunchii si se culcii aidoma leului
leoaicei. Cine ii va scula pe el !
Schiptrul din Inda nu va lipsi nici
toiagul carmuirii dintre picioarele sale,
pana co nu va veni Inipìíciuitorul si de
el asculta-vor popoarole.
El va lega de butucul de vitä
asinul thu i de coarda vitei manzul
asinei sale; el va späla in vin vesmantul
sätt i mantia ea in stingele ciorchi-
n i lo r.
Ochii säi vor fi rosii ca vinul
dititii säi albi ca laptele.
Zebulon locui-va la tärmul
el va da corabilior liman si hotaiele lui
se vor intinde pana,' la Sidon.
Isahar este ca asinul vtirtos, cate
stä culcat futre staule;
Väzand ea odihna este bunii.,
imasul pläcut, el îi incovoaie umiírul
la purtatul poverilor si se face rob de
corvezi.
Dan va judeca pe poporul säu,
ca pe una din semintiile lui Israil,
 FACEREA, 50
Dan fi-va, ea un sarpe in cale,
ca o viper& in potecii, 0 care inteapa.
piciorul calului, asa incat caläretul cade
peste cap !
Spre ajutorul tau nadajduit-am,
Dom/me!
Gad stramtorat va fi de hoarde
dusmanoase, dar si el pe urma Ii va
stramtora pan& la cdlcaie.
Aser avea-va belsug de paine
el va da regilor mancari alese.
Neftali este o cerboaica slobodii;
el este rostitor de viers placut.
Iosif este un pom plin de roada,
un pom plin de roada alaturi de un
izvor, i ramurile lui se revarsä peste zid.
Daca arcasii 1-au intaratat si au
aruncat sageti asupra lui 0 I-au pri-
gonit,
Totusi arcul eau a fámas neclintit
bratele sale si mainile sale au fost
intarite cu ajutorul Celui Puternic al
lui Iacob, Ce! Ce este pästorul i stânca
lui Israil.
De la Dumnezeul parintilor täi
El sa, fie ajutorul tau! si de la Col
Atotputernic El sa te binecuvinteze I-
veni-vor asupra ta binecuvantari din inal-
tele ceruri, binecuvântari din adancul col
de desubt, binecuvantärile sánilor 0 ale
pantecelui !
lar binecuvantarile tatalui tau co-
varsesc binecuvantarile stramosilor mei,
pana la varfurile colinelor color vesnice!
Fie ele asupra capului lui Iosff, asupra
crestetului celui ce este principe intro
fratii s'ai!
Veniamin este un lup rapitor; di-
mineata, el sfasie prada sa i seara el
Imparte ce a hrapit. »
Toti acestia sunt cele douasprezece
semintii ale lui Israil i acestea stint cu-
vintele pe care le-a rostit dare ei tatal
lor, and i-a binecuvantat pe ei, bine-
cuvantandu-1 pe fiecare cu binecuvan-
tarea cuvenita lui.
Apoi le-a dat lor porunca si le-a
spus: « In curand eu voi fi adaogat la
poporul meu. Ingropati-ma tang& pa-
rintii mei, in petera din tarina lui Efron
Heteul,
In pesters care este in silistea
IvIacpela la rasarit de Mamre, din tara
www.dacoromanica.ro
57
Canaan, 0 pe care a cumparat-o Avraam,
impreuna cu locul, de la Efron Heteul,
ca mosioara de ingropaciune.
Acolo au ingropat pe Avraam
pe Sara, sotia lui. Acolo au ingropat pe
Isaac 0 pe Rebeca, sotia lui. Si acolo
am ingropat i eu pe Lia!
Silistea i petera care este in ea sunt
stäpanire cumparata de la fiii lui Het !
Si dui:A ce a ispravit Iacob aceste
porunci catre füi sai, strans picioa-
rele in pat 0, dandu-si duhul, a fost
adäogat la poporul tau.
50.
Inmorrnantarea lui Iacob in peVera Mac-
pela. Iosif linisteste si magdie pe frafii
Moartea lui losif.
Atunci Iosif a cazut pe fata ta-
thlui sau i s'a tanguit 0 1-a sarutat.
Apoi Iosif a poruncit doftorilor care
slujeau sa imbalsameze pe tatil sau
doftorii au imbalsamat pe Israil.
Si dupä ce s'au implinit patruzeci
de zile, caci atatea zile trebuesc pentru
imbalsiimare, 1-au plans pe el Egipt,enii
saptezeci de zile.
lar dupa, ce au trecut zilele de jale,
Iosif a vorbit catre curtenii lui Faraon
si le-a zis: «Data am gasit liar in ochii
vostri, spuneti, va rog, aceste vorbe in
auzul lui Faraon:
o Tatal meu m'a legat cu juramant
si mi-a zis: « Iatä, eu stint gata ea, mor.
In mormântul pe care mi 1-am säpat
in tara Canaan, acolo sa ml ingropi. »
Si acum ingadue-rna sa ma due i si
inmormantez pe paiintele meu i dupt
aceea voi veni inapoi! s
Atunci Faraon i-a raspuns: « Du-te
inmormanteaza pe tatal tau, dupa
juramantul pe care ti 1-a cenit! »
Deci Iosif s'a suit ca sl ingroape
pe tatal eau i s'au suit cu el toti curtenii
lui Faraon, batranii casei lui i toti brt-
trânii din tara Egiptului,
Si toatit casa lui Iosif i fratii lui
casa tatalui Eau. Numai pruncii lor
turmele lor i cirezile lor, le-au Meat
In tinutul Gosen.
9. Si s'au suit cu el 0 care Ej. calareti,
asa incat era o caravan& uriasii.
 IESIREA, 1
Si ajungand ei la Goren-Haatad,
de cealaltà, parte a Iordanului, au facut
acolo o jelanie mare si de mare prive-
liste si Iosif a tinut acolo, tatälui
tânguire de sapte zile.
lar locuitorii din tarii, Canaanitii,
and au viizut aceastä, jelanie la Goren-
Haatad, au zis: lata, o jale mare la
Egipteni!» Pentru acees, s'a numit nu-
mele locului: Abel-Mitraim; i locul este
dincolo de Iordan.
lar liii lui au facut cu el asa cum
le-a poruncit.
Si 1-au dus pe el fili lui in tara
Canaan si 1-au inmormantat in pestera
din silistea Macpela, pe care o cumpa.-
rase Avraam impreunii cu locul, ca mosie
de ingropticiune, de la Efron Heteul
care se afla la rdarit de Mamre.
Apoi Iosif, dupii inmormantarea
tatalui säu s'a intors in Egipt, el si
fratii säi çi toti cei ce veniserit eu el,
ca s5, inmormanteze pe tata' au.
lar fratii lui Iosif, daca, au väzut
cà tatal lor a murit, au zis: « Poate
cà Iosif ne va purta ura, si va cauta cu
adevärat ea ne rasprateasca tot l'hui pe
care noi i 1-am fäcut lui. »
Atunci ei au trimis la Iosif pe
unul cu aceastä solie: « Tatal tan, mai
nainte de a muri, a poruncit si a zis:
« Asa sä vorbiti lui Iosif: Rogu-
mä tie iarta gresala fratilor täi i pa-
catul lor, cáci ei ti-au facut tie mare
neajuns; dar acum, ma rog tie, iartá
picatul robilor Durnnezeului parintelui
tau.» Dar Iosif a plans cand i-au vorbit
acestea.
TESIREA
1.
Inmulfirea Iiilor lui Israil in Egipt.
vechiului Faraon incep sei-i pri-
goneascei.
Acestea sunt numele fiilor lui Israil,
care au venit in Egipt, fiecare cu
lui impreunit cu Iacob:
Ruben, Simeon, Levi si luda,
Isahar, Zebulon i Veniamin,
58
www.dacoromanica.ro
Apoi au venit i fratii lui i s'au
inchinat inaintea lui si au rostit: « Iata-ne,
stam in fata ta ca niste robi! o
Ci Iosif le-a raspuns: « Nu va te-
meti ! Sunt eu oare in locul lui Dum-
nezeu?
E drept cá voi ati cugetat rele
impotriva mea, ina Dumnezeu a po-
trivit a.sa ea sa iasa bine, pentru ca sä
se implineasca aceea ce so vede astazi,
adica: mantuiasca viata a multime
de norod.
Deci acum nu va temeti! Eu va
voi hrani pe voi si pe copiii vostri! »
Iosif i-a imbunat pe ei si a vorbit cu
ei sufleteste.
Astfel Iosif a locuit in Egipt, el
si casa tatalui Edil. i Iosif a trait o
sutil i zece ani.
Asa incat Iosif a vazut pe urmasii
lui Efraim pana la al treilea neam,
fiii lui Machir, feciorul lui Manase, s'au
nascut pe genunchii lui Iosif.
La lumia, Iosif a zis atre fratii
säi: apropii do moarte. Tusa Dum-
nezeu va, va cerceta negresit i va va
scoate din tara aceasta ca sa va duca
In tara pe care a fagaduit-o cu
mânt lui Avraam, lui Isaac si lui
Iacob ! »
Si Iosif a luat acest jurämânt de la
fiii lui Israil: « and Dumnezeu va va
cerceta pe voi, duceti cu voi oasele
mele, de aici ! »
Si Iosif a murit in Varsta de o
suta i zece ani i 1-au imbalstimat
1-au pus inteun sarcofag acolo in
E,gipt.
Dan, Neftali, Gad i Asen
i toti care au fost purces din coap-
sebe lui Iacob au fost saptezeci de insi,
cu Iosif care era in Egipt de mai nainte.
i a murit Iosif i toti fratii
toti cei din veacul lui Iosif.
lar fiii lui Israil s'au präsit fA au
sporit i s'au inmultit i s'au fäcut tari
din ce in ce mai mult i tara s'a umplut
de ei.
 IEIREA, 2
Atunci s'a ridicat stapan in Egipt
un imparat nou, care nu stia de
Iosif.
i el a grait catre poporul sau:
« Uitati-va, poporul fiilor lui Israil este
mai numeros (id mai tare decat noi!
Haidem sä ne purtam cu ei cu
iscusinta, ca sa nu se inmulteasca
cand s'ar intampla vre-un razboi, sa nu
se dea i ei de partes, vrajmasilor nostri
lupte impotriva noastrit i sä plece
din tara,! »
Deci au pus pe ei vätafi de cor-
vada, ca impileze cu muncile lor
grelo. i Israil a zidit lui Faraon cetatile-
paule: Pitom i Rameses.
Dar cu cat Il impilau, cu Mata
el sporea si se raspandea, astfel ea Egip-
tenii ajunserit sä urasca pe fiii lui Israil,
injuge pe fill lui Israil la
munci silnice.
i le amarira, viata cu corvezi
grelo, la lut si la caramizi i la tot felul
de munci ale campului. i toma' munca
lor, pe care o robeau la ei, era cu ha-
rapni cul.
lar imparatul Egiptului a poruncit
moaselor evreice, una cu numele ifra
si a doua cu numele Pua,
i le-a zis: Cand yeti mosi fe-
melle evreice i cand le yeti vedea, in
scaunul de nastere, daca va fi balat,
ucideti-1, iar de va fi fatä, lasati-o
tritiasca,!*
Dar moasele, temandu-se de Dum-
nezeu, n'au facut precum le poruncise
imparatul Egiptului, ci au lasat cu viatä
pe baieti.
Atunci imparatul Egiptului a che-
mat pe moase si le-a certat: re De ce
ati facut isprava aceasta i ati lasat cu
viata, pe baieti? »
Ci moasele au raspuns lui Faraon:
« Fiinda femeile evreice nu sunt ca fe-
meile egiptence, ele sunt zdravene: mai
nainte ea s'a vie la ele moasa, ele au
nascut ».
i Dumnezeu le-a rasplatit cu bine,
iar poporul spori si se inmulti afara, din
cale,
i pentru ea moasele fusesera te-
matoare de Dumnezeu, le-a dat lor Dum-
nezeu case intregi de copii.
www.dacoromanica.ro
59
La urmii, Faraon a dat intregului
sau popor acerista poruncä: Once baiat
de curand näscut aruncati-1 in Nil ! Once
fata lasati-o sá traiasca! o
2.
Imprejurdrile nafterii lui Moise. Ajun-
glind n'are, Moise vede robia poporului
sclu, ucide un egiptean si fuge in (ara
Madian.
Un om din casa lui Levi s'a dus
si si-a luat sotie pe o flicá a lui
Levi.
j femeia a zlimislit si a nascut
un copil i, vazandu-1 ca e frumos, 1-a
tinut ascuns trei luni.
Dar cand n'a mai putut 0,1 as-
cunda, i-a facut un paner de papurat
si 1-a smolit cu rasina EA cu smoalä
a pus in el pe copil i 1-a val« in trestie,
pe marginea Nilului,
lar sora lui stätea mai departe, ca
sa yaz& ce i se va intampla.
Atunci fiica lui Faraon s'a pogorit
Bit se scalde in fluviu, çi fetele care
o insoteau mergeau de-a-lungul Nilului;
si ea a väzut panerul in mijlocul tre-
stiilor si a trimis pe o roabä ca sa i-1
aduca.
i 1-a deschis si a vazut pruncul
iata era un baiat care plangea, i i s'a
facut mil& de el si a zis: « Acesta trebue
sa fie dintre copiii Evreilor ! »
A zis atunci sora lui catre fiica
lui Faraon: Sa mil, duc sa-ti chem o
doicä din femeile Evreilor, care sa-ti
alapteze acest copil?
i fiica lui Faraon i-a raspuns:
« Du-te ! » Iar fata s'a dus si a chemat
pe mama copilului.
i fiica lui Faraon i-a zis: «Ta acest
copil i alapteaza-mi-1, i eu îi voi da
plata ce ti se cuvine ! » i femeia a luat
copilul i 1-a alaptat.
i cand copilul s'a facut mare, 1-a
adus la fiica lui Faraon, care si 1-a infiat
i-a pus numele Moise, caci zicea ea:
«L-am seca din tipa!»
i s'a intámplat in vremea aceea,
când Moise se facuse mare, ca, el a iesit
la fratii sal i s'a uitat la muncile lor
cele grele si a vazut pe un egiptean
 IE$IREA, 3
cum batea pe un evreu, tulio& pe unul
dintre fratii sä,i.
Atunci el, uitändu-se in toate par-
tile i väzänd cá; nu e nici un om de
faya', a ucis pe egiptes,n si 1-a ascuns
in nisip.
Dar a iesit si a doua zi i iatä
doi eviei se sfhdeau infra ei! i a
zis asupritorului: « De ce bati pe aproa-
pele tau? »,
Dar acela i-a riispuns: « Cine te-a
pus pe tine dreghtor i judecator peste
noi ? Gändesti oare sh ni ä ucizi piecum
ai ucis pe egiptean ? » Atunci Moise s'a
infricosat i 0-a zis: « Cu adovdrat lu-
crol a ajuns cunoscut ! »
Deci Faraon, anzind de aceastä,
pricinii, a cäutat sd omoare pe Moise,
dar Moise a fugit din fata lui Faraon
si s'a oprit in tara Madian si a stat
längä, o fäntanh.
$i preotul din Madian avea sapte
feto si ele au venit scoatä ap5, i au
umplut teicile, ca adape turmele ta-
thlui lor,
Dar alti pästori au vonit i le-au
alungat. Atunci Moise s'a dus i le-a
dat ajutor i a adäpat turmele lor.
$i venind ele la Raguel. tata"' lor,
el le-a intiebat: « Pentru ce ati venit azi
asa devreme ? »
Ci ele au rrispuns: « Un egiptean
ne-a, luat parte impotriva ciobanilor, ba
incil a scos i apä in locul nostru
a adhipat oile noastre ! »
Atunci el a zis fiicelor sale: « $i
unde este el? De ce 1-ati liisat asa pe
acel om? Chemati-I, sá m'allane° ceva. »
$i Moise s'a invoit sii rämänä,
la omul acela FA el i-a dat lui 1Vloise
pe fiica-sa Sefora.
$i a näscut un fin si el f-a pus
numele Ghersom, cdci zicea: « Ca un oaspe
am fost eu in pämänt sträin !
Dar in aceastä lungä vreme, a
murit imphratul Egiptului, iar fiii lui
Israil gemänd de atätea munci i väi-
tändu-se, vaietul lor de atátes, naunci s'a
ridicat panä, la Dumnezeu.
$i a auzit Dumnezeu jelania lor
si si-a adus aminte Dumnezeu de legh,-
mántul shu cu Avraam, cu Isaac si cu
Iacob.
60
www.dacoromanica.ro
$i Dumnezeu a chutat la fiii lui
[«rail i i-a vhzut cu indurare.
3.
Damita i se aratcl, lui Moise In desipil
de mcircicini care ardea «i-i por uncq'te
ea' scoatil pe E vrei din E gipt.
i Moise pitea oilo socrului shu
Ietro, preotul din Madian, i odath a
mänat turma in fundul pustiei si a ajuns
la muntele lui Dumnezeu, adicä la Horeb.
Atunci ingerul Domnului i s'a ariitat
lui in flachra de foc din mijlocul unui
desis de märacini: i s'a uitat Moise
iatà, märiicinii ardeau cu flacära, dar
nu se mistuiau.
$i Moise si-a zis: «S5, trec in partea
aceea i sä privesc la aceastä, ardtare
nhzdravanii: de ce nu se mistueste
räcinele ?
$i väzänd Domnul eh el a pornit
inteacolo ca s'A se uite, a strigat ciare
el Dumnezeu din mijlocul desisului si
i-a zis: « Moise! Moise ! s Iar el a l'As-
puna: « Iatä-m5,! »
$i a zis Domnul: « Nu te apropia
panä, aici! Descaltä-te de sandalele tale,
fiindch locul pe cale stai tu, in fata
mea, este párnânt sfänt !
$i a zis iar: Eu sunt Dumnezeul
phrintelui tau, Dumnezeul lui Avraam,
Dumnezeul lui Isaac i Dumnezeul lui
Iacob! Atunci Moise si-a ascuns fata
sa, eh:6 s'a temut sá cauta la Dumnezeu.
Rostit-a Domnul: « Am viizut prea
bine obida poporului meu care este in
Egipt i am auzit strightul lor impotriva
color ce-i impileaztl. asa eh,' stiu nevoia lor.
Deci m'am pogorit, ca sti-Fintintuesc
din mäna Egiptenilor i «â-i strämut din
tara aceea, inteo tara roditoare i largä,
inteo tara unde curge lapte i miere,
in tara Canaanitilor, a Hetitilor, a Amo-
ritilor, a Perezitilor, a Hevitilor si a
Iebusitilor.
Caci acum iatá strightul fiilor lui
Israil a ajuns pänä la mine si am vazut
destul impilarea cu care-i impileazä Egip-
tenii.
$i acum -vino, sh te trimit la Fa-
raon, ca sä, scoti pe poporul meu, pe
fiii lui Israil, din Egipt o
 IEIREA, 4
Ci Moise a raspuns lui Dumnezeu:
o Cine sunt eu, ca sa mh due la Faraon
sit scot pe fiii luí Israil din Egipt ? »
Atunci a zis Domnul: Dar eu
voi fi cu tine ! i acesta iti va fi semnul
ca eu te-am trimis: dupa ce vei scoate
pe poporul meu din Egipt, vii, yeti in-
china lui Dumnezeu pe muntele acesta! »
i Moise a grait catre Dumnezeu:
« latá, eu ma voi duce la fiii lui Israil
si le voi spune: « Dumnezeul pdrintilor
vostri m'a trimis la voi *; i daca mh vor
intreba: « Care este numele lui ? » eu
ce fa le raspund ? »
Atunci Diunnezeu a rostit ciitre
Moise « Eu aunt cel ce stint ». Apoi a
adaugat: « Asa sti spui fiilor lui Israil :
Cel ce se numeste « Eu sunt » m'a tri-
mis la voi. »
j a zis iarasi Dumnezeu catre
Moise: Asa sit spui fiilor luí Israil:
Domnul Dumnezeul stramosilor vostri,
Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui
Isaac i Dumnezeul lui Iacob, m'a trimis
la voi. Acesta este numele meu in veci
i acesta este numele cu care ma yeti
cherna in neam de neam ! »
Du-te si strange laolalta pe bit-
tranii lui Israil i spune-le: Domnul
Dumnezeul str5,ni osilor vostri mi s'a arittat
mie, Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac
si al lui Iacob, si mi-a zis: « V'am cer-
cetat pe voi de aproape i am vii,zut
°ate vi se fac vourt in Egipt.
Drept aceea am hotarit sá va, scot
pe voi din jalea Egiptului i sá vá duc
In tara Canaanitilor, a Hetitilor, a Amo-
ritilor, a Perezitilor, a Hevitilor si a
intr'o tara unde curge lapte
miere.
i &ca vor asculta de glasul tau,
sa te duci tu si batranii hii Israil la
imparatul Egiptului i sk-i vorbesti asa:
Domnul Dumnezeul Evreilor ni s'a ara-
tat nouii, deci acum ingadue-ne sit mer-
gem in pustie cale de trei zile, ca sa
a,ducein jertfe Domnului Dumnezeului
nostru.»
Ci eu stiu ca. imparatul Egiptului
nu va va ingadui «a plecati decat nu-
mai silit cu main"); tare.
Pentru aceea, eu voi intinde mama
mea si voi bate Egiptul cu tot felul
www.dacoromanica.ro
61
de minuni pe care le voi face in mij-
locul lui i numai dupl. aceea va va da
you& di um ul.
i eu voi da acestui popor liar
In ochii Egiptenilor, asa incat yeti pleca,
dar nu veti pleca cu máinile goale,
Ci fiecare femeie al ceara dela ve-
cina so, si de la aceea cu care petrece
In casa, ()dome de argil-, t, si odoare
de aur, i imbr5.caminte cu cal e sit 1m-
br5.cati, pe fiii vostri si pe fiicele voastie,
asa sa pradati pe Egipteni ! »
4.
Minunile pe care le va face Mojas, ca sci
adevereascii trimiterea sa. Moise pleacci de
lc2ngei Ietro §i se intfilneste cu Aaron.
Atunci Moise a rdspuns F}i a zis:
« Dar iatii, ei nu ma vor crede si nu vor
asculta de cuvantul meu, ci imi vor
spune: «Nu ti s'a aratat tie Durnnezeu! »
Domnul ins& a zis catre el: « Ce-i
acela din mana ta? u Raspuns-a Moise:
4 Un toiag ! »
Zis-a Domnul: Arunca-1 jos !
el 1-a aruncat jos si toiagul s'a prefacut
In sarpe i Moise a fugit din fata lui.
Dar Domnul i-a zis luí Moise: « In-
tinde mana i apucii4 de coada ». i el
si-a intins mana i I-a apucat si s'a %cut
iarasi toiag, in mama lui.
« Acum vor erode cá ti s'a arittat
tie Domnul Dumnezeul stramosilor lor,
Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui
Isaac si Dumnezeul lui Iacob ! »
*i a zis iarasi Dumnezeu lui Moise:
«Vara mama ta in san ! » i Moise a
va,ritraftna in situ, iar cand a scos-o
Mara, iatä mana lui era alba de lepra,
ca zäpada.
Apoi zise Domnul: «Yard' ilia o data
mana ta in stin ! » i el îi vari iara
mana in sân, iar cfind o scoase afarii,
din san, ea, era din nou siinittoasit.
A Deci, (lac& nu te vor credo i nu-ti
vor da ascultare dupa semnul cel
atunci ei vor crede in puterea semnului
al doilea.
lar dad, nu vor crede nici chip&
aceste cloud semne si nu vor da ascultare
cuvantului titu, atunci sá iei apa, din Nil
si s'o versi pe uscat i apa aceea pe care
 IESIREA,
o vei lua din Nil, pe uscat se va preface
In sang's. »
i Moise a zis catre Domnul: «O,
Doamne! Eu nu stint om meter la cu-
vant; n'am fost nici altädata, mai nainte,
nici de cand ai inceput sá vorbesti cu
robul tau, caci sunt greoi la vorba
greoi la limba. »
Ins& Donmul i-a raspuns: « Cine
i-a dat omului gura, sau cine face pe
om mut, sau surd, sau cu vedere, sau
orb ?... Oare nu eu, Domnul?
Ci acum tu du-te o eu voi des-
chide gura ta i te voi invata ce trebue
sä vorbesti.
i Moise a mai zis: cc Rogu-m5,,
Doamne, trimite pe altul pe care vei
vrea sa-1 trimiti! u
Atunei s'a apiins mania Domnului
impotriva.lui Moise si a rostit Domnul:
Aaron levitul nu este el fratele tau?
Eu stiu ea el graieste cu indemanare o
tocmai el iati-1 c5, iese intru intampi-
naiea ta i and te va vedea se va bu-
cura din toata, Mima.
i tu vei vorbi cu el si vei pune
aceste cuvinte In gura lui, iar eu voi
fi inteajutorul gurii tale si inteajutorul
gurii lui i va voi invata pe voi ceea
ce trebue sä faceti.
i el va vorbi In locul tau catre
popor i va fi asa ca, el va fi gura ta
si tu vei fi ea Dumnezeul lui.
Dar tu ja In mama ta toiagul acesta
cu care vei face semne minunate ! »
i s'a dus Moise inapoi la Ietro,
socrul sau, i i-a «pus lui: « Ingadue-ma
sä plec, te rog, o sá, má intorc la fratii
mei care sunt in Egipt vád daca
mai stint in viata! » Atunci Ietro i-a
raspuns lui Moise: Du-te cu sana-
tate! u
Ci Domnul i-a zis lui Moise, in
Madian: Du-te inapoi in Egipt, caci
au murit toti acei oameni care ciiutau
sa-ti ridice viata! »
Atunci Moise a luat pe femeia sa
si pe fiji sal i i-a suit calare pe asin
astfel s'a intors in tara Egiptului.
Moise inea toiagul lui Dumnezeu in
mana sa.
i a vorbit iarasi Domnul cu Moise:
« Cand vei ajunge iarasi In Egipt, ja
62
www.dacoromanica.ro
aminte sa faci inaintea lui Faraon toate
minunile pe care le-am pus in mana ta.
Dar eu voi impietri Mima lui si el nu
va da drumul poporului plece.
Atunci sà-i spui lui Faraon: # Asa
zice Domnul: Israil este fiul meu, In-
taiul meu nascut!
Deci eu iti poruncesc: Dä dru-
mul fiului meu, ea sa mi se inchine, iar
daca tu nu vei vrea sa-1 lasi «a plece,
iatá, eu voi ucide pe fiul tau, intaiul
tau nascut.
i pe drum s'a intamplat cä, fiind
inteun han, Domnul a dat peste Moise
si a cäutat sa-1 omoare.
Atunci Sefora a luat o piatrit as-
cutita si a taiat imprejur pe fiul situ
atingand picioarele lui Moise, i-a zis:
« Cu adevarat, tu esti pentru mine un
so q de sa,nge ».
Atunci Domnul 1-a lasat, iar Se-
fora a zis: « So t de sang() esti tu, din
pricina tâierii imprejur ».
Dupa, aceea, Doinnul a zis lui
Aaron: Du-te intru intilmpinarea lui
114oise, in pustie ! » i el a pornit i s'a
intalnit cu el In nauntele lui Dumnezeu
si 1-a s'arutat.
Atunci i-a istorisit Moise lui Aaron
toate cuvintele Domnului cu cam tri-
misese i toate rainunile pe care i le
poruncise sa le faca.
i au plecat Moise i Aaron si
au strans pe toti bittranii fiilor lui Israil.
lar Aaron le-a spus lor toat,e cu-
vintele pe care le graise Domnul catre
Moise si a sävarsit minunile acelea Main-
tea norodului.
i poporul a crezut. lar cand a
auzit ca Dunumzeu a cercetat pe fili lui
Israil i ca a luat aminte la obida lor,
au elzut la piimant i s'au inchinat.
5.
Faraon nu vrea sci asculte si nu primeste
rola lui Moise si a lui Aaron. El incis-
spreste corvezile fiilor lui Israil.
1. Dupa, acestea, Moise rA Aaron au
venit si au grait lui Faraon: o Asa zice
Domnul Dumnezeul lui Israil: dru-
mul poporului meu ca sa mà praznuiasca
in pustie. »
 IESIREA, 6
Dar Faraon a raspuns: o Cine este
oare Domnul, ca sa ascult de porunca
lui i ea slobozesc pe Israil? Nu cunosc
pe Domnul i nici pe Israil nu-1 voi
lama s plece. »
Zis-au ei &afro Faraon: Dumne-
zeul Evreilor ne-a intimpinat pe noi!
Lasa-ne, te rugam, sa mergem in pustie
cale de trei zile i s'a aducem jertfe
Domnului Dumnezeului nostru, ca sa nu
trimita asupra noasträ ciumä. sau Babie !»
Atunci imparatul Egiptului le-a spus:
« Pentru ce voi, Moise i Aaron, stin-
gheriti pe popor de la lucrul sau? Oda-
tati-va de treaba! »
Si a mai zis Faraon: « Iatä, poporul
s'a inmultit acuru in tafa i voi
opriti de la corvezile
Atunci Faraon a poruncit, chiar in
ziva aceea, ispravnicilor poporului i vá-
tafilor lui ì le-a zis:
« Sa nu mai dati poporului paie,
pentru facerea caramizilor, ca mai diu-
nazi, ci sa se duca ei s'a-si adune.
Totusi numärul caramizilor pe care
le faceau ei pânä acum sa-1 tineti acelasi
Ed nu li-1 micsorati, pentru ea Bunt le-
nesi ; de aceea strigii, i sic: «Sii mergem
aducem jertfe Dumnezeului nostru!»
Sä, apese din greu munca pe acesti
oarneni, ca sii se trudeasca cu ea si sa
nu se mai ja dupa vorbe goale !
Atunci ispravnicii poporului
lui au iesit si au zis norodului:
o Asa porunceste Faraon: Paie nu va
mai dau!
Voi singuri duceti-va i luati-va
paie de unde yeti gasi, dar nimio sa
nu scadá din munca, voastra!»
Atunci s'a risipit poporul in tot
Egiptul, ca sa adune trestie in loe de paie.
lar ispravnicii Ii zoreau
« Impliniti lucrul vostru zi cu si, ca
atunci &And erau paie ».
Ci vatafii fiilor lui Israil, pe care
ii pusese peste ei ispravnicii lui Faraon,
erau bituti i dojeniti: « Pentru ce n'ati
implinit sarcina voastrii, nici ieri, nici
astazi, fuíeítnd atitea caramizi ca mai
nainte ?
Atunci ispravnicii fiilor lui Israil
strigara inaintea lui Faraon,
zicb,nd: o De ce te porti asa cu robii Uri?
www.dacoromanica.ro
63
Paie nu mai dau debo robilor
totusi ne poruncesc: o Faceti
mizi! » Si iatii câ robii tai sunt batuti,
dar vina este a oamenilor tiii.
Faraon insa le-a raspuns: o Le-
nesi sunteti, lenesi! De aceea spuneti:
« Sii mergem i sa aducem jertfe Dom-
nului ! »
Si acum plecati la munca! Paie
sa nu vi se mai dea; totusi sa faceti
tot atitea caramizi!»
Si viltafii fiilor lui Israil se va-
zurA la grea stramtoare, fiindca li se
poruncea: « Sit nu micsorati numarul ea-
ramizilor rinduite zi cu
Si iesind de la Faraon ei s'au in-
tâlnit Moise i cu Aaron, care stateau
In drumul lor.
Atunci au zis catre ei: « Dum-
nezeu sä va vada EA sI, vii judece, pe
voi care ne-ati facut uriti inaintea lui
Faraon i a dregiitorilor lui i le-ati dat
sabie in mina, ca s'A ne ucida.*
Atunci Moise s'a intors la Dornnul
si a zis: « Doamne, pentru ce aduci
pasta' peste poporul acesta i de ce m'ai
trimis pe mine ?
Ciici de clind am intrat la Faraon,
ca vorbesc in numele tau, el asu-
preste si mai rau acest popor i de min-
tuit poporul tau, tu nu 1-ai mantuit!
Dumnezeu 'intdreste ceitre Illoise Idgaduin-
(ele sale de alteidatei. Urrnasii lui Ruben
Simeon si Levi.
Si Domnul i-a raspuns lui Moise:
o Acum vei vedea ce-i voi face eu lui
Faraon, caci silit de mina puternicii le
va da drumul i strins cu mina tare
chiar ii va izgoni din tara sa!
Apoi a rostit catre Moise si a Zif3 :
« Eu sunt Domnul!
Dumnezeul Col Atotputernic care
m'am arätat lui Avraam, lui Isaac si
lui lacob, iar cu numele meu de Domnul,
lor nu m'arn descoperit.
Si am incheiat legamintul meu cu
ei, ca BA le dam lor Canaanul, tara pribe-
giei lor, in care ei au petrecut vrernelnic.
De asemenea am auzit i tinguirea
fiilor Jai Israil, pe care Egiptenii Ii in
 IESIREA, 7
In sable, si mi-am adus amimte de lega-
mantul meu.
Drept aceea spune fiilor lui Israil:
Eu sunt Domnul i va voi scoate pe
voi din impilarea Egiptenilor i va voi
izba.vi din robia lor i va voi mintui
pe voi cu brat Malt i cu maxi aratari
ale drept5tii
Si v5, voi his, pe voi ea popor al
meu i eu va voi fi Dumnezeu i yeti
cunoaste ca eu sunt Domnul Dumnezeul
ostru, izbavitorul vostru de Bub impi-
lad ea Egiptenilor.
Apoi va voi duce pe voi in pa-
mantul acela pentiu care am ridicat
Juana mea cu juramánt ca-1 voi da lui
Avraam, lui Isaac si lui Jacob si-1 voi
da you& ca mosteniie, caci U sunt
Domnul ! »
Când Moise a spus acestea fiilor
lui Israil, ei n'au dat asculta,re lui Moise
din pricina desnadejdii si a crancenei
lor robii.
Si iarasi a vorbit Domnul cu Moise
i-a poruncit:
« Du-te ii spune lui Faraon, im-
paratul Egiptului, sii slobozeasc'd din tara
re fiii lui Israil. »
Atunci Moise a fáspuns in fata
Domnului si a zis: «Daca nici macar
fiii lui Israil n'au viut sä, ma auda, cure
imi va da ascultare Faraon ? i apoi,
eu sunt gangav la vorbd. »
Insa Domnul a grait cu Alois°
si cu Aaron si le-a poruncit si se due&
la fiii lui Israil si la Faraon, imparatul
Egiptului, ca sa scoata pe fili lui Israil
din Egipt.
Jata caro sunt capii familiilor lor:
Fiji lui Ruben, intaiul nascut al lui Israil:
Enoh, Palu, IletIon i Carmi. Acestea
sunt neamurile lui Ruben.
Si fiii lui Simeon: Nemuel, Iamin,
Ohad, Iachin, Tohar i Saul, fiul canaa-
nen cci. Acestea sunt neamurile lui Simeon.
lata i numele fiilor lui Levi dripa
nasterile lor: Gherson, Ca,hat i Meran;
iar varsta lui Levi a fost o suta i tiei-
zed si sapte de ani.
Fiji lui Gherson au fost: Libni
si Simei.
lar fiii lui Cahat au fost: Amram,
Ithar, Hebron si Uziel. Si varsta, lui
64
www.dacoromanica.ro
Cahat a fost o Butii, i treizeci i trei
de ani.
Fiji lui Meran i au fost: Mahli
Musi. Acestea Bunt nearuurile lui Levi
dup5, nasterile lor.
lar Amram a luat de sotie pe
Iochebed, miltusa sa, i ea i-a nascut lui
pe Aaron tg pe Moise. i varsta lui Am-
ram a fost o suta treizeci i apte
de ani.
lar fill lui Ithar au fost: Core,
Nefeg i Zicri.
lar fiii lui Uziel au fost: Misail,
Eltafan i Sari.
lar Aaron si-a luat de sotie pe
Elisabeta,, fiica lui Aruinadab, solo, lui
Naason, si ea i-a ndscut lui pe Nadab,
pe Abiu, pe Eleazar si pe Raman
Siliii lui Core au fost: Asir, El-
cana si Ebiasaf. Acestea aunt neamurile
Coreitilor.
Si Eleazar, fiul lui Aaron, si-a luat
de femeie pe una din fiicele lui Putiel
si ea i-a nascut lui pe Fineas. Acestia
Bunt capii familiilor Levitilor dupa nea-
murile ion.
Asa dar acestia sunt Aaron si
Moise, chrora le-a zis Domnul: « Scoateti
ostirile fiilor lui Israil din Egipt! u
Si ei sunt care au vorbit lui Fa-
ron, inaparatul Egiptului, ca si scoata
pe fiii lui Israil din Egipt; acestia Bunt
Moise si Aaron.
Deci in ziva cánd a vorbit Donmul
Cu Meise, in tara Egiptului,
Zis-a lui Moise Domnul: Eu sunt
Domnul! Graieste lui Faraon, imparatul
Egiptului, toate cele ce eu voi rosti
catre tine ! »
Atunei a zis Moise inaintea Dom-
nului: s Iota eu Bunt un om trudnic la
vorba,, deci cum va ata cu mine de
vorbil Faraon? »
7.
ilItnunile lui Noise inaintea lui Faraon.
Freijitorii lui Faraan lac ?i, ei aceleaisi
minuni. mima lui Faraon se impietrefte.
1. Ci Domnol a rifispuns lui Moise:
« lata, te pun si fii Dumnezeu lui Fa-
raon, i Aaron, fratele tau, si fie pro-
fetul tau.
 IE$IREA, 7
Tu spune-i toate elite ti le voi
porunci, si Aaron, fratele titu, sä le spunä
lui Faraon, ca sä dea drumul fiilor lui
Israil, din tara sa.
Dar eu voi impietri mima lui Fa-
raon i voi Inmuli minunile ii faptele
mai presus de fire in tara Egiptului.
li Faraon de nu va asculta de voi,
eu voi intinde mhna impotriva Egip-
tului i voi scoate ostirile rnele, pe po-
porul meu, pe fiii lui Israil din tara
Egiptului prin mari aritiri ale dreptätii
mele.
Atunci Egiptenii vor cunoaste eh%
eu aunt Domnul, chnd voi intinde mâna
mea impotriva Egiptului i voi scoate
pe fiii lui Israil din mijlocul lor.
Deci Moise i Aaron Rime& precum
le poruncise lor Domnul.
lar Moise era in virsti de optzeci
de ani si Aaron de optzeci i trei de ani,
cand au stat de vorbi cu Faraon.
Apoi Domnul a zis lui Moise
lui Aaron:
« De vh va spune Faraon: « Ara-
tati-ne nouit o minune ! », atunci tu sh,
gräieti lui Aaron: « Ia toiagul tàu i
rundi-1 inaintea lui Faraon » si el se
va preface in arpe! »
i au intrat Moise si Aaron la
Faraon si au filcut asa precum le-a fost
poruncit Donmul, i a aruncat Aaron
toiagul sin inaintea luí Faraon i inaintea
dregitorilor shi si s'a preficut in sarpe.
Atunci a chemat i Faraon pe in-
telepti si pe vfajitori i fàeurâ i ei,
vracii Egiptului, la fel, cu vrijile lor:
aruncarii jos toiegele lor
ele se prefilcurit in serpi, dar toiagul lui
Aaron inghiti toiegele lor.
i se invartosa mima lui Faraon
nu-i ascultä, dupä cum le spusese de
mai nainte Domnul.
Atunci Domnul a zis lui Moise:
Impietritu-s'a mima lui Faraon 0 nu
vrea ea base poporul si plece,
Deci du-te la Faraon mune di-
mineati, cand tocmai iese la Nil, i stai
in calca lui, pe tirmul fluviului i ja
In mana ta toiagul care s'a preficut
In sarpe,
i spune-i: « Domnul Dumnezeul
Evreilor m'a trimis la tine ca si-ti spun:
www.dacoromanica.ro
66
Las5, poporul meu Si mi priznuiascii
In pustie, dar iatit cii, pina acum n'ai
vrut si asculti ! *
Asa zice Domnu/: « Intru aceasta
vei cunoaste ca eu sunt Doinnul! Iath
eu voi lovi cu toiagul pe care-I tin
in mâna mea apele Nilului si ele se vor
preface in singe.
i pestii din fluviu vor muri
fluviul va fi puturos i Egiptenii se
vor ingretesa sä mai bea aph din flu-
viu!
i Domnul a poruncit lui Moise:
Zi lui Aaron: a Ia toiagul tâu i intinde
mina ta peste apele Egiptului, peste
Amigo lor, peste fluviile lor, peste he-
lestaele lor si peste toate ochiurile lor
de apä, ea si se prefaca in singe. i va
fi shnge in tot Egiptul, pini i in va-
sele lor de lemn çi in chipurile lor de
piatrh ! »
j Moise si Aaron au fiicut asa
precum le-a poruncit Domnul. i Aaron,
ridichnd toiagul, a lovit apa Nilului
inaintea ochilor lui Faraon i inaintea
ochilor dreghtorilor lui, i toati, apa Ni-
lului s'a preficut in singe.
i pestii care erau in fluviu au
murit i Nilul s'a imputit, asa incht
Egiptenii nu mai puturh si bea apa din
fluviu i gauge fu in tot Egiptul.
Dar vrijitorii Egiptului ficurit la
fel, cu farmecele lor, i íníma luí Faraon
se invartosä si el rimase neinduplecat,
intocmai cum le spusese DomnuL
lar Faraon îi intoarse fata i porni
spre palatul sin i nu puse la inimi nimic
nici din aceasta.
i toti Egiptenii din preajma Ni-
lului s'au pus si sape, ca si dea de apä
de baut, fiinda nu mai puteau sa boa
din apa Nilului.
i s'au implinit sapte zile, dupi
ce Domnul a bitut Nilul.
Dupii accea, a zis Domnul lui
Moise: « Inträ la Faraon i spune-i: « Asa
griieste Domnul ! Dii drumul poporului
meu ca si mi se inchine !
lar de nu vei vrea si-i dai drumul,
iatä eu voi bate cu broaste tot cu-
prinsul stipinirii tale !
i Nihil va misuna de broaste care
se vor sul i vor intra in palatul tau
5
 IESIREA, 8
si in iatacul ttiu de dormit, i in patul
tau, si in casele dregatorilor tal, si ale
norodului tau, si in cuptoarele tale
In capisterele tale !
29. Astfel broastele se vor sui pe tine
si pe norodul tau si pe toti slujitmii
tai ! u
8.
Plaga a doua, a treia si a patra broafte,
Idnfari i tduni.
Si Domnul a grait lui Moise: Zi
lui Aaron: « Intinde mana ta, cu toiagul
tau peste fluvii, peste canale i peste
helestae i adu broaste in tara Egip-
tului ! »
Deci Aaron si-a intins mana peste
apele Egiptului si s'au starnit broaste
si au acoperit tara Egiptului.
Dar au facut la fel i vrtijitorii cu
fermecatoriile lor i au adus broaste in
tara Egiptului.
Atunci Faraon a chemat pe Moise
si pe Aaron si le-a zis: o Rugati-va Dom-
nului sà duca departe broastele de la
mine si de la norodul meu i eu voi
da drumul norodului vostru ca FUI aducti
jertfe Domnului! »
Ci Moise i-a rtispuns lui Faraon:
Porunceste-mi cand sa ma rog Dom-
nului pentru tine si pentru robii tai,
pentru norodul tau, sil nimiceasca
broastele de la tine si din casele tale
sa ramb,nä numai in Ni'? o
Zis-a Faraon: « Maine ! s Raspuns-a
Moise: « Fie dupa cuvântul tau, ca sa
cunosti cá, nu este altul ca Domnul Dum-
nezeul ostru!
Atunci departa-se-vor broastele de la
tine si din casele tale si de la dregátorii
tai si de la poporul tau i numai in Nil
vor ramanea! »
Apoi Moise si Aaron au iesit de la
Faraon, i Moise a strigat catre Domnul
ea ja broastele pe care le adusese
peste Faraon.
lar Domnul a fa:cut precum 1-a ru-
gat Moise i au murit broastele de prin
case, de prin curti i de prin tarini.
Si Egiptenii le-au strans gramezi-
grämezi i parnantul s'a umplut de du-
hoarea lor.
www.dacoromanica.ro
66
Ci Faraon vazand ea este la larg,
lasat mima grea si nu le-a dat as-
cultare, asa precum spusese de mai
nainte Domnul.
Atunci a zis Domnul lui Moise:
« Spune lui Aaron: « Intinde toiagul tau
loveste pulberea pämantului ca sa se
prefaca in tantari, in tot Egiptul. »
Si ei au facut asa. Si Aaron a in-
tins mana sa tinând toiagul si a lovit
pulberea pamantului si au navalit tan-
tarii pe oameni si pe vite ; toatá pul-
berea pamantului s'a prefacut in tan-
tari, in tot Egiptul.
Atunci vrajitorii cu farmecele lor
incercara si faca la fe!, sä, so:Ata tan-
tari, dar nu putura. lar tantarii
luiau pe oameni si pe vite.
Deci vrajitoiii au grait lui Faraon:
« Acesta este degetul lui Dumnezeu!
Dar mima lui Faraon s'a impietrit EA
nu i-a ascultat, asa precum spusese mai
nainte Domnul.
Si iarasi a grtiit Domnul catre
Moise: « Scoalá-te maine dis-de-dimi-
neata i stai in drumul lui Faraon, caci
el iatä va iesi la Nil si vorbeste-i: « Asa
rosteste Domnul: e Da drumul poporului
meu ca sa mi se inchine !
lar de nu vei vrea «ti slobozesti
pe poporul meu, iata voi triraite peste
tine s't peste slujitorii tài i peste po-
porul tau si in casele tale roiuri de
tauni.
Ci voi osebi, In ziva aceea, ti-
nutul Gosen, in care locueste poporul
meu, ca sa nu fie acolo roiuri de tauni,
iar tu sä, cunosti ca eu Domnul sunt
in acel tinut.
Si voi face osebirea, intre poporul
meu i poporul tau. Maine implini-se-va
minunea aceasta ! »
lar Domnul a facut intocmai
s'au starnit Toiuri dese de tauni, in pa-
latul lui Faraon i in casele dregatorilor
sal si in toata tara Egiptului, incat s'a
pustiit tara de multimea thunilor.
Atunci a chemat Faraon pe Moise
si pe Aaron si le-a zis: « Duceti-va
jertfiti Dumnezeului vostru aici in tara! o
Si Moise a grita « Nu este cu cale
facem asa, pentru ci. jertfele pe care
le aducem noi Domnului Dumnezeului
 IEIREA, 9
nostru sunt grozävie pentru Eg,ipteni.
iatä, daca vom jertfi inaintea ochilor
lor ceea ce pentru ei este uriciune, nu
ne vor ucide oare cu pietre ?
Ne vom infunda cale de troj zile in
pustie i vom aduce jertfe Domnului Dum-
nezeului nostru, precum ne-a dat poruncit.»
Raspuns-a Faraon: « Eu và voi
slobozi pe voi, ca sà aducqi jertfe Dom-
nului Dumnezeului vostru, in pustie, nu-
mai sa nu và duceti prea departe. Ru-
gati-va pentru mine ! »
i Moise a zis: « Iatä indatä ce
voi iesi de la tine, ma voi ruga Dom-
nului sä plece maine roiurile de täuni
de la Faraon i de la dregatorii lui si de la
poporul tau. Numai ca Faraon sä nu
ne mai insele inca', o data, nelasand po-
porul sa aducii jertfe Domnului !
i Moise iesind din fata lui Fa-
raon s'a rugat Domnului,
lar Domnul a fácut dupä rugaciunea
lui Moise i roiurile de tauni au plecat de
la Faraon, de la dregatorii lui i de la
poporul lui si n'a mai rimas nici unul.
Dar Faraon vi-a invartosat iMma
si de data aceasta, i n'a lasat poporul
sä se dual'.
9.
Plaga a cincea, a pasea pi a Vaptea :
ciuma vitelor, bubele rele pi grindina.
Dupii acestea Domnul a gräit lui
Moise: « l'Ara la Faraon i vorbeste-i:
o Asa rosteste Domnul Dumnezeul Evrei-
lor ! Da drumul poporului meu sa-mi
slujeascii!
lar daca nu vei vrea dai dru-
mul, ci-1 vei impiedica,
Jata mana Domnului va fi peste
vitela tale, care sunt pe clamp: peste cai,
peste asini, peste camile, peste cirezi
peste t'irme, i va fi o ciumii cumplitä.
Dar Domnul va face osebire intre
vitelo lui Israil i vitelo Egiptenilor
nu va muri nici una din toate cate stint
ale fiilor lui Israil.
*i Domnul i-a hotarit un rastimp:
t Maine va adeveri Domnul amenintarea
aceasta, aici in tara! »
i Domnul a M'out intocmai a doua
zi si au murit toate vitele Egiptenilor,
67
www.dacoromanica.ro
iar dintre vitele fiilor lui Israil n'a murit
nici una.
i Faraon a trimis sa-i aducä stire
iatä nu murise dintre vitelo lui Isra,i1
nici macar una. Dar Mima lui Faraon
se impietri si nu a dat drumul poporului.
i hui).* a zis Domnul catre Moise
si catre Aaron: Luati din cuptor un
pumn de funingine i Moise s'o zvarle
»pro cer, inaintea lui Faraon.
*i se va intinde ca un colb subtire,
peste tot Egiptul, care va starni pe oa-
meni si pe dobitoace arsuri piicinuitoare
de buboaie, in toata tara Egiptului »
Deci ei au luat funingine din cup-
tor si au venit inaintea lui Faraon, iar
Moise a zvárlit-o spre cer ea a starnit
pe oameni i pe vite arsuri, care casunau
buboaie.
lar vrajitorii n'au mai putut s'a
se infatiseze lui Moise din pricina bu-
boaielor, caci i vrajitorii aveau bube,
ca i toti Egiptenii.
Ci Domnul a invártosat Mima lui
Faraon i nu i-a ascultat, asa precum
Domnul spusese de mai nainte lui Moise.
i iarasi a grait Domnul catre
Moise: Scoalà-te mitin() dis-de-dimi-
neatä i stai inaintea lui Faraon i spu-
ne-i: « Asa zice Domnul Dumnezeul Evrei-
lor: Dii drumul poporului meu, ca sä
mii präznuiascä !
Caci, de nu, voi trimite toate
pedepsde mele peste tine si peste dre-
gätorii tai si peste poporul tau, ca sä
cunosti di nu este altul ea mine, in
tot piimantul.
CA i acum, daca' mi-as fi intins
mana mea si te-as fi lovit pe tine si pe
poporul tau cu ciuma, ai fi pierit de
pe fata pamántului.
Ba dimpotrivä ! De ac,eea te-am
läsat sit tralesti anume ea ta-mi arat
vartutea mea i sä se vesteasea numele
meu in tot pämitntul.
Daca tu te vei grozävi meren impo-
triva poporului meu, sä nu-1 la,i «a plece,
Uta eu, rniiine pe vremea aceasta,
voi porni o grindinii atilt de tare, cum
n'a mai fost la fel in Egipt, din ziva
descälecatului si pana azi.
Deci, acum, trimite «a adune vi-
tele tale si tot ce ai pe camp, fiindca
5.
 IESIREA, 10
toti oamenii i toate vitelo care se vor
giisi pe amp i nu vor fi acivate pe
la odgi, vor fi lovite de grinding, si vor
muri! »
Cei care dintre dregatorii lui Fa-
raon s'au temut de amenintarea Domnu-
lui, au acivat pe la °dad slugile i vitele,
lar acei care nu si-au muiat Mima
la amenint,a,rea Domnului si-au läsat slu-
gile i vitele in camp.
Si Domnul a gräit lui Moise: « In-
tinde mana ta spre car si va cadea grin-
dinâ in toatii tara Egiptului, peste oa-
meni, peste dobitoace si peste toate fa-
netele de pe camp, in Ora Egiptului !
Si a intins Moise toiagul sau spre
cer i Domnul a slobozit tunete i grin-
ding, i fulgere cutreerau pamantul; ast-
fel Domnul a plouat Cu grindina pe pa-
mantul Egiptului.
Era grinding i foc i fulgere ne-
contenite printre grindina, atat de cam-
cenh, cum nu mai fusese alta la fel in
tot Egiptul, de cand se injghebase acolo
un popor.
Si a bhtut grindina in toatg tara
Egiptului, tot ce se gdsea pe camp, de la
oameni i paná la dobitoace; de asemeni
a batut grindina toate fanetele i a dej-
ghinat toti pomii de prin livezi.
Numai in pämântul Gosen, unde
se aflau liii lui Israil, nu a citzut grindina.
Atunci a trimis Faraon si a chemat
pe Moise i pe Aaron foi a rostit: De
rändul acesta am pg.cgtuit; Domnul este
drept, dar eu i poporul meu suntem
vinovati.
Rugati-vä Domnului, cad acum
este destul, ca sä nu mai fie tunete
grinding, iar eu va voi läsa sâ plecati
si nu vä voi mai tine in loe! »
Atunci Moise i-a raspuns: Indatg
ce voi iesi din cetate, voi intinde mii-
nile mele &Are Domnul i tunetele se
vor curma i grinclina nu va mai cädea,
ca sä cunosti ca pámantul este al Dom-
nului.
lar despre tine si despre dregi-
torii tal, eu stiu ca voi nu va temeti de
Domnul Dumnezeu!
Ci inul orzul au fost nimi-
tF;ii
cite, fiindca orzul daduse in spic, lar
inul era in floare.
www.dacoromanica.ro
68
Insg graul i miizarichea nu s'au
stricat, pentru cä, ele sunt mai tarzii.
Deci Moise, iesind de la Faraon
afarg din cetate, intins mfidnile cätre
Domnul i tunetele au contenit si grin-
dins la fel i ploaia nu s'a mai vä,rsat
peste pánafint.
Dar cand Faraon a väzut ca ploaia
grinclina i tunetele au contenit, el
a pachtuit inainte i si-au impietrit Mima,
el si sfetnicii lui.
Astfel Faraon a stgruit in invar-
tosarea inimii lui i n'a dat drumul fiilor
lui Israil, precum vestise Dumnezeu prin
gura lui Moise.
10.
Lcicuste si intuneric in fara Egiptului.
Si iarilsi a grait Domnul dare Moise:
« Intra la Faraon, cä eu am impietrit
inima lui si Mima sfetnicilor lui, ca sg
stivarsesc in mijlocul lor minunile mele,
Si ca sä povestiti, in auzul fiilor
vostri si al nepotilor vostri, cele ce am
savarsit in Egipt i rninunile mele pe
care le-am facut cu ei i sâ cunoasteti
cä eu sunt Domnul! »
Atunci Moise si Aaron au intrat la
Faraon i i-au spus: « Asa zice Domnul
Dumnezeul Evreilor: Cât vei stdrui sä
nu te smeresti inaintea mea ? Dâ dru-
mul poporului meu ca sä mâ práznuiasca.!
lar dacii, nu vei voi sá slobozesti
poporul meu, eu voi aduce miline sto-
luri de lacuste in cuprinsul titrii tale,
Si vor acopen i twit& fata pämän-
tului, asa Mat pamantul nu se va mai
vedea i ele vor manca ramiisita care a
scapat i v'a famas de la batada grin-
dinei i vor manca i toti copacii, care
vä creso pe camp.
i ele vor umplea palatele tale si
easel° tuturor robilor tgi i casele tu-
turor Egiptenilor, lucru pe care nu 1-au
väzut nici pgrintii tái, nici stramosii
de &And au venit pe pgmânt pânii in
ziva de astäzi. o i s'au intors si au iesit
de la Faraon.
Atunci dregatorii lui Faraon au
gräit &titre el: s Pan& cänd omul acesta
va fi noug piazà rea ? Dh-le drumul
acestor oameni ca sâ se inchine Dom-
 IESIREA, 11
nului Dumnezeului lor. Oare tu tot nu-ti
dai seama ca Egiptul st s piara?
Atunci au fost adusi inapoi Moise
si Aaron inaintea lui Faraon i el le-a
zis: o Duceti-vii i vi inchinati Domnului
Dumnezeului vostru. Dar cine amume stint
acoja care vor sa mearga ?
Atunci a räspuns Moise: o Vom pleca
cu flaciiii icu batranii nostri, cu fe-
ciorii si cu fetele noastre. Vom merge
cu turmele noastre i cu cirezile noastre,
caci prianuim praznicul Dumnezeului
nostru! »
Zis-a Faraon catre ei: « Domnul
sä, fie cu voi, precum và voi lina eu
pe voi s'a pe copiii votii. Vedeti ca
aveti ganduri rele !
Nu asa! Ci mergeti voi barbatii
si-i slujiti Domnului, cad aceasta a fost
vrerea voastrii. * i i-au gonit pe ei
de dinaintea lui Faraon.
Atunci Domnul i-a poruncit lui
Moise: Intinde mana ta peste tara Egip-
tului, ea ea vie stoluri de lacuste ii sa
niiväleasca asupra tarii Egiptului i sä
roada toate fanetele si tot ce a mai
ramas de pe urma grindinei. s
Deci Moise a intins toiag,u1 sau
peste tara Eg,iptului i atunci Domnul
a pornit un vant de la fasárit, care a
biitut toata, ziva aceea i tonta noaptea;
iar cand s'a luminat de ziuä, vantul
de la rasiírit a adus stoluri de la-
custe.
i au niivalit stolurile de lacuste
In tot Egiptul fOl s'au asezat in tot cu-
prinsul peste mäsurä de multe, cum n'au
mai fost niciodata inaintea lor atatea
lacuste si nu vor mai fi in viitor nici-
odata atatea.
Si ele au acoperit toatä fata pa-
mantului de s'a intunecat tot locul
au mancat toate fánetele i teat& roads
pomilor, pe care o mai la,sase
incát n'a mai ramas nici o frunzä verde
In copaci i nici un fir de iarba pe ogoare,
In toatii tara Egiptului.
Atunci Faraon a chemat in grab&
pe lVfoise FA pe Aaron si le-a zis: Pii-
catuit-am inaintea Domnului Dumnezeu-
lui vostru i inaintea voastra!
Ci acum, te rog, iarta' gresala mea
numai aceasta data i rugati-vii Dom-
69
www.dacoromanica.ro
nului Dumnezeului vostru ca sa alunge
de la mine acest praptid de moarte ! o
Atunci el a iesit de la Faraon
s'a rugat Domnului.
Si Domnul intoarse vantul, aducand
un vant de la apus, puternic foarte, care
ridicä stolurile de lacuste i le aruncii, in
Marea Rosie, asa Judd nu mai ramase
nici o lacusta in tot cuprinsul Egiptului.
Dar Domnul invartosa inima lui
Faraon si tot nu voi sii dea drumul
fiilor lui Israil.
i lar a poruncit lui Moise Domnul:
Intinde mana ta »pro car i ea fie in-
tuneric in tara Egiptului, atat de des in-
cat sä-1 pipiii cu mama. »
i Moise a intins mana sa »pro
cer i s'a facut intuneric bezna in toata
Ora Egiptului timp de trei zile,
Asa 'Meat nu se mai vedea orn
cu om i nimeni nu s'a mai clintit din
locul sau trei zile; bash toti fiii lui E»-
rail avura lumina' in casele lor.
Atunci Faraon chemä pe Moise si
zise: o Duceti-va slujiti Donanului nu-
mai voi, iar turmele voastre i cirezile
voastre sii ramanä, pe loc. Sit mes,rgli
cu voi i pruncii vostri. »
lush,' Alois° a raspuns: « Nu nu-
mai ta tu insuti trebue sá no d'aruesti
jertfe i arderi de tot ca «a le aducem
Domnului Dumnezeului nostru,
Dar si vitelo noastre trebue sit vie
cu noi, fara aici niel macar
o unghie de-a lor, fiincica din ele vom
lua jertfe ea sa cinstim pe Domnul Dum-
nezeul nostru ; insä noi nu stim in ce
chip no vom Inclina Domnului, pana ce
nu vom ajunge in locul acela. »
Ci Donmul inaspri inima lui Fa-
raon si el nu se invoi sit-i laso sil piece.
Deci Faraon zise &Litre Moise: Fugi
de dinaintea mea i fereste-te sä, mai dai
ochi cu mine, fiinda, in ziva cand vei
vedea fats, mea, vei mini!
Dar Moise i-a raspuns: « Drept ai
graft ! Nu voi mai vedea fata ta!
11.
V estirea pedepsei a zecea.
1. Apoi Domnul a gait catre Moise:
o Aduce-voi 'Mc& o plagii asupra lui Fa-
 IE$IREA, 12
raon i asupra Egiptului; dupg aceea el
va va da drumul de aici. Dar cand
va rasa sâ plecati de-a-binelea, el Ira va
goni de aici cu indadire.
Ci indeamnii acum, in auzul poporu-
lui, ca fiecare om sâ cearâ cu imprumut
de la vecinul eau i fiecare femeie de la
vecina sa scule de argint i scule de aur.
$i Dornnul a dat poporului har in
ochii Egiptenilor, iar insusi Moise ajun-
sese la mare vaza in pamantul Egip-
tului, atat in fata dregatorilor lui Fa-
raon, cat si in fata poporului.
$i Moise a rostit: « Asa graieste
Domnul: o La miezul noptii trece-voi
prin mijlocul Egiptului,
6. $i vor rnuri toti intaii niiscuti din
tara Egiptului, de la intaiul nascut al
lui Faraon care stä pe tronul lui
pan& la intaiul näscut al roabei care
sta in dosul rasnitei i toti intaii rids-
cuti ai dobitoacelor.
$i va fi jelanie mare in toata tara
Egiptului, cum n'a mai fost la fel inainte
si cum nu va mai fi la fel in viitor.
Dar impotriva tuturor fiilor lui Es-
raíl nici un dine nu va maral, nici la
oameni, nici la dobitoace, ea ea cunoa-
steti ce osebire va face Domnul intre
Egipteni i Israil.
lar toti acesti dregatori ai tâi vor
veni la mine si se vor inchina pan& la
pamant inaintea mea si vor zice: o
tu si t,ot poporul care sta la picioarele
tale si dupa aceea en voi iesi. $i
astfel Moise a plecat aprins de mttnie
din fats lui Faraon,
Caci Domnul zisese catre Moise:
« Faraon nu vâ va asculta pe voi, ca
minunile mele sä, se inmulteasca in tara
Egiptului ! »
Deci Moise si Aaron au tcut toate
aceste minuni inaintea lui Faraon, ins&
Domnul impietrise mima lui Faraon, ca
nu dea drumul din tara sa fiilor lui Israil.
12.
Asezarea sdrbatorii Pastelui si mielul pas-
cal. Moartea int4ilor neisculi ai Egipteni-
lor. Fiji lui Israil sung gonifi din Egipt.
1. $i Domnul a vorbit cu Moise i cu
Aaron in tara Egiptului si a zis:
www.dacoromanica.ro
70
Luna aceasta sa fie la voi ince-
putul lunilor ; ea sâ vâ fie intaia luna
dintre lunile anului.
Spuneti la toatä, obstia lui 'grail
o In ziva a zecea a acestei luni
sa-si ja fiecare cate un miel de fie-
care familie, cate un miel de fiecare casa.
$i daca o casa va fi proa mica
pentru un miel intreg, atunci capul fa-
miliei sâ se intovaraseascii Cu vecinul
sau cel mai apropiat de casa sa, -Orland
socoteala de cate suflete sunt si de cat
poate sa manance fiecare. Asa sa va
socotiti la un miel.
lar mielul sä fie Eta racila, parte
barbateasca, de un an si sa-1 luati fie
din oi, fie din capre.
$i sa-1 pästrati pang, in a paispre-
zecea zi a acestei luni i atunci toata
adunarea obstiei lui Israil sa-1 injunghie
intre cele doua seri.
Apoi sa ja din sangele mielului
sa unga, amtIndoi usorii usii i praaul
cel de BUS, in casele in care Il vor
manca.
$i sit miinânce in noaptea aceea
carnea mielului fripta pe foc EA anume
cu azime i cu ierburi amare, asa sa-1
manânce !
Si sit nu-I mancati nici crud, nici
fiert in apa, ci fript pe foe, capul,
maruntaiele lui.
$i sa nu hisati nimic din el pe
a doua zi, FA daca va ramanea ceva din
el pe a doua zi, sa-1 ardeti in foc.
$i astfel: anume avand
coapsele voastre incinse, incaltati cu in-
caltamintele voastre i cu toiegele in mana
voastrii, i sa-1 mancati in toatä graba,
fiincica este Pastele Domnului.
$i in noaptea aceea voi trece
prin tara Egiptului i voi ucide pe
toti întAii näscuti din tara Egiptului
de la om i pan& la dobitoc i voi ju-
deca pe toti dumnezeii Egiptului, caci
eu sunt Domnul.
$i sangele acola va fi you& semn
la casele in care locuiti, iar and voi
vedea Maple voi trece pe MO voi
si nu va va ajunge plaga ucigasa, and
voi lovi tara Egiptului.
lar aceasta zi sa va fie you& spre
pomenire, ca s'o praznuiti ca sarbatoare
 IE$IREA, 12
a Domnului; ca pravi15, vesnic5, s'o prhz-
nuiti in neam de neam.
$apte zile sii mancati azime,
ea o zi inainte sii dati la o parte din
casele voastre once dospituri, pentru
oricine va nihnca paine dospità din ziva
Intâia phnit in ziva a §aptea, sufletul
acela sii fie starpit din Israil.
Apoi in ziva cea dintai 85, tineti
adunare sfintit si in ziva a qaptea sit
tineti iarrisi adunare sfintei; nici o munch:
sii nu faceti in acele zis, fiirâ numai
ceea ce trebue sä mänfince fiecare om,
numai athts, sii, fie manca voastri.
Voi deci eh% pìízii praznicul azi-
melor, ffindc5, eu in aceastit zi am nos
ostirile voastre din tara Egiptului, i si
phziti ziva aceasta pentru neamurile vii-
toare ca pravilä vesnich.
In luna inthia, in ziva a paispre-
zecea a lunii, incepand de cu sean,
sii mincati azime pink' in seara din
ziva a douizeci si una a acestei luni.
$apte zile el nu se afle aluat in
casele voastre, fiindch oricine va mitnca
dospiturh, sufletul acela si fie sthrpit
din obstia lui Israil, fie striin, fie bil-
stinas.
Nimio dospit sä nu rnineati, ci
In toate locuintele voastre sii mincati
azime. u
Apoi Moise a chemat pe toti
lui Israil i le-a zis: Gribiti-vi
13.1 luati-vit cite un miel pentru fiecare
din familiile voastre ffi junghiati Pastele.
Apoi luati un minunchi de isop
mui4i-1 in sitngele mielului, adunat
inteun blid i ungeti pragul de sus ffi
cei doi usori ai usii, cu singele din blid,
iar voi sii nu iesiti nici unul din usa co.sei
lui, ph,n5, diraineata,,
Chci Domnul va trece, ea 85, lo-
veascä pe Egipteni. $i chnd va vedea
sitngele la pragul de sus si la cei doi
usori, Domnul va trece pe laugii usi
si nu va ingAdui ea ingerul pierzhtor
sii intre in casele voastre i sii vi lo-
veascit.
lar voi si phziti datina aceasta
ea o lege pentru tine i pentru fiii tu,
pururea.
lar dupi ce yeti intra in tara pe
cate Domnul va ditrui-o voui, precum
www.dacoromanica.ro
a figaduit, voi si phziti riinduiala a-
masts,.
26. $i când o fi sii vii In trebe
vostri: « Ce este ninduiala aceasta ? s,
27. Voi sii le rispundeti: Aceasts, este
jertfa pentru Pastels:, Domnului, caro a
trecut in Egipt pe 1ngi easele fiilor
lui Israil, cand a lovit el Egiptul, iar
casele noastre le-a crutat. » Atunci po-
pond a citzut la p5,mânt i s'a inchinat.
28. $i s'au dus fiii lui hrail si au ft.:tout
precum a poruncit Domnul lui Moise
lui Aaron, asa au fitcut.
29. lar la miezul noptii, Domnul a
lovit pe toti inthi naseutii din tara Egip-
tului, de la inttli nitscutul lui Faraon, stit-
titer pe tronul lui, piing; la intitinitscutul
intenanitatului, care sti in temnitä,
toatä pfirga dobitoacelor.
30. $i s'a sculat noaptea Faraon, el
toti sfetnicii shi i toti Egiptenii,
a fost jelanie mare in Egipt, chci nu
era nici o ea,sii In care si nu fie un mort.
31. $i a chernat Faraon pe Moise
pe Aaron, atunci noaptea, si a rostit:
« Sculati-vi! Iesiti din norodul meu! $i
voi i fiii lui Israil! Duceti-vit i slujiti
Domnului, preeum ati zis!
32. Luati-vi i turmele i cirezile voa-
stre, cum ati cerut, dar duceti-vi! $i
mi binecuvintati ffi pe mine! »
33. $i Egiptenii d5,deau zor poporului
si iasi mai degrabit din tarti, chei zi-
ceau: « Murim cu totii!
34. $i poporul a luat, pe amen, frit-
mfintittura sa, mai inainte ca si se dos-
peas* in cipisterele infitsurate in hai-
nele lor.
35. Pe de alti parte, fiii lui Israil
dup5, cuvantul lui Moise: ceruri
ca imprumut de la Egipteni vase de ar-
gint si vase de aur i vesminte.
36. Iar Domnul a dat poporului har
In ochii Egiptenilor, ea si le dea ce au
cenit. $i astfel au jefuit pe Egipteni.
37. $i au pomit fiii lui Israil din Ra-
meses spre Sucot, ca la sase sute de
mii de piotasi, afari de copii.
38. $i a mai plecat ca ei gloat5, mare
amestecati, turme i cirezi, vite foarte
multe.
39. $i din aluatul pe care 1-au sops
din Egipt, au copt turte de azimi, chci
 IEIREA, 13
n'apucase sii dospeasca, iar ei fiindcit
erau goniti de Egipteni n'au putut si
zäboveasca i nici de merinde n'au putut
sa faci rost.
lar vremea cat au locuit fiii lui
Israil in Egipt a fost de patru sute si
treizeci de ani.
cand s'au incheiat cei patru
i nimic dospit.
sute F i treizeci de ani i anume chiar
In ziva aceea, au iesit din tara Egip-
tului toate ostirile Domnului.
i aceasta a fost o noapte de ve-
ghe pentru Domnul, cand i-a scos pe
ei din Oman tul Eg-iptului; este noaptea
pe care toti fiii lui Israil cuvine-se s'o
petreaca in veghe in neam i in neam.
Apoi a zis Domnul lui Moise
lui Aaron: o Aceasta este randuiala Pa-.
nici un strain sa nu se infrupte
stelui ;
din Paste;
Insii erice rob, cumparat Cu bani,
dad, il yeti tija imprejur, sa, manance.
Veneticul i simbriasul sip', nu ma-
nance din el.
In aceeasi familie di fie mâncat;
si nu scoti din cad', afar& nimio din
carnea mielului si os din el sä nu zdrobiti.
Toatii obstia lui Israil sä tie aceasta
pravilii.
lar °lac& vre-un strain va locui cu
tine i va voi sä, priznuiasca Pastele
Domnului, sii se taie imprejur toti bär-
batii din familia lui i atunci si se
apropie ca sa praznuiasci Pastele i si
fie ca unul dintre bastinasi, insii nici un
notaiat imprejur sit nu minince Pastele.
Aceeasi pravilä si fie pentru bit-
tinas ca i pentru stráinul acivat la voi
i au facut toti fiii lui Israil pre-
cum a poruncit Domnul lui Moise i lui
Aaron ; asa au fiicut.
i chiar in ziva aceea, Domnul a
scos pe fili lui Israil din Ora Egiptului,
cu toate cetele lor.
13.
S fintirea celor intâi näscuti. Inceputul
ldtoriei prin pustie.
Apoi Domnul a zis catre Moise
i-a poruncit:
o sfintesti pe tot intaiul nascu t
din fiii lui Israil care va deschide frith, i
www.dacoromanica.ro
72
pantecele, de la om panä la dobitoc, caoi
intaiul nascut este al meu! »
lar Moise a zis catre popor: « Adu-
ceti-vä aminte de ziva aceasta in care
ati iesit din Egipt, din casa robiei, cad
Domnul cu mana tare v'a scos pe voi
de acolo; in aceastii, zi si nu mancati
Astizi voi iesiti in luna lui Abib.
lar cand te va duce pe tine Domnul
In tara Canasmitilor, a Hetitilor, a Amo-
ritilor, a Hevitilor si a Iebusitilor, pe
care el cu jurimant a fagaduit-o pkin-
tilor tai, ci ti-o va da tie, adici tara
in caro curge lapte i miere, atunci tu ea
pazesti aceasta randuialä in aceasta lunä:
Timp de sapte zile si mänânci azime,
iar ziva a saptea si fie ziva de präznuire
a Domnului.
Ázimo sii mancati in cele FApte zile
si sit nu se &ease& la tine paine dospitii
nici mäcar aluat dospit sa nu se gli-
seascil in -tot cuprinsul tirii tale.
i tu sa, liimuresti pe fiul tau in
ziva aceea spui: aceasti datinä
este spre pomenirea color ce a fäcut
Domnul pentru mine, cand am iesit din
Egipt.
i aceasta si fie ca un semn pe
mina ta i ca araintire inaintea ochilor
pentru ca legea Domnului sä, fie in
gura ta, caci Cu man& tare te-a scos
pe tine Domnul din Egipt.
lar tu sä pizesti pravila aceasta
la vremea hotaritä, a ei, an de an.
lar °and te va duce Domnul in
pamantul Canaan, precum jurat tie
parintilor tii, cii ti-1 va da tie,
Atunci sit pui de o parte, pentru
Domnul, pe toti întâui näscuti caro vor
deschide pantecele: toati parga pe caro
vei avea-o de la vitelo tale, partea bar-
bateascii, si fie a Domnului.
i once intai näscut al asinei si-1
riiscuraperi cu un miel; si de nu-1 vei
rascumpára, si-i frangi gatul; si pe toti
intaii niscuti din oameni, intre
sii-i fiscumperi!
i in viitor, cand te va intreba
fiul tau si va zice: «Ce insemneaza
aceasta ? », tu raspunzi: o Cu man&
tare Domnul ne-a scos pe noi din Egipt,
din casa robiei.
 IESIREA, 14
Sí pentru eft Faraon se impotrivea
sá ne dea drumul, atunci Domnul a ucis
pe toti întft näscuti din tara Egiptului,
de la intaiul nriscut al omului, pitnii, la
Intâiul nä,scut al vitelor; pentru aceea
jertfese eu Domnului tot ce este parte
barb5,teascä EA deschide lntâi pantecele.
lar pe toti întâii nrIscuti intro fili mei
Ii räscumpä,r1
Si di, fie aceasta ca un semn pe
mh,na ta i ca un talisman intre ochii
täi, cäci cu mânii tare ne-a scos pe
noi Domnul din Egipt! *
lar dupl.. ce Faraon a dat drumul
poporului, Dumnezeu nu I-a indrumat
pe calm tärii Filistenilor, desi ar fi fost
mai aproape, cäei a zis Dumnezeu: *Nu
cumva poporul, cand va vedea räzboiul,
sä-i par& räu si iaräsi sä, se intoarcä
In Egipt n.
Deci Dumnezeu a dus poporul im-
prejur pe cala pustiului, spre Marea
Rosie. Iar fili lui Israil au iesit oameni
liberi din tara Egiptului.
Atunci Moise a fost luat cu sine
osemintele lui load, fiinde Iosif legase
cu jurämânt pe fill lui Israil si le spusese:
Durnnezeu vä. va cerceta pe voi, deci
luati cu voi de aici osensintele
mele
Apoi ei au pornit cu tabltra din
Sucot i au poposit la Etam, care vine
la capirtul pustiei.
lar Domnul mergea inaintea lor,
ziva in chip de stalp de nour, ea sä le
arate calea, iar noaptea in chip de stälp
de foc, ea sä, le lumineze, asa inclt ei
sö poatä, s meargä, ziva i noaptea.
Nu se depärta stalpul de negurä.
In timpul zilei, iar in timpul noptii nu
se depärta sttlipul de foc de dinaintea
poporului.
14.
Trecerea prin. Marea Bqie.
Si Domnul a vorbit lui Moise
i-a poruncit:
e Spune fiilor lui Israil 8ä se in-
toarcii, inapoi aseze tabára inain-
tea Pi-hahirotului, intro Migdal foi Mare,
la rästrrit de Baaltefon: e Tábariti in
dreptul lui, Mug& mare !
73
www.dacoromanica.ro
Fiindeä, Faraon va zice despre fiii
lui Lsrail: Ei s'au ratiicit in tarä
pustiul i-a inchis
Eu atunci voi invärtosa mima lui
Faraon si el va porni in urmä,rirea lor.
lar eu imi voi arata slava mea impo-
triva lui Faraon impotriva intregii
lui otiri, i Egiptenii vor cunoaste
eu aunt Domnul!* i fiji lui Israil
fä,cut asa.
Când i s'a dat de stire impriratului
Egiptului c5, poporul a fugit, mima luí
Faraon si a dregrItorilor lui se schimbä
In privinta poporului i ziserä: *Ce is-
pravá fricuriim noi de am dat drumul
lui- Israil din robia noasträ !
Atunci Faraon a pus si inhame
carul säu i 1u5, oastea cu sine.
Si mai lug sase sute de care alese
precum i toate celelalte caro ale Egip-
tului i in toate erau luptritori víteji.
lar Domnul invärtosä mima lui Fa-
raon, impiiratul Egiptului, F0.1 porni pe
urma fiilor lui Israil. Ins& fiii lui Israil
iesiserä, ocrotiti de mini inaltii.
Astfel Egiptenii ii urmärira cu toti
eau i carele lui Faraon i cu toti cä-
läretii i armata lui i Ii ajunserä acolo
unde erau tabiriti aproape de Pi-hahirot,
bluer, mare, in fata Baaltefonuluí.
lar cänd Parson se apropie, fiii
lui Israil îi ridicarri, ochii i vrizurá
Egiptenii veneau in urma lor. Atunci
se spírimäntara groaznie fiii lui Israil
strigaré, &Are Domnul,
Apoi ziserä atre Moise: a Oare nu
mai erau morminte in Egipt de ne-ai
scos pe noi ea sä, murim in pustie? Ce
ai fä,cut tu cu noi, cä, ne-ai scos din Egipt ?
Nu este acesta, cuvantul pe care
ti I-am spus tie in Egipt, cri,nd iti ziceam:
Lasii-ne in pace ca eh. slujim Egipte-
nilor? Choi ar fi fost mai bine pentru
noi sà, slujim pe Egipteni cleat sä, mu-
rim in pustia aceasta! »
Dar Moise a rostit cä,tre popor:
a Nu vä fie fricii, stati locului i priviti
rnäntuirea cea de la Domnul, pe care vä
va face-o you& astazi, fiindcä acesti Egip-
teni, pe care ii vedeti astä,zi, nu-i veti
mai veden in veci!
Domnul se va lupta pentru voi,
iar voi fiti linistiti I 4
 IESIREA, 15
Si Domnul a zis lui Moise: De
ce strigi c5tre mine ? Spune fiilor lui
Israil sä porneascii,
lar tu ridic5, toiagul titu i in-
tinde maim, ta deasupra miirii i des-
picii-o in douä, ca fiii lui Israil sä treaci
prin mijlocul m5,rii pe pämänt uscat.
lar eu, iatä voi invartosa mima
Egiptenilor, ca sit se ia dupä voi. Si
eu imi voi arOta slava mea impotriva
lui Faraon i impotriva intregii lui ostiri
impotriva carelor lui i alaretilor lui.
Atunci vor cunoaste Egiptenii
eu sunt Domnul, ciind imi voi araa
slava mea, impotriva lui Faraon i a
carelor lui si a cOliiretilor lui.*
i ingerul lui Dumnezau, care mer-
gea inaintea taberei lui Israil, a purees
si a mere in urma lor i stalpul de nour
s'a ridicat de dinaintea lor si s'a asezat
In urma lor.
Deci a venit intre tabOra Egip-
tenilor ffi tabära lui Israil. S'r era nour
intuneric pentru unii, iar pentru cei-
lalti noaptea era lumina* i asa nu s'au
apropiat unii de altii toatii noapt,ea.
i Moise intinse mana sa peste
mare ffi Domnul a impins marea inapoi
printr'un vánt puternic de la riisOrit, care,
bätând toatà noaptea, a preficut marea
In uscat. Atunci apele s'au despicat,
i fiii lui Israil au intrat prin mij-
locul märii ca pe uscat, iar apole se ri-
dicau ca un zid, de-a-dreapta i de-a-
stânga.
Atunci Egiptenii, urmarindu-i, au
intrat dup5, ei cu toti caii lui Faraon
cu carel lui i cu calitretii lui, in
mijlocul
lar c5nd a fost in straja diminetii,
Donmul a cäutat, din salpul de foc fo'r
de nour, spre ta,bdra Egiptenilor si a
umplut oastea lor de spaimii.
i le-a scos roatele de la care, *In-
ca le duceau cu mare greutate. Atunci
Egiptenii au inceput sä zic6: « Sä fugim
din fats, lui Israil, pentru cti Domnul se
lupt5, pentru ei impotriva Egipteni-
lor !
Domnul atunci a poruncit luiMoise:
Intinde mana ta asupra märii, ea apele
sit se intoarcit peste Egipteni, peste ca-
role lor EA peste cäläretii lor
www.dacoromanica.ro
74
Si Moise a intins mânasa deasupra
iar marea, in faptul diminetii, a
nOvalit puternic inapoi la locul ei, iar
Egiptenii in fuga lor au intrat in ea ;
astfel Domnul i-a aruncat pe Egipteni
In mijlocul m5,rii,
lar apele venind inapoi au ace-
pen it carel i pe cAläreti i toatä oa-
stea lui Faraon, care intrase dupä Israil
In mare, si din ei toti n'a mai
nici unul.
Ci fiii lui Israil au trecut ea pe
uscat prin mijlocul miírii gi apele stateau
ca un zid de-a-dreapta si de-a-stänga lor.
Asa a mântuit Domnul in ziva
aceea pe Israil din mana Egiptenilor, iar
Israil i-a vitzut pe Egipteni morti pe
tarmul
Si Israil a väzut rninunea can, mare
pe care a sitvitrsit-o Domnul impotriva
Egiptenilor si s'a temut de Domnul
a crezut in Domnul i in Moise, sluji-
torul shu.
15.
Cantarea lui Moise. Apele amare de la
Mara. lzvoarele de la Elim.
Atunci Moise si fiji lui Israil au
cantat Domnului cântarea aceasta si au
gräit cäntand: « SO antam Domnului
ea intru slavii s'a prosliivit ! Pe cal EA
Po chliiret i-a aruncat in mare !
Värtutea mea si psalmul meu este
Domnul, cad el este izbavirea mea. El
este Dumnezeul meu voi preamOri,
Dumnezeul pärintelui meu voi prea-
inalta!
Domnul este mare fázboinic ! Dom-
nul este numele sau!
Carele lui Faraon i ostirea lui le-a
aruncat in mare si coi mai alesi din
vitejii siii s'au cufundat in Marea
Rosie.
Adâncurile märii i-au acoperit; s'au
due in jos in striifunduri, ca o piaträ.
Dreapts, ta, Doamne, este pea, m5,-
reatO prin puterea ei,mána ta cea dreaptii,
Doamne, a sfiírämat pe vriíjmas,
S'r cu multimea slavei tale ai do-
borit pe protivnicii tiii. Tu dai drumul
mâniei tale care-i mistueste ca pa o mi-
riste.
 IESIREA, 16
La suflarea narilor tale, apele s'au
ridicat grtimada i valurile au increme-
nit ca un zid i puhoaiele s'au inchegat
In Mima marii.
Dusmanul zicea: voi urmari
si-i voi ajunge, voi imparti prada,
pofta mea se va satura cu ei, voi trage
sabia mea, mana mea îi va sttirpi! »
Dar ai trimis duhul tau si marea
i-a acoperit; s'au dus la fund ca plum-
bul, in apele naprasnice.
Doamne, cine este asemenea cu tine
intre duranezei, cine e la fel cu tine:
maret intru sfintenie, infricosat intru
fapte slavite i facator de ruinuni ?
Intins-ai dreapta ta i piimantul
i-a
Calliuzit-ai cu rnila ta acest popor
pe care 1-a mantuit ; indreptatu-l-ai cu
putrea ta, catre sfantul tau locas.
Auzit-au neamurile i s'au cutre-
=rat ; frica i-a cuprins pe cei ce lo-
cuesc in Filisteia.
Späimantatu-s'au atunci capete-
niile Edornului; cutremur i-a cuprins pe
voevozii Moabului ; toti locuitorii Camas,
nului vi-au pierdut cumpatul.
Groaa i irk& mare cazut-au peste
ei ; inaintea maretiei bratului tau au stat
muti ea piatra, pan& ce era sit treaca
poporul tau, o, Doamne, pana ce era
sä treaca poporul pe care tu 1-ai castigat.
Duce-l-vei pe el kai-1 vei sildi in
muntele mostenirii tale, in locul pe care
1-ai gätit tie spre locuintä, Doamne, in
locasul [giant, pe care, Doanane, mainile
tale 1-au zidit.
lar Domnul imparati-va in veac
In veacul veacuhii.
Cad au intrat in mare caii lui
Faraon, cu carele i cu calaretii lor ; in-
tors-a Domnul valurile märii asupra lor,
in vreme ce fiii lui Israil au umblat
pe pamant uscat, in mijlocul
lar Maria proorocita, sora lui Aa-
ron, a luat dairaua in mana, i toate
femeile au iesit dupa ea cu dairale
da.n Wind.
Si Maria le &idea raspuns; « Can-
tati Domnului ell s'a prosavit intru slay& !
Pe cal si pe calaret i-a aruncat in mare !*
Apoi Moise a pornit cu fiii lui Is-
rail de la Marea Rosie si au intrat in
75
www.dacoromanica.ro
pustiul Sur si au mers prin pustiu trei
zile, dar n'au dat de spa,.
Si ajungand la Mara, n'au putut
sa boa din apa de la Mara, fiindca apele
eran amare ; pentru aceea s'a numit nu-
mele locului Mara.
Si poporul a rains a ctirti impo-
triva lui Moise zicand: « Ce vom bea ? *
Atunci el a strigat catre Domnul,
Domnul i-a afátat un lemn i Moise
1-a aruncat in Ewa si apele s'au indulcit.
Acolo. Dornnul a dat poporului randuieli
porunci, si acolo 1-a pus la incercare.
Si a rostit: N Dacii vei asculta cu
luare aminte de glasul Domnului Dum-
nezeului tau i vei face ceea ce este
drept in ochii lui, i vei asculta de po-
runcile lui i vei plizi toate legile lui,
eu nu voi aduce &supra ta nici una din
bataile pe care le-am adus asupra Egip-
tului, câci eu aunt Domnul, cel ce te
vindeca pe tine.
Si au ajuns la Elitn i erau acolo
douasprezece izvoare de apli i apte-
zeci de palmieri. i ei si-au asezat tabara
acolo 'hug& &pa..
16.
Domnul cleiruefte poporului mind
,sí propel*.
Dupa aceea au pornit din Elim,
toata obstia fiilor lui Israil a ajuns
in pustiul Sin, care este intro Elim
Sinai, in ziva a cincisprezecea a lunii a
doua, de la iesirea lor din tara Egiptului.
Ci toata obstia fiilor lui Israil carti,
In pustie, impotriva lui Moise si a lui
Aaron.
A,stfel fiii lui Israil ziceau catre ei:
« Mai bine muream de mana Domnului,
In Ora Egiptului, cand sedeam laugh
oalele cu carne i mancam paine de ne
saturam ! Dar voi ne-ati adus in pu-
stietatea aceasta, ca sä moara de foame
toatä gloata. »
Atunci Domnul rostit-a catre Moise:
« lata eu voi ploua peste voi paine din
cer, iar poporul sa jasa zilnic A-0 adune
cat Ii trebue pentru o zi, cad voiesc
sa-i pun la incercare, dad, au sa umble
In legea mea, ori nu.
lar in ziva a sasea, sa masoare
ceea ce au adunat, si se va afla de
 IESIREA, 16
don& ori mai mult decat ce adunau
In fiecare zi. »
Si M0i130 ai Aaron an gait &Are
toti fiji lui Israil: s Asta searä, veti cu-
noaate ca Domnul este cel ce v'a scos
pe voi din tara Egiptului,
lar maine de dimineata yeti vedea
slava Domnului, fiindca el a auzit car-
tirea impotriva Domnului! lar noi ce
suntem, de cartiti impotriva noastra?*
i Moise adaoga: o Vedea-veli
Domnului, cand asta seara Domnul
vi va da carne s'a mancati ì maine di-
mineata paine sä, vá saturati, fiindca
Domnul a auzit cartirile pe care voi le
rostiti impotriva lui. Dar noi ce suntem?
Murmurele voastre nu stint impotriva
noasträ, ci impotriva Domnului!
Apoi Moise zise lui Aaron: o Spune
tare catre toata obatia filler lui Israil:
o Apropiati-va de Domnul, ca el a auzit
cartirea voastra
lar pe cand vorbea Aaron catre
teat& obE,stia fiilor lui Israil, au cautat
spre pustie i iatâ marirea lui Dumnezeu
s'a aratat in nour.
lar Domnul a grait lui Moise
a zis:
o Auzit-am cartirea fiilor lui Is-
rail! Vorbeate cu ei i le spune: s In
faptul serif manca-veti carne ai dimi-
neata va veti satura de paine, i astfel
veti cunoaate ca eu sunt Domnul Dum-
nezeul vostru s.
lar cand s'a inserat, au venit pre-
pelite ai au acoperit tabara, iar a doua
zi dimineate, imprejurul taberei cazuse
un strat de roxfá.
Ci, dupii, ce s'a ridicat stratul de
mud', iata pe fate pustiei ceva maruntel
gräuntes, rnaruntel ca chiciura, and
este pe piimant.
Deci, viizand-o fili lui Israil, au
zis unii catre altii: s Co e aceasta ? »,
clici nu atiau ce este. Dar Moise le-a
raspuns: s Aceasta este painea pe care
Dumnezeu v'a dat-o vouä s'o mancati!
Si acesta e cuvantul pe care-1 po-
runceate Domnul: Strangeti din ea fie-
care cat ii trebue pentru hrana sa, cate
un omer de cap de om, dupa numarul
sufletelor voastre, cate are fiecare in
cortul eau, atata sa strangeti
www.dacoromanica.ro
76
lar fiii lui Israil au facut intocmai
ai au adunat unii mai mult i altii mai
putin.
Dar cand au masurat cu omerul,
nici cel ce stransese mai mult n'a avut
de prises, nici cel ce stransese mai putin
n'a, avut lipsti, ci fiecare adunase pe
potriva nevoii lui.
Dupa aceea Moise i-a indemnat:
Nimeni sa nu opreasca din ea pe a
doua zi! »
Dar n'au ascultat de indemnul lui
Moise, ci unii au pristrat din ea pe a
doua zi, dar a Lout viermi ai a inceput
ea puta. i Moise s'a mániat pe ei.
Deci ei au strans manä, in fiecare
dimineata, fiecare dupä, gurile ce aves
de saturat; dar °and soarele incepea
dogoreasca, ea se topes.
lar cand a fost ziva a peep., le-a
ieait la masuratoare panä, de dour', ori
mai mult, cate douä, ornere de fiecare.
Si au venit toti voevozii obatiei sa-] in-
atiinteze pe Moise,
Si Moise le-a raspuns: ceea
ce porunceate Dornnul Maine este zi
de odihna, odihna ces rant& in cinstea
Domnului; coaceti ce aveti de copt
fierbeti ce aveti de fiert, ai tot coca ce
va prisosi puneti de o parte, la pastrare,
pa,na maine dimineata! »
Si ei au pus prisosul lor la o parte
pana a doua zi, precum le poruncise
Moise, si nu s'a stricat i nici n'a, facut
viermi.
Atunci Moise le-a zis: « Mancati
mana astäzi, cad azi e Sambata, in
cinstea Domnului, cäci azi nu o yeti
gasi pe campie.
Sase i1e di o culegeti, dar in ziva
a §aptea e Sambätit ai in ziva aceea nu
va fi. »
Si s'a intamplat ca In ziva a aap-
tea au ieait cativa din popor ca
adune, dar n'au gäsit nimio.
Atunci grait-a Domnul catre Moise:
Pana child va yeti incapiatana sa nu as-
cultati poruncile male ai oranduielilemele ?
Vedeti ca Domnul v'a d'aruit ziva
Sambetei ; pentru aceea el va da in
ziva a aasea demlincare pentru doua zile.
Fiecare sá stea acasii; sti, nu iasii, ni-
meni din cortul sau In ziva a aapteal
 IESIREA, 17, 18
Deci s'a odihnit poporul in ziva
a saptea.
Si fiii lui Israil i-au pus numele
mana a, i ea semana cu samanta de
coriandru: era alb& i avea gust de tuft&
Cu miere.
Si Moise a gait iar: o Tat& ceea
ce porunceste Domnul: o Umpleti un omer
cu manä, ca sit se pastreze pentru ur-
masii vostri, sá vaza ei painea cu care
v'am hranit in pustie, &Ind v'am scos
pe voi din tarn Egiptului. »
Si a rostit Moise catre Aaron: o Ta
un vas si pune in el un omer plin, de
aseaza-linaintea Domnului, spre
pastrare urmasilor vostri! »
Si precum a poruncit Domnul lui
Moise, astfel 1-a pus Aaron inaintea chi-
votului legii sa se pastreze.
Iar fiii lui Israil mancara' man&
patruzeci de ani, pan& ce au ajuns in
tara locuitii; mancarti mana pang ce au
sosit la hotarele Canaanului.
lar omerul este a zecea parte
dinteo efä.
17.
Noise lovefte Cu toiagul stdnca din care
(dgnefte apd. Lupia cu Amalecifii la
Rafidim.
Apoi, dupa porunca Domnului, toatii
obstia fiilor lid Israil a pornit din pu-
stiul Sin, mergand din popas in popas,
si a tabilrit la Rafidim. Dar poporul nu
avea ETA,' de Wait.
Si poporul a prins a se certa cu
Moise si-i zicea: Dit-ne spa sa bem ! »
lar Moise le raspundea: o De ce va cer-
tati cu mine ? De ce ispititi pe Dum-
nezeu ?
Deci, fiindcä poporul insetosa aci
dupii apa, carti impotriva lui Moise si-i
zise:o De ce ne-ai luat din Egipt, ca
ni ne omori de sate pe noi i pe copiii
nostri i vitele noastre ?
Atunci Moise a strigat catre Dom-
nul si a gait: lt Ce sa 1/16, fac ca poporul
acesta? Oä putin a lipsit sä nu ma ucidit
cu pietre ! »
Atunci Domnul a riispuns lui Moise:
Traci pe dinaintea poporului i ja eu
tine cativa din batranii lui Israil, iar
www.dacoromanica.ro
77
toiagul tau cu care ai lovit Nilul in-1
In man& si !
Si. iatä eu voi sta, in fata ta, acolo
pe stifles. Hoiebului, iar tu loveste stanca !
Si din ea va tasni apa i se va adapa
poporul. Moise facu intocmai, in vii-
zul batranilor lui Israil.
Deci s'a numit numele locului acela
Masa si Meriba, din pricina gâlcevei fiilor
lui Israil si din pricina ispitirii Domnului
&Ind au zis: o Este oare Domnul in mij-
locul nostru sau nu ? s.
Atunci au venit Amalecitii si au
inceput lupta cu Israil, la Rafidim.
Si Moise a zis lui Iosua: o Alege-ti
ba-rbati i iesi de te luptii cu Arnalecitii !
Maine eu voi sta pe varful dealului
Cu toiagul Domnului in mâna!
Si Iosua a facut precum i-a zis
Moise si a intrat in luptá cu Amalecitii ;
iar Moise, Aaron si lIur s'au suit pe
deal.
Si asa era: and Moise isi ridica
mainile, birnia Israil, iar când ii lase,
mainile In jos, biruiau Amalecitii.
Dar obosind mainile lui Moise, au
luat o lespede si au pus-o sub el si el a
sezut pe ea, iar Aaron si Hur ii spriji-
neau mainile, unul de o parte si altul
de alta, astfel ca mainile lui staturä ne-
clintite, pan& la apusul soarelui.
lar Iosua, a trecut pe Amaleciti
si pe poporul lor prin ascutisul
Apoi Domnul a rostit cätre Moise:
Serie aceasta Jute° carte spre pome-
nire i vara-i in urechi lui Iosua ea
voi qterge cu totul pomenirea Amale-
citilor, de sub car ! »
lar Moise a clä,dit un jertfelnic
i-a pus numele o Domnul este fla-
mura mea! a,
Si a zis: o Luati in man& fiamura
Domnului! Domnul se luptä. impotriva
Amalecitilor, din neam in neam ! »
18.
Ietro la Moise. Sfatul lui Ietro.
1. Ci auzind Ietro, preotul din Madian,
socrul lui Moise, despre toate cate sä-
vársise Dumnezeu pentru Moise i pentru
Israil, poporul eau, cum 11 scosese Dom-
nul pe Israil din Egipt,
 IESIREA, 18
Ietro, socrul lui Moise a luat pe
Sefora, femeia lui Moise, dupg, ce el a
fost trimis-o acasg,
Si pe cei doi fii ai ei; unul se nu-
mea Gherom cäci Moise zisese: # Ca
un oaspe am fost in Orb: striling ! »,
lar celalalt se numea Eliezer,
zisese Moise: Dumnezeul pgrintelui meu
mi-a fost inteajutor si m'a sc5,pat de
sabia lui Faraon ! *
Si a venit Ietro, socrul lui Moise,
Cu fiii i cu femeia lui Moise, in pustiul
unde îi avezase tabgra, adicg langg mun-
tele lui Dumnezeu.
Si i-a trimis vorbi lui Moise: <(Eu,
socrul tgu Ietro, am venit la tine cu
femeia ta i cu cei doi fii ai ei ! »
Atunci a iesit Moise intru intám-
pinarea socrului situ i i s'a inchinat
pAng la pgmant si 1-a sitrutat i, dupg
ce s'au intrebat unul pe altul de sang-
tate, au intrat in cort.
Apoi Moise a istorisit socrului dui
toate citte Domnul fácuse lui Faraon
Egiptenilor din pricina lui Israil
toate necazurile care au dat peste ei in
drum EA de care Domnul i-a izbgvit.
Si Ietro s'a bucurat de tot binele
pe care Domnul 11 Louse lui Israil, sea-
pandu-1 din mane, Egiptenilor.
Atunci a rostit Ietro: Binecuviin-
tat fie Domnul care v's scgpat pe voi
din milna Egiptenilor si din mitna lui
Faraon FA care a scos acest popor de
sub impilarea Egiptenilor!
Acum canes° i eu eä Domnul
este mai mare decilt, toti Dumnezeii, pre-
cum s'a dovedit acuma, când Egiptenii
s'au purtat trufas cu Israil. »
Apoi Ietro, socrul lui Moise, aduse
lui Dumnezeu arden i de tot si jertfe.
Si au venit Aaron s't tori bátrânii lui
Israil sh, ospateze cu socrul lui Moise,
inaintea lui Dumnezeu.
lar a doua zi a stat Moise sä, im-
part& dreptate poporului i poporul a stat
In fa0, lui Moise de dirnineata piing seara.
Deci veizand socrul lui Moise toatà
striidania lui cu poporul, i-a grait: « Ce
e aceasta ce faci tu cu poporul? Pen-
tru ce stai tu singur, i tot poporul tgu
stg, imprejurul tau de dimineate,
sears? »
www.dacoromanica.ro
78
Illispuns-a Moise socrului sgu: # Po-.
porul vine la mine, ca sá afle indreptii-
rile lui Dumnezeu.
Cand s'a iscat vre-o pricing, intre
ei, ei yin la mine si eu judec intre parte
si parte i le fac cunoscute poruncile
lui Dumnezeu i legile sale !
Ins& socrul lui Moise a zis ciitre
el: « Ceea ce faci, nu faci bine!
Te istovesti din cale afar& si tu
poporul acesta de Igngä tine, caci
sarcina aceasta este prea grea pentru
tine i nu vei putea s'o scqi la capat
tu singur.
Ascultg, acum ce-ti grgesc eu: eu
îi voi da un sfat s't Dumnezeu sit fie
cu tine! Fii poporului mijlocitor la Dum-
nezeu i adu inaintea lui Dumnezeu pri-
cinile lor ;
InvaIg-i poruncile i legile Dom-
nului, aratii-le calea pe care sit meargii
faptele pe care sä le facg.
lar tu alege-Vi, din tot poporul,
oameni de nádejde, teragtori de Dum-
nezeu, oameni de credinVii, care di, urascii
hicomia, i pune-i pe ei citpetenii peste
mii, cápetenii peste sute, cgpetenii peste
cincizeci i cäpetenii peste zeci!
Ei sg, impart& dreptate,a poporului
In teat& vremea ; i numai pricinile grele
sit le aducii, la tine, iar pe cele mai mici
sá, le descurce ei. Astfel povara ta va
fi mai usoará, ciici ei vor purta-o im-
preung, Cu tine.
Dad, vei face asa i Duranezeu
iti va da deslegare, atunci vei putea
sg ram& teafär si tot poporul acesta va
pleca mulVumit la casa sa!
Si Moise a ascultat de cuvantul
socrului sgu i a fitcut toate elite i le-a
zis.
Astfel Moise alese din tot Israilul
bgrbati destoinici i i-a pus clipetenii
peste popor: chpetenii peste mii, citpe-
tenii peste sute, capetenii peste cincizeci
cgpetenii peste zeci.
Si acestia judecau poporul in toatg
vremea i aduceau pricinile cele mai grele
la Moise, iar pe toate cele mici le ju-
decau ei.
Apoi Moise si-a luat rgmas bun
de la socru-sgu i acesta s'a intors in
Ora sa.

19.
Pregeitirile pentru primirea legii.
In luna a treia de la ieairea fiilor
luiIsrail din tara Egiptului, chiar in
aceeaai zi, au ajuns in pustiul Sinai.
Ci ei plecasera din Rafidim fo'i au
ajuns in pustiul Sinai ai au tabarit in
pustiu; tdbarit-a Israil acolo, in fats,
munt,elui.
Si Moise s'a suit in muntele lui
Dumnezeu, iar Domnul 1-a strigat din
munte i i-a zis: « Aaa sä vorbeati casei
lui Iacob i sa dai in atire fiilor lui
Israil:
Voi ati vitzut cele ce am fäcut
Egiptenilor ai cum v'am purtat pe voi
ca pe aripi de vultur i v'am adus la
mine!
Acum, de yeti asculta intocmai de
glasul meu ai de yeti pazi descoperirile
legämâritului meu, dintre toate neamu-
rile voi veti fi norodul meu, cdci al meu
este tot pamantul!
Si voi imi yeti fi mie imparatie
preoteasca i neam Brant! s Acestea sunt
cuvintele pe caro sit le spui fiilor lui
Israil. »
i dup.& ce s'a dat jos, Moise a
chemat pe batanii poporului i le-a im-
pärtaait lor toate poruncile pe care le
poruncise Domnul.
Atunci tot poporul a riispuns in-
tr'un glas ai a zis: « Tot ceea ce ne-a
gait Domnul vom face ». S't
a adus Domnului cuvintele poporului.
Apoi Domnul a rostit cittre Moise:
o 'at& eu voi veni la tine in nour des,
ca sit audit poporul cand voi vorbi cu
tine ai aaijderea sä, tab& credinta in tine
pururea. » far Moise a spus Domnului cu-
vintele poporului.
Zis-a Domnul lui Moise: Du-te
la popor i poartä, de grija ca azi q't mitine
sá se sfinteasca spele veamintele,
i sr), fie gata pe poimiline, caci
poimaine se va pogori Domnul, in vitzul
poporului intreg, pe muntele Sinai.
i sit pui poporului hotar impre-
jurul muntelui i sit-i spui: Feriti-vä
sit nu vit suiti pe acest munte, nici sá
vá atingeti de poalele lui! Oricine se
va atinge de munte sá moarii,!
www.dacoromanica.ro
79
IESIREA, 19
Sa nu puneti mans, pe el! Col
care se va atinge de el sit fie ucis cu
pietre sau sit fie sträpuns cu sageata:
nici dobitoc, nici om sit nu mai tritiasca!
Numai cand cornul va suna prelung,
se urce pe munte! »
Si s'a pogorit Moise din munte,
la popor, ai a sfintit poporul i ei si-au
spalat veamintele.
Apoi a rostit &are popor: s Fiti
gata pe poimäine ! Nu vit apropiati de
femeie!»
lar a treia zi, când s'a fiicut ziva,
s'au pornit tunete i fulgere i nouri
grei au acoperit muntele i sunetul cor-
nului a clocotit vajnic; iar tot poporul
caro era in tabitrit tremura de spaima.
Atunci Moise scoase poporul din
tabdfa, intru intämpinarea lui Dumnezeu,
ei amasera la poalele muntelui.
lar muntele Sinai fumega tot, caci
Domnul se pogorise in foc pe munte
fum se ridica de pe el, ca fumul din-
tr'un cuptor, EA tot muntele se cutre-
mura grozav.
Si sunetul cornului ritzbatea
clocotea puternic! Moise vorbea, iar Dum-
nezeu Ii raspundea cu glas de tunet.
Astfel Domnul s'a pogorit pe mun-
tele Sinai, pe vilrful muntelui; IA Dom-
nul a chemat pe Moise pe varful mun-
telui i Moise s'a suit la el.
lar Domnul a rostit dare Moise:
Pogoarit-te i indeamna staruitor po-
Moise porul sa nu navaleascit spre Domnul
sit-1 yacht, ca sit nu piará cu gramada!
Chiar i preotii care se apropie
de Domnul sii, se sfinteascit pe sine,
ca nu cumva Domnul sá facá papad
printre ei!
S't Moise a gait catre Domnul:
Poporul nu poate sa se sue pe muntele
Sinai, cä.ci tu ne-ai pus oprealä i ne-ai
spus: Pune hotar in jurul muntelui,
ca sit nu se poatil apropia nimeni de
el!
Atunci rispunsu-i-a Domnul: « Du-
te, coboarit-te i apoi urcit-te, tu EA cu
Aaron ; lar preotii i poporul sit nu dea
navald sa se sue la Doinnul, ca sit nu
faca prapad in ei!
Si Moise s'a coborit la popor
i-a vorbit.
 IESIREA, 20, 21
20.
Darea celor zece porunci.
Atunci Dumnezeu a rostit toate
aceste cuvinte ffi a zis:
« Eu stint Domnul Dumnezeul tau,
care te-am scos pe tine din tara Egip-
tului, din casa robiei.
Sti nu ai alti dumnezei afara de mine.
Sa nu-ti faci tie chip cioplit i nici un
fel de asemanare Cu cele ce sunt In cer,
sus, sau pe pamint, jos, sau in apele
de sub pimant.
Sit nu te inchini lor, nici sii slujesti
lor; caci eu stint Domnul Dumnezeul
tau, Dumnezeu ravnitor, care pedepsesc
pacatele parintilor care mit urasc pe
mine, in copiii lor, pinä la al treilea
si al patrulea neam,
Si mii milostivesc pana la al miilea
neam, catre cei ce ma iubesc i pazese
poruncile mele.
Sa nu iei in desert numele Dom-
nului Dumnezeului tau, caci Domnul nu
va cruta pe acela care va lua numele
sau in desert.
Adu-ti aminte de ziva Sambetei,
ca Bii o sfintesti pe ea.
Sase zile lucreaza i fit toate lu-
crurile tale,
lar ziva a §aptea este Stunbtits,,
ziva Domnului Dumnezeului tau. Sa nu
lucrezi in ea, nici un lucre, nici tu, nici
fiul tau, nici fiica ta, nici robul tau,
nici roaba ta, nici dobitocul tau, nici
strainul tau care locueste inläuntrul
cetatilor tale,
Ca in sase zile facut-a Domnul ce-
rul i pan-An-dui, marea si toate cate
sunt, lar in ziva a saptea s'a odihnit.
De aceea a binecuvantat Doinnul ziva
a §aptea si a sfintit-o.
Cinsteste pe tatill tau si pe mama
ta, ca sa-ti fie tie bine i sä
zile multe pe ptimantul pe care ti-1 va
da Domnul Dumnezeul tau.
Sti nu ucizi.
Sa nu fi desfranat.
Sa nu furi.
Sa nu marturisesti stramb impo-
triva aproapelui tau,
Sii nu poftesti casa aproapelui tau,
nu poftesti femeia aproapelui tau,
www.dacoromanica.ro
80
nici pe robul lui, nici pe roaba lui, nici
boul lui, nici asinul lui i nimic din toate
cate stint ale aproapelui tau!»
Si tot poporul era martor la tu-
netele al la fulgerele si /a sunetul cor-
nului si la privelistea muntelui fume-
gaud, i privea poporul i se cutremura
státea departe.
Si au zis catre Moise: « Vorbeste
tu cu noi i noi te vom asculta, dar
sa nu vorbeasca Dumnezeu cu noi, ea
ne e team& ea murim. »
Ci Moise a rostit catre popor: «Nu
va temeti, ctici Dumnezeu a venit toe-
mai ca sii va pun& la incercare i ca
frica de el ea' fie mereu in fate. voastra
&I nu piicatuiti !
Deci poporul a statut departe, iar
Moise s'a apropiat de intunecimea unde
era Dumnezeu.
Si a rostit Domnul catre 1VIoise:
Spune asa fiilor lui Israil: s Voi ati
vitzut ca eu am vorbit cu voi din
cer.
Sit nu va faceti dumnezei Mara
de mine, dumnezei de argint ori de aur,
sa nu vi faceti.
Sa-mi faci jertfelnic de ptimant
sii jertfesti pe el arderile de tot ale tale,
jertfele tale de pace din turmele EA din
irezile tale. In orisice loo unde te vei
inchina mie, voi veni la tine si te voi
binecuvanta.
lar dad., imi vei faca jertfelnic de
piatra, sii nu-1 cladesti din pietre cio-
plite, caci daca intrebuintezi la ele diilti
de fier, le pangaresti.
Si a& te sui la jertfelnicul meu,
pe trepte, ca ski nu se descopere acolo
goliciunea ta!»
21.
Felurite rdnduieli pentru robi pi pentru
ucideri.
lath acum legiuirile pe care stt le
pui inaintea lor:
De vei cumpara rob evreu, el sa-ti
slujeascit sase ani, iar in al saptelea an
sii iasiL slobod, fara fiscumparare.
Dacti a venit singur, singur sit iasa;
dacti a venit cu el sotie, sit iasa i sotia
lui cu el.
 IEIREA, 21
Daci stäpanul lui i-a dat femeie
aceasta, i-a Miscut lui fii sau fiice, fe-
meia i copiii si fie ai stapinulai ei,
iar el si iasä, singur.
lar ciao& robul va rice sus si tare:
« Iubesc pe stapanul meu, pe femeia
pe copiii mei fo'r nu vreau sl má liberez »,
Atunci sa-1 due& stäpanul säu
tea lui Dumnezeu i sit-1 pun& laugh,
risk sau HMO, usor i stipanul siiu
gäureasci urechea Cu o suli; iar el sä-i
fie rob deapururi.
Dad, cineva va vinde pe flick-ea
roabi, ea nu se va libera, cum se libe-
reazä robii.
Data, nu va fi pe placul stäpanului
ei, drip& ce si-a filcut-o sotie, sä-i in-
cuviinteze id se fiscumpere, dar si n'aibi
dreptul s'o varlet la neam sträin, dupä
ce i-a fost necredincios.
lar dad, se hotáriste s'o dea fiului
se poarte cu ea ca un pärinte
cu
Data,' insi isi va lua altä sotie,
el sä nu-i scadi nimio nici din hrana ei,
nici din imbräcdmintea ei, nici din traiul
impreuni.
lar cand aceste trei lucruri nu i le
va implini, atunci sá iasii de la el, in
dar, firi riiscurnparare.
De va Iovi cineva un om i acesta
va muri, fätptuitorul sä, fie dat mortii.
Daci nu 1-a pandit, ci Dumnezeu
i 1-a dat in mar* îti voi hotäri un loo
unde BA, fugi ucigasul.
Dad, ins& cineva se inversu-
neadt impotriva aproapelui säu ucide
cu viclesug, sit-1 smulgi chiar de la jert-
felnicul meu dai
Cel ce va bate pe tatäl situ sau
pe mama sa si fie omorit.
Cel ce va fura un om va vinde
sau se va gäsi in mana sa, «A fie dat
mortii.
Cel ce va blestema pe tatiil säu
sau pe mama sa sä fie dat
Data so vor certa doi oameni
unul va lovi pe celalalt cu o piatra sau
cu pumnul, i acesta nu va muri, ti va
clidea la pat,
i cand se va scula, va umbla
pe afar& rezemandu-se in cftrjä, del ce
1-a lovit si rámanit nepedepit, dar s'i4
www.dacoromanica.ro
81
despig,ubeascri, de timpul ziicut
poarte de griji pan& ce se va in-
sanatosi.
lar de va lovi careva pe robul
sau pe roaba sa cu toiagul si va muri
sub 'liana lui, fapta trebue negresit raz-
bunatà.
Ci de va mai tad o zi sau doui,
friptuitorul sä nu fie pedepsit, fiindci
este averea lui.
Dacit se vor bate doi oameni
vor lovi pe o femeie insircinati si ea va
lepäida pruncul, far& altä, viitámare, vi-
novatul sá fie silit sä dea ispasa pe care
i-e va cere bilrbatul femeii, i asa sa
pliteascii leplidarea pruncului.
lar data' Ii va fi pricinuit vatit-
mare fard lean, atunci EA, dai viatá pentru
viatá.
Ochi pentru ochi, dinte pentru
dinte, 'nand pentru mân5, picior pentru
pretor,
Arsuri pentru arsurä, rani pentru
rank vânàtae pentru vanätae.
i de va lovi cineva in ochi pe
robul säu sau va lovi in ochi pe roaba
sa, Foii va präpädi ochiul, lase liber
ea despägubire pentru ochi.
j de va sari dintele robului sdu
sau dintele roabei salo, sa-1 laso liber ca
peritru dinte.
28.Daci un bou va impunge un oni
despan°mbire
sau o femeie si va muri, boul sä fie ucis
cu pietre i carnea lui sh nu se minance,
iar stipanul boului sä ramânii nepedepsit.
29. lar (lac& boul era närdvas de mai
nainte i i s'a adus la cunostinti sti-
panului si el nu I-a pizit, i boul a ucis
birbat sau femeie, boul «a fie ucis cu
pietre, dar i stiipanul lui si fie dat
mortii.
80. Daci este silit numai sä pläteasci
ispasi, el trebue sä dea riscumparare
pentru viata sa, atát la cat Il vor pune.
i data boul va impunge un bilat
sau o fatä, tot dupa aceasta lege sa, so
dea deslegare.
i dad', boul va impunge un rob
sau o roabät sä, se plateasci stapinului
lor treizeci de sicli de argint, iar boul
si fie ucis cu pietre.
Dad, va läsa cineva o fantana
descoperiti, sau dad), va stipa cineva o
 IESIREA, 22
fântana si nu va acopeni-o si va diclea
in ea un bou sau un asin,
Stiipiimil fantanii sä dea ispasä;
si despagubeased Cu bani pe stapanul
vitei, iar vita moaita ra,mana,
lui.
Si (lac& boul cuiva va impunge
boul altuia i boul va muri, stapanii 85,
vanda boul cel viu i pretu1 sa-1 im-
parta in deua si tot asa sa, imparta
boul ucis.
Sau de s'a stiut ca boul este na-
lava§ do mai nainte FA stapanul sail nu
l-a pazit, el sa dea ispasa bou pentru
bou, iar col ucis sii-i ramana lui.
De va fura cineva un bou sau o
oaie si o va junghia sau o va vinde,
sa dea ispasit cinci bol pentru bou
patru oi pentru oaie.
22.
leurtif iguri, zeiloage, iniprumuturi fi al/lee.
Daca furul va fi prins la o spargere
lovit asa bleat s'a i se tragii, moartea,
nu e la mijloc varsare de sange.
Iar daca soarele era rasarit cand
I-au prins, atunci este virsare de sange.
Furul trebue sá des aspra ispas5,. Si
daca nu are avere, sa fie vandut el pentru
plata celor furate.
Si daca dobitocul furat, fie bou,
fie asin, fie oaie, se va afla inca viu
in mama furului, el sá dea ispasa indoita.
Dad), cineva va strica vre-o taring
sau vre-o vie, Fásand vitele slobode
pang tarina altuia, sa dea ispasa ce e
mai bun in tarina sa si ce e mai bun
in via sa.
De va izbucni foc, care sa, cuprincla
spinii i s'a mistuiasca graul cladit in
clai, sau Incá nesecerat sau un camp
intreg, sá dea despagubire cel ce a aprins
parjolul.
De va da careva vecinului eau ar-
gint sau odoare ca sá le pastreze, i au
fost furate din casa omului, daca furul
se va afla, s5, dea indoita,
lar de nu se va afla furul, atunci
stapanul casei sa se infatiseze inaintea
/ui Dumnezeu, ea ad so lamureasca daca
nu cumva intins mana asupra lu-
crului aproapelui sau.
www.dacoromanica.ro
82
In orice imprejurare de furtisag, fie
bou, fie asin, fie oaie, fie vesmânt, fie
once lucru pierdut, despre care va zice
cineva: Acesta e al nieu! o pricina
color (Iota parti sii, fie adus5, inaintea
lui Dunmezeu, i acela pe care Dumnezeu
il va osandi sa dea indoitit ispasa aproa-
pelui sax.
Dacä cineva incredinteazá aproa-
pelui sal), spre paza, asin, sau bou, sau
oaie, sau orice aká vit5,, si ea va muri
sau se va schilodi, sau va fi hrapita
nimeni n'a fost martor,
Atunci, intre cele cloud, parti sit
hotarasca juramantul Domnului, ca sa
se stie (lac& nu cumva pazitorul
intins mama asupra avutului aproapelui
salt. Stapanul 85, primeasca juramântul,
iar pazitorul sit nu dea nici o ispasa,
lar daca i s'a furat din casa lui,
sá dea ispasa. stapanului.
Si daca vita a fost sfasiata, sa
aduca chept ruarturie ce a lamas din
ea i sa nu dea ispasa.
Daca va lua cineva cu imprumut
o vita, de la vecinul sau si ea va ramanea
schiloada sau va muri, foirä ca stapanul
ei sti fie de fata, atunci cel co a luat-o
cu imprumut sá des ispasa.
lar dacá, stapanul a fost de fatit,
sit nu dea ispasa. Iar daca, vita fusese
luata cu curie, paguba intra in pretul
chiriei.
Daca cineva va amagi o fecioara
inca nelogoditá si se va culca cu ea,
fad), zestre EA s'o ja de sotie.
lar daca tato ei nu voeste cu
nici un prat sa i-o dea lui, atunci el sa
plateasca atati bani cat este hotärit pen-
tru zestrea fete/or.
Pe vrajitoare sa n'o liisati cu
Col ce se va impreuna cu vita,
sa fie dat mortii.
Cel ce jertfeste la alti durnnezei,
dart)", de Donmul, Eta fie ucis.
Pe strain sit nu-1 obijduesti
nu-1 a,supresti, ciici i voi ati fost straini
in tara Egiptului.
Pe viiduva, i pe orfan sa nu-i
obijduiti,
lar daca ii yeti obijdui i ei vor
striga cittie mine, eu atunci voi auzi
strigarea lor,
 IESIREA, 23
Si mania mea se va aprinde
pe voi va voi ucide cu sabia, iar fe-
meile voastre raminea-vor viduve i fiii
vostii orfani.
De vei da bani cu imprumut po-
porului meu, adica säracului care sta
Mugâ tine, sö, nu te po4i ou el ca un
camatar i sä, nu-i pui nici o do-
banda,.
Daca vei lua zillog vesmantul a-
proapelui tau, sä, i-1 dai inapoi, pana
la asfiqitul soarelui,
Caci acesta este singurul lui aco-
peramant, singura Imán& pentru goliciu-
nea lui, i atunci in ce va dormi? Iar
daca va striga catre mine, eu il voi
auzi, caci milostiv sunt eu.
Pe Dumnezeu s'a nu-1 hulesti
pe nici un voevod al poporului tau sil
nu-1 defaimezi.
l'irga de la aria ta si de la teascul
tau sa, nu intirziezi si mi le aduci, iar
pe intaiul nascut dintre fiii tOi sa mi-1
harizesti mie.
Cu vitelo tale mari i cu vitele
raid asa s'a faci: sapte zile sä, stea cu
mama lor, iar in a opta zi sa, mi le
dai mie !
lema voi sa-mi fii mie popor sfant
si carnea vitei sfásiate pe cimp si n'o
mincaVi, ci s'o aruncgi la caini.
23.
Felurite porunci i oranduieli.
SO nu porti din loo in loc zvonuri
mincinoase; sa nu dai mina cu cel vi-
novat, ca s'a fii martor minemos.
Sä, nu te dai de partea celor mu4i
la vre-o fapta res; si la judeator sä,
nu miirtmisesti pe placul color mu4i, ca
sO strâmbezi dreptatea.
Pe boier sa nu-1 partinesti la ju-
decati.
Daca vei Intâlni boul dusmanului
tau, sau asinul lui, ratacind pe camp,
ea i-1 aduci inapoi sesea.
Daca vei vedea asinul dusmanului
tau doborit de povara, fereste-te sa-1
napustesti, ci ajuti-i ca sa-1 scoale de
jos.
Si nu faci strambata.te saracului
la judecatä.
www.dacoromanica.ro
83
Fereste-te de once vorbä, minci-
noasa; pe cel nevinovat i drept si
nu-1 dai mortii, iar pe col vinovat
nu-1 lai nepedepsit.
Daruri si nu primesti, caci daru-
rile orbesc pe cei ce vad i strambeaza
pricina color care au dreptate.
Pe col strain sa nu-1 asupresti, ca
stiti ce simte sufletul sträinului, caci
straini atá fost i voi in tara Egip-
tului.
Sase arri sä sameni tarina ta
sO aduni roadele ei,
lar in anul al saptelea s'o lasi sa
se odihneasca i sa filman& parloagii;
si m'inane° din ea saracii poporului tau,
iar ce va niai raminea, sO manance fia-
role salbatice; tot asa sO faci cu via ta
cu mOslinii t'AL
In sa.se zile sa-ti faci munca ta,
iar in ziva a saptea sä, te odihnosti, ca
si se odihneasca i boul tau i asinul
tau, si ca sä, rasufle fiul roabei tale si
strainul care e cu tino.
PäziVi toate cite v'am poruncit
vota, iar numele altor dunmezei ea nu
le pomen4i i sil nu se auda din gura
voastrá,.
De troj mi pe an sa tii sarbatori
In cinstea mea:
16. Sä, tii sarbatoarea azimelor. Sapto
zile sä, manânci azime, in timpul lunii
Abib, asa cum Vi-am poruncit, caci atunci
ai iesit din Egipt, i nimeni sa nu vie
inaintea mea cu mina goala.
SO praznuesti i sarbatoarea seco-
adici a pargei roadelor muncii tale
din cite ai semanat pe camp; si Barba-
toarea culesului, la sfad situl anului, can('
cules roadele tale de pe camp.
De troj ori pe an s'a se infaViseze
toti coi de parte barbateasca, ai tai,
inaintea Domnului Dumnezeului tau.
Cand imi voi aduce o jertfa,
nu-mi aduci sangele ei cu paine dospitä,
sa nu ramana pana a doua zi grasimea
jertfei aduse la praznicul meu.
Fruntea pargei din tarina ta s'o
aduci la casa Domnului Dumnezeului
tau. Sä. nu fierbi iedul in laptele
lata, eu voi inaintea ta
pe ingerul meu, ea sä, te pizeascä, pe
G
 IESIREA, 24
tine in cale si sa te dud, in pamántul
pe care 1-am pregatit.
Fii cu pazit in fata lui i asculta
de glasul lui, nu fi indaratnic fat& de
el, ciici nu va ierta fáradelegile tale, de
vreme ce numele meu este intru el.
lar de vei asculta de glasul lui
vei face toate cate am poruncit eu,
atunci voi fi dusman dusmanilor tai
protivnic protivnicilor tad.
Caci ingerul mea va rnerge inain-
tea ta ai te va duce pe tine la Amoriti,
la Hetiti, la Pereziti, la Canaaniti, la
Heviti i la Iebusiti, voi starpi pe ei.
SA. nu te inchini la dumnezeii ace-
stora i sit nu le slujesti lor i sit nu
faci dupa faptele lor, ci sa-i sfarami cu
hotariie i sä nimicesti stalpii lor cu
pisanii.
Ci sa slujiti pe Domnul Dumne-
zeul vostru si el va binecuviinta pitinea
ta i apa ta i va indeparta molirna
din mijlocul vostru.
S'r atunci nu va fi femeie care sa
lepede, sau femeie stearpà in pamantul
tau, si numarul zilelor vietii tale il voi
implini.
Voi trimite frica mea inaintea ta
voi turbura pe toate popoarele im-
potriva clirora yeti merge i voi pune
pe fuga pe toti protivnicii VAL
Trimite-voi tauni inaintea ta, care
vor alunga pe Heviti, pe Canaaniti
pe Hetiti din fata ta.
Dar nu-i voi alunga dinaintea ta
inteun singur an, ca Ora sä nu ajunga
pustie i ea nu se inmulteascii impotriva
ta fiarele salbatice.
Incetul cu incetul Ii voi alunga de
dinaintea ta, pang ce tu te vei
vei lua tara in staptinire.
Si voi statornici hotarele tale,
de la Marea Rosie pana la marea Fili-
stenilor si de la marginea pustiei pana
la Eufrat, iar eu voi da in mainile
tale pe locuitorii tarii voi goni de
dinaintea ta.
SA, nu faci nici un legamant, nici
ou ei, nici cu dumnezeii lor.
Sit nu locuiasca mai departe in
tara ta, ca sä te tag& pe tine la *teat,
impotriva mea, caci de vei sluji dumne-
zeilor lor, ei iti vor fi tie cursa.
www.dacoromanica.ro
84
24.
Dumnezeu incheie pe muntele Sinai lega-
mantad seiu Cu
1.i Domnul a zis catre Moise: « Sue-te
la Domnul tu si Aaron si Nadab i Abiu
q.aptezeci dintre batranii lui Israil,
inchinati-va de departe !
Si Moise sa se apropie singar catre
Domnul, iar aceia sa nu se apropie si
poporul sii nu se sue impreunit cu el! »
Atunci a venit Moise i a spus pe
sir poporului toate cuvintele Domnului
toat,e legue; iar tot poporul a rdspuns
inteun glas si a zis: « Tonto poruncile
pe care le-a rostit Domnul, le vom im-
plini ! »
Si Moise a scris toate cuvintele Dom-
nului FA s'a sculat dis-de-dimineatá si a
zidit un jertfelnic la poalele muntelui
doisprezece stalpi, dupa cele douilspre-
zece semintii ale lui Israil.
Si a trimis tineri dintre fiii lui Is-
rail, care adusera arden i de tot i jertfirá
Domnului tauri drept jertfá, de pace.
Apoi Moise lua jumátate din sango
si-1 puse in vase, iar cu cealalta juma-
tate din sango stropi jertfelnicul.
A luat, dupa aceea, cartea legal-
mantului si a rostit-o in auzul poporului.
lar ei au zis: « Toate cate a grait Dom-
nul, le vom face si le vom urma! »
In sfarsit, Moise a luat sangele
a stropit poporul zicand: « Acesta este
sangele legamantului pe care il incheie
Domnul cu voi pe temeiul tuturor ace-
stor cuvinte.
Dupii, aceea Moise si Aaron, Nadab
Abiu i aptezeci dintre batranii lui
Israil s'au suit in munte.
Si au vazut pe Dumnezeul lui Is-
rail ; i sub picioarele lui era ca un pod
de strdlucitoare safire i ca mima ce-
rului celui mai Benin.
Insá asupra acestor alesi dintre
fili lui lsrail, Domnul nu si-a intins mana
lui, ci ei privirá pe Dumnezeu, iar dupii
aceea au mancat si au baut.
Apoi Domnul a zis catre Moise:
« Sue la mine in munte i stai acolo
si-ti voi da table de piatra, aclica le-
gea i poruncile, pe care le-am seria pen-
tru invatatura ion!
 IESIREA, 25
Deci Moise sculändu-se impreunä
cu Iosua, slujitorul sàu, s'au suit in mun-
tele lui Dumnezeu.
lar batra,nilor le-a zis: o Ramâneti
aici NITA ce ne vom intoarce la voi,
iatä Aaron si Hur sunt cu voi; de
va avea cineva vre-o pricinii, sa se due&
la ei. »
Deci Moise s'a suit in munte
un nour a acoperit muntele.
Si slava Domnului s'a pogorit pe
muntele Sinai, iar nourii 1-au acoperit
sase zile. Iar in ziva a saptea 1-a strigat
Domnul pe Moise din mijlocul nourilor.
lar inaintea ochilor fiilor lui Israil,
chipul slavei Domnului pe värful mun-
telui era ca un foc mistuitor.
Si Moise a intrat in mijlocul nou-
rilor i s'a urcat pe munte si a stat
Moise in munte patruzeci de zile si pa-
truzeci de nopti.
25.
Rtinduieli pentru lacerea cortului descope-
ririi i pentru odoarele dintr'insul.
Atunci a gräit Domnul lui Moise
fA a zis:
o Spune fiilor lui Israil sä-mi aduci
daruri; de la tot omul pe care-1 indeamna,
mima sii dea, sii primiti daruri pentru
mine.
Tat& darurile pe care ea, le primiti
de la ei: aur i argint i aroma;
Porfira violeti, stacojie si visinie,
vison i par de caprá;
Piei de berbec vopsite rosu i piei
de vitel de mare si lemn de salcâni;
Untdelemn pentru candele, mirezme
pentru mir i pentru tämitia ceo bine
mirositoare;
Pietre de onix i pietre scumpe de
pus la efod si la hosen.
Si si-mi faci locas. sfânt ca sii lo-
cuesc in mijlocul lor,
Intocmai cum iti voi arito eu:
chipul locasului çi chipul tuturor odoa-
relor lui intocmai sä, le faci.
Asa dar sa-mi faci un chivot de
lemn de salchm ; lungimea lui si fie de
doi coti i jumatate, lätimea de un cot
jumatate i inAltimea lui tot de un
cot si jumatate.
www.dacoromanica.ro
85
Si si-1 fereci cu aur curat, sipe dinä-
untru FA pe dinafarii si-lfereci, iar sus si-i
faci o ghirlandä, de aur de jur-imprejur.
Si si torni pentru chivot patru
verigi de aur i si le prinzi la cele patru
colturi de jos ale lui, douil verigi de o
parte si douä verigi de cealaltä, lature.
Si si faci pArghii de lemn de sal-
cam i si le imbraci cu aur.
Si ai väri parghille prin verigile
de pe laturile chivotului, asa Meat sä,
se poati duce ehivotul cu
lar pArghiile sà. Amami in veri-
gile chivotului i sit nu fie scoase din ele.
16. Dupii aceea sit pui in chivot legea
pe care-ti voi da-o.
Si faci pe urma un capac de aur
curat: lungimea lui si fie de doi coti
jumAtate, iar latimea hii de un cot
fji jumatate.
Si mai faci doi heruvimi de aur
sà-i faci din aur cecinit, räsarind din
cele douti, copete ale capacului.
Si faci sä, iasä un heruvim din
capätul acesta si un heruvim din capatul
ceklalt; din capacul de aur si faci
iasä heruvimii la cele doua, capete ale lui.
lar heruvimii si fie cu aripile in-
tinse i ridicate acoperind cu ele capacul
chivotului, i si stea unul in fata, al-
tuia, cu fetele inspre capacul chivotului.
Si sä, pui acest capac deasupra
chivotului, iar in chivot sa pui legea pe
care-ti voi da-o.
Si acolo mi voi descoperi tie si
voi grai cu tine de sus de pe chivot,
dintre cei doi heruvimi care stau pe chi-
votul legii, toate cite îi voi porunci
cu privire la fiii lui Israil.
Dupi aceea 85, faci o masä de
lemn de salcám, lungä, de doi coti, Iota
de un cot si inalti de un cot si jumatate.
Si s'o imbraci cu aur curat i si-i
faci imprejur o cununii din aur impletit.
Si mai faci imprejurul ei un rervaz
lat de o paling, si pe pervaz, de jur-
imprejur, sii impletesti o cununä, de aur.
Si sä, faci i patru verigi de aur
s'a le prinzi in cele patru colturi uncle
stint cele patru picioare ale mesei.
Si aceste verigi, menite si pri-
measci parghiile care vor duce masa,
si le pui chiar längA pervaz,
 IESIREA, 26
lar parghiile 85, le faci din lemn
de salckm i sä le imbraci cu aur, i cu
ele sä se duc5, masa.
a sä Lei pentru mash,' talgere,
niistrape, potire i cupe ca sä torni cu
ele, i 86, le faci anume din aur curat.
Iar pe masä sit pui pâinile pu-
nerii inainte, care sii stea pururea Main-
tea mea.
Si sit faci un candelabru do aur
curat. Acest candelabru, cu piciorul
cu fusul lui, sa fie din aur cedinit; iar
cupele lui cu caliciurile i cu florile
lor sä fie trup cu el.
Sase brate sii se desfaci din la-
turile lui, troj brate ale candelabrului
sit fie pe o parte i trei sä fie pe cea-
laltá parte.
Candelabrul sii ai.135, la un braV
troj cupe in chipul florii de migdal,
caliciurile i cu florile lor, EA la alt bra,V,
tot asa, troj cupe in chipul florii de
migdal, cu caliciurile i cu florile lor ; asa
sä fie lucrat fiecare din cele sase braVe
care se desfac din fusul candelabrului.
Fusul candelabrului sa aibii patru
cupe in forma florii do ruigdal, cu ca-
liciurile i cu florile lor:
36. Un caliciu sä, fie sub intitia pe-
reche de brate care ies din candelabru,
un caliciu sä, fie sub a doua pereche
un caliciu sä fie sub a treia pereche de
brat°. Asa sit fie lucrate cele sake brat°
care se desfac din fusul candelabrului.
Caliciurile i braVele sä fie dinteo
bucat5, cu candelabrul i tot candelabrul
sä fie lucrat din ciocan, dinteo singur5,
bucat5 de aur curat.
a pe urmä sh-i faci sapte candele
sä le asezi inteinsul, asa ca ele sä,
arunce lumina lor inaintea candelabrului.
1VIucarile i tävitele pentru scrum
sii fie din aur curat.
Candelabrul cu toate aceste unelte
sä fie dinteun talant de aur curat.
a vezi sä le faci toate dupii, chi-
pul caro V s'a arätat Vie in munte. »
26.
Alcdtuirea cortului descoperirii.
1. o lar cortul s5,-lfaci din zece covoare
de vison i de porfirit violetä, stacojie
www.dacoromanica.ro
86
cu heruvimi; lucro de meter
Vesittor, sä le faci pe ele.
Lungimea unui covor sit fie de douä-
zeci i opt de coVi, lar laVimea lui
fie de patru coVi, i toate covoarele
ea& aceeasi
Cinci covoare sä fie incheiate inteo
f5,sie mare si celelalte cinci covoare sä
fie iaräsi incheiate inter) altä, f5,,sie mare.
Apoi sii pui cheotori de podia vio-.
letä, pe marginea covorului, de la capiltul
celei djntiuj fäsii si tot asa sii pui cheo-
tori la capittul celei de-a doua
S5, pui cincizeci de cheotori la in-
tiiul i cincizeci la capätul celui
din urmä, covor din fiisia a doua, asa
ca cheotorile sä villa una in dreptul
alteia.
S5, faci cincizeci de copci de aur
86, inchei cele douä fäsii una cu alta,
cu copci, ca astfel cortul sä fie o singurä
bucatit.
a 85, mai faci i covoare din pär
de caprà pentru acoperisul cortului,
anurne s5, faci unsprezece covoare.
Lungimea unui covor 86 fie de trei-
zeci de coVi i litVimea de patru coti ;
cele unsprezece covoare s5, oak, aceeasi
masur5,.
Sä coi impreung cinci covoare de o
parte si celelalte sase covoare de alta
parte si sti indoiesti pe cel de al aaselea
covor in parten de dinainte a cortului.
a sä faci cincizeci de cheotori pe
marginea covorului de la capatul
fitsii i cincizeci de cheotori pe marginea
covorului de la capátul celei de a doua
fa
Si mai faci cincizeci de copci de
wain& i sii pui copcile in cheotorile
lor i si inchei cele dou5, fàii, ca astfel
cortul sä fie unul singur.
lar ceca ce intrece din covoarele
cortului jumiktatea covorului caro in-
trece sii acopere parten de dinapoi a
cortului.
Si coVii de la o lature si de la cea-
laltit lature, caro vor fi de prisos din
lungimea covoarelor cortului, sä cadä pe
cele cloud laturi ale cortului, inteo parte
intealta, ca sä-1 acopere.
i la mai faci peste cort un alt
acoperis de piel rosii de berbec i incit
 IE8IREA, 27
un acoperis, pe deasupra, de piei de
vitel de mare.
Si faci apoi, pentru locas, scan-
dud de lemn de salcam, de pus in pi-
cioare.
Lungimea fiectirei scii,nduri sit fie de
zece coi i lätimea fiecarei scanduri sa fie
de un cot si jumatate.
8i fiecaie scandura ea aibti cate
doi cepi care &a prindit scandurile de
tälpile lor; asa sit faci la toate scandu-
rile locasului.
8i asemenea scanduri pentru locas
sa faci doutizeci, pentru laturea dinspre
8i sii faci patruzeci de talpi de
argint de pus sub cele doutizeci de scan-
duri, cate doll& ttilpi sub o scandura,
pentru cei doi cepi ai ei, i douti talpi
sub alt.& scandurit, iarâi pentru cei doi
cepi ai ei.
Tot asa i pentru laturea a doua
a locasului, cea dinspre miaza-noapte,
faci douäzeci de scanduri,
Cu cele patruzeci de tälpi de ar-
gint ale lor, cite doll& talpi sub o scan-
durit i douii tälpi sub o altti scandura,
lar pentru partea de dinapoi a loca-
sului, care vine spre asfinft, sii faci sase
scan du ri.
8i di mai faci douit scanduri la
cele cloud unghiuri din fundul loca-
sului.
Ele si fie incheiate de jos si petal
sus, pant): la intaia scoabit, i amandouit
asa si fie puse, ca sit facä cele doll&
unghiuri.
Si fie deci opt scanduri, i cele
saisprezece talpi de argint ale lor, cate
doult ttilpi sub fiecare scandura.
8i si faci manele de lemn de sal-
cam: cinci pentru scandurile de pe o la-
ture a locasului,
Cinci manele pentru scilndurile de
pe cealalta lature a locasului i cinci
roanele pentru scandurile din partea di-
napoi a locasului, care vine spre as-
fintit.
lar manela de la mijlocul scan-
durilor si treacti de la un copra pang
la celillalt al locasului.
8i scitndurile si le imbraci cu aur
scoabele lor prin care vei petrece ma-
87
www.dacoromanica.ro
nelele si le faci de aur i manelele
le imbraci tot Cu sur.
8i astfel siinjghebezi locasul dupa
chipul care ti s'a aratat in munte.
Sit faci o perdea de porfira vio-
Iota, stacojie i visinie si din vison,
saturit midastra, cu heruvimi cusuti pe ea.
8i si asezi perdeaua pe patru stalpi
de lemn de salcam, imbracati cu aur,
care sit sib& carlige de aur i sa stea pa
patru talpi de argint.
8i sit prinzi perdeaua, de carlige.
Chivotul legii si-1 pui in dosul perdelei
perdeaus, aceea sä fie pentru voi ca
un perete despirtitor intro Man.
Sfanta Sfintelor.
8i si pui capacul pe chivotul legii,
acolo in Sfanta Sfintelor,
8i ea pui masa dincoace de per-
dea, iar candelabrul sä-lpui in fata mesei,
In partea de miazà-zi a cortului, iar masa
s'o pui in partea de miazä-noapte a cor-
tului.
lar la usa cortului si faci o per-
dea de porfira violeta, stacojie
si de vison, tesufa cu alesaturi.
lar perdelei sit-i faci cinci stalpi
din lemn de &dam i sit-i imbraci in
aur, i carligele si fie tot de aur i si
torni pentru stalpi cinci talpi de arama.
27.
Jertlelnicul i curtea eldntului
# Sit faci un jertfelnic din lemn de
salami, lung de cinci coi f0.1 lat de cinci
coti. Jertfelnicul si fie pittrat
lui sit fie de troj coti.
8i sti-i fad patru coarne la cele
patru colttni ale lui; coarnele sit fie
dinteo bucatit cu el si si-1 imbraci in
a ram it.
Apoi sti-i fad cenusare de pus ce-
nusa, lopeti, talgere, furculite i lighene
pentru piratic; toate uneltele lui sä, le
faci de aroma.
Si faci imprejurul jertfelnicului o
gratie de anima in chip de retea i la
aceasta, gratie sä, faci patru verigi de
aramit, la cele patru colturi ale ei.
8i sa, pui gratia aceasta jos la te-
melia jertfelnicului, iar gratia sa, ajunga
pant): la jumittatea inilimii jertfelnicului.
 IEIREA, 28
Sä faci apoi parghii jertfelnicului,
parghii de lemn de salearn, si sit le fereci
cu arama;
i parghille sit le vari prin verigi
parghiile sä, fie de amandoua laturile
jortfelnicului, ca. sä poatä fi dus.
i jertfelnicul sä-1 faci din scanduri
si gol pe clinauntru, precum ti s'a arätat
tie in munte, asa sa-1 alcatuesti.
Dupil aceea sa-i faci locasului o
curte. Pe parten dinspre miazit-zi a curtii
pui perdele de vison, i lungimea
unei laturi sa fie o sutil de coti.
Apoi douazeci de stalpi, cu doua-
zeci de talpi de aroma, iar carligele la
stalpi si vergelele sa fie de argint.
Tot asa ad fie laturea dinspre miaza-
noapte: sä, pui perdele de o But& de
coti, apoi dourizeci de stalpi cu talpi de
iar carligele la stalpi i vergelele
lor s'a fie de argint.
lar in lat, in parten dinspre apus
a curtii, sä, pui perdele de cincizeci de
coi lungime, agatate pe zece stalpi
stalpii întäiii pe zece talpi.
largimea curtii, in partea din-
spre rashrit, sa fie de cincizeci de coti,
i anume: de o parte a usii sa,
agati cincisprezece coti de perdele, cu trei
stalpi i Cu trei talpi,
i de cealalta parto a usii, iarasi
cincispiezece coti de perdele, cu troj stalpi
Cu trei talpi.
lar la poarta curtii sa fie o perdea
de douazeci de coti de porfira violeta,
stacojie si vijnie i de vison, lucru de
meter Osator, cu patru stalpi, spriji-
niti pe patru talpi.
Toti stalpii de jur-imprejurul curtii
vergele de argint, carligele sa fie
de argint i talpile de arama.
Lungimea curtii eh' fie de,-o suta
de coi i largimea de cincizeci de coti.
lar inaltimea ei sa fie de cinci coti,
anume din perdele de vison, atarnate
pe stalpi cu talpi de aramii.
lar toate odoarele locasului, pentru
tonta slujba lui, i toti tdrusii lui i toti
tarusii curtii sa fie de arama.
$i tu porunceste fiilor lui Israil
sit-ti aduca, pentru candelabru, unt-
delemn curat, stors din masline, ca
arda candelele pururea.
88
www.dacoromanica.ro
In cortul descoperirii, dincoace de
perdeaua care ascunde chivotul legii,
Aaron si fiii sai sa aseze candelabrul care
sá arda, de seara pánä dimineata, inaintea
Domnului. Aceasta sit fie pravilä, vesnica,
In neam de neamul lor, pentru fiii lui
Israil.»
28.
Ddeljdfile sfinte.
,Iar tu ja 'Aug& tine pe Aaron, fra-
tele tau si pe fiis lui impreuna cu el,
din mijlocul fiilor lui Israil, ca sa-mi
fie mie preoti, adica Aaron, Nadab
Abiu, Eleazar i Itamar, fiii lui Aaron.
i sit faci sfinte odajdii lui Aaron,
fratele tau, spre cinste i podoaba.
i tu sa vorbesti cu toti cei ce au
mimI inteleapta, pe care eu i-am um-
plut cu duhul intelepciunii, ca sa-i facii lui
Aaron vesniinte pentru ziva sfintirii lui,
cänd va fi fa-mi slujeascii, mie ca preot.
i acestea sunt vesmintele pe care
ea le faca: hosen, efod, mantie, tunicii,
mitra i bräu; deci sa le faca aceste
sfinte odajdii lui Aaron, fratelui tau si
fiilor lui, ca sa-mi slujeasca mie ca preoti.
Pentru aceasta sä, in aur i porf irá
violetiti, stacojie, visinie i vison.
i sá fad, efodul din aur, din por-
fira violeta, stacojie i viinie si din vison
tesut cu maiestrie.
El sä,' aiba, douä umerare cu care
sä se lege la cele douil," capote de sus
ale lui.
i bräul care va trece peste efod,
ca sa-1 strânga, BA fie lucrat ca i efodul
dinteo bucata cu el; sit fie din aur, din
porfirti violetá, stacojie i visinie si din
vison.
Apoi sá iei douä pietre de onix
sa sapi pe ele numele fiilor lui Israil.
ase aim:re pe o piatrit si pe cea-
lalta piatra alto saso, in sirul nasterii lor,
Asa cum fac säpatorii in piatra,
ea o scripturii pe pecetie, asa, sa sapi
numele fiilor lui Israil pe cele douä pietre,
si pe urma sä fereci pietrele in fermi-
tura de aur.
Dupa, aceea sá pui aceste doua
pietre pe umeraiii efodului ca pietre care
85, aminteasca pe fiii lui Israil; iar Aaron
 IESIREA, 28
sii poarte numele lor pe cei doi umeri ai
8E, inaintea Doinnului, spre neintrerupta
pomenire.
Si mai faci sponci din fir de aur,
Si doua läntujele de aur cuiat
Ed le faci ca o skim* adica impletite,
aceste lantujele impletite sa, le pui
In sponci.
Si faci dupg, aceea hosenul jude-
&Atli, tesut cu maiestrie, la fel cu efodul,
din fire de aur, din porfirit violeta,
cojie i visinie si din vison.
Si fie patrat, indoit, lungimea lui
fie de o palma i läimea lui tot de o paling,
Si si-1 acopen i cu o podoabä, de
pietre scumpe asezate in patru
In sirul intai si fie un rubin, un topaz
si un smaragd; acesta este sirul intai.
In al doidea ír fa fie un carbuncul,
un safir si un diamant.
In al tmilea sir si fie un opal,
o agata si un ametist,
lar in al patrulea ir fa fie un
beril, un onix i un jaspis. Aceste pietre
sä, fie legate in ferecaturi de aur.
Si pietrele acestea sa fie in numar
de douisprezece, dup.& numele fiilor lui
Israil; la fel cu sapaturile de pe peceti,
fiecaie cu numele sau, dupa cele doua-
sprezece semintii.
Apoi si faci pentru hosen lantu-
jele de aur curat si impletite ca sfoara.
Sit mai fa,ci pentru hosen dota
verigi de aur i sä, le prinzi de cele doua
colturi de sus ale hosenului.
Apoi si petreci cele dour), läntu-
jele de aur in cele doua verigi de la
colturile hosenului;
Si celelalte douä, capote ale lan-
tujelelor impletite, sit le prinzi de celo
dota sponci si pe acestea de umerarele
efodului, in partea lui de dinainte.
Si si mai faci douä, verigi de aur
ca sa le prinzi de colturile de jos ale
hosenului, pe marginea dinlauntru, in-
toars5, spre efod.
Sa mai faci, iara, douit verigi de
aur i sit le prinzi de cele doua umerare
ale efodului, dedesubt i in partea de
dinainte, chiar la local lor de legittura,
deasupra braului efodului.
lar verigile hosenului sa, le prinda
ca un snur de porfira violetá de veri-
89
www.dacoromanica.ro
gile efodului, ca si stea tapan pe britul
efodului, asa Meat hosenul sa nu se miste
de pe efod.
Si Aaron sii, poarte, °and va intra
in cortul descoperirii, pe hosenul jude-
catii, deasupra inimi.i sale, numele fiilor
lui Israil, spre neintreruptit amintire,
inaintea Domnului.
Apoi sit pui in hosenul judecatii:
Urim i Tumim, care sa, stea pe mima
lui Aaron, cánd va intra in cortul des-
coperirii, inaintea Domnului. Astfel Aaron
sa poarte neincetat pe mima sa jude-
cata fiilor lui Israil, inaintea Dom-
nului.
Apoi ea faci mantia de sub efod,
intreagä, de porfirit
Si mantia si MIA la mijloc o
gura, pe mid° sii intre capul si gura
sa Dad de jur-imprejur o tivitura trai-
nic tesuta, ca gura unei platose, asa
inctit mantia sa nu se sfaBie.
lar la poalele mantiei, sii pui de
jur-imprejur canafi de porfirli violeta,
vihie si stacojie, si intre ei clopotei de
aur de jur-imprejur.
Si pui deci un clopotel de aur
si un canaf, un clopotel de aur si un
canaf, pe poalele mantiei de jur-imprejur.
Aaron sa, se imbrace cu ea cand
va sluji, ca sa se auda sunetul clopo-
teilor cand va intra in cortul sfant,
inaintea Domnului, i asijderea °and va
ca sä nu moara.
Dupa aceea sii faci o tablita de aur
curat si sii sapi pe ea, cum ai face o sa-
patura pe pecetie: o Sfintit Domnului».
Si si o legi cu un § nur de porfiri
violeta de mitrii, asa incat sa vie in
partea dinainte a ei.
Si tablita sii stea pe fruntea lui
Aaron, si Aaron si ja asupra luí toate
greselile savarsite de fiii lui Israil, la
aducerea darurilor sfinte si la toate sfin-
tele prinoase, i tablita si stea necontenit
pe fruntea lui, ea ei si afle indurare de la
Domnul.
lar tunica s'o fad de vison si tot
de vison si faci si mitra, iar braul sa-I
faci cu alesaturi.
Si faci de asemenea pentru fiii
lui Aaron tunici si brae, asemeni si mitre
sa le faci spre cinste si podoabii.
 IESIREA, 29
S't sh-i imbraci cu ele pe Aaron
fratele tán i pe fiii lui, apoi sh-i ungi
cu mir pui in slujbit i sit-i sfin-
testi, ca sa-mi fie mie preoti.
i sh, le faci lor pantaloni de in,
ca sh acopere goliciunea trupului lor
di fie lungi de la coapse la genun-
chi.
poarte si Aaron si fiii lui
chnd vor intra in cortul descopeiirii, sau
cand se vor apropia de jertfelnic, ca sä
slujeasch in locul sfänt, asa Inca sit nu
se incarce de phcate i sh moarh. Aceasta
sh be fie pravilii vesnich, pentru el si
pentru urmasii lui.
29.
Sfintirea lui Aaron i a /ido? sdi. Jerefele
de fiecare zi.
s lath, ce trebue sá shviIrsesti asupra
lor, când Ii vei sfinti pe ei ca sh-mi fie
mie preoti: Sá iei un vitel i doi berbeci
fhrh, cusur.
Apoi, phini nedospite, azime frh-
mhntate cu untdelemn i tuft() iaritsi
nedospite unse cu untdelemn. Toate ace-
stea, sir, le faci din lamurh de fdinii.
Si pune-le inteun paner
o dath cu viçelul Cu cei doi berbeci.
Duph aceea, sá aduci pe Aaron si
pe fiii luí la usa cortului descoperirii
sh-i imbhiezi,
Si ia odajdiile i imbrach pe Aaron,
Cu tunica i cu mantia efedului i cu
efodul i Cu hosenul, incinge cu
efodului.
Si sit pui mitra in capul lui i sit-i
prinzi pe mitril diadema sfhntä.
Ia apoi mirul s't toarnit-1 pe capul
lui i unge-I cu el.
Pe urmd sii aduci si pe fiii lui
imbraci cu tunici.
Si sit incingi cu bilie pe Aaron FA
pe fiii siii i sh le pui mitre in cap, si
preotia sh fie a lor ca o pravilh vesnich.
Si pune pe Aaron si pe fiii shi in slujbä.
r 10. Duph aceea sii aduci vitelul Main-
tea cortului descoperirii i sh-si punh
Aaron si fiii sai mhinile lor pe capul
11. i sii junghii vitelul inaintea Dom-
nului, la usa cortului descoperirii.
90
www.dacoromanica.ro
Si sâ iei din shngele vitelului i sh
pui, cu degetul tau, pe coarnele jertfel-
nicului, iar sangele tot versi la te-.
melia lui.
SA' iei apoi toe& gräsimea care
acopere mgruntaiele i praporul de pe
mai EA amandoi rárunchii, cu gräsimea
lor, i sä le arzi pe jertfelnic.
Insä carnea vitelului, pielea lui
necurätenia lui sh le arzi pe foc, afard
din tabärk ciici e jertfa pentru pitcat.
Sh iei apoi unul din cei doi ber-
beci, i Aaron si fiii sii sh-si punii mái-
nile pe capul berbecului.
Si duph ce ai junghiat berbecul,
iei sh,ngele lui i sii stropesti jertfel-
nicul de jur-imprejur.
Apoi sá tai berbecul in buchti
sit-i spell mitruntaiele i picioarele
le pui laugh, celelalte bucitti i lh,ngh
chpäthnii.
i sii arzi berbecul intreg pe jert-
felnic, cici este ardere de tot a Dom-
nului, jertfit cu miros de bung, mireazmh,
adusä Domnului.
Pe urmh si iei al doilea berbec
si.-qi punä Aaron si fiii sai mâinibe lor
pe capul berbecului,
Si junghiind berbecul sii iei din
silngele lui f}i sá ungi sfärcul urechii
drepte a lui Aaron i sffircul urechii
diepte a filler shi i degetul cel mare
de la mhna lor dreapth i degetul eel
mare de la piciorul lor drept, iar cu Ban-
gale rhmas sit stropesti jertfelnicul de jur-
imprejur.
i sá iei apoi din sängele de pe
jertfelnic si din mir i s'a stropesti pe
Aaron si vesmintele lui si pe fiii lui
vesmintele fiilor lui, ca el i vesmintele
lui i fiji lui i vesmintele fiilor lui
se sfinteasch.
Pe urmil si. iei grhsimea berbe-
cului, anume coada lui s't gritsimea
10'1
care acopere mhruntaiele i gritsimea de
pe mai i amilndoi fárunchii, cu gritsi-
mea de pe ei, isoldul drept cad acesta
este berbecul de inschunare si de sfin-
tire in slujba preotiei
lar din panerul cu azime, care
este inaintea Domnului, sit mai iei o
phine, o azimh framfintath cu untdelemn
si o turtit,
 IE$IREA, 30
$i pe toate acestea si le pui in
mâinile lui Aaron EA in mâinile fiilor lui
s'r ea le legeni ea prinos leg6,nat inaintea
Domnului.
i sii, iei acestea din milinile lor
sä le arzi pe jertfelnic, längä, arderea
de tot, intru miros de bunä mireazmä,
inaintea Domnului, cad acesta este pri-
nos adus Domnului.
Si, iei pe urmä, i pieptul berbe-
cului de insciunare i sfintire, care este
pentru sfirrtirea lui Aaron, si legeni
ca jertfá legä,natii, inaintea Domnului.
Aceasta sä fie partea ta.
$i sä socotesti ca sfinte pieptul
leginat i oldul ridicat, care au fast le-
ginate si au fost ridicate din berbecul
de inscaunare si de sfintire, adus pentru
Aaron si pentru fill sii.
$i acestea sä, fie pentru Aaron si
pentru fili siti, din partea fiilor lui Is-
rail, dajdie intäritä prin lege vesnicä,
fiindcä este jertfá, ridicatä; i jertfa ri-
dicatà, pe care au adus-o fili lui Israil
din jertfele lor de pace, se cade sà fie
a Domnului.
lar vesmintele sfinte ale lui Aaron,
silfie ale fiilor lui, dupä, el, ca ea se
imbrace cu ele când vor fi unsi i in-
scäunati i sfintiti preoti.
Timp de sapte zile sá stea im-
bricat cu ele acela dintre fiji lui care
va fi preot in locul lui, si va intra in
cortul descoperirii, ca sä, slujeasci, in lo-
cul
Dupä, aceea, sá iei berbecul de sfin-
tire si carnea lui s'o fierbi in ice rant.
$i Aaron si fiii lui sä mä,nânce
carnea berbecului precum i pftinea din
paner, la usa cortului descoperirii.
Sä, le minânce acestea, prin tare
s'a fäcut ispiisirea cänd au fost inscriu-
nati si au fost sfintiti, i nici un sträin
sä nu mi,nânce din ele, pentru ch sunt
lucruri sfinte.
$i de va rämänea ceva din aceastä,
come de sfintire si din piiine, pfinä a
doua zi, sä arzi rämisitele pe foe si
nu se miinance, ca este lucre sfânt.
Asa dar sä faci cu Aaron i cu
fiii lui intocmai dupä cele ce ti-am po-
runcit; timp de sapte zile sil tie sfin-
tires lor.
91
www.dacoromanica.ro
De asemenea sä aduci in fiecare
zi jertfä pentru pleat un vitel, ca is-
ridicänd astfel picatul jertfelni-
cului; apoi unge-I cu mir ca sfin-
testi.
$apte zile sä aduci jertfe de ispi-
sire pentru jertfelnic ii si-1 sfintesti ea
astfel jertfelnicul sil fie lucru prea sfänt
ro'r tot ce se va atinge de el sit se sfin-
teasci.
Iatä acum i cesa ce trebue sä
jertfesti pe jertfelnic: doi miei de alto
un an, zi de ni, jertfi, necontenitit.
Un miel sä-1 aduci dimineata
al doilea miel si,-1 aduci intro cele doll&
seri.
$i si adaogi la intaiul miel a zecea
parte dintr'o efä, de frente de fiinit,
främäntati, cu a patra parte dinteun
hin de untdelemn, stors din misline,
iar ca jertfä de turnare, a patra parte
dintr'un hin de vin.
lar pe al doilea miel sä-1 aduci
in faptul serii, tot Cu prima de fäinä
ea si pe eel de dirnineatä i tot cu tur-
nare de vin, sä-1 aduci jertfri, Domnului,
intru miros cu bung mireazmi.
$i aceasta sä, fie jertfä, vesnicii, in
neam de neamul vostru, la usa cortului
descoperirii, inaintea Domnului, uncle mil
voi descoperi tie pentru ca sä-ti dau
acolo poruncile mele.
In acest loe má voi descoperi
fiilor lui Israil si el se va sfinti cu mä-
rirea mea.
$i voi sfinti cortul descoperirii
jertfelnicul si pe Aaron si pe fill sii
sfinti-i-voi, CO 86,-mi fie mie preoti
si-mi slujesecti,
$i mä voi shläslui in mijlocul
fiilor lui Israil si voi fi Dumnezeul lor,
lar ei vor cunoaste ci eu sunt
Domnul Dumnezeul lor care i-am secs
pe ei din tara Egiptului, CO Sil locuesc
In mijlocul lor, eu, Domnul Dumne-
zeul lor ! »
80.
Jeri!elnicul timdierii i alte onludifirs.
1. t Sil-mi mai faci un jertfelnic pentru
arderea támâii, i anume sfi, mi-1 faci din
lemn de salcâm,
 1E$IREA, 30
Si. fie lung de un cot, si fie lat
de un cot, sa fie patrat i inalt de doi
coti, lar coarnele lui si fasà din trupul lui,
i si-1 imbraci cu aur curat, atftt
partea de BUS Crl,t i peretii de jur-im-
prejur i coarnele lui; impletesti
imprejur o cununa de aur.
Apoi si-i pui sub cununii don& ve-
rigi de aur pe cele doua latmi, adica in
douä párti, ca si slujeasea de toarte,
pentru párghiile cu care va fi dus.
Si-i faci deci doua parghii de lemn
de saleam i si le imbraci cu aur.
i si. pui jertfelnicul tamftierii ina-
intea perdelei care acoperd chivotul legii,
inaintea capacului care st5, re chivotul
legii, acolo unde mi. voi descoperi tie.
lar Aaron si era pe altar tamale
bine mirositoare ; i in fiecare diminea,tä
and va aprinde candelele si. arda timaie.
De asemenea, child Aaron va aprinde
candelele in faptul serii, si. ardä i ta-
maie: jertfä vesnica de tamilie inaintea
Domnului, in neam de neam.
Pe acest jertfelnic sa nu ardeti
maie straina, nici ardere de tot, nici pri-
nos de paine, nici jertfa de turnare sit
nu turnati pe el.
Ci numai o data, pe an, Aaron si
savarseascii asupra coarnelor lui jertfa
de ispisire ; cu sangele jertfei pentru
pacat si-1 curete o data pe an. Asa sa
faceti din neam in neam. Acest jertfelnic
este proa sfant pentru Domnul. »
Dupi amen. Domnul a gräit catro
Moise si a zis:
« °and vei face numaratoarea fii-
lor lui Israil, a acelor care trebue si fie
numarati, si dea fiecare Domnului ras-
cumparare pentru sufletul sau, asa ca
numaratoarea lor sa nu le casuneze
vre-o nenorocire.
Fiecare din cei care vor veni
numaratoare si dea cite o jumätate
de siclu, dupii siclul sfant, care are doua-
zeci de ghere, o jumatate de siclu, dajdie
pentru Dornnul,
Once ins care vine la numaratoare,
In virsta de doutizeci de ani EA mai in
sus, sa dea dajdie Domnului.
Cel bogat sa nu dea mai mult
cel same a, nu dea mai putin decat o
jumatate de siclu, cand veti da dajdie
92
www.dacoromanica.ro
Domnului pentru rascumpararea sufle-
telor voastre.
Deci si. iei argintul de riiscumpa-
rare de la fiii lui Israil i si.-1 dai pentru
trebuintele eortului descoperirii, ca
fie fiilor lui Israil spre pomenire inaintea
Donmului i spre rascumpararea sufle-
telor voastre !
i iariísi a grait Domnul lui Moise
si i-a zis:
« Sa-mi faci o baie de arama
scaunul ei si fie de anima', pentru spalat,
s'o asezi intre cortul descoperirii
jertfelnic i FA torni apa in ea.
i Aaron si fill säi spele, in
baie, mail-tile i picioarele lor.
C5,nd vor intra in cortul descope-
ririi sa se spele cu apa, ca si. nu-i lo-.
veasci moartea, sau cand se vor apropia
de jertfelnic, ca si. slujeasca i ca sa
arda, jertfe inaintea Domnului.
Atunci ei trebue sa-0 spele mai-
nile i picioarele, ca si nu-i loveasca
moartea. íi aceasta si le fie ion pravila
vesnicd, lui Aaron 0 semintiei lui, in
neam de neam! »
i iardsi a grait Domnul catre
Moise 0 a zis:
« Is..-ti din mirodeniile de frunte
cinci sute de sicli de smirna aleasa ; pe
jumatate, adica doua, sute cincizeci de
sieli scortisoara mirositoare i doua sute
cincizeci de sicli trestie cu bun mires.
i cinci sute de sicli de casia, dupa
siclul sftint, 0 un hin de untdelemn de
mäsline.
i si faci din acestea mir pentru
ungere sfantii, mir alcatuit dupa meste-
sugul ficatorilor de aromate; acesta
fie mirul pentru sianta ungere.
i sit ungi cu el cortul descoperirii
chivotul legii,
i masa cu toate vasele ei si can-
delabrul cu toate uneltele lui i altarul
tam itie rii.
i jertfelnicul arderii de tot, cu
toate uneltele lui i baia i temeria ei.
Deci sa le sfintesti pe acestea, ca
sa fie pica sfinte. Tot ce se va atinge de
ele se va sfinti.
Tot asa si ungi cu mir pe Aaron
pe fiii lui i sa-i sfintesti pe ei ca
si.-mi fie mie preoti.
 IEIREA, 31
Apoi sit vorbesti cu fiii lui Israil
sa, le spui: Acesta sa, fie pentru voi
mirul sfintei ungen i in neam de neamul
vostru.
Peste nici un om de rand si nu
turnati din el si nici dupa cum este el
pregatit si nu faceti vre-un mir la fel,
caci el este dint si sfant si fie pentru voi.
Oricine va face vre-un mir la fel
sau oricine va da din el unui strain,
fie starpit din poporul meu! »
acela sib',
Apoi Domnul a gräit lui Moise:
mirodenii bine mirositoare: bal-
sam, unghisoara cu bun miros, galba-
num, si pe langa, aceste mirodenii: tamale
curata, din toate aceeasi masurit,
Si din ele toate fi tamaie de tit-
maiat, un amestec precum il face me-
sterul de mirezme, cu adaos do sane,
curat i pentru sfanta intrebuintare.
1Si o parte din aceasta tamaie s'o
pisezi marunt i si pui din ea inaintea
chivotului, in cortul descoperirii, acolo
undo ma, voi descoperi tie. Si ea si
fie prea sfänta pentru voi.
lar tamaie pregatita dupa ame-
stecatura aceasta, si nu va, faceti pentru
voi, ci s'o socotesti lucru sfânt al Dom-
nului.
Si cine-si va face asemenea tamitie,
ca si se bucure de mireazma ei, acela
sa fie starpit din neamul » cine va pingan-o si fie pedepsit cu
31.
Me,sterii Betaleel si Oholiab. Präznuirea
Sanzbetei si tablele legii.
Dupä aceea Domnul a vorbit cu
Moise i i-a zis:
« lati, eu am chemat anume pe
Betaleel, fiul lui Un, fiul luk Hur, din
semintia lui luda,
Si I-am urnplut pe el cu duh durn-
nezeesc, dandu-i intelepciune, iscusinta
Ftiintii, si tot felul de indemanare,
Ca si izvodeasci lucruri mestere,
intruchipandu-le in aun, in argint i in
arama,
Ca si slefuiasca pietre scumpe i si
le feroce i ea ea sape in lemn, alcatuind
tot felul de lucruri.
i iata, eu i-am dat lui ca ajutor
pe Oholiab, fiul lui Ahisamac, din se-
www.dacoromanica.ro
93
mintia Dan, si in inimile tuturor celor
cu mima inteleapti am pus pricepere,
ca si aduci la indeplinire toate cite
ti-am poruncit tie:
Anume, cortul descoperirii i chi-
votul legii i capacul cu heruvimi de
deasupra i toate odoarele cortului,
Masa cu toate sculele ei i cande-
labrul cel din aur curat i toate cele de
trebuintii ale lui i altarul tamaierii,
Si jertfelnicul pentru arderea de tot,
cu toate uneltele lui, baia i temelia
ei,
Si vesmintele de slujblt, adicii odaj-
diile sfinte ale lui Aaron, arhiereul,
vesrnintele fiilor lui, cele pentru slujba
preoteasca,
i mirul pentru ungere i tämäia
bine mirositoare pentru locasul sfant. Pe
toate si le faca asa precum ti-am po-
runcit tie ! »
Si Domnul a vorbit iarasi cu Moise
i-a zis:
s Vorbeste ou fiii lui Israil i spu-
ne-le: « Luati aminte si paziti zilele de
Sambata ale mele, caci ele sunt semn
intre mine si voi in neam de neam, ca
si stiti ci eu stint Domnul care vi
sfinteste.
Asa dar paziti ziva Stimbetei,
fiindca ea este sfanta pentru voi ; ori-
moartea, flindca oricine va savarsi in-
teinsa vre-o lucrare, meia trebue si fie
starpit din mijlocul poporului sau!
*me zile si fie zile de lucre, iar
ziva a saptea este Sambata, zi de
odihni sfantä, pentru Domnul. Oricine
va face vre-o name& in ziva Sambetei
si fie pedepsit cu moartea.
Deci fiii lui Israil sa, ptizeasca Sam-
bata, ziva de odihnä, in neam de neam,
ca vesnic legiimant.
Si ea fie aceasta intre mine si fiii
lui Israil, semn vesnic, fiindei Domnul
fiicut in sase zile cerul i pimantul,
iar in ziva a §aptea a contenit i s'a
odihnit
Si Domnul a dat lui Moise, dupa
ce a sfarsit vorbirea cu el, pe muntele
Sinai, cele doua table ale legii, table
de piatra, serse cu degetul lui Dum-
nezeu.
 IESIREA, 32
32.
Vife/u/ de aur.
lar poporul viizand c Moise za-
boveste 86, se coboare din munte, s'a
adunat in preajma lui Aaron EA i-a
Scoali-te i ne f dumnezei, care sa
mearga inaintea noasträ, caci lui Moise
acesta, omul care ne-a scos din tara
Egiptului, nu stim ce i s'a intam-
plat. o
Atunci Aaron a rostit catre ei:
Scoateti cerceii de aur din urechile
femeilor voastre si ale feciorilor vostri
si ale fetelor voastie i aduceti-i la mine. »
Si tot poporul scoase cerceii de aur
din urechile lor aduse lui Aaron.
Si Aaron a luat acest aur din mai-
nile lor i dupa ce a inchipuit chipul cu
dalta, le-a fácut lor un vitel turnat.
Atunci ei au strigat: lata, Israile, dum-
nezeul tan, care te-a scos din tara Egip-
tului ! »
Si Aaron, vilzand idolul, a cladit
un jertfelnic in fata lui, si a strigat Aaron
si a zis: a Maine va fi sarbatoare in cin-
stea Domnului.*
i s'au sculat a doua zi dimineata
si au adus arden i de tot si au jertfit
jertfe de pace i apoi poporul s'a pus
jos ca sa manance i sa bea,, apoi s'a
sculat ca ai se zbenguiasca.
Atunci Domnul a gräit lui Moise:
Coboara-te degraba, cáci poporul tau,
pe care 1-ai sees din tara Egiptului, a
apucat pe druin gresit.
Degraba s'au abatut din calea pe
care le-am fost poruncit-o eu; i si-au
facut un vitel turnat i i s'au inchinat
i-au adus jertfe si au zis: « Acesta este,
Israile, dumnezeul tau, care te-w scos din
pamantul Egiptului !
S'r Domnul a mai zis catre Moise:
« Ma uit la poporul acesta i vad ca este
un popor tare de cerbice!
S'r tu, acum lasa-ma ca mania mea
sii izbucneascit impotriva lor si pril-
padeasca. Iar pe tine te voi face po-
por mare ! »
Atunci Moise s'a rugat de Dotnnul
Dumnozeul i-a zis: «De ce, Doamne,
sa se aprinda mania ta impotriva popo-
rului tau, pe care 1-ai scos din tara
www.dacoromanica.ro94
Egiptului, cu putero more si cu brat
vanj os ?
De ce ea zica Egiptenii: « I-a scos
din tar& cu gand ram, anume ca sa-i
prapadeszca in munti i sa-i stearga de
pe fata pamintului »? Intoarce-te de la
aprinderea mániei tale EA schimba gandul
de prapad cu care arneninti poporul tau.
Adu-ti aminte de Avraam, de Isaac
de Israil, robii tai, cárora le-ai jurat
pe tine insuti i le-ai filgaduit: 4 111111111-
0-voi semintia voastra co stelele ce-
rului, lar tot acest pamant despre care
ti-am vorbit, 11 voi da urmasilor tai,
ca sa-1 stapaneasca pururea! »
Atunci Domnul s'a chit de pra-
padul pe care cugetase sä-1 aduca peste
poporul
Dupg acestea, Moise se intoarse
si se pogori de pe munte avand in mama
cele doua table ale legii, serse pe aman-
douá, partile; caci erau serse si pe o
parte si pe alta.
Si tablele erau lucrul lui Dum-
nezeu, scriptura era scriptura lui Dum-
nezeu sapata pe table.
Si auzind Iosua zarva poporului,
pe °and striga, a zis catre Moise: In
tabara e strigat de razboi! »
Ci Moise i-a raspuns: 4 Nu e nici
glasul color ce striga cii, au biruit, nu e
nici glasul celor ce striga, ca au fost
infrânti; ce aud eu e glasul unora care
zbiar5,.*
lar cand s'au apropiat de tabära
si a vazut vitelul i danturile, atunci
a izbucnit mania lui Moise o a zvârlit
din man& tablele i le-a facut tandari,
la poalele muntelui.
Apoi a luat vitelul pe care-1 fa-
cusera si 1-a ars In foc FA 1-a sfaramat
pana I-a facut pulbere; chip& aceea 1-a
risipit in rya i cu apa aceea a adapat
pe fiii lui Israil.
In sfarsit, Moise a zis catre Aaron:
« Ce ti-a facut tie acest popor de 1-ai
varit inteun pacat atat de more? e
Atunci Aaron a faspuns: « Sit nu
se aprinda mania domnului meu; tu stii
cii poporul acesta este pornit spre role.
Cad ei mi-au cerut: Fii-ne dum-
nezei, care sit meargá, inaintea noastra
cad acest Moise, omul care ne-a ecos
 IESIRtA, 33
din tara Egiptului, nu stim ce a
tit.
Atunci eu le-am spus: Cine are
aur sh-lscoata afarii. » i ei mi 1-au adus
eu 1-am turnat In foc si a iesit
acesta. »
Atunci Moise, väzilnd cä, poporul
esto fära frau, fiindca Aaron li slähise
frOul, spie batjocura protivnicilor sai,
S'a dus Moise in poarta taberei
si a rostit: « Cine este cu Domnul sti
vinä, langil mine ! » i s'au adunat la
el toti fiji lui Levi.
Si Moise le-a gräit: « Asa porun-
ceste Domnul Dumnezeul lui Israil: « Fie-
care din voi sa-si punä, sabia la sold
si sii sträbateti i sii va invartiti prin
tabilra, de la o poartit pan& la cealaltii,
si sit ucida fieca,re pe fratele sau si fie-
care pe aproapole säu, fiecare pe ruda sa !
Iar fiii lui Levi fiicurit dupä cu-
vantul lui Moise, i cazurii, din popor,
In ziva aceea, ca la trei mii de oa-
meni.
Dup.& aceea a zis Moise: s Intrati
astäzi in slujba Dornnului, ca preoti ai
lui, ea astäzi sä vii dea binecuvantare,
caci fiecare a fost impotriva fiului sau
si a fratelui eau. »
lar a doua zi Moise a vorbit po-
porului: « Voi ati sä,varsit un piicat mare ;
ci eu acum mii voi sui la Domnul,
poate voi dobandi iertare pentru pa-
catul vostru! »
Apoi Moise s'a intors la Domnul
si a grait: « 0, poporul acesta a savarsit
pica greu, cad i-a Lout un dumnezeu
de aur.
Si acum, te rog, iartit pficatul lor !
Iar de nu, te rog, sterge-rui din cartea
ta, din cartea pe care ai scris-o !
Dar Domnul i-a rä,spuns lui Moise:
Pe acela care a pilcatuit impotriva
mea, pe acela Il voi sterge din cartea
mea.
lar acum du-te si dililuzeste po-
porul spre locul ce ti-am poruncit tie!
ingerul meu va merge inaintea, ta,
ins& in ziva in care Ii voi cerceta, atunci
voi pedepsi nelegiuirea lor ! »
Asa a lovit Donmul pe popor,
pentru cii, facuser& vitelul pe care-1 tur-
nase Aaron.
www.dacoromanica.ro
911
33.
Domnului Impotriva roporului.
Domnul se aratii lui Noise.
Dupd acestea, Donmul a zis lui
Moise: Haide, porneste de aici, tu foi
poporul pe care 1-ai scos din tala Egip-
tului, »pro pamantul pe care 1-am fa,-
gaduit cu juramant lui Avraam, lui Isaac
lui Iacob, cand le-am spus: « 11 voi
därui semintiei tale.
Si eu voi trimite inger inaintea
ta i voi alunga pe Canaaniti, pe Amo-
riti si pe Hetiti si pe Pereziti i pe He-
viti i pe
Si to voi aduce in tara unde curge
lapte i miele; dar eu nu voi mai merge
In mijlocul vostru, ea sa nu vii nimicesc
pe cale, pentru eä, voi sunteti un popor
tare la cerbice! »
Si auzind poporul acest cuvant cum-
plit, s'a umplut de jale si nimeni n'a
mai pus pe sine podoabele ce avea.
Cdci Domnul ZiE$080 lui Moise
Spune fiilor lui Israil: « Voi sunteti un
popor tare la cerbice ; o singurä,
(lac& as mai veni in mijiocul vostru,
v'as präpädi. i acurn, aruncati de pe
voi podoabele voastre j voi vedea co
am de Lout cu voi ! »
Deci fiji lui Israil au aruncat po-
doabele de pe ei cand au plecat de la
Muntele Horebului.
i Moise a luat cortul i i 1-a in-
tins afar& din tabira, departe de ta-
bar& i i-a zis Cortul descoperirii »,
oricine voia sa afle poruncile Doninului
se ducea la cortul descoperirii, care
era afar& din tabärii.
lar ciad Moise iesea sit se due& la
cort, tot norodul se scula in picioare
statea fiecare la usa cortului sOu si se
uita dup& Moise, panä ciind intra in
cortul descoperirii.
Si dup& ce Moise intra in cort, stal-
pul de nour se pogora i statea la usa
cortului; iar in vremea aceasta, Domnul
vorbea cu Moise.
Si tot poporul tinca ochii la stal-
pul de nour care stätea la usa cortului,
apoi tot poporul se scula in picioare
se inchina pan& la piimant, fiecare la
usa cortului eau.
 IE$IREA, 34
Si Domnul vorbea Cu Moise fata
catre fata, precum vorbeste un om cu
prietenul eau. Si pe urm5, Moise se In-
toreen in ta,biira. Dar Iosua cel tanar,
fiul lui Nun, slujitorul lui Moise, nu so
departa de cort.
Dupa aceasta Moise a zis catre
Domnul: Jata, tu mi-ai poruncit mie:
# Du pe poporul acesta! » Ins& tu nu mi-ai
descoperit pe acela, pe care 1-ai harazit
sa ma insoteascit. Si iarasi tu ai mai zis:
« Te stiu bine i ai aflat har in ochii mei ! »
Si acum, daca am aflat har in
ochii taj, descopere-mi telurile tale ca
sa te pricep i ca sit% aflu har inaintea
ta; i ja aminte cá aceasta gloat& este
norodul tau! »
Atunci Domnul i-a raspuns
« Ochiul meu te va insoti si te voi ea-
lauzi la tinta ta !
Ci Moise a gait: o Daca, ochiul täu
nu ne calauzeste, nu ne mai porni de aici.
Cad dupä ce oare se va cunoaste
ca am aflat har in ochii täi, eu i poporul
tau, daca nu dupii, aceasta, cii, tu ne
vei ins* pe noi, i numai asa ne vom
osebi, eu i poporul tau, dintre popoa-
rele de pe fata piimantului! »
Atunci Domnul i-a raspuns lui
Moise: « i lucrul acesta pe care mi-1
ceri, voi face, caci tu ai aflat har
in ochii mei si te cunosc prea bine !
Dar Moise 1-a rugat: « Atunci
rog arata-mi slava ta! o
Domnul 1-a intampinat cu vorba:
« Desfasura-voi maretia mea in fats, ta
voi striga numele Domnului inaintea
ta, caci sunt indurator cu cine vreau
sá fin indurator i miluesc pe cel pe care
vreau sä-1 miluesc. »
Apoi a zis Domnul: o Tu- nu poi
sa vezi fa0 mea, cad nu se ponte om
care sa ma vaza i sa faulting viu. »
Si a mai zis Domnul: «Tata aici
un loe, in preajma mea. Tu sa stai intro
stanci,
Si cand va trece slava mea, te
voi pune in capiitura unei stanci
voi pune mana mea in dreptul tau,
pang ce voi trece.
lar dup5, ce voi lua mama mea,
atunci tu ma vei vedea din spate, dar
fata mea nu poate s'o vaza nimeni. »
www.dacoromanica.ro
96
34.
Al doilea rand al tablelor legii.
Poruncile ci sdrbdtorile sant din nou
amintite.
i a grait Domnul catre Moise:
« Ciopleste-ti dou5, table de piaträ ase-
meni color dintai i eu voi serie pe
aceste table cuvintele care erau pe cele
dintal, pe care tu le-ai sfarilmat.
Si fii gata mäine dimineala, ca
te urci in faptul zilei pe muntele Sinai
si ea te infatisezi inaintea mea, acolo
pe varful muntelui.
Ins& nimeni 85, nu se urce impreuna
cu tino, ba chiar nimeni 85, nu se iveasch in
tot cuprinsul muntelui; i nici turma,
nici cireacla sa nu pan& in preajma
acestui munte! »
Si Moise a cioplit dou5, table de
piatra, la fel cu cele dintai i s'a sculat
dis-de-dimineatii si s'a suit pe muntele
Sinai, dupa porunca Domnului, si a luat
in mána sa cele doua table de piatra.
Atunci Domnul s'a pogorit in nour
Moise a stat acolo Pang& Domnul
a chernat numele Domnului.
Si Domnul a trecut pe dinaintea
lui si a strigat: « Domnul ! Domnul este
Dumnezeul indurator i milostiv, zabav-
nic la mimic i bogat in bunatate
credinciosie,
El pastreaza, mila lui la mii de nea-
muri; iarta gresala, pacatul i nelegiui-
rea, dar nu eruta pe nimeni, ci pedep-
seste farädelegea parintilor in fis i in
nepoti, pang la al treilea si al patrulea
neam ! »
Si Moise degrab5, a cazut la pa-
mant si s'a inchinat.
Apoi a grait: o Daca am aflat har
in ochii tad, o, Doanane, binevoiaseil
Domnul meu sit yin& in raijlocul nostru,
cad suntem un popor tare la cerbice ;
ci tu ne iarta färadelegile noastre i pa-
catele noastre i ne fa pe noi moste-
nirea ta! »
Atunci Domnul a zis: voi
face cu tine legamant. De fata cu tot
poporul tau, voi savarsi rninuni care
nu s'au mai savarsit in tot p5,mantul
la nici un alt neam, ca tot norodul,
In mijlocul citruia esti tu, ea vaza lu-
 IESIREA, 34
°raffle Domnului, cad infricosat esto
ceea ce eu voi savársi cu tine!
Pitzeste coca ce ti-am poruncit
astazi; iata, eu voi alunga de dinaintea
ta pe Amoriti i pe Canaaniti, i pe Re-
titi, si pe Pereziti, si pe Heviti si pe
Iebusiti.
Fereste-te ca nu cumva sä faci le-
gal/Ant Cu locuitorii tärii aceleia in care
tu vei intra, ca sa nu fie o cursit in mij-
locul vostru,
Ci, dimpotrivä, si. d5,rhmati jert-
felnicele lor, ea sfarhmati sthlpii lor
sh, taiati aserele lor.
C5, tu nu trebue sa te inchini la
alt Dumnezeu, fiindcä Domnul care se
cheamä « Rhvnitorul s inteadevär este
Dumnezeu rilvnitor.
Nu cumva ea faci vre-un leghinânt
cu locuitorii acolei täri, fiindch ei, des-
franfind dupä dumnezeii lor i jertfind
dumnezeilor lor, te vor cherna si pe tine
BA, mdritinci din jertfele lor.
lar ciao& ai lua din fetele lor femei
pentru fiii thi, fetele lor, desfritnilnd dupa
dumnezeii lor, ar aduce si po fiii tai
ca si. desfrhneze i ei dup.& aceiasi dum-
nezei.
Si. nu-ti faci tie claipuri turnate
idolesti.
Si. ii sarbh,toarea azimelor; f}apte
rile sh m5,nanci azime, asa precum ti-am
poruncit, la vremea riinduith in luna
Abib, fiindcit in luna Abib ai iesit din
Egipt.
Once inttti nascut, de parte bär-
bateasca, este al meu; si tot asa cel
dîntM näscut de parte barbateasch din
turmele i cirezile tale, fie bou, fie
oaie.
lar intitiul nascut al asinului si.-1
rhscurnperi cu un miel, iar dacii nu-1 vei
ráscumpitra, sit-i frângi gátul. Pe once
inthi náscut dintre fiji tái, trebue sti-1
äscumperi i nimeni di nu se infatiseze
inaintea mea Cu mama goalä.
Sase rile lucreara, iar in ziva
saptea odihneste-te ; chiar in vremea ara-
tului si a seceratului sit te odihnesti.
Si. tii de asemenea i sarbatoarea
siipthmanilor, sarbatoarea phrgiti, la se-
cerisul grttului, i sarbittoarea culesului,
la sfitrsitul anului.
www.dacoromanica.ro
97
De troj ori pe an sä se infiitiseze,
inaintea, Domnului Dumnezeului lui Is-
rail, toti cei de parte barbitteascä din
norodul tau,
Choi eu voi goni neamurile di-
naintea fetei tale si voi largi hotarele
tale, si nimeni nu va pofti tara ta, cand
te vei sui ca sä te infatisezi inaintea
Domnului Dunanezeului tau, la cele tiei
rástimpuri de peste an.
Si. nu aduci sangele jertfei mele
cu phine dospith sa nu fie phstratä
de seara Ora dimineata, jertfa Barba-
torii Pastelui.
Fruntea phrgai din tarina ta set
o aduci in casa Domnului Dunanezeului
tau. Si. nu fierbi iedul in laptele ma-
mei sale. »
Apoi Domnul a vorbit iaräsi lui
Moise: « Scrie euvintele acestea, chei pe
temeiul acestor cuvinte am incheiat eu
leghmant cu tine i cu Israil !
Si Moise a ramas acolo cu Domnul
patruzeci do rile i patruzeci de nopti;
phine n'a máncat i apa n'a baut.
Si a scris pe table de piatra cuvintele
legamhntului: cele rece porunci.
lar cand Moise s'a pogorit din
muntele Sinai i cele douti table ale legii
erau in mina lui, pogorindu-se din munte
Moise, el nu stia eh, obrazul lui strain-
ceste, fiindcä vorbise Durnnezeu cu el.
Deci viizhndu-1 pe Moise Aaron si
toti fiii lui Israil, iatä ca obrazul lui
strdlucea. Atunci ei s'au tomut sii se
apropie de el.
Dar Moise i-a chemat i atunci
Aaron i toti fruntasii obstiei s'au in-
tors la el i Moise a inceput sa vor-
beasch cu ei.
Si s'au apropiat toti fiii lui Israil
Moise le-a poruncit tot ceca ce
orânduise Domnul, in muntele Sinai.
Si dupa ce a ispritvit Moise de
vorbit cu ei, si-a pus pe fat& un ribranic.
Si ori de cáte ori Alois° intra ina-
intea Domnului ea si. vorbeasch, cu el,
lephda zitbranicul Omit chnd iesea din
fata Domnului, ì dupit ce iesea,
tasea fiilor lui Isi ail ceca ce i se porun-
cise.
Si fiii lui Thrall vedeau ch. obrazul
lui Moise straluceste. Iar el Ii panca
 IE$IREA, 35
valul la loe pe obraz, pana and venea
vremea 85, intre iar, sa vorbeasca cu
Domnul.
35.
Sdndu'ita. Darurile aduse pentru Cortul
deseo peririi. Befaleel fi Oholiab, mef eri
iscusiti, c1zernai la lucrul cortului.
Dupa acestea Moise a strans toata
ohstia fiilor lui Israil i le-a zis: « Tata
ceea ce a poruncit Dumnezeu sä, faceti:
ase zile sa lucrati, iar ziva a saptea
a, o sfintiti, ca este Samba,ta, zi de
odilmä, intru cinstea Domnului. Oricine
va lucra ceva in ea, sa fie dat mortii.
Sa n'apiindeti foc in ziva Sambetei,
nicaieri in locuintele voastre ! »
Iarasi a gräit Moise catre toata
obstia fiilor lui Israil si a «pus: « 'ata
ceca, ce a poruncit Domnul si ce a zis.
Aduceti din averile voastre prinos
Domnului, fiecare cát Il va lisa Mima
sa adua prinos Domnului, fie aur, fie
argint, fie aramii
Porfirä, violeta, sta,cojie
vison par de mirras,
1.1
i piei de berbec vopsite cu rosu
piei de vitel de mare si le= de salara,
i untdelemn pentru candelabru
mirezme pentru mir i pentru pregatit
thmaia ceo bine rnirositoare,
i pietre de onix i alte pietre scumpe
de pus la efod si la hosen.
lar toti cei iscusiti dintre voi sil
vina i sä pregateasca toate cate a po-
runcit Domnul,
Adicä, locasul sfant, cortar] lui
acoperamántul lui, verigile lui i sean-
durilc lui, parghiile, stalpii tálpile lui;
Chivotul legii ffi parghiile lui, ca-
pacul cu heruvimi i perdeaua de di-
naintea ehivotului;
Masa cu parghiile ei i cu toate
lucrurile ei i painile punerii inainte;
*i candelabrul pentru luminat
uneltele lui i candelele lui, i untde-
lemnul de ars in candele;
i jertfelnicul tamaierii i parghiile
lui i untdelemnul ungerii i tamal& bine
mirositoare i perdeaua de la intrare pen-
tiu usa locasului.
www.dacoromanica.ro
98
Apoi jertfelnicul arderilor de tot
si gratia de aroma care-1 inconjoara,
parghiile lui Fji toate uneltele lui, baia
de spalat i temelia ei;
Perdelele curtii cu stalpii si. tal-
pile lor £1 perdeaua de la poarta curtii;
Tarusii cortului d'ha i arusii
curtii i franghiile lor;
Odajdiile scumpe, pentru slujba
din locasul sfant, i vesmintele «finte
pentru Aaron, arhiereul, i vesmintele
hilor sii, pentru slujba preoteascä! »
Dupii, aceea toatä, obstia fiilor lui
Israil s'a dat la o parte de dinaintea lui
Moise.
1$i a venit fiecare pe care-1 in-
demna Mima i fiecare pe care-1 imbia
cugetul, aduand daruri Domnului, pen-
tru chidirea cortului descoperirii i pen-
tru oranduirea tuturor slujbelor lui ca
pentru facerea sfintelor vesininte.
i au venit bärbati ca i femei,
toti pe cale Ii lisa Mima, i aduceau agrafe
cercei, melo, salbi si tot felul de lucruri
de aur ; filmare care voia sä, afieroseasa
un dar de aur Domnului, 11 aducea.
i toti la care se gasea porf irá
violeta stacojie i viinie, ori vison, ori
par de caprä ori piel de berbec vop-
site rosu, ori piei de vitel de mare, le
aduceau.
Toti cei ce voia,u si aduca in dar
argint sau aroma, aduceau darul lor
Domnului; i toti la caro se afla lemn
de salcarn pentru facut vre-unul din lu-
crurile de trebuinta, Il aduceau.
i toate femeile mestere torceau
cu mainile lor i aduceau ceca ce te-
suserä: porfia violeta, stacojie i visinie
trambe de vison.
i iardsi toate femeile care se sim-
teau impinse de indemanarea lor au te-
sut parul de capra.
lar c5,peteniile au adus pietrele de
onix i alte pietre scumpe de pus la
efod si la hosen,
Asemenea i mirezme untdelemn
pentru candelabru, mir de ungere i ta-
mal° bine mirositoare.
Astfel toti barba-0i i femeile din
fiji lui Israil, pe care i-a indemnat Mima
si dea cate ceva pentru avarsirea celor
ce Domnul poruncise sil se faca, prin
 IEIREA, 36
mana lui Moise, au adus daruri de huna
voie Domnului.
Pe urmä, Moise a grait catre
lui Israil: Vedeti, Domnul a chemat
anume pe Betaleel, fiul lui Uri, fiul lui
Ilur din semintia lui luda,
i 1-a umplut pe el cu Duhul lui
Dumnezeu, dandu-i intelepciune i iste-
time si stiinta, pentru tot felul de lucrari,
Ca sil näscoceasca izvoade i sä
le lucreze in aur i in argint i in arama,
i sä slefuiasca pietrele scumpe
pentru incrustat; ca sä sape in lemn
sä infiripeze tot felul de lucruri
iscusit lucrate.
34.i a mai pus in Mima lui i darul
de a invata pe altii, atat lui cat i lui
Oholiab, fiul lui Ahisamac din semintia
lui Dan.
35. Umplutu-i-a pe ei cu maiastra iscu-
sinta ca sä savärseasca toste lucrarile,
ale slefuitorului, ale tesatorului in gher-
ghef, ale izvoditorului de alesaturi pe
porfira violeta, stacojie i visinie si pe
vison, ca si ale tesatorului de rand, ca
unfi ce sunt mesteri sa, savarseasca orice
fel de lucru i sa intruchipeze iscusite
7amisliri
36.
Inceperea lucrului la Cortul sldnt.
Deci Betaleel i Oholiab i toti
cei priceputi, carora Domnul le-a dat
intelepciune i indemanare ca Eta stie
faca toate lucrarile de trebuinta pentru
sfantul locas, s5, savarseasca toate, asa
cum a poruncit Domnul! »
Deci Moise a chemat pe Betaleel
si pe Oholiab si pe toti barbatii iscusiti,
In a caror inima Dumnezeu pusese de-
steptaciune si pe toti aceia pe care
imbia cugetul sa pasease& la lucru
sa-1 implineaseä,
i au luat de la Moise toate acele
prinoase pe care le adusesera fiii lui Is-
rail pentru lucrul sfantului locas. i po-
porul le aducea mereu daruri de bunä,
voie, in fiecare dimineata.
Atunci toti iscusitii mesteri, care se
indeletniceau cu felmits lucrari la lo-
casul sfânt, lazara fiecare indeletnicirea
cu care se nevoia,
www.dacoromanica.ro
99
i graira catre Moise, spun&ndu-i :
Poporul aduce mai mult decitt trebue
pentru savarsirea lucrului pe care a po-
runcit Domnul sa-1 facem ! »
Deci Moise a poruncit i ei au purtat
porunca in tabard zicand: « Nimeni, bar-
bat ori femeie, s'a nu mai lucreze nici un
lucru de daruiala pentru sfantul locas! »
Astfel poporul a contenit cu adusul
prinoaselor,
Fiinclea ceea ce se stra'nsese era
destul pentru toate lucrurile ce trebuiau
facute, ba inca i prisosea.
Atunci toti acei mesteri iscusiti,
printre cei ce savärsisera lucrarea, au al-
catuit sfantul locas din zece covoare de
vison i de porfira violet5,, stacojie
tesand in ele heruvimi, cu me-
stesug de tesator.
Lungimea unui covor era de doud-
zeci si opt de culi, iar largimea lui era
de patru coi; toate covoarele erau de
aceeasi masura.
i cinci covoare le-au incheiat inteo
fasie mare s't cinci covoare le-au incheiat
iarasi inteo
Apoi au facut cheotori de porfira
violet5,, pe marginea celui din urma co-
vor din intilia fasie si tot asa au facut,
pe marginea celui din urma covor din
a doua fdsie.
Cincizeci de cheotmi au facut pe
marginea intaiului covor i cincizeci de
cheotori pe margines celui din urma co-
vor, din a doua fasie, asa inca cheoto-
rile räspundeau una cu alta.
Au facut apoi cincizeci de copci de
aur, i cu copcile au incheiat fdsiile de
covoare una cu alta, astfel ca tot acope-
risul s'a fácut o bucata.
Au mai facut apoi cortului co-
voare de par de caprii, de pus deasupra
sfantului locas, anume au facut unspre-
zece covoare.
Lungimea unui covor era de trei-
zeci de coti, iar lärgimea unui covor
de patru coti, cele unsprezece covoare
aveau aceeasi masura.
i au incheiat cinci covoare la-
olalta, s't sase covoam laolalta.
i au facut cincizeci de cheototi pe
marginea celui din urmä covor din in-
thia fäsie i cincizeci de cheotori pe mar-
.70
 IEIREA, 37
ginea celui din urna covor din a doua,
fdsie.
Au mai fäcut apoi si cincizeci de
copci de anima cu care sa, se incheie aco-
perisul cortului ca sil, fie unul singur.
Pe urma. au facut cortului un aco-
pen de piei de barbeo vopsite rosu si
alt acoperis din piei de vitel de mare,
ca sa-1 puna pe deasupra.
Dup5, acestea, au fäcut pentru
sfantul locas sanduri din lemn de sal-
ara de pus in picioare.
Lungimea unei sanduri era de
zece coti si latimea unei sandmi era de
un cot i jumátate.
i fiecare sanduril avea jos doi
cepi, asezati unul In dreptul celuilalt.
Asa au fdcut la toate sandurile locasului
sfänt.
ai au orânduit astfel sandurile lo-
casului: doultzeci de sandun pentru la-
turea de miaza-zi,
i au facut patruzeci de talpi de
argint co sit le puna, sub cele douazeci
de scanduri, ate dota talpi sub o san-
pentru coi doi cepi ai ei si iarasi
dota, talpi sub scandura urnatoare, pen-
tru cei doi cepi ai ei.
Tot asa, pentru cealaltit lature a
locasului, cea dinspre miazit-noapte, au
fiicut doudzeci de scânduri,
Precum si patruzeci de tiilpi de
argint ale lor, ate dota' tälpi sub o scän-
durit i dota talpi sub sandura urna-
toare.
lar pentru partea din fund a lo-
casului, cea dinspre opus, au facut sase
sanduri.
Au mai fiicut douä scanduri pentru
cele dota unghiuri ale locasului, in partes,
din fund.
i ele erau, atät jos cht §i sus,
deopotrivii intregi pana la prima scoablt ;
astfel au facut cu amandouti, la cele
douli unghiuri.
Erau deci opt sanduri cu cele
saisprezece talpi de argint ale lor, ate
clouit tälpi sub fincare sandurii.
Au fácut apoi manele din lemn
de salam, cinci pentru sandurile In-
tâii a locasului,
i cinci manele pentru sandurile
celei de a doua laturi a locasului §i cinci
www.dacoromanica.ro
100
manele pentru sandurile laturii dinspre
apus a locasului.
lar manolo, de la naijloc au fäcut-o
asa ca sit treaca pe la mijlocul sandu-
rilor peretului de la un capa la celalalt.
i sandurile le-au imbnicat cu aur
si scoabele lor le-au fácut tot din aur,
ca sa se petreacit manelele prin ele,
manelele le-au imbrAcat de asemenea cu
aur.
Apoi au flicut perdeaua: de por-
firit violeta, stacojie i visinie si de vison,
izvodind pe ea alesiitura, de heruvimi.
lar pentru agiitat perdeaua, au
fitcut patru stälpi din lemn de salam
i-au in3brilcat cu aur §i arligele lor
erau de aur si au turnat pentru ei patru
talpi de argint.
Apoi, la usa cortului, au fäcut
o perdea de porfira violeta, stacojie
visinie si de vison, lucrata cu ales&
turi.
lar pentru aghtatul perdelei au
facut cinci stälpi cu carligele lor si au
imbrAcat capetele lor s't vergelele lor cu
aur ; iar tälpile lor, cele cinci, le-au faca
de aroma.
37.
Cortul descoperirii, masa pdinilor punerii
inainte, candelabrul jertf elnicul tdmdierii.
Dula aceea, Betaleel a facut chi-
votul din lemn de salcam ; lungimea lui
era de doi coti si jumätate, lätimea lui
de un cot si jumätate si inaltimea lui
basa* de un cot FA junatate.
i 1-a imbrilcat cu aur curat pe
dinäuntru si pe dinafara si 1-a incins
cu o cununa de aur de jur-imprejur.
0, i-a turnat patru verigi de aur
si i le-a pus la cele patru picioruse:
douä verigi pe o parte i douä verigi pe
cealalth parte.
A facut apoi pärghii de lemn de
salcam i le-a imbracat cu aur.
i a petrecut pärghiile prin veri-
gibe de pe laturile chivotului, ca sâ ducii
chivotul cu ele.
A fäcut apoi capacul chivotului,
din aur curta, cu o lungime de doi coi
jumätate cu o littime de un cot
si junaätate.
 IEIREA, 38
A facut apoi doi heruvimi de aur,
lucrati din ciocan i fasarind din cele
doull capote ale capacului,
Un heruvim la un wat i un heru-
vim la celalalt capat, asa incat, la cele
doua capete, heruvimii 86, faca una cu
capacul.
lar heruvirnii aveau aripile ridicate
in sus, acoperind cu aripile capacul chi-
votului i stand unul in Uta celuilalt,
dar cu fetele inspre capac.
A facut, pe urma, masa din lemn
de salcam; lungimea ei era de doi coti
latimea ei de un cot si inaltimea de
un cot i jumatate,
i a imbracat-o cu aur curat
i-a pus de jur-imprejur o cununa de
aur.
La facut dupa aceea, imprejur,
un pervaz lat de o palma, iar pe pervaz
a impletit o cununa de aur.
A turnat, pentru masa, patru ve-
rigi de aur si a prins verigile la cele
patru colturi, deasupra celor patru pi-
cioare ale mesei.
i verigile veneau prinse strans de
pervaz, ca sa apuce parghiile, pentru
dusul mesei.
*i parghiile de dus masa le-a fa-
cut din lemn de Baleam i le-a imbracat
cu aur.
A fácut apoi i lucrurile trebuin-
cioase mesei: talgerele, cupele i nästra-
pele i ibricele pentru turnat, toste din
aur curat.
Dupil aceea, a facut candelabrul
din aur curat; din aur cectinit, cu pi-
ciorul lui i cu fusul lui, iar cupele lui,
cu caliciurile i cu florile lui, faceau
trup Cu el.
j din laturile lui ieseau sase brate:
trei brate ale candelabrului dintel) la-
ture a lui i trei brate ale candelabrului
din cealalta lature a lui.
La un brat erau trei cupe in chip
de floare de migdal, cu caliciurile i cu
florile lor, si la alt brat iar trei cupe
in chip de floare de migdal, cu caliciu-
rile i cu florile lor; asa era la cate
sase bratele care ieseau din candelabru.
Pe fusul candelabrului erau patru
cupe in chip de floare de migdal, cu
caliciurile cu Eorile lor.
www.dacoromanica.ro
101
Venea un caliciu sub intaile doua
brate ale lui, alt caliciu sub celelalte
doua brate ale lui i alt caliciu sub cele
din urma douii brate ale lui; asa era
la cate sase bratele care ieseau din el.
Caliciurile lui o bratele lui cre-
steau din el si el intreg era dintel) bu-
cata, lucrat din aur curat i cecanit.
i i-a facut i candelele, sapte la
numar, cu mucarile lor i cu tavitele
lor pentru scrum, din aur curat.
Un talant de aur curat a bagat
in candelabru i in toate cate mai tre-
buesc la el.
A facut, dupa acestea, jertfelnicul
tamaierii, din lo:miau de saldan; lungimea
lui era de un cot i latimea lui de un
cot, adica era patrat, iar inaltimea lui era
de doi coti i coarnele lui erau una cu el.
i le-a imbficat cu aur curat, par-
tea de deasupra i peretii lui de jur-im-
prejur, cum Ffi coarnele lui, i 1-a incins
cu o ghirlanda de aur;
I-a mai facut i doua verigi de
aur, dedesubtul ghirlandei, la cei doi
pereti, de cele dou5, parti ale lui, verigi
de petrecut parghiile, ca sa-1 poata duce.
i parghiile le-a fácut din lemn de
salcilm si le-a imbracat cu aur.
A facut mirul ungerii sfinte FA t'a-
maja curata cea cu bun miros, dup5,
mestesugul spiterului de mirodenii.
38.
Jertfelnicul arderilor de tot. Curtea cor-
tului. Cum s'au intrebuinfat prinoasele
aduse de popor.
Dupä aceea, a facut jertfelnicul ar-
derilor de tot din lemn de salcarn; lun-
gimea lui era de cinci coti, i latimea
lui de cinci coti, era in patru colturi
inaltimea lui era de troj coti.
i i-a facut coarne la cele patru
colturi ale lui aceste coarne erau din
el; apoi 1-a imbracat cu aramá.
i a facut o toatii vasaria jertfel-
nicului, oalele, lopö4elele, lighenele, fur-
culitele i tigaile pentru carbuni, toate
uneltele lui le-a ficut de aramä,.
A mai fácut pentru jertfelnic o gra-
tie, ca o retea de anima, care imbrica
partes, lui de jos pana la mijloo.
 IEIREA, 38
A turnat apoi patru verigi de arara,
pentru cele patru colturi ale gratiei de
arana); ca sä petreaca pärghiile prin ele,
i parghiile le-a fácut din lemn de
saldan i le-a imbrdcat cu anima.
i petrecea pärghiile prin verigile
de pe laturile jertfelnicului duc,ea
asa cu ele. Jertfelnicul 1-a facut de sean-
duri, iar pe dinhuntru era gol.
Dupä, aceea a facut spälatorul de
aramt, i temelia lui tot din ara,ma
anume din oglinzile femeilor slujitoare,
care fäceau slujba la usa cortului des-
coperirii.
Apoi a Eicut curtea; in partea din-
spre miazá-zi, curtes, avea perdele de
vison in hingime de o mita de coi.
Perdelele se agiltau de douazeci
de stälpi cu douitzeci de tàlpi de arara&
ale lor ; iar chrligele lor i vergelele lor
erau de argint.
La fel, in partea de miazli-noapte,
a faca perdele lungi de o sutä de coti
agätate pe doulizeci de stälpi cu doud-
zeci de talpi de arama, având cärligele
vergelele lor de argint.
In partes, dinspre asfintit, a flicut
perdele lungi de cincizeci de coti, agat,ate
pe zece stalpi cu zece talpi de arama,
avänd cttrligele i vergelele lor de argint.
In partea dinainte, dinspre rashrit,
a fäcut perdele lungi de cincizeci de coti.
Perdelele dintr'o lature erau de
cincisprezece Coi, Cu trei stälpi i cu trei
talpi de aramä.
Tot asa de cealalta lature ; asa
dar de amandouä, laturile, erau agätate
perdele lungi de cincisprezece coi, pe trei
stälpi i cu talpile lor.
Toate perdelele curtii, de jur-im-
prejur, erau de vison.
Tälpile stâlpilor erau de árama FA
chrligele i vergelele lor erau de argint
capetele lor erau imbräcate cu argint
toti stftlpii curtii de argint.
lar perdeaua de la poarta curta
era tesuta cu alesäturi din porfira vio-
leta, stacojie i visinie si din vison, lun-
gimea ei era de douazeci de coti i inal-
timea ei, adica latimea ei era de cinci
coi, dupa masura perdelelor
i stâlpll lor coi patru i cu cele
patru tälpi ale lor erau de aramä, iar
www.dacoromanica.ro
102
carligele lor erau de argint si tot de ar-
gint era imbraditura capetelor si ver-
gelele stälpilor.
i ai
i toti tttrusii sfttntului 1oca
curtii, de jur-imprejur, erau de argint.
Acesta este izvodul lucrurilor sfän-
tului locas, locasul descoperirii injghebat
dupä, porunca lui Moise, prin osttrdia
levitilor i cu indrumarea lui Itamar,
fiul lui Aaron, arhiereul.
lar Betaleel, fiul lui Uri, fiul lui
Hur, din semintia lui luda, a sävärsit
toate cate poruncise lui Moise Domnul.
Cu ajutorul lui Oholiab, fiul lui
Ahisamac, din semintia lui Dan, ca sä-
pdtor in pietre scumpe, meter in gher-
ghef i esator de flori tu porfirá violeta,
stacojie i visinie i in vison.
Tot aurul intrebuintat pentru
pentru toate cele facute sfäntului
locas, a fost aur daruit i anume douä-
zeci Efi nourt de talanti i apte sute
treizeci de sicli, dupii siclul sfânt.
lar argintul däruit de coi numa-
rati ai obstiei a fost o mita de talanti
si o mie sapte sute saptezeci i cinci de
sicli, dup.& siclul sfant.
Gato o beca de cap de om, sala,
o jumittate de siclu, dup.& siclul sfânt,
a fost birnic fiecare cap care a trecut
prin numtiratoare, de la douazeci de
ani in sus, i ei au fost sase sute trei
rnii FA cinci sute cincizeci de oameni.
i acei o sutil de talanti de argint
s'au intrebuintat la turnarea talpilor
cortului si a tälpilor perdelei, o suta de
tälpi dinteo sutä de talanti, ate un
talant de talpä.
lar din coi o mie sapte sute apte-
zeci i cinci de sicli au facut crtrligele
stälpilor, au Imbracat capitelurile lor
au fiicut vergelele stälpilor.
Arama adusä, in dar a fost s'apto-
zeci de talanti i doug mii patru sute
de sicli
i din ea au fiicut tälpile stälpilor
de la poarta cortului descoperirii
jertfelnicul de anima cu gratia lui de
anima i toate uneltele jertfelnicului.
Asemenea i talpile stälpilor din
jurul curtii i tälpile stälpilor de la in-
trarea curta i toti tarusa sfäntului locas
toti Vtrusii curtii, de jur-imprejur.
 IEIREA, 39
39.
Sfintele
lar din porfira violeta stacojie
visinie, au facut odajdii tesute maiastru,
pentru slujit in sfántul locas, i odajdii
sfinte pentru Aaron, asa precum porun-
cise lui Moise Domnul.
Au facut efodul din fire de aur,
din porfira violeta, stacojie
din vison.
Au batut aurul in foi subtiri
le-au taiat in fire, ea sa le teasä printre
firele de porfirti violeta, stacojie i vi-
sinie i piintre firele de vison, inteo
iscusitä esatura.
Au facut efodului umerare legate
de el si anume legate de cele doná ca-
pete de sus ale lui,
lar brául efodului care vine deasu-
pra lui iesea din el si era lucrat la fel,
din fire de aur, din porfirá violetä., sta-
cojie i visinie i din vison, asa cum
poruneise Domnul lui Moise.
Au pregatit apoi cele doll& pietre
de onix, prinse in ferecaturi de aur
säpate, cu sapatura ca de pecetie, dupa
numele fiilor lui Israil.
i au inschunat aceste pietre pe
umerarele efodului, intru pomenirea fiilor
lui Israil, asa precum poruncise lui Moise
Domnul.
Au %cut apoi hosenul, din leg-
tura cu alesaturi, lucrat ca i efodul,
adica din fire de aur EA din porfirà vio-
'eta, stacojie i visinie si din vison.
Hosenul era pä.trat si 1-au in-
doit in doll& i, asa indoit cum era,
lungimea lui era de o palmá i latimea
lui tot de o palma.
i 1-au instelat cu patru ritnduri
de pietre scumpe, un rand: un rubin,
un topaz i un smaragd ; acesta era pri-
raul rand.
Al doilea rand: un carbuncul, un
safir si un diamant.
Al treilea rand: un opal, o egaá
si un ametist.
i al patrulea rand: un beril,unonix
si un jaspis. Aceste pietre erau ferecate in
ferecatui de aur, puse in rosturile lor.
i aceste pietre, cu numele fiilor
lui Israil, erau douasprezece dupg nu-
www.dacoromanica.ro
103
mele lor i sapate ca o scripturli de pe-
cetie, fiecare cu numele ei, dupà, cele
douasprezece semintii.
Dupit aceea au facut hosenului
lantujele impletite ca sfoara, impletitura
alea* din aur curat.
Au mai facut douä sponci i doua
verigi de aur si au cusut cele dona ve-
rigi la cele douit colturi ale hosenului.
Dupa aceea au pins cele doll&
lantujele impletite de aur de cele doll&
verigi din colturile de sus ale hose-
nului,
lar celelalte doua capete ale Ian-
tujelelor impletite le-au agatat de cele
douä sponci, legandu-le astfel de partea
dinainte a urnerarelor efodului.
Au fácut apoi inch doua verigi
de aur, pe care le-au prins la cele doug
colturi de jos ale hosenului, pe marginea
de dinliluntru intoarsa spre efod,
Apoi iaräsi doua verigi de aur pe
care le-au prins de cele doll& umerare
ale efodului, dedesubt i In partea di-
nainte, chiar la locul lor de legatura,
deasupra brflului efodului.
lar hosenul cu verigile lui 1-au le-
gat cu un snur de porfia violet& de ve-
rigile ca sa stea tapan pe braul
efodului i ca hosenul sit nu se miste
de pe efod, asa cum poruncise lui Moise
Domnul.
Au facut i mantia de sub efod,
tesutii din porfirä violetä.
23 Mantis avea la mijloc o gura
asemenea cu gura unei platose si de jur-
imprejurul gurii o tiviturit tare, ca
mantia sit nu se sfasie.
Mantiei i-au pus pe poale ca-
nafi de porfira violeta, stacojie
si de vison.
Au mai fileut i clopotei de aur
curat FA au pus clopoteii printre canafi,
pe poalele mantiei de jur-imprejur:
Un clopo.tel si un ca.naf, un do-
potel si un canaf, pe poalele rnantiei de
jur-imprejur, pentru slujba preoteaseä,
asa precum Ii poruncise lui Moise Domnul.
Au facut i tunici de vison, tesute
cu alesaturi, pentru Aaron si fiii
i mar& de vison i frumoase
scufii, tot de in subtire i pantaloni de
vison.
 IEIREA, 40
Apoi brau de vison si de por-
i visinie, tesut Cu
fir& violeta, sta.cojie
alesäturi, precum poruncise lui Moise
Domnul.
Dupa aceea au flout o tablita,
ca diademä. sfanta, de aur curat si au
serie pe ea, ca o scriptura pe pecetie:
Sfintit Domnului ».
i au prins do tablita un snur de
porfirá violeta, ca. s'o lege peste mitra,
asa precum poruncise lui Alois° Domnul.
Asa s'a sfarsit toata luerarea la
sfantul locas al cortului descoperirii, iar
fiji lui Israil facura toate intocmai cum
poruncise lui .Moise Domnul.
Dupl. acestea, au adus la Moise
sfantul locas: cortul i toate uneltele lui,
carligele lui i scandurile lui, parghiile
lui, stâlpii lid i tälpile lui;
Acoperamantul de piei de berbec
vopsite rosu, acoperämantul de piei
do vitel de mare perdeaua din mijloc;
.%ti
Chivotul legii i parghiile lui
capacul cu heruvimii;
Masa s't toate lucrurile de pe ea
punerii inainte;
Candelabrul col de aur curat, cu
candelele lui, candelele puse la rand si
toate cele ce mal erau de trebuinta,
precum i untdelemnul cel de ars;
Jertfelnicul cel de aur, mirul pen-
tru ungere, mirezmele pentru tamaiere
perdeaua de la usa cortului;
Jertfelnicul de arama cu gratia lui
de aroma, parghille lui i tonto cele tre-
buitoare pentru el, baia i temelia ei;
Perdelele curtii, stalpii ei çi tal-
pile lor, perdeaua de la poarta, curtii,
franghille, tarusii i tonto sculele tre-
buitoare pentru slujba din locasul cor-
tului descoperirii.
Vestnintele scumpe pentfu slujba
preoteasca in sfantul loca, odajdiile luí
Aaron arhiereul i vesmintele fiilor lui,
pentru slujba preoteasca.
Tot ceea, ce poruncise lui Moise
Domnul, asa au indeplinit fiü lui Israil,
facand tonta lucrarea.
Dupa acestea, a privit Moise toate
cele lucrate i iata ei le facuser& asa
cum poruncise Domnul,intocznai asa le fit-
cuserit. Atunci Moise i-a binecuvantat
pe ei.
www.dacoromanica.ro
104
40.
Inatarea cortului. Slinfirea lui. Afezarea
kiuntric,ei a odoarelor 59i a lucrurilor.
Apoi Domnul a vorbit cu Moise
si a zis:
« In ziva intaia a lunii intaia sä.
inalti locasul cortului descoperirii.
i sa pui inteinsul chivotul legii,
dinaint,ea chivotului sa atarni per-
dea,ua ;
Apoi sa aduci masa si sâ oranduesti
pe ea lucrurile care stau pe ea; dupä,
aceea sa aduci candelabrul i s& pui can-
delele inteinsul.
i jertfelnicul de aur pentru tä-
máiere s5,-1 asezi inaintea chivotului legii
si atárni perdeaua la usa
i «a asezi jertfelnicul arderilor de
tot in fata uii cortului descoperirii,
lar baia de spalat s'o pui intro
cortul descoperirii i jertfelnic, si s'o
umpli cu spa.
Dup& aceea sit imprejmuesti curten
de jur-imprejur si sit pui perdeaua la
poarta curtii.
Apoi sit iei mirul ungerii mi-
ruesti locasul i toate cate sunt in el
astfel sä-1 sfintesti pe el si toate
lucrurile lui, ca sfant sa fie.
Sa miruesti apoi jertfelnicul arde-
rilor de tot si toate sculele lui i astfel
«a sfintesti jertfelnicul, ca jertfelnicul
proa Brant sa fie.
SI. mai miruesti baia de spalat
temelia ei si s'o sfintesti i pe ea.
Pe urmil sà-1 aduci aproape pe
Aaron si pe fiii lui la intrarea cortului
descoperirii i «â-i imbaiezi,
imbraci pe Aaron cu «fin-
tele odajdii i eh-1 miruesti i sä-1 sfin-
testi, ca «â-mi fie mie preot.
i sI. aduci dup.& aceea pe fiii luí
«&-i imbraci cu tunici,
i «â-i miruesti precum ai miruit
Po tatill lor, ca sa fie preoti ai mei, si
aceasta Iniruire a lor s& le dea vred-
nicia preoteasca, in vecii vecilor i in
neam de neam!»
Deci Moise a savarsit toate pre-
cum i-a fost poruncit Domnul, intocmai
asa le-a savarsit.
 LEVITICUL, 1
i in ziva inthia a lunii
din anul al doilea, locasul stánt a fost
pus pe picioare.
Moise a asezat sfitntul loca j i-a
pus tälpile, i-a asezat scindurile, i-a pe-
trecut manelele i i-a infipt
A intins apoi cortul deasupra lo-
casului, punind acopertimintele cortului,
cum poruncise lui Moise Doranul.
A luat si a pus legea in chivot,
a petrecut parghille prin verigile chi-
votului i a pus capacul deasupra chi-
votului.
A fiágat chivotul in locas si a
atirnat perdeaua care a acoperit chi-
votul legii, precuin Ii poruncise lui Moise
Domnul.
Duplo", aceea a pus masa in cortul
descopetirii, in laturea dinspre
noapte a locasului, dincoace de pardea;
lar pe ea a asezat in rind,
punerii inaintea Domnului, asa cum po-
runcise lui Moise Domnul.
A mai pus in cortul descoperirii
candelabrul i anume in fata mesei, in
laturea locasului cea dinspre
A asezat apoi candelele inaintea
Domnului, precum poruncise lui Moise
Domnul.
A asezat apoi jertfelnicul de aur
In cortul descoperirii in fata per-
delei,
i a aprins pe el timiie bine mi-
rositoare, asa precum portmcise lui Moise
Domnul
A atirnat perdeaua la intrarea lo-
casului,
LEVITICUL
1.
Rdnduiala aducerii jerf telar.
i Domnul a chemat pe Moise
a vorbit cu el, din cortul descoperirii
i-a zis:
o Vorbeste fiilor lui Israil si le spune :
oDacil cineva dintre voi vrea sil aductl
Domnului jertfi din dobitoace, aduci,
jertfa din cireada sau din turma voa-
stri.
www.dacoromanica.ro
105
lar jertfelnicul arderilor de tot 1-a
asezat la usa locasului cortului deseo-
peririi i a adus pe el arderi de tot si
prinoase, asa precum poruncise lui Moise
Donmul.
A asezat baia de spilat filtre cortul
descoperirii i jertfelnic si a turnat in
ea apä pentru sptilat,
Gici din ea ¡si s'alba Moise
Aaron si ffii lui munite i picioarele,
Cand intrau ei in cortul descope-
ririi i când se apropiau de jertfelnic ;
se spilau asa precum poruncise lui Moise
Domnul.
La urmi, el a ridicat imprejurul
locasului i imprejurul jertfelnicului im-
prejmuirea curta si a atirnat perdeaua
la poarta ei. Astfel a sfitrsit Moise toati
lucrarea.
Atunci nonti a acoperit cortul des-
coperirii si slava Domnului a umplut
locasul,
Asa incilt Moise nu putea intre
In cortul descoperirii, eici norul odihnea
peste el si slava Domnului umplea sfin-
tul locas.
lar când norul se ridica deasupra
locasului, fiji lui Israil porneau din loe
si asa au ficut in toati cillätoria lor.
lar clac& norul nu se lidies, nici
ei nu porneau, asteptand pinâ in ziva
ciad se ridica nonti.
Ctici norul Domnului stittea ziva
deasupra sfintului locas, iar noaptea lu-
mina in el foo, inaintea ochilor intregii
case a lui Israil, in tot timpul cit a
cilitori t.
Daci darul lui va fi ardere de tot,
din cireadi, sä4 aduci la usa cortului
descoperirii; si, fie parte birfiiteasclt
firit cusur, sà-1 aducti la usa cortului
descoperirii ca sil fie bine primit inaintea
Domnului.
puni, mana pe capul jertfei
pentru ardere de tot, ca fie bine
primiti si si i se ierte picatele.
Apoi junghie juncul inaintea
Domnului, iar preotii, fili lui Aaron, sil
 LEVITICUL, 2
aduci singele lui i sä, stropeasci cu el
de jur-imprejur jertfelnicul cel de la usa
cortului descoperirii,
Sd jupoaie jertfa arderii de tot si
13'0 taie In buciti.
Fi flu lui Aaron, preotii, sä aprindä
focul pe jertfelnic si ed puni, lemne pe
foc,
Pe urmä, preotii, fiü lui Aaron, sit
aseze bucitile, capul i gräsimea, pe
lemnele aprinse care ard pe jert-
felnic,
lar märuntaiele i picioarele jertfei
si le spele cu api i preotul sä, ardi t,otul
pe jertfelnic, ca ardere de tot, jertfi
cu miros de bunä, mireazmä, adusä, Dom-
nului.
lar daci darul pentru arderea de
tot va fi din turmä, din oi sau din capre,
atunci sd aducii, parte bärbiteasca, fair&
meteahn if,
Fi ed junghie jertfa inaintea Dom-
nului, in portea dinspre naiazti-nos,pte a
jertfelnicului lui Aaron, preotii.
i fiji
sä stropeasci jertfelnicul cu singele ei
de jur-imprejur.
Apoi s'o taie in buditi i preotul
si le aseze impreunä, cu capul i cu
simea pe lemnele aprinse de pe jert-
felnic,
lar märuntaiele i picioarele ea le
spele cu apä, i preotul ed aducä, toate
acestea i sä, le ardä pe jertfelnic, ca
ardere de tot, jertfi cu miros de buni
mireazmä, adusä, Domnului.
Daeä ins& darul ce aduce Dom-
nului ca ardere de tot este din
atunci ed aducä, darul lui din turturele
eau din pui de porumbel,
Ft preotul ed aduci jertfa la jert-
felnic, sä-i frangii, gâtul i s'o aril& pe
jertfelnic, iar singele steer-eh-, re pe-
retele jertfelnicului.
i gua i penele sä, le scoatä
eh le arunce ldngd jertfelnic, in partea
dinspre räsirit, unde e mormanul de
cenusä.
Dupi aceea sä-i dezbirneze ari-
pile, dar färä sä i le desprindi cu totul,
preotul s'o ardi pe jertfelnic, pe lem-
nele ce sunt pe foe, ea ardere de tot,
jertfä cu miros de bunä, mireazmä,, adusi
Domnului.
www.dacoromanica.ro
106
2.
Prinoasete de pdine.
Fr daci cineva va aduce Domnului
In dar prinos de pftine, si fie darul lui
din frunte de Mina i sä toarne peste ea
untdelemn i sä, adaoge tämfile.
FL s'o aducii, la fili lui Aaron, la
preoti, i preotul si ja un pumn de
fàind amestecati cu untdelemn i toati
tämäis, s'o ardi pe jertfelnic, spre po-
menire ea jertfli cu miros de bung mi-
reazmi, adusi Donanului,
lar ceea ce rimfme din piinos sä
fie partea lui Aaron i a fiilor sui, ca lucru
prea dint intre jertfele arse aduse Dom-
nului.
lar dacä vei aduce Domnului pri-
nos de pftine care a fost coapti in cuptor,
sä fie turte nedospite din frunte de fhini,
friimantate cu untdelemn sau turte azime
unse cu untdelemn.
Fi dacti piinosul täu va fi prinos
de pftine copt in tavii, sá fie din frunte de
nedospit, frimintat cu untdelemn.
rupi in buciti, ed torni unt-
delemn peste el, acesta este prinos do
phine.
lar dacä, prinosul tliu va fi prinos
de pitine priijit In tigaie, sä fie din frunte
de fáini, pregfitit cu untdelemn.
Deci darul pregitit din acestea
aduci Domnului i sh-1 dai In mina
preotului ca si-1 aducä pe jertfelnic ;
Fi preotul ed ja din prinosul de
pain°, partea spre pomenire i s'o ardi
pe jertfelnic: pianos are in foc intru miros
de bun& mireazmä, Donmului.
lar ce a rämas din prinosul de
sä, fie partea lui Aaron si a fiilor
ca lucru prea dint intre jertfele
arse aduse Domnului.
Niel un prinos de pique pe care-I
yeti aduce Dornnului, sä nu-1 faceti din
pâme dospiti, cad nimio dospit i ni-
mic cu miere si nu ardeti ca jertfä,
fnaintea Dornnului.
Ca prinos de pârgá puteti ed adu-
ceti si de acestea Domnului, dar sit nu
le Inältati pe jertfelnic, ca jertfä cu miros
de bun& mireazmi.
Toate prinoasele tale de pfidne sa-
ri-le cu sare, si nu Iasi si lipseascli,
 LEVITICUL, 3, 4
sarea legg,mgatului tau cu Duranezeu de
pe prinoasele tale; la toate prinoasele
tale sit aduci sare.
lar daca vei aduce Domnului pri-
nos din cele dintai roade ale tale, atunci
ea aduci, din spicele coapte, boabe
prajite la foc i sfá,ramate, ca prinos din
parga ta,
lar peste ele sil torni untdelemn
si sil, adaogi tómale: acesta este prinos.
1L preotul sá arda parten de po-
menire din boabe si. din untdelemn
toatit tiongia, ca jertfa arsá Domnului.
3.
Anta de pace.
lar daca prinosul lui va fi jertfit
de pace i daca o va aduce din cireadii,
fie parte barbiteasca, fie parte femeiascii,
s'o aducit faz& cusur, in fata Donmului.
Sil4 pung mana sa pe capul jertfei
si s'o junghie la usa cortului descoperirii,
lui Aaron, preotii, sa stropeascit
jertfelnicul cu sitngele ei de jur-imprejur.
i din aceastá, jergá de pace, jertf5,
ara& in foc Domnului, s educa grdsimea
cs,re acorerg máruntaiele i toatit gra-
simea dinlguntru;
i cei doi rgrunchi cu grlisimea de
pe ei, grAsimea de pe coapse, pii,tura
de grasime de pe mai, pe care sil o des-
prindg o data cu ritrunchii.
Iar flu lui Aaron, preotii, s'a le arda
pe jertfelnic, hingg arderea de tot, care
este plisa pe lemnele aprinse, ¡el-U& ama
intru miros de bung mireazmit adusit
Domnului.
lar daca darul pe care-I va aduce
Dommului, ca jertfit, de pace, este din
turma, fie parte bitrbateasca, fie parte
femeiascii, sit-1 aducit fiind fgrä nici o
meteahna.
Daca ceea ce el aduce in dar va
fi un miel, sit-1 aduca in fata Domnului,
i sg-si puna mana sa pe capul
jertfeii s'o junghie inaintea cortului
descoperirii, iar fili lui Aaron, preotii,
sá stropeascg, cu stuigele ei jertfelnicul
de jur-imprejur.
i din aceastá jertfil de pace sit
aduca ardere Domnului, gritsimea ei
toatá coada, retedind-o chiar din osul
www.dacoromanica.ro
107
spingrii, grgsimea de pe mitruntaie
toatä griisimea dinläuntru,
Apoi amilndoi riirunchii, gräsimea
de pe ei i cea de pe coapse, piitura de
gräsime de pe mai, pe care sil., o des-
prinda, o data, cu ritrunchii.
i preotul sg, arda acestea pe jert-
felnic, ca jertfg, de bucate arse in foc
adusg Domnului;
lar daca, darul pe care-I va aduce
va fi o caprä, s'o aducg, inain tea Dom-
nului.
$i sg, pung, m'Ana pe capul jertfei
s'o junghie inaintea cortului descope-
ririi, iar fiji lui Aaron, preotii, sg stro-
peascg cu sângele ei jertfelnicul de jur-
imprejur.
lar din ea sg, aducg prinos ars in
foc Domnului grasimea care acoperit
mgruntaiele precum i tosta gräsimea
dinlauntru.
i cei doi rgrunchi cu gritsimea lor
ii grgsimea de pe coapse cea car3
acoperg maiul, pe care o va scoate o data
cu rárunchii.
i preotul s'a le arza pe acestea
pe jertfelnic, jertfit de bucate arse in
foc cu miros de bung mireazmg.
gritsirnea este a Domnului.
Pravilit vesnicg Bit vil, fie aceasta
In neam de neamul vostru, in toate ase-
zgrile voastre: sil, nu mancati delco
nici gräsime, nici 'Auge.
4.
Jertfele pentru pdcat.
Vorbit-a Domnul catre Moise
a zis:
« Gritieste catre fiii lui Israil i spu-
ne-le: o Daca va pacittui cineva din ne-
stiintg, impotriva vre-uneia din porun-
cile Domnului si va calca una din ele,
hita pravila de urmat:
Daca insusi arhiereul miruit a pg-
cittuit si a bggat pe popor in piicat, el,
pentru pacatul ce 1-a silvársit, sa educa
Domnului, ca jertfil, pentru pgcat, un
vitel färg cusur.
i sg aducit vitelul la usa cortului
descoperirii, inaintea Domnului fA
puna, mana pe capul vitelului i s'a jun-
ghie vieIu1 inaintea Domnului.
 LEVITICUL, 4
Apoi preotul cel miruit sá ja din
sangele vitelului i sa-1 dud", in cortul
descoperirii;
ipieotul sa-si moaie degetul in
sange i sa stropeasca cu sang) de sapte
inaintea Domnului, inaintea perdelei
sfinitului locas.
Dupii aceea preotul sá unga cu
sange inaintea Domnului, coarnele jert-
felnicului támaierii bino mirositoare, care
se aflät in cortul descoperirii, iar tot an-
gel° care a mai rätmas toarne la
teinelia jertfelnicului arderilor de tot,
aflator la usa cortului descoperirii.
lar toata, grasimea vitelului adus
ca jertfä pentru pacat sa o scoata din el:
gräsimea care acopera maruntaiele
toata grasimea dinlauntru.
Asijderea cei doi rarunchi, cu grit-
simea de pe ei, grasimea de pe coapse
si cea care Marna pe mai, impreunä, Cu
rarunchii, sa lo scoata,
La fel cum le-a scos din vitelul
jertfei de pace, 0 preotul sa le ardä, pe
jertfelnicul arderilor de tot.
Ci vitelului i toata carnea
cui impreuna cu ca,pul cu picioarele,
lu maruntaiele lui i cu necuatenia lui,
Asa dar tot vitelul rätmas: sa-1
scoata afara din tabara, la un Ice curat,
acolo unde se arunca cenusa, i sil-1 arda
pe foc de lemne. 85,-1 arda acolo unde se
aruncä cenusa.
Daca insa toata obstia lui Israil
va piicatui din nestiinta si fapta va fit-
mane°, tainuitá, de ochii obstiei, 0 va
cälca vre-una din poruncile Doinnului,
se va face vrednica de °Audit,
Gaud se va afla de pacatul
varsit impotriva poruncii, atunci obstia
sá aduca un vitel ca jertfa pentru pacat,
sä.,-1 aducá inaintea cortului déscoperirii.
lar batrânii obstiei sil-vi punä mai-
nile pe capul vielu1ui, inaintea Dom-
nului, i di injunghie vitelul, inaintea
fetei Domnului.
Apoi preotul miruit sii aduca din
sangele vitelului, in cortul descoperirii.
i preotul sit-0 moaie degetul in
sang() si sá stropeasca de sapto ori, ina-
intea Domnului, inaintea perdelei sfinte.
i pe urmil sá unga cu dingo coar-
nele jertfelnicului, care este inaintea
www.dacoromanica.ro
108
Domnului, in cortul descoperirii, iar tot
sangele ce a mai ramas toarne la
temelia jertfelnicului arderilor de tot,
de la usa cortului descoperir
lar toatät grasimea s'o scoatä, din
vit,e1 i s'o ardä, pe jertfelnic.
Deci sit facii cu vitelul intocmai
cum a facut cu vitelul adus jertfa pentru
pacatul arhiereului, asa sät facrt i cu
acesta; astfel preotul sil faca ispa-
sire pentru obstie i pacatul li se va
ierta,.
Dupil acestea, sa care Mari', din
tabara vitelul i sa-I arda asa precum
a ars vitelul cel dintai. Aceasta este
jertfa pentru pacatul obstiei.
lar ciao& vre-o capetenie va pactitui
si va calca din nestiinta vre-una din po-
runcile Domnului Dumnezeului situ ai
prin aceasta s'a facut vrednic de osanda,
Daca plicatul pe care 1-a savarsit
i se va da pe fata, atunci sil aduca drept
jertfa a lui pentru pacat, un tap far&
nici o meteahnit.
i sa-si puna mama sa pe capul
tapului i sät-1 junghie in locul unde se
junghie arderile de tot inaintea Dom-
nului. Aceast,a este jertfa pentru piicat.
i preotul sii ja cu degetul din
sángele jertfei pentru picat i sa unga
coarnele jertfelnicului arderilor de tot,
iar sangele care a limas, sa-1 toarne la
temelia jertfelnicului arderilor de tot.
i toatit grasimea tapulni s'o ardi
pe jertfelnic intocmai ca grasimea jertfei
de pace 0 asa, preotul sa faca ispasire
pentru pacatul lui, i i se va ierta.
lar dacä, cineva din poporul de
rand va pacatui din nestiinta, si va calca
vre-una din poruncile Domnului si se va
face astfel vrednic de osánda,
Dacá pacatul pe care 1-a savlirsit
i se va da pe fati, atunci el sa aduca o
caprä, farl cusur, ca jertfa, pentru pa-
catul pe care 1-a sitvarsit,
i said pun& mana sa pe capul
jertfei pentru pacat i ea injunghie jertfa
la locul arderilor de tot.
lar preotul si ja cu degetul din
sangele jertfoi i sa unga coarnele jert-
felnicului ardorilor de tot, iar tot can-
gele care a mai ramas, sa-1 toarne la
temelia jertfelnicului.
 LEVITICUL, 5
i toatä gräsimea jertfei s'o scoati
precum s'a scos grasimea de la jertfa de
pace i s'o aril& preotul pe jertfelnic ca
mhos de bun& mireazmä Domnului. Ast-
fel preotul sä facä ispàire i päcatul
i se va ierta.
lar dad, cineva vrea sä aducä o
oaie ca jertfä, pentru pacat, atunci
aduca o mioar& färi de cusur,
Si s&-si pun& mina sa pe capul
jertfei pentru p&cat ffi si injunghie jertfa
la local unde se injunghie arderile
de tot.
Apoi preotul si ja Cu degetul din
sOngele jertfei i sii ungä coarnele jert-
felnicului arderilor de tot, iar tot Fan-
gele care a mai rimas, si-1 toarne la
temelia jertfelnicului.
Si toatá grisimea jertfei s'o dea
la o parte, precum a scos griísimea rnie-
lului pentru jertfa de pace i preotul
s'o ardä pe jertfelnic, alaturi de celelalte
jertfe arse in cinstea Domnului. Astfel
preotul a& facä, ispäsire pentru pacatul
pe care 1-a siivarsit i i se va ierta
lui.
5.
Jertle pentru felurite vinovcIfii.
1. COnd cineva, chemat fiind martor,
a auzit cuvintele juramântului si a cazut
In pacat, fiindci n'a märturisit ce a WI,-
zut sau ce a stiut, el isi va porta vino-
vatia sa.
2. Sau dac& cineva se va atinge de
vre-un lucru spurcat, fie stfirvul unei
fiare necurate, fie stOrvul unui dobitoc
necurat, fie stOrvul unei tä,ritoare necu-
rate, si el nu si-a dat seama, totusi el
va fi necurat i vinovat.
3. Sau dacä, se va atinge cineva de
spurcäciune omenease& si de once fel
de spurciciune care spurc& si el nu si-a
dat seama, dar pe urmá, a prins de
veste, el va fi vinovat;
4. Sau dad), cineva,, in apriuderea ma-
niei, se va jura cu gura sa ea faca rau
sau sä fax, bine si orice ar putea
spun& un om la mânie, cu juramânt,
fia& si-si des, seama, iar mai pe urmit
isi vine in fire, in toate aceste impie-
juriri el va fi vinovat.
109
www.dacoromanica.ro
Deci daci el a cilzut in pacat prin
vre-unul din aceste chipuri, atunci si
turiseascá pacatul sävärsit,
i sä aduci, Domnului ca ispasä
pentru pacatul savOrsit, o mioara, din
turmä, sau o capri, ca jertfá, pentru
pazat, i preotul si fad, ispisirea pä-
catului i pä,catul Si va fi iertat.
lar daca nu-i va da mina si aducei,
jertfä, o oaie, atunci sa, &clued Domnului,
pentru piicatul pe care 1-a savarsit, cloud
turturele sau doi pui de porumbel, unul ca
jertfä pentru pacat i altul ca ardere de tot.
Sä le aducä preotului i preotul si
jertfeascii, mai intai pe cea pentru päcat.
El sa-i frang& gâtul de lang& ceafa, dar
firä si i-1 zmulgä.
Si sä stropeaseä, cu sangele jertfei
pentru pacat, peretele jertfelnicului, iar
ce a mai rimas din ange, si fie store
la temelia jertfelnicului; aceasta este
jertfa pentru pacat.
Cealaltä, pasare s'o aduci ardere
de tot, dup& ránduiali. Astfel preotul
si facá ispiisirea pentru picatul savOrsit
si el va fi iertat.
Daci ins& nu-i dä, mina si aducti
dolt& turturele sau doi pui de porumbel,
atunci si aduce., pentru picatul pe care
I-a s&vOrsit, a zecea parte dinteo
de lamurä de fitini, ca jertiä pentru
pacat, dar sä, nu toarne peste ea unt-
delemn, nici si-i adaoge tamale, ffinda
aceasta e jertfä pentru
Si s'o aducä, la preot i preotul
ea ja un pumn plin din ea, spre pome-
nire si s'o ardä, pe jertfelnic, linge. cele-
lalte jertfe arse Domnului. Aceasta este
jertfa pentru picat.
Astfel preotul si-1 curateascä, de
pacatul pe care 1-a sivOrsit, in vre-unul
din aceste chipuri i pacatul i se va ierta.
lar ce a mai rimas din fiini 6, fie
patea preotului, ca la prinoase.
Apoi Domnul a vorbit clitre Moise
i-a zis:
o Daci cineva va aldea in piicat,
furfind din nestiinti, din cele afierosite
Domnului acela sa aducii Domnului is-
pasá, din turma, un barbeo far& cusur,
jertfa pentru vina, sau, dup& pretui-
rea ta, doi Bich de argint, dupä pretul
siclului cant.
 LEVITICUL, 6
Si fiindcii, el a pacatuit ffi a dosit
din cele cuvenite sfantului locas, sit in-
toarcit inapoi, adaogand la prO a cincea
parte, i s'o dea preotului, iar preotul
85,1 curitteasca prin berbecul jertfei pen-
tru yin& j vina i se va ierta.
Daca cineva va cadea In pacat
calca'nd din nestiinta vre-una din porun-
cile Domnului, el s'a facut vinovat
poartä. vina.
Atunci el sa aduca un berbec fara
cusur din turma dup.& pretuirea ta, ca
jertfa pentru ving, i sa.-1 inf#iseze preo-
tului ì preotul sä-1 curitteasca de pa-
catul savarsit din nestiinta, i din ne-
bagare de seamit i i se va ierta
lui.
Aceasta este jertfá, pentru
caci se facuse vinovat In fats. Domnului1»
Apoi iarasi a vorbit Domnul cu
Moise i i-a zis:
a Dacit va pacatui cineva sit.var-
sind o nelegiuire inaintea Domnului
va tagadui fata, de vecinul sau un lucru
dat in pitstrare, sau dat ca zalog, sau
furat, sau luat cu japca de la apros,-
pele sari,
Sau ceva care fusese pierdut 1-a
gäsit si va tagadui, sau va face jurit-
mant mincinos in privinta, vre-unui lucru
dintre toate cu cate omul poate sit
cada in pacat,
Daca, el astfel va pacatui i se
va face vinovat, atunci el sa, intoarcii
inapoi lucrul pe care 1-a furat, sau ceea
ce a luat cu japca, sau lucrul ce a lost
dat in piistrare, sau odorul pierdut
pe care I-a gasit,
Sau once alt lucro pentru care el
a jurat stramb: sa intoarcit inapoi preul
intreg si sit mai pun& 1;;*1 a cincea parte
sit i-1 dea aceluia care esté stiipanul
lucrului, in ziva cand va aduce jertfa
sa pentru vind.
Si ca jertfa pentru vina sa aducii
Domnului un berbec far& cusur din turma,
sau, dupii pretaluirea ta, prqul lui in
sicli, dupa siclul sfant; aceasta va ti
jertfa, pentru viná, adusa preotului.
lar preotul sa-1 ourilleasca inain-
tea Domnului i i se va ierta lui ori-
care ar fi fost fapta, cu care s'a fa:cut
vinovat.»
www.dacoromanica.ro
110
6.
Rtinduiala scivarfirii diferitelor jerife.
Dupit aceasta Domnul a grait catre
1Vloise si a zis:
Porunceste lui Aaron si fiilor
urmatoarele: Iata, randuiala arderilor de
tot! Arderea de tot sa ramana pe vatra
jertfelnicului toata, noaptea, panit dimi-
nea0 i focul jertfelnicului sa, fie in-
to4it, pe el, necontenit
Si preotul sa se Imbrace cu yes-
mantul sax de in si cu pantalonii de
in si sa curi4e cenusa in care focal a
preficut arderea de tot de pe jertfelnie
si s'o puna langa jertfeLnic.
Apoi sä se dezbrace de vesmintele
lui o sâ ja alte vesminte de rand i sil
care cenusa Mara, din tabarii, intr'un
loo curat;
lar focal de pe jertfelnic sa, fie in-
tetit mereu i sit nu se stingit. Preotul
sit puna lemne pe foc in fiecare dimi-
neaVa i sit aducti, arderea de tot, cea
de dimineatii, i sa ardit pe el grasimea
jertfelor de pace.
Focal sá stea meren aprins pe jert-
felnic i sit nu se sting&
lath', acum, pravila prinosului de
paine: Fiii lui Aaron, sa-1 aducit de
f4a cu Domnul, inaintea jertfelni-
cului.
Sa ja preotul un purnn plin de la-
mura fainei acestui prinos de paine FA
din untdelemnul ei i toatii tamaia de
Po prinos i sa ardil total pe jertfelnic,
mireazmit cu bun miros, spre pomenire,
inaintea Domnului.
lar ramasita din prinos sit o mit-
nance Aaron si fiii sài i anume nedos-
pitä; si s'o maritime° In loo dint, in
curtea cortului descoperirii.
Dar sa n'o coacit dospit. Le dau
lor aceasta ca parte din jertfele mele;
e lucro prea sfant, ca i jertfa pentru
pacat i ca i jertfa pentru vinä.
Orice biírbat dintre fiji lui Aaron
ponte sá mar-lance din ea. Aceasta sa,
fie lege vesnica in neam de neamul vo-
stru, pentru jertfele in cinstea Domnului.
Once se va atinge de ele se va sfini. »
Si iaräsi a grait Domnul cittre
Moise i a zis:
 LEVITICUL, 7
« Acesta sa fie prinosul lui Aaron
si al fiilor sai pe care sä-1 aduca Dom-
nului, in ziva când unul dintre ei va
fi miruit: a zecea parte dintr'o efä, de
frunte de faing, ca prinos vesnic, jumä-
tate dimineata E0.1 jumätate seara.
S'o pregiiteasca in tavä, cu unt-
delemn si s'o aduca bine präjitä; i sfä-
rtimand-o, sä aduci prinosul in bucktele
priijite, mireazma cu bun miros, Dom-
nului.
Si preotul care va fi miruit in
locul lui Aaron, dintre fiii lui, ea pre-
gäteascä prinos. Aceasta este pra-
vila vesnicii, a Domnului. Prinosul sä fie
ars in intregime,
Cad once prinos de päine al preo-
tului sä fie ars in intregime i sal, nu se
mänfince ! o
Si iariisi a vorbit Domnul cu Moise
i-a zis:
a Gräieste &titre Aaron FA catre fiii
sal i spune-le: « Iatä, i pravila jertfei
pentru paca.t: in locul unde se junghie
jertfa pentru arderea de tot, sit se jun-
ghie inaintea Domnului i jertfa pentru
pleat; este lucru prea sflint.
Preotul care va aduce jertfa pentru
piicat, acela s'o mä,nance in loe sfilnt, s'o
mä,nance in curtea cortului descoperirii.
Once se va &tinge de carnea jert-
fei se va sfinti i daca va täsni din
sangele ei pe un vesmant, vesmäntul
care a fost stropit fie spälat in locul
sfânt.
Oala de hit in care s'a fiert carnea
sit fie spartä, iar dad, a fost fiarta in-
tr'un vas de anima, vasul sa fie frecat,
apoi sit fie spälat cu
Once bàrbat din neamul preotesc
poate sä mitt-lance din ea; este lucru
proa sfânt.
Si once jertfit pentru pacat, din
al ciirei siinge se va aduce in cortul des-
coperirii, spre ispasire, in sfantul locas,
si nu se manânce, ci sä, fie arsä in foc.
7.
Jertlele pentru rind, jertfele de pace ; sdn-
gele i graisimea jertfelor.
1. Iatä i pravila jertfei pentru
este lucru prea sfänt.
111
www.dacoromanica.ro
In locul unde se va junghia jertfa
arderii de tot, acolo si se junghie
jertfa pentru vinä; iar cu sangele ei,
preotul sä stropeasca altarul de jur-im-
prejur.
lar cel cu jertfa aduca toatä,
grIsimea ei, adicá coada i toatii, grä-
simea care inveleste maruntaiele.
Apoi cei doi riirunchi cu gräsimea
de pe ei, gritsimea de pe coapse si grit-
simea de pe ficat, pe care sit le scoatii
impreunä cu riírunchii.
Si preotul sä le arda pe jertfelnic,
ca jertfä, arsä Domnului. Aceasta este
jertfa pentru vinä.
Tot biirbatul, dacä, este preot, poate
milnânce din ea, dar in loe sfant
o inä,nânce, ciici este lucru proa sfânt.
La jertfa pentru pitcat, ca si la
jertfa pentru vinä, este aceeasi pravilä
ele sä fie ale preotului, care savarseste
ispasirea cu ele.
Si preotul care aduce arderea de
tot a cuiva cade-se sa ja pielea jertfei
de el adusä,.
Once prinos de Sine copt in cuptor
orice pfinos OAR in tavii sau in tigaie
sä, fie al preotului care 1-a adus.
Dar orice prinos de p'aine främan-
tat cu untdelemn i once prinos uscat
«a fie al tuturor fiilor lui Israil, deo-
potrivä,.
Tata acum pravila jertfei de pace,
care se aduce Domnului:
Dad, aducätorul o aduce ca jertfä,
de multumire, atunci sä aduca, la jertfa
sangeroaset, de multumire, pläcinte ne-
dospit,e framantate cu untdelemn i turte
stropite cu untdelemn i turte de faint),
framanta.te cu untdelemn.
Pe langä, aceste turte, aducii
si un prinos de phine dospitä, la
jertfa sa sä,ngeroastl, de multumire
de pace.
Si anume sa aducil din toate acento
daruri ale o bucatä Domnului, ca dar
inältat; i aceasta sä, fie partea preo-
tului care stropeste cu sängele jertfei
de pace.
Si carnea jertfei de multumire
de pace trebue sä, fie mancatii chiar in
ziva aducerii ei; «a nu riimitnil nimic
din ea pe dimineata urmittoare.

i daca, jertfa adusi este din fa-
gliduinta sau de bung, voie, sa fie man-
cat& tot in ziva aducerii ei; totusi,
daca va ramanea ceva din ea, preotul
sa o manance a doua zi.
lar de va mai fi ramas din carnea
jertfei pe a treia zi, sâ fie aria.' in foc.
Daca insti cineva va euteza, sit ma-
nance din carnea jertfei sale de pace EA
treia zi, nu va fi placut Domnului
aducatorului nu i se va tine in seama,
ctici este spurcilciune i col ce va mánca
din ea va savarsi un pacat.
Apoi carnea care se va atinge de
ceva necurat sa nu fie mincatà, ci
fie area in foc. Ina carnea jertfei, ori-
cine este curat poate s'o manance.
Dar acela care va manca din car-
nea jertfei de pace a Domnului avand
necurtitie asupra-i, acela sa fie starpit
din poporul sau.
Tot asa, acela care se va atinge
de vre-un lucru spurcat, sau de spurca-
ciune omeneasca, sau de dibanie spur-
cata, sau de once taritoare spurcatä,
va manca din carnea jertfei de pace a
Domnului, unul ca acela sa fie stilrpit
din poporul stiu!
i iarasi a vorbit Donanul catre
a zis:
Spune asa fiilor lui Israil: « Nici
un fel de grasime, nici de bou, nici de
oaie, nici de capra «a nu mancati!
lar grasimea vitei care a murit
grasimea vitei sfasiate de fiare di slu-
jeasca la once nevoie, dar de máncat
n'o mancati.
Deci oricine va manca grasimea
acestor vite, care se aduc jertia arsa in
foc Domnului, acel care a mancat sa
se starpeascä, din poporul
Asemenea sä, nu mancati debo
sange, in toate asezarile voastre, nici
de pasare, nici de vita.
Oricine care va manes stinge, unul
ca acela di, se starpeasca din poporul
sail! o
Dupa acestea Domnul a vorbit
dare Moise i i-a spus:
a Gráieste catre fiji lui Israil:
ce va aduce Domnului jertfa de pace,
sa-i aducti Domnului partea cuvenith,
din jertfa sa de pace.
www.dacoromanica.ro
112
LEVITICUL, 8
Cu insesi mainile sale sa aducä,
partile care trebuesc arse Domnului
anume grasimea cu pieptul impreuna,
ca pieptul «a fie leglinat: jertfa leganata
inaintea Domnului.
i preotul sa ardá grasimea pe
jertfelnic, iar pieptul fie al lui Aaron
al fiilor sta.
i oldul cel drept, din jertfele
voastre de pace, sa-1 dati preotului, ca
dar inaltat.
Ace's, dintre fiji lui Aaron care a
adus sangele ì grasimea jertfei de pace
soldul drept ca parte a lui.
lar eu voi lua de la fiji lui Israil
pieptul leganat isoldul inaltat, din jert-
fele ion de pace, si le voi da lui Aaron
arhiereul i fiilor sai, ca venit vesnic
din partea fiilor lui Israil.
Acesta este dreptul preotesc al lui
Aaron i dreptul preotese al fiiilor sai,
din jertfele arse Domnului, din ziva in
care Moise i-a infatisat pe ei Donanului,
ca sit-i fie preoti.
Acest venit poruncit-a Domnul sé,
se dea lor, de catre fili lui Israil, din
ziva ungexii lor, ca dajdie vesnica,
neam de neamul lor !
Aceasta este pravila arderii de tot,
a prinosului de paine, a jertfei pentru
pacat, a jertfei pentru vina, a jertfei
pentru inscaunare i sfintire si a jert-
felor de pace,
Pe care a dat-o Domnul cu po-
runca, lui Moise, in muntele Sinai, atunci
ca,nd a poruncit fiilor lui Israil sa aducti
Domnului prinoasele lor, in pustiul
Sinai.
8.
Slinfrea arhiereului Aarcm, fi a fiilor sdi.
Dupa, acestea, Domnul a vorbit ca-
tre Moise i i-a spus:
« la pe Aaron si pe fi sâí cu el,
odajdiile fA mirul de miruit i vitelul
jertfei pentru pacat i doi berbeci
panerul cu azime,
i aduna toata obstia, la usa cor-
Col tului descoperirii!
lar Moise a facut asa cum i-a po-
runcit Domnul i obstia s'a adunat la
usa cortului descoperirii.
 LEVITICUL, 8
Atunci Moise a gräit catre obstie:
Iatä, ceea ce mi-a poruncit Doninul
facem ! »
i a adus Moise pe Aaron si Po
fiii sái i i-a spälat cu apä.
Apoi Moise a pus pe Aaron tunica
1-a incins cu brOul i I-a imbracat cu
mantia, a pus pe el efodul i 1-a incins
cu brául efodului, pe care I-a legal
bine,
Dupii aceea, i-a pus hosenul, iar in
hosen i-a pus Mira i Tumim.
I-a pus apoi mitra in cap, i pe
miträ, In partea dinainte, i-a prins
blita de aur, diadema sfinteniei, dupä
cum poruncise lui Moise Domnul.
Apoi Moise a luat mirul de mi-
ruit si a miruit sfântul loca i toate
ate erau inluntru, si le-a sfintit.
Dupä aceea a stropit jertfelnicul
cu mir, de sa,pte ori, i a miruit jertfel-
nicul i toate lucrurile lui i baia de
spälat i temelia ei i astfel le-a
sfintit.
Apoi a turnat din mirul de mi-
ruit pe capul lui Aaron si I-a uns
1-a sfintit.
Pe urma, Moise a adus pe fiii lui
Aaron FA i-a imbracat cu stiharele i i-a
incins cu braele si le-a pus mitrele in cap,
asa preoum poruncise lui Moise Domnul.
Dupä acestea, a adus vielul jertfei
pentru pacat, i Aaron si fiii sai si-au
pus mainile pe capul vitelului jertfei
pentru päcat.
i dupa ce Moise 1-a injunghiat,
a luat cu degetul din sOngele lui a Foi
uns de jur-imprejur coarnele jertfelni-
cului si a curatit jertfelnicul; iar can-
gele care a rämas 1-a varsat la temelia
jertfelnicului, sfintindu-1 astfel i cura-
tindu-I.
Apoi Moise a luat toati gräsimea
de pe märuntaie i cea de pe ficat
cei doi rarunchi cu seul lor, i le-a ars
pe jertfelnie.
lar vitelul raimas, adica pielea lui,
carnea lui i necuratenia lui, le-au ars
In foc, °Jeri din tabara, asa precum
poruncise lui Moise Domnul.
Apoi a adus berbecul arderii de
tot, ksi. Aaron §d fill sai si-au pus Judi-
nile pe capul berbecului.
www.dacoromanica.ro
113
lar Moist), dupii, ce 1-a injunghiat,
a stropit Cu angele lui jertfelnicul de
jur-imprejur.
Apoi a täiat berbecul in bucliti,
Moise a ars capul i bucâile talate
grasimea berbecului.
lar märuntaiele i picioarele le-a
spalat cu apa si le-a ars cu tot berbecul
pe jertfelnic, ca ardere de tot, tam
miros de bun& mireazmä, jertfä arsä in
foo, adusa Domnului, asa precum po-
runcise lui Moise Domnul.
A adus apoi berbecul al doilea,
berbecul de sfintire, i fili lui Aaron
si-au pus mainile lor pe capul berbe-
cului.
i Moise, dupä ce 1-a injunghiat,
a luat din sfingele lui si a uns sfiircul
ureehii drepte a lui Aaron si degetul
cel mare de la mama lui cea dreaptä
degetul cel rnare de la piciorul lui cel
drept.
Apoi a adus Moise i pe fiii lui
Aaron si le-a uns cu sangele berbecului
sarcul urechii drepte i degetul cel
mare de la mana lor cea dreapta i de-
getul cel maro de la piciorul lor cel drept ;
iar cu stingele ramas, Moise a stropit
altarul, de jur-imprejur.
Apoi a luat gräsimea, adica coada
berbecului i toatä, gräsimea de pe ma-
runta,ie I gräsimea de pe ficat i coi doi
rinichi cu seul lor, cum si soldul drept.
lar din panerul cu azime care era
inaintea Domnului, a luat o azimii,
o turtä pregatita, cu mAdelemn si. o pai-
nisoaril, si le-a pus ltingä bucatile grace
laugh'," soldul drept.
lar bate acestea le-a dat in mid-
nile lui Aaron si in mâinile fiilor sai i
le-a leganat, ea dar leganat, inaintea
Domnului.
Pe urmä, Moise le-a luat din mai-
nile lor i le-a ars pe jertfelnic, pe langd
arderea de tot, ea dar de inschunare
sfintire, intru miros de bung, mireazmä,
jertfit arc& in foc, aducä Domnului.
Pe urmii, Moise a luat pieptul
I-a legänat, ea dar leganat, inaintea
Domnului. Din berbecul jertfei de in-
trare in slujbä, acea,sta era partea cuve-
nitä, lui Moise, precum poruncise lui
Moice Domnul.
 LEVITICUL, 9
Dupa acestea, Moise a luat din
mirul de miruit si din sangele de pe
jertfelnic 0 a stropit pe Aaron si ves-
mintele lui si pe fili lui i vesmintele
fiilor lui, impreuna cu el, sfintind astfel
pe Aaron 0 vesmintele lui si pe fiii lui
vestnintele fiilor lui, impreuna cu el.
i a mai zis Moise cätre Aaron
catre fili lui: s Fierbeti carnea la usa
cortului descoperirii i mancati-o acolo,
o data cupainea din panerul jertfei pentru
intrarea in slujba, asa precum am primit
porunca 0 mi s'a spus: Aaron 0
lui sa le manance! n
lar ramtisita din carne 0 din paine
sa fie wart in foe.
Insä de la llfpl cortului descoperirii
sa nu va clintiti sapte zile, pan& eänd
se vor implini zilele sfinÇirii voastre,
pentru cii sfintirea voasträ tine sapte zile.
Asa precum s'a savarsit a,stäzi, asa
porunceste Dornnul sit se savarseasca
in zilele urmatoare pentru curatirea voa-
strä.
Deci la usa cortului descoperirii,
staruiti ziva i noapt,ea, timp de sapte
zile i paziti ceea ce a poruncit Domnul
sii paziti, altfel yeti muri, etici asa am
primit porunca!
lar Aaron si fiii sai au indeplinit
toate aceste lucruri, pe care le porun-
cise Domnul, prin graiul lui Moise.
9.
Jertfele /ui Aaron pentru sine pi pentru
'popo?. Moise ?i Aaron binecuvinteaili po-
porul. Focul Damnului pogoarci pe jert-
lar a opta zi, Moise a chemat pe
Aaron 0 pe fiii lui si pe Isátranii lui
Israil,
i a zis lui Aaron: Ia un vitel
ea jertfa pentru paeat ffi un barbeo ea
ardere de tot, amandoi fara de racilà,
adu-i inaintea Domnului.
lar bittranilor lui Israil sa le spui
acestea: s Luati un tap ca jertfä pentru
pacat, apoi un vitel 0 un miel de eat°
un an, amandoi fin g cusur, ca ardere
de tot.
Apoi un taur 0 un barbeo pentru
jertfa de pace, ca si fie junghiati inaintea
www.dacoromanica.ro
114
Domnului i prinos de paine framântat
cu untdelemn, ctici astäzi Domnul ara-
ta-se-va voua! u
Atunci au adus inaintea cortului
descoperirii ceea ce poruncise Moise
s'a apropiat toata obstia 0 a stat in
fata Domnului.
i Moise a rostit: « Aceasta este
ceea ce a poruncit Domnul si faceti:
iota! i slava Domnului se va anta
you& ! »
Apoi Moise a gräit lui Aaron: s Apro-
pie-te de jertfelnic i stivitrseste jertfa
ta pentru pacat i arderea ta de tot
0 fa ispasire pentru tine si pentru popor ;
adu i darul poporului i curateste
poporul, asa precum a poruricit Dom-
nul !»
Atunci s'a apropiat Aaron de jert-
felnic si a junghiat vitelul pe care 1-a
adus pentru sine ea jertfa pentru pácat.
lar fui lui Aaron aducandu-i sin-
gele vitelului, el si-a muiat degetul in
sAnge si a uns coarnele jertfelnicului, iar
ceea ce a mai rimas din sange, 1-a vársat
la temelia jertfelnicului.
Pe urma griisimea i rinichii
gräsimea de pe ficatul jertfei pentru pa-
cat, le-a ars pe jertfelnic, asa precum
poruncise lui Moise Domnul.
lar carnea 0 pielea le-a ars pe
foc, afar& din tabiiia.
Dupä aceea, a injunghiat jertfa
arderii de tot, iar fi lui Aaron intin-
zandu-i sangele, a stropit jertfelnicul de
jur-imprejur.
I-au intins apoi i jertfa arderii
de tot, taiata in bucati, precum i capul,
0 le-a ars pe jertfelnic.
i spalilnd märuntaiele i picioa-
rele le-a ars 0 pe ele pe jertfelnic, o data
cu toatä, jertfa arderii de tot.
Dupti acestea, a adus prinosul po-
porului: a luat tapul cal adus pentru
picatele poporului i, injunghiindu-1, 1-a
adus jertfi pentru pticat, in acelasi fel
ea mai sus.
A adus, la fel, i arderea de tot
si a jertfit-o dupa randuialä,.
Dupä aceea, a adus prinosul de
paine i luand din el o mama piing., 1-a
ars pe jertfelnic, in Mara de arderea de
tot cea de dimineatä.
 LEVITICUL, 10
La urma a injunghiat taurul g'r
berbecul, adugi pentru popor, ca jertia
de pace, iar fiii lui Aaron i-au adus san-
gele jertfelor i el a stropit jertfelnicul
jur-imprej ur.
Bucatile grase, din ta,ur, precum
coada, grä,simea de pe märuntaie,
grasimea de pe ficat, ale berbecului,
Toate aceste p5,rti graso, le-au pus
deasupra piepturilor; apoi aceste piirti
graso le-au ars pe jertfelnic.
lar pieptul i oldul drept le-a le-.
ganat Aaron, ea dar leganat inaintea
Domnului, aga precum Ii porunciso lui
Moise Domnul.
Dupà, toate acestea, Aaron vi-a ri-
dicat mainile spre popor i i-a binecu-
vantat. Apoi a pogorit de la jertfelnic
dupi ce a sivargit jertfa pentru pacat,
arderea de tot jertfa de pace.
Fo'r
i Moise gi Aaron au intrat in
cortul descoperirii, iar cand au iegit au
binecuvantatpoporul. Atunci slava Dom-
nului s'a aratat intregului popor.
j flacarä, de foc a tagnit din fata
Domnului i a mistuit jertfa ardefi de
tot si grasimile de pe jertfelnic. Iar po-
porul, care privea, a strigat cu bucurie
mare i a chzut cu fata la pa,mant.
10.
Pdcatul si moartea lui Nadab si Abiu.
Randuieli pentru preoti.
i fili lui Aaron, Nadab i Abiu
vi-au lust fiecare catuia sa, au pus foc
tam'aie inteinsele i au adus inaintea
Domnului foc strain, lucre pe caro Dom-
nul nu-1 poruncise lor.
Atunei a iegit foe clinaintea, Dom-
nului i i-a mistuit i ap murit acolo
In fata Doranului.
Ci Moise a zis lui Aaron: « Aceasta
este ceea ce a zis Domnul, &and a ro-
stit: Intru coi ce se apropie de mine
aräta-voi sfintenia mea gi in fata, po-
porului intreg aräta-voi miírirea mea!*
Iar Aaron n'a, zis nici un cuvant.
Dupä. aceea, Moise a cheniat pe
Misail gi pe Eltafan, fiii lui Uziel, mogul
lui Aaron, i le-a poruncit: s Apropiati-vä,
duceti pe fratii vogtri din fata santului
loca, Mara din tabara! s
www.dacoromanica.ro
115
lar ei s'au apropiat i i-au scos,
aga imbracati in stihare cum erau, afar&
din ta,bara, dupa porunca lui Moiso.
i noise a grait atunci lui Aaron
lui Eleazar i lui Itamar, feciorii care
Ii ramasesera lui Aaron: « Nu vä smul-
geti párul din cap gi nu sfagiati veg-
rnintele voastre, ca «a nu muriti i ca
Domnul sh: nu se intarate impotriva
gtiei intregi. Ins& fratii vogtri, toata casa
lui Israil, pot ea planga acest prapäd,
pe care 1-a adus focul Domnului.
Ci voi sa nu iegiti din up, cortului
descoperirii, ca sä nu va loveasca rnoar-
tea, fiindca aveti pe voi mirul ungerii
Domnului!* Iar ei au facut intocmai
chip& cuvantul lui Moise.
Atunci Domnul a vorbit cu Aaron
gia rostit:
s Vin g'r bautura ametitoare sä nu
beti, nici tu, nici fiii tai, child intrati
In cortul descoporirii, ca sä, nu muriti
g'r aceasta Bâ va fie pravila vegnica, in
neam de neamul vostru,
Ca sa puteti face osebire intre cele
«finto i cele lumegti, i intre cele ne-
curate si cele curate,
*i ca da,ti invatatura fiilor lui
Israil, despre t,oate legile pe care le-a
griiit Domnul vonâ, prin mijlocirea lui
Moise!*
Dup.& acestea, vorbit-a Moise lui
Aaron gi lui Eleazar i lui Itamar,
care ii ramasesera: « Luati prinosul de
panic ramas din jertfele arse Domnului
mancati-1 nedospit, langa jertfelnic,
caci este lucre proa sfant.
Dar mancati-1 in loe rant,
aceasta este partea cuvenitä, tie gi fiilor
tal din jertfele arse Domnului, eaci aga
mi s'a poruncit.
lar pieptul leganat igoldul inaltat
sä le mancati la loe curat, tu i fiii tai
fiicele tale, cad acestea-ti sunt
riizite tie, parte din jertfele do pace ale
fiilor lui Israil.
15. Acest gold inaltat i acest piept
leganat, trebue sä, le aduca impreuna ca
grasimile jertfelor arse, ca «Et fie legit-
nate, ca dar leganat, inaintea Domnului;
aceasta «a fie, pentru tine gi pentru
fiji tai ca tine, porunca vegnica, drip&
cum a poruncit Domnul !*
8.
 LEVITICUL, 11
Si cand 1VIoise a intrebat de tapul
adus jertfa pentru picat, iati cä, II ar-
sese ; atunci Moise s'a maniat pe Eleazar
si pe Bomar, fiii care Ii riimasesera lui
Aaron, i a rostit:
o Pentru ce n'ati mAncat jertfa pen-
tru picat in loo sfânt? Cad este lucru
prea sfant i vi s'a dat voila ca sä, ri-
dicati picatul obstiei i si-1 ispasiti ina-
intea Dotrinului.
Intrucat singele jertfei n'a fost
adus inläuntrul sfintului locas, voi tre-
buia s'o mancati negresit, in loo sfint,
asa cum v'am oranduit!
Aaron Insit i-a risplms lui Moise:
« Iaté astizi ei si-au adus jertfa lor
pentru pticat i arderile lor de tot, inaintea
Domnului si mi s'au intamplat unele
ca acestea! i dad, as fi man cat astäzi
jertfa pentru Thicat, ar fi fost oare lucru
plicut inaintea Domnului? u
lar Moise auzind acestea, a visit
raspunsul indreptitit.
11.
Dobitoace curate fi necurate.
Dupi aceea, Domnul a grilit lui
Moise o lui Aaron si le-a spus:
« Cuvantati astfel &are fifi lui Israil:
«Teti vieti4ile pe care putetisi le mancati,
dintre toate dobitoacele de pe pimant:
Once dobitoe din-tie cele cu patru
picioare, care are copita despicatit, asa
dar douä, unghii la picior, i care si ru-
meg5 pe acesta. mancati.
Totusi pe acelea care numai rumegi
pe acelea care au numai copita despi-
cat& si nu le mâncati: cámila care, desi
runnegi, dar nu are copita despicata, sa
fie necuratä pentru voi;
Safanul care, dei rumega, dar nu
are copita cu totul despicatä,, necurat
si fie pentru voi;
Iepurele de camp care, desi rumegi,
dar nu are copita Cu totul despicati,
necurat 85, fie pentru voi;
Porcul care, dei are copita des-
picata si are piciorul infurcat, nu ru-
megit, necurat si fie pentru voi.
Si nu mancati din carnea lor
de starvurile lor ea nu vi atingeti. Spur-
cate si fie pentru voi.
www.dacoromanica.ro
116
Apoi, din toate vietitile care stint
In ape, si le mancati pe toate cate au
aripioare de innotat i solzi, in ape, in
mirisi in fluvii ; pe acestea sä, le mancati.
lar toate cate, in maxi FA in fluvii,
nu au aripioare o nici solzi, din tot
ce foieste in ape si dintre toate jivinele din
baltä, a cestea spurciciune si fie pentru voi.
Si spurciciune va fi pentru voi!
Din carnea lor a nu mancati si star-
vurile lor si le urgisiti!
Orice vietate din apa, care nu are
aripioa.re i solzi, spurciciune si fie pen-
tru voi.
Si dintre pásäri, pe acestea sit le
uriti i si nu le mancati, cici sunt
spurcate: vulturul, zgriptorul i vulturul
de mare,
Gaia, soimul cu soiurile lor,
Toti corbii, cu toate neamurile lor,
Strutul, ciuhurezul, chlifarul
toate soiurile de ereti,
Bufnita, pelicanul i ibisul,
Lebäda, bátlanul cormoranul,
FA
Barza, cocostarcul, cu toate nea-
murile lui, pupaza i liliacul.
Toate jivinele cu aripi si care umblä
In patru picioare spurcate si fie pen-
tru voi.
Totusi, dintre toate aceste jivine
cu aripi s't care umbla in patru picioare,
sä, le mancati pe acelea care au fluierele
picioare/or de dinapoi mai lungi, ea sa
poatá sari cu ele pe pimânt.
Pe acestea, dintre toate celelalte,
puteti di le mancati: licusta i soimile
ei, solamul i soiurile lui, hargolul
soiurile lui, hagabul i felurile lui.
Once alti jivni cu aripi i cu
patru picioare spurcati si fie pentru voi.
Prin acestea ajungeti necurati: ori-
cine se atinge de mortliciunea lor va
fi necurat pan& seara.
Si oricine va cara o asemenea mor-
ticiune va trebui spele vesmintele
s't si fie necurat pan& seara.
Asa dar toate dobitoacele care au
copitil, dar nu au piciorul infurcat
nici nu rumegi, sä, fie spurcate pentru
voi ; oricine se va atinge de hoitul ion
se va spurca.
Si din toate fiarele cu patru pi-
cioare, acele care calca pe labe necurate
 LEVITICUL, 12
sä. fie pentru voi; oricine se va atinge
de starvul lor necurat va fi pang seara.
Si. cine va cara hoitul lor sa-si spele
vesmintele i necurat va fi pang. Beare.
Toate acestea spurcate sa, fie pentru voi.
Dintre jivinele mici care misuna,
pe pamant, iatä care trebue sa vit fie
necurate: nevastuica i oarecele si so-
parla cu soiurile lor,
Ariciul, gusterul, salamandra,
melcul i cameleonul.
Acestea si fie spurcate pentru voi,
dintre toate micile jivine; oricine se va
atinge de ele, dupa ce au murit, sä fie
necurat plait seara.
Si once lucru peste care va cadea
ceva din mortticiunile lor este necurat:
orice scula de lemn, sau vesminte, sau
piele, sau sac si once vas care slujeste
la vre-o trebuinta ; el trebue pus in apli
IA va fi necurat Omit seara i dupa
aceea va fi curat.
Asijderea once vas de lut, intru
care ar ciidea vre-una din ele, tot ce
este in vas s'a spurcat, iar vasul trebue
sit-1 spargeti.
Once máncare ce poate fi man-
dacit nu e uscata, de cade in ea
o jivina moartä, se spurca; tot asa
orice bautura care poste fi bautit, ori-
ca,re ar fi vasul ei, se spurca.
Si once fel de lucru pe care va
cadea ceva din morticiunea lor, va fi
spurcat, chiar cuptorul de copt, chiar
vatra de fiert: sit fie sfirtImate, caci
sunt spurcate i spurcate trebue sä fie
pentru voi.
Totusi o fantana sau o cisterna,
In care este adunata apa, de va &idea
In ea o jivinit moarta, va rilmanea cu-
ratä., dar col ce s'a atins de, mortdciunea
lor ca s'o scoata va fi necurat.
Si dad.' va ciidea ceva din hoitul
lor, pe once fel de samanta care urineaza
&a fie semanatit, ea va raminea curata.
Dacit ilia, a turnat careva
peste sämânta i cade pe ea ceva din
hoitul lor, atunci sa,mánta sä, fie spur-
cat& pentru voi.
Si. dad, va muri vre-unul din do-
bitoacele caro vit sunt spre hranit, cel
ce se va atinge de hoitul lui va fi ne-
curet pan& seara.
www.dacoromanica.ro
117
lar cel ce va mânca din morti-
ciunea lor spele vesmintele i va
fi necurat piing sears; tot asa cel ce va
ciira mortachmea sa-si spele vesmintele
si va fi necurat pana sears.
Orice taritoare, care se taritste pe
pamant, este spurcaciune; sit nu se ma-
nance.
Toate jivinele care se tarilso pe
pantece i toate cate umblà,' in patru
picioare i toate alto au mai multe pi-
cioare dintre toate táritoarele care se
táritsc pe pamant, sit nu le mincati, caci
stint spurciiciune.
Sit nu va spurcati cu nici una din
aceste taritoare i sa nu va' intinati Cu
ele, luand &supra-v.6 necurittia lor.
Ciici eu sunt Domnul Dumnmeul
vostru, deci ca sá fiti sfinti,
cad sfant stint eu; nu va
cu nici un fel din aceste taritoare care
se Ufa's° pe pamitnt.
Ciici eu stint Domnul, cel ce v'am
scos pe voi din piimantul Egiptului, ca
sà fiu Dumnezeul vostru; deci sä fiti
sfinti, fiindca sfant sunt eu.
Aceasta este pravila despre vite,
despre prishri, despre toate vietatile care
miunâ In ape si despre toate jivinele
care se Units° pe pamant,
Ca sa faceti osebire intro ceca ce
este necurat i coca ce este curat
intro vietuitoarele care sunt de mancare
vietuitoarele care nu sunt de man-
care!
12.
Curätirea femeilor dupci na,stere.
Dupa aceea, Domnul a grait catre
Moise i i-a spus:
« Vorbeste asa dare fiii lui Israil:
Dacii o femeie va zamisli si va naste
un copil de parte bärbateasci,, ea eh
fie necuratä, sapte zile; sit, fie necuratä
ca in zilele slabiciunii sale femeiesti,
lar in ziva a opta, pruncul sit fie
taiat imprejur.
Apoi lehuza sii stea in casii trei-
zeci i troj de zile, intru curatirea san-
gelui ei; sii nu se atinga de nimic sfant
si in sfantul locas ea nu intre, pana cand
nu se vor implini zilele curatirii ei,
 LEVITICUL, 13
De va naste insä fatá, sä fie ne-
curatit dourt saptamani, ca la slabicitmea
fireasca, i sa, stea acasa saizeci i ase
de zile, intru curatirea sängelui ei.
lar cand se vor implini zilele co-
ràtirii fie dupa bitiat, fie dupa fatá,
ea sä aduca preotului, la 11WI, cortului
descoperirii, un miel de un an, ca ar-
dere de tot si un pui do porumbel sau
o turturea, ca jertiä pentru pacat.
i pteotiil s'a le aducä inaintea Dom-
nului j sa o careto; si ea va fi curatitil,
de curgerea sangelui ei. Aceasta este pra-
vila pentru femeiea care naste, fie baiat,
fio fata.
lar daca' nu-i va da mana sa aducit
un miel, atunci sä aduca douâ turturele,
sau doi pui de porumbel, unul pentru
ardema de tot si altul jertfit pentru
cat, i preotul sil, o curateascii, si va fi
curata. »
13.
Lepra.
Dupii, acestea, a vorbit Domnut ca-
tre Moise i catre Aaron si le-a spus:
« Daca la un om se va ivi pe pielea
trupului o umflittura sau bubá sau pata
alba, si ea, pe pielea lui, incepe s'a
semene a buba, de lepra, atunci el sa fie
adus la Aaron, arhiereul, sao la altul
din fiii sái, preoti.
i preotul s'a vadit rana de pe pielea
trupului celui atino, si daca, parul de pe
rana, s'a albit si rana la vedere este
mai aclama decat pielea trupului, atunci
este buba de lepra; iar preotul dupà,
cercetare sa-1 dea in vileag ca necurat.
Daca' *lusa pata cea alba de pe
pielea trupului lui nu este la vedere mai
achina decht stratul pielii, iar parul de
pe ea nu s'a albit, atunci preotul sa-1
osebeasca pe cel cu rana sapte zile.
i cercetandu-1 preotul dupit sapte
zile, daca i se va parea ca rana a stat
pe loe si nu s'a intins pe piele, preotul
sa-1 oseboascit pe cel atino inca o data,
sapto zile.
i iarasi sit-1 vadá preotul dupit
sapte zile i daca rana a palit si nu s'a
intins pe piele, atunci preotul sa-1 de-
claie po om curat. A fost numai o pe-
www.dacoromanica.ro
118
cingine i cel ce a avut-o sa-ifi spele
hainele i va fi curat.
lar daca buba se va intinde pe
pide, dupa ce el se aratase preotului
si-1 declarase curat, sa, se arate a doua
oarä preotului.
lar preotul sil, se uite bine si va-
zand ca pata s'a intins pe piele, atunci
el sà-1 declare necurat, fiinddi este lepra.
Daca se va ivi la un om boala
leprei, atunci omul sa fie adus la preot.
lar preotul sa-1 cerceteze çi daca
umflatura de pe piele va fi alba si parul
de jur-imprejur se va fi albit, sau daca
umflátura a ajuns carne vie,
Atunci este lepra veche pe pielea
trupului san, çi preotul sä-1 declare ne-
curat si s'a nu-1 mai osebeascii, fiindca
necurat este.
lar daca lepra va inflori pe plebe
si se va intinde pe toatil, pielea celui
atino, de la cap pana la picioare, ori in-
cotro s'ar uita preotul,
Preotul sä-1 cerceteze çi daca vede
cä lepra s'a intins pe tot trupul lui,
atunci sa-1 declare curat, si fiindca s'a
albit pe de-a'ntregul, este curat.
Dar in ziva cand se va ivi pe el
carne vie, este necurat.
O. de indata ce preotul va vedes,
aceastä carne vie, sä-1 declare necurat,
caci carnea vie este necuratá; este lepra.
Ci dacit aceasta, carne vie se va
schimba si se va albi, cal atine sä, so
ducá la preot.
i iarasi uitändu-se preotul si vii-
zand ca buba a ajuns alba, preotul s1-1
declare curat pe col atine, caci curat este.
Apoi, daca pe pielea trupului cuiva
se va ivi o buba, si se va vindeca,
i pe locul unde a fost buba va
iesi o umflatura alba, ori o pata alba
caro bate in rosu, sa se arate preotului.
i uitándu-se preotul çi vitzand cit
pata e mai &Maca decat grosimea pielii,
iar párul do primprejur s'a albit, preotul
sa-1 declare necurat, caci e buba de lepra
care a inflorit in locul acelei bube.
lar dacil se va uita preotul çi pa-
rul n'a albit pe locul atino si nu va fi
nici o gropitä in piele, ba incä pata
a palit, atunci preotul sa-1 osebeasca
sapte zile.
 LEVITICUL, 13
Daui irisa rana se va intinde pe
piele, preotul si-1 declare necurat,
este lepri.
lar dacà pata va ata pe loe pi
nu se va mai intinde, e semn ci buba
se usuck iar preotul si-1 declare pe om
curat.
Sau dad,' cineva va avea pe pielea
sa o arsuri de foc p*i pe carnea vie va
iesi o patii albà ropioari, sau numai alba,
Si dad preotul va vedea cá pi-
rul de pe pati, s'a albit i dup.& infiti-
parea ei e mai adema, decit stratul piefii,
atunci este leprii, care a inflorit in locul
arsurii, i preotul si-1 declare pe om ne-
curat; dci a izbucnit lepra.
Irisa dad preotul, dupi ce a cer-
cetat pata, va vedea ci n'are párul alb
nici adâncituri, in piele, ci dimpotrivi,
a pálit, atunci preotul osebeascá pe
timp de @apto zile.
Si uitándu-se preotul la el in ziva
a paptea pi dad, s'a intime pe piele,
preotul si-1 declare necura,t, cici este
buba leprei.
Totupi, daeá pata cea albil a stat
pe loe pi nu s'a intins pe piele, ba inca'
a pi pálit, atunci e verba de bà5icà din
arsuri, i preotul si-1 declare pe om curat,
fiindd este cojirea acelei arsuri.
Clind se va intámpla ca un om
sau o ferne'e sit aibb, o raná, la cap sau
la Várbie,
Atunci preotul si, cerceteze rana
pi dad vede cá este mai adânci decit
stratul pielii i phrul de pe ea este sub-
tire gilbui, atunci preotul sizi-1 declare
necurat, fiindcit este bolnav de chelbe,
odie& lepra capului, sau lepra barbii.
Dad, însà preotul cercetánd pata
de chelbe nu i se aratá niei o scobiturá
In piele i nici un fel de par ropcat, atunci
osebeascit pe cel cu pata de chelbe,
timp de papte zile,
lar in ziva a aptos preotul
vadi din nou aceasti pata i dad, pata
nu s'a intins pi pe ea nu este pär ropcat
iar la vedere pata nu aratá niel o adanci-
turá in piele,
Atunci el si se tundä, Insá locul
chelbos si nu-1 tundä, iar preotul si
osebeascà pe cel chelbos fue& o datá pe
timp de papte zile.
www.dacoromanica.ro
119
Apoi preotul sá cerceteze
pata de chelbe in ziva a kiaptea i, iati,
dad pata de chelbe nu s'a intins pe piele
pi pe c'át se vede, n'aro nici o adáncituri
In piele, atunci preotul si-1 declare pe
om curat kfi el si-pi spele hainele i curat
va fi.
lar daci, dup.& aceasti arittare
e curat, pata se mai intinde pe piele,
Atunci preotul trebue s'o cerceteze
iatá, daca' pata de chelbe s'a intins
pe piele, preotul si nu se mai uite la
pär daca este ropeat, cáci omul este ne-
curat.
Totupi, daci, dupi judecata lui,
pata de chelbe stá pe loe pi a inceput
sá crease& pe ea pär negru, atunci chel-
bea a trecut, omul este curat i preotul
si,-1 declare curat.
Dad, un om sau o femeie va avea
pe pielea trupului unele peto pi anume
pote albe,
Atunci preotul si le cerceteze
daca petele de pe pielea trupului lor vor
fi pete albe pi inchise, atunci este vorba
de o spuzealá, care a inflorit pe piele;
omul este curat.
Dad unui bärbat i-a càzut pirul
din cap, el este plepuv i incolo e curat.
Si dacá i-a cizut pärul din partea
dinainte a capului, el este plepuv din
fati, iar incolo e curat.
Iar daca,' pe plepuvia lui cea de la
ceda sau pe plepuvia lui cea din fati
se va ivi o bubi albá ropiatid, atunci
este lepra', care inflorepte pe plepuvia
capului siu, fie de la ceafi, fie de din
Preotul si-1 vadi pi daca umfiá-
tura acelei bube, pe plepuvia lui de di-
napoi sau de dinainte, va afila alba
ropiatici, apa cum aratá lepra de pe
pielea trupului,
El este lepros pi deci necurat;
preotul si-I declare pe dati de necurat.
Are leprii, la cap.
lar leprosul peste care a dat le-
pra si, se poarte cu vepmintele sfkiate
cu pàrul nepieptinat 5i acoperindu-se
pina la mustiiti si strige mereu: Ne-
curat ! Necurat ! »
Tot timpul cit va avea lepra pe
el, el va fi necurat, cid necurat este ;
 LEVITICUL, 14
el sa stea singuratic; silasul lui sa fie
afarit din talara.
Daea. lepra se va ivi la un ves-
mant, fie vesmant de lana, fie vesmint
de in,
Sau pe vre-o esatura sau pe vre-o
impletitur5, de in, sau de lana, sau pe
vre-o piele, sau pe once lucru de piele,
Si daca pata va fi verzuie sau
roscatá, pe vesmant, sau pe piele, sau
pe tesaturá sau pe impletitura, sau pe
once lucru de pide: este pata de lepra
trebue aratatti. preotului.
lar preotul, dupit ce va vedea pata,
sa puna de o parte vesmantul pe caro
s'a ivit pata, sapte zile,
Si dupa sapte zile s vadä, pata
si daca pata s'a intins pe vesmant, sau
pe tesatur5 sau pe impletitura, sau pe
piele, sau pe once lucru de folos facut
din piele: pata este de lepra care roade;
lucrul este necurat.
Preotul sa arda, vesmantul sau te-
situra, sau impletitura de lana, ori de
in, sau once fel de odor de piele, pe care
s'a ivit pata, fiindca este vorba de lepra
rozatoare i lucrul sä fie pus pe foc.
Daca irisa preotul, cercetand, va
vedea ea pata nu s'a intins pe vesmânt,
sau pe tesiitura sau pe impletitura, sau
pe arel lucru de pialo, oricare ar fi el,
Atunci preotul sä porunceascii sä,
se spele lucrul pe care s'a ivit pata si
si dea deoparte lucrul, incit sapte zile.
Si preotul va cerceta lucrul
ce pata a fost spalata, i, iatä daca,' pata
nu E,;i-a schimbat coloarea, chiar daca
nu s'a mai intins, lucrul este necurat
trebue sii-1 arzi in foc, fiindeä, are
lepra, fie pe fatil, fie pe dos.
lar daca preotul cercetara va ve-.
dea c5, pata a palit, dupa ce lucrul a
fost spälat, atunci el s'A rupa partes
patata, fie din vesmant, fie din piele,
fie din tesatura, fie din impletiturii.
Daca insa va iesi din nou pe vet,4-
mint sau pe tesatura sau pe impleti-
tura sau pe odorul de piele, micare ar
fi el, lepra a izbucnit din nou, sä pui
pe foc lucrul cel cu pata.
lar vesmintul sau tesätura, sau
impletitura, sau acel lucru de pielo, ori-
care ar fi el, pe carel vei spala, daca
www.dacoromanica.ro
120
lepra va pieri de pe el, si% fie spglat
inca o data, i apoi va fi curat.
Iota, care este pravila, privitoare
la pata de lepra, la vesmintele de Una
sau de in, sau la tesaturi, sau la imple-
tituri, sau la once fel de lucre de piele,
dupa caro se pot socoti curato sau ne-
curate. »
14.
Cur'dpirea celor vindecati de lepra.
Lepra caselor.
Dupà," acestea, Domnul a grgit lui
Moise si a rostit:
s Aceasta, sa fie pravila celui lepros
In ziva când va fi declarat curat: Intii
s'a fie adus la preot,
Si preotul sä ias5, Mara' din tabara
sa cerceteze pe cal lepros, si, iatä, daca
lepra s'a vindecat de pe cel lepros,
Atunci preotul sà", dea porunca
sä i se aducä, pentru cal ce se curateste,
doua pasäri curate, apoi lemn de cedru,
arnici stacojiu i isop.
Apoi preotul sä porunceasca s'a
junghie una dintre pasari deasupra unui
blid de lut plin cu api, de izvor.
Dupa aceea sá ja pasarea cea vie
lemnul de cedru i arniciul stacojiu
isopul i sa le moaie impreuna cu pa-
tarea, in singele pasarii celei junghiate,
din blidul cu apa de izvor
Si preotul sä stropeasci cu isopul
de sapte ori, pe cel ce se curateste de
lepra, si ta-1 declare curat; iar pásaii
celei vii sa-i dea drumul pe cimp.
Si cel ce se curäteste sa-si spele
vesmintele, sa-si radá tot parul de pe
el si sa, se scalde i atunci va fi curat.
lar dupa aceasta sa intre in tabar5 dar
sà st,ea dará, din cortul lui, sapte zile.
lar in ziva a saptea, rada tot
pärul de pe el: capul, barba, sprtince-
nele si tot parul si% si-1 rada, si sa-si
spele vesmintele i ea se scalde; iar dupi
aceasta va fi curat.
In ziva a opta sa ia doi miei
fara cusur si o mioarli de un an, fara
cusur i troj zecimi dintr'o efe-, de /a,-
mufa de faina, frarnantate cu untdelemn,
pentru prinosul de paine si un log de
untdelemn.
 LEVITICUL, 14
i preotul care-I va cur5,ti sä aduca
pe omul care se curdteste i toate aceste
lucruri, in fata Domnului, la usa cor-
tului descoperirii.
Apoi preotul sg, ja un miel si sa-1
aduca. jertfa pentru vinà, asemenea
logul de untclelemn. leginandu-le pe
amandoug, ca dar leggnat, inaintea Dom-
nului.
Apoi sit junghie mielul in acelasi
loo uncle se junghie jertfa pentru pacat
arderea de tot, adica in locul cel ¡dint,
cad, precum jertfa pentru pacat, tot asa
jertfa pentru villa este a preotului,
fiind lucru proa sfânt.
i si ja preotul din sangele jertfei
pentru yin& i sä ung5, sfärcul urechii
drepte a celui ce se curateste i degetul
cel mare de la mâna dreaptii, i degetul
cel mare de la piciorul drept.
Apoi preotul srt ja din logul de
untdelemn toarne in mama stanga.
Pe urmi sg-si moaie degetul de
la mina dreapti in untdelemnul din
mána stángà i sii stropeasca, cu unt-
delemn, cu degetul, de sapte ori in fata
Domnului.
lar din untdelemnul rimas in mang
ungi preotul sfárcul urechii celei
drepte a celui ce se curäteste i degetul
cel mare de la mana lui dreapti si de-
getul cel mare de la piciorul lui stang,
peste siingele din jertfa pentru
lar ce a mai rimas din untde-
lenund din mana preotului, sa-I toarne
pe capul celui ce se curäteste. Asa sa
fach preotul ispäsirea inaintea Domnului.
Dupg aceea, preotul sii adueà jertfa
pentru pdcat FA a curitteasci pe cel ce
a venit sä se curete de necuratia lui,
iar pe urmii, sii junghie jertfa arderii
de tot.
i preotul sii pima pe jertfelnic
jertfa arderii de tot si prinosul de pain°.
Asa 85.-I curateasca preotul, ea el sä,
fie curat.
lar dacä omul va fi same i nu
va putea sa ridice cheltuiala, s5, ja un
miel de un an ea jertfit pentru vin5,,
dar leganat pentru ispirsire, si o zecime
dinteo di de frunte de fdinä
tat& cu untdelemn, ca prinos de paine,
cum si un log de untdelemn,
www.dacoromanica.ro
121
Apoi doug turturele sau doi pm
de porumbel, dui:a cum ii va da mana,
asa incat unul si fie jertfá, pentru piicat
altul ardere de tot.
Acestea si le aduci preotului in
ziva a opta, pentru curitirea sa, la usa
cortului descoperirii, in fata Domnului.
i preotul si ja mielul jertfei pentru
yin& precum i logul de untdelemn
si le legene inaintea Domnului.
Apoi si junghie mielul adus jertfa
pentru Nina i preotul si ja din sangele
jertfei i si unga, sfarcul urechii celei
drepte a celui ce se curdteste, i degetul
cel mare de la mána-i dreaptg i degetul
cel naare de la piciorul drept.
lar din untdelemn, preotul sii toarne
In palma stanga.
Apoi preotul si. stropeasca. cu de-
getul de la mäna dreapta, din untdelem-
nul din palma stanga, de sapte ori, in
fata Domnului.
i si ungi cu untdelemnul din
palm& sfárcul ureeldi di-opte a celui ce se
curateste i degetul cel mare de ls, mama
dreapta i degetul cel mare de la piciorul
drept acolo unde a fost manjit cu sin-
gele jertfei pentru
lar ce a mai rimas din untdelemn
In palma preotului, J(1;4 toarne pe capul
celui co se curateste, spre ispasirea lui,
In fats, Domnului.
Apoi din turturelele sau din puii
de porumbel, pe care a putut aduci,
sii jertfeasch:
Una ca jertfa pentru pleat si alta
ca ardere de tot afar& de prinosul de
paine. Astfel si faci preotul ispasirea
inaintea Domnului, pentru care omul a
vonit la curittire.
Aceasta si fie pravila pentru le-
prosul care nu poate ridica cheltuielile
cele pentru curatirea sa.»
Dap& acestea, Domnul a grilit lui
Moise i lui Aaron si le-a spus:
« Cand yeti intra in tara Canaan,
pe care eu vi voi da-o you& in OA-
panire, daca va fi si loveso cu
vre-o casä, din tara stipänirii voa-
stre,
Stdpinul casei si se ducä, i ea
dea de veste preotului spunfindu-i: In
casa mea s'a ivit o path! s
 LEVITICUL, 15
lar preotul, inainte de a intra In
casi pentru a cerceta cu luare aminte
pata, sh porunceascä, sä se scoatä. tot
de acolo, asa incht sit nu fie declarate
necurate lucrurile din cask i apoi sä cer-
ceteze.
Si el sh se uite cu luare aminte
la pata aceea i (lac& va vedea cä pata de
pe pereti are gropite verzui sau ropia-
tice care par scobite In perete,
Preotul sit iasit din casii. la wit
sh inchidit casa capte zile.
lar dupä apte zile, preotul sit vie
sä se uite iar, i (lac& pata s'a intins
pe peretii casei,
Atunci preotul sä dea poruncä sit
fie scoase pietrele pe care s'a intins pata
sit le arunce afarä, din cetate, inteun
loe necurat.
Apoi sii dea porund, sä se fáza-
luiaseä, pe dinituntru toatä casa, de jur-
imprejur, i sii arunce molozul pe care
I-au rhzäluit, Mará din cetate, Intr'un
loo necurat.
Dupit aceea, sii ia alte pietre
sä le punä, in locul pietrelor scoase,
sä ja altä tencuialtt si sit tencuiasca din
nou casa.
i dad., pata se va ivi din non
pi va inflori In casii pe pereti, dupä, ce
a scos afarä, pietrele i dupit ce a räzit-
luit peretii ci casa a fost tencuitä din nou,
Atunci preotul sii vinä i sii cer-
ceteze, i, iatä, dad,' pata s'a intins pe
pereti, atunci in cad); este leprii,
toare i casa este spurcatit.
i sä dirime casa, iar pietrele ei
lenmäria ei s'a tot molozul ei Fsii fie
duse afarit din cetate inteun lee necurat.
i cel ce va intra in acea casa.,
In vremea °At va fi inchisä,, necurat
fie pang, seara.
Si cel ce va dorzni acolo In casi,
ca i cel ce va mitnea in casi, spele
veamintele.
i dad., preotul, venind s'o vadä,
se va incredint,a di pata de pe zid nu
s'a mai intins in casa., duph' ce casa a
fost tencuitä, atunci preotul sh' declare
casa curatd, ciici pata s'a trecut.
S'IL el sä ja, spre a curitti casa,
doll& pasitri i lemn do cedru i arnici
ropu i isop.
www.dacoromanica.ro
122
Sti taie una din plishri, deasupra
unui blid de lut, cu apii, de izvor.
Apoi sä ia lemnul de cedru, isopul,
arniciul ropu i pasärea cea vie pi si
le moaie in shngele päsärii tiiiate i in
apa de izvor sh stropeascit apoi casa
13.1
capte ori,
52. Si sit curet° casa cu slingele
Cu apa de izvor, cu pasitrea cea
sä,rii,
vie, cu lemnul de cedru, Cu SO i cu
arniciul col rocu.
lar pasärii celei vii dea dru-.
mul afa.r6 din cetate, pe cam*. Apo,
si curete el casa ca ea si fie curatii.
lata. rânduiala pentru once patä
de lepra., ori de chelbe,
55. Pentru lepra vemintelor i a ca-
selor,
66. Pentru umflä,turi, bube i pecin-
gini,
57. Ca si ptie preotul chnd este cineva
necurat i cOnd este curat. Aceasta si
fie rAnduiala pentru leprit! u
15.
Ordnduieli pentru vremea ednd barbarii f
femeile sunt necurafe.
Dupä acestea gräit-a Domnul lui
Moise i lui Aaron pi le-a zis:
e Spuneti fiilor lui Israil i le gräiti
apa: Dacä, un bärbat va avea curgere
din trupul sä,u, aceastä curgere este ne-
curatit.
Si iati ce este cu necurä,tia de pe
urma curgerii lui: ori cä trupul situ va
curge neincetat, ori ei se va mai opri, tot
necurittie este.
Once pat in care se va culca cel
ce are curgere va fi necurat, asemenea
orice lucru pe care va sedea necurat
va fi.
i oricine se va atinge de patul
lui sä-ci srele vecmintele i sä, se scalde
In aph si va fi necurat pini seara.
Cel ce va sta, pe vre-un lucre pe
care a stat cel ce are curgere si-si spcle
hainele pi sä, se scald° in apit i va fi
necurat piing sea.ra.
Col ce se va atinge de trupul celui
ce are curgere spele vecnaintele
s'it se scalde pi va fi necurat pia),
seara.
 LEVITICUL, 15
íi dac5, cel ce are curgere va scuipa
pe unul care e curet, acesta spele
veamintele i ea se scalde ai va fi necurat
pitnä, seara.
Once earner pe care a indilecat cel
ce are curgere va fi necurat.
Fr oricine se va atinge de once
lucru care a stet sub el va fi necurat
pitoä, seara,, i cel ce va duce acest lucru
spele veamintele a'r sä se scalde
va fi necurat pänä Beare.
Fr oricine se va atinge de cel care
are curgere, fär5, sii se fi spillat pe
acela spele veamintele
se scalde FA va fi necurat pänä, Beare.
Fr once VOA de pämänt, de care
s'a atins cel care are curgere, set fie sfii-
râmat, iar vasul de lemn sä fie spälat
cu apii.
Mild cel care are curgere se va
vindeca de curgerea sa, sä numere aapte
zile Omit la curätirea sa i said spele vea-
mintele i SE-1 se scalde la au ai va fi curat.
Apoi, a opta zi, sä-0 ja &di tur-
turele sau doi pui de porumbel i sä, vie
In fata Domnului, la Ira°, cortului des-
coperirii, i sii le dea preotului.
Fr preotul sä, le adudt: pe una
jertfä pentru pacat ai pe cealaltä ar-
dere de tot; ai astfel preotul curet°
in fata Domnului, de curgerea lui.
Dacti,' un barbat va ayes pierderea
sämântei, säisi scalde in ap5, tot trupul
necurat va fi pänä seara.
i once veamânt i orice lucru de
piele, pe care va cädea sämänta pier-
dutä, sii se spele cu ap5, FA va fi necu-
rat pin& Beare.
Dad)", un bärbat Be va mica cu
ferneia sa, amändoi sä, se scalde in
vor fi necurati prima seara.
Dad)", o feme:e va avea curgere,
adidt va curge sänge din trupul ei,
stea aapte zile in stare de necurätie.
Oricine se va atinge de ea va fi necurat
pA,nä, Beare.
Once lucru pe care se va culca
in timpul necurätiei ei necurat va fi
tot aya, once lucru pe care va sta
mount va fi.
i oricine se va atinge de patul
ei spele veamintele i di se scalde
necurat va fi pia. Beare.
www.dacoromanica.ro
123
i °Heine se va atinge de vre-un
lucru pe care a stat ea sä-ai spele yea-
mintele i sii se scalde i necurat va fi
ptina seara.
Fr dacä a fost vre-un lucru pe patul
ei sau pe jiltul pe care ea a stet, cine
se va atinge de el va fi necurat
sears.
lar dac5, un bärbat se va culca
cu ea, atunci necuratia ei il va atinge
FA pe el roi el va fi necurat aapte zile,
once aaternut in care el se va culca
necurat va fi.
Dacii o femeie va avea curgere de
sil,"nge mai multe zile, afarä de vremea
obianuitit a ei, ori rise& va avert curgere
peste vremea obiceiului ei, eat cat diii-
nueate aceastä, curgere ea necuratä, va
fi ca i in vremea obiceiului ei: necu-
rat& va fi.
Once pat in care se va culca in
tot tirnpul curgerii ei va fi ca i patul
In care se va culca in vremea curgerii
obianuite a ei i once lucru pe care va,
sta necurat va fi, precum este in vremea
necurätiei ei fireati.
i oricine se va atinge de aceste
lucruri va fi necurat ai va trebui
spele veamintele i sa se scald° in apá
ai va fi necurat pänä sea,ra.
i dadt va fi izb5,vitä de curgerea
sa, sä, numere aapte zile EA dupà, aceea
va fi curata.
lar in ziva a opta, sä, ja dourt
turturele sau doi pui de porumbel
sä-i aducti preotului, la up, cortului des-
coperirii.
Fr preotul sii aducit o pasäre ca
jertrá pentru phcat ai pe cealalt5, ca
ardem de tot ai aaa, sä, fad, ispaairea,
inaintea Dornnului, de curgerea care o
fäcea necuratri.
Aaa sii feriti pe fiii lui Israil do
necurätia lor, ca sä nu-i loveascit moar-
tea intru a lor necurätie, spurcând locaaul
meu, care este in mijlocul lor.
Aceasta este ränduiala pentru cel
ce pätimeate de curgere, i pentru cel
cu pierdere de samantà prin care ajunge
necurat,
Fr pentru femeia cu a sa
curgere i pentru cel ce are cur-
gere, pentru bärbat ca i pentru fe-
 LEVITICLTL, 16
meie, i pentru bkbatul care se va
culca cu femeiea necuratii
16.
Ziva cea mare a ispc4irii sau a impeicdrii.
1. Apoi Domnul a grait lui Moise, dupit
moartea celor doi fii ai lui Aaron, care
se apropiaserii, de Domnul, cu foc strain,
murisera.
Si Domnul a zis lui Moise: Spune
lui Aaron, fratele tau, sit nu intre orisi-
cá'nd inlauntrul sfantului locas, dincoace
de perdeaua din fata capacului care este
pe chivot, ca sa nu moarit, caci eu
voi arata in nour, deasupra capa-
cului.
lata cum sa intre Aaron in sfintul
locas: cu un vita, jerta pentru picat
cu un berbec, ardere de tot.
Si el sä se imbrace cu stiharul sfant
de in i pantaloni de in si-si ja pe sine,
sa se incinga, cu brim de in, iar In
cap pun& mitra de in. Acestea sunt
vesminte sfinte; fA Inainte de a se im-
bfaca scald° trupul situ.
lar din partea obstiei lui Israil
ja doi tapi, jertfit pentru pacat si un
berbec, ardere de tot.
Dupti, aceea, Aaron sä aduca vitelul
jertfa pentru picat i sa faca ispasire
pentru sine i pentru casa sa,
Sä ja cei doi tapi aduca
inaintea Domnului, la usa cortului des-
coperirii.
Apoi Aaron si arunce sorti pentru
cei doi api: un sort pentru Domnul
ai un sort pentru Azazel.
Si Aaron ea apropie tapul pentru
care a cizut sortul Domnului i sa-1
aduca jertfit pentru pacat.
lar tapul pentru caro a cazut sortul
lui Azazel sa-1 aduci viu inaintea
Domnului, ca sii savirseasei
trimitindu-1 lui Azazel, in pustie.
Dupa aceea, Aaron ea aduca
jertfift pentru picatul sau i sit facit
ispasire pentru sine i pentru casa sa,
junghie vielul, ca jertfa pentru
pacatul «In.
12. Sii ja apoi o catue plina de ciír-
buni aprinsi, de pe jertfelnicul din fata
Doinnului, si doi pumni de tamilie bine
124
www.dacoromanica.ro
mirositoare, marunta j cittuia s'o ducii
dincolo de perdea,
Si sii pun& tiimitia pe focul din
fata Domnului, incit norul de ttimaie
sit acopere capacul de pe chivotul legii,
caci altfel ar trebui sii moara.
Apoi sa ja din sitngele
stropeascit cu degetul latura din-
spre räsarit a capacului chivotului, stro-
pind i inaintea capacului cu degetul,
din sttnge, de sapte ori.
Apoi, sit junghie tapul de jertfii
pentru piicatele poporului i singele lui
sa-1 due& In dosul perdelei; i sa facii
cu sangele lui precurn a ficut cu sin-
gele vit1clului, stropind cu el capacul chi-
votului i inaintea capacului chivo-
tului.
Asa sa faca ispiísirea Sfintei Sfin-
telor de spurcaciunea si de farddelegile
fiilor lui Israil si de tot felul de pacate.
Tot asa sa faci si in cortul descoperirii,
care saldslueste in mijlocul necurätiei
lor.
lar and va intra In cortul desco-
peririi, ca si faca, ispasire in sfintul
locas, nimeni sa nu fie inituntru, de ciad
va intro.. Aaron si pan& cand va iesi.
dupii ce va savirsi ispasirea pentru
sine i pentru casa so., i pentru toata
obstia lui Israil,
Si iasa la jertfelnicul din fata
Domnului curateascii, luitind din
dingele vielului i din sitngele tapului
ungand de jur imprejur coarnele jert-
felnicului.
Apoi sit-1 stropeasca cu degetul
de sapte ori, din acelasi sange. Asa sä-1
curete i sa-1 sfinteasca de necuratia fiilor
lui Israil.
lar dupa ce a sfarsit de curatit
Sfinta Sfintelor i cortul descoperirii
jertfelnicul, si aduca tapul cel viu,
Si Aaron sit-0 pun& amandoutt
nile sale pe capul tapului celui viu
sa marturiseasca asupra lui toate ne-
dreptätile fiilor lui Israil i toate
rile lor de lege si bate pacatele lor
si le pun& pe capul tapului i, cu un
om care sta gata, sit-1 trimita In pustie.
Si tapul sit due& toate nelegiu-
irile lor in pitmânt singuratic i omul
sa-i dea drumul in pustie.
 LEVITICUL, 17
Iar Aaron sit intre in cortul des-
coperirii i sa se dezbrace de vesmintele
de in cu care se imbriicase cand a intrat
in Sfanta Sfintelor i sa le lase acolo.
Pe urmit sii se scalde peste tot
in apii, inteun loe slant, i sit se I'm-
brace cu vesmintele lui i ea iasit si sit
aduca arderea de tot pentru sine i ar-
derea de tot pentru popor, fiicitnd is-
pasire pentru sine cat i pentru popor.
Si grasimea jertfei pentru pacat
s'o arda pe jertfelnic.
lar cel ce a manat tapul la Azazel
spele vesmintele i sit se scalde
peste tot, apoi sit intre in tabard,.
lar vie1ul jertfei pentru pacat
tapul jertfei pentru pdcat, al citror sange
a fost adus pentru euratire in Sfanta
Sfintelor, sit se scoatit afara din tabarä
si sit se arza in foc: pieile lor, carnea lor
necuratenia lor.
Si cel ce le-a fost ars sit-si spele
vesmintele i sit se scalde peste tot in
apit si dup.& aceea sit intre in ta-
hará.
Si acestea sd va fie voila pravild
vesnicii: In luna a saptea, in ziva a
zecea a lunii, sa postiti i sit nu savar-
siti nici un fel de muncii nici bilstinasul,
nici stritinul care petrece in mijlocul
vostru.
Clici in aceasta zi se va face is-
pàire voi, ea sit yd.' spalati de
toate pacatele voastre i ca sit fiti cu-
rati inaintea Domnului.
Si sä va fie vou& zi de odihnit de-
siivarsita in care sit postiti; aceasta
va fie pravilit vesnicit.
lar arhiereul care va primi mi-
ruirea i care va fi sfintit ea, sa fie ar-
hiereu in locul parintelui situ, sit fad,'
dupa ce se va imbraca in ves-
mintele de in, adicd in sfintele odájdii.
El sä fac& ispasirea pentru Sfanta
Sfintelor i pentru cortul descoperirii
pentru jertfelnic, si tot asa sä faca is-
páire preoti i pentru toata, ob-
stia poporului.
Si aceasta sit va fie voua drept
vesnicit pravilá, curatind pe fiji lui Ta-
mil, de toate pdcatele lor, o data pe an ! »
Si Aaron a filcut asa precum Domnul
i-a poruncit lui Moise.
www.dacoromanica.ro
125
17.
Reguli des pre injunghierea dobitoacelor cu-
rate si despre mancarea stingelui tor.
Si Domnul a vorbit lui Moise
i-a zis:
# Graieste lui Aaron si fiilor sai
tuturor fiilor lui Israil i spune-le: a Tat&
ce ne porunceste Domnul!
°lice barbat din casa lui Israil
care va injunghia, in tabiirit, bou sau
miel, sau capra, sau care va junghia
afara din tabard,
Si nu le va aduce la usa cortului
descoperirii, ea sit le infatiseze ca dar
Domnului, inaintea locasului situ, situ-
gele sii i se socoteasca varsare de a:Inge:
a savarsit ornar. i omul acela sd fie
starpit din poporul lui;
Pentru ca fiji lui Israil sit aduca
jertfele lor, pe care ei acum le junghie
afarit pe cam*, anume sa le aduca
Domnului, la usa cortului descoperirii,
prin mina preotului, jertfind Domnului
jertfa de pace,
Si preotul sa stropeasca, cu sin-
gele jertfei jertfelnicul Domnului, la usa
cortului descoperirii i sit arda grasimea,
intru mires de buna mireazmit, Dom-
nului,
Asa !neat sit nu mai aduca demo-
nilor jertfele lor çi sa se pangareasca
inchinandu-se lor. Aceasta sit fie lege
vesnica, pentru ei s't intru neam de
neamul lor. »
Si iarài apune-le: a Once om din
casa lui Israil sau dintre cei straini, pe-
treca.tor intre voi, care va aduce vre-o
ardere de tot sau alta jertfa,
Si nu va pune-o nainte la usa cor-
tului descoperirii s't nu va face-o dar
Domnului, omul acela sa fie starpit din
poporul sau.
Apoi once om din casa lui Israil
sau dintre cei straini, petrecator intre
voi, care va manca once fel de sange,
eu imi voi intoarce faja cu manila im-
potriva unuia ca acesta care va manca
sange si-1 voi zmulge din mijlocul po-
porului
Pentru ca viata trupului este in
sange i eu v'am ingaduit you& si-1 adu-
ceti pe jertfelnic pentru ispasire-a sufle-
 LEVITICUL, 18
telor voastre, cad sangele este care aduce
ispasire.
Drept aceea am poruncit fiilor lui
Israil: « Nimeni din voi sil nu manance
sange i nici veneticul care traieste vre-
melnic in mijlocul vostru, nici el si nu
manance.
i once bärbat dintre fiii lui Israil
sau dintre strainii care petrec in mijlocul
vostru, care va vana vre un vitnat: do-
bitoc sau pasäre, dintre cele ce se ma-
scurga sangele acopere
cu
Fiindca viata fiecitrui trup este in
sangele lui care curge in fiinta lui. Pentru
aceea am poruncit fiilor lui Israil:* ea
nu mancati sangele nici unui fel de fitp-
turi, fiindeit viata oricarei fapturi este
In sfingele ei i oricine va manca, sang,
si fie nimicit.
Apoi once om, fie el bastinas, fie
strain, care va manca din carnea unui
dobitoc mort sau sfasiat de fiare,
spele hainele i si se scalde in apit
va fi necurat pima seara, apoi va fi
iarài curat.
Inca, daca nu-si va spitla hainele
si nu se va scalda, atunci îi va purta
pacatul! »
18.
Sfintenia ccisâtoriei.
i Domnul iarasi a vorbit lui Moise
i-a zis:
« Rosteste catre fili lui Israil i spu-
ne-le: Eu cunt Domnul Dumnezeul
vostru!
Dupa datinele din tara Egiptului,
unde ati locuit, si nu vä, luati, i dupit
datinele din Canaan, unde viivoi duce,
sil nu trititi i in obiceiurile lor sil nu
umblati,
Ci oranduielile mele si le tineti
legile mele si le pàzii, umblitnd intru
ele. Eu cunt Domnul Dumnezeul vostru.
Paziti deci legile mele i randuie-
lile mele, pentru ca acel care le va in-
deplini va fi viu intru ele. Eu stint
Domnul!
Nimeni Sil nu se apropie de nici-
una din rudele sale, ca descopere
goliciunea. Eu cunt Domnul !
126
www.dacoromanica.ro
Goliciunea parintelui tau, adicit go-
liciunea mamei tale si n'o descoperi, ea
e mama ta. Si, nu descoperi goliciunea ei.
Goliciunea femeii tatilui titu si n'o
descoperi, &lei este goliciunea tatalui tau.
Goliciunea surorii tale, fiica
tau, sau fiica maicii tale, fie nitscuta in
casi sau afara din casi, ea nu desco-
peri goliciunea lor.
Goliciunea fetei fiului tau sau go-
liciunea fiicei fiicei tale, sil n'o desco-
peri, ciici este goliciunea ta.
Goliciunea fet,ei femeii parintelui
tau, nascuta, din parintele tau i deci
sorb', cu tine, goliciunea ei si n'o des-
copen.
Goliciunea surorii parintelui tau;
sä, n'o descoperi, ca este de un sange
cu pärintele tau.
Goliciunea surorii mamei tale si
n'o descoperi, cii este de un sange cu
mama ta.
Goliciunea fratelui parintelui tau
sil n'o descoperi si de femeia lui Sil nu
te apropii, cid este matusa ta.
Goliciunea nurorii tale si n'o des-
copen, caci este femeiea fiului tau;
sil nu descoperi goliciunea ei.
Goliciunea femeii fratelui tau sil n'o
descoperi, cad este goliciunea fratelui tau.
Goliciunea unei femei ci a fiicei
ei sil nu descoperi; pe fiica fiului ei
si pe fiica fiicei ei si nu le iei, ca Sil des-
copen i goliciunea lor, caci cunt rude de
sange i este nelegiuire.
Femeie, o datit cu sora ei, ea nu iei,
ca sa le faci dusmance, descoperind go-
liciunea uneia Met cealalti, care este
file& in viata.
De femeie, in vremea slabiciunii ei
hinare, si nu te apropii, ea si deseoperi
goliciunea ei.
i cu femeia aproapelui tau si nu
te culci, ca si te intinezi cu ea.
i din odraslele tale si nu dai,
ea sä, treaca pe jertfelnicul lui Moloh
si pangaresti numele Domnului
Dumnezeului tau. Eu sunt Domnul!
i cu barbat si nu te culci cum
te-ai culca cu o femeie, ca este uriciune.
Cu nici un fel de dobitoc si nu te
spurci i femeia si nu stea la dobitoc,
ca si se spurce cu el, caci este uriciune.
 LEVITICUL, 19
Cu nimio din toate acestea sa nu
caci intru toate acestea s'au
intinat paganii, pe care eu li voi izgoni
dinaintea fetei voastre,
Caci tara s'a intinat i eu am pe-
depsit-o pentru faradelegea ei, i tara
varsat-a din ea pe locuitorii ei.
Deci päii legile mele i oran-
duirile mele tsi nu faceti nici una din
aceste blestematii; nici bastinasul, nici
veneticul, care petrece intre voi.
Fiindca toate aceste
le-au siivarsit oamenii àrii acesteia,
care au fost inaintea voastra, si s'a
pangarit pämantul,
Ca nu cumva sa, va, verse si pe
voi tara, dacit o yeti intina, precum a
varsat pe paganii care au fost inaintea
voastrit.
Deci micine va faptui vre-una din
aceste grozavii, sufletul acela care le va
face ea fie nimicit din poporul situ.
P5.ziti asa, dar orânduirile mele
nu va, luati dupit nici una din acele da-
tini blestemate care s'au savarsit inain-
tea voastra si nu vä spurcati cu ele !
Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!*
19.
Alte pravili.
Si iaritsi a gait Domnul &titre Moise
i-a poruncit:
e Vorbeste catre toat obstia fiilor
lui Israil :FA spune-le: Fiti sfini, caci
sfant sunt eu, Domnul Dumnezeul vostru!
Fiecare sit cinsteasca pe mama sa
r;si pe tatal sàu i ziva Sambetei mele
sä o pitziti. Eu sunt Domnul Dumne-
zeul vostru!
Sit nu va intoarceti fa,ta care idoli
dumnezei turnati sa nu va faceti. Eu
sunt Domnul Dumnezeul vostru.
i cilnd jertfiti Domnului jertfe de
pace, jertfiti cu voie bung,.
In ziva in care jertfiti, jertfa sa,
fie mancatä, sau a doua zi, i dacä a
mai ramas ceva pana, a treia zi, sit fie
ars in foc.
lar daca din jertfa va manca cineva
a treia zi, este o uriciune; jertfa nu
va fi
Si oricine va manca Ii va purta
127
www.dacoromanica.ro
pacatul, cad a spurcat lucrurile «finte
ale Domnului i unul ca acesta, sä fie
starpit din poporul sax.
lar cand yeti secera lanurile din
tara voasträ sâ nu mergi cu secera pang
In colturile ogorului tau si spicele
mase de pe urma secerei sa, nu le
culegi.
Sa, nu culegi ciorchinii ramasi pe
urmil in via ta i tot asa ea nu aduni
poamele cazute jos, din livada ta. Ace-
stea sit le lasi säracului i sträinului. Eu
Bunt Domnul Dumnezeul tau.
Sit nu furati i sit nu mintiti
inselati unul pe altul.
Apoi sa, nu jurati strâmb intru
numele meu. Deci sä, nu pangaresti nu-
mele Dumnezeului tau. Eu Bunt Dom-
nul.
Sä nu a,supresti pe aproapele tau
si «a nu-1 jacmänesti; simbria simbria-
sului sit nu maie pant", a doua zi in
mama ta.
Sä, nu blestemi pe cel care este
surd si in calea orbului sä nu pui pie-
dici, ci teme-te de Dumnezeul tau! Eu
aunt Domnul.
Sit nu faceti nedreptate in jude-
cat& Sa nu-i faci hatar sitracului, fiindca
e sarac, nici sa magulesti pe boier, fiindca
e boier, ci judeci pe aproapele tau
cu dreptate.
Sii, nu umbli cu zazanii in poporul
tau, nici sa te ridici impotriva vietii
aproapelui tau. Eu Bunt Domnul.
S5, nu urasti pe fratele tau in
mima ta, dar dojeneste pe aproapele tau
ca sa nu te incarci tu cu pacat.
Sa, nu ffi fázbunitor i di nu piz-
muesti pe fiii poporului tau, ci sà iu-
besti pe aproapele tau ca pe tine insuti.
Eu sunt Domnul.
Piftziti randuielile mele. Vitelo tale,
din doua, soiuri felurite, sa nu le lasi
sit se imperecheze i ogorul tau sa nu-1
semeni cu sitmánta de douit feluri, iar
vesmant din doll& feluri de fire si nu
poi pe tine.
Dad., un bärbat se va culca cu o
femeie, care este roaba i casnica altui
barbat i ea n'a fost rascumptiratit
nici liberatit, sa fie pedepsiti, dar nu
cu moarte, ffindca n'a fost libera.
 LEVITICUL, 20
Si anume: el sit aduca jertfa pentru
Domnului, la usa cortului des-
coperirii, un berbec drept jertfa pentru
lar preotul sa-I curate prin ber-
becul jertfei pentru vina inaintea Dom-
nului, de pácatul pe care ha facut, iar
pacatul pe care ha savarsit i se va ierta.
Cand yeti intra in piimantul
gaduit si yeti siidi fel de fel de pomi
roditori, sa socotiti roadele lor dintai
ca un fel de netaiere imprejur: trei ani
sit fie pentru voi netaiati imprejur
at nu fie de mancare,
lar In anul al patrulea sá fie toate
roadele pomului sfinte, afierosite intru
lauda Domnului.
Tocmai In anul al cincilea sá man-
cati din roada lui. Faceti asa ca set aveti
mai roulta, roada, de la ei. Eu aunt Do in-
nul Dumnezeul vostru.
Sá nu mâneati nimio cu sange !
S6, nu umblati dupa ghicit i dupa
Sa nu va, rotunziti pletele capului
vostru i sit nu-si retezi colturile
barbii.
Sá nu va faceti scrilejituri pe trup,
pentru morti, nici sa va faceti incon-
deieturi pe voi. Eu aunt Domnul.
Nu intina pe filet', ta, lastInd-o 86,
fie desfranata, ea sa se desfraneze tara
si sit se umple de destrabálare.
Sa paziti zilele Sambetelor mele
sfantul meu locus cinstiti cu fricá. Eu
aunt Domnul.
Nu umblati dupa cei ce chianatt
duhurile mortilor i dup.& vraci. Nu stati
cu ei de vorba, ca sa nu vit spurcati
cu ei. Eu sunt Domnul Dumnezeul vo-
stru.
Scoala-te inaintea unui om cu pit-
rul alb si cinsteste fata celui batran
teme-te de Durnnezeul tau. Eu sunt
Domnul.
Daca vre-un strain locueste cu tine,
In tara ta, sá nu-I impilezi.
Strainul care petrece impreuna cu
voi sá fie pentru voi ca i bilstinasul
vostru i sii-1 iubesti ca pe tine insuti,
eaci straini ati fost i voi In tara Egip-
tului. Eu sunt Domnul Dumnezeul vo-
stru.
128
www.dacoromanica.ro
Sá nu faceti strambatate in ju-
decati, la masuratoare, la ca,ntar si la
mitsuratul bucatelor.
Cantar drept, greuta,ti drepte, efa
dreapta i hin drept sá aveti. Eu sunt
Domnul Dumnezeul vostru, care v'aru
scos pe voi din tara Egiptului.
Drept aceea páziti toate legile mele
toate oranduielile mele itineti-vii de
ele. Eu sunt Domnul ! »
20.
Felurite pedepse pentru di/ente eriledri
de legi.
Si iarasi a vorbit Domnul ca,tre
Moise zicand:
Graieste iar ciitre fiii lui Israil
le apune: « Daca cineva dintre Eli lui
Israil, ori dintre strainii care locuesc in
Israil s'ar afla ea da din odraslele sale
lui Moloh, acola sit fie ucis. Poporul thrii
sa-1 ucida cu pietre.
Si eu voi intoarce fata mea cu
vrajmasie spre omul acela si-1 voi starpi
din mijlocul poporului lui, fiindei a dat
din odraslele sale lui Moloh, ca sä spurce
sfantul meu ioca i ca sa, pangareaseit
numele cel sfant al meu.
lar dad, locuitorii tarii shar In-
chide ochii lor fata de omul care a
jertfit din fiii säi lui Moloh si nu har
omori,
Atunci eu voi pune mini mei cu
dusmanie pe omul acela i pe neamul
lui, precum i pe toti cei ce s'au luat
dup.& desfranarea lui, ea sa desfraneze
cu Moloh, vi-i voi starpi din mijlocul
poporului lui.
Cine va umbla dupa chematorii de
dulnui ale color morti i dupa vraci,
ca sa desfraneze cu ei, eu imi voi in-
toarce cu mitnie fata catre el si-1 voi
starpi din mijlocul poporului eau.
Sfintiti-va i fiti sfinti, caci eu sunt
Domnul Dumnezeul vostru.
Paziti legile mele Eu
sunt Domnul care va sfintesc pe voi.
Oricine va blestema pe tatal sau,
sau pe mama sa sa fie pedepsit cu moar-
tea. Cine a blestemat pe tatal sa,u, sau
pe mama sa, sangele lui sa fie asupra
lui.
 LEVITICUL, 21
Cel ce a sivirsit precurvie cu fe-
meia altuia, cel ce a sävärsit precurvie
Cu femeia aproapelui Eau, sit fie pedepsit
cu moartea i birbatul vinovat j femeia
vin ova
Cel ce se va culca Cu femeia ta-
tilui situ, insemneazi di a descoperit
goliciunea tatälui situ; amindoi sà, fie
pedepsiti cu moarte. Singele lor sit fie
asupra lor.
Asemenea cal ce se va culca cu
nori-sa, cu moarte si fie amändoi pe-
depsiti, cad au facut amestecare de singe ;
singele lor sii fie asupra lor.
Daci cineva se va culca cu birbat,
cum s'ar culca cu femeie, blesternittie au
fiteut ameindoi; sä fie pedepsiti cu moar-
tea ; singele lor si fie asupra lor.
Cel ce-si va lua o nevasti i pe
maidt-sa pe bângá ea, este mare grozitvie,
cu foc si fie ars si el si ele, ca si nu fie
grozivie in mijlocul vostru.
Cel ce se va culca cu dobitoc, sit
fie pedepsit cu moarte i sii ucideti
pe dobitoc.
Si femeia care se va apropia de
once fui de dobitoc, spre impreunare,
sii ucizi pe femeie i pe dobitoc; mortii
sit fie dati; singele lor set fie a,supra lor.
Si care va lua pe sonä-sa, sau pe
fiica pirintelui situ, sau pe fiica mamei
sale si va vedea goliciunea ei si ea va
vedea goliciunea lui, ticilosie sivirseste.
stirpiti sä fie inaintea ochilor popo-
rului. i fiinddi a descoperit goliciunea
sorei sale, si-si ispäseasci fitfidelegea.
Si cine se va culca cu o femeie
care are obiceiul ei firesc i va descoperi
goliciunea ei, atunci el a dezgolit cur-.
gerea ei si ea si-a dezgolit izvorul
gelui ei. Amindoi sii fie stirpiti din mij-
locul poporului lor.
Asijderea goliciunea surorii mamei
tale i a surorii tatitlui tiiu sii n'o des-
copen, câci unul ca acesta dezgoleste
pe ruda sa, i amindoi ducii picatul.
Cine se va culca cu fenicia un-
chiului eau, acela dezgoleste goliciunea
unchiului eau. ispiseasci picatul
moarä fir& copii.
Si de va lua cineva pe femeia fra-
telui eau, ticilosie este. Goliciunea frate-
lui situ a dezgolit. Sit nu mai
www.dacoromanica.ro
129
Piziti deci toate legue mele
toate hotitririle mele i indepliniti-le, ca
si" nu vet verse tara in care eu vii voi
duce ca sii locuiti.
Si sit, nu umblati dupit datinele
popoarelor pe care eu le voi izgoni de dina-
intea voastrit, câci toate acestea ele le-au
seivitrsit, de aceea m'arn scirbit de ele.
Ci eu v'am gait yowl: o Voi yeti
mosteni tara lor, did eu va. voi da-o
you& mostenire, tara intru care curge
lapte i miere. Eu sunt Domnul Dumne-
zeul vostru, cel ce v'am osebit pe voi
dintre popoare.
Si faceti osebire intre dobitoacele
curate í cele necurate i intre peisarile
necurate si cele curate si si nu vit
giriti sufletele voastre, mincând vite sau
pisäri, eau alte taritoare care se täräsc
pe pamânt, pe care eu vi le-am osebit,
ca necurate.
Deci voi sfinti si-mi fiti mie, did
stint sunt eu Domnul, i v'am osebit
pe voi dintre popoare, ea sä, jti sti-
pilnirea mea.
Bärbatul sau femeia care se vor
indeletnici cu chemarea duhurilor celor
morti, ori cu vräjítoria, fir& mili si
fie onaoriti, cu pietre si-i ucideti. Sin-
gele lor si fie asupra lor ! »
21.
Sfintenia preotilor : a arhiereului fi a
preotilor. Metehnele trupeisti care indepdr-
teazel pe cei din. neamu/ ¿ni Aaron de la
preotie.
Dupl. aceea, Domnul a great lui
Moise: Vorbeste preotilor, fiilor lui AD,
ron i le spune:
o Preotul si nu se spurce atingän-
du-se de vre-un mort din neamul seiu,
afari doar de rudele sale cele mai de
aproape: de maicit-sa, sau de tati-sin,
sau de fiu-seiu, sau de fiicit-sa, sau de
fratele
Sau de sonit-sa, care este fecioarà
este aproape de el pi care deci n'a
fost mitritatä, cu bitrbat; pentru ea poate
si se spume.
Preotul si nu se aparee cu o fe-
meie mitritati din poporul eau ki sii nu-si
plingireaseti sfintenia.
 LEVITICUL, 22
Pentru morti s5, nu-si raza capul,
nici rotunzeasca marginile
nici sit-0 faca scrijelituri pe trup.
Sfinti s'a, fie ei pentru Dumnezeul
lor i sä nu pangäreasca numele Dumne-
zeului lor, cad ei aduc jertfele de foc
ale Domnului, painea Dumnezeului lor;
deci, sfinti sá fie.
Preotii sä nu-si ja de sotie femeie
desfranata, sau pangaritä, sau femeie iz-
gonita de bärbatu-sau sä nu-si ia. Caci
preotul este slant Dumnezeului
Cinsteste-1 Cu cinste sfanta, &lei el
aduce paine Durnnezeului tau. &Ant sä,
fie pentru tine, caci sfânt sunt eu, Dom-
nul, cel ce vä sfintesc pe voi.
lar ciao& fata preotului se va pan-
gäri prin desfranare, ea necinsteste pe
tatäl sail. In foc sä fie arsä.
Arhiereul care at& mai sus decitt
fratii 86,i, pe capul chruia s'a turnat mi-
rul ungerii si a fost sfintit i inscaunat
ca sä se imbrace Cu sfintele odâjdii, 85,
nu-0 lose pärul in neoranduiala, in semn
de jale, si vesmintele sa nu si le
sf
Si la nimeni, mort, sa nu se ducii;
nici pentru tata-sau, nici pentru maicti-sa ;
el nu trebue sa se spurce.
Si din locasul sfânt sa nu iasa,
ca sit nu spurce casa Dumnezeului shu,
a:6 cununa ungerii cu mir a Durane-
zeului siiu este asupra-i. Eu sunt Domnul.
Ci ja de nevastä o fecioaril.
Femeie väduvä sau izgonitä de bar-
bat, sau fat5, necinstitá, sau
de acestea sá nu-si ia, ci sa-si ja o fe-
cioara din poporul situ,
Asa hick sá nu-si necinsteasca pe
urmasi in mijlocul poporului 85,u, ciici eu
Bunt Domnul, cel ce-1 sfint6sc pe el ! u
Si iardsi a vorbit Domnul cu Moise
i-a poruncit:
« Spune lui Aaron astfel: Oricine
din sämänta ta, in neam de neam, care
va avea vre-o meteahnä, trupeascä, sa nu
se apropie ca sä aduca prinos Dumne-
zeului sdu.
Asa dar nimeni care va avea vre-un
betesug trupesc sit nu se apropie de cele
sfinte, nici orbul, nici schiopul, nici col cu
nasul turtit, nici eel cu un mildular mai
lung decat trebue,
www.dacoromanica.ro
130
Nici cel cu piciorul stalcit sau cu
mâna staleita,
Niei ce] eocosat, nici col sfrijit,
nici cel cu albeata in ochi, nici eel cu
faie, nici cel cu pecingine, nici eel cu
párile barbätesti strivite.
Nici un barbat, cu vre-o meteahria
trupeasca, din neamul lui Aaron arhie-
reul, sa nu se apropie, ca sá aducä jert-
fele arse in foc Doranului. Fiindeit are
o meteahna trupeascii, sá nu se apro-
pie ca 85; aduca pitinea Dumnezeului
sau.
Dar din prinoasele Dumnezeului
säu, din cele prea sfinte si din cele
sfinte, poate sa mänânce.
Dar pana la perdea sä nu patrunda
0 de jertfelnic sa nu se apropie, clici are
o meteahnä in trupul lui, ca sä, nu
spurce sfäntul meu locas, cäci eu sunt
Domnul, cel ce-i sfintesc pe ei.
Si Moise a impärtasit acestea lui
Aaron si fiilor lui i tuturor fiilor lui
Israil.
22.
hnprejurdri cdnd preotii nu trebv,e sit
mändnce din Fincase.
Dupa aceea Domnul a vorbit lui
Moise:
« Spune lui Aaron si fiilor säi sä
aib5, mare grija cu sfintele prinoase ale
fiilor lui Israil i sä nu piingäreaseä, nu-
mele cel sf5,nt al meu, in prinoasele pe
care ei mi le afierosesc, caci eu aunt
Domnul.
Spune-le: Oricine in neam de nea-
mul vostru si din told urmasii vostri,
care se va apropia de sfintele prinoase,
pe care le afierosesc Domnului fiii lui
Israil, i ar fi intinat de vre-o necuratie,
acela sä fie starpit din fata mea. Eu
sunt Domnul.
Once barbat din semintia lui Aaron
care va avea leprit sau curgere sä, nu
mä,n5,nce din sfiiatele prinoase, pang, nu
se va curäti. Dar 0 cel ce se va atinge
de vre-un om pängarit, din atingerea cu
un mort, sau cel ce va avea curgerea
semintei,
Sau eel ce se va atinge de vre-o
ritoare, care face pe om necurat, sau
 LEVITICUL, 22
de orisicine care 1-ar spurca, prin once
fel de spurcaciune.
Acela care s'a atins de unele ca
acestea sit fie necurat pitnä seara
nu maniince din sfintele prinoase, dectit
dupit ce-si va scalda trupul in apit.
lar dup.& asfintitul soarelui va fi ia-
rasi curat. Atunci poate sä manânce din
sfintele prinoase, caci ele sunt hrana lui.
Mortaciune i dobitoc sfitsiat de fiare
sa nu mantince i sa nu se spurce cu ele.
Eu sunt Domnul.
Deci 86, pitzeasca poruncile mele,
ca sit nu cazä in pitcat i sa nu
moarit prin calcarea lor. Eu sunt Dom-
nul care-i sfintese pe ei.
Si niel un strain de neamul preo-
esc di nu maritime din cele sfinte; nici
sluga preotului, nici simbriasul lui sä,
nu manfince din cele sfinte.
Dad, ins& preotul a cumparat un
rob, platindu-1 cu argintul eau, el sa
manance din cele sfinte. Asijderea i cei
rdiscqi in casa lui, pot sä, mäntince din
demâncarea lui.
Fiica unui preot, dad, s'a miiritat
cu barbat strain de neamul preqesc, BA,
nu mai miinánce din sfintele prinoase.
Dad,' fiica unui preot va rämitnea
viiduva, sau se va despari de barbe
tu-säu, fitra di fi avut copii, si se va in-
toarce in casa tatalui d va fi ca in tine-
retca ei, atunci ea poate sá manânce
din pitinea tatalui säu. Insä alt strain
din ea sit nu Mánânce.
Dad cineva va mitnca din cele
sfinte, din nestiinta, sa dea inapoi preo-
tului lucrul sftint d sit dea si pe deasupra
a cincea parte din cilt preVueste.
Preotii sa nu spurce sfintele pri-
noase pe care fiii lui Israil, le afierosesc
Domnului,
S'r di nu se incarce cu pacate vred-
nice de pedeapsä,, máncitnd cele sfinte
ale lor, caci eu Bunt Domnul care-i
sfinteste. »
i iaräsi a vorbit Domnul cittre
Moise i a zis:
« Graieste lui Aaron FA fiilor lui
tuturor fiilor lui Israil i spune-le asa:
«Dad, cineva din casa lui Israil, sau
dintre cei acivati in Israil va aduce o
jertfii, fie jertfa de juruinVá, fie jertfit
131
www.dacoromanica.ro
de bung voie, aducb,nd-o Domnului ca
ardere de tot,
Ca voi sit aveti har la Domnul,
se cuvine ca dobitocul de jertfa di fie
Era de cusur, parte barbateasca, din
boj, din oi ori din capre.
Once dobitoc care va avea vre-un
betesug sá nu-1 aduceli jertfa, ciici nu
veti gasi har in fats. Domnului.
Dad, cineva va aduce Donmului
jerta de pace un bou din cireada sau
o vitä mica din turmit, spre implinirea
unei juruinte sau ca jertfit de burnt voie,
ca sit fie bine primitti cuvine-se ca do-
bitocul sa fie intreg i far& nici un cusur.
Dobitoc orb, ori schilod, ori ciun-
tit, ori plin de bube, ori ralos sit nu
aduceti Domnului i din unele ca ace-
stea jertfe arse sä nu punqi pe jert-
felnicul lui.
Un bou sau o oaie care va avea
vre-un mädular mai lung ori mai scurt
poi s'o aduci jertfä de bun& voie, dar
jertfit de juruinVii nu va fi placuta.
Dobitocul cu pärtile barbatesti stri-
vite, sfárämate, zmulse sau tiiiate, «a
nu-I aduceti jertfa Domnului; nici in
pamântul vostru sit nu faceti asa ceva.
Nici din mana strainului sa nu
aduceti atari jertfe pentru Dumnezeul
vostru, cEici au striciiciune, au meteahnä
si nu vor fi primite.,
Apoi iaritsi a vorbit Domnul lui
Moise si a zis:
o Vitelul, ori mielul, ori iedul, dupá
ce s'a na.scut sä stea sapte zile Ring&
mama lui, iar din ziva a opta si mai
tärziu, va fi bun de adus jertfa Dom-
nului, pe jertfelnic.
0 vita mare, ori o vitit mica, fiti,
n'o junghiati ou puiul ei, In aceeaqi zi.
Gaud yeti jertfi Domnului jertfe
de multumire, jertf4i-1e asa ca sit gits4i
bunä primire.
Jertfa sä fie mâncatit in aceeasi
zi i sit nu läsaVi nimio din ea pe a doua
zi. Eu sunt Domnul.
Deci pitzifr poruncile mole j le
faceti, ciici eu sunt Doiruaul.
Sit nu pfi,ngarii numele eel sfänt
al meu, ca sfant sá fiu in mijlocul fiilor
lui Israil. Eu sunt Domnul, cel ce va
sfintesc pe voi,
9*
 LEVITICUL, 23
33. Cel ce v'am scos pe voi din tara
Egiptului, ca sa, fiu Dumnezeul vostru.
Eu Domnul.
23.
Despre sdrbeitorile de peste an.
Si iarasi a vorbit Domnul cu Moise
i-a zis:
4 Graieste catre fiji lui Israil i spu-
ne-le: Iata praznicele Domnului, la care
sa va adunati in sf6,ntul meu locas. Iatä
särbatorile mele:
Sase zile vor fi zile de munc6,, iar
ziva a saptea va fi zi de odihna, va fi
Sambäta, cu adunare in sf6,ntul meu
locas. In aceastä zi EA nu faceti nici un
lucru, caci este S6,mbatil, In cinstea Dom-
nului, in toate aseza.rile voastre.
Tat& praznicele Domnului, Cu adu-
'Aid in sfäntul meu locas, pe care voi
sa le vestiti la vremea hotarita:
In luna intaia in ziva a paispre-
zecea a acestei luni, spre sear& aunt Pa-
stele Domnului,
lar In ziva a cincisprezecea a ace-
leiai este särbatoarea azimelor, in
cinstea Domnului; vreme de sapte zile
sa mancati azime.
In întâia zi sá tineti adunare in
sfantul meu loea i ea nu va, prindeti
la nici un fel de munci.
S6, aduceti jertfe Domnului timp
de sapte zile; iar a qaptea zi sá tineti
adunare in sfantul meu locas, i nici un
fel de munca sa, nu faceti!»
Apoi Domnul a grait bail* care
Moise si a
Spune fiilor lui Israil asa: Cand
yeti intra in tara pe care eu vä voi
da-o voua i cand yeti incepé secerisul,
snopul cel dintai din secerisul vostru
sa-1 aduceti la preot,
lar el fa legene snopul inaintea
Domnului ca sá va castige bunavointa
lui. Preotul sá faca leganarea a doua zi
dup.& S6,mbatä.
lar In ziva legana,rii snopului sa
aduceti ardere de tot Doranului, un miel
far& meteahnit, de un an de zile.
Si alaturi sä fie darul de paine:
dou6, zecimi de efá, din lamura de fiiina,
frarriântata cu untdelemn, jertfa, ars6
www.dacoromanica.ro
132
Domnului, intru miros cu bunä mireazma
iar ca turnare: vin o patrime dinteun hin.
Nici päine, nici boabe prajite, nici
boabe din spic ea nu mancati panit in
ziva aceea intru care veti aduce prinos
de roade noi Dumnezeului vostru. Iata,
o pravilä vesnica in neam de neamul
vostru i in toate asezarile voastre.
Apoi, sa numärati din ziva urm6,-
toare Sämbetei, adica din ziva ca,nd ati
adus snopul legänat, flapte S6,mbete, ca
sit fie sapte siiptamani intregi,
Pan& in ziva urma.toare Sambetei
a saptea, numarati asa dar cinzeci de
zile i atunci sá aduceti Domnului prinos
nou de paine.
Din salasurile voastre sá aduceti
ca dar leganat, doua paini, cari 86 fie
din douil zecimi de aft din lamura de
Edna, coapte cu dospitur6 pares, adusa
Domnului.
Sä aduceti apoi, pe 16,nga aceastä,
paine,sapte mid de cate un an, farä
meteahnit, apoi un vitel din cireada
doi berbeci, ca ardere de tot Domnului,
cu prinosul lor de pa,ine i cu turnarea
lor, jertfa ars6, in foc, miros cu bunä
mireazma Domnului.
Sit aduceti apoi FA un tap, jertfa
pentru pacat i doi miei de ca,te un an,
ca jerta de pace,
Pe care, precum si pe cei doi miei,
preotul legene o data cu painea din
parga roadelor: prinos leganat inaintea
Domnului. Acestea sit fie daruri sfinte
ale Domnului i sá ram6,n6, preotului.
Chiar in aceasta zi sä, vestiti praz-
nicul i sa tineti o adunare in sfantul
meu loca i nici un fel de ramie& sti nu
faceti. Aceasta sá va, fie pravila vesnicit,
In toate asezarile voastre i in neam
de neamul vostru.
lar când va fi sa secerati holdele
In tara voastr6 di nu secerati holda
Omit in coltisoarele campului, si ce a
ramas de pe urma secerei 86, nu mai
aduni, ci s'o lasi celui sarac i celui
strain. Eu sunt Domnul Dumnezeul vo-
stru!
j iar vorbit-a Domnul lui Moise
i-a zis:
a Spune fiilor lui Israil asa: can
luna a saptea, in intaia zi a lunii, Sam-
 LEVITICUL, 24
b6,ta s'o pritznuiti cu pomenire, cu sunet
de trâmbi i cu adunare in sfntu1
meu
S5, nu sgv6,raiti nici un fel de mum&
aduceti Domnului jertfe arse in foc !
Si iaräai a vorbit Domnul lui Moise
i-a spus:
o Mai cu seam& in ziva a zecea din
aceastä lunä, a aaptea, este ziva
In ea sä tineti o adunare in sfäntul
loca a 86, infranati cu post sufletele
voastre i sà aduceti Domnului jertfe
arse in foc.
Si once fel de munc5, s'o liisati
la o parte in ziva aceaata, fiindcà este
ziva de isphaire, intru care se acopär
päcatele voastre in fata Domnului Dum-
nezeului vostru.
lar oricine nu se va infrana cu
post in ziva aceea sit se stfirpeascit din
poporul lui.
Si pe oricine va lucra ceva in ziva
aceea 11 voi pierde din poporul lui.
Sà," nu vit indeletniciti Cu nici un
fel de munca; aceasta sä, v6, fie pravili
veanic6,, in neam de neamul vostru
In toate salaaurile voaatre.
Sä fie pentru voi Siimb6,ta Sam-
betelor i BA, infr6,nati Cu post sufletele
voastre, in ziva a noua a lunii, de seara
pänä a doua zi seara, sä tineti cu
nicie aceastä mare Sambäti.
Si iariiai a vorbit Domnul citre
Moise i i-a zis:
« Spune astfel fiilor lui Israil: o In
ziva a cincisprezecea a acestei a aaptea
luni, este siirbiltoarea colibelor, timp de
aapte zile, in cinstea Domnului.
In ziva int6,ia, sä tineti o adunare
In sfântul meu loca a nici un fel de
munch' sä nu faceti.
Timp de aapte zile sä aduceti Dom-
nului jertfe arse in foc ; in ziva a aaptea
86, tineti o adunare in sf6,ntul meu locaa
sä, aduceti Domnului jertfit, area in
foc ; aceasta e odovania praznicului in
care nici un fel de munch,' sá nu faceti.
Acestea aunt praznicele Domnului,
pe care sä, le cinstiti cu adunari in sfilntul
meu loca, aducánd Domnului jertfe arse
In foc, ardere de tot, prinos de phine,
jertfe de pace ai turnari de vin, zi cu
zi, dupa ränduiala fiecärei zile,
www.dacoromanica.ro
133
In afar& de Simbetele Domnului
f01in afar& de darurile voastre ai de
juruintele voastre ai de jertfele de bunä
voie, pe care le afierositi Domnului.
lar in zina a cincisprezecea a lunii
a aaptea, dup.& ce ati adunat rodurile
präznuiti aapte zile praznicul Dom-
nului. In ziva intäia este zi de odihnä
ai in ziva a opta tot zi de odihna.
Deci in ziva int6,ia ad, luati fruntea
poamelor din pomi, ramuri de finic
alte ramuri de copa,ci stufoai i din s6,1-
ciile care cresc läng6, pitrae i sä, v6, ve-
seliti inaintea Domnului Dumnezeului vo-
stru, aapte zile.
Si ea prliznuiti acest praznic in
cinstea Domnului, timp de aapte zile,
in fiecare an. Aceasta vä fie pravilii,
pentru tc4i urmaaii voatri
prianuiti praznicul in luna a aaptea.
Sapte zile sä locuiti in corturi.
Once om näscut in Israil 86, locuiasca
in corturi,
Ca «a atie neam de neamul vostru
cá am pus pe fiii lui Israil sà locuiascá
in corturi, &Ind i-am scos din Ora Egip-
tului. Eu Dornnul Dumnezeul vostru! »
Iar Moise a vestit praznicele Dom-
nului, fiilor lui Israil.
24.
Untdelemnul pentru candele, páinile pa-
nerii inainte, pedepsele pentru blestem
alte pedepse.
1. Si iarii0 a vorbit Domnul cu Moise
si a zis:
2.« Porunceate fiilor lui Israil sä-ti aduch
untdelemn curat stors din mitsline, pen-
tru candelabru, ca di fie totdeauna unt-
delemn in candele.
Dincoace de perdeaua care ascunde
chivotul legii, in cortul descoperirii, Aa-
ron sä oranduiascä, luminile ca sä ardi
neincetat de seara p6,nä dimineata ina-
intea Domnului. Aceasta este o pravilh,
veanic6 pe care s'o pitziti in neam de
neamul vostru.
In candelabrul cel de aur curat
Aaron sä, aaeze candelele, ca sä lumineze
pururea inaintea Domnului.
Dup6, aceea, sä iei lamuri de
sä, pregitteati din ea i sä coci douä-
 LEVITICUL, 25
sprezece pâini, elite doui zecimi de efit
de fiecare pitine.
Si eh, le pui pe doult randuri, citte
sase inteun rand, pe masa cea de aur
curat care este inaintea Domnului.
lar alitturi de aceste ritnduri sit pui
támâie curatit, mireazmit de pomenire
lângä piline i jertfil arsä in foc, Dom-
nului.
In fiecare Sambiti, Aaron si le
aseze pururea inaintea Domnului, ca o
vesnicit indatorire, dupit legimant, a fii-
lor lui Israil.
Si aceste páini sä, ri,mânit lui Aaron
fiilor sái, care sit le mitnance in locul
cel sfant, cici ele stint mare sfinOnie,
cuvenite lui Aaron, din jertfele arse in foc
in cinstea Donmului, ca pravila pe veci. »
In vremea aceea, feciorul unei fe-
mei israilite, al cärui tat& era egiptean,
s'a amestecat printre fili lui Israil.
feciorul femeii israilite Cu un alt israilit
au inceput sä se certe in tabitrit.
lar acest fecior de israiliti a hulit
numele Domnului i 1-a blestemat. Atunci
1-au adus pe el la Moise. Nmnele maicii
sale era Selomit, fiica lui Dibri din se-
mintia lui Dan.
Si 1-au pus pe el sub pazit, pan&
ce Moise, din porunca Domnului, era sit
hotitrascit in pricina lor.
Atunci Domnul a poruncit astfel
lui Moise:
# Scoate afarit din tabiträ pe cel
ce a blestemat i toti cei ce I-au auzit
punä mâinile pe capul lui; apoi
toatii, obstia sit-1 omoare cu pietre ».
lar dare fiji lui Israil sit rostesti
asa: « Oricine va blestema pe Dumne-
zeul situ sit-si ispä,seascä, pitcatul.
Cel ce huleste numele Toomnului,
sä fie pedepsit cu moarte: toatä obstia
sit-1 ucidi cu pietre. Ori de-ar fi stritin,
ori de-ar fi ni,scut in tarä (lac& va huli
numele Domnului el trebue sa moarit.
Si cel ce va omori pe altul, cu
moartea iá fie pedepsit.
lar cel ce va omori o vitit sit
dea alta in schimb, cap de vitä pentru
cap de vitä.
Oricine va citsuna vre-o vitimare
trupeascit aproapelui situ, cum i-a ficut
el, asa sä i se facti:
www.dacoromanica.ro
134
Schilodeali pentru schilodeali, ochi
pentru ochi, dints pentru dinte; precum
el a vittämat trupul altuia, asa sä i se
vatäme i trupul lui.
Cine va omori o vita sä dea o
vitä in schimb, iar cine va omori un
om, cu moarte sit i se risplitteascä.
0 singuri legiuire sá avet,i, dupit
care sit fie judecat i striinul
nasal, cäci eu sunt Domnul Dumnezeul
vostru!
Si dupl. ce Moise a impärtisit
aceste porunci fiilor lui Israil, ei au scos
afar& din tabitrit pe hulitor i 1-au ucis
cu pietre. i fiii lui Israil au ficut in-
tocmai precum Domnul diduse porunci
lui Moise.
25.
Anul sabatic i anul jubilen.
Apoi Domnul a vorbit cu Moise pe
muntele Sinai s't i-a poruncit:
Gräieste cätre fiii lui Israil i apu-
no-le: « Clind yeti intra in Ora pe care
va voi pamântul säi sib& vre-
mea lui de odihnit, in cinstea Domnului.
Sase ani sit sameni ogorul tau si
sase ani sá tai cu cosorul via ta
strangi roadele pimantului,
lar anul al saptelea sá fie an de
odihnit desivarsitit pentru tarinit, odihnit
In cinstea Domnului. Ogorul táu sit nu-1
sameni si via ta sit n'o cosoresti.
Ceca ce va otivi dupä seceris, sit nu
seceri i strugurii din via ta, pe care
n'ai nu-i culegi, ci pimántul
sá aibá un an de tihnit desitvarsiti.
Si ceca ce va creste in acest an
de odihnä a pitmántului sá vá fie you&
hranä, tie i robului tiu i roabei tale
Vim i veneticului care
petrece la un loe cu tine,
Si vitelor tale si jigäniilor din Ora
ta; tot ce va rodi pimantul sä vá fie
spre
Apoi sá numeri sapte siptitmani de
ani, de sapte ori cate sapte ani, astfel
ca aceste sapte siptitmäni de ani
dea patruzeci i nouit de ani.
lar in ziva a zecea a lunii a saptea
si suni din trambiti; in ziva
suni din trambitä in toatä tira voastri.
 LEVITICUL, 25
i ea sfintiti anul al cincizecilea
sä vestiti in tarit libertate tuturor lo-
cuitorilor ei; acesta sà, fie anul vostru
jubileu: fiecare dintre voi sa, se intoarca
la stäpanirea mosiei sale si fiecare dintre
voi sii se intoarca la familia sa.
Anul a/ cincizecilea sit fie pentru
voi an jubileu. SA, nu siimanati nici
secerati ceea ce va rodi tarina de la sine
nici struguiii din via netaiata sit nu-i
strângeti,
Cazi acesta este an jubileu i thnp
sfânt pentru voi. Deci sa, mancati nu-
mai din ceca ce v va rodi ogorul.
In anul acesta jubileu fiecare sä
ajungá iar stapn pe mosia sa.
lar cand faceti o vánzare sau o
cumpariitura, de la aproapele vostru,
nu vit pagubiti unii pe altii.
Sit faci socoteala anilor de la cel
din urma jubileu; numai asa sä cumperi
un petec de pamant dela aproapele tau,
iar el, dupä numarul anilor de seceris
sà, ti-1 vandà.
Daca numarul anilor e mai mare,
sá faci i pretul tarinei mai mare, iar
dacá numarul este mai mic, sä faci
tu pretul mai mic, fiindca el iti vinde
tie un numär de secerisuri.
Nimeni dintre voi sa nu Pagu-
bea,scape aproapele sau ; teme-te de Dum-
nezeul tau, ciici eu Bunt Domnul Dum-
nezeul vostru.
Drept aceea aduceti la indeplinire
legiuirile mele i paziti oranduielile mele.
Atunci yeti locui in tara in pace,
lar pamantul îi va da roada sa,
ca sä mancati i ea, vá saturati
locuiti färä de grija in Ora.
i dad, intrebati: « Ce vom manca
In anul al saptelea, fiindca nici nu trebue
sá silmänam, nici nu trebue sa strangem
roadele noastre ?»
Sa stiti cä eu vit voi trimete in
anul al f} aselea binecuvântarea mea si
tarina va da roada sa pentru troj ani.
Cu toate eft yeti samana in anul
al optulea, sä mancati din stransura ve-
che Omit' in anul al nouálea, pinä cand
veti culege roadele, sä mancati din
vechi.
Pimantul sit nu se vándä pe vecie
caci pamantul este stapanirea mea, iar
135
www.dacoromanica.ro
voi sunteti pe liinga mine stráini i pe-
tredami vremelnici.
Pentru aceea, in tot locul
nirii voastre, sä ingaduiti riiscumpärarea
pamântului.
Dacä frat,ele tau va sarici si va
ajunge sä vanda o parte din mosia lui,
atunci sa yin& ruda lui cea mai de
aproape i sá räscumpere coca ce va fi
vândut fratele eau.
lar daca cineva nu va avea nici un
räscumpiträtor, ruda de aproape, dar
dä mana i gäseste de ajuns pentru ram-
cumparare,
Atunci s'á socoteascä anii de cánd
s'a facut vanzarea, iar ramasita de pret
s'o intoarcii, cumparatorului i astfel
di; ajunga din nou stäpan pe ta-
rina sa.
lar dacá nu va giisi de ajuns ca
sá dea inapoi, atunci tarina vanduta, BA,
ramánli in mana cumpafittorului, pan&
la anul jubileu, iar in anul jubileu ta-
rina se va libera si cel ce o vánduse
va ajunge iar stapán pe mosia sa.
Daca cineva va vinde o casa de
locuit inteo cetate inconjuratä Cu zid,
el va putea s'o rascumpere panii la afar-
situl anului in care s'a facut vanzarea;
timp de un an de zile el va putea s'o
rascumpere.
Daci insä casa nu va fi rascum-
parata, in timp de un an intreg, aceastà
casa, care este inteo cetate inconjuratil
cu zid, ritma,ne de tot in mama celui ce
a cumpärat-o si a urmasilor siii i sä
nu iasit din ea in anul jubileu.
lar casele de prin sate care nu sunt
inconjurate cu ziduri, acelea sä fie so-
cotite la fel cu vanzatorul are
drept sá le rascumpere, iar in anul ju-
bileu ele vor iesi din mana cumparii-
torului.
Cat despre ora,sele care Bunt ale
levitilor i despre casele din orasele lor,
levitii sá alb& drept de rascumparare
$i clack% un levit nu va räscum-
para casa pe care o vanduse, inteun
oras al Levitilor, ea va fi libera in anul
jubileu, deoarece casele din orasele le-
vitilor proprietatea lor in mijlocul
fiilor lui
 LEVITICUL, 26
34. lar imasurile dimprejurul oraselor
lor sä nu se vanza, cini acestea aunt
stapitnirea lor ohavnica.
.35. Dacit fratele tau va scäpata si nu
va mai avea cu ce sä traiasca langit tine,
tu sa-1 sprijinesti macar ea pe un strain
venetic, ca sä, traiasca si el in
preajma ta.
Si nu iei de la el nici camati, nici
spor, ci teme-te de Dumnezeu, ea sit
traiascit i fratele titu cu tine.
Band tad sit nu i-i imprumuti cu
dobandit, nici bucatele tale sit nu i le
dai ca sil le iei inapoi cu spor.
Eu sunt Domnul Dumnezeul vo-
stru, care v'am scos din tara Egiptului,
ca sá vä dau Canaanul i ca sit fiu Dum-
nezeul vostru.
Dacä fratele tau va saraci
tine si se va vinde tie rob, sit nu-1 pui
la munca de rob,
Ci sa-ti fie tie ca un naimit, ca
un strain, care petrece litnga tine si pang,
la anul jubileu sit fie in slujba ta.
lar atunci el sä iasit de la tine, el
lui impreunit cu el, si sii se intoarcä
in familia lui i sä, fie iar stäpiln pe
averea stramoseascit,
nuclei', ei aunt robii mei, pe care
i-am scos din tara Egiptului i ei nu
trebue sä fie vanduti, precum se valid
robii stritini.
Sä nu-1 stapanesti cu silnicie, ci
ea te temi de Dumnezeul tau.
lar robii tái i roabele tale, pe
care ii vei avea, cumperi din nea-
murile care Bunt imprejurul tau.
Tot asa din fiji strainilor care po-
tree intre voi: puteti sa, cumpärati
din acestia cum Fo'i dintre urmasii lor
aflätori pe MO, voi si care s'au näscut
la voi in tara. Ei vor putea sä intre
in stapanirea voastrit,
i voi puteti sa-i läsati pe ei mo-
stenire fiilor vostri de dupii voi, in sta-
panirea lor. Pe ei sä-i aveti robi dea-
pururi ; dar eand este vorba de fratii
vostri, fiji lui Israil, nici unul dintre voi
di, nu impileze pe celálalt cu silnicie.
Dacti un strain, sau un venetic,
acivat pe langa tine, va strange avem,
iar fratele tau a sáracit ling& el si se
vinde strainului i veneticului acivat MAIO,
www.dacoromanica.ro
136
tine, sau vre-unui urmas din familia
celui strain,
Fratele tau, dupa ce s'a vandut,
sä aibit drept de ritscumparare: unul din
fratii lui sii-1 riiscumpere pe el;
Unchiul sau, sau vitrul sau, sau
alicineva din rudele sale cele de aproape,
din familie cu el, ponte sà-1 rascurripere;
sau clacit el insusi a dobandit avere,
ponte sä se riiscumpere pe sine.
Atunci el sit fad, socoteala cu cel
ce 1-a ritscumparat, din anul cand el s'a
vilndut i pan& in anul jubileu, i pretul
vanzarii lui sa fie cumpänit cu numarul
anilor, iar zilele petrecute la cumparii-
torul sau sa fie ea ale unui muncitor
cu plata.
Daca mai Bunt multi ani pan& la
anul jubileu, pretul de cumpiirare pe
caro va trebui sä-1 plitteasca el ea pret
de rascumparare si fie cumpitnit cu nu-
marul anilor.
Daca mai sunt *Inca putini ani pana
la anul jubileu, sä-si plateasca rascum-
pararea cumpanind anii cu pretul de
cumparare.
Ca un salahor cu simbrie, an on
an, asa sa fie el pe langa stitpan, iar
acesta sa nu-si ingaduiaseä sa-1 impileze
sub ochii
Si dacä nu se va ritscumpitra in
nici un fel, totusi stt iasit slobod in anul
jubilen, impreunä cu
Pentru cä, fili lui Israil sunt robii
mei. Ei Bunt robii mei pe care i-am scos
din tara Egiptului, eu, Domnul Dum-
nezeul vostru I a
26.
Reisplätile i pedepsele care U ageaptc1
pe Israil.
# Sit nu va faceti you& idoli, nici
chipuri cioplite, nici stalpi cu pisanii sä
nu vit ridicati i nici pietre cu chipuri
cioplite cu dalta ea nu asezati in tara
voastra, inaintea carora sá va inchinati,
caci eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
Zilele Sitrabetelor mele sä le paziti
sfantul meu locas sit-1 cinstiti, ciici eu
sunt Domnul.
Dac5, yeti umbla dupil randuielile mele
si yeti petzi poruncile mole 0 le vqi
 LEVITICUL, 26
4. Atunci vi voi triraite ploi la vreme
pamitntul va da roadele Jui i livezile
poamele lor.
Treeratul vostru se va lungi pa'na
la culesul viilor si culesul viilor pan la
vremea s5,manatului, s't yeti manca painea
voastri pad& yeti fi satui í yeti säläslui
färi grijä in tara voastria.
Voi harazi pace in tar& i veti locui
inteinsa färä, ca nimeni sä, vi stinghe-
reasca; voiu nimici, din Ora, fiarele rele
sabia nu va trece prin pimantul vostru.
Veti urmiri pe dusmanii vostri
ei vor cdea in sabie, sub ochii vostri;
Cinci dintre voi vor pune pe fug&
o sutä i o sufa, dintre voi vor pune
pe fugi zece mii, i dusmanii vostri vor
chdea in sabie sub ochii vostri.
lar eu m5, voi intoarce spre voi
voi face rodnici i v voi In-
multi si voi pstra statornic legam'an-
tul meu cu voi.
10. i vi yeti hrini din vechile roade
pe cele vechi va trebui sä le scoateti
afara, ea s5, aveti unde pune pe cele
noua.
i voi statornici locasul meu in
mijlocul vostru i sufletul meu nu se
va scârbi de voi,
i voi umbla in mijlocul vostru
voi fi Dumnezeul vostru i voi yeti
fi poporul meu.
Eu stmt Domnul Dumnezeul vo-
stru, care v'am ecos pe voi din tara
Egiptului, ca sâ nu mai fiti robi,
am sfitrâmat jugul vostru i v'am fäcut
s5. umblati cu fruntea SUB.
Dar ciao& voi nu yeti asculta de
mine si nu veti indeplini toate aceste
porunci,
Dad, yeti lepada legiuirile mele
sufletul vostru se va scarbi de oran-
duiellie mele, asa 'Meat sa nu mai tineti
toate poruncile mele i sâ stricati lega-
mantul cu mine,
Atunci, iata ce voi face si eu cu
voi: v5, voi pedepsi cu pedepse spiii-
mtintatoare, oftica s't friguri care usuci
ochii i istovesc viata. Yeti sim5,na za-
darnic samanta voastrit, cad dusmanii
vostri vor mânca roadele voastre.
i voi intoarce cu dusminie fate,
mea impotriva voastra i yeti fi bituti
137
www.dacoromanica.ro
de citre dusmanii vostri i yeti fi sta-
piniti de cei ce vä uräsc i yeti fugi
chiar atunci &Ind nimeni nu va va
fug5,ri.
i dacit nici dupi acestea nu veti
asculta de mine, atunci v5, voi pedepsi
de sapte ori mai mult pentru pä'catele
voastre.
i voi sfAxama semetia puterii
voastre i voi face cent& vostru si fie
ea fierul i pamantul vostru ca arama.
i v5, yeti slei in desert silintele
voastre, câdi ogoarele voastre nu vor
mai rodi i pornii din livezi nu vor mai
face poame.
*i dacit vä yeti pune de-a-curme-
zisul si nu ma yeti asculta, cu alte
vä voi bate, de sapte ori mai mult,
dap& cum se cuvine picatelor voastre.
Atunci voi trimite peste voi fiare
silbatece, care sui ia copiii vostri i sä
präpideasci vitele voastre i sui vi im-
putineze pang, inteatata 'Meat drumurile
voastre sä ajungi pustii.
i dad), nici dup.& acestea nu va
veti invät1a minte, ci imi yeti sta mereu
de-a-curmezisul,
Atunci i eu má voi °tad impo-
triva voastr5, i vä voi lovi i eu de
sapte ori, pentru picatele voastre.
Voi aduce sabie in tara voastri
care sä razbune crancen leg5,mantul meu
strieat, i daca vä, yeti inchide in cetätile
voastre, voi trimite ciuma in mijlocul
vostru si vi yeti da de bung voie in
mainile dusmanilor vostri.
Cänd vui voi lua päinea, hrana
voasträ, zece femei vor coace pitine in-
tr'un singur cuptor i vä vor aduce páinea
voastrit cantaritä cu eft'ntarul i yeti
mânca, dar nu yeti fi s5,tui.
i dacá i dupii acestea nu yeti
asculta de mine si veti umbla mereu
poncis cu cäile mele,
Atunci i eu voi porni poncis,
plin de mänie, impotriva voastrii, si de
sapte ori mai mult v5, voi pedepsi
eu pentru faridelegile voastre.
Mftnca-veti carnea fiilor vostri
carnea fiicelor voastre yeti manca.
Voi nimici iniiltirnile voastre
voi sfarama stâbpii vostri inchinati soa-
relui i voi azvarli lesurile voastre peste
 LEVITICUL, 27
lesurile idolilor vostri i sufletul meu se
va sca'rbi de voi.
Orasele voastre le voi face pa-
raginä i voi pustii sfintele voastre lo-
casuri; si nu voi mai mirosi bana mi-
reazma, a jertfelor voastre.
Si astfel voi nimici tara aceea,
incat dusmanii vostri, care vor locui in-
teinsa, vor ritmânea incremeniti.
lar pe voi vä, voi risipi printre
popoarele pagane i va voi urmari Cu
sabia scoaza, i tara voastrit va ajunge
paragina i orasele voastre mormane de
daramäturi.
Atunci tara se va bucura de anii
sai de odihnit, in toate zilele cat va rä-
manea pustie i câta vreme yeti fi voi in
pamantul dusmanilor vostri. Atunci tara
avea-va tihnit EA se va bucura de ani.i
de odihnä pe care nu i-a avut.
Toatit vremea cat va famanea pa-
raginitä, avea-va tihnä, adica tihna pe
care n'a avut-o in anii vostri de odihnä
când locuiati in ea.
lar acelora dintre voi care vor
ramanea cu viatc1 prin tarile dusma-
nilor vostri, le voi Wirt spaima in
chiar i fosnetul unei frunzo clatinate de
v5,nt ii va prigoni i vor fugi ca clinaintea
sabiei i vor cadea, far& sa fie nici un
prigonitor.
Vor calca unii peste altii, ca atunci
cand fugi de sabie, macar ca nu va fi
nimeni in spatele lor, 0 nu yeti putea
sâ stati darji inaintea vrajmasilor vostri.
Veti pieri printre neamuri
va mistui pämantul protivnicilor vostri,
lar ramasita voastra se va vlagui,
din pricina faradelegilor ei, prin tarile
protivnicilor nostri, ba 0 din pricina
fdriidelegilor parintilor se vor- sfarsi la
fel cu ei.
Dacä insit, atunci, ei vor marturisi
nelegiuirea lor i nelegiuirea parintilor
lor, facutti, din necredinta fatit de mine
daca vor märturisi ca au umblat poncis
cu chile mele,
Si ca., pentru aceea i eu la randul
meu le-am dat rilzboiu i i-am strilmutat
Intarile dusmanflor lor, daca atunci
mima lor cea netitiatii imprejur se va
smeri vor primi pedeapsa nelegiu-
irii lor,
www.dacoromanica.ro
138
Atunci i eu aduce-mi-voi aminte
de legämantul meu cu Ia,cob 0 de le-
gamantul meu cu Isaac, de legitmantul
meu cu Avraam, imi voi aduce aminte
0 de pitmantul fagaduintei,
Dar tara trebue sä ramanä, far&
de ei i0 despagubita de anii de odihna,
prin timpul eat va fi pustie; ei insä,
ispitseasca, pacatul lor, pentru cu-
vantul ea au dispretuit indreptgirile mele
si au urgisit legiuirile mele.
Ci i atunci &Ind vor fi in tara
dusmanilor nu-i voi lepäda 0 nu ma,
voi ingretosa de ei, incat sag starpesc
cu totul i sa stric legilmantul meu cu
ei, caci eu sunt Domnul Dumnezeul lor.
Ci spre mantuirea lor, imi voi
aduce aminte de ei, de legämantul in-
cheiat cu sträbunii lor, pe care i-am SCOS
din tara Egiptului, in vitzul popoarelor,
ca sä, fiu Dumnezeul lor, eu, Domnul!*
Iata, acestea aunt legiuirile,
ririle i legile pe care le-a asezat Domnul
intre sine si fiji lui Israil, in mun-
tele Sinai, prin raijlocirea lui Moise 1
27.
Juruinfe i dijme.
i Domnul a mai vorbit lui Moise
i-a zis:
6 Spune fiilor lui Israil 0. le &it' po-
runca: Dad, cineva va face o juruinta
Domnului 0 este vorba de un suflet
de om, atunci acesta sit fie al Domnului,
dupli pretaluirea ta:
Pentru un om in varstit de doui-
zeci i panä la varsta de saizeci de ani
pretaluirea ta sit fie cincizeci de sicli de
argint, clupti siclul sfântului locas,
Iar de este femeie, pretitluirea ta
di fie treizeci de sicli.
Dacä este vorba de unul in viirsta
de cinci ani i panâ la douitzeci de ani,
pretaluirea ta sä fie pentru baiat doua-
zeci de sicli, iar pentru fatâ zece sicli;
Iar de este vorba de varsta de o
lung, pan& la cinci ani, pretäluirea ta
sâ fie pentru prunci cinci sicli de argint,
iar pentru pruneä ea fie trei sicli de
argint.
Daca este in varsta de saizeci de
ani si mai mult, pentru barbat prep,-
 LEVITICUL, 27
luirea ta di fie cincisprezece sicli, iar
pentru femeie sa fie zece sicli.
i dacä cel cu juruinta va fi mai
sarac decat pretaluirea ta, sa fie infa-
tisat inaintea preotului i preotul sa-1
pretalinascii; i anume sa-1 pretaluiascä,
dupa darea lui de mama.
i daca darul care se va aduce
Domnului va fi din vite, once se va aduce
Domnului s'a fie sfant.
Sa n'o schimbe i s n'o inlo-
cuiascit: o vita bung cu alta proasta,
sau una proastä cu alta bunä; i dacgt
va pune o vita in locul altei vite, &tat
ea cat si cea pusä in locul ei, afierosite
aunt amandoua.
lar daci dobitocul de juruinta este
din cele necurate, dintre care nu se afie-
rosesc Domnului, atunci sit aduca dobi-
tocul inaintea preotului;
i preotul sit-1 pretaluiasca de este
bun sau de este ram, i dupil pretaluirea
lui, asa si ramana.
lar daca voieste s5-1 rliscumpere,
atunci sä adaoge la pretal hotarit de
tine incet o cincime.
i dad'," cineva va afierosi casa sa
spre a fi inchinatti Domnului, s'o pre-
äluiascâ de este bun& sau rea,
FA cum va pretalui-o preotul, asa sit-i
ramanit pretul.
Daca ins& ditruitorul vrea sa-si rils-
cumpere casa, atunci el sa adaoge peste
pretiluirea ta o cincime i sä ramile a lui.
Daca cineva va afierosi Domnului
din ogoarele mosiei sale, atunci pretá-
luirea ta sa se facä, dupi sámanta tre-
buincioasit la sämitnat, pretuind un ho-
mer de samitnta de orz cincizeci de sicli
de argint.
Daci isi afieroseste tarina, chiar
din anul jubileu, pretul sä fie asezat
dupit pretaluirea ta.
lar daca îi afieroseste tarina dupä
anul jubileu, atunci preotul sft socoteasca
pretul dupti numärul anilor care au mai
ritmas pan& la viitorul an jubileu i sit
faca scitzimint din pretaluirea ta.
lar daca cel ce a afierosit tarina
vrea sa rascumpere, el sh, adaoge
peste pret o cincime i Bä ramana, a lui.
Daca ins& el nu-si va räscum-
para tarina, sau daca a fost vh.ndutit
139
www.dacoromanica.ro
altuia, nu va mai putea sà fie niscum-
pitrati,
Ci, &Ind aceasta twin& se va li-
bera, in anul jubileu, sà Mullin& sfintita
Domnului, ca si o twin& legati cu ble-
stem si sa treaca in stapítnirea preo-
tului.
lar daca este o tarinii cumparati
cu bani si nu din mostenirea lui, tarina
pe care el voieste s'o afieroseasca Dom-
nului,
Preotul sa-i faca socoteala veni-
tului tarinei, pana la anul jubileu,
diftruitorul set dea pretul dup.& socoteala
ta,- chiar in ziva aceea, ca afierosire
Domnului.
Dar in anul jubileu, tarina sit se
intoarca la stäpanul de la care o cum-
parase si din bucata cäruia facea ea
parte.
i toate pretaluirile tale sä, le faca
dupa siclul sfânt; iar siclul sfant este de
douitzeci de ghere.
Cei intai näscuti inert ai dobi-
toacelor care se nasc parga Domnului,
sa nu-i afieroseasca nimeni: vita mare ori
vita mica sunt ale Domnului.
i daca e dobitoc necurat, sa-1
rascumpere dupa pretaluirea ta i pe
deasupra s'a mai dea si o cincime; iar
de nu-1 rascumparii, di se vanzii dupà
socoteala ta.
Peste toate acestea, daca e la mij-
loc däruialä, cu blestem, pe care cineva,
din toat,e cate are, a facut-o Domnului,
fie suflet de om, fie dobitoc, fie parte
din mostenire, ceea ce a fost dat cu
blestem, nu se poate nici 'rinde, nici
ra,scumpitra; toate aceste inchinari sunt
prea sfinte i sunt ale Domnului.
Oricine dintre oameni, a fost afie-
rosit cu juramant, nu poate sa se ras-
cumpere, ci trebue sa fie dat'
Toatft dijma pámantului, din cele
semftnate in pamant si din rodul po-
milor, i se cuvine Domnului ; este par-
tea lui cea sfanta.
Dacil cineva vrea stt rascumpere
o parte din dijma cuvenita Domnului,
BA, dea pe deasupra o cincime din pre-
tul ei,
Iaril zeciuiala, oricare ar fi ea, din
turma, ori din eireada, i din toate cate
 NUMERII, 1
trec pe sub ch,rja baciului, aceasta este:
al zecilea cap de vitá este parto, sfanta
cuvenitil Domnului
33. Sa., nu faca alegere daca este buna
sau rea, nici s'o schimbe cu alta. Iar
dacâ pune alta in locul ei i cea halo-
NUMERII
1.
Luptiitorii din lama.
Atunci a vorbit Dumnezeu lui Moise
In pustiul Sinai, in cortul descoperirii,
In ziva intaia a lunii a doua, in anul
al doilea de la iesirea din tara Egiptului,
i-a zis:
a Numartt capeteniile intregii obstii
a fiilor lui Israil, dup.& neamurile, dupli
familiile lor, facand numáratoarea tu-
turor barbatilor, om cu om,
De la douazeci de ani si mai in sus,
a tuturor celor in stare sa mearga la
oaste, in Israil. Tu i Aaron sa faceti
numaratoarea palo cu palo.
Fi la aceasta sá va ajute cate un
barbat din fiecare semintie, ii anume
capii de familie din fiecare semintie.
lata numele acelor barba-ti care s'a
fie alaturi de voi. Din Ruben: Elitur,
fiul lui edeur;
Din Simeon: elumiel, fiul lui Tu-
risadai ;
Din luda: Naason, fiul lui Ami-
nadab ;
Din Isahar: Natanail, fiul lui piar;
Din Zebulon: Eliab, fiul lui Helon;
Din fiii lui Iosif, pentru Efraim:
Elisama, fiul lui Amihud; pentru Ma-
nase: Gamaliil, fiul lui Pedatur;
Din Veniamin: Abidan, fiul lui
Ghedeon;
Din Dan: Ahiezer, fiul lui Ami
sadai;
Din Aser: Paghiel, fiul lui Ocran;
Din Dan: Eliasaf, fiul lui Reguel;
Din Neftali: Ahira, fiul lui Enan. »
Acestia au fost cei chemati din
obstie, voevozi ai semintiilor lor, cape-
tenii peste miile lui Israil.
140
www.dacoromanica.ro
culta i cea pus& in loe, amandoult vor
fi sfintite Domnului; rascumparare nu
se poate face! »
34. Tatá dar poruncile pe care Domnul
le-a dat lui Moise, pentru fiii lui Israil,
In muntele Sinai.
Atunci Moise si Aaron au chemat
la sine pe oamenii acestia aratati pe
nume,
§i au adunat tosta obstia In zius.
¡l'atada a lunii a doua. i au fost in-
scrisi ei, dup.& neamurile lor i dupä
fanailiile lor, facandu-se numaratoarea
dela douiizeci de ani si mai in sus, ins
cu ins,
Precum Domnul &Auge porunci
lui Moise. Asa i-a numarat el in pustiul
Sinai.
Fiji lui Ruben, cel tntai nascut
al lui Israil, vlastarii lor, dupit neamu-
rile i dupa familiile lor, ins cu ins, toti
barbatii vrednici de oeste de la douazeci
de ani si mai in sus,
Cei numarati din semintia lui Ru-
ben au fost patruzeci i sase de mii
cinci sute.
Fili lui Simeon, urmasii lor
neamurile i dupá familiile lor, iris cu
ins, toti barbatii buni de oaste, de la
douazeci de ani si mai in sus,
Toti cei numarati din semintia lui
Simeon au fost cincizeci i noui de mii
trei sute.
Fiii lui Gad, urmasii lor, dupa
neamurile fOi dupa familiile lor, de la doua-
zeci de ani i mai in sus, toti cei in stare
sa mearga la oaste,
Toti cei numarati din semintia lui
Gad au fost patruzeci ffi cinci de mii
sase sute cincizeci.
Fiii lui Juda, urmasii lor, dupa,
neamurile i dupii familiile lor, toti cei
buni de oaste, de la douazeci de ani
mai in sus,
Cati au fost numarati din semintia
lui luda au iesit saptezeci i patru de
mii sase sute.
 NUMERII, 2
Fiji lui Isahar, urmaaii lor, dup.&
neamurile i dupä familiile lor, toti cei
buni de oaste, de la douitzeci de ani
mai in sus,
GAO au fost numärati din semintia
lui Isahar au ieait cincizeci i patru de
mii patru sute.
Fiii lui Zebulon, urmasii lor, dup.&
neamurile i dup.& familiile lor, toti cei
buni de oeste, de la douitzeci de ani
mai in sus,
Ctiti au fost numärati din semintia
lui Zebulon au ieait cincizeci i apte
de mii patru sute.
Fili lui Iosif, i anume fiii lui
Efraim, urmasii lor, dupii neamurile
dupii familiile lor, toti cei In stare sä,
meargä la oaste, de la douitzeci de ani
mai in sus,
Cei numitrati din semintia lui
Efraim au fost patruzeci de mii cinci sute.
Fiji lui Manase, urmasii lor,
neamurile i dupá familiile lor, toti cei
buni de oaste,
Cei numärati din semintia lui Ma-
nase au fost treizeci i doua de mii clouts,
sute.
FM lui Venia.min, vlästarii lor,
dupá neamurile i dupá familiile lor, toti
cei buni de oaste, de la douiizeci de ani
10 mai in sus,
Cei numárati din semintia lui Ve-
niamin au fost treizeci i cinci de
patru sute.
Fiji lui Dan, vliístarii lor, dupa
neamurile i dupa familiile lor, toti cei
buni de oaste, de la doulizeci de ani
mai in sus,
Cei numg.rati din semintia lui Dan
au fost aaizeci i douit de mii aapte sute.
Fiji lui Aaer, vliístarii lor, dupit
neamurile i dup.& familiile lor, toti cei
vrednici de oa.ste, de la douäzeci de ani
mai in sus,
Cei numärati din semintia lui Aaer
au fost patruzeci ai,una de mii cinci
sute.
Fiii lui Neftali, vlastarii lor, dupti
neamurile i dupii familiile lor, toti cei
In stare sä meargli la oaste,
Cei numärati din semintia lui Nef-
tali au fost cincizeci i trei de mii
patru sute.
141
www.dacoromanica.ro
Aceatia sunt cei care au fost nu-
miirati de Moise i Aaron, laolaltii cu
voevozii lui Israil, doisprezece birbati,
cite un bärbat din fiecare semintie.
Toti fili lui Israil a caror numii-
rittoare a fost facutä, dupii familiile lor,
vrednici de oaste in Email, de la douä,-
zeci de ani ai mai in sus,
Au fost aase sute i trei de
cinci sute cincizeci.
lar leviii, dupä semintia i dupä
familiile lor n'au fost numarati intre ei.
Atunci a grEtit Domnul cu Moise
aaa:
4 Sá nu faci numärätoarea Benin-
dei lui Levi ai sá nu-i pui la socotealä
cu fiii lui Israil,
Ci levitilor incredinteazil-le slujba
la locasul descoperirii ai in seamä
odoarele ai tot ceca ce se Mg, intr'insul.
Ei sá ducil locaaul i bate odoarele lui
ei sä slujeasca i sä stea cu tabara in
jurul lui.
Gaud va fi nevoie sä plece locaaul,
levitii desfacii, iar cand va fi
poposeascii, sä-I fad, la loc. lar dacti
vre-un strain ar indrazni sá se apropie,
sä, fie omorit.
i cand liii lui Israil vor poposi
fiecare la tabära lui, Lang& steagul lui,
ai fiecare la ceata lui,
Levitii sá aaeze tabiira in jurul lo-
caaului descoperirii, ca nu cumva mania
mea sä se reverse peste obatia fiilor lui
Israil. Deci levitii sit facii slujba de strà-
jeri la cortul descoperirii.*
i fili lui Israil au facut totul in-
tocmai precum le poruncise Domnul prin
gura lui Moise.
2.
Locul celor doucisprezece seminfii fn jurul
cortului descoperirii.
Apoi a vorbit Dumnezeu cu Moise
cu Aaron inteacest chip:
Fiji lui Israil aaeze tabära
fiecare ling& steagul lui i lang6, sem-
nele familiilor lor, inaintea cortului
descoperirii i in jur, acolo si popo-
seascii.
Mai intfii, spre rásárit ea, aaeze
tabara steagul taberei lui luda, cu oatile
 NUMERII, 2
sale; si Naason, fiul lui Aminadab, voe-
vodul fiilor lui luda,
Impreuni cu ostirea iesitä la nu-
maratoare: saptezeci Efi patru de mii
f3ase sute de insi.
Läng6, el sitli aseze tabärs, semintia
lui Isahar, i voevodul Natanail, fiul lui
Tuar,
Impreunä cu ostirea iesitä la nu-
marátoare: cincizeci i patru de mii patru
sute de insi.
Apoi semintia lui Zebulon i voe-
vodul fiilor lui Zebulon, Eliab, fiul lui
Helon,
Impreunä cu ostirea iesitii la nu-
mä,rtitoare: cincizeci isapte de mii patru
sute de oameni.
Toti cei numitrati din tabara lui
luda au fost o sutä optzeci i sase de
mii patru sute de insi. Ei sä, porneasc6,
cei dintfli.
La miazä-zi ea' aseze tabara steagul
lui Ruben cu cetele lui i voevodul fiilor
lui Ruben, Elitur, fiul lui Sedeur,
Impreunä cu ostirea lui iesitä la
num6,ratoare: patruzeci i sase de
cinci sute de oameni.
Alitturi de el sit aseze tabära se-
mintia lui Simeon, si voevodul fiilor lui
Simeon, Selumiel, fiul lui Turisadai,
Impreunä cu ostirea iesità, la nu-
märätoare: cincizeci i nou6, de mii trei
sute de oameni.
Apoi semintia lui Gad i voevodul
fiilor lui Gad, Eliasaf, fiul lui Reguel,
Impreunit cu ostirea lui in numär
de patruzeci i cinci de mii sase sute
cincizeci de oameni.
Toti cei numärati din tabitra lui
Ruben au fost o But& cincizeci i una
de mii patru sute cincizeci de finsi, cete-
cete. Ei sä, porneascit in rändul al doilea.
Dupä aceasta sá pornea,scit cortul
descoperirii, tabitra levitilor fiind in mij-
locul celorlalte tabere, i precum au po-
posit asa sä i porneascä, fiecare la ran-
dul i dup6, steagul situ.
La opus sä fie Cu tab6,ra steagul
lui Efraim Cu ()stile sale i voevodul
fiilor lui Efraim, Elisama, fiul lui
Amihud,
Impreunä cu ostirea lui in numär
de: patruzeci de mii cinci sute de insi.
142
www.dacoromanica.ro
Aläturi, semintia lui Manase si Voie-
vodul fiilor lui Manase, Gamaliil, fiul lui
Pedatur,
Impreunä, cu ostirea lui in numär
de treizeci i douä de rnii cloua sute
de insi.
Apoi semintia lui Veniamin i voe-
vodul fiilor lui Veniamin, Abidan, fiul
lui Ghedeon,
Impreunit cu ostirea lui in numär
de treizeci i cinci de mii patru sute
de insi.
Toti cei nuraärati din tabära lui
Efraim au fost o sutä opt mii o sutá
de insi, dup.& cetele lor. Ei sá porneascä
In r6,ndul al treilea.
La miazd-noapte sit fie cu tabitra
steagul lui Dan cu ostile sale si voe-
vodul fiilor lui Dan, Ahiezer, fiul lui
Amisadai,
Impreunit cu ostirea lui iesitä la
numirátoare: saizeci i dou6, de mii sapte
sute de insi,
AlAturi sâ fie cu tabdra sernintia
lui Ayer i voevodul fiilor lui Aver, Pa-
ghiel, fiul lui Ocran,
Impreunä cu ostirea iesitä la nu-
miträtoare: patruzeci i una de mii cinci
sute de insi.
Apoi semintia lui Neftali i voe-
vodul fiilor lui Neftali, Ahira, fiul lui
Enan,
Impreunä, cu ostirea lui in numär
de cincizeci i trei de mii patru sute
de insi.
Toti cei num6,rati din tabitra
lui Dan au fost o But& cinci zeci
sapte de mii sase sute de insi. Ei
sä porneascä cei din urmä dupá stea-
gurile lor.*
Acestia au fost fiii lui Israil care
au fost num6,rati dup6, familiile lor. Toti
cei numärati i impärtiti in tabere
In cete au fost sase sute si trei de
cinci sute cincizeci de insi.
Dar levitii n'au fost pusi la soco-
tealä cu fiii lui Israil, asa precum po-
runcise lui Moise Domnul.
lar fili lui Israil au facut intocmai
precum poruncise lui Moise Domnul: ei
poposeau dup6, steagurile lor si tot asa
porneau la drum, fiecare dupä neamul
dupii familia sa.
 NUMERII, 3
3.
Levifii gi slujba tor.
Acum iata si cartea neamului lui
Aaron si al lui Moise, in vremea cand a
graft Domnul cu Moise in muntele Sinai.
ha, si care Bunt numele fiilor lui
Aaron: Cel întâi nitscut este Nadab,
apoi Abiu, Eleazar i Itamar.
Acestea aunt numele fiilor lui Aaron,
care au fost miruiVi i inscaunaVi ca 56,
savarseasca slujba
Dar Nadab i Abiu au murit Ina-
intea Domnului, cOnd au adus inaintea
lui foc strain in pustiul Sinai, si fiindca
nu avura, copiii, au ramas preoVi numai
Eleazar i Itamar slujind sub privegherea
lui Aaron, parintele lor.
Atunci a vorbit Domnul cu Moise
astfel:
o Apropie seminVia lui Levi si pune-o
la indemana lui Aaron arhiereul, ca
ajute la slujb6
Clici ei trebue sa fie de paza in locul
lui i in locul intregii obstii la cortul des-
coperirii, i sit savarseasca, slujbele din
locasul sfant.
Ei sa fie paznicii tuturor odoarelor
din cortul descoperirii, ei 86: faca de ve-
ghe pentru fiü lui Israil, ei sä, savar-
seasca slujba in locasul sfant.
Sa dai pe leviVi in seama lui Aaron
si a fiilor sái, ca ei sa-mi fie slujitori
deplin afierosiVi din partea fiilor lui Israil.
Porunceste lui Aaron si fiilor lui
savarseasca, slujba preoViei, iar daca
vre-un strain ar indrazni sa se apropie,
sit fie dat morVii! o
i a mai grait Domnul cu Moise
I nteacest chip:
4 Eu, iata, am luat pe leviVi dintre
fiii lui Israil in locul oricarui intai nas-
cut ca,re deschide pântecele maicii sale,
dintre fiji lui Israil, ca leviVii sO fie ai
mei,
Caci al meu este once intai nits-
cut. Din ziva in care am ucis pe cei
intai nascuti in Ora Egiptului, mi-am
ales pe toVi cei intai nascuti din Israil
fie om, fie dobitoc. Ai mei sunt, caci
eu Bunt Domnul! o
i a grait Domnul catre Moise
in pustiul Sinai asa:
143
www.dacoromanica.ro
o Fa numaratoarea fiilor lui Levi,
dupá familiile lor i dupa neamurile lor.
Numara, pe toVi baieVii de la o luna,
mai in varsta. »
i Moise i-a numarat dupa porunca
Domnului, pe care i-o poruncise lui.
Jata acum pe fiii lui Levi dupa
numele lor: Gherson, Cahat si Merad.
kit& i numele fiilor /ui Gherson
dupa neamurile lor: Libni
Fiji lui Cahat dupa neamurile lor
sunt: Amram i 'Oar, Hebron si Uziel.
Fiü lui Meran dup.& neamurile lor
Bunt: Mahli i Musi. Acestea sunt nea-
murile lui Levi dupa familiile lor.
Din Gherson se trage spite. lui
Libni i spits, lui imei. Acestea Bunt
spite din Gherson.
lar cei numaraVi, parte barba-
teas* de la o luna si mai varstnici au
fost sapte mii cinci sute de ill§i.
SpiVa lui Gherson a asezat tabara
la asfinVitul locasului dint.
Capetenia neamului lui Gherson,
a fost Eliasaf, fiul lui Lael.
lar sarcina fiilor lui Ghegon, la
cortul descoperirii, era s6, pizeasca
tul loca i cortul, acoperamântul
perdelele lui i perdeaua care este la
usa cortului descoperirii,
Asemenea i perdelele curVii si per-
deaua de la poarta curViii dimprejurul
sfantului locas si al jertfelncului precum
franghiile lor, cu took& slujba lor.
Din Cahat se trage neamul Am-
ramitilor, al lui Ithar, al lui Hebron
al lui Uziel. Acestea aunt spitele lui
Cahat.
La numaratoarea celor de parte
barbatease& de la o inn& si mai vOrstnici,
au iesit opt mii sase sute, a caror sar-
eina era slujba la sfantul locas.
Neamul fiilor lui Cahat avea ta-
bara in laturea de miazii-zi a locasului.
Voevodul spiVei neamului luí Ca-.
hat era Elitafan, fiul lui Uziel.
Ei aveau paza chivotului i a mesei
Cu pâinile punerii inainte, a candela-
brului, a jertfelnicelor si a sfintelor odoare
trebuincioase la slujba i paza perdelei cu
tot ceea ce se Vine de slujba acestora.
Mai marele voevod al leviVilor era
Eleazar, fiul lui Aaron arhiereul, care
 NUMERII, 4
avea privegherea peste cei rtmduiti cu
paza santului locas.
Din Meran i se trage spita lui Mahli
si a lui Musi. Acestea sunt spitele lui
Meran.
Si cand s'a flicut numilrittoarea
celor de parte barbäteascit de la o
mai vilistnici, au iesit sase
sute.
Voevodul spitei neamului lui Me-
rari era Turiel, fiul lui Abihail Acestia
erau s fie cu tabara in partea de miaa-
noapte a locasului &Int.
Grija fiilor lui Meran i era sg
zeascb; scândurile sflintului locas,
rele lui, stâlpii i tälpile lor, toate lu-
crurile dinteinsul si tot ce era de tre-
buintä, la slujbii;
Apoi stâlpii curtii imprejmuitoare
lor, tiírusii
In fata sfântului locas, in spre
skit, odic& inaintea cortului descoperirii
spre soare-räsare, erau abtlriti Moise
Aaron impreunit cu fiii lor insärcinati
Cu privegherea santului locas in locul
fiilor lui Israil. Iar strainul care ar fi
indraznit ail se apropie, trebuia sä, fie
omorit.
Si toti levitii care au fost nuna-
rati de Moise si Aaron dupil spita ion,
din porunca Domnului, toti cei de parte
hárbateascil de la o lung, si mai vtrstnici,
au fost dou'azeci i douii de mii.
Dupg, aceasta, Domnul zise lui
Moise: Numärli pe toti ceiîntâiná8cui
de parte bärbilteascg dintre fiii lui Israil,
de la o lun5, si mai mari, i fâ numhril-
toarea toatä, a numelor lor.
S.' pe leviti iei pentru mine,
In locul celor întâi ngscuti dintre
lui Israil, cäci eu sunt Domiíul. i cei
intid nä,scuti ai dobitoacelor levitilor, in
locul celor întâi näscuti dintre dobi-
toacele fiilor lui
Atunci a numärat Moise precum
Ii poruncise Domnul, pe toti cei inad
Miscuti din fiii lui Israil.
S.' toti cei intâi mIscuti de parte
bArbäteascà de la o lunä, si mai vfixst-
nici, au iesit la numaratoare douizeci
doua de mil dou5, sute saptezeci i trei.
Si a grEdt mai departe Domnul
Cu Moise:
www.dacoromanica.ro
144
45.<'Ja pe leviti in locul celor intai
niiscuti dintre fiii lui Israil i dobi-
toacele levitilor in locul dobitoacelor lor,
levitii sit fie ai mei, ctici eu sunt
Domnul.
lar pentru räscumpgrarea celor
dour", sute saptezeci i trei de
näscuti ai fiilor lui Israil, care intrece
nunarul levitilor,
Sg, iei cate cinci sicli de fiecare
cap sâ iei ca nigsurii siclul sant, care
are dougzeci de ghere
Si sa dai banii acestia ca pret de
ascumpiirare lui Aaron si fiilor lui
pentru cei ce prisosesc peste numgx.
Atunci a luat Moise argintul pen-
tru riiscumpirarea celor ce treceau peste
numlirul celor Intâi näscuti rilscumpgrati
de leviti,
De la fui lui Israil, o mie trei
sute cincizeci i cinci de sicli dupa
siclul Walt.
Si a dat Moise argintul de niscum-
pftrare lui Aaron si fiilor lui, dup.& cu-
vg,ntul Domnului, asa cum poruncise
lui Moise Doranul.
4.
Deosebite slujbe ale levifilor i enume-
rarea lor dupcl familii.
i a mai griiit Domnul lui Moise
lui Aaron asa:
e Numgrii, pe fili lui Cahat dintre fiii
lui Levi dup5, neamul i dupg, spita lor,
InceptInd de la treizeci de ani
mai in viIrstii, i pa'n5, la cincizeci de ani,
pe toti cei care pot sluji cum se cuvine
ca sg, facä, slujbä, la cortul descoperirii.
Iata care va fi slujba fiilor lui Ca-
hat la cortul descoperirii - - ea va plivi
lucrurile cele prea sfint,e.
Címd va fi eh% porneasc5, tab5,ra la
drum, Aaron i fiii lui sä intre
dea jos perdeaua care acopere vederea
spre santa sfintelor i sit inveleasc5, cu
ea chivotul legii,
S54 acopere cu un acoperimAnt de
pide de vital de mare si sä intinda peste
el o poalà, toatä, de porfira violet& si
apoi sä vfire pg,rghiile prin verigi.
Peste masa pilinilor puneriiinainte,
sg, astearni o poalä, de porfiri violetà",
 NUMERII 4
si puni pe ea blidele, potirele, cesti-
le i cAnile pentru jertfa cu turnare;
s& fie acolo pe ea si painea cea dea-
pururi ;
Si intind& peste ea o pool& de por-
fir& Visinie, si o acopere cu un acope-
rAmânt de piele de vit,e1 de mare si
apoi si aseze pArghiile in verigi.
Si ja un procov54 de porfira vio-
let& si s& inveleasc& candelabrul i can-
delele lui, mudrile, cituile i vasele cele
de untdelemn trebuincioase pentru can-
delabru,
lar dupii, ce toate lucrurile le vor
acopen i cu un asternut de piele de
vitel de mare, si-1 puni pe o nasalie.
Asijderea si peste jertfelnicul cel
de aur si intinda un asternut de porfir&
violet& i si-1 acopere cu o invelitoare
de pide de vitel de mare, si apoi
aseze pArghiile in verigi.
Si mai ja toate odoarele care se
intrebuintead: in sfantul locas, sa, le pun&
intr'o invelitoare de porfirA, violet& i BA
le acopere cu un acoperitmitnt de pide
de vitel de mare si apoi si le pund
pe nasalie.
Si curetee jertfelnicul de cenus&
inveleasca 'lute° invelitoare de por-
f irá stacojie,
Si BA arze deasupra toate vasele
care se folosesc in timpul slujbei: catui,
furculite, lopeti, lighene i toate unel-
tele cite sunt ale jertfelnicului, i a&
intinda pe deasupra o invelitoare de pide
de vitel de mare si si pun& parghtile
In verigi.
lar dup& ce Aaron si fili lui vor
isprdvi de acoperit cortul sfânt
toate sfintele odoare dinteinsul, i ta-
bAra va porni la drum3 atunci BA,
yin& fili lui Cahat ca di le duca, dar si
nu se ating& de cele sfinte, ca s& nu
moara. Acestea aunt lucrurile din cortul
descoperirii pe care au si le dud fiii
lui Cahat.
Eleazar, fiul lui Aaron arhiereul,
sä, aib5, supravegherea peste untdelemnul
din candelabru, mirezmele cele cu bun
miros, prinosul cel deapururi i unt-
delemnul pentru miruit. Si fie supra-
veghetor peste sfAntul locas, peste toate
odoarele si peste tot ce se ail& inteinsul.
146
www.dacoromanica.ro
Si Domnul a mai grait cu Moir
cu Aaron asa:
o Si nu nimiciti spita neamului lui
Cahat din mijlocul levitilor.
Asa sä faceti ca ei si rA,mAna cu
via'isi si nu moarA cand se vor apropia
de lucrurile cele prea sfinte. Aaron 10
fiii lui si vini i sA, punit pe fiecare din
ei la slujba si la datoria lui,
Dar inläuntru si nu intre i nici
BA, nu arunce vre-o privire la sfintele lu-
cruri, ca nu cumva si moan. »
Si Domnul a griiit iarasi catre
Moise:
« Fi numaritoarea fiilor lui Gher-
son, dup& spita i dupa neamul lor,
De la treizeci de ani si mai vArst-
nici pan& la cincizeci de ani, a celor ce
sunt buni de slujba, ca a& aibi vre-o
indeletnicire la cortul descoperirii.
Iat& slujba neamurilor care se trag
din Gherson, slujba i indatorirea lor:
Si duca covoarele sfântului locas
cortul descoperirii, acoperisul lui
acoperámantul cel de vitel de mare care
se pune pe deasupra i perdeaua de la
usa cortului descoperirii,
Perdelele curtii i perdeaua de la
poarta curtii din jurul sfAntului locas
din jurul jertfelnicului, funiile lor i toate
uneltele cele de trebuinta i ei si Jude-
plineasd, orice slujb& care cade in sar-
cina lor.
Fili lui Gherson si savArseascit
once corvada numai la porunca lui Aaron
si a fiilor poveri Eji indatoriri.
Dati in seama lor tot ceca ce stint
datori s& duca. Aceasta este slujba, la
cortul descoperirii pentru familiile ce se
trae din fiii lui Gherson, i indatoririle
loi sub privegherea lui Itamar, fiul lui
Aaron arhiereul.
FA si numitriitoarea fiilor lui Me-
rari dupit neamurile i dupti spitele lor,
De la treizeci de ani i ruai varst-
nici i pan& la cincizeci de ani, numitra
pe top care sunt destoinici si slujeasca,
buni pentru once indeletniciri pe lAnga
cortul descoperirii.
Tat& datoria lor si corvada lor pen-
tru once fel de slujbA, pe ling.& cortul
descopeHrii: Si clued scandurile sfântului
locas, zavoarele, stAlpii i talpile lui ;
10
 NUMERII, 5
Stálpii curtii imprejmuitoare
tälpile lor, ìíruii, franghiile i once lu-
cruri in de indeletnicirea ion. S'a le nu-
marati cu deamitruntul, pe nume, toate
citte cad in sarcina lor sa le duca.
Aceasta este indatorirea neamu-
rilor feciorilor lui Meran i pentru once
slujba la cortul descoperirii, sub prive-
gherea lui Itamar, fiul lui Aaron ar-
hiereul. »
Si au numarat Moise si Aaron im-
preuna cu voevozii obstieí pe fiii luí
Cahat, dupil neamul lor i dupa spi-
tele lor,
De la treizeci de ani i mai varst-
nici i pana la cincizeci de ani, pe toti
cei buni de slujba, care sa aib5, vre-o
indeletnicire pe rang& cortul descope-
ririi.
Si numarul lor, dupä, neamurile
lor, a fost de doná mii sapte sute cinci-
zeci.
Acestia aunt cei num'arati din spit.%
lui Cahat, cei ce puteau sá sib& vre-o
indeletnicire la cortul descoperirii si pe
care Moise si Aaron i-au numarat la po-
runca Domnului, prin gura lui Moise.
Cei numärati din fiji lui Gherson
dupä, neamurile i dupit spitz, lor,
De la treizeci de ani si mai in sus
pan& la cincizeci de ani, toti care erau
in stare sit slujeasca ffi buni de vre-o
alta indeletnicire pe Mug& cortul des-
coperirii,
Au fost, dupa neamurile
familiile lor, in numar de doua mii sase
sute treizeci.
Acestia sunt cei numarati din nea,-
mul fiilor lui Gherson, care aveau cate
o insarcinare la cortul descoperirii si pe
care i-au numarat Moise tri Aaron la
porunca Domnului.
Cei numarati din nearnurile fiilor
lui Meran i chip& neamurile l dupa fa-
miliile lor,
De la treizeci de ani i mai in
varsta, toti cei care erau destoinici de
slujbà i buni sii indeplineasca vre-un
lucru pe Mug& cortul descoperirii,
Au iesit la numar, dupa neamu-
rile lor, trei mii douil sute.
Acestia stint cei numarati din nea-
murile fiilor lui Merari pe care i-au nu-
146
www.dacoromanica.ro
marat Moise si Aaron, la porunca lui
Dumnezeu, prin gura lui Moise.
Toti levitii pe care i-au numarat
Moise EA Aaron impreuna cu voevozii lui
Israil, dupa neamtnile lor i dupä fa-
miliile lor,
De la treizeci de ami si mai Varst-
nici i pan& la cincizeci de ani, toti
cati erau in stare sa slujeasca i erau
buni de corvada pe Mgä cortul desco-
peririi,
Au fost la numaratoare opt mii
cinci sute optzeci.
Numarátoarea a fost facuta la po-
runca Domnului win gura lui Moise ffi
fiecaruia i s'a dat slujba, i insarcinare.
Astfel s'a facut numaratoarea precum a
porancit lui Moise Domnul.
5.
Depeirtorea celor necurati, din tabard.
Atunci a gait Domnul cu Moise
astfel:
s Porunceste fiilor lui Israil sit go-
neasca din tabarit pe oricine are lepra,
ori curgere, ori s'a intinat prin atin-
gere de mortaciune.
Fie barbati, fie femei, goniti-i dará
din tabard, ca sit nu pangäreasca tabe-
rile in mijlocul carora sallisluesc eu! »
Si fui lui Israil au Lout intocmai,
i-au scos slant din tabara. Precum
Domnul ditduse poruncii, lui Moise, asa
au facut si fiii lui Israil.
Dupa aceasta a vorbit Domnul cu
Moise astfel:
( Spune catre fiii lui Israil: « Daca
vre-un barbat sau vre-o femeie va fiiptui
vre-un pacat fata de aproapele si-0 va
aráta necredinta fat& de Domnul, fa-
andu-se vinovati,
Sa-si marturiseasca piicatele pe care
le-au aptuit i sii despagubeasca pe cel
pdgubit cu lucrul intreg i Judi pe de-
asupra o cincime.
Si dad): omul care a fost pägubit
nu are nici o ruda de aproape careia ar
putea sa-i dea inapoi lucrul cu care a
fost pagubit, atunci lucrul de pagubit
BA se intoardi Domnului i sii, fie al preo-
tului, In garb, de berbecul ispäsitor cu
care va ispasi pacatul.
 NUMERII, 6
Once Finos ridicat din toate lu- rului tán, sà.-i slábeasa soldurile, i pan-
crurile sfinte pe care Il aduc flu lui Israil, tecele sá ti se umfle,
sil fie al preotului; lar apa aceasta aducátoare de ble-
Once lucra adus ca sa fie sfintit stem sá intre in maruntaiele tale ca sa-ti
si fie al aceluia, iar ceea ce cineva da umfle pántecele i sa-ti Bata, soldurile! o
preotului al lui sa, fie Iar femeia sa raspunda: s Amin ! Amin ! o
Si a grait iarasi Domnul catre Si blestemul acesta sa-1 serie preo-
Moise: tul bite° carte si sa-1 spele cu apa ceo
Spune fiilor lui Israil si le gaieste: amará,
Daca o femeie mälitata va ajunge des- Apoi preotul sa dea femeii sa bea
franata i necredincioasà fati); de sotul ei, apa ceo amará aducittoare de blestem,
i un altul se va culca cu ea si ca apa ceo aducittoare de blestem sa
lucrul va fi titinuit LO; de barbatul ei, intre in ea ca aduca vatamare.
si ea s'a intinat in ascuns, fax& sa fi fost Preotul s'a ia din mana femeii pri-
vre-un martor i nici sa fi fost prinsa nosul de banuiala i sa legene prinosul
Si daca intr'insul va intra duhul inaintea Domnului i sa-1 apropie de
banuielii i îj va banui femeia lui fiindca jertfelnic.
ea s'a desfranat sau va intra intr'insul i din acest prinos sá ia un pumn
duhul banuielii i isi va biinui femeia ca aducere aminte *A sft,1 puna sI. fu-
cu toate ea ea nu s'a intinat, mege pe jertfelnic, apoi s'a dea femeii
Atunci sä vida cu femeia lui la sa bea din apa.
preot i sa aducit dar o zecime dinteo Si pe cánd ea va bea opa', se va
efil de fajinä de orz, farilsä toarne dea- intampla, daca s'a intinat si n'a fost
supra untdelemn si nici sa presare ta- credincioasa barbatului ei, cit apa
maie, caci acesta este prinos de bitnuialä, ceo aducltoare de blestem va intra in-
prinos de aducere aminte pentru o cal- - tr'insa ca sIA aducit vaamare: paute-
care de lege. cele ei se va umfla, soldurile ti vor &idea,
Preotul s'a o apropie de jertfelnic iar ea va fi blestemata in mijlocul no-
si s'a o puna, inaintea Doranului. rodului ei.
Dupit aceasta, preotul sit ja apa lar daca ea nu s'a intinat, ci a
sfintita intr'un vas de lut i pulbere ramas curata, ea va ramanea nevatainatit
de pe pardoseala sfántului locas si sa si va avea i fii.
o puna in apa., Aceasta este anduiala slujbei pen-
Apoi sa &duo& preotul pe femeie tru banuialii cánd o femeie s'a desfranat
inaintea Domnului i sii.4 despleteascit si s'a spurcat avand bárbat,
párul i sa-i dea in mana prinosul de Sau cand duhul banuielii apuca pe
aducere aminte, adica prinosul de barbatul ei si aduce pe femeie inaintea
iar preotul sa alba in mana apa Domnului. Atunci preotul sä faca slujba
cea amará aductitoare de blestem. toata randuiala aceasta.
Atunci preotul sä. jure pe femeie Barbatul va ramitnea, nevinovat,
si sa spunit: s Daca nu s'o culcat ni- iar femeia sa-si ispaseascá pacatul !
meni cu tine si daca, nu te-ai desfranat
ca sil te intinezi fiind ou barbat, 6,
nevatamatil de aceasta tipa amara Legea randuielile nazireatului.
aducatoare de blestem;
lar daca tu te-ai desfanat fiind Si a gait Domnul catre Moise in-
cu barbat i te-ai spurcat, si un alt bä.r- teacest chip:
bat s'a calcat cu tine, decat barbatul u Vorbeste fiilor lui Israil si le spune:
tan, Daca vre-un barbat sau vre-o femeie va
i preotul sá o jure cu jura- face fagaduinta de nazireu, ca ea se afie-
mántul aducator de blestem i sa-i quinto'. roseasca Domnului,
femeii Si te blesteme si s'a te facá Sá nu bea vin i nici un. fel de bau-
de batjocurá Domnul in mijlocul popo- turit imbatátoare, otet de vin, otet fácut
147
www.dacoromanica.ro 10*
 NUMERII, 7
din bauturii imbatatoare, nici vin bias-
prit sit nu bea, nici struguri proaspeti
nici stafide sit nu manánce.
In toatä, vremea nazireatului sau
sä se fereasca sä manance once se pre-
gate§te din rodul viÇei, sau din samburi
§i din pojghita boabelor.
In tool& vremea nazireatului sau,
sa nu treaca briciul prin parul capului
sau, i panii, la sfar§itul zilelor, pe care
le-a fagaduit Domnului, sfant este, pentru
aceasta sa-§i lase parul capului sii creasca
In voie.
In toata vremea cat va fi nazireu
al Domnului, sä nu so atingä de mort,
85, nu se spurce nici la moartea
tatalui sau, nici a maicii sale, nici a fra-
telui säu, nici a surorii sale, 616 poarta
pe capul lui sfintirea Dumnezeului sau.
Toata vremea nazireatului sau este
¡ant al Domnului.
Daca va muri cineva cu totul
fara de veste langa el, §i a§a, va in-
tina capul sau de nazireu, atunci el Bali
radii parul capului in ziva curatirii
sale, di §i-1 radii in ziva a §aptea,
Iar in ziva a opta sä aduca preo-
tului dourt turturele sau doi pui de po-
rumbel, la up, cortului descoperirii.
Preotul sa aduc5, pe una jertfa
pentru pacat, iar pe cealaltä ardere de
tot §i sa se faca ispa§irea pentru piicatul
atingeffl de mort. In ziva aceea nazireul
sfinteasca, din nou capul eau.
*i ca sa-§i sfinteasca iarái zilele
nazireatului situ, sa, aduca jertfä, pentru
vinä, un miel de un an. Zilele cele din-
tai nu se mai pun la nurnar, caci na-
zireatul eau a fost spurcat.
Iatä, rfinduiala nazireului: In vre-
mea and s, vor implini zilere nazirea-
tului eau, sa fie adus la u§a, cortului
descoperirii.
Atunci sit aducä Domnului darul
situ: un miel de un an fara cusur, ardere
de tot, §i o mioara de un an tot fara,
cusur, jertfa pentru pacat, §.1 un berbec
de un an far& cusur, jertfa de pace;
De asemenea un co§ de azime,
turte de lamura de faina framantate cu
untdelemn, paininare nedospite unse cu
untdelemn, impreuna cu prinosul §i cu
turnarile lor.
www.dacoromanica.ro
148
i preotul sa le puna inaintea Dom-
nului, i sa aduca, jertfa pentru pleat
§i arderea de tot.
Pe berbec sa-1 aducá, ¡erg& de
pace Domnului impreuntt cu co§ul de
azime. i preotul sii aduca prinosul §i
sii faca §i turnarea lui.
Pe urma, 85, rada capul sfintit al
nazireului la u§a cortului descoperirii §i
sa ia pärul capului sail de nazireu
puna pe foc sub jertfa cea de
pace.
85, mai ia preotul spate hart& a
berbecului §i o turtä nedospitä din co§
§i o paini§oara nedospita, §i sa, le dea
in mina nazireului dupa, ce acesta i§i
va fi ras parul capului sau sfintit.
Apoi sa o legene preotul jertfa
leganata, inaintea Domnului. Acesta este
un dar sfant care se cuvine preotului
In afara de pieptul leginat qi de §oldul
ridicat. Dupa aceasta, nazireul poate sii,
bea vin.
Aceasta este randuiala pentru na-
zireul care a facut fitgaduinta, acesta
este darul sau facut Domnului pentru
nazireatul sau in Mara de ceea ce
mai da, mana. Dupa temeiul fagaduintei
pe care a facut-o, a§a si se faca §i fan-
duiala pentru nazireatul eau. »
i a vorbit Domnul catre Moise
zicand:
<4 Grae§te lui Aaron §i fiilor lui
astfel: A§a sa binecuvantati pe fiii luí
Israil §i sit le spuneti:
Domnul sii te binecuvinteze §i 136
te pazeasca!
Domnul sii lumineze fata sa spre
tine §i FA, te miluiascri !
Domnul sa-§i ridice fats, sa catre
tine E}.1 sa-ti daruiasca pace !
A§a si se cierne numele meu peste
fiji lui Israil §i eu îi voi binecuvanta.
7.
Darurile cdpeteniilor lui Israil
la tdrnosirea cortulai.
1. lar dupa ce a ispr5,vit Moise de
înálat sfantul loca, 1-a miruit §i 1-a
sfintit impreuna cu toate odoarele lui,
jertfelnicul cu toate lucrurile lui pe care
le miruise i le sfintise,
 NU1VIERII, 7
Atunci voevozii lui Israil, capii de
familie, adica acei voevozi ai semintiilor
care luaserk parte la numkrátoare,
Aduserk darul lor inaintea Domnu-
lui: pee care ea coviltir i doisprezece
boj, -cilte un car la cate doi voevozi
ckte un bou de fiecare. Pe acestea le-au
adus in fats, sfantului locas.
Ci Domnul a graft lui Moise astfel:
«la-le de la ei i sa fie folosite pentru
slujba cortului descoperirii, iar levi-
tilor sit le dai fiecaruia dupa nevoile
slujbei lui ».
Atunci a luat Moise carele i boii
si le-a impärtit levitilor.
Douä, care si patru boi le-a daruit
fiilor lui Gherson pentru nevoile slujbei
lor.
Patru care si opt boj a däruit
fiilor lui Meran i pentru nevoile slujbei
lor sub supravegherea lui Itamar, fiul lui
Aaron arhiereul.
Dar fiilor lui Cahat nu le-a däruit
nimic, deoarece slujba lor este sä duck
sfintele odoare pe umeri.
Si voevozii au adus darul lor pen-
tru sfintirea jertfelnicului in ziva &and
a fost miruit, - atunci au adus voevozii
darul lor inaintea jertfelnicului.
i a poruncit lui Moise Domnul:
« Zi cu zi, fiecare voevod sit aducä darul
sau pentru sfintirea jertfelnicului.
In ziva întfti, voevodul Naason,
fiul lui Aminadab din semintia lui Iuda,
a adus darul sku.
Si darul sau a fost: o tipsie de
argint in greutat,e de o sutä treizeci
de sicli, un talger de argint de saptezeci
de sicli, dupa siclul sfant, amandoua
pline cu lamura de Mink framântata cu
untdelemn pentru prinos ;
Un vas de zece sicli de aun, plin
cu mirezme;
Un vitel din cireadii, un berbec,
un miel de un an ea ardere de tot;
Un tap, jertfa pentru plicat;
Doi boj, cinci berbeci, cinci tapi,
cinci miei de un an ca jertfä de pace.
Acesta a fost darul lui Naason, fiul
Aminadab.
In ziva a doua a adus darul
Natanail, fiul lui Tuar, voevodul
harului.
www.dacoromanica.ro
149
El a adus o tipsie de argint grea
de o suta treizeci de sicli, un talger
de argint de saptezeci de sicli, dupa siclul
sfânt, amfindou5, pline cu lamurk de
fain& framantatk cu untdelenm, ca
prinos ;
Un vas de aur de zece sicli, plin
cu mirezme ;
Un vitel, un berbec de un an ca
ardere de tot;
Un tap jertf5, pentru pacat ;
Doi boi, cinci berbeci, cinci tapi,
cinci miei de un an, jertfk de pace.
Acesta fost darul lui Natanail,
lui-Tuar.
In ziva a treia a adus darul Brim
voevodul semintiei fiilor lui Zebulon,
Eliab, fiul lui Helon.
Darul lui a fost: o tipsie de
argint in greutate de o sutii, treizeci
de sicli, un talger de saptezeci de
sicli, dupii siclul sfamt, amândouk pline
Cu lamurä de fitinit framitntatä cu unt-
delemn, ca prinos ;
Un vas de aur de zece sicli, plin
cu mirezme;
Un vitel, un berbec, un miel de
un an ca ardere de tot;
Un tap jertfä pentru pacat;
Doi boj, cinci berbeci, cinci tapi,
cinci miei de un an, jertfa de pace. Aces-
ta a fost darul lui Eliab, fiul lui Helon.
In zina a patra a adus darul sán
voevodul fiilor lui Ruben, Elitur, fiul
lui Sedeur.
Darul lui a fost: o tipsie de ar-
gint In greutate de o Kit& treizeci
de sicli, un talger de argint de sap-
tezeci de Bici, dupa, siclul sfant, a-
mândouit pline cu lamurii de fain& frii-
mantatii cu untdelemn, ca prinos;
Un vas de aun de zece sieli, plin
cu mirezme ;
Un vitel, un berbec, un miel de
un an, ardere de tot;
Un tap, ca jertfa, pentru pima;
Dei boi, cinci berbeci, cinci tapi,
cinci miei de un an ca jertfii de pace.
Acesta a fost darul lui Elitur, fiul lui
Sedeur.
In ziva a cincea, voevodul Selu-
miel, fiul lui Turisadai, a adus darul
pentru fili lui Simeon.
 NUMERII, 7
$i darul lui a fost: o tipsie de
argint in greutate de o subí, treizeci
de sicli, un talger de argint de sapte-
zeci de sicli, dupg siclul sfânt, aman-
dou5, pline cu lamurá de fäing främán-
tata' cu untdelemn, ca prinos ;
Un vas de aur de zece sicli, plin cu
mírezme ;
Un vitel, un berbec, un miel de
un an, ca ardere de tot;
Un tap, ca jertfá pentru päcat ;
Doi boj, cínci berbed, cinci tapi
cinci miei de un an, ca jertfä. de
pace. Acesta a fost darul luí eluiniel,
fiul lui Turisadai.
In ziva a sasea, voevodul Eliasaf,
fiul lui Reguel, a adus darul säu pentru
fiii lui Dan.
$i darul lui a fost: o tipsie de
argint in greutate de o sutá treizeci de
sicli, un talger de saptezeci de sicli,
dupä, siclul sfnt, amándola pline cu
lamurä, de fhinä fram'ántatä cu untde-
lemn, ca prinos ;
Un vas de aur de zece sicli, plin
cu mirezme ;
Un vitel, un berbec, un miel de
un an, ca ardere de tot;
Un tap, ca jertfá, pentru päcat ;
Doi boj, cinci berbeci, cinci tapi
cinci miei de un an, ca jertfä de pace. Aces-
ta a fost darul lui Eliasaf, fiul lui Reguel.
In ziun a opta a adus darul sltu
voevodul Elisama, fiul lui Amihud, pen-
tru fili lui Efraim.
$i darul säu a fost: o tipsie de
argint in greutate de o sutá treizeci de
sicli, un talger de argint de a,pte-
zeci de sicli, dupá siclul sfânt, amán-
douà pline cu lamurä de fainä. frámítn-
tata eu untdelemn, ca prinos ;
Un vas de aur de zece sicli, plin
ca mirezme ;
Un vitel, un berbec, un miel de
un an, ca ardere de tot;
Un tap, jertfä, pentru pdcat;
Doi boj, cinci berbeci, cinci tapi
cinci miei de un an, ca jertfà de
pace. Acesta a fost darul lui Elisama,
fiul lui Amihud.
In ziva a opta, voevodul Gamaliel,
fiul lui Pedatur, a adus darul säu pentru
fiii lui Manase.
www.dacoromanica.ro
150
$i darul lui a fost: o tipsie de
argint in greutate de o sutá, treizeci
de sicli, un talger de argint de sap-
tezeci de sicli, dupä siclul sfânt, amiln-
doug pline cu lamufá de hin& frámb,n-
tata cu untdeiemn, ca prinos ;
Un vas de aur de zece sicli, plin
cu mirezme ;
Un vital, un berbec, un miel de
un an, ca ardere de tot;
Un tap, jertrá pentru päcat;
Doi boj, cinci berbeci, cinci tapi
cinci raiei de un an, ca jertfd de
pace. Acesta a fost darul lui Gamaliel,
fiul lui Pedatur.
In ziva a noua a adus darul
Abidan, fiul lui Ghedeon, pentru fiii lui
Veniamin.
$i darul lui a fost: o tipsie de
argint in greutate de o sutil treízecí
de sicli, un talger de argint de Eap-
tezeci de sicli, dupá siclul sfant, aman-
douä, pline cu lamurii de fdinfi framtin-
tatä cu untdelemn, ca prinos ;
Un vas de aur de zece sicli, plin
cu mirezme ;
Un vitel, un berbec, un miel de
un an, ca ardere de tot;
Un tap, ca jertfit pentru píicat ;
Doi boj, cinci berbeci, cinci tapi
cinci miei de un an ca jertfá de pace. Aces-
ta fu darul lui Abidan, fiul lui Ghedeon.
In ziva a zecea a adus darul salí
voevodul Ahiezer, fiul lui Amisadai, pen-
tru fiii lui Dan.
$i darul lui a fost: o tipsie de
argint in greutate de o suta treizeci
de sicli, un talger de argint de sap-
tezeci de sicli, duplí siclul sfânt, aman-
dota pline cu lamur& de Mina fr.:aman-
tatil cu untdelemn, ca prinos ;
Un vas de aur de zece sicli, plin
cu mirezme ;
Un vitel, un barbeo, un miel de
un an, ea ardere de tot;
Un tap, ca jertfä, pentru päcat ;
Doi boj, cinci berbeci, cinci tapi
cinci miei de un an, ca jertfä, de
pace. Acesta a fost darul lui Ahiezer,
fiul lui Amisadai.
In ziva a unsprezecea a adus da-
rul s'au voevodul Paghiel, fiul lui Ocran,
pentru fiii lui Asen
 NUMERII, 8
i darul lui a fost: o tipsie de
argint in greutat,e de o sut6 treizeci
de sicli, un talger de argint de sap-
tezeci de sicli, dup6 siclul sfant, amitn-
dou6 pline cu laraura, de fan& friimitn-
tat5,` cu untdelemn, ca prinos ;
Un vas de aur de zece sicli, plin
cu mirezme ;
Un vitel, un berbec, un miel de
un an, ca ardere de t,ot ;
Un tap, ca jertf5. pentru pacat;
Doi boj, cinci berbeci, cinci tapi
cinci miei de un an, ca jertf6 de pace.
Acesta a fost darul lui Paghiel, fiul lui
Ocran.
In ziva a dou6sprezecea, voevodul
Ahira, fiul lui Enan, a adus darul shu
pentru fiii lui Neftali.
*i darul säu a fost: o tipsie
de argint in greutate de o sut6 trei-
zeci de sicli, un talger de argint de
saptezeci de sicli, dup6, siclul sfânt, aman-
doutt pline cu lamur6 de fan& friimkn-
tati cu untdelemn, ca prinos ;
Un vas de aur de zece sicli, plin
cu mirezme ;
Un vitel, un berbec, un miel de
un an, ca ardere de tot ;
Un tap, ca jertfá pentru pticat;
Doi boi, cinci berbeci, cinci tapi
cinci miei de un an, ca jertfa de
pace. Acesta a fost darul lui Ahira, fiul
lui Enan.
Acesta a fost darul voevozilor lui
Israil la sfintirea jertfelnicului, in ziva
cand a fost miruit: doutisprezece tipsii
de argint, doutisprezece talgere de argint
douhsprezece vase de aur.
Fiecare tipsie de argint avea o
sutà, treizeci de sicli, fiecare talger
saptezeci de sicli. Tot argintul acestor
vase era douä mii patru sute de sicli,
dup.& siclul Wait.
Vase de aur pline eu mirezme au
fost doufisprezece, fiecare de c6.te zece
sicli, dup.& siclul sfitnt. Deci tot aurul
vaselor a fost o sut6, doutizeci de sicli.
Toate vitele pentru ardere de tot
au fost: doisprezece vitei, doisprezece
berbeci, doisprezece mei de un an, ca
prinos ;
Toate vitele pentru jertfa de pace
au fost: doutizeci i patru de boi, saizeci
151
www.dacoromanica.ro
de berbeci, saizeci de tapi i aizeci de
miei. Acesta a fost darul la sfintirea
jertfelnicului dup.& ce el a fost miruit.
i &aid intra Moise in cortul des-
coperirii ca s6 gráiascá Domnului, auzea
un glas care vorbea cu el de deasupra
capacului chivotului legii dintre coi doi
heruvimi. i glasul acela vorbea cu el.
8.
Sfintirea
i a rostit iarái Domnul care Moise:
u Vorbeste lui Aaron zi: C6,nd
vei- aseza candelele, cele sapte candele
sá arunce lumina lor in partea de di-
nainte a candelabrului. »
i a filcut Aaron intocmai: el a
pus candelele in partea de dinainte a
candelabrului, precum dliduse Domnul
porunc6 lui Moise.
Candelabrul era f6cut din aur ce-
c6,nit; piciorul i florile lui erau tot ce-
anite, dup.& chipul pe care Dumnezeu
11 artitase lui Moise, asa a fticut el can-
delabrul.
i a grAit cu Moise Domnul i i-a
poruncit:
# Ia pe leviti dintre fiii lui Israil
curaeste-i.
5i ciind ii vei curai sá faceti ast-
fel: stropeste-i cu apa de ispäsire, apoi
ei radii tot trupul, s6-0 spele
vesmintele i inteacest chip sá se cu-
rateasett.
i ei s6 ja un vitel din ciread6 ca
ardere de tot, impreuntt cu prinosul lui
de lamurá de faint): framtintatti ca unt-
deleran ; i tu 86 jertfesti un alt vitel ca
jertfii pentru picat.
Apoi 86, aduci pe leviti inaintea cor-
tului descoperirii i 86 strfingi intreaga
obstie a fiilor lui Israil.
Dup.& aceea apropie pe leviti inaintea
Domnului, iar fiji lui Israil 86,0 pun&
mttinile lor pe leviti.
i Aaron s6 aduc6 pe leviti dar
leg6nat, inaintea Domnului, din partea
fiilor lui Israil, ca ei 8á fie in slujba
Domnului.
Dup6 aceasta levitii säi pun6
mainile pe capul fiecitrui vitel. Pe unul
sa,"-1 aduci Domnului jertf5, pentru pticat,
 NUMERII, 9
iar pe altul ardere de tot pentru ispii-
sirea picatelor levitilor.
Sä, asezi pe leviti inaintea lui Aaron
si a fiilor lui i sii-i aduci dar leganat
Domnului.
Si sii osebesti pe leviti de fiii lui
Israil, ca ei levitii sti fie ai mei.
lar dupa aceasta /evitii sii intre
In shijba cortului descoperirii, dupa, ce-i
vei fi curatit vei fi adus dar le-
gan at ,
Caci ei imi aunt slujitori deplin
afierositi mie dintre fiii lui Israil i i-am
luat in locul celor intai Miscuti care des-
chid pantecele maicii lor, dintre toti in-
tali Miscuti din fiii lui Israil.
Al meu este intaiul niiscut la
fiii lui Israil, de la oameni ea si de la do-
bitoace. In ziva cand am ucia pe toti
intaii nascuti din tara Egiptului, i-am
sfintit pe ei pentru mine.
Pentru aceasta am luat pe leviti
In locul tuturor intailor niscuti dintre
fiii hti Israil,
Si am dat pe leviti dintre fili lui
Israil, lui Aaron si fiilor lui, ca sii faca
slujba in locul acelora la cortul desco-
peririi i si faca ispasire de pacate pentru
fiii lui Israil, ca sa nu se abata peste ei
vre-o naprasnä, and se vor apropia fiii
lui Israil de sfantul boca.»
Si au fiicut Moise si Aaron si toatii
obtia fiilor lui Israil cu levitii asa pre-
cum a poruncit lui Moise Domnul, cu
privire la leviti intocmai asa urmara
a face fiii lui Israil cu ei.
Levitii s'au euratit de picate, si-au
spilat hainele lor, iar Aaron i-a adus dar
leganat inaintea Domnului, si Aaron a
facut ispasirea pentru ei, ea si-fie eurati.
Dup.& aceasta levitii au intrat
si indeplineasea slujba lor la cortul des-
coperirii, inaintea lui Aaron si a fiilor
lui, asa cum poruncise lui Moise Domnul,
pentru leviti. Asa a facut Moise cu ei.
Si a mai rostit Domnul catre Moise
aceastit porunci:
« lata ce pravila mai trebueste
pentru leviti: De la douazeci de ani
mai in vársta si meargi la lucru in
slujba cortului descoperirii,
lar de la cincizeci de ani si iasti
din slujba si nu o mai faca,
www.dacoromanica.ro
152
Ci nunaai sä, ajute in slujba pe
fratii lor la cortul deseoperirii, ca ei
aibä, grip,' de cele pentru randuiala sluj-
bei, dar slujba sä nu faca. Asa sii faci
cu leviii privitor la indatoririle lor 1»
9.
Prtftile. Sidlind de nor fi stalpul de foc.
Atunci a vorbit Donanul cu Moise
In pustiul Sinai, in anul al doilea de la
iesirea din tara Egiptului, in luna cea
dintai, asa:
o Si praznuiasca fili lui Thrall Pa-
stile la vremea lor,
In ziva a paisprezecea a lunii
acesteia, intre cele doua seri. Si le priz-
nuiti la vremea lor, potrivit tuturor le-
gilor i oranduielilor in flini. »
Atunci a poruncit lVfoise fiilor lui
Israil sä, praznuiascit Pastile;
Si ei au praznuit Pastile in ziva a
paisprezecea a lunii intaia, intre cele
douii seri, in pustiul Sinai; si precum
a poruncit lui Moise Domnul, asa au
ficut fiii lui Israil.
Eran ins& unii care se intinasera
atingindu-se de morti si nu puteau si
praznuiasca Pastile in ziva aceea. Atunci
ei se infa.tisara in ziva aceea inaintea
lui Moise si Aaron,
Si zisera catre ei: « Noi suntem
spurcati, fiincich ne-am atine de morti.
Pentru ce sa fim pagubiti, ca ea nu
aducem dar Domnului, la vreme, in mij-
locul fiilor lui Israil
Atunci Moise le-a raspuns: « Astep-
tati sä, aflu ceea ce vi va porunci
you& Domnul ! »
Atunci a por. uncit lui Moise Domnul
astfel:
Spune fiilor lui Israil « Daca cineva
dintre voi sau din urmasii vostri se va
spurca atingandu-se de un mort sau este
In cálatorie departe, cu toate acestea
si savarseascil Pastile pentru Dorn-
nul ».
In luna a doua, in ziva a pai-
sprezecea, intre cele doui seri, ea praz-
nuiasca Pastile i sii mänance azime cu
ierburi amare;
Si sä, nu base nimic pe a doua zi
nici un os si nu zdrobeasci, ci sii facit
 NUMERII, 10
praznic dupg, toati ränduiala cea pentru
Pasti.
lar omul care este curat i nu se
aflä, in calatorie departe ai trece cu ve-
derea s praznuiasca Paatile, unul ca
acera di fie nimicit din poporul lui, fiindca
n'a adus dar Domnului la vremea po-
trivia. Omul acela isparasca pa"-
catul !
Dacg vre-un stain care locueate in
mijlocul vostru, ea strain, vrea s praz-
nuiascit, Paatile Domnului, sä le praz-
nuiasca dupä randuiala i pravila Pa-
fie o singua lege pentru voi:
pentru strä,in eat i pentru bäatinas.»
In ziva °and a fost inaltat sfantul
loca, un nor a acoperit locaaul sfânt,
cortul descoperirii ai de cu sear&
pan& dimineata srantul loca a se vedea
ca o argtare de foc.
Aaa era deapururi: ziva Il aco-
perea norul, Rug noaptea arätarea cea
de foc.
Mid norul se ridica deasupra cor-
tului, porneau i fiii lui Israil, i in locul
In care se oprea norul acolo FA fill lui
Israil aaezau tabara.
La porunca Domnului, fiii lui Is-
rail porneau la drum i tot la porunca
lui poposeau cu tabara, aaa cá ei sta.-
teau cu tabgra aata vreme cat statea
norul deasupra sfântului loca.
Si &and norul zabovea mai multe
zile deasupra sfäntului loca, fiii lui Is-
rail erau luatori aminte la porunca Dom-
nului ai nu porneau.
lar daca se inampla cá norul se
oprea cateva zile deasupra sfiratului
loca, era la fel: la porunca lui Dum-
nezeu se opreau cu tabara ai tot la po-
runca Domnului porneau la drum.
Si dacit norul amanea de cu seara
ai pan& dimineata, i norul se ridica di-
mineata, atunci porneau fOi ei ; iar (lac&
norul se ridica dupg o zi si o noapte,
plecau atunci.
Dacä norul se oprea deasupra fan-
tului loca a mai multe zile, o lung sau
un an, fill lui Israil se opreau i ei cu
tabrtra nu plecau, iar cand se ridica
Foi
norul porneau i ei.
La porunca Domnului se opreau
cu tabara i tot la porunca Domnului
153
www.dacoromanica.ro
plecau; ei pgzeau porunca Domnului po-
trivit anduielii sale, data prin gura lui
Moise.
10.
T rdmbi(ele de argint.
Ceildtoria de la Sinai la Paran.
Si a rostit lui Moise Domnul alta
poruncii:
« Fá doui trambite de argint; dar
ea le faci din argint ceeänit. Ele sa-ti
slujeasca la chemarea obatiei i la pornirea
taberilor.
Gänd vor sana toate, sá se strangii
la tine toaa obatia la uaa cortului des-
coperirii,
lar cirad va suna numai una, sa
se adune la tine voevozii ffi capeteniile
peste mile lui Israil.
De yeti suna semnul de plecare, sa
porneasca cei din tabara de la askrit,
lar de yeti suna serrinul de plecare
pentru a doua oarä, sit porneasca cei
din tabara de la miaza-zi i sä se sane
numai pentru pornirea Jon
lar când va fi sä se adune obatia,
sä sunati din trambita ca de obicei,
dar s'a nu sunati semnalul de ple-
care.
Dar numai fili Ira. Aaron, preoVi,
sa sune din trambita. Aceste pravili
sä fie deapururi pentru voi in neam
de neamul vostru.
Cand voi ve0 porni la razboi in
Ora voastra, impotriva vrajmaaului
sunati alarma din trambita
atunci yeti fi pomeniti inaintea Dom-
nului Dumnezeului vostru i veti fi
mântuiti de vajmaaii voatri.
Si in ziva bucuriei voastre, la siír-
batorile voastre, la lunile noi, sá sunati
din trambita la arderle de tot si la
jertfele voastre de pace, ca sä fie ele
aducere aminte inaintea Dumnezeului
vostru, 616 eu sunt Duranezeul vo-
stru! »
In anul al doilea, in luna a doua,
In ziva a douazecea a lunii, s'a ridicat
norul de deasupra locaaului descoperirii,
Si au pornit la drum fili lui Israil,
din pustiul Sinai, iar norul s'a oprit in
pustiul Paran.
 NUMERII, 11
Astfel ei pornirä la drum intlia
oarä, la porunca Domnului trimisä, prin
gura lui Moise.
Intai a purces steagul taberii fii-
lor lui luda dupli ostile lor, iar peste
oasts era Naason, fiul lui Aminadab.
Peste oastea fiilor lui Isahar era
Natanail, fiul lui Tuar ;
Peste oastea fiilor lui Zebulon era
Eliab, fiul lui Helon.
Atunci locasul sfänt a fost des-
fiicut, iar fiii lui Gherson i ai lui Merani
plecark ducilnd locasul sfânt.
Apoi a pornit steagul taberii lui
Ruben dupil otile, lor iar peste oaste
era Efitur, fiul lui Sedeur.
Peste oastea fiilor lui Simeon era
Selumiel, fiul lui Turisadai ;
Peste oastea fiilor lui Gad era
Eliasaf, fiul lui Reg-uel.
Si au pornit Cahatitii purtând sfin-
tele odoare pe eänd altii asezau locasul
sfitint asteptand venirea lor.
Apoi a pornit steagul fiilor lui
Efraim, ceatä dupil ceatä, iar peste oaste
era Elisama, fiul lui Amihud.
Peste oastea semintiei fiilor lui Ma-
nase era Gamaliil, fiul lui Pedatur ;
Peste oastea semintiei fiilor lui Ve-
niamin era Abidan, fiul lui Ghedeon.
Apoi a pornit steagul taberii fiilor
lui Dan, ceatil dup.& ceatä,, - urma tu-
turor taberilor, iar peste ostirea lui
era Ahiezer, fiul lui Amisadai.
Peste ostirea semintiei fiilor lui
Aser era Paghiel, fiul lui Ocran ;
Peste ostirea semintiei fiilor lui
Neftali era Ahira, fiul lui Enan.
Acesta a fost sartul de plecare
In care au pornit fiii lui Israil, ostire
dupiti ostire.
Atunci a imbiat Moise pe Hobab,
fiul lui Reguel, Madianitul, socrul lui
Moise: Noi pornim spre tara despre
care Domnul a zis: s Eu vâ voi da-o
vouil ! Haide cu noi, si te vom
plititi cu bine, clici Domnul a fagilduit
bine lui Israil.
Dar el i-a fáspuns: o Nu merg! Ci
mâ voi duce in tara mea si la nea-
mul meu s.
Atunci Moise i-a zis: t Nu ne liísa!
Tu cunosti locurile unde putem po-
www.dacoromanica.ro
154
posim in pustie; ffi ochi de clifiluza
pentru noi.
lar clac& tu ne vei insoti, te vom
face partas la fericirea cu care Dum-
nezeu ne va ferici. »
Si au plecat din muntele Dom-
nului, cale de trei aile, cu chivotul le-
gilmántului Domnului inaintea Ior, ca
gäseascil loe de popas.
Si citind porneau cu tabara, norul
Domnului era umbrind ziva deasupra Ion.
La pornirea chivotului legii, Moise
zicea: « Scoa15,-te, Doamne, i sä, se risi-
peasdi vräjmasii tila si Fa fuga din fata
ta cei ce te uriíse pe tine !
lar la oprire zicea: Intoarce-te,
Doamne, chtre zecile de mii ale semin-
Olor lui Israil! »
11.
Poporul tilniefte dupd demducarea din
Egipt. Pedeapsa ldanniei lui.
Si a inceput poporul cArteascil
la urechile Domnului. Atunci a auzit
Domnul FA s'a aprins mänia lui, i focul
Domnului s'a facut vàpaie impotriva lor
si a inceput sä mistue capätul taberii.
Dar poporul a strigat cätre Moise
Moise s'a rugat Domnului i focul se
stinse.
Si s'a chemat numele locului ace-
luia Tabeera, fiinddi s'a aprins focul
Domnului impotriva lor.
Dar gloata sträinilor, care se olla
In mijlocul lui, ii aprinse pofta. Atunci
liii lui Israil incepuril i ei sil se tan-
guiascil i «5, se jeluiascil: Cine ne va
da sä, manara carne?
Ne aducem aminte de pestele pe
care il mAncam degeaba In Egipt, de
castraveti, de harbuji, de praz, de ceapä
si de usturoi,
lar acum sufletul ni se usueá,
din tot ce aveam n'a rimas nimic, de-
m'a mana de dinaintea ochilor nostri ! »
- Mana era ca boaba de eoriandru
infiltisarea ei ca räsina de bdeliu.
Poporul se imprästia si o aduna,
micina in rfisnitil sau o pisa in piulti,
fierbea in oale fácea din ea turte;
gustul ei era ca de plilcinti fiticutil cu
untdelemn.
 NUMERII, 11
i când &idea, noaptea, roua in ta-
bgrii, cgdea si mana.
i cánd a auzit Moise poporul plän-
gfind neam cu neam, fiecare la usa cor-
tului lui, mânia Domnului s'a aprins
groaznic, iar Moise se intristg foarte.
i a zis Moise cgtre Domnul: « Pen-
tru ce ai cäsunat räu robului tiiu si de
ce n'am aflat har in ochii tgi, ci ai pus
in spinarea mea povara grijei acestui
popor ?
Oare eu am zämislit poporul acesta ?
Oare eu 1-am ndscut zici: «
la sänul tiiu precum tine doica pe prunc,
päng va ajunge in tara pe care ai da-
ruit-o cu jurämänt pgrintilor lui »?
De unde am eu carne sg lude-
stulez tot poporul acesta, care plänge
spune: « Dii-ne carne ca sh mâncgm ! »
Nu sunt in stare sä duo singur
tot poporul acesta, ciici el este prea greu
pentru mine.
lar dacii tu vrei sä te porti asa
Cu mine, mai degrabg omoarg-mg, daca
am aflat har inaintea ochilor tài, ca sg
nu mai vild nenorocirea lui ! »
Atunci Domnul riispunse lui Moise:
« Adung-mi saptezeci de bärbati dintre
bàtrânii lui Israil, pe care-i stii cä sunt
barânii poporului si mai marii lui, i adg-i
Ja cortul descoperirii, «tea acolo la
un loe cu tine.
Atunci eu mg voi pogori i voi
gräi cu tine. i voi lua din duhul care
s'a pogorit peste tine si voi puna peste
ei, ca sä ducii cu tine povara grijei po-
porului i sä nu o porti numai tu sin-
gu r.
lar poporului «à-i zici: « Pregati-
ti-vä pentru mäine mäncati carne,
&ad ati bocit in urechile Domnului
v'ati tânguit: a Cine ne va da nouä sä
mâncgm carne, &id ce fericiti eram noi
in Egipt ! » Acum Domnul vg va da carne
voi yeti manca.
i nu veti manca o zi, sau dota,
sau cinci, sau zece, sau douiizeci,
Ci o lunä, pftnà cänd vä va iesi
pe nas, ca astfel si vil scarbiti, din pri-
cing ci ati dispretuit pe Domnul care
este in mijlocul vostru i ati plâns
intea mea zicänd: Pentru ce am iesit
din Egipt ?
155
www.dacoromanica.ro
Dar atunci a riispuns Moise: «No-
rodal in mijlocul egruia sunt este de
sase sute de mil de pedestrasi si tu
spui: « Eu Li voi indestula cu carne si
vor manca o lung de zile ».
Oare se vor junghia pentru ei tur-
mele i circule ca sä le fie de ajuns, sau
se vor pescui pestii märii ca sà fie in-
destulati ?
i a zis Domnul cgtre Moise: Oare
mäna Domnului este scurtg ? Acum te
vei incredinta daca, se va implini cu-
vantul meu ori nu!
Dupg aceasta a iesit Moise si a
griit poporului cuvintele Domnului si a
strans saptezeci de oameni dintre bg-
tranii poporului i i-a adus pe ei sg atea
In preajma cortului.
Domnul s'a pogorit in nor si
a grgit catre el, i a luat din duhul
dgruit lui i a dat celor saptezeci de
a fost cand Duhul s'a odihnit
peste ei, incepurá sg prooroceascg, apoi
s'au oprit.
Doi oameni irisa rgmaserg in ta-
bärg. Pe unul Il cherna Eldad, iar pe
celglalt Medad. i s'a odihnit peste ei
Duhul. Ci ei erau printre cei inscrisi,
dar n'au iesit sil se dulcà la cort, i ei
au proorocit atunci, in tabg,rg.
Dar un tängr a alergat i a dat
de veste lui Moise asa: Eldad i Medad
proorocesc in tabgrä
i a rgspuns Iosua, fiul lui Nun,
slujitorul lui Moise din tineretile lui: O,
domnul meu Moise, impiedicg-i !*
Atunci i-a spus Moise: Oare tu
ai duh de rävnire impotriva mea? O,
clac& ar fi tot poporul numai profeti
de-ar ocl ih ni Domnul Duhul sau peste ei !
i Moise impreung cu batränii lui
Israil s'au adunat in tabiírá.
Atunci s'a pornit o vifornitg de la
Domnul si a adus prepelite de la mare
si le-a trântit la pámánt lángà talará,
cale de o zi bite° parte si cale de o zi
In cealaltä parte, in veciniltatea taberii,
strat ca de doi coti pe fata pgmán-
tului.
i s'a pornit poporul i toatg ziva
aceea i toatä noaptea aceea si a doua
zi a sträns prepelite ; iar cel care
stränsese mai putin, tot stränsese zece
 NUMERII, 12, 13
gramezi. Dupa aceasta ei le-au intins
imprejurul taberii.
Dar carnea era inca intro dintii
lor si nu ispravisera inch' de mancat cand
mania Domnului se apiinse impotriva
poporului i batu Domnul poporul cu
bätaie mare foarte.
Si numele locului aceluia s'a che-
mat Chibrot-Hataava, dici acolo a fost
ingropat poporul cel intaratat de poftd.
Dela Chibrot-Hataava poporul s'a
indreptat catre Haterot si a poposit la
Hat erot.
12.
Sora lui Moise pedepsitei cu leprd.
1. Si Maria vorbea cu Aaron despre
Moise pentru femeia etiopiana pe care
el o luase, - citci Ii luase o femeie etio-
piana, -
2. Si ziceau: Care numai prin Moise
a grait Dumnezeu? N'a vorbit el oars
prin noi ? » Domnul illSE a auzit.
3. Si Moise era bland foarte, mai mult
decat toti oamenii de pe fata pamantului.
4. Dar deodatit Domnul a zis lui Moise,
lui Aaron i Mariei: « Ieiti cate trei la
cortul descoperirii ! » i ei au iesit tus-
trei.
5. Atunci s'a pogorit Domnul inteun
stalp de nor si a statut la usa cortului
si a chemat pe Maria si pe Aaron. Si
ei intrara amandoi.
6. Si le-a zis Domnul: « Ascultati
cuvintele mele ! Dacii este fare voi ci-
neva profet al Domnului, eu mä descopär
In vedenie i in vis vorbesc cu el.
7. Nu este tot asa i cu robul meu
Moise. El s'a dovedit credincios in toatä
casa mea.
8. Eu Ii vorbesc gurit catre gura, la
vedere si nu in ghicituril, si el priveste
chipul Domnului. Pentru ce deci nu V&
temeti i ponegriti pe robul meu Moise? »
9. Ci mânia Domnului s'a aprins im-
potriva lor si el s'a dus.
10. Si cand norul s'a departat de
deasupra cortului, iata ca Maria era alba
de leprit ca zapada. i intorcandu-se
Aaron spre Maria, iatit ca ea era leproasit.
11. Atunci a graft Aaron catre Moise:
« 0, doamne, sa nu ispiisim, pacatul pe
156
www.dacoromanica.ro
care I-am savarsit i cu care ne-am flicut
vinovati !
0, sa nu fie ea ca un copil mort
care iese din pantecele maicii sale, cu
trupul pe jumatate mancat ! »
Atunci a strigat Moise catre Dom-
nul i i-a zis: « 0, Doamne, rogu-te, ta-
madueste-o!
Dar Domnul a raspuns lui Moise:
«Dad., pärintele situ ar fi scuipat-o in
fatii, n'ar fi trebuit ea sit stea rusinatii
sapte zile ? SA stea la oprealä sapte zile
afarä din tabarii dupa care poate
intre !
Si Maria a stat la opreala Biwa
din tabärä sapte zile. i poporul n'a
pornit la drum pana cand Maria a intrat
din nou in tabärä.
Dupä aceasta poporul a plecat din
Hatkrot si s'a oprit cu tabära in pustia
Paran.
Iscoadele trimise in Canaan.
Atunci a vorbit iariisi Domnul cu
Moise i-a zis:
« Trimite oameni ca sit iscodeasca
tara Canaanului, pe care eu voi da-o
fiilor lui Israil. Sri trimiti cate un om
din fiecare semintie, dar toti sa fie dintre
voevozi !
Si Moise i-a trimis, dupti porunca
Domnului, in pustiul Paran. Acestia toti
erau voevozi ai fiilor lui Israil.
Iatä care era numele lor. Din se-
mintia Ruben: Samua, fiul lui Zacur ;
Din semintia lui Simeon: Safat, fiul
lui Hori;
Din semintia lui luda: Caleb, fiul
lui Iefune;
Din semintia lui Isahar: Igal, fiul
lui Iosif ;
Din semintia lui Efraim: Ozeea,
fiul lui Nun ;
Din semintia lui Veniamin: Palti,
fiul lui Rafu;
Din semintia lui Zebulon: Gadiel,
fiul lui Sodi;
Din semintia lui Iosif, adicit din
semintia lui Manase: Gadi, fiul lui Susi ;
Din semintia lui Dan: Amiel, fiul
lui Ghemali;
 NUMERII, 14
Din sernintia lui Aaer: Setur, fiul
lui Mihail;
Din semintia lui Neftali: Nahbi,
fiul lui Vofsi;
Din senaintia lui Gad: Gheuel, fiul
lui Machi.
Acestea sunt numele oamenilor pe
care i-a trimis sl iscodeascä, Ora Ca-
naanului. i Moise a numit pe Ozeea
fiul lui Nun, Iosua.
Si i-a trimis Moise pe ei s5, isco-
deascii Ora Canaanului, cu poruncii: «Sui-
ti-v5, acolo prin Negheb, apoi sá vd in-
dreptati spre munte,
Ca sä vä dati seama de tarä, ce
popor locueate inteinsa: este tare ori
slab, putin ori mult;
Si cure este Ora in care locueate:
manoasi eau rea ; cum sunt oraaele lo-
vuite: deschise sau intärite;
Cum este p5,mantul: gras ori slab,
dac5, se allá pomi sau nu. Fiti bärbätoai
luati din roadele pAinântului. » Ace-
stea se petreceau pe la parguitul stru-
gu rilor.
Si s'au suit ei i au iscodit pl.-
mântul din pustiul Tin pan& la Rehob
spre Hamat.
Si au luat-o prin Negheb a'r au
ajuns pänä la Hebron, unde se aflau
Ahiman, Seaai i Talmai, feciorii lui
Enac. Hebronul a fost zidit ou § apte
ani inaintea Toanului din Egipt.
Si cänd au ajuns in valea Eacol,
au tdiat de acolo o vitä, cu un cior-
chin uriaa de poamä, FA au pus-o pe o
pärängä dusii de doi inai. Au mai luat
rodii i smochine.
Si locul acela s'a chemat valea
Eacol, din pricina ciorchinului uriaa pe
care 1-au tOiat de acolo fili lui Israil.
lar dupi patruzeci de zile s'au
intors de la iscodirea pamântului.
Ei se duserii de se infätiaarä lui
Moise, lui Aaron FA la toatà obatia fiilor
lui Israil in pustiul Paran, la Cadea.
Si le-au dat de atire atát lor eât A la
toatä obatia de tot ceea ce au vázut
ai le-au arlitat a'r roadele pämäntu-
lui.
Si le-au povestit FA le-au spus: « Am
intrat in tara in care ne-ati trimis, unde
curge lapte i miere. Iatä i roadele ei !
157
www.dacoromanica.ro
Numai c5, poporul care locueate
In tara aceea este puternic, iar cetätile
sunt intarite i foarte mari. Am vazut
de asemeni si pe feciorii lui Enac.
Amalec locueate in Negheb. He-
titii, Iebusitii, Amoritii locuesc in partea
muntoasä, iar Canaanitii locuesc la mare
a'r pe tirmul Iordanului.
Dar Caleb a potolit poporul care
cärtea impotriva lui Moise ai a zis: e SA
ne suim i sa-1 cuprindern, caci pu-
tem! »
Insä oamenii care il insotiserO au
räspuns: Nu indraznim sä ne Bairn
impotriva acelui popor, ciici el este mai
vanjos decât noi s.
Si au raspändit ei printre fili lui
Israil faimä rea despre tara pe care au
iscodit-o: « POrnântul pe care 1-am cu-
treerat ca sO-1 iscodim este un pamtmt
care mistue pe locuitorii lui, si tot no-
rodul pe care 1-am vitzut inteinsul este
uriaa la staturä.
Acolo am väzut uriaai, pe feciorii
lui Enac din neamul uriaailor. i noi
eram in ochii noatri ca i in ochii lor
ca niate liicuste! »
14.
Pedeapsa poporului pentru artire.
Atunci toatä obatia a izbucnit in
strighte, iar norodul s'a tänguit toatä
noaptea aceea.
Si carteau impotriva lui Moise
a lui Aaron toti fiii lui Israil i toatä,
obatia i Ii infruntau: « 0, de-am fi murit
In Egipt sau in pustiul acesta de ne-am
fi dat duhul !
Si pentru ce Domnul ne duce in tara
aceasta sä cOdera de sabie i femeile
noastre i copiii noatri sä, ajungä pradé, ?
Nu este mai nimerit sä, ne intoarcem
In Egipt ?
Si au zis unii ciitre altii: e Sl. pu-
nem o cdpetenie peste noi i al. ne in-
toarcem in Egipt! »
Atunci Moise ai Aaron au cäzut cu
fata la pämänt inaintea a toatO obatia
fillor lui Israil,
lar Iosua, fiul lui Nun, ai Caleb,
fiul lui Iefune, cei dintre iscoditorii pii-
mtintului si-au sfilaiat veamintele lor,
 NUMERII, 14
Si au grait catre obetia fiilor lui
Israil astfel: s Pama,ntul pe care 1-am
strabatut ca sa-1 iscodim este un pa-
mant foarte, foarte bun.
De va binevoi Domnul Cu noi e'r
ne va duce in pamantul acesta i ni-1
va da, el este un pamant in care curge
lapte i miere.
Deci nu va razvratiti impotriva Dom-
nului e't de poporul ¡Aril aceleia sa nu
va fie frica, fiindc5, el va fi demancarea
noastra. Dumnezeii lor i-au parasit! Cu
noi insa este Domnul, ei nu va spai-
mântati ! u
Atunci toata obetia a raspuns:
« ucidem cu pietre ! » Dar, iatit, slava
Domnului s'a aratat in cortul descope-
ririi, tuturor fiilor lui Israil,
Si atunci a grait Domnul catre
Moise: s Cat& vreme ma va defaima
poporul acesta i pan& cand nu va crede
In mine Cu toate minunile pe care le-am
siivareit in mijlocul lui ?
Am sa-1 lovesc cu ciuma, ca
pierd, iar pe time te voi face neam
mai mare e'r mai puternic dealt el! »
Atunci a raspuns Moise Domnului:
o Dar vor auzi de aceasta Egiptenii, din
mijlocul carora tu ai scos pe poporul
acesta, cu puterea ta,
i vor spune i locuitorilor acestei
tari, care au auziti ei, ca tu, Doamne,
salitelueeti in rnijlocul poporului, cdruia
te descoperi ochi catre ochi, e't ca tu,
Doamne, mergi inaintea lui ziva in stalp
de nor, iar noaptea in stalp de foc.
Si dad, tu vei oinori pe poporul
acesta ca pe un orn, vor apune neamu-
rile care au auzit de faima ta, aea:
s Domnul n'a putut sä ducli poporul
aeesta in tara pe care le-a fagaduit-o cu
juramânt, de aceea 1-a nimicit in pustie !
Si acum, Doamne, arata-te atotpu-
ternic, precum tu ai fagaduit i ne-ai zis:
« Domnul este indelung räbdator
mult milostiv, el Rut& faradelegea
pacatul, dar nu cruta pe nimeni, ci pe-
depseete fariidelegea pärintilor in fii Omit'
la al treilea i al patrulea neam n.
Iartit, te rog, faradelegea acestui
popor dupa marimea milostivirii tale,
precum ai fost indurator cu poporul
acesta din Egipt i pana acum ! »
158
www.dacoromanica.ro
Si Domnul a raspuns: « Iat5 1-am
iertat dupa cuvintele tale !
Dar eu sunt viu ei de slava mea
plum este tot pamântul.
Toti care au vazut slava mea ei
minunile mele pe care le-am sitvareit in
Egipt i in pustie, i m'au pus la incer-
care de zece ori i n'au ascultat de
glasul meu
Nu vor vedea tare pe care m'am
jurat s'o dau parintilor lor, aeijderea
toti cei ce m'au hulit nu o vor vedea.
Dar pe robul meu Caleb, care a
fost stapanit de alt duh i s'a lipit cu
credinta de mine, il voi duce in tare
In care a intrat o data ei pe care ur-
maeii lui o vor stapani.
25 Maine intoarceti-va i porniti in
spre pustie, pe drumul Mara Roii. u
i Domnul gräi lui Moise i lui
Aaron inteacest chip:
« Pana cánd voi fi indurator pen-
tru aceasta obetie ticaloasa care carteete
impotriva mea ? Auzit-am cartirea fiilor
lui Israil, cu care ei cartes° impotriva
mea.
Spune-le: Viu Bunt eu, zice Dom-
nul, voi face cu voi precum ati grait
In urechile mele !
Leeurile voastre sä, cada in pustia
aceasta, i thi cei care ati fost socotiti
la numaratoare de la douazeci de ami
mai vrastnici, care ati earth impotriva
mea,
S5, nu intrati in pamantul pentru
care am ridicat mane mea ca sit va aeez
inteinsul, Uri numai Caleb, fiul lui Ie-
fune, ei Iosua, fiul lui Nun.
Ci numai copiii voetri, despre care
ati zis ca vor fi pradä, Ii voi duce
inteinsul, ea ei sä cunoasca pämantul
pe care voi 1-ati dispretuit.
Dar leeurile voastre s5, cad& in
pustia aceasta!
Si liii voetri sa fie ratacind in
pustie patruzeci de ani i ni ispiieeascii,
desfranarea voastra pana cand trupurile
voa,stre vor fi pierit in pustie.
Dupa numä,rul celor patruzeci de
zile in care ati iscodit pimantul, cate
o zi de fiecare an, se; ispaeiti faradelegile
voastre patruzeci de ami, ca ea etiti ce
este razvratirea impotriva mea.
 NUMERLI, 15
Eu Domnul am grait ! Asa voi
face cu toata obstia cea ticaloas5, care
s'a riisculat impotriva mea! In pustiul
acesta 85, se sfarseasca i sa moara!
i asa oamenii pe care i-a trùnis
Moise ca sà iscodeascii, pamantul i s'au
intors si au atatat la cartire toatà ob-
stia, defaimand tara,
Au murit de bätaia lui Dumnezeu,
fiindca au intaratat obstia spre defai-
marea tarii.
Numai Iosua, fiul lui Nun, 0 Ca-
leb, fiul lui Iefune, au ramas cu viata
dintre cei care plecaserä ca sit isco-
deascii, Vera.
i dup5, ce Moise BUJ* de spus
cuvintele acestea catre toti fiji lui Israil,
poporul tare incepu a se jell.
i s'au sculat ei dis-de-dimineata
s'au suit in creasta muntelui cuge-
&Ind: s Iata, ne suim in locul despre care
Domnul ne-a grait, c5,ci noi am pacti-
tuit! »
Dar Moise le-a spu.s: Pentru ce
vreti sä calcati porunca Domnului? Asta
nu vä va da izbándä!
Nu vä suiti, ffindca Domnul nu
este in mijlocul vostru, ca sä, nu fiti
nimiciti de vrajmasii vostri,
Choi Amalecitii j Canaanitii stint
acolo in fata voastr5,, i voi yeti cadea
de sabie i, fiindc5, v'ati dat inapoi de la
Domnul, el nu va fi inteajutorul vostru!*
Ins& ei se indarätnicira, vrand sa
se sue in munte, dar chivotul legaman-
tului Domnului i Moise nu s'au clintit
din tabara.
Atunci Amalecitii i Canaanitii,
care locuiau in muntele acela, s'au po-
gorit inaintea lor, i-au bätut i i-au
imprastiat pang la Horma.
15.-
privitoare la iertfe. Pedeapscl
pentru cdlcarea Sdmbetei.
i Domnul a pia iarasi lui Moise:
« Vorbeste fiilor lui Israil si le spune:
Dup.& ce yeti intra in tara in care yeti
sälaslui, pe care eu o voi da voila,
i yeti vrea sä aduceti jertfä arsa
in foc Domnului, fie ardere de tot, fie
jertfa pentru plinirea unei fligaduinte sau
159
www.dacoromanica.ro
de bunavoie sau la särbatorile voastre,
sa aduceti din turmele si din cirezile
voastre jertf5, intru miros de bunä, mi-
reazmä, Domnului.
Cel care va aduce darul sau 85, pupa
inaintea Domnului winos de lamura de
fainä, a zecea parte dintrso efii, fr5,man-
tat& cu un sfert de hin de untde-
lemn,
i vin pentru jertfa de turnare un
sfert de hin la arderea de tot sau la
jertfit, pentru fiecare miel.
Pentru un berbec si aduci prinos
dou5, zecimi de lamur5, de fain& fib:man-
tatä cu o treime dinteun hin de unt-
delemn,
i vin pentru jertfa de turnare, o
treime dinteun hin sa pui inaintea Dom-
nului intru miros de bun& naireazma.
Dad, vei aduce Domnului jertfa un
juncan, fie ardere de tot, fie jertfa pentru
plinirea unei fagaduinte sau jertfa de
pace,
Sà aduci cu juncanul trei zecimi
prinos de lamura de fain& framantatil
cu o jumatate de hin de untdelemn,
i vin pentru jertfa de turnare sa
aduci o jumatate de hin ca jertfa arsa
In foc intru miros de bun& mireazma
Domnului.
Asa sa fie randuiala pentru fie-
care taur, berbec, miel sau ied.
Dup.& numarul capetelor de vita
pe care le aduceti, randuiala sä fie po-
trivit cu fiecare din ele.
Once bästinas sä faca dupa aceasta
randuiala, &Ind va aduce jertfii, intru
miros de bun& mireazma Domnului;
i daca salaslueste cu voi un strain,
sau cineva se afla in mijlocul vostru in
neam de neamul vostru, sii sa,vfizseasca
tot dupg aceast5, randuiala, cand va vrea
8'6 aduc5, jertfa Domnului intru miros
de bunä mireazma.
Obstia sä alb& o singura lege, pen-
tru voi cat i pentru strainul care sa-
laslueste in mijlocul vostru, lege vesnica
sá aveti in neam de neam, iar inaintea
Domnului strainul sit fie socotit la fel
ca i voi.
Aceeasi lege i aceeasi socotinta
sa alb& putere i pentru voi i pentru
strainul care sat la un loe cu voi !*
 NUMERII, 16
Si Domnul a mai grait cu Moise
inteacest chip:
« Vorbeste cu fiii lui Israil si le
zi: Cand yeti intra in tara in care va
voi duce,
Si cand yeti manca din painea
tarii, sii inaltati Domnului jertfa ridicata.
Ca parga din aluatul vostru sa
inaltati Domnului o turtä, asa cum inal-
tati prinosul de la arie.
Din parga aluatului vostru sa adu-
ceti prinos ridicat Domnului in neam de
neamul vostru.
Dacä \Teti pacatui din nestiinta
yeti calca toate aceste porunci pe care
Domnul le-a vestit lui Moise,
Adicä, tot ce v'a poruncit Domnul
you& prin gura lui Moise, din ziva in
care Domnul v'a dat porunci si mai de-
parte in neam de neamul vostru,
Dacä pacatul a fost sävarsit de
obstie din neatiinta, toata obstia sä, aduch
un vitel din cireada ca ardere de tot
Domnului intru miros de buna mireazma,
cu prinosul i jertfa de turnare randuite
si un tap jertfá pentru päcat.
Si preotul sii faca ispäsirea pentru
toatg, obstia fiilor lui Israil, i li se va
ierta pacatul, fiindca a fost savitrsit din
nestiintii. Si ei sä aducg darul lor: jertfa
arsti in foc Domnului, apoi jertfa pentru
pacat din nestiinta.
Atunci toatä obstia ffilor lui Israil
va fi iertatii, asemeni i strainul care
locueste in mijlocul ei, fiindca tot po-
porul a plicatuit din nestiinta.
Dada cineva a pacittuit din ne-
stiintä, sit aduca o capra de un an ca
jertfä pentru pacat,
Si preotul sii facg, ispasirea inain-
tea Domnului pentru cel or a stivarsit
pacatul din nestiintä. O data ispasirea
facutii, el va fi iertat.
Bastinasul cat FA strainul care lo-
cueste in mijlocul fiilor lui Israil sii aibá
aceeasi lege cand vre-unul din ei pacä-
tueste din nestiinta.
Dad): vre-unul dintre bästinasi sau
dintre straini huleste cu bung; stiinta pe
Domnul, sufletul acela sa, fie starpit din
poporul lui,
Caci a dispretuit cuvantul Dom-
nului i poruncile lui le-a calcat. Acela
160
www.dacoromanica.ro
sg, fie starpit cu totul, iar pgcatul si fie
asupra lui. »
Cand erau fili lui Israil in pustie,
au gasit un om strangand lemne in ziva
Siimbetei,
Si tau adus cei ce 1-au gasit strân-
gaud lemne la Moise i la Aaron si la
toata obstia,
Si 1-au pus ei sub pazg, fiindca nu
era hotarit ce pedeapsa i se cuvine.
Atunci a zis Domnul catre Moise:
« Omul acela sa fie omorit, toatä obstia
si-1 ucida cu pietre afar& din tabara! »
Si toata obstia I-a scos afara din
tabarii, FA au aruncat cu pietre inteinsul,
precum poruncise Domnul, i el a murit.
Si a mai rostit Domnul lui Moise:
« Vorbeste catre fiii lui Israil
apune-le sa-0 pun'a canafi la poalele
vesmintelor lor, in neam de neamul lor,
mai sus de candi sa puna un giietan
de porfirg, violeta.
Si cand va yeti uita la canafi,
sii va aduceti aminte de poruncile Dom-
nului ca sa le faceti i sa nu va lasati
ispititi de mima si de ochii vostri prin
care voi ravniti la destranare.
Ci sit vii aduceti aminte
impliniti toate poruncile mele i sä, fiti
sfinti inaintea Dumnezeului vostru.
Eu sunt Domnul Dumnezeul vo-
stru care v'am scos din tara Egiptului
ca sii fiu Dumnezeul vostru. Eu sunt
Domnul Dumnezeul vostru!
16.
Rciscoala lui Core, Datan i Abiram.
Atunci Core, fiul lui Ithar, fiul lui
Cahat, fiul lui Levi, impreuna cu Datan
Abiram, fili lui Eliab, si On, fiul lui
Palu, fiul luí Ruben,
S'au fazvratit impotriva lui Moise
avand de partea lor douil sute cincizeci
de oameni, voevozi ai obstiei lui Israil,
chemati mereu la sfat, oameni cu tre-
cere.
Si s'au strans impotriva lui Moise
si a lui Aaron FA se rostirä: Destul !
Todd obstia, toti far& osebire sunt sfinti,
caci Domnul salaslueste in mijlocul ion.
Pentru ce deci va ridicati voi mai presus
decat obstia Domnului ? »
 NITMERII, 16
Si cand a aflat Moise, a cäzut cu
fata la pilmilnt,
Si si-a indreptat cuvantul catre Core
catre toata ceata lui inteacest chip:
« Maine Domnul va va face stiut cine
este al lui, ka cine este sfant il va apropia
de el. Si pe acel pe care 11 va alege,
va lua langa sine.
Dar sä faceti asa: «Tu, Core, si toot&
ceata, luati cattui,
Puneti foc inteinsele ratline, iar de-
asupra presarati tämäie inaintea Dom-
nului, si pe cine va osebi Domnul, acela
sfant va fi. Destul, fii ai lui Levi ! »
Apoi a graft mai departe Moise lui
Core: « Ascultati, acum, fil ai lui Levi!
Oare e putin pentru voi cá Dum-
nezeul lui Israil v'a osebit pe voi din
obstia lui Israil i v'a apropiat de sine
ca faceti slujbil in sfantul läcas al
Domnului i sá stati inaintea cortului
ca serviti?
El te-a chemat aproape i impreuna
Cu tine pe toti fratii tái, fili lui Levi.
Si acum voi nazuiti si la preotie!
Pentru aceasta, tu si toatä ceata
v'ati strain hot:grit impotriva Domnu-
lui !... Dar Aaron cine este, de cartiti
impotriva lui?
Deci a trimis Moise ca sä, cheme
pe Datan si pe Abiram, fiii lui Eliab,
dar aceia au rtispuns: a Nu vrem
venim !
Patin lucru este oare ca ne-ai scos
dintr'o tar& unde curge lapte i miere,
ca sa ne omori in pustie ? i acura mai
vrei sá fil i domn peste noi?
0, nu! Tu nu ne-ai dus in tara
In care curge lapte i miere i nici nu
ne-ai dat in stapanire nici ogoare, nici
podgorii ! Vrei sa chiorästi pe oamenii
acestia ? Nu vrem sti venim!
Atunci Moise s'a aprins de manie
si a rostit catre Domnul: Sa nu te
intorci spre prinosul lor ! Nici macar nu
le-am luat lor vre-un asin i nici nu
le-am pricinuit vre-un !»
Si a zis Moise lui Cole: « Tu
partasii tái sa. fiti maine inaintea Dom-
nului, tu si ei i cu Aaron.
Si sa ia fiecare catuia lui, sä pu-
neti tamale inteinsele ì sa va apropiati
cu catuia inaintea Domnului: douà sute
www.dacoromanica.ro
161
cincizeci de catui, si tu si Aaron, fie-
care cu catuia lui. »
Si fiecare a luat catuia lui, au pus
foc i tama,ie si au stat la usa cortului
descoperirii impreuna cu Moise si Aaron.
Core ins& stransese toatti ceata im-
potriva lor, la usa cortului descoperirii.
Atunci s'a aratat slava Domnului la toata
ceata.
Si Domnul a grait lui Moise
lui Aaron:
Dati-va la o parte din ceata
aceasta, caci o voi pierde intr'o clipita! »
Atunci ei au cazut cu fata la pa-
miint si au zis: « Doamne, Dumnezeul Du-
hurilor si a tot trupul, unul a pacatuit
si tu vrei sa-ti desrántuesti mania peste
toatit ceata ! »
Atunci a raspuns Domnul lui Moise:
« Spune cetei:
Depirtati-va din preajma locuintei
unde se aflä, Core, Datan si Abiram. »
Si Moise s'a sculat si s'a indreptat
spre Datan FA Abiram, iar dupä el au
niers batrânii lui Israil,
Si a gait catre ceata: « Dati-vä
in laturi de HMO, corturile acestor oa-
meni nelegiuiti si nu và atingeti de
nimic din ceea ce este al lor, ca nu
cumva sä pieriti din pricina tuturor pa-
catelor lor !
Si ei s'au ferit de locasul lui Core,
Datan i Abiram, iar Datan si Abiram
iesisera i statura in usa corturilor lor
impreund cu femeile lor, fiii lor i prun-
cii lor.
Atunci a gait Moise: « Prin aceasta
yeti cunoaste cá Domnul m'a trimis
fac toate lucrurile acestea, fiindca eu
nu lucrez nimio din voia mea!
Daca toti barbatii acestia vor muri
precum mor toti pilmántenii i vor avea
soarta tuturor oamenilor, atunci nu m'a
trimis Domnul,
lar (lac& el va face un lucre mai
presus de fire, poruncind ca pamtintul
deschida gura sa i sa-i inghita
cu tot avutul lor i sa se pogoare de
vii in Seol, sä stiti atunci cá oamenii
acestia au dispretuit pe Domnul. »
Si dupà ce a isprävit de spus toate
cuvintele acestea, pamantul s'a crapat
sub ei,
11
 NUMERII, 17
Si si-a deschis gura sa i i-a in-
ghitit Cu casele lor, impreuniou piirtasii
lui Core 0 toatä, averea lui.
Si s'au pogorit ei, si tot ce aveau
ei, de vii in Seol, i pimintul s'a tras
la loe peste ei, i ei au pierit din mijlocul
obstiei.
Si tot Israilul care se afla impre-
jurul lor a fugit la strigittul lor,
fiindett zicea: Sä, nu ne inghitit 0 pe
noi !»
Atunci foc a iesit de la Domnul
a mistuit pe cei douit sute cincizeci de
oameni, care veniseri cu jertfa de tit.-
m Si s'a asezat la locul intre cei morti
17.
Adeverirea preofiei lui Aaron.
Si a griiit Donanul cu Moise asa:
# Spune lui Eleazar, fiul lui Aaron
arhiereul, sà scoatit cituile din mijlocul
väpáii 0 si impristie focul departe, ciici
catuile s'au sfintit.
Si din cituile celor care au pica-
tuit impotriva lor insisi sit se faci, foi
subtiri pentru imbricat jertfelnicul, cici
ei le-au adus inaintea Doranului si au
fost sfintite. Si ele si fie semn pentru
fili lui Israil! »
Atunci a luat Eleazar preotul ci-
tuile de mama pe care le aduseserii, coi
arsi de foc i le-a flicut foi pentru im-
bracat jertfelnicul:
Poraenire pentru fui lui Israil, ca
aft nu se apropie nimeni stritin, care nu
este din semintia lui Aaron, sii aducit
jertfit de tinattie i si nu i se intimple
ca lui Core 0 celor din ceata lui, procure
a rostit Domnul prin gura lui Moise.
lar a doua zi intreaga obstie a fiilor
lui Israil a cartit impotriva lui Moise
si a lui Aaron si i-au invinuit: Voi ati
omorit norodul Domnului ! u
Si pe cind obstia se adunase im-
potriva lui Moise si a lui Aaron si ei
se indreptau spre cortul descoperirii, Rd&
cà norul l-a acoperit i s'a arittat slava
Domnului.
Si dupi ce Moise 0 Aaron au ajuns
in fata cortului descoperirii,
Domnul a vorbit cu Moise
Aaron astfel:
162
www.dacoromanica.ro
R jute() parte din obstia
aceasta, cici am sä, o mistuesc pe loo !
Dar ei au citzut cu fata la piimitnt.
i a zis Moise &titre Aaron: at Ja
cituia i pune inteinsa foc de pe jert-
felnic, presará, i titraitie 0 du-te degrabli
la obstie i ispiseste-i picatul, &lei mi-
nia a iesit dinaintea Doranului si a in-
ceput bittaia ».
Atunci a luat Aaron tot ce-i spu-
sese Moise si a alergat in mijlocul ob-
stiei, dar iatii cb, incepuse bittaia noro-
dului. Si el a pus titnattie 0 a filcut ru-
gitciune de ispisire pentru norod.
coi vii, i bitaia s'a curmat.
Si au murit atunci din bitaia aceea
paisprezece mii apte sute de oameni,
afari de cei morti din pricina lui Core.
Apoi Aaron, dupä ce se curmase
bitaia, s'a tutors la Moise la usa cortu-
lui descoperirii.
i a gait cu Moise Domnul
i-a zis:
# Spune fiilor lui Israil i ia
de la toti voevozii, semintie dupii, se-
citte un toiag, adicii, doultsprezece
toiege, i fiecare serie numele pe
toiagul situ.
18- Ins& numele lui Aaron si-1 scrii
pe toiagul lui Levi, cici fiecare
tenie de semintie sä, aibit numai un toiag.
Si sit le pui in cortul descoperirii
inaintea chivotului, acolo unde mil des-
copir tie,
Si toiagul bitrbatului pe care eu
il voi alego, va odrisli. Astfel voi pune
capitt cartirii fiilor lui Israil, care cir-
tesc impotriva voastrit.
Si a impitrtisit Moise lucrul acesta
fiilor lui Israil, i toti voevozii i-au dat
lui cite un toiag de fiecare semintie,
adicit doulisprezece toiege, cu toiagul
lui Aaron intre toiegele lor,
Si le-a asezat Moise inaintea Dom-
nului, In cortul descoperirii.
lar a doua zi, au intrat Moise
Aaron in cortul descoperirii i iatii
odriislise toiagul lui Aaron, cel din se-
mintia lui Levi, imbobocise, inflorise
rodise migdale.
Duptt aceasta a scos Moise toate
toiegele de dinaintea, Domnului in vitzul
 NUMERII, 18
tuturor fiilor lui Israil, i ei au vitzut
fiecare si-a luat toiagul
Atunci a poruncit Domnul lui
Moise: « Du inapoi toiagul lui Aaron
inaintea chivotului, si fie pitstrat ca
semn pentru fili cei ràzvrätii, ca
sfárseasci, o data Cu et:A.661e i si nu
moarä ! »
i a fiicut Moise intocmai, precum
poruncise Domnul. Asa a flout!
Dupa aceasta au zis fiii lui Israil
lui Moise: « latá murim, pierim, ne sfär-
sim cu toVii!
Oricine se apropie de locasul Dom-
nului trebue sä moarit! Stt pierim oare
cu toVii?
18.
Slujba i veniturile preotefti.
Atunci a zis Domnul cittre Aaron:
« Tu i Eis tii si casa tatillui tau si
purtaVi firlidelegea pentru locasul sfitnt,
iar tu i fiii täi cu tine sit luati asupra
voastrit firtildelegea pentru cinul preo-
Vesc.
i tu apropie pe fraVii tii, seminVia
lui Levi, neamul pärintelui titu, de tine
lipeste-i de tine ca sit fie in slujba ta.
Ins& tu si fiji tiii sä slujii laolaltä,
inaintea cortului descoperirii.
i ei sä poarte de griji de cele tre-
buitoare pentru slujirea ta i pentru slu-
jirea la intregul cort, numai de odoarele
sfinte i de jertfelnic sit nu se apropie,
ca sit nu muriVi i voi, i ei.
Si fie cfit mai aproape de tine,
ca sh, aibi grijit de cele trebuitoare pentru
slujirea la cortul descoperirii i pentru
orisice slujbit la cort, i nimeni din altä
seminVie sá nu se apropie de voi.
Sit aveVi grijit de slujirea in locasul
sfânt EA la jertfelnic, ca mânia Domnului
di nu se aprindi impotriva fiilor lui
Israil.
i iatá cá eu am luat pe leviVi,
fraVii vostri, din mijlocul fiilor lui Israil
i-am adus dar Domnului, ca sá faci
slujbtt la cortul descoperirii,
lar fiii täi si tu aveVi grijä de
preoVia voastri, de toate lucrurile jert-
felnicului i de cele ce sunt dincolo de
catapeteazmit: slujba aceasta s'o faceti!
www.dacoromanica.ro
163
ca dar deosebit vi dau preoVia. Once
strain ar indritzni si se apropie sä fie
omorit !
i Domnul a griit mai departe cu
Aaron: d Iati eu iti voi da Vie grija
pentru prinosul meu din pärgä; din toate
darurile sfinte ale fiilor lui Israil Iti voi
da Vie, pentru miruirea pe care ai pri-
mit-o, eta i fiilor tái, prin lege vesnicii.
Iatá ce yi se cuvine Vie din prea
sfintele daruri, in afar& de cele ce se
dau focului: once dar, orice prinos, once
jertfi pentru picat, once jertfä pentru
vinit care se aduce, sà fie prea sfinte
daruri pentru tine si pentru
8a le mitninci in locul cel prea
dint. Cei de parte birb5.teascii pot
minance din ele. Pentru tine si fie sfinte!
Iatä ce se mai cuvine Vie: prinosul
din pfirgit i darurile leginate toate le-am
dat rie, fiilor i fiicelor tale, prin lege
vesnicit. Oricine din casa ta se simte
curat s5, miniince din ele.
Din tot ce este mai ales: din vin,
din untdelemn si din griu, pärga pe
care ei o aduc prinos Domnului, si-o
dau Vie.
Once parg5, din pilmintul lor pe
care o vor aduce Domnului, si fie a ta.
Tot cel curat din casa ta poate sä raii-
nance din ea.
Orice este afierosit in Israil ea
fie al täu!
Once Intai nitscut care deschide
pintecele dintre oameni i dintre dobi-
toace, pe care 11 aduci jertfii, sä, fie al
titu. Dar lntâiul nitscut al omului sä4
riscumperi, sá riscumperi
out al dobitoacelor necurate.
Räscumpararea sá se facii de la o
luni i dup.& preValuirea ta: cinci
de argint, dupi siclul sfänt, care preVueste
douäzeci de ghere.
Tut:still' nitscut al vitelor, sau In-
tb.iul niscut al oilor, sau al caprelor si
nu-i riscumpeii: ei Bunt sfinVi. Cu An-
gela lor sä, stropesti jertfelnicul, iar grit-
simea lor s'o fumegi jertftt arsit pe foc,
intru miros de bunt" mireazmit Domnului.
Carnea lor si fie a ta: pieptul le-
0-mat ii oldul drept ale tale si fie.
Orice prinos sfitnt din 'Argil, pe
care ful lui Israil Il inalVi Domnului,
11*
 NUMERII, 19
ti-1 dau tie, fiilor i fiicelor tale, prin
lege vesnicit: acesta sä fie un legimint
deapururi särbätorese i vesnic Main-
tea Domnului pentru tine si pentru se-
mintia ta. »
Si a mai zis Dornnul Care Aaron:
« In tara lor, tu sä nu ai mostenire,
nici parte sä nu ai in mijlocul lor, citei
eu sunt partea ta i mostenirea ta in
mijlocul fiilor lui Israil.
Si fiilor lui Levi iatä, eu le-am
dat toatä zecivala din Israil, ca moste-
nire pentru slujba pe care ei o indepli-
nesc, slujba de la cortul descoperirii,
Ca si nu mai facä slujbä fili lui
Israil la cortul descoperirii i sä se in-
caree de picate si B moarii
Ci numai levitii sä slujeasei la
cortul descopeririii ei si se incarce
Cu päcatul lor: aceasti rinduiali este
hotärire vesnici in neam de neamul vo-
stru. Si intre fili lui Israil ei sä nu tidbit
m o sten ire,
Citci zeciuiala pe care fill lui Israil
o inalti Domnului le-am dat-o lor
mostenire, pentru aceasta hotärit-am lor
ca in mijlocul fiilor lui Israil di, nu Lai
mostenire! »
Si Domnul a mai rostit citre Moise
i-a zis:
«Vorbeste levitilor i spune-le: «Mid
yeti lua zeciuiala de la fiii lui Israil
pe care eu v'am dat-o de la ei ca mos-
tenire, sä inältati ca zeciuialä Domnului
o zecime din ea.
Si prinosurile acestea iniltate vi
se vor socoti you& ca graul din arie
ca ceea ce dä afarä din tease.
Asa sä inältati i voi prinos Dom-
nului din toate zeciuielile voastre pe care
le yeti lua de la fiii lui Israil i din ele
sä aduceti dar Domnului, lui Aaron ar-
hiereul.
Din toate darurile däruite
inaltati prinos Domnului din tot ce este
mai bun, ca o datorie ¡anti pe care s'o
impliniti! »
Si sä le mai zici: « Când yeti lua
partea cea mai buni, zeciuiala se va
socoti vouä ca ceea ce vine de la arie
ori de la tease,
Si yeti putea-o mitnca in orisice
loe, voi 10 familia voasträ did aceasta
164
www.dacoromanica.ro
este plata voastrit pentru slujba voasträ
la cortul descoperirii.
De aceea voi nu vá yeti incirca
de picat &Ind yeti lua parten cea mai
bunit i nici nu yeti pitngäri sfintele da-
ruri ale fiilor lui Israil i nici nu yeti
muri. »
19.
Juncana rofie si apa de curdfire.
i a vorbit din nou Domnul dare
Moise i &titre Aaron asa:
«latá porunca legii pe care Dum-
nezeu a poruncit-o Spune fiilor
lui Israil sá aducit o juncaná rosie, fir&
cusur i fir& racilä si care sit nu fi fost
injugati.
Pe aceasta si o dati lui Eleazar
preotul, sä, o scoatä afar& din tabärá
sä o junghie inaintea lui.
Si sä ia Eleazar preotul cu degetul
din singele ei i sä stropeascä cu
gele ei de sapte ori parten de dinainte
a cortului descoperirii,
Apoi sit ardi juncana sub ochii lui:
pielea, carnea, stingele ei, pitni i ne-
curiltenia ei.
Pe urmEt sá ja preotul lemn de ce-
dru, esop i ati viinie i sä le arunce
In mijlocul vitpiii care mistue juncana.
Sä-si spele preotul vesnaintele sale,
scalde trupul cu api i in urmi
sä intre in tabirä, dar Omit seara va
fi spureat.
Asemenea i cel ce a ars juncana
sä-si spele vesmintele lui cu apä,
spele i trupul, dar pitnä, seara va fi
spurcat.
Un om curat sä string& cenusa
juncanei si s'o duci undeva afar& din
tabärii, intr'un loe curat i eá fie pä-
strata pentru fiii lui Israil spre pregli-
tirea apei curätitoare: aceasti juncani
este jertfit pentru pticat.
Asijderea i cel care a adunat ce-
nusa juncanei spele vesmintele, dar
ping seara va fi spurcat. Aceasta sit fie
lege vesnicit pentru Israil i pentru pri-
pdsitii care tritiesc in mijlocul lor.
Cel ce se va atinge de un mort,
de vre-un hoit omenesc, si fie spurcat
sapte zile.
 NUMERII, 20
12. Acela sä, se curate cu apa, in
ziva a treia si a saptea si va fi curat,
iar dad, nu se va curati in ziva a treia
si a saptea, nu va fi curat.
Oricine se atinge de un mort, de
vre-un hoit omenesc, si nu se va curati,
va spurca sfantul locas al Domnului.
Sufletul aceluia sá fie starpit din Israil,
fiindeg nu s'a stropit cu apa curatitoare,
fiind spurcat i spurcaciunea ramane in-
teinsul.
Iatia randuiala: Daca va muri ci-
neva inteo casa, oricine va infra in casa
aceea i erice se va afla inteinsa spurcat
va fi §lapte ile.
Si erice vas descoperit i fara ca-
pac spurcat va fi.
Oricine se va atinge pe camp de
un om ucis de sabie sau de mort, sau
de oase de om, sau de mormânt, va fi
spurcat sapte zile.
Pentru cel spurcat, sa soja din cenusa
juncanei arse ca jertfa pentru pacat
peste ea sa se toarne apä vie inteun vas,
Pe urmg un om curat sa ja isop, sa-1
inmoaie in apa FA sit stropeascg locuinta
vasele i pe cei ce sunt inteinsa si pe
cel ce s'a atine de vase, sau de cel ucis
de sabio, sau de mort, sau de mormânt.
Si omul curat sá stropeasca pe
cel spurcat in ziva a treia i in ziva a
saptea, si el va fi curat in ziva a saptea.
Apoi spele vesmintele i sa-si scalde
trupul cu apii i seara va fi curat.
Si dacit un om spurcat nu se va
curati, sufletul aceluia ta fie starpit din
obstie, caci a spurcat sfantul locas al
Domnului, i, fiindcá nu a fost stropit
cu apa curatitoare, el este spurcat.
Aceasta sá fie pentru voi lege ves-
nica. Cel ce a stropit cu apt*, curlititoare
spele vesmintele sale, iar cel ce
s'a atine de apa curätitoare sli fie ne-
curat pang seara.
Si once va atinge omul cel spur-
cat va fi spurcat, iar omul caro-1 va
atinge va fi necurat pang, seara.
20.
Apd din sancd. Moarlea lui Aaron.
1. In luna intaia a ajuns toata obstia
fiilor lui Israil in pustiul Tin si poporul
www.dacoromanica.ro
165
a poposit la Cades. Si a murit acolo
Maria si acolo a si fost ingropatii
Si fiindat obstia nu avea apa, s'a
razvriitit impotriva lui Moise i a lui
Aaron.
i poporul se sfadea cu Moise
zicea: o 0, dad); am fi murit i noi cand
au murit fratii nostri inaintea Domnului !
Pentru ce ai adus obstia Domnului
In pustiul acesta, ca sit murim noi
dobitoacele noastre ?
i pentru ce ne-ai scos din Egipt,
sa ne aduci pe noi in locul acesta
sillbatec, unde nu se poate semäna, unde
nu e nici vie, nici smochini, nici rodii
nici IT& de baut?
Atunci Moise si Aaron s'au dus din
fata obstiei la usa cortului descope-
ririi i au cazut cu fetele la pamant
slava Domnului s'a arittat lor.
Si Domnul a vorbit cu Moise
i-a zis:
« Ta toiagul tu si Aaron, fratele tau,
adunati obstia i dá porunca stancii
care este inaintea ochilor vostri
vá dea apg. Si tu vei scoate lip& din
stand', pentru ei i vei adapa obstia
dobitoacele lor !
Atunci Moise a luat toiagul de di-
n aintea Domnului, precum elli poruncise.
Si Moise si Aaron au strans ob-
stia in fata stancii i i-a zis: # Ascultati,
voi razvratitilor ! Oare din stanca aceasta
va vom scoate noi apa ?
Si a ridicat Moise mana sa si a
lava stanca de douti, ori cu toiagul
a iesit apa multa din care a baut obstia
dobitoacele.
Atunci Dornnul a graft lui Moise
lui Aaron: « Din pricing ca n'ati avut
credinta in mine ea sit má sfintiti in
ochii fiilor lui Israil, pentru aceasta nu
yeti duce obstia aceasta In pamantul
pe care vi 1-am dat vouii,
Aceasta este apa Meribei, pentru
cá fiii lui Israil s'au certat cu Domnul.
Si el s'a sfintit intru ei.
lar din Cades Moise a trimis soli
citre regele Edomului zicand « Asa graie-
ste fratele tiiu Israil: Tu stii nevoile
pe care noi le-am intampinat!
Pgrintii nostri s'au pogorit in Egipt
noi am salalF;iluit inteinsul vreme in-
 NUMERII, 21
delungatä, iar Egiptenii s'au purtat ritu
Cu noi i Cu p4rintii nostri.
Atunci am strigat care Domnul
si el a auzit glasul nostru; el a trimis un
inger i ne-a scos din Egipt, i acum
iat5,-ne la Cades, cetate in granitä cu tine.
Fü ing&duitor ca sä trecem prin
tara ta, far& sit ne abatem nici in tarini,
nici pe la vii i niel sä bem ap5, din
puturile tale, ci s& mergem pe drumul
cel impärätesc, fiir& sä citrinim nici la
dreapta, nici la stänga, piing, ce vom trece
peste granitele tale !*
Atunci Edom i-a riispuns: SA, nu
treci pe la mine, ca nu cumva sä fiu
nevoit sä, ies eu sabia intru intampi-
narea ta !
Dar fili lui Israil i-au zis: e Vom
apuca pe drumul eel mare, i dad, vom
bea apa ta noi i turmele noastre,
vom pläti pretul. Acea.sta nu inseamnä
nimic Nu voi trace dec5,t cu piciorul !
$i el a räspuns: nu treci ! »
$i Edoin a iesit intru intämpinarea lui
cu mult norod riaboinic si cu ostire tare.
Astfel Edom n'a ingliduit lui
rail sä trea,c5, peste granita sa, lar Is-
rail I-a ocolit.
$i au pornit din Cade i toat&
obstia fiilor lui Tamil a ajuns la mun-
tale Hor.
$i a zis Domnul care Noise si
c5,tre Aaron in muntele Hor, la granita
Edomului:
« Aaron s5, se adaoge la poporul
lui, ciíci el nu va intra in tara pe care
eu o voi da fiilor lui Israil, fiindeä
v'ati riízvrätit impotriva poruncii Dom-
nului la apa Meribei.
Ia pe Aaron si pe Eleazar, fiul lui,
si sue-te cu ei in muntele lior,
Dezbracil pe Aaron de vesmintele
lui i imbracii pe Eleazar, fiul lui, si Aaron
s& se adaoge la poporul lui i sä motif&
aculo.
$i Moise a fiícut precum i-a po-
runcit Domnul, i I-a urcat in muntele
Hor in ochii intregii obstii.
$i I-a dezbriicat Moise pe Aaron
de vesmintele lui i cu ele a imbriicat
pe Eleazar, fiul lui. $i Aaron a murit
acolo pe piscul muntelui, iar Moise
Eleazar s'au pogorit din munte.
166
www.dacoromanica.ro
$i cind toatä obstia a vázut c5,
Aaron a murit, toatä casa lui Israil a
plans pe Aaron treizeci de zile.
21.
6arpek de aramd.
Cänd a prins de ve,ste regele canaa-
neian din Arad, care domnea in Negheb,
c& Israil inainteazä pe drumul dinspre
Atanim, s'a räzboit cu Israil i i-a luat
cfitiva robi.
Dar Israil a fiícut fiigiiduintä Dom-
nului si a zis: Daeii tu vei da poporul
acesta in mäna mea, atunci eu Iti voi
afierosi cetätile lui ».
$i Domnul a ascultat de glasul lui
Israil i i-a supus pe Canaaniti, iar el
i-a trecut prin a,seutisul säbiei si a dii-
rämat cetätile lor. $i s'a numit locul
acela Horma.
$i au pornit de la munteie Flor pe
drumul Märii Roii, ea 85, ocolease& tara
Edomului, dar pe cale norodul a inceput
piardä cumpätul,
$i norodul hulea pe Dumnezeu si pe
Moise: Pentru ce ne-ai seos din Egipt,
sä murim in pustie ? Cad n'avem nici
paine i nici apä i sufletul nostru s'a
scarbit de aceast& hranii särächcioasii ! »
Atunci a slobozit Domnul asupra
poporului serpi veninosi, care au muscat
poporul i multime de lume a murit
din Israil.
Atunci poporul a venit la Moise
a zis: « Plicatuit-am fiindc& am hulit pe
Doranul FA pe tine ! Roagli-te Domnu-
lui ca sä, due& aiurea de la noi serpii !
Si Moise s'a rugat pentru popor.
$i Domnul a gräit cätre Moise: « FA
un foarpe si-1 atarnä, de un stillp !
va fi fost muscat de sarpe foi se va uita
la el, va r5,mänea cu viatä. *
Atunci Moise a fitcut un sarpe de
aramä pe care 1-a atärnat de un stfilp,
iar cänd cineva era muscat de sarpe
se uita la sarpele cel de aramii, rämänea
cu
$i fiii lui Israil au pornit de acolo
si au ti1,135,rit la Obot.
Apoi au plecat si din Obot si si-au
asezat tabära la lie-ha-Abarim In pustie,
In fata Moabului, care räsiíritul soarelui.
 NUMERII, 22
De acolo au pornit si au poposit
In valea Zered.
Au pornit ei i de acolo si au VA-
bark in pustie dincolo de Arnon, care
iese din hotarele Amoritilor, fiindca
Arnonul este granite, dintre Moab si
Amoriti,
Pentru aceasta se spune in Cartea
Razboaielor Domnului: « Vahebul din
Sufa i ivoaiele Arnonului,
povarnisul curgerilor de spa
i Vai tie, Moabe; esti nimicit, tu
care se intinde pana in tinutul Arului
si se sprijina in granita Moabului ».
De acolo a apucat spre Beer.
Aceasta este fantana de,spre care Domnul
a zis lui Moise: Strange poporul i eu
li voi da sa bea apa! »
Atunci Israil a cantat aceastii can-
tare: « Inalta-te, fanta,na! Cantati-i eil
Fantitna pe care voevozii au sit-
pat-o, pe care capeteniile poporului au
sfredelit-o cu schiptrul, cu toiegele lor !
Din pustie ei se indreptará spre Ma-
tan a.
Din Matana spre Nahaliel, de la
Nahaliel la Bamot,
De la Bamot in valea din plaiul
Moabului, Pang& varful Pisga, care eta-
paneste pustiul.
Apoi Israil a trimis soli la Sihon,
regele Amoritilor, sa-i
« Ingadueste-mi sit tree prin tara
ta! Noi nu vom naval in tarine i nici
In vii, sip& din fantani nu vom bea, ci
merge-vom pe drumul imparittesc
vom iesi din granitele tale ! »
Ins& Sihon n'a dat invoire ca Is-
rail sit treacii peste hotarele luí, ci Sihon
a adunat tot poporul situ si a iesit intru
intampinarea lui Israil in pustie,
cand a ajuns la Iahat, s'a ciocnit cu
Israil.
Dar Israil I-a biruit trecandu-1 prin
ascutisul sabiei si a luat in stapanire tara
lui de la Arnon i pima la Iaboc, pana la
fiii lui Amon, caci granito fiilor lui Amon
era intiiritä.
Atunci a cuprins Israil toate ora-
vela acestea si a locuit Israil in toate
orasele Amoritilor, in Hesbon, i in toate
asezari/e care tineau de el,
Cad Hesbonul era cetat,ea dom-
neascit a lui Sihon, regele Amoritilor.
167
www.dacoromanica.ro
EI se räzboise cu regele de dinainte al
Moabului i i-a cuprins tara lui de la
Amer i pan5, la Arnon.
Pentru aceasto, poetii alcAtuit-au
cantece: Veniti la Hesbon!
intarita sä fie cetatea lui Sihon!
Caci foc a iesit din Ilesbon, o
Mearä din cetatea lui Sihon, ea a mi-
stuit Ar-Moabul, qi a prapadit dealurile
Arnonului !
popor al lui Chemos! El a lasat pe
s5,i fugan i si pe fiicele sale in robie la
Sihon, regele Amoritilor.
Aruncat-am dupii ei cu sagetile
noastre ; Hesbonul este nimicit pan& la
Dibon. Noi am pustiit pan& la Nofa ;
focul s'a intins panit la Medba. »
i Israil a locuit in tara
Atunci Moise a trimis «a fie
iscodit Iazerul. i ei au cuprins asezit-
rile caro tineau de eI si au gonit pe A-
moritii e,are locuiau acolo.
i carmind din drum, au apueat
drumul Basanului. Atunci a iesit Og,
regele Basanului, intru intampinarea lor,
la Edrei, el si tot poporul lui de lupti
ca sit se razboiasca.
Atunci a imbärbitat Domnul pe
Moise: « Nu te teme, caci 11 voi da In
mana ta pe el si pe tot poporul lui
tara lui, i te vei purta cu el cum te-ai
purtat Cu Sihon, regele Amoritilor, care
dom_nea In Hesbon !
i 1-au infrant pe el si pe fiii lui
pe tot poporul rizboinic al lui pang
n'a mai ramas nimeni, si au cuprins
tara lui.
22.
Regele Moabului i projetul Bileam.
i fiii lui Israil au pornit la drum
si au oprit tabitra in baraga,nul Moa-
bului, dincolo de Iordan, in fata Ieri-
honului.
Cand a vitzut Balac, fiul lui Tipor,
cum s'a purtat Israil cu
L-a cuprins spaima pe Moab in fata
poporului acestuia, caci el era tare nu-
meros si s'a ingrozit Moab in fato fiilor
lui Israil.
 NUMERII, 22
Atunci a grAit Moab cAtre bAtranii
Madianitilor: « Aceastä, multime va mi-
stui imprejurimile noastre, precurn vitele
mänancit iarba campului ! » i Balac, fiul
lui Tipor, era in vremea aceea rege al
Moabului.
Deci a trimis el soli la Bileam, fiul
lui Beor, la Petor pe Eufrat, in tara
fiilor poporului sEu, ca sA-1 cheme
si-i « lata cä un popor a iesit
din Egipt ro'r acopere fata, pAmAntului.
El s'a asezat in fata mea!
Si acum vino, te rog, i blestemii.
poporul acesta, ciici el este mai puternic
dead mine ; poate asa 11 voi birui si-1
voi goni din tara, fiindcA eu stiu ea
pe cine binecuvintezi este binecuvantat,
si pe cine blestemi este blestemat.»
Rátranii Moabului pornirA la drum
cu bätranii Madianului, dupii, ce luaserA
daruri pentru vriijitor, EA sosind la Bi-
leam, i-au vorbit lui despre solia din
partea lui Balac.
Atunci el le-a spus: Mâneti aici
peste noapte i eu vA voi da vouii,
riispuns, precum imi va grad mie Dom-
nul ! »i voevozii Moabului maser& la
Bileam.
Atunci a venit Domnul la Bileam
si I-a intrebat: AI Cine sunt bArbatii ace-
stia de la tine ? »
Bileam a rAspuns lui Dumnezeu:
« Balac, fiul lui Tipor, regele Moabului,
i-a trimis la mine cu solia aceasta:
Iatii ea un popor a iesit din Egipt
acopere fata pAmAntului. Vino acum
blestemh, poate asa voi putea sä-1
inving i sä-1 alung ».
Atunci Dumnezeu zise lui Bileam:
o SA nu pleci cu ei ca sä blesterni po-
porul, cAci el este binecuvairtat! »
Bileam s'a sculat de dimineati
a spus voevozilor lui Balac: « Plecati in
tara voastra, chci Domnul nu ma lama'
ca sä viu cu voi ! »
Si s'au pornit voevozii Moabului
si au venit la Balac spunând: Bileam
n'a vrut sit vinä cu noi! »
Atunci Balac a trimis alti soli rnai
numerosi si mai cu vazA decat cei dintai.
Si ajungAnd ei la Bileam, i-au
spus: Asa zice Balac, fiul lui Tipor,
sit nu te opreascA nimio id nu vii la mine,
www.dacoromanica.ro
168
Cad cu mare cinste te voi primi
si tot ceea ce vei cere voi plini, numai
vino, te rog, i blestema, poporul acesta ! »
Ci Bileam a rAspuns EA a zis &titre
voevozii lui Balac: « Dacii Balac mi-ar
da casa sa plinA de argint si de aur,
tot n'as putea sA, cale porunca Domnului
Dumnezeului meu, fie vorba despre orice
lucru uric ori mare.
Si acum mâneti i voi la mine,
ca BA stiu ceea ce-mi va verbi Domnul. »
lar Dumnezeu a venit noaptea
la Bileam i i-a spus: « Dad. bArbatii
acestia au venit sA, te cierne, du-te cu
ei, insa sit faci ceea ce iti voi spune
aceea si. faci!»
Si s'a sculat Bileam de dimineatA,
punand samarul pe asina sa a plecat
cu voevozii Moabului.
Dar mania Domnului s'a aprins din
pricina °A el a plecat, iar ingerul Dom-
nului i-a stat in drum ca un protivnic.
Ci el cAlArea pe asina sa insotit de doi
servitori.
Asina jug a viizut pe ingerul Dom-
nului stand in drum cu sabia gams& si
s'a abatut din cale si a apucat-o pe
camp. Atunci Bileam a lovit asina ca
sa se intoarca iar pe drum.
InsA ingerul i-a iesit inainte pe un
drumeac ingust intre vii, cu zid de o
parte de alta.
E}i
Si and asina a vitzut pe ingerul
Domnului s'a impins in perete ro'r a strans
piciorul lui Bileam de perete; iar el a
inceput s'o
Atunci ingerul Doranului a trecut
mai departe si a stlitut inteun loo
mai stramt, fAra poted, de carmit nici
la dreapta, nici la stanga.
Asina ins& cand a vilzut pe in-
gerul Domnului, s'a cinchit sub Bileam.
Bileam s'a aprins de mania si a in-
ceput si. loveascA asina cu toiagul.
Domnul atunci a deschis gura asi-
nei si ea a zis dare Bileam: « Ce ti-am
&cut tie de m'ai batut de trei ori?
Si Bileam a rAspuns asinei: « Fiind-
ti-ai arAtat zburdidnicia cu mine, de-as
fi avut o sabie in man& te-as fi omorit ! »
Asina a zis lui Bileam: « Oare eu
nu sunt asina ta pe care ai calirit din
tineretile tale pa.nit in ziva de azi?
fo'r
 NUMERII, 23
Fost-am eu deprinsas mä, port asa cu
tine ? » i el a rä,spuns: « Nu! »
Atunci Domnul a deschis ochii lui
Bileam i and a vazut pe ingeruI Dom-
ruilui stand in drum, cu sabia scoasa
in ma'nii, a cäzut in genunchi ai s'a
inchinat cu fata la pamânt.
Si ingerul Domnului a zis catre
el: « Pentru ce ai batut asina ta de trei
ori ? Tat& eu ti-am ieait inainte ca un
protivnic, ca ea:4i tai drumul.
Dar asina ta m'a vazut ai s'a dat
In laturi din fata mea de trei ori. De nu
s'ar fi dat In laturi te-aa fi omorit pe
tine, iar pe ea as fi liisat-o cu viatä ! »
Si Bileam a zis catre Ingerul Dom-
nului: o Piicatuit-am fiindch n'am atiut
ca tu stai inaintea mea in drum. Si
acum, dacä, acesta este lucru Mu, mä,
voi Intoarce
Si ingerul Domnului a spus lui
Bileam: « Du-te cu barbatii aceia i nu-
mai ce-ti voi spune tie, aceea sä graleati !»
Bileam a plecat cu voevozii Moabului.
Si a auzit Balac ea' soseate Bileam
i-a ieait intru intampinare la Ar-Moab,
care este pe raul de granitä, Arnonul,
la marginea tärii.
i a zis Balac ciitre Bileain: « lath'
eu am trimis la tine ca sä te cheme.
Pentru ce n'ai venit? Socotit-ai cu ade-
värat cá eu nu pot sa te räsplatesc
cu cinste ? »
Atunci Bileam i-a raspuns lui Ba-
lac: «Iatä cä am sosit !Dar putea-voi acum
sa,-ti spun ceva ? Ci numai ce-mi va pune
Dumnezeu in gura mea, aceea voi grai! »
Si a plecat Bileam impreuna cu
Balm ai au ajuns la Chiriat-Hutot.
Si Balac a adus jertfit vite mari
mici 10 a trimis din ele lui Bileam
voevozilor care Il insoteau.
lar dis-de-dimineata a luat Balac
pe Bileam i s'a suit cu el la Bamot-
Baal, de unde se putea vedea marginea
cea mai departatii, a taberii lui Israil.
23.
Bileam binecuvinteazi pe Israil.
1. *i a zis Bileam lui Balac: «Cläde-
te-mi mi aapte jertfelnice i pregate-
ate-mi aapte vitei i apte berbeci
www.dacoromanica.ro
169
Si a fä,cut Balac dupä zisa lui Bi-
learn,ai a pus deasupra fiecärui jert-
felnic cate un vita si cate un berbec.
Apoi a zis Bileam catre Balac: Stai
Fang& arderea de tot a ta, caci eu
duc mai incolo, poate Domnul va icai
In Intampinarea mea i ceea ce-mi va
descoperi el, îi voi vesti tie ». Si el
s'a suit pe o colinä pleauva.
Si Dunanezeu a ieait inaintea lui
Bileam i Bileam i-a grait: « Am pregatit
aapte jertfelnice ai am pus deasupra
fiectirui jertfelnic cate un vitel i elite un
berbec ».
-5. Atunci Domnul a pus euvant In
gura lui Bileam i i-a zis: o Intoarce-te
la Balee ai asa sä-i grdeati ! »
i s'a intors la el si 1-a aflat stand
Pangä, arderea sa de tot impreuna cu
tofi voevozii Moabului.
Atunci el si-a rostit parabola sa
a zis: « Din Aram m'a Imbiat sä viu
Balac, regele Moabului, din muntii Rasa-
ritului: Vino ai blestemii pe Iacob, vino ai
te umple de manie impotriva lui Israil !
Cum ta blestem ceea ce Domnul
nu blestema, kd cum sä, mä umplu de
manie, cind Domnul nu se umple de
mânie!
Caci iatä il yid de pe piscul stan-
cilor, ai de pe vtlifurile colinelor mä, uit
la el: El este popor care locueate singur,
ai nu se numara la un loc eu celelalte
neamuri.
Cine e in stare sit socoteasca pul-
berea lui Iacob i faca numitriitoa,rea
unui sfert din Israil? Dorire-aa sii,
sfáraesc eu de moart,ea acestor drepti,
sfaraitul meu sa fie ca al lor ! »
Atunci a intrebat Balac pe Bi-
leam: « Ce mi-ai facut ? Eu te-am adus
sa, blestemi pe duamanii mei, iar tu
binecuvintezi ! s
Dar el a räspuns ai a zis: o Sa nu
am oare grija sä graiesc ceea ce Domnu/
pune In gura mea ?
Si Balac a zis: « Hai cu mine, te
rog, intealta parte, de unde nu poti
veden decát o margine a lui, dar intreg
nu-1 vei vedea! Si de acolo sà-1 blestemi !
Atunci 1-a dus pe el In o campul
strájerilor s, pe varful muntelui Pisga,
a zidit aa,pte altare ai a pus deasupra
 NUMERII, 24
fiecarui altar cate un vitel i cite un
berbec.
i a zis catre Balac: Stai asa
lâng arderea ta de tot si aici sa te ga-
sesc !
i Domnul a iesit inaintea lui Bi-
learn i i-a pus euvânt in gura lui si
i-a zis: « Intoarce-te la Balac i aca sa-i
graiesti!
i el a venit inapoi i iata cii acela
stätea Iângâ arderea sa de tot, impreunti
Cu voevozii Moabului. i Balac I-a in-
trebat: « Ce ti-a zis Domnul? »
Atunci el a rostit pilda sa si a
zis: Scoalä, Balac, i ascultä, i tu, hule
al lui ipor, ia in urechi:
Dumnezeu nu este om care si
minta, nici fiu de om ca sä se citiascii.
Oare el zice si nu face, fagidueste
nu-si sine spusa ?
lata, el mi-a dat porunca sa bine-
cuvintez ! i ceea ce el a binecuvantat,
eu nu pot ea schimb!
Nu se zareste far5,delege in Iacob
nici nu se vede silnicie in Israil. Dom-
nul Dumnezeul lui este cu el, iar in
mijlocul lui: alai si strigat ca pentru
pärat.
Dumnezeu care 1-a scos din Egipt
are put,ere ea de zimbru.
Nici vajitoria pentru Iacob, nici
ferrnecätoria pentru Israil nu sunt de
vre-un folos! Acum se poate apune de-
spre Iacob i despre Israil: s Cite lu-
cruri minunate a fäcut Dumnezeu! »
la* poporul se swab, ca o leoaicii
ca un leu se ridica in picioare, i nu
sta jos pánä cánd nu ispriiveate de man-
cat prada i pan& nu bea sangele celor
ucisi ! »
Atunci a gait Balac dire Bileam:
Acurn (lac& nu poi sa-1 ble,stemi, cel
putin sä nu-1 binecuvintezi! »
i a räspuns Bileam si a zis lui
Balac: « Oare nu ti-am spus tie: Tot
ce-mi va spine Domnul, aceea voi
face! »
i a zis Balac lui Bileam: s Hai
sa te duc in alt loc, poate va fi cu cale
In ochii lui Dumnezeu, ca de acolo sa-1
blestemi ! »
i a dus Balac pe Bileam pe piscul
Peor, care cauta spre pustie.
www.dacoromanica.ro
170
Atunci a zis Bileam catre Balac:
Zideste-mi aici sapte altare i pregä,-
teste-mi sapte vitei si sapte berbeci ».
i a facut Balac dupä cum i-a
cenit toi a pus deasupra fiecarui altar cate
un vitel i cate un berbec.
24.
Profetia lui Bileam.
$i dad', s'a incredintat Bileam ca
este bine in ochii Domnului sa fie bine-
cuvantat Israil, n'a mai socotit ni alerge
la vräjitorii ea altadatib, ci vi-a indreptat
fa ta catre pustie.
Mid vi-a ridicat ochii si a viizut
pe Israil stand in tabiira dupä semintiile
sale, s'a pogorit peste el Duhul lui Dum-
nezeu.
Atunci rostit parabola si a zis:
4 Asa zice Bileam, fiul lui Beor, asa zice
omul al carui ochi a fost deschis !
Asa zice cel care accultä, cuvintele
lui Dumnezeu, i cunoaste cugetul Celui
Preainalt, si vede descoperirile celui Atot-
puternic, i ai carui ochi cunt deschisi
macar ca s'a poticnit:
Cat de frumoase cunt corturile tale,
Iacobe, salasurile tale Israile
Ca luncile care se intind pan& de-
parte, ca grädinile pe tarmul unui ram,
ca stejarii pe care i-a sidit Domnul, ca
máretii cedrii pe malul apelor !
Din vadra luí curge tip& i sama-
nätura lui este adapatä din belsug. Im-
paratul lui este mai tare decat Agag,
iiriparatia lui se inaltä, mândra!
Dumnezeul care 1-a scos pe el din
Egipt are put,ere de zimbru. El prä-
pädeste mancand popoarele dusmane
lui, le face oasele farame cu sagetile
sale le prabuseste la pamant.
El stä, tolanit ca un leu i ca o
leoaicä: cine ar putea sä-1 zadaraseä, ?
Bineeuvantat sä, fie cel ce te va bine-
euvanta, i cel ce te va ble,stema ble-
stemat sä, fie ! »
Atunci Balac s'a aprins de ma,nie
impotriva lui Bileam i batand din palme
a zis Balac catre Bileam: re Eu te-am
chemat sá blestemi pe dusmanii mei,
dar iata eä tu i-ai binecuvantat pana
acum de trei ori!
 NUMERII, 25
Fugi deci in tinutul tau! Am zis
ca te voi incarca de cinste, dar iata
Domnul te-a lipsit de ea! »
Atunci a faspuns Bileam lui Balac:
Oare n'am spus i solilor tai pe car2
i-ai trimis la mine:
« De mi-ar da Balac casa sa plina
de argint si de aur, tot n'as putea
calo porunca Domnului, ca sa fac bine
sau rau din voia mea, ci ceca ce-mi va
spune Domnul aceea voi grai ?
Si acum iata cä plec la poporul
meu! Ci sa-ti spun ce va face poporul
acesta cu poporul tau in vremea cea
de apoi!
Atunci rostit parabola sa
a zis: « Asa zice Bileam, fiul lui Beor,
asa zice omul al carui ochi a fost deschis.
Asa zice cel ce ascultá cuvintele
lui Dtunnezeu i cunoaste cugetul Celui
Preainalt si vede descoperirile Celui Atot-
puternic, caci, dei poticnindu-se, i s'au
deschis ochii:
11 vad, insa nu acum; Il privesc,
dar nu este aproape ! O stea va ritsari
din Iacob, fA un toiag se va ridica din
Israil, care va zdrobi tamplele Moabului
si pe totd fiü lui Set Ii va dobori la pa-
mant.
Edomul va fi mostenirea sa
Seirul va fi mosia sa, iar ei, dusmanii
sal. i Israil va face fapte vitejesti.
Din Iacob va iesi un stapanitor
care va nimici in cetkti ceea ce a mai ra,-
mas din Edom! »
lar °and s'a uitat la Amaleciti,
si-a rostit parabola sa si a zis: Amalec
este parga neamurilor, dar sfarsitul lui
va fi pieirea! »
Ca'nd a vazut si pe Cheniti, a ur-
mat rostirea parabolei sale si a zis: « Tare
este salasul tau, Caine, si cuibul tau e
sus pe stanca,
Dar Cain va fi sortit pierzarii.
Pan& cand Pan& ce Asur te va lua
in robie! #
Apoi el li urmä parabola sa zi-
când: « Vai de acel care va fi in viatä
cand Dumnezeu va aduce toate acestea!
Cad vor veni corabii din partile
Chiteilor i vor smeri pe A.sur, qi pe
Eber Il vor pogori, dar el va fi sortit
# masii lui, legamantul preotiei vesnice,
171
www.dacoromanica.ro
Atunci s'a sculat Bileam si a por-
nit la drum si s'a intors in tara sa; asij-
derea i Balac s'a dus in calea sa.
25.
Pedeapsa idololatriei fi a desfreineirii.
Dupa, ce Thrall s'a asezat in Sitim,
a inceput poporul di se desfraneze cu
fiiceie Moabului.
Ele poft,eau poporul la jertfele dum-
nezeilor lor, iar el manea i se Inchina
dumnezeilor lor.
Si cand Israil a inceput sâ slujeasca
lui Baal-Peor, mania Domnului s'a aprins
impotriva lui Israil,
Asa ca Domnul zise lui Moise: t Ja
din fiii tuturor clipeteniilor poporului
spanzura cu fata la soare, inaintea Dom-
nului, ca sa se intoara iutimea maniei
Domnului de la Israil ».
Atunci a zis Moise catre judecatorii
lui Israil: 4 Fiecare sä ucidi din oamenii
säi pe cei care s'au inchinat lui Baal-
Peor ».
Dar iatä cä unul dintre fiji lui Is-
rail a adus la fratii sai o madianita, in
ochii lui Moise i in vázul fntregii obstii
a fiilor lui Email, pe cand ei se jeleau
la usa cortului descoperirii.
La aceastä priveliste, Fineas, fiul
lui Eleazar, fiul lui Aaron arhiereul, s'a
sculat din mijlocul obstiei, a luat o lance
In mana,
Si a intrat dup.& israilitean In di-
mara cea pentru femei, i i-a striipuns
pe amandoi in pa.ntece, pe israilitean
si pe femeia lui. Atunci s'a curmat
fiilor lui Israil.
Si cei care au murit din pricina
bätäii acesteia, au fost douazeci i patru
de mii de insi.
Atunci a vorbit Domnul din non
cu Moise:
« Fineas, fiul lui Eleazar, fiul lui
Aaron arhiereul, a abitut mania mea
de la fiji lui Israil, arzánd in ravria
de rivna mea, asa ea intru mania mea
n'am präpadit pe fiii lui Israil.
Pentru a,ceasta dit-i de stire cif
iatit voi incheia cu el legámant de pace,
Care va fi, pentru el si pentru ur
 NUMERII, 26
fiinded el a fost ravnitor pentru Dum-
nezeul lui i a fticut ispäsire pentru
lui Israil.
Si numele israiliteanului care a
fost ucis impreund cu madianita este
Zimri, fiul lui Salu, cdpetenia une fa-
milii din semintia lui Simeon,
Iar numele femeii madianite ucise
este Cozbi, fiica lui Tur, voevodul unei
semintii din Madian.
Si a mai gritit Domnul catre Moise:
17, « Socotiti pe Madianiti dusmani
omoriti-i ;
18. 05,ei ei sunt dusmanii vostri, de
vreme ce v'au inselat cu Peor cu
1}.1
Cozbi, sora lor, fiica unui voevod ma,
dianit ucisa cu prilejul Mtii pentru Peor. u
26.
A doua numdrare a poporului.
lar dupà aceastit bittaie, a rostit
Domnul cdtre Moise i care Eleazar,
fiul lui Aaron arhiereul:
« Faceti numadtoarea cdpeteniilor
intregii obstii a fiilor lui Israil, de la
douizeci de ani si mai in varsta, dupd
familiile lor, toti cei destoinici pentru
caste ! »
lar Moise i Eleazar arhiereul i-au
numdrat pe ei in baiiganul Moabului,
peste Iordan, in fata Ierihonului,
De la doudzeci de ani i mai viirst-
nici, dupti cum Donmul poruncise lui
Moise, asemenea si pe fiii lui Israil care
iesiserii, din Egipt:
Ruben cel intfti nfu3cut al lui
Fiji lui Ruben, dupd neamurile lor:
din Enoh, neamul lui Enoh, din Falu,
neamul lui Falu,
Din Hetron, neamul lui Hétron, din
Carmi, neamul Jai Carmi.
Acestea aunt neamurile fiilor lui
Ruben, care la numardtoarea lor au iesit
patruzeci i trei de mii sapte sute trei-
zeci de insi.
Fiul lui Falu: Eliab,
Fili lui Eliab: Nemuel, Datan si
Abiram. Acestia sunt Datan si Abiram
patasi ai obstiei, care s'au r5,zvrittit im-
potriva lui Moise si a lui Aaron, in ceata
lui Core, când cu riiscoala lui impotriva
Domnului,
www.dacoromanica.ro
172
Si piimantul si-a deschis gura
i-a inghitit pe ei EA pe Core, kfi a pierit
ceata, and focul a mistuit pe cei
douä, sute cincizeci de oameni, ca sä fie
aceasta semn.
Dar fiii lui Core n'au murit.
Fuï lui Simeon dupii neamurile
lor: din Nemuel, neamul lui Nemuel,
din Iamin, neamul lui Iamin, din Is,
chin, neamul lui Iachin,
Din Zerah, neamul lui Zerah, din
Saul, neamul lui Saul.
Acestea aunt neamurile lui Simeon,
atfiti citti au fost nuraärati: doulizeci
douti de mii clout), sute de insi.
Fiii lui Gad, drip& neamurile lor:
din Tefon, neamul lui Tefon, din Haghi,
neamul lui Haghi, din uni, neamul lui
Suni,
Din Ozni, neamul lui Ozni, din
Adi, neamul lui Adi,
Din Arod, neamul lui Arod, din
Ariel, neamul luí Ariel.
Acestea sunt neamurile fiilor lui
Gad, care au iesit la numiírátoarea lor
patruzeci de mii cinci sute de insi.
Fiii lui luda: Er si Onan. Dar Er
Onan au murit in Ora Canaanului.
Fiii lui luda, dup.& neamurile lor,
din Sela, neamul lui Selo., din Pereti
neamul lui Peret, din Zerah, neamul lui
Zerah.
Fiji luí Peret au fost: din Hetron,
neamul lui Hetron, din Hamul, neamul
lui Hamul
Acestea sunt neamurile lui luda,
care la numailtoarea lor au iesit sapte-
zeci isase de mii cinci sute de oameni.
Fiji lui Isahar,dupii, neamurile lor:
din Tola, neamul lui Tola, din Fua,
neamul lui Fua,
Din Iasub, neamul lui Iasub, din
Simron, neamul lui Simron.
Acest,ea sunt neamurile lui Isahar,
care la nunadratoarea lor au iesit
zeci i patru de mii troj sute de insi.
Fiji lui Zebulon, dupd neamurile lor :
din Sered, nearnul lui Sered, din Elon,
neamul lui Elon, din Iahleel, neamul
lui Iahleel.
Acestea stint neamurile lui Zebu-
lon, care la numiírlitoarea lor au iesit
saizeci de mii cinci sute de oameni.
 NUMERII, 26
Fiji lui Iosif, dull& neamurile lor,
sunt: Manase si Efraim.
Fiii lui Manase: din Machir, nea-
mul lui Machir, Machir a avut pe Ga-
laad. din care a iesit neamul lui Galaad.
Iat fiii lui Galaad: din Iezer,
neamul lui Iezer, din Helec, neamul lui
Helec,
Din Asriel, neamul lui Asriel, din
Sechem, neamul lui Sechem,
Din emida, neamul lui emida,
din Hefer, neamul lui Hefer.
Telofhad, fiul lui Hefer, n'a avut
ci numai fete. Lath, numele fe-
telor lui Telofhad: Mahla, Noa, Hogla,
Milca i Tirta.
Acestea stint neamurile lui Manase,
care la numärätoarea lor au iesit cinci-
zeci i doll& de mii apte sute.
Fiji lui Efraim, dupti neamurile lor,
iatä-i: din Sutelah, neamul lui Sutelah,
din Becher, neamul lui Becher, din Ta-
han, neamul lui Tahan.
Fili lui Sutelah: din Eran, neamul
lui Eran.
Acestea aunt neamurile fiilor lui
Efraim, care la numiirätoarea lor au iesit
treizeci i douä de mil cinci sute de
oameni. Acestia aunt fili lui Iosif, dupä
neamurile lor.
Fiii lui Veniamin, dupä neammile
lor: din Bela, neamul lui Bela, din
Abel, neamul lui Abel, din Ahiram,
neamul lui Ahiram,
Din Sefufam, neamul lui Sefufam,
din Hufam, neamul lui Hufam.
Si fiii lui Bela sunt: Ard çi Naa-
man, din care au iesit neamurile lui Ard
Naaman.
Acestia aunt fiii luí Veniamin, dupti
neamurile lor, care la numiírittoarea lor
au iesit patruzeci i cinci de mii sase
sute de insi.
lata i fiii lui Dan, dupi neamu-
rile lor: din Suham, neamul lui Suham.
Acestea sunt neamurile lui Dan, dupti
neamurile lor.
Toate neamurile lui Suham la nu-
märitoarea lor au fost saizeci i patru
de mii patru sute de oameni.
Fiii lui Ayer, dupti neamurile lor : din
Imna, neamul lui Imna, din Isva, nea-
mul lui Isva, din Beria, neamul lui Beria.
173
www.dacoromanica.ro
Fiji lui Beria: din Heber, neamul
lui Heber, din Malchiel, neamul lui Mal-
chiel.
Si pe fiica lui Mer o chema Sarah.
Acestea sunt neamurile fiilor lui
Aser, care la numäriitoarea lor au fost
cincizeci i trei de raii patru sute de
oameni.
Fiii lui Neftali, dupä neamurile lor:
din Iahteel, nearnul lui Ialiteel, din Guni,
neamul lui Guni,
Din Ieter, neamul lui Ieter, din
Silem, neamul lui Silem.
60. Acestea sunt neamurile lui Nef-
tali, dupä neamurile lor, care la numd-
rätoarea lor au fost patruzeci i cinci
de mii patru sute de oameni.
Si tot numarul fiilor lui Israil a
fost sase sute una de mii sapte sute
treizeci de insi.
Dupit aceasta a griiit Domnul cu
Moise:
a Acestora sá li se impart& tara
ca mostenire dupá numfirul numelor.
Celor mai numerosi si le dai mai
multä moìe, lar celor ,mai putini, mai
putinii, fiecitruia sä i se dea chip& nu-
märul iesit la numärtaoare.
Dar pämäntul sá se impartti prin
tragere la sorti ja mostenirea
dupá numele semintiilor.
Prin sorti sti le iraparti mostenirea,
atät celor multi, eta i celor putini. n
Iat'ä i numartitoarea levitilor, dupá
neamurile lor: din Gherson, neamul lui
Gherson, din Cahat, neamul lui Cahat,
din Meran, neamul lui Meran.
Acestea sunt neamurile levitilor:
neamul lui Libni, neamul lui Hebron,
neamul lui Mahli, neamul lui Musi, nea-
mul lui Core. Si Cahat a avut pe Amram.
Pe femeia lui Amman o cheamit Io-
chebed, fiica lui Levi, pe care a niiscut o
femeia lui Levi in Egipt, si ea a niscut
lui Amram pe Aaron, pe Moise i pe
Maria, sera lor.
Si lui Aaron i s'a näscut Nadab,
Abiu, Eleazar i Itamar.
lar Nadab i Abiu au murit eänd
aduceau foe sträin inaintea Domnului.
Si s'a facut numäritoarea lor:
douäzeci i trei de mii, toti copii de
parte bärbateascii, de la o lunä i mai in
 NUMERII, 27, 28
varsta, eaci nu fusesera socotiti la un
loe cu fiii lui Israil, Mudca nu li s'a
dat mo§tenire in mijlocul fiilor lui Israil.
Ace§tia sunt cei numärati de Moise
de Aaron, care au numarat pe fiii lui
Israil in baraganul Moabului, pe tär-
mul Iordanului, in fata
Si intre aceOia nu se afla nimeni
pe care sä nu-1 fi numärat Moise 0 Aaron,
cand au numarat pe fill lui Israil in pu-
stiul Sinai,
Cad le spusese lor Domnul: « Vor
muri in pustie s, ei n'a scapat nimeni
dintre ei, cleat Caleb, fiul lui Iefune,
Iosua, fiul lui Nun.
27.
Legea pentru moptenirea fetelor.
losua, cdpetenie in locul lui Moise.
Atunci s'au apropiat fiicele lui Te-
lofhad, fiul lui Hefer, fiul lui Galaad,
fiul lui Machir, fiul lui Manase, din nea-
mul lui Manase, fiul lui Iosif, numele
fiicelor lui erau: Mahla, Noa, Hogla,
Milca i Tira.
Si s'au infati§at lui Moise i lui
Eleazar arhiereul i tuturor voevozilor
cortului descoperirii ziefind:
« Pärintele nostru a murit in pustie
0 el n'a fost din ceata celor care se rilz-
vriltiserä impotriva lui Dumnezeu in
ceata lui Core, ci el a murit pentru
catul lui, fára sa aibit baieti!
Pentru ce numele parintelui nostru
sa, fie scos din neamul lui, fiindca n'a
av-ut fu? DA-ne i nouä plimant de stä-
pánire intre fratii tatalui nostru! a
Atunci Moise a adus pricina lor
inaintea Domnului,
lar Domnul a zis °At-T(1 Moise:
a Drept au grait fiicele lui Telofhad.
Da-le lor mo§tenire intre fratii tatalui lor,
mo§tenirea tatalui lor, trece-o la ele.
lar fiilor lui Israil sa le spui: Dac5,
cineva va muri fara sá aiba bEdat, atunci
mo§tenirea lui sit o treceti la fata lui,
Si dacit nu are nici fata, mo§tenirea
sà, o dati fratilor lui,
i ciao& nu are nici frati, sä dati
mofotenirea lui unchilor lui,
lar daca nici tat6,1 sau nu are frati,
sá treceti mo§tenirea lor rudelor apro-
174
www.dacoromanica.ro
piate din neamul lor, ca sá o mo§tei
neascri. Aceasta sit fie pentru liii lu-
Israil randuialä, de pravila, precum a
poruncit lui Moise Domnul.
Dupa aceasta a zis Domnul &litre
Moise: « Sue-te in muntele acesta Abu.-
rim 0 vezi parnantul pe care am hotärit
s6,-1 dau fiilor lui Israil.
Si dupa ce te vei fi uitat la el,
te vei adaoga 0 tu la poporul tau, in-
tocmai ca 0 Aaron, fratele tau,
Fiindeb, v'ati razvratit in pustiul
Tin, cand ob§tia se certa cu mine pentru
apa i n'ati vrut sä mä sfintiti pe mine
In ochii ei. » Aceasta este apa Meribei
de la Cadeq in pustiul Sinai.
Dar Moise a raspuns Domnului
gräind:
s Dumnezeul duhurilor foi a tot
trupul sa puna capetenie peste ob§tia
aceasta,
Care sá lasa inaintea ei i s5, intre
cu ea, s'o duc6, i s'o aduca, i sa nu
rämäni obOia Domnului ea oile fara
cioban. »
Atunci a rostitDomnul catre Moise:
« Ia-ti pe Iosua, fiul lui Nun, om cu
duh in el, 0 peste el pune mana ta,
Adá-1 inaintea lui Eleazar arhie-
reul i inaintea intregii obOii i pune-1
capetenie in vazul lor.
i da-i din slava ta, ea sa-1 asculte
toata ob#ia fiilor lui Israil.
Apoi sä stea in fata lui Eleazar
arhiereul care sa intrebe pentru el TJri-
mul inaintea Domnului: dupa, povata lui
0 tot dup.& povata lui sä intre
fiji lui Israil cu el, cum 0 toata
Si a fäcut Moise dupa porunca
Domnului ei a luat pe Iosua i 1-a adus
inaintea arhiereului Eleazar i inaintea
intregii ob§tii. i i-a pus mainile peste
el, dup.& cum poruncise Domnul prin
gura lui Moise.
28.
Jertfa cea de toate zilele pi die jertfe.
Si a gráit iar6,0 Domnul catre Moise
intr'acest chip:
« Porunce§te fiilor lui Israil 0 le
spune: Aveti grija sá mi se aducá la
sarbatorile mele, darurile mele, jertfele
 NUMERII, 28
mele de paine, arse in foe fan' miros
de bunä, mireazmä. »
Si sä le mai spui: <IIatä jertfa ark',
pe foe pe care sit o aduceti Domnului:
doi miei de un an färä cusur, in fiecare
zi ardere de tot deapururea.
Un miel sä-1 aduci dimineata, iar
pe cel de-al doilea intre cele douä
seri;
lar ca prinos: o zecime de efä de
lamunt de fàin, främantatit cu un sfert
de hin de untdelemn de miisline.
Asa este arderea de tot cea deapu-
rurea, care a fost rânduitä pe muntele
Sinai, jertfä arsti pe foc, intru miros de
bung, mireazmä Domnului.
Turnarea sä fie: un sfert de hin
de fiecare miel. Turnarea de vin curat
pentru Domnul s'o faci in locasul cel
sfant.
Mielul al doilea sii-1 aduci intre cele
douä seri, cu prinosul de dimineatä, rsi
cu turnarea trebuitoare: aceasta este
jertfli arsii, pe foc cu miros de bunä mi-
reazinä, pentru Domnul,
lar in ziva Sambetei, doi miei de
un an farii cusur cu dougi zecimi de la-
murgi de fetingt, ca prinos, främantatä cu
untdelemn cu tuniarea ei.
A,sa sä fie arderea de tot a Sam-
betei pentru fiecare Sambgitil, in afar&
de arderea de tot cea deapururea
turnarea ei.
La zi-intai a fiecärei /uni sä adu-
ceti ardere de tot Domnului: doi vitei
din cireadá, un berbec i apte miei de
un an far& racilti,
Trei zecimi de lamurä de flan&
friimantatii, cu untdelemn de fiecare vitel,
ca prinos, i doll& zecimi de lamurä de
fain& framantatä cu untdelemn pentru
fiecare berbec;
Apoi cate o zecime de lamurit de
fain& famantatä, cu untdelemn, ca pri-
nos, pentru fiecare miel. Aceasta-i ar-
dere de tot intru miros de bunä mi-
reazmä Domnului.
i turnärile pentru ele di fie: o
jumätate de hin de vin pentru fiecare
vitel, o treime de hin pentru berbec
un sfert de hin pentru fiecare miel. Asa
sa fie arderea de tot a lunii, in fiecare
/unto., pentru lunile anului.
175
www.dacoromanica.ro
SI mai adueeti Domnului: un
tap jertfii pentru päcat, in afarä de ar-
derea de tot cea deapururi i turna-
rea ei.
lar in luna inthia, in ziva a pai-
sprezecea a /unii, sunt Pastele Dom-
nului.
In ziva a cincisprezecea a lunii
este praznic. Sapte zile sit mancati azime.
In ziva cea dintai sä fie adunare
In sfântul loea i sä nu faceti niel un
lucre,
(Ji 85. aduceti jertfä, arsä in foc,
ardere de tot Domnului: doi vitei din
cir_eadit si un berbec i ap te miei de
un an far& racilä.
Apoi prinos: lamurii, de Mini fa-
mantatä cu untdelemn, trei zecimi de
fiecare vitel i doll& zecimi pentru berbec,
Si. cate o zecime de fiecare miel
din cei sapte.
Apoi un tap ea jertfii, pentru
cat, pentru ispiisirea päcatelor voa,stre.
Acestea sà le faceti in afar& de
arderea de tot cea de dimineatä,
arderea de tot cea deapururi.
Asa sä aduceti in fiecare zi din
cele sapte ca o jertfä de mancare arsä
in foc intru miros de bun& mireazmä
Domnului, in afarä de arderea de tot
cea deapururi i turnarea ei.
In ziva a saptea sä fie adunare
In sfantul loca i nici un lucre sä, nu
luerati.
In ziva pargilor,cand voi yeti aduce
prinos nou Dornnului, la praznicul sap-
tä,manilor, 55. fie adunare in sfantul locas
nimic sä nu lucrati,
Ci s5. aduceti ardere de tot fntru
miros de bunä mireazmii Domnului: doi
vitei din cireadä, un berbec i apto
mid de un an,
Si prinos, lamurgi de fain& framan-
tatä., cu untdelemn, trei zecimi de fie-
care vitel i doudzeci pentru berbec,
ate o zecime pentru fiecare miel
din cei sapte,
Un tap, pentru ispiisirea pica-
telor,
In afar& de arderea de tot cea
deapururi i prinosul pentru ea. Vitele
sä fie Mr& meteahnit. Sä se facä
pentru fiecare din ele.
 NUMERII, 29
29.
Jertie la dif ente adrbätori.
i in luna a saptea in ziva intaia
a lunii, sa fie adunare in sfäntul loca
sa nu savarsiti nici un lucru, ciici este
o zi pe caro s'o vetiti prin sunetul
trambitei.
Atunci s aduceti Domnului ardere
de tot intru miros de buna mireazma:
un vitel, un berbec, i apte miei de un
an fara meteahnä,
Cu prinosul lor: lamura de Mina frä-
mantati Cu untdelemn, trei zecimi pentru
fiecare vitel, doua zecirai pentru berbec,
0 zecime pentru fiecare miel din
cei sapte,
Un tap ea jertfa pentru päcat, jertfd
de ispasire,
In afara de arderea de tot pentru
lunä i prinosul ei, pe langa arderea
de tot cea deapururi i prinosul i tur-
närile ei dupa randuiald, intru miros de
bung, mireazma, jertfit arsä pe foc pentru
Domnul.
In ziva a zecea a lunii a saptea
sä fie adunare in sfantul locas, sit po-
stiti i nimic sä nu lucrati,
Ci sä aduceti Domnului ardere de
tot intru miros de buna mireazmä:
un vitel, un berbee, sapte miei de un
an fara metealina,
Impreuna cu prinosul lor: lamurä
de fain& fritmaritata Cu untdelemn, trei
zecimi de fiecare vitel, douä zecimi pen-
tru berbec,
Cate o zecime de fiecare miel din
cei sapte,
Un tap jerta pentru päcat, in
afar& de jertfa de ispasire i arderea de
tot cea deapururi, impreunä cu pri-
nosul i turndrile ei.
In ziva a cincisprezecea a lunii a
saptea sa fie adunare in sfilntul bocas
si ea nu lucrati nimio, ci sä präznuiti
praznicul Domnului sapte zile,
Aducand Domnului ardere de tot,
jertfa arsä in foc intru miros de bun&
mireazma: treisprezece vitei din cireada,
doi berbeci, paisprezece rniei de cate
un an, farä racila,
Impreuna cu prinosul lor: lamura
de fain& framantata cu untdelemn, trei
www.dacoromanica.ro
zecimi pentru fiecare vitel din cei trei-
sprezece, dou5, zecimi pentru fiecare ber-
bec din cei doi,
i cate o zecime de fiecare miel
i din cei paisprezece,
Un tap jertfä pentru päcat, in
afar& de arderea de tot cea deapururea,
cu prinosul i turnarea ei.
A doua zi: doisprezece vitei din
cireada, doi berbeci, paisprezece miei
de un an, fart), cusur,
Impreunä cu prinoasele i turna-
rile lor pentru vitei, pentru berbeci
pentru miei, dupä numitrul lor i dupa
ränduiala,
Un tap, jertfa, pentru pacat, in
afara de arderea de tot cea deapuru-
rea, cu prinosul i cu turnaren ei.
A treia zi: doisprezece vitei, doi
berbeci, paisprezece miei de un an,
fara meteahnä.
Impreunä cu prinosul i turnitrile
lor pentru vitei, pentru berbeci i pentru
miei. dupa numärul lor i dupa randuiala,
Un tap jerta pentru päcat, in
afar& de arderea de tot cea deapu-
rurea, impreuna Cu prinosul i cu tur-
narea ei.
A patra zi: zece vitei, doi berbeci,
paisprezece miei de un an far& cusur,
Impreunit cu prinosul i turniírile
lor pentru vitei, pentru berbeci i pentru
miei, dupa numarul lor i dup.& ran-
Un tap jertfä pentru pacat, in
afar& de arderea de tot cea deapu-
rurea, cu prinosul i turnaren ei.
A cincea zi: noua vitei, doi ber-
beci, paisprezece miei de un an farii
cusur,
Cu prinosul cu turnärile lor pen-
tru vitei, pentru berbeci i pentru miei,
dup.& numarul lor i dupa randuiali,
Un tap jertfä pentru p5.cat, in
afar& de arderea de tot cea deapururea,
cu piinosul i cu turnaren ei.
A sasea zi: opt vitei, doi berbeci,
paisprezece miei de un an fara me-
teahna,
Impreung cu prinosul i cu tur-
narile lor, pentru vitei, pentru berbeci
pentru miei, dupä numärul lor
dupa rtinduialä,
176
 NUMERII, 30
Un tap jertfii pentru päcat, in
afarä, de arderea de tot cea deapururea,
cu prinosul i cu turnarea ei.
A saptea zi: sapte vitki, doi ber-
beci, paisprezece miei de un an, fari
meteahna,
Cu prinosul i cu turnarile lor pen-
tru vitei, berbeci i miei, dupà nuinitrul
lor i dupit ränduialit,
Un tap jertfä pentru pacat, in
afarit de arderea de tot cea deapururea,
Cu prinosul i turnarea ei.
A opta zi: adunare de praznic ni.
faceti i nimio sa nu lucrati,
Ci sii aduceti Dornnului ardere de
tot, jerta arsä pe foe intru miros de
bunä rnireazmä: un vitel, un berbec,
sapte miei de un an alit meteahnii,
Cu prinosul i cu turniaile lor pen-
tru viel, berbec, i pentru miei, dupit
numärul lor i dupit ränduialk
Un tap jertfit pentru pitcat, in
afara de jertfa cea deapururea, cu pri-
nosul i cu turnarea ei.
Iatii dar jertfele pe care sä le adu-
ceti Domnului la praznicele voastre, in
afar& de fagaduintele í darurile de bunii
voie: arderle de tot, prinoasele, tur-
närile i jertfele voastre de pace. o
30.
Legi pentru juruinfe.
Atunci a gritit Moise cittre fiii lui
Israil precum Ii poruncise lui Moise
Domnul.
i Moise a spus voevozilor sernin-
tiilor fiilor lui Israil: Iatit care este
porunca Domnului:
Dacit un barbat va face fagitduintii
inaintea Domnului sau va face jurlimânt,
ca sit se infrfineze pe sine, si nu-si calce
cuväntul siiu, ci tot ce a iesit din gura
lui, sä, indeplineasca,.
Daca o femeie, chiar din tineretka
ei, va face o fägaduintä inaintea Dom-
nului si se va infrâna pe sine, cätä
vreme este in casa tafälui situ,
i tatal situ tail de fitgitduinta, cu
care s'a infritnat pe sine si nu va spune
nimio, fligaduintele ei sunt temeinice
cu once s'a legat pre sine sit ritmânit
indatoratii.
177
www.dacoromanica.ro
lar daca tatäl s'au nu-i va da in-
cuviintarea, in ziva ciand va afla, toate
fagaduintile ei cu care s'a legat pe sine
nu mai au temei, ii Domnul o va ierta,
fiindcii tatal ei nu i-a incuviintat.
$i dacit ea se va miirita dupii, ce
a facut fägaduintele sau vre-un cuvânt
necugetat a iesit de pe buzele ei, cu
care s'a legat pe sine,
i va auzi bitrbatul ei i va tiicea,
toate fagaduintile sunt in fiintii í cu
ceea ce s'a legat pe sine sä ramitnä
datoare.
lar (lac& in ziva in care afla bar-
batul ei el nu-i dà incuviintare, atunci
ftigaduinta ei sä ramitnä, fitrà temei im-
preunit cu vorba neslibuitä de pe bu-
zele ei cu care s'a legat pe sine, iar
Domnul o va ierta.
Fägliduinta unei femei väduve sau
despartite riimâne temeinicä, cu tot ce
s'a legat pe sine.
Dacii o femeie va faglidui ceva fiind
In casa bärbatului ei, sau se va lega
pesine cu jurämänt,
lar barbatul ei citnd va auzi, va
tiicea si-i va da incuviintare, toate fa-
gaduintele ei vor ritmlinea in fiintit
cu tot ce s'a legat pe sine sit rämitna
datoare.
Dar dacit bärbatul ei, in ziva cfind
va afla despre ele, le zaditrniceste, tot
ceea ce a iesit de pe buzele ei,
duinti sau legämints nu pot fi temeinice,
deoarece barbatul ei le-a zadarnicit
Domnul o va ierta.
Once fligaduintä i once juramânt
cu care se va lega sa-si infrftneze
sufletul, bärbatul ei le poate ineuviinta,
ori zadiírnici,
lar (lac& bärbatul ei va tacea zi
de zi, Insearanii, ca ineuviinteazä toate
fäglicluintele ori toate legimintele ei,
fiindcit a tlicut in ziva cand a stiut de
ele.
i dacil el le va zildärnici dupit
ce de multi, vreme a auzit de ele, atunci
savarseste piicat.
Iatä, dar legile pe care le-a po-
runcit Domnul lui Moise, pentru bärbat
femeia lui, pentru tatit i fiica lui,
In vremea tineretei ei, cat& vreme
este ea in casa tatilui ei.
12
 NUMERII, 31
31.
Infrangerea Madianitilor.
Si Domnul rosti lui Moise si-i
zise:
« Räzbunii, pe fiii lui Israil impotriva
Madianitilor i apoi te vei adaoga la
poporul tau!
Atunci Moise a spus poporului:
« Pregatiti dintre voi voinici de luptä
impotriva Madianitilor, ca Domnul sä. sä-
varseasca razbunarea impotriva Madia-
nitilor,
Si sä trimiteti la luptit cate o
mie de insi din fiecare semintie, din toate
semintiile lui Israil o.
Atunci, din miriadele lui Israil au
fost triniii cate o mie de osteni de
fiecare semintie, adicii de toti douiispre-
zece mii.
Si pe acestia i-a trimis Moise la
luptä, cate o mie de fiecare semintie,
impreuni cu Fineas, fiul arhiereului Elea-
zar, care luase cu sine sfintele odoare
trambitele de sunat.
Si au pornit la razboi impotriva
lui Maclian, precum poruncise lui Moise
Domnul, si au ucis pe toti bärbatii.
lar peste cei ucisi in lupta, ei uci-
serä pe regii Madianitilor, pe Evi, Re-
chem, Tur, Hur, Reba, cinci regi ma-
dianiti, iar pe Bileam, fiul lui Beor, II
omoririt cu sabia.
Apoi fiii lui Israil au luat in robie
pe femeile si pe copiii Madianitilor, lar
vitele, turmele i toatä bogatia lor le-au
jefuit.
Oraselor din asezärile lor i tabe-
rilor lor de corturi le-au dat foc.
Au luat dup.& aceasta toat5, prada
jafui, oameni i vite, --
Si au adus robii, prada i jaful
la Moise i la arhiereul Eleazar si la
obstia fiilor lui Israil in tabärii in bä-
riiganul Moabului, pe tärmul Iordanului,
In dreptul Ierihonului.
Si au iesit Moise i arhiereul Elea-
zar i totii voevozii obstiei intru In-
ampinarea lor, afar& din tabärä.
Atunci s'a maniat Moise pe c5,-
peteniile ostirii, pe voevozii cei peste
milsi pe silt*, care se intorceau de la
luptä,
178
www.dacoromanica.ro
Si i-a intrebat Moise: « Sunt vii
toate femeile ?
Tocmai ele au fost acelea care dupli
sfatul lui Bileam au abätut pe fiii lui
Israil de la Domnul in pricina cu Peor,
pentru care a si fost bätaie in obstia
Domnului.
Acum omoriti toti copiii precum
toate femeile care au cunoscut bärbat,
lar toat,e fetele care n'au cunoscut
bärbat, sit le lasati cu viatä, pentru voi.
lar care din voi a omorit om, ori
s'a atins de vre-un Je 85, se curete in
ziva a treia i in ziva a saptea,
stati afarä, din tabärä, voi i robii vostri.
SA. curittiti vesmintele, lucrurile
de piele, cele facute din par de caprä,
precum i toate vasele de lemn.
Atunci arhiereu/ Eleazar a zis dare
ostenii care se intorseserä, de la lupta.:
Iatil ce este randuit in legea pe care
a poruncit-o Domnul prin Moise:
Aurul, argintul, arama, fierul, co-
sitorul i plumbul,
Once poate fi trecut prin foc, ea le
treceti prin foc, ca 85, fie curate, si BA
le curiltiti i cu apá curätitoare, iar ceea
ce nu poate fi trecut prin foc, sit le
treceti prin apit.
lar in ziva a saptea sè. spalati
vesrnintele vos,stre ca sè. fiti curati, apoi
sä intrati in tabära.
Si a mai zis Domnul catre Moise:
« Fè. numäratoarea a tot ce a fost
luat rob: oameni i vite, tu si Eleazar
arhiereul, precum i voevozii semintiilor
obstiei,
Si imparte prada intre ostenii care
au luat parte la r5,zboi i intre toatit
obstia.
Sä iei dajdie pen tru Doinnul de la
ostenii care au men; la ritzboi, una la
cinci sute, din oameni, din cirezi, din
mägari si din turme.
Jumatate din ce li se cuvine sii
iei i sä dai arbiereului Eleazar ea jertfii
pentru Domnul,
lar din jumätatea cuvenitä fiilor
lui Israil sè. dai de o parte una la
eincizeci, din oameni, din cirezi, din mä-
gari, din turme i din toate dobitoacele,
sä le dai levitilor, cei ce au grijä de
strtijuirea sfantului locas al Domnului. e
 NUMERII, 32
Moise i Eleazar arhiereul au in-
deplinit toate, precum poruncise lui Moise
Domnul.
lar prado, ceea ce a mai ramas
din ceea ce jefuiserä ostenii, a fost:
turme, sase sute saptezeci s't cinci de
de capete,
Cirezi de vite, saptezeci i douit
de mii de copete,
Mágari, saizeci si una de mii de
copete,
Suflete omenesti, adia femei care
nu cunoscusert1 barbat, treizeci i douit
de mii de suflete.
Deci jumätate din partea oste-
nilor care fuseserä la razboi a fost trei
sute treizeci i apte de mii cinci sute
de capete de vite mici,
lar dijma din vitele mici pentru
Domnul a fost sase sute saptezeci
cinci de copete.
Vitele mari au fost treizeci i sase
de mii, iar dijma pentru Domnul sapte-
zeci i doua de capete.
Magari, treizeci de mii cinci sute
de capete, iar dijma pentru Domnul
saizeci i unu de copete.
Oameni, saisprezece mii, iar dijma
pentru Domnul: treizeci i douii de su-
flete.
Si Moise a dat dijma lui Eleazar
arhiereul, ca jertfa inaltata pentru Dom-
nul, precum Domnul poruncise lui Moise.
Jumatatea cuvenitit fiilor lui Is-
rail a osebit-o Moise de aceea a ostenilor,
Caci jumittatea cuvenitä obstiei a
fost: turme, trei sute treizeci i apte
de mii cinci sute de eapete.
14. Cirezi de vite, treizeci de mii de
capete,
Magari, treizeci de lull cinci sute
de copete,
$i oameni, saisprezece mii de su-
flete.
Din aceasta jumatate cuvenita fü-
lor lui Israil, Moise a luat una la cinci-
zeci, din oameni i din dobitoace, i le-a
dat levitilor care au grija sit stfájuiaseä
locasul Domnului, asa precum poruncise
lui Moise Domnul.
Si au venit la Moise voevozii peste
marile ostiri, ciipeteniile peste mii si
179
www.dacoromanica.ro
Si au zis lui Moise: Robii täi au
numarat ostenii care au fost sub po-
runca noastra, si n'a lipsit nici until din ej.
Pentru aceasta noi aducem dar
Domnului sculele de aur pe care fie-
care din noi le-a pradat: bratári, litn-
tujele, inele, cercei i salbi, pentru is-
pitsirea noa,stra inaintea Domnului. u
Atunci au luat Moise i Eleazar ar-
hiereul aurul de la ei j toate sculele lu-
crate din el.
$i tot aurul pe care 1-au adus ca
piinos inaltat Domnului a fost de sai-
sprezece mii sapte sute cincizeei de sicli,
de la ciipeteniile peste mii i de la sutasi.
Ostenii au luat prada fiecare pen-
tru el.
Atunci Moise i Eleazar arhiereui
au luat aurul de la capeteniile peste mii
si peste sute, i 1-au dus in cortul des-
coperirii, ca pomenire pentru fiii lui Is-
rail, inaintea Donmului.
32.
Primele cuceriri iprirnele apezdri
in Canaan.
Semintia lui Ruben i a lui Gad
aveau sumedenie de turme. i and au
vazut tinutul Iazer i cel al Galaa-
dului, ca este loe bun pentru pitsunat
turmele,
Au venit fiii lui Ruben si ai lui
Gad si au zis lui Moise i lui Eleazar
arhiereul i voevozilor obstiei asa:
o Atarot, Dibon, Iazer, Nimra, Hes-
bonul, Eleale, Sibma, Nebo i Baal-Meon,
Tinutul pe care 1-a supus Domnul
obstiei lui Israil, este pam'ant de pitsune
pentru turme, iar robii tai au turme ».
Si au mai zis: o Daca am aflat har in
ochii tâi, BA' se dea robilor tai tinutul
acesta ca stiipanire, si nu ne porunci
sa trecem Iordanul ».
Atunci a grait Moise fiilor lui Gad
fiilor lui Ruben: s Fratii vostri sà,
plece la razboi, i voi sá rämitneti aici ?
Pentru ce 85, stricati mima fiilor lui
Israil ca BiL nu treacä, in tara pe care
Domnul a hotarit sa le-o dea ?
Asa au filcut parinii vostri and
i-am trimis din Cades-Barnea ca sa isco-
deasca tara:
12'
 NUMERII, 32
Ei s'au suit pang, in valea Escol,
au vazut tara si au stricat mima fiilor
lui Israil, ca sa, nu intre in Ora pe care
Domnul hotarise sä le-o dea.
Si s'a aprins mania Domnului in
ziva aceea si s'a jurat astfel:
« Bärbatii acestia care au pornit
din Egipt, de la doudzeci de ani i mai
in sus. sa nu vadd pdma,ntul pe care eu
I-am dat cu juramant lui Avraam, lui
Isaac, si lui Iacob, 6.6 nu m'au urmat
cu credint5
Mara de Caleb, fiul lui Iefune Che-
nezitul, si de Iosua, fiul lui Nun, care
au urmat cu credinta pe Domnul. »
Atunci s'a aprins mania Domnului
impotriva lui Israil i 1-a facut sa rä-
aceasca in pustie patruzeci de ani, pana
a nimicit tot neamul care siivarsise rele
in ochii Domnului.
Dar iata cd in locul pärintilor vo-
stri v'ati sculat voi, sämânta de pacatosi,
ca sá sporiti si mai mult vàpaia maniei
Domnului impotriva lui Lsrail.
Daca voi va yeti razleti de el,
el va lasa f0. mai mult poporul acesta
sd, rätdceasca in pustie i asa il veti
nimici pe de-a'ntregul ! »
Atunci ei s'au apropiat de Moise
si au rdspuns: « Vrem sa ne zidim aici
numai axle pentru turme si orase pentru
copiii nostri,
lar noi vom fi gata de luptd, in
fruntea fiilor lui Israil, pan& ce-i vom
duce la locul lor, iar copiii nostri sit
stea in ceati intdrite, la adäpost de lo-
cuitorii tarii.
Si nu ne vom intoarce la casele
noastre pand ce fiii lui Israil nu vor
lua in stapanire fiecare partea lui de
mostenire,
Cdci noi nu vrem mostenire cu ei
dincolo de Iordan i nici intealt loe,
fiindca mostenirea noastr5, ne-a cazut
dincoace de Iordan, la asiirit.
Dar Moise a zis catre ei: Daca
vé, yeti tine de cuvant i veti fi gata
de luptä dupa voia Domnului,
Si daca toti ostenii vor trece Ior-
danul cu ajutorul Domnului, pan& ce el
va alunga pe dusmanii sdi,
Si nu va veti intoarce, pang cand
plimantul nu va fi supus cu ajutorul Dom-
180
www.dacoromanica.ro
nului, nu veti fi de vind nici inaintea
Domnului, nici inaintea lui Israil, i acest
pamant va fi bunul vostru dupit voia
Doinnului.
lar daca nu vá veti tine de cu-
vant, iata, veti pacatui impotriva Dom-
nului, i go, stiti ca pacatele voastre
vor ajunge.
Claditi dar orase pentru copiii vo-
stri i arle pentru turmele voastm,
ceea ce a iesit din gura voastrit sa faceti! »
Atunci fiii lui Gad si ai lui Ruben
au rdspuns: « Robii ai vor face dup5,
porunca domnului nostru.
Copiii, femeile, turmele i toate
dobitoacele noastre ea ramana aici, in
cetatile Galaadului.
lar robii ai, ostenii gata de
lupa, vor pleca la razboi Cu ajutorul
Domnului, precum spline domnul no-
stru!
Si Moise i-a pus sub porunca lui
Eleazar arhiereul, a lui Iosua, fiul lui
Nun, si a voevozilor semintiilor lui Israil.
Si le-a spus Moise: « Daca fiii lui
Gad i ai lui Ruben vor trece cu voi
Iordanul - toti osteni luptatori cu voia
Domnului - i pdmantul va fi supus
intea voastra, s5, le dati in stapanire ti-
nutul Galaadului,
lar dad, ostenii nu va vor insoti,
sa le dati parte de mostenire intre voi,
In pamantul Canaan »
Atunci fiii lui Gad si ai lui Ruben
au raspuns: « Vom face precum a po-
runcit domnul nostru, robilor
Vom trece gata de lupta cu ajutorul
Domnului in phmantul Canaan, ca par-
tea noastrii de mostenire sa fie dincolo
de Iordan. »
Si Moise a dat semintiei lui Gad,
semintiei lui Ruben i unei jumätati din
semintia lui Manase, fiul lui Iosif, regatul
lui Sihon, regele Amoritilor, i regatul
lui 0g, regele Basanului, tara cu orasele
dinteinsa i cu tinuturile invecinate.
Si au zidit fiii lui Gad: Dibonul,
Atarotul i Aroerul,
Atarot-Sofam, Iazerul, Iogbeha,
Bet-Nimra, Bet-Haran, ceati in-
tarite i arle pentru turme.
lar fiii lui Ruben au zidit: Hes-
bonul, Eleale, Chiriataim,
 NUMERII, 33
Nebo, Baal-Meon, ale ciror nume
au fost schimbate, apoi Sibma, i cetà-
tilor pe care le-au zidit, le-au pus nume.
lar Machir, fiul lui Manase, a ple-
cat EA a cuprins Galaadul, iar pe Amo-
ritii dinteinsul i-a gonit.
Atunci Moise a dat Galaadul lui
Machir, fiul lui Manase, si el s'a asezat
inteinsul.
Si Iair, fiul lui Manase, s'a dus
a cuprins asezhrile lor i le-a numit a ase-
z5,rile lui Iair »
Nobah s'a dus si a luat in stit-
panire Chenatul i asezarile megiese
1-a numit Nobah, dup5, numele lui.
33.
Câldioriile «i popasurile poporului.
Iat5, popasurile fiilor lui Israil dup.&
ce au iesit din tara Egiptului cu
lor de ostire, sub porunca lui Moise
a lui Aaron.
Si Moise a scris dup.& porunca Dom-
nului locurile de pornire si cele de po-
posire. hit& popasurile i locurile de por-
nire ale lor:
Ei au pornit din Ramses in luna
In ziva a cincisprezecea. A doua
zi de Pasti, fiü lui Israil ieirâ cu
In vilzul tuturor Egiptenilor,
4. In vreme ce Egiptenii isi ingropau
intedi nascuti pe care îi ucisese Domnul,
cdci Domnul facuse judecatii dumnezei-
lor lor.
Fili lui Israil au pornit din Ramses
si au t5,barit la Sucot.
Si au pornit din Sucot si au tit.-
barit la Etan, in marginea pustiului.
Si au pornit din Etan, apoi au 6:r-
unt cgtre Pi-Hahirot, in fata Baal-Te-
fonului i au poposit in fata Migdolului.
Apoi au pornit din Pi-Hahirot si
au trecut prin mijlocul mArii in pustie,
si 'IT& ce au strabatut pustiul Etam
cale de trei zile, au asezat tabgra la
Mara.
Si de la Mara au pornit si au ajuns
la Elim. Dar fiindc5, in Elim erau doug-
sprezece izvoare de apà, i apte finici,
au tiibarit acolo.
Apoi au pornit din Elim i 0-au
a.sezat tab5,ra ItIng5, Marea Rosie.
181
www.dacoromanica.ro
Si au plecat de la Marea Rosie si
au poposit in pustiul Sin.
Apoi au plecat din pustiul Sin si
au poposit la Dofca.
Purces-au de la Dofca si au acut
popas la Alis.
Si. au pornit de la Alis si au fiicut
popas la Refidim, dar acolo nu era ap5,
de biiut pentru popor.
Din Refidim au pornit i au po-
posit in pustiul Sinai.
Si din pustiul Sinai au pornit si
au facut popas la Chibrot-Hataava.
Din Chibrot-Hataava au pornit
au facut popas la Hatorot.
Si au pornit din Haterot si au tti-
Writ la Ritma.
Si din Ritma au pornit i au tä-
blirit la Rimon-Peret.
Din Rimon-Peret au pornit si au
poposit la Libna.
Din Libna au pornit si au fiicut
popas la Risa.
Si au pornit din Risa si au th-
biirit la Chehelata.
Si au pornit din Chehelata si au
täbirit la rnuntele Sefer.
De la muntele Sefer au plecat
au tabdrit la Harada.
$i au pornit de la Harada si au
tabArit la Machelot.
Din Machelot au pornit si au po-
posit la Tahat.
Si au pornit din Tahat si au po-
posit la Tarah.
Si din Tarah au pornit gi au Po-
posit la Mitca.
Si au pornit din Mitca si au Po-
posit la Hasmona.
Din Hasmona au pornit si au po-
posit la Moserot.
Din Moserot au pornit si au po-
posit la Bene-Iaacan.
Din Bene-Iaacan au pornit si au
poposit la Hor-Haghidgad.
Din Hor-Haghidgad au pornit
au poposit la Iotbata.
Din Iotbata au pornit i au t5-
barit la Abrona.
De la Abrona au pornit si au po-
posit la Etion-Gheber.
Dela Etion-Gbeber au pornit F,+i au
popeeit Eta pustiul Tin. Si au plecat din
 NUMERII, 34
pustiul Tin pi pi-au apezat tabra la
Cadep.
Apoi au pornit din Cade i s'au
oprit la muntele flor, la granita Edo-
mului.
i s'a suit Aaron arhiereul in mun-
tele flor dupit porunca Donmului pi a
murit acolo, in anul al patruzecilea de la
tepirea fiilor lui Israil din tara Egip-
tului, in luna a cincea, in ziva intaia.
era Aaron de o sutti douti-
zeci ani cand a murit in muntele flor.
$i a auzit regele canaaneian al Ara-
dului, care locuia in Negheb, in tara Ca-
naanului, c5, vin fiii lui
i ei au pomit din muntele flor
pi au tabarit la Talrnona.
$i din Talmona au pornit -pi au
poposit la Punon.
$i din Punon au pornit pi au facut
popas la Obot.
Din Obot au pornit pi au tabitrit
la Iie-Haabarim in granita Moabului.
i au pornit din Iie-Haabarim
au täbitrit la Dibon-Gad.
$i din Dibon-Gad au pomit pi au
fácut popas la Almon-Diblataim.
Din Almon-Diblataim au pornit
au fticut popas in muntele Abarim in
dreptul lui Nebo.
i din muntele Abarim au pornit
pi au fa:cut popas in bäraganul Moa-
bului, pe Varmul Iordanului, in dreptul
Ieribonului.
i s'au apezat cu tabära pe tiir-
mul Iordanului de la Bet-Iepimot ptin5,
la Abel-itim, in baritganul Moabului.
Atunci a vorbit Domnul cittre
Moise in stepele Moabului, pe titrmul
Iordanului, in dreptul Ierihonului.
o Graiepte fiilor lui Thrall pi le spune:
Cand veti trece Iordanul in tara Ca-
n aanului ,
Sti goniti pe toti locuitorii
din fata voastr i sti doboriti la pti-
mint toate pietrele cioplite i toate chi-
purge turnate, i toate inaltimile lor sit
le pustiiti ;
$i sã puneti stilpitnire pe pitmant
pi sit locuiti inteinsul, cad you'd v'am
dat pitmantul ca sti-i fiti stitpani.
i sä impartiti pitmantul prin sorti
dupä semintiile voastre: celui mai nu-
www.dacoromanica.ro
182
meros sit-i màrii moptenirea lui, iar celui
mai putin. «à-i imputinati moptenirea lui ;
fiecare, incotro i-au cazut sortii, acolo
s5, aibit, partea. Sit-1 impitrtiti ca mopte-
nire dupii, semintii.
Dacti ins& nu yeti goni pe locui-
torii t5,rii din fata voastrit, cei
intre voi vor fi spini in ()chi: voptri
titpupi in coastele voastre, i và vor so-
coti ca dupmani in tara pe care o lo-
cuiti.
$i precum am vrut sà le fac lor,
acelapi lucru II voi face you& ! »
34.
Hotarele pcinuEntului feigiiduintei
impelrfirea lui.
i a mai zis Domnul lui Moise:
o Poruncepte fiilor lui Israil ki le
apune: Iatä cgt yeti intra in tara Ca-
naanului, ptimtintul care v'a citzut vouit
ca moptenire, Canaanul in hotarele sale !
La miazit-zi granita fie: de la pu-
stiul Tin, de-a-lungul Edomului, astfel
ca granita de miaza-zi sit inceapit de la
capittul Miirii &irate cittre
Granita sä ciirmeascit spre Tnilti-
mea Acrabim, sti treacti prin Tin pi sit
iasa la miazit-zi de Cadep-Barnea, i s'à
tot mearga prin Hatar-Adar FA FA se
indrepte c5,tre Atmon.
Apoi de la Almon sti porneasc5, spre
Raul Egiptului pi sit ias5., la Mare.
Granita dinspre apus sit fie Marea
cea mare. Aceasta sti fie granita voastrit
spre apus.
Iatit care va fi granita spre miaz5.-
noapte. De la Marea cea mare sit insem-
nati drept pan& la muntele Hor,
De la muntele flor «5, iepiti la In-
trarea Hamatului i sfazpitul granitei
fie Tedadul,
Apoi granita sti iasit, la Zifron p't
sä, se isprtiveascii, la Hatar-Enan. Aceasta
sit fie granita voastra dinspre
noapte.
Apoi sit trageti granit,a la rtisitrit
de la Hatar-Enan la efam,
lar de la $efam, granita sä coboare
la Ribla la ritsarit de Mn, apoi sit co-
boare i sit se intindti de-a-lungul dea-
lurilor Màrii Ghenizaretului spre rasiirit,
 1TUMERII, 35
Apoi s se lose granite, spre Iordan,
iasi la Marea &rat& Acestea fa fie
granitele tarii voastre de jur-imprejur ! *
Atunci a poruncit Moise fiilor lui
Israil zic&nd: Acesta este pamantul pe
care-1 veti iraparti prin sorti si pe care
a poruncit Domnul sa-1 dea la nouii,
semintii s't la jumatate din Manase,
Oki semintia lui Ruben cu fami-
Hile ei, a lui Gad cu familiile ei i ju-
mtate din Manase si-au luat partea
lor de mostenire.
Deci dou& semintii i jumatate
si-au luat partea lor de mostenire din-
colo de Iordan, la räsiirit, in dreptul
Ierihonului.
Atunci a grait Domnul &Litre Moise
astfel:
datä numele barbatilor care va vor
imparti prtmántul: Eleazar arhiereul
Iosua, fiul lui Nun.
Sä mai luati cate un voevod din
fiecare semintie, ca BA, va impart& pa-
man tul.
Iata numele larbatilor: Caleb, fiul
lui Iefune, din semintia lui luda,
Semuel, fiul lui Amihud, din se-
mintia lui Simeon,
Elidad, fiul lui Chislon, din semin-
tia lui Veniamin,
Buchi voevodul fiul lui Iogli, din
semintia lui Dan,
Haniel voevodul, fiul lui Efod,
din fiii lui Iosif, din semintia lui Manase,
Chemuel voevodul, fiul lui Siftan,
din semintia lui Efraim,
Elitafan voevodul, fiul lui Parnac,
din semintia lui Zebulon,
Paltiel voevodul, fiul lui Azan, din
semintia lui Isahar,
27 Akihud voevodul, fiul lui
din semintia lui Ayer,
28. Pedahel voevodul, fiul lui Amihud,
din sernintia lui Neftali. » Acestia sunt
cei carora Domnul le-a poruncit sa im-
part& pamantul Canaan fiilor lui Israil.
35.
Cetitile levitilor fi eetätile de cal pare.
1. Si a gritit Domnul cu Moise In cam-
pine Moabului, langa tarmul Iordanului,
In fata Ierihonului:
183
www.dacoromanica.ro
e Porunceste fiilor lui 1E31.61 ea
dea levitilor, din mostenirea pe care o
vor lua in stapanire, eetitti de locuit,
IA, le mai dea levitilor s't izlazuri irn-
prejurul cetatilor,
Ca cetatile sit fie pentru locuit
izlazurile sä fie pentru dobitoacele lor
de povara, pentru turmele lor i pentru
celelalte vite.
Izlazurile cetatilor pe care le veti
da levitilor sa se intinda afara din zi-
dul cetatii. pana la douä mii de coti in jur.
Dar iata cat sä fie de mari izla-
zurile cetatilor: masurati afar& din zidul
cetatii dota mii de coi la rasitrit, doll&
mii la miaza-zi, doua mii la apus i douli
mii la miaza-noapte, iar cetatea sä, fie in
mijloc.
Si din cetatile pe care le veti da
levitilor sa dati sase cetitti de scapare,
in care sa fugä ucigasul. Si pe deasupra
85, le mai dati patruzeci i doui, de cetati.
Deci toate cetatile pe care sä, le
dati leviilor sa fie patruzeci si opt, eu
izlazurile lor.
Si cetatile sit le dati din bunul fiilor
lui Israil: de la cel ce tire mai mult
dati mai mult si de la cel ce are mai
putin ea dati mai putin, fiecare si dea
levitilor din cetittile lui dup.& intinderea
mostenirii pe care a mostenit-o.
Si a graft Domnul cu Moise asa:
rt Vorbeste fiilor lui Israil si le
spune: Dupii ce yeti trece Iordanul in
tara Canaanului,
Sa va alegeti din cetatile voastre
cetati de scapare, in care sä fuga
ueigasul care a ucis pe cineva din gre-
saki.
Acestea sit fie cetäti de scipare
impotriva ritzbunittorului de flange, ca
ucigasul sä nu fie omorit pang cand nu
va fi judecat inaintea obstiei.
lar cetatile de scapare pe care le
yeti da a fie sase la numar:
Trei cetäti dincoace de Iordan
trei cetati sä le dati in Canaan. Sá fie
cetäti de seapare.
Aceste sase cetati de sciipare
fie pentru fiii lui Israil, pentru straini
pentru cei ce locuesc in rnijlocul lor,
ea sit fug& inteinsele oricine va fi ucis
pe cineva din greseala.
 NUMERII, 36
Daca cineva a fost lovit cu o
unealtä de fier, i acela a murit,
tuitorul este ucigaa, i ucigaaul trebue
fie pedepsit cu moartea.
Daca cineva a fost lovit de piatra
zvarlitit cu mana ai a murit, cel care a
zvarlit este ucigaa, i ucigasul sit, fie pe-
depsit cu moartea.
Sau a fost lovit cu o unealta de
lemn pe care fiiptuitorul o avea in mama,
din care pricing, lovitul a si murit, cel
dintai este ucigas, i ucigaaul trebue sit
fie omorit.
Räzbungtorul sangelui sá ucidii pe
ucigas, sa-1 ucidä oriundo 1-ar intalni.
Daca I-a izbit din urä sau a aruncat
inteinsul cu ceva fárá gand räuai a murit,
Ori din vr5,jmgaie 1-a lovit cu mitna
si a murit, cel ce i-a pricinuit moartea
este ucigaa. Razbunittorul sangelui sg-1
omoare oriundo 1-ar
lar daci cineva a lovit din in-
tamplare färä, vräjmáaie si a aruncat
inteinsul cu vre-o unealta Era gand
Ori cu vre o piaträ din pricina ea-
reja a murit, farg, sa-i fi fost duaman
farit sa-i fi vrut
Obatia sit judece pe ucigas ai pe raz-
bunátorul sangelui, dupa pravila aceasta.
Si obstia sä scape pe ucigaa din
mana razbunittorului de sange i sd-1
intoarca obatia in cetatea de scapare in
care a fugit, i el sä, stea acolo pang, la
moartea arhiereului cel miruit cu mirsant.
lar dad,' ucigaaul va ieai din cu-
prinsul cetittii de scapare in care a fugit,
Si razbuniitorul sangelui 11 va afla
afarg din hotarul cetittii de scapare, ritz-
bunatorul sg, omoare pe ucigaa far& teamá
de vinovittie,
Choi el trebue sa stea in cetatea
de scapare pang, la moartea arhicreului
numai dupá, moartea arhiereului, uci-
gaaul poate sá, se intoarcit in pamântul
moatenirii lui.
Aceste randuieli de pravila sit Bibb',
trainicie pentru voi in neam de neamul
vostru, in toate asezarile voastre.
Cand cineva va omori un om, uci-
gasul sa,' fie omorit dupg märturia mai
multor martori, caci marturia unuia nu
este de ajuns pentru osandirea unui om
la moarte.
184
www.dacoromanica.ro
Si nu luati pret de riiscumparare
pentru sufletul unui ucigaa osândit la
moarte, ci sa fie omorit.
Si nici sit nu luati pret de rascum-
parare ca cel ce a fugit inteo cetate de
scapare ea se intoarca in pámantul situ
mai nainte de moartea arhiereului.
Sä nu intinati pamantul in care
sunteti, caei sangele intineaza plimantul
si nu se poate ispgai nici un pacat cu
sângele viirsat, ci numai cu sangele celui
ce 1-a värsat.
Sit nu pangitriti tara in care locuiti
In mijlocul careia locuesc eu, cáei eu
sunt Domnul care salitalueste in mijlocul
fiilor lui Israil !
36.
Lege pentru neinsträinarea mo,9iilor la md-
ritiul
fetelor.
Atunci voevozii din neamurile fiilor
lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Ma-
nase, din neamul fiilor lui Iosif, s'au
apropiat I:0i au vorbit inaintea lui Moise
inaintea voevozilor, capetenii ale fiilor
lui Israil,
Si au zis: « Domnul a poruncit dom-
nului nostru sá impart& piimântul prin
sorti, moatenire fiilor lui Israil, i Domnul
a poruncit domnului nostru sg, imparta'
moatenirea lui Telofhad, fratcle nostru,
fiicelor sale.
Dad, ele se vor marita dupia unul
din fiü unei alte semintii a lui Israil,
mostenirea lor va fi scoasit din moate-
nirea pärintilor noatri i va fi adiogatá
la moatenirea semintiei in care vor intra,
astfel ca ea va fi scoasit din partea
noasträ, de moatenire.
lar °and va veni anul jubileu pentru
fiii lui Israil, moatenirea lor se va aditoga
la moatenirea semintiei in care ele vor
intra i va fi sums& din part,ea de mos.-
tenire a seraintiei pgrintilor nostri.
Si Moise porunci fiilor lui Israil,
dupa porunca Domnului, aaa: «Drept a
grait semintia fiilor lui Iosif !
Iatit ce porunceate Domnul pentru
fiicele lui Telofhad: De vor socoti de bine
In ochii lor 85, se mgrite, sá fie sotii
numai celor din neamul semintiei
rintilor lor,
 DEUTERONOMUL, 1
Ca astfel mostenirea fiilor lui Israil
sä nu treacä din senaintie in semintie,
ci fiecare si fie lipit de mostenirea se-
mintiei pdrintilor
Si once fatd care stdpáneste o parte
de mostenire in una din semintiile fiilor
lui Israil, sd, fie sotia unuia din neamul
semintiei pdrintelui s+1 u, ca astfel fie-
care din fiii lui Israil sá stäpitneased,
mostenirea párintelui situ,
lar partea de mostenire sä nu treacit
de la o semintie la alta, ci fiecare om din
semintille fiilor lui Israil sit fie lipit de
mostenirea lui. »
DEUTERONOMUL
1.
Moise cutinteazit poporulni.
Cuvintele pe care le-a spus Moise
cätre tot Israilul dincolo de Iordan, in
pustie, in Araba, in fata Rani Rosii, intre
Paran, Tofel, Laban,Haterot i Dizahab.
Ci este cale de unsprezece zile
de la Horeb spie mun tele Seir pand, la
Ca des-Barnea.
In anul al patruzecilea, in luna a
unsprezecea, in ziva intíbia a lunii,
vorbit Moise dare flu lui Israil, intoc-
mai precum ii poruncise Dumnezeu.
Dupii ce a invins pe &bon, regele
Amoritilor, care avea curtea donaneascd,
In Hesbon, si pe Og, craiul Basanului,
care avea curtea in Astarot i in Edrei,
Dincolo de Iordan, in tara Moa-
bului, a inceput Moise thlculascii, legea
aceasta astfel:
a Domnul Dumnezeul nostni ne-a
gräit noud in Horeb: «E Inuit de tot de
and locuiti voi in muntele acesta!
Indreptati-vd, i porniti ca sd, ajun-
geti in tara muntoasii a Amoritilor si la
toate popoarele vecine, in cd,rnpia Ior-
danului in munte, in ses, in Negeb, pe
tärmul márii. in Ora Canaanului i in
tinutul Libanului, care se intinde
la fluviul eel mare al Eufratului.
Iatä, vd, pun inaintea ochilor vostri
tara! Veniti i luati in stiipänire tara
pentru care s'a jurat Domnul
185
www.dacoromanica.ro
Fiicele lui Telofhacl fd.curd, dupä
cum a poruncit luí Moise Domnul.
Mahla, Tirta, Hogla, Mika i Noa,
fiicele lui Telofhad, au ajuns sotiile fiilor
unchiului lor.
De au ajuns sotii ale color din
neamul fiilor lui Manase, fiul lui Iosif,
iar mostenirea lor a ritmas in neamul
semintiei pärintilor lor.
Acestea sunt portmcile i rânduie-
lile pe care le-a poruncit Doranul, fiilor
lui Israil, prin gura lui Moise, când erau
ei in câmpiile Moabului, pe Virmul Ior-
danului, in dreptul Ierihonului.
vostri, lui Avraam, lui Isaac si lui Iacob,
sä o dea lor i semintiei ion de dup.& ei. »
In vremea aceea v'am spus you'd:
« Nu pot singur vit mai port de grijii !
Domnul Dumnezeul vostru v'a' spo-
rit numdrul i iatä cä, acum sunteti multi
ca stelele de pe cer.
Domnul Dumnezeul párintilor vo-
stri sd vd, inmulteascd, de o mie de ori
mai mult si sä vä binecuvinteze precum
v'a fitgicluit !
Dar cum as mai putea sä port eu
sing,ur greutatea, povara i judecarea
pricinilor voastre ?
Aduceti dar din semintiile voastre
bärbati intelepti, priceputi .si cunosciitori
pe care «à-i pun cdpetenii peste voi
Ci voi rdspuns i ati zis:
«Nimerit este ceea ce ne imbii Bd. faecal ! »
Atunci am luat pe voevozii semin-
tiilor voastre, bArbati intelepti i cunos-
eaten, s't i-am pus cdpetenii peste voi:
peste o mie, peste o sutd, peste cinci-
zeci, peste zece, precum i dregätori in
semintiile voastre.
$i in vremea aceea le-am poruncit
judeciitorilor vostri asa: Ascultati pe
fratii vostri i judecati drept atilt pe
fratii vostri cát si pe striiini,
La judecatä sá nu cäutati la fata
nimAnui; pe coi de ränd ca si pe coi de
frunte sii-i ascultati, si de fata nimanui
sd, nu v5, temeti, ciici hotl 'ire& la jude-
catä este a lui Dumnezeu ; insä pricinile
 DEUTERONOMUL, 1
prea grele pentru voi di le infätisati
intea mea spre cerceta,re.
Si v'am mai poruncit in vremea
aceea tot ceea ce era sä, faceti.
Dupti, ce am pornit din Horeb,
am umblat noi prin acel pustiu mare
infrico$at pe care 1-ati vazut, indrep-
tandu-ne spre tara muntoasä a Amori-
tilor, precum ne-a poruncit noua Domnul,
si am ajuns la Cades-Barnea,
Si v'am spus: Ati ajuns in tara
muntoasii a Amoritilor, pe care Domnul
Dumnezeul nostru ne-o va da nouh.
Vezi, Domnul Dumnezeul tau ti-a
dat tara care este inaintea ta. Sue-te
$i o ja in stapanire asa cum Domnul
Dumnezeul tau a faghduit phrintilor tad!
Nu te teme i nu te spaimânta!
Atunci v'ati apropiat toti Cu totii
de mine i mi-ati riispuns: « Vrem sä,
trimitem inteacolo pe cineva sh isco-
deasch tara i sä ne aducä vorbä despre
calea pe care o avem de strabatut
despre cetatile pe care o sa le intalnim
In cale ».
Si fiindca mi s'a phrut nimeit
euvantul acela, am ales dintre voi doi-
sprezece harbati, cate unul de fiecare
serain tie,
Si au pornit-o spre tara cea mun-
tea,* si au ajuns pan& in valea Escol, pe
care au iscodit-o.
Ba au luat cu ei din roadele ph-
mantului i ni le-au adus nouh, i s'au
Mors i cu räspuns i ne-au spus: « Pli-
mantul pe care ni-1 va da Domnul Dum-
nezeul nostru este manos
Dar voi n'ati voit sä plecati in-
teacolo, ci v'ati riizvrätit impotriva po-
runcii Domnului Dumnezeului vostiv,
Ati chrtit in corturite voastre
ati zis: Din urä, ne-a scos pe noi Dom-
nul din tara Egiptului, ca sä ne dea
In mana Amoritilor i sa ne praphdeasca.
Incotro BA apucam Fratii nostri
ne-au topit mima in noi zicand: « Po-
porul acela este mai numeros si mai
inalt la stat decht noi, cetatile lor sunt
mari si intärite cu ziduri pang la cer.
Ba am mai vazut acolo i pe feciorii
lui Enac !*
Atunci v'am spus: i Nu va pier-
deti cumphtul i nu va Ingroziti !
186
www.dacoromanica.ro
Domnul Dumnezeul vostru, care
merge in fruntea voastra, este cel ce
se va lupta pentru voi, intocmai cum a
facut in Egipt in väzul vostru,
Si in pustie, unde, precum v'ati
incredintat, Domnul Dumnezeul vostru
v'a dus cu sine, cum îi duce un pa-
rinte pe fiul säu, tot drumul pe care
1-ati strabátut, pfinä ati ajuns in locul
acesta;
lar in pustia aceasta n'ati crezut
In Domnul Dumnezeul vostru,
Care merge in fruntea voastra sh
va &ease& un loe unde popositi cu
taberile: noaptea in stalp de foc, ca
sä vedeti drumul pe care mergeti, iar
ziva in nour !
Gaud ins& Domnul a auzit huetul
cuvintelor voastre, s'a intáratat $i s'a
jurat zictind:
« Nimeni dintre barbatii acestia,
din acest neam ticAlos, sa nu yacht
phmantul cel manos pentru care m'am
jurat sä-1 dau paiintilor vostri,
36 Mara de Caleb, fiul lui Tefune, care
va vedea. Numai lui i fiilor lui voi
da pamântul pe care a umblat, fiindca
el a fost credincios. Domnului.
Chiar i pe mine s'a maniat Dum-
nezeu din pricina voastra zichnd: « Nici
tu sa nu intri inteinsul,
Ci numai Iosua, fiul lui Nun, sluji-
torul tau, sa intre ; pe el imharbäteaza-1,
&lei el va impärti lui Israil piimantul. »
lar pruncii vostri, de care ati spus
ch, s vor fi prada a, i fiii vostri, care nu
stiu nici binele niei räul, vor intra in-
teinsul i Ior li-1 voi da i ei 11 vor
stapani.
Voi insa porniti iarhsi in pustie,
pe drumul Marii Rosii! »
Atunci ritspuns i mi-ati zis:
Pacatuit-am inaintea Domnului ! Noi
ne vom sui i vom lupta intocmai pre-
cum ne-a poruncit Domnul Dumnezeul
nostru a. i fiecare v'ati incins cu ar-
mele de razboi i ca o nimica ati so-
cotit pornirea in spre tara cea muntoasii.
Dar Domnul a zis catre mine:
«Spune-le lor: aNu vä suiti si nu vâ rhz-
boiti cilci eu nu sunt in mijlocul vo-
stru ca sä nu va doboare vrhjmasii
vostri !
 DEUTERONOMUL, 2
Eu v'am zis, dar voi nu na'ati
a,scultat, ci v'ati razvratit impotriva po-
runcii Domnului i v'ati incumetat
va suiti in tara cea muntoasa.
Atunci Amoritii care locuiau tara
ca muntoasit au iesit intru intampina-
rea voasträ i v'au fugárit, precum fac
albineie, i v'au batut de la Seir i pana
la Horma,
Si v'ati tutors si ati plans tnaintea
Domnului, far& ca Domnul s auda Oa-
sul vostru i fr s ia aminte la voi.
Si asa, ati fost nevoiti sa stati
mutt& vreme in Cades vremea pe care
ati petrecut-o acolo ! »
2.
Biruin(ele asupra primilor protivnici.
Si am pornit iaräi spre pustie
drumul spre Marea Rosie, precum imi
poruncise Domnul, i multa vreme am
dat ocol immtelui Seir.
Atunci a zis Domnul catre mine:
«V'ati invartit destul in juruI acestuí
munte ! Luati-o spre miaza-noapte,
lar poporului porunceste-i astfel:
re Sii treceti prin tara fratilor vostri, fiii
lui Esau, care locuesc In Seir, caci ei se
tem de voi, dar voi sa va pitziti
tare,
Ca nu cumva «a V razboiti cu ei,
fiindca eu nu va voi da votta, din tara
lor nici un pas, deoarece muntele Seir
1-am dat in stapánire lui Esau.
Cumparati bran& de la ei cu bani,
mancati, asemenea i apit tot cu bani
sà cumparati, i beti,
Cad Domnul Dumnezeul tau ti-a
binecuvantat tot lucrul mainilor tale, el
a stiut ealea ta de strabitut in pustiul
acesta ; timp de patruzeci de ani Domnul
Dumnezeul tau a fost cu tine i nu ti-a
lipsit nimic ! »
Si noi am trecut pe langit fratii
nostri, fiii lui Esau, care locuiau in Seir,
alaturi de drumul spre Araba, alaturi
de Elat si de Etion-Gheber, si am carmit
indreptandu-ne calea spre pustiul Moa-
bului.
Atunci a zis Domnul catre mine:
(I Nu strilmtora Moabul i nici nu te
razboi cu el, cad din tara lui nu-ti voi
187
www.dacoromanica.ro
da stapanire, fiindca stiipinirea am dat-o
fiilor lui Lot ».
Mai naínte vreme au locuit in-
tr'insa Emitii, popor mare, numero» ai
de staturti inalta ca i Enachitii.
i ei au fost socotiti ca i Ena-
chitii, drept Refaiti, iar Moabitii Ii nu-
mesa Emiti.
lar in Seir au locuit inainte vreme
Horitii, ins& urmasii lui Esau i-au izgonit
i-au niraicit s't s'au asezat in loeul lor,
asa cum a facut Israil cu tara pe care
o stapaneste, pe care Domnul i-a dat-o.
« Acura sculatí-va i treceti peste
apa Zeredului. » i noi am trecut Zeredul.
Vremea ca,t am mars noi de la Ca-
des-Barnea, pan& am trecut peste apa
Zeredului, a fost treizeci si opt de ani,
panit cánd au rnmit din tabara toti oa-
menii de lupta, precum se jurase Domnul.
Clici mana Domnului a fost im-
potriva lor ea sa-i nimieeasea din tabitrit
pima la unul.
Si dup.& ce au pierit din popor
toti cei destoinici de luptit,
Doranul mi-a zis asa:
s Traci acum Ami, granite, Moa-
bului,
Si apropie-te de fiii lui Amon, dar
nu navali peste ei 5i nici nu te razboi,
fiindcsa nu-Vi voi da stapanire din tara
Amonitilor, cäci stapanirea am dat-o fii-
lor lui Lot s.
i aceasta tara era socotitä, a
Refaitilor, cáci Refaitii locuiau mai na-
inte vreme inteinsa, iar Amonitii Ii nu-
rneau Zamzumiti,
Popor mare, numeros i Malt la
stature', ca i Enachitii. Domnul ins& í-a
nimicit din fata lor i i-a izgonit, iar ei
locuese in locul lor,
Intocmai precum a facut Domnul
pentru fin luí Esau care locuesc in Seir:
a nimicit pe Iloriti din fata lor si i-a
izgonit, iar ei locuesc acolo pan& in ziva
de astiizi.
Si Horitii care locuiau in sate panii
la Gaza au fost nimiciti de Caftoriti,
care, venind din Caftor, s'au asezat in
locul lor.
e Sculati-vii, porniti si treceVi apa
Arnonului! Iatit cà voi da in mama ta
pe amoreul Sihon, regale Hesbonului,
 DEUTERONOMUL, 3
Ora lui. Porneste sa-I cuceresti i raz-
boieste-te Cu el!
De azi incolo voi incepe sa ras-
pandeso spaima cumplita de tine in
toate popoarele de sub tot cerul. Acei
care vor auzi de numele tau vor tre-
mura i isi vor pierde cumpitul in fata ta.»
« Si am trimis soli din pustiul Che-
demot la Sihon, regele Hesbonului, cu
cuvinte de pace, ca sa-i spuni:
Vreau s tree prin tara ta, pe
drumul eel imparätesc. Ingiidueste-mi 36,
merg far& si cotesc nici la dreapta, nici
la stanga,
Vinde-mi hranä pe bani ca si ma-
nine si api da-mi tot pe bani, ca sa.
beau, cici vreau si tree numai pe jos
d e-a-cu rmezisul
Caci fiii lui Esau care locuesc
In Seir j Moabitii din Ar mi-au dat
voie, pan& voi trece dincolo de Ir-
dan, in tara pe care Domnul Dumnezeul
nostru ne-o va da notiä. »
Dar Sihon, regele Hesbonului, nu
ne-a ingaduit si trecem pe la el, hinder),
Domnul Durrinezeul tau Ii invártosase
duhul si Ii impietrise mima, ca si-1 dea
In mainile tale ca in ziva de azi.
Si Domnul mi-a spus: Vezi, am
inceput si dau in mina ta pe Sihon
tara lui ; incepe si cuceresti, ca si
sapinesti tara ».
Dar Sihon a iesit la luptit in in-
tampinarea noastri, la Iahat, el si cu
tot poporul cel razboinic.
i Domnul 1-a dat in mana nos.-
Ara, si 1-am biruit pe el, pe fili lui
pe tot poporul.
In vremea aceea am cucerit toate
cetatile lui si am prapadit din toate cetä-
tile, pe birbati, pe femei- qi pe copii,
n'am lasat pe nici unul viu.
Ci pentru noi am luat ca pradi
numai vitele, pe MAIgi cealaltä pradi
din cetitile pe care le cucerisem.
De la Aroer, care se ail& pe tar-
mul rfiului Arnon, i pani la cetatea
din vale, pa,nit la Galaad, n'a rimas
oras pe care si nu-1 fi cucerit, fiindca,
Domnul Dumnezeul nostru ni le daduse
pe toate in stapánirea noastri.
Totusi de tara Amonitilor nu te-ai
atins, va si zici de asezitrile de dincolo
188
www.dacoromanica.ro
de Iaboc si de cetatile din munte, si de tot
ceea ce ne poruncise Domnul Dumne-
zeul nostru ca sa, nu ne atingem.
3.
Biruinfa asura lui Og, regele Basanului.
Mud insä am pornit iarasi la drum
In spre Basan, iar Og, regele Basanului,
a iesit intru intampinarea noastra impre-
unit cu tot poporul cel razboinic si se
lupte cu noi la Edrei,
Atunci Domnul mi-a spus: « Nu te
teme, caLci il voi da in mama ta, pe el
si pe tot poporul i tara lui, si tu si te
porti cu el cum te-ai purtat cu Sihon,
regele Ammitilor, care si-a avut curtea
domneasci in Hesbon.
Deci Domnul Dumnezeul nostru a
dat in mama noastra si pe Og, regele Ba-
sanului, cu tot poporul lui cel rizboinic
si 1-am infrânt de n'a mai lamas nimeni.
i am cucerit in vremea aceea toate
cetitile lui, de n'a ramas cetate pe care
si n'o fi cuprins saizeci de cetati,
tot tinutul Argob, regatul lui Og al Ba-
sanului.
Toate cetatile acestea erau intarite
cu ziduri inalte, si cu porti cu zävoare,
In afará de nenumaratele localitati ale
Perezitilor.
Si le-am daramat precum am ficut
cu Sihon, regele Hesbonului, când am
priipadit toate cetlitile, femeile i copiii.
Ins& vitele i prada din cetati le-am
luat pentru noi.
In vremea aceasta, am cucerit
rile din mina celor doi regi amoriti, de
dincolo de Iordan, de la 11111 Arnon
pin& la muntele Hermonului,
Sidonienii numesc Hermonul Si-
non, iar Amonitii Senir
Toate cetatile din câmpie, tot Ga-
laadul i Basanul pan& la Salca i Edrei,
cetiti din regatul lui Og al Basanului.
Cad. numai Og, regeleBasanului,
mai ramisese din ramisita Rafaitilor ;
patul lui, un pat de fier, se afla i acum
In Rabat, in tinutul Amonitilor: lung
de nouil, coti i lat de patru coti, cotul
de rand.
i tara aceasta am luat-o atunci
In stapinire, incepind de la Aroer, care
 DEUTERONOMUL, 4
se afla pe apa Arnonului, Impreuni cu
jumatate din muntele Galaadului i ce-
tätile si le-am dat lui Ruben si
lui Gad.
Si ceea ce a mai et' mas din Ga-
laad si tot Basanul, regatul lui Og, in-
treg tinutul Argobului, 1-am dat unei
jumittati din semintia luí Manase. Acest
tinut intreg al Basanului se cheama tara
Refaitdlor.
lair, fiul lui Manase a cuprins in-
treg tinutul Argobului pant), in granito
Ghesuritilor Maacatitilor si a numit
cu numele « asezarile lui
Iair », care se numesc astfel Irani in ziva
de azi.
Lui Machir i-am dat Galaadul,
lar serninjiilor lui Ruben si Gad,
le-am dat o parte din Galaad, pan& la
apa Arnonului granita trecand prin
mijlocul väil si pana in valea Iabo-
eului, hotarul Amonitilor,
Apoi Araba si Iordanul ca hotar,
de la lacul Ghenizaretului si pad& la Marea
Araba, adica Marea Saratti, pang, la po-
varnisurile muntelui Pisga, in rasarit.
Si atunci v'am mai poruneit
« Domnul Dumnezeul vostru v'a dat pa-
mántul acesta in stäpanire, dar voi toti
osterni gata de lupta sä mergeti in frun-
tea fratilor vostri, fiii lui Lsrail,
lar femeile, copiii si turmele
stre caci stiu cä aveti multe turme
sa riimana in cetátile pe care vi le-am dat,
Pan& arid Domnul Dumnezeul vo-
stru va harazi si fratilor vostri, ca
locas de odihnii, pang. &and sí ei
vor pune stapanire pe pamantul pe care
Domnul Dumnezeul vostru 11 va da lor
peste Tordan. Atunci sa, va intoareeti
fiecare la partea lui de stapanire pe care
v'am harazit-o. *
In vremea, aceea i-am poruneit si
lui Iosua: Ochii tài au vault tot ceca
ce Domnul Dumnezeul vostru a fiicut
cu cei doi regi i intocmai asa va face
tuturor regatelor prin care tu vei trece !
Nu va temeti, eaci Domnul Dum-
nezeul vostru se va lupta pentru voi. »
Atunci am rugat fierbinte pe Dom-
nul
« Doamne Dumnezeule, tu ai in-
ceput sa arati slugii tale, slava ta si
189
www.dacoromanica.ro
mama ta cea tare, clici care Dumnezeu
In cer si pe piimant face fapte 5i mi-
nuni ca tine !
Ajuta-ma sa ajung i Era vad pa-
cel manos de peste Tordan, aceasta
tara muntoasä si frumoasa, precum si
Libanul.
Dar Domnul s'a tntaratat pe mine,
din pricina voastra, si nu m'a ascultat,
ci mi-a zis: Destul, sa nu-mi mai vor-
besti de lucrul acesta!
Sue-te in varful muntelui Pisga
si roteste-ti ochii spre asfintit, spre miazii-
noapte, spre si spre rasarit, si
priveste cu ochii, caci nu vei trece Ior-
danul acesta;
Da porunci lui Tosua, si imbarbil-
teaza-1 insufleteste, caci el va trece
In fruntea poporului acestuia si el
va imparti p5,mantul pe care tu
vezi.
Atunei, noi eram popositi in vale,
In fata Bet-Peorului.
4.
Supunerea laid de lege.
a i acum. Tsraile, ascultä de legile
si indreptarile pe care te invat sa le
indeplinesti ! ca sä fiti vii si sii
intrati sä mosteniti tara pe care Domnul
Durnriezeul vostru o va da vouil.
Peste ceca ce eu vit poruncesc, nu
adaugati nimio si nici nu taiati, ci
poruncile Domnului Dumnezeului vo-
stru pe care eu vi le dau.
Ochii vostri au vazut ceca ce Dom-
nul vostru a Mont cu Baal-Peor! Pe
oricine a umblat dupil Baal-Peor ha ni-
micit Domnul Dumnezeul tau din mij-
locul tau!
Rasa voi care v'ati lipit de Domnul
Dumnezeul vostru sunteti cu totii vii
astazi.
Cugetati dar. Eu v'am invatat pe
voi legi si inclreptari, precum mi-a po-
runcit mie Domnul Dumnezeul meu, ca
sit le impliniti intocmai in tara in care
voi intrati sa o luati in stapilnire.
Deci tineti-le si impliniti-le, gi din
aceasta sit se vadii intelepciunea si pri-
ceperea voastra in ochii popoarelor, care
vor auzi de aceste legi si vor zice:
 DEUTERONOMUL, 4
nNumai neam intelept i priceput poate sa,
fie acest popor puternic ! »
Gael, inteadevar, care este neamul
puternic de care dumnezeii lui sa fie asa
de aproape ca Domnul Duranezeul nostru,
ori de ca,to ori II chemam ?
i unde se aflä vre-un neam pu-
ternic care sa, aiba, legi i drepte ran-
duieli ca legea pe care eu astázi v'o pun
inainte ?
Dar pazeste-te pe tine i sufletul
tau fereste-1 tare, sa, nu uiti cele ce
ochii tai au vazut si 66, nu piarä din
mima ta in toat'a vremea vietii tale, ci
ea le impärtásesti i fiilor s't nepotilor
thi.
Cand stateai in Horeb inaintea
Domnului Dumnezeului tau, and Dom-
nul mi-a spus: n Strange poporul ca
dau in auz poruncile mele, ca sâ invete
sa se teami de mine in toata vremea
cat vor fi vii pe pa:Plant, si sa invete
si pe copiii lor s,
V'ati apropiat i ati stat la poa-
lele muntelui, in vreme ce muntele ardea
cu vapaie pan& In mima cerului, incon-
jurat de intuneric, de nori si de bezna.
Atunci Dornnul v'a vorbit din mij-
locul focului. Huetul cuvintelor lui 1-ati
auzit, dar chip, afar& de glas, n'ati va,zut.
Si v'a vestit el legamantul
cele zece porunci, pe care vi le-a po-
runcit sa le paziti si pe care le-a scris
pe &ma table de piatra.
Atunci mi-a poruncit Domnul
mie sa va invat pe voi legile i indrep-
tarile, ca sa va purtati dup6, ele in tara
In care yeti trece s'o stapaniti.
Si flindcä atunci cand v'a vorbit
Domnul in Horeb, din mijlocul focului,
n'ati vazut nici un chip, pa,ziti-va cu grip,
sufletele voastre,
Ca si nu pificatuiti i sà va faceti
chip cioplit, i once fel de chip de idol,
barbat sau femeie,
Chip de dobitoc de pe pamant,
chip de erice fel de pasare zburatoare,
care zboarii sub cer,
Chip de once fel de taritoare de
pe pama,nt, chip de once fel de peste
care traieste in ape sub pamant,
Ca nu cumva sà ridici ochii spre
cer i ea vezi soarele, luna, stelele s't
190
www.dacoromanica.ro
toatä, castes cereasca, ea te lavi ispitit
si di, te inchini i 86, slujesti acestor
fapturi pe care Domnul Dumnezeul tau
le-a ldsat pentru toate popoarele de sub
tot cerul,
lar pe voi v'a ales si v'a scos din
cuptorul cel de fier, din Egipt, ca
liti poporul mostenirii sale, ca In ziva
de azi.
Si Domnul aprins mania fin-
potriva mea, din pricina voastra, si s'a
jurat sa nu trec Iordanul s't ea nu
intru in tara cea frumoasá, pe care Dom-
nul Dumnezeul tau ti-o va da tie ca
mostenire.
Caci, iata, eu voi muri in tinutul
acesta si nu voi trece Iordanul, ci nu-
mai voi 11 yeti trece si yeti sta,pani
aceasta frumoasä tara.
Fiti cu bagare de seam& sa, nu
uitaid legamantul pe care Domnul Dum-
nezeul vostru 1-a incheiat cu voi i sa
nu va, faceti chipuri cioplite, pe care le-a
oprit Domnul Dumnezeul tau,
Fiindca Domnul Dumnezeul tau
este foc mistuitor, Dumnezeu plin de
ravna.
Dup6, ce yeti avea fil j nepoti
yeti imbatritni In tara, daca' va, yeti ticä-
boi sa faceti idoli ciopliti i once fel
de chip si daca yeti savarsi fapte rele in
ochii Domnului Dumnezeului tau, ca sa-1
maniati,
Pentru aceasta iau ea martor im-
potriva voastra cerul i pamántul, de-
graba yeti pieri de pe pämtintul in care
treceti Iordanul ca stapaniti, s't nu
va, yeti mai prelungi viata, ci yeti fi
nimiciti cu desävarsire,
Si va va risipi Domnul printre
neamuri, i yeti ramanea putini la numar
intre popoarele unde vä va surghiuni
pe voi Domnul.
Acolo yeti cinsti dumnezei,
turi de maini omenesti, de lemn s't de
piatra, care nu viid, nu aud, nu mana,nc6,
si nu miros.
Si acolo vei cauta pe Domnul
Dumnezeul tau si Il vei afla, dacâ
vei cauta din toata inima ta si din tot
sufletul tau.
C6,nd vei fi in strämtoare i toate
acestea vor da peste tine in vremea cea
 DEUTERONOMUL, 5
de apoi, te vei intoarce la Domnul Dum-
nezeul tau i vei asculta de glasul lui,
Gaci Domnul Dumnezeul tau este
Durnnezeu milostiv, care nu te va lasa,
nici nu te va nimici, si nici nu va uita
legämantul cu párintii täi, ciirora li s'a
jurat.
Cerceteazit, in vremurile stfavechi
de dinaintea ta, din ziva and a fäcut
Dumnezeu pe om pe piimant, de la un
capdt i liana la celiilalt capät al cerului,
vezi (lac& s'a mai petrecut vre-o fapta
mare ca aceasta, ori de s'a mai auzit
ceva la fel!
Oare a mai auzit vre-un popor glasul
Domnului, vorbind din foc, precum 1-ai
auzit tu si ea ramana cu viata ?
Sau a mai incereat vre-un dum-
nezeu sa vinä pe pámant ea 85,0 aleaga
luisi popor din mijlocul altui popor prin
incerciiri, prin minmai fapte mai pro-
sus de fire, prin luptä, cu manâ tare si
cu brat intins, cu aratiíri infricosate,
precum a Lent in ochii täi, in Egipt,
Domnul Dumnezeul tau?
Tie fost dat sit% vezi i sâ te
ineredintezi efi, Domnul este Dumnezeu,
si nu este altul afar& de el.
Auzit-ai glasul lui din cer, ca sit%
te invete, si pe ptimant ti-a arátat focul
lui cel mare, si din mijlocul focului ai
auzit poruncile lui.
Din pricing, ca a iubit pe parintii
VA a ales si semintia lor de dupa ei,
si te-a scos el insusi din Egipt cu pu-
terea lui nemarginita,
Ca sä, izgonesti de dinaintea ta
popoare mai mari FA mai tari decal tine
si ea te aduca sä.4i dea ca acum tara
lor ea mostenire;
Pentru aceasta sa stii ii sa ii cu
scumpatate in inima ta, ea Domnul este
Dumnezeu in cer sus si pe piimant jos,
nimeni nu este afar& de el!
Pazeste dar legile i poruncile lui,
pe care ti le dau astäzi, ea sa-ti meargä,
bine tie i fiilor tal de dupä tine si sä
ai viaà lungli pe pamantul pe care Dum-
nezeul tau ti-1 va da pe veci.
Atunci a osebit Moise trei cetati
dincolo de Iordan, spre
Ca sä fug& intr'insele ucigasul
care a omorit pe aproapele lui din ne-
191
www.dacoromanica.ro
bagare de seama, fara ca mai nainte
sit-i fi purtat pica. Si. (lac& va fugi in-
tr'una din cetatile acestea, ea scape cu
viata.
Beter in pustie, in tinutul campos
al lui Ruben, Ramot din Galaad, in
Gad, si Golan in Basan, in semintia
lui Manase.
lata dar legea pe care Moise a
pus-o inaintea fiilor lui Israil !
Iatä i descoperirile, poruncile
indreptarile pe care le-a por uncit Moise
fiilor lui Israil, cand au iesit ei din
Egipt,
Dincolo de Iordan in valea din
fata Bet-Peorului, in tara lui Sihon, re-
gele Amoritilor, care isi avea scaunul
domnesc in Hesbon, pe care 1-au infrant
Moise i fiii lui Israil, dupa, iesirea lor
din Egipt,
Si au pus stäpanire pe tara lui,
ca si pe tara lui Og, regele Basanului,
cei doi regi Amoriti de dincolo de Iordan,
la räsärit;
De la Aroer care se afla pe tar-
mul Arnonului i pana la muntele Si-
rionului, edict'', al Hermonului,
Precum i toatä, campia de din-
colo de Iordan, de la riisarit i pang la
Marea Araba, la poalele povarnisurilor
muntelui Pisga.
Cretinicirea a doua a Celor Zece Porunci.
Atunci a chemat 1Vloise pe tot Is-
railul i i-a spus: Asculta, Israile, po-
runcile i indreptärile pe care ti le voi
porunci astäzi in auzul tau! Invatati-le
sarguiti-vit sa le faceti!
Domnul Dumnezeul nostru a in-
cheiat legamantul cu noi in Horeb,
Si legamantul acesta 1-a incheiat
Domnul nu cu pärintii nostri, ci eu noi
Cu totii care suntem acum vii.
Domnul a vorbit cu voi fats& catre
fatil in munte, din mijlocul focului,
lar eu stäteam atunci intre Dom-
nul i intre voi ca sä, vä vestesc you'd
poruncile Domnului, ciici vä era frica
de fata focului, i de aceea nu
v'ati suit in munte. i Domnul a
rostit:
 DEUTERONOMUL, 5
« Eu sunt Domnul Dumnezeul tau,
care te-am scos din tara Egiptului
din casa robiei.
Sa nu ai alti dumnezei aura de
mine.
S5, nu-ti faci tie chip cioplit nici
once alt chip, care se aflà sus in cer
si jos pe pamant, In apä si sub pamant.
Sa nu te inchini lor i nici sa le slu-
jesti, cad eu suntDomnul Dumnezeul tau,
Dumnezeu ravnitor, care pedepseste
delegea parintilor In copii pana la al
treilea i pan& la al patrulea neam, fatä
de cei ce ma urasc,
Dar ma aràt indurator pana la al
miilea neam, fatà de cei ce mil iubesc
pazesc poruncile mele.
Sä nu iei numele Domnului Dum-
nezeului tau in desert, cad Domnul nu
crutä pe cel care ja numele salt in de-
sert.
Ptizeste ziva Sambetei, ea sa, o sfin-
testi, precum ti-a poruncit Domnul Dum-
nezeul tau.
Sase zile sa lucrezi s't sa-ti isprä-
vesti toate lucrurile tale,
lar ziva a saptea este &ambits.
Domnului Dumnezeului tau, in care tu
FA nu lucrezi nimio, nici fiul tau, nici
flies, ta, nici robul tau, nici roaba ta, nici
boul tau, nici asinul tau, nici vitele tale,
niei sträinul din aseziiiile tale, asa ca
alb& odihnà ca si tine robul tb,u roabata.
Adu-ti aminte ca, ai fost slugà in
tara Egiptului s't Domnul Dumnezeul
tau te-a scos dinteinsa cu man& tare
cu brat intins ; pentru aceasta Domnul
Dumnezeul tau Iti da porunca sa pritz-
nuesti ziva Sambetei.
Cinsteste pe tatál tau si pe mama
ta, precum ti-a poruncit Domnul Dum-
nezeul tau, ca 65, träiesti mult i sa-ti
mearga tie bine pe pamantul pe care
Domnul Dumnezeul tau ti-1 va da tie.
Sa nu ucizi.
Sa nu fii desfranat.
Sit nu furi.
Sä nu mitrturisesti strimb frapo-
triva aproapelui tau.
Sa nu poftesti femeia aproapelui
tau, sa nu poftesti niel casa lui, nici ogorul
lui, niel sluga lui, nici boul lui, nici asinul
lui i once ar fi avand aproapele tau.
192
www.dacoromanica.ro
Aceste porunci le-a rostit Domnul
catre toatii, obstia voastra In munte, din
mijlocul focului, al norilor i al intune-
ricului, cu mare glas. Apoi le-a scris pe
douli table de piatra çii mi le-a dat mie.
lar cand ati auzit glasul din mij-
locul intunericului, pe camd muntele ar-
dea, v'ati apropiat de mine toti voe-
vozii semintiilor i batranii vostri,
i ati zis: o Iatà, Domnul Dumne-
zeul nostru ne-a aratat slava sa, maretia
sa, iar glasul sau 1-am auzit din mij-
locul focului. Astäzi am vitzut ca Dum-
nezeu a vorbit cu omul si el a ramas
cu viatä.
Si acum de ce sa murim ? Focul
acesta mare ne va mistui, i dad, vom
mai auzi glasul Domnului Dumnezeului
nostru atunci vom muri.
Cici cine din oameni a auzit, ca
noi, glasul Dumnezeului celui viu vor-
bind din mijlocul focului i sa fi A,-
mas viu ?
Apropie-te si asculta ceea ce va
vorbi Domnul Dumnezeul nostru s't tu
si ne spui noui ceea ce Iti va grad Dom-
nul Dumnezeul nostru, ea sà auzim
sä facem. »
Si Domnul a auzit glasul cuvin-
telor Ion ctbnd ei vorbeau cu mine si
a zis Domnul catre mine: Auzit-am
glasul cuvintelor poporului acestuia care
vorbea cu tine. Socotesc ca ei au vorbit
bine !
0, de-ar fi mima lor sit se teami
de mine i sä pazeasca deapururi toate
poruncile mele, ca sä le meargit bine
lor i fiilor lor in veac
Du-te si le glide*: a Intoarcetl-va
In cortmile voastre ! »
Tu ins& stai cu mine, caci am
sà'-ti spun toate poruncile, legile i In-
dreptilrile pe care Inveti ca ea le
implineasca In pifimantul pe care li-1 voi
da in stapanire.
Sä. fiti cu grijä ca sit impliniti ceca
ce v'a poruncit vouà Domnul Dumne-
zeul vostru, far& sä carmiti nici la dreapta,
niel la sta,nga. »
Mergeti pe calea pe care v'a po-
runcit Domnul Dumnezeul vostru, ca sä
fiti vii, sa va fie bine 13.1 sä traiti in-
delung in tara pe care voi o yeti stäpani !
 DEUTERONOMUL, 6,
6.
Tameicirea poruncii inttlia. Dragostea
cifre Dumnezeu.
lata poruncile, legile i indreptarile
pe care le-a poruncit Domnul Dumne-
zeul vostru, ca sá vä, invat &I le tineti
In pdmantul in care intrati sa-lstapániti !
Teme-te de Domnul Dumnezeul tau,
pazeste toate legile lui i poruncile lui
pe care ti le-am poruncit: tu, fiii tal
nepotii tal, In toate zilele vietii tale,
ca 13à tràieti zile multe.
Asculta, Israile, i sargueste-te sa, le
ca sa-ti mearga bine si sà
sporesti la numar, dupa fagaduinta Dom-
nului Dumnezeului parintilor täi, In tara
In caro curge lapte i miere.
Asculta, Israile, Domnul este Dam-
nezeul nostru, Domnul, el unul !
Sä, iubesti pe Domnul Dumnezeul
tau din toatà mima, din tot sufletul
tau s'a din toata vartutea ta!
Poruncile pe care ti le dau astazi,
al le pastrezi in inima ta,
Sa, le sadesti in sufletul fiilor tal s'a 85,
vorbesti de ele cand stai In casa ta, cand
calatoresti, cand te culci i când te scoli.
Leaga-le ca pe un serian pe mainile
tale, poarta-le ca pe un talisman intre
ochii tal;
Serie-le pe usorii casei tale si pe
portile tale !
Cand te va duce Domnul Dumne-
zeul tau in tara pentru care s'a jurat
stramosilor tài, lui Avraam, lui Isaac
lui Iacob, sa ti-o dea, tara cu cetati
mari i frumoase pe care nu tu le-ai
zidit,
Cu case pline de toate bunatatile
pe care nu tu le-ai umplut, cu fantani sii-
pate pe care nu tu le-ai sitpat, cu pod-
gorii i maslini pe care nu tu i-ai sadit,
vei manca si te vei satura,
Stai de paza, ea sä., nu uiti pe
Domnul care te-a scos din tara Egip-
tului si din casa robiei.
Cinsteste pe Domnul Dumnezeul
tau, lui slujesti si pe numele lui
s'a te jun.
Nu umblati dup5, alti dumnezei,
dumnezeii popoarelor din vecinitatea
voastra,
193
www.dacoromanica.ro
Caci Domnul Duranezeul vostru
este Dumnezeu ravnitor. Nu cumva sa
se aprinda impotriva ta mania Dom-
nului Duranezeului tau si sil te piará,
de pe fata
Nu ispititi pe Domnul Dumnezeul
vostru precum 1-ati ispitit la Masa.
Päziti cu grijä poruncile Domnului
Dunanezeului vostru, descoperirile si in-
dreptarile pe care vi le-a dat cu po-
runca,.
Sava'rseste fapte bune i frumoase
inaintea Domnului, ca sali ineargit bine
si sà ajungi sá stapánesti pamantul cel
manos pentru care s'a jurat Domnul
catre stramosii tiii,
Sa izgoneasca pe toti dusmanii tai
din fata ta, dup.& cum ti-a fagaduit
Domnul.
i daca, mai tarziu te va intreba
fiul tau: a Ce tale sa, aiba descoperirile,
legile i indreptarile pe care ni le-a po-
runcit Domnul Duranezeul nostru ? »,
Tu ea ráspunzi fiului tau: Robi
am fost la Faraon In Egipt, i Domnul
ne-a ecos din Egipt cu mana tare ».
Atunci a savarsit Domnul minuni
fapte mari, mai presus de fire s'a lu-
cruri de prapiid impotriva lui Faraon
a casei lui, in vazul nostru,
lar pe noi ne-a scos Domnul Dum-
nezeul nostru, ca sa ne dea tara pentru
care s'a jurat stramosilor nostri cà no
va da-o.
Pentru aceasta ne-a poruncit Dom-
nul s'a implinim toate legile acestea in frica
Domnului Dumnezeului nostru, ca sá ne
meargft bine in toata vremea, ca in ziva
de azi.
Si ni se va socoti ca fapte de
dreptate daca vom implini toate porun-
cile inaintea Domnului Dumnezeului no-
stru, intocmai cum ne-a poruncit.
7.
Oprirea prieteniei cu pägdnii.
1. Dupil, ce Domnul Dumnezeul tau
te va fi dus in tara in care vei intra
ca 4, o stapanesti s'a va izgoni di-
naintea ta neamuri multe: pe Hetiti, pe
Gherghesiti, pe Amoriti, pe Canaaniti,
pe Pereziti, pe Heviti s'a pe Ebusiti, sapte
13
 DEIJTERONOMITL, 7
neamuri mai numeroase pi mai tari decit
tine,
i le va da Domnul Dumnezeul
tiiu in miinile tale pi le vei infringe,
sa le nimicepti, si, nu inchei cu ele le-
nici ag-ti fie milt): de ele.
Si nu te incuscreati cu ele: pe fiica
ta sá nu o miriti dupii fiul lui pi pe
fiica lui si n'o iei pentru fiul tiu,
Cici ea va departa pe fiul tau de
mine pi va sluji la aii dumnezei, pi de-
grab& se va aprinde. minia mea impo-
triva ta pi te va pripadi.
Dimpotrivi, iatil co si, faceti; jert-
felnicele lor si le doboriti, stálpü lor
sfarimati, aperele lor sá le titiati
chipurile tumate sit le ardeti in foc,
Ciici tu epti popor dint al Dom-
nului tiiu pi pe tine te-a ales Domnul
Dumnezeul tau ca sa fil popor al sau,
din toate popoarele de pe faja
tului.
Domnul nu v'a indrigit pi nu v'a
ales dintre toate popoarele
din pricina numarului vostru, cici sun-
teti cel mai mic dintre toate popoarele,
Ci fiindca vá iubepte Domnul i ca
si, tina juriimintul pe care 1-a jurat stra-
mopilor voptri, v'a scos eu mina tare
v'a mintuit din casa robiei, din mina
lui Faraon, imparatul Egiptului.
Deci sa atii cá Domnul Dumnezeul
tiu este Dumnezeu, Dumnezeu credin-
cios care pastreazi pima la al miilea
neam legamiatul i mila fati de cei ce-1
iubesc pe el pi päzesc poruncile sale;
El risplätepte pe fay), color ce-I
tugs° pi-i nimicepte; el nu intirzie cu
acoja care 11 unisc, ci-i pedepsepte pe
vitzute.
Pentru aceasta piizepte poruncile,
legile i indreparile pe care eu astizi
vi le poruncesc ca sä le impliniti.
i daca yeti asculta de indrepti-
rile acestea, (lac& le veti pázi i dacii
le yeti fa,ce, In schimb i Domnul Dum-
nezeul tin va pazi legamintul i indu-
rarea drept care s'a jurat stribunilor tai,
i te va iubi, te va binecuvinta;
te va inmulti pi va binecuvinta rodul
pintecului tau, rodul pamintului:
vinul, untdelemnul, fittatul vitelor
fitatul turmelor tale, pe plimintul pe
www.dacoromanica.ro
194
care s'a jurat Domnul citre parintii tii
cä ti-1 va da.
Binecuvintat vei fi intre toate
popoarele, nu va fi nimeni sterp sau
stearpi, in neamul tau i nici intre vi-
tele tale.
i Domnul te va feri de once boali
toate bathile cele rele din tara Egip-
tului, pe care le ptii, nu se vor atinge de
tine, ci le va indrepta spre toti cei ce
te ufasc pe tine.
Si, pripidepti toate neamurile pe
care Domnul ti le di In mina ta,
ochii tiii si nu se railostiveasci de ele
pi si, nu cinstepti cumva pe dumnezeii lor,
chid aceasta-i curs& pentru tine!
Dad, ins& vei cugeta In mima ta:
« Popoarele acelea sunt mai numeroase
deal mine, cum voi putea sii le iz-
gonesc? a,
Nu te teme! Ci amintepte-ti de
ceea ce a siivirpit Domnul Impotriva
lui Faraon i a tot Egiptul,
De marile incercizi pe care le-au
vizut ochii tal, de minunile i faptele
cele mai presus de fire, de mina cea
tare i de bratul cel intins, cu care te-a
scos Domnul Dumnezeul tau! Apa se
va purta Domnul Dumnezeul tau
cu toate popoareIe de fata earora te
temi.
Domnul Dumnezeul tau va tri-
mite impotriva lor chiar i viespi, apa
cii vor pieri cei ce au mai scipat
ori s'au pitit din fata ta.
Nu te infricopa de ele, cici Domnul
Dumnezeul tau, care este In mijlocul tau,
este Dumnezeu mare pi infricopat.
Dar Domnul Dumnezeul thu va
goni neamurile acestea de dinaintea ta,
putin cite putin, iar tu si nu le nimi-
cepti dintr'o data, ca nu cumva fiarele
silbatice sit se priseasci in dauna ta.
Domnul Dumnezeul tiu le va da
In mina ta i mare turburare va bfiga
In ele pan: ce le va pierde.
El va da pe regii lor in naiinile
tale pi tu vei nimici numele lor de sub
cer; nimeni nu va fi in stare si se im-
potriveasci tie, cáci tu Ii vei pierde.
Chipurile lor turnate si le arzi In
foc, sii nu poftepti si iei nici aur, nioi
argint, in schimb, ca nu cumva si cazi
 DEUTERONOMUL, 8, 9
in cur* Oki aceasta este faptit groaz-
nica, inaintea Domnului Dumnezeului titu.
26. i uriciunea aceasta idoleascit sit n'o
bagi in casa ta, caci vei fi nimicit ca ei ea ;
sa te scarbeati i aft-1i fie ca ceva groaznic,
ciici este hotarita pierzarii.
8.
Indemnuri cdtre popor set nu uite bine-
facerile lui Dumnezzu.
Fiti sarguincioai la indaplinirea tu-
turor poruncilor pe care eu vi le porun-
cesc astazi, ca sa ramitneti cu viatit, sa,
va inmultiti i sà va, luati in stapanire
Ora pentru care Domnul Dumnezeul tau
s'a jurat parintilor tal.
Adu-ti aminte de tot drumul pe
care te-a due Domnul Dumnezeul tau
prin pustie timp de patruzeci de ani,
ca sä, te smereascä, i sä, te ispiteascit
spre a cunoaate ceea ce este in
inima ta, de vei tine poruncile lui sau
El te-a smerit (0.1 te-a lasat flärnand,
apoi ti-a dat sä mánanci mana, de care
n'ai atiut nici tu, niei párinii titi, ca
sit te incredintezi cà nu numai cu paine
va trai omul, ci i cu tot ceea ce iese
din gura lui Dumnezeu poate omul
tritiascit.
Veamintele tale nu s'au invechit
picioarele tale nu s'au bobotit vreme de
patruzeci de ani.
Dar sa fii incredintat in mima ta
cà Domnul este povatuitorul tau, pre-
cum omul povatueate pe fiul sau.
Deci fu urmator poruncilor Dom-
nului Dumnezeului tau, ca sà mergi pe
caile lui i in frica lui,
Ffindea Domnul Dumnezeul tau te
va duce ea intri In Ora cea mänoasâ,
Ora cu parae de apa, cu balti i cu izvoare,
care taanesc in campie si la munte;
Tara cu grâu, cu orz, cu podgorii,
cu smochini, cu rodil, tara, cu maslini,
cu untdelemn i cu miere;
Tara in care tu vei simti belaugul
de Valle EA nu vei duce lipsii, de nimio,
tara in pietrele câreia stà ascuas fierul
ai din muntii careia se scoate arama.
Dupa ce vei manca i te vei
tura, sit binecuvintezi pe Domnul Dum-
195
www.dacoromanica.ro
nezeul tau pentru tare cea imbelaugatit
pe care el ti-a daruit-o! »
Sargueate-te deci sa nu uiti pe
Domnul Dumnezeul tau ai sa treci cu
pazil poruncile, indreptarile i legile lui
pe care ti le-am poruncit astazi.
Nu lasa mima ta, °and inananei
te saturi, cand iti cladeati case fru-
moase ca sit le locueati,
Cand cirezile i turmele tale se
praises°, cand aurul i argintul tau ai
toata averea ta sporeate,
Nu o lam sa se ingitmfe ea ea
uiti pe Domnul Dumnezeul tau, care te-a
scos din Egipt i din casa robiei,
Care te-a purtat prin pustia cea
nemärginitit i infricoaata, cu aerpi ve-
ninosi i balauri, prin tinuturi uscate
de scare foi fart); apii, care ti-a scos
apa din stanca de cremene,
Care te-a hritnit in pustie cu inana
pe care n'o cunoateau parintii tái, ca
sit te smereascit, sit te ispiteasca ai la
urmit sit-ti arate fericirea.
Sa% nu cugeti cumva in mima ta:
Puterea i vartoaia mainii mele mi-au
harazit aceasta buna, stare ! »
Ci mai vartos adu-ti arninte de
Domnul Dumnezeul tau, care ti-a da-
ruit putero sa-ti agoniseati aeeasta, bo-
gatie, ca sit intftreascii legitmantul pentru
care s'a jurat parintilor tai, ea in ziva
acea sta.
Dar daca vei uita pe Domnul Dum-
nezeul tau i vei umbla dupa, alti dum-
nezei, Ii vei cinsti i te vei inchina lor,
yá marturisesc cu tot dinadinsul cà yeti
fi cu totul
i precum pe neamurile cele de
dinaintea voastrit le-a prapàdit Domnul,
tot aaa yeti fi EA voi prapaditi, dacii, nu
yeti asculta de glasul Domnului Dum-
nezeului vostru!
9.
Moise amintefte poporului kireidelegile sei-
vdrfite in trecut.
1. o Ascultä., Israile ! Astazi vei trece
Iordanul ca sa intri i sa stapaneati po-
poare mai mari ai mai tari decal tine:
ceta,ti mari intitrite cu ziduri pana la
cer,
13*
 DEUTERONOMUL, 9
Un popor puternic i urias la sta-
tura, pe Enachiti, pe care tu
despre care tu ai auzit spunându-se:
« Cine poate s se masoare cu feciorii
lui Enac? »
i astazi sa mai stii ea Domnul
Dumnezeul tau va trece inaintea ta;
el este foc mistuitor, el E. va nimici
îi va dobori in fata ta, ea sti-i cuprinzi
degraba pierzi, precum ti-a fa-
gaduit Domnul.
i dupa ce-i va goni Domnul Dum-
nezeul tau din fata ta, sit,* nu eugeti in
mima ta: « Pentru dreptatea mea, mi-a
dat Domnul sit stapanese Ora aceasta »,
ci din pricina farädelegilor pe care le-au
divan:A aceste popoare, el le-a alungat
din fats, ta
Nu pentru faptele tale bune i nici
pentru credinciosia inimii tale tu intri
sá iei in staptinire tara lor, ci pentru
popoarelor acestora Dom-
fitradelegea
nul Dumnezeul tau le-a alungat din
fata ta, intarind fagaduinta pentru
care Domnul s'a jurat striibuni-
lor Ceti, lui Avraam, lui Isaac FA lui
Iacob.
i sá tii ea nu pentru dreptatea
ta, Domnul Dumnezeul tau Ii va da
tie in stapanire aceasta frumoasä Ora,
cu atfit mai vartos cu cat esti tare la
cerbice!
Aduli aminte qi nu uita de cate
ori ai intiáratat pe Domnul Dumnezeul
tau in pustie; din clipa cand ati iesit
din tara Egiptului pana cand ai ajuns
In locul acesta, ritzvratiti ai fost im-
potriva Domnului.
i la Horeb ati intaratat pe Domnul
si s'a *fit Domnul impotriva voa-
stra, ca sit VA prapadeaseä.
Gaud m'am suit in munte ca sa
iau tablele de piatrii, tablele legama,n-
tului pe care Domnul le-a incheiat cu
voi, am stat in munte patruzeci de zile
patruzeci de nopti, fara ea mananc
paine i far& sa, beau spa.
Apoi Domnul mi-a incredintat
cele douii lespezi de piaträ, serse cu
degetul lui Dumnezeu, si pe ele erau
sapate cuvintele pe care le-a grait Dom-
nul cu voi pe munte din mijlooul fo-
cului, in ziva aduna.rii.
196
www.dacoromanica.ro
i la capatul celor patruzeci de
zile i patruzeci de nopti, mi-a dat Dom-
nul cele douli table de piatra, tablele
legamantului,
i mi-a zis: « Scoalli-te i degrabi
te coboara de aici, cad poporul tau pe
care 1-ai scos din Egipt s'a ticalosit !
Repede a cotit de pe calea pe caro i-am
poruncit-o si fácut chip turnat.»
i Domnul mi-a graft « M'am
uitat la poporul acesta i iatä ca este
un popor indaratnie!
Curmit cu rusa, efici vreau sä.-1
pedepsesc i sä terg numele lui de sub
cer; iar pe tine te voi face popor mai
tare si mai numeros decat el! »
Atunci m'arn coborit din munte
m'am intors iar muntele palpaia in
flacäri cu cele douit table ale legaman-
tului in mina,
i m'am uitat, i iatä voi pica-
tuiserati impotriva Domnului Dumne-
zeului vostru, caci vä fácuserati vitel
turnat, i repede vä abátuserati din calea
pe care Domnul vä poruncise sa, mergeti.
Atunci am apucat cele doua table,
le-am zvarlit si le-am spart in ochii
vostri.
Apoi am cazut inaintea Domnului
ea la inceput, cu rugaciune, patruzeci
de zile i patruzeci de nopti, fad» eà
miinitne pain° i fará sa beau apa, pentru
toate plicatele pe care le-ati faptuit
varsind lucruri rele inaintea Domnului, ca
sa-1 intaratati.
Cilci inmarmurisem de iutimea ur-
giei cu care se maniase Domnul impo-
triva voastra, ea eh vá prapadeascii. Dar
Domnul m'a ascultat si de data aceasta.
Ba i impotriva lui Aaron tare se
mâniase Domnul ea sa-1 piarzii, dar eu
m'am rugat atunci i pentru Aaron.
i pacatul vostru pe care 1-ati
virsit, vit,elul, 1-am ars in foe, 1-am zdru-
micat tsi 1-am pisat bine panä 1-am pre-
facut in pulbere, lar pulberea am arun-
cat-o in paräul care pogora din munte.
La Tabeera, la Masa si la Chi-
brot-Hataava, ati Intarátat pe Domnul.
i cänd v'a trimis Domnul din
Cades Barnea cu porunca:
cuprindeti tara pe care eu v'am dat-o »,
atunci v'ati razvratit impotriva poruncii
 DEUTERONOMUL, 10
Domnului Dumnezeului vostru, n'ati
mas credinciosi lui i nici de glasul lui
n'ati ascultat!
Razvratiti ati fost mereu impotriva
Domnului, din ziva chnd v'am cunoscut!
i am cazut din nou la rugaciune
inaintea Domnului patruzeci de zile
patruzeci de nopti, caci Domnul vrusese
sä va nimiceasca;
i atunci m'am rugat Domnului
i-am zis: « Doamne Dunmezeule, nu
pierde poporul tau i mostenirea ta, pe
care ai mântuit-o prin puterea ta i pe
care cu mana ta cea tare ai scos-o din
Egipt.
Adu-ti aminte de robii Val, de
Avraam, de Isaac si de Iacob! Nu chuta
la cerbicia poporului acestuia, la farä-
delegea, si la pacatul lui,
Ca nu cumva poporul tärii din
care ne-ai scos sâ zicä: « Domnul
n'a putut sä-i bage in tara pe care le-a
filghduit-o i din urii, impotriva lor
i-a scos ca sa-i piarzi in pustie.
Dar ei sunt poporul i mostehirea,
ta pe care ai scos-o cu puterea ta cea
mare si cu bratul tau cel intins ! »
10.
Al doilea rand de table ale legii.
Alegerea lui Levi.
In vremea aceea a rostit Domnul
dare mine: a Ciopleste douä table de
piatra la fel cu cele dintai, i sue-te la
mine in munte. Fa-ti insä si un ehivot
de lemn !
Eu voi serie pe tablele acestea
poruncile care au fost pe cele dinthi
table pe care tu le-ai spart. Apoi sh le pul
in chivot. »
i asa am fácut un chivot de lemn
de salcam, am cioplit cele doua table
de piatra la fel cu cele dintai, i m'am
suit in munte cu cele douti, table in lama.
i Domnul a scris pe table, cu scrisul
cel de la inceput, cele zece porunci pe
care vi le rostise din mijlocul focului
In ziva adunärii i mi le (Muse mie.
Apoi m'am pogorit iarasi din munte
si am pus tablele in chivotul pe care 11
filousem, si au lamas inteinsul, precum
a poruncit Domnul.
www.dacoromanica.ro
107
$i füi lui Israil au pornit din Beerot-
Bene-Iaacam spre Mosera. Acolo a murit
Aaron, unde a si fost ingropat, iar in
locul lui a fost preotit feciorul shu, Eleazar.
De acolo, fiii lui Israil au pornit
la Gudgod, i din Gudgod, la Iotba,
tinut cu phrae de apà.
In acea vreme a osebit Domnul se-
mintia lui Levi ca sä, due& chivotul le-
ghmhntului, sâ stea inaintea Domnului
ca sa-i slujeasca i sa-1 proslaveasch,
ceea ce se face phna in ziva de azi.
Pentru aceasta n'a avut Levi parte
mostenire cu fratii shi, caci Domnul
este mostenirea lui, asa cum i-a faga-
duit Domnul Dumnezeul tau.
i eu am stat in munte patruzeci
de zile i patruzeci de nopti, ea in zilele
cele dinth,i, i Domnul m'a ascultat
de astadati, fiindca Domnul n'a vrut
sa te piarzä,
Ci mi-a zis: a Scoalil-te i porneste
In fruntea poporului acestuia, ca sit intre
ja in stapanire tara pentru care
m'am jurat parintilor lui ca o voi da. »
i acum, Israile, ce cere Domnul
Dumnezeul thu de la tine ? Sii te terni
de Donmul Dumnezeul thu, ea umbli in
chile lui, sa-1 iubesti, sh-1 cinstesti pe
Domnul Dumnezeu tau din toath, mima
ta si din tot cugetul tau,
Sa pitzesti poruncile Domnului
legile lui, pe care eu ti le dau astazi
spre fericirea ta.
Vezi! Al Domnului Dumnezeului
tau este cerul i cerurile cerurilor, al lui
este pamhntul cu tot ce se MU inteinsul;
Ins& numai pe parintii tai i-a do-
rit i i-a iubit Domnul si pe voi v'a
ales ca urmasi ai lor, dintre toate nea-
murile, precum se vede astäzi.
Taiati dada imprejur inima voa-
sta. i cerbicea si nu mai fiti indäratnici,
Cad Domnul Dumnezeul vostru
este Dumnezeul Dumnezeilor i Domnul
Domnilor, Dumnezeu mare, viteaz i in-
fricosat, care nu oath, la fata nimanui,
nemitarnic,
Care face dreptate orfanului
duvei, care iubeste pe strain ca dea
lui hranä i vesmhnt.
i voi ea iubiti pe strain, cad si
voi ati fost straini in tara Egiptului.
 DEUTERONOMUL, 11
Cinsteste pe Domnul Dumnezeul
t5,u i lui sa-i slujesti, lang5, el FA te
aciuezi i in numele lui B5, te juri !
El este mandria ta i el este Dum-
nezeul tau, care pentru tine a s5,varsit
acole fapte mari i infricosate pe care
ochii tai le-au viizut.
Odinioar5, pärintii täi s'au pogo-
rit in Egipt numai saptezeci de suflete,
iar acum Domnul Dumnezeul tau ti-a
sporit numarul ca stelele de pe cer.
11.
Indemnuri la eupunerea afire poruneile
Domnului.
Pentru aceasta s iubesti pe Domnul
Dumnezeul tau si ea pazesti pravila lui,
legile, or5,nduielile i poruncile lui in toata
vremea.
Si si mai stiti Dumnezeu
n'a incheiat leg5,mant cu feciorii vostri,
care nu stiu nimio despre aceasta
care n'au vazut mustrarea Domnului
Dumnezeului vostru, Atotputernicia sa,
mana sa cea tare si bratul eau intins,
Minunile lui, sävarsinle lui in mij-
locul Egiptului, impotriva lui Faraon,
imparatul Egiptului, i impotriva tarii lui,
Ceea ce a pricinuit el ostirii lui
Faraon, cailor lui i carelor lui pe care
le-a innecat in väzul vostru, in apele
Märii Rosii, and v5, urmareau ei,
Domnul i-a dat pierzärii, pan& in ziva
de azi,
Apoi cum s'a purtat cu voi in pu-
stie, pan& cand ati ajuns in locul acesta,
Cum a pedepsit pe Datan si pe
Abiram, flu lui Efiab, fiul lui Ruben,
sub care pamantul deschis gura si
i-a inghitit pe ei, casele, corturile lor
toatä avutia lor, in mijlocul lui
Israil.
Ci fiindcä ochii vostri au vazut toate
faptele cele mari ale Domnului pe care
el le-a savarsit,
Paz* toate poruncile pe care eu
vi le dau astazi, ca sà fiti tari, ea
intrati i sä luati in stapanire tara in
care voi yeti intra ca sä, fie a voasträ,
Si ca sä traiti vreme indelungata
pe pamantul pentru care Domnul s'a
jurat pärintilor vostri ca-1 va da lor
www.dacoromanica.ro
198
vlastarilor lor, tar& in care eurge lapte
miere.
Tara aceasta in ca,re intri ca sa
o iei in st5,panire nu este ca tara Egip-
tului, din care ati ieit, in care sameni
s5,manta i apoi o uzi eu o roat5, in-
vartitä cu piciorul, ca pe o gradina de
verdeturi,
Ci tara in care intrati ea sr, o
luati in stapanire este tar5, cu munti
vai i este udata de ploaia din
cer,
Tara de care Domnul Dumnezeul
tau poarta de grijä i spre care ochii
Domnului t5,u aunt atintiti deapururi
de la inceputul i pan& la sfarsitul anului.
Si dacit yeti fi asoultand poruncile
mele pe care vi le porunceso astazi, ca
sà iubiti pe Domnul Dumnezeul vostru
cinstiti, din toatii mima voastra
si din tot sufletul vostru,
Voi da pimantului vostru ploaie
la vreme, ploaie timpurie i tarzie, ea
sä poi aduna gr5,u1, vinul i untde-
lemnul tau;
Voi da si iarba pe camp pentru
vitelo tale, pe care ea le hranesti
le saturi.
Paziti-v5, dar ca mima voastra sä
nu innebuneasc5 i B5. va r5,zletiti de
Domnul i sà slujiti la dumnezei straini
sä v5, inchinati lor,
Caci mania Domnului se va aprinde
impotriva voastra si va inchide cerul,
ca sä nu mai dea ploaie i pamantul si nu
mai dea rodul säu, ca astfel eh, pieriti
degraba din tara cea manoas5 pe care
Domnul o va darui
Puneti deci aceste euvinte in
mima i in cugetul vostru, ca
semn la mana voasträ i ca pe un ta-
lisman intre ()chit vostri.
Invit,ati si pe feciorii vostri
vorbease5, ce ele cand stai acasa, cand
calatoresti pe cale, and te culci c5,nd
te scoli;
Scrie-ti-le pe usorii casei si pe por-
tile tale,
Ca zilele vietii voastre si ale fiilor
vostri se" dainuiasca pe pamantul pentni
care s'a jurat Domnul sa-1 dea párin-
tilor vostn, at5,t cat stä cerul deasupra
pamitntului.
 DEUTERONOMTIL, 12
Daa yeti päzi toate poruncile ace-
stea pe care eu vi le poruncesc
vouä, ca sg, le urmati: sä iubiti pe Dom-
nul Dumnezeul vostru, s umblati in
cMIe lui i s stati sub ocrotirea lui,
Doranul va izgoni din fata ta pe
toate neamurile acestea i yeti stapani
popoare mai mari s'a mai tali cleat voi.
Fiecare colt de pämänt pe care
va &ilea talpa piciorului vostru 85., fie
al vostru; din pustie pan in Liban,
de la fluvial Eufratului i pán5, la Marea
Asfintitului, s5, se intindä hotarele voa-
stre!
Nimeni sä nu se poatä impotrivi
yowl! Fric i groaa de voi va rgspandi
Domnul Dumnezeul vostru peste tot pa-
mfintul pe unde yeti calca, precum Dom-
nul v'a spus vouä.
Iati, eu v pun inaintea voasträ,
binecuvántare i blestem!
Binecuvantare, dad, yeti asculta
de poruncile Domnului Dumnezeului vo-
stru, pe care vi le poruncesc you& astazi,
Si blestem, (lac& nu veti asculta
de poruncile Domnului Dumnezeului vo-
stru i vä yeti abate din calea pe care
v'o poruncesc astäzi, i veti umbla dupä
alti dumnezei pe care nu-i cunoasteti.
lar and te va duce Domnul Dum-
nezeul täu in tara in care vei intra ea
a o iei in stg,panire, sä pui binecuvän-
tarea pe muntele Garizina, i blestemul
pe muntele Ebal.
Ei se afF5, dincolo de Iordan in
spatele drumului ce duce spre asfintitul
soarelui in tara Canaanitilor, care locuesc
In ampia Iordanului, in fata Ghilgalului,
stejarul More.
Aeum, iatä a, yeti trece Iordanul
ea sit intrati sà, stäpäniti Ora pe care
Domnul Dumnezeul vostru v'o dä, cad
trebue s'o stäpäniti i sä locuiti inteinsa.
Stirguiti-vg, dar a, pàzii toate le-
gile i indreptärile pe care eu vi le pun
acum inaintea voasta!
12.
Locul adeveiratei etujiri a lui Dumnezeu.
1. « Iatä legile i indreptgrile dupä axe
sä vä cäläuziji in tara pe care Dornnul
Dumnezeul pirintilor vostri v'a hotä-
199
www.dacoromanica.ro
rit-o vouä s'o stiipaniti At yeti trgi
pe pämänt:
Sg,' därâmati din temelie toate lo-
casurile unde popoarele a diror eta-
pänire o luati voi se inching, dum-
nezeilor lor, pe multi inalti, pe dealuri
si sub once copac verde.
S5, doboriti la pämänt jertfelnicele
lor i sit sfärämati stâlpii lor cu pisanii,
aserele lor 85, le ardeti in foe, idolii
turnati faceti färäme i ag, stärpiti
numele lor din local acela.
Cu Domnul Dumnezeul vostru sä
nu faceti asa!
_ 5. Ci locul pe care Il va alego Domnul
Dumnezeul vostru din toate semintiile,
In care aft-si aseze numele sAn ca sä sitlis-
luiasci inteinsul, sg,-1 cercetati i sâ ve-
niti la el,
Sä aduceti arderi de tot IA jertfe,
zeciuielile voastre, ridicarea mâinilor voa-
stre, juruintele, prinoasele de bung, voie,
Intâil n5,scuti din cirezile si din turmele
voastre.
Acolo sä ospätati inaintea Domnu-
lui Dumnezeului vostru i B5, v5, bucu-
rati de agoniseala mäinilor voastre, voi
familiile voastre, fiinda Domnul Dum-
nezeul tg,u te-a binecuväntat.
Sä nu faceti asa cum facem noi
acum aici, fiecare dupi dreapta, lui so-
cotintä ;
Piing, acum ina n'ati intrat in
odihna in mostenirea, pe care Domnul
Dumnezeul nostru o va da vouii.
Dar And yeti trece Iordanul
yeti locui in piimántul pe care Domnul
Dumnezeul vostru vi-1 va da ca moste-
nire, v5, yeti odihni de dusmanii vo-
stri cei din jur i yeti locui far& de
grijä,
Sä aduceti, in locul pe care-1 va
alego Doranul Dumnezeul vostru ca B5,
stiläsluiascä inteinsul numele au, tot
ceea ce v'am poruncit arderile de
tot, jertfele, zeciuielile, ridicarea
voastre, si tot ce e mai de frunte din
ceea ce ati fagliduit Domnului.
Si a faceti ospät de bucurie inain-
tea Domnului Dumnezeului vostru, voi,
fiicele voastre, roabele voastre
levitii din orasele voastre, câci ei n'au
parte si mostenire cu voi.
 DEUTERONOMUL, 13
Pazeste-te 85, nu aduci arderea ta
de tot in once loe i s'ar parea,
Ci numai in locul pe care-1 va
alege Domnul intr'una din semintiile voa-
stre, acolo si aduci arderile de tot ale
tale ai acolo sal, savarsesti tot ceea ce eu
iti poruncesc.
Dar, dupa pofta sufletului tau,
junghie i min-lama jertfa de carne dupi
binecuvântarea pe care Domnul Dum-
nezeul tau ti-o va da In toate asezarile
tale. Cel curat i cel necurat 85, manance
din ea, ea din carnea de caprioará,
cea de cerb.
Numai sangele 85, nu-1 maninci,
ci sa-I versi pe pämänt ea pe ap5,.
S5, nu mananci In asezarile tale
zeciuiala de la gram', de la vinul i unt-
delemnul tau, intaii naseirti ai cirezilor
ai turmelor tale, toate f5,gaduinte1e
pe care le-ai fagaduit, darurile de bunit-
voie i ridicarea mitinilor tale,
18. Ci dimpotrivä, 85, le m5,nanci inain-
tea Domnului Dumnezeului tau, in lo-
casul pe care-1 va alego Domnul Dum-
nezeul tau: tu, fiul i fiica ta, robul
roaba ta ii levitul din asezarile tale,
sa te bucuri de toot& agoniseala miti-
nilor tale!
Pazeste-te ea nu cumva s5, treci
cu vederea pe levit, in toate zilele vietii
tale de pe pamantul tau!
Cand Domnul Dumnezeul tau va
largi hotarul tau, precum ti-a fagaduit,
vei spune: Vreau sa mánanc carne s-
caci ti-e pofta sii mananci carne ti-e
ingaduit sii mananci carne dup.& dorul
sufletului tau.
Si dad, locul pe care Domnul Dum-
nezeu Il va alege ca si 85,141uiascit nu-
mele sau inteinsul va fi prea departe
de tine, junghie din cirezile i din tur-
male tale, pe care ti le-a dat Domnul
Dumnezeul tau, precum ti-am dat po-
runca, i mananci in aseziirile tale tot
dupà, dorul sufletului tau.
Intocmai cum se manancil vanatul
de caprioara si de cerb, asa sa, mananci.
Cel curat i cel necurat sä manance la fel.
Dar tine eu taxi° si nu mananci
'Amp, ca.ci sfi,ngele are in el viata,
nu se cade sii mananci viata iaolaltii cu
trupul.
www.dacoromanica.ro
200
Sit nu-1 mananci, ci 85,-1 versi pe
pamitnt ca pe apa.
Si nu-I mánânci, ca meargi
bine tie i fiilor MI de duph tine, fiindcil
tu faci ceea ce este drept in ochii Dom-
nului.
Numai darurile sfinte care se cu-
vine si le dai i fag5,duinte1e tale, ia-le
ada-le in locul pe care Domnul
va alege.
Cand vei aduce arderile de tot
ale tale sii pui carnea si sangele pe jert-
felnicul Domnului Dumnezeului tau; la
jertfele tale, si versi sitngele pe jertfelnic,
iar carnea si o mänanci.
Fii cu grija i ia aminte la toate
poruncile acestea pe care eu ti le
poruncesc, ca si-ti mearga bine tie
fiilor tu i de dupä tine deapururi,
fiinda tu savitrsesti ceca ce este bun
placut in ochii Domnului Dumnezeu-
lui tau.
Dupit ce Domnul Dumnezeul
va nimici din fata ta popoarele pe care
le vei cuprinde ca sa le stiipanesti
sii locuesti In tara lor,
Fereste-te ca nu cumva sa, te Iasi
inselat, ca dupb, ce au fost nimicite nu
cumva si umbli dupit dumnezeii lor eu-
getand: « Cum au slävit neamurile acelea
pe dumnezeii lor, vreau sa fac i eu in-
tocmai.
Dar tu sä nu faci la fel cu Domnul
Dumnezeul tau, caci toate grozaviile pe
care le uraste Domnul le-au sivarsit ele
pentru dumnezeii lor, ba chiar pe fiii
pe fiicele lor i-au ars in foc pentru
dumnezeii lor.
13.
Legi impotriva ispititorilor la idololatrie.
Reguli pentru naincarea celar slinte.
Toate poruncile pe care ti le po-
runcesc a,stázi sale implinesti aidoma, far&
si adaogi, nici sa tal ceva din ele !
Dacii se va scula in mijlocul tau
profet eau vazator de vise i va sit-
varsi inaintea ta minuni i fapte mai
presus de fire,
Si dad,' minunea sau fapta cea mai
presus de fire se va adeveri ai el te va
imbia: « Sa mergem dupit alti dumnezei
 DEDTERONOMUL, 14
dar pe care tu nu i-ai eunoscut
f i sä ne inehinam lor »,
4. Sit nu ascultati de cuvintele im-
bietoare ale proorocului aceluia sau ale
vazatorului de vise, cad Domnul Dum-
nezeul vostru vrea sI vä punit la in-
cercare, s vä atie daca voi iubiti pe
Domnul Dumnezeul vostru din torah'
mima voastra ai din tot sufletul vostru.
5. Numai dupä Domnul Dumnezeul
vostru sa mergeti, de el ea vb, temeti,
poruncile lui sä, le paziti, de glasul lui
sä aseultati, pe el sä-1 cinstiti ai de el
lipiti.
6. lar proorocul acela, sau vazatorul
acela de vise, sä fie omorit, cad v'a
indemnat sä parasiti pe Domnul Dum-
nezeul vostru, care v'a scos pe voi din
tara Egiptului ai din casa robiei v'a
mäntuit, ea s5, te departezi de calea pe
care ti-a poruncit sá mergi Domnul Duin-
nezeul tau. Nimiceate deci räul din mij-
locul tau!
7. Dacá fratele tau, fiul maicii tale,
sau fiul tau, fiica ta i femeia de la sänul
titu, sau prietenul tau care-ti este scump
ca sufletul tau ar voi ea te inaele in
ascuns cu indemnul: mergem
ne inchinam altor dumnezei s, pe care
nu i-ai atiut nici tu, nici parintii
8. Dumnezei ai popoarelor din veci-
natatea voastra, apropiate ori depártate,
de la o margine pang la cealaltit margine
a pamitritului,
9. Sä, nu vrei, nici sa asculti de el,
sa nu te induri de el, nici
nici sa-1 tainueati,
10. Ci sa-1 omori. Mina ta a fie cea
dintiti care sä-1 omoare i apoi mana
intregului popor.
11. Sä arunci inteinsul cu pietre pan&
11 vei omori, 6-lei a cautat sa te depar-
teze de Domnul Dumnezeul tau, care
te-a ecos din tara Egiptului ai din casa
robiei!
12. i tot Israilul sa auda i sit se
teamit ai de aci inainte sá nu mai sä-
väraeasca in mijlocul tau o astfel de
farädelege !
13. Daca vei dovedi ca in vre-o ce-
tate pe care ti-a dat-o Domnul Dum-
nezeul tau ca sii, locueati inteinsa,
www.dacoromanica.ro
201
S'au ivit oameni nelegiuiti care
imbie pe locuitorii cetatii la necredinta:
o Haidem sá ne inchinam la alti dum-
nezei pe care voi nu-i cunoaateti »,
Cerceteaza, socoteate bine EA in-
treabl, ai dad, se adevereate cd faptul
este adevarat, cd s'a petrecut ticalosia
aceasta in mijlocul tau,
SA treci prin ascutiaul säbiei pe
locuitorii cetätii aceleia, sá o darami,
tot ce este inteinsa, oameni i dobitoace,
ea le dai in gura sabiei.
Toatii, prada din ea s'o strängi
In piata ai s'o arzi in foc, iar eetatea
i- toatá prada din ea sit fie ardere de
tot pentru Domnul Dumnezeul tau. Mor-
man de däramaturi sá fie deapururi
s5, nu se mai zideasea in veci
i de nimio din ceea ce a fost
hotitrit pieirli sa, nu se lipeasca mitna
ta, ea Domnul intoarca iutimea
urgiei lui, sa-ti daruiasea, indurarile
milostivirile sale, sit te inmulteasc5,, pre-
cum s'a jurat parintilor
Dacii vei asculta de glasul Dom-
nului Dumnezeului tau, ca sa pazeati po-
runcile lui pe care ti le poruncesc astäzi
savárseati ceea ce este placut in
ochii Domnului Dumnezeului tau. »
14.
Randuieli pentru jale. .31inr4ri i zeciuieli.
# Voi sunteti fu ai Domnului Dum-
nezeului vostru! Sä nu faeeti serijilituri
pe trup i sit nu vä tundeti parul de
pe frunte spre jelirea unui mort,
Caci tu esti sfänt pentru Domnul
Dumnezeul titu ai pe tine te-a ales Dom-
nul ca lui popor al s5,u dintre
toate popoarele de pe fata
Sa nu mancati din tot ceca ce este
uriciune.
lath' dobitoacele pe care sa le man-
cati: boul, oaia i capra,
Cerbul, citprioara, capriorul, tapul,
antilopa, boul salbatic i capra de munte.
Toate dobitoacele cu copita despi-
cat& in clouts, si care rumegg,, sit le mb,n-
eati.
Dintre cele care numai rumega
dintre acelea care au numai copita des-
picata, s'a, nu mäncati: edmila, iepu-
 DEUTERONOMUL, 15
rele, aafanul. Rumegatoarele ca copita
nedespicatit, pentru voi sunt necurate.
Porcul, deai are copita despicatä,
dar nefiind rumegator, este spurcat pen-
tru voi. Din carnea lor sä nu mincati
de hoiturile lor s5, nu v atingeti 1
Dintre vietittile care traiesc in apa,
mincati pe cele care au aripi i solzi.
Dimpotrivi, cele fir5, aripi i solzi
sä nu le mincati, coi sunt spurcate
pentru voi.
S5, mincati once fel de pasiire
curati.
Dar iata pe care sä nu le min-
cati: vulturul, vulturul rapitor, vulturul
ple§av,
Eretele, girvanul, §oimul cu toate
soiurile lui,
Top corbli, orioare le-ar fi soiul.
Strutul, randunica, pescarul, uliul
ou soiurile lui,
Cucuveaua, bufnita i huhurezul,
Pelicanul, gaia p3licanul rapitor,
Cocostircul, prundarelul de once
fel, pup5.za i liliacul.
Toate ganganiile mint necurate pen-
tru voi. S5, nu le m5,ncati!
Toste pasarile curate sà, le mincati.
S5, nu mincati mortaciuni, ci
le dati stfainului care traie§te in aezä-
rile si le manince el, sau
le vindeti la straini, cad tu eati popor
sfant al Domnului Dumnezeului tau. Si
nu fierbi iedul in laptele mamei lui.
S5, osebeati zeciuiala din tot rodul
samanaturii tale, care iti iese an de an
din ogorul tau.
Si sä te ospatezi inaintea Dom-
nului Dumnezeului tau, in locul pe
care el 11 va alege sala§luiasoit nu-
mele eau inteinsul, din ze-ciuiala griu-
lui, vinului i untdelemnului tau, din
coi Intâi nascuti din cirezile §i din tur-
mele tale, ca sä inveti sa te temi de Dom-
nul Duannezeul tau in toste zilele vietii
tale.
Si ciao& drumul inteacolo va fi
proa lung i nu le vei putea duce cu
tine, fiindoi locul pe care 1-a ales Dom-
nul ca inteinsul sa sälii§luiasca numele
stiu va fi proa departe, i Domnul Dum-
nezeul tau te va fi bineouvintat cu
prisos,
www.dacoromanica.ro
202
Vinde-le pe bani, pune banii in
pung5, qi te du la locul pe care 1-a ales
Domnul Dumnezeul tau,
Si °timpani cu argintul tau tot
ceea ce dore§te sufletul tau; vite mari
mici, vin, bauturi imbatiitoare i ori-
pice ravneate sufletul tau, fá, °spat acolo
inaintea Domnului Dumnezeului tau qi
te vesele§te tu ai casa ta.
lar pe levitul care locue§te in aae-
zatile tale ea nu-1 treci cu vederea,
el nu are nici parte, nici mo§tenire cu
tine.
La fiecare troj ani sá pui deo-
parte testa zeoiuiala din veniturile tale
din anul acela, çi s'o lavi in a§ezarile
tale,
Ca levitul, caro n'are nici parte,
nici mo§tenire cu tine, ai striinul or-
fanul i vaduva din arzarile tale, ta
vinit sa manânce i sä se sature, ea astfel
sä binecuvinteze Domnul Dumnezeul
toste lucrurile mainilor tale pe care vei
incepe ta le faci !
16.
Anul al paptelea. Seiracii robi çi intdii
noiscuti.
La fiecare §apte ani sa, faci iertarea
datoriei.
Si iat5, cum sa se faca iertarea da-
toriei: Oricine va fi imprumutat pe aproa-
pele sau sa4 ierte datoria. Sa nu steam-
toreze pe aproapele sin qi pe fratele
tau cand se va vesti iertarea cea pentru
Domnul.
Pe strain sa-1 sileati la plata, insi
cosa ce vei aves sa iei de la fratele tau,
stt-i ierti.
Numai afgt Domnul te va binecu-
vinta cu prisosinta, ai nu vei aves sarao
In tara pe caro Domnul Dumnezeul tau
ti-o va da s'o stapine§ti ea mo0e-
nire,
Dad, vei asculta de glasul Dom-
nului Dumnezeului tau sirguindu-te la
implinirea tuturor poruncilor pe care eu
ti le poruncesc
CAA Domnul Dumnezeul tau te va
bineouvanta precum ti-a fagà'cluit; tu vei
imprumuts, multe neamuri, dar tu nu
te vei imprumuta de la ele, vei stipini
 DEUTERONOMUL, 16
multe neamuri, dar pe tine ele nu te
vor stapani.
lar dad): vre-unul din fraVii tai va
fi sarao inteuna din asezarile din Vara
ta, pe care Domnul Dumnezeul tau Vi-o
va da, nu-Vi Impietri mima si nu in-
chide mama, fat& de fratele tau «arman,
Ci deschide mana ta cu darnicie,
imprumuti4 pentru acoperirea nevoii
pe care o indura.
Plizeste-te ea s'a nu se strecoare In
hiima ta vre-un gaud necuvios i s zici:
Anul al saptelea, anul iertarii datoriei
se apropie ca nu cumva ochiul tau
ea fie pätimas faVii, de fratele tau cel
«arman i sa nu-i dai nimio, si el ea strige
catre Domnul porti povara paca-
tului !
din belsug i mima ta sa% nu
se zgarceasca atunci cand il imprumuti,
cad in schimb va binecuvanta Domnul
Dumnezeul tau once lucrare si pe once
vei pune mana.
ifiindcii, nu vor lipsi niciodatä
sarmani din Vara ta, pentru aceasta iVi
dau poruncii: a Deschide mana ta cu dar-
nicie fratelui tau, silracului i siirmanului
din pamántu/ tau! »
Daca fra,tele tau, evreu sau evreica
va fi vandut tie, pase ani sit fie robul
tau, iar in al saptelea sä-1 liberezi.
lar cand Ii vei da libertatea, nu-1
lass, sä piece cu mana goali,
Ci riísplateste-1 cu daruri din oile
tale, din aria ta si din teascul tau, cu
care te-a binecuvantat Domnul Dumne-
zeul tau,
i aminteste-Vi cá ai fost rob In
Vara Egiptului din care te-a liberat Dom-
nul Dumnezeul tau, pentru aceasta eu
iti poruncesc astazi lucrul a,cesta.
lar daca el iVi va spune: a Nu je«
de la tine s, fiindcii el te iubeste pe tino
si casa ta i ca, se simte bine la tine,
SEI iei sum a sträpungi ure-
chea lipind-o de neg., ca apoi sa-ti fie rob
pe veci. La fel sa, faci i cu roaba ta.
Sit nu socotesti povaril cand va
fi sii-1 liberezi, caci cat ai plati de douä
ori simbria unui simbrias ti-a %cut slujbli,
In ease am. Atunci te va binecuvanta
Domnul Dumnezeul tau in tot ceea co
vei face.
www.dacoromanica.ro
203
Once tut& nascut din cirezile
din turmele tale de parte barbiteasca,
sä-1 sfinVesti Domnului Dumnezeului tau!
Sti nu muncesti cu Intaiul niiscut al
boului tau si sa nu tunzi intaiul nascut
din turmele tale,
Ci di, le mananci an de an inaintea
Domnului Dunanezeului tau, in locul pe
care el si-1 va alego, tu si casa ta.
i daca vre-unul va avea betesug,
va fi schiop eau orb, sau erice alta ra-
cilä, sit nu-1 aduci jertfil Domnului Dum-
nazeului tau,
Ci sa-1 milnanci In asezarile tale,
cel curat ca i cel necurat laolaltä, ea
pe caprioará, si pe cerb.
Nuraai sangele lui «a nu-1 minanci,
ei 136,1 versi pe pamant ca pe apa.
16.
Cele trei mari aclrbdtori de peate an.
aPtizeste luna Aviv si pritznueste Pa-
stile Domnului Dumnezeului tau, caci
In luna Aviv te-a secs Domnul Dum-
nezeul tau, noaptea, din Egipt.
Junghie pentru Pastile Domnului
Dumnezeului tau din oirezi si din turme
In local pe care il va alego Domnul sa
sáläluiaseá numele sau inteinsul.
apte zile sa nu mananci pains dos-
pita, ci sa mananci azime-- a painea du-
rerii cáci in graba ai iesit din pa-
mantul Egiptului i ca sà4i aduci aminte
de iesirea ta din Egipt In toata vremea
vieVii tale.
apte zile sa nu se vada dospitura
In Vinutul tau, iar din carnea pe care
ai jertfit-o in seara zilei dintai, «a nu
rämâna nimio pe a doua zi dimi-
neap,.
Nu poVi junghii raielul pentru
Pasti in nici una din asezarile tale pe
care Vi le va da Domnul Dumnezeul
tau,
Ci numai In locul pe care 11 va alego
Doranul ca sä saliísluiasca numele sau,
sä., junghii mielul pentru Pasti seara la
asfinVit de soare, vremea iesirii tale din
Egipt.
Frige mielul manancit In locul
pe care-1 va alego Domnul Dumnezeul
tau, iar dimineaVa intoarce-te la vatra ta.
 DEUTERONOMUL, 17
Sase zile minanc& azime, iar in
ziva a saptea fiind praznicul Domnului
Dumnezeului tau, si nu lucrezi.
Si numeri sapte saptämani de la
pornitul secerisului, de atunci sa in-
cepi numaratoarea celor sapte sapta-
mani.
Dup& aceasta sii praznuesti praz-
nicul siptämanilor Domnului Dumne-
zeului tau, sii dai dar de bunivoie, din
aceea cu ce te-a binecuvintat Domnul
Dumnezeul tau,
*i si te bucuri inaintea Domnului
Dumnezeului tau, tu, i fiul tau si
fiica ta, robul tau i roaba ta, precum
levitul care locueste in asezirile tale,
strainul, orfanul i vaduva, care locuesc
in mijlocul tau, in locul pe care Dom-
nul si-1 va alege ca inteinsul sa-si
lasluiasea numele eau.
&a4i amintesti apoi ca rob ai fost
In Egipt, i deci si pazesti i sii implinesti
toat,e oranduirile acestea.
Sapte zile sa praznuesti sarbatoa-
rea corturilor, dupa strangerea rodului
de pe arie si din teascul tau.
Si la praznic sa ffi vesel tu, fiul
tau i fiica ta, robul tau i roaba ta,
precum i levitul, strainul, orfanul
vaduva care locuesc in asezarile tale.
Sapte zile si praznuesti sarbatoa-
rea Domnului Dumnezeului tau in locul
pe care Il va alege Domnul, caci Domnul
Dumnezeul tau iti va binecuvanta toata
stransura rodurilor tale si once lucru al
mainilor tale ; pentru aceasta sa fil voios.
De trei ori pe an sa yin& inaintea
Domnului, in locul pe care el si-1 va
alege, toti cei de parte birbateasci: la
sarbatoarea azimelor, la sarbatoarea sap-
thmanilor si la sárbátoarea corturilor;
dar sit nu se infatiseze inaintea Dom-
nului Cu mina goala,
Ci fiecare si vinii cu cite un dar,
dupa binecuvantarea cu care I-a bine-
cuvantat Domnul Dumnezeul tä,u.
In toate asezarile tale, pe care ti
le va da Domnul Dumnezeul tau in se-
mintiile tale, sa pui judecatori i dre-
gatori care si judece poporul cu dreapta
judecata.
Si nu judeci stramb, si nu
cauti la fat,a, nimánui, si nu iei mita,
www.dacoromanica.ro
204
cad mita orbeste ochii celor intelepti
strambeaza hotäririle judecitorilor drepti.
Si urmaresti dreptatea j iar drep-
tatea, ca si fi viui sit iei in stápanire
parnantul pe care Domnul Dumnezeul
tau ti-1 va da tie.
Nici un fel de copac nu sadi ca
aseri langa jertfelnicul Domnului Dum-
nezeului tau pe care ti-1 vei cladi.
Si nici un stillp cu pisanie, pe care
il uriste Domnul Dumnezeul tiu, set nu
ridici. »
17.
Juclee,cifile grele. Regii.
1.« Si nu jertfesti pentru Domnul Dum-
nezeul tau bou ori oaie cu raci15, eau
once alt betesug, caci aceasta este groza-
vie inaintea Domnului Dumnezeului tau.
Daci se va dovedi in vre-una din
asezirile tale, pe care Doinnul Dumne-
zeul tau ti le va da tie, barbat ori femeie,
care si fi faptuit firadelege inaintea
Domnului Dumnezeului tau i 85, fi cal-
cat legimantul lui,
Care sa se fi dus si cinsteasci alti
dumnezei i sa se fi inchinat lor: la
soare, la luna, ori la toatä, ostirea ce-
rului, ceea ce eu nu am poruncit,
Si de se va sti, i vei afla si tu,
si cercetezi cu deamaruntul, i daca,
faptul se va adeveri, ci aceasta, tici-
losie s'a faptuit in Israil,
Sa scoti la judecata pe barbatul ori
pe femeia care a savarsit ticiloia aceasta
In asezarile tale si si-i bati cu pietre ca
sa fie omoriti.
Dar si fie omoriti Cu marturia a
doi sau trei martori, iar cu marturia
unuia si nu fie osanditi la moarte.
Mad intai martorii si ridice mina
impotriva lui ca si-1 omoare, apoi
ridice mina tot poporul. Asa sä, starpesti
firadelegea din mijlocul tau!
Daci vre-un proces va fi incurcat,
cand e verba de omor, de o pricina de
judecatii, de ranire, in sfarsit de orice
alti judecatit in asezarile tale, si vii
indati la locul pe care 11 va alege Dom-
nul Dumnezeul tiu,
Si te infatisezi preotilor, levitilor
oricarui judecator va fi in vremea
 DEUTERONOMUL, 18
aceea, ca ei sli-ti dea
puns cum este cu cale sa judeci.
Iar tu urmeazä, chip& sfatul pe
care ti-1 vor da ei din locul pe care
Domnul si-1 va alege, i särgueste-te
aduci la indeplinire tot ceea ce te vor
i dupii dreptarul pravilei pe care
te vor Invita i (imp& hotarirea pe care
ei o vor da, sä te calauzesti fara di te
abati de la povate, pe care ti-au dat-o,
nici la dreapta, nici la stanga.
lar cel care va lucra ca un trufas
nesabuit, fara sa aaculte de judecator
sau de preotul care sta la slujbä, inaintea
Domnului Dumnezeului tau, acela sä,
asa sa stä,rpesti faul din
Israil.
Poporul intreg sä, asculte i sa se
sä, nu se trufeascä,!
Dupa ce vei intra in tara pe care
Domnul Dumnezeul tau ti-o va da s'o
stapanesti i sa locuesti inteinsa
vei cugeta: 4 Vreau sä, pun peste mine
rege, cum au toate popoarele vecin4 s,
Pune rege pe acel care 11 va alego
Domnul Dumnezeul tau. 86, pui rege pe
unul dintre fratii täi, caci nu-ti este in-
gäduit sâ pui rege pe un strain care
nu e dintre fratii
Dar sa nu tie multi cai i sä,
nu intoarcii poporul in Egipt ca
aiba multi cai, càci Domnul v'a po-
runcit: Sit nu vä, mai intoarceti pe
calea aceasta! »
SA, nu-si sporeasca femeile, sà nu-si
departeze de Dumnezeu inima sa ; proa
mult argint i aur ea nu strängò
Gaud va sedea pe tronul regatului
sà serie pentru sine cartea legii acesteia
din cartea care se all inaintea preotilor
din semintia lui Levi,
Pe care s'o aibä cti sine mereu
di o citeascit in toate zilele vietii
sale, ca sit invete ea cinsteasa pe Dom-
nul Dumnezeul situ, s'a, pazeasca toate
poruncile legii i sa implineasca toate
hotäririle acestea,
Ca sa nu-si trufeascit mima fat&
de fratii sai, sa nu se abata de la po-
runci nici la dreapta, nici la stänga, ci
co mat sa, domneasca peste tara lui,
in Lsrail, el i fiü lui. »
205
www.dacoromanica.ro
18.
Drepturile preofilor. Vrciji. .11feeia.
o Preotii leviti i toata semintia Jul
Levi ea nu sib& parte i mostenire cu
Israil, ci sa-si agoniseascä demancarea
din jertfele Domnului arse pe foe i sa
fie mostenirea lui.
Mostenire al' nu aiba in mijlocul
fratilor lui, cäci Domnul este mostenirea
lui, precum i-a ftigaduit.
Jata partea pe care sà, o ia preotii
de la popor, de la coi ce aduc jertfii boi
sau oi: spata, falcile i stomacul.
Parga ta din gram, vin i untde-
lemn precum i tunsoarea ceo dintäi a
oilor sa i-o dai lui,
Caci pe el 1-a ales Domnul Dumne-
zeul tau din toate semintiile tale, ca sä,
faca slujba in numele Domnului, el si
fiii lui in toatä vremea.
Dad, va porni levitul din vre-una
din asezarile tale din tot Israilul in care
locueste si va ajunge clupit dorul su-
fletului säu in locul pe care II va alego
Domnul,
El sa fie primit sa faca slujba
intru numele Domnului Dumnezeului tau
ca toti fratii lui leviti, care stau la
slujbä, inaintea Domnului,
i sa, se bucure i ei de aceeasi parte
din venituri, far& sä se tina seam&
dad, mai are vre-un venit al lui.
Mild vei intra in pämäntul pe care
Domnul Dumnezeul tau ti-1 va da, sit
nu te deprinzi ea savarsesti grozaviile
acelor popoare.
Sä. nu se dovedeasca la tine vre-
unul care arde in foc pe fiul sau pe
fiica sa, niel superstitios, nici talcuitor
de semne, nici prezicator, niel fermecator,
Nici vräjitor, nici descantator, nici
mag, nici din cei ce intreaba
Ctici este grozavie inaintea Dom-
nului cel ce divarseste acestea, si din
pricina acestei uriciuni Domnul Dum-
nezeul tau îi va goni din fata sa.
Tu fii fara prihana inaintes, Dom-
nului Dumnezeului tau,
Fiindca popoarele acestea pe care
le vei alunga ascultä, de talouitorii de
semne si de vrajitori, iar pe tine te
opreste Domnul Dumnezeul tau.
 DEUTERONOMUL, 19
16. Prooroe calsi mine va ridica Dom-
nul Dumnezeul tau din raijlocul fratilor
till; pe acela sa-1 ascultati!
Si intocmai cum ai cerut de la Dom-.
nul Duranezeul tau in ziva adunii rii In
Horeb: i Si, nu mai aud glasul Dumne-
zeului meu i sit nu mai vid acest foc
mare ca sa nu mor ! »,
Atunci a riispuns mie Domnul:
* Bine au zis ei!
Prooroc ca si tine voi ridica din
mijlocul fratilor lor i voi pune cu-
vintele mele in gura lui, ca sä le spun&
tot ce ti voi porunci.
lar dad, vre-unul nu va asculta
de cuvintele mele pe care proorocul le
va propovadui in numele meu, eu in-
sumi Ii voi cere socoteali.
Si proorocul care se va incumeta
sit vorbeascii in numele meu cees, ce eu
nu i-am poruncit eh, vorbeasc6,, si care
va vorbi in numele altor durruaezei, un
asemenea prooroc sa moari.
Si de vei cugeta in mima ta: * Cum
s. cunoastem cuvintul pe care nu 1-a
spus Domnul ? s,
Sit stii ca' ceea ce vorbeste un
profet in numele Domnului si nu se va
intimpla sau nu se va adeveri, acela
este un cuvint pe care nu I-a grait
Domnul, ci 1-a graft profetul din indriz-
neala lui; nu te späiminta! *
19.
Ceteifile de sedpare. Pedeapsa martorilor
mincinafi.
1.«lar dupa ce Domnul Dumnezeul tau
va nimici popoarele a earor rara Domnul
Dumnezeul tau ti-o va da tie, si
ce le vei lua in stapinire i vei locui in
orasele i in casele lor,
S6, osebesti trei cetitti in tara pe
care Donanul Dumnezeul titu si-o va da
In stapinire,
Sa faci drumuri i 86, imparti in
trei cuprinsul Orii pe care ti-1 va da
ca mostenire Domnul Dumnezeul tau,
ca acolo sa, se adaposteasca once ucigas.
Iata care ucigas se poate adiposti
acolo ca sa, scape cu viata: acel care va
omori pa aproapele siu din gresali, fart"),
ca mai nainte si-i fi fost dusman;
206
www.dacoromanica.ro
Acela care va intra in padure cu
aproapele eau ca BA taie lemne i, in-
virtind securea ca sa, taie un copao, va
scapa securea din coada, si va nimeri pe
prietenul situ si-1 va omorf, sit fuga in-
tr'una din cetatile acelea ca si «cape
cu viata,
Ca nu cumva razbunittorul 86,ngelui
sâ urmireascit pe ucigas in iuteala inimii
lui i sa-1 ajung6 fiindci drumul este
prea lung, si sa-1 omoare, fir& villa, de
omor, fiindca mai nainte nu-i fusese
dusman.
Pentru aceasta iti poruncesc: ose-
bests trei cettiti,
lar daci Domnul Dumnezeul tau
va maxi tara ta, precum s'a jurat
parintilor täi, 0-0 va da tie tot p6.-
mintul pe care a frigilduit parintilor
ca-1 va da,
Daca vei pazi i vei implini toate po-
runcile pe care eu i le poruncesc a,stizi
vei iubi pe Domnul Dumnezeul tau
vei umbla in caile lui in toati vremea,
si mai adaugi la aceste trei cetati Inca
trei,
Ca sä nu se verse singe nevinovat
In pimitntul tau, pe care Domnul Dum-
nezeul tau ti-1 va da tie mostenire,
sa nu se silvirseasca várstiri de
singe.
Daca, cineva va un i pe aproapele
situ, il va pi,ndi si va tibial' pe el,
il va lovi si va muri, i ucigasul va fugi
inteuna din cetatile acelea,
Bitrinii cetatii ti-imita si-1
aduca de acolo i «6,1 dea in mina raz-
bunittorului de singe ca sa-1 omoare.
De unul ca acesta «6, nu-ti fie mill), !
Spala singele nevinovat varsat din 1«-
rail, ca sà-ti mea,rgi bine !
Si nu stritmuti hotarul aproapelui
tit', pe care 1-au pus strimosii pe mo-
stenirea ta, in tara pe care Domnul Dum-
nezeul tau ti-o va da in stapinire.
Sa nu fie aseultat impotriva cuiva
numai un martor, pentru once vini ori
gresalá, i pentru once pacat pe care
cineva II face! Ci din gura a doi sau
trei martori sa iasa adevitrul.
Dad, se va scula un martor min-
cinos impotriva unui om ca sa-1 invino-
vateasci de calcare de lege,
 DEUTERONOMUL, 20
Cei doi impricinati sit se infatipeze
inaintea lui Dumnezeu, inainte,a preo-
Olor pi a judecitorilor din vremea aceea,
Si judecitorii s fac5, cercetare ou
deamiruntul, i daca se adevereate
martorul minemos a jurat stramb impo-
triva fratelui
Sa-i faceti ceea ce pusese de gind
s'A faca fistelui situ. Si asa sä curmi räul
din mijlocul tau.
Ceilalti Bit audit pi si, se teamit ca
nu cumva si se incumeatit sit sivir-
peasci o asemenea ticalopie in mijlo-
cul tau.
Si tu sil n'ai mili: viatá pentru
viati, ochi pentru ochi, dintre pentru
dinte, mana pentru mänä, picior pentru
picior
20.
Legile reizboiului.
« Citnd vei iepi la rizboi impotriva
vriijmapilor titi i vei vedea cai pi care
de razboi pi mai multa oaste decit a
ta, si, nu te temi, cáci Domnul Dumne-
zeul tau care te-a scos din %ara Egip-
tului este Cu tine.
lar inainte de a incepe voi lupta,
sil vinä preotul sa propoviiduiascii po-
porului,
Si si-i apuna: Ascu1ts4i, voi cei din
Israil! Se apropie vremea sä va razbo4i
ou vritjmapii voptri. Sa nu se inmoaie
inima voasträ! Nu vi temeti, nu pier-
dei cumpiitul pi nu vit spiimantati,
Caci Domnul Dumnezeul vostru va
merge si se ritzboiasci pentru voi cu
vrijmapii voptri ca sé, vä izbaveascii!*
lar voevozii optirii sit gritiasca po-
porului: t Cine este bitrbatul care a clidit
casa noua pi n'a sfinIit-o si se intoard,
acasit, ca nu cumva sä moarit in luptii
çi altul sá i-o sfinteascii.
Cine a sidit vie pi n'a cules rodul
ei sá se intoarcit acasa, ca nu cumva
sá moara in lupta çi altul si i-o culeaga.
Cine s'a logodit cu femeie pi nu s'a
insurat ou ea sé, se intoarcii acasit, ca nu
cumva si moaré, In bittálie çi altul sa
o ia de nevasta.*
Si capeteniile Bit mai adaoge a grii
poporului ç1 ea zicit: *Cine este fricos
207
www.dacoromanica.ro
çi cu inima slabi sä, se intoara la
vatra, ca s5, nu inmoaie mima fratelui
siu ca pi pe a lui
lar dup5, ce vor sfitrpi de vorbit
poporului, citpeteniile oçtirii sá stea in
fruntea poporului
Cand te vei apropia de o cetate
ca ea te ritzboiepti cu ea, indeamnii-o
incheie pace cu tine.
Si daca IV va da raspuns pentru
pace pi se va l'asa cuprinsa, tot poporul
care se va gisi inteinsa pliiteascit
dajdie çi sa-ti slujeasca,
lar dac5, nu va incheia pace cu
tine, ci se va rizboi cu tine, s'o im-
presori.
Si daci Domnul Dumnezeul tau
o va da in mana ta, toatit partes,
birbitteasca s'o treci prin ascutipul
sitbiei.
Tusa femeile çi copiii, dobitoacele
pi tot ce se va afla in cetate, toatä prada
s'o iei pentru tine, pi sa tritiepti din prada
vrajmapilor pe care ti i-a dat Domnul
Dumnezeul tau.
Apa 85, te porti cu toate cetatile
care sunt prea departe de tine pi nu
fao parte din cetittile popoarelor din Ca-
naan.
Din cetigile popoarelor acestora pe
care Domnul Dumnezeul tau ti le va
da ca moptenire, sa nu scape cu viatà
nici o suflare,
Ci si le pierzi: pe Hetiti, Amoriti,
Canaaniti, Pereziti, Heviti pi pe Ebusiti,
precum a poruncit Domnul Dumne-
zeul tau,
Ca si nu vi invete sa sitvaraiti
toate ticiilopiile pe care le-au s'avarpit
ei pentru dumnezeii lor çi sil, picatuiVi
impotriva Domnului Dumnezeului vo-
stru.
De vei impresura vreme indelun-
gata o cetate ca ea te ritzboiepti pi s'o
cucerepti, sa nu strici pornii, tiiindu-i cu
securea, ci si minttnci din ei çi sá nu-i
tai ! Oare copacul de pe camp este om,
ca sä se piteasci de tine in loe intitrit?
Numai copacii pe care-i atii
nu sunt pomi roditori, strici
tul, ca ridici intirituri impotriva
cet54ii care face ritzboi cu tine, pina
ce ea va &idea.*
 DEUTERONOMUL, 21, 22
21.
Ispayirea unui omor, cand friptuitorul este
necunoscut. Felurite legi.
« Daca se va gäsi pe camp vre-un om
omorit in tara pe care Domnul Dum-
nezeul tau ti-o va da tie ca s'o
nesti si nu se va putea sti cine este uci-
gasul,
Sa iasa batrânii i judecatorii tal
sa másoare la ce departare este cel
omorit de cetatile vecine,
i batranii cetatii celei mal apro-
piate de cel ucis sa ia o junica din ci-
reacia, nepusa la mune& si care n'a fost
in j ugata,
i biitrânii cetatii aceleia sa pogoare
junica la un rau, inteun loe nearat
nesimilnat, i sa junghie gatul junicei ca
sangele ei sä, pice in 04)6.
Atunci preotii, fiii lui Levi, sa se
apropie, fiindc6 pe ei Domnul Dumnezeu
i-a ales ca slujeasca i sa-i binecu-
vinteze in numele sau, i dup6, hotarirea,
lor sa se calauzeasca in once pricina de
judecata," sí In once vatámare tru-
peasca.
i toti batranii cetatii celei mai
apropiate de cel omorit, sa-si spele mái-
nile deasupra junicei junghiate in rau,
i sa miírturiseasca: « Máinile noa-
stre n'au värsat sángele acesta i ochii
nostri n'au vazut!
'arta pe poporul tau Israil, pe care
tu, Doamne, 1-ai liberat si nu läsa s'auge
nevinovat in mijlocul poporului tau 18-
rail ! » Asa sa faca ei ispasirea pentru
va,rsarea de sane.
lar tu spala sángele nevinovat din
mijlocul tau, savarsind ceca ce este placut
In ochii Domnului.
Calad vei porni la fázboi impo-
triva vrajmasilor tal, i Domnul Dum-
nezeul tau ti-i va da in mana ta
vei duce in robie,
Daca printre roabe vei vedea o
femeie frumoasä, la chip si te vei indrägi
de ea ca s'o iei de nevastä,
Adji-o In casa ta si ea s'a-si tunda
parul i sa-si taie unghiile,
Sa-si lepede haina de roaba de pe
ea si sa locuiasca in casa ta. Apoi sä
planga, pe tatal edil si pe mama sa o
208
www.dacoromanica.ro
luna, de zue, dup6, care sä, intri la ea
si tu 86, fil sotul ei, iar ea sa-ti fie sotie.
i daca, nu-ti va mai fi draga:, sä-i
dai drumul, dar ea n'o viiazi pe argint,
nici sä te porti ráu cu ea, fiindcá ai
umilit-o
Daca un barbat va avea doug fe-
mei, una pe care o iubeste si alta pe
care o tiraste, si atat cea iubitä cât i
cea urita Ii vor liaste fii, i cea uritä
va vea un fiu Intái nascut,
La vremea ea,nd el le va imparti
averea, nu va putea sii dea dreptul de
întâi naseut fiului celei iubit,e in paguba
dreptului de intai nascut al femeii pe
care o uraste,
Ci 86, recunoasca dreptul de t'atta
nascut fiului celei pe care n'o iubeste
dea lui douil pa,rti din toatä, averea
lui, fiindc6, fiul este parga puterii luí,
lui i se cuvine dreptul de intai näseut.
Daca va avea cineva un fiu zur-
bagiu i indfiratnic, care nu asculta de
povata tatálui sau si a mamei sale, si
cu toate ea 1-au pedepsit, tot nu ascultil
de ei,
S6-I ja tata' 86,u si mama sa
86-1 aduea inaintea batrânilor cetätii, la
poarta locului aceluia,
i s'O se jeluiasca batranilor ce-
« Fiul nostru acesta este zurbagiu
inddiatnic si nu asculta de indemnul
nostru, este risipitor i betiv !
Atunci toti oamenii cetatii
arunce cu pietre in el i 86-1 omoare.
Asa 86, curad ticalosia din mijlocul tau.
tot Israilul sa auzii, i 864 fie frica!
Daca, cineva va savarsi o fapta
rea, vrednica de pedeapsa cu moartea,
si va fi omorit i spanzurat va fi,
Trupul lui s'a nu mai ramanii, peste
noapte spanzurat, ci BA-1 ingropi in ziva
aceea, caci este blestemat de Dumnezeu
cel spimzurat pe lemn, i sä, nu intinezi
pilmantul pe care Domnul Dumnezeul
tau ti-1 va da mostenire. o
22.
Alte ortinduieli i porunci.
1. «Cand vei vedea, boul sau oaia fra-
t,elui tau ratacind pe cámp, sa, nu te
uiti nepasator, ci ada-le la fratele tau.
 DEUTERONOMUL, 22
Si ciao& fratele tau nu eta, aproape
sau nu-1 stii, mama' vita la tine acasit,
ca sit stea la tine pang cand o va cauta
fratele tau, i atunci sä i-o dai.
Asa sit faci cu asinul lui, cu haina
lui i cu once lucru va fi pierdut fratele
tau i 1-ai gasit tu.
Sa nu te uiti la asinul fratelui titu
sau la boul lui care au cazut in drum,
ea fil nepitsittor, ci sit ajuti pe fratele
tau sa-i scoale din drum.
Femeia ea nu se imbrace cu haina,
bärbateascit, iar barbatul sä nu se im-
brace cu hainit femeiascit, fiindca oricine
savarseste toate acestea este uriciune
inaintea Domnului Dumnezeului tau.
Dacii vei gitsi pe cale, in vre-un copao
sau pe pitmant, un cuib de pasitre cu
pui eau oug, i mama stand pe pui
sau pe ouii, sit nu iei mama impreuna
cu puii,
(Ji pe mama s'o izgonesti
sa-i iei pentru tine, ca sa-ti mearga bine
si sit traiesti mult.
Cand vei zidi cash,* nou5,, sa faci
zid de imprejmuire pe acoperisul tau,
ca sa, nu-ti incarci casa ta cu vre-o ne-
norocire, dad, cineva ar cadea de pe el.
Sii nu sadesti in via ta douli feluri
de plante, ca nu cumva planta pe care
ai sadit-o, precum i rodul vitei sit se
prilpiideascit.
Sä nu injugi la arat un bou si
un magar;
Sa nu te imbraci cu "mina, facuta
din doua, feluri de fire: de Jana si do in;
S6, faci canafi in cele patru col-
tuii ale mantiei tale, cu care te imbraci.
Daca un barbat Ii va lua femeie
si va intra la ea si o va uri,
Si-i va pune in seam& fapte urite,
care sunt numai vorbe, si4 va scorni
nume rau si va spune: o M'am insurat
cu femeia aceasta i m'am apropiat de
ea, dar n'am giísit semnele fecioriei s,
Atunci tatäl i mama fet,ei sä ja
semnele fecioriei i sit' le aduca la ba-
tranii cetatii, la poarta cetätii.
Si tatal fetei sii spuna bittramilor:
o Am dat pe fiica-mea de femeie acestui
bärbat EA el a urit-o,
i iatit ca-i pune in seam& fapte
grele, care sunt numai vorbe i zice:
209
www.dacoromanica.ro
N'ana af1at la fiica ta semnele fecioriei s,
o dar iata semnele fecioriei fiicei mele u,
ei sä intinda, haine inaintea bittranilor
cetätii.
Atunci batranii cetätii sä la pe
omul acela i sti-1 pedepseasca,
Sa-1 puns& la o gloabil de o sutä
de sicli de argint pe care dea tatalui
fetei, fiindca, barbatul a scornit nume
ram despre o fecioarit israiliteanit, i sii o
ja de femeie i a& n'o poata Pisa toatä
viata lui.
i dad, invinovatirea s'ar adeveri,
ca nu i s'au gasit semnele fecioriei,
Sit moat& pe fad: la poarta ta-
tälui siu i oamenii cetittii s'o bata, cu
pietre pant+, o vor omori, fiindca a sa-
varsit ticalosie in Israil: s'a desfrfinat
In casa tatiilui ei. i asa sä curmi raul
din raijlocul tau!
Dad,: se va gifisi bärbat culcat cu
femeie maritatit, sa fie omoriti amandoi:
bärbatul i femeia. i asa sa starpiti
raul din Israil!
Dad", pe vre-o fatä fecioara logoditä
o va intalni cineva in cetate si se va
culca cu ea,
Sa-i scoateti pe amandoi la poarta
cetatii aceleia, sä-i bateti cu pietre
sa moarä, pe fat& fiindca, n'a strigat in
cetate si pe barbat din pricinä ca a
umilit pe femeia aproapelui situ. i asa
sii curmi raul din mijlocul tau!
Daca, un om va intalni pe camp o
fecioara logoditä i omul acela o va sili
si se va culca cu ea, sä fie omorit numai
omul care s'a culcat cu ea.
Fetei sä nu-i faceti insa, nimic,
nu-i pacat de moarte. Aceasta ar veni
ca i cum ar tabari cineva pe aproapele
situ ca sit-1 omoare;
Choi s'a intalnit cu ea pe camp.
Fata logodita daca ar fi tipat, nimeni
nu i-ar fi sarit in ajutor.
Dacit un bärbat se va intalni cu
o fatii nelogoditä t¡i ar apuca-o cu
sila si se va culca cu ea, si vor fi
Barbatul care s'a culcat cu ea
sä dea tatalui fetei cincizeci de sicli de
argint i sit o ja de femeie, fiindca, a
umilit-o, i toata, viata lui ea n'o poata
lisa. s
14
 DEUTERONOMUL, 23, 24
23.
Gel ce sunt primiti in adunarea Domnului.
« Niraeni si. nu ja de sotie pe femeia
tatalui sau si sit nu traga, asternutul
de pe patul tatalui shu.
Famenul i scopitul sa nu intre in
obstia Domnului.
Copilul din flori sil nu intre In ob-
stia Domnului, nici macar la al zecilea
neam sä, nu intre in obstia Domnului.
Amonitul i Moabitul sa nu intre
In obstia Domnului, nici macar la al
zecilea neam sa nu intre ei in obstia
Domnului In veac,
Mida nu v'au Intampinat pe cale
cu paine i cu ETA' cand ati iesit din
Egipt si din pricina cit au tocmit im-
potriva ta pe Bileam, fiul lui Beor, din
Petorul Mesopotamiei, ca sa te ble-
steme.
Dar n'a voit Domnul Dumnezeul
tau sa asculte pe Bileam, 6,6 a pre-
facut Domnul Dumnezeul tau blestemul
In binecuvantare, flindca, Domnul Dum-
nezeul tau te-a iubit.
Sa, nu te ingrijesti de pacea
atarea lor cal vei triA i deapurmi.
Si nu urasti pe Edomit, ciici el
este fratele tau, pe Egiptean sa nu-1
pizmuesti, caci strain ai fost in Egipt.
Fiji pe care ii vor avea ei la al
treilea neam vor putea sa intre In obstia
Domnului.
Când vei iei cu oastea Impotriva
vrajmasilor taj, si, te pazesti de once
/ucru
Cand se va afla cineva din ai
necurat din pricina unei Intamplari de
noapte, sa iasit afara din tabara
nu mai intre In ea,
lar cand va da In deseara si se
spele cu apii si la asfintitul soarelui
intre in tabitra.
La o parte din tabitra sa fie un
loe unde sit te duci dará'.
Sa ai la indemana o lopata i cand
te vei duce gala sii sapi undeva i acolo
sâ acopen i necuratia ta,
Ctici Domnul Dumnezeul tau cu-
treera tabara ta ca ea te ocroteasca
dea pe vrajmasii tal In mana ta;
de aceea tabitra ta sa fie danta si si.
www.dacoromanica.ro
210
nu se vada inteinsa nimic de °cara, ca
sii nu-si intoarcit fata de la tine.
Sa nu dai in mana stapanului
pe robul care a cautat scapare la tine,
Ci Bit locuiasca inteuna din ase-
zärile tale pe caro si-o va alege, ori-
unde Ii va placea, dar si. nu-1 asupresti.
Sa nu se afle desfranata dintre
fiicele lui Israil, i nici desfritnat dintre
fiii lui Israil.
Plata desfranatei i pretul unui
caine di nu intre in casa Domnului Dum-
nezeului tau pentru nici o fagaduinta,
fiindea amandoua sunt grozavie pentru
Domnul Dumnezeul tau.
Sa nu iei camatit de la fratele tau,
niel mulata pentru bani, nici pentru
hrana, nici pentru once s'ar putea lua
camata.
Celui strain sa-i iei camatit, dar
fratelui tau si. nu-i iei, ca si. binecu-
vinteze Domnul mi pe ce vei pune mana
In tara in care vei intra ca s'a o gap&
nesti.
Daca vei fàgadui ceva lui Dumne-
zeu, nu zabovi sä.-1 implinesti, caci Dom-
nul Dumnezeul tau II va cero la tine
vei fi de villa'.
Si daca' te vei opri sii faci
&tinta, nu vei avea vida.
Cuvantul care va iesi din gura ta
s'a te silesti si.-1 implinesti dupii fagit-
duinta de bunavoie pe care ai facut-o
Domnului Dumnezeului titu si pe care
ai grait-o cu gura ta.
Cand vei trece prin via aproapelui
tau, m'intima struguri pana, ce te vei
satura, dar In traistä, stt nu bagi.
Când vei trece prin lanul aproa-
pelui tau, culege spice cu mana, dar se-
cera si, n'o vttri in lanul aproapelui tau.*
24.
Legiuiri casuice.
o Daca va lua cineva femeie FOl se va
l'usura cu ea, dar nu va afla har in ochii
lui, fiindca el a descoperit in ea ceva
de °cara, va serie carte de despar-
tenie i i-o va da in mana si-i va da
drumul din casa lui,
Si dupg, ce va iesi din casa lui,
se va masita dupil, alt barbat,
 DEUTERONOMUL, 25
Dad, sotul ei din urma o va uri
va scrie si el carte de despartenie
i-o va da in mama ni-i va da drumul
din casa lui, sau bilrbatul ei de-al doilea
care ai-a luat-o ca femeie va muri,
Barbatul cel dintili de care s'a
desprulit nu poate s'o la ca sit-i fie
femeie, chip& ce ea a fost necurata pentru
el, fiindca faptul acesta ar fi uriciune
inaintea Domnului, i sa nu incarei cu
pacate plimantul pe care Domnul Dum-
nezeul tau ti-1 va da ca mostenire.
Dad, cineva s'a insurat cu o femeie
tanarit, sa nu plece la oaste i sä nu i
se puna nici o indatorire, ci sit fie fiber
pentru casa lui timp de un an ca sa,
bucure pe femeia cu care s'a in-
surat.
Nimeni sa nu la zalog raanita sau
piatra cea de deasupra, cáci ar fi sa ja
zalog viata datornicului.
Cand cineva va fi prins cit furit pe
unul din fratii lui dintre fiii lui Israil,
ffi.-1 va asupri va vinde, furul acela
sä moult'. Asa sä curmi räul din mij-
locul tau!
Pentru boala leprei ja masuri bune
de paz5, intocmai dupa ceea ce va vor
povatui preotii levii, i precum le-am
dat poruncit aaa 85, faceti i voi.
Adu-ti aminte ceca ce a flicut Dom-
nul Dumnezeul tau Mariei pe cale, dupa
ce voi iesiserati din Egipt.
Dad, vei da aproapelui tau vre-un
imprumut, sit nu intri in casa lui ca
iei
Ci stai abet, i omul caruia i-ai
dat imprumutul sä scoata zalogul afarit.
Si dad, acela esto om sarao, sa
nu te culci i a, te invelesti cu zalogul
lui,
Ci da-i inapoi zalogul la asfintitul
soarelui ca sä se culce cu haina lui
ea te binecuvinteze, iar fapta ta sä fie
socotitä faptit bung inaintea Domnu-
lui Dumnezeului tau.
Sit nu asupreati pe simbriasul sar-
man i pe cel obijduit din fratii sau
din strainii care locuesc in asezluile din
tara ta.
Da-i simbria lui in fiecare zi,
soarele sit nu asfinteasca, peste el, ciici
este Barman si el duce dor de ea, altfel
211
www.dacoromanica.ro
el ar incepe sä strige catre Domnul
impotriva ta i tu ai ramitnea impo-
varat de plicate.
Parintii sa nu fie dati mortii din
pricina copiilor i copiii sit nu fie omo-
riti din pricina pärintilor. ci fiecare sa
mow& pentru prtcatul lui.
Nu stramba dreptatea
si a orfanului si nu lua zalog haina
vaduvei,
Ci aminteate-ti ca ai fost rob in
Egipt de unde te-a liberat Domnul Dum-
nezeul tau, pentru aceasta eu Iti porun-
cesc sa faci asa.
Cänd vei secera holda de pe ogorul
tau si vei uita un snop pe camp,
nu te intorci s5,-1 iei, ci sä fie al strai-
nului, al orfanului si al vaduvei, ca
te binecuvinteze Domnul intru strit-
dania mainilor tale.
°And vei bate maslinul tau, sa nu
scotoceati apoi prin crangi, ci sä
ce-a mai ritmas pentru strain, pentru
orfan i pentru vaduva.
Mild vei culege via ta, sä nu aduni
de pe urmä, ci sä ramitna pentru strain,
pentru orfan i pentru vaduva.
Aminteate-ti ca rob ai fost in tara
Egiptului; pentru aceea iti poruncesc sa
faci asa. »
25.
Mdsura in pedepse, mila cdtre dobi-
toace, cdscitoria de levirat. Nimicirea Ama-
lecifilor.
« De se va ivi vre-o pricina trite oa-
meni, sa fie adusi la judecata i sä fie
judecati: cel drept WS, capete di eptate,
iar cel vinovat osanda.
Daca cel vinovat va fi sa fie blitut,
judecatorul sit-1 pun& jos FA sit fie lovit
in fata lui, dupit potriva vinei lui.
S5, nu-i dea mai mult de patruzeci
de lovituri, ca nu cumva din piicina
mai multelor lovituri, fratele tau Bfi
mad& in cinste in ochii
Nu lega gura boului cand treera.
Daca fratii vor triti impreuna si va
muri unul din ei fltra sa aibli copii,
femeia celui mort sit nu se mitrite in
aft& parte dup.& bärbat strain, ci cum-
natul ei sit intre la ea i s'o ja de sotie,
14.
 DEUTERONOMUL, 26
Inteacest chip siti-si indeplineasca da-
toria de cumnat,
lar intaiul nascut sil, poarte numele
fratelui celui mort, ca numele sii, nu se
stearga, din Israil.
Daca el nu va ayes, placere sä se
insoare cu cumnatti-so, atunci cumnata
lui sit se due& la poarta cetatii
spun& biltranilor: Cumnatul meu nu
vrea sa pastreze numele fratelui säu in
Israil si nu vrea said fad, datoria de
curnnat ».
Atunci biaranii cetatii sa-1 cherne
sa-1 indemne, dar dad): el starueste
spune: a Nu-mi este voia ail o ism! s,
Siti se apropie cumnata lui de el
in vilzul batranilor i sa-i scoata san-
dala din picior, sa-1 scuipe In fat& 0
sa strige: a Asa 0, pateasca oricine nu
va zidi casa fratelui situ In Israil !
Si sä-i mearga numele in Israil:
neamul descultulai.
Gaud se vor lua la hartil doi oa-
meni, oarecine cu fratele situ, i femeia
unuia se va apropia di scape pe barbatul
ei din mana celui care-1 bate, si va in-
tinde mana si-1 va apuca de partea ru-
sinoasiti,
Sii-i tai mana Mira milli.
Sa nu ai in saculetul tau doua feluri
de pietre pentru cantar: mare si mica.
Sa nu ai in casa ta douà feluri
de efa: mare si
Sa ai greutati adevarate i drepte,
efa ta sa, fie adevarata i dreapta,
ca sa traiesti mult In tara pe care Dom-
nul Dumnezeul tau ti-o va da tie,
Cad uriciune este inaintea Dom-
nului Dumnezeului titiu tot cel ce face
aya, cel ce umbliti cu stritimbul.
Adu-ti aminte de ceca ce ti-a facut
Amaleo pe cale, dupil ce -ai iesit din
Egipt,
Cura te-a Intalnit pe cale 0 ti-a
cazut In spate, lovind pe cei ce veneau
pe urmit, cand erai obosit i sleit, fara
sa se team& de Dumnezeu.
Cand insa Donanul Dumnezeul tau
Ili va da tihnil de toti dusmanii tài din
vecinatate, in pamitintul pe care Domnul
Dumnezeul tau ti-1 va da sa-1 stapanesti
ea mostenire, nu uita sa nimicesti nu-
mele lui Amalec de sub soare! Nu uita! o
212
www.dacoromanica.ro
6.
Prinoase zeciuieli.
cand vei intra in tara pe care
Domnul Dumnezeul tau ti-o va da ea
mostenire, si o vei stapani i vei locui
Inteinsa,
SA iei din parga rodului, pe care o
vei aduce din pamantul pe care Domnul
Dumnezeul täu ti-1 va da tie, s'o pui
inteun cos 0 sit pleei la locul pe care
va alege Domnul Dumnezeul tau ca
sa-si sillasluiasca inteinsul numele sau,
Si% te duci la preotul care va fi
In vremea aceea i sa-i spui: « Martu-
rises° astazi inaintea Domnului Dumne-
zeului tau, ca, am intrat In tara pentru
care s'a jurat Doranul ca, o va da stra-
mosilor nostri! »
$i preotul sa ja cosul din mana ta
sa-1 aseze inaintea jertfelnicului Dom-
nului Dumnezeului tau,
6. Iar tu si raspunzi i sa zici inaintea
Doranului Dumnezeului tau: Tatal meu
a fost arameian pribeag 0 s'a pogorit
In Egipt i cu putini oameni s'a asezat
inteinsul, si acolo s'a facut popor mare,
puternic i numeros.
i fiindca prietenii ne-au obijduit,
ne-au urailit i ne-au pus la munca grea,
Noi am strigat catre Dumnezeul pa-
rintilor nostri, el ne-a auzit &sal no-
stru si a vazut obida, truda i asuprirea
noastra.
i Doranul ne-a seos din Egipt cu
mama tare si cu brat intins, cu aratari
infricosate, cu minuni i fapte mai pro-
sus de fire,
i ne-a adus In locul acesta i ne-a
dat noua tara aceasta in care curge lapte
miere.
i acum am adus parga, din ro-
dul ogorului pe care mi 1-ai dat mie,
Doamne!* $i tu sä, pul cosul inaintea
Domnului Dumnezeului tam si sa te in-
chini inaintea Domnului Dumnezeului
tau,
i sa te bucuri, tu 0 casa ta, de
tot bunul pe care ti 1-a ditiruit Domnul
Dumnezeul tau, impreuna cu levitul
strainul care au salas in mijlocul tau,
In anul al treilea, dupil ce vei fi
sfarsit de pus la o parte din holda ta
 DEUTERONOMUL, 27
zeciuiala pe care ai dat-o levitului, strai-
nului, orfanului i viduvei, din sitlasu-
rile tale, ca sa manince i di se sature,
Sit, te spovedesti inaintea Dom-
nului Dumnezeului tau: i Am luat ze-
ciuiala sfanta din casa mea si am da-
ruit-o levitului, strainului, orfanului
vaduvei, dupa, porunca cu care mi-ai
poruncit, Mfg sa calo sau sa uit nici
una din indreptirile tale.
Gaud eram in jale dupa mort,
n'am mancat din ea, nu am pus-o de-
oparte cand eram necurat, nici n'am
dat din ea pentru pomana la mort, ci
am ascultat de glasul Domnului Dumne-
zeului meu si am facut cum mi-ai poruncit.
Priveste din sfantul tau locas, din
ceruri, i binecuvinteaza pe poporul tau
Israilsi pamantul pe care mi l-ai dat
precum te-ai jurat strabunilor nostri, pa-
mlint in care curge lapte i miere !
In ziva aceasta iti porunceste Dom-
nul Dumnezeul tau s'a implinesti randuie-
lile i poruncile acestea, sä le pazesti
si le plinesti din toata mima ta
din tot sufletul tau.
Astazi te-ai spovedit inaintea Dom-
nului ca el iti va fi Dumnezeu i vei
umbla in calle lui, vei piftzi legile, po-
runcile FA indreptarile lui l ea vei as-
culta de glasul lui.
lar Domnul ti-a dat raspuns ea
tu vei fi poporul sau, precum ti-a
duit, dac5 vei pazi poruncile lui.
Si te va ridica mai presas de toate
popoarele pe care le-a facut, cu slava,
cu fajina 1 Cu cinstirea, ca s5 fii popor
sfant al Domnului Dumnezeului tau, dup.&
fagaduinta.*
27.
Legea ad fie serisd pe les pezi. Impirfirea
poporului pe cei dei munfi : Ebal i Ga-
rizim.
Atunci Moise impreung cu batranii
lui Israil au poruncit poporului ala: o PA-
toate poruncile pe care vi le porun-
cesc eu
lar in ziva cand veti trece Iordanul
In tara pe care Dumnul Dumnezeul tau
ti-o va da tie, sâ pui pietre mari pe
care A Ic värueyti Cu vox,
www.dacoromanica.ro
213
i, la trecerea, ta, cand vei intra
In tarn pe care Domnul Dumnezeul tau
ti-o va da tie, tara in care curge lapte
F.dmiere, precum ti-a fagaduit Domnul
Dumnezeul parintilor tài, s5 scrii pe ele
toate poruncile acestei legi.
Gaud vei trece Iordanul, s5 asezi
pietrele acestea pe care ti le poruncesc
eu astazi, in muntele Ebal, i sa le vii-
ruesti cu var.
Atunci sii zidesti un jertfelnic Dom-
nului Dumnezeului tau, jertfelnic de pie-
jara folosesti uneltele de fier:
Sa, zidesti jertfelnicul Dornnului
Dumnezeului tau din pietre necioplite
aduci arderi de tot pentru Donmul
Dumnezeul tau.
85 aduci jertfe de pace, sa manfinei
acolo 1i sa te veselesti inaintea Dom-
nului Dumnezeului tau,
Si sa scrii lámurit pe pietre toate
poruncile acestei leg,i!
Atunci Moise ì preotii leviti au
vorbit catre tot Israilul: Taci si asculta,
Israile ! Astazi ai ajuns ea fil popor al
Domnului Dumnezeului tau.
Asculta de glasul Domnului Dum-
nezeului tau i implineste poruncile,
legile lui pe care ti le poruncesc
astizi.
i Moise a mai poruncit poporului
In ziva aceea:
e Aceste semintii s5 stea, and yeti
trece Iordanul, pe muntele Garizim, ca
sa rosteasa binecuvantiirile: Simeon,
Levi, ludo, Isahar, Iosif i Veniamin,
lar celelalte: Gad, Aser, Zebulon,
Dan si Neftali, sa stea pe muntele Ebal
ca rosteasca blestemele.
Atunci Levitii s5-1i ridice glasul
si sit strige tare catre toti barbatii din
Israil:
o Blestemat ea fie cel care-si va
face chip cioplit ori turnat uriciunea
Domnului, lucru de mana de mester
1i-1 va !» i tot poporul sâ zica
si s5 raspunda: « Amin! »
o Blestemat sa fie cel ce va ble-
sterna pe tatal sâu si pe mama sa!*
Si tot poporul sit raspundit: a Amin !
e Blestemat sit fie cel ce va strii-
muta hota,rul aproapelui eau! » Si tot
poporul fiiapundii; o Amin !*
 DEUTERONOMUL, 28
a Blestemat sa fie cel ce va ratlici
pe un orb din cale!» i tot poporul sä,
raspunda: « Amin! »
« Blestemat sa fie cel ce va ju-
deca strámb pe strain, pe orfan §i pe
vilduva!» i tot poporul sà raspundit:
a Amin! »
Blestemat sa fie cel ce se va
culca cu femeia tatalui sau i va trage
asternutul de pe patul tatälui eau! » Si
tot poporul sa raspunda: o Amin #
« Blestemat sä fie cel ce se va
culca cu dobitoc! tot poporul sä
räspunda: a Amin! u
a Blestemat sit fie cel ce se va
culca cu sera sa, fiica ta,t5,lui sau, sau
fiica maicii sale! » Si. tot poporul sä ras-
pundä: « Amin! u
Blestemat sä fie cel ce se va
culca cu soacra-sa! » i tot poporul
raspunda: « Amin o
a Blestemat sä fie cel ce va bate
pe aproapele diu in ascuns! » i tot po-
porul sä raspundit: a Amin! #
a Blestemat sit fie cel ce va lua
mita ca sä, ucidà suflet i si verse sange
nevinovat! o Si tot poporul raspunda:
Amin! »
« Blestemat sii, fie cel ce nu va
sine si nu va implini poruncile acestei
legi! » i tot poporul sä raspunda:
a Amin! »
28.
Binecurtinteiri i blesteme.
«Daca vei asculta de glasul Dom-
nului Dumnezeului tau, ea sä päzesti cu
scumpätate toate poruncile lui pe care
eu astäzi ti le poruncesc, Domnul Dum-
nezeul tau te va inälta peste toate po-
poarele pamantului.
Dacä, vei asculta de glasul Dom-
nului Dumnezeului tau, sa vinft peste
tine §i sit te ajungi toate binecuv5,nta-
rile ace,stea:
Binecuvantat sà fil tu in cetate
§i binecuvtintat sa, fü in aring.
Binecuvintat sh, fie rodul pante-
celui tau, rodul pamántului, rodul do-.
bitoacelor, fatatul vitelor §i al oilor tale.
Binecuvantat sä, fie cowl tau de
strans grane §i albia de frimantat paine.
www.dacoromanica.ro
214
Binecuvantat BA fii tu cand vil §i
cand pleci.
SA infrimga Domnul inaintea ta pe
vrajmasii care se scoalä impotriva ta:
pe o cale sä vinä impotriva ta §i. pe
§apto sà fug& din fats, ta.
Sa binecuvinteze Domnul hambarele
tale si toata .agonisita mainilor tale §i sä
binecuvinteze si tara care ti-o vada tie.
Sä te inalte pe tine Domnul popor
sf5,nt, precum s'a jurat tie, daci vei
pazi poruncile Domnului Dumnezeului
tau i vei umbla in cadle lui.
Atunci toate popoarele p5,m'an-
tului vor vedea ea tu te rogi Domnului
se vor teme de tine.
H. Sä4i dea Domnul Dumnezeul täu
belsug: din rodul pântecului tau, din
rodul dobitoacelor si al taririii, in pa-
mantul pentru care s'a jurat Domnul
Dumnezeul tau, parintilor tai, ca-1 va da
tie.
Sti-si deschida Donanul Dumnezeul
tau cerul, comoara sa cea bun, ca sa-ti
dea ploaie la vreme pe pamant, i sä,
binecuvinteze toate lucrurile mainilor
tale, ca sa imprumuti popoare multe, dar
tu sä nu t,e imprumuti.
S te punit Donmul cap, §i nu
coada, sà fii numai sus, §i nu jos, daca
vei asculta de poruncile Domnului Dum-
nezeului tau, pe care ti le poruncesc
astfizi ca sit le ii i sa le faci,
Si nu te vei departa de poruncile
pe care ti le poruncesc a,stazi, nici la
dreapta, nici la stanga.
lar daca nu vei asculta de glasul
Domnului Durnnezeului tau, ca sä, tii
cu scumpätate poruncile toat,e i legile
pe care ti le poruncesc eu astäzi, sa vinä,
peste tine toate blestemele acestea
sa, te ajungit:
Blestemat sa ffi tu in cetate §i
blestemat siL fil tu in tarinä.
Destemat sä fie cosul tau de strans
bucate i albia ta de frmantat paine.
Blestemat sä, fie rodul pantecelui
tau, rodul pämantului, fita,tul vitelor §i
atatul oilor tale.
Blestemat sa fil ciind vii §i cand
pleci.
SA, trimita Domnul peste tine ble-
stem, aiurire §i amenintare in tot lu-
 DEUTERONOMUL, 28
crul pe care-I vei incepe, pan ce vei
pien i curand nu vei mai fi, din pri-
cina fapt,elor tale, chci m'ai pitrit.sit.
Sä te loveasca, pe tine Domnul cu
ciumä pan& te va pierde de pe pamantul
In care vei intra ca sag stapanesti.
Sit te bata Domnul cu ofticä,, cu
friguri, cu aprindere, cu aria, cu raz-
boi, cu tilciune i cu ingälbenirea hol-
delor, i di te urmäreascä päna te vor
nimici.
Cerul de deasupra capului tau sa
fie ca arama, i pamântul de sub pi-
cioarele tale sa se prefaca in fier.
Sä. plouä Domnul peste pamantul
täu cu pulbere marunta, i 85, se pogoare
din cer peste tine, panä te va prä-
padi.
Sä, te dea Domnul spre bataia
vrajmasului tau; pe o cale sa pornesti
impotriva lui si pe sapte sä fugi din
fata lui. ca sä fil sperietoare pentru
parnantului.
Lesurile tale sit fie demancarea tu-
turor pasiírilor cerului i fiarelor
tice de pe pämânt, fära ca nimeni sä
le sperie.
Sa te bat& Domnul cu buboaiele
Egiptului, cu tránji, cu leprä, cu rapän,
de care sa nu te poi titmddui.
Sä, te bata Domnul cu nebunie,
cu orbire i cu intepenirea
Ca 85, umbli dibuind in miez de
zi, cum dibue orbul in intuneric, i sit
nu mai poti ajunge la tinta, sä, fil asu-
prit i jefuit In toate zilele vietii tale,
far& ea nimeni sä, te poatit mantui.
55, te logodesti cu femeie s't altul
sä, o ja de sotie, cash.* sä, zidesti, dar sa
nu locuesti inteinsa, sit sadesti vie, dar
sit n'ai parte de rod,
Boul tau sä, fie junghiat in vitzul
tau si din el sit nu mitnânci, asinul tau
sä fie riipit in ochii tai i s5, nu se mai
intoardt la tine, oile tale sit cadit in
má'inile vrajmasilor tai i nimeni sa nu
te poat5, ajuta.
Fiii i fiicele tale sä, fie date altui
popor si tu sit privesti i s5, te Bair-
sesti de durere dupa ei, dar mainile
tale sä nu Bib& nici o putere.
Rodal pamitntului tau i toata
strädania ta sä le manfince un neam
215
www.dacoromanica.ro
pe care nu-1 stii, i sd fil asuprit i fac-
raiinit in toatä, vremea,
lar de ceea ce vor vedea ochii tai
pierzi mintea.
Sä te bat& Domnul cu bube rele
peste genunchi si peste solduri, din talpi
si pan& in crestet, ea sit nu te poti ta-
mädui.
BA te dud, Domnul in robie pe
tine si pe regele pe care-1 va pune peste
tine, la un neam pe care nu 1-ai cunoscut
nici tu, niel parintii tai, si acolo BA, slu-
jesti altor duranezei, de lemn si de piaträ,
Sä fii de spaima. de poveste
de batjocurä pentru toate neamurile la
care te va duce Domnul.
Si sameni multa samântit pe ogor,
dar sa aduni putin, i lacustele sä
parte de ea.
Vii 85, sadesti i sit le muncesti,
dar vin sä, nu bei, nici sit le strangi ro-
dal, ci sa-1 m5,nânce viermii.
Sä ai ináslini in tot tinutul tau,
dar cu untdelemn sa nu te ungi i mäs-
linele tale sä cad& inainte de vreme.
Fil i Bice sa ai, dar sä, nu fie
ai tái, ci sä, se ducii in robie.
Toti pomii tai i rodal tarinii
tale sa-i road& forfocarul.
Strainul din mijlocul tau 85, se
sue mai sus si mai sus, decät tine, iar
tu sä, te scobori tot mai jos, mai jos;
El sit te inaprumute, dar tu sä,
nu-1 imprumuti, el sä fie fruntea si tu
fii coada.
Sit vie peste tine toate blestemele
acestea, sä, te urmareasc5, i sa, te ajungä
pánä te vor prI.pI.di, caci n'ai ascultat
de glasul Domnului Dumnezeului tau,
sä pazesti poruncile si legile pe care
ti le-am poruncit,
i pentru tine sä fie ele rninuni
si fapte mai presus de fire, cat i pentru
semintia ta prima in veac.
Fiindca n'ai slujit pe Domnul Dum-
nezeul tau cu bucurie i cu inimä bung,
pentru tot belsugul pe care ti 1-a dä-
ruit,
Slug& 85, fui la vràjmasul tau pe
care-1 va trimite Domnul impotriva ta,
bantuit de Bete, de foame, de golätate
si de lipsä de toate, i el sä-ti punä jug
de fier pe grumaz pan& te va pierde.
 DEUTERONOMUL, 29
Sh. porneascii, Donmul impotiiva
ta un neam de departe, de la marginile
precum vine vulturul in
zbor, neam a eärui limb& n'o in-
Neam crunt, care :A nu-si riclice
ochii spre lahtran, iar de cel Muir si
nu-i fie mili,
Si, minince rodul vitelor tale si
rodul pimb,ntului ti,u ping te va pri-
sä, nu-ti lase nimio, nici gnu,
nici vin, nici untdelemn, nici din cire-
zile si din turmele f5,tate, pin& nu te
va präpidi,
62. Si te impresoare in toste cetitile
tale pin& se vor prábusi, in tot pämäntul
zidurile cele inaltei intiriturile
tale in care p-ai pus nidejdea; si te
impresoare in toste cetätile tale din tara
ta, pe care p le va da Domnul,
lar tu si minânci rodul pintecului
tau, carnea fiilor i fiicelor tale pe care
p i-a dat Domnul Dunanezeul tiu, in
vremea impresuririi i impilàrii cu care
te va strämtora dusmanul
Bärbatul cel mai dezmierdat 0 mai
risfitat se va uita cu ochi cruzi la fratele
siu fA la fernaia de la sfinul sin FA la
ceilalti fil care i-au mai rimas,
Si nu va da nimänui din carnea
fiilor &di pe care-i va mines el, caci nu-i
va mai rämänea nimic in vremea impre-
surarii si a impilärii cu care te va impila
vrijmasul tiu in toate asezirile tale.
Femeia ces mai dezinierdati i mai
easfitat5 al c5,rei picior gol n'a atins pi-
mintul din pricina dezmierdirii si a rishi,-
tului, se va uita cu ochi cruzi la birbatul
de la sanul ei, la fiul 0 la fiica ei,
Si nu le va da nimio din faul care a
a iesit din coapsele ei i pe care, din
lipsä de hrani, Il va nunca in ascuns,
In vremea impresuriírii si a strämtori'rii
cu care te va apisa dusmanul trm in
cetitile tale.
Daca nu vei pázi i nu vei im-
plini toate poruncile acestei legi, serse
in cartea aceasta, ca si te terni de nu-
mele col slävit i vrednic de cinstire al
Domnului Dumnezeului
Si aduci Domnul peste tine EA
peste urmasii tu bätái mari i necon-
tenite, boli role si lungi,
216
www.dacoromanica.ro
Si te potopeasc5, pe tine cu be-.
listea Egiptulni, de care te-ai sphimintat,
si se lipeasci de tine.
Asijderea once boat& i orice
taie care nu este serish in cartea legii
aeesteia, sit le slat& Domnul peste tine
pia, te va präpiidi,
Si si rimineti putini, In loe
fiti ca stelele cerului de multi, fiindcit
n'ati aseultat de g/asul Domnului Dum-
nezeul
Si dupi cum s'a bucurat Domnul
de voi, ca si tnfloriti 0 ea; vi. tnmu4iti,
asa si se bucure Domnul de voi ca
vi nimiceascii si vi pripideasci
si fiti dusi in robie de pe pimintul in
care tu intri ea si-1 stipinesti.
Si te impristie Domnul in toste
neamurile de la un capit pia,' la altul
al lumii, i si slujesti la alp dumnezei,
pe care nu i-ai cunoscut nici tu, niel
plirintii tu, idoli de lemn ei de piatrii.
Dar intre acele neamuri ei nu ai
pace, nici odihná pentru picioarele tale,
si acolo su-ti dea tie Domnul
laertuni pentru dorul de tarsi 0
jale in suflet.
Si zilele vicpi tale eh fie mereu
In primejdie. ziva i noaptea s'o duci
hate° spaima i si nu fii sigur de viata ta:
Ziva si zici: 0, de s'ar face
seari ! », iar sears ai. zici: 4 0, de s'ar
lumina de ziuti !
i si te intoarci Domnul in Egipt
In coribii, pe drumul pe care ti-a
Si nu-1 mai vezi ! s, si acolo si fip
ränduiti robi i roabe la dusmanii vo-
stri, dar si, nu se giseasci nici micar
un cumpiiriitor ! s fati dar poruncile le-
gimântului pe care I-a poruncit lui Moise
Domnul, ea si-1 incheie cu fili lui Israil,
In tara Moabului, afarii de legimintul
pe care 1-a incheiat cu ei in Horeb.
29.
Intiírirea legdmatului.
1. Apoi a chemat Moise pe top Israi-
litii pi le-a zis: Ati vizut tot ceea ce
a sivitr.sit Domnul inaintea ochilor vo-
stri in tara Egiptului, impotriva lui Fa-
raon si a tuturor dregitorilor lui i im-
potriva tiirii lui ;
 DEITTERONOMUL, 29
Marile incercäri pe care le-au vlizut
ochii täi, minunile i acele fapte
seaman.
Si Cu toate acestea Domnul nu v'a
dat, pana in ziva de azi, pricepere ca
85, stiti, ochi ca sa vedeti i urechi ca
85, auziti !
Patruzeci de ani v'a dus el prin
pustie, färä ea vesrnintele voastre sà, se
fi invechit i far& ca incaltämintea voa-
stril, sá se fi rupt.
Paine n'ati m5,ncat, i vin ori altä
bauturri Imbátatoare n'ati bäut, ca sä,
stiti cá eu stint Domnul Dumnezeul vo-
stru.
Dar cand ati ajuns pan5, in locul
acesta, au iesit intru inttimpinarea voa-
strä Sihon, regele Hesbonului, i 0g,
craiul Basanului, ca sa se lupte, insä noi
i-am infrant,
Si le-am cuprins noi tara pe care
am dat-o ea mostenire, lui Ruben, lui
Gad si la jumätate din semintia lui
Manase.
Pentru aceasta, piiziti poruncile le-
gamantului acestuia si le impliniti, ca
vá meargä bine in toate cate le veti face.
Voi cu totii stati de fatii astäzi
inaintea Domnului Dumnezeului vostru:
voevozii seraintiilor voastre, hátranii
dregatorii vostri, toti hárbatii lui Israil,
Copiii, femelle voastre i sträinul
din tab5,r5,, prima i tilietorul de lemne
difatorul de apä,
Ca sit intri in legiimäntul cu Dom-
nul Dumnezeul tau foi in juramantul
pe care I/ va intäri cu tine astäzi,
Si sá te Inalti astäzi popor al lui
si el sd-ti fie Dumnezeu, precum ti-a
fagaduit i dupa cum s'a jurat sträbu-
nilor lui Avraam, lui Isms i lui
Iacob.
Dar acest legamant i acest ju-
rimant nu le inchei numai cu voi,
Ci cu cei ce se aflä stand cu noi
astazi inaint,ea Domnului Dumnezeului
nostru i cu cei care nu sunt Cu noi
aici.
Voi stiti cum am stat noi odi-
nioarti in tara Egiptului si cum am stra-
blitut neamurile pe undo ati trecut:
Ati vazut uricitmile i idolii lor
de lemn i de piatra, de argint i de aur.
www.dacoromanica.ro
217
Si nu se pomeneascä intre voi
barbat sau femeie, neam sau sernintie
care sill.' intoarcá, mima a,stilzi de la Dom-
nul Dumnezeul nostru i sit se dud, si
cinsteasc5, pe dumnezeii lor. 85, nu se
afle in voi riidacinit care sit odrasleasc5,
°tray& i pelin.
Si dac'5, va fi vre-unul care, cand
va auzi cuvintele jurämantului acestuia,
sh se fericeascii in mima sa i 85 zica:
Imi va merge bine, cu toate cii mii c5-
1Auzesc dupii impietrirea inimii mele s,
ca din vina lui sii fíe smulse plantele
cele udate ca i cele uscate,
Nu-I va ierta Dornnul, ci vapaia
urgiei lui se va aprinde impotriva
bärbatului acestuia si se va narui peste
el tot blestemul scris in aceastä carte,
Domnul va sterge numele lui de sub
cer,
Si-1 va desparti Domnul spre pier-
zare din toate semintiile lui Israil, potrivit
cu toate blestemele legámantului, serise in
cartea acestei legi.
Si cand neamul care va fi, fiii
lor care se vor ridica dupá ei i strainul
care va veni din tar& indepärtatä, vor
vedea bataile pilmantului acestuia i mo-
lima trimis5, de Donanul,
Pucioasá i sare si tot phmantul
In vápaie, cii niei nu se samänä, niei nu
odrisleste i nici nu creste pe el vre-o
burniank, ea la pieirea Sodomei si Go-
morei, Admei i Teboimului, pe care le-a
nimicit Domnul intru viipaia urgiei lui,
Si vor intreba toate popoarele: o Pen-
tru ce Domnul a ablitut urgia peste tara
aceasta ? Cat de mare a fost v5,paia
niei lui!*
Atunci vor räspunde: o Fiindc5, ei
au päräsit legiimantul Domnului Dum-
nezeului pärintilor lor, pe care 1-a in-
cheiat cu ei and i-a ecos din tara Egip-
tului,
Si au inceput s5, einsteaseä pe alti
dumnezei i sii se inchine lor, la dum-
nezei pe care nu i-au cunoscut si pe
care el nu i-a hotarit.
De aceea s'a aprins mania Domnului
impotriva acestei thri, ca sii aducä peste
ea tot blestemul scris in cartea aceasta,
Si i-a izgonit Domnul din pamantul
lor cu manie, cu urgie çi cu dud& mare,
 DEUTERONOMUL, 30
i-a aruncat in alth tara, cum se vede
acum.
28. Cele ascunse stau in puterea Dom-
nului Dumnezeului nostru, iar cele des-
coperite sunt pentru invatatura noastra
deapururi si a fiilor nostri, ca sa im-
plinim toate poruncile legii acesteia.*
30.
Indurarile fifgeuiuite celor ce se
pocciesc.
o Cand toate cuvintele acestea îi vor
afla implinirea in tine, binecuvantarea
blestemul pe care ti le-am pus inainte,
si le vei primi in mima ta, in mijlocul
neamurilor printre care te va fi azvarlit
Domnul,
Si te vei intoarce iarasi la Domnul
Dumnezeul tau, asa precum Ii po-
runcesc astrizi, tu si fi tái, i vei as-
culta de glasul lui, din toata mima ta
si din tot sufletul tau,
Atunci Dornnul Dumnezeul tau te va
intoarce din robie i se va indura de
tine si te va aduna iaritsi din toate
popoarele printre care te-a risipit Dom-
nul Dumnezeul tau.
Si dacii te va fi izgonit pa' nil la
capittul cerului, de acolo te va aduna
si te va aduce Domnul Dumnezeul
tau,
Si Domnul Dumnezeul tau te va
aduce in pamántul pe care 1-au stapánit
parintii tu i vei stapani si tu, si
va binecuvinta gq,i te va inmulti raai
mult dead pe parintii tai.
Atunci Domnul Dumnezeul tau va
tija imprejur mima ta i jalma urma-
silor taj, ca BA iubesti pe Domnul Dum-
nezeul tau din toati inima ta FA din
tot sufletul tau si si fii viu.
S'r toate aceste blesteme le va arunca
Domnul Dumnezeul tau impotriva vra,j-
masilor tad si a celor ce te-au urit pe
tine si te-au prigonit.
Daca ins& te vei pocâi i vei
asculta de glasul Domnului i vei implini
toate poruncile pe care ti le poruncesc
astazi,
Si Domnul Dumnezeul tau Iti va
da belsug in toate lucrarile mainilor tale,
la rodul pantecelui tau, la al vitelor
218
www.dacoromanica.ro
la rodal pamintului, caci Domnul Dum-
nezeul tau se va bucura de tine pre-
cum si-a aratat bucuria fatil de parin-
tii tal,
Daca vei asculta de glasul Dom-
nului Dumnezeului tau si vei pazi po-
runcile i randuielile lui scrise in cartea
legii acesteia si te vei pocai inaintea
Domnului Durnnezeului tau din told&
mima ta co'r din tot sufletul tau.
Cad porunca aceasta pe care ti-o
poruncesc eu astazi nu este neinteleash
pentru tine si nici nu este departe.
Nu este in ceruri ca ea spui: o Cine
se va sui in cer ca si ne-o aduci, si o
auzira i s'o implinim ?
Si nici dincolo de mare ca ea,
zici: s Cine va trece peste mare ca
si o aduci, si ne-o vesteasca si s'o fa-
cem
Ci porunca aceasta e tare aproape
de tine: ea este in gura ta i in mima
ta, ca si o implinesti !
Cugeta dar: astazi ti-am pus ins,-
inte viata i fericirea, moartea i ne-
norocirea!
lata ceca ce-ti poruncesc astazi:
Si iubesti pe Domnul Dumnezeul tau,
sa umbli in calle luí, sii piízesti poruncile,
legile i indreptiírile lui, ea si fii viu
si ea te inmultesti i sii te binecuvin-
teze Domnul pe pamintul in care vei
intra ca iei in stripinire.
Si daca jalma ta se va intoarce
si nu vei a.sculta,, cite vei rasa inselat
ca sii te inchini i sa cinstesti pe alti
dumnezei,
Va vestese aatazi ca yeti fi ni-
miciti si nu yeti trai zile multe in
mantul in care yeti trece peste Iordan
ea sa, intrati in stapanirea lui.
Martori lini sunt astazi impotriva
voastra cerul i pämintul ! Virg& i moarte
ti-am pus dinainte, binecuvintare o ble-
stem ! Alege viata ca si traiesti si tu
semintía ta!
Iubeste pe Domnul Dumnezeul tau,
ascultit de glasul lui i lipeste-te de el.
Aceasta este viata ta, i aceasta este
lungimea zilelor tale. daca vrei sa, lo-.
cuesti in pamantul stritmosilor tu, pen-
tru care Domnul s'a jurat luí Avraam
lui Isaac si lui Iacob cii li-1 va da.
 DEUTERONOMUL, 31
81.
losua va fi urma,sul lui Moise.
Si Moise a inceput BA; rosteasci filler
lui Israil aceste cuvinte,
Si le-a zis: « Sunt astizi de
sutä, douitzeci de ani nu
i, fiindcá
pot si mai stau in fruntea voastra,
Domnul mi-a poruncit: o Tu si nu treci
Iordanul acesta!
Ci Domnul Dumnezeul tiu, el Il va
trece inaintea ta si va nimici din fata
ta toate neamurile acestea pe care tu
le vei stapini. Iosua, el va trece din-
colo inaintea ta precum a hotirit Dom-
nul.
Si se va purta cu ele precum s'a
purtat cu Sihon si Cu Og, craii
fI cu Ora lor, si pe care i-a nimicit.
Si Domnul ii va da pe ei in mina
voastri si le yeti face dupi randuiala
pe care v'am poruncit-o you'd.
Fiti viteji, fii barbitosi, nu vi te-
meti i inaintea lor nu vi infricosati,
cad Domnul Dumnezeul vostru te va
insoti: nu te va rasa, nici nu te va ! si-mi voi ascunde fata mea de el si
Dupit aceasta a chemat Moise pe
Iosua i i-a zis in vitzul intregului Israil:
o Fii tare si fii viteaz, cad tu vei duce
poporul acesta in tara pentru care s'a
jurat Domnul cá o va da parintilor lor
si tu o vei impärti lor.
Domnul insusi va merge inaintea
ta, el te va insoti, nu te va rasa, nici
nu te va pariisi ; nu te teme i nici nu-ti
pierde cumpitul ! »
Atunci a seria Moise legea aceasta
si a dat-o preotilor, fiilor levitilor, care
duceau chivotul legimantului Domnului
tuturor bitranilor lui Israil,
Si le-a poruncit Moise asa: s La
sfarsitul celor apte ani, in anul iertarii
datoriilor, la sarbittoarea corturilor,
Cand tot Israilul va veni sit vadi
fata Doranului Dumnezeului tau, in lo-
cul pe care-1 va alege, sä citesti legea
aceasta in urechile intregului Israil.
Strange atunci poporul: barbatii,
femeile, copiii i strainii din aseziiiile
tale, ca sá se deprindá sá cinsteasca pe
Domnul Dumnezeul lor i si se sar-
guiascit la Implinirca tuturor poruncilor
legii acesteia.
www.dacoromanica.ro
219
Asemenea i fiii lor, care nu-si dau
seama Inca, sit asculte i si invete
sá cinsteascit pe Domnul Dumnezeul lor,
atilt cat vor trill pe pimântul in care
voi treceti Iordanul ca sa-1 stapi-
o niti.
Si a mai zis Domnul lui Moise:
o Iatá s'a apropiat vremea sà mori !
Chianait pe Iosua i intrati amandoi in
cortul descoperirii i eu Ii voi da po-
runci ! s Atunci s'a dus Moise i cu
Iosua au stat in cortul descope-
13.1
ririi.
Si Domnul s'a afatat in stalp de
nour i stalpul de nour stitea la usa cor-
tului descopeiirii.
6. Atunci a zis Donanul lui Moise:
Iatà; cit tu vei adormi cu parintii
dar acest popor se va sepia si se va
desfrana dupi alti dumnezei straini, ai
tirii in care va intra, i má va pirisi
si va strica legimantul pe care eu 1-am
incheiat cu el.
Si in ziva aceea se va aprinde
mania mea impotriva lui, Ii voi
vor fi nimiciti. Atunci vor da peste el
multe nenorociri i stramtoritri, si va
zice: Oare nenorocirile acestea au dat
peste mine fiinda nu este Dumnezeul
rueu in mijlocul meu
Dar imi voi ascunde fata mea
de el in ziva aceea, pentru toati
delegea pe care a sa,varsit-o, citci s'a
inters spre alti dumnezei.
Si acum serie cantarea aceasta,
ca sit o invete fili lui Israil, pune-o in
gura lor ca sil-mi fie aceasta cantare
mirturie impotriva lui Israil,
Cand il voi aduce in pimantul
pentru care m'am jurat pitrintilor lui,
päinant in care curge lapte i miere,
va manca, se va satura si se va ingräsa
se va intoarce spre alti dumnezei pe
care Ii va cinsti, iar pe mine mg., vor
dispretui i vor strica legitmántul meu.
Dar cand vor da peste el rele multe
stramtoritri, sit cante cantarea aceasta
ca marttuie impotriva lui; i nici din
gura urmasilor lui sá nu se piarda, cäci
eu cunosc gandul lui pe care mi 1-a
dat pe fati astitzi inainte de a-1 biga
In tara pe care i-am dat-o cu juritmant.
 DEUTERONOMUL, 32
Atunci a SCHS Moise cantarea
aceasta, i i-a invatat pe fiii lui Israil.
lar Domnul i-a poruncit lui Iosua,
fiul lui Nun, si i-a zis: « Fii viteaz
barbatos, caci tu vei duce pe fiii lui
Israil in tara pentru care m'am jurat
lor, i eu voi fi cu tine! o
Si dupa ce a sfarsit Moise sa, serie
In carte toate cuvintele cantarii acesteia,
Moise a poruncit levitilor care du-
ceau chivotul legamhntului Domnului
astfel:
« Luati cartea cu cântarea aceasta,
si o puneti Ring& chivotul legamhntului
Domnului Dumnezeului vostru, ca
fie marturie impotriva ta,
Caci eu stiu indaratnicia i cer-
bicia i daca', Mata vreme cht sunt
cu voi, voi va' razvratiti impotriva Dom-
nului, cu atat mai vârtos dupa moar-
tea mea!
Strangeti la mine pe toti batrânii
seraintiilor voastre si pe dreghtorii vo-
stri, ca sa le grhiesc in urechile lor toate
cuvintele acestea, iar cerul i pamhntul
sa-mi fie martori impotriva lor,
Caci F}t iu bine ea duph moartea
mea vä veti strica i va yeti departa
de calea pe care v'am poruncit sit mer-
geti, si in vremea cea de apoi vor da
peste voi nevoi, fiindca ati savhrsit
fapte tele in ochii Domnului, inthrâtan-
du-1 cu faptele mhinilor voastre.
Apoi a rostit Moise in auzul ob-
stiei intregi toate cuvintele acestei chn-
taxi.
82.
Cchdarea lui Moise.
« Ascultati, cerurilor, ce vreau sa
spun ! i pamantul sa auda rostirea gurii
mele!
Sa curgi ca ploaia invatatura mea!
Sl picure ca roua viersul meu, ca bura
de ploaie pe iarba tallara, ca ropotul de
ploaie pe maldárele ierbii !
Caci numele Domnului Il strig pu-
ternic: proslaviti pe Dumnezeul nostru!
Cl stAnch este! DeshvArsita este
lucrarea sa! i toate chile sale sunt prea
drepte! El este Dumnezeu credincios,
rara de strambatate, drept i adevarat.
www.dacoromanica.ro
220
Savhrsit-au faradelegi impotriva lui,
nu fiii lui, ci cei ce s'au pangarit: neam
destramat i ticalos.
Oare astfel fasplatesti tu Domnului,
popor nebun i fara minte ? Nu este
el parintele tau, ziditorul tau, cel ce
te-a facut si te-a intocmit?
Aminteste-ti de zilele stravechi,
priveste anii varstelor care au trecut.
Intreaba pe tathl tau, ca spunii
si pe mosnegii tal ca sa-ti istoriseasca
ce-a fost:
Cand Ce! Pres. Inalt a dat neamu-
rilor piLrtile lor de mostenire i chnd a
osebit pe fili lui Adam unii de altii,
el a hotarit tinuturile popoarelor dupa
numarul ingerilor lui Dumnezeu.
Caci partea Domnului este poporul
sau, Iacov este ogorul mostenirii sale.
El 1-a gásit in tara pustie i in
loe singuratic plin de urIetele pustietatii ;
si 1-a aparat i 1-a ocrotit i 1-a pazit
ca pe lumina ochiului.
Asemenea vulturului care-si in-
deamna puii i se roteste in zbor pe dea-
supra lor, asa tine el aripile intinse i ti
ia la el si-i duce pe aripile sale.
Astfel Domnul singur calauzeste
poporul si nu e lhngi el nici un dum-
nezeu strain.
Domnul 1-a ajutat al incalece
primântului, i i-a dat sl mánance
roadele chmpiei i s'a silga micro din
stAnca i untdelemn din cremene.
Cu smântana vacilor i cu laptele
oilor, cu grasimea mieilor si a berbecilor
si a tapilor din Basan si cu lamura
graului, cu acestea 1-a hriinit, i sángele
strugurelui, vin spumos, ai baut.
Dar Iesurun s'a ingrasat si a in-
ceput sl azvfirle din picioare te-ai in-
griisat, te-ai facut rotofei i nu te mai
incape pielea si a parásit pe Dura-
nezeul caro 1-a facut i a dispretuit stAnca
mantuirii sale.
i au intaratat pe Domnul, inchi-
nhndu-se la dumnezei straini, i 1-au
niat cu nelegiuirile lor.
Au adus jertfe demonilor care nu
sunt Dumnezeu i unor dumnezei pe
care mai inainte ei nu-i cunosteau, niste
dumnezei de curtmd veniti i de care
päriniilor nu se teineau.
 DEUTERONOMUL, 32
lar stanca, Dumnezeul care te-a
nascut, ai lepadat-o. Pe Dumnezeul care
te-a adus pe lume 1-ai uitat.
Si Dumnezeu a vazut acestea
i-a urgisit, plin de manie impotriva ffilor
sai i fiicelor sale.
Si a rostit: Ascunde-voi fga
mea de ei i voi vedea ce va fi cu ei
pe urnia pentru ca sunt un neam sucit,
copii intru care nu este credinciosie.»
Ei m'au intaratat la gelozie prin
cei ce nu sunt Dumnezeu i au aprins
mänia mea cu deserVii lor idoli; tot asa
eu Ii voi face gelosi printr'un popor
care nu e popor, printeun popor nerod
le voi aprinde mania.
Caci focul maniei mele s'a aprins
si arde pana' jos in impargia mortii,
mistuind piimántul i roadele lui i pre-
facand in flacari temeliile muntilor.
Grilmädi-voi &supra lor nenorociri
voi zvarli in ei cu toate sagetile mele.
Vor fi pusti4i de foamete i nimi-
o* de friguri rele i de ciumä, ba inca
voi asmui asupra lor i fiarele sfasie-
toare si jivinele veninoase care se tarase
In pulbere.
Afarä va pustii sabia si in odai
spaima, secerand laolalta pe tanär
pe fecioara, pe pruncul care suge i pe
omul carunt.
M'as fi hotarit ea spulber i ea
nimiceso pomenirea lor dintre oameni,
Daca nu m'as fi temut de sfidarea
dusmanului, ca nu cumva du,smanii
lor eá se orbeasca pe sine si sá.' zica:
a Mana noastra este puternicii si nu
este Domnul cel ce a facut toate
&oestes, ».
Ffindca sunt un popor care n'are
nici o piitrundere si nu e la ei nici o pri-
cepere.
Caci, dacá ar fi intelepti, ar bite-
lege aceasta, s'ar gindi la ce se intampla
cu ei i ar zice:
« Cum poate unul singur sa fuga-
reascä o mie si cum pot doi ini sä, puna
pe fuga rece mii, daca n'ar fi adevarat
ca stanca tariei lor i-a vandut si Domnul
i-a dat in mana dusmanilor? »
Pentru ea stanca lor nu este la fel
eu atine& noastra, i chiar dusmanii no-
stri pot judeca aceasta.
221
www.dacoromanica.ro
Caci vinul lor este din vitela So-
domei si din podgorfile Gomorei ; stru-
gurii lor sunt struguri oträviVi i cior-
chinii lor sunt amari.
Vinul lor este venin de balaur,
este grozava otrava de vipera.
Dar aceasta e taina tinuta in pa-
strarea mea si pecetluita in vistieriile
ruele.
Ale mele sunt riízbunarea i ras-
plätirea, la ceasul cand piciorul lor se
va poticni, caci ziva prapadului lor este
aproape si cele hotarite pentru ei vin
cu iutealà.
Ci Domnul va judeca pe poporul
sau i pentru robii sai va avea pareri
de rail cand va vedea cá, vlaga lor a
pierit i ca, n'a mai ramas nimeni dintre
ei, nici rob, nici liber.
Atunci el va intreba: « Unde sunt
dumnezeii vostri, atanco, intru care ati
pus nadejdea voastra ?
Dumnezeii care mancau grasinaea
jertfelor voastre si beau vinul turnarilor
voastre? Sà se scoale acum i s'a va ocro-
teasei! »
Ci intelegeti cá eu singur sunt
Dumnezeu i nu este alt Dumnezeu
mine. Eu adue moartea i eu
15,ngii,
dáruesc viga, eu ranesc i eu vindec
rana si nimeni nu poate sä scape de
sub puterea mea.
Caci ridic mana mea la cer si zic:
« Viu sunt eu in vecii vecilor !
Si cand voi ascui fulgerul sa-
biei mele i mana mea va apuca fra-
nele judecâii, atunci má voi rázbuna
impotriva vrajmasilor mei si voi rasplati
celor ce mil uriisc.
Voi finhata cu stinge sagqile mele
si sabia mea se va satura de carne:
cu sangele celor rapusi si color prinsi
cu capganile capetenfilor vrajma-
Neamuri, cantati laude in cinstea
poporului sau, pentru ca Domnul razbuna
sángele robilor Bid si-i plateste pe pro-
tivnicii sai i ispäsire aduce tarii i po-
porului siiu.
.Astfel a venit Mojas sí a rostit
toate cuvintele acestei cantari, in au-
zul poporului, fiind Une), el Iosua, fiul
lui Nun.
 DEUTERONOMUL, 33
Si cand Moise a sfärsit de griit
toste aceste cuvinte citre intregul Is-
rail,
Le-a mai spus: o Puneti la inimit
toate aceste cuvinte, pe care eu vi le
porunceso astäzi vouti si pe care voi sä.
le 1ásai cu porunci fiilor vostri, ca
implineasci intocmai toate poruncile ace-
stei legi.
Cid acest cuvänt nu este o vorbä,
goal & pentru voi, ci el este pentru voi
viatit i prin acest cuvânt voi yeti diinui
multi, vreme in Ora unde yeti intra, tre-
cind Iordanul, ca s'o luati in stäpânire.
lar in aceeasi zi Domnul a spus
iaräsi lui Moise:
a Sue-te in muntele Abarim, pe
värful Nebo, care este in tara Moa-
bului, in dreptul IeHhonului, i priveste
tara Canaanului, pe care eu o voi da
mostenire fiilor lui Israil.
5a Si acolo si mori, pe muntele pe
care te sui, precum si Aaron, fratele
a murit pe muntele Hor si a fost adangat
neamului
61. Fiindcä voi ati picituit impotriva
mea, in mijlocul fiilor lui Israil, la iz-
voarele Meribat-Cado, in pustiul Tin,
nu mi-ati dat cinstea cuvenitä sfinte-
niei mele in mijlocul fiilor lui Israil.
52. Ci numai de aproape s vezi tara, dar
sä nu intri in tara pe care eu o voi da
fiilor lui Israil
33.
Ouvintele cele din urmel pi binecurantarea
lui Moise asupra semintiilor lui
Tata i binecuvintarea cu care Moise,
omul lui Dumnezeu, a binecuväntat pe
fili lui Israil inaintea mortii Bale.
Zis-a Moise: Domnul venit-a din
Sinai si din Seir a strilucit pentru po-
porul siu ; s'a aritat din muntele Paran
§d s'a indreptat spre Meribat-Cades. Din
dreapta lui iesea foc palphitor.
Minia ta nimicea popoarele, i toti
sfiintii thi sunt sub mana ta i ei stau
la picioarele tale si culeg cuvintele
tale.
El ne-a ränduit legea, i obstia lui
Iacob este mostenirea lui.
222
www.dacoromanica.ro
El ajuns-a rege in Iesurun, ch,nd
s'au adunat prindpii poporului si au
venit laolaltä semintiile lui Israil.
Träiasci Ruben, tfi moartea sé, n'o
vadi,! i birbatii din el si ajungi fax&
numär !»
lar despre luda griiit-a acestea:
Ascultä, Doamne, glasul luí luda EA pe
el adu-1 citre poporul siu; cu
tale luptà-te pentru el si impotriva
color ce-1 impileazi ajutorul tiiu ».
A zis i despre Levi: a Ale tale Tu-
mim i Mira sunt ale omului tia cu-
cernio, pe care tu, la Massa, 1-ai pus la
incercare i pentru care ai avut ceartä la
apele Meribei.
El este acolo care a zis de tata]
siu si de mama sa: « nu i-am vizut
si pe fratii säi nu i-a cunoscut si de fe-
ciorii sii n'a voit sä, stie, fiindcb. flu lui
Levi au pizit cuväntul triu i s'au tinut
de legiimäntul tan.
Ei invati pe Iacov Hinduielile tale
si pe Israil legos ta; ei adue rnirosul
jertfelor pitni in närile tale si pun pe
altarul täu arden de tot.
Binecuvinteazi, Doamne, puterea
lui i primeste cu indurare lucrul mii-
nilor sale, sfärami coapsele protivnicilor
sâisi ale color ce-1 urisc, ca sä nu poatä
si mai stea drept.
Zis-a despre Veniamin Col iubit
de Domnul locuiasci in bunä pace, Cel
Prea Inalt sä-1 ocroteasci in toate zilele
futre umerii lui ni odihne,ascit,!
Despre Iosif a zis: o Binecuvintat
de Domnul fie jurimäntul lui, °u da-
rurile cele mai bune ale cerului de sus
cu ale mirii care odihneste in adán-
cime,
Si cu roadeIe de frunte pe care
le coace soarele si care odrislese in fie-
cara lunä,',
Si cu co au mai scump in ei ves-
nicii munti i cu ce au mai de pret in
ele colinele strivechi,
i cu ce are mai scump pämäntul
in plinitatea lui! Harul Celuia ce eta-
tea in rug si, pogoare pe capul lui Iosif,
pe crestetul celui ce este principe futre
fratii !
El e mire ca intii-nliscutul tau-
rului, coarnele lui sunt coarnele bou-
 DEUTERONOMUL, 34
rului; cu ele el rastoarn5, popoarele
toate hotarele pamantului. Acestea sunt
miile de mii ale lui Efraim, acestea sunt
miile lui Manase. »
lar despre ZebuIon a zis: Bu-
cufivte, Zebulon, in calatoriile tale, si tu,
lsahar, in corturile tale!
Ei vor cherna popoarele pe munte
si acolo vor aduce jertfe cucemice, caci
vor auge belsugul marii i comorile cele
ascunse ale nisipului.
A zis apoi despre Gad: Binecu-
vântat fie Ce! Ce i-a dat luí Gad lar-
gime; el sta culcat ca un leu i sfarmil
bratul i easta capului.
21. El si-a ales ce a fost mai bun din
tara, cad acolo i-a dat lui parte legiui-
torul, si el merge in fruntea poporului
indeplineste lucrul sfant al Domnului
judecatile sale cu Israil.
Rostit-a despre Dan: a Dan e un
pui de leu, care da, naval& din Basan ».
Despre Neftali a zis: Naftali, tu
col satul de har i plin de binecuvan-
tarea Dornnului, stapaneste marea si ti-
nutul de miazazi!
Despre Aser a zis: a Binecuvantat
intre feciori sa.' fie Ayer, bine placut sa
fie el fratilor sáj j sa-si scalde piciorul
sau in untdelemn !
De fier i de aroma ni. fie zivoa-
rele tale si vartutea ta sa tie in toate
zilele tale! »
Nimeni, Iesurun, nu este asemenea
lui Dumnezeu, care strabate cerul ca
stt vie intr'ajutorul tau si in miretia sa
caliireste pe nori.
Dumnezeul eel vesnic e adapostul
bratele lui cele vesnice aunt par-
ghiile tale. El alung5, inaintea ta pe pro-
tivnie si-ti porunceste: a Da-I pieirii!»
Drept aceea, Israil locueste fara
grija i fanta,na lui 'mob sta tihnitii,
pe plaiul plin de holde si de podgorii,
pe cand cerul Eau picura, rota.
Fericit esti tu, Israile ! Care alt po-
por a fost ea tine mantuit de catre
Domnul, scutul izbavirii tale si sabia
maririi tale? Protivnicii tai se vor ameni
inaintea ta, pe and tu vei &ales bi-
ruitor peste inaltimile lor !
223
www.dacoromanica.ro
34.
Priveliftea proleticd de pe muntele Nebo.
Moartea tui Moiee.
Si s'a suit Moise din barliganul Moa-
bului in muntele Nebo, pe varful Pisga,
In dreptul Ierihonului, i Domnul i-a
aratat tot pamantul de la Galaad qi pant%
la Dan,
Intregul Neftali, pamantul lui E-
fraim si al lui Manase si tot párnantul
lui Iuda pana la Marea Asfintitului;
Neghebul, campia Iordanului i se-
sul Ierihonului, cetatea palmierilor, pana
la Toar.
i zis-a Domnul: Pentru aceasta
tar5, am jurat lui Avraam, lui Isaac si lui
Iacob astfel: 4 Semintiei tale o voi da! a
Ti-ara aratat-o inaintea ochilor täi, dar
intiinsa nu vei intra! »
i a murit Moise, robul lui Dum-
nezeu, in tara Moabului, dupd porunca
Domnului,
Si a fost ingropat in vale, tot in
tara Moabului, in dreptul Bet-Peorului,
nimeni nu stie mormantul lui pana
In ziva de azi.
i cand a murit, Moise era de o
sutft douazeci de ani, dar ochii lui nu
slabiserit i puterea nu-1 parasise.
i fiii lui Israil au plans pe Moise
In baraganul Moabului treizeci de zile.
Si (lima ce au sfarsit miele de jelire
pentru Moise,
Iosna, fiul lui Nun, s'a umplut de
duhul Inelepeiunii, fiindcà Moise Ii pu-
seso mainile peste el. Si au ascultat de
el fiii lui Israil i s'au purtat precum
poruncise lui Moise Domnul.
Si nu s'a mai sculat in Tsrail profet
ca Moise, pe care siti-I fi cunoscut Domnul
fata &Are fata,
i s5, fi savarsit toate minunile
faptele cele mai presus de fire cu care
l-a trimis Domnul in tara Egiptului, im-
potriva lui Faraon, impotriva, dregato-
rilor lui i a tarii lui,
Si care cu mana tare si cu minuni
infricosate sa fi savarsit ceea ce a ea-
varsit Moise inaintea fiilor lui Israil.
 CARTEA LUI IOSUA
1.
Iosua e ortInduit de Dainnul urinas al lui
Moise. Poporul Israil se pregetteste
intre in Canaan.
lar dupii moartea lui Moise, sluji-
torul Domnului, a gräit Domnul catre
Iosua, fiul lui Nun, sfetnicul lui Moise,
si a zis:
« Moise, robul meu, a murit; ci tu
scoalit-te i treci acest Iordan, impreunit
Cu tot poporul, in tara pe care eu voi
da-o fiilor lui Israil.
Tot tinutul pe care-I va calca talpa
piciorului vostru, vi-1 voi da voua, pre-
cum am fagiiduit lui Moise ;
Din marginea pustiului i a acestui
Liban, pana la fluviul cel mare al Eufra-
tului, toatä tara Hetitilor i pana la uriaaa
mare, spre Soare Apune: acestea vor fi
hotarele voastre.
Nimeni nu va putea set-ti stea Ve
impotrivit, in toate zilele vietii tale ! Pre-
cum am fost cu Moise, voi fi ai cu tine;
nu te voi l'asa i nici nu te voi paräsi.
Fil tare ai hárbä.tos, pentru ea tu
vei da in stäpanite acestui popor tara pe
care, cu juramänt, am fägaduit párin-
tilor lor ea, le voi da-o.
Numai fii tare i hotárit indestul
ca sä, päzeati i sä, implineati toate, dupi
legea pe care ti-a dat-o cu poruna ro-
bul meu Moise Nu coti nici la dreapta,
nici la stanga, ca sä-ti meargti tie bine
In tot ce vei incepe.
S& fie aproape cartea legii acesteia
de gura ta: cugeta la ea ziva i noaptea,
ca sä pazeati kfi sä implineati tot ce este
scris in ea, caci numai atnnci vei izbuti
In planurile tale ai IV va merge bine.
Aaa este porunca mea: fil tare ai
plin de bärbatie ! Nu te teme i nu-ti
pierde cumpätul, caci Domnul Dumne-
zeul tau cu tine este, ori incotro te vei
indrepta! o
Atunci Iosua a poruncit apete-
niilor oatirii V le-a zis:
« Treceti prin mijlocul taberii
dati poporului aceasta porunca: Pre-
gatiti-vä merinde, ciici de azi peste trei
224
www.dacoromanica.ro
zile yeti trece peste acest Iordan, ea
sá intrati i sa luati in stapanire parnantul
pe care Domnul Dumnezeul vostru vi-1
va da vouit sa-1 stapitniti.
lar celor din semintia lui Ru-
ben i celor din semintia lui Gad
unei jumatitti din semintia lui Manase,
Iosua le-a vorbit astfel:
a Aduceti-va aminte de ceea ce
v'a poruncit Moise, robul Domnului, cand
v'a spus: Domnul Dumnezeul vostru
v'a dat tihna i v'a dgaant tara aceasta ».
Femeile voastre, copiii voatri
turmele i cirezile voastre sä rämana in
tinutul pe care vi 1-a dat Moise dincoace
de Iordan, iar voi, toti voinicii de nä,
dejde, sä treceti cu arma in mina 'fila-
intea fratilor voatri i si le dati ajutor,
Pana ce Domnul va liniati pe fratii
voatri, cum v'a linitit i pe voi, i vor
lua i ei in stäpfinire tara pe care Dom-
nul Dumnezeul vostru le-o darueate lor.
Numai atunci sil vi intoarceti in tara
stäpanirii vosstre, ca si fiti stapini pe
locul pe care vi 1-a hottirit Moise, robul
Domnului, dincoace de Iordan, catre
Soare-Räsare.
Ci ei au räspuns aaa lui Iosua:
Tot ceea ce ne-ai poruncit vom face
oriunda ne trimiti ne vom duce !
Dupa cum am ascultat pe Moise
intru toate, tot aaa te vom asculta
pe tine; numai s'a fie Domnul Dumnezeul
tau cu tine, precum a fost cu Moise.
Oricine se va indäratnici impotriva
poruncii tale i nu va da ascultare cu-
vintelor tale, in toate cate vei porunci,
si fie dat mortii. Numai fil tare i plin
de barbätie !
2.
Cele douit iscoade gaduite de Rahab in
lerihon si legtim/Intul
1. Dup.(); aceea, Iosua, fiul lui Nun, a
trinais in taina din Sitim, doi oameni,
iscoade, i le-a poruncit aaa: Duceti-va
iscoditi tara si Ierihonul ! lar ei s'au
dus si au intrat in casa unei femei des-
 CARTEA LUI IOSUA, 2
franate pe care o cherna Rahab ai au
mas acolo.
Si s'a raspandit vestea pang, la re-
gale Ierihonului i i s'a spus: « lata, niate
oameni au sosit aici astä noapte, din
partea fiilor lui Israil, ca sa iscodeascä,
tara!
Atunci regale Ierihonului i-a trimis
femeii Rahab aceasta porunca: s Scoate
afarä, pe oamenii care au venit la tine
FA au intrat in casa ta, cäci ei au venit
sá iseodeasca toata tara! »
Atunci femeia aceea a luat pe cei
doi oameni i i-a ascuns, apoi a zis:
« Adevärat este cd aceati oameni au ve-
nit la mine, dar n'am atiut de unde sunt,
lar cand a venit vremea sá, se in-
chidä portile ai s'a intunericit, oamenii
au plecat, ins& incotro au apucat aceati
oameni, nu atiu; luati-va dupà, ei de-
graba, cáci Ii veti ajunge ! »
Ci ea i-a fost suit pe acoperia
i-a fost ascuns sub niate mänunchiuri
de in pe care le avea intinse pe acoperia.
lar oamenii regelui au pornit in
urmarire pe drumul Iordanului pan& la
vaduri i indata ce au eait urmaritorii,
poarta cetittii s'a inchis in urma lor.
lar cei ascunai n'au apucat sä, se
culce i Rahab s'a suit la ei pe acoperia,
Si le-a vorbit acestor oameni: Eu
atiu ch Domnul v'a ditruit vouä, aceastit
tara, eh spaima de voi a citzut peste noi
cit inaintea voasträ, toti locuitorii tarii
si-au pierdut cumpatul,
Fiindca noi am auzit cum a secat
Domnul apele Mari Road in fata voa-
stra, ciind ati ieait din Egipt i ceea ce
ati facut voi celor doi regi ai Amori-
tilor, care erau dincolo de Iordan, adica
lui Sihon i lui 0g, pe care i-ati
mat de istov.
lar de cand am aflat acestea, inima
noasträ, s'a muiat i in nimeni n'a mai
ritma,s duhul bärbätesc ca sa «tea im-
potriva, fiindcä, Doranul Dumnezeul vo-
stru este Dumnezeu in ceruri sus ai pe
pamânt jos.
lar acum, va rog, jurati-mi mie
pe Domnul ea, precum mie mi-a fost
milt): de voi, tot aaa i you& sit vä, fie
mild de casa tatalui meu i dati-mi un
zgilog de nädejde,
225
www.dacoromanica.ro
Ca mile& yeti hiss, cu vinta pe
tatãl meu si pe mama mea, pe fratii mei
ai pe surorile mele ai pe toti ai lor!
Scapati deci sufletele noastre de la
moarte I
Atunci oamenii i-au ritspuns:
« Viata noastra vom da-o pentru tine !
Daca nu vei destäinui fapta noastra,
cand Domnul va da tara in maim noa-
stra ne vom purta cu tine cu dragoste
cu credinta! »
Atunci ea le-a dat drumul de vale
pe fereasträ cu o funie, &lei casa ei era
in zidul cetatii i ea locuia chiar deasu-
pra zidului.
-16. Apoi le-a zis: « Luati-o spre munt,e,
ca sá nu den peste voi coi ce vit ur-
mares° i ascundeti-va acolo trei zile,
pan& ce se vor intoarce gonacii, i dupa
aceea plecati in calen voastra! »
lar oamenii aceia i-au rä,spuns:
lata cum ne vom deslega de acest ju-
ramânt al tau, pe care ne-ai pus sa-1
juram!
Iatit cum: Cand vom patrunde in
Ora, sa legi le fereastra pe care ne-ai
dat drumul aceastá jurubitä. de fire sta-
cojii, apoi sä, strangi la tine in casä, pe
tatal titu 10 pe mama ta si pe fratii tai
toati casa tatalui tau.
i atunci oricine va ieai afara in
ulitit, din uaile casei tale, sangele ace-
luia sä, fie asupra capului lui: noi vom
fi slobozi de juramant; iar oricine va
fi cu tine in casä, sangele lui sit fie
asupra capului nostru, clacit îi va in-
tinde cineva mäna asupra lui.
Ins& (lac& tu vei dezvalui aceastä
atunci noi vom fi deslegati de
juramântul tau pe care ne-ai pus sä.-1
j uram !
lar ea a raspuns: « Aga sit fie dupa
cuvantul vostru! Apoi le-a dat drumul
ei au pornit, iarit ea a legat jurubita
cea stacojie la fereastra.
i iscoadele au plecat ai au intrat
in munti i au stat acolo trei zile, Omit
ce s'au intors gonacii; iar gonacii i-au
cautat pe tonto drumurile, dar n'au dat
de urma lor.
Dap& acestea, cei doi oameni
s'au intors, s'au coborit din manta i,
trecand Iordanul, au venit la Iosua, fiul
15
 CARTEA LUI IOSUA, 3, 4
lui Nun, i i-au4torisit toate cite li se
intamplaseri.
24. Apoi au zis dare Iosua: Is Cu ade-
várat Domnul a dat in mâinile noastre
Watt', aceastá tari, asa incit to# locui-
torii ei se topesc de frici in fat's, noastri
8.
losua i poporul ajung la Iordan, pe care
Il trec in chip minunat.
Si s'a sculat Iosua dis-de-dirai-
nee4ä el si toti fili lui Israil, si au pornit
din Sitim si au ajuns la Iordan F4 au
mas noaptea acolo, mai nainte de a trece
lar dup.& trei zile, cipitanil au tre-
cut prin toati tabira,
Si au dat poporului porunca aceasta:
Cind yeti vedea chivotul legirdintului
Domnului Dumnezeului vostru si pe
preqi si pe Lev4i ducindu-1 pe umir,
porniti i voi din locul vostru i sä
mergeti dupá chivot.
Dar si fie intre voi i chivot o
bucatä buni ca de douä, mii de coti;
si nu vi apropiati prea mult de chivot,
ea sit' puteti sä, vedeti bine drumul pe
care trebue sa, mergeO, fiindci voi n'aVi
mai umblat pe acest drum pin& acum. »
Apoi Iosua a gait cátre popor:
Sfint*-vä, cici Domnul va sivirsi
In mijlocul vostru, fapte minu-
nate
Pe urratt Iosua a vorbit preotilor
si le-a poruncit: s Ridicati pe umeri
votul legämântului i treceti inaintea po-
porului s; iar ei au pus pe umeri chi-
votul legámântului i au pornit in frun-
tea poporului.
Atunci Domnul a grait cu Iosua:
« Astitzi voi incepe sä, te preamiirese in
ochii tuturor fiilor lui Israil, ea sä stie
precum am fost cu Moise, asa fi-voi
si Cu tine.
Ci tu si poruncesti preopor care
due chivotul legè.mântului i sä le spui:
« Cand yeti ajunge la Iiirmul apelor Ior-
danului, sè. vä opri0 acolo ling& Iordan !
Si Iosua a rostit cátre fiii lui Is-
rail: Veniti mai aproape i ascultati
cuvintele Domnului Dumnezeului vo-
stru! »
226
www.dacoromanica.ro
Si a zis iariisi Iosua: Dupii
aceasta veti cunoaste cá Dumnezeul eel
viu este in mijlocul vostru i cts, el va
goni de istov, dinaintea noastri, pe Ca-
naaniti, pe getiti pe Heviti, pe Perez4i,
pe GherghesiVi, pe Amoriti si pe Ie-
busiti.
Vedeti, chivotul
pinului a tot pämintul va trece in frun-
tea voasträ peste Iordan.
Deci acum luati-va doiáprezece
bärbati din semi4iile lui Israil, cite un
birbat din fiecare semiqie,
Iar dind picioarele preotilor care
due pe umeri chivotul legii Domnului,
sapinul a tot pámántul, vor intra in
apele Iordanului, atunci apele Iordanului
se vor despica: apele care pogoani din
sus se vor despiiIi de celelalte i vor
sta drept ca un zid!
Si eind poporul a pornit din cor-
turile sale, ea ea treads': Iordanul, preqii
cu chivotul legimintului pe umeri mer-
geau in fiamtea poporului,
Si au ajuns la Iordan, dueind asa
chivotul pe umeri; iar indati ce picioa-
rele lor s'au cufundat in apa de la mar-
ine fiinda Iordanul iese din mate&
In tot timpul secerisului
Apele care veneau din sus au stat
drept i au fticut zid, pe o mare in-
tindere, pia, la Adam, oras vecin cu
Zaretan ; iar apele care coborau catre
Marea Araba, adici Marea Sárati, s'au
despicat de celelalte i s'au sours cu
totul, iar poporul a trecut prin dreptul
Ierihonului.
Deci preotii care duceau chivotul
legäraintului Domnului au stitut pe loo-
uscat, in mijlocul Iordanului i toi fiii
lui Israil au trecut pe uscat, pin& ce
tot poporul a isprivit si treaci Iordanul.
4.
Pietre amintitoare despre trec,erea
nului.
Tara,' dupi ce tot rsoporul a sfirsit
de trecut Iordanul, Domnul a vorbit lui
Iosua i i-a spus:
4( Luati-và din popor doisprezece
barbai, cb,te unul din fiecare semin0e,
 CARTEA LUI IOSUA, 5
Si porunceste-le astfel: a Luati-vä
de aici, din mijlocul Iordanului, i anume
din locul unde au stat picioarele preo-
Vlor, doutisprezece pietre i ducei-le cu
voi i puneti-le in tabii,ra unde
in noaptea aceasta s.
Atunci Iosua a chemat pe cei doi-
sprezece barbati, pe care iihottirise dintre
fili lui Israil, cfate unul din fiecare se-
Si le-a zis: « Trecei prin fata chi-
votului Domnului Dumnezeului nostru
In mijlocul Iordanului i ridicaV pe umeri
fiecare dintre voi cilte o piaträ, dupä
numärul semhatiilor lui Israil,
Ca acesta sä, fie un semn in mij-
locul vostru, asa incât, cand vor intreba
copiii vostri in viitor i vor zice: Ce
va sä zicä aceste pietre ? »,
Voi sä le räspundeti: Apele Tor-
danului s'au despicat inaintea chivotului
legämäntului Domnului. La trecerea chi-
votului prin Iordan, apele s'au despicat
pietrele acest,ea sunt ca pomenire pen-
tru fii lui Israil, in vecii vecilor !
lar fui lui Israil au gout precum
le-a poruncit Iosua 0 au luat doutispre-
zece pietre din mijlocul Iordanului, dupii
cuväntul Domnului cittre Iosua i dupl.).
numärul semintiilor lui Israil, i le-au due
cu ei unde tabärisera si le-au pus acolo.
Si Iosua ridicä aceste doutisprezece
pietre luate din mijlocul Iordanului, din
locul unde statuserä picioarele preotilor,
care duceau pe umeri chivotul legamtin-
tultd, 0 ele se aflá acolo pia, in ziva
de azi.
lar preotii care purtau-chivotul au
stat In picioare in mijlocul-Iordanului,
piing, ce s'au if3prlivit toate citte porun-
cise lui Iosua Domnul, ca sä le inapär-
tiseascii poporului i potrivit cu porun-
cile lui Moise catre Iosua. i poporul
a dat zor si a trecut Iordanul.
lar dupä ce a trecut toatä gloata,
a trecut i chivotul Domnului i preolii
In fruntea poporului.
Si fiii lui Ruben, fili lui Gad 0
jumittate din semintia lui Manase au
trecut inarma4i, inaintea fiilor lui Israil,
dupà: cum le poruncise Moise.
Aproape patruzeci de mii de oa-
meni gata de luptä au trecut cu ajutorul
www.dacoromanica.ro
227
Domnului sit se lupte, in sesul Ieriho-
nului.
In ziva aceea, Domnul a proslävit
pe Iosua, in ochii intregului Israil
s'au temut de el, in toate zilele
lui, cum se temuserä si de Moise.
Apoi Domnul a gräit lui Iosua
i-a zis:
s Porunce0e preotilor, care due
chivotul legii, sä, iasii din Iordan!
Si Iosua a poruncit preqilor asa:
« Iesi# din Iordan !
lar efind preotii care duceau chi-
votul legämäntului Domnului au iesit
din albia Iordanului i tälpile picioarelor
preoVilor abia au ajuns la uscat, apele
Iordanului s'au tutors la locul lor si au
dat peste toate malurile, ca 0 mai
inainte.
Ci poporul a iesit din Iordan, in
ziva a zecea a intAii luni 0 au poposit
la Ghilgal in hotarul de ritsärit al Ie-
rihonului.
lar cele douäsprezece pietre pe
care le-au fost luat din Iordan, le-a aye-
zat Iosua la Ghilgal.
Si nitre fiii lui Israil a griiit asa:
a °and vor intreba copiii vostri, in viitor,
pe pärinVi lor i vor zice: a Ce rost au
aceste pietre ? s,
Atunci voi sä deslusiti pe copiii
vostri i si le spuneti: Ele amintesc
ea Lima a trecut Iordanul acesta, pe
uscat
Caci Domnul Dumnezeul vostru a
uscat apele Iordanului inaintea voasträ,
piing ce 1-ati trecut, precum Donmul
Dumnezeul vostru a fácut i cu Marea
Rosie, pe care a secat-o inaintea noa-
strit, pang, ce am trecut,
Ca sä, cunoascii, tente popoarele p&-
nattntului cat de puternicä este mâna
Domnului i sä se team& de Domnul
Dumnezeul vostru, deapururi.*
5.
Iosua taie imprejur pe toti bcirbatii
serbeavi Pavtile.
1. Si cb,nd toi regii Amoripor, de
dincolo de Iordan, inspre apus, i toti
regii Canaanitilor de pe ling& mare au
auzit cä Domnul a seca,t apele Torda-
16'
 CARTEA LUI IOSUA, 6
nului inaintea fiilor lui Israil pana ce
au trecut, mima lor s'a muiat si nu mai
aveau in ei duh barbatesc ca sä infrunte
pe fili lui Israil.
In aceastä vreme Domnul a grait
lui Iosua: cutite de cremene
taie imprejur pe fili lui Israil!
Deci Iosua ficut cutite de cre-
mene si a taiat imprejur pe fili lui Israil,
la locul ce se numeste Ghibeat-Aralot.
Si iatä, pentru ce Iosua i-a täiat im-
prejur: Tot poporul care iesise din Egipt,
adica toti barbatii destoinici pentru
boj, muriserä, in pustie, pe drum, dupä,
iesirea lor din Egipt,
lusa, poporul care iesise din Egipt
era thiat imprejur, pe &t'id tot poporul
care se nascuse in pustie, pe cand ve-.
neau pe drum, dupä ce iesiserä din Egipt,
era netitiat imprejur.
Inteadevár, timp de patruzeci de
ani jiji lui Israil tot colindaserti prin
pustie, pana, cand s'a stins tot neamul
bárbatilor luptátori care iesiserit din Egipt
si care nu ascultaser& de glasul Dom-
nului i citrora Domnul se jurase cà nu
vor vedea tara de Domnul fagaduitit
cu juramant, pariatilor lor, ca sa le-o
dea, tara unde curge lapte i miere.
Deci pe feciorii pe care Ii ridicase
Domnul in locul celorlalti, pe acestia i-a
titiat imprejur Iosua, fiind netaiati im-
prejur, fiindca eran nascuti pe cale.
lar dupä ce s'a sfarsit cu táierea
imprejur a tot poporul, ramas-au la locul
lor in tabartt, pana', ce s'au vindecat.
Atunci Domnul a grita cu Iosua:
« Astäzi am ridicat de pe voi rusinea
Egiptului a, pentru aceea se cheam& nu-
mele acelui loo Ghilgal, pan& in ziva de
astazi.
Si fiii lui Israil au stat in tabärä,
la Ghilgal, i an pritznuit Pastile in ziva
a paisprezecea a lunii, seara, in lunca
Ierihonului.
Si au mancat din roadele paman-
tului, a doua zi de Pasti, azime 11.1 boabe
präjite.
Chiar din ziva cand au inceput
sa manance din roadele tärii, s'a oprit
mana, astfel cä, fiji lui Israil n'au mai
avut mana, ci au mancat, in anul acela,
roadele Canaanului.
228
www.dacoromanica.ro
lar pe cand se afta Iosua aproape
de Ierihon, ridicandu-0 ochii i uitan-
du-se, a vitzut un bärbat stand in pi-
cioare, in fata lui, i inand in mana o
sabie. Atunci Iosua s'a indreptat spre
el i 1-a intrebat: Esti tu dintre ai
nostri sau dintre vrtijmasii nostri? »
lar el i-a räspuns: Nu, ci sunt
voevod al ostirii Domnului si am venit
acum ! » i Iosua a cazut cu fata la pii-
mant si s'a inchinat si a gritit catre el: «Ce
porunceste stapanul meu robului san
Atunci voevodul otirii Domnului
a grait lui Iosua: Descaltit-te de sanda-
lele din piciorele tale, caci locul pe care
stai este sfant ». i Iosua a facut asa.
6.
Inconjurarea Ierihcrnului i cicirdinarea zi-
durilar lui.
lar Ierihonul tinea portile inchise
zitvorite din pricina fiilor lui Israil:
nimeni nu iesea din el si nimeni nu intra.
Si Domnul a zis lui Iosua: « lita,
voi da in mainile tale Ierihonul si pe
regele lui si pe razboinicii lui!
Inconjurati cetatea, toti oamenii de
luptii i dati ocol cetatii o singura data.
Asa sa faceti timp de sase zile.
Si sapte preoti sa mearga, inaintea
chivotului, cu sapte trambite din coarne
de berbec; iar in ziva a saptea sä, ocoliti
de sapte ori cetatea i preotii sä sune
din trambite.
Si cand preotii vor suna preltmg
din trambite de corn de berbec i voi
yeti auzi ritsunetul trambitei, tot poporul
sà izbucneaseä, in strigat zguduitor
atunci zidurile ce-CA.0i se vor präbusi pe
loe, iar poporul sà dea nävalà, fiecare
drept inaintea lui!
Deci Iosua, fiul lui Nun, a chemat
pe preoti si le-a poruncit: « Luati chi-
votul legamantului i apte preoti s&
pornease& cu sapte trambite din corn de
berbec, inaintea chivotului Domnului ».
Apoi a mai poruncit poporului:
« Porniti i dati ocol cetatii, iar toti cati
poartä arme sti pasease& inaintea chi-
votului Domnului!
Si dupä ce Iosua a vorbit astfel
poporului, sapte preoti, cu sapte tram-
 CARTEA LITT IOSUA, 7
bite din corn de berbec, au purees ins,
intea Domnului, sufländ in trämbite, in
vreme ce chivotul legamäntului Dom-
nului venea in urma lor.
Si voinicii care purtau arme mer-
geau in fruntea preotilor tra.mbitasi, iar
coada otirii venea dup& chivot, pe and
preotii mergeau i sunau mereu din tram-
bite.
Iar Iosua mai poruncise poporului
astfel: Sä nu strigati i sit nu auza
nimeni glasul vostru i sa nu has nici un
cuvänt din gura voastra, pänä, in ziva
and vä voi spune: o Strigati! », i atunci
sa izbucniti in strigate. »
Deci au inconjurat cu chivotul
Domnului cetatea, dandu-i ocol o sin-
gura data' si dupa aceea au intrat in
tabärä si au mas acolo noaptea.
lar a doua zi, Iosua s'a sculat
dis-de-dimineata o preotii au ridicat
pe umeri chivotul Domnului.
Si sapte preoti cu sapte trämbite
din corn de berbec mergeau inaintea chi-.
votului Domnului, sufländ din trâmbite,
iar in fruntea lor mergeau voinicii inar-
mati, pe cilnd coada venea in urma chi-
votului Domnului. i in mersul acesta
trftmbitele stmau necontenit.
Deci au inconjurat cetatea i in
ziva a doua, numai o singurä data,
s'au intors in tabara. Si au facut asa
timp de sase zile.
lar in ziva a saptea s'au sculat
la ravärsatul zmilor si au inconjurat ce-
tatea dupii aceeasi ränduiala, de sapte
ori. Numai in ziva a saptea au ocolit
cetatea de sapte ori.
lar la al saptelea ocol, pe cänd
preotii sunau in trambite, Iosua a po-
runcit poporului: s Strigati tare, aci
Domnul v'a dat in man& cetatea!
Si cetatea sa fie nimicita, iar tot
ce se tar& inteinsa sä fie al Domnului,
numai Rahab desfranata sä rämänit
cu viatä impreung cu toti cei ce vor fi
la ea in casä, fiindcä ea a pitit iscoa,
dele pe care eu le-am trimis.
Voi ins& päziti-vä de ceea ce este
hotarit pieirii, nu doriti si nu luati ni-
mio din ce va fi dat pieirii, cäci altfel
yeti duce tabära lui Israil la pieire
yeti isca prapädul ei.
229
www.dacoromanica.ro
19.' Tot argintul ai tot aurul i sculele
de aramä i de fier sa fie afierosite Dom-
nului i sa intre in vistieria Domnului !
Atunci poporul a inceput sâ strige
trämbitele sa räsune. i cand poporul
a auzit rasunetul trämbitei, a pornit sä
strige zguduitor, iar zidurile s'au prit-
busit indatä i gloatele au dat naval&
In cetate, fiecare drept inaintea lui,
astfel au cuprins cetatea.
Si au dat pieirii tot ce au gäsit
In cetate: barbati i femei, tineri i mos-
negi, boj i asini, tot au trecut prin
ascutisul
Dupl.], aceea, Iosua a graft nitre
coL doi harbati care spionaser5 tara:
Duceti-vii In casa acelei femei desfrii,
nate si scoateti afar& pe femeie si tot
ce are cu ea, dup.& juritmfmtul pe care
i 1-ati fäcut!
Deci acei tineri spioni s'au dus
au scos afar& pe Rahab fo, pe tatäl ei
si pe mama ei si pe fratii ei si pe toti
cftti mai erau cu ea, lip dar tot neamul
ei, i scotandu-i i-au saliisluit afar& din
tabära lui Israil.
lar cetatea au ars-o cu foc im-
preung cu tot ce era intrInsa, afar& de
argint foi de aur i de sculele de aramä
de fier pe care le-au vársat in vi-
stieria casei Domnului.
Ci pe Rahab desfranata si casa
tatidui ei si pe toti cfiti erau pe lang5.
ea. Iosua i-a Beat cu viatä si ei au rámas
In mijlocul lui Israil pana in ziva de
astazi, fiindca Rahab pitise iscoadele tri-
mise de Iosua, ca sä iscodeasca Ierihonul.
Tot in vrernea aceea, Iosua a dat
poporului acest juriimant s't a zis: o Ble-
steraat sa fie in fata Domnului omul
care se va incumeta s5, cladeasca din
nou aceasta cetate, a Ierihonului! Pe
oasele Intâiului sau nascut sä-i pue te-
meliile si pe capul fiuliui eau celui mai
mic sä aseze portile ei!
Astfel Domnul era cu Iosua fji
faima lui s'a raspandit in toata tara.
7.
Nelegiuirea i pedeapsa lui Acan.
1. Dar fiii lui Thrall au s5.varsit o cal-
care in privinta lucrurilor sortite pieirii,
 CARTEA LUI IOSUA, 7
fiindca Acan, fiul lui Carmi, fiul lui Zabdi,
fiul lui Zerah, din semintia lui luda, a
luat din lucrurile sortite pieirii, ago c5,
mania Domnului s'a aprins irapotriva
fiilor lui Israil.
Si Iosua a trimis, din Ierihon, oa-
meni la Ai, care vine ling& Betaven,
la ritsarit de Betel, FA le-a dat aceasta
porunca: Ducei-v i iscoditi tinutul !
oamenii s'au dus tri au spionat ce-
tatea Ai.
Apoi intorcandu-se la Iosua, i-au
adus vorba: o Sit nu plece tot poporul,
ci numai vreo douit, trei mii de oameni,
ca sit lovea,scit cetatea Ai. Nu osteni
tot norodul pa,na acolo, caci sunt putini
la num5,r ! »
Si au pomit inteacolo, din popor,
ca la trei mii de oameni, dar in fats,
celor din Ai, au luat-o la fug5,.
Si oamenii din Ai omoriré, dintre
ei vreo treizeci sase de insi fuga-
rira din dreptul portii cetatii, pana la
Sebarim infrtinsera la un loo prilvä-
latec; ir mima poporului se topi cj se
facu ca apa.
Atunci Iosua sfasiat vesmintele
si a citzut cu fata la piimânt inaintea
chivotului Domnului, stand asa pan&
seara impreunit cu bittranii luí Israil
prestirándu-si capetele cu pulbere.
Si s'a tânguit Iosua: o 0, Doamne,
Dumnezeule! De ce ai inapins acest no-
rod sit treaca Iordanul, ca si ne dai in
mana Amoritilor i lA ne prilpiidesti?
Mai bine ne hotitram ea, ramanem de
cealalt5, parte a Iordanului!
Rogu-mit, Doamne, ce sit zic eu
acum, dupii, ce Israil a impuns la fuga
dinaintea dusmanilor sai ?
Cand vor auzi Canaanitii ci toti lo-
cuitorii àril, ne vor inconjura c vor
nimici numele nostru de pe pamitnt.
atunci ce vei face tu cu marele tau nume ? »
Cì Domnul i-a poruncit lui Iosua:
Scoala-te! De ce stai doborit la pa-
mant ?
Israil a piicittuit! Nu numai cd, au
cillcat leglimantul pe care 1-am poruncit
lor, dar au luat si din lucrurile afiero-
site ; nu numai cit au furat, dar au si
ascuns cele furate, varindu-le printre
lucrurile lor!
230
www.dacoromanica.ro
Pentru aceea fiii lui Israil nu vor
putea sa se impotriveascil vrajmasilor
lor c vor da dosul dinaintea lor, fiindc5,
au luat din lucrurile sortite pieirii. Nu
voi mai fi cu voi dacii nu yeti starpi din
mijlocul vostru pe cei care au luat din
lucrurile afierosite.
Scoalii-te ! Sfinteste poporul ci spu-
ne-le: o Sfintiti-vii, pe ziva de mtline! Clici
asa graieste Domnul Dumnezeul lui Is-
rail: o Israile, cei ce au luat din cele
afierosite sunt In mijlocul tau! Nu vei
putea sit stai darz in fata dusmanilor
pima ce nu yeti starpi dintre voi
pe cei care au pus mana pe cele afie-
rosite.
Deci, maine de dimineat5,, sa vi
apropiati dup.& semintiile voastre, si se-
militia pe care Domnul o va arata 85,
se apropie dupit familii ci familia pe
care o va arias, Domnul 85, se apropie
dup5, case si casa pe care va arlita-o
Domnul sa se apropie om cu om.
lar cel care va fi dat in vileag ca
a luat din cele afierosite, acela sa fie ars
cu foc, impreuna cu toate ale lui, finidea
a calcat legtimitntul Domnului c a facut
zmintealit in Israil! »
Deci Iosua s'a sculat dis-de-di-
mineata si a apropiat pe Israil dupit
sernintiile lui si a fost data pe fata se-
mintia lui Iuda.
Apoi a apropiat familiile lui luda
si a fost daté, pe fat& familia lui Zerah,
si a poruncit sit se apropie familia lui
Zerah dupii case c a fost data, in vileag
casa lui Zabdi.
Si a poruncit sä se apropie casa
lui, bitrbat cu barbat, si a fost ariitat
Acan, fiul lui Carmi, fiul lui Zabdi, fiul
lui Zerah din semintia lui luda.
Atunci Iosua a gr5,it lui Acan:
o Fiul meu, d5, astitzi Oaf& Donmului
Dumnezeului lui Israil ci marturiseste
inaintea lui ci spune mie ce ai fitcut si
nu ascunde nimic de mine! s
Iarit Acan a riispuns lui Iosua
a márturisit: o Cu adevarat, am p5,c5,tuit
inaintea Domnului Dumnezeului lui Is-
rail si iatit cele ce am savarsit:
Am vitzut, intre prazi, o zeghe
frumoasit de Sinear ci doua sute de sicli
de argint ci un drug de aur, greu de
 CARTEA LUI IOSUA, 8
cincizeci de sicli, 0 le-am poftit si le-am
luat, i iatit sunt ascunse in plimant,
In mijlocul cortului meu i argintul este
pus dedesubt.
Atunci Iosua a trimis vätäsei care
au alergat la cort i kilt); toate erau as-
cunse in cortul lui ii argintul era de-
desubt.
Si le-au luat din raijlocul cortului
si le-au adus lui Iosua FA la obstia fiilor
lui Israil 0 le-au pus inaintea Domnului.
Atunci Iosua, impreuna cu tot Is-
railul, a luat pe Acan, fiul lui Zerah,
argintul i zeghea i drugul de aur
pe fiii lui Acan 0 pe fetele lui i boil lui
asinii lui i oile lui i cortul lui
toate cate mai avea 0 le-au dus in
valea Acor.
lar Iosua a zis: s De ce ai adus
acest präpad asupra noastra Domnul
sa, te prapädeasca pe tine, astilzi ! » Si
tot Israilul l-a omorit cu pietre. i i-au
ars cu foc, dupit ce i-au omorit cu
pietre.
Apoi au inaltat deasupra lui o
vilâ mare de pietre, care a ramas panii
in ziva de astazi. Tara Domnul si-a in-
tors arsita mâniei lui. Pentru aceea nu-
male locului aceluia se cheamii pana in
ziva de astäzi valen Acor.
8.
Cucerirea i nimicirea ceteifii Ai.
Dupa acestea, Domnul a vorbit cu
Iosua: e Nu te teme 0 nu-ti pierde cum-
patul ! Ja cu tine tot poporul iscusit la
scoalà-te i porneste la Ai ! Jata,
voi da in mainile tale pe regele din Ai,
pe poporul lui, cetatea lui i tinutul lui.
Si sit te porti cu Ai 0 cu regele
lui precum te-ai purtat cu Ierihonul
cu regele lui; numai ea prada cetatii
vitele ei puteti sa le luati pentru voi.
Pune pándasi la apusul cetatii ! »
Apoi a purees Iosua impreuna cu
tot poporul iscusit la luptä, ca sa se
urce la Ai. In acelasi timp, Iosua alese
treizeci de mil de voinici pe care ii tri-
mise in miez de noapte,
i le dadu aceasta porunca: s Ba-
gati de seam& sit va asezati la panda
inspre apus de cetate; dar sä, nu va
www.dacoromanica.ro
231
departati pesa mult de cetate i sá fiti
tqi gata.
lar eu impreuna cu tot poporul
care este cu mine ne vom apropia de
cetate. i cand cei dinlauntru vor
in intampinarea voasträ, precum a fost
mai daunazi, atunci noi vom lua-o la
fuga de dinaintea lor,
Ca ei sá iasä din cetate dupa noi,
pana ce-i vom räzleti de cetate; caci
ei vor cugeta: «Fug din fata noastra,
ca i intaia oarit! s, deci noi vom fugi
din fata lor.
Atunci voi sa iesiti din ascunza-
toarea voastra i sa puneti mana pe
cetate; caci Domnul Dumnezeul vostru
va da-o in mainile voastre.
lar dupa ce ati cuprins cetatea,
dati-i foc i ardeti-o ! Precum a poruncit
Domnul, asa sa faceti! Luati aminte la
ce v'am poruncit!»
Si Iosua i-a trimis i ei s'au dus
la locul de panda i s'au asezat intro
Betel 0 Ai, spre apus de Ai, lar Iosua
a mas in noaptea aceea in mijlocul
vaii.
Apoi Iosua s'a sculat dis-de-dimi-
neata pi a cercetat poporul, si au pornit
el si batranii lui Israil, in fruntea po-
porului, in BUB spre Ai.
Si tot poporul, adicá toti voinicii
care erau cu el, s'au apropiat incet-
incet si au ajuns in fata cetatii Ai si
au tabarit Spre miaza-noapte de cetate;
si era o vale intro tabarit 0 Ai.
Apoi a luat ca la cinci raii de oa-
meni i i-a pus la panda intre Betel 0
Ai, inspre partea de apus a cetatii.
Si dup.& ce au asezat poporul, adica
toatit tabara, care era la miaza-noapte
de cetate, iar parten din urma era spre
apusul cetatii, Iosua a mas in noaptea
aceea in mijlocul vaii.
Iar cand regele din Ai a prins
de veste, atunci au dat toti zor, i scu-
landu-se voinicii cetätii au iesit impo-
triva lui Israil la luptii el 0 tot poporul
lui, pe povarnisul din fata pustiei, dar
far& sá banuiasca cum ca oamenii stateau
la panda impotriva-i, la apusul cetätii.
Atunci Iosua 0 tot Israilul se pre-
facura infranti in fata lor 0 o rupsera
de fuga inspre pustie.
 CARTEA LUI IOSUA, 9
Si tot poporul din cetate fu zä-
&zit ca urmäreasc i astfel,
rind pe Iosua, ei s'au räzletit de cetate.
Si nu mai rämase nici un om in
Ai sau in Betel, care sä nu iasã gonind
pe urma lui Israil, asa 1ncat ei au lasat
cetatea de,schisä, in goana lor
Israil.
Atunci Domnul a gräit câtre Iosua:
« Intinde sulita din mana ta Inspre Ai,
câci voi da cetat,ea in mana ta lar
Iosua a intins sulita inspre cetate.
Tot atunci pandasii s'au sculat
grabnic din locul lor si au alergat, cand
si-a intins Iosua mana, si au naviilit In
ora i, cuprinzandu-1, färä nici o intar-
ziere i-au dat foc.
lar oamenii din Ai intorcandu-si
privirea, iatä cä fumul cetätii se ridica
spre cer i ei nu mai aveau 1ncotro fugi,
pentru câ poporul care o luase la fuga
spre pustie se intorcea acum impotriva
urmdritorilor.
Deci Iosua i tot Israilul, vitzand
pandasii cuprinseserä cetatea i ea
fumul cetätii se ridicä, in sus, se intoar-
serä pe loe i bäturä pe oamenii din Ai.
lar pandasii iesind din cetate im-
potriva lor, se gäsirä in mijlocul lui Is-
rail, unii de o parte si altii de alta,
Israil Ii bittu, asa incat nu mai ra-
mase nici un om cu via i nici un fugar.
lar pe regele din Ai 11 prinserit
de viu aduserä lui Iostia.
Apoi, cand Israil isprävi de ma-
celdrit pe toti locuitorii cetatii, in camp
deschis si pe povarnisul unde-i urmári-
serä s't uncle toti cazusera, In ascutisul
säbiei pan& la cel din urmä, atunci tot
Israilul se intoarse In Ai si poporul rä-
mas 11 trecu prin ascutisul
lar tot1 cei ce au citzut in zit's,
aceea, i bärbati i femei, au fost dourt-
sprezece mii, toti oameni din Ai.
Ci Iosua nu si-a tras inapoi mana
cu care tinea sulita intinsä, pang ce n'au
fost dati pieirii toti locuitorii cetittii Ai.
Numai vitele i prada cetätii
le-a luat pradä Israil, dupä porunca pe
care Domnul o däduse lui Iosua.
Apoi Iosua a ars cetatea Ai si a
prefäcut-o in morman de däramaturi,
vesnicii pustietate, piing in ziva de azi.
232
www.dacoromanica.ro
Si pe regele cetätii Ai 1-a span-
zurat de un copac i 1-a liisat pang seara;
iar cand a asfintit soarele, Iosua a po-
runcit dea jos trupul din copac.
I-au aruncat inteo groapa la poarta ce-
tatii i deasupra lui au ficut o movilii
uriasä de pietre, care se vede pang in
ziva de azi.
Atunci a clädit Iosua un jertfelnic
Domnului Dumnezeului lui Israil, pe
muntele Ebal,
Asa, precum poruncise Moise, slu-
jitorul Domnului, fiilor lui Israil, cum
este scris in cartes legii lui Moise: un
jertfelnic din pietre necioplite, peste care
nimeni n'a ridicat unealta de fier. Si
acolo au jertfit Domnului arden i de tot
si au adus jertfe de pace.
Apoi Iosua a scris acolo pe pietre
incii o datä legea lui Moise, scriind-o de
fatä cu. fiii lui Israil.
Si intregul Israil, cu bätrânii lui,
cu capitanii Cu judecätorii lui stäteau
de o parte si de alta a chivotului, in
fata preotilor leviti, care duceau chivotul
legitmantului Domnului, deopotrivit ve-
neticii ca i bastinasii, o jumdtate din
ei spre muntele Garizim i jumätate spre
muntele Ebal, precum poruncise Moise,
slujitorul lui Dumnezeu de mai nainte,
ca di se binecuvinteze poporul lui
Israil.
Dupä acestea, Iosua a citit toate
cuvintele legii, binecuvantärile ca i ble-
stemele, Intocmai precum este scris in
cartea legii.
Si nici un cuvant n'a rämas din
tot ce a poruncit Moise, pe care sit nu-1
fi citit Iosua, in auzul intregii obstii a lui
Israil, a femeilor i a copiilor si a striti-
nilor care petreceau vremelnic in mij-
locul lor.
9.
Canctanifii se hnpotrivesc lui losua.
Viclenia Ghibeonitilor.
1. Când au auzit despre aceste lucruri,
toti regii care se aflau dincolo de Iordan,
cei din munte i cei din ses fit de pe
tot tarmul märii celei mari pan& In spre
Liban Hetii, Amoriti, Canaaniti, Pe-
Heviti i Iebusiti
 CARTEA LUI IOSUA, 9
S'au adunat toti laolaIt5, ca
se razboiascii cu Iosua cu Israil, toti
inteo intelegere.
Insä locuitorii din Ghibeon, &and
au aflat cele ce facuse Toma cu Ierihonul
Cu Ai,
Au pus la cale un viclesug si au
purees si vi-au pregatit merinde si au luat
saci vechi i i-au pus pe magarii lor, si bur-
dufuri vechi de vin plesnite i carpocite.
Au luat apoi sandale vechi i pe-
ticite in picioare i haine trentäroase pe
ei ; iar toata painea luatá ca merinde era
uscatat. FA sfäramat5,.
Astfel, au pornit la Iosua, in tabära
de la Ghilgal, si au zis catre el EA catre
barbatii din Israil: Sosit-am dintr'un
tinut depärtat ; incheiati acum legamant
cu noi!
lar oamenii din Israil au raspuns
Hevitilor: a Poate ca voi locuiti pe aici
pe Mug& noi, i atunci cum vom incheia
noi legamant cu voi? »
Dar ei au aspuns luí Iosua: a Noi
suntem robii tai ». Ci Iosua le-a spus:
Cine sunteti voi si de unde venti?
lar ei au zis catre el: o Robii tai
vin dintr'o tara departata, foarte, In
cinstea Domnului Dunanezeului tau, caci
am auzit de faima lui si de toate cate
a flicut in Egipt,
Si despre toate cate a facut cu
coi coi regi ai Amoritilor, de dincolo
de Iordan: lui Sihon, regele Hesbonului,
lui Og, regele Basanului, care era in
Astarot.
Drept aceea, batránii novtri i toti
locuitorii tinutului nostru ne-au spus
ne-au indemnat: a Luati merinde in mai-
nile voastre pentru caldtorie i duceti-va
si-i intampinati i spuneti-le asa: o Sun-
tem robii vostri, deci acum incheiati le-
gamitnt cu noi a.
Uitati-v5, la painea noastra! Noi
am luat-o caldä, cand am luat merinde
din casele noastre, in ziva ca'nd am por-
nit ca ea, venim la voi; i acum Rita,
a ajuns uscata i sfäramata.
Si aceste burdufuri de vin erau
noi cand le-am umplut, i aenm,
au plesnit; i aceste haino j. pt ifr,i si
aceste incaltáminte s'au InVeCkli, de
atata lungá calatorie!
233
www.dacoromanica.ro
Atunci barbatii israi1ii luara din
merindele lor, dar pe Domnul nu-1 mai
intrebara.
Deci Iosua a facut pace cu ei EA
a incheiat cu ei legamant va lasa
cu viatá, iar voevozii obstiei se legarä
fatit de ei cu juramant.
Dar dup.& trei zile dup5, ce au
incheiat acest legamamt, aflarä cä acoja
sunt vecini cu ei i cä locuesc in mij-
locul lor.
Si au pornit fill lui Israil si au
ajuns la cetatile lor in ziva a treia
aceste cetäti eran: Ghibeonul, Chefira,
Beerotul i Chiriat-rearim.
Lisa fiii lui Lsrail nu i-au batut,
fiindca voevozii se juraserà in fata lor,
pe Domnul Dumnezeul lui Israil. Lisa
toatä obstia cártea impotriva voevozilor.
Drept aceea, toti voevozii zisera
ciitre obstia poporului: « Ne-am jurat fata
de ei pe Domnul Dumnezeul lui Israil;
deci acum nu putem sä ne mai atingem
de ei a.
Iatä ce vom face cu ei: le vom
ditrui viata, ca sa nu intarittara asupra
noastra mania Domnului din pricina ju-
rämântului cu care ne-am jurat fatä
de ei!
Atunci voevozii au zis catre ei:
Da,ruitä sii le fie viata; dar &a fie taie-
tori de lemne i caratori de apii, pentru
toata obstia! », dupii, cum hotarisera in
privinta lor voevozii obstiei.
Dupa aceea Iosua i-a chemat si
le-a vorbit asa: o Do ce ne-ati inselat
ne-ati spus: o Noi locuim foarte departe
de voi », pe cind voi locuiti in mijlocul
nostru?
Deci, acum, sa, fiti blestemati
robia sa nu se desparta de voi, ci eh,
fiti tilletori de lemne i caratori de apa,
pentru casa Dumnezeului meu!
Ci ei au riispuns lui Iosua si au
zis: o Din pricina cá robii till vtiau prea
bine ceea ce poruncise Domnul Dum-
nezeul tau, lui Moise, robul säu, anume
85, vä dea vouä tara i fig starpeascii pe
toti locuitorii thrii dinaintea voastrii, de
aceea, temându-ne grozav pentru vietile
noastre, am pus la cale aceasti viclenie.
Si acum, iata, suntem in mama ta;
cum vei credo &I e mai nimerit i mai
 CARTEA LUI IOSUA, 10
cu cale, In ochii ti, asa sä te porti
cu noi!*
lar Iosua a fitcut cu ei asa: el
i-a izbävit din mttna flor lui Israil ca
sä nu fie omoriti.
Deci Iosua i-a pus, din ziva aceea,
titietori de lemne i diratori deap5, pentru
obstie i pentru jertfelnicul Domnului,
asa sunt pô.nä in ziva de astitzi
la locul pe care era sit-1 aleagit Domnul.
10.
losua cueerefte partea de miazd-zi
a Palestinei.
Deci eilnd Adoni-Tedee, regele Ie-
rusalimului, a auzit c5, Iosua a cuprins
cetatea Ai si a nimicit-o, cad, precum
f Acusa cu Ierihonul i cu regele lui,
cuse i cu Ai, EA cum 0ä locuitorii din
Ghibeon fOcuser& pace cu Israil i ca
au ritmas in mijlocul lor,
Adoni-Tedec s'a spitimäntat grozav,
pentru eft. cetatea Ghibeonului era cetate
mare ca una dintre cetätile domnesti
era mai mare decät Aiul, i toti oamenii
din ea erau viteji.
Atunci Adoni-Tedec, regele Ierusa-
limului, a trimes la Hoham, regele He-
bronului, si la Piram, regele Iarmutului,
la Iafia, regele Lachisului, si la Debir,
regele Eglonului, cu aceastit solie:
a Suiti p5,nit la mine si aju-
tor, ca sit batem Ghibeonul, fiirtdc& a
cazut la pace cu Iosua i cu fil lui
Israil!
Deci s'au adunat i s'au suit cu
cei cinci regi ai Amoritilor, regele Ieru-
salimului, regele Hebronului, regele Iar-
mutului, regele Lachisului i regele Eglo-
nului, impreunä cu toatä oastea lor
au täbärit in fata Ghibeonului i au por-
nit luptä cu el.
Atunci Ghibeonitii au trimis vorb5,
la Iosua, in tabära de la Ghilgal, i i-au
spus: Sit nu-ti iei mana ta de pe robii
tái ! Vino la noi In toatä graba si ne
mäntueste ! Ajutil-ne ! Fiindcit s'au sträns
impotriva noasträ toti regii Amoritilor,
care îi au sitlasul in munte !
Atunci Iosua a pornit din Ghilgal,
impreunä cu tot poporul bun de luptä
cu toti ostenii viteji.
234
www.dacoromanica.ro
lar Domnul a gräit lui Iosua: o Nu
te teme de ei, càci Ii voi da In mai-
nile tale. Nici unul dintre ei nu va putea
sä ti se impotriveasc& tie !*
Si Iosua a nävälit peste ei färä de
veste, dup& ce toatä noaptea tot mer-
sese, pornind din Ghilgal.
lar Domnul i-a invälmäsit inaintea
fiilor lui Israil i i-a infrant ou grea in-
frängere la Ghibeon i i-a urmärit pe
drumul de costise &titre Bethoron i i-a
macelitrit pfbnä la Azeca i pan& la Ma-
eheda.
Si, pe amid ei fugeau de dinaintea
fiilor lui Israil, pe povärnisul de la Bet-
horon, Domnul a pornit peste ei grindinä
mare din car, pftnit la Azeca, asa bleat
cei care au murit, au murit mai multi
de grindinä decitt cei pe care fiii lui
Israil i-au ucis cu sabia.
Atunci a gait Iosua &are Dom-
nul adic5, In ziva cänd Domnul a dat
pe Amoriti in mana fiilor lui Israil
griiit-a in fa ta lui Israil: 4 Soare, stai
In loo deasupra Ghibeonului i tu, lunä,
In valea Aialonului !
Si soarele s'a oprit si luna a stat
In loe, On& co poporul s'a ritzbunat
impotriva dusmanilor OM! Oare acestea
nu stau serse In 4 Cartea Dreptului
Deci soarele a stat in loe, in mijlocul
cerului si nu s'a zorit sä apunä, aproape
o zi intreagi.
Si n'a mai fost altä zi ca aceea,
nici mai nainte, nici pe urmä, ca Dom-
nul sä dea ascultare unui glas de om.
Vezi cit Domnul se lupta pentru Israil.
Dupl. acestea, Iosua cu toti din
Israil s'au tutors In tabára de la Ghilgal,
Iarä cei einci regi au fugit i s'au
ascuas Inteo pesterii, la Macheda.
Si i s'a adus lui Iosua accost&
stire: 4 Aflatu-s'au cei cinci regi ascunsi
In petera de la Macheda 0.
Atunci Iosua a poruncit: e Rosto-
goliti pietre mari la gura pesterii i pu-
neti oameni s'o päzeaseit.
' 19. Dar voi nu stati pe loo, ci ur-
märiti pe dusmanii vostri i zdrobiti pe
coi (3e au riimas pe urmit si nu le dati
räga sä intre in cetätile lor, fiindcit
Domnul Dumnezeul vostru i-a dat in
mttinile voastre !*
 CARTEA LUI IOSUA, 10
lar dup5, ce Iosua i fiii lui Israil
au biruit de istov pe dusmanii lor, zdro-
bindu-i in aceasta mare batitlie i ni-
micindu-i, doar cativa scapasera din
mina lor i fugiserit in cetatile
Atunci tot poporul s'a intors la
Iosua in tabara, ling& Macheda, in teat&
pacen, fax& ca nimeni ea cuteze sa-si
ascutit limbs, impotriva fiilor lui Israil.
Apoi Iosua a poruncit; s Deschi-
deti gura pesterii ì scoateti-mi incoace
pe cei cinci regi din pesterit! »
i au facut asa i i-au scos pe
cei cinci regi din pesterit: pe regele Ie-
rusalimului, pe regele Hebronului, pe re-
gele Iarmutului, pe regele Lachisului
pe regele Eglonului.
lar dupit ce i-au adus pe acei regi
la Iosua, Iosua cherna pe tati
lui Israil i vorbi catre capitanii oste-
nilor care il insotisera: 4 Apropiati-va
puneti picioarele voastre pe grumajii ace-
stor regi ! e i ei s'au apropiat si au pus
picioarele lor pe grumajii regilor.
*i le-a spus iar Iosua: Nu v5,
temeti FA nu VA speriati ! tari
plini de bärbatie ; caci asa va face Dom-
nul cu toti vrajmasii vostri cu care v5,
veti fazboi ! *
lar dupi acestea, Iosua i-a lovit
i-a ucis si a pus sa-i spanzure in cinci
copaci 0 au ramas spb,nzurati in copaci
pan& seara.
lar cand a fost vremea sà apunii
soarele, Tosua a poruncit sa-i dea jos
din sp5,nzur5,tori i sa-i arunce in pe-
stera in care se ascunseserii. Dupit aceea
au pus pietre mari la gura pesterii, care
sunt s1 pan& in ziva de astazi.
i a cuprins Iosua Macheda in
ziva aceea 5i i-a trecut pe toti prin as-
cutisul säbiei, impreuna cu regele lor,
(land pieirii toate sufletele care se aflau
In cetat,e ri grit sä scape nici unul.
s'a purtat cu regele Machedei asa pre-
cum se purtase cu regele Ierihonului.
Dup5, aceea a pornit Iosua, im-
preunit cu tot Israilul, de la Macheda spre
Libna si a inceput r5,zboi cu Libna.
lar Domnul a dat si Libna in
mana lui Israil, impreunii, cu regele ei,
si au trecut-o prin ascutisul dtbiei cu
toate sufletele care se gasean in ea, fara
235
www.dacoromanica.ro
ca nici unul sà scape ; iar cu regele ei
s'a purtat asa precum se purtase cu re-
gele Ierihonului.
Apoi Iosua 0 tot poporul Israil
au pornit de la Libna impotriva Lachi-
sului, in fata eäruia au t5,barit si l-au
impresurat.
lar Domnul a dat Lachisul in mans,
lui Israil, c,are l-a cuprins a doua zi
l-a trecut prin ascutisul s5,biei, impreuni
cu toate sufletele din cetate, la fel cum
Mouse cu Libna.
Atunci Horam, regele Ghezerului,
a venit sà dea ajutor color din La-
chi, dar Iosua I-a infrant pe el 0 pe
oastea lui, astfel ca n'a mai scapat nici un
fugar cu viata.
Apoi locum 0 tot Israilul cu el
au trecut de la Lachis la Eglon si au
tabarit In fata lui si au pornit ritzboi
impotriva-i.
35.i l-au cuprins in ziva aceea
l-au trecut prin ascutisul sabiei ou toate
sufletele care erau in cetate, nimicindu-i
pe toti In aceeasi zi, intocmai precum
facusera 5 cu Lachisul.
In urma Iosua impreun5, cu tot
Israilu/ s'au suit de la Eglon la Hebron
si au pornit lupta eu el.
i au pus mana pe cetate i au
trecut-o prin ascutisul säbiei impreunii
cu regele ei toate t5,rgurile íi toate
sufletele care se gitseau in ea, nelitsand
sb, scape nimeni, intocznai precum
cuserit cu Eglonul i dand-o pieirii im-
preun5, cu toat,e sufletele care traiau
In ea.
Dup.& toate acestea, Iosua s'a in-
tors inapoi impreuna cu tot Israilul
a navalit asupra Debirului 0 a pornit
lupta cu el.
i a pus mana pe cetate si pe re-
gele ei si pe toate targurile ei ; si au
trecut prin ascutisul säbiei si au dat
pieirii toate sufletele de acolo, nelasand
pe nimeni sa scape ; precum fiteusefa
cu Hebronul ass, au facut 51 cu Debirul
si cu regele lui, 51 precum_facuse cu Libna
cu regele ei.
Astfel Iosua a supus tot tinutul,
muntele, Neghebul, sesul, poalele mun-
tilor si pe toti regii lor, nelasand pe
nimeni 85, scape 51 nimicind tonta su-
 CARTEA LUI IOSUA, 11
flarea, asa precum poruncise Domnul
Dumnezeul lui Israil.
Si Iosua cuprinse tot tinutul de la
Cades-Barnea pan& la Gaza, precum
tot tinutul Gosen pina la Ghibeon.
lar pe toti acesti regi i inuturile
lor, Iosua le cuprinse inteun singur raz-
boi, fiindca Domnul Dumnezeul lui Is-
rail se lupta de partea lui
Dupa toate acestea, Iosua 1m-
preun5, cu tot Israilul au purees inapoi,
In tabära de la Ghilgal.
11.
Cucerirea pärtii de miazd-noapte
a Pale,stinei.
Iabin, regele Hatorului, auzind de-
spre acestea, a trimis soli la Iobab, regele
Madonului, si la regele Simronului i la
regele Acsafului,
Apoi la regii dinspre miazi-noapte
din partile muntoase si din ciimpia Tor-
danului la miaz5.-zi de Chinerot si din
pärtile sese si din podisul Dorului
dinspre opus,
La Canaanitii din räsirit si de la
opus, la Amoriti, la Heviti, la Pereziti,
la Iebusitii din munte i la Hetitii
de la poalele Hermonului, in tinutul
Mitpa.
Si au iesit i ei impreuna cu toate
°stile lor, popor mult, atitt de mult ca
nisipul de pe tärmul mârii, i coi i care
de rizboi, afar& din cale de multe.
Si s'au intálnit toti acesti regi
au venit si au täbirit impreuna, ling&
apele Meromului, ca sa se razboiasci cu
Israil.
(Ji Domnul a gräit cu Iosua: a Nu
te teme de ei, oâ main° pe vremea
aceasta eu Ii voi da pe teti räpusi in
fata lui Israil. Cailor lor sit le tai vinele
picioarelor, iar carelor lor de razboi
le dai foc.
Atunci Iosua impreuna cu tot po-
porul de lupta au nävälit färti de veste
peste ei, la apele Meromului, EA an tä,-
bárit pe ei.
lar Doinnul i-a dat pe ei in mina
lui Israil, care i-a bittut i i-a fugitrit
pttnii la marele Sidon si pang la Misrefot-
Maim i pana la Bicheat-Mitpe, spre
236
www.dacoromanica.ro
särit; i i-a infrint, incitt n'a sclipat
nici unul Cu viata.
Si Iosua a facut cu ei asa cum
poruncise Domnul: cailor le-a taiat vi-
nele de la picioare, iar carelor le-a dat
foc.
Apoi, Iosua s'a intors inapoi si a
cuprins Hatorul, iar pe regele lui 1-a
ucis Cu sabia. Hatorul mai nainte fu-
sese orasul de frente din toate acele
regate.
II. Si au trecut prin ascutisul säbiei
toate sufletele din cetate, dindu-le
fitra s'a mai limits nici o suflare, iar ce-
tatea Hatorului a nimicit-o cu foc.
Deci Iosua cuprinse toate cetit-
tile acelor regi EA ucise pe toti regii lor,
trecandu-i prin ascutisul dtbiei si pier-
precurn poruncise Moise, robul
Domnului.
Ins& Israil n'a ars nici unul din
toate orasele clädite pe coline, ci numai
Hatorul singur, pe care 1-a ars Iosua.
Toatit prada acestor cetati i vi-
tele, si le-au luat fiii luí Israil, iar pe
toti locuitorii i-au trecut prin ascutisul
siibiei, pina ce i-au priipädit pe toti, ne-
mai läsindu-se nici unul in viati.
Precum Domnul poruncise lui
Moise, robul situ, asa i Moise poruncise
lui Iosua i a,sa a filcut Iosua, si n'a
15sat nimic neimplinit dintre toate cite
Domnul Ii poruncise lui Moise.
Astfel a cuprins Iosua toati tara
part,ea muntoadi si tot tinutul Ne-
gheb, tot tinutul (losen, E}esul , cimpia
Iordanului, muntii lui Email i plaiu-
rile lor:
De la irul plesuv de munti care
se ridica spre Seir, ping la Baal-Gad,
in lunca Libanului, la poalele muntelui
Hermon ; i pe toti regii lor i-a r5,pus,
i-a infrint i i-a ucis.
Multi vreme a dus Iosua razboi
Cu regii acestia.
Nu a fost nici o cetate care sa In-
cheie pace cu fili lui Israil, afari doar
de Hevitii care locuiau in Ghibeon. Pe
toate celelalte le-au räpus Cu
Fiindei era hotarit de Domnul,
said impietreasca mima i sa infrunte
in lupt5. pe Israil, ca si fie nimiciti
sä n'aib5, parte de indurare, asa incitt
 CARTEA LUI IOSUA, 12, 13
dati ea fie pieirii, dura cum poruncise
lui Moise Domnul.
Tot atunci a purces Iosua si a star-
pit pe Enachitii de la munte, din Hebron,
din Debir, din Anab i din toti muntii
lui Iuda si din toti muntii lui Israil:
Iosua i-a dat pieirii cu cetatile lor cu tot.
$i n'au mai ramas Enachiti in tara
fiilor lui Israil, - atat cati au mai ra-
mas acolo, - decitt numai in Gaza, in
Gat Efi in Asdod.
Asa dar Iosua a cuprins toata tara
intru totul, dupii, cum vorbise Domnul
ca Moise, i Iosua a dat-o in staptinire
lui Israil, facand-o parti-parti i im-
piirtind-o semintiilor. Apoi tara si-a do-
bándit tihna dup.& atata razboi.
12.
Catagrafia regilor biruifi.
Jata i regii t'axil pe care i-au infrant
fiii lui Israil si pe a caror tara au luat-o
In staprinire dincolo de Iordan, spre rit-
saritul soarelui, din lunca Arnonului pana
la muntele Hermonului, i tot sesul
säritean al Iordanului:
Pe Sihon, regele Amoritilor, care avea
curtea in Hesbon i a carui stapanire se
intindea de la Aroer, din lunca de pe lar-
mul Arnonului, i de la mijlocul vaii peste
jumatate din Galaad, pb,ná in valen Ia-
bocului, care este granita Amoritilor,
$i peste parten riisiiriteana a sesului
Iordanului, pana la Marea Ghenisaretului
pana; la Marea din campia Iordanului,
care este Marea Sä,ratii, spre fásarit,
pana spre Bethaiesimot, iar spre miazá.-zi
pana sub poalele povarnisului muntelui
Pisga.
Apoi pe Og, regele Basanului, din
ramiisita Refaitilor. El avea curte dom-
neasca in Astarot si in Edrei.
i domnea peste muntele Her-
monului i peste Salen i peste tot Ba-
sanul, pana, in tinutul Ghesuritilor i al
Maacatitilor ksi peste jumitate din Ga-
laad, hotarul lui Sihon, regele Hesbonului.
Moise, robul Domnului, j fili lui Is-
rail fi infránsesera pe acestia, iara Moise,
robul Domnului, daduse stapanirea lor
urmasilor lui Ruben, urmasilor lui Gad
unei jumatati din semintia lui Manase.
www.dacoromanica.ro
237
Jata regii tarii pe care Iosua i fiii
lui Israil i-au infrant dincolo de Iordan,
inspre apus, de la Baal-Gad, in lunca Li-
banului, si pana, la sirul plesuv de munti
care se ridica spre Seir. i Iosua a dat
tinutul in stapanirea semintilior lui Is-
rail, facandu-1 parti-parti,
La munte si la es, In campia Ior
danului si pe pripoare, in pustie i in
Negheb, tinutuii ale Hetitilor, ale Amo-
ritilor, ale Canaanitilor, ale Perezitilor,
ale Hevitilor i ale Iebusitilor i ale re-
gilor lor.
Regele Ierihonului, regele Aiului, de
langIL Betel,
Regele Ierusalimului, regele He-
bronului,
Regele Iarmutului, regele
Regele Eglonului, regele Gheze-
rului,
Regele Debirului, regele Ghede-
rului,
Regele Hormei, regele Aradului,
Regele Libnei, regele Adulamului,
Regele Machedei, regele Betelului,
Regele Tapuahului, regele Hefe-
rului,
Regele Afecului, regele $aronului,
Regele Madonului, regele Hato-
rului,
Regele $imron-Meronului, regele
Acsafului,
Regele Taanacului, regele Meghi-
donului,
Regele Chedesului, regele Iocnea-
mului din Carmel,
Regele Dorului, din plaiul Dor, re-
gele neamurilor din Galileia,
Regele Tirtei ; peste tot: treizeci
unu de regi.
13.
Impärfirea pelnUIntului de la rdedrit
de lardan.
Ci Tosan era Nitran i inaintat in
vareta; i Domnul a gritit catre el: o Tu
ai imbitranit i esti inaintat in varsta
si a ramas mult pamitnt de luat in eta-
Tata tara care a famas de cotropit:
toate partile Filistenilor i tot Ghesurul,
 CARTEA LUI IOSUA, 13
Pornind de la Sihor, care este la tit-
rit de Egipt, pánä la tinutul Ecronului,
la miaza-noapte, care se socoteste ca fä-
cand parte din Canaan ; cele cinci
filistene ale cetätilor Gaza, Asdod,
Ascalon, Gat si Ecron, precum i Avitii,
Spre miaza-zi; apoi toatä tara Ca-
naanitilor, de la, Gaza care este a Sido-
nienilor, pan& la Afec, pan in hotarele
Amoritilor,
Apoi pärtile Biblosului si tot Li-
banul la rdsärit de la Baal-Gad, la
poalele muntelui Hermon, pan spre
Ramat;
Pe toti locuitorii din pärtile mun-
toase ale Libanului pang la Misrefot-
Maim, pe toti Sidonienii ii voi alunga
dinaintea fiilor lui Israil. Ci acum tu
imparte lui Israil tara ca pan:taut de
mostenire, precum ti-am poruncit.
Deci imparte acum acest tinut, ca
mostenire, celor nouti semintii si la ju-
mätate din semintia lui Manase. »
Giici cealaltä jumätate din semintia
lui Manase, impreunä cu Rubenitii s't
Gaditii si-au primit mostenirea pe care
le-a häräzit-o Moise in partea de räsärit a
Iordanului, atunci cand le-a dat-o Moise,
robul Domnului,
Adicä tinutul care incepe de la
Aroer, din lunca de pe tArmul Arno-
nului si de la cetatea care este Ia mij-
locul luncii, tot plaiul de la Medeba pan&
la Dibon,
Si toate orasele lui Sihon, rege/e
Amoritilor, care domnea in Hesbon, pang
la granita Amoritilor,
Galaadul ii tinutul Ghesuritilor a't
Maacatitilor si tot muntele Hermon si
tot Basanul pan& la Salca;
Tot regatul lui Og, in Basan, care
domnea in Astarot i in Edrei, ceea ce
mai scäpase din rämäsita Refaitilor, pe
care Moise li bätuse ai-i izgonise.
Dar fiii lui Israil n'au alungat pe
Ghesuriti si pe Maacatiti, asaincat Ghe-
sur i Maacat au limas in mijlocul lui
Israil, panii in ziva de azi.
Numai semintiei lui Levi, Iosua
nu i-a dat nici o mostenire, intrucat jert-
fele aduse Domnului Dumnezeului lui
Israil, acelea Bunt mostenirea lui Levi,
asa precum le-a fägiiduit lor.
238
www.dacoromanica.ro
lar Moise fäcuse parte semintiei
fiilor lui Ruben, duplt familiile lor.
16, Si granita lor se intindea de la
Aroer, din lunca de pe tArmul Arno-
nului si de la cetatea din mijlocul luncii
peste toatä campia pang la Medeba;
Hesbonul s't toate orasele lui care
stint in Ejes; Dibon i Bamot-Baal
Bet-Baal-Meon ;
Iahata, Chedemot, Mefaat;
Chiriataim, Sibma i Teret-Sahar,
In muntii väli,
Bet-Peor, pripoarele muntelui Pisga
Bethaiesimot,
Si toate orasele din ses s't tot re-
gatul lui Sihon, regele Amoreilor, care
domnea in Hesbon si pe care 1-a infrant
Moise, cat si pe voevozii Madianitilor,
Evi, Rechem, Tur, Hur si Reba, voevozii
lui Sihon care locuiau in tarä.
Asemenea ucis-au cu sabia fili lui
Israil, printre cei ucisi de ei, si pe Bi-
learn vräjitorul, fiul lui Beor.
Astfel Iordanul i Värmul lui a
ajuns hotarul flUor lui Rubin dupii fa-
miliile lor, cu orasele Ì cu satele lor.
Si Moise a mai &cut parte se-
mintiei lui Gad si fiilor lui Gad, dupä
familiile lor.
Si granita lor era: Iazerul i toate
orasele din Galaad, jumiitate din tara
Amonitilor, panel, la Aroer, care vine la
räsärit de Haba,
Si anume: de la Hesbon plinä la
Ramat-Mitpe i Betonim ifi Mahanaim
pima in tinutul Lodebar.
lar in vale: Bet-Haram, Bet-Nimra
Sucot i Talon, rämäsita regatului lui
Sihon, regele Hesbonului. Iordanul
lunca lui, pan& la capiitul lacului Ghe-
nisaret, pe Ormul ritsäritean al Iorda-
nului.
Aceasta a fost mostenirea fiilor lui
Gad, dup.& familiile lor: orasele si sa-
tele care tineau de ele.
Apoi Moise a fitcut parte i unei
jumittati din semintia lui Manase, &Ind
acestei jumätäti de semintie a fiilor lui
Manase, pärti de pitmä,nt, dupä fami-
liile lor.
Si granita lor incepea de la Ma-
hanaim, cuprinzand tot Basanul, adici
tot regatul lui 0g, regele Basanului, toate
 CARTEA LUI IOSUA, 14, 15
asezarile lui Iair din Basan si saizeci
de orase.
Si jumittate din Galaad, Astarot
Edrei cetatile regatului lui Og al
Basanului care au fost harazite fiilor
lui Machir, fiul lui Manase, adica unei
jumittati din fiii lui Machir, dupi fa-
miliile lor.
Acestea sunt locurile de moste-
nire pe care le-a dat Moise in tara Moa-
bului, dincolo de Iordan si la ritsärit
de Ierihon.
lar semintiei lui Levi nu i-a dat
Moise nici o mostenire, intrucat Domnul
Dumnezeul lui Israil era mostenirea lui
Levi, asa precum le fitgaduise Domnul.
14.
Ma,gienirea lui Caleb.
Tata paztile pe care fiji lui Israil
le-au primit ca mostenire in Canaan si
pe care le-au imparta lor preotul Elea-
zar si Iosua, fiul lui Nun, si voevozii
semintiilor flor lui Israil.
Si aceasta impartealä la cele noua
semintii i jumatate s'a facut prin sorti,
precum poruncise Domnul prin gura lui
Moise.
Caci Moise a dat paraant de mo-
stenire la doub, semintii i jumätate, din-
colo de Iordan, insa levitilor nu le-a
fácut parte de mostenire printre
lar fili lui Iosif alcittuiau douit se-
mintii: Manase si Efraim. Si nu le-au
dat pamant levitilor in tara, ci numai
orase ca sä locuiascrt in ele, cu suhatu-
rile lor, pentru turmele i pentru ago-
niseala lor de vite.
Astfel precum poruncise lui Moise
Domnul, asa au ficut fiii lui Israil, cb,nd
au imparta tara.
Atunci fifi lui luda s'au apropiat
de Iosua in Ghilgal, iar Caleb, fiul lui
Iefune Chenezitul, i-a vorbit astfel: a Tu
qtii figaduinta pe care Domnul a facut-o
lui Moise, omul lui Dumnezeu, mie si
tie, la Cades-Barnea.
Eram in «trata de patruzeci de ani,
cand Moise, robul lui Dumnezeu, m'a
trimis de la Cades-Barnea, ca sä isco-
dese tara si i-am adus lui stiri, dupb,
mima mea.
239
www.dacoromanica.ro
In vreme ce fratii mei, care au pur
ces cu mine, topeau de spaimi mima
poporului, eu am indeplinit porunca
Domnului Dumnezeului meu.
Si Moise s'a jurat in ziva aceea
a zis: Cu adevarat, tara pe care a
cälcat piciorul tau va fi spre mostenire
tie si urmasilor tai, in veac, fiindca, tu
ai indeplinit porunca Domnului Dum-
nezeului meu!
Si acum, iatä, Dumnezeu m'a in-
vrednicit s'A traiesc dula& fitgiiduinta sa.
Sunt patruzeci si cinci de am de citnd
Domnul a rostit acest cuvant lui Moise,
si in acest timp Israil a cutreerat pustia.
Sunt i azi tot atat de tare ca
si in ziva cand m'a trimis Moise, si cum
era puterea mea atunci tot asa este si
azi, fie pentru lupti, fie pentru dru-
murile
Deci, acum, därueste-mi muntele
acesta, despre 6are a vorbit Domnul in
ziva aceea. i dup.& cum ai auzit si tu
atunci, sunt acolo Enachiti si cetati mari
intärite. Poate cä Doranul fi-va cu
mine si eu Ii voi alunga, precum a fost
cuvantul Domnului! *
Atunci Iosua a binecuvantat pe
Caleb, fiul lui Iefune, i i-a dat He-
bronul spre mostenire.
Astfel, Hebro. nul a ajuns moste-
nirea lui Caleb, fiul lui Iefune Chenezitul,
pana in ziva de azi, ffindca, a indeplinit
porunca Domnului Dumnezeului lui Jaral.
lar numele Hebronului se numea
mai nainte Chiriat-Arba. i Arba era
cel mai urias dintre Enachiti. i tara
dobandit tihna dupit atita razboi.
15.
Moftenirea 8eminfiei lui «luda.
Si partes, de mostenire a semintiei
fiilor lui luda, dupá famillile lor, a cazut
la sorti la granito, Edomului, spre pustia
Tinului la miazä-zi, in partea cea mai
dinspre miazá-zi a Canaanului,
Si hotarul lor spre miazà-zi incepea
de la capätul Märii &trate, de la sanul
ce cautä spre
Si. iesea spre miazazi de suisul Aura,-
bim, se indrepta spre Tin si, urcand de la
miaza-zi spre Cades-Barnea, mergea mai
 CARTEA LUI IOSUA, 15
departe spre Hetron, spre Adar si se
incovoia catre Carcaa.
Se indrepta apoi catre Atmon, faz-
bea pana la paräul Egiptului si venea
hotarul de se ispravea la Mare. Acesta
era hotarul lor dinspre
Hotarul rásaritean era Marea Sä-
rata, pana, la gura Iordanului. Hotarul
dinspre miazii-noapte incepea din sanul
de miaza-noapte al Márii Sä,rate, de la
gura Iordanului.
Apoi hotarul urca spre Bet-Hogla,
trecea spre nord de Bet-Araba Ffi urca
pana la Piatra lui Bohan, fiul lui Ruben.
Dupa aceea, hotarul se urca spre
Debir, din valea Acor i se indrepta in-
spre miaza-noapte catre Ghilgal, in fata
urcusului lui Adumim, care vine spre
miaza-zi de rau. Pe urma hotarul trecea
spre apele En-Seme i mergea de se
ispravea la Cismeaua Tieghel.
De aci hotarul apuca in sus pe
valea Ben-Hinom, trecand prin laturea
de miaza-zi a Iebusitilor, adica spre miaza-
zi de Ierusalim si apoi urca pana in
culmea muntelui, dinspre apus, in fata
váii Hinom, la capatul cámpiei Refaim
spre iniazá-noapte.
Din várful muntelui, hotarul se in-
covoia spre izvoarele de tipa de la Nef-
toah i mergea mai departe spre ceta-
tile muntelui Efron i se prelungea pana
la Baala, adicá pb,nit la Chiriat-Iearim.
De la Baala hotarul se intorcea spre
apus catre muntii Seir, trecea prin po-
varnisul dinspre miaza-noapte al mun-
telui Iearim, adicá prin Chesalon, se po-
gora la Bet-omes si ajungea pana la
Timna.
Apoi hotarul se indr.epta spre la-
turea de miazä-noapte a Ecronului, se in-
covoia catre Sicron, trecea prin muntele
Baala i ajungea pana la Iabneel, ca
sa se ispraveasca, la tarmul marii.
Hotarul spre asfintit era Marea
cea Mare. Acest,ea sunt hotarele fiilor
'lui luda, de jur-imprejur, dupa fami-
liile lor.
Lui Caleb, fiul lui Iefune, Iosua i-a
dat o parte de pamânt in mijlocul fiilor
lui luda, dup.& porunca Domnului catre
Iosua, adica Chiriat-Arba - Arba era ta-
tal lui Enac - adicá Hebronul.
240
www.dacoromanica.ro
lar Caleb a alungat de acolo pe
cei trei fii ai lui Enac: pe esai si pe
Ahiman si pe Talmai, feciorii lui Enac.
Dupa, aceea, s'a urcat de acolo
impotriva locuitorilor Debirului, iar nu-
mele Debirului mai nainte era Chiriat-
Sefer.
i Caleb a zis: # Aceluia care va
birui cetatea Chiriat-Sefer s't o va cu-
prinde, eu Ii voi da de sotie pe Acsa,
fiica mea! »
Atunci Otniel, fiul lui Chenaz, fra-
tele lui Caleb, a luat cetatea si el i-a dat
de sotie pe fiica sa Acsa.
Dar dupa, ce a intrat in casa lui,
el a pus-o la cale sa cearä de la tata-sau
o tariná. Deci cand ea s'a dat jos de
pe asin ffi Caleb a intrebat-o: # Ce pa-.
testi ? »
Ea a raspuns: « Därueste-mi un
dar; de vreme ce m'ai maritat in Negheb,
da-mi un iaz ! » i el i-a dat atunci iazul
de sus si iazul de jos.
Aceasta a fost mostenirea semin-
tiei fiilor lui luda dupa familiile lor.
Cetatile asezate la marginea cea
mai departatä, a semintiei fiilor lui luda,
spre hotarul Edomului, in partea din
spre emu acestea: Cabteel, Eder
Iagur ;
China, Dimona si Adada ;
Chedes, Hator si Itnan ;
Zif, Telem FA Bealot ;
Hator-Hadata si Cheriot-Hetron,
adicá Hator ;
Amam, sema si Molada ;
Hatar-Gada, Hesmon i Bet-Pelet ;
i Hatar-ual, Beerseba cu ora-
vele care tineau de ea ;
Baala, Iim i Ejem
Eltolad, Chesil i Horma,
Ticlag, Madmana si Sansana,
Lebaot, i1him i En-Rimon: peste
tot dou'azeci i ti ouit de orase cu satele
care tineau de ele.
lar in efela erau: Estaol, Tora
si Asna,
Zanoa, En-Ganim, Tapuah i Enam,
Iarmut, Adulara, Soco si Azeca,
aaraim i Aditaim si Ghedera
conacele care tineau de ele: paispre-
zece orase cu satele lor.
Tenan, Hadasa s't Migdal-Gad,
 CARTEA LUI IOSUA, 16, 17
Dilan, Mitpe i Iocteel,
Lachis, Botcat i Eglon,
Cabon, Lahmas
Ghederot, Bet-Dagon, Naama
Macheda : saisprezece orase cu satele lor ;
Libna, Eter i Asan,
Iftah, Asna i Netib,
Si Cheila, Aczib i Marea: noua
orase Cu satele lor.
Ecronul cu orasele care tineau de
el i cu satele fui;
De la Ecron inspre mara, toate ve-
cinatátile Asdodului i cu satele lor ;
Asdodul cu orasele i cu satele
sale; Gaza cu orasele i cu satele ei
pana la rilul Egiptului. lar hotarul de
apus este Marea cea Mare si cu tarmul ei.
lar in partea muntoasä erau: Sa-
mir, latir si Soco,
Dana i Chiriat-Sana care se zice
Debir,
Anab, Estemoa i Anim,
Gosen, Holon i Ghilo: unsprezece
orase cu satele lor.
Arab, Duma si Esan,
Ianum, Bet-Tapuah si Meca,
Si Humta i Chiriat-Arba, zis si
Hebron, kä Tior: noua orase cu satele lor.
Maon, Carmel, Zif i Iuta,
Izreel, Iocdeam i Zanoah,
Cain, Ghibeea i Timna: zece orase
cu satele lor.
Halhul, Bet-Tur i Ghedor,
Maarat, Bet-Anot i Eltecon: sase
orase cu satele lor.
Chiriat-Baal, adicii, Chiriat-Iearim,
Raba: dona orase cu satele lor.
In pustie erau: Bet-Araba, Midin
Secaca,
Nibsan, Cetatea Sarii i En-
ghedi: sase orase i cu satele lor.
Cat despre Iebusiti, care locuiau in
Ierusalim, fiii lui luda n'au putut sa-i
alunge ; asa inda Iebusiii locuesc im-
preunit cu liii lui luda, in Ierusalim,
pana in ziva de azi.
16.
Moftenirea f iilor lui E fraim.
1. i a iesit la sorti partea hotarità
fiilor lui Iosif, i hotarul lor pornea de la
Iordan, de Muga Ierihon, la rasarit de
241
www.dacoromanica.ro
apele Ierihonului, si din Ierihon se ridica
In munte in pustiul Betel, catre Luz.
Hotarul mergea mai departe de la
Betel spre Luz i ajungea pana la ti-
nutul Architilor, la Atarot ;
Apoi se cobora spre apus pana la
hotarul Iafletiibor i pana la hotarul
Bethoronului de Jos si panii. la Ghezer,
ca de acolo sa ajunga la Mare.
i fiii lui Iosif, Manase si Efraim,
au primit fiecare partea sa.
Si hotarul fiilor lui Efraim, dupä
farniliile lor, era acesta: hotarul pärtii
lor de mostenire era, la rilsärit, Atarot-
Adar, pana la Bethoronul de Sus;
Apoi iesea spre apus, pe la miazd-
noapte de Micmetat, si se intorcea pe
la räsdrit spre Taanat-Silo i trecea mai
departe spre räsarit de Janoha,
Pe urniä, de la Janoba se Risa in jos
la Atarot i la Naarat, atingea Ierihonul
iesea la Iordan.
De la Tapuah, hotarul inainta spre
asfintit pina in lunca pâraului Cana
venea de se ispravea la Marc. Accasta
este partea de mostenire a semintiei
fiilor lui Efraim, dupa familiile lor,
Ca si orasele care au fost puse deo-
parte pentru fiii lui Efraim, in mijlocul
pärtii de mostenire a fiilor lui Manase,
toate acele orase cu satele care tineau
de ele.
Dar ei n'au alungat pe Canaanitii
care locuiau in Ghezer, ci Canaanitii au
ramas in mijlocul lui Efraim, pana, in
ziva de azi i aunt robi de corvezi.
17.
Partea mogenirii lui Manase.
Aceasta este partes, citzuta la sorti
semintiei lui Manase, hilada,' el era in-
taiul näscut al lui Iosif. Machir,
niiscut al lui Manase, era tatill lui Ga-
laad i el primise Galaadul i Basanul,
ca mare riizboinic ce era.
Le-a venit parte si celorlalti fii ai
lui Manase, dupa neamurile lor: fiilor
lui Abiezer, fiilor lui Helec, fiilor lui
Asnal, fiilor lui Sichem, fiilor lui Hefer,
fiilor lui emida, care sunt urmasi de
parte barbäteaseä ai lui Manase, fiul
lui Iosif, dupa neamurile lor.
18
 CARTEA LUI IOSUA, 18
Dar Telofhad, fiul lui Hefer, fiul
lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Ma-
nase, n'a avut feciori, ci numai fete, si
acestea sunt numele fetelor lui: Mahla,
Noa, logia, Mika i Tira.
Si ele au venit inaintea arhiereului
Eleazar i a lui Iosua, fiul lui Nun,
inaintea voevozilor i le-au spus: « Dom-
nul a poruncit lui Moise sä ne dea
noua parte de mostenire, intre fratii no-
stri ! » Atunci Iosua le-a dat lor dupit
porunca Domnului, parte de mostenire
intre fratii tatalui lor.
Deci i-au cazut lui Manase zece parti,
fara a socoti tinutul Galaadului i Ba-
sanului, care sunt dincolo de Iordan,
Fiindeti fetele lui Manase au primit
parte, in mijlocul fiilor säi. Iar Gala,adul
a fost partea celorlalti fü ai lui Manase.
Ilotarul lui Manase se intindea de la
Ayer pan& la Micmetat, care e la riislirit
de Sihem, apoi o lua spre spre
tinutul locuitorilor din En-Tapuah.
Tinutul Tapuah era al lui Manase,
dar cetatea Tapuah, care este langit
hotarul lui Manase, era a fiilor lui E-
fraim.
Apoi hotarul se pogora spre pttraul
Cana, panto, la miazazi de viroaga. Iar
cetatile de acolo, care Bunt ale lui Efraim,
se gasesc in mijlocul cetätilor lui Manase ;
si de acolo hotaxul trecea la miaza-noapte
de parau i iesea si se sfa,rsea la mare.
Partea dinspre miazit-zi este a lui
Efraim ; partea dinspre miazil-noapte este
a lui Manase, si Marea era hotarul lui;
si se intillneau cu Aser spre miaza-noapte
cu Isahar spre rasarit.
Si Manase mai avea in tinutul lui
Isahar i Aser aceste cetati: Bet-Sean
cu asezarile lui, Ibleam cu asezarile lui,
pe locuitorii din Dor i cu aseziirile care
tineau de el si locuitorii din Taanac cu
asedirile care tineau de el si locuitorii
din Meghido cu asezatile care tineau de
el, asa dar tinutul celor trei plaimi Make.
Ins& fili lui Manase n'au putut
sa alunge pe locuitorii acestor cetati,
Canaanitii au izbutit sit locuiascit in Ora.
lar &Ind fiji lui Israil au prins
putere, i-au facut pe Canaaniti robi de
corvezi, dar de alungat nu i-au alungat.
Ci fiii lui Iosif au gait lui Iosua
242
www.dacoromanica.ro
i-au spus: Pentru ce mi-ati harazit
ink) ca mostenire un sin gur sort si o
singurit parte, ca,tit vreme eu Inuit popor
numeros i atat de mult m'a binecu-
vantat Domnul ? *
Atunci Iosua le-a raspuns: «Daca
intr'adevar esti popor numeros, urca-te
In tinutul paduros i taie-ti acolo loe de
locuit, in tinutul Perezitilor i al Re-
daca muntele Efraim e prea
stramt pentru tine !
Fili lui Iosif i-au raspuns: « Mun-
tele nu mai ajunge, iar toti Canaanitii
care locuesc in campia de jos au citrute
de tier, atat cei ce se aflá in Betsean
si in aseztirile lui, cat i cei ce locuesc in
sesul Izreel !
Ins& Iosua a rostit dare casa lui
Iosif catre Efraim i cittre Manase
i-a zis: « Tu esti popor numeros
ai vlagit multa! Nu vei avea numai un
singur sort,
a vei avea un munte intreg ; dar
filmic& este acoperit cu padure, trebue
s'o tai i atunci imprejurimile ei vor fi
ale tale, caci vei alunga pe Cansaniti,
macar eft au cárute de fier macar cá,
aunt puternici !
18.
Parka lui Veniamin.
Dup.& acestea, s'a strtms toatit ob-
stia fiilor lui Israil la Silo i au asezat
acolo cortul descoperirii, caci tara era
acum supusa lor.
Ci mai ramasesera intre liii lui Email
Inca sapte semintii, care nu-si imparti-
sera mostenirea.
Drept aceea a graft Iosua catre fiii
lui Israil: Pang, cand yeti fi zabavnici
sá mergeti i sä, vit luati tara pe care
v'a haritzit-o Domnul Dumnezeul pitrin-
tilor vostri?
Dati dintre voi cate trei oameni
de fiecare semintie ! i eu le voi da
poruncii, sa, porneasca la drum si sä stra-
bat& toata tara i sa-i tacit un plan
de impartire i apoi sá vie iar la mine.
Si sit impárteascá, tara in sapte
parti; Iuda sit ramana in tinutul situ
spre miazit-zi, i casa lui Iosif sa ramana
In tinutul säu spre miaza-noapte.
 CARTEA LUI IOSUA, 19
Iarg voi intocmiti un plan al tgrii,
impgrtind-o in sapte parti, i aduceti-1
aici la mine si eu voi arunca sorti pentru
voi, aici in fata Domnului Dumnezeului
vostru.
Cgt despre leviti, ei nu vor avea
parte in mijlocul vostru, fluida preotia
Domnului este partea lor de mostenire.
Iar Gad i Ruben si jumg,tate din Afa-
nase si-au primit partea lor de moste-
nire la riishrit de Iordan, unde le-a dat-o
lor Moise, robul Domnului. »
Atunci oamenii pe care ii aleseserg
s'au sculat si au purces ; iar Iosua a
poruncit celor ce plecau ea' ridice planul
urmittoarele: s Duceti-vä i strti-
bateti tara i faceti dupg ea un plan
apoi intoarceti-vä la mine, iar eu aici
In Silo voi arunca sorti pentru voi,
inaintea Domnului ».
Si acei oameni au plecat i au strg-
biitut tara si au insemnat inteo carte
orasele ei, impartindu-le in sapte parti,
apoi s'au intors la Iosua, in tabgra
de la Silo.
Atunci Iosua a aruncat in Silo
sorti pentru ei inaintea Domnului si a
impgrtit acolo tara intre fili lui Israil,
dupá cum erau impärtiti i ei.
Si a iesit sortul semintiei fiilor lui
Veniamin cu familiile lor i anume a
egzut tinutul sortului lor futre fiii lui
luda i futre flii lui Iosif.
Dar granita lor incepea, dinspre
miazii-noapte, de la Iordan si se urca pe
povärnisul de la miazit-noapte al dealului
Ierihonului, apoi trecea peste munte in-
spre apus i venea de se isprävea in
pustia Betaven.
De acolo hotarul trecea catre Luz
anume prin spinarea dealului dinspre
miazg-zi a Luzului, adicii a Betelului,
apoi hotarul se läsa in jos la Atarot-
Adar, catre muntele de la miazti-zi de
Bethoronul de Jos.
Apoi hotarul se incovoia si se in-
torcea spre inchizand laturea
apuseang, a tinutului, plecánd de la
muntele care este in fata Bethoronului,
la miazg-zi i ispriivindu-se la Chiriat-
Baal, adia Chiriat-Iearim, cetate a fii-
lor lui luda. Aceasta era laturea dinspre
apus.
243
www.dacoromanica.ro
Laturea de miazg-zi incepea de la
cetatea de hotar Chiriat-Iearim i se pre-
lungea spre izvoarele de ¿T'a de la Nef-
toah.
Pe ~A, hotarul se pogora päng
la poalele muntelui care vine la riisárit
de valea Ben-Hinom i la ruiazg-noapte
de sesul Refaim; se rása in jos piin
valea Hinom, strecurându-se prin poa-
lele dinspre miazig-zi ale plaiului Iebu-
sitilor i atingea Cismeaua Roghel.
Ocolea apoi spre miazá-noapte, se
indrepta catre En-eme s catre Ghe-
lilot, in Uta suisului Adumim, se pogora
la Piatra lui Bohan, fiul lui Ruben,
Trecea pe la miazg-noapte de dealul
Bet-Araba si pogora in crimpia Iorda-
nului.
Apoi hotarul se strecura pe la
miazii-noapte de dealurile Bet-Hogla
ajungea la sanul dinspre miazg-noapte al
Märii arate, la gura Iordanului. Acesta
era hotarul dinspre
lar Iordanul facea hotar in partea
de rtistuit. Aceasta este partea naoste-
nirii fiilor lui Veniamin, clupg hotarnicia
ei, de jur-imprejur i dupä neamurile
lor.
Cetiatile semintlei fiilor lui Venia-
min, dupä neamurile lor, erau acestea:
Ierihonul, Bet-Hogla i Emec-Chetit,
Bet-Araba, Temaraim i Betel,
Avim, Para si Ofra,
Chefar-haamoni, Ofni i Gheba:
douttsprezece cethti i cu satele lor ;
Ghibeon, Rama si Beerot,
Mitpe, Chefira i Mota,
Rechem, Irpeel i Taraba,
Tela, Elef i Iebus, raid*, Ierusa-
limul, Ghibeat i Chiriat: paisprezece
cetati i cu asezdrile lor. Aceasta este par-
tea mostenirii fiilor lui Veniamin, dupg
neamurile lor.
19.
Pärtile celorlalte seminfii Î partea lui
loma.
1. Al doilea sort care a iesit a fost
pentru Simeon, adicti pentru semintia
fiilor lui Simeon, dura neamurile lor,
patea lor de mostenire a cäzut in mij-
locul pgrtii fiilor lui luda.
 CARTEA LUI IOSUA, 19
i partea lor a fost aceasta: Beer-
seba, sema si Molada,
Hatar-ual, Bala i Etem,
Eltolad, Betul si Horma,
Ticlag, Bet-Marcabot i Hatar-Susa,
Bet-Lebaot i aruhen: treisprezece
orase i cu asezarile lor ;
Ain, Rimon, Eter i Alan: patru
orase si Cu asezarile lor ;
Precum i toate satele care se ga-
seau in jurul acestor orase, pana la Baa-
lat-Beer i pan& la Rama din Negheb.
Aceasta este partea de mostenire a se-
mintiei fiilor lui Simeon, dupii, neamu-
rile lor.
Partea fiilor lui Simeon a fost des-
partitil din mosia fiilor lui luda, pentru ca,
partea fiilor lui luda era prea mare
pentru ei, pentru aceea fiä lui Simeon
au prima mostenirea lor in mijlocul
partii celorlalti.
Al treilea sor a iesit pentru fiii lui
Zebulon, dupá familiile lor, iar hotarul
mosiei lor se intindea pana la
dud.
Apoi hotarul se ridica in sus spre
apus pana la Marala, atingea Dabeset
venea pana la mancatura de apii de la
rashrit de Iocneam;
lar de la adud se intorcea spre
sä,rit pang la hotarul tinutului Chislot-
Tabor, mergea mai departe ptma la Da-
berat si urca pana la Iafia,
De acolo se indrepta catre rasa-
ritul soarelui spre Gat-Hefer i Et-Catin,
se prelungea pang, la Rimon si se inco-
voia spre Nea.
In urma se intorcea spre miaza-
noapte de Hanaton i ajungea de se
isprävea in valea Iftahel ;
i cuprindea Catatuir Nahalalul,
Idala i Betleemul: douiispre-
zece cetati cu satele lor.
Aceasta este partea fiilor lui Ze-
bulon, dup.& neamurile lor: aratatele ce-
tati j locurile care tineau de ele.
Lui Isahar i-a iesit sortul al pa-
trulea, adica fiilor lui Isahar, dupa, fa-
miliile lor.
In tinutul lor intrau: Izreel, Che-
sulot
Hafaraim, ion i Anaharat,
Rabit, Chision i Ebet,
244
www.dacoromanica.ro
Ramat, En-Ganim, En-Hada si
Bet-Patet ;
i hotarul lor atingea Taborul,
Bet-emes ; iar isprävitul lui
era la Iordan ; poste tot saisprezece ce-
täi asezarile care tineau de ele.
Aceasta este partea semintiei fiilor
lui Isahar, dupä familiile lor, i acestea
stint cetatile lor, cu satele care tineau
de ele.
Al cincilea sort a cazut semintiei
fillor lui Ayer, dupit familiile lor,
i inutul lor cuprindea: Helcat,
Hali, Bet,en i Acsaf,
Alamelec, Amad si Misal; iar ho-
tarul lor atingea, spre asfintit, Carmelul
s't paraul Libna,
Pe urmä, hotarul se intorcea spre
räsinit, spre Bet-Dagon, atingea tinutul
lui Zebulon i valea de la miaza-noapte
Iftahel, Bet-Emec i Neiel i trace° pe
la nordul Cabulului,
Atingand Abdon, Rehob, Hamon
si Cana, pana catre marele Sidon.
Apoi hotarul se inturna spre Rama
si pan& la cetatea intarita a Tirului,
inapoindu-se spre los se isprävea la
Mare. Iar cetatile tinutului erau: Me-
he bel, Aczib,
Aco, Afec i Rehob, - douazeci
douà de cetati cu satele care tineau de ele.
Aceasta a fost partea semintiei
fiilor lui Aser, dupa familiile lor, cu ara-
tatele cetati i cu asezarile lor.
Al saselea sor t a iesit fiilor lui
Naftali, familiilor fiilor lui Naftali.
i hotarul lor pomea de la Helef,
de la stejarul din Taananim, se intindea
spre Adami-Necheb i Jabneel pana la
Lacum i se isprävea la Iordan.
Dupa aceea, se intorcea spre as-
fintit, inspre Aznot-Tabor si se prelungea
pana la Hucoc ; atingea la miaza-zi tinutul
lui Zebulon, atingea la asfintit tinutul
lui Aser si al lui luda, iar la rasarit se
rezema pe Iordan.
i cetatile lor intifirite erau: Tidim,
Ter, Hamat, Racat i Chineret,
Adama, Rama si Hator,
Chedes, Edrei i En-Hator,
Iron si Migdal-El, Horem, Bet-
Anat i Bet-emes: nouiisprezece cetati
cu waffle lor.
 CARTEA LUI IOSUA, 20, 21
Aceasta este partea de moatenire
a semintiei fiilor lui Naftali, dup.& fa-
miliile lor, cu cetätile i cu aaezärile care
tineau de ele.
Al gaptea sort a ieait semintiei
fiilor lui Dan, dupit familiile lor.
In tinutul citzut lor se cuprindeau:
Tora, Eataol i Ir-emes,
Saalabin, Aialon gi Itla,
Elon, Timna i Ecron,
Elteche, Ghibeton i Baalat,
Iehud, Bene-Berac i Gat-Rimon,
Me-Iarcon i Racon i cu tinutul
care este in dreptul Iafei.
Ci tinutul lor fiind prea stramt
pentru ei, de aceea s'au ridicat liii lui
Dan ai s'au ritzboit cu Leaemul FA au
luat cetat,ea ai au lovit-o cu ascutiaul
s'au fácut stäpitni pe ea gi
s'au aaezat acolo ai i-au pus Leaemului
numele Dan, dupit numele lui Dan, pa-
rintele lor.
Aceasta e partea de moatenire a
semintiei fiilor lui Dan, dupä familiile
lor, arittatele cetitti i aaezárile lor.
Mild au sfarait de impärtit tara
de moatenire, in aceste cuprinsuri, atunci
fiii lui Israil au ditruit lui Iosua, fiul lui
Nun, o parte de moatenire In mijlocul
lor,
Dandu-i, dupit porunca Domnului,
cetatea pe care o ceruse: Timnat-Serah,
in muntele Efraim. Si el a clädit-o din
nou i a locuit in ea.
Acestea sunt moaiile pe care Elea-
zar arhiereul i Iosua, fiul lui Nun, ai
voevozii semintiilor lui Israil le-au im-
partit prin sorti in Silo, inaintea fetei
Domnului, la uga cortului descoperirii.
Aaa au ispriivit impartitul tärii.
20.
Cele fase celeifi de scäpare, pentru ucigapii
lard voie.
Duprt, acestea, Domnul a grait lui
Iosua i i-a spus:
« Vorbeate aaa c5,tre fiii lui Israil:
« cetittile de sciipare despre
care am vorbit cu voi, prin graiul lui
Moise,
Ca sä poatä fugi in ele ucigaaul
care a ucis om din gregalá, fárá precu-
245
www.dacoromanica.ro
getare, i sit, vä fie loe de scäpare de di-
naintea rizbunitorului sangelui.
Cine va fugi in una din aceste ce-
täti sä stea la poarta cetätii i sä spunii,
imprejurarea sa In auzul bAtritnilor ce-
iar ei stt-1 ja la ei in cetate
dea lui sitlag, ea sit, silltialuiascri,
impreunit cu ei.
Si &Ind rázbuntitorul sangelui Il va
urmäri, ei sä nu dea pe ucigaa in nitti-
nile lui, fiinddi el a omorit färä, precu-
getare pe aproapele situ ai färit sd-1 fi
urit mai nainte.
Ci el sä ritmânit in cetat,ea aceea
Omit, ce se va inatiaa inaintea, obatiei,
ca sá-1 judcce, i prtnä la moartea arhie-
reului care va fi fost In acele zile. Atunci
ucigaaul sä se intoarcä ai sit villa in
cetatea sa i in casa ea-, in cetatea de
undo a fost fugit.
Si ei au osebit Chedeaul in Galileia,
in tinutul muntos al lui Neftali, tai Si-
hemul, in tinutul muntos al lui Efraim,
Chhiat-Arba, adicrt Hebronul, in muntii
lui luda.
lar dincolo de Iordan, spre rrtsärit
de Ierihon, au osebit Beterul, in pustie,
pe podiaul din tinutul semintiei lui Ru-
ben, gi Ramot in Galaad, in tinutul se-
mintiei lui Gad, ai Golan, in Basanul
semintiei lui Manase
Acestea au fost cetätile hotárite
pentru toti fiii lui Israil, ca i pentru
veneticul care traieate printre ei, ca
fie locuri de scitpare, pentru oricine a
ucis pe cineva din greaalh, cup, incitt s5,
nu moarti de mitna razbunatorului
gelui värsat, pan& ce nu se va infätiaa
la judecatä, In fata obatiei.
21.
Cele patruzeci pi opt de cetdfi ale preofilor
pi ale levifilor.
Dupit acestea, capii familiilor Le-
vitilor au venit la arhiereul Eleazar
la Iosua, fiul lui Nun, ai la cripeteniile
semintiilor fiilor lui Israil,
Si au grilit dare ei, In Silo, In Ca-
naan, urmittoarele: Domnul a poruncit
prin gura lui Moise sä ni se dea cetati
de locuit, cu suhaturi prirnprejur, pentru
vitelo noastre
 CARTEA LUI IOSUA, 21
Deci fiii lui Israil d5.dnr levitilor
din mostenirea lor, dupii cuväntul Dom-
nului, aceste cetäti cu suhaturile lor.
Si a iesit la sorti inai familia
lui Cahat, i le-au eitzut la sorti levitilor,
urmasii lui Aaron arhiereul, treisprezece
cetati de la semintiile Iuda; Simeon si
Veniamin.
Celorlalti fil ai lui Cahat, dupit nea-
murile lor, le-au citzut la sorti zece ce-
túi semintia lui Efraim, In semintia
lui Dan i in jumittate din semintia lui
Manase.
6.lor lui Gherson, dupit neamurile
lor, le-au eälzut prin sorti treisprezece
cetäti in Basan, in semintia lui Isahar,
a lui Aser, in semintia lui Nefta,li i in
jumätate din semintia lui Manase.
lar fiilor lui Meran, dupit, neamu-
rile lor, le-au azut la sorti douäspre-
zece cetitti, in semintia lui Ruben, in
semintia lui Gad si in semintia lui Ze-
bulon.
Asa dar fill lui Israil au dat le-
viilor prin sorti aceste cetäti, impreunit
cu suhaturile lor, asa precum poruncise
Domnul prin graiul lui Moise.
Anume au dat, din partea semin-
tiei fiilor lui Iuda si din partea semin-
tiei fiilor lui Simeon, urmätoarele cetäti,
care se numesc pe nume:
Fiilor lui Aron din familia lui Ca-
hat, dintre fiLi lui Levi, fiindcii, lor le-a
crtzut întâiul sort, li s'a cuvenit,
Si li s'a dat Chiriat-Arba Arba
era pärintele Enachitilor adicit Hebro-
nul, in muntii luda s't cu locurile ei de
päsune de jur-imprejur.
Ins& tarina cetätii i satele ei le-au
dat lui Caleb, fiul lui Iefune, ca stapá-
nire a lui.
Apoi, au dat fiilor lui Aron ar-
hiereul cetatea de scäpare pentru
Hebronul Cu suhaturile ei, precum
1;1'1 Libna tot cu suhaturile ei.
Mai departe, Iatirul cu suhatu-
rile ei, Estemoa cu suhaturile ei,
Holonul i suhaturile ei, Debirul
suhaturile ei.
Asanul i suhaturile ei, Iuta cu
suhaturile ei i Bet-Semes cu suhaturile
ei, adidt nou5, cetiiti din aceste dour),
semintii.
www.dacoromanica.ro
246
Apoi, din semintia Veniamin: Ghi-
beonul cu suhaturile ei, Gheba cu suha-
turile ei,
Anatot cu suhaturile ei i Alemet
cu suhaturile ei, asa dar patru
Toate cetätile preotilor, fiilor lui
Aron, au fost treisprezece, cu suhatu-
rile lor.
Citt despre celelalte familii ale fiilor
lui Cahat, din neamul levitibor, cetätile
care le-au azut la sorti erau din tinutul
semintiei lui Efraim.
S't le-au dat lor cetatea de scit-
pare pentru ucigasi Sihemul, eu suha-
turile ei, in muntii Efraim, iii Ghezerul
cu suhaturile ei,
Chibtaim cu suhaturile ei si Bet-
horon cu suhaturile ei, asa dar patru
cetäti.
lar in tinutul sernintiei Dan, ce-
tatea Elteche cu suhaturile ei, Ghibeton
cu suhaturile ei,
Aialon cu suhaturile ei i Gat-
Rimon de asemenea cu suhattuile ei,
asa dar patru cetäti.
Si in jumätatea semintiei Manase,
Taanac cu päsunile ei i Ibleam cu
sunile ei, asa dar douti cetitti.
Toate cetittile pe care le-au primit
familiile celorlalti urmasi ai lui Cahat
au fost zece cetäti, impreunä cu locu-
rile lor de pitsune.
Au primit, apoi, fiii lui Gherson
alte neamuri ale levitilor in jumatatea
de semintie a lui Manase, cetatea de
sciipare pentru ucigasi Golan, in Basan,
cu locurile ei de piisune si Astarot cu
locmile ei de pdsune, asa dar douä,
cetäti.
lar in tinutul semintiei lui Isahar,
Chision cu päsunile ei, Daberat cu pä-
sunile ei,
Iarmut cu päunile ei, asa dar
patru cetati.
In tinutul semintiei Aser, Misal
cu suhaturile ei, Abdon cu suhatu-
rile ei,
Helcat cu suhaturile ei i Rehob
ou suhaturile ei, asa dar patru cetáti.
In tinutul semintiei Neftali, ce-
tatea. de scäpare pentru ucigasi Chedes
din Galilea cu suhaturile ei, Hamot-Dor
 CARTEA LUI IOSUA, 22
cu suhaturile ei Cantan cu suhaturile
ei, asa dar trei cetati.
Toate cetile Ghersonitilor, dupii
neamurile lor, au fost treisprezece, cu
suhaturile lor.
Familiile urmasilor lui Meran, care
mai fiimAseserii dintre leviti au primit
din tinutul semintiei lui Zebulon, Toe-
neam cu suhaturile ei, Carta cu suha-
turile ei,
Rimon cu suhaturile ei, Nahalal
cu suhaturile ei, asa dar patru ce-
ttiti.
lar de cealaltii parte a Iordanului,
In dreptul Ierihonului, au pirnit in ti-
nutul semintiei Ruben, cetatea de sat-
pare pentru ucigasi Beter, cu suhatu-
rile ei, Iahta Cu suhaturile ei,
Chedemot cu suhaturile ei si Me-
faat cu suhaturile ei, asa dar patru ce-
tiiti.
lar in tinutul semintiei Gad au
primit cetatea de sciipare pentru uci-
gasi Ramot, in Galaad, cu suhaturile
ei i Mahanaim cu suhaturile ei,
Hesbon cu suhaturile ei, Iazer cu
suhaturile ei, asa dar patru cetiiti.
Peste tot, cetiltile hartizite prin
sorti fiilor lui Meran, dup.& neamurile
lor, care mai riimiisesefit pe lângd cele-
lalte neamuri ale levitilor, au fost douil-
sprezece la num/ir.
lar toate cettitile häràzite levitilor,
In cuprinsul stiipanit de fiii lui Israil,
au fost patruzeci si opt cu locurile lor
de piisune.
Cetätile acestea erau fiecare cu lo-
cul ei de piisune, imprejur; asa eran
ele toate.
Astfel Domnul dat-a lui Israil toatli
tara pe care o fágiiduise cu juriinatint
pirintilor lor sä le-o dea, i ei au luat-o
in stiiptInire i s'au s5.16.sluit intr'insa.
i Domnul le-a dat tihnii de jur-
imprejur, intru totul, cum se jurase pit-
rintilor lor, i nimeni nu li s'a putut
impotrivi dintre toti dusmanii lor;
pe toti dusmanii Ion i-a dat Domnul in
mâinile ion.
N'a cAzut nici un cuvAmt din toate
ftigaduintele pe care le rostise Domnul
ciitre casa lui Israil, ci toate s'au im-
247
www.dacoromanica.ro
22.
Ruben, Gad ?i jumiitate din Manase se
intorc in cuprinsul stiipeinirii /or la ili-
sdrit de lordan.
Atunci Iosua a chemat pe Rube-
niti, pe Gaditi si pe jumatate din se-
mintia lui Manase,
Si le-a grilit: A Voi ati piizit toate
ale v'a poruncit Moise, robul Domnului,
ati ascultat de glasul meu in tot ce
v'am poruncit.
Voi n'ati piirrisit pe fratii vostri
in teat& aceasti lung& vreme, phnä, in
ziva de astazi, i ati tinut dup.& cuviintii
porunca Domnului Dumnezeului vostru.
Ci acum, Domnul Dumnezeul vo-
stru a lariizit tihnit fratilor votni, dupil
cum i-a fost cuvintul cittre voi. Deci
acum intoarceti-va, i duceti-va la cor-
tmile voastre, in Vámantul
voastre, pe care Moise, robul Domnului,
vi 1-a dat you'd* dincolo de Iordan.
Numai luati bine seama sä impli-
niti porunca i legea pe care Moise, ro-
bul Domnului, v'a iubiti
adicii pe Domnu1 Dumnezeul vostru
sä umblati in toate chile lui i sä pä-
ziti lui i sii vä tineti strilns
de el 1-;;i slujiti din toatä, mima voa-
strA si din tot sufletul vostru!
Apoi Iosua i-a binecuvrintat si le-a
dat drumul, iar ei s'au due la corturile lor.
Unei jumittilti din semintia Manase
ii dliduse Moise parte de stdpânire in
Basan, iar celeilalte jumatati i-a dat
Iosua parte cu ceilalti frati ai lor, din-
coace de Iordan, spre asfintit; iar ctind
Iosua le-a dat drumul la corturile lor
i-a binecuvântat,
A rostit clitre ei asa: s VOi và in-
toarceti la sitlasurile voastre cu multe
bogiitii, cu turme multe foarte, cu ar-
gint i cu aun i cu aroma i cu fier
cu belsug de vesminte. Impartiti piada
luatii de la dusmanii vostri cu fratii
vostri! u
Deci fiii fin Ruben si fiii lui Gad
jumatate din semintia lui Manase s'au
intors si au plecat de 'ADO, fiii lui
Israil, din Silo, care se aflii in tara Ca-
naan, ca sä ajungä in tinutul Galaad,
In tara stäpâninii ion, unde erau ei in-
 CARTEA LUI IOSUA, 22
stáriti, dupa porunca Domnului data
prin gura lui Moise.
Si ajungand ei in tinutul Iorda-
nului, dincoace, in pamantul Canaan, fiii
lui Ruben si fiii lui Gad EA jumittate din
semintia lui Manase au clàdit acolo un
jertfelnic, pe tarmul Iordanului, un jert-
felnic urias, care se vedea de departe.
Si au auzit fiji lui Israil zvonul
acesta: « Iatä, fiii lui Ruben i fi
Gad si jumätate din semintia lui Ma-
nase au cliidit un jertfelnic la rasaritul
Canaanului, in tinutul Iordanului, de
cealaltä parte a fii/or lui Israil a.
Gaud au auzit aceasta fiji lui Is-
rail, toatti, obstia fiilor lui Israil s'a strans
la Silo, ca sit se ridice impotriva lor cu
ritzboi.
Si fili lui Israil au trimis la fiii
lui Ruben si la fiii lui Gad i la juma-
tatea semintiei lui Manase, in tinutul
Galaad, pe Fincas, fiul lui Eleazar, ar-
hiereul,
Si impreunä cu el zece principi,
cate un principe de fiecare ramura,
de fiecare din semintiile lui Israil, si fie-
care dintre ei era cäpetenie in spita
rinteasca, intre miile lui Israil.
Si acestia au venit la fiü lui Ruben
si la fiii lui Gad j la acea jumdtate din
senaintia lui Manase i au vorbit cu ei
si le-au spus:
Asa gräieste toatä obstia Domnu-
lui: Ce este acea.sta nelegiuire pe care
ati savarsit-o fat& de Dumnezeul lui Is-
rail ? Gad v'ati tutors de la Domnul
v'ati zidit vouä jertfelnic, razvratindu-va
astäzi Impotriva Domnului !
Fost-a oare, pentru noi, proa pu-
tin farädelegea de la Peor, de care nu
ne-am curatit nici pima in aiva de astázi,
cu toatti, bätaia care a venit peste obstia
Domnului?
Si voi astázi va abateti de la Dom-
nul ! Si se va intampla cä, räzvratindu-vii,
voi astazi impotriva Domnului, el va fi
maine manios pe toatä obstia lui Israil.
Dad,' totusi tara stäpânirii voa-
stre vi se pare necuratä, treceti in p5,
mäntul stápanirii Domnului, unde e
salá,sluit locasul Domnului i luati-v& lo-
curi printre noi, dar nu IT& razvrtititi
impotriva Donumlui si nu ne fact* pe
www.dacoromanica.ro
noi ritzvrittiti, zidindu-vä voila jertfelnio,
osebit de jertfelnicul Domnului Dumne-
zeului vostru.
N'a fost oare Acan, fiul lui Zerah,
col ce a savarsit färddelegea cu lucrurile
afierosite? i mania a venit peste toatá
obstia lui Thrall! i omul acela n'a pierit
singur, pentru nelegiuirea lui! »
Atunci fill lui Ruben si fiji lui
lui Gad si jumatatea aceea din semintia
lui Manase au räspuns astfel dare prin-
cipii neamurilor lui Israil:
« Cel Atotputernic, Dumnezeu
Domnul, da! Cel Atotputernic Dumnezeu
Domnul, el este cel ce stie i s'o stie
Israil: daca am fficut aceasta din ritz-
vrätire si din trädare fata, de Domnul,
sá, nu ne mai ajute astazi!
Daca ne-am zidit jertfelnic cu gaud
sane intoarcem de la Domnul, fie aducand
arden i de tot i prinoase de paine, fie
jertfind pe el jertfe de pace, Domnul
insusi sa ne ceara socotealä !
Dar jufam ca nu e aaI Gáci din
teamä i pentru anume cuvânt am facut
aceasta, ca adica nu cumva, in viitor,
fiii vostri sui zica fiilor nostri: o Ce a,
yeti voi cu Domnul Dumnezeul lui
Israil?
Cáci Domnul a pus intre noi
voi, voi fü ai lui Ruben i ai lui
Gad, Iordanul drept hotar. Voi n'aveti
nici o legatura cu Domnul ! » i astfel
fiji vostri vor face pe fiii nostii sa
conteneascii, a mai sluji pe Domnul.
De aceea, am zis noi: Haidem
sä, ne clädim un jertfelnic, dar nu pentru
arden i de tot, nici pentru jertfe,
Ci ca sa fie o marturie intre noi
voi i intro urinasii nostri de dupä,
noi, dovedind ca noi savarsim slu-
jirea Domnului inaintea lui cu arderle
noastre de tot, cu jertfelnicele noastre
si cu arderle noastre pentru pace, asa
incat fili vostri in viitor sä nu mai poatä
sä spun& fiilor nostri: o Voi nu aveti
nici o legii,tura cu Doinnul! »
Si. am mai zis noi: Daca se va
intampla sui ne spun& astfel, nouà sau
urmasilor nostri celor din viitor, atunci
noi a& le räspundem: « Vedeti intruchi-
parea jertfelnicului Domnului pe care 1-au
acut parintii nostii, nu pentru arderi
248
 CARTEA LUI IOSUA, 23
de t,ot, niel pentru jertfe, ci ea BA.' fie
mhrtmie intre noi i voi !
Fereasci-ne pe noi Domnul sit
ne razvrhtim impotriva Domnului i sä,
ne abatem astazi de la Domnul, zidind
un jertfelnic pentru arden i de tot, pentru
rainos de Vane i pentru jertfe, osebit
de jertfelnicul Domnului Dumnezeului
nostru cel ce silläslueste inaintea loca-
sului shu !»
Child Fineas preotul i chpeteniile
obstii i voevozii neamurilor lui Israil, care
erau cu el, auzirh, aceste cuvinte rostite
de fiii lui Ruben i de fiji lui Gad si
de fiii lui Manase, s'au arittat multu-
miti de ele.
Deci a zis Fineas, feciorul lui Elea-
zar, arhiereul, fiilor lui Ruben si fiilor
lui Gad i fiilor lui Manase: « Astämi,
stim bine oh in mijlocul nostru este
Domnul, fiindch voi n'ati shviirsit ace/1st&
calcare de credinth faVá de Domnul ;
astfel voi ati mhntuit pe fjji lui Israil
din mans, Domnului !»
Dupd aceea, Fincas, feciorul lui
Eleazar, arhiereul, i ceilalti fruntasi se
intoarserh, de la fiii lui Ruben si de la
fiii lui Gad, adicli, din tinutul Galaad,
In tara Canaan la fili lui Israil, adu-
chndu-le acest rhspuns.
Si rilspunsul a pläcut fiilor lui Is-
rail si fiji lui Israil au binecuvhntat
pe Dumnezeu si n'a mai fost vorba sh,
pornea,sch ei cu rhzboi impotriva lor
pustieasch tara in care locuiau fiii
lui Ruben i fiii lui Gad.
lar fiii lui Ruben si fiii lui Gad au
numit acel jertfelnic Ed, adich mhrturie,
chci ziceau ei este mhrturie intre
noi, cum di Domnul este Dumnezeu.
23.
Iosua dii povete poporului.
Si dupli multe zi/e, duph, ce Dom-
nul daduse tihnh, lui Israil din patea
tuturor dusmanilor sài de jur-imprejur,
iar Iosua era blitrin i inchrcat de ani,
A chemat Iosua pe tot Israilul, pe
bátrânii lui, pe voevozii lui, pe judech-
torii lui si pe dreghtorii lui si a rostit
care ei: « Eu am imbatrilnit i sunt
inaintat in varst5, !
249
www.dacoromanica.ro
Ci voi ati vazut toate chte a sä-
varsit Domnul Dumnezeul vostru cu
feote acele popoare pe care le-a gonit
din fata voastrit, citei Domnul Dumne-
zeul vostru, el insusi s'a luptat pentru voi.
Vedeti, eu v'am impartit you'd, prin
sorti, ca mostenire semintiilor voastre,
pamântul tuturor popoarelor pe care eu
le-am nimicit, incepiind de la Iordan phnit
la Marea cea Mare, la Soare-Apune. Iar
popoarele care au mai riimas,
Domnul Dumnezeul vostru le va
izgoni el insusi i le va alunga din fata
voastrit i voi yeti ajunge stlipttni peste
tara lor, precum v'a flighduit Domnul
Dumnezeul vostru.
Drept aceea siliti-vh din riísputeri
sh, phziti i eh, impliniti tot ce este seria
in cartea legii lui Moise, fir& sh vä, aba-
teti de la ea nici la dreapta, nici la stânga,
Si thrift' BA.' vá amestecati cu aceste
popoare care au ritmas printre voi, iar
numele dumnezeilor lor sä., nu le pome-
niti i eh nu jurati pe ele si sá nu le
slujiti lor niel sh vä, inchinati lor,
Ci tineti-va strâns de Donanul Dum-
nezeul vostru, precum ati flicut phni in
ziva de astrizi,
Fiindcit, Doranul a izgonit din fata
voastra popoare mari i tari, i nimeni
pang astäzi n'a putut sä vá stea vouä,
impotriva.
Un singur om dintre voi a fu-
giirit o mie de insi, chef Domnul
Dumnezeul vostru s'a luptat pentru voi,
precum i-a fost cuvh,ntul cittre voi.
Paziti-va deci cu strásnicie, spre
binele sufletelor voastre, sä, iubiti pe
Domnul Dumnezeul vostru.
lar de vá yeti abate si vh, yeti
alipi de rämäsita acestor popoare, care
a mai ritmas cu voi, i vá yeti incuscri
Cu ei i yeti intra intre ei i ei intre voi,
Atunci bine ift stiti ch, Domnul
Dumnezeul vostru nu va znai goni araste
neamuri din fata voastrtt i ele vor ajunge
pentru voi lat i prinzhtoare si bici pe
spetele voastre i spini in ochii vostri,
phnlí ce yeti pieri de pe acest phznAnt
rnämos, pe care vi l-a ditruit Domnul
Dumnezeul vostru.
lath, eu unul pornesc astäzi In
cala pe care merg toti ph% mantenii, dar
 CARTEA LUI IOSUA, 24
voi trebue sii märturisiti din toatit mima
voastrit si din tot sufletul vostru, cit
nici un cuvttnt din toate fiighduintele pe
care vi le-a figitduit Domnul Dumnezeul
vostru n'a citzut fdr5, implinire; toate
v'au mers in plin; nimio din ele n'a
rámas sterp.
Dar, dupit cura s'au Implinit cu
voi toate fagliduintele pe care le-a grait
you& Domnul Dumnezeul vostru, tot asa
aduce-va peste voi toattt urgia lui, pima
ce vit va stitrpi din acest pamitnt mänos
pe care vi 1-a däruit Domnul Dumnezeul
vostru.
Dacit veti calca legitmitntul pe care
Domnul Dumnezeul vostru l-a poruncit
you'd i vit yeti duce sä, slujiti altor dum-
nezei i siL va inchinati lor, atunci mttnia
Domnului se va aprinde impotriva voa-
strit i yeti pieri degrabti din acest
pitmánt mänos pe care el vi 1-a &draft.*
24.
I osua aduncl poporul si reinnoefte
rnélniul Doninului cu poporul.
Apoi Iosua a striins la Sihem toate
semintiile lui Israil si a chemat pe bit-
tránii lui Israil, pe voevozii lui, pe jude-
cittorii 1ui si pe dregittorii lui, ca
se infiitiseze inaintea Domnului.
Si a graft Iosua la tot poporul: o Iatit
ce zice Domnul Dumnezeul lui Israil:
Straunii vostri, odinioarä, Terah, tatál
lui Avraam i tatäl lui Nahor, locuiau
dincolo de Eufrat i slujeau altor dum-
nezei.
Ci eu am luat pe stritmosul vostru,
pe Avraam, de dincolo de Eufrat,
1-am impins sä sträbatä Ora Canaan si
am inmultit neamul lui j.. i-am ditruit
pe Isaac.
Si i-am dat lui Isaac pe Iacob
pe Esau; iar lui Esau i-am dat muntele
Seir sit-1 stitpitneasei, pe cánd Iacob
fiii lui s'au pogorit in Egipt si an ajuns
acolo popor mare si numeros i puternic,
iar Egiptenii au prins sä-i asupreascii.
Pentru aceea am trimis pe Moise
si pe Aaron si am lovit Egiptul cu mi-
nuni infricosate, pe care le-am fäcut in
mijlocul lui, i pe urmä v'am scos de
acolo.
250
www.dacoromanica.ro
Scotänd pe pärintii vostri din Egipt,
ati venit Omit la Marea Rosie; iar Egip-
tenii au urmárit pe pärintii vostri cu
care ig Cu cilläreti panto, la Marea Rosie.
Atunci, strigat-au dare Domnul
rintii vostri si el a pus intuneric intre
voi i intre Egipteni i a prilvitlit marea
peste ei i i-a acoperit, i înii ochii
vostri au vitzut cele ce am fitcut in
Eg,ipt; apoi ati fámas in pustie vreme
in delungatit.
Pe urmit, v'am adus in tara Amo-
ritilor, care locuiau de cealaltä, parte a
Iordanului, i ei au intrat cu voi in
dar eu i-am dat in mhinile voastre ffi
ati luat in stiipitnire Ora lor i eu i-am
stärpit de dinaintea voasträ.
Si s'a sculat Balac, fiul lui ipor,
regele Moabului, ea sit se lupte cu Is-
rail si a trimis sä cheme pe Bileam, fiul
lui Beor, ca sit vä blesteme pe voi.
Ins& eu n'am vrut sä ascult de
Bileam si el v'a binecuvântat i eu v'am
scos din mana lui.
Dup.& aceea, ati trecut Iordanul
ati venit la Ierihon i locuitorii din
Ierihon, Amoritii, Perezitii, Canaanitii,
Hetitii, Gherghesitii, klevitii i Iebusitii,
au pornit rilzboi cu voi, ins& eu i-am
dat in mäinile voastre.
Si am trimis inaintea voasträ, thuni,
care i-au gonit de dinaintea voasträ, cum
a fost cu cei doi regi ai Amoritilor, fart);
sä fi fost nevoie nici de sabia, niel de
arcul vostru.
Si v'am dat o .tar5, pentru care
nu v'ati trudit i cetitti pe care nu le-ati
zidit voi, in care n'ati sälttsluit, si pod-
gorii i livezi de maslini, din care vii
infruptati, fir& sit le fi sädit voi!
Ci acum temeti-vit de Domnul
slujiti lui cu toatit mima i cu cre-
dintä. Deptirtati de la voi pe dumnezeii
cArora au slujit strämosii vostri dincolo
de Eufrat i in Egipt i slujiti Dorrinului.
lar dacá nu gitsiti cu cale sit
Domnului, atunci astitzi pe
cine vreti art slujiti, ori pe dumnezeii
doors se inchinau strämosii vostri din-
colo de Eufrat, ori pe dumnezeii Amo-
ritilor in a cgror taril säbäluiti; iar eu
neamul meu, noi vom sluji Domnu-
lui !
 CARTEA JUDECATORILOR, 1
Atunci poporul a raspuns si a zis:
Fereasca-ne Dumnezeu sä parasim pe
Doranul, ca s slujim altor dumnezei,
Cad Domnul este Dumnezeul no-
stru, cel ce ne-a ecos pe noi i pe parintii
nostri din tara Egiptului, din casa ro-
biei si care a fa:cut in viizul nostru aceste
minuni mari si ne-a pazit pe noi in
toata calea pe care am umblat-o i printre
toate popoarele prin mijlocul carora am
razbit.
Si Domnul a alungat de dinaintea
noastrii toate popoarele si pe Amoritii
care locuiau in arä, deci i noi sluji-vom
Domnului, cad el este Duranezeul no-.
stru ! u
Atunci Iosua a grait poporului:
« Nu veti fi in stare sitslujii Domnului,
fiindcit el e Dumnezeu sfitnt, Dumnezeu
rftvnitor care nu va rabda nelegiuirile
pacatele voastre.
lar cand veti pgräsi pe Domnul,
ea sä slujii unor dumnezei strini, atunci
el se va intoarce impotriva voastra
va aduce peste voi präpad {3i vä va starpi
pe voi, dupit ce v a facut atäta bine ! »
Insi poporul a raspuns lui Iosua:
Nicidecum, caci noi vom sluji Dom-
nului ! »
Zis-a iara, Iosua dare popor: « Mar-
tori sunteti voi impotriva voastra.
cä v'ati ales pe Domnul ea sit-i slujiti !»
Iar ei au räspuns: Martori suntem ! »
Si Iosua a zis iar: s Atunci lepa-
dati pe dumnezeii sträini, care sunt in
mijlocul vostru, i vá indreptati mima
voastrit catre Domnul Dumnezeul lui
Israil! »
Atunci poporul a raspuns lui Iosua:
Domnului Dumnezeului nostru Ii vom
sluji si de glasul lui vom asculta! »
CARTE A. JUDECATORILOR
1.
Cuceriri fcicute de seminfiile lui
dupd moartea lui Iosua.
1. lar dupit moartea lui Iosua, fili lui
Israil au intrebat pe Domnul si au zis:
a Care dintre noi sä porneasca mai intai
251
www.dacoromanica.ro
Astfel Iosua, in ziva aceea, a in-
cheiat legiimánt cu poporul i i-a pus
pravilft i ränduialä, la Sihem.
Dupä aceea, Iosua a saris aceste
lucruri in cartea legii lui Dumnezeu
a luat o starlit de piatra si a pus-o in
picioare acolo sub stejarul care era langa
sfäntul locas al Doinnului.
Si a vorbit Iosua catre tot po-
porul: « Iatit piatra aceasta fi-va mar-
turie impotriva noastrii, eaci ea a auzit
toat,e cuvintele pe care Domnul le-a grait
catre noi ; drept aceea ea va mgrturisi
impotriva voasträ, ca sit nu tagaduiti
pe Dumnezeul vostru! »
Apoi Iosua a dat drumul popo-
rului, sa se due& fiecare la mosia lui.
lar dupit toate aceste fapte, Iosua,
fiul lui Nun, robul Domnulni, a muiit,
fiind in vfirsta de o But& i zece ani.
Si I-au ingropat in tinutul moste-
nirii sale, la Timnat-Serah, In muntii
Efraim, spre miaza-noapte de piscul
Gaas.
Si Israil a slujit Domnului in toate
zilele lui Iosua i citt au trait Varga-di
a cgror viati s'a prelungit dincolo de
värsta lui Iosua si care fusesera martori
la toate lucrurile Domnului, saviirsite
pentru Israil.
Si °seek lui Iosif pe care le-au fost
adus ffii lui Israil din Egipt, le-au in-
gropat la Sihem, in acea bucatä de ta-
rina pe care o cumparase Iacob de la
fili lui Remor, parintele lui Sihem, cu
o sutit de ehesite, si care eazuse mo-
stenire fiilor lui Iosif.
Si a murit i Eleazar, fiul lui Aaron,
si 1-au ingropat in Ghibeat-Fineas, ce-
tate care fusese datil fiului sau Fincas,
In muntii Efraim.
impotriva Canaanitilor, ea sit se lupte
ce ei ? »
Si Domnul a ritspuns: luda ni.
porneasca, fiindcá iatit am dat tara in
mama lui !
Atunci luda a zis lui Simion, fra-
tele situ: 41 Scoala-te si vino cu mine in
 CARTEA JUDECATORILOR, 1
tinutul care mi-a ctizut la sorti i lupta-
vom impotriva Canaanitilor i asijderea
eu voi merge cu tine in tinutul titu!
Simion s'a dus cu el.
Deci a pornit luda, iar Domnul
a dat in mAinile lor pe Canaan* si pe
Pereziti, astfel oil ei uciserit la Bezec
zece mii de insi.
i au aflat pe Adoni-Bezec in Bezec
s'au luptat cu el td au zdrobit pe
Canaaniti si pe Pereziti.
lar Adoni-Bezec a fugit ; dar ei s'au
luat dupit el si 1-au prins si i-au taiat
degetele cele mari de la mitini si de la
picioare.
Atunci Adoni-Bezec a zis: « Sapte-
zeci de regi cu degetele cele mari thiate,
de la /Mini i de la picioare, strangeau fii-
rAmituri sub masa mea! Dup.& cum am
fitcut eu, asa ritsplätit i mie Dum-
nezeu. Apoi 1-au dus in Ierusalim
a murit acolo.
Dupà acestea fiii lui luda s'au r5z-
boit cu Ierusalimul i 1-au cuprins,
pe locuitmi i-au trecut prin ascutisul
ceatii i-au dat foc.
Apoi fiii lui luda s'au pogorit
se lupte cu Canaanitii care locuesc in
partile muntoase i in Negheb i in
Sefel a.
Si luda a pornit impotriva Ca-
naanitilor sàláluiti in Hebron iar nu-
mele Hebronului era mai inainte Chiriat-
Arba si au ucis pe Sesai, pe Ahiman
si pe Talmai.
lar de acolo a pornit itnpotriva lo-
cuitorilor Debirului iar numele Debi-
rului era mai inainte Chiriat-Sefer.
Atunci Caleb a zis: « Cine va bate
cetatea Chiriat-Sefer pi o va cuprinde,
Ii voi da de sotie pe Acsa, fiica mea! *
lar Otniel, fiul lui Chenaz, fratele
cel mai mic al lui Caleb, a luat cetatea;
si el i-a dat de sotie pe Acsa, fiica sa.
lar &Ind ea a ajuns 16.nga bitr-
batu-sttu, el a pus-o la cale stt ceartt
de la tat5.-situ o taring; si arid s'a dat
jos de pe asin, Caleb a intrebat-o: e Ce
vrei tu?
lar ea a aspuns: D'arueste-mi
un dar: fiindett tu m'ai mttritat in Ne-
gheb, acum un iaz cu apts.% ». Atunci
i-a dat iazul do sus si iazul de jos.
www.dacoromanica.ro
252
Taxi fiii lui Hobab Cheneul, so-
crul lui Moise, au purees din Cetatea
Palmierilor, impreunit ca fiii lui luda,
In pustiul Iudei din Negheb, pe poviir-
nisul Aradului, i s'au asezat la un loe
cu Amalecitii.
Pe urma, luda s'a dus cu Simion,
fratele säu, i au bEttut pe Canaanitii
care locuiau in Tefat si au dat aceastit
cetate pieirii; pentru aceea cetatea s'a
numit Horma.
De asemeni, luda a cucerit Gaza
cu tinutul ei i Ascalonul cu tinutul lui
Ecronul cu tinutul. lui.
lar Domnul era cu luda, i el a
pus stilpttnire pe pratea muntoasit, dar pe
locuitorii din ses n'a putut goneascii,
fiindc'à ei aveau citrute de fier.
i au dat lui Caleb Hebronul,
duptt cum le poruncise Moise, si el a
izgonit de acolo pe cei trei fil ai lui Enac.
Ins& pe Iebusitii care locuiau in
Ierusalim, fiji lui Veniamin n'au putut
izgoneascit, ass, inctit lebusitii lo-
cues° ca fiii lui Veniamin in Ierusalim
Omit in ziva de azi.
Si au pornit apoi i cei din casa
lui Iosif inspotriva Betelului i Domnul
a fost cu ej.
Si cei din casa lui Iosif au tricais
iscoade la Betel iar numele cettitii mai
inainte era Luz
Si iscoadele au vazut pe un om
care iesea din cetate i i-au zis:
Aratit-ne, te rugam, pe unde poti stt
intri in cetate i noi ne vom indura
de tine!
Atunci el le-a arittat pe unde pot
sá intre in cetate i ei au lovit cetatea
cu ascutisul säblei, iar pe omul acela
si pe tot neamul lui 1-au crutat.
lar omul s'a due in tara Hetitilor
si a clitdit o cetate i i-a pus numele
Luz, si asa i-a rämas numele Omit astitzi.
Si nici Manare n'a alungat pe lo-
cuitorii din Betsean si din satele dim-
prejur, nici pe locuitorii din Taanac FA
din satele dimprejur, nici pe locuitorii
din Dor t# din satele dimprejur, nici
locuitorii din Ibleam si din sat,ele dim-
prejur, nici pe locuitorii din Meghido
din satele dimprejur, asa incttt Canaani-
tii au izbutit sit locuiascit in acest tinut.
 CARTEA JUDECI.TORILOR, 2
Lisa dupi ce Israil s'a imputer-
nicit, a pus pe Canaaniti la corvezi,
dar de alungat nu i-a alungat.
Efraim iariyai n'a alungat pe Ca-
naanitii säläIuii in Ghezer; deci au
mas Canaanitii in mijlocul lui Efraim
In Ghezer.
Tot ago. Zebulon n'a alungat pe
locuitorii din Chitron a'r pe cei din Na-
halol ; c# au locuit Canaanitii in mijlocul
lor, insa au fost siliti la corvezi.
Nici Aaer n'a alungat pe locuitorii
din Aco, nici pe cei din Sidon, precum
nici pe cei din Mahaleb, din Aczib, din
Helba, din Afic a'r din Rehob.
Aaa bleat A§eritii au locuit in mij-
locul Canaanitilor, locuitorii rii, cáci
n'au putut sa-i alunge.
Naftali n'a alungat pe locuitorii
din Betaemea, nici pe locuitorii din Bet-
Anat a'r deci a locuit in mijlocul Canaa-
nitilor, locuitorii tar* insa locuitorii din
Betaernea gi din Bet-Anat au fost su-
puai la munci a'r la corvezi.
Pe de alta parte, Amoritii au im-
pins in munti pe fili lui Dan §i nu le-au
ingaduit sit se pogoare la aes.
Astfel Amoritii au izbutit sa lo-.
cuiascit in Har-Heres, in Aialon §i in Saal-
bim, dar and mitna celor din casa lui
Iosif a ajuns puternica, ei au fost su-
puai la corvezi.
Tinutul Edomitilor incepea de la
suiaul Acrabim, se intindea spre Sela
ai mergea tot ridicandu-se.
2.
Ingerul Domnului dojenege pe poporul
lesne uiteitor. Cunt era poporul in zilele
judeccitorilor.
i ingerul Domnului s'a suit din
Ghilgal la Bochim a'r a rostit: o Eu v'am
scos pe voi din Egipt i v'am adus in
pitmantul pe care cu juramant 1-am fit-
gaduit parintilor voatri ai am zis: o In
veac nu voi strica legamantul meu
cu voi!
Dar nici voi sii nu faceti nici un
legiimitnt eu locuitorii acestei taxi, ci
altarele lor sit, le sfaramati! a Voi ins&
n'ati dat ascultare glasului meu. De ce
ati facut aga?
www.dacoromanica.ro
253
De aceea vä spun gi eu: Nu-i voi
alunga din fata voastra, ci ei vor fi
pentru voi laturi §i dumnezeir lor vor
ajunge pentru voi cursit! »
Si cand ingerul Domnului a rostit
aceste vorbe catre toti fiii lui Israil,
atunci poporul §i-a ridicat glasul ai a
De aceea, au numit locul acela Bo-
chim. Si au adus acolo jertfe Dornnului.
lar dupit ce Iosua a dat drumul
poporului, liiilui Israil s'au due fie-
care la parten sa de moatenire, ca sa
in pamintul in stapetnire;
Si poporul a slujit Domnului in
toate zilele lui Iosua i in toate zilele
batranilor care au mai trait dupit Iosua
§i care vazuserii toate maretele fapte ale
Domnului, facute pentru Israil.
Apoi Iosua, fiul lui Nun, robul Dom-
nului, a murit in varstii, de o suta §i
zece ani.
Si I-au ingropat In tinutul care-i
cazuse moatenire, la Tiranat-Heres in
muntii Efraim, spre miazii-noapte de
piscul Gaag.
lar cand tot acel neam de oameni
a adormit langa parintii lor, s'a ridicat
dup.& ei alt neam, care nu cunoa§tea
nici pe Domnul a'r nici faptele pe care
le Meuse Domnul pentru lsrail.
i au faptuit fiii lui Israil
In ochii Domnului i au slujit Baalilor.
Ei au pariisit pe Domnul Dum-
nezeul parintilor lor, care Ii scosese din
tara Egiptului, i au pornit dupa alti
dumnezei dintre dumnezeii popoarelor
vecine i s'au inchinat acestora §.1 au in-
taratat pe Domnul.
Deci au napustit pe Dornnul §i
au slujit lui Baal §.1 Astartelor.
De aceea mania Domnului s'a
aprins impotriva lui Israil §i i-a dat in
maim pradiitorilor care i-au jefuit EA Dom-
nul i-a vandut in mina duaraanilor lor
de primprejur, aga incat ei n'au mai
putut sit se tina ditrji in fata protivni-
cilor lor.
Ori incotro ie§eau, mana Domnului
era impotriva lor, ea sa-i vatitme, aaa
precum rostise Domnul i precum Dom-
nul Ii incredintase cu juramant. Deci
erau acum in mare stramtorare.
 CARTEA JUDECATORILOR, 3
Ins& atunci Domnul a ridicat pe
judecatori, care i-au mantuit din mama
jefuitorilor lor.
Dar nici de judecatorii lor n'au
ascultat, ci ei s'au pangarit cu dumnezei
straini i li s'au inchinat lor, räzletin-
du-se degraba din calen pe care mer-
sesera parintii lor, ascultatori de porun-
cile Domnului; ei ins& n'au facut aaa.
lar cand Domnul ridica infra ei
judecatoii, Domnul era cu judecitorul
si-i mantuia din mana vrajmasilor, cat
timp train judecatorul, caci Domnul se
lasa induplecat de gemetele lor, in fata
celor ce Ii impilau si-i apasau.
Ins& dupa, ce murea judecatorul,
ei se intorceau la rautatile lor si se stri-
cau mai grozav decat parintii lor, um-
bland dupa, dumnezei straini, slujindu-le
inchinându-se lor, asa incat nu se
hisau de faptele lor FA de inditratnicia
lor.
Atunci mania Domnului s'a aprins
impotriva lui Israil i Domnul a rostit:
o Fiindca poporul acesta a calcat in pi-
cioare legamantul pe care 1-am dat cu
porunca parintilor lor i n'au mai as-
cultat de glasul meu,
Atunci, nici eu nu voi mai alunga
de dinaintea lor pe nici unul din popoa-
rele pe care Iosua le-a lasat, cand a
murit s,
Numai pentru cuvantul ca
puná pe Israil la incercare i sá vaza
daca vor pazi sau nu calea Domnului,
umbland pe ea, precum s'au tinut de
ea si au pazit-o párintii lor.
Astfel Domnul le-a pastrat la locul
lor pe acele popoare, far& sa le alunge
cu degraba 0 nu le-a dat in mina lui
Iosua.
3.
Judeceitorii Otniel, Ehucl ,si 'amagar.
1. Acestea sunt popoarele pe care Dom-
nul le-a lasat sä dainuia,sca, spre a pune
la incercare, pin ele, pe Israil, &die&
pe toti aceia care nu vitzusera nici una
din toate luptele Canaanului,
2. Numai pentru cuvantul ca sa
cunoasca, neamurile fiilor lui Israil
invete cum se duce razboiul, in deosebi
254
www.dacoromanica.ro
pentru cei ce nu vlizuseril luptele de
mai nainte,
Anume: cei cinci voevozi ai Fili-
stenilor i toti Canaanitii i Sidonienii
Hetitii, care locuiau in muntii Liba-
nului, de la muntele Baal-Hermon pan&
spre Hamat.
Si rostul lor a fost ca prin ei Israil
ea fie pus la incercare, sa se vada
daca, ei stau sa asculte poruncile Dom-
nului, pe ca,re el le-a poruncit pärintilor
lor, prin graiul lui Moise.
.Astfel, fiii lui Israil au locuit in
mijlocul Canaanitilor i Hetitilor i Amo-
ritilor i Perezitilor i Hevitilor i Iebu-
sitilor ;
Si au luat fetele acestora
de femei si pe fetele lor le-au dat fecio-
rilor a,cestora i s'au inchinat dumnezeilor
lor.
Deci fiji lui Israil au savarsit uri-
ciune in ochii Domnului si au uitat
pe Domnul Dumnezeul lor i au slujit
Baalilor i Astartelor.
Atunci aprinsu-s'a mania Domnului
impotriva lui Israil i i-a dat vanduti
In mana lui Cuan-Risataim, regale Me-
sopotamiei, foi au robit fili lui Israil lui
Cuan-Risataim timp de opt ani.
lar cand fili lui Israil au strigat
catre Domnul, atunci Domnul a ridicat
un mantuitor fiilor lui Israil, care i-a
liberat, anume pe Otniel, fiul lui Chenaz,
fratele mai mic al lui Caleb.
Si Duhul Domnului s'a pogorit
peste el fo'i el a fost judecator al lui Israil
ai a pornit la ; iar Domnul a dat
In mana lui pe Cuan-Risataim, regale
Mesopotamiei, i man°, lui a zdrobit pe
Cuan-Risataim.
Apoi tara s'a odihint timp de pa-
truzeci de ani, iar Otniel, fiul lui Chenaz,
a murit.
12 Tilsit fiii lui Israil n'au contenit
sä fad, rele in ochii Domnului. Atunci
Domnul a dat putere lui Eglon, regele
Moabului, impotriva lui Israil, fiindca
ei savarseau uriciune in ochii Dom-.
nului.
13. Si Eglon a strans pe fili lui Amon
ai lui Amalec si a purees i a batut
pe Israil si a pus mana pe Cetatea Pal-
rnierilor.
 CARTEA JUDECATORILOR, 4
Si au robit fiii lui Israil lui Eglon,
regele Moabului, timp de optsprezece ani.
Si au strigat fiii lui Israil catre
Domnul i Domnul le-a ridicat lor un
mántuitor, pe Ehud, fiul lui Ghera, din
neamul lui Veniamin, ai care era stfin-
gaci ; iar fiii lui Israil au trimis prin
el dajdia, lui Eglon, regele Moabului.
Atunci Ehud vi-a fAcut un pumnal
cu douä täiauri, lung de un cot, i s'a
incins cu el pe sub vesnAnt, pe aoldul
drept.
Si el a infätiaat dajdia adusä lui
Eglon, regele Moabului ; iar Eglon era
un om gras peste mAsurii.
lar când Ehud a isprävit cu in-
fätiaarea dajdiei, a dat drumul oamenilor
care o aduseserá.
lar el s'a intors inapoi de la Pe-
silim de 15,ngii Ghilgal i a zis: s Un
cuvánt de tainii am, o rege, d'are tine ! u
regele a grAit: u l'Acere ! » Si au ieait
de la el toti cáti stateau in preajmit-i.
Atunci Ehud a intiat la rege ; iar
regele stAtea inteun foisor räcoros fficut
numai pentru el. Si a zis Ehud: s Am
pentru tine, rege, un euviint de la Dom-
nul ! Iar el s'a ridicat din jilt.
Si Ehud a dus mána stitugä si a
apucat pumnalul de la aoldul drept i 1-a
infipt in pântecele regelui,
Atát de tare incát a intrat a't
prAseaua dupä aseutiaul pumnalului, iar
osánza sa s'a strans peste el, fiindcä
Ehud n'a mai tras pumnalul din pan-
tecele regelui, 51.1 pumnalul li ritzbise prin
spate.
Apoi Ehud a inchis usile foiao-
rului, a tras zavorul a't pogorindu-se a ieait
In pridvorul cu
lar dupä ieairea lui, venind slu-
jitorii regelui se uitarä i, iat5 uaile foi-
aorului erau zAvorite. Atunci ei se gän-
dirá: a De burla' seamä, el e pentru
vre-o nevoie in cAmAruta. cea räcorossä !»
lar dupli ce au aateptat pänä
s'a urit, fiindcA, nimeni nu deschidea
uaile foiaorului, au adus o cheie ai au
descuiat i iatä stäpAnul lor zAcea mort
pe pardoseala.
Ehud insit fugise i scApase, din
pricina zAbavei lor, ciici el trecuse de
Pesilim j ajunsese teafir la Seira.
255
www.dacoromanica.ro
lar dupä ce a ajuns in piimântul
lui Israil, a sunat din trámbitä pe mun-
tele Efraim, iar fiii lui Israil s'au pogorit
Cu el din munte, iar el era in frunt,ea lor.
Si el a rostit catre ei: Pogoriti-vä
dupä mine, diei Domnul a dat pe vraj-
maaii voatri Moabiti in máinile voastre ».
Iar ei s'au pogorit dupli el si au pus
mána pe vadurile Iordanului, impotriva
Moabitilor, i n'au mai läsat pe nimeni
sa treac5,..
Si au zdrobit atunci pe Moabiti,
ca la zece mii de oameni, toti zdraveni,
toti bärbati de luptä, ai n'a scdpat nici
unul.
Si astfel Moabul s'a plecat in ziva
aceea sub mána lui Lsrail, iar tara s'a
odihnit timp de optzeci de ani.
lar dupä el a fost Samgar, fiul
lui Anat, care a ucis sase sute de Fili-
steni cu o ti:II-dará de boj. Si a fost i el
un liberator al lui Israil.
4.
Debora i Barac.
Ci fiii lui Israil n'au contenit sA
faca Tele in ochii Domnului, dupd. ce
Ehud a murit.
Pentru aceea Domnul i-a dat ván-
duti in nafina lui labin, regele Canaa-
nului, care domnea in Hator; iar voe-
vodul oatirii sale era Sisera, care locuia
In Haroaet-Hagoim.
Si fiii lui Israil au strigat catre
Donutul, câci Iabin avea nou5, sute de
care de fier i timp de douiizeci de ani
a impilat «aneen pe fiAi lui Israil.
i era o prorocitA cu numele De-
bora, sotia lui Lapidot, si ea judeca pe
Israil in vremea aceea.
Si ea stätea sub Finicul Deborei,
filtre Rama ai Betel, in muntii Efraim,
iar fiii lui Israil se urcau la ea, ea sä
le judece pricinile.
Si Debora a trimis «A cheme pe
Barac, feciorul lui Abinoam, din Chedesul
lui Neftali i a griiit ciare el:' «
cä aaa porunceate Domnul Dumnezeul
lui Israil: Pomeate j ja-o spre Mari-
tele Tabor, luAnd cu tine zece mii de
oameni din fiii lui Neftali si din fiii
lui Zebulon.
 CARTEA JUDECATORILOR, 5
Si eu voi mana spre tine la raul
Chison, pe Sisera, cäpetenia ostilor lui
Iabin, cu carele lui i cu gloatele lui,
voi da in mima ta.
Dar Barac i-a M'apuno: t Daca vii
cu mine, atunci ma duc ; daca lusa
nu vii cu mine, nu mä. duc ! »
A zis Debora: Hotarit Cä merg
cu tine ; numai ca slava nu va fi de
partea ta in drumul pe care mergi, fiindca
Domnul va da prins pe Sisera in mana
unei femei ! s Atunci s'a sculat Debora
si s'a dus cu Barao la Chedes.
Si Barac a chemat pe Zebulon
si pe Neftali la Chedes, si au pornit
dupa el zece mii de oameni si Debora
a purces i ea cu el.
lar Heber Cheneul se despartise
de ceilalti Cheniti, adicä, de fiii lui Hobab,
socrul lui Moise, intinsese cortul pana
la stejärisul Taananim, aproape de Chedes.
Si i-au adus veste lui Sisera ea,
Barac, feciorul lui Abinoam, s'a suit pe
muntele Tabor.
Atunci Sisera a poruncit sä-i vie
toate carele sale, noua sute de care de
fier, i torda oastea care era cu el, de la
Haroset-Hagoim la Mul Chison.
lar Debora a zis lui Barac: Por-
neste, caci aceasta este ziva intru care
Domnul va da pe Sisera in mána ta!
Cu adevä,rat, Domnul va merge inaintea
ta! » Atunci Barac a pomit la vale, din
muntele Tabor, cu cei zece mii de oa-
meni (lupa el.
lar Domnul invalmäsi pe Sisara
cu toate carele lui s't cu toata oastea
lui, aruncandu-i in ascuVisul sabiei in fato,
lui Barac, asa inca Sisara a siirit din
carul lui de ritzboi i a luat-o la fuga pe jos.
lar Barac a urmärit carde i ostirea
pana la Haroset-Hagoim i toata ostirea
lui Sisara a trecut-o prin gura sabiei,
de n'a mai famas nimeni.
Si Sisara a fugit pe jos spre cortul
Iaelei, femeia lui Haber Cheneul, fiinda
intre Iabin, regele Haterului, i casa lui
Heber Cheneul era pace.
Atunci a iesit Jada in intampinarea
lui Sisera i i-a opus: Intrà, stäpfine,
intrit la mine, fil ara', ! el
s'a abittut la ea in cort çi 1-a acoperit
cu o velinta.
www.dacoromanica.ro
256
Apoi el i-a zis: Da-mi, te rog,
putinä apä sa beau, ea mi-este seta s.
Si ea a desfäcut un burduf cu lapte
i-a dat sä bea i 1-a acoperit din nou.
lar el i-a zis: t Stai la uoa cor-
tului i dacit va fi sä, vie cineva i sa
te intrebe i sä-li zica: « Este cineva
aici ? », tu sa ráspunzi: « Nimeni ! »
Dar Iaela, femeia lui Heber, a apu-
cat un Virus de cort, apoi a pus mana
pe un ciocan i s'a apropiat tiptil de
Sisera pe cand el dormea allane i-a
batut tärusul in tampla fOi a razbit
rusul in piimant; i Sisera s'a zbatut
si a murit.
Atunci iata s'a ivit Barac, care
urmiírea pe Sisera, i Iaela a iesit intru
intampinarea lui i i-a zis: « Vino sä-ti
arilt pe omul pe care-1 cauti ». Atunci
el a intrat la ea in cort i, iata, Sisara
zäcea mort, cu tárusul in tampla.
Astfel Dumnezeu a smerit in
ziva aceea pe Iabin, regale Canaanului,
inaintea fiilor lui Toral
lar mana fiilor lui Torail apiisa din
ce in ce mai grea asupra lui labin, regale
Canaanului, pana ce 1-au nimicit cu totul.
5.
Cdntarea Deborei.
In vremea aceea, Debora si Barac,
fiul lui Abinoam, au cantat si au rostit:
Fiindca riizboinicii din Israil si-au
Lásat parul sa fluture i poporul merge
de bulla voie la razboi: BinecuvantaVi
pe Domnul !
Ascultati, voi regi, i luati aminte,
voevozi, ciici eu canta-voi Domnului can-
tare; Domnului Dumnezeului lui Israil
psalmodia-voi.
0, Doamne, cand ieseai tu din Seir,
din tinutul Edomului &l'id tu porneai,
pämantul se cutremura i cerurile se zgu-
duiau, i nourii se topeau deodata in
ploaie !
MunVi se cliitinau in fata Dom-
nului insusi Sinai ! in fata Domnu-
lui Dumnezeului lui Toral
In vremea lui Samgar, feciorul lui
Anat, in zilele Iaelei, camvane nu se
mai vedeau, i cei ce aveau drumuri
de facut umblau pe carari intortochiate.
 CARTEA JUDECATORILOR, 5
Satele erau pustii in Israil, erau
pustii de tot, pan& and ridicatu-te-ai
tu, Debora, ridica,tu-te-ai tu, mama in
Israfl.
Fiinde îi aleg zei sträini, atunci
riizboiul e la porti. Dar de abia
de mai vedeai un scut, o lance, la
cele patruzeci de mii de suflete din
Israil!
mima mea se indreapta catre cb,r-
muitorii lui Israil, cei porniti de voie
din popor: Binecuvantati pe Domnul!
Voi cei ce calariti pe magiirite
murge, voi cei ce odihniti pe covoare,
voi cei ce cutreerati cararile: spuneti ma-
rea intamplare !
Ascultati fecioarele voioase, la fan-
tani, povestind acolo izbanzile Domnu-
lui, izbanzile lui, pentru plaiul lui Is-
rail. Atunci poporul Domnului se po-
gori la porti.
Desteapta-te! Desteapta-te, De-
bora! Desteaptä-te, desteapta-te i iz-
bucneste in cantec! Sus, Barac! Taraste
In robie pe mi ce te-au robit, fecior al
lui Abinoam !
Atunci iesirii la porti fruntasii,
poporul Domnului nvli pentru el, dea-
valma cu vitejii.
Din Efraim, principii purces-au ca-
tre vale. In urma ta, Veniamin venea
cu ale sale gloate; veneau de vale si car-
muitorii din Machir, si din Zebulon
pitanii de osti.
i principii din Mahar au fost ala-
turi cu Debora, si Neftali fu credincios
câtre Barac, si pe urmele lui se napusti
de vale. Dar printre cetele lui Ruben,
sunt grele cumpene sufletesti!
Pentru ce ai ramas tu intro tar-
curi ? Ca sä, asculti cum fluiera cavalul
cieb5nesc? Nu, ci fiindca intro cetele lui
Ruben sunt grelo cumpene sufletesti.
Galaad st5, la el acasà, dincolo de
Iordan. i Dan de cand s'a instfainat
el, pe corii.bii? Aser s'a sáläluit la
tarmul märii i st5, tihnit langii, lima-
nuri.
Zebulon e semintia care sfideaza
moartea i Neftali la fel pe inaltele
podisuri ale tarii.
i regii au venit i s'au incins
luptii; incinsu-s'au la lupta regii canaa-
257
www.dacoromanica.ro
niti, la Taanac, la apele Meghidonului.
Dar prada de argint: nici pomeneala!
De sus din cer se riizboira stelele ;
din cerestile lor carari, luptara ou
Sisera.
Puhoiul Chisonului i-a maturat de
vale, puhoiul razboaielor stravechi, pu-
hoiul Chisonului!Binecuvanteazii, suflete
al meu, puterea Domnului !
Cum loveau pamântul in repot co-
pitele cailor, cand fugeau, fuga nebuna,
calaretii!
Blestemati Merozul! zice inge-
rul Domnului. Blestemati amar pe cei
ce-1 locuesc, ca n'au sarit intr'ajutorul
Domnului, inteajutorul Domnului i al
vitejilor siii !
Dar binecuvantata sti, fie intre fe-
mei lacia, sotia lui Heber Cheneul, intre
femeile care au stilas in corturi, binecu-
vantata fie ea!
AO; cerca Sisera i lapte i-a dat
ea. Inteo mandril niistrapa i-a adus lapte
proasptd.
Cu mana stangit a apucat tarusul,
si cu dreapta ciocanul de dulgher si a
izbit pe Sisera cu ciocanul i easta i-a
zdrobit; i-a sfärâmat tampla, i a stra-
puns-o.
i s'a frant la picioarele ei Sisera
si a clizut si s'a lungit. La picioarele ei
s'a friint, s'a naruit! Uncle s'a frant, s'a
priibusit trisnit.
La fereastra, mama lui Sisera tot
pandeste i se uita printre a Pen-
tru ce carul eau de lupt5, intarzie sa
de ce tropotul calor lui este
zabavnicir
Cea mai inteleaptil futre domnite
Ii faspunde; si ea insasi isi dá raspun-
sul ei:
a De sigur ca au dat de prada
acum o impart: o fecioarii, doua fe-
cioare, de razboinic; prada de tesaturi
vopsite lui Sisera; prad5, de vesminte
In fel de fel de fete ; un sal si doua, cu
flori pe ele pe umerii reginei...
Asa sá piar5, toti vriijmasii tai, o
Doamne ! lar cei ce te iubesc pe tine
ca soarele s5, fie, c5,nd se tidier" intru
puterea lui ! s i dup5, acestea, tara a
fost in tihná timp de patruzeci de
ani.
17
 CARTEA JUDECATORILOR, 6
6.
Fiji lui Irrail malt impilafi de Madianiti.
Chemarea lui Ghedeon.
i fiii lui Israil iaräsi au savarsit
fapte rele in ochii Domnului, si Domnul
i-a dat pe ei in mána lui Madian timp
de sapte ani.
i Janina lui Madian a impilat pe Is-
rail ; iar de rani Madianitilor, f iü lui Israil
se ascundeau in ponoarele muntilor, in
pesteri siprin stancile cugreu de rdzbatut.
i' intampla, &Ind Israil isi faces,
sämandturile, cä porneau Madianitii si
Amalecitii i Fiji Rasaritului s't veneau
cu razboi.
Si navaleau pe mosia lor i prapa-
dean toate roadele ogoarelor, pan& in
apropiere de Gaza si nu mai lasau nici o
hranti, pentru Israil, nici oaie, nici bou,
nici magar,
Caci navaleau cu turmele lor i cu
corturile lor i veneau puhoi ca lacu-
stele; i ei i camilele lor erau nenuma-
rati i tabarau sâ pustieasca tara.
Si fiindca Israil ajunsese la mare
shade, din pricina Madianitilor fiii lui
Israil incepura sä strige catre Donmul.
Deci cand fiii lui Israil au strigat
&titre Dotnnul de rani Madianitilor,
Domnul le-a trimis fiilor lui Israil
un prooroc, care le-a grait: (data ce
rosteste Domnul Dumnezeul lui israil:
Eu v'am scos pe voi din Egipt, eu
v'am scos pe voi din casa robiei,
Si v'am scapat din mana Egip-
tenilor si din mans, tuturor asupritorilor
vostri; i i-am alungat pe ei de dinaintea
voastra s't v'am dat voila tara lor,
S't v'am spus vouit: Eu Bunt Dom-
nul Dumnezeul vostru! Sa nu v5, in-
chinati dumnezeilor Amoritilor In tara
carora locuiti! Dar voi n'ati ascultat de
glasul meu. »
i a venit ingerul Domnului si a
stat sub stejarul din Ofra, care era al
lui has, din neamul lui Abiezer. In vre-
mea aceasta Ghedeon, fiul lui Ioas, batea
graul inteun jghiab ca sa-1 ascund5, de
Mad iani ti.
S't i s'a, aratat ingerul Domnului
i-a spus: Domnul este cu tine, vi-
teaz plin de putere! »
258
www.dacoromanica.ro
Dar Ghedeon i-a raspuns: 4 Doam-
ne, iarta-mii, de vorbit! Daca Domnul
este cu noi, de ce au dat peste noi toate
acestea? i unde sunt toate faptele sale
minunate pe care ni le povestesc pa-
rintii nostri and ne spun: a Domnul
ne-a scos pe noi din Egipt »? Dar acum
Domnul ne-a napustit i ne-a dat in
mana Madianitilor !
Atunci Domnul s'a intors dare el
si a zis: « Du-te, cu puterea aceasta pe
care o ai, i mb,ntueste pe Israil din
mana Madianitilor, caci eu insumi te
trimit! »
Ci Ghedeon a zis: Rogu-ma,
Doanme, in ce chip mantui-voi eu pe
Israil? Iatä, neamul meu este cel mai
sarae din Manase, iar eu unul sunt cel
mai tanar din casa tatalui meu! »
Zis-a Domnul &titre el: s Dar eu
voi fi cu tine si tu vei zdrobi pe Ma-
dianiti, co pe un singur om ».
Ritspuns-a Ghedeon Domnului:
Dad,' inteadevar am aflat har in ochii
atunci da-mi un semn de incre-
dintare ca tu esti cel ce vorbesti cu
mine.
Ma rog sa nu pleci de aici, pana
ce nu voi veni la tine si-ti voi scoate
darul meu si-1 voi pune inaintea ta. »
Si a zis Domnul: Rämanea-voi, Omit
ce te vei intoarce!
S't Ghedeon s'a dus acasa i a
gait un ied i azime dinteo efa de
fain& Si carnea a pus-o inteun paner,
iar zeama a turnat-o inteo oalà s'it le-a
adus la el, acolo sub stejar, i i le-a pus
dinainte.
Atunci ingerul Domnului a rostit
atre el: 4 Ia carnea i azimele si pune-le
pe stanca aceasta, iara zeama vars'o
peste ele ». S't el a facut intocmai.
Atunci ingerul Domnului a intins
varful toiagului care era in mana lui
si a atins cu el carnea i azimele. Si a
izbucnit foc din stand, si a mistuit car-
nea §3.1 azimele, iar ingerul Domnului a
pierit din ochii lui.
Deci s'a incredintat Ghedeon cd
acela fusese ingerul Domnului si a stri-
gat Ghedeon: Vai mie, Doamne Dum-
nezeule, ca am vazut pe ingerul Donmului
fat& catre fatit!
 CARTEA JUDECATORILOR, 7
Dar Domnul i-a raspuns: a Pace
tie, nu te teme, nu vei muri »
Atunci Ghedeon a cladit acolo un
jertfelnic Doranului, i i-a dat numele:
Iahve-Salom. Si se aflä, pima in ziva de
astazi, in Ofis, cetatea Abiezritilor.
lar in noaptea aceea Domnul a
rostit catre Ghedeon: « Ta zece oameni
dintre slugile tale si un taur din cireada
tattilui tau si Inca un taur de sapte
ani i clartima jertfelnicul lui Baal, care
este al tatalui tau, tiA stalpul Aserei de
alaturi taie-1.
Apoi cladeste un jertfelnic Dom-
nului Dumnezeului täu pe acest varf de
stanca, din pietre bine randuite
iei taurul al doilea i sä-1 aduci ardere
de tot cu lemnele din stálpul pe care
1-ai täiat. »
Si Ghedeon a luat zece oameni
dintre slugile lui si a fticut precura i-a
poruncit lui Domnul. Iar fiindca se te-
mea de cei din neamul tatalui nia si de
oamenii din cetate sit siivarseaseä, lu-
crul ziva, de aceea 1-a stivarsit noaptea.
Deci cand s'au desteptat dimi-
neata oamenii cetatii, iatä, ea, jertfelnicul
lui Baal era daramat, iar stalpul Aserei
de langa, el era taiat i taurul al doilea
adus ardere de tot pe jertfelnicul nou
cladit.
Si se intrebau oamenii ei intre ei:
Cine a facut fapta aceasta? o Si pe
cand se tot friimantau bateau capul,
i-au dat de rost: a Ghedeon, fiul lui Thas,
a savarsit aceasta, faptä
Atunci oamenii din cetate i-au spus
lui Ioas: Scoate incoace pe feciorul tau,
ca sä fie omorit, fiindca a diramat jert-
felnicul lui Baal si a taiat stalpul Aserei
care era aläturi!
Dar Ioas a raspuns gloatei care
tabarise pe el: Vreti voi sá apärati
pe Baal? Vreti voi sa-i säriti inteaju-
tor ? Cine il va apara ea moarii pad& dimi-
neata. Dacti este Dumnezeu, sä se apere
singur, fiindcii i s'a daramat altarul. »
De aceea i-au pus atunci lui Ghe-
deon numele Ierubbaal, adicii Baal sit
se apere impotriva lui, fiindca i-a da-
riLmat altarul.
lar toti Madianitii ii Amalecitii
Fiii Räsáritului s'au legat fare ei
269
www.dacoromanica.ro
au trecut Iordanul si au tabarit in sesul
Izreel.
Ci Duhul Domnului I-a intarit pe
Ghedeon si el a sunat din tra,mbita
Abiezritii cu strigäte de razboi au por-
nit dupa el.
Apoi a trimis vestitori in toata
semintia luiManase, si la glasul lui au por-
nit dupä el; si a mai trimis vestitori in
Aser i in Zebulon i in Neftali, care s'au
ridicat intru intampinarea lor.
lar Ghedeon a grait catre Dum-
nezeu: intr'adevär, tu vrei
mantuesti prin mana mea pe Israil, dupä
cum ai rostit,
Iatä eu voi pune pe aria un brat
de rani. Daciti roua va cädea numai pe
bratul de land, i tot pamantul va fi
uscat, atunci voi sti ca tu vrei sá man-
tuesti prin mans, mea pe Israil, dupä
cuvantul tau! »
Si asa s'a intamplat: Cánd el se
seal& dimineata j stranse bratul de Ian&
stoarse roua din Jana, iesi o cupli plina
de apa.
Atunci Ghedon grai catre Dum-
nezeu: a Sa, nu se aprindä mania ta
impotriva mea, daca voi mai vorbi
incä, o data, si dacä voi mai face inca
o incercare cu lama: sa rárnaie uscatii
numai lama, iar pe tot piimantul
cada roua ».
lar Dumnezeu, in noaptea aceea,
a facut intocmai i bratul de Ian& a
ritmas uscat, el singur, iar pe tot pa-
mantul cäzuse rouä.
7.
Ostassii lui Ghedeon, visul profetic i lupta
cu Madianitii la Ain-Harod.
Si Ierubbaal, adica Ghedeon, si tot
norodul care era cu el s'au sculat dis-
de-dirnineatá si au thbarit la Ain-
Harod, ia,r tabara Madianitilor venea
spre miaza-noapte de el, la poalele
More, in largul
Atunci Domnul a zis lui Ghedeon:
Norodul care este cu tine e prea mult,
ea sa-ti dau in mama, pe Madianiti; caci
Israil ar putea sit se semeteasca impo-
triva mea si sä, spuna: Mana mea a
fost mantuitoarea mea! »
17*
 CARTEA JUDECATORILOR, 7
Deci acum striga tare in urechile
multimii i glasueste: « Cui ti este frici
tremurä sii so intoarca i sit se depar-
teze de muntele Ghilboa! s Atunci douä-
zeci i doua de mii, din gloata, s'au
intors inapoi i zece mii au rimas.
Ci iar a zis Domnul catre Ghedeon:
a Tot e prea mult norod. Adu-i jos la
izvor, ca sa ti-i aleg acolo. Si despre care
iti voi spune: acesta si meargi cu
tine acela sa mearga cu tine ! Iar toti
aceia despre care îi voi spune: acesta
si nu mearga cu tine ace/a si nu
mearga.
Si a adus pe camera jos la izvor,
iar Domnul a grait catre Ghedeon:
« Pe toti coi ce vor linchi ap& cu
limba, precum lincheste ciinele, sa-i pui
la o parte; pe toti cei ce se vor pune
In genunchi, ca si bea, pui iaräsi
laoparte. »
Si numárul celor ce au linchit apa,
din pumnii dusi la gura, a fost trei
sute de insi, pe cind toti ceilalti din
gloatá, ca si bea api, s'au pus in ge-
nunchi.
Ci Domnul a rostit catre Ghedeon:
o Cu cei trei sute de insi care au linchit
apa vi voi mil-Atli pe voi i eu voi
da pe Madian in mina ta ; iar tot noro-
dul eelalalt, ducal-se fiecare la vatra sa!*
Atunci Ghedeon a luat din miinile
multimii ulcioarele i buciumele lor
pe toti ceilalti oameni din Israil i-a tri-
mis pe fiecare la cortul sau, iar pe cei trei
sute de insi i-a oprit. i tabara Madia-
nitilor venea dedesubtul lui, in cimpie.
Si in noapt,ea aceea, Domnul a
grait lui Gbedeon: Scoala-te ! Cazi peste
tabiíra, ciici o voi da in miinile tale.
lar dad ti-e Mcii iga navalesti,
pogoara-te in tabarit mai Intâi tu si cu
Pura, robul tau,
i asculti ce se vorbeste si pe
urma mâinile tale fi-vor tari. Apoi da
navala asupra taberei! » Si a pornit
de vale el si cu Pura, robul siiu, pin& la
întâiaPtrajä, a taberei.
Ci Madianitii i Amaleeitii i toti
Fiii Rasiíritului tabarisera in din*,
multi ca lacustele, iar camilele lor erau
nenumarate, ea nenumáratul nisip de
pe tarmul
260
www.dacoromanica.ro
and sosi Ghedeon, un om din
strap, tocmai povestea tovarasului eau
un vis i spunea: « Am visat un vis si
iati o turtä de paine de orz venea de-a
rostogolul peste tabara Madianitilor s't
a ajuns la cortul nostru i 1-a izbit
I-a trintit si I-a fäcut vraiste i naruit
a rimas cortul ! *
Atunci sotul sau i-a raspuns si a
zis: o Aceasta nu insemneaza altceva
far& numai sabia lui Ghedeon, feciorul
lui Ioas, israilteanul: Dumnezeu va da
In mina lui pe Madianiti, cu toata
tabara. »
lar Ghedeon auzind istorisirea
visului i tilcuirea lui, s'a inchinat Dom-
nului si s'a intors In tabara lui Israil
si a strigat: e Sus cu totii, caci Dotrmul
va da in miinile voastre tabara Madia-
nitilor ! ».
Apoi a impartit pe cei trei sute
de oameni in trei cete i le-a dat la
toti in mina buciume i ulcioare goale,
iar inlauntrul ulcioarelor torte apiinse.
Si Ghedeon le-a spus: o Uitati-vi la
mine i faceti intoemai; i iat& dud eu
voi ajunge la capitul taberii, atunci
precum voi face eu, intocrnai faceti
voi.
Cind eu voi suna din bucium,
cu toti cei de laugh,' mine, i voi sa sunati
la fel din bucium de jur-imprejurul ta-
berii i si strigati: Pentru Domnul si
pentru Gbedeon ! »
Iar child Grhecleon i cei trei sute
de barbati care 11 insoteau patrunserii,
Villa la marginea taberii, la inceputul
strajii celei de mijloc, tocmai dud se
schimbau strajiirii, atunci ei au sunat
din buciume si au spart ulcioarele pe
care le tineau In maini.
Si cite trele cetele aunará din bu-
ajume si sparser& ulcioarele i, stringind
In mina sting& tortele i tinind in mina
dreapti buciumele, sunau de zor i stri-
gau: « Sabia Domnului si a lui Ghe-
deon ! »
i au stat asa fiecare la locul lui
de jur-imprejurul taberii, pe (-And in
tabara toti alergau in toate partile
tipau si o rupeau de fuga.
Si pe cind cele trei sute de bu-
ciume rasunau, in toati tabara Madia-
 CARTEA JUDECATORILOR, 8
nitilor, intors-a Dumnezeu sabia fie-
cdruia impotriva tovardsului silu.
oast,ea a fugit pana' la Bet-Hasita, spre
Tereda i páda la tärmul rttului Abel-
Mehola, inspre Tabat.
Atunci au fost chemati fiji lui
Israil din Neftali si din Aser si din Manase
intreg F,4 au fugara pe 1VIadianiti.
Si Ghedeon a trimis vestitori In
tot tinutul muntos al lui Efraim cu
chemarea: Pogoriti s5, intampinati pe
Madianiti i puneti stilpanire pe vaduri
pitpit la Bet-Bara, Lidia pe Iorclan ». Si
strángtmdu-se la chemare toti bdrbatii
din Efraim, au pus mina pe vaduri pfintt
la Bet-Bara, adicit pe Iordan.
Atunci au luat prinsi pe doi prin-
cipi ai Madianitilor, pe Oreb si pe Zeeb;
pe Oreb 1-au ucis la stánca Oreb, iar
pe Zeeb 1-au ucis la teascul Zeeb. i (1,11
fugarit pe Madianiti, iar capetele lui
Oreb i Zeeb le-au adus la Ghedeon, de
cealalt5, parte a Iordanului.
8.
Celelalte f apte ale lui Ghedeon
fi sf dr,situl lui.
Ins5, cei din Efraim i-au zis lui:
« Ce insentneazá fapta asta, c5, nu ne-ai
chemat si pe noi cánd ai purces la luptii
impotriva Madianitilor ? Si au inceput
cu el o ceartá inversunatti.
El fusa, le-a rlispuns: o Se potriveste
oare ce-am fácut eu cu ce-ati facut voi?
Oare nu este mai de folos sä culegi cior-
chinii de pe urmá in Efraim, decitt
culegi via lui Abiezer?
Doar in mâinile voastre a da t Dum-
nezeu pe voevozii madianiti Oreb FA
Zeeb ! Deci se potriveste ce-am facut eu
Cu ce-ati fácut voi ? Atunei, la rostirea
acestui ritspuns, duhul lor s'a potolit.
Si. citad Ghedeon a ajuns la Iordan
EA 1-a trecut el si cei trei sute de insi
care erau cu el, flitmánzi, dar fugrtrind
pe Madianiti,
A grita ciare locuitorii din Sucot:
Dati va, rog ceva paine oamenilor care
sunt impreuná cu mine, ciici sunt f15,-
iar eu urmitresc pe Zebah si pe
Talmuna, regii Madianitilor ».
Insä chpeteniile din Sucot au rds-
puns: s Oare capetele lui Zebah E,3i Tal-
www.dacoromanica.ro
261
muna sunt acum in mána ta, ea s'a diim
o.stirii tale pttine? o
Atunci a zis Ghedeon: «Prea bine!
Când Domnul imi va da pe Zebah
pe Talmuna in máná, atunci và voi
rupe spindrile cu'inardcini din pustie
cu scaieti. o
Si a pornit de acolo la Penuel
le-a spus celor din cetate la fe!; iar
locuitorii din Penuel i-au rdspuns pre-
cum Ii räspunseserd i locuitorii din
Sucot.
Si Ghedeon a rostit i catre oamenii
din Penuel i le-a zis: « Cancl má, voi
intoarce Cu izbándlt, voi ddráma turnul
acesta!
Iar Zebah i Talmuna erau In
Carcor impreung cu ostirile lor, ea la
cincisprezece mii de cernerá, toti efiti
mai ritmaseserit din toatá talara Fiilor
cdci cazuserä o sutá domt-
zeci de mii de minará purtittori de sabia.
11.1.5i Ghedeon a luat-o pe calea calor
ce sälitsluesc in corturi, spre rdsdrit de
Nobah si de Iogboha, si a citzut asupra
taberii, tocmai edad talara era mai faifa
de grijit.
Atunci Zebah i Talmuna au fugit,
dar Ghedeon i-a urmárit si a prins pe
cei doi regi madianiti, Zebah i Talmuna,
iar oastea intreagá a nimicit-o.
Si intorchndu-se Ghedeon, fiul lui
Ioas, din bätillie de pe povarnisul Heres,
A prins pe un titilar dintre locuitorii
din Sucot i 1-a intrebat, i acesta i-a
dat in scris numele cdpeteniilor din
Sucot i numele b5,tranilor, saptezeci
sapte de insi.
Dup5, aceasta, a venit la locuitorii
din Sucot i le-a spus: « Iatá pe Zebah
§i Pe Talmuna, pentru care m'ati luat
in râ i mi-at,i spus: « Oare capetele lui
Zebah i lui Talmuna sunt acum in
intima ta, ca sä d5,m paine oamenilor t5,i
sfársiti de oboseará?
Si a pus mana pe bdtranii cetatii
si a luat apoi márácini din pustie
scaieti cu care le-a rupt spinarea locui-
torilor din Sucot.
Apoi a därttmat turnul din Pe-
nuel si a ucis pe locuitorii cetátii.
Dup5, acestea a intrebat pe Zebah
si pe Talmuna: Cum erau b5,rbatii pe
 CARTEA JUDECA.TORILOR, 9
care i-ati omorit la Tabor? » Iar ei au
raspuns: s Erau asa ca tine, fiecare din
ei avea chip de fecior de rege »
Si Ghedeon a grait: Erau fratii
mei, fiii maicii mele. Pe Dumnezeul cel
viu! Daca i-ati fi lasat cu viatti, nu v'as
fi omorit!
Apoi a poruncit lui Iet,er, intaiul
sha nascut: Scoala-te i omoara-i! »
Insä tantirul n'a tras sabia, necutezand,
caci era de-abia un copilandru.
Atunci Zebah i Talmuna au zis:
Scoala-te tu ffi loveste-ne, caci precum
e omul asa e si puterea 'ni!» Si s'a sculat
Ghedeon .si a ucis pe Zebah i pe Tal-
muna. Apoi a luat colanele de lunisoare
de la gâtul camilelor lor.
Si oamenii din Israil au grait lui
Ghedeon: s Stapaneste peste noi tu si
fiul tau precum si nepotul tau, pentru ca
ne-ai scapat din mana Madianitilor !
Ci Ghedeon le-a raspuns: voi
domni eu peste voi si nu va domni nici
fiul meu, ci Domnul sà, donmeasca peste
voi ! »
Si a mai zis Ghedeon catre ei:
« Un lucru voi cere de la voi: dati-mi
fiecare cerceii pe care i-ati luat
06,6 dusmanii aveau cercei de aur, intru-
cát erau Ismailiti ».
Si ei au rii,spuns: « Dam bucuros
$i au intins pe p5,mant o mantie si au
aruncat fiecare cerceii dusmanilor pradatii.
Si greutatea cerceilor de aur pe
care ii ceruse Ghedeon a fost de o mie
sapte sute de sicli de aur, in M'ara
de lunisoarele i de cerceii de urechi
de vesmintele de porfia luat,e de la regii
Madianului i in afana de colando de
lunisoare de la gatul camilelor.
Si. Ghedeon a pus sii, faca din
acest aur un efod F4 1-a asezat in cetatea
sa, adica in Ofra; fusa, toti din Israil
au cii,zut, din pricina efodului de acolo,
la inchinare idoleascii, asa incat el a
ajuns cursa, pentru Ghedeon i pentru
casa lui.
Si Madianitii au fost umiliti
intea fiilor lui Israil i n'au mai ridica,t
capul, astfel di tara a stat in tihnä
patruzeci de ani, cat a triiit Ghedeon.
Dup.& acestea, Ierubbaal, fiul lui
Ioas, s'a dus si a locuit in casa sa.
www.dacoromanica.ro
262
Si a aova Ghedeon saptezeci de
copii, iesiti din coapsele sale, fiindca el
a avut mai multe femei.
lar tiitoarea lui, care stätea in
Sihem, i-a nascut si ea un fecior i i-a
pus numele Abimelec.
Apoi Ghedeon, fiul lui loas, a
murit la adânci batranete si a fost in-
gropat in mormantul lui Ioas, tata' sau,
In Ofra, cetatea Abiezritilor.
Dupa moartea lui Ghedeon, fiii
lui Israil s'au intors iar i s'au pangtirit,
inchinându-se Baalilor i vi-au pus dum-
nezeu al lor, pe Baal-Berit.
Astfel fili lui Israil nu si-au mai
adus aminte de Domnul Dumnezeul lor,
cel ce Ii mantuise din mana tuturor dus-
manilor care locuiau in jurul lor.
Si n'au arätat niel o iubire catre
casa lui Ierubbaal, adia Ghedeon, pen-
tru tot binele pe care-1 facuse lui
Israil.
9.
Färcidelegile lui Abimelec, incilfarea,
cciderea si moartea lui.
Abimelec, fiul lui Ierubbaal, s'a dus
la Sihem, la fratii mamei sale si la cele-
lalte neam.uri din casa unchiului sa,u
le-a grait asa:
« Rostiti, vä rog, in auzul tuturor
gospodarilor din Sihem: « Ce este mai
bine: sä doraneascii, peste voi saptezeci
de insi, adica toti liii lui Ierubbaal, sau
domneasca peste voi un singur om?
Apoi aduceti-vä aminte esa, eu sunt osul
vostru si carnea voastra!
Atunci fratii mamei sale pusera
euvant pentru el la toti gospodarii din
Sihem i le spuserä toate aceste cuvinte
inima lor se pleca spre Abimelec, caci
ei cugetau: E fratele nostru! »
Apoi Ii &Aura saptezeci de sicli
de argint din templul lui Baal-Berit
cu ei Abimelec isi tocrni oameni färä
capatai i golani care se tineau (lupa el.
Atunci el s'a dus in casa tatalui
san la Ofra si a macelärit pe fratii sái,
fiii lui Ierubbaal, cei saptezeci, pe aceeasi
piatra si n'a mai rämas decát Iotam,
fiul cel mai mic al lui Ierubbaal, fiindca
se ascunsese.
 CARTEA JUDECATORILOR, 9
6. s'au adunat toti locuitorii Si-
i tor de piatr5,, i ati ridicat rege pe Abi-
hemului i toti locuitorii cetatii i s'au
dus si au pus rege pe Abilueleo, la
stejarul care se di& in Sihem.
7, C.nd i-au spus aceasta veste lui
Iotam, atunci el s'a dus i a stat pe
vitrful muntelui Garizim i ridicanduii
glasul a strigat i le-a vorbit: s Ascultati
incoace, gospodari din Sihem, i Dum-
nezeu sä, và asculte:
Copacii au plecat °datâ sa-ai unga
imparat care 85, stapaneascit peste ei,
au zis maslinului: Fii imparat peste
noi!
Ina, miislinul le-a raspuns: « Sa
ma, lipsesc eu oare de untdelemnul meu,
intru care se cinstesc dumnezeii i oa-
menii, i s5, m5, duc sâ m5, legan pe dea-
supra copacilor?*
Atunci copacii graira catre smo-
chin: a Vino tu gi fü imparat peste
noi! »
Dar smochinul le faspunse: «Sä
mä lipsese eu oare de dulceata mea ai
de prea gustoasele mele roade, i eh viu
sa ma legan peste copaci? »
Atunci copacii au graft &Are vit5,:
« Vino tu i fil imparitteasa noastra!
Insä vita le-a räspuns: S5, mit
lipsesc eu care de mustul meu, care
inveseleate pe dumnezei fa pe oameni,
s5, viu sa ma legan printre copaci ? »
Atunci toti copacii s'au indreptat
catre maracine: e Vino tu {a fil impà-
ratul nostru!
Si maracinele a rostit &Are copaci:
« Dacit inteadevitr voiti sa mä ungeti
imparat peste voi, veniti i adapostiti-vii,
la umbra mea; iar de nu, foc sa izbuc-
neascl din maracine i sä mistue cedrii
Libanului! »
Si acum vedeti daca voi cu bun&
credinta i cu cuget curat ati lucrat
ati fàcut rege pe Abimelec i daca ati
facut bine ce-a'i f5,cut cu Ierubbaal
cu casa lui i dacá i-ati rásplätit dupti
faptele sale.
Caci parintele meu s'a luptat pen-
tru voi i vi-a piimejduit viata i v's
scos pe voi din mâna Madianitilor.
Insa voi v'ati sculat astazi impo-
triva casei tatalui meu i ati omorit pe
fiii sai, gaptezeci de inai pe acelaai toca-
www.dacoromanica.ro
263
melee, fiul roabei sale, stäpan peste gos-
podarii Sihemului, fiindcà el este rudà
cu voi.
Dacii v'ati purtat cu Ierubbaal ai
cu familia lui cu bung, credintà i cu
cuget curat, bucurati-và' astäzi de Ala-
melee ai sa se bucure si el de voi.
lar de nu, foc sä izbucneascA din
Abimelec i ci, mistuiascit pa locuitorii
din Siliern ai casa Milo gi foc
din gospodarii Sihemului si din casa
Milo Ea sit manance de istov pe Abi-
melee !
21.- Apoi Iotam s'a dat in laturi ai a
fugit ai s'a dus la Beergeba ai a locuit
acolo de frica fratelui sau Abimelec.
lar Abimelec a domnit peste Israil
trei ani.
Dumnezeu ins& a trimis un duh
de räutate intre Abimelec i gospo-
darii Sihemului, i gospodarii Silie-
mului îi calcarà credinta fatä de Abi-
melee,
Ca sit razbune cruzimea fiiptuita cu
acei aaptezeci de fil ai lui Ierubbaal
sángele varsat sa cad& asupra lui Abi-
melee, fratele lor, care-i ucisese, i asupra
gospodarilor Sihemului, care Il ajutasera
sh-ai omoare fratii.
Atunci gospodarii Sihemului, ca
facit rail, au pus oameni la pándà pe
culmile muntilor, sä jefuiasca pe toti
cal'atorii care treceau pe drumul cara-
vanelor. i vestea i-a fost adusa lui
A bimelec.
Atunci s'a ivit Gaal, fiul lui Ebed,
impreuna cu fratii shi, eálátori prin
Sihem, i gospodarii din Sihem prinserit
incredere in el.
Apoi ei ducandu-se in podgorii
culeserá viile i calcand strugurii se
puserit pe petrecere. Intrarà apoi in
templul dumnezeului lor i mâncara
biturà i blestemara pe Abimelec.
lar Gaal, fiul lui Ebed, rosti:
Cine este Abimelec i ce este Sihem,
ca s5, fim noi robii lui? Oare nu este el
feciorul lui Ierubbaal, i Zebul slugerul
lui ? El ar fi sit fie slug& oamenilor lui
Hemor, tatäl lui Sihem ! i atunci pen-
tru co si, fim noi robii lui?
De aa avea eu acest popor sub
 CARTEA JUDECATORILOR, 9
mtma mea, afo goni pe Abime/ec!* Si
a zis un cuvAnt cu tale In pofida lui Abi-
melee: Sporeste-ti ostirea i iesi la
luptit !
CAnd a auzit Zebul, voevodul
aceste cuvinte ale lui Gaal, fiul
lui Ebed, s'a mAniat foarte,
Si a trimis vestitori la Abimelec,
la Aruma, cu aceastit stire: s lath. a
Gaal, fiul lui Ebed, impreunit cu fratii
sâi au venit In Sihem i iatit ritzvritteso
cetatea impotriva ta.
Deci acum porneste de cu noapte
cu gloata care este langit tine si atine-te
la pAndi In cAmpie.
lar mitine dimineaa la asitritul
soarelui, niivaleste impotriva cetittii. lar
and Gaal cu oastea lui vor iesi sit te
intAmpine, fii, cu el cum va veni mai
bine.
Si s'a sculat Abimelec i toatit
oa,stea care era cu el, in puterea noptii,
çd s'au atinut la pAndit, lângâ Sihem,
impitrtiti in patru ode.
lar and a iesit Gaal, fiul lui Ebed,
si a %cut popas dinaintea portii cetatii,
Abimelec ii oastea lui s'au ridicat din
ascunatoarea unde pAndeau.
Si vitzAnd Gaal gloata rtceea, a zis
lui Zebul: Iatit niste oameni care se
pogoarit de pe culmile muntilor s. Insit
Zebul i-a aspuns: « Tu vezi umbra
muntilor iti se nitzare cä Bunt oameni !
Ins& Gaal zise a doua oaa: Nu,
ei este oaste, care se pogoarit dinspre
Buricul pämântului, i o altit ceatil vine
prin dreptul Stejarului Vracilor ! *
Atunci a rostit atre el Zebul:
Uncle este acum gura ta cea spart5
and ziceai: Cine este A-bimelec ca
slujim lui? IatA inteadevar ostirea pe
care o dispretuiai. Iesi acum i te luptit
Cu ea!
Atunci a purees Gaal In fruntea
gospodarilor Sihemului si s'a luptat cu
Abimelec.
Dar Abimelec 1-a pus pe fug& si
Gaal a fugit din fata lui i multi dintre
oamenii lui azurit apusi, pâná sii, ajung5
la poarta
Dup5, acest,ea, Abimelec s'a fntors
la Aruma, iar Zebul a alungat pe Gard
si pe fratii lui i i-a dat afarit din Sihem.
www.dacoromanica.ro
264
A doua zi, norodul a iesit In ta-
rin5, i Abimelec a prins de veste.
Si a luat ostirea i a impArtit-o
In trei cete i s'a atinut la pandit in
c'Amp. Si and a vitzut eá poporul iese
din cetate, a abitrit pe el i 1-a nut-
celärit.
In vreme ce Abimelec i ceata lui
nitvgleau i puneau sapânire pe poarta
celelalte douit cete cadeau In spi-
narea tuturor celor din twin& si-i m5-
celitreau.
Si Abimelec a impresurat cetatea
toat5, ziva aceea si a pus stitpAnire pe
ea, iar pe norodul din cetate 1-a omorit
cetatea a dat-o la pitmAnt i a prearat
vatra ei cu sare.
Auzind despre acestea, toti gos-
podarii din Migdal-Sihem s'au vArit sub
turnul templului lui Baal-Berit.
Si i-au adus veste lui Abimelec
toti gospodarii din Migdal-Sihem s'au
adunat acolo.
Atunci Abimelec s'a suit pe mun-
tele Talmon cu toaa oastea lui; i Abi-
melee a luat o secure in maná si a in-
ceput sit taie crängi de copac i le-a
pus pe umitr, apoi a poruncit ostenilor
care erau cu el: « Ce m'ati vázut cä fac,
faceti i voi degrabb, !
Atunci, la fel, tot poporul a in-
ceput sá taie fiecare ate o crosnit de
cangi si au pornit pe urma lui Abi-
melee si le-au gamAdit sub turn si au
dat foc turnului, incitt toti gospodarii
din Migdal-Sihem care erau inläuntru,
aproape o mie de barbati si de femei,
pieria in Mari.
Dup.& acestea, Abimelec a pornit
spre Tebet si a impresurat Tebetul
1-a cuprins.
Dar in mijlocul orasului era un
turn puternic si au fugit acolo toti gos-
podaiii orasului i bitrbati i femei;
au inchis portile dup5, ei i s'au urcat
pe acoperisul turnului.
lar Abimelec a ritzbit pan& la turn
si 1-a impresurat si s'a apropiat pAnA la
usa turnului ea dea foc.
Atunci o femeie a aruncat o piata,
de rAsnitit in capul lui Abimelec i i-a
sfitramat taste,.
lar el, chemAnd degrabit pe scu-
 CARTEA JUDECATORILOR, 10, 11
tierul care-i ducea armele, i-a poruncit:
« Scoate sabia si ucide-mä, ca sil, nu zicit
lumea despre mine: 4L-a ornorit o fe-
meie scutierul 1-a sträpuns cu sabia,
Abimelec a murit.
Vizand liii lui Israil cá Abimelec
a murit, s'a dus fiecare la vatra sa.
Astfel, Dumnezeu a fasplatit lui
Abimelec fartidelegea pe care o silvärsise
fatä, de parintele situ, omorind pe cei
saptezeci de frati ai
Asijderea, toatä ticáloia gospo-
darilor din Sihem a intors-o Dumnezeu
In capul lor, i astfel s'a adeverit cu ei
blestemul lui Iotam, fiul lui Ierubbaal.
10.
Judeditorii Tola si lar. Filistenii fi Amo-
nifii asupresc pe Israil.
Dupit Abidelec s'a ridicat, ca
mäntuiascii pe Israil, Tola, fiul lui Pua,
fiul lui Dodo, bärbat din semintia lui
Isahar ; si el locuia in Samir, In muntii
Efraim.
Tola a fost judecätor in Israil douä-
zeci i trei de ani; si a murit si a fost
inmormantat in Samir.
In urma lui s'a sculat Iair din Ga-
laad i a fost judectitor in Lsrail douä-
zeci FA doi de ani.
El avea treizeci de fü, care dirá-
reau pe treizeci de asini, i avea treizeci
de orase care se nume,sc asezärile lui
Iair pänä, in ziva de azi i sunt in ti-
nutul Galaad.
Apoi Iair a murit i a fost inmor-
mitntat in Camon.
Si fili lui Israil facurä, iarài fapte
rele in ochii Domnului i slujirit Baalilor
Astartelor j dumnezeilor Siriei i dum-
nezeilor Sidonului i dumnezeilor Moa-
bului i dumnezeilor fiilor lui Amon si
dumnezeilor Filistenilor i päräsira pe
Domnul i nu-i rnai slujifa.
Atunci izbucni mänia Domnului im-
potriva lui Israil si-i clädu vanduti in
mäna Filistenilor i in mftna Amonitilor.
Si acestia impilarä, i asupriril pe
fiii lui Israil, din anul acela optsprezece
ani in sir, pe toti liii lui Israil, care
erau de cealaltil parte a Iordanului, in
tinutul Amoritilor, adici in Ga/aad.
265
www.dacoromanica.ro
lar Amoritii treceau Iordanul ca
sä, se lupte chiar cu luda i cu Veniamin
cu semintia lui Efraim, asa inda Israil
se gasea in mare strilmtoare.
Atunci fiii lui Israil strigarä catre
Domnul si se tánguirit: « Pacittuit-am
inaintea ta, fiindeä am päräsit pe Dum-
nezeul nostru si am slujit Baalilor s.
Dar Domnul a riispuns fiilor lui
Israil: « Oare nu v'am sciipat eu de
Egipteni si de Amoriti i de fiii lui
Amon si de Filisteni ?
Si Sidonienii i Amalecitii i Ma-
dianitii v'au asuprit pe voi i &ti strigat
catre mine si v'am mäntuit din mana lor.
Insä voi m'ati näpustit i ati slujit
altor dumnezei. Pentru aceea nu vreau
sä vä mai mäntuesc.
Duceti-vä i strigati la dumnezeii
pe care vi i-ati ales ; ei s'A vä mäntuiasa
In ceasul stritmtoriirii voastre !
Dar fiii lui Israil au zis ciitre
Domnul: PAciituit-am; fá cu noi cum
vei crede di e mai bine, numai scapä-ne,
rugiimu-te, i de data acea,sta! »
Si ei au dat la o parte pe dum-
nezeii cei straini din mijlocul lor i au
slujit Domnului o Donmul n'a putut
s'A mai rabde jalea lui Israil.
lar când fiii lui Amon au fost
ehemati la luptit, tabäririi, in Galaad,
se adunará i fiji lui Israil i täbáriri
ei in Mitpa.
Atunci voevozii poporului din Ga-
laad graira fiecare catre ai säi: « Care este
bärbatul care va incepe lupta lui cu
fiii lui Amon ? Acela ea fie capetenia
tuturor gospodarilor Galaadului ! *
11.
I storia judeccItorului Ieftae pi jertfirea
fiicei sale.
Ieftae Galaaditul era viteaz mare,
dar era feciorul unei femei desfrânate.
Galaad era tatäl lui Ieftae.
lusa' i femeia lui Galaad Ii näls-
ouse lui feciori; i cand feciorii ei se
facurä mari, alungarà pe Ieftae, spu-
nându-i: « Tu nu vei mai avea parte
de mostenire in casa tatillui nostru,
fiindcit tu esti feciorul altei femei ! *
Atunci Ieftae fugi din fata fratilor
 CARTEA JUDECATORILOR, 11
sal si se siilgslui In tinutul Tob; i se
acivari lng Ieftae oameni filet cit-
pt&i, care ieseau cu el dup.& pleasc5.
i dupg citiva vreme, Amonitii
intrari in lupt cu Israil.
Deci pornind ritzboi Amonitii im-
potriva lui Israil, biltrinii din Galaad se
duserit sit aducit pe Ieftae, din tinutul Tob.
i gräirä catre Ieftae: « Vino si
capitanul nostru, ca si ne luptim cu
fiii lui Amon! »
Ieftae rispunse bätranilor Galaa-
dului: a Nu sunteti voi cei ce m'ati ur-
gisit i m'ati gonit din casa tatglui meu?
Atunci cum veniti voi la mine, azi child
sunteti la ananghie? »
Ci bitranii Galaadului intoarser5,
lui Ieftae cuvitntul: Tocmai pentru
aceea ne intoarcem acum la tine, ca
sä mergi cu noi i si te lupti cu fiii lui
Amon i sa ffi capitanul nostru, al tu-
turor locuitorilor din Galaad !»
Atunci Ieftae fitspunse bitranilor
Galaadului: Asa dar, dach mä aduceti
inapoi ea si mg lupt cu Amonitii
dacit Domnul mi-i di pe mini, atunci
fi-voi cgpetenia voastrit?
lar bittranii Gala,adului ziserg lui
Ieftae: Domnul este martor intre noi
si el si ne pedepseaseit dac5, noi nu vom
face dup5, cuvitntul Ulu ».
Atunci Ieftae a pornit cu bittranii
Galaadului, iar poporul I-a ridicat ca-
pitan peste ei i principe, si el a rostit
toate cuvintele pe care le spusese bi-
acum inaintea Domnului, la
Mitpa.
Dup& aceea Ieftae a trimis soli la
regele Amonitilor cu aceastit solie: « Cc
pricing este intre mine EA" tine, cg vii
impotriva mea ea BA te bati cu mine,
In Ora mea?*
Ci regele Amonitilor a dat acest
räspuns solilor lui Ieftae: 4 Este pricina
ci Thrall, and a iesit din Egipt, a co-
tropit tara mea de la Arnon pan& la
Iaboc i piing la Iordan. Deci acum
di-mi-o inapoi filet galceavit! »
Dar Ieftae a trimis a doua oaf&
soli la regele Amonitilor,
Ca sii-i spue asa: 4 Iati rgspunsul
lui Ieftae: Israil n'a cotropit tara Moa-
bului i nici tara fiilor lui Amon.
www.dacoromanica.ro
266
Cand a iesit din Egipt, Israil a di-
latorit prin pustie pang la Marea Rosie
si a ajuns la Cades.
Apoi Israil a trimis soli la regele
Edomului, cu aceasti solie- Lasä-m5,
si tree, te rog, prin tara ta e. Ins& regele
Edomului n'a voit auzg. Tot asa
a trimis Israil o solie la regele Moabului
niei el n'a voit. i Israil a rAmas in
Cades.
Attmci a pornit prin pustie pi a
ocolit tara Edomului i tara Moabului
si a iesit in partea de ritsitrit a Mori,
bului. i a tibdrit dincolo de Arnon,
dar n'a intrat In tara Moabului, de
vreme ce Amonul este hotarul Moa-
bului.
Pe urmit Israil trimis-a soli la Si-
hon, regele Amoritilor, regele Hesbonu-
lui, cu aceasti solie: Ingitdueste-mi sii,
tree, te rog, prin tara ta, ca sit ajung
la locul haritzit Baia ».
Ci Sihon nu i-a ingaduit lui Israil
sit treacit' prin tara lui, ci Sihon a
strans toati oastea lui si a tibirIt la
Iahta si a intrat in Iuptä cu Israil.
Dar Dorrmul Dumnezeul lui Israil
a dat pe Sibon, cu toat& oastea lui, in
mina lui Israil i Israil Il biltu i u-
prinse torah; tara Amoreilor, säläIuiti in
acest tinut.
Astfel a luat In stapanire tot ti-
nutul Amoritilor de la Amon pan& la
Iaboc si din marginca pustiei pang. la
Iordan.
lar acum cand Domnul Dumne-
zeul lui Israil a alungat pe Amoriti din
fata poporului eau Israil, cum te faci tu
stipan in tara lui?
Oare ceea ce iti di 85, stipanesti
Chemos, dumnezeul tan, nu stitpanesti
tu cu adeviirat? Tot asa, mosia celor
pe care ii alungi Domnul Durnnezeul
nostru dinaintea noastri; o luim i noi
In stapanire.
Oare esti tu mai iscusit decal Ba-
lac, fiul lui ipor, regele Moabului? S'a
luptat el cumva cu Israil, sau a purtat
vre-un ritzboi cu el?
Cat& vreme a locuit in Hesbon
In satele invecinate si in Aroer i in
satele vecine cu el, precum s't in toate
cetiitile de pe malul Iordanului, timp
 CARTEA JUDECATORILOR, 12
de trei sute de ani, pentru ce nu le-ati
luat inapoi In vremea aeeasta ?
27. Eu nu ti-am gresit cu nimic,
dar tu Imi faci strambatate, voind ritz-
boi cu mine. Domnul, judecatorul, si
judece azi intre fiii lui Israil i fiii
lui Amon !
28 'usa regele Amonitilor n'a dat nici o
a,scultare cuvintelor pe care i /e-a trimis
Ieftae.
Atunci Duhul Doranului s'a po-
gorit peste Ieftae si el a trecut prin
Efraim i prin Manase si a trecut prin
Mitpa Galaadului si de la Mitpa Galaa-
dului a pornit impotriva Amonitilor.
Si Ieftae a facut Domnului o ju-
ruintä i a zis: 4 Daca tu cu adevarat
imi vei da in mana pe fiii lui Amon,
Atunci oricine va iesi din usa
casei mele intru intampinarea mea, cand
ma voi intoarce cu izbanda din lupta
ce Amonitii, acolo va fi afierosit Dom-
nului voi aduce ardere de tot !
Si a pornit Ieftae 1mpotriva Amo-
nitilor, ea se razboiasca, cu ei, i Domnul
fi dadu In mana lui.
i ti bate de la Aroer pana spre
Minit douazeci de cetati i ph,nä la
Abel-Cheramim, inteo batalle cumplita.
astfel fiii lui Amon fiirä infrânti de
fiji lui Israil.
Ci Ieftae inturnandu-se la Mitpa ,
In casa sa, iatä câ fiica sali iesi intru intam-
pinare, cu chimvale i dantuind in hora ;
ea Ii era singura odrasla; afara de ea
nu mai avea niel un fecior i nici o fata.
Si cand o vazu Ieftae, sfasie
vesmintele i striga: e Vai, fiica mea,
tu m'ai zdrobit de istov si tu singura
casunat nenorocire, caci eu am des-
chis gura ou juruinta catre Doranul
acum nu pot sa mi-o mai iau inapoi ! »
Dar fata i-a raspuns: Parintele
meu! Deschis-ai gura ta In fata. Dom-
nului, fa cu mine dupl cuvantul care
a iesit din gura ta, o data ce Domnul ti-a
dat sä te razbuni impotriva dusmanilor
tiii, fiii lui Amon ! »
Apoi zise iarâi tatalui ei: « 115,-
razeste-mi mie numai atata: ingadue-mi
un fagaz .de douti, luni ea sä mil due
sa ratacese prin munti i si plang
fecioria mea, eu i cu suratele mele !
267
www.dacoromanica.ro
Ieftae i-a raspuns: 4 Du-te!* Si
i-a dat drumul doua luni. Si ea s'a dus
impreuni cu suratele ei ca sä-sí planga
fecioria prin cei munti.
lar dupa ce s'au sfarsit cele douä
luni, ea s'a intors la total sau i e/ a
1ndeplinit cu ea juruinta cu care se ju-
rase. lar ea n'a stiut de barbat. Si s'a
fdout datinä In Israil:
In fiecare an, fiicele din Israil se
duc sä jeleasca pe fiica lui Ieftae
Galaaditul i anume patru zile pe an.
12.
Raboiul dintre Galaad pi Elraim. Jude-
aitorii Elon uj Abdon.
Efraimitii, dupä aceea, s'au adunat,
au trecut Iordanul pe la Tefi i au
zis catre Ieftae: Pentru ce te-ai dus s'a
te razboesti cu Amonitii i pe noi nu
ne-ai chemat mergem cu tina?
Da-vom foc casei tale sa, arza peste tine !
Ci Ieftae le-a ritspuns: Eu eram
certat cu poporul meu i Amonitii il jac-
maneau. i a strigat la voi, iar voi 1-ati
mantuit din mana lor.
Si and au väzut ca, nu este nici un
mantuitor, mi-am pus viata in primejdie
si am pornit Impotriva Amonitilor
Domnul i-a dat in mana mea. Pentru ce
veniti acum impotriva mea s5, lupta,ti
cu mine ? »
Si a strans Ieftae pe toti Galaa-
ditii si a inceput râzboiul cu Efraimitii,
coi din Galaad ffipuserä pe cei din
Efraim. i fugarii efraimiti ziceau: 4 Noi
suntem Galaaditi, In cuprinsul lui Efraim
In cuprinsul lui Manase ! »
Apoi Galaaditii au pus stäpanire,
In partea Efraimitilor, pe vadurile Ior-
danului; i cand unul din fugarii efrai-
miti zicea: Lasii-ma, sa tree dincolo »,
atunci 11 intrebau Galaaditii: « Ce esti
tu ? Efraimit ? o Daca el zicea: 4 Nu
sunt ! »,
Ei li spuneau: Atunci, in zi:
o ihbolet o; iar acola, zice,a: s Sibbolet »,
fiindca nu putea sä rosteasch intocmai.
Atunci puneau mana pe el si-1 junghiau
la vadurile Iordanului. Astfel au cazut
In zilele acelea dintre Efrairniti patru-
zeci i douii, de mii de oameni.
 CARTEA JUDECATORILOR, 13

Ieftae a fost judecator in Israil timp tuiascii, pe Israil de sub jugul Filisteni-
de sase ani; si a murit Ieftae Galaa- lor
ditul si a fost inmormilntat in cetatea i s'a dus femeia i i-a istorisit
sa, in Mitpa Galaadului. bärbatului ei i i-a spus: s Un om al
Dupa el a fost judeciitor in Israil, lui Dumnezeu a venit la mine, si chipul
Ibtan din Betleem. lui era ca chipul unui inger al lui Dum-
El avea treizeci de feciori si a ma- nezeu, minunat foarte, irisa nu 1-am in-
ritat si a scos din casa treizeci de feto, trebat de unde este el si nici el nu mi-a
treizeci de nurori a adus in casä, spus cum il dilema,.
femei feciorilor sal, i a fost judecator Ci el a rostit catre mine: a Iati-te,
In Israil sapte ani. vei zamisli si vei naste un fecior. Tu,
Apoi Ibtan a murit si a fost in- acum, s'A nu bei vin, nici bauturi
mormântat in Betleem. bitatoare i nici sa manânci ceva spur-
i dupa, el a fost judeciltor in Is- cat, fiindca, copilul tau va fi nazireu al
rail, Elon din Zebulon, care a judecat lui Dumnezeu, din pantecele maicii sale
pe Israil zece ani. pänä la rnoarte. »
i a murit i Elon Zebulonitul Atunci Manoe s'a rugat Dorunului
a fost inmormántat in Aialon, in tinutul si a zis: s Te rog, o Doamne! Sri rnai
Zebulon. vie inca o data la noi omul lui Dum-
Dupä, el a fost judecator in Israil, nezeu pe care 1-ai trirnis, ca sá ne In-
Abdon. fiul lui Hilel din Piraton. vete ce sa facem cu pruncul care se va
i el avea patruzeci de feciori naste!*
treizeci de nepoti, care umblau calare i Dumnezeu a auzit glasul lui Ma-
pe saptezeci de asini. $i a fost judecator noe i ingerul lui Dumnezeu veni inca
In Israil opt ani. o data la femeie, pe cänd ea se afla in
Apoi Abdon, fiul lui Hilel din Pi- tarini, iar Manoe, barbatul ei, nu era
raton, a niurit i a fost inmormantat cu ea.
In Piraton, in tinutul Efrairri, pe mun- Atunci femeia a dat zor i a aler-
tele Amalecitilor. gat si a vestit pe bärbatu-sau spunitn-
du-i: Tata, mi s'a aratat omul care a
13. venit daunazi la mine o.
Israil sub jugul Filistenilor. Imprejurcirile Manoe s'a sculat si a mere (lupa
nafterii lui Samson. femeia sa, i sosind la omul acela i-a
grita: s Tu esti omul care ai vorbit cu
i fiii lui Israil iariisi facura femeia mea ? s i el a riispuns: s Eu
tati in ochii Domnului i Domnul sunt!*.
In mana Filistenilor timp de patruzeci Manoe a urmat: « Acum, daca
de ani. se implineste cuväntul tau, ce pravila
i era un barbat din Tora, din se- sä alba pruncul si ce trebue sá fac cu el ?»
mintia lui Dan, numit Alance, iar fe- Riispuns-a ingerul Domnului lui
meia lui era stearpit si nu finen copii. Manoe: De toate cate le-am spus fe-
i ingerul Domnului s'a aratat fe- meii trebue sä se pazeascil.
meii si a zis catre ea: « Tata, tu esti Din toate cate ies din vita de vie
stearpä ká nu faci copii, insii tu vei sä, nu mi:manee; vin i bäutura imbatil-
misli i vei naste un fecior. toare ea nu bea. i nimio necurat sa nu
i acum pitzeste-te si nu bea vin manitnce. De toate cite am poruncit
nici bäuturit imbatatoare si nu manca femeii, sa se pazeasca!
nimio necurat, Zis-a iarasi Manoe catre ingerul
Ca iata, tu vei rama,nea grea i vei Domnului: « Am vrea sa te mai tinem
naste un fecior. Briciul nu se va atinge sa-ti pregiitim un ied !
de capul lui, caci copilul va fi nazireu Ci ingerul Domnului a raspuns lui
al Domnului din päntecele maicii sale; Manoe: s Chiar daca ma opresti, nu
si el esto cel ce va incepe sá man- voi manca din demancarea ta. Daca
www.dacoromanica.ro
268
 CARTEA JUDECATORILOR, 14
ins5, pregatesti o ardere de tot, atunci
adu-o Domnului! s Cad Manoe nu stia
cum ca acela este ingerul Domnului.
Deci Manoe 1-a intrebat pe in-
gerul Domnului: Cum te chiamá, ?
de se va implini fa,"gaduinta ta, noi vrem
sä te cinstim.
Atunci i-a raspuns ingerul Dom-
nului: o De ce intrebi tu de numele meu?
Cad el este minunat! »
i Manoe a luat iedul i prinosul
de paine si le-a adus ardere de tot, pe
stand, Domnului, celui ce sàvarseste
minuni; iar Manoe i femeia lui eta-
teau si se uitau.
i pe dud flacks, se ridica de pe
jertfelnic, la ceruri, ingerul Domnului
s'a inaltat in flacära jertfelnicului,
Mano e femeia lui, care privisera, au
dizut cu fetele la p5,mant
i ingerul Domnului nu s'a mai
arätat lui Manoe i femeii sale. Atunci
a inteles Manoe cá acela fusese ingerul
Domnului.
(Ji a zis Manoe catre femeia sa:
Far& indoiala ea noi vom muri, cad
am vazut pe Dumnezeu! »
Dar femeia lui i-a ráspuns: Dad
i-ar fi fost Domnului voia sá ne omoare,
n'ar fi luat din mans, noastra arderea
de tot si prinosul de paine si nu ne-ar
fi ar5,tat cate ne-a aratat i nici nu
ne-ar fi vestit acum un lucru ea
acesta!
Dup.& acestea, femeia a nascut un
prune i i-au pus numele Samson ;
pruncul i'a fäcut mare i Domnul 1-a
binecuvantat.
i Duhul Domnului a inceput sa-1
impinga spre Mahane-Dan, dintre Tora
Estaol.
14.
Samson se insoarcl cu o filisteandi ; nunta
lui si cele petrecute la nuntei
i Samson s'a coborit la Timna
a väzut o femeie, acolo in Timna, dintre
fetele Filistenilor.
Apoi cand s'a intors a «pus tatälui
sau j maicii sale: « Am vazut o femeie
din fetele Filistenilor in Timna, deci
acum petiti-o mie de sotie!
269
www.dacoromanica.ro
Dar tatiil sau si mama sa i-au zis:
Oare nu se gaseste nici o femeie intre
fetele fratilor tái i in tot poporul tau,
ca ea te duci sa-ti iei sotie de la Filistenii
cei netäiati imprejur ? Ins& Samson a
rispuns tatalui 85,u: e Pe aceasta sa, mi-o
iei de sotie, fiindd ea ¡mi place ! *
Ci tatal eau si mama sa nu stiau
cá acest lucru era de la Domnul i ca,
Samson cauta prilej impotiva Filiste-
nilor. In vremea aceea Filistenii erau
stapani in Israil.
i Samson s'a coborit, impreuna cu
tatal situ i cu mama sa, la Timna
cand a ajuns la viile de la Timna,
hail, cá i-a iesit inainte un poi de leu
fácnind.
Atunci Duhul Domnului a navalit
peste Samson i el a rupt puiul de leu,
cum ai rupe un ied, mäcar ca nu avea
nimic in mama lui. Ins& el n'a spus
tatälui situ i mamei sale isprava sa.
Apoi s'a coborit i a stat de vorb5,
cu femeia, i ea placu mult lui Samson.
Dupà, catava vreme, a venit inapoi
ca s'o ja de sotie; dar s'a abätut din
drum 85, vazii locul unde cäzuse leul
iatä, un roi de albine era in sta,rvul
leului si un fagure de miere.
i 1-a fasturnat in mana i mergand
pe cale mama din el si dud a ajuns
la tatal sau si la mama-sa, le-a dat
lor si au mancat, dar lor nu le-a spus
ca scosese fagurele din starvul leului.
Pe urma tatäl sau a venit de vale
la acea femeie; si Samson a f5,cut acolo
un °spat, precum au tinerii obiceiul «a
fad:.
i vaztIndu-1 Filistenii, au luat
treizeci de nuntasi ca sä fie cu. el.
Atunci Samson le-a gait: e Am
sä v5, spun o ghicitoare, i, dad yeti putea
sä mi-o ghiciti in cele sapte zile ale
ospatului i yeti putea 85, dati de rostul
ei, atunci eu vb, voi da treizeci de vesminte
scumpe de in si treizeci de vesminte de
sarbiltoare.
Insä dad, nu yeti putea sä, mi-o
ghiciti, «â-mi dati voi mie treizeci
de vesminte scumpe de in i treizeci
de vesminte de sarbatoare! » Nuntasii
i-au raspuns: « Zi ghicitoarea ta, s'o
auzim!
 CARTEA JUDECATORILOR, 15
i Samson le-a spus: « Din cel
hlupav a iesit mâncare FA din cel tare
a iesit dulceatä,». Dar ei n'au putut sit
ghiceascii ghicitoa,rea timp de trei zile.
lar in ziva a qaptea au grait catre
femeia lui Samson: « Indupleca pe bar-
batul tau sä ne spunti, ghicitoarea,
dad: nu, ii dam foe i ie si casei
rintelui tau. Oare ne-ati poftit pe noi
ca sit ne jacmaniti? Da ori ba? »
Atunci femeia lui Samson a in-
ceput sa-i planga spunä: « De
bunii seama, tu ma ufasti s't nu ma
iubesti, fiindca ai spus o ghicitoare fiilor
poporului meu i mie nu mi-ai destai-
nuit-o ». El însä i-a riíspuns: «Dad: ta-
talui meu i mamei male nu le-am spus-o,
cum o sit ti-o spun tie? o
Ea ins& a plans mereu in fata lui
sapte zile in ir, cat a tinut ospatul.
lar in ziva a saptea el i-a spus ghici-
toarea, fiindca, il tot silea. Dar ea a spus
ghicitoarea celor din poporul ei.
i oamenii din cetate Ii spusera
a saptea zi mai nainte de asfintitul Boa-
relui: Ce este mai dulce decat mierea
si ce este mai tare decat leul! » Ci Sam-
son le-a räspuns: « Daca n'ati fi arat cu
junca mea, n'ati fi ghicit ghicitoarea
mea!
Atunci Duhul Domnului s'a po-
gorit peste Samson i el a venit de vale
la Ascalon si a ucis treizeci de gospo-
dari de acolo i le-a luat vesmintele
lor de siirbatoare si le-a dat acelora care
ghiciserä ghicitoarea. i s'a maniat foarte
si s'a suit in munte, in casa tatalui
eau.
lar femeia lui Samson s'a miiiitat
cu nuntasul care-i fuses9. ei vornicel la
nuntli
15.
Samson dcl loc holdelor Filistenilor. Sam-
son ucide o mie de Filisteni la Ramat-Lehi.
Dupa catva timp, in vremea sece-
risului gra.ului, Samson s'a dus sâ vaza
pe femeia sa, ducandu-i un ied i zicand:
Vreau sä intru la femeia mea, in odaia
ei ». Ins& tatal ei nu 1-a Meat sä intre.
(Ji el i-a zis: « Am gandit cu temei
In mintea mea ca n'o mai iubesti
atunci am dat-o de sotie vornicelului
270
www.dacoromanica.ro
tau de la nunta. Dar sora ei mai micä
nu este oare mai frumoasa decat ea ?
Si, fie sotia ta in locul ei! »
Ins& Samson i-a raspuns: « De
clata aceasta voi fi fara vinä fata de
Filisteni dacä le voi face rim! »
i a pornit Samson si a prins trei
sute de vulpi, a luat apoi torre ipu-
nand vulpile coada la coada, a legat
cate o tortä, la mijloc, intro cozi.
Apoi a aprins tortele si a dat dru-
mul vulpilor in holdele Filiatenilor 't a
parjolit astfel i snopii ì graul Inca
nesecerat, ha i viile i mäslinii.
i au intrebat Filistenii: Cine a facut
isprava aceasta? » i au zis: « Samson,
ginerele gospodarului din Timna, fiindca
acesta i-a luat femeia si a dat-o vorni-
celului de la nuntä s. Atunci
s'au pornit inteacolo si au ucis-o cu foc
pe ea fo't pe fatal ei.
lar Samson le-a zis: a Fiindca ati
fäcut una ca asta, nu mä voi astam-
para pan& cand nu mit voi fázbuna
pe voi ».
Apoi, dupa ce-i batu crancen peste
fluiere, peste coapse, s'a pogorit i vi-a
facut salas in petera stancii Etam.
Dupä acestea, au pornit Filistenii
si au tábarit in luda i s'au imprastiat
in tinutul Lehi.
Atunci i-au intrebat oamenii din
ludo: a De ce ati venit imrotriva noa-
stra ? » lar ei au riispuns: a Ca sa
pe Samson, de aceea am venit,
facem cu el precum a facut si el cu noi
i s'au pogorit trei mii de barbati
din Iuda la petera stanch Etam i i-au
spus lui Samson: « Nu stiai tu cä Fili-
stenii aunt stapani peste noi? De ce
ne-ai &cut isprava aceasta ? Raspuns-a
Samson: Cum mi-au facut ei mie, asa
le-am facut i eu lor!
Zis-au catre el: a Am venit aici
jos, ca sä te legam i sa te dam pe mana
Filistenilor o. Dar Samson le-a zis:
Legati-va cu juramant ca nu mä veti
°mod chiar voi! »
Riispunsu-i-au: «Nu, debe! Ci
numai vrem 85, te legam i si. te dam
pe mana lor. Dar de ucis nu te vom
ucide! » Atunci ei 1-au legat cu douä
funii noi i 1-au scos afara din petera,
 CARTEA JUDECATORILOR, 16
Când a ajuns la Lehi si Filistenii
veneau cu strigate de bucurie inainte-i,
atunci Duhul Domnului dadu naval
peste el si funiile care erau innodate pe
bratele lui se facura ea niste fire de in
la para focului si legaturile de pe mill-
nile lui se mistuira.
Si gasind o falcii de asin proas-
pata, a pus mitna si a luat-o i a ucis
cu ea o mie de insi.
Si a rostit Samson: « Cu o falca
de magar i-am dat gramada peste gra-
mezi; cu o falca de magar am ucis o
mie de insi ! »
lar dup5, ce a spus acestea, a arun-
cat falca din m'ana. Drept aceea
numit locul acela Ramat-Lehi.
Ci Samson murea de sete. Si a
strigat catre Domnul i s'a tanguit:
Daruit-ai prin maim robului tau acea-
sta mare izbavire o acum sä, mor de
sete i sä, cad in mama celor netaiati
imprejur
Atunci Dumnezeu despicä petera
din Lehi i din ea tasni apa si Samson
Ii stampara setea i duhul lui se in-
viora si el prinse putere. De aceea s'a
numit numele locului: o Izvorul celui ce
strigtt si care izvor se aflä, in Lehi
pana in ziva de azi.
Si Samson a judecat pe Israil in
zilele Filistenilor vreme de douilzeci
de ani.
I.6.
Samson 9i Dalila filisteanoa, sofia
Reizbunarea impotriva Filistenilor.
Moartea lui Samson.
Si de acolo Samson s'a dus la Gaza
si a vazut acolo o femeie desfranata
a intrat la ea.
Si ea a spus locuitmilor din Gaza:
a Samson a venit aici! Iarä, ei 1-au
inconjurat de toate partile i s'au atinut
tomtit noaptea aceea, la poarta cetatii o
au stat linistiti toatii noaptea, zicand
In gandul lor: Cand s'o lumina de ziuti,
sa-1 omorim!»
Irma Samson a dormit pan& la
miezul nopii, iar la miezul noptii s'a
sculat si a inhatat cele douil, canatmi
ale portii cetatii, impreuna cu amandoi
271
www.dacoromanica.ro
stalpii lor FA, scotandu-le Cu za,vor Cu tot,
le-a pus pe umar i le-a dus pe varful
muntelui din fata Hcbronului si le-a
%sat acolo.
lar dupa acestea, Samson s'a indra-
gostit de o femeie din valea Sorec, pe
care o cherna Dalla.
Atunci capeteniile Filistenilor au
venit la ea si i-au zis:
aflä in ce sta puterea lui cea mare si
in ce chip am putea sä,-1 biruim, ca sa-1
legarn o sii-1 domolim, i noi iti vom
da fiecare ale o mie si o (ma de sicli
de argint! »
Atunci Dalla a gait catre Samson:
« Spune-mi,te rog, in ce sta puterea
ta cea mare si cu ce ar trebui
legat ca BA te dornolesti?
Si Samson i-a raspuns: s Daca m'ar
lega cu sapte coarde crude si inca neus-
cate, as pierde puterea si a ajunge ca
orisicare om!»
Atunci capeteniile Filistenilor i-au
adus sapte coarde proaspete o Judi,
neuscate si ea I-a legat cu ele.
Si dusmanii care 11 pandeau sedeau
la ea 'Rite() odaie. Atunci ea i-a strigat
« Samsoane, Filistenii dau peste tine!
Dar el rupse coardele, cum se rupe o
sfoarä, de cálti, cand da de para focului.
Astfel puterea lui ramase necunoscuta.
Zis-a Dallis, lui Samson: o Tat& tu
m'ai amagit i mi-ai spus minciuni.
Spune-mi, te rog, acum, cu ce ar trebui
sä, te lege? »
Raspunsu-i-a Samson: «Dad, m'ar
lega cu funii noi, care n'au slujit inca
la nimio, a ajunge färä putere i m'as
face ca once om ».
Atunci Dalila a luat funii noi o
1-a legat cu ele EA i-a strigat: « Samsoane,
Filistenii dau peste tine! » lar dusmanii
stateau la panda inteo odaie. Dar el
le-a rupt de pe bratele sale ea pe o ata.
Zis-a lar Dalila lui Samson: « Pan&
acum m'ai amägit i mi-ai spus minciuni ;
apune-mi, te rog, cu ce ar trebui sà te
lege? » Raspuns-a el: «Daca ai tese in
panza ta cele sapte suvite din capul
meu i le-ai bate cu vatalele, as pierde
puterea mea si a ajunge ca orice om *.
Si ea I-a adormit si a tesut cele sapte
suvite din capul lui in panza ei,
 CARTEA JUDECATORILOR, 17
Si le-a bátut cu vatalele si pe
urmä i-a strigat: « Samsoane, Filistenii
dau peste tine ! » Ci el s'a desteptat din
somnul lui si a smuls i razboiul
tura. lar puterea lui a rämas necunos-
cutá.
Atunci i-a zis Dalila: « Cum zici
tu: « Eu te iubesc », cand mima ta nu
este a mea ? ht.& ea de trei ori pan&
acum m'ai amigit si nu mi-ai spus in
ce stä, puterea ta cea mare ! »
Deci ea hartuindu-1 cu vorbele ei
in toate zilele i chinuindu-1, sufletul lui
s'a amarit de moarte,
Si-i deschise toata mima lui
spuse: « Briciul n'a trecut peste capul
meu, fiindcä eu sunt nazireu al lui Dum-
nezeu din pántecele maicii mele ; &ea
mi-ar rade eineva parul eapulta, atunci
puterea mea s'ar duce de la mine si as
släbi i a ajunge ca orisicare ora! »
Deci vazand Dalila ci el i-a dez-
valuit toatä mima lui, a trimis FA a
chemat pe voevozii Filistenilor, spunan-
du-le: « De data aceasta veniti incoace,
cad mi-a destainuit toata mima lui ! »
Si au venit la ea voevozii Filistenilor
i-au adus, in máinile lor, sielii de argint.
Apoi ea a adormit pe Samson pe
genunchii ei si a chemat pe un om care
a ras cele sapte suvite de pe capul lui
Samson. Si Samson prinse a slabi
puterea lui il paräsi.
Atunci a strigat Samsoane,
Filistenii dau peste tine ! » Si el s'a des-
teptat din soinnul lui i s'a gandit:
* Voi scapa din capcanä si de astadatä,
mä, voi libera! » Dar el nu stia ca
Domnul il päräsise.
Deci Filistenii au pus mana pe el
i-au scos ochii i 1-au pogorit la Gaza
si 1-au ferecat in lanturi de aramä. Si el
acum invartea la o rasnita in inchisoare.
Insä, pitrul capului säu, clupi ce
fusese ras, a inceput sä creasca.
Si °data voevozii Filistenilor s'au
status sit, aducii o jertfä uriasit lui Dagon,
dumnezeul lor, si sä, se veseleasch, de
vreme ce ei ziceau: « Dumnezeul nostru
a da,t in mainile noastre pe Samson,
dusmanul nostru! »
Si poporul când vazu pe Samson,
incepu sit laude pe dumnezeul lor i si
272
www.dacoromanica.ro
strige: Dat-a dumnezeul nostru in
mâinile noastre pe dusmanul nostru si
pe pustiitorul tinutului nostru i pe
ucigasul multora dintre noi
Si pe cand petreceau ei, au inceput
sit strige: Chemati pe Samson sa
joace s. Si au adus pe Samson din inchi-
soare i el a jucat inaintea lor si pe urma
I-au pus di «tea intro pila.trii templului.
Atunci Samson a gräit catre
iatul care-1 ducea de mama: « Du-ma
aproape ca sa pipai pilastrii pe care e
clädit templul, ei vreau sä, má razim
de ei ! #
Si templul era plin de barbati
de femei; erau acolo toti fruntasii Fili-
stenilor, iar pe acoperis ea la trei
de suflete, barbati ii femei, care stateau
si se uitau la jocul lui Samson.
Si Samson a chemat pe Domnul
si a zis: s Stiiptme, Doamne, adu-ti
arainte de mine si dä-mi putero, numai
de data aceasta, Dumnezeule, ca sit ma
rä,zbun impotriva Filistenilor, macar
pentru unul din cei doi ochi ai mei ! »
Si Samson apucä, pilastrii cei doi,
de la mijloc, pe care era clädit templul
s'a proptit in ei, de unul cu mane,
dreaptä, si de altul cu mana stangi,
Si a strigat Samson: 4 Piara viata
mea o data, cu Filistenii ! » i cu toata
puterea a dat branci stalpilor i templul
s'a prabusit peste voevozi i peste tot
norodul care se afla acolo, asa incat
mortii pe care i-a ucis la moartea sa
au fost mai multi decat aceia pe care
i-a ucis pe cand era in viatii.
Si fratii lui Samson si toata familia
sa s'au coborit si 1-au luat i 1-au dus
de I-au ingropat intre Tora i Estaol,
in mormantul tatalui säu Manoe. Si el
a fost judecator peste Israil timp de
douiizeci de ani.
17.
Idolii Jai Miheia ai mamei sale.
In manta Efraim trida un om pe
care-1 cherna Miheia.
Si el a zis catre mamá-sa: e Cei o
mie si o sutit de sicli de argint, care ti-au
fost luati i pentru care tu ai rostit ble-
steme i le-ai rostit chiar in urechile
 CARTEA JUDECATORILOR, 18
mele: iatit acesti bani sunt la mine, eu
i-am luat ! Atunci mama lui a zis:
Binecuvantat fie fiul ineu de Domnul
Si el a dat inapoi cei o mie si o
sut5, de sicli de argint, mamei sale, lar
mama lui a zis: « Cu adeviirat am afie-
rosit acest argint din milna mea Dom-
nulni, pentru fiul meu, ca sä fad, din
el un idol imbacat cu argint; asa dar
tot tie dau!
Si el a dat inapoi mamei sale siclii
de argint i mama sa a luat douii sute
de sicli de argint i i-a dat argintarului
si a facut din ei un idol imbricat cu argint,
care a fost asezat in casa lui Miheia.
6. Apoi Miheia Lout un templu,
a infiripat un efod si terafimi si a pus
pe unul dintre feciorii sii ca sa-i fie preot.
lar in zilele acelea nu era rege in
Israil i fiecare fitcea ceea ce gäsea in
mintea sa a este cu cale.
Acum, era un om anar levit din
Betleemul lui Iuda i din neamul lui
luda, pripasit in pgrtile acelea.
Ci el plecase din Betleemul lui luda,
ca si, se aciueze oriunde va gäsi i, tot
umbliind pe drumuri, a ajuns in muntii
Efraim, la casa lui Miheia.
Si 1-a intrebat Miheia: o De unde
vii? RAspuns-a el: s Sunt levit din
Betleemul lui luda i caut sit mi. aciuez
oriunde voi gasi !
Atunci Miheia I-a imbiat:
la mine si fii pärintele i preotul
meu si-ti voi da zece sicli de argint
pe an si un and de vesminte si cele
de trai ». Si el a staruit pe litngli levit,
Si levitul s'a hotärit si. amanit
la acest orn i a fost pentru el ca unul
din feciorii lui.
Si Miheia sfirrti pe levit preot
ttmgrul fu preot i amase in casa lui
Miheia.
Si a gait Miheia: « Acura stiu
Domnul se va aata bun cu mine,
caci am pe la'ng6 mine un levit preot ! o
18.
Seminfia Dan cucerefte cetatea Lai,s
tidied un, altar al lor.
1. In vremea aceea, nu era nici un rege
In Israil ; in vremea aceea semintia Da-
273
www.dacoromanica.ro
nitilor Ii auto, o mosie unde sit se ea-
15,sluiasa, Etude& pant" atunci nu le ca-
zuse Ina parte de mostenire intre cele-
lalte semintii ale lui Israil.
Deci fiii lui Dan au trimis, din
neamul lor si din cuprinsul semintiei lor,
cinci insi, oameni curajosi, din Tora si din
Estaol, ca si. iscodeascit tara i s'o cercete-
ze. i le-a poruncit: « Duceti-vii i ispititi
tinutul ! ei au venit in muntii Efraim,
Omit la casa lui Miheia i au mas noap-
tea acolo.
Si fiind ei in preajma casei luí Mi-
heia, au cunoscut glasul taniirului levit
s'au abatut acolo si 1-au intrebat:
Cine te-a adus aici ? Si ce treaba" faci
tu aid? Si cum iti merge ?
Si el le-a ritspuns: « Cutare cu- 1
tare a fiicut Miheia pentru mine si m'a
tocmit in slujba lui i am ajuns preo-
tul lui !
Atunci i-au spus aceia: « Te rugam
intreabit pe Dumnezeu, ca fi-va
oare cu noroc drumul pe care pornit-am
noi ? »
Preotul le-a dat acest ritspuns:
Mergeti anatosi ! Pläcut îi este Dom-
nului drumul pe care ati pornit ! »
Si au plecat cei cinci oameni si au
ajuns la Lai i vitzurft cit locuitorii din
cetate taiau fiai. fria, in felul Sido-
nienilor, tihnit.i i siguri, neavand nici o
lips& din roadele pitnAntului i stapil-
nind averi, i apoi eran departe de Si-
donieni si n'aveau nici o legitturgi cu Siria.
and au venit inapoi la fratii lor,
la Tora si la Estaol, fratii lor i-au in-
trebat: « Ce ati adus ? »
Rtispuns-au ei: « Sculati-v5 gi sit
nitvglim peste ei, fiinda am vdzut ti-
nutul tA este foarte bun. Ci voi stati
cu rana in ! Nu zaboviti si. porniti
s5, vä, duceti si. luati acest tinut in
stitpttnire !
and yeti intra, veti da peste un
popor care traieste f5,a, grijii. i tara
lor se intinde in toat,e pArtile. Iar Dum-
nezeu o va da in mâinile voastre. Este
un loo uncle nu lipseste nimic din toate
ate sunt pe pämitnt.
Si au pornit de acolo din neamul
Danitilor, din Tora si din Estaol, sase
sute de insi inarmati de luptit.
18
 CARTEA JUDEGÉITORILOR, 19
Si s'au dus si au tähdrit la Chiriat-
Iearim, in tinutul luda; de aceea i-au
zis acelui loo Mahane-Dan, pantI in ziva
de azi. El este la apus de Chiriat-Iearim.
Si au trecut de acolo in muntii
Efraim si au ajuns la casa lui Miheia.
Atunci au luat vorba cei einci
bärbati, care venisefg sii iscodeascg
nutul Lais, si au gräit ciitre fratii lor:
Stiti oare cii in aceste case se aflä
un efod si terafimi si un idol imbräcat
cu argint? Ganditi-va acum ce aveti de
fiicut !
Si ei s'au abiitut inteacolo si au
ajuns la casa tânärului levit, adicä la casa
lui Miheia i 1-au intrebat de sämätate.
lar cei sase sute de insi dintre
fill lui Dan, purtand arme de luptä,
stäteau dinaintea portii.
Si cei cinci insi care veniser5,
iscodeascä tara s'au urcat si au intrat
acolo si au luat efodul i terafimii i ido-
lul cel lin bräcat cu argint pe cand preotul
statea dinaintea portii cu cei sase sute
de oameni purtätori de arme de luptá.
lar aceia au intrat in casa lui
111iheia si au luat efodul i terafimii
idolul cel imbracat cu argint. Atunci
preotul le-a spus: s Ce faceti voi ?
Dar ei i-au räspuns: « Taci ! Pu-
ne-ti mina la gurä i vino cu noi
fii pärintele i preotul nostru. Ce este
mai bine: sä, ffi preot al casei unui sin-
gur om, sau sii fil preotul unei sernintii
si al unui neam din Israil ? »
Si s'a imbunat mima preotului
a luat efodul i terafirnii i idolul cel
îmbràcat cu argint si s'a dus in mijlocul
poporului.
Si s'au intors i am plecat si au
pus pe femei i pe prunci i turmele
averile inaintea lor.
Si acestia deabia se depärtaserä de
casa lui Miheia i iatii, cä oamenii care
locuiau in gospodäriile vecine cu gos-
poddria lui Miheia s'au adunat si au
ajuns din urmä pe fiii lui Dan,
Si au strigat la fili lui Dan, iar
acestia s'au intors la ei si au rostit cätre
Miheia: « Ce-ti este ? i ce-ai adunat
atâta lume ?
El a räspuns: o Pe dumnezeul pe
care mi-1 Leusem, mi 1-ati luat, cu preot
274
www.dacoromanica.ro
cu tot, si v'ati dus ! i acum mie ce mi-a
rimas ? i iatä cii voi mä intrebati
ce-mi este ! »
Dar fill lui Dan i-au zis: o Sä, nu
ti se mai auzä glasul aici la noi, ca nu
cumva sit se Mipustea,seä, impotriva voas-
trä, unii dintre ai nostri, intäratati, i sä-ti
pierzi viate, ta i viata casnicilor täi s.
Si Danitii au pornit in drumul lor,
lar Miheia, vlizand cä aceia aunt mai
tari decat el, si-a intors fata si a venit
inapoi
Si Danitii, dupä ce-au luat idolul
&cut de Miheia i preotul care-i slujea, au
nävälit asupra Laiului, impotriva unui
norod pasnic i färä, binuialg de primej-
die, si 1-au trecut prin ascutisul
lar cetätii i-au dat foc.
Si nimeni n'a sä,rit inteajutor, ciici
era departe de Sidon i cu Siria nu
avea nici o legliturii. i vatra cetätii era
In valea Bet-Rehob. Apoi au cridit la loo
cetatea i s'au asezat in ea.
Si au pus cetätii numele Dan, dupg
numele lui Dan, pdrintele lor, feciorul
lui Israil, lima la inceput numele cetätii
era Lais.
lar fili lui Dan au ridicat pentru
ei chipul idolului, i Ionatan, fiul lui Gher-
som, fiul lui Moise, el si urmasii säi
au fost preotii semintiei Dan, pang in
ziva când chivotul a fost dus in robie.
Astfel ei si-au pus idol chipul
pe care-1 fäcuse Miheia. Si a stat
tot timpul, cat a stat si casa Domnului,
la Silo.
19.
Nelegiuirea locuitorilor din Ghibeea lui
V eniamin.
In vremea aceea, când nu era inc.&
rege in Israil, era un om, levit, care
petrecea ca strdin In latura cea mai de-
partatá a muntilor Efraim si care
luase ca tuteare o femeie din Betleemul
Iudei.
Ci tiitoarea lui supiirandu-se pe el,
a plecat de la el si s'a dus acasii, la tatiil
ei, la Betleemul Iudei goi a stat acolo
patru luni de zile.
Si s'a sculat bärbatu-sau si a pornit
dup.& ea, ca s'o imbuneze si s'o due&
inapoi acasa ; i avea cu el pe sluga sa si o
 CARTEA JUDECATORILOR, 19
pereche de asini. $i femeia I-a due in
casa tatillui ei, iar pitrintele tinerei fe-
mei vazandu-11-a intampinat cu bucurie.
4. $i socrul situ, tatal femeii, 1-a tinut
pe loe, si a stat la el trei zile, i au man-
cat si au baut si au gadzuit acolo.
6. A patra zi, s'au sculat dis-de-di-
mineatit s't el era gata sa porneasa, dar
tatitl tinerei femei a grait catre gine-
rele mima cu o bucata
de paine s't pe urmit plecati ! »
6. $i au stat si au mancat amandoi
impreuna si au bitut. Apoi tatâl femeii
a zis catre barbat: « Invoieste-te, te rog,
mai i noaptea aceasta i desfatea,
za-te in voie ! »
Dar omul s'a sculat sa plece si so-
crul eau a staruit de el si el a mai la-
mas o noapte acolo.
Ci el s'a sculat dis-de-dimineatä
In ziva a cincea, gata de drum. $i tatal
femeii a zis iarasi: Te rog, intäreste
mima ta ». $i ei au zabovit pang ce a
dat in desearit si au ospatat amandoi.
Atunci omul s'a sculat sit plece, el
tiitoarea lui i sluga lui; dar socrul
tatal tinerei femei, a grait catre el:
4 Vezi, te rog, cit ziva a dat in desearä.
Maneti aici. Vedeti ca ziva e pe sfar-
site ; mai la noapte aici i veseleste-te.
sculati-va maine i porniti la dium.
$i tu vei ajunge la vatra ta. »
Ins& omul n'a mai voit sa maie
acolo, ci s'a sculat s't a plecat i a ajuns
pan& in dreptul cetatii Iebus, adiat Ie-
rusalimul, impreunit cu doi asini cu sa-
marele pe ei, cu tiitoarea i cu sluga lui.
Cand au ajuns la Iebus, iar ziva
era pogoritä de tot spie seara, gritit-a
sluga catre stapanul salt: « Haide, rogu-te,
sa ne abatem In aceastit cetate a Ie-
buseilor s't sit manem inteinsa ».
Dar stapanul situ i-a ritspuns: a Sa
nu ne abatem inteo cetate locuita de
stritini care nu sunt dintre fiii lui Israil,
ci sit mergem mai departe la Ghibeea a.
Deci a zis cite sluga sa: Mergi
inainte! Sit ne apropiem de unul din
aceste locuri sit gizduim in Ghibeea
ori in Rama. a
$i ei au calittorit mai departe. $i
cand soarele era in asfintit, ei ajunseserä
langit Ghibeea, din tinutul lui Veniamin.
275
www.dacoromanica.ro
16. $i s'au abatut din drum acolo, ca
sit intre, sit male noaptea in Ghibeea.
$i au intrat i s'au oprit in piata cetatii,
dar nimeni nu i-a imbiat in casa, sii maie
noaptea acolo.
Atunci, iatit c'a un mosneag venea
de la munca sa, din tarina, in amurg;
iar mosneagul era din muntii Efraim
pripasit in Ghibeea, pe cand oa-
menii locului erau
$i el ridicandu-si ochii, a vitzut
pe calittor in piata cetatii i bittranul 1-a
intrebat: « Incotro te duci i de unde
vii?»
Iar acela a raspuns: « Pomit-am
din Betleemul Iudei i mergem spre fun-
dul murrtilor Efraim. Eu sunt de acolo.
Am fäcut un drum pitnit la Betleemul
Iudei. $i acum calatoresc spre cash. Dar
nimeni nu ma' imbie la el in casä,
Desi avem paie i gritunte pentru
asinii nostri si tot asa paine i vin pentru
mine s't pentru roaba ta i pentru sluga
care insoteste pe robul tau s't de nimic
nu ducem
Atunci zis-a mosneagul: a PH pe
pace ! Tau asupra mea t,ot ce-ti va lipsi.
Numai sa nu mad noaptea in piatit!
$i el i-a adus in casa sa si a dat
nutre t asinilor. Iar dupli ce se spalara
pe picioare, mancara i 'Aura.
Dar pe cand ei Ii veseleau mima,
iatit cit locuitorii cetatii, oameni spurcati,
au inconjurat casa i, izbind in usä, au
prins sit strige ciitre batran, stapanul
casei: Scoate afara pe omul care a
venit in casa ta, ca sit-1 cunoastem!
Atunci stäpanul casei a iesit la
ei i le-a vorbit: « Nu asa, fratilor, vb,
rog, nu siivarsiti aceasta blestematie. De
vreme ce omul acesta a intrat in casa mea,
nu savarsiti asemenea ticalosie!
Iatä fata mea care e fecioara
tiitoarea lui, le voi scoate afara, si
le smeriti i sä, faceti cu ele ce yeti vrea;
dar cu omul acesta sit nu faceti aceasta
nelegiuire! »
Ins& acei oameni nu void', sa-1 as-
culte. Atunci omul a luat pe tiitoarea
sa si a scos-o afar& la ei; i ei au cu-
noscut-o i au batjocorit-o toata noaptea
pan& dimineata,. i cänd s'au revärsat
zorile, au litsat-o.
18*
 CARTEA JUDECATORILOR, 20
Si a venit femeia, in faptul di-
minetii si a ciizut la usa omului unde
se afla stäpanul ei si a ramas acolo
pang la zia.
lar dimineata, cand s'a sculat stit-
panul ei si a descMs usa casei si a iesit
ea a porneasa la drum, iatä, tiitoarea
lui zäcea la usa cu mainile pe prag.
Si el i-a zis: a Hai sä mergem s. Dar
nu i-a rOspuns rnmeni. Atunci el a pus-o
pe mitgar si a plecat i s'a dus omul in
tinutul sau.
Ajungand In casa sa, a luat cu-
titul i punand mana pe lesul tiitoarei
sale a imbuciitätit-o mädular cu
In douhsprezece bucati i a trimis-o in
tot cuprinsul lui Israil.
Si oamenilor pe care i-a trimis le-a
poruncit: # Asa a spuneti tuturor bär-
batilor din Israil: S'a mai intamplat oare
asa ceva de and au purees fiii lui Israil
din tara Egiptului i piing in ziva de
astäzi ? Framántati-va mintea i rosti-
ti-va! o Si cine vedea, zicea: o Nu s'a
intamplat si nu s'a väzut una ea asta,
din vremea iesirii fiilor lui Israil din
tara Egiptului i pan& in ziva de fatii, !
Cugetati, chibzuiti i hotäriti ! #
20.
Reavreitirea lui Israil impotriva ne iui-
tiler din Ghibeea i crdncena pecleapsd
datd semintiei lui V eniamin.
Atunci au iesit toti fiji lui Israil
obstia s'a adunat toatä ca un singur
om, din Dan pana in Beerseba i inutul
Galaad, inaintea Domnului la Mitpa.
Si s'au infatisat inaintea Domnului
toti voevozii poporului toate semin-
tiile lui Israil In adunarea poporului
lui Dumnezeu, patru sute de mii de pe-
destrasi manuitori de sabie.
Si au auzit fiii lui Veniamin cä fiii
lui Israil s'au adunat la Mitpa. Si au zis
fiii lui Israil: s Povestiti cum s'a intilm-
plat aceastä, nelegiuire
Atunci a riíspuns levitul, btabatul
femeii ucise asa: M'am dus la Ghibeea,
In Veniamin, eu i iitoarea mea, ca
mâi noaptea.
Si gospodarii din Ghibeea s'au por-
nit impotriva mea si au inconjurat casa
www.dacoromanica.ro
276
In timpul nopii, cu gändul sä, mä, ornoare,
iar pe tiitoarea mea au chinuit-o, inat
a sí murít.
Atunci am luat lesul tiitoarei mele
si 1-am facut bucäti pe care le-am trimis
In tot cuprinsul mostenirii lui Israil, aci
ei au siivarsit o nelegiuire si o ticalosie
In Israil.
Iata, voi toti, fii ai lui Israil, rosti-
ti-a aeum i ineti sfat aiei ! »
Atunci s'a sculat tot poporul ca
un singur om si a zis: « Sit nu piece ni-
meni la cortul säu i nimeni dintre voi
sä, nu se intoara la vatra,
Cad iatä, acum ceea ce voim
facem impotriva Ghibeei: vom porni asu-
pra-i chip& sorti.
Si anume vom lua zece ini dintr'o
sutii, din toate semintiile luí Israil si o
suta de insi dintr'o mie si o mie de insi
din zece mii, ca sä adua merinde pentru
ceilali oameni veniti ea a pedepseasea pe
Veniaminitii din Ghibeea, pentru toata fii-
riidelegea pe care au savarsit-o inIsrail ! »
Deci s'au stnans tot.' bärbatii din
Israil impotriva cetatii, uniti laolalta
ea un singur om.
Si au trimis seminiil lui Israil
soli prin toatä semintia lui Veniamin,
cu aceastä, o Ce faptä rea este
aceasta, care s'a intamplat la voi?
Deci acum dati-ne pe fiü celui vi-
clean din Ghibeea, ca ucidem
starpim autatea din Israil! » Ins& fiii
lui Veniamin n'au vrut sä asculte glasul
eelorlalti frati ai lor din Israil.
Astfel Veniaminitii s'au strans la
Ghibeea, de prin cetatile lor, co al ilia-,
la räzboi cu fiii lui Israil.
Si s'au numtirat in ziva aceea Ve-
niaminitii din eetittile lor i au fost doua-
zeci i cinei de mii de insi, purtatori
de sabio, osebit de locuitorii din Ghibeea,
care la numaratoare au iesit sapte sute
de insi, oameni pe ales.
Din tot acest norod erau sapte
sute de insi osebiti si anume stangaci;
toti acestia nimereau cu piatra din pra-
stie firul de par si nu dadeau gres.
lar fili lui Israil, numärati, in afara
de Veniaminiti, erau patru sute de rnii
de oameni manuitori de sabie si toti
räzboinici.
 CARTEA JUDECATORILOR, 20
Si au pornit i s'au suit la Betel
pi au intrebat vointa lui Dumnezeu
au grait: « Cine dintre noi s porneascä,
mai intai la luptá cu Veniaminitii? »
Si Domnul a riispuns: « luda mai M-
ad!
Deci fiii lui Israil s'au sculat de
cu noapte 0 au tabärit in jurul Ghibeei.
Si blirbatii din Israil au iesit la
luptä cu Veniamin i s'au randuit in
linie de biitaie impotriva celor din Glii-
beea.
Atunci au dat návalá Veniaminitii
din Ghibeea 0 au doborit la piimânt
din Israil, in ziva aceea, douiizeci i douil
de mii de insi.
Insä oastea bärbatilor din Israil
se imbarbátä 0 din nou se rilnduirä, in
linie de bataie, in ace's* loe undo se
randuiserti in ziva cea
Ci fiji lui Israil se suisertt la Betel
pliinseserit in fa ta Domnului pan& seara
intrebaserä astfel pe Domnul: « Sä,
pornesc iar la luptä, cu fiii lui Veniamin,
fratele men? » i Domnul a rdspuns:
a Pbrniti impotriva lui! »
Deci cei din Israil s'au apropiat
de fi lui Veniamin, in ziva a doua;
Si a iesit Veniamin, din Ghibeea,
In ziva a doua, intru intiimpinarea lor,
si au doborit la pämtint, din fili lui Israil,
file& optsprezece mii de insi, toti pur-
tä,tori de sabio.
Si toti fili lui Israil i tot poporul
s'au urcat si au venit iaräsi la Betel,
plängand 0 stand acolo in fata Dom-
nului au postit in ziva aceea pang seara
si au adus arden i de tot si jertfe de
pace inaintea Donmului,
Si au intrebat fiii lui Israil pe
Domnul caci acolo se glisca chivotul
legii, in acele zile;
Si Fineas, fiul lui Eleazar, fiul lui
Aaron, slujea Domnului in vremea aceea
0 au zis: o Sä, mai ies la luptä cu
fiii lui Veniamin, fratele meu, sau sit
contenesc? » Dar Domnul a räspuns:
a Dati Myatt, ciici maine 11 voi da in
mans, ta!
Si Israil a pus oameni la pandit
imprejurul Ghibeei.
lar a treia zi au pornit fiji lui
Israil impotriva Veniaminitilor i s'au
277
www.dacoromanica.ro
asezat in ir de bätalie impotriva Ghi-
beei, ca mai deunazi.
Si au iesit Veniaminitii sä, infrunto
oastea, dar ei se ritzletirti de cetate.
Si au inceput, ca 0 mai nainte, sä, lo-
veascit i sit ucidti din popor pe dru-
murile care due, unul spre Betel si altul
spre Ghibeon in f}es, omorind ca la
treizeci de insi din Israil.
Atunci si-au zis Veniamitii: a Sunt
bätirti de noi ca si mai nainte !* Ins5,
fiii lui Israil ziceau: S5, fugim, ca
räzletim de cetat,e pe drumurile cele mari
Si toti bärbatii din Lsrail s'au scu-
lat din locul lor i s'au randuit in Baal-
Tamar, pe cand cei dintre ei care eta-
teau la panda au iesit din ascunzisul
lor de la apus de Ghibeea.
Si au venit impotriva Ghibeei zece
mii de bärbati alesi din tot Israilul
lupta a fost crâncenti; i Veniaminitii
n'au simtit cä, priipädul dä, nävali
peste ei.
Ciici Domnul bätu pe Veniamin
inaintea lui Israil i Israilitii nimicirá
din Veniamin, in ziva aceea, douäzeci
cinci de mii si o sutá de insi, toti
nuitori de sabio.
Atunci au vtizut
sunt infranti. Insä, cand Israilitii au läsat
si mai mult loe Veniaminitilor,
se bizuiau pe ceata push, de ei la 'Dana,
in coastele Ghibeei,
Cei pusi la pandit ntivälira pe
neasteptate asupra Ghibeei, rázbirá in-
launtru i trecurii, pe toti cei din cetate
prin ascutisul
Si a fost un semn de intelegere
intro Israiliti i oamenii lor pusi la
pima,: and vor ridica ei din cetate un
fum gros, ca semn,
Atunci Israilitii sit porneascä, la
luptä,. Caci Veniaminitii Incepuserä, sä
taie i di ucidii, dintre Israiliti, ca vreo
treizeci de insi, i cugetau: Fäzil doar
poate Bunt bdtuti, in fate, noastia, ca
in lupta cea o
Atunci a pornit sá se ridice semnul
din cetate, norul de fum; i cand 0-au
Mors fata Veniaminitii, fiat& toatä, ce-
tatea ardea pänä, la cer !
Atunci bärbatii din Israil se in-
toarserä indärät, iar Veniaminitii ram-
 CARTEA JUDECATORILOR, 21
sm.& incremeniti, còici vedeau c5,
ajuns preipäldul.
i din fats, Israilitilor au rupt-o
la fugä spre careirile pustiei, dar luptei-
torii Ii urmärirli pas cu pas, caci iesind
din cethti, ii mhceläriret, la mijloc,
i astfel inconjurafet pe Venia-
min si-1 vänarii, zdrobindu-1 de la Menoha
pan& pe dealurile Ghebei, spre reisärit.
i au c'azut din Veniamin optspre-
zece mii de insi, toti oameni de luptii.
i câti au mai Himas au dat dosul
si au fugit in pustie spre stânca Rimon,
dar Israilitii secerarä din ei, pe di, inert
cinci mii de insi, si-i gonirii, de la spate
pima,' la Ghideom si mai uciserä dintre
ei Inc& doll& mii.
Deci toti cei care au cazut din Ve-
niamin, in ziva aceea, au fost douizeci
cinci de raii de bärbati mitnuitori de
sabie, toti oameni viteji.
Totusi sase sute de insi au dat
dosul si au fugit in pustie panit la stânca
Rimon si au retinas pe stänca Rimon
patru luni.
lar bkrbatii din Israil au venit
inapoi spre Veniaminiti i i-au talat
cu ascutisul sábiei, locuitorii ca i vitelo
pi tot ce au &it. i tuturor oraselor
pe care le-au inalnit, le-au dat foc.
21.
Israil jeleste nimicirea lui Veniamin.
Veniamin se infiripectili din nou.
a beirbatii din Israil se juraserä
la Mitpa cu acest jurämänt: « Nimeni
dintre noi sá nu-si dea fata lui, de sotie,
celor din Veniamin » intors acasá i si-au luat soth din fe-
i poporul a venit Betel si au
stat acolo piing seara, inaintea lui Dum-
nezeu, si au ridicat glasurile lor i s'au
täng-uit cu tänguire mare,
i au grait: o Pentru ce, Doamne
Dumnezeul lui Israil, s'a intamplat aces,
sta in Israil, ca ta lipseascä astäzi din
Israil o semintie! »
lar a doua zi s'a sculat poporul
au clildit acolo un jertfelnic si au adus
arden de tot si jertfe de pace.
Apoi fiii lui Israil au intrebat:
o Cine n'a venit la %coast& adunare din
toate 8emintiilo ltti Wail, la 1114pa, ins.-
www.dacoromanica.ro
i-a intea Domnului? Fiindcli ei se legaserä
cu mare juramant impotriva celor ce
n'ar fi venit in fata Domnului la Mitpa
ziseserii: o Moartea sad manânce! »
lar acum fiilor lui Israil le pärea
ritu de Veniamin, fratele lor, i ziceau:
o 0 semintie a fost astäzi retezatei din
Israil ».
Ce vom face cu cei care au rämas
fire); femei, o data ce noi ne-am jurat
inaintea Domnului sä, nu le dam femei
din fetele noastre?
Apoi au intrebat: « Este vre-una din
semintiile lui Israil care set nu fi venit
la Mitpa, in fata Domnului? » i jata
nimeni nu venise, in tab-ark la adu-
nare, din Iabesul Galaadului.
Atunci f5,candu-se numäriitoarea
poporului, s'a vetzut cA nu era de fatä,
nici un bärbat din locuitorii din Iabesul
Galaadului.
Atunci obstia a mitnat inteacolo
douäsprezece mii de oameni, dintre cei
mai viteji, cu aceastä porunca: « Duce-
ti-vet i treceti pe locuitorii din Iabesul
Galaadului prin ascutisul sàbiei cu
£}1. cu copii cu tot!
Dar iatet cum ta faceti: s5, dati
pieirii pe toti betrbatii i pe once femeie
care a cunoscut bärbat!»
i ei au geisit, intre locuitorii Iabe-
sului din Galaad, patru sute de fecioare
care nu cunoscusera b5rbat si le-au adus
In tabära de la silo, din tara Canaanului.
Apoi obstia intreagii, a trimis soli
s5, vorbeascä cu Veniaminitii care se aflau
pe stânca Rimon, si le-au vestit pacen.
In vremea meen Veniamitii s'au
meile din Iabesul Galaadului care sc5,-
paserä cu viatä dar nu s'au gäsit
deajuns.
lar poporului i se Meuse milä de
Veniamin, fiindcá Domnul ficuse spetr-
turä, in semintiile lui Thrall.
Atunci au zis bgtränii obstiei:
o Co vom face cu coi ce au limas fare):
femei, fiindcit femeile din Veniamin au
fost nimicite ? »
Apoi au zis iar: Plimäntul de
mostenire set r5m5,net acelor Veniaminiti
care au scitpat, ca 84 nu piar ä o eeminido
din lama,
878
 CARTEA RUT, 1
Ins& noi nu putem sä le dm
sotii fetele noastre, fiindca fili lui Israil
s'au jurat si au zis: s Blestemat s fie
cel care va da femeie lui Venia-
mm!»
min
$i s'au chibzuit: Iati, in fiecare
an se präznueste o sirbäteare a Dom-
nului la silo care vine spre miazä-
noapte de Betel i la risirit de calea
care suie de la Betel la Sihem i la
miazi-zi de Lebona a.
Apoi au poruncit Veniaminitilor
pi le-au zis: o Ducei-v i stati la panda
In vii;
$i cand veti vedea c fetele din
$ilo au iesit ca si se prindä in hoa,
sä iesiti din vii i fiecare 136,0 ripeascil
sotia lui dintre fetele din silo i sá le
duceti la voi in Veniamin.
CARTEA RUT
1.
Noemina i nord.,-sa Rut.
In zilele cind cirmuiau judecitorii,
intimplindu-se foamete in tea, un
om din Betleemul lui luda s'a dus sá
locuiascä in tara Moabului, el si fe-
meia lui i cei doi feciori ai lui.
$i numele omului era Elimelee
numele sotiei sale era Noemina, iar nu-
mele celor doi feciori ai säi: Mahlon si
Chilion. Ei erau Efrateni din Betlee-
mul lui luda s't au venit in tara Moa-
bului EA au träit acolo.
Ins& Elimelec, birbatul Noeminei,
a murit i a amas ea cu cei doi
ai ei.
$i acestia si-au luat sotii moabi-
tence, i numele uneia era Orfa, iar nu-
mele celeilalte era Rut. $i au locuit
acolo timp de vreo zece ani.
Dar au murit i acestia doi: Ma-
hlon i Chilion, i amase femeia fir&
cei doi feciori ai ei i fir& birbatu-stiu.
Atunci ea s'a sculat impreunä cu
cele douë, nuroii ale ei, ca si se intoarci
din tara Moabului, fiindcit auzise, aci
In tara Moabului, cum cá Domnul cer-
cetase pe poporul daduse päine.
www.dacoromanica.ro
279
lar când pirintii lor sau fratii lor
vor veni la voi ca sä se atunci
sä, le spuneti : « Iertati-i pe ei, ci
si-a luat fiecare pe sotia sa cu iuresul.
Caci (lac& le-ati fi dat voi de buni
voie, atunci ati fi fost vinovati. »
Si fiii M Venamin au ficut in-
tocmai asa: si-au ripit femei dup& nu-
märul lor din fetele care jucau la horli
s'au dus inapoi in cuprinsul moste-
nirii lor, unde au zidit °rase in care
au locuit.
In vremea aceea, fiü lui Israil s'au
despirtit unii de altii si de acolo a
apucat fiecare la semintia i la neamul
lui, fiecare la mostenirea lui.
In vremea aceea cand nu se po-
menea de rege in Israil, fiecare feicea ce
i se pirea drept in ochii lui !
Deci a iesit din locul unde stituse,
impreuni cu ea cele douit nurori ale
ei, si au pornit la drum, ca sä se intoarne
in tinutul lui luda.
$i Noemina a gait citre cele doll&
nurori ale ei: Duceti-vä i intoarceti-vi
fiecare in casa maicii sale. Domnul
se arate milostiv cu voi, precum voi
v'ati aritat cu coi morti i cu mine.
Diruiasci-vil Domnul sá gäsiti
fiecare in casa sotului siiu! » $i
ea le-a stirutat. Atunci ele au ridicat
glasurile lor EA au piing.
Apoi au vorbit care ea: o Cu tine
voim sá ne intoarcem inapoi ciitre popo-
rul täu a.
Ci Noemina le-a rispuns: Duceti-
v5, inapoi, copilele mele. De ce sä mer-
geti cu mine ? Mai am eu oare copii in
päntecele meu, ca sä ajung& bärbatii
vostri?
Intoarceti-vi, copilele mele ! Duceti-
deoarece aunt prea bátráná ca sä mai
am barbat. $i chiar dacii v'as spune
mai am nidejde i chiar daci la noapte
avea birbat i ar fi di nasc feciori,
Ati putea voi oare sá asteptati
ping, ce se vor face mari? $i sit vá in-
frinati ca sá nu fiti ale alter biirbati?
 CARTEA RUT, 2
Nu, fetele mele, cad Joni este mima
grozav de amarit din pricina voastrit,
caci mama Domnului apasa asupra mea.,>
*i iarasi au ridicat glasurile
iaritsi au plans. Apoi Orfa a särutat
pe soacfa-sa si s'a intors inapoi. Inset
Rut a ramas nedeslipita de ea.
Atunci Noemina i-a zis: a Iat5
curanati-i-ta s'a intors dare poporul ei
s't catre dumnezeii ei; du-te inapoi
tu dupa curanata-ta ».
Ci Rut i-a rä.spuns: o Nu ma sili
sä te pitrasese 41: sit ma intorc din preajma
ta, cäci incotro vei merge tu, voi merge
si eu s't unde vei manea tu, voi manea
eu; poporul tau va fi poporul meu
dumnezeul tau, dumnezeul meu.
Undo vei muri tu, voi muri
eu i acolo voi fi ingropata. Asa sa,
faca Dumnezeu cu mine si mai mult sa
fad,' decat a-tata, dar numai moartea m5,
va deslipi de tine.»
Deci cand a väzut di este hotäzita
sä mearga cu ea, Noemina n'a mai sti-
ruit sit se intoarca.
Aiitfel au faeut drumul am5,n-
dou5, prima au ajuns la Betleem, iar
dupa ce au ajuns la Betleem,
cetatea a inceput sä, zvoneasca din pri-
cina lor. i ziceau femeile: « Oare nu
este aceasta Noemina ? »
Ci ea le faspundea: « Nu-mi zieeti
Noemina, ci ziceti-mi Mara, fiindeit Cel
Atotputernic mi-a dat multä amarli-
ciune.
Mina m'am dus j desartit m'a
adus inapoi Domnul. De ce sa-mi mai
ziceti Noemina, o data ce Domnul a
martutisit impotriva mea si Cel Atot-
puternic a adus asupra-mi nenorocire? »
Astfel Noemina i cu Rut moabi-
teanca, nora ei, s'au intors venind din
tara Moabului si au ajuns in Betleem
la inceputul secerisului orzului.
2.
But adund spice in farina lui Booz
divtiget ocrotirea lui.
1. Acum, Noemina avea o ruda dupes,
barbatu-sau, un om cu bun& stare din
neamul lui Elimeleo, i numele lui era
Booz.
280
www.dacoromanica.ro
*i Rut moabiteanca a zis catre
Noemina: SA: mä duc in tarinit ca sä,
adun spice de pe urma vre-unuia care-mi
va ingadui ». i Noemina i-a räspuns:
« Du-te, fata mea ».
i a plecat si a intrat in tarima, si
aduna pe seceraturit spicele ramase de la
seceratori. i intamplarea a dus-o inteo
ls,ture a tarinii care era a lui Booz, eel
din neamul lui Elimelec.
i tocmai atunci Booz venea din
Betleem si a rostit catre seceratori:
Domnul sa fie cu voi ! ei i-au räs-
puns: a Domnul sui te binecuvanteze ! »
Apoi a intrebat Booz pe sluga sa,
care era push,' peste seceratori: « A cui
este aceastit tank& femeie? »
lar sluga care era pima peste sew-
rätoii i-a faspuns astfel: « Moabiteanca
cea tanara este, care s'a intors cu Noe-
mina, din tara Moabului.
i ea mi-a spus: vrea sä culeg
si sui adun printre snopi, pe urma sece-
ratorilor ». i a venit ttsi stä In picioare
de azi de dimineatä i pan& acum nu
s'a dat la umbra decat putin de tot. »
Atunci Booz a zis c5,tre Rut: a Auzi
tu, fats, mea, sui nu te duci sa strangi
In altä taring' si sit nu te departezi de
aici, ci tine-te de fetele care secera la
mine.
Tine ochii pe tarina in care secerii
mergi pe urma lor; iar eu sä ca
am poruncit slugilor mele sa nu se
ating5, de tine. i dad,' iti este sete,
du-te la ulcioare i boa din apa pe care
au acos-o slugile. »
Atunci ea a &taut cu fata la pa,-
mant s't s'a inchinat in fata lui si a grait
catre el: « Cum am aflat eu har In ochii
tui ca sit mä bagi In seamä, catä vre-
me eu sunt straina ? »
Dar Booz i-a räspuns si a zis:
« Mi s'a spus cu deamitruntul tot ceea
ce ai facut pentru soacr5,-ta, dup5, moar-
tea sotului tau, si cum ai litsat pe tatiil
tau si pe mama ta i tara in care te-ai
nascut j ai venit in raijlocul unui popor
pe care nu-1 cunosteai mai nainte.
Domnul sa incununeze fapta ta
deplinä, sä-ti fie räsplata de la Domnul
Dumnezeul lui Israil, la care ai venit
ca sa te adapostesti sub aripile lui.
 CARTEA RUT, 3
Si a zis Rut: a Fie s gasesc mereu,
doamne, har in ochii VOA, cad tu
m'ai mangálat i cuvintele tale au mers
la mima roabei tale, cu toate ca eu
nu sunt nici cat una din slujitoarele
tato ! »
Apoi, la vremea pranzului, Booz
a zis catre ea: « Vino aici aproape
manancit la masa mea si intinge bucatura
ta in otet ». Si Rut sezu aliituri de
seceratori i Booz Ii dadu gritunte prii-
jite si ea mane& si se satura i Ii mai
prisosi, iar ceca ce i-a mai riimas a pus
deoparte.
Si s'a sculat ca sit mai strangit,
iar Booz a dat poruncit slugilor sale si
le-a spus: Poate sit stränga spice si de
printre snopi; voi sa nu o dojeniti.
Ba chiar scoateti pentru ea ctite ceva
din minunchiuri i lasati-o sit adune;
n'o ocariti.
Asa a stalls ea spice de pe sece-
Mud,: pima' seara si a bittut ce stransese
si a iesit aproape o efit de orz.
Si lutindu-1 s'a dus in cetat,e;
a vazut soacrit-sa ce culesese. Apoi Rut
a scos j i-a dat ceea ce-i mai ramasese
dupa ce se saturase.
Atunci soacrit-sa a intrebat-o:
a Unde ai cules astitzi i unde ai lucrat?
Binecuvantat sa, fie cel ce a avut grijit
de tine! » Atunci ea, spunand soacrei sale
la cine muncise, a grait: o Numele omului
la care am muncit astitzi este Booz s.
Ci Noemina a raspuns norei sale:
Binecuvantat si fie el de Domnul! Caci
mila lui n'a pariisit nici pe cei vii, nici
pe cei raposati. » Apoi Noemina i-a spus
iar: a Omul acesta ne este ruda; esto
unul din neamurile cu drept de riscum-
pitrare fat& de noi ».
Rut moabite,a,nca zise: a El mi-a
mai spus: s Tine-te de slugile mele, pará
ce vor isprävi cu tot secerisul rneu!
Si a raspuns Noemina norei sale
Rut: a Este mai bine, fata mea, si
cu fetele care slujesc la el, decat si te
intampine altii cu supitrare In altit
tarinit s.
Deci Rut s'a tinut de slujitoarele
lui Booz, culegand mereu, pan& ce s'a
sfarsit secerisul orzului i secerisul gritu-
lui. i stittea la soacri-sa.
281
www.dacoromanica.ro
3.
Rut la aria lui Booz. El se recunoafte rudd.
Dupti acestea, soacra ei, Noemina,
i-a zis: « Se cuvine sii-ti caut un Eta-
post, ca sa-ti fie bine.
Ci acum, Booz, cu ale citrui sluji-
toare ai fost, este negresit rudit cu noi.
iatii, ca, el vantura in noaptea aceasta
orzul la arie.
Tu deci spala-te si unge-te cu
rnirezme, ja pe tine vesinintele cele fru-
moase i coboarit-te la arie. Nu te arata
omului, Omit ce nu va sfársi de máncat
si de baut.
lar cand se va culca, tu sit bagi
de seami unde s'a culcat si du-te 4;i ridica
pitura de pe picioarele lui
acolo. Si el iti va apune ce si faci. »
Si Rut a zis catre ea: a Tot ce mi-ai
spus, voi indeplini ».
Si s'a pogorit la arie si a facut In
totul cum i-a poruncit soacra-sa.
Ci Booz, dupit ce mancase i bause
mima lui se inveselise, s'a dus sit se
culce langa o movila de boabe. Si Rut
a venit tiptil si a ridicat pitura de pe
picioarele lui i s'a culcat acolo.
Ina, spre miezul noptii, Booz a
tresärit de frici i dibuind cu mana,
iatit di o femeie era culcata la picioa-
rele lui.
Si a intrebat: 4 Cine esti tu? » Ras-
puns-a ea: « Eu sunt Rut, roaba ta.
Intinde poala vesmitntului tau peste
roaba ta, caci tu imi esti ruda, cu drept
de fascumparare. »
Zis-a el: Binecuvantatit si fii tu
de Domnul, fiica mea! Dragostea ta
cea din urmi covarseste pe cea de la
inceput, fiindcit nu te-ai dus dupa, oa-
meni tineri, nici sitraci, nici cu stare.
Ci acum, fiica mea, nu te tome;
toate elite ai spus iti voi face, caci toatit
lumea stie, In obstia poporului meu, ci
tu esti o vrednicii femeie.
Este prea adevarat ci eu iti Bunt
ruda de aproape cu drept de riiscum-
pirare, dar mai este inca o rudit, si mai
aproape decát mine.
13.Ramai noaptea aceasta aici, iar mame
dimineata, daci el va voi a, te rascum-
pere, bine, sit te rascumpere; iar dad,
 CARTEA RUT, 4
nu-1 indeamnii inima sit te rasciunpere,
atunci eu te voi riscumpara, pe Dum-
nezeul cel viu! Odihneste-te pan&
miiine.
Si ea a dormit la picioarele lui
pang climineaVa si s'a sculat mai nainte
de a se cunoaste la fa Vit om pe om. Caci
zicea Booz: « Sä nu se stie ea femeia
a venit la arie!
Ins& a grait: « Adu salul care este
pe tine qi Vine-1! Si ea 1-a Vinut. Si el
i-a masurat qase sea de orz ql i le-a
pus in carel. Apoi ea a intrat in cetate.
Si a venit la soacrifi-sa si ea a
intrebat-o: «Ce aduci tu, fata mea ? »
Atunci Rut i-a povestit toate cate Louse
acel om, pentru ea.
Apoi a zis: a Aceste sase sea
de orz mi le-a dat, fiinddi a socotit:
Sá nu te duci cu mana goal& la son-
era-ta!
Si Noemina a zis: a Stai linistita,
fiica mea, pan& ce vei sti cum va ieqi
acest lucru. Fiindeá omul nu va avea tihni
pana ce nu va dal*, chiar astazi, pricina.»
4.
Ruda a doua se lipsefte de dreptul de
reiscumpdrare. Booz ia pe Rut.
i Booz s'a suit la poart,a cetaVii
si a qezut acolo. Si iata cá tocmai trecea
ruda cea cu drept de rascumparare de
care vorbise Booz. Si a strigat Booz:
«Vino incoace ql opreste-te aici, tu cutareo.
acela s'a abatut din drum si s'a oprit.
Atunci Booz a luat zece barbaVi
dintre batranii ceti4ii qi a zis: a SedeVi
aici !* i ei au sezut.
Apoi a grait Booz cafre rudenia sa:
Noemina, care s'a intors din Vinutul
Moabului, vinde parten de Varina a fra-
telui nostru Elimelec.
Si eu m'ara gandit sa mä destai-
nuesc Vie si sa-Vi spun: a Cumpara-o, in
fats, color ce sad aici qi in fata batr5,-
nilor norodului meu. De voiesti sa fii
räscumparator, fii riiscumparator. Daca
ins& nu voiesti sa riiscumperi, spune-mi
ca sa, stiu. Caci nu este nimeni, afar&
de tine, ca sá discumpere ; si dupa tine
vin eu.» i a,cela a zit!: Eu voi fi ras-
cumpariitor
www.dacoromanica.ro
282
Atunci a raspuns Booz: *In ziva
cand vei cumplira Orino din mana
Noeminei, va trebui sa cumperi si pe
Rut moabiteanca, femeia celui mort, ca
sá se pastreze numele celui mort, in
mostenirea sa.
Dar cel cu drept de rascumparare
1-a intampinat; o Nu pot s'o räscumpar
pentru mine, fiindca stric mostenirea
mea. Ia tu asupra ta dreptul meu de
fascumparare, caci eu unul nu pot s'o
rascumpar !
Si, in vechime, in Israil, cand se
facea vre-o rascumparare ori vre-un
schimb, pentru intärirea lucrului era
acest obicei: unul Isi scotea incillta-
mintea si o diidea celuilalt. i aceasta
era martinie in Israil.
Deci rudenia a zis catre Booz:
« Cumparii-o pentru tine! scos
incalVamintea.
lar Booz a rostit catre biltráni
cätre t,ot poporul: a Voi astazi sunteVi
martori cá am cumparat din mana Noe-
minei tot ce a avut Elimelec si tot ce
au avut Chilion qi Mahlon.
Asijderea qi pe Rut moabiteanca,
soVialui Mahlon, am cumparat-o de
soVie, ca sa se pastreze numele celui
mort in mostenirea lui ql sá nu i se piardá
numele dintre fraVii lui fli din poarta
cetaVii lui. Voi sunteVi astazi martori ! »
Si tot poporul care era in poart5,
ql b5,tranii au raspuns: Martori sun-
tem ! S'a dea Domnul ca femeia care
intra in casa ta BA fie ca Rahila si ca
Lia, care, amandou5 au cladit casa lui
Israil. Si tu pinde puteri in Efrata,
numele tau sa fie pomenit in Betleem.
lar casa ta ea fie casei lui Fares
asemenea, pe care Tamara I-a näscut
lui Iuda, prin urmasii pe care Domnul
va h5,riizi, din aceastii femeie tanára!
Astfel, Booz a luat pe Rut, ql a
fost femeia lui; si a intrat la ea si Dom-
nul i-a dat sarcinli qi a niiscut un fecior.
Atunci au grait femeile catre Non-
mina: « Binecuvantat sa fie Domnul care
nu te-a Meat, astazi, far& riiscumpii-
rator ! Pomenit sa fie numele lui in
Israil !
El sit-Vi improspiteze sufletul
s5, aibit grifá de Une, la bIttriinetiea ta;
 CARTEA INTAIA A LUI SAMUEL, 1
&lei pe el I-a nrtscut nora ta, care te
iubeste si care e mai bunä, pentru tine
dead sapte feciori.
Si. Noemina a luat pruncul
I-a Vinul la sitnul ei si a fost dädaca
lui.
lar vecinele i-au pus numele, zi-
&Ind: Noeminei i s'a ndscut un fecior.
i-au pus numele Obed. El este tatäl
lui Iesei, tatäl lui David.
CARTEA iNTAIA A LUI SAMUIL
1.
Naisterea lui Samuil i afierosirea lui,
Domnului, In )35'ilo.
Era un om de fel din Ramataim,
din neamul lui Tuf, din munVii Efrai-
mului, care se numea Elcana, fiul lui
Ieroham, fiul lui Elihu, fiul lui Tohu,
fiul lui Tuf Efrateanul.
Si el avea doll& femei ; numele uneia
era Ana si numele celei de a doua era
Penina. Penina ayea copii, dar Ana nu
avea copii.
Si acest om se suia, din cetatea
sa, din an in an, ca sä se Incline si sit
aducit jertfit Domnului Savaot, in Silo ;
acolo erau cei doi fil ai lui Eli, Ofni
Fincas, preoVi ai Domnului.
Si in ziva in care Elcana aducea
jertfä, avea obiceiul de dädea, pärti din
jertfa femeii sale Penina i tuturor fiilor
fiicelor ei.
Insit Anei Ii &idea numai o parte,
totusi el o iubea pe Ana mai mult,
cu toate cit Domnul inchisese pfinte-
cele ei.
lar protivnica ei Ii casuna meren
necaz ca s'o scoatit din räbditri, fiindcä
Domnul inchisese päntecele ei.
Si asa se intitmpla in fiecare an.
Ori de eras ori se ducea la casa Dom-
nului, cealaltä pan& inteatilta o ala,
inctit ea plitngea si nu mai mänca.
Insä Elcana, bärbatul ei, ii zicea:
Ano, de ce pliingi si de ce nu mit-
nano:3i? Si de ce Vi-e mima rea? Oare
nu sunt eu mai de ?rot pentru tine dealt
woe feciori?*
283
www.dacoromanica.ro
Si iatä care este spita neamului
lui Fares: Lui Fares i s'a nitscut Esron ;
Lui Esron i s'a näscut Ram si lui
Ram i s'a niiscut Aminadab ;
Si lui Aminadab i s'a nitscut Naason
lui Naason i s'a nfiscut Salmon ;
Si lui Salmon i s'a niiscut Booz
lui Booz i s'a näscut Obed ;
Si lui Obed i s'a nitscut Iesei
lui Iesei i s'a näscut David.
$i odatä Ana, dupit ce mtincase
dupä, ce biluse in Silo, s'a sculat ffi a
venit in fats. Domnului. lar Eli, arhie-
reul, sedea pe scaun, litnget unul din
usorii casei Domnului.
Si cum era cu sufletul amilrit, se
ruga inaintea Domnului varstmd lacrimi.
i ea a ficut o juruinVii, si a zis:
e Doamne Savaot ! Dad'," vei diuta spre
jalea roabei tale si-Vi vei aduce aminte
de mine si nu vei uita pe roaba ta
vei da roabei tale o inlädiVa de parte
birbäteascit, eu Il voi sfinVi Domnului
pentru toate zilele vieVii lui i briciul
nu se va atinge de capul lui.
Dar pe °and ea stäruia in rue',
ciunea ei inaintea Domnului, Eli a luat
seama la gura ei.
Ins& fiindci Ana se ruga in gâ.,ndul
ei i numai buzele ei se miscau, iar gla-
sul ei nu se auzea, Eli a crezut ca este
beat&
De aceea Eli a gritit catre ea:
4 Cat& vreme va mai Vine beVia ta? Du-te
trezeste-te
15 Insä Ana a ritspuns si a zis: !
nu, doamne ! Sunt femeie amäritil ; n'am
Nut nici vin, nici bituturi imbiltätoare,
ci-mi dezvilluesc mima mea inaintea
Domnului.
Nu crede cit roaba ta este femeie
netrebnicä, fiindeä din pricina obidei mele
si a necazului meu care mil, copleseste,
am stäruit in rugiiciunea mea!
Atunci Eli i-a riispuns: Mergi in
pace si Dumnezeul lui Israil sà adeve-
reascä cererea ta pe oare ai cerut-o
de la el !
 CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 2
lar ea a zis: Sà: afle roaba ta
bar in ocbii ! o Apoi femeia a plecat
intru ale sale si a mincat, o fata ei n'a
mai fost abiitutä.
Si ei s'au sculat dis-de-dimineati
f3i, dupii ce s'au inchinat in fata Dom-
nului, s'au tutors iariisi la casa lor, la
Rama. Si Elcana a cunoscut pe Ana, fe-
meia sa, siDomnul adus aminte de ea.
lar dupit trecere de vreme, Ana,
fiind grea, a ndscut un fecior i i-a pus
numele Samuil, fiindcii zicea ea: o De la
Domnul 1-am zerut ! »
Si a plecat iaräi Elcana, bilrbatul
ei, i toatä casa lui, ca sö jertfeasci Dom-
nului jertfa de fiecare an si s indepli-
neasdi juruinta
Ins& Ana n'a voit sá meargi
ea, ci a zis citre sotul ei : « Nu voi
merge pin& ce pruncul nu va fi intarcat.
atunci II voi duce ca si se arate in fata
Domnului i sá rinatinii acolo pururea ! »
Atunci Elcana, barbatul ei, i-a
riispuns: o Fä asa cum crezi 6, este bine.
Stai acasä Ong cand 11 vei intirca.
Domnul sä adevereascit cuväntul !u
Astfel femeia a stat acasä si a ariptat
pe prune pin& ce 1-a intircat.
lar dupä ce I-a intiircat, I-a luat
cu sine si a rnai luat un juncan de trei
ani, o efi de lamuri de fain& si un bur-
duf de vin i s'au dus ei in casa Dom-
nului din Silo, impreuni ca pruncul.
lar dupä ce au junghiat juncul,
mama pruncului s'a dus la Eli.
Si i-a gräit: « Rogu-te, doamne!
Viu sá fie sufletul tau, stärane. Eu sunt
femeia care stätea aici ling& tine ru-
gändu-se Domnului.
Pentru acest prun stäruiam in
rugaciunea mea si Domnul mi-a implinit
cererea cu care mi rugam la el
Pentru aceea i eu 1-am harilzit
Domnului. Toate zilele vietii lui, Dom-
nului si fie hirrait. » Si s'au inchinat ei
acolo inaintea Domnului.
2.
Clintarea Anei. Paatele Iiilor lui Eli.
Pedeapsa care va lovi casa lui Eli.
1. Atunci Ana s'a rugat si a grAit:
* mima mea se veseleste foarte intru
284
www.dacoromanica.ro
Doranul ! Sus eta cornul meu, prin pu-
terea Domnului meu! Si gura mea s'a
deschis largi impotriva dusmanilor mei,
cici mà bucur de ajutorul tau.
Nimeni nu este dint precum e Dom-
nul, cad afaril de tine nu este altul
nu este stanch' do scipare la fel cu Dum-
nezeul nostru.
Nu mai vorbiti necontenit vorbe
trufase; din gura voastrii sii nu mai
iasä graiuri nesiibuite. Cáci Domnul este
Dumnezeul a toate stiutor si de el toate
faptele se cäntiiresc.
Areal calor viteji se gar/tin:a, pe &And
cei ce se poticnesc se hieing cu putere.
Cei sätui se tocmesc slugi pentru
päine, iar cei ce flämänzeau curmä cu
foamea. Cea stearp5, naste de sapte ori,
iar cea cu multi copii este smeritä.
Domnul aduce moartea i Domnul
dl viata; el pogoarii si tot el inaltii din
mormint;
Domnul face pe om sitrac si Dom-
nul il imbogdteste. El smereste, dar tot
el 11 Malt&
El ridicá din pulbere pe cel Arman,
el inalti din gunoi pe nevoias, ca si-I
pun& aläturea cu voevozii çi sii le dea
mostenire jilt de slavi, cici
mántului sunt in mina Domnului kd pe
ei el a intemeiat lumea.
El pizeste pasii cuviosilor säi, iar
necredinciosii pier in intuneric, cáci nu
prin puterea lui birueste omul.
Domnul sfárimil pe cei ce se pun
In prieinä cu el. Cel Prea Inalt din ce-
run îi va nimici Doranul judeca-va mar-
ginile pämftntului i el va da putere
regelui säu o va inälta cornul unsului
siu!
Apoi Elcana s'a dus acasi, la
Rama, iar copilul slujea Domnului sub
privegherea arhiereului Eli.
Insi feciorii lui Eli erau oameni
vicleni, care nu voiau sá stie de Domnul,
Nici de indatoririle preotilor fatá
de popor. Ori de ate ori cineva aducen o
jertfli, venea sluga preotului, in vreme
ce carnea fierbea, cu o furculitä cu trei
dinti, in mitni,
Si o infigea in cazan, sau in
oali, sau in tingire, sau in blid
cat scotea furculita lua preotul pentru
 CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 2
sine. Si astfel se purtan ei Cu toti Israi-
litii care veneau sä aduca jertfa acolo
In Silo.
Ba chiar mai nainte ca sa arzil,
gräsimea, venea sluga preotului i imbia
pe col care aducea jertfit: s Da-i preo-
tului carne de fript, fiinda el nu vrea
sit ja de la tine carnea fiarta ci crud& s.
Si daca, omul Ii ritspundea: Stiti
sI arda, mai intai grasimea si pe urma
ia-ti cat ii pofteste sufletul s, celalalt
fi lua vorba: o Nu, ci sa-mi dai acum,
iar daca nu-mi dai, iau cu sila!*
Astfel pacatul acestor tineri era
grozav de mare inaintea Domnului, fiind-
ei dispretuiau prinoasele Domnului.
CI Samuel slujea inaintea Dorn-
nului, copil fiind, incins cu efod de in.
Si maicit-sa Ii facea, in fiecare an,
un vesmant mic, de pus pe deasupra,
i-1 aducea cand venea cu barbatu-sau,
ca sä &due& jertfa de fiecare an.
Si Eli a binecuvantat pe Elcana
si pe sotia lui, zicand: a Daruiasca-ti
Domnul copii din femeia aceasta, in lo-
cul celui afierosit, pe care tu 1-ai impru-
mutat Domnului s. i ei au plecat, pe
urma, acasä,.
Domnul Insä a cercetat pe Ana
ea a zamislit si a nascut inch: trei fe-
ciori i dour', fete. Iar copilul Samuil
crestea sub paza Domnului.
Eli ajunsese la adanci batranete
EA el auzea de toate ate savarseau fe-
ciorii sal in tot Israilul si cum ei se cul-
cau cu femeile care faceau de slujba la
usa cortului descoperirii.
De aceea el le zicea: e Pentru ce
faceti asemenea fapte? Caci eu aud de-.
spre voi vorbe rele din partea intregului
popor.
Nu asa, copiii mei! CI nu este de
nici o bucurie zvonul pe care 11 aud! Voi
impingeti la picot pe poporul Domnului.
Daa un om pacatueste fata de
alt om, judecatorul lui este Dumnezeu;
daa ins& omul pacittueste impotriva lui
Dumnezeu, cine se va ruga pentru el?
Insä ei nu ascultau de glasul pitrintelui
lor, aci Domnul hotarise sa-i nimiceasca.
In vremea acea,sta, copilul Samuil
se facea mare si era iubit si de Dom-
nul i del oameni.
285
www.dacoromanica.ro
Atunci a venit la Eli un om al
lui Dumnezeu i i-a grait: a lat.& ce spune
Domnul: o Adevarat este a m'am des-
coperit casei strabunului tau, pe and ei
erau in Egipt, robi in casa lui Faraon,
Si 1-am ales pe el din toate se-
mintiile lui Lsrail, ca sa-mi fie mie preot,
ca sä aduca jertfe la jertfelnicul meu,
sa-mi arda jertfe de tamale, sá poarte
efodul in fata mea; si am daruit casei
strabunului tau toate jertfele care trec
prin foc, aduse de fili lui Israil?
Atunci pentru ce te uiti cu chid&
la jertfele mele si la prinoasele mele pe
care _le-am oranduit in locasul meu ?
Pentru ce cinstesti pe feciorii till mai
mult deal pe mine i vI. ingrasati cu
fruntea tuturor prinoaselor poporului
meu, Israil?
Drept aceea asa zice Domnul Dum-
nezeul lui Israil: o Macar ca am spus
odinioarit: o Casa ta i casa strabunului
tau sit-mi slujeasa mie deapururi ! s, ins&
acum, asa rosteste Domnul: o Departe
de mine cuvantul acesta Caci eu cin-
stesc pe cei ce ma cinsteso pe mine, iar
cei ce mä dispretuese sa ramana de
°cant !
Ca, iatä, vor veni zile and voi
taia bratul tau i bratul casei strabunului
tau, inat sit nu mai fie nici un batritn
In casa ta.
Si atunci te vei uita cu ciudit la
toate binefacerile pe care Domnul le va
darui lui Israil, ins& in casa ta nu va
mai fi nici un batran in veac de veac.
Si daca pe vre-unul din ai till nu-1
voi starpi de la jertfelnicul meu, va fi
pentru cuviintul ca ochii sIi a se to-
pease& si ea inima lui sà tanjeasa,. Ci
tot vlastarul casei tale va pieri in as-
cutisul
Si iata care-ti va fi semnul, care
va veni peste cei doi fecimi ai
Ofni i Fineas: amandoi muri-vor in
aceeasi zi!
Si eu imi voi ridica arhiereu ere-
dincios, care imi va sluji dup.& mimo
mea si dupit gandul meu si casa lui va
dainui i el va umbla deapururi Ina-
intea unsului meu.
lar cel care va mai ramanea din
casa ta ea vie si sit se inchine in fats.
 CARTEA iNTRIA A LUI SAMUIL, 3, 4
lui pentru un ban de argint sau un
codru de päine i sá. se roage: Pan-
dueste-mi, te rog, in vre-una din dregb,-
torillo preotesti, ca sä minanc i eu o
bucatii de paine ! »
3.
Dornnul se destdinueste copilului Samuil.
Casa lui Eli va pieri.
Si copilul Samuil slujea Domnului
sub ochii lui Eli. Iar in zilele acelea
cuväntul Domnului era scump i ara-
tarile eran singuratice.
Si, odatä,, Eli stätea culcat in cul-
cusul silla. i ochii lui incepuserä, sä, se
intunece, astfel cit nu putea ea mai vazä
bine.
Candelabrul Domnului inc5, nu se
stinsese i Samuil dormea in locasul Dom-
nului, unde se afla chivotul lui Dumnezeu.
Atunci Domnul strigit: a Samuile !
Samuile! a Iar el riispunse: » Nu-mi täinui nimic ! Asa si asa, si inc5,
6. Si a alergat la Eli si a zis: a
M'ai strigat ? # Dar Eli a zis: a Nu te-am
chemat. Intoarce-te si te cala ! Si el
s'a dus si s'a culcat.
Insä Domnul iaräsi 1-a strigat. a Sa-
muile ! » Si s'a sculat Samuil i s'a dus
la Eli çi i-a zis: a ! M'ai chemat ? *
Ci räspuns-a Eli: « Nu te-am chemat,
fiul mea; intoarce-te si te calca! »
Dar Samuil nu cunostea irle& pe
Domnul, i cuvântul Domnului pana
atunci nu i se descoperise.
Si Domnul a strigat a treia oari
pe Samuil si el s'a sculat si a alergat
la Eli si i-a zis: a ! M'ai chemat ? *
Atunci dat seama Eli cà Domnul
era cel care striga pe copil.
Deci zis-a Eli catre Samuil: 4 Du-te
si te calca! Si daca te va mai cherna,
tu sä, zici: a Vorbeste, Doamne, cä robul
tau a,scultit! » i Samuil s'a dus si s'a
culcat in culcusul säu.
Si a venit Domnul si a stat in
dreptul lui i 1-a strigat ca si mai nainte:
o Samuile ! Samuile ! Ci Samuil i-a fas-
puns: Vorbegte, cäci robul tau ascultit,! »
Si Doranul a zis catre Samuil:
Jata, eu sunt gata sä, fac in Israil un
lucra pe care oricine Il va auzi li vor
tiui amándouii, urechile.
www.dacoromanica.ro
286
In ziva aceea voi adeveri cu Eli
tot ceea ce am vorbit despre casa lui,
de la inceput i pfinä, la sfärsit.
Iar tu dai de stire cä eu voi
pedepsi casa lui in vesnicie, pentru filrii-
delege, fiindc5, a stiut cà fiii sài huleau
pe Dumnezeu si el nu i-a tinut de
Pentru aceea m'am jurat pentru
casa lui Eli, ca nelegiuirea casei lui Eli
nu se va ierta in vea° nici cu jertfe,
nici cu prinoase ! »
Si Samuil a dormit pitnä, a doua
zi, apoi s'a sculat de cu noapte
a deschis asile casei Domnului. Tusa
Samuil s'a temut sä soma lui Eli ve-
denia.
Ci Eli a chemat pe Samuil
i-a zis: Samuile, fiul meu! » Si el a
riispuns: !
Si 1-a intrebat Eli: Caro a fost
cuy:bit:11 pe care Domnul ti 1-a grita ?
! mai mult sa-ti facä tie Domnul, dad,
vei ascunde ceva din ceea ce Domnul
ti-a vorbit tie ! »
Atunci Samuil i-a împàrtàit lui
toatà descoperirea, färä, tainuiasc5,
ceva. Iar Eli i-a zis: a El este Domnul;
faca ceea. ce va socoti cu cale !
Si Samuil crestea i Domnul era
cu el si nu läsa sä, cadá pe pitratait
nici unul din cuvintele lui.
Si a fost cuväntul lui Samuil catre
tot Israilul, si tot Israilul din Dan pänä.
in Beerseba stia cà Samuil a fost ade-
verit s'a fie prooroc al Domnului.
Si Domnul i s'a arätat meren in
Silo, fiindcit Domnul se descoperea in
Silo lui Samuil, prin cuvântul säu dum-
nezeesc.
4.
.18rail este beitut de Filisteni cliivotul sltint
cade in t'atina dusmanilor. Bcitranul Eli,
auzind aceastd ve8te, gdtul.
Si a iesit Israil intra intampinarea
Filistenilor ca sä se lupte si au intins
tabilra, lor lângä Eben-Haezer, iar Filis-
tenii isi intinseserä, tabitra lor la Afee.
Atunci Filistenii s'au ränduit in sir
de luptä, impotriva lui Lsrail i incin-
gändu-se lupta, Israil fu bätut- de Fili-
 CARTEA INT2IIA A LUI SAMUIL, 5
steni, care ucisera din oastea desfasurata
In citmpie ca la patru mii de insi.
Când poporul se intoarse in tabara,
bittritnii lui Israil intrebara: « De ce oare
ne-a infrti,nt Domnul astazi prin mana
Filistenilor? Sä ne aducem din Silo chi-
votul legamitntului Domnului, ca sit vie
in mijlocul nostru i sit ne mantuiascit
din mitna vrajmasilor nostri ! »
Deci poporul a trimis la Silo si au
adus de acolo chivotul legamântului
Domnului Savaot, cel ce sade pe heru-
virni. i cei doi feciori ai lui Eli, Ofni
Fincas, erau acolo litnga chivotul le-
gamântului lui Dumnezeu.
lar &Ind chivotul legamântului Dom-
nului sosi in tabara, toti fiii lui Israil
pornira un strigat de bucurie eat de
mare, incitt se zgudui pamântul.
Chad Filistenii auzira zgomotul ace-
stui striglit de bucurie, ei intrebarit: o Ce
insemneazii, strigatul acesta mare de bu-
curie, in tabara Evreilor? » i aflara
chivotul Domnului a sosit in tabara.
Atunci Filistenii se infricosara, ctici
cugetau: o A venit Dumnezeu in tabärit
la ei ! » Si mai ziceau: o Vai de noi! Cáci
niciodatit nu s'a mai intamplat una ca
asta!
Vai de noi! Cine ne va mântui din
mâna acestui Dumnezeu Atotputernic?
Acesta este acel Dumnezeu care a batut
pe Egipteni cu tot felul de pedepse
cu ciuma
Fiti dârji, Filistenilor, i barbittosi,
ca sit nu ajungeti robi la Evrei, cum
au ajuns ei robi la voi. Fiti barbati
luptati-va!»
Si Filistenii se luptarit i Israil
fu invins i dadu fuga fiecare la cortul
situ i macelul fu cumplit, &lei din Israil
cazura, treizeci de mli de pedestrasi.
Chivotul lui Dumnezeu fu luat
cei doi feciori ai lui Eli, Ofni i Fincas,
murirti.
Atunci un om din Veniamin
fuga de pe campul de bátaie i ajunse
la Silo, in aceeasi zi, cu vesmintele sfa-
siate i cu pulbere pe cap.
Si ajungand el, iatä ca Eli states,
pe scaun lângä poartit i iscodea ulita,
caci mima lui tremura de grija pentru
chivotul lui Dumnezeu. i când inträ
www.dacoromanica.ro
287
acel om in cetate i spuse vestea, toata
cetatea incepu sä strige cumplit.
Si a auzit Eli cumplitu1 strigitt
a intrebat: o Ce va sä zicit aceastit zarvii? »
Atunci oruul veni pe fug& spuse lui
Eli ce se intamplase.
Ci Eli era in vOrstit de nouazeci
si opt de ani i ochii lui erau
asa Mat nu putea sä mai \Taal,.
Omul acela i-a spus lui Eli: Eu
sunt care am venit astazi de-a-fuga de la
batalie!* Si Eli l-a intrebat: « Ce veste
aduci tu, fiul meu? »
Atunci vestitorul i-a rtispuns asa:
Israil a fugit din fata Filistenilor
poporul a trecut printr'un macel cum-
plit; chiar cei doi fil ai tái, Ofni i Fi-
neas, au murit, iar chivotul lui Dumne-
zeu a fost luat pradit.
Dar cand omul a pomenit de chi-
votul lui Dumnezeu, Eli s'a ritsturnat
din jiltul sau peste cap, acolo langa
poarta, i frangandu-0 gâtul, a murit,
caci Eli era W.-tram i greoi. i fusese
judecator peste Israil patruzeci de ani.
Nora lui Eli, sotia lui Fincas, era
insarcinatit si gata sä nascä; i cand a
auzit vestea cit chivotul lui Dumnezeu
a fost luat i cä socrul ei i biírbatul ei
au murit, a ingenunchiat si a nil:scut,
caci durerile nasterii o napadisera.
lar in ceasul mortii, femeile care
stateau in preajma ei, ii ziceau: o Nu
te teme, cáci ai nitscut un fecior s. Ins&
ea nu ritspundea i nu lua aminte
i i-a pus copilului numele Icabod,
ctici zicea ea: « S'a dus slava din Israil »,
pentru pierderea chivotului lui Dumne-
zeu, a socrului ei i a barbatului ei.
i ea mai zise: o S'a dus slava din
Israil, ciici luat a fost chivotul lui Dum-
nezeu! »
5.
Filistenii pun chivotul Damnului in tem-
plul zeului, Dagon. Semne i pedepse.
Dupa aceea, Filistenii au luat chi-
votul lui Dumnezeu i I-au adus din
Eben-Haezer, la Asdod.
Si luand Filistenii chivotul lui Dum-
nezeu, I-au yarn in templul lui Dagon
si I-au asezat Dagon.
 CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 6
Dar sculandu-se Asdodenii a doua
zi de cu noapte i intrand in templu,
iata ca Dagon statea trantit cu fata la
pamant, inaintca chivotului Domnului.
Atunci ei 1-au luat pe Dagon i 1-au
asezat la locul lui.
i ianài sculandu-se ei a doua si
de dimineata, iata ea Dagon zacea triintit
cu fata la pámant, inaintea chivotului
Domnului, iar capul lui Dagon i amitn-
douä mainile lui zaceau pe prag, taiate,
asa incat ramasese din Dagon numai
truncbiul.
Pent-u aceea, pan& in ziva de astazi
preotii lui Dagon i toti cei ce intrio,' in
templul lui Dagon nu calca, pe pragul
lui Dagon din Asdod.
lar mana Domnului s'a läsat grea
peste Asdodeni i i-a inspaimantat, fiind-
ca a b5,tut cu bube rele, i Asdodul
tinutul din jurul lui.
Deci vazand oamenii din Asdod
unele ca acestea, au grait: « Si nu mai
ramilie la noi claivotul Dumnezeului lui
Israil, fiindca mama lui aims& greu peste
noi 10 peste Dagon, dumnezeul nostru!
Deci au trimis si au strans la ei
pe toti voevozii Filistenilor si au zis:
a Ce si facem cu chivotul Dumnezeului
lui Israil? » i ei au raspuns: « Chivotul
Dumnezeului lui Israil sa fie dus la Gat ! »
*i au dus acolo chivotul Dumnezeului
luí Israil.
Dar s'a intamplat ca, dupa ce 1-au
dus acolo, mina Domnului cazu asupra
cetatil, cu spaima cumplita. Si el lovi
pe oamenii cetatii, de la mic pana la
mare, asa Meat izbucnir5, pe ei bube
rele.
Atunci ei trimisera chivotul lui
Dumnezeu la Ecron. Dar sosind chivotul
lui Dumnezeu la Ecron, locuitorii din
Ecron strigari fA se jeluira: # Au adus
la noi chivotul Dumnezeului lui Israil,
ca si ne omoare cu tot poporul nostru!
Atunci ei au trimis si au adunat
din nou pe toti voevozii Filistenilor
le-au graft: # Lasati chivotul Dumnezeu-
lui lui Israil, sa se intoarne la locul
55,u si si nu ne ucida pe noi cu tot po-
porul nostru! » Cad o spaima de moarte
intrase in toata cetatea, intruat mina
lui Durnnezeu apasa din greu asupra lor.
288
www.dacoromanica.ro
lar oamenii care nu mureau erau
chinuiti de buboaie i tanguirea cetatii
se ridica pan& la cer.
6.
Chivotul Domnului este trimis fm Israil.
i a stat chivotul Domnului in ti-
nutul Filistenilor timp de sapte luni.
Apoi Filistenii au chemat pe preoti
pe vraci i i-au intrebat: 4 Ce sii facem
cu chivotul Domnului? Invatati-ne cum
sa-1 trimitem la locul lui!
i ei au riispuns: « Daca yeti tri-
mite inapoi chivotul Dumnezeului lui
Israil, sa, nu-1 trimiteti farii nici un dar,
ci aduceti-i jertfa pentru atunci
va yeti lecui i yeti afla de ce mina lui
nu se trage inapoi de la voi »
Ei au intrebat: a Ce fel de jertfa
pentru yin& si-i aducem? » i ei au rils-
puns: Dup6, numarul voevozilor Fili-
stenilor: cinci buboaie de aur si cinci
soareci de aur, caci bataia a fost una
peste toti, í peste norod, si peste voe-
vozii vostri.
Faceti deci chipurile buboaielor voa-
stre i chipurile soarecilor vostri care va
strica tarina i dati márire Dumnezeului
lui Israil; poate ci 1i va lua mina de
peste voi, de peste dunmezeii vostri
de peste tara voastra.
Ciici de ce ati impietrit mima voa-
stra, precum Egiptenii i Faraon 1i irn-
pietrisefa mima lor ? i numai dupa ce
s'a razbunat pe ei, au dat drumul po-
porului Foi el s'a dus.
Deci acuma puneti mana i faceti
un car nou i luati doui juncane, care
alapteaza, neinjugate inca, apoi injugati
juncanele la car; si viteii care se in
dupa, ele aduceti-i inapoi in taro.
Pe urma, luati chivotul Domnului
puneti in car, iar lucrurile de aur
pe care i le dati ca jertfa pentru vina,
puneti-le lute° ladita, alaturi de chivot,
dati-i drumul si se duca.
Si uitati-va: daca' chivotul apuca
In sus pe drumul catre Ora lui, adica
spre Betsemes, el este cel ce ne-a pri-
cinuit nou5, acest mare prapiid, iar de
nu, vom sti cti, nu mina sa ne-a lovit,
ci a fost cu noi numai o inttimplare !»
 CARTEA INTAIA A LUI SAMIJIL, 7
Si oamenii asa au facut si au luat
doua juncane care alaptau si le-au in-
jugat la car, iar viteii lor i-au inchis
In taro.
Si au pus in car chivotul Dom-
nului, impreunii, cu ladita in care erau
soarecii de aur i chipurile buboaielor lor.
lar juncanele au pornit de-a-drep-
tul catre drumul care duce la Betsemes
mergeau intins pe acelasi drum si
mugeau fiird sa se abata, nici la dreapta,
nici la stanga. lar voevozii Filistenilor
au mers in urma lor 'Ana, in tinutul Bet-
semesului.
Tar cei din Betsemes erau tocmai
la secerisul graului, in vale. i ei ridi-
candu-si ochii lor au vilzut chivotul
i-au iesit cu bucurie inainte.
Si carul a venit pan& in tarina
lui Iosua din Betsemes si s'a oprit acolo.
lar acolo era o piatrà mare; si ei au
despicat lemnele carului, iar juncanele
le-au adus ardere de tot Domnului.
lar levitii dadusera jos chivotul
Domnului i lildita de tang& el, in
care erau lucrurile de aur, i le puseseriL
pe piatra cea mare. i in aceeasi zi,
oamenii din Betsemes au adus ardeni
de tot si au jertfit jertfe Domnului.
lar cei chid voevozi ai Filistenilor,
cand vilzura, acestea, se intoarsera la
Ecron, in aceeasi zi.
Si acestea sunt buboaiele de am
pe care Filistenii le-au adus Domnului
ca jertfa pentru vind pentru Asdod: unul,
pentru Gaza: unul, pentru Ascalon: unul,
pentru Gat: unul i pentru Ecron: unul.
lar soarecii de aur erau dupti nu-
marul tuturor cetátilor filistene ale celor
cinci voevozi, de la cetatile intärite
pa'na la satele din yes. i piatra oca
mare pe care au asezat chivotul Dom-
nului et& marturie Omit in ziva de
astazi, In tarina lui Iosua din Betsemes.
Lisa. Domnul 1Di-du pe locuitorii din
Betsemes, fiindca se uitasera la chivotul
Domnului, lovind din popor saptezeci de
iar poporul se tfingui, fiindca Dom-
nul il lovise cu aceasti lovitufa mare.
Deci ziceau locuitorii din Betse-
mes: o Cine poat,e sit slujeasca inaintea
Domnului Dumnezeului celui sfitnt?
la cine vrea sit place el de la noi?
289
www.dacoromanica.ro
Atunci ei au trimis soli la locui-
torii din Chiriat-Iearim, spunfindu-le:
o Filistenii au adus inapoi chivotul Dom-
nului. Veniti la vale si luati-1 la voi ! »
7.
Ohivotul Domnului in casa lui Abinadab.
Israil se pocdelste ,si, birue,ste pe Filisteni.
Atunci oamenii din Chiliat-Iearim
au venit si au ridicat chivotul Domnului
hau dus in casa lui Abinadab, pe
deal, iar pe Eleazar, fiul lui, 1-au sfintit
ca sa pazcasea chivotul Domnului.
Si din ziva cand s'a salasluit chi-
votul in Chiriat-Icalim au trecut multe
zile i s'au facut douazeci de ani, i toata
casa lui Israil s'a intors cu pocainta dare
Domnul.
lar Samuil indemna toatil casa lui
Israil, zictind: «Daca, din toata mima
voastrii, voiti sit va intoarceti la Doinnul,
depiirtati din mijlocul vostru duinne-
zeii straini i Astartele i indreptati cu
hotarire cugetul vostru spre Doinnul
slujiti-i numai lui. Atunci el va va scapa
din mana Filistenilor ! o
Si fiii lui Israil indepartara Baalii
çi Astartele EA slujirà numai Domnului.
Apoi a zis Samuil: « Strangeti tot
Israilul la Mitpa i eu ma voi ruga Dom-
nului pentru voi !
i s'au strans la Mitpa, i au scos
apa, i au vaisat-o jos inaintea Dom-
nului, si au postit in ziva aceea si s'au
marturisit acolo: o Paciituit-am inaintea
Domnului! u Si Samuil judcca i Mom
dreptate fiilor lui Israil la Mitpa.
Dar cand Filistenii au auzit ea fiii
lui Israil s'au strans la Mitpa, voevozii
Filistenilor au pornit impotriva lui ls-
rail. Si auzind fiii lui Israil de aceasta,
i-a prins frica de Filisteni.
Si au zis fiii lui Israil dttre Samuil:
Stiirue pentru noi cu rugaciunea ta la
Domnul Dumnezeul nostru, ca sa ne
mantuiascá din Juana Filistenilor ! »
Si Samuil a luat un miel de lapte
l-a adus intreg ardere de tot Dom-
nului i cu glas mare s'a rugat Dom-
nului pentru Israil, i Domnul I-a auzit.
Pe când Samuil aducea arderea
de tot, Filistenii s'au apropiat ca
19
 CARTEA TNT 'AIA A LUI SAMUIL, 8
bat& pe Israil, ins& Domnul a tunat cu
bubuit puternic, in ziva aceea, deasupra
Filistenilor i i-a umplut de groazit, 'bl-
eat au fost infrfinti de Israil.
i au iesit Israilitii din Mitpa
au fugärit pe Filisteni i i-au batut, pang
ce au ajuns in jos de Bet-Car.
Atunci Samuil a luat o piaträ EA
a pus-o intre Mitpa í Iesana i i-a dat
numele Eben-ha-ezer FA a zis: s Pan&
aici ne-a ajutat nouit Domnul ! o
Astfel au fost smeriti Filistenii
n'au mai dat naval& in tinutul lui Israil,
lar mama Domnului a stat impotriva
Filistenilor in toate zilele vietii lui Samuil.
lar cetätile pe care Filistenii le
luaserit de la Israil au fost date inapoi
lui Israil, de la Ecron pa'nä, la Gat. Dar
tinuturile lor, Israil le-a smuls din
mane, Filistenilor. Intre Israil o Amo-
riti era pace.
Astfel Samuil a fost judecittor peste
Israil in toate zilele vietii lui.
i din an in an se ducea si &idea
ocol prin Betel, Ghilgal i Mipa, i ju-
deca pe Israil in toate aceste locuri.
Apoi se intorcea la Rama, citci
intr'insa era casa lui si acolo judeca pe
Israil. i a clitdit acolo un jertfelnic
Domnului.
8.
Israil este nemultumit de feciorii lui &-
mutt i cere rege.
Ajungând Samuil bittrAn, a pus pe
feciorii sui judecittori peste Israil.
Numele fiului siiu Intel nitscut era
Ioil, iar numele fiului situ al doilea era
Abia, i ei erau judecittori in Beerseba.
Dar fiii sal nu umblau in ciiile sale,
ci se lasau induplecati de pofta de ca-
stig, luau mite', o judecau stramb.
Atunci toti bätranii din Israil s'au
status laolaltit, si au venit la Samuil
In Rama,
i au graft dare el: Iatit, tu ai
imbittranit, iar feciorii till nu umblá, in
cane tale. De aceea pune peste noi rege,
ca sit ne carmuiascit, precum este datina
la toate popoarele !
Dar cuvitntul acesta pe care 1-au
rostit ei i-a clizut greu in ochii lui Samuil,
290
www.dacoromanica.ro
u nouä un rege care 86
ne carmuiascit ! Atunci Samuil s'a rugat
Domnului.
Ci Domnul i-a riispuns lui Samuil:
Asculta de glasul fruntasilorpoporului in
tot ceca ce-ti vor rosti tie, cici nu pe tine
te-au dispretuit, ci pe mine m'au dis-
pretuit, ca sii nu mai domnesc peste ei.
i dupà cum s'au purtat cu mine,
din ziva cand i-am scos din Egipt
panit in ziva aceasta, citnd m'au pariisit
si au slujit altor dumnezei, tocmai asa
se poartit astäzi i cu tine.
Drept aceea, ascultá, acum glasul lor,
numai liimureste-le drepturile
regelui, care va sit domneascit peste ei !
Deci Samuil a spus poporului,
care-i cerca rege, toate cuvintele Dom-
nului.
i a zis: u fate: drepturile regelui
care va domni peste voi: el va lua pe
feciorii vostri va pune la carul lui
va face 6,15,retii säi, ca sa, alerge
inaintea carului sä,u,
va pune ciipitani peste mii
si peste Gate cincizeci, sä, are ogoarele sale
EA sä., secere holdele sale si sä-i prega-
tease& arme de ritzboi si arme pentru
carele sale.
i va lua pe fetele voastre ca sit-i
pregateascrt mirezme, sä gateasca buca-
tele i sä, coed, painea.
i el va lue, cele mai bune din
tarinile, din viile si din mäslinismile
voastre si le va därui slujitorilor
Apoi va lua zeciuialä, din sämii-
nitturile voa,stre FA din podgoriile voastre
o le va ditrui curterdlor säi i robilor
Va lua iaräsi pe robii vostri o pe
roabele voastre si pe feciorii vostri cei
mai buni si pe asinii vostii si-i va in-
trebuinta la lucrul situ.
Va lua zeciuialli din turmele voa-
stre i voi yeti fi robii lui.
i dacit yeti striga in ziva aceea
de rilul regelui vostru, pe care vi 1-ati
ales, Domnul nu vä va ritspunde in ziva
aceea!
Dar poporul n'a voit sä asculte
de glasul lui Samuil si a strigat: a Nu!
Ci vrem sä, avem i noi un rege,
Ca sit fim i noi ca toate popoa-
rele, i regele nostru sit ne judece
 CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 9
iasg, in fruntea noastr i sa se lupte
In razboaiele noastre !»
lar Samuil a ascultat toate cu-
vintele poporului i le-a spus in auzul
Domnului.
Ci Domnul a grait lui Samuil:
o Asculta de cuväntul lor i pune rege
peste ei ». i Samuil a poma cit frunta-
silor lui Israil: o S'a plece fiecare in ce-
tatea sa! »
9.
Saul V eniaminitul, cclutind asinele tatcilui
sciu Ch4, ajunge ptincl la Samuil.
1. Era un om din semintia lui Ve-
niamin, care se numea Chis, fiul lui Abiel,
fiul lui Teror, fiul lui Becorat, fiul lui
Afiah, bgrbat din Veniamin, cu bung stare.
2. Si el avea un fiu al carui nume era
Saul, fecior prea frumos, inegt nimeni
din fiii lui Israil nu era mai frumos
decitt el. De la umgrul sau in sus el co-
varsea cu inaltimea tot poporul.
3. Si s'au ratacit asinele lui Chis, tatal
lui Saul; atunci Chis a grait catre Saul,
feciorul sau: 4 Ia cu tine pe unul din
argati i scoalit-te si du-te de cauta, asi-
nele!»
4. Si Saul a strabgtut muntii Efraim,
a trecut prin tinutulSalisei, dar nu le-a
gäsit; au trecut apoi prin tinutul Saa-
lim, dar zadarnic; au strabatut laturea
lui Veniamin, dar n'au dat de ele.
5. Sosind ei in Onutul Tuf, Saul a zis
argatului care era cu el: 4 Haide sä ne
intoarcem acasit, ca nu cumva tatal meu,
lasandu-si grija de maggrite, sä intre in
grijit pentru noi ».
6. Acela i-a raspuns: Tata, in cetatea
aceasta se afla un om al lui Dumnezeu,
un om cu mare vazä; tot ce apune el se
intämplä fax& gres. Sa mergem acolo !
Poat,e cà el ne va aräta pe ce cale trebue
sà apuegm a.
7. Atunci a zis Saul slugii sale: o Bine,
s'a mergem! Dar ce-i vom duce acestui
om ? Caci merindele s'au sfitrsit in trai-
stele noastre i niel un dar nu avem ca
sg-1 ducem omului lui Dumnezeu. Ce
avem la noi? »
8. Ci argatul, raspunzand lui Saul, i-a
zis: e Iatit, se ggseste In mana mea un
291
www.dacoromanica.ro
sfert de siclu de argint; fl voi da omului
lui Dumnezeu, ca sä, ne spunii ce trebue
sà facem.
In vechime, in Israil, alud se ducea
cineva ca si intrebe caro este vointa
lui Dumnezeu, zicea asa: o Haidem sa
mergem la vazator ; caci o proorocul
de astazi se numea in vechime o va-
zator ».
Atunci Saul a zis catre sluga sa:
« Sfatul tau este bun ! Haide sà mer-
gem i» Deci s'au dus in cetatea unde se
afla omul lui Dumnezeu.
Dar pe &t'id se urcau ei pe co-
stistea cetátii, au gfisit niste fete care
iesiserg, sä aducà apá i le-au Intrebat:
Aici este, oare, vazatorul?
lar ele au raspuns astfel: o Este
aici, in fa4a ta. Dar grabeste-te, ca
ehiar astgzi a venit in cetate, pentru ca
astazi poporul aduce jertfil sus pe deal.
Daca intrati In oras, tocmai dati
peste el, mai nainte de-a se sui pe deal
ca sá manguee. Caci poporul nu mangnea,
pana ce nu soseste el, iar el trebue s'a
binecuvinteze jertfa i dup.& aceea incep
sa manguee cei poftiti. Deci
caci acum 11 yeti gasi!
Si s'au suit spre cetate. Dar toc-
mai cand au ajuns sä intre pe poarta,
lata cä Samuil iesea, chiar In dreptul
lor, ca sa se urce pe deal.
Insä Domnul, cu o zi mai nainte
de sosirea lui Saul, instiintase pe Sa-
muil spusese:
« Mine, pe vremea aceasta,
la tine un barbat din tinutul
lui Veniarain; lar tu sä-1 ungi voevod
peste poporul meu, Israil. El va scápa
pe poporul meu din mana Filistenilor.
Caci am vitzut jalea poporului meu
striggtul lui a ajuns pana la mine ! *
lar cand Samuil vazu pe Saul,
Domnul zise catre Samuil: o Iatä omul
despre care *ara vorbit; acesta va eta-
pani peste poporul meu!
Si Saul s'a apropiat de Samuil
care era in poartä. i 1-a intrebat: o Spu-
ne-mi, te rog, unde este pe aici casa
vázatorului? »
Atunci Samuil riispunzand lui Saul
i-a zis: o Eu sunt vazatorul. Sue-te ina-
intea mea pe deal si astäzi yeti ospáta
19*
 CARTEA INTÄIA A LUI SAMUIL, 10
cu mine, iar ratline dimineatä, te voi
Idea sä, pleci voi da rdspuns la
tot ce se fritmantä, in mima ta.
at despre mitgäritele pe care le-ai
pierdut acum trei zile, nu-ti mai bate
capul cu ele, azi s'au gäsit. i ale cui
sunt toate bunátatile lui Israil, daa nu
ale tale si ale tuturor celor din casa
tatálui tau? »
Dar Saul räspunse: « Nu stint eu,
oare, din semintia lui Veniamin, adia,
din cea mai mia din semintiile lui Israil,
familia mea nu este ea, oare, cea mai
prizitritit dintre toate familiile semintiei
lui Veniamin? Pentru ce, atunci, imi
spui mie asemenea lucruri?
Ci Samuil lug, pe Saul qi pe argatul
lui duse in cámara de ospät si le
diidu lor lee de frunte intro musafirii
care erau ea la treizeci de biirbati.
Apoi Samuil a poruncit bucáta-
rului: « Adu bucata pe care ti-am dat-o
si de care ti-am spus: pune-ti-o de o
parte
lar bucátarul a adus coapsa, cu
coada cea grasii, si a pus-o inaintea lui
Saul. Iar Samuil a zis: « Iatit ceea ce a
fost pus la o parte; pune-o din ainte
ospäteazit, did la timp potrivit a fost
pästratit pentru tine, cilnd ti-am spus
cä, am chemat poporul! » i Saul a os-
pätat cu Samuil in ziva aceea.
Dupä, ce s'au coborit de pe deal
In cetate, i-au asternut lui Saul in foi-
sorul de deasupra casei, si el s'a culcat.
and s'a reviirsat de ziug., Samuil
a chemat pe Saul din foisor, zicând:
« Scoalá-te, cáci te las sä, te duci a. Deci
s'a sculat Saul si au iesit amandoi, el
Samuil, afará din- casii.
i cobotind ei pan& la capátul ce-
tátii, Samuil i-a zis lui Saul: o Zi arga-
tului sä, treaa, inaintea noasträ, iar tu
stai o clipit locului, sä-ti destitinuesc po-
runca Domnului*.
10.
Saul este uns rege de cdtre &mat.
1. Si Samuil a luat cornul cu mir
turnat pe capul lui Saul; apoi 1-a
sarutat i i-a spus: Etta cà Domnul te-a
tins pe tine voevod peste mostenirea sa.
292
www.dacoromanica.ro
and vei pleca itstitzi de litngá mine,
te vei gási ciitre amiazit cu doi barbati
'thug& rnormántul Rahilei, in hotand lui
Veniamin, i aceia iti vor spune: e
situ-s'au milgäritele dupä, care umbli au-
tfindu-le i iatä, tat5,1 tau a uitat pricina
cu mägiiritele si a intrat in grijá pentru
voi ziandu-si: « Ce mit fac eu cu
feciorul meu ?
lar dupá ce vei porni de acolo mai
departe si vei ajunge la stejarul Deborei,
te vor inampina acolo trei bärbati suin-
du-se spre locasul Domnului la Betel.
Unul duce in spinare trei iezi, altul duce
trei paini i eel de al treilea duce un
burduf de vin.
i ei iti vor da binete siîi vor &rid
dolt& pâini, iar tu 8'6 le iei din mitna lor.
Dupä, acestea, vei ajunge la Ghi-
beea-Elohim, unde se afiä, un armui-
tor al Filistenilor. Iar and vei intra
tu acolo in cetate, te vei intálni cu o
ceatd de prooroci, care se pogoara de
pe culrue, având in frunte harfe, t,obe,
cavale si chitare, si care vor fi stiipitniti
de duhul proorociei.
i Duhul Domnului va da naval&
peste tine si vei prooroci i tu Cu ei
te vei preface in alt om.
lar and ti se vor întâmpla toate
aceste semne, fit cum iti va fi indemilnii,
cad Dumnezeu este cu tine.
Apoi sá te cobori inaintea mea In
Ghilgal, i iatá mä, voi cobori i eu la
tine ca sa, aduc arded de tot si sit jert-
fesc jertfe de pace. apte zile sh astepti
páná, ce voi veni la tine voi aritta
ce trebue 86, faci ! o
lar cum si-a intors Saul spatele,
ea sä, plece de la Samuil, Dumnezeu i-a
preacut mima intealta i toat,e acele
semne s'au petrecut in ziva aceea.
i and au ajuns la Ghibeea, iatá
o ceatä de prooroci i-a iesit in cale si
Duhul Domnului a nitválit asupra lui,
intre ei insuflat a fost i el cu insu-
flare de prooroc.
Deci and toti coi ce Il cunoscuserit
mai nainte se uitau la el si-1 vedeau
cum prooroceste cu proorocii, atunci lu-
mea zicea, unul care altul: « Ce s'a in-
amplat cu feciorul lui Chis? Oare
Saul este printre prooroci?
 CARTEA iNVAIA A LUI SAMUIL, 11
Insä unul, de acolo, a dat acest
ri-ispuns: « Dar tathl celorlalti cine este' »
De aceea a iesit zicala: s Oare si Saul
este printre prooroci ? »
Si dupd. ce a sfärsit cu Insuflaren
sa de prooroc, a venit acasd.
i unchiul lui Saul 1-a intrebat
pe el i pe argatul lui: « Pe unde ati
umblat ? » i i-a rdspuns Saul: « Am cau-
tat mitgäritele; i clacit am vazut eh nu
sunt niedieri, atunci ne-am dus la Sa-
muil. »
Si iardsi a zis unchiul lui Saul:
« Spune-mi, te rog, ce-a vorbit cu voi
Samuil? »
Dar Saul a rdspuns unchiului sau:
o El ne-a incredintat eä mägäritele s'au
gdsit. » Dar cu privire la domnie, el nu
i-a spus nimio din cele ce-i vorbise Sa-
muil.
Ci Samuil a chemat poporul ina-
intea Domnului, la Mitpa
i a rostit cdtre fiii lui Israil: o Asa
griiieste Domnul, Dumnezeul lui Israil:
o Eu am scos pe Israil din Egipt i v'am
mäntuit pe voi din maim, Egiptenilor
si din mdna tuturor impitratilor care vd
asupreau.
Dar voi astiizi ati dispretuit pe
Dumnezeul vostru, care v'a scäpat din
toat,e nenorocirile s't stramtorärile voa-
stre, i ati rostit cdtre el: o Nu! Ci pune
un rege in capul nostru! » Hai I Ina-
inaintea Domnului dupä semin-
iile i dupä neamurile voastre ! »
Si Samuil apropie toate semintiile
lui Israil i semintia lui Veniamin dizu
la sort.
Apoi a apropiat semintia lui Ve-
niamin dupä familiile ei si a cazut la
sort familia Matritilor. Pe urma, a apro-
piat familia lui Bicri, ins cu ins, si
sortul a chzut pe Saul, feciorul lui Chis.
Dar 1-au cdutat pretutindeni si nu s'a
gdsit.
Atunci ei au intrebat incit o datit pe
Domnul: « Omul acesta a venit aici ? »
Iar Domnul a räspuns: o Iatd-I, el s'a
ascuns fare poverile de drum.
Atunci ei au alergat si 1-au adus de
acolo si stand el in mijlocul poporului,
era mai inalt dectit tot poporul de la
umiirul sau in sus.
www.dacoromanica.ro
293
Si Samuil a rostit dare tot po-
porul: s Uitati-vd la acela pe caro si 1-a
ales Domnul, ca nu e nici unul la fel cu
el, in tot poporul!» Atunci tot poporul
a strigat de bucurie si a zis: o Trdiascii
regele ! »
Apoi Samuil a ariitat poporului
care sunt drepturile regesti si le-a scris
inteo carte si a pus-o inaintea Dom-
nului. Dupti acestea, Samuil a dat dru-
mul la tot poporul, trimitandu-1 pe fie-
care amid.
Si a plecat si Saul acasà. la Ghi-
beea i s'au dus cu el oamenii viteji
a- citror ininaä o atinsese Domnul.
Dar unii netrebnici ziceau: «Ce
ajutor sá ne dea acesta? s i 1-au dis-
pretuit si nu i-au adus nici un plocon ;
dar el s'a filcut cd nu bag& de seamd.
11.
Saul birue§te pe Amonifi si este primit
de toti rege.
Dupà. acestea, Nahas Amonitul a ve-
nit si a impresurat Iabes-Galaad. Atunci
toti locuitorii din Iabes au spus lui Na-
has: o F5, legamfunt cu noi i noi vom fi
supusii !»
Dar Nahas Amonitul le-a riispuns:
« Numai asa voi incheia legianitnt cu voi,
anume: scot fiecdruia ochiul drept
sa ponosesc cu aceastä mar& tot Is-
railul.
Atunci bfitritnii din Iabes au zis:
o riigaz de sapte zile, ca eá tri-
mitem soli in tot cuprinsul lui Israil,
si dacä nu va fi nimeni care sä ne scape,
atunci ne vom supune tie.
Si au venit solii la Ghibeea lui Saul
si au istorisit toatä pricina in auzul po-
porului si tot poporul glasul
a plans.
Dar tocmai atunci Saul venea din
taring, In urma boilor. i a intrebat
Saul: « Ce are poporul, de plange? » Si
i-au povestit lui solia oamenilor din Iabes.
Atunci Duhul lui Dumnezeu a
Mivälit pest^ Saul, la auzul acestei
solii, 1i minks, lui s'a aprins grozav.
Si a luat o pereche de boj i-a
fdcut buctiti si le-a trimis, prin infirm
solilor, in tot cuprinsul lui Israil, cu
 CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 12
aceasta vorba: a Asa vor fi ciopartiti boii
celui care nu va veni dupit Saul si dupa
Samuil ! si spaima Domnului a cazut
peste popor si au purees ca un singur
om.
i Saul i-a numarat la Bezec, i fiii
lui Israil erau trei sute de mii, iar bar-
batii din luda treizeci de mii.
Apoi a gräit catre solii care veni-
sera: « Asa si. spuneti celor din Iabes-
Galaad: a Maine, cand soarele va arde,
va va sosi mantuirea. » i au venit solii
si au insVintat pe oamenii din Iabes ;
ei s'au bucurat.
i cei din Iabes au trimis vorba
lui Nahas: Maine ne dam in mama
voasträ i faceti Cu noi cum veti gäsi
de cuviintä.
lar a doua zi Saul a impartit po-
porul in trei tabere si au patruns in
mijlocul tabcrei Amonitilor, la straja di-
minetii, si au zdrobit pe Amoniti pan&
ce s'a infierbantat ziva. i cati au mai
riimas s'au risipit, asa ¡neat n'au mai
ramas dintre ei doi laolalt5,.
Atunci poporul a strigat catre Sa-
muil: s Cine sunt aceia care zic: Fi-va
Saul rege peste noi s? Dati-ne pe acesti
oameni, ca ucidem !
Dar Saul a zis: a Nimeni si. nu fie
ucis in ziva aceasta, cad a,stäzi Domnul
a savarsit mantuirea lui Israill*
Apoi Samuil a rostit catre popor:
Haidem si. mergem la Ghilgal, ca
punem acolo inceput domniei.
i tot poporul s'a dus la Ghilgal
si au inscilunat acolo pe Saul rege
intea Domnului, in Ghilgal, si au jertfit
acolo jertfe de pace in fata Domnului,
Saul si toti barbatii din Israil s'au
veselit acolo cu veselie maro.
12.
Samuil lasel cdrmuirea in Israil #, se del
la o parte.
Apoi Samuil a rostit dare tot po-
porul Israil: s lat.& am ascultat de glasul
vostru la toate ate mi le-ati cenit
v'am pus rege.
i iata acum regele merge in frun-
tea voastra. Eu am imbatranit si am
incaruntit, lar feciorii mei, iota-i, sunt
294
www.dacoromanica.ro
printre voi i eu v'am calituzit din ti-
neretea mea, panli in ziva de fat&
Iata-mii, sunt aici; márturisiti im-
potriva mea in fata Domnului i in fate,
unsului eau: Ai cui boi i-am luat eu?
Sau al cui asin I-am luat? Sau pe cine
1-am jacmitnit? Pe cine 1-am apasat?
Sau din mama cui luat-am miti., ca sä
inchid ochii asupra lui? Spuneti, ca sa
vä dau inapoi!
Atunci ei au strigat: a Nu ne-ai
jacmanit! Nici nu ne-ai apásat i nimic
n'ai luat din mama nim5,nui. »
i el le-a zis lor: a Martor ea fie
Domnul in fata voastra i martor sä fie
unsul sàu in ziva aceasta, ci. n'ati gäsit
nimic in mana mea!* Raspuns-au ei:
Martor este ! *
i Samuil a vorbit mai departe po-
porului: « Martor si. fie Domnul, care a
ridicat pe Moise si pe Aaron si care a
scos pe stramosii vostri din tara Egip-
tului.
Deci acum, infatisati-va, ca sa ma
judec cu voi inaintea Domnului, pentru
toate facerile de bine pe care Dornnul
vi le-a facut voila i stramosilor vostri.
Mild lacob i fiji sal au venit in
Egipt i Egiptenii au inceput sa-i asu-
preasca, atunci strabunii vostri au stri-
gat catre Domnul, si Domnul a trimis
pe Moise si pe Aaron si ei au ecos pe
strabunii vostri din Egipt si i-au asezat
In tara aceasta.
Dar ei au uitat pe Doirmul Dum-
nezeul lor si el i-a dat vanduti in mana
lui Sisera, voevodul oast,ei regelui Iabin
din Rotor i in mana Filistenilor
mana regelui Moabului, cu care ei s'au
räzboit.
Atunci au strigat catre Domnul
s'au tanguit: « Pacatuit-am, fiindca
am parlisit pe Domnul si am slujit Baa-
lilor i Astartelor; ins& acum scapa-ne
din mana dusmanilor nostri, si-ti vom
sluji tie. *
i Domnul a trimis pe Ierubbaal
si pe Baran i pe Ieftae si pe Samuil
v'a scos pe voi din mana dusmanilor
vostri de jur-imprejur i ati putut
locuiti lira de grijä.
lar and ati vazut cl Nahas, re-
gele Amonitilor, vine impotriva voastra,
 CARTEA INTAIA A LUI SAMUEL, 13
spus: t Nu! Ci un rege trebue sa
ne stapaneasca! o macar ca Domnul
Dumnezeul vostru este regele vostru!
i acum kola, regele pe care 1-ati
ales, pe care 1-ati cerut; cad, iatft, Dom-
nul a pus peste voi un rege.
Dacä, va, yeti teme de Domnul
veti sluji lui i yeti asculta de glasul
lui i nu và veti razvräti impotriva po-
runcii Domnului i daca i voi i regele
care donmeste peste voi veti umbla
Domnul Dumnezeul vostru, atunci bine
va fi de voi
Daca ins& nu yeti asculta de glasul
Domnului i và yeti nizvrati fmpotriva
poruncii Domnului, atunci mana Dom-
nului va fi impotriva voastra i impotriva
regelui vostru, ca ea vä, nimiceasa.
Ci acum stati locului i priviti
acest lucre napraznic pe care Domnul
Il va sävarsi inaintea ochilor vostri.
Nu suntem acum la secerisul grau-
lui? Ci eu voi striga catre Domnul ca
sa trimita tunete i ploaie. i voi yeti
cunoaste i veti vedea cat de mare este
inaintea Doranului gresala pe care ati
savarsit-o, cand ati cenit rege pentru
voi !
i Samuil a strigat catre Domnul,
Domnul a slobozit tunete i ploaie
In ziva aceea si s'a spiiimantat foarte
intreg poporul, inaintea Domnului
intea lui Samuil.
i tot poporul a zis lui Samuil:
Roaga-te Domnului Dumnezeului tau
pentru robii tfti, ca s'a nu murim, caci
pe Panel,* toate pacatele noastre, am adao-
gat si rautatea aceasta ca sa cerem rege
pentru noi!
Ci Samuil a rostit catre popor:
4 Nu va temeti! E adevarat ca voi ati
savarsit toata aceastä, rautate, 'ins& acum
nu va mai razletiti de ling& Domnul,
ci slujiti Domnului din toatä, mima voa-
stra.
i anume nu va mai nizletiti de
el umbland dupii idoli deserti, care nu
folosesc qi nu aduo mantuire, pentru ca
aunt desertaciuni.
Fiindcit Donmul, pentru numele eau
cel mare, nu va napusti poporul sau,
o data ce i-a placut Domnului sä, và facä,
pe voi poporul situ.
295
www.dacoromanica.ro
Tot asa i eu: departe fie de mine
sä pacittue,scs inaintea Domnului i sit
nu mai staruesc cu rugaciunea mea. Ci
eu va voi invata pe voi si mai departe
calea cea bunit i cea dreapta.
Atata numai temeti-va de Dom-
nul i slujiti-i lui cu credinta si din toata
mima voastra, cad in priviti ce lucruri
m'arete a gout cu voi!
Daca ins& yeti starui in fautatile
voastre, atunci i voi i regele vostru
veti pieri!
13.
.Cuptele cu Filistenii. Saul cade in prima
grepki.
i Saul era in varstä, de treizeci
de ani cand a inceput sä, domnea,scri,
a dormait patruzeci de ani peste
Israil.
Saul si-a ales trei mii de barbati
din Israil. Dintre ei erau au Saul doua
mii In Micmas i pe muntele Betel, iar
o mie erau cu Ionatan in Gheba din
Veniamin, iar tot poporul celalalt 11 tri-
misese pe fiecare la cortul sau.
i atunci Ionatan a omorit pe car-
muitorul Filistenilor care era in Gheba.
And au auzit Filistenii ca Evreii
au scuturat jugul i c5, Saul a sunat
din trambita in tonta tara,
i cand intregul Israil a aflat ca
Saul a ucis pe carmuitorul Filistenilor,
Israil a ajuns IA fie urit de Filisteni,
poporul a fost chemat sa vie dupil, Saul
la Ghligal.
Atunci Filistenii s'au strans i ei casa
se razboiasca cu Israil, avand trei mii de
care si sase mii de carareti i popor nu-
meros ca nisipul de pe tarmul
ei au pornit si au tabarit la Micmas,
spre rildtrit de Bet-Aven.
Cand au vazut Israilitii ca au ajuns
la stramtoare, cad poporul era strans
din toate partile, atunci au inceput sa
se &sound& in pesteri si in gaurile pa-
mantului si in crapaturile stancilor i In
ocnite i in fantani fan', apit.
lar mult popor a trecut Iordanul
in tinutul Gad si Galaad; ins& Saul sta-
tea pe loo in Ghilgal, iar tot poporul, de
frica, fugise de laugh' el.
 CARTEA INTIIIA A LUI SAMULL, 14
Si el a asteptat sapte zile, pima la
vremea pe care i-o hotarise Samuil. Dar
Samui.1 n'a venit la Ghilgal i poporul
s'a imprastiat de lingi el.
Atunci Saul a zis: o Aduceti la mine
jertfa pentru arderea de tot si jertfele
de pace. » Si el a adus arderea de tot.
Dar abia ispravise de adus arderea
de tot, cand iata, veni i Samuil. Atunci
Saul iesi ca si-1 intimpine i si-i zica
bun sosit.
Dar Samuil Ii zise: « Ce ai facut
tu? » Saul i-a raspuns: Mild am vazut
cli poporul se risipeste de l'inga mine
EA tu n'ai sosit la vremea hotarita, iar
Filistenii se stränsesera in Micmas,
Atunci mi-am zis: Acum Fili-
stenii se vor cobori peste mine in Ghilgal
eu n'arn cerut inc.& indurarea Dom-
nului. Drept aceea m'am silit pe mine
insumi si am adus arderea de tot. »
Ci Samuil i-a spus lui Saul: o Ai
lucrat nebuneste! N'ai plait porunca
Domnului Dumnezeului tau pe care ti-o
daduse. Caci acum Domnul ar fi intä,rit
domnia ta peste Israil, in veac de
veac.
lar acum domnia ta nu va dainui,
cä Domnul vi-a cautat un barbat dupa
mima sa i Domnul I-a hotarit sit fie
domn peste poporul eau, fiindca tu n'ai
pazit ceea ce ti-a poruncit Domnul.
Apoi Samuil s'a sculat si s'a por-
nit din Ghilgal si s'a dus in drumul
Iar ramasita ostirii a mers dup.& Saul,
ca sa intampine ostirea dusmanä. i cand
a ajuns in Gheba, in Veniamin, Saul a
numarat poporul care se afla langa el,
si era ca la sase sute dp oameni.
Si Saul si Ionatan, feciorul situ, IA
poporul care se gasea cu ei stateau in
Gheba din Veniamin, pe cand Filistenii
aveau tabara lor in Micmas.
Si a iesit din tabä,ra Filistenilor o
hoard& de jefuitori, care s'a desfacut in
trei parti: o ceata a luat-o pe calea catre
Ofra, in tinutul Sual;
Alta ceati a luat-o pe calea cátre
Bethoron ; iar a treia ceati a apucat
inspre Gheba, de unde peste voleo Te-
boim se vedea pustia Iordanului.
Si in tot pamtIntul Israil nu se
gasea nici un fierar, pentru câ Filistenii
www.dacoromanica.ro
296
chibzuisera: o Nu cumva sa-si faca Evreii
sabii sau sulite! o
Asa incat toti Israilitii se coborau
la Filisteni ca sa-si ascuta care fierul
plugului, care toporul, care securea, care
boldul pentru boj,
Gaud li se tocise fierul plugului,
sau gura toporului, sau gura securii, sau
cand era vorba sä fad, yid boldului
de mänat boii.
Asa se face ca in ziva batä,liei de
la Micmas nu se gasea nici o sabie
nici o lance in mama nici unuia din po-
porul razboinic care era cu Saul i cu
Ionatan ; ci aveau numai Saul si fecio-
rul situ Ionatan.
Si un pale de Filisteni a iesit la
trecatoarea Micmas.
14.
Vitejia lui lonatan i urnulrile jurcinttin-
tului nechibzuit al lui Saul.
Intr'o zi, Ionatan, fiul lui Saul, zise
&Are scutierul sau: # Vino sa trecem din-
colo la straja Filistenilor, care este de
partea cealaltä a trecittoarei. # Lisa ta-
tälui sau nu i-a spus nimio.
Si Saul stätea la capatul celalalt
al Ghebei, sub rodiul din arie, iar oastea
lui era de vreo sose auto de insi.
Ahia, fiul lui Ahitub, fratele lui Ica-
bod, feciorul lui Fincas, feciorul lui Eli ar-
hiereul Domnului in Silo, purt,a efodul. Tar
poporul nu stia despre plecarealui Ionatan.
In mijlocul trecitorii prin care
Ionatan cauta sa, se strecoare, ca
ajunga la straja Filistenilor, era un colt
de stand, de o parte i un colt de stand,
de cealaltä parte ; unuia Ii zicea Botet
altuia Ii zicea Sene.
Un colt de stâncg se ridica spre
miaza-noapte, in dreptul Micmasului, iar
celklalt se ridica spre miaza-zi, in dreptul
Ghebei.
Deci Ionatan a zis catre scutierul
« Vino ail, trecem spre atrajo ace-
stor netaiati imprejur. Poate cà Domnul
va avid* lucrul Esau prin noi, caci la
Domnul nu e nici o piedicii sä, dea
virea, °xi cu multi, ori cu putini. »
Ci scutierul i-a raspuns: «Fa, tot
ce te indea,mnä, mima ta. Iatä. eu aunt
Janet, tine. Cum simti tu, simt i eu!
 CARTEA INTAIA A LUI SAMITIL, 14
Zis-a Ionatan: e Iatä, noi vom trece
spre acei oameni i ne vom arta lor.
Dacii ne vor zice asa: « Asteptati
pänã ce vom veni la voi », atunci noi
vom sta locului si nu ne vom urca
spre ei.
Dar de vor zice asa; « Urcati-vii
la noi s, atunci ne vom urca, fiinda
Domnul i-a dat in mâinile noastre
aceasta sä, fie semn pentru noi ! »
Cänd se arätarit araändoi strajei
Filistenilor, Filistenii strigarii:
Evreii les din vizuinile in care stateau
aseunsi! »
Si au graft oamenii din strap; &are
Ionatan i care scutierul siu si le-au
strigat: Suiti-v5, la noi, si, vit spunem
ceva! » Atunci lonatan a rostit care
scutierul säu: « Ura-te dupE mine, ciici
Domnul i-a dat in mäna lui Israil !
Si Ionatan s'a urcat
cu scutierul dupi, el, iar Filistenii o
rupserä la fuga, In fats, lui Ionatan,
el Ii lua in sabie i scutierul, in urma
lui, îi ucidea.
Si aceasta a fost Maio luptit Oran-
ceni, pe care au dat-o Ionatan i scutierul
Eau, doborind ca la douäzeci de oameni
pe o intindere cat o jumitate de pogon,
adica atät at poate ara o pereche de
boj ¡rite° zi.
Si s'a iscat spaimä in tabäri.
In amp si in tot poporul raboinic;
straja i cei ce umblau dupit pradä se
spitimântari. i ei. i pim'antul Be cu-
tremurä IA fu groaza lui Dumnezeu.
Atunci iscoadele lui Saul din Gheba
lui Veniamin aruneändu-si ochii, iati,
cä tabära era in mare villmilsag i lumea
fugea incoace i incolo.
Saul a zis oast,ei sale care era cu
el: o Numitrati-vä i vedeti cine s'a dus
de la noi. » Si au &cut numärätoarea
iota ca lipseau Ionatan i armasul lui.
Apoi Saul a zis citre Ahia: o Adu
efodul incoace ». Cici efodul era atunci
cu Israilitii.
Dar pe and Saul vorbea cu preo-
tul, vuetul din tabära Filistenilor se fa-
cea tot mai mare. Atunci Saul a zis
care preot: o Strange-ti mana!
Si Saul si toatä oastea care era
eu el se adunarit i intrarit in tabärii.
297
www.dacoromanica.ro
Dar iatit ci. intre Filisteni fiecare trilgea
cu sabia in celàlalt, inter) invilmä.salit
cumplitä.
lar Evreii care erau cu Filistenii
mai dinainte si care plecaserä cu ei
la bailie au fugit i ei, ea si. se unease&
cu Israilitii din jurul lui Saul EA lui
Ionatan.
lar toti acei Israiliti care se ascun-
seserä prin muntii Efraien, and prinsera
de veste ci. Filistenii fug, se luarit i ei
dupg Filisteni si se inaierar5, la luptä.
Astfel Domnul a mántuit pe Israil
in ziva aceea, iar lupta s'a intins panit
la Bethoron.
Si toati oastea care era cu Saul
se urcase pfinä la zece mii de oameni,
iar bàtàlia s'a intins in tot muntele
Efraim. Irish Saul a siivarsit in ziva
aceea o mare nebunie, ad el a legat
poporul Cu blestem ziand: « Blestemat
fie acela care va pune in gurä de-
mancare pänä disearä, i pana nu-mi
voi räzbuna impotriva dusmanilor mei ! »
Si nimeni din popor n'a gustat dem'an-
ca re.
Dar pe câmp se aflau faguri de
miere.
Si a ajuns gloata la faguri i iatä
mierea curgea din ei. Insä nimeni nu
si-a adus mána la gurhi, fiinda poporul
se temen de jurimint.
Ionatan insä nu auzise de jura-
nantul cu care tail situ legase poporul;
si el a intins vârful toiagului, din mama
sa,, i I-a varit inteun fagure de miere
apoi si-a adus mi.na la guri. Atunci
ochii säi s'au luminat inviorati.
Dar un otean a deschis gura si
a zis: o Tatäl titu a legat poporul cu
jurämänt zicand: o Blestemat sä fie acela
care va pune astai demancare in gurä ! u
Iar poporul era sleit de obosealä.
Räspuns-a Ionatan: « Tatäl meu
turburä tara. Ta uitati-vit cum s'au lu-
minat ochii mei, fiinda am gustat putin
din mierea aceasta.
0, dad), poporul ar fi mincat astäzi
sit se sature, din piada dusmanilor säi
pe care a gisit-o ! Pe cand acum, in-
frängerea Filistenilor n'a iesit prea mare. »
Deci au baut pe Filisteni, in zitia
aceea, de la Micmas pilnit la Aialon, dar
 CARTEA INTAIA A LUI SAMITIL, 14
poporul care luptase era sfarsit de obo-
Beard.
Atunci poporul fázboinic a niivalit
asupra präzilor si au insfacat oi, boj,
vitei i i -au injunghiat acolo pe loe
poporul a mancat carnea cu sange.
i i-au dat de veste lui Saul si
i-au spus: Iata, poporul a pacatuit ina-
intea Domnului, fiindca, a mâncat carne
cu gauge a. Ci el a graft: Ati savarsit
nelegiuire! Rostogoliti spre mine, acum,
o piatra mare! »
iiariísi a zis Saul: cc Imprastia-
ti-va in popor i spuneti-le: Aduceti la
mine fiecare boul tau i fiecare oaia sa
injunghiati-le aici i mancati-le si nu
picatuiti impotriva Domnului, mancánd
carnea impreuna cu Angela! » i tot po-
porul aduse, in noaptea aceea, fiecare
vita pe care o avea la indema,na i o
junghie acolo.
35.i Saul a zidit un jertfelnic Dom-
nului; acesta era intaiul jertfelnic pe
care 1-a zidit Domnului.
Apoi zis-a Saul: a Sa ne coborim
la noapte i ta urmarim pe Filisteni
sa-i nimicim pan& se va lumina de ziva
si ea nu lasam din ei nici unul ». Iar ei
au faspuns: Fa tot ce ti se pare ca,
este bine. » Dar arhiereul a zis: « Sä ne
apropiem, intai, aici de Dumnezeu! u
Deci Saul a intrebat pe Dum-
nezeu: s Sä mä pogor, oare, ca sa ur-
mares° pe Filisteni? li vei da tu in mana
lui Israil ? * Ins& Domnul nu i-a dat
raspuns in ziva aceea.
Atunci a zis Saul: Apropiati-va
aici toate dipeteniile poporului. Cerce-
tati i vedeti prin cine s'a savarsit azi
acest pacat.
Cáci viu este Domnul, cel ce man-
tueste pe Israil! Chiar daca ar fi la
mijloc Ionatan, fiul meu, ta moara pe
loc ! » Dar ninieni nu i-a raspuns din
tot poporul.
Atunci a grilit el catre intregul
Israil: s Voi sa stati de aceastä parte,
iar eu cu Ionatan, fiul meu, de cealalta
parte o. i poporul i-a raspuns lui Saul:
« Fa cum crezi ea este bine !
Apoi Saul s'a rugat Domnului:
« Dumnezeule al lui Israil, de ce n'ai
raspuns astazi robului tau? Daca vina
www.dacoromanica.ro
298
aceasta, o am eu sau fiul meu Ionatan,
fa set iasa TJrim, iar daci pacatul acesta
1-a savarsit poporul tau Israil, atunci
fa sa iasa Tumim ». i sortul cazu pe
Ionatan si pe Saul, iar poporul iesi din
i zise iarasi Saul: a Aruncati sor-
tul intro mine si Ionatan, fiul meu »,
sortul ca,zu pe Ionatan.
Atunci Saul grai catre Ionatan:
Spune-mi ce ai facut? » Iar Ionatan i-a
spus i i-a marturisit: Drept e ca am
gustat putina miere, cu varful toiagului
ce era in maul), mea. lath-ma! Sunt gata
ta mor !»
Ci rlispuns-a Saul: tt Asa sa-mi faca,
mie Dumnezeu i mai ram decat atat,
daca nu vei muri, Ionatame! o
Dar poporul a strigat &are Saul:
SI, moara Ionatan, care a adus aceasta
mare mantuire in Israil? Fereasca Dum-
nezeu! Viu e Domnul! Nici un par din
capul lui sa nu cad& pe piimant! Caci
doar cu ajutorul lui Dumnezeu a biruit
el astazi! Astfel poporul scápi pe Io-
natan de la moarte.
lar Saul a contenit cu urmarirea
Filistenilor i Filistenii s'au intors la ve-
trele lor.
i Saul ajungand la domnie peste
Israil, s'a luptat cu toti vrajmasii sai
vecini: impotriva Moabului, impotriva
Amonitilor, impotriva Edomului, impo-
triva regelui din Toba, impotriva Fili-
stenilor, si pe toti cu care a dat piept
i-a biruit.
A aratat mare vitejie, a biltut pe
Amaleciti i a scapat pe Israil din ma,na
celor ce-1 pradau.
lar fiji lui Saul au fost: Ionatan,
Malchisua; i numele celor done!,
fete ale sale au fost: Merab, numele
celei mai mari, i Micol, numele celei
mai mici;
lar numele femeii lui Saul era
Ahinoam, fiica lui Ahimaat; numele
voevodului oastei sale era Abner, fecio-
rul lui Ner, unchiul lui Saul.
Atat Chis, tata! lui Saul, cat si
Ner, tatäl lui Abner, eran feciorii lui
Abiel.
Ci razboiul cu Filistenii a fost
aprig, cat a trait Saul; de aceea ori
 CARTEA INV/1U A LIJE SAMUIL, 15
de cate ori Saul vedea un om voinic
räzboinic viteaz, Il lua langli, el.
15.
Nimicirea Amalecifilor 9i marea greigalei
a lui Saul.
Dupà. acestea, Samuil a gräit lui
Saul: 4 Trimisu-m'a Domnul sä, te ung
pe tine rege peste poporul säu Israil.
Deci acum ascultä rostul euvintelor Dom-
nului.
Aea gr5,ieete Domnul Savaot: o Ti-
nut-am minte ceca ce a facut Amalec
lui Israil, cum i s'a pus piedic5, in cale,
atunci cand a ieeit din Egipt.
Pentru aceea du-te ei loveete pe
Amalec i nimiceete-i toate cate are
EA nu-1 cruta debo ucide tot: ei bár-
bat ei femeie, fo't copil i fátul care suge,
bou ei oaie, e't cämilä ei asin. *
Atunci Saul a chemat poporul cel
rizboinic ei 1-a numärat in Telam, rei au
fost don& sute de mii de pedestraei
zece mii de cilläreti.
Apoi Saul a purces spre cetatea
domneascä a Amalecitilor e't a pus oa-
meni la pand5, jos in vale.
i Saul a trimis vorb5, Chenitilor:
«Duceti-väinapoi, depärtati-v5, tsi coboriti-
v5, din mijlocul Amalecitilor, ea sit nu vä
prapiideso impreunit cu ei, fiinda voi
v'ati purtat cu dragoste cu toti fill lui
Israil, atunci cand au ieeit din Egipt e.
Atunci Chenitii s'au depärtat din cu-
prinsul Amalecitilor.
lar Saul a batut pe Amaleciti de la
Havila pa.nä la sur, care vine la rasä-
ritul Egiptului.
i a prins de viu pe Agag, regele
Amalecitilor, ei pe tot poporul lui l-a
trecut prin ascutieul säbiei.
Insä Saul e't poporul au crutat pe
Agag EA tot ce a fost mai bun din turme
ei din cirezi i vitele cele ingräeate e't
mieii ei tot ce era de pret, i n'au voit
sit% le starpeasca. Iar tot ceea ce era ne-
trebnic ei de lepädat, au dat pieirii.
Atunci a fost cuvantul Domnului
catre Samuil i i-a zis:
o Imi pare ran ca am pus pe Saul
rege, fiindc5, el nu mai umb1á dup.& mine
poruncile male nu le-a indeplinit e.
www.dacoromanica.ro
299
s'a mahnit Samuil ei s'a tanguit Dom-
nului toat5, noaptea.
i Samuil a purces de cu noapte
ca sä intalneascii pe Saul; ins& i s'a
adus aceasta veste: o Saul s'a dus la
Carmel ei Rd& a pus acolo un stalp de
pomenire, apoi a luat drumul inapoi EA a
mers mai departe ei a coborit in !»
Deci Samuil s'a dus la Saul tsi
Saul a gräit lui Samuil: Binecuvantat
fii tu de Domnul! Indeplinit-am porunca
Domnului !*
Ci Samuil a riispuns: o Dar ce este
acest beháit de oi care ajunge la ure-
chile mele i acest muget de vite pe care-I
aud eu ?
Zis-a Saul: u Le-a adus poporul
de la Amaleciti, fiindc5, poporul a crutat
co a fost mai bun din turme ei din ci-
rezi, ca sit adua jertfä Domnului Dum-
nezeului tau; iar ceea ce a ramas, am
nimicit e.
Samuil a riispuns lui Saul: o Stai
sa-ti spun ceea ce mi-a grait Domnul
astä-noapte. » i Saul i-a zis: a Spune!»
Atunci Samuil a rostit: o Iatá
deei erai mic chiar in ochii täi, ai ajuns
cäpetenia semintiilor lui Israil ei Domnul
te-a uns rege peste Israil!
i acum Domnul te-a trimis la
ti-a poruncit: o Porneete i ni-
miceete pe piicatoeii de Amaleciti i raz-
boieete-te cu ei panä ce Ii vei starpi
cu totul e.
De ce n'ai ascultat de glasul Dom
nului, ci ai tabärit pe pradä, i ai
vareit ceca ce este uricios inaintea Dom-
nului ? *
Rfispuns-a Saul lui Samuil: 4 Ba
eu am ascultat de glasul Domnului
am pornit pe calea pe care Domnul m'a
ttimis ei am prins pe Agag, regele Ama-
lecitilor, iar pe Amaleciti i-am nimicit.
Dar poporul a luat din pradii oi
vite, fruntea celor häräzite pieirii, ca
sä le aducii jertfä Domnului Dumnezeului
täu In Ghilgal. o
Graft-a Samuil: o Tine Domnul
la arderile de tot ei la jertfe, atat cat
tine la ascultarea cuvantului sau ? lath,
ascultarea este mai bun& decat jertfa
supunerea mai bun& cleat gräsimea
berbecilor !
 CARTEA iNTAIA A LUI SAMUTL, 16
Cäci räzvrätirea este la, fel cu pä-
catul vräjitoriei i neascultarea este la fel
cu inchinarca la idoli si la terafirni,
pentru c5, tu ai pus putinpret pe cuvantul
Domnului atunci si el te-a coborit pe tine
din vrednicia ta de rege peste Israil.
Ci Saul a raspuns lui Samuil:
cittuit-am, cad am c5,1cat porunca Dom-
nului si sfaturile tale, dar pentrucä,
temeam de popor,m'am supus glasului säu.
Dar acum, te rog, iartä, päcatul
meu i intoarce-te cu mine ca
inchin Domnuluil»
Samuil ins& a zis lui Saul: s Nu
mii voi intoarce cu tine, fiindeit tu ai
pretuit putin cuväntul Domnului si Dom-
nul te-a coborit pe tine din vrednicia
ta de rege peste Israil! »
Si Samuil s'a intors ea sit plece.
Atunci Saul 1-a apucat de poala man-
tiei i mantia se rupse.
Zisu-i-a Samuil: Rupt-a Domnul
domnia lui Israil astazi de la tine i a
dat-o unui aproape al tau, care este
mai bun decät tine.
Si cel ce este slava lui Thrall nu
minte si n'are parere de rail, fiindea
nu este un om, caruia sii-i par& räu. »
A zis Saul: 4 Päeätuit-am, dar to-
tusi da-mi cinste in fata bittranilor po-
porului meu i in fata lui Israil, i fn-
toarce-te cu mine ca sit mä, inchin Dom-
nului Dumnezeului täu!
Si s'a intors Samuil cu Saul, iar
Saul s'a inchinat Domnului.
Apoi Samuil a rostit: Aduceti la
mine pe Agag, regele Amalecitilor o,
Agag s'a apropiat de el tremurand, dar
Agag zicea: « De buuä, seamä, anaärd-
eiunea mortii a trecut ».
Samuil ins& a rostit: « Precum sa-
bia ta a läsat pe femei färii de copii, tot
asa mama ta sä fie intre femei
copii ! » Si Samuil a täiat pe Agag
in bucäti inaintea Donanului in Ghilgal.
Apoi Samuil s'a dus la Rama, iar
Saul a pornit la casa lui, in Ghibeea
lui Saul.
Si Samuil n'a mai ajuns sä, vadä,
pe Saul, pan& in ceasul mortii sale, iar
Samuil era mähnit pentru Saul, fiindeä,
Domnului Ii pitrea riu ch-1 Mouse pe
Saul rege peste Israil.
www.dacoromanica.ro
300
16.
8amuil unge pe David rege. David e che-
mat la curtea lui Saul.
Ci Domnul a rostit care Samuil:
a PAM, cand te vei jeli pentru Saul, o data
ce eu I-am socotit nevrednic s'a mai fie
rege peste Israil? Umple comul tiiu cu
mir i porneste, cäci te trimit la Iesei
din Betleem, fiindcit mi-am ales rage pe
unul din feciorii lui! »
Atunci a zis Samuil: « Cum sr, ma
due ? Cäci dacä aude Saul ma va ucide !
Zis-a Domnul: Ta cu tine o juncit
apune: « Am venit sä aduc jertfá Dom-
nului ».
Si cheamit pe Iesei la jertfä i eu
te voi inviita ce sä. faci. Fiindca trebue
ungi pe acela pe care iti voi
spune
lar Samuil a fäcut cum a poruncit
Domnul si a venit in Betleem, iar
cetätii, intampinandu-1 cu
1-au intrebat: « Cu pace este venirea ta,
väzätorule ?
Räspuns-a el: o Cu pace ! Venit-am
ca si. jertfesc Domnului. Curätiti-va
veniti la jertfa cu mine. » Si Samuil a
euratit pe Iesei i pe feeiorii lui i i-a
chemat la jertfä.
lar arid ei au venit i Samuil
vitzu pe Eliab, el isi zise: « Do bunii
searnä, inaintea Domnului stä unsul eau! »
Lisa Domnul i-a zis lui Samuil:
# Nu te uita la chipul lui, nici la ¡nil-
timea staturii lui, cäei eu 1-am lepidat.
Fiinda, nu la ceca ce se uita omul se
uit5. Domnul, de vi-eme ce omul cautii
la fata, pe and Domnul cautä, la mima. »
Atunci Iesei a claemat pe Abinadab
si I-a adus in fata lui Samuil, dar el
a rostit: « Nici pe acesta nu 1-a ales
Domnul ! »
Si Iesei a adus pe Sama; i Samuil
a zis: re Nici pe acesta nu 1-a ales Domnul ! »
Astfel Iesei a adus sapte feciori
ai säi inaintea lui Samuil ; i Samuil a
zis chtre Iesei: Domnul n'a ales din
acestia!
Apoi Samuil a intrebat pe Iesei:
Atatia sunt toti fliciui tii? Zis-a Iesei:
Ba a mai rimas mezinul, dar iata ea
paste oile ! » Atunci Samuil a poruncit
 CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 17
lui Iesei: s Trimite sa-1 aduc, pentru cä
nu vom sta la mast'', papa ce nu va
veni aici.
Deci a trimis i 1-a adus. i el
era balan, Cu ochi frumosi i mandiu
la vedere. Atunci i-a zis Domnul: s Scoa-
la-te unge, ca acesta este!,>
*i Samuil a luat cornul cu mir
si 1-a uns in mijlocul fratilor sad i Duhul
Domnului a venit navalnic peste David
din ziva aceea si de aci inainte. lar
Samuil s'a sculat si s'a dus la Rama.
Dupii acestea, Duhul Domnului s'a
dus de la Saul si un duh rau de la Domnul
il chinuia.
Atunci slujitorii lui Saul i-au zis:
« lat.& un duh rau de la Doinnul te tur-
bud). !
Deci Maria Ta sa, porunceasca
slujitorilor tul, care stint in fata
ta, ea caute pe cineva care sä stie sit
ante din harfa. i ori de câte ori duhul
cel rail de la Dumnezeu va veni peste
tine, acela va cânta cu mama sa si tie
IV va fi mai bine!»
i Saul a zis cittre slujitorii siti:
« Cautati-mi un meter in harfa i adu-
ceti-1 la mine. s
Atunci unul dintre copiii de casä
riíspunzitind a zis: slatá, eu cunosc un
fiu al lui Iesei Betleemitul, meter in
harfa, viteaz i voinic, indemanatec in
lupta i iscusit la vorba i barbat chipes,
Domnul este cu el. #
Atunci Saul a trimis crainici la
Iesei i i-au spus: « Trimite-mi pe David,
fiul tau, care pazeste oile. »
lar Iesei a luat un asin incarcat
cu páine i un burduf de vin i un ied
si le-a trimis lui Saul prin David, fiul
eau.
Astfel veni David la Saul si se
inaintea lui vi-i fu foarte drag
lui Saul si ajunse scutierul lui.
li Saul i-a trimis lui Iesei aceasta.
vorba: Sa riiman6., te rog, David
langa mine, caci a aflat har in ochii
mei !
i atunci cand duhul cel rau de la
Duninezeu venea peste Saul, David isi
lua harfa i citnta cu degetele sale,
Saul se racorea era mai bine si duhul
cel rau se ducea de la el.
301
www.dacoromanica.ro
17.
Infruntarea lui Goliat. David U bintefte.
In vremea aceasta Filistenii si-au
status laolalta ostirile pentru luptii
s'au adunat la Soco din luda si au ta-
barn intre Soco si Azeca, la Efes-Damim.
Atunci Saul si razboinicii din Israil
s'au adunat i au tabarit in « Valea Ste-
jarului s'au asezat in sir de biitiilie,
ca sa dea piept cu Filistenii.
i Filistenii stateau pe muntele din
partea aceasta, iar Israilitii stateau pe
muntele din partea cealalt6,, lar la mijloc
era- o vale.
i a iesit din andul Filistenilor un
luptator al carui nume era Goliat, din
Gat, si care era inalt de sase coti si o
palma.
5.,5i in cap avea un coif de aramii
si era imbracat inteo platosit de solzi,
iar greutatea platosei era de cinci mii
de sicli de anima.
Peste fluierele picioarelor avea tu-
retci de amnia si o sulita de anima
pe umerii sai.
i toporilstea sulitei sale era cat
un drug de tesator, lar varful sulitei
cantarea pee sute de sicli de fier.
scutierul lui mergea inainte.
Apoi s'a oprit si a inceput sá strige
spre randurile Israilitilor, zicandu-le: « De
ce iesiti i va asezati in sir de Mahe ?
Nu sunt eu Filistean i voi robii lui
Saul? Alegeti-va un barbat care sit co-
boare la mine.
Daca va putea sa se lupte cu mine
sa mä, ucidá, atunci noi ea vä fim
robi; lar dad, eu il voi birui pe el
voi ucide, atunci voi sa ne robi
to ne slujiti noult!
i mai zicea Filisteanul: Eu am
rusinat astazi randurile razboinicilor lui
Israil. mie un barbat, ca sá ne
ritzboim impreuni! »
i auzind Saul si tot Israilul aceste
cuvinte ale Filisteanului, au ramas in-
cremeniti si au fost cuprinsi de mare
frica.
i David era feciorul lui Iesei Efra,
titul, din Betleeinul lui luda, om cu opt
feciori, care, in zilele lui Saul, era bit-
tram i inaintat in varetii.
 CARTEA INVITA A LUI SAMULL, 17
i cei trei feciori mai mari ai lui
Iesei porniserli dupä Saul, la razboi.
lar numele celor trei feciori plecati la
räzboi erau: Eliab, cel dintai niscut,
Abinadab, al doilea, si al treilea eraama.
lar David era cel mai mic, i cei
troj fra0 mai mari ai lai plecaserä dupa
Saul.
David bis& se ducea i se intorcea
de lang5, Saul, ca 85, pasea oile tatálui
s'au, la Betleem.
lar Filisteanul se apropia In fie-
care dimineaÇd i in fiecare seara, si s'a
aratat asa patruzeci de zile.
Zis-a Iesei catre David, fiul sha:
Ia pentru fratii tal o efä din aceste
boabe prajite i aceste zece pálni i du-le
degrabá in tablira la fratii tal;
lar aceste gogoloaie de ca s du-le
capeteniei din mia lor. i intreabä de
sanatatea fratilor thi i adu un zalog
de la ei.
Ci Saul si ei i toti bhrbatii din
Israil erau in a Valea Stejarului prinsi
In luptä ca Filistenii.
Deci David s'a sculat dis-de-dimi-
neath, a läsat oile in seama unui paznic,
a pus povara pe spate si a plecat, pre-
cum Ii poruncise Iesei. i a sosit in ta-
Vara carelor de räzboi, tocmai cand
oastea, iesind in siruri de t'ataje, do-
cotea de strighte räzboinice.
i Israil i Filistenii s'au intocmit
de luptä, stand ostile fatá in fatá.
Atunci David a dat In grijä po-
vara din spate-i paznicului poverilor
a alergat in rindurile luptätorilor, i ajun-
gind a intrebat pe fratii sai de sanatate.
Dar pe cand vorbea el cu ei, iath
cá iesi din rindurile Filistenilor uriasul
Goliat, Filisteanul din Gat, i spuse ace-
leasi cuvinte ca mai nainte; si David
le auzi.
lar toti oamenii din Israil, cand
l-au vazut pe Goliat, au fugit de dinain-
tea lui spaimantindu-se grozav.
i oamenii din Israil ziceau: Va-
zut-ati pe acest om care a iesit din rind?
El iese ca sa facä de rusine pe Israil,
fusa pe acela care Il va omori, regale 11
va dhrui cu mari averi si-i va da de sotie
pe fiica sa si va scuti casa tatálui säu
de orice dajdie in Israil. *
302
www.dacoromanica.ro
Atunci David a intrebat pe cei din
preajma lui si a zis: o Ce se va intimpla
cu omul care va ucide pe Filisteanul
acesta i va ridica ocara lui Israil? Cine
este acest Filistean netaiat imprejur,
ca 85, faca de ras ostile Dumnezeului
celui viu »
i poporul i-a rhspuns in acelasi
chip zicand: a Asa parte va avea omul
care-1 va ucide
Insä când fratele shu cel mare,
Eliab, auzi ce vorbea el cu oamenii, manis.
lui Eliab se aprinse impotriva lui David
dojeni: a De ce te-ai coborit aici
In grija cui ai lasat tu, in b5,riigan, cele
cateva oil Eu cunose trufia ta si vi-
cenia inimii tale, cäci ai venit ca sä
te uiti la bitälie! »
Ráspuns-a David: Dar ce am
fácut eu acum? Au fost doar numai
vorbe ! »
Apoi el se intoarse la altul si-1
filtraba acelasi lucre i oamenii Ii ras-
punsera cu aceleasi cuvinte ca mai
nain te.
i auzindu-se cuvintele pe care le
vorbea David, au fost spuse inaintea lui
Saul, si Saul a zis 85, i-1
Atunci David a grait catre Saul:
a Curajul stäpinului meu eh nu se prä-
buseascli,! Robul tau se va duce ea se
lupte cu acest Filistean I »
Dar Saul i-a riispuns lui David:
o Tu nu poi 85, te duci impotriva acestui
Filistean sä te bati cu el, fiindci tu esti
baletan, pe cand el este r5,zboinic din
tineretea lui. »
David Sns5, i-a zis lui Saul: a In
vremea cand robul thu pasteo olla ta-
tälui 85,u i cind venea leul ori ursul
riipea o oaie din turma,
Eu tahram pe el loveam si-i
smulgeam prada din gura, iar dad, se
ridica impotriva mea, fi apucam de git
loveam pina ce fl °morara.
Robul tau a omorit si lei si ursi,
acest Filistean netäiat imprejur va fi
ca unul dintre ei, fiindca el a defhimat
ostirea viului Duranezeu!
i a zis iarasi David: e Domnul
cel ce m'a schpat din ghiarele leului
si din labele ursului, el mi va scapa
din mina acestui Filistean I * Atunei Saul
 CARTEA INTAIA A LUI SAMTJIL, 18
a rostit dare David: o Du-te, si Domnul
sä fie cu tine s.
i Saul fmbrac5, pe David cu yes-
mintele sale si-i puse In cap coif de
anima si-i &Au o platosit.
Apoi David se Incinse cu sabia
lui Saul peste vesminte si se Incerett
/35, umble, cad nu era deprins Cu ele.
a zis David catre Saul: o Nu pot :35,
umblu cu platosa asta, citei nu stint de-
prins Cu ea*. Deci David a lepadat-o
de pe el.
Dupii, aceea si-a luat toiagul In
si-a ales cinci pietre netede din
pardu si le-a pus In traista-i ciobaneasca
tolba lui i cu prastia In mina s'a
apropiat de Filistean.
lar Filisteanul venea Indus se
tot apropia de David, iar omul care-i
ducea scutul mergea fnaintea lui.
i Filisteanul uitandu-se i vazand
pe David I-a dispretuit, fiindca, era un
btiietan, balan i frumos la chip.
i Filisteanul a strigat la David:
sunt eu de vii tu la mine cu
toiege? s i Filisteanul blestemit pe Da-
vid In numele dumnezeilor std.
Apoi Filisteanul rosti catre David:
Vino la mine, ciici am sit dau carnea
ta piisarilor cerului i fiarelor cam-
piei !*
45. Insä David riispunse Filisteanului :
Tu vii fmpotriva mea cu Babia, cu su-
litä, i cu täpoi, dar eu viu fmpotriva
ta In numele Domnului Savaot, Dum-
nezeul ostirilor lui Israil pe care tu le-ai
defaimat.
In ziva aceasta Domnul te va da
In mana mea i eu te voi rapune
voi lua capul voi da starvul tau si
starvurile otirii Filistenilor, e,hiar astazi,
pasiirilor cerului i fiarelor pämantului,
asa Incat tot pamantul sä tie ca, in
Israil este Dumnezeu.
i toata aceasta lume adunattt
inteleaga ca, nu cu sabia si cu sulita
mantueste Domnul, fiindca räzboiul ace-
sta este lucrul Domnului i El vi va
da pe voi In mâinile noastre.
i cand Filisteanul se porni i merse
si se apropie ca sa fnfrunte pe David,
David cu grabire alergit din randurile
ca sa dea piept cu Filisteanul.
303
www.dacoromanica.ro
i David varl mana In traista
luand de acolo o piatra o fnvarti cu
prastia i izbi pe Filistean In frunte, asa
fricat piatra fi patrunse In frunte si el
cazu cu fata la pamant.
Astfel David birui pe Filistean, cu
pra,stia si cu piatra, izbindu-1 pe Fili-
stean i omorindu-1, i farä ea fi avut
David sabie In maim lui.
Apoi David a alergat i stand de-
asupra Filisteanului a pus mana pe sabia
lui, a scos-o din teaca si 1-a isprävit,
taindu-i capul cu ea. Iar Filistenii va-
zand eä uriasul lor a murit, au luat-o
la fuga.
Atunci bärbatii lui Israil i ai lui
luda au navtilit, cu strigate räzboinice,
au urmärit pe Filisteni panála Gat i Omit'
la portile Ecronului, a.sa bleat ranitii
Filistenilor au cazut pe calea de la
raim pan& la Gat si panä la Ecron.
lar dupii, ce fiii lui Israil au venit
fnapoi de la urmarirea Filistenilor, au
pritdat tabara lor.
i David a luat capul Filisteanului
si 1-a adus la Ierusalim, iar amelo lui
le-a pus In cortul Domnului.
(Ji Saul, cand a vitzut pe David
iesind fritru hatampinarea Fihf3teanului,
a intrebat pe Abner, capetenia ostirii:
o Abner, al cui fecior este tanarulacesta ?*
Dar Abner i-a riispuns: Pe viata Ma-
ri Tale dad',
66. Zis-a regele: o Intreabi tu al cui
fecior este baietanul acesta!
i fntorcandu-se David de la Infran-
gerea Pilistenilor, 1-a luat Abner si 1-a
dus fnaintea lui Saul, si David tinea In
man& capul Filisteanului.
Atunci 1-a fntrebat Saul: o Al cui
esti tu, flactiule?* i David i-a riíspuns:
4 Sunt feciorul robului tau Iesei Betlee-
miteanul.
18.
lonatan iubefte pe David, dar Saul
fitcepe 864 urascd.
1. lar cand David a ispravit de vorbit
cu Saul, sufletul lui Ionatan s'a lipit de
sufletul lui David, asa inctit Ionatan fl
iubea ca pe sine Ins*
 CARTEA INVAIA A LUI SAMUIL, 18
Si Saul 1-a luat pe David in ziva
aceea si nu 1-a mai ltisat ad se intoarch,
in casa tatalui sftu.
Si Ionatan a legat Cu David lega-
mant de prietenie, caci 1'1 iubea ca pe
sine insusi.
Astfel lonatan s'a dezbrlicat de
mantia care era pe el si i-a dat-o lui
David, asemenea ii zaua sa, sabia sa,
arcul sdu i bretul shu.
Si. David iesea la rilzboi i, ori-
unde il trimitea Saul, biruia; iar Saul
I-a pus mai mare peste ostasi, si era
bine vftzut in ochii intregului popor pre-
cum si in ochii curtenilor lui Saul.
Si venind ei cu David care se ja-
toreen de de la infrangerea Filistenilor, au
iesit femeile de prin toate cetdtile lui
lsrail, cântând i däntuincl, intru inthm-
pinarea regelui Saul, cu timpane, cu
chiote de veselie cu chimvale.
Si femeile iispundeau una alteia,
clinthnd, chintuind i graind: « Saul a
bdtut miile sale, ins& David ale sale
zeci de mii! »
Atunci Saul se aprinse foarte de
mtinie,crici acest cuvant Il jignea.
el zise: a Lui David ii dan zecile de mii,
iar mie numai miile. li mai lipseste doar
domnia.
Si din ziva aceea inainte, Saul privi
pe David cu ochi pizmasi.
Dar a doua zi, náviuli spre Saul
duhul cel rdu, trimis de Durrinezeu, si
el umbla prin cash, zbuciumandu-se. Ci
David (Auto, din harfft, ca in toate zilele,
iar Saul avea sulita in mand.
Si Saul a azvdrlit cu gem-
dind: « Voi pironi pe,David de perete ! »
David 1110; se feri, din fata lui, de
doud ori.
Acum Saul se temen de David,
fiindcti Dornnul era cu el, pe child de la
Saul se depártase.
Si I-a depArtat Saul de litngh, el
si I-a pus chpitan peste o mie. Astfel
David pleca i venca, in fruntea came-
nilor «di.
Si David avea noroc, in tot lu-
crul shu, fiindcii Domnul era cu el.
16. lar Saul vfizetnd eft ii ieseau toate
foarte bine, se temea de el.
304
www.dacoromanica.ro
Insd intregul Israil i luda tineau
la David, fiinded el era totdcauna in
fruntea lor.
Si Saul a zis lui David: « lath,
vreau dau de sotie pe Mera,b, fata
mea cea mai mare, numai sd-mi fh vi-
teaz j sft duci rdzboaiele Domnului!
Dar Saul se &idea: « Sd nu-1 doboare
m'ana mea, ci sa-1 doboare mhna Fili-
stenilor. »
David ins& a rdspuns lui Saul:
Cine stint eu si care este spita neamului
tatdlui meu in Israil, ea ad, fiu eu gi-
nerele regelui? »
Dar asa s'a fdeut, cd la vremea
chnd era s'o dea pe Merab, fijen lui Saul,
lui David de sotie, fu mdritath. cu Adriel
Meholatitul.
Si Micol, fata lui Saul, iubea pe
David si, child lucrul Ii fu adus la eu-
nostinti lui Saul, el gdsi vestea pe plac,
Cad Saul se &idea: 4 li voi da-o
lui de sotie, dar va fi pentru el o curad
si va chdea Iii metna Filistenilor. » Deci
Saul sise lui David a doita oard: « Amin]
tu vei fi ginerele rneu!
Tar slujitorilor sal, Saul le &Ulu
aceasth porunch: « Vorbiti cu David in
taind i spuneti-i: « lath, regele tine la
tine si toti curtenii lui te iubesc. Fii
atunci ginerele regelui!
Si slujitorii lui Saul aduserd aceste
vorbe la ureehea lui David; insii David
le ritspunse; « Usor lucru este in ochii
vostri eh fii ginerele regelui? Eu sunt
doar un om sdrao i prizdtit. »
lar slujitorii lui Saul Il instiin-
tarä, spuserd: Acestea au fost cu-
vintele lui David.
Saul a zis atunci: « Asa sii-i spu-
neti lui David: Regele nu tine la da-
ruri de nuntd, ci voieste o sutit de thieri
imprejur de Filisteni, ca sii, se tazbune
impotriva vrhjmasilor regelui. a lush Saul
avea in ghnd piardd pe David prin
mhna Filistenilor.
Si slujitorii i-au spus lui David
cuvintele acestea, iar David le-a *Men-
viintat, pentru euvetntul ca sâ ajungii
ginerele regelui. Si mai nainte ca sit se
implineasch, zilele,
David s'a sculat i s'a dus el cu
°stash lui si a omorit doui sute dintre
 CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 19
Filisteni, si David a adus ce-a fost taiat
imprejur si le-a dat regelui, toate la
numitr, ca sit ajung5, ginerele regelui. lar
Saul dadu pe fiica sa Mico! lui David
de sotie.
Atunci Saul vazu vi cunoscu ca
Domnul era cu David si ea; tot Israilul
Il iu best e.
Drept aceea, Saul se temu de Da-
vid si mai mult si Saul ajunse dusmanul
de toate zilele al lui David.
Si voevozii Filistenilor navaleau
mereu, dar ettnd navideau ei, David avea
mai mare izbanda, decal toti curtenii
lui Saul, astfel cà numele situ ajunse
la mare slavd.
19.
Said cautcl 8d ridice viafa lui David.
Ionatan 1i Micol fin parte lui David.
David juge la Samuil.
Totusi Saul a spus lui Ionatan, fiul
söu, i tuturor slujitorilor siti ca, voieste
sa omoare pe David. Ci Ionatan, fiul
lui Saul, avea mare dragoste catre David.
Atunci Ionatan a dat de veste lui
David, zicAnd: o Pirintele meu Saul cautd
sit te ucida. Deci amino fii pe pazit pitnit
dinaineata si stai inteun loo dosit si as-
cunde-te.
lar eu voi iesi i voi sta langa
parintele meu, acolo in cAmpul unde vei
fi tu, i voi vorbi cu parintele meu
despre tine si dad: voi vedea ceva iti
voi da de veste.
Astfel Ionatan vorbi de bine pe
David, cittre Saul. tatill situ, si-i spuse:
« SA nu pacatuiasca, regale impotriva ro-
bului situ David, caci el n'a pacatuit
impotriva ta, iar faptele lui au fost de
mare folos pentru tine,
Fiindcit el si-a pus viata in pri-
inejdie si a rapus pe Filistean i astfel
Domnul a diíruit, prin =Ana lui, o mare
izbanda intregului Israil. Tu ai vazut
te,ai bucurat. Atunci de ce vrei
faci pacat cu sange nevinovat, i sA omori
pe David, &fa' nici un temei?
Si Saul a dat ascultare graiului lui
Ionatan si Saul s'a jurat: o Pe Domnul
cel viu, cä nu va fi ucis
Si Ionatan a chemat pe David si
i-a impartasit toate aceste vorbe. Apoi
305
www.dacoromanica.ro
Ionatan a dus pe David la Saul si el
a slujit in fata lui ca i mai nainte.
Si iarasi a izbucnit ritzboiul, si Da-
vid a iesit la lupta s't s'a luptat cu Fili-
stenii i i-a biruit intr'o bittälie cram-
cerlit, asa incitt au luat-o la fug& de
dinaintea lui.
Dar duhul cel rau, de la Domnul,
a venit iar peste Saul. Si el stittea in
palatul sau, cu sulita in mana, pe cAnd
David cA,nta din harfa.
Si Saul a cautat sit pironeasca cu
sulita pe David, de percte, dar el s'a
ferit din fata lui Saul, asa incitt el a
infipt 81114a in zid. lar David a fugit
si a scapat. In noaptea aceea insA
Trimis-a Saul oameni, acasä la
David, ea pA,ndeascit i sa-1 omoare
pan& dimineata. Micol insä, sotia lui
David, 1-a vestit i i-a spus: o Dacit nu-ti
scapi viata in noaptea aceasta, ratline
vei fi omorit. *
Atunci Micol I-a slobozit pe David
pe fereastrA in jos si el s'a dus si a fugit
si a scapat.
Apoi Micol a luat un terafim
I-a pus in pat si i-a pus la cap un smoc
de par de caw& si I-a invelit cu o mantic.
TrimitA,nd deci Saul pe oamenii
säi ca sa ia pe David, ea a spus: o Este
bolnav ! »
Si huh.* a trimis Saul pe soli, ca
sá vazit pe David, poruncindu-le: e Adu-
ceti-1 la mine cu pat cu tot, ca sa-1 omor !»
Dar cAnd solii venirit, iata, in pat
era terafimul si la cap avea smocul de
par de caprit.
Atunci Saul a intrebat pe Micol:
vi De ce m'ai amagit inteacest chip si ai
dat drumul dusmanului meu, casa scape
Dar Micol i-a rAspuns lui Saul: o El mi-a
zis: o Lasit-mit sa mA duc, ea de nu,
te omor ! *
Astfel David a fugit si a scapat
si s'a dus la Samuil, la Rama, si i-a
istorisit toate cate Ii facuse Saul. Apoi
s'a dus cu Sarauil si au locuit la fratio
proorocilor in Rama.
Si i-au adus lui Saul aceasta veste:
Iatit, David este la fratia proorocilor
vi
in Rama! »
Atunci Saul a trimis soli ca sit
prinda, pe David, dar and ei vitzurit
20
 CARTEA INTÀIA A LUI SAMUIL, 20
ceata proorocilor care prooroceau si pe
Samuil care statea in fruntea lor, duhul
lui Dumnezeu veni peste trimisii lui Saul
si se simir ii ei profeti.
a i-au spus lui Saul acest lucru
ai el a trimis alt rand de soli si duhul
proorocesc i-a insuflat si pe aceia. Dar
Saul a mai trimis Inca ()data al treilea
rand de soli si au profetit i acestia.
Atuncí Saul s'a aprins de mania
si s'a dus el insusi la Rama si a ajuns
la fantails, cea mare care este pe aria
de pe colina pleuvä i a inceput sa
intrebe; o Unde sunt Samuil si David? »
unul i-a fispuns: « Iatä, aunt la
fratia proorocilor in Rama! »
Insä, pe cand se ducea de acolo
spre f ratio proorocilor in Rama, Duhul lui
Dumnezeu a nivalit i asupra lui,
mergand pe cale proorocea, pawl cand
a ajuns la fratia proorocilor in Rama.
a aruncandu-si si el hainele de
pe el, se zbuciuma ca un profet inaintea
lui Samuil tA a zacut gol la pamant
toatii ziva aceea i toatli noaptea. Pentru
aceea a rämas vorba: a Oare i Saul
este printre prooroci?
20.
Prietenia dintre David pi Ionatan. Saul
rdmdne nefnduplecat.
David a fugit atunci de la fratia
proorocilor din Rama si a venit la Io-
natan si a vorbit cu el: o Ce am slivarsit
eu? Care este vina mea si care este pia-
catul meu in fata tatialui tau, de umbla
sä-mi ridice viata ? *
Ionatan i-a raspuns: o Fereascii,
Domnul, tu nu veí muri ! Iatâ, tatal
meu nu face nici un lucru, fie mare, fie
mic, färä sä mi-1 destainuiasca; atunci,
pentru ce tatal meu ar ascunde de mine
planul acesta ? Nu e debe asa! »
Ins& David se jura iar j zise: 4 Taal
tau stie bine 6, eu am aflat har in
ochii tiii si el s'a gandit: a Sit nu §tie
despre aceasta Ionatan, ea sa nu se
mahneascit ». Insa, pe Domnul cel viu
si pe viata ta, adevar spun di e numai
un pas futre mine si amarte. e
Atunci Ionatan a graft lui David:
a Once va don sufletul tau, eu voi face
pentru tine !
www.dacoromanica.ro
306
Zis-a David catre Ionatan: a Iata,
maine este lunà nouä, insi eu nu voi
putea sä stau cu regele la mull. De
aceea ingadueste-mi sa mä duc ea sa
rasa asomad pe camp Omit' poimaine
seara.
Daeä tatal tau va intreba de mine,
tu sä zici: « David si-a cenit voie de la
mine a, se repeadit la Betleem, cetatea
sa, caci acolo se jertfeste jertfa de fie-
care an pentru toati familia ».
Dad, el va zice atunci: 4 Foarte
bine ! a robu/ tä,u este pe pace; daci ins&
Ii apuca mania, sa, tii ca s'a hothrit
sa faca eau.
Ci tu fii indurator fata de robul
tau, fiindea ai incheiat cu robul tau
legamantul Domnului. lar daci am vre-o
vina, omoara-mit tu insuti, si nu ma
mai duce la parintele tau! »
Rispuns-a Ionatan: o Fereasca-te
Donanul Daca a ti eu bine ca tatal
meu a pus impotriva ta la cale vre-o
urgie, nu ti-as fi spus-o eu tie? »
Intrebat-a David pe Ionatan: a Ci-
ne-mi va da de veste dad, tat/a tau
iti va da faspuns aspru ?
Atunci a zis Ionatan clitre David:
Haide sit iesim la camp! » a au iesit
amandoi la camp.
a Ionatan a grait lui David:
Domnul Dumnezeul lui Israil este mar-
tor: voi iscodi pe tatal meu in aceste
troj zile i, iata, daci.' are gaud bun pentru
David, atunci negresit voi trimite la
tine si-ti voi destilinui cum este,
lar daci tatil meu o fi gasit cu
cale facä, riu, asa sa, fad, Domnul
cu Ionatan i Mc& si mai mult, de nu-ti
voi destainui i nu-si voi da drumul,
ca si te duci in pace. Iar Domnul va fi
cu tine precura a fost i cu tatal
meu.
a sà dea Domnul, atata timp
eat voi fi in viatA sà arati fat& de mine
indurarea Domnului. lar dad!, voi muri,
Sä nu retezi niciodatä dragostea
ta dinspre partea casei mele. Chiar atunci
cand Domnul va da pieirii pe dusmanii
lui David, unul °ate unul, de pe lata
pämântului,
Numele luí Ionatan si, nu fie star-
pit de casa lui David, fiindcii Dom-
 CARTEA INTAIA A LUI SANUIL, 20
nul va cere riizbunare din mäna lui
David. »
i Ionatan se juril inca o data lui
David pe dragostea sa catre el, cad
iubea ca pe sufletul eau.
Apoi Ionatan li zise: « Mine este
lunä nouit i lipsa ta va fi luatä aminte,
cäci locul tau va ramanea gol;
Dar poimaine lipsa ta va sari si
mai mult in ochi. Atunci tu sa te duci
la locul unde te ascunsesesi in ziva cu
pricina i stäi acolo länga movila de
pietre.
lar eu a treia zi voi azvärli
In preajma ei, ca i cänd aç trage
la tinta.
i iatä voi trimite pe bäiat po-
runcindu-i: Du-te de-mi gaseste sage-
tile! » Daca voi zice baiatului: s Tata sa-
getile sunt de la tine mai incoace, la-le! s,
atunci tu vino, dici pricina ta stä bine
si nu e nici o primejdie, pe Domnul
cel viu!
Daca Trig voi zice bAiatului asa:
lata sagetile sunt de la tine inainte s,
atunci pleac5 fiindeä, Domnul te mitna
la drum !
lar despre ceea ce am vorbit intre
noi, eu si tu, iatá Dumnezeu sta martor
intre mine F,;i tine, pururea!
i David s'a ascuns pe cämp. Iar
cänd a fost lunä noult regele a stat la
masä, ca sä mä.ntince.
i regele a stat la locul Sall, ea
alte dati, adicá in jiltul de längti pe-
rete, iar Ionatan sedea in fata lui, pe
cand Abner sedea alaturi de Saul; si
locul lui David era gol.
i Saul nu zise nimic in ziva aceea,
caci se gändea el: Este o intämplare ;
el n'a fost curat, si n'a putut sä se
cufateascii.
Dar a doua zi dup5, lunä nou5.,
adicii, in ziva cealaltä, locul lui David
fiind tot gol, atunci Saul intrebit pe
fiul säu Ionatan: # De ce n'a venit fiul
lui Iesei la mas5 nici ieri, nici astazi? »
Rtispuns-a Ionatan lui Saul: R Da-
vid s'a cerut de la mine, ca sä se dud:
la Betleem,
Rugändu-mit: o Dä-mi drumul, te
rog, cäci este o jertfä a familiei noastre
in cetate i, jata, fratii mei m'au poftit
307
www.dacoromanica.ro
pe mine. Deci acum, dad, am gäsit
liar in ochii tái, sä mil duc ca
sa-mi vad fratii. » Pentru aceea n'a ve-
nit David la masa regelui.
Atunci mânia lui Saul izbucni im-
potriva lui Ionatan Fo'i Saul striga la el:
« Tu, fecior de femeie ticiiloasä si
vasa, oare nu stiu eu ca tu esti prieten
cu feciorul lui Iesei, spre rusinea ta
spre rusinea goliciunii mamei tale ?
Cad atäta timp cat va triti fiul
lui Iesei pe piimänt, nu vei avea tarie
nici tu, nici regatul tau. Iar acum tri-
mite si adu-1 la mine, caci 1-am háräzit
mortii!
Dar Ionatan a riispuns lui Saul,
tat5.1 säu, zicând:Pentru ce trebue
moar5.? Ce a siivärsit el?
Atunci Saul a zvärlit cu sulita dupä
el, ca sa-1 ucidá, i Ionatan intelese
dinspre partea tathlui sau era lucru ho-
tärit sá ucidä. pe David.
Deci Ionatan s'a sculat de la masil
infierbantat de mänie si nu gust& de-
mâncare a doua zi dup5, lunä noua, cad
era mähnit din pricina lui David si pentru
ocara pe care i-o Meuse tatál sau.
lar a doua zi dimineata, Ionatan
a iesit pe câmp cu un biiietan, la vremea
hotiírita cu David.
i a zis atre bäiat: Aleargä
gáseste sagetile pe care eu le arunc !*
pe când baiatul alerga, Ionatan tintea
cu sägeata dincolo de bäiat.
i ajungänd bdiatul la locul sä-
getii pe care o zvárlise Ionatan, el a
strigat in urma bdiatului zicänd: o Iatiti
cä sägeata e dincolo de tine ! »
i laid* stiigä Ionatan
« Grábete-te! Nu sta locului ! » lar slu-
jitorul lui Ionatan a ridicat sageata
a adus-o stäpanului situ.
Ci baiatul nu Fitia nimic, numai
Ionatan si David stiau tfilcul acesta.
Apoi Ionatan a dat arcul sku
tului care era cu el, poruncindu-i: e Du-te
si-1 du in cetate o.
Plecand biiatul, David se ridica
din dosul movilei de pietre i cazänd
cu fata la pámânt se inchina de trei
ori. Apoi cei doi prieteni se sä.rutara
unul pe altul i plânserä unul in bratele
20*
 CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 21, 22
celuilalt, David mai cu seamil plangand
cu hohote.
42. Pe urrnii, lonatan zise lui David:
« Mergi in pace ! Ramii,ne cum ne-am
jurat noi amandoi intru numele Dom-
nului, cand am zis: Domnul sa fie futre
tine si mine, futre semintia mea si
semintia ta, pururea!»
21.
David in pribegie.
8i David s'a sculat si s'a dus, iar
Ionatan s'a intors in cetate.
i David a mere la Nobe, la ar-
hiereul Ahimelee, i Ahimelec a iesit spe-
riat inaintea lui David si 1-a intrebat:
De ce esti tu singur i n'ai pe ni-
menea cu tine ?
Ci David i-a raspuns lui Ahimelec
arhiereul: s Regele mi-a dat astazi o po-
runcsa i mi-a spus: « S'a nu stie nimeni
nimic despre pricina pentru care te tri-
mit i despre cele ce ti-am poruncit ». Iar
cu oamenii mei m'am inteles sa ne gasim
In cutara si cutara loc.
i acum, de ai la indemánb, vreo
cinci pâini, da-le in mima mea, sau once
se gaseste. »
Atunci arhiereul i-a riispuns lui Da-
vid, zicând: 4 N'am delco la indemána
pitine obisnuita, ci numai páine sfintitit,
numai daca oamenii tal s'au ferit de
femeile Ion ».
Ci David a iáspuns arhiereului cu
aceste vorbe: o Negresit am tinut infra-
narea de la neveste, ca i altadata, cand
porneam la razboi. Trupurile oamenilor
mei sunt curate, macar ea* este vorba
de un lucre lumese. Cu atat mai mult
fi-vor ei astâzi eurati eu trupul! »
i arhiereul i-a dat painea sfintitii
caci nu avea acolo alta paine, Uní, nu-
mai pâinile punerii inainte, care sunt
luate dinaintea Domnului, ca sa puna,
In loo páinea proaspati, in ziva eand
cealalta este ridicatá.
Dar in ziva aceea era acolo unul
dintre slujitorii lui Saul, poprit inaintea
Domnului, i numele lui era Doeg, de
neam edorait, baciu/ ciobanilor lui Sau/.
i David a intrebat pe Ahimelee:
t N'ai tu pe aici la indemânit vre-o su-
www.dacoromanica.ro
308
litä sau vre-o sabio ? ea n'am luat cu
mine nici sabia mea, nici celelalte arme
ale mele, fiindca porunca regelui a fost
zornicä. »
Raspuns-a arhiereul: « Sabia lui
Goliat Filisteanul pe care tu 1-ai dipus
In Valea Stejarului, iata-o, e invelita
intr'un vesmânt i pus& in dosul efo-
dului ; de voiesti s'o iei, ja-o, caci alta
decát aceasta nu se afla aici. » lar David
a dispuns: 4 Nu mai este alta la fel
Cu ea ; da-mi-o !
Dup.& acestea David s'a sculat
a fugit in ziva aceea din fata lui Saul
qi s'a dus la Achis, regele din Gat.
Atunci oamenii lui Achis i-au «pus:
Oare acesta nu este David, omul lui
Saul, regele tiirii ? i nu este el acela
despre care cantan dantuind i zicand:
Saul a ucis miile sale, David insá ale
sale zeci de mii ? »
Aceste cuvinte 1-au patruns pe Da-
vid la inima si se tema foarte de Achis,
regele Gatului.
De acees, el s'a prefacut nebun
inaintea lor si se slutea ea un smintit
in mâinile lor i batea toba in porti
litsa sa-i cure), scuipatul in barba,.
Ci regele Achis a zis catre curtenii
siii: 4 Vedeti bine ea, este un om nebun !
De ce 1-ati adus la mine ?
Duo eu oare lipa), de nebuni, de
mi 1-ati adus si pe acesta ea ea, se schi-
raonoseasca inaintea mea? Acesta tre-
buia sa intre in palatal meu ?
22.
David pribegefte mai departe. Saul ucide
pe preotii din Nobe.
i a plecat David tid de acolo si
vi-a gasit adapost in cetätuia Adulara
auzind fratii sal i toata, casa tatalui
sau, s'au pogorit acolo la el.
Apoi s'au straris langa el tot felul
de obijduiti i toti cati aveau camatari
pe capul lor i toti cati erau cu mima
amanita, iar David era eapetenia lor;
asa incat se adunará in jurel lui ea la
patru sute de insi.
Apoi, de acolo, David s'a dus la Mitpe
din tara Moabului ai a grait catre regele
Moalcului: s Ingadue, te rog, sá locuiascá,
 CARTEA INTAIA A LUI SAMTJIL, 23
tatil meu i muma mea cu voi,
ce voi sti ce va face cu mine Dum-
nezeu. *
i-a Igsat la regele Moabului si
i si intreb pentru el pe Dumnezeu ? De-
au silásluit la el tot timpul cat David
a stat in cettitue.
Ins& proorocul Gad i-a zis lui Da-
vid: Nu mai sta in aceastä cetittue,
ci plead, si te du in pimintul luda.
David a purees si s'a dus la Iaar-
Heret.
i a auzit Saul ci s'a aflat unde
este David si oamenii caro 11 insoteau.
lar Saul tocmai sedea in Ghibeea sub
stejarul de pe deal, tinind lancea in
mini; iar toti curtenii lui stitteau in
i Saul a inceput sà, spun& dregi-
torilor lui: Ascultati, fiiai lui Veniamin:
care fiul lui Iesei vi va da, la toti citi
sunteti, mosii ql podgorii si pe toti vet
va face cápitani peste mii si peste sute ?
Cáci voi toti ati uneltit impotriva
mea si nimeni nu mi-a descoperit °And
fiul meu s'a legat cu fiul lui Iesei,
nimànui dintre voi nu i-a pint de mine
ql nimeni nu mi-a dat pe fat& cum ci
fiul meu a risculat impotrivi-mi pe sluga
mea, dusman, precum este astäzi ! s
Atunci Doeg Edomitul, care stitea
cu slujitorii lui Saul, a deschis gura si
a zis: e Am vizut pe fiul lui Iesei cand
a venit la Nobe, la Ahimelec, feciorul
lui Ahitub,
i acesta a intrebat pe Domnul
pentru David si i-a dat merinde, ba i-a
dat si sabia lui Goliat Filisteanul.
*i regele a trimis cheme pe
Ahimelec arhiereul, fiul lui Ahitub, cu
toatii, casa tatilui siu, adici pe preotii
din Nobe, ql ei venirit cu totii la rege.
i Saul a rostit: Asculti, incoace,
fecior al lui Ahitub Ci el a rispuns:
e stipine I *
Zis-a Saul ciitre el: e De ce ati
uneltit impotriva mea, tu si feciorul lui
Ie,sei, demincare ql sabie ql in-
trebind pe Dumnezeu pentru el, ea si
se fliscoale dusmineste, pre-
cum se vede astizi? *
Insi Ahimeleo rispunse regelui ast-
fel: s Dar cine intre toti slujitorii tii
este oredincios ca David ? Ginerele re-
www.dacoromanica.ro
809
gelui, cipitanul paznicilor tu i cu mare
cinste in casa ta !
Oare in ziva aceea inceput-am eu
parte de mine una ca aceasta! Si nu
scoatii regele nici o yin& robului situ, nici
intregii case a tatilui meu, fiindeá robul
tiu nu stie nimio din toatii aceasti pri-
oink nici putin, nici mutt! *
Dar regele a rostit: Ahimelec, vei
muri fir& nici o vorbi, tu si toatil casa
tatilui
$i regele a poruncit paznicilor care
:gateau in preajma lui: o Apropiati-vi
ql omoriti pe preotii Domnului, ciici ei
Bunt in card cu David, ca unii care
au stiut cii el este fugar si nu mi 1-au
descoperit. s Dar paznicii regelui nu voids
intindi, mina si sii se atingi de
preotii Domnului.
Atunci regele a poruncit lui Doeg:
e Apropie-te tu si loveste pe preoti.
Doeg Edomitul s'a apropiat si a tibirit
asupra preoti/or si a omorit In ziva aceea
optzeci ql cinci de insi care purtau efodul
de in.
Asemenea si Nolbe, cetatea preo-
tilor, o trecu prin ascutisul säbiei, si
bat si femeie ql copil ql prune de tali
ql boi ql asini ql oi, toate prin ascutisul
20. Numai un fecior al lui Ahimelec,
fiul lui Ahitub, a putut sii scape, sinumele
lui era Abiatar si el a fugit la David.
i Abiatar i-a adus lui David ve-
stea cum ci Saul a ucis pe preotii
Domnului.
i David a rispuns lui Abiatar:
e Am stiut din ziva aceea, fiindcb, Doeg
Edomitul se afla acolo, ci, el va da de
stir° lui Saul. Eu port vina cii au murit
toate aceste suflete din casa tatitlui
Ritmli la mine si nu te teme,
fiindcfs cine umbli ja viata ta, um-
ia ql viata mea. Lingi, mine
esti in bung, pub, ! »
23.
Cefatea Cheila. Domnul oerotefte pe David.
Trddarea
1. Dupii, acestea, i-au adus lui David
aceastit veate: o latii, Filistenii au
 CARTEA INTIIIA A WI SAMUIL, 23
impresurat Cheila i jáfuesc ariile cu
gritu.
Atunci David a intrebat pe Dom-
nul si a zis: s Sä mg, duc oare i sä bat
pe acesti Filisteni? » i Domnul a rgs-
puns lui David: o Du-te si bate pe Fi-
listeni i scapg, Cheila! »
Insg, oamenii lui David i-au spus:
Iatg noi suntem aici in luda i ne e
teamg, darmite &Ind ne vom duce la
Cheila impotriva ostirii Filistenilor !
Si Davidintrebi bad, o datipe Dom-.
nul, i Domnul Ii rispunse: Scoall-te
coboarg la Cheila, did voi da pe
Filisteni in mina ta!
Deci a pornit David cu oamenii
siii la Cheila si se rg,zboi cu Filistenii
le luii, turmele si-i infrânse inteo mare
Mahe. i astfel David izbiivi pe locui-
torii din Chella.
lar cánd Abiatar, feciorul lui Ahi-
melee, a fugit la David, s'a coborit cu
David la Cheila si a luat efodul cu el.
Si a ajuns la Saul Etire a ci, David
s'a dus la Cheila. Atunci Saul a zis:
o Dumnezeu mi 1-a dat in máng, cgei
el s'a inchis singur, venind inteo cetate
cu porti cu zavoare! »
Si Saul a chemat tot poporul riiz-
boinic sg, meargii la lupti i si coboare la
Cheila, impresuránd pe David EA pe oa,-
menii BM.
David ¡mg., and ail& &a Saul unel-
testa aceastg, viclenie impotriva sa, a zis lui
Abiatar arhiereul: oAdu income efodul!*
Si David a strigat: « Doamne Dum-
nezeul lui Israil, robul tau a auzit cg,
Saul are de gaud sá vie la Cheila
sit dârânie cetatea din (pricina mea.
Oare gospodarii din Cheila mä vor
da in mina lui? Oare Saul va veni de-
vale precum a auzit robul Um? Doamne
Dumnezeule al lui Israil, di, rispuns ro-
bului tau! » Rgspuns-a Domnul: o Va
veni devale!
Atunci a intrebat David: o Mg vor
da gospodarii din Cheila pe mine si pe
oamenii mei in mina, lui Saul ?* Ras-
puns-a Domnul: a Te vor da! »
Atunci David i oamenii sill, ea
la sue sute de insi, s'au sculat i au iesit
din Cheila i s'au dus care incotro.
Saul, cánd i s'a «pus oä David a fugit
www.dacoromanica.ro
310
din Cheila, s'a hisat de gindul lui riz-
boinic.
Si a stat David in pustie prin
creerii muntilor, petrecAndu-si zilele in
tinutul muntos din pustiul Zif, iar Saul
il eguta mereu, insg, Domnul nu voia
sä i-1 dea in máng,.
Deci David vizand di, Saul a por-
nit si umblä sg-i ja viata, a ramas in
pustietatea Zif, la Horesa.
lar Ionatan, fiul lui Saul, s'a scillat
s'a dus la David la Horesa i a imbärbi-
tat vártutea lui intru numele Domnului,
Si i-a zis: o Nu te teme, fiindeä
mana lui Saul, fatal M611, nu te va gisi,
iar tu vei stipini peste Israil, i eu vol
fi al doilea dupg tine; i insusi Saul,
tatill meu, stie cg, este asa! »
Si amándoi se legarg la Horesa
cu juramánt in fata Domnului. Apoi
David ramose la Hore§a, iar Ionatan
se duse acasg.
Atunci Zifeii au venit la Saul in
Ghibeea i i-au «pus: o Iatä, David s'a
ascuns la noi in ereerii muntilor la Ho-
rasa, la Ghibeat-Hachila, care vine «pro
miazii-zi de pustie.
Deci acum, Mgria Ta, fiindcg su-
fletul tilu doreste cu putero a, se co-
boare, coboarg-te i noi vom avea in
grijä si-1 dii,m in mâinile regelui !
Rispuns-a Saul: o Binecuvântati si
voi de Domnul, cä sunteti piirtasi
cu mine in necazul meu.
Mergeti dar, luati si mai mult
aminte, dovediti i iscoditi ascunzitoarea
pe unde °alai, piciorul lui si cine 1-a mai
vgzut pe acolo, did mi s'a «pus cg, este
grozav de viclean.
Cercetati deci i dati de toate as-
cunzisurile pe unde se piteste, lar cand
vg veti intoarce, dati-mi stiri adevirate;
eu atunci voi merge cu voi i (lac&
se va afla in tar& eu il voi auta intro
toate neamurile lui luda ».
Atunci ei au pornit i s'au dus
la Zif inaintea lui Saul; David insg,
oamenii sin se pitiserg, in pustiul Maon,
adicii in biräganul dinspre miazii-zi de
pustie.
Deci, cand au venit Saul si oa-
menii kid ca sg-1 caute pe David, i-au
dat de ve,ste lui David si el s'a dat
 CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 24
mai devale, spre muntele stâncos din
pustiul Maon. Iar cand a aflat Saul,
s'a luat dupti David in pustietatea Mao-
nului.
26. i Saul cu oamenii lui mergea pe
coast& a muntelui, iar David pi oa-
menii lui pe cealalta coastä, a mun-
telui, pi David se zorea, sa, fugä din fata
lui Saul, lar Saul pi oamenii lui erau gata
inconjure pe David EA pe oamenii sai
fo'r sä-i prindä.
Atunci un sol sosi la Saul spu-
nandu-i: Intoarce-te grabnic, cáci Fi-
listenii au naválit in tara!
Si Saul s'a intors de la urmarirea
lui David i s'a dus sä, dea piept cu Fi-
listenii. Pentru acest cuvant au numit
locul acela: Sanwa despärtirii s.
24.
David in Enghedi.
Apoi David a plecat de acolo pi
a poposit in locurile intärite i mun-
toase de la Enghedi.
lar cand s'a intors Saul, dupa, iz-
gonirea Filistenilor, i-au adus aceastii
Oka: Tata, David se ail& in pustiul
En ghedi.
Si Saul a luat trei mii de biirbati
alepi din tot Israilul FA a pornit in ur-
märirea lui David EA a oamenilor lui,
pan& la rasarit de stancile caprelor
batece.
Si in drum a dat de o :dada de oi.
Acolo era o pepterii. S'r Saul a intrat
inläuntru ca facji nevoile; iar David
Cu oamenii sii erau popositi in fundul
pepterii.
Atunci insotitorii lui David
« Tata ziva despre care ti-a vorbit
Domnul: « lata eu iti voi da in mánii,
pe dupmanul tau, ca si. faci cu el cum
vei crede de cuviinti. Tar David s'a
sculat pi a täiat pe furip poala mantiei
lui Saul.
Dar pe urma, mima lui David se
zbatea in el, fiindca, tâiase poala man-
tiei lui Saul.
Si zicea catre oamenii a Fe-
reasca-mi. Domnul si. fac una ca aceasta
stapanului meu, unsului Domnului, ca
311
www.dacoromanica.ro
ridic mana mea impotriva lui, filmic&
el unsul Domnului este s.
I David dojeni pe oamenii sal cu
cuvinte aspre pi nu-i Ms& sa, tabere asu-
pra lui Saul. Iar Saul a iepit din pepterl
vä,zut de drum.
Ins& dupä, acestea David se riclica,
iepi din peptera i, strigand dup.& Saul,
Ii zise: Doamne, Maria Ta! o Si Saul
s'a uitat in urma-i, iar David a cazut
cu fata la pamânt pi s'a inchinat.
Atunci David a grait lui Saul:
a De ce asculti tu vorbele oamenilor care
spun: i Iatä, ca David cauta, sa-ti fact):
räu o?
la* astäzi yid ochii täi ci. Dom-
nul te-a dat pe tine in mana mea, acolo
In petera, dar, la indemnul ca sä, te
omor, eu te-am crutat pe tine pi am
riispuns: a Nu voi intinde man°, mea
impotriva stapanului meu, caci el este
unsul Domnului.
Ci acurn, parinte, privepte i vezi
poala mantiei tale in mana mea! Fiindca
am táiat poala mantiei tale pi nu te-am
°morn. Intelege pi vezi, prin urmare,
cii, din partea mea nu e nici o räutate
pi nici o nelegiuire 51 ca eu n'am pica-
tuit impotriva ta, pe cand tu pandepti
viata mea ca s'o iei.
Domnul sit judece intre mine pi
tine pi Doranul si. mä razbune im-
potriva ta, dar mans, mea nu se va
ridica impotriva ta.
Precum spune zicala din batrani:
« Din cei färadelegeiese faradelegea s, dar
mana mea nu se va ridica impotriva ta.
Dap& cine a pornit Cu razboi re-
gele lui Israil? Pe cine urmitrepti tu?
Un caine mort, un purice.
Domnul sa, fie judecator 51 sa ju-
dece intro mine pi tine pi sa cerceteze
sä apere pricina mea pi scoata
dreptatea din mana tal*
lar dupii ce David a sfarpit de
vorbit aceste vorbe catre Saul, grait-a
Saul: o Nu este oare acesta glasul tä,u,
Davide, fiule? » Si Saul a inceput sit
planga cu hohote.
Apoi a zis catre David: a Tu epti
mai drept decat mine, fiindca mi-ai ras-
platit cu bine, pe cand eu si-am ras-
platit Cu ram.
 CARTEA INTAIIA A LUI SAMUIL, 25
Si tu ai dovedit azi binele pe care
mi 1-ai facut, intrucät Domnul m'a dat
In mama ta si tu nu m'ai omorit.
Cad dad, gitseste cineva pe vráj-
masul situ, 11 va lasa oare s&-si mearg5,
drumul cu bine ? Ci Domnul a& te noro-
cease& pentru ceea ce astázi tu ai
varait fat& de mine.
Si acurn, jata,stiu c& tu inteadeviir
vei fi rege i cà regatul lui Israil va
propäsi in mama ta.
Drept aceea, jur5.-mi inaintea Dom-
nului, ca' nu vei starpi pe urmasii mei
dua moartea mea si ca nu vei nimici
numele meu din casa parintelui meu!
Si David facu acest jur&mant lui
Saul. Dup.& aceea, Saul s'a dus la casa
sa, iar David ei oamenii sái s'au suit
in creasta muntelui.
25.
Moartea lui Samuil. David, Nabal
Abigail.
Dui:A acestea, Samuil ; si s'a
adunat tot Israilul ei 1-au jelit ei 1-au
ingropat la mosia lui, in Rama. Iar David
s'a pogorit in pustiul Maon.
Si era in Maon un barbat care avea
o gospodärie in Carmel; e omul era
foarte bogat: avea trei mii de oi si o
mie de capre. i tocmai se afla in Car-
mel, la tunsul olor.
Il cherna Nabal, si pe sotia lui o
cherna Abigail. Dar pe and femeia era
agerg la minte i frumoas& la inflitisare,
bhrbatul era iabras i desmetic in fap-
tele sale. Si era din neamul lui Caleb.
Si David auzind in pustie cà Nabal
îi tundea oile,
A trirnis zece voinici si a vorbit
voinicilor astfel: Suiti-v5 in Carmel si
duceti-v5, la Nabal i spuneti-i multä
sanatate din partea mea,
Apoi sà ziceti: S*5 traiesti! Pace
tie si pace casei tale si noroc in toate
ate ai!
Ci am auzit acum c5, esti la tunsul
oiler. Deci a& stii cà ciobanii Via au
fost impreun& Cu noi j noi nu le-am
pricinuit nici un neajuns si nu le-a lipsit
nimic, in toata vremea at au fost in
Carmel.
www.dacoromanica.ro
312
Intreab5, pe oamenii tai i ei iti
vor spune. De aceea afle voinicii mei har
in ochii t&i, fiinda am venit la tine
inteo zi de bucurie. Därueste, te rog,
robilor taj ei fiului au David ceea ce
te las5 mima!
Deci venind voinicii lui David, au
grait lui Nabal toate aceste cuvinte in
numele lui David, apoi au asteptat.
Dar Nabal a raspuns oamenilor
lui David urmatoarele: Cine este David ?
Si cine este fiul lui Iesei? Astazi aunt
multe slugi care au fugit de la stapardi lor.
Nu cumva am sà iau eu ainea
mea si vinul meu si carnea pe care am
junghiat-o pentru tunzátorii mei, ca s'o
dau unor oameni despre care nu stiu
de unde Bunt? o
Atunci voinicii lui David facur5
calea intears& i venir5, inapoi si-i spu-
serli, lui David toate aceste vorbe.
lar David a poruncit oamenilor
Incingeti-v& fiecare cu sabia! o Si
toti s'au incins cu sabiile lor. Si David
la fel s'a incins cu sabia. Si s'au suit
dupä David ca la patru sute de insi ; iar
(lea sute au riimas läng5, poverile lor.
Ins& unul dintre slujitori a ve,stit
pe Abigail, sotia lui Nabal, j i-a spus:
Iat5 David a trimis din pustie nieto
soli ca sä spun& mult& s5,natate stap&-
nului nostru, si el i-a luat la goan&.
Si acesti oameni au fost tare buni
cu noi, n'am fost agubiti cu nimio
nu ne-a lipsit nimic in toata. vremea
at am umblat cu ei pe nand eram la
aune.
Zid au fácut pentru noi ei noapt,ea
ei ziva in toate zilele cat am fost cu ei
si at am ascut oile.
Deci acum chibzueste si vezi ce
este de fäcut, fiinda prapad s'a hotarit
impotriva stä,panului nostru i impotriva
casei lui intregi. Iar el este un om sucit
cu care nimeni nu poate sä vorbeasc5.
Atunci Abigail porni degrabli, si
luä dourt sute de päini si dou5, burdufuri
cu vin, cinci oi pregatite, cinci sea de
boabe prajite, o sut& de ciorchini de
struguri uscati ei doll& sute de siruri de
smochine, ei pe toate le incarc5 pe asini.
Apoi a zis c5,tre slujitorii ei: Por-
niti inaintea mea, a eu, iatrt, viu in
 CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 25
urma voastra. s Dar barbatului ei, lui gata in manunchiul celor vii de langa
Nabal, nu i-a spus nimic. Domnul Dumnezeul tau. Iar viata vraj-
Si pe cand ea mergea calare pe masilor tai ea o azvarle ea din leaganul
a,sin i cobora printr'o vägliunit a mun-
telui, tocmai atunci David si oamenii
sái veneau inaintea ei, astfel c s'a po-
menit cu ei in fatit.
lar David zisese: o Atunci zadarnic
am pazit eu in pustie intreaga avere a
acestui om, astfel ea n'a lipsit nimio din
toate cite avea, ciici el mi-a intors acum
raul in locul binelui.
Asa sa fad, Dumnezeu cu due-
manii lui David si mai mult cleat atilt,
dad+, voi mai litsa pang, mitine dimi-
neatii, din tot ce are omul acesta, ma-
car un pui de om! »
Vitzánd Abigail pe David, s'a po-
gorit de grabit de pe asin i s'a plecat
inaintea lui David si i s'a inchinat pan&
la pamant.
Apoi aruncandu-se la picioarele lui
a gráit: o A mea sit fie vina, doamne!
Ingadue pe roaba ta sii vorbeascit in
auzul tau si asculta dezvinovittirea roa,-
bei tale.
Rogu-mii, domniei tale, sa, nu-ti
pui mintea Cu acest om deauchiat, adiclt
cu Nabal, cad precum Ii este numele
asa este ei el. Nabal il chiama i nebunie
e in capul lui. Ins& eu, roaba ta, n'am
vazut pe voinicii stitpanului meu, pe care
i-ai trhnis.
lar acum, stitpane, inaintea, Dom-
nului celui viu i pe viata ta, drept este
ca. Domnul te-a oprit sit ajungi la var-
eare de kluge si faci dreptate tu
singur. Iar dusmanii tai i toti cei ce
uneltese rele impotriva stapanului rneu
ea ajungit ca Nabal.
Cat despre ploconul acesta, pe care
1-a adus stapanului meu roaba ta, sit
fie daruit voinicilor care insotesc pe eta-
p5,nul meu in bataliile lui.
Iartit, te rog, pacatul roabei tale,
iar Domnul va intemeia stapitnului meu
o cas5, statornica, fiindeä stapanul meu
duce razboaiele Domnului i nici o rau-
tate nu se va dovedi in tine in toate
zilele tale.
Iar ciao& se va mai scula cineva
ea sit te prigoneasca i sä4i cauto viata,
atunci viaa stapanului meu ea fie le-
313
www.dacoromanica.ro
unei prastii.
i cilnd Domnul va da stapanului
meu tot norocul pe care ti 1-a fagaduit
si te va pune domn peste Israil,
S5, nu fie aceasta, pentru tine,
prieina de poticnire i mustrare de cuget
pentru stitpanul meu, ca a varsat sange
fárá, dreptate i c5, stäpanul meu s'a
ritzbunat singur. Iar citnd Domnul iti va
da fericire, atunci adu-ti aminte de
roaba ta!
Atunci David a grait cätre Abi-
gail: o Binecuvantat fie Domnul Dum-
nezeul lui Israil care te-a trimis pe tine
astiizi intru intampinarea mea.
Si binecuvantatit fie intelepciunea
ta i binecuvantata fii tu, cit m'ai oprit
In ziva aceasta, ca sit n'ajung la v5,r-
sare de kluge si s5,-mi scot dreptatea
singur.
Dar viu este Domnul Dumnezeul
lui Israil, care m'a impiedicat
fac vre-un neajuns! Daca nu te-ai fi grit-
bit sti-mi vil inainte intru intampinare,
n'ar mai fi ramas din casa lui Nabal,
Van& cand se lumina de ziu5,, nici un
pui de om ! »
Apoi David a luat din mana ei
ceea ce Ii adusese foi a zis &titre ea: o Du-te
cu pace la casa ta. Vezi, am ascultat
de glasul tiiu £A m'ara uitat la obra-
zul tau! *
Dar cand a ajuns Abigail la Nabal,
iatii el avea praznic in cani, bogat ca
un praznic regesc, i mima lui Nabal era
plink de desfatare, cad Valise de se Imba-
tase, astfel bleat ea nu i-a spus lui ni-
mic pant), in faptul
lar a doua zi dimineata, cand
trecuse lui Nabal betia, i-a spus sotia
lui toatit imprejurarea. Atunci mima lui
li amorti in piept si el incremeni.
lar dupa vreo zece zile, Domnul
lovi pe Nabal si el muri.
Si auzind David despre moartea
lui Nabal, a strigat: s Binecuvântat fie
Domnul, care m'a riizbunat de ocara
adusa mie de Nabal, iar pe robul situ
I-a oprit ca sä faca eau i rautatea lui
Nabal i-a intors-o lui in cap Is Apoi David
 CARTEA INT1iIA A LUI SAMUIL, 26
a trimis cuvant catre Abigail ea si-o va
lua lui de soSie.
Deci slujitorii lui David au venit
la Abigail in Carmel i i-au spus astfel:
David ne-a trimis cittre tine ea ea te
peSim lui de soSie!*
i ea s'a sculat i apoi s'a inchinat
cu faSa la parnant FA a rostit: Iata,
roaba ta vrea sa, fie slujitoarea ta, ca
spele picioarele robilor stapanului meu!
i s'a sculat degraba, si Abigail a
incalec,at pe asin i cinci dintre roabele
sale au pornit chip& ea. i a mars dup.&
trimili lui David si a ajuns sosia lui.
43.i pe Ahinoam din Izreel, David
vi-o luase de sot* si au fost amândoui
soSiile lui.
44. lar Saul mitritase pe fiica sa Micol,
femeia lui David, cu Palti, fiul lui Lais
din Galim.
26.
Saul prigone,ste din nou pe David fi ajunge
incd o datd in mdna lui David, dar acesta
Ii cruld viata.
Dupit acestea Zifeii au venit la Saul
In Ghibee,a spunandu-i: o David «ta as-
cuns la Ghibeat-Hachila in marginea
pustiei !
i s'a sculat Saul si s'a pogorit in
pustia Zifului, avand cu el trei mii de
insi alesi unul i unul din Israil, ca sa
caute pe David in baraganul Zifului.
i Saul a tabitrit la Ghibeat-Ha-
chila, chiar lângä pustie, in coasta dru-
mului. In vremea asta David statea in
pustie. i cand a prins de veste ca. Saul
a venit dupä el, in pu/AB,
David, trimiSand iscoade, a aflat cii,
Saul este in apropiere.
Atunci David s'a sculat si a venit
pang, la locul unde era tabara lui Saul.
David a vit'zut unde anume odihneau
Saul si Abner, feciorul lui Ner, cape-
tenia ostilor. Ci Saul statea culcat in
ocolul carelor, pe cand ostirea era ta-
baritit de jur-imprejur.
Apoi David a deschis gura si a
grait catre Ahimelec Heteul i catre Abi-
sai, fiul lui Teruia, fratele lui Ioab: o Cine
se pogoarä, cu mine la Saul in tabarli? s
lar Abisai a zis : o Eu mávoi pogori cu tine ! s
www.dacoromanica.ro
314
i s'au pogorit David i Abisai in
tabilrit pe intuneric i iatä Saul statea
dormea in ocolul carelor, iar lances
lui statea infipta in pa,mant la capataiul
lui, in vreme ce Abner si ostasii dor-
meau in jurul lui.
Abisai atunci a zis &titre David:
o Duranezeu ti-a dat astgzi in iranit pe
duamanul tàu, deci acum lasà*-ma sd-1
pirones° in pamant, cu lancea lui, dintr'o
singura izbitura, citci de a doua nu mai
am nevoie! s
Insä David a raspuns lui Abisai:
Sà, nu-1 omori, caci cine ar putea sa.-0
intindà, mana impotriva unsului Dom-
nului si ta ritmanit nepedepsit?*
i David a adaogat: o Pe Domnul
cel viu, cá Domnul il va lovi: sau
va sosi ziva 5i va muri, eau va porni
In ritzboi si va pieri.
Sá má pazeasca Domnul, sä ridic
mana mea impotriva unsului Domnului.
Dar ja, te rog, sulita de la capätaiul lui
ulciorul cu apà, i sá plecám.
Astfel David lua sulita i ulciorul
Cu apit de la capittaiul lui Saul si ple-
carit. i nimeni n'a vitzut si nimeni n'a
stiut i nimeni nu s'a desteptat, pentru ca
toSi erau adormiti, intrucat un somn
greu de la Donmul citzuse peste ei.
Apoi David a trecut de cealaltä
parte si a stat pe vitrful muntelui la
mare depOrtare, asa incat un loo larg
era intre ei.
i David a strigat care ostasi
catre Abner, fiul lui Ner, F01 a inceput
sit le zica: o Nu raspunzi nimic, Abner ?
Ci Abner a ritspuns si a zis: o Cine esti
tu care zbieri la rage ?*
Ins& David a urmat vorba cu Ab-
ner: Tu esti bärbat, si cine mai este
ca tine in Israil ! Atunci de ce n'ai pa,zit
Po stapanul tg,u, pe regele? Oki a venit
cineva din popor ca sa, omoare pe re-
gele, stapanul tau.
Nu e de nici o laud& pentru tine
acest lucre pe care 1-ai facut. Pe Dom-
nul cel viu, voi sunteSi vrednici de moarte
ca unii care n'ati pitzit pe stapanul vo-
stru, pe unsul Domnului. Cáci ia te WU
vezi unde se ail& suliSa regelui
ulciorul cu alai, care erau la cäpataiul
lui!
 CARTEA INTRIA A LIT! SAMITIL, 27
Atunci Saul a cunoscut glasul lui
David si a zis: Nu este oare acesta glasul
tau, fiule David ? Ritspuns-a David:
Glasul meu este, doamne, Maria Ta!
Si a adaogat: a De ce oare stipanul
meu prigone§te pe robul sau ? Ce am facut
eu ? Ce nelegiuire se drain mama mea ?
Ci acum aiba bunatate sä asculte
stapanul meu regele, cuvintele robului
sau: Dad. Domnul este cel ce te in-
Cara:tit', atunci primeasca el mirosul eel
cu bun& mireazma al prinosului; iar dacii
Bunt oameni, atunci blestemafi a fie
ei inaintea Domnului, fiindca, m'au alun-
gat azi ca sä nu mai am parte la mo-
stenirea Domnului, spunându-mi: Du-te
de slujeste dumnezeilor straini! F,
Ci acum s nu cada sángele meu
pe pamant, departe de fate, Domnului!
Fiindca regele lui Israil a ie§it sa-mi
vfineze viafa, cum se vaneaza potarni-
chea prin munfi.
Atunci Saul a raspuns: o Am pi-
catuit ! Vino inapoi, fiule David, cáci
nu-fi voi mai face nici un rau, intrucat
astitzi viafa mea a fost de mare pref
In ochii täi. Inteadevar, m'am purtat
nebune§te i am gresit peste masura! »
Raspuns-a David i a zis: Iatä
sulifa regelui. S treacä incoace unul
din osteni si s'o ja.
lar Domnul sä rasplatea,sca fie-
caruia dupä dreptatea si dupti credin-
ciosia lui, caci Domnul te-a dat azi in
mana mea, §i eu n'am voit sa intind
mama mea impotriva unsului Domnului.
Si precum viafa ta a fost azi de
mare pref in ochii mei, tot asa de mare
pref sa, fie viafa mea in ochii Domnului
el sit ma mantuiasca din toatii stram-
torarea ! »
Atunci Saul a strigat dare David:
Binecuvântat sà fii tu, fiule David !
Vei lucra lucrul tau cu spor vei is-
privi cu biruinfa. » Si David a mers
In calen sa, iar Saul s'a intors acasa.
27.
David se duce la Filisteni i poposefte
in Ticlag.
1. Ins& David si-a zis in gandul sttu:
t De bunit mama cá, inteo zi, voi pieri
www.dacoromanica.ro
315
de mana lui Saul. Nu Himane nimio
mai bun pentru mine decal sà,' fug in
finutul Filistenilor. Atunci Saul va pierde
once nadejde §.1 va conteni cu goana
lui dup.& mine prin tot cuprinsul lui Is-
rail. Si a§a voi scapa din mana lui. »
Astfel David se scula §.1 trecu, el
siCu cei sase sute de insi care erau cu
el, la Achi§, fiul lui Main, regele Gatului.
Si David s'a salasluit la Achi§, in
Gat, el si oamenii sai, fiecare cu fa-
milia lui, iar David cu cele doua neveste
ale sale, Ahinoam din Izreel i Abigail
din Carmel, sofia lui Nabal.
Ci Saul, cand a aflat cum ca David
a fugit la Gat, a contenit cu prigoana.
Apoi David a zis lui Achis: « Daca
am aflat har in ochii täi, sa mi se dea
un loe inteuna din cetafile fiírii, ca
«tau acolo. De ce sa locuiasca robul tau
impreunit cu tine in cetatea domneasch ? s
Si Achi§ii därui in ziva aceea ce-
tatea Ticlag. Pentru acest cuvant, Ti-
clagul a ramas in stapanirea regilor din
luda pan& in ziva de azi.
Si timpul petrecut de David in fi-
nutul Filistenilor a fost un an §i patru
luni.
Si David si oamenii säi porneau in
sus si navaleau asupra Ghesurifilor si
Perezifilor i Amalecifilor, caci acestia
sunt locuitorii finutului care se intinde
de la Telam pang, catre Sur i pan& &are
Egipt.
lar ori de cate ori David batea acest
finut, nu rasa in viafa: nici barbat, nici
femeie, i le lua turmele si cirezile si
asinii i camilele si ve§mintele i apoi se
intorcea iarkii la Achi§.
Si daca Achi§ intreba: Incotro
afi nitvalit azi ? » atunci David raspun-
dea: «In laturea de miaza-zi din Iuda» sau
o in laturea de miazit-zi a Ierahmeelifilor »
sau « peste Chenifii din miaza-zi.
Deci David nu lasa in viatii, nici
barbafi, nici femei, ea sit, nu fie nevoie
aduca, la Gat. Fiinda, isi zicea: a Nu
cumva ne vadea,sca spunit: asa
a facut David ! » Aceasta a fost chib-
zuiala lui in toatii vremea, cat a stat
In finutul Filistenilor.
lar Achis avea incredere in David
cugeta: a El a ajuns sa fie urit de catre
 CARTEA YNTAIA A LUI SAMUIL, 28
poporul sau, de catre Israil ; astfel va
ritmânea pururea sluga mea!
28.
Saul la vreijiloarea din Endor.
In zilele acelea, Filistenii adunat-au
ostirile lor, ca sit porneasca razboi fm-
potriva lui Israil. i Achis a zis catre
David: o Bine FA EOtii ca vei iei cu mine
in camp de lupta, tu si oamenii taj. o
Ci David i-a faspuns lui Achis:
Prea bine ! Acum vei vedea ce poate
sä faca robul tau. « Atunci grait-a Achis
dare David: « Tocmai de aceea te fac
paznicul meu, pe viola! *
Murind in vremea aceasta Samuil,
I-au jelit toti liii lui Israil i 1-au ingropat
la Rama, in cetatea sa. i Saul gonise
din Ora pe chemittorii de duhuri si pe
vraci.
Deci Filistenii s'au adunat si au
venit i au tabarit la Sunem, In vreme
ce Saul, adunand fntregul Israil, a tit-
bärft pe muntele Ghilboa.
Dar Saul, vazand tabara Filisteni-
lor, a fost cuprins de frica i inima lui
s'a cutremurat foarte.
Si Saul a intrebat pe Domnul, ins&
Domnul nu i-a dat ra,spuns, nici prin
vise, niei prin Urim, nici prin proo-
roci.
Atunci Saul a poruncit oamenilor
shi: a Cautati-mi o femeie care chiarai
duhurile, ca sä ma duo la ea si sit o
fntreb. s Iar oamenii säi i-au riispuns:
a Jata, o femeie care chiama duhurile se
afla In Endor ».
Atunci Saul 0-a schimbat Infilti-
sarea si s'a fmbeficat cu alte haine
a pornit intovarasit de doi oameni.
au ajuns la femeie In ceas de noapte.
Si Saul a zis: a Te rog ghiceste-mi che-
mand duhurile i scoate-mi pe acela pe
care ti-1 voi spune. o
Femeia frisit' a raspuns: a Tu trebue
ceea ce a fitcut Saul, cum adica
a starpit pe cherratorii de duhuri i pe
vracii din Ora. Atunci de ce fmi
curs6, i vrei sa m6, omori ? *
Dar Saul i se jur5, pe Domnul
zicand: a Pe Domnul cel viu, nu vei
avea nici o vina din pricina aceasta!*
www.dacoromanica.ro
316
i femeia a zis: a i pe cine vrei
sä ti-1 aduc ?Ritspuns-a Saul: a Pe Se,
muil sä mi-1 aduci !
Dar cand femeia zari pe Samuil,
a secs un tiptit groaznic si a zis catre
Saul: a De ce m'ai amagit? Fiindc6, tu
esti Saul. o
Ci regele a zis catre ea: a Nu te
teme ! Ce vezi ? Raspuns-a femeia catre
Saul: o Vd o aratare dumnezeittsca ie-
sind din pamânt ! a
Si a fritrebat-o Saul: a Cum arata
la fat& ? Raspuns-a femeia: a E un om
blitran caro se ridica si este fnfasurat
Jute° mantie. » Atunci a fnteles Saul
ch, este Samuil si a citzut cu fata la pa-
mint si s'a frichinat.
16. Atunci Samuil a rostit catre Saul:
a De ce fmi turburi linistea, ca sa, ma
aduci incoace ? » Iar Saul a raspuns:
« Sunt In mare cumpánit, pentru ca Fi-
listenii au pornit razboi impotriva mea
Dumnezeu s'a depiirtat de la mine
nu-mi mai rispunde nimio, nici prin proo-
roci, nici prin vise. Pentru aeeea te-am
chemat, ca sit mä fnveti ce trebue 56, fac !»
Grait-a Samuil: # Dar de ce ma
mai intrebi, o data ce Domnul s'a de-
partat de la tine si a ajuns vrajmasul tau?
Caci Domnul a facut asa precum
a spus prin graiul meu, adica Dornnul
a smuls domnia din mana ta si a dat-o
aproapelui tau, lui David.
De vreme ce tu n'ai ascultat po-
runca Domnului i n'ai adus la hide-
plinire hotarfrea crancenei lui manii fm-
potriva lui Amalec, pentru acest cuvant
Dornnul ti-a facut acestea, astazi.
Ba Inca Domnul va da si pe Israil,
o data cu tine, In mána Filistenilor. Iar
maine tu si feciorii täi yeti fi la mine ;
ostirea lui Israil va da-o Domnul in
mana Filistenilor. *
Atunci Saul fngrozindu-se foarte
s'a prabusit deodata la pamant, cat era
el de lung, si din pricina cuvintelor lui
Samuil qi din pricinä cä era vlig-uit de
put,ere, fntrucat nu mancase nimio o zi
fritreaga qi o noapte intreaga.
Atunci femeia aceea s'a apropiat
de Saul, si vizandu-1 atilt de cuprins de
spaimi, i-a gr6,it: a Jata, roaba ta a as-
cultat de glasul tau i mi-am pus viata
 CARTEA 1NTAIA A LUI SAMUIL, 29, 30
In primejdie si am Indeplinit porunca
pe care mi-ai dat-o.
Deci acum, te rog, ascultit si tu
glasul roabei tale si Ingidue 864 pun
dinainte putinä, demäncare
ca sä, ai putere In tine cänd vei porni
la drum. o
Ci el nu se invoia i zicea: t Nu
vreau si mänânc I* 11185, slujitorii Bid
precum i femeia au stitruit de el si el
le-a ascultat sfatul si s'a sculat de la
pimitnt si a sezut pe pat.
lar femeia avea la casa ei un vitel
Ingrisat, si ea 1-a junghiat degrabb,, apoi
a luat fäin i fritmäntind-o a fitcut
din ea azime,
Si le-a pus Inaintea lui Saul si
fnaintea slujitorilor lui; iar ei, dupä ce
au mincat, s'au sculat si au plecat chiar
In noaptea aceea.
29.
David nu este vidzut ca ochi buni de cd-
peteniile Filistenilor i pleacd dintre ei.
Filistenii si-au adunat toate °stile
lor la Afee, iar Israil a täbiLrft la Ain
din Izreel.
Si voevozii Filistenilor veneau In
cetele lor de sute si de mii de oameni,
iar David si cu oamenii lui veneau la
urmi Impreuni cu Achis.
Dar voevozii filisteni au fntrebat:
Ce rost au acesti Evrei? Atunci Achis
a Mspuns voevozilor filisteni: Doar
acesta este David, slujitorul lui Saul,
regele Israilului, i caro sti längi mine
nu numai de citteva zile, dar de am
de zile, i eu n'am gash intr'Insul nici o
viclenie din ziva cänd s'a acivat la mine
si pan& astizi
Insi voevozii Filistenilor se mitniarä
pe Achi i gräirä dare el: * Trimite pe
om fnapoi ! Sä, se intoarcii, la locul pe
care i 1-ai hotirit i sä nu se pogoare
cu noi la luptit, ca sit nu ne fie protivnio
In ritzboi. Cad cu ce mijloc ar putea
el sit fmbuneze mai bine pe stiiptInul
siu, dad, nu au capetele acestor oameni?
Oare nu e acesta David despre care
spun si cfintä In danturile lor: Saul
a ucis cu miile, iar David cu zecile de
mii ? tere sä mai piing:it.
317
www.dacoromanica.ro
Atunci Achis a chemat pe David
si a vorbit cu el: Pe Domnul cel viu,
tu esti un om de ispravä, i mi-ar fi pitrut
bine sä fii pitrtas cu mine la rilzboi,
ffindcit n'am gitsit In tine viclesug, din
ziva °And ai venit la mine si pb,n5, astitzi;
dar tu esti räu vizut de ceilalti 05,
pitani.
Drept aceea fntoarce-te si du-te cu
pace, ca si nu faci ceva nepliicut in
ochii voevozilor Filistenilor.
Si David a zis lui Achis: *Dar ce
prilej am dat eu si ce cusur ai gä,sit tu
robului Mu din ziva cand am intrat In
slujba ta, pani In ziva de fati, ca sti,
nu-mi fie ingiduit sä pornesc la lupti
fmpotriva dusmanilor stäpitnului meu,
regele ? *
Raspuns-a Achis astfel lui David:
Tu stii eä esti scump in ochii mei,
ca un Inger al lui Dumnezeu, Ins& prin-
cipii Filistenilor au rostit: 4 Sä, nu meargi
cu noi la räzboi *
Deci acum scoalä,te devreme, fm-
preunit cu oamenit stipitnului tau, care
au venit cu tine i, sculb,ndu-vit de cu
noapte, and se va cräpa de zidit por-
nii
Astfel s'a sculat David si oamenii
aid ca sä, porneascä in zori i ea se In-
toarci In tinutul Filistenilor, iar Fili-
stenii au pornit i ei spre Izreel.
80.
Amalecifii jeituasc riclagul pi-i dau foc.
David fi urnairage pi le smulge prada.
Cand sosi David si cu ceata sa In
Ticlag, a treia zi, iatit cä Amalecitii nä,
viliseri In Negheb i In Ticlag i prä,
daseri Ticlagul si-i diduserit foo.
Si luaserit In robie femeile si ce era
In cetate, de la mic pan& la mare, dar
nu omorfseri pe nimeni, i mänändu-i
din urmii porniserit la drum.
Deci, ajungänd David si oamenii
la cetate, iatä, eft fusese mistuitä, de foo
femeile lor i feciorii lor i fecioarele
lor emu luati in robie.
Atunci David si poporul care era
cu el au Inceput si se jeleascä, si au
plans pänä ce n'au mai avut In ei pu-
 CARTEA INTAIA A LUI SAMUIL, 30
Si fusesera hiato roabe si cele douä,
femei ale lui David, Ahinoam din Izreel
si Abigail, sotia lui Nabal din Carmel.
lar David era la grea cumpänit,
cáci poporul voia sa-1 ucidit cu pietre,
deoarece fiecare om din popor avea su-
fletul amarit, de pe urma fiilor si a
fiicelor. Ci David s'a imbarbätat, bizuin-
du-se pe Domnul Dumnezeul situ.
De aceea, David a grait lui Abia,
tar arhiereul, fiul lui Ahimelec: «Te rog
adu-mi efodul 0. i Abiatar a adus lui
David efodul.
Si David a intrebat pe Domnul
astfel: « Sit pornesc pe urma acestor je-
fuitori? Ajunge-i-voi, care ? i i-a fets-
puns Dorruaul: s In-te dupit ei, caci
vei ajunge s't vei mântui pe cei robiti.*
Si a pornit David, el si cei sue
sute de oameni care-erau cu el, si au
ajuns in valea paräului Besor, unde cei
ce ramaneau in urmá, se oprira,
lar David cu patru sute de in§i
gonifa inainte, iar doll& sute rtimasera
pe loo, cáci erau prea sleiti de puteri,
ca sit mai tread, lunca Besorului.
Si au gasit un egiptean in campia
larga i l-au dus la David si i-au dat
demancare sä mitnance §.1 i-au dat apit
sä bea.
Apoi Ii mai &Aura o bucatii, dintr'o
turtit de smochine i doi ciorchini de
struguri uscati. Si el a mancat i i-a ve-
nit iarasi sufletul, cad nu mai mancase
paine si nu mai bause apii de trei zile
si trei nopti.
Si 1-a intrebat David: 4 Al cui esti
tu si de unde vii7s Si el a räspuns: « Sunt
un rob egiptean, slugarunui amalecit.
stäpanul meu m'a napustit, fiindcä acure
trei zile am citzut bolnav.
Noi am navalit In Neghebul Cre-
tanilor i in tinutul lui luda i in Neghe-
bul lui Caleb §i am dat foc Ticlagu-
lui.
Atunci David i-a zis: s Vrei
ma duci pan& la ceata lor7 s Ci el a ids-
puns: « Jura-mi, inaintea lui Dumnezeu,
cá, nu mil vei ucide si cä, nu ma vei da
pe mama stapanului meu i atunci te
voi duce devale la ceata lor.*
Si l-a dus devale. i iata Ama-
lecitii erau risipiti pe tool& fata cam-
818
www.dacoromanica.ro
piei, mâncand, band si petree'and de bu-
curia atator präzi bogate pe care le lua-
sera din Ora Filistenilor si din tinutul
Iudei.
Si David i-a mticelarit din zori
de ziu'a i pana a doua zi seara f}i n'a
sclipa:t nici unul dintre ei, far& numai
patru sute de robi, care au incillecat pe
chmile si au fugit.
Astfel David marital tot ceea ce
hriípisera Amalecitii §i liberà i pe cele
doub, femei ale sale.
Si nimic nu le-a iesit lipsa, de la
ce-a fost mai mic panä, la ce-a fost mai
mare, nici din feciori, nici din fete, nici
din pradit si din tot ce luasera Amale-
eitii de la ei ; toate le-a adus David inapoi.
Si au luat toate turmele i cire-
zile si le manau inaintea lui s't strigau:
Aceasta este prada lui David!))
Apoi venind David spre cei douii
sute de in§i, care, de multa oboseala,
nu se putuserit tines, dup.& David si pe
care ii rasase la viroaga Besorului, acestia
au iesit intru intampinarea lui David si
a multimii care era cu el si s'au apro-
piat de el si de osta§ii lui si le-au urat
multa sinatate.
Dar atunci au ridicat glasul tot
felul de netrebnici §i de zavistnici dintre
oamenii care merseserit ou David si au
inceput « De vreme ce n'au mere
cu noi, sa nu le dam nimio din prada
pe care am cit§tigat-o, ci fiecaruia: sotia
§i copiii. Pe acestia ja §i 85, se
ducal*
Insit David a grait: « Sä, nu faceti
una ca aceasta, dup.& cele ce Domnul
ne-a daruit i dup.& ce a plizit pe ai
nostri si a dat in mâinile noastre ceata
care a navalit peste noi.
Si cine vä, va da you& ascultare
in pricina aceasta7 Mind* precum este
partea celui ce intr.& in luptit, a§a, sit fie
partea celui ce a ritmas laugh: poveri:
amandoi sit impart& deopotrivit
Si asa a ramas din ziva aceea
inainte; ell el a fäcut aceasta a§ezitmant
pravila lui Israil, pan& in ziva de
astitzi.
Apoi David, intoreandu-se in Ti-
clag, a trimis din prada, batranilor din
Luda, dupii cetä,tile lor, spunandu-le:
 CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 1
Iatä, acesta este un dar pentru voi,
din prada luatit de la vritjmasii Dom-
nului !
Celor din Betuel i celor din Rs,-
mat in Negheb, i celor din latir;
i celor din Arara 0 celor din
Sifmot i celor din Estemoa;
i celor din Carmel si celor din
Ierahmeelitilor si celor din ce-
tiqile Chenitilor ;
i celor din Horma si celor din
Bor-Asan i celor din Atac;
i celor din Hebron si de prin
toat,e locurile pe care David le cutree-
rase cu oamenii dd.
31.
Israilifii sunt invinsi de Filisteni. Moartea
lui Saul si a
i Filistenii au inceput lupta cu
cei din Israil, dar Israilitii au luat-o
la fug& din fata Filistenilor 0 au citzut
ucisi, pe muntele Ghilboa.
Ci Filistenii au urn:41.A de aproape
pe Saul 0 pe fiii sái, 0 au ucis Filistenii
pe Ionatan si pe Abinadab si pe Mal-
chisua, feciorii lui Saul.
i lupta impottiva lui Saul a fost
cranceng, cad arcasii cu sigetile lor I-au
nimerit qi a fost greu fanit in vin-
tre.
Atunci Saul a graft cgtre scutierul
« Trap sabia 0 striipunge-mli cu
ea, ca sä nu soseascg, acesti pdggni
sa mg strapungli ei i sg-si Leg, l'AS de
mine ! o Dar scutierul siu n'a voit, citei
CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL
1.
Un amalecit vine si spune lui David cit
el a ucis pe Saul, greu rail. David rds-
pliiteste pe sol cu nwartea.
lar dupg moarte,a lui Saul, intor-
candu-se David de la infrángerea Ama-
lecitilor, a rimas doll& zile in Ticlag.
i iatä cg, a treia zi, un om sosi
din tabgirg de la Saul, cu hainele sfasiate
Cu pulbere pe cap 0, ajungand inaintea
319
www.dacoromanica.ro
era plin de spaimg. i Saul a luat sabia
si s'a aruncat in ea.
lar cfind scutierul a viizut cum a
murit Saul, s'a aruncat 0 el in sabie
si a mtuit litngg Saul.
Astfel murit-a Saul 0 cei trei fe-
ciori ai sai i scutierul sgu i toti oamenii
Cu totii, in ziva aceea.
lar cAnd Israilitii din cetiltile re-
sului 0 din cetätile de längb, Iordan au
prins de veste cii ostasii din Israil au
fugit i at,' Saul si cu feciorii lui au mu-
rit, ei au ngipustit cetitile lor si au pornit
in bejenie. i au venit Filistenii i s'au
asezat in ele.
Ci a doua zi, cg,nd au venit Fili-
stenii ca sg jgfuiascä pe cei ucisi, au ggisit
pe Saul 0 pe cei trei feciori ai lui zà,'-
clind pe muntele Ghilboa.
Atunci i-au täiat capul i I-au des-
puiat de arme 0 au trimis soli ca
le plimbe pria inutul Filistenilor si si
vesteascg, prin capistile idolilor lor
poporului, aceastit veste de bucurie.
i au pus armele lui in capistea
Astartei, iar lesul lui 1-au spgnzurat pe
zidul Betseanului.
Ins& auzind locuitorii din Iabes-
Galaad cele ce fitcuserg Filistenii lui Saul,
Au purees cu toii, cati erau oa-
meni de luptgi, 0 au mers toatä, noaptea
si au luat lesul lui Saul 0 lesurile fe-
ciorilor lui de pe zidurile Betseanului
s'au intors la Iabes, 0 acolo le-au ars.
Apoi le-au adunat oasele 0 le-an
ingropat subt stejarul din Iabes si au
tinut post de sapte zile.
lui David, citzu la plimant si se in-
ching,.
De unde vii ? » 1 a intrebat Da-
vid, 0 acela i-a rgspuns: « Am fugit din
tabitra Israilitilor!»
L-a intrebat iargsi David: « Cum
»tau lucrurile? Te rog apune-mi! » Rás-
puns-a el: a Oastea a fugit din luptii,
multi din oaste au citzut 0 au murit.
insusi Saul si feciorul srtu Ionatan
sunt mortil*
 CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 2
Ci David a zis catre tanarul care-i
aducea aceast5. veste: 4 De unde stii tu
ca Saul i Ionatan feciorul sau cunt
morti ?
Tanarul cel cu vestea i-a spus atunci:
4 Mg aflam din intamplare pe muntele
Ghilboa i iatà, pe Saul, sprijinindu-se in
sulita, dar iatá, si care si calareti care
11 ajungeau din urma.
lar el, cautând inapoi i zarindu-ma,
m'a strigat; i-am rAspuns: o Iata-ma!*
M'a intrebat: o Cine esti tu ?
i-am raspuns: Sunt amalecit. »
Atunci mi-a zis: 4 Vino incoace la
mine si omoar5.-ma, caci impitienjeneala
mortii m'a cuprins, dar vista mea este
Incä in mine !
i m'am apropiat de el si 1-am
ucls, caci imi diideam seama cgt, dupä
prabusirea lui, nu putea sa mai traiasci.
Apoi am luat coroana caro era pe capul
lui i brate,ra de pe bratul lui i adu-
su-le-am stapanului meu.
Atunci David si-a apucat vesmin-
tele qi le-a sasiat i la fel au facut
oamenii ca.re erau cu el.
i au jelit si au plans si au tinut
post pan& seara, pentru Saul si pentru
Ionatan, feciorul situ, i pentru poporul
lui luda i pentru casa lui 'Brad, pen-
tru cä de sabie cazuserit.
Dup.& aceea, a intrebat David pe
tâniirul care-i adusese vestea: 4 De uncle
esti tu? * Raspuns-a el: o Sunt feciorul
unui amalecit, acivat in Israil! »
i David a rostit catre el: o Cum
nu te-ai temut sa intinzi mama ta i sá
omori pe unsul lui Dumnezeu? »
Atunci David a chemat pe unul
din voinici i i-a poruncit: 4 Apropie-te
ii doboara-1*. i 1-a lovit i a murit.
lar David a rostit asupra lui:
gele tau ea fie asupra capului titu! Cad
gura ta a marturisit impotriva ta, cand
ai zis: Omorit-am pe unpul Domnului ! »
Dupa aceea, David alatuit-a acest
cantec de jale, pentru Saul si pentru
feciorul sau Ionatan,
i a poruncit ca fili lui ludo sa
invete o Cântecul Arcului », care se afin
serie in o Cartea Celui Drept 5:
o Pe dealurile tale, 'crane, doborita
a fost podoaba ta! 0, cazut-au coi viteji !
320
www.dacoromanica.ro
Dar nu duceti vestea in Gat, si
In Ascalon pe uliti n'o rostiti, ea
sa nu se veseleaccii fetele Filistenilor,
ca sä nu zburde fecioarele paganilor !
0, muntilor Ghilboa, plaiuri ama-
gitoare, nici roua, nici ploaia ea nu se
mai pogoare peste voi ! Caci acolo a fost
zdrobit scutul vitejilor, scutul lui Saul,
cel ce nu era uns cu untdelemn,
2. Ci cu sangele celor rapusi, ci cu
°Banza celor voinici! Areal lui Ionatan
nu &idea niciodata inapoi i sabia lui
Saul nu se intorcea in teacii MAI is-
prava.
Saul i Iona,tan! Atilt de dragi,
atat de scumpi unul altuia! In viola ca
In moarte ei nu s'au despartit; mai
repezi ca vulturii ai mai vartosi ca leii !
Fecioare din Israil, jeliti pe Saul,
cel ce va invesmanta in porfira si in
vesminte de in subtire, cel ce punea gateli
de aur pe mantiile voastre !
0, cazut-au coi viteji, in toiul bet-
taliei ! Doborit a fost Ionatan pe dea-
lurile tale !
Jale grea este in mine, dup.& tine,
frate-meu Ionatane ! Caci mult mi-ai fost
tu drag. Mai de pret mi-era iubirea ta
decat dragostea femeilor.
0, cazut-au cei viteji i tandari
cunt armele de lupta! »
2.
David doinnefte in luda vi 4ba,e2 in Israil.
Rdzboial dintre ei.
Dupa acestea, David a intrebat pe
Domnul si a zis: o Sit ma due, oare, in
vre-una din cetatile lui luda? s lar Dom-
nul i-a raspuns: o Du-te ». Unde ea
ma due ? » a zis David. Riispunsu-i-a:
o La Hebron s.
Deci David s'a due acolo, impreunä
cu cele doua femei ale sale, Ahinoam
din Izreel i Abigail din Carmel, care
fusese sotia lui Nabal;
Asemenea si pe oamenii care erau
cu el i-a luat David, pe fiecare cu fa-
milia lui, si au locuit in vecinitatea
Hebronului.
i au venit oamenii din luda
1-au uns acolo pe David rege paste casa
lui luda. Apoi i-au adus lui David stire:
 CARTEA A DOUA A LUI SAMML, 2
Oamenii din Iabes-Galaad sunt aceia
care au ingropat pe Saul*.
lar David a trimis soli catre lo-
cuitorii din Iabes-Galaad cu aceasta so-
lie: a Binecuva,ntati voi de Domnul,
cäati aratat aceasta dragoste pentru
stapanul vostru, Saul, si hati inmor-
mántat.
Drept aceea Domnul sa, va, arate
you& iubirea i credinciosia sa ; iar eu
de partea mea va, voi rasplati aceastit
bunatate, pe care ati dovedit-o cu fapta
aceasta.
Ci acum intareascii-se bratele voa,
stre i fiti cu inima viteazii, cä s'a sä-
varsit din viata st5,panul vostru Saul,
iar pe mine unsu-m'au cei din casa lui
luda rege peste ei
Ins5. Abner, fiul lui Ner, capetenia
ostirii lui Saul, a fost luat pe Isboset,
fiul lui Saul, 0 adus la Mahanaim,
i ha fäcut rege peste Galaad, peste
Aser, peste Izreel, peste Efraim, peste
Veniamin 0 peste intregul Israil.
Iar Isbopet, feciorul lui Saul, era
In varstä de patruzeci de ani cand a
ajuns rege in Israil, si a domnit doi ani.
Ci casa lui luda a mere duplt David.
i timpul cat David a stat rege
In Hebron, stapanind peste casa lui luda,
a fost sapte ani i sase luni.
VI a iesit Abner, fiul lui Ner, ca
robii lui Isboset, fiul lui Saul, din Ma-
hanaim inspre Ghibeon,
lar Ioab, fiul lui Teruia, cu robii
lui David au pornit i ei i s'au intalnit
cu ceilalti la helesteul din Ghibeon;
s'au asezat unii de partea aceasta a he-
lesteului, iar altii de partea cealalta a
helesteului.
i Abner a zis &titre Ioab: a Sa
se scoale flitcaii i di se batä in sabii
In fata noastra *. Ritspuns-a Ioab: a S5,
se scoale !
VI s'au sculat i s'au potrivit la
numar: doisprezece din Veniamin, adica,
de ai lui Isboset, fiul lui Saul, si doi-
sprezece din oamenii lui David.
i s'au inhatat de par unul cu
altul i si-au infipt sabia in coast& unul
altuia i s'au prabusit cu totii; de aceea
locul acela, care este laugh, Ghibeon, se
numeste s Poiana Vrajmasilor p.
www.dacoromanica.ro
321
17: i a fost In ziva aceea o lupti
cráncenit foarte si Abner EA oamenii din
Israil au fost batufi de partasii lui Da-
vid.
i erau acolo trei feciori ai lui Te-.
ruia: Ioab i Abisai i Asad; iar Asael
era iute de picior ca o gazela din campie.
Ci Asael a urmarit de aproape pe
Abner 0 nu s'a abatut din mersul lui,
nici la dreapta, nici la stanga, tinan-
du-se pe urmele lui Abner.
Atunci Abner s'a uitat inapoi
a intrebat: Tu esti oare, Asael ?*
acesta a raspuns: Eu sunt!*
- 21. Zis-a catre el Abner: «Abate-te
ori la dreapta, ori la «tangs, i pune mana
pe unul din flacai i ia-ti armele do
pe el! s Dar Asael n'a voit sa, se abatà
sa nu-1 mai urmilreasca.
22. VI Abner a mai zis inca, o data catre
Asael: Da-te la o parte de dinapoia
mea! De ce vrei sa te dobor la pii-
mant? VI pe urmet cum voi ridica ochii
mei dare Ioab, fratele tau?
23 Ins& el n'a volt si se de,a in la-
turi. Atunci Abner intorcand sulita
lovit in pantece i sulita i-a iesit prin
spate 0 a cazut acolo si a murit ande
a cazut. i toti cati soseau la locul ande
se prabusise i murise Asael se opreau
locului.
lar Ioab i Abipai au urmarit pe
Abner 0 cand soarele era in asfintit au
ajuns la Ghibeat-Ama, care este drept
In drept ca Ghiah, pe calea dinspre pustia
Ghibeonului.
Dar Veniarainitii s'a adunat in ju-
rul lui Abner 0 au alcatuit o singura
ceata, si au stat pe varful unui deal.
Atunci Abner a strigat catre Ioab
si a zis: a Sit nu se sature oare sabia
niciodati ? Nu stii tu oare ea, sfársitul
va fi amara,ciune ? i cat& vreme vei
mai ingadui ostirii sà urmareasca pe
frati? *
Ritspuns-a Ioab: a Pe viul Dum-
nezeu, daca n'ai fi vorbit tu, oastea ar
fi staruit 'Ana, maine de dimineata sa
urmáreascit pe fratii sai I *
VI Ioab a sunat din bucium
toata, oastea s'a oprit 0 n'a mai ur-
miirit pe 'Broil, i n'au mai pornit lupta
din nou.
21
 CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 3
Apoi Abner si oamenii sai au stra-
batut f;esul teat& noaptea aceea si au
trecut Iordanul, au taiat de-a-curme-
zisul lunca Iordanului i au ajuns la Ma-
hanaim.
Ioab, de alta parte, intorcandu-se
de la urmarirea, lui Abner si-a adunat
toata oastes i aulipsit de la numar dintre
oamenii lui David nouasprezece insi pre-
cum si Asael.
Ins& partasii lui David au batut
si au ucis din Veniamin si din oastea
lui Abner trei sute saizeci de insi.
La urmii, au ridicat pe Asael
l-au inmormantat in mormantul parin-
telui silu, din Betleem. i au mars Ioab
oamenii sai told& noaptea i li s'a
luminat de ziuil la Hebron.
8.
Feciorii lui David ndscuti in Llebron.
.Moartea lui Abner.
i lupta intro casa lui Saul si casa
lui David a dilinuit multi vreme i, pe
cand David se intilrea din ce in ce mai
mult, casa lui Saul slä,bea necontenit.
i i s'au nascut lui David in He-
bron acesti feciori: intaiul siu nascut
a fost Amon din Ahinoam cea din Izreel.
Al doilea fecior a fost Chileab,
cut de Abigail, sotia lui Nabal din Car-
mel. Al treilea a fost Absalom, nascut
de Maaca, fata lui Talmai, regele Ghe-
surului.
Al patrulea a fost Adonia, fiul Ha-
ghitei, i al cincilea, a fost efatia, nil:scut
de Abital.
lar al saseled, a fost Itream, nascut
de Egla, femeia lui David. Acesti fii
s'au nascut luí David in Hebron.
i pe vremea luptei dintre casa lui
Saul si casa lui David, Abner tinea cu
credintä la casa lui Saul.
Ci Saul avusese o tiitoare anume
Ritpa, fiica lui Aia, i °data Isboset a
zis dare Abner: o De ce ai intrat la tii-
toarea tatalui meu ?
Atunci Abner s'a umplut de manie
pentru aceste cuvinte ale lui Isboset
a zis: «Ce sunt eu azi? Cap de caine
In slujba lui luda? Eu care m'am purtat
cu credinta fail); de casa lui Saul, pi-
www.dacoromanica.ro
322
rintele tau, fat,a de fratii lui si de prie-
tenii lui, si nu te-am läsat sa cazi in
mâinile lui David ! i tu astazi mä,
vinovat din pricina unei femei !
Asa sà fad, Dumnezeu lui Abner
atatea sa-i mai adaoge, daca nu voi
lucra pentru David, asa precum i s'a
jurat Dumnezeu,
Mica sä, inlatur stapanirea de la
casa lui Saul si sä, ridic tronul lui David
peste Israil i peste luda, de la Dan si
pang la Beerseba. »
lar Isboset n'a putut mai riís-
pundä, nici un cuvant lui Abner, fiindca
Ii era fried' de el.
i Abner a trimis soli la David,
la Hebron, cu intrebarea: o Acule e tara ?
spuna: o Fa legamant cu mine
iatä, mana mea va fi cu tine, ca
aduc tot Israilul de patea ta.
Raspuns-a David: o Prea bine; voi
incheia legamant cu tine. Ins& cer de la
tine un lucru, anume: tu nu vei vedea
fata mea, pan& ce nu vei aduce pe Micol,
fiica lui Saul, atunci cand vei veni sa
te infiitisezi inaintea mea.>)
Apoi David a trimis soli la Is-
boset, fiul lui Saul, zicand: DA-mi pe
femeia, mea, pe Micol, pe care am do-
bandit-o cu o Rita de taieri imprejur
filistene ».
lar Isboset a trimis i a luat-o
de la barbatul ei, de la Paltiel, fiul lui
Lais
i barbatul ei a mers cu ea
mergand plangea in urma ei, pana
ce-au ajuns la Bahurim. Atunci Abner
a rostit clitre el: ((Plead'', ! Intoarce-te
acasii! s i s'a intors acasä.
Apoi Abner a intrat in vorba cu
batranii lui Israil i le-a spus: o Din zile
vechi voi ati tot cautat sa faceti pe
David rage peste voi.
Acum ! Cad Domnul a
rostit catre David: o Prin mana lui David,
robul meu, mantui-voi pe poporul meu
Israil din mana Filistenilor i din mama
tuturor vrajmasilor sai. »
Tot asa vorbi Abner la urechea
celor din Veniamin i pe urma Abner
se duse sá impartaseasca lui David, la
Hebron, tot ce gasise cu cale atat Israil,
cat i intre,aga casa a lui Veniamin.
 CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 4
Si a venit Abner la David, la He-
bron, si avea cu el douä,zeci de ostasi,
iar David a preglitit °spit lui Abner
ostasilor care erau cu el.
Si a rostit Abner cittre David:
a Scula-ma-voi i mä voi duce si voi
intruni tot Israilul in jurul stipanului
meu, regele, ea s5, incheie cu tine legi-
mint i tu s5, domnesti intru totul pre-
cum doreste mima ta. » Apoi David a
lisat pe Abner sä, plece si el s'a dus cu
pace.
Tocmai atunci robii lui David, im-
preun5, cu Ioab, se intorceau de la o
vilire aducind eu ei multi pradi. Iar
Abner nu se mai afla la David in He-
bron, fiincici Il läsase si plece i el pie-
case cu pace.
Deci Ioab i toatä oastea care era
cu el au sosit. i i-au adus lui Ioab
aceasti veste: a A venit Abner, fiul lui
Ner, la rege i regale i-a dat drumul
el a purees eu pace !*
Atunci Ioab a intrat la rege
i-a zis: Ce-ai Merit? Iati ca Abner a
venit la tine. Pentru ce i-ai dat drumul
ca si plece eu pace ?
Tu cunosti doar pe Abner, fiul lui
Ner. El a venit aft te amigeasc5,
afle cifirile tale si stie tot ceea ce
ai de gind faci!»
Apoi Ioab, iesind de la David, a tri-
mis crainici pe urma lui Abner, si ace-
stia 1-au adus inapoi de la fintina Sira,
fitri ca David sá stie ceva.
Astfel Abner s'a intors la Hebron
Ioab 1-a luat laoparte, ling& poart5,,
ca s5,4 gritiasei nestingherit si acolo
I-a lovit in pintece; si Abner a murit
din pricina sfingelui lui Asael, fratele
lui Ioab.
Si cand a aflat David, in urm5,,
despre aceasta, a rostit: a Nevinovat sunt
eu i stipinirea mea in fata Domnului,
In veac de vox, de singele lui Abner,
fiul lui Ner;
S5, cadi In ca,pul lui Ioab i peste
toatá case, tattilui situ si nu se curme
din casa lui Ioab cei ce pritimesc de
curgere, leprosii, slâbänogii, coi omoriti
de sabie i cei lipsiti de plane !
Ci Ioab i Abisai, fratele lui, omo-
riser& pe Abner, fibula; acesta ucisese
323
www.dacoromanica.ro
pe fratele lor Asael in lupta de la Ghi-
beon.
Dupit aceea, a poruncit David lui
Ioab si tuturor ostenilor lui:
vesmintele i incingeti-v5, cu saci i jeliti
pe Abner. s i regele David mergea in
urma sicriului.
Si au inmormintat pe Abner in
Hebron, si regele si-a ridicat glasul
a izbucnit in plins la mormintul lui
Abner si plingea tot poporul cu el.
lar regele a cântat acest cântec
de jale lui Abner si a griit: a A fost
«A moar5, Abner de moarte de miel?
- 34. Legate nu au fost nicic5,nd a tale
máini i n'au fost ferecate picioarele-ti
In lanturi! Ucis ai fost ea unul rapus
de ucigasi! o Si tot poporul se tinguia
si mai virtos de moartea lui.
Apoi tot poporul a venit la David
s5,-1 indemne sä mánince cât mai era
ziui. Dar David s'a jurat cu jurimint:
a Asa si, fac5, Dumnezeu cu mine si atátea
atitea, si mai adaoge, claci voi gusta
paine sau altceva, pin& ce nu va apune
soarele !
Si tot poporul a luat aminte
i-a pirut bine, deoarece tot ceea ce ficea
regele era pe placul intregului popor.
Astfel stiur5, toati oastea si tot
Israilul, in ziva aceea, ei n'a pornit din
partea regelui uciderea lui Abner, Bill
lui Ner.
Si regele a grait &are slujitorii
e V5, dati voi seama ci un principe
si un mare clipitam s'a pribusit astizi
In Israil?*
Ci eu astizi aunt slab i deabia
miruit rege, iar oamenii aceia, feciorii
lui Teruia, sunt mai iabrasi deal mine.
Domnul rispliiteascit fiptuitorului
Vita dupi autatea lui!
4.
Baana Recab ucid pe Ifbopt, inset David
riabunei moartea lui.
i auzind Isboset, fiul lui Saul, c5,
a murit Abner, i se tiiari mainile de
grijä i Israilul tot se turburit.
Iar Isboset, fiul lui Saul, avea doi
cipitani peste cetele sale; pe unul
cherna Baana si pe al doilea 11 cherna
21*
 CARTEA A DOUA A LUI SAMUEL, 5
Recab, feciorii lui Rimon Veniaminitul
din Beerot. Càci i Beerotul era socotit
al lui Veniamin,
Dei oamenii din Beerot au fugit
la Ghitaim i s'au acivat acolo panii in
ziva de azi.
Ionatan, fiul lui Saul, avea un fe-
cior care era olog de picioare. El era
In varsta de cinci ani, cand sosi din
Izreel vestea mortii lui Saul si a lui
Ionatan. Atunci doica sa 1-a luat si a
fugit, ins& grgbindu-se ea sg fug5,, co-
pilul a citzut si a rimas ologit. Numele
lui era Mefiboset.
lar feciorii lui Rimon din Beerot,
Recab çi Baana, s'au dus i au intrat,
In arsita, zilei, in casa lui Isboset, care-si
dormea somnul de dup5, amiaza.
i iata cii, portarita casei, care alegea
graul, picase de somn i adormise. Atunci
Recab si Baana, fiatele eau, se stre-
curara pe fur*
Deci intrar5, in cast); i, pe °and
el dormea In pat, in iatacul sgu,
lovirfi in pântece de moarte, apoi thin-
du-i capul, 11 luarg cu ei i baturil drum
toatà noaptea prin campia Iordanului.
i au adus capul lui Isboset lui
David la Hebron 0 au gráit catre rege:
o Tat& aici capul lui Isboset, fiul lui Saul,
dusmanul tau, care umblil sg-ti ridice
viata. Insa Domnul a daruit astrizi re-
gelui, stapanul meu, razbunare Impotriva
lui Saul i a urmasilor lui.
Atunci David a raspuns lui Recab
lui Baana, fratele acestuia, feciorii
lui Rimon din Beerot, asa: o Pe Domnul
cel viu, care a mantuit viata mea din
toate necazurile !
Pe acela care mi-a adus vestea:
o Iatii Saul a murit », si el se socotea
pe sine aduc5,tor de vesteeu 1-am
prins 1-am ucis, la Ticlag, ca sa-1
rasplateso pentru veste.
Cu atilt mai mult, când niste oa-
meni misei au ucis pe un om nevinovat
la el in casá si in patul lui, sit nu cer
eu stIngele lui din mana voastra
nu va starpe,so de pe pilmant? »
Atunci David a dat porunca voi-
nicilor siii si i-au ()morn; apoi le-au tiliat
mginile i picioarele i le-au spanzurat
pe tarmul helesteului de lane& Hebron.
324
www.dacoromanica.ro
Apoi au luat capul lui Isboset si 1-au
Ingropat In mormlintul lui Abner din
Hebron.
5.
David ajunge rege peste tot Israilul, cu-
cerege Sionul 0 bate pe Filisteni.
Atunci au venit toate semintiile lui
Israil la David in Hebron si i-au spus
astfel: noi suntem osul tau
si carnea ta,
i chiar si mai nainte vreme, pe
când Saul era rege peste noi, tot tu
erai cel ce scotea pe Israil la lupta
aducea inapoi, cad Domnul ti-a zis tie:
o Tu vei paste pe poporul meu Israil
pi tu vei fi capetenie peste Israil! »
Astfel venira la rege in Hebron toti
bittranii lui Israil, i regale David facu
cu ei leggmant la Hebron, inaintea Dom-
nului. lar ei unserii pe David rege peste
Israil.
David era in vb,rstii de treizeci de
ani and a fost ales rege, si a domnit
patruzeci de ani.
In Hebron a domnit peste luda
sapte ani ii sase luni, iar in Ierusalim
a domnit peste tot Israilul rid luda trei-
zeci i trei de ani.
Apoi regele a pornit cu oastea spre
Ierusalim impotiiva Iebusitilor, care lo-
cuiau In tarii. i Ii spuneau lui David:
o Nu vei patrunde aici; cäci orbii i ologii
te vor pune pe fuga», adic5, voiau
spun& ca David nu va intra in cetate.
Totusi David a cucerit cetate,a Sio-
nului, adicii cetatea lui David.
lar in ziva aceea David a zis: 4 Cine
va bate pe Iebusiti si va pune mans, pe
hruba de apà si pe ologii si pe orbii
urgisiti de sufletul lui David, ea fie mare
apitan n. De aceea a iesit vorba: u Orbul
ologul sa nu intre in casa Domnului! >
Pe urm5,, David s'a asezat in ce-
tate i i s'a zis a Cetatea lui David ».
lar el a clgdit intgrituri de jur-im-
prejur, de la Milo si pans& inliluntru.
i David mergea tot crescand
intaiindu-se, lar Domnul Dumnezeul Sa-
vaot era cu el.
Atunci Hiram, regele Tirului, tri-
mis-a soli la David cu lemn de cedru
 CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 6
dulgheri i cioplitori in piatra, ca sa-i
cladeasca palat lui David.
Ci David a inteles ca Domnul 1-a
intarit pe el rege peste Israil i e& a ri-
dicat sus domnia lui din pricina popo-
rului su Israil.
Dup& acestea, David si-a mai luat
alte tiitoare i femei in Ierusalim, dupti
ce s'a stramutat de la Hebron. Si lui
David i se mai !Ascua biieti si fete.
Iat i numele copiilor care i s'au
niscut in Ierusalim: Samua, Sobab, Na-
tan si Solomon.
Apoi Ibhar, Elisua, Nefeg i Ta-
fia,
Elisama, Eliada i Elifelet.
lar cand Filistenii au auzit e& Da-
vid a fost une rege al lui Israil, s'au
ridicat cu totii ea sil pun& mana pe
David, fusa, David afland vestea s'a po-
gorit in cetatea lui intarita.
Deci Filistenii au venit i s'au ras-
pandit in valea Refaim.
Atunci David a intrebat pe Dom-
nul si a zis: o S& ponles° impotriva Fi-
listenilor ? Ii vei da tu oare in mana mea? *
Iar Domnul i-a raspuns lui David: a Por-
neste, cäci Ii voi da pe Filisteni in
mana ta!»
Si David a venit la Baal-Peratim
si a infrânt acolo pe dusmani i a zis:
o Dumnezeu a rupt pe dusmanii mei
inaintea mea, cum se rupe un stavilar de
ape o. Pentru aceea s'a numit locul acela
Baal-Peratim.
Si Filistenii au nipustit acolo
idolii lor i i-au luat David i oamenii
Apoi iarlisi au pumas Filistenii
au patruns in valea Refaim.
Atunci David a intiebat pe Dom-
nul, i Domnul raspuns: Nu-i lua
In piept, ci ocoleste prin spatele lor
talar& pe ei dinspre lastarisul cu mo-
lifti.
lar cand vei auzi zgomot ca de
pasi prin varful moliftilor, grábete-te,
caci atunci Domnul a purces inaintea
ta, ca a& zdrobeasc& ostirea. Filiste-
nilor !
Si David a facut asa precum i-a
poruncit Domnul si a batut pe Filisteni
de la Ghibeon pana catre Ghezer.
www.dacoromanica.ro
325
6.
David aduce chivotul legii /a Ierusalim.
Dupa acestea, David a adunat inca
o data pe toti fruntasii din Israil, in nu-
mär de treizeci de
Si s'a sculat David si a purces cu tot
poporul razboinic care era cu el la Baalat
in luda, ca a& aduc& de acolo chivotul
lui Dumnezeu, care se numeste cu nu-
mele Domnului Savaot, cel ce sade pe
heruvimi.
Si au incarcat chivotul lui Dum-
nezeu inteun car nou, ridicandu-1 din casa
lui Abinadab, care era in varful dea-
lului. Iar Uza i Ahio, feciorii lui Abi-
nadab, insoteau carul cel nou.
Deci, ridicand din casa lui Abinadab,
din varful dealului, chivotul lui Dumne-
zeu, Ahio mergea inaintea chivotului.
lar David si toat& casa lui Israil
dantuiau inaintea Domnului din toate
puterile i cantau cantece din chitare si
din harfe EA din timpane i din flauta
si din chimvale.
lar cand au ajuns la aria lui Nacon,
Uza intins mana catre chivotul lui
Duranezeu si 1-a tinut bine, cacii
erau sa-1 rástoarne.
Inda mânia Domnului s'a ardua
impotriva lui Uza i Dumnezeu 1-a rapus
acolo, pentru nechibzuinta lui, si a murit
rangä chivotul lui Dumnezeu
Ci David s'a málinit ca Domnul a
sfaramat astfel pe Uza, de aceea locul
acela s'a numit PeretrUza, pan& in ziva
de astazi.
Si s'a infricosat David inaintea. Dom-
nului in ziva aceea si a grait: Cum
va mai putea ajunge la mine chivotul
Domnului? »
Deci David n'a vrut sa aduc& la
el chivotul Domnului, in cetatea lui Da-
vid, ci 1-a adus in casa lui Obededom
din Gat.
Si chivotul Domnului a ramas in
casa lui Obededom din Gat vreme de
trei luni; i Domnul a binecuvantat pe
Obededom i tonta casa lui.
Si i-au opus regelui David acest
euvant: o Domnul a binecuvintat casa
lui Obededom i toate cate are, pentru
chivotul lui Dumnezeu I Atunci David
 CARTEA A DOUA A LUI SAMITIL, 7
s'a dus si a ridicat chivotul lui Dum-
nezeu din casa lui Obededom, aducin-
du-1 in cetatea lui David cu bucurie.
Si cind coi ce purtau chivotul
Domnului ficeau sase pasi, el jertfea un
bou i un vitel gras.
lar David däntuia din toate pu-.
tenle inaintea Domnului i era incins
cu efod de in subtire.
Astfel David si toatil, casa lui Is-
rail aduceau chivotul Domnului cu stri-
gate de bucurie in sunetul trimbitei.
lar cánd chivotul Domnului
trundea in cetatea lui David, Micol, fiica
lui Saul, s'a uitat pe fereastr i a vitzut
pe regele David sirind i däntuind Ina-
intea Domnului si ea 1-a dispretuit
mima ei.
Apoi au adus chivotul Domnului
si 1-au asezat la locul lui, in mijlocul
cortului pe care i-1 intinsese David, si
David a jertfit arden i de tot i jertfe
de pace inaintea Domnului.
lar cänd a isprävit de adus arde-
rile de tot si jertfele de pace, a bine-
euvintat poporul in numele Domnului
Savaot.
Si a impirtit la tot poporul, la
toati multimea lui Israil si la Várbati
la femei, la fiecare cite o paine, cite
o bucati de carne fo'i cite o turtä de
struguri. Apoi tot poporul s'a dus fie-
care la casa lui.
Si s'a tutors David si-si binecu-
vinteze casa, iar Micol, fiica lui Saul, i-a
iesit in intimpinare i i-a spus: o
cinste ficut astitzi regele lui Israil
dezgolindu-se inaiptea ochilor roabelor
robilor sii precum s'ar dezgoli un om
de niraic
Griit-a David dare Micol: a Din-
tui-voi inaintea Domnului ! Viu este
Domnul, care m'a ales pe mine in locul
tatillui tau i in locul casei lui intregi,
asezindu-mit dipetenie peste poporul
Domnului, peste Israil; drept /teem din-
inaintea, Domnului !
Si mä voi smeri fo'i mai mult de-
alt atitt i voi fi josnio in ochii
dar fati de roabele de care ai vorbit,
voi fi in mare cinste
Si Micol, fiica lui Saul, n'a avut
niel un copil Omit cind a murit.
326
www.dacoromanica.ro
7.
CuvtIntul Domnului adus de proorocui
Natan, lui David, cel ce se glindea sd
zideascd templu.
lar dupi ce regele s'a sitlisluit in
casa sa i Domnul i-a dat tihni din
parten tuturor dusraanilor ail din veci-
nittate,
Gritit-a regele lui Natan proorocul:
Ia priveste: eu locuesc inteun palat de
lemn de cedru, pe cind chivotul lui Dum-
nezeu stä sub prime de cort o.
Si Natan a rispuns regelui: t Tot
ceea ce ai in cugetul täu, apucii-te i bade-
plineste, fiindcá Domnul este cu tine !*
Dar in noaptea aceea, cuvintul Dom-
nului rosti astfel cdtre Natan:
Du-te i vorbeste cu sluga mea,
ou David. Asa gritieste Donanul: e Vrei
zidesti templu, ca sä locuesc in el?
Doar eu n'am locuit niciodati, in
templu, din ziva când am scos pe fiii
lui Israil din Egipt i pin& in ziva de azi,
ci am cilittorit in adäpostul cortului.
Pretutindeni pe unde am umblat,
Cu toti fiji lui Israil, gráit-am eu un cu-
vint &tare vre-unul din judecittorii lui
Israil, clirora le dädeam porunci si
storeasci pe poporul meu Israil? Zis-am
eu: o De ce nu-mi clädii mie templu din
lemn de cedru?
Drept aceea spune asa, slugii mele,
lui David: o Astfel gráieste Doranul Sa-
vaot: o Te-am luat de la tirlit, de dindi-
rä,tul olor, ca sä te fac principe peste po-
porul meu, peste Israil;
Si am fost eu tine in toate ale
tale FA am stäxpit din fats, ta pe toti
dusmanii tii. i voi face ca numele
titu sä, fie mare ca numele color mai
mari stä,pitnitori de pe pitmtint.
Si voi statornici un loo poporului
meu Israil si-I voi sädi, ca sâ locuiasci
acolo si si nu se mai zbuciume, iar asu-
pritmii vritjmasi id nu-1 mai impileze ca
odinioari,
On in vremea °and puneam ju-
decatori peste poporul meu Israil. Ci
Ii voi da odihnit din parten tuturor
vrijmasilor sä.i. Si pe tine Donuml te va
märi, cad Domnul iti va intemeia cad'
domnitoare.
 CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 8
lar dupi ce zilele tale se vor im-
plini i vei adormi ling&prinii tii, ri-
dica-voi pe urmapul tau, de dupi tine,
care va iepi din miiruntaiele tale pi voi
statornici domnia lui.
Ace,sta va cladi templu inchinat
numelui meu i eu voi intEri pe veci
tronul stapinirii lui.
Eu voi fi paiintele lui pi el va
fi fiul meu; pi dam& va grepi, eu il voi
mustra cu toiagul » ca oamenii cu
bataia ca pe copii.
i nu voi depirta milostivirea mea
de la el precum am depirtat-o de la Saul,
pe care 1-am izgonit mai nainte de tine,
Ci casa ta i stapinirea ta vor fi
si raining intemeiate in veac de veac
tronul tau statorrdc deapururea! »
Intocmai cu aceste vorbe i cu
aceastii descoperire, grait-a Natan lui
David.
Dupl aceea venit-a regele David
pi a stat inaintea Domnului pi a gräit:
Cine sunt eu, Stapine Doamne, pi ce
este casa mea, ci m'ai adus pin& aici?
i aceasta este hicä prea putin in
midi taj, Doamne Dumnezeule, dar tu
mai vorbepti despre casa robului tau
pentru vremuri indepartate. Este oare
aceasta pravili omeneasca, Doamne Dum-
nezeule ?
i atunci ce poate 85,0 mai zicit.
David? Ati.ta doar: tu cunopti pe robul
tiiu, Doamne Dumnezeule!
De dragul robului tau çi dupi
inima ta facut-ai aceastii mareatit, in-
tocmire i ai robului tau.
Drept acees,, mare epti tu, Doamne
Dumnezeule, i nimeni nu este ca tine
pi nu este alt Duranezeu afarii de tine,
dupi toate cite le-am auzit cu urechile
noastre.
i unde s'a pomenit vre-un alt po-
por pe pilmint ca poporul tau, ca Israil,
ca sa, porneasca Dumnezeu BS: pi-1 cum-
pere de popor faci nume mare
fapte mari i infricopate sä sivirpeascii
gonind, de dinaintea poporului tau, pe care
ti 1-ai riscumparat din Egipt, neamuri
dumnezei!
Tu ti-ai intemeiat pe poporul tau
Israil, popor intru vecie pi tu, Doamne,
facutu-te-ai Dumnezeul lui.
327
www.dacoromanica.ro
Ci acum, Doamne Dumnezeule,
giiduints, pe care ai facut-o robului tau
casei lui implinepte-o in veact de veac
adeverepte-o precum ai zis.
j numele tä,u marit si fie In veac
si se zicit: Domnul Savaot este Dum-
nezeul lui Israil i. Iar casa robului tau
David va fi intemeiatil inaintea ta.
Gad tu, Doamne Savaot, Dumne-
zeul lui Israil, ai de,scoperit la urechea
robului tau: Casi iti voi zidi tie ! »
De aceea robul tau ei-a luat indemnul
sä se indrepteze spre tine cu aceasta
rugliciune.
- 28. Deci acum, Doamne Dumnezeule,
tu epti Dumnezeu i cuvintele tale ade-
varul, i tu ai fagilduit robului täu aceste
bunatitti.
29. Binevoiepte acum i binecuvinteazi
casa robului tau, i si dainuiascä dea-
pururi inaintea ta, dup.& figaduinta ta
prin binecuvintarea ta, binecuvintati
va fi pururea casa robului tau! s
8.
Alte reizboaie ale lui David. Dregalorii
lui David.
lar dupii acestea, David a batut
pe Filisteni ii i-a supus, pi David a cu-
prins Gatul cu aseziírile lui din mina
Filistenilor.
Apoi a infrint pe Moabiti i, dupa
ce i-a doborit la pitmânt, i-a miisurat
Cu funia pi anume Cu doui futili, cu una
ca sii fie ucipi i cu altit funie co
ramie in viatä. Astfel Moabitii au ajuns
robii lui David pi birnici.
Pe urmä, David a batut pe Hadad-
ezer, feciorul lui Rehob, regele din Toba,
cand acesta pornise intäreasca stä-
pinirea la Eufrat.
i David i-a luat o mie papte sute
de ciilareti i doultzeci de mii de pio-
tapi. i David Cade vinele tuturor cailor
de /a carele de razboi pi nu Vasa, decit
o sutii.
Cind Sirienii din Damasc au shrit
inteajutorul lui Hadadezer, regele Tobei,
David a infrint douazeci i doua de
mii de Sirieni.
i David a pus cirmuitori peste
Sirienii din Damage i Sirienii au ajusn
robi lui David pi aducitori de dajdie.
 CARTEA A DOUA A LITI SAMUIL, 9
Astfel Domnul ii &idea lui David iz-
banda, ori incotro se indrepta.
Atunci a luat David scuturile de
aur pe care le aveau ostasii lui Iladadezer
si le-a adus la Ierusalim.
lar din Tebah si din Berot, orasele
lui Hadadezer, regale David a luat aroma
multa afara din cale.
Si Tou, regale Hamatului, aftand ci
David a infrant toatà ostirea luiiIadadezer,
A trimis pe feciorul eau Ioram la
regale David, cu tot felul de odoare de
aur, de argint si de aramii., ea sa-i spunii
multi sanatate urari pentru
s'a luptat cu Ha,dadezer EA biruit ;
fiinda Tou era mereu in lupta cu Ha-
dadezer.
Ci i pe acestea regale David le-a
afierosit Domnului impreuni Cu argintul
cu aurul afierosit i luat de la toate
popoarele pe care le subjugase:
Edomul, Moabul, Amoritii, Fili-
stand, Amalecitii, precum si din prada
lima, de la Hadadezer, feciorul lui Rehob,
regale din Toba.
Si David îi facu i raai mare nume,
intorcándu-se de la infrangerea Sirienilor,
caci bätu optsprezece mii de Edomiti
In Valea Sarii.
Apoi el a pus carmuitori peste
Edom, paste tot Edomul a pus el cri,r-
muitori, i toti Edomitii au ajuns robii
lui David. Astfel Domnul daduse izbanda,
lui David, ori incotro se indreptase.
Si David a domnit peste tot Is-
railul si David a fost judecator i impiar-
titor de dreptate pentru tot poporul sau,
lar Ioab, feciorul lui Tends, era ge-
neral peste ostire ;ilosafat, fiul lui Ahilud,
era cronicar.
Tadoc, fiul lui Ahitub, i Abiatar,
feciorul lui Ahimeleo, erau arhierei, iar
Sausa era mare scriitor al taxii.
Benaia, feciorul lui Ioiada, era cii-
pitan peste Creti si peste Pleti. Iar fiii
lui David erau cei mai de seam& sfet-
nici ai lui.
9.
Buneitatea lui David lagi de feciorul
lui lonatan.
1. Dupä acestea, David a intrebat. eMai
este oare cisieva care s5, fi limas din
328
www.dacoromanica.ro
casa lui Saul, ca si fiu milostiv cu el
de dragul lui Ionatan
Ci in casa lui Saul era un rob, pe
care-1 cherna Tiba, i pe acesta hau che-
mat la David. Si regale David ha intre-
bat: o Tu esti Tiba ? » Raspuns-a el: o Eu,
robul tau! u
Zis-a regele: o Mai este cineva din
casa lui Saul, ca sii, m5, port cu el cu
milostivirea lui Dumnezeu ? » Raspuns-a
Tiba regelui: o Mai este un fiu al lui
Ionatan, olog de amandona picioarele ! »
Atunei regale ha intrebat: « Uncle
este el ? s Tiba i-a dat faspuns regelui:
o lata, el at& in casa lui Machir, feciorul
lui Amiel, in Lodebar. »
Atunci a trimis regale David
luat din casa lui Maehir, feciorul lui
Amiel, din Lodebar.
Si a venit Mefiboset, feciorul lui
Ionatan, feciorul lui Saul, la David si
a cazut cu fata la pilm'ant i s'a inchinat ;
iar David a strigat: s Mefiboset ! » Si el
a zis: 4 latá robul tiu!
Atunci David a graft catre el: o Nu
te teme, cici vreau ea fin induraor
Cu tine de dragul lui Ionatan, parintele
tau. Drept aceea iti voi da inapoi
mosia lui Saul, tatal tau, iar tu vei
manca pururea la masa mea.
Si Mefiboset s'a inchinat i a zis:
Ce este robul tau, cti, tu te intorci
cu indurare la un dine mort precum
aunt eu ?
Dup5, aceasta a chemat regale pe Tiba,
sluga lui Saul, i i-a zis: o Toatti, mosia
lui Saul si tot ceea ce a avut casa lui
le-am d5,ruit feciorului stapimului tau.
Deci lucreaza-i tarina, tu ai feciorii
robii täi, i aduna roadele ca sa
aiba, hranri, casa stripanului tau. Iar Me-
fiboset, fiul stapanului tau, se va infrupta
pururea din masa mea. » i Tiba avea
cincisprezece feciori i douazeci de robi.
Atunci Tiba a gait cdtre rege:
o Intocmai precum a poruncit Maria
Sa Regale slugii sale, asa va face sluga
ta s. Iar Mefiboset a fost partas la masa
lui David, ea unul dintre fedora regelui.
Si Mefiboset avea un prune pe
care-1 cherna Mica, si toti cati locuiau
In casa lui Tiba erau slugile lui Mefi-
boset.
 CARTEA A DOUA A MR SAMUIL, 10, 11
13. Astfel, Mefiboeet s'a 5616,quit in
Ierusalim, fiind pururea oaspele regelui
la masii, ralicar c6, era olog de amAndoui
picioarele.
10.
Rdzboi cu Amonitii i cu Sirienii.
1. lar dupà acestea, Nahae, regele Amo-
nitilor, a murit i a ajuns rege in locul
sAu, fiul s'au Hanun.
2. Atunci David s'a gAndit: # MA voi
purta prietenos cu Hanun, fiul Jul Nahae,
pentru prietenia pe care mi-a artitat-o
tatäl eau. Ded David i-a trimis prin
solii säi euvinte de m6,ngAiere pentru
fatal lui. i c6,nd dreghtorii lui David
intrar6, in tara Amonitilor,
3. Principii Amonitilor ziserit lui Ha,
nun, domnul lor: Crezi tu oare
David ti-a trimis mAngAietori in cinstea
tatAlui täu ? Nu I Ci David trimis-a pe
dregEttorii sdi ca sà iscodeasc6, oraeul, ca
sA-1 ispiteasci i sà-1 nimiceascA. s
4. Atunci Hanun a prins pe dreglitorii
lui David i le-a tuns bArbile pe jumit-
tate ei le-a retezat veamintele pe jumh-
tate pin& la coapse i apoi le-a dat
drumul.
5. CAnd i s'a dat de veste lui David, el
a trimis intru intämpinarea lor, c6,ci solii
erau foarte rueinati, crainici au aceasti
portmc6, din partea regelui: Stati in
Ierihon pEtni cAnd vA va creete barba,
dupit aceea veniti acasa. »
6. Deci, cb,nd au vitzut Amonitii c6, s'au
fAcut uriti in ochii lui David, au trimis sä,
toomeascit de la Sirienii din Bet-Rehob
tp't de la Sirienii din Toba,douitzeci de
de pedestraei, apoi pe regele din Maaca,
Cu o mie de ostasi, i pe cei din Tob,
douisprezece mii de oameni.
7. Dar eänd a aflat David despre
acestea, a trimis pe Ioab cu toat6, oastea
sa de viteji.
8. Si au ieeit Amonitii i s'au ränduit in
ir do bittälie la poarta cetAtii, in vreme ce
Sirienii din Toba FA din Rehob i cei din
Ietob i Maaca erau randuiti osebit pe
cAmpie.
9. C6,nd vitzu Ioab c6 ar putea fi strAns
ei din fatä ei din spate, alese din toti
fruntasii lui Israil o oetire pe care o
329
www.dacoromanica.ro
puse in rAnd de lupti in fata Sirie-
nilor.
lar cealaltit (*ire o puse sub po-
runca lui Abiai, fratele situ, ei o ineirä
In fata Amonitilor.
Apoi a zis: 4 Dac6, Sirienii m6, vor
birui, s6-mi sari inteajutor, iar dactt
Amonitii te vor dovedi, atunci eu voi
sari in ajutorul tau.
Fil bArbatos i biírbAtoei sä ne do-
vedim pentru poporul nostru pentru
cettitile Dumnezeului nostru. Iar Domnul
sá fac5, ceca ce este cu cale in ochii sàí.e
Atunci Ioab i oastea care era cu
61 s'au apropiat sa se incaiere la lupt6, cu
Sirienii, dar ei au rupt-o la fug6, de
dinaintea lui.
lar cAnd Amonitii vazurA, c6, Si-
rienii au fugit, fugirá i ei de dinaintea
lui Abiai intrar6, in cetate. i Ioab
't
se intoarse de la infrAngerea Amonitilor
iarAei la Ierusalim.
CAnd Sirienii vAzurä di au fost
infrAnti de lsrail, se strfinser6, impreunA,
Si Hadadezer trimise soli LA aduse
pe Sirienii de dincolo de Eufrat. i ei
au venit p6,n6, la Helam, in fruntea lor
cu Sobac, cApitanul oetirii lui Hadadezer.
CAnd aceastä veste Ii fu adusa lui
David, el aduntt tot Israilul i trec6,nd
Iordanul inaintA pAnit la Helam. Iar
Sirienii se orfinduirii sä dea piept ou
David ei incepurä lupta cu el.
Insä, Sirienii fugirá din fate lui Israil
ei David nimici eapte sute de care ale
Sirienilor impreunii cu caii lor i patru-
zeci de mii de pedestraei; aeijderea rApuse
pe Sobac, dipitanul oetirii, care muri
acolo.
Deci cAnd toti regii care fuseserA
supuei lui Hadadezer vAzuri c6, au fost
infranti de Israil, ei incheiarit pace cu
Israil e't ajunserit supueii lui. Astfel Si-
rienii se ternunt BA mai sad+, in ajutorul
Amonitilor.
11.
David, Bat,seba i uciderea lui Une.
1. lar dupit ce a trecut anul, pe vremea
cAnd regii pornesc la ritzboi, trimie-a
David pe Ioab ei pe ostaqii edi cu el ei
tot Israilul ei au pustiit tara Amonitilor
 CARTEA A DOUA A LUI SAMITIL, 11
si au fmpresurat Rabo; lar David states,
In Ierusalim.
Si, odat5 In faptul serii, sculan-
du-se David din orivatul situ si plim-
bandu-se pe terasa palatului domnese,
vazu, de pe terasi, o femeie care se
scalda. i femeia era la vedere tare fru-
moasi.
Atunci David trimise ea si cares-
teze In privinta femeii. Dar el fsi zise:
Aceasta este Batseba, flies lui Eliam,
sotia lui Une Heteul ».
Ci David trimise soli ca s'o
Si ea veni la el si el se °Weil Cu ea. lar
ea tocmai se curatise de necufatenia ei.
Apoi s'a Intors
lar femeia a r5,mas grea si a trimis
si a vestit pe David si i-a spus: *Am
rimas grea !
Apoi David i-a trimis lui Ioab po-
runca: s Trimite-mi pe Une Heteul*.
Ioab trimise pe Une la David.
Sosind Urie la el, David fl Intreba
ce face Ioab, cum se luptä oastea
cum merge räzboiul.
Apoi David i-a poruncit lui Une:
Pogoarli-te In casa ta ti spali-te pe
picioare!* i Une a iesit din palatul
doinnesc i dupá el porni un dar de la
masa lui
Dar Urie se culei la poarta pala-
tului domnesc, impreuni, cu toti =mica
stapanului eau si nu se pogorf la el acasii.
Si i-au opus lui David vestea: s Urie
nu s'a dus la el acasii.!* Atunci David a
zis lui Urie: e Ai venit de pe drum; de
ce nu te-ai pogorft In casa ta?
Rispuns-a Erie lui David: 4 Când
chivotul i Israil i ludo locue,sc In cor-
turi i generalul meu Ioab i ostenii
stäpanului meu stau tabariti in camp
deschis, cum o sit mi, due eu la mine
acasä, si, miinanc, di beau si sa ma culo
cu nevasta-mea? Pe viata ta si pe viata
sufletului tau, cä treaba aceasta nu voi
face-o !
Grait-a David lui Urie: Mai stai
astlizi aici i ratline Ii voi da drumul D.
Deci Une ramose in Ierusalim i In ziva
aceea.
lar a doua zi David fl chemi, la
masi, çi Une =Inca i hau fnaintea lui
David fl fmbata. Insi seara Urie
330
www.dacoromanica.ro
85, se culce in culcusul eau Impreunà ou
casnicii stapanului eau, dar acasi nu se
duse.
A doua ni de dimineafá, David
serse o scrisoare lui Ioab si o trimise
prin mana lui Une.
lar in serisoare el seria asa: t Du
pe Urie unde va fi lupta cea, mai aprigä,
apoi dati fnapoi din spatele lui, ca sà fie
lovit i sä moarii!*
Cand Ioab Impresura cetate,a, puse
pe Urie In locul unde stia ea aunt lupta-
tori mai viteji.
Atunci ostasii din cetate facura un
jure s si se inciierara eu Ioab si din oo,stea
lui David c5,zuri, cativa ostasi, iar Urie
Heteul muri si el.
Pe urmi Ioab trimise veste lui
David cu toate amanuntele luptei.
Atunci el didu aceasta porunei.
trimisului: 4 Dupi, ce vei ispravi de spus
regelui toate Imprejurárile luptei,
Daci, va izbucni mania regelui
va striga la tine: *De ce v'ati apropiat de
cetate ca sh, vä luptati? Nu stiati voi
ea và vor arunca, pietre in cap?
05, doar cine a omorit pe Abimelec,
fiul lui Ierubaal? Nu i-a zvarlit oare
o femeie o piaträ de ra.9niti de pe zid
a murit la Tebet? Atunci de ce v'ati
apropiat de ziduri? s Tu fnsi, ni. fa's-
punzi: t Robul tau Urie Heteul a murit
si el!»
Deci s'a dus solul pi a intrat i i-a
povestit lui David tot ceea ce-i daduse
In grijä Ioab si tot sirul
Si solul a istorisit lui David:
a °sta.:Ai din cetate au fost mai viteji
dealt noi si au dat un hire, fmpotriva
noastri, in camp deschis. Atunci noi am
tabarit pe ei si am ajuns pima la poarta
cetätii.
lar areasii slobozeau de pe zid
sageti impotriva ostasilor täi, i din os-
tasii regelui si-au gasit moartea vreo
optsprezece insi, si a murit i robul
tau Urie.
Rostit-a David catre sol: Asa sa
spui lui bah: s Nu-ti fie mimo rea din
aceasta pnieinä, fiindea asa minancà
sabia, cand pe unul, cand pe altul. Inelitr-
jeste-te la luptit fmpotriva cetatii i da-o
la pamant. Asa sit-1 fmbarbatezi!*
 CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 12
Si femeia lui Une a auzit ea Une,
sotul ei a murit jelit sotul.
lar dup5, ce zilele de jale au trecut,
a trimis David si a luat-o la el in casa,.
Astfel a ajuns sotia lui si a nascut un
fecior. Dar aceasta Upa, pe ca,re o ea-
varsise David, a fost faptii res in ochii
Domnului.
12.
Dumnezeu mustrd pe David prin procrrocul
Notan. Pedeapsa lui David ?i pocclinta lui.
Deci Domnul a trimis pe Notan la
David. Si el a venit la David si i-a grait:
e Erau odatá doi oameni tuteo cetate,
unul bogat i altul sarao,
Bogatul avea turma i cirezi afara
din cale de multe.
Saracul insa n'avea altceva decat o
singura oita mica, pe care o cumparase.
Si el o crescuse si o facuse mare impreuna
Cu copiii sal Si manca din imbucatura
lui i bea din nastrapa lui i dormea
la sanul lui, aa incat era ea si copila lui.
Si a venit un drumet la omul cel
bogat, si lui i-a venit peste maná ni, ia
din turmele ori din cirezile sale, ca s'a
gliteasca ospat drumetului care venise
la el, si atanci a luat oita omului celui
sarao si a gatit-o omului venit la el in
gazda!*
Atund David s'a aprins strasnic de
manie impotriva acelui om si a zis lui
Notan: «Pe Dumnezeul cel viu, vrednic de
moarte este omul cara a savarsit amista,
fapta!
lar pentru taita sá, dea o ispasa de
sapte ori mai mane, fiindeil a silvarsit
aceasta faptii, i pentru ca, a fost fára
erutare. lo
Atunci Notan a gráit lui David:
« Tu esti omul acela! Asa rosteste Dom-
nul Dumnezeul lui Israil: a Eu te-am uns
pe tine rege al lui Israil si eu te-am
scapat din mana lui Saul.
Datu-ti-am casa domnului tau si
la sanul tau pe femeile stapanului tau,
Datu-ti-am casa lui Israil si a lui luda
si daca aceasta ar fi fost proa putin a
mai fi adiiogat atatea i atatea!
Pentru ce ai dispretuit cuvantul
Domnului ai facut ceca ce urgisesc
www.dacoromanica.ro
331
ochii mei? Pe Une Heteul 1-ai ucis cu
sabia, 1-ai omorit cu sabia fiilor lui
Amon, iar pe femeia lui ti-ai luat-o tie
de femeie.
10. De aceea sabia nu se va departa
niciodatii de casa ta, cici pe mine m'ai
dispretuit, iar pe femeia lui Une Heteul
luat-o tie femeie.
11. Dar iatil ce rosteste Domnul: Iatit
iti voi urzi prapadul chiar din casa ta,
cáci
.
voi .lua sub ochii tIti pe femeile tale
FA le voi da aproapelui tau, care se va
calca cu femeile tale in vitzul soarelui
acestuia.
12. Si daca tu ai savarsit fapta in
asearla, eu voi sivarsi-o la arittare inain-
tea a tot Israilul i la lumina soarelui.*
13. Atunci a grait David lui Natan:
e Pacatuit-am inaintea Domnului !* Ras-
puns-a Natan lui David: a Si totusi Dum-
nezeu a iertat pacatul tau: Nu vei muri.
14. Ci, fiindca, prin fapta aceasta tu ai
dispretuit pe Domnul, pruncul ce ti s'a
nascut va trebui sil, moara.*
15. Apoi Natan a plec,at acasä, iar
Domnul lovi pe pruncul pe care i-1 nas-
case lui David femeia lui Une si el se
imbolniivi.
16. Si David chemä in sfantul locas
milostivirea lui Dumnezeu pentru pruno.
i inu post FA intrand in casa masa
noaptea jos, invelit in sao.
17. lar batritnii de la curtea lui venir&
indata la el ea sa-1 scoale de jos, lusa, el
nu voi i nici nu puse nimio in gura.
18. A saptea zi pruncul muri. i curtenii
lui David se temeau si-i spuna ca pruncul
a murit, ci chibzuiau: a Ta vedeti!
Când pruncul era in viata, noi i-am
vorbit i el n'a ascultat de glasul nostru.
Cum fi vom apune acum: a pruncul a
murit u? Ar putea savarsi vre-o nono-
rocino.*
19. lusa, David a bagat de seama ca
slujitorii säi optesc futre ei i David
a inteles oä pruncul a murit. Atunci
David a intrebat pe slujitorii Bah a Asa
e ca prancul a murit? Iar ei raspunsera,
a A murit!
20. Dupa, acestea, David s'a sculat de
jos si s'a spalat 1.1 si-a uns parul si si-a
schimbat vesmintele. Apoi s'a dus in
casa Domnului si s'a inehinat. Pe urma
 CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 13
s'a intors acasa si a poruncit sa i se dea
de mancare si a mäncat.
Atunci slujitorii sal i-au gait:
a Ce va sä zica aceasta purtare a ta? Cand
copilul mai era in viaä, ai postit i ai
plans, iar acum and a murit, te-ai
sculat i ai cerut de mancare!
Rirspuns-a el: « and pruncul mai
traia, am postit si am plans, cad ma On-
deam: Cine stie ? Poate ca, Domnul se va
indura de mine EA va 1.5.sa copilul cu
viata.
lar acum, dupe': ce a murit, de ce
sa, mai postesc. Pot oare sa-1 mai
aduc inapoi ? Eu ma voi duce la
el, dar el nu se va mai intoarce la
mine!
Pe urma David a mangaiat pe
Batseba, so0a lui, si a intrat la ea si ea a
zamislit o ea a nascut un fecior pi el
i-a pus numele Solomon, si Domnul
iubea.
Si Domnul i-a trimis vorba prin
Natan proorocul i i-a pus numele
Iedidia, dup& euvântul Domnului.
Dup& acestea, Ioab a batut Ra-
ba, orasul domnesc al fiilor lui Amon,
EA a cuprins cetatea apelor.
Si Ioab a trimis vestitori lui
David spunand: « M'am razboit cu
Raba si am cuprins cetatea ape-
lor.
Deci acum tu aduna, oastea care
a mai ramas i impresoara cetatea, cu-
cereste-o, ca sa nu cuceresc eu cetatea
poarte numele meu.
Atunci David a strans toatä oastea
si a pornit impotriva Rabei, pe care
a impresurat-o si a cupiins-o.
Si a luat cununa idolului Milcom
de pe capu-i, i din ea David si-a facut
una pe capul lui; si ea cantarea un talant
de aur i avea pe ea o piatrá, nestimatit,
care a fost pusä pe capul lui David.
Si el a ecos din cetate mare multime de
prada.
lar poporul din cetate, 1-a scos
afar& EA I-a pus la corvezi, eu fierästraul
cu imblacia de fier i cu securea,
sa,lucreze la cuptoarele de caramida.
asa a Moat cu toate cet4ile
Apoi David, impreuna, cu teat&
oastea, s'a intors la Ierusalirn.
www.dacoromanica.ro
332
18.
Tamara, Amnon si Absalom.
lar dupä acestea, Absalom, fiul lui
David, avand o sorb: prea frumoasa, care
se chema Tamara, Amnon, tot fiul lui
David, s'a indragostit de ea.
Si Amnon era chinuit greu si gata
sa caza, bolnav, de dragul sora-si Ta-
mara, caci ea era fecioara i lui Amnon
i se piirea lucre cu neputinta sa, apuce
pe vre-o cale cu ea.
Ci Amnon ayes, un prieten, anume
Ionadab, fiul lui imea, fratele lui David,
Ionadab era om tare iscusit.
Deci el zise lui Amnon: « De ce esti
tu, o principe, atat de abatut, zi de al?
Nu vrei sa-mi spui mie ? Raspuns-a lui
Amnon s Iubeso pe Tamara, sora lui
Absalom, fratele meu.*
Atunci i-a spus Ionadab: « Culca-te
In patul tau, si fa-te ca, esti bolnav.
cand tatil tau va veni sä te vaza,
rogi: s Afj vrea sa. vina. Tamara, sorti-mea,
ca sa-mi dea ceva de mancare. i sa
tease& mancare,a inaintea ochilor mei, ca
sä vád i eu i sir mananc din mans, ei!
Si Amnon s'a culcat ka s'a fäcut ca
e bolnav i, venind regele sii-1 vazä, zis-a
Amnon catre rage: e Sri, vie Tamara, sora
mea, si pregateasca sub ochii mei
doll& turte, sit manane din mlina 61*
Atunci David a trimis in palat, dupä
Tamara si i-a poruncit: SS, te duci in
casa fratelui tau Aranon faci ceva
de mancare e.
Si astfel Tamara a venit in casa, la
Amnon, fratele ei, si el era culcat. Ci
ea a luat coca si a framantat-o EA a facut
turte inaintea ochilor lui si a pus turtele
la foc.
Apoi a luat tigaia si a riisturnat-o
inaintea lui. Ins& el n'a voit ea manance
EA a strigat: s SA, jasa. toti din fata mea s.
Si au iesit toti de la el.
Zis-a Amnon catre Tamara :
Adu-mi de mancare in iatao, sä
nano din mana ta e. Si Tamara a luat
turtele pe care le Meuse si le-a dus fra-
telui ei, Amnon, in iatac.
Dar Gaud a venit langa el sä-i dea
manance, el a prins-o Ri i-a spus:
a Vino! Culea-te cu mine, sora-mea! s
 CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 13
Riispuns-a ea: s Nu asa, frate-meu!
Nu mg lua ou sila, c5,ci nu se face asa in
Israil ! Nu stivfinsi aceasti ! lust, regale i-a rapuns lui Absalom:
Oki incotro m voi duce eu cu
ocara mea? Iar tu vei fi in Israil ea unul
dintre netrebnici. Ci vorbeste a,cum eu
regale, cad el nu se va impotrivi sä
dea dupi tine. »
Insti el n'a voit si asculte de ru-
gimintile ei, ci fiind mai värtos decit
ea, a luat-o cu de-a-sila i s'a culcat cu ea.
Si Amnon sin* pentru ea o ur5,
mare din cale afarg, ci era mai mare
ura cu care o ura, death dragostea cu
care o iubise. i atunci Amnon a strigat
la ea: a Scoali-te! Du-te
Si ea a zis care el: 4 Nu, fratele
meu, oici, dads, mä gonesti, mai mare
este nelegiuirea aceasta decit cealalti pe
care ai cu mine a. Dar el n'a
voit dea nici o ascultare,
Ci a chemat pe copilul situ de cas5
care-1 slujea, si i-a poruncit: 4 Alungi-o
pe aceasta de la mine, dark i inchide
usa dap& ea. »
Si. Tamara avea pe ea o hainá
cu mäneci, fiindci asa se im-
bricau inainte vreme fiicele regelui, cat
erau fecioare. Deci slujitorul a dat-o
afar5, si a inchis usa dupi ea.
Atunci Tamara si-a pus cent's& pe
cap i haina cea lung5, de pe ea, cea cu
mined, a sfisiat-o i s'a apucat cu
nile de cap si a pornit sä meargi i 85,
tipe pe cand mergea.
Ci a intrebat-o Absalom, fratele ei:
# Nu cumva Amnon, fratele tau, a fost cu
tine? Dar acum, sora mea, linisteste-te,
aid e fratele tiu. Nu-ti fie mima rea
pentru aceasta. s Deci Tamara rimase
nemingiiatä in casa fratelui ei Absalom.
Si auzind regale David de toat5,
aceastil failmplare, se mania foarte.
Absalom Ins5, nu vorbi cu Amnon
nici in räu, nici in bine, dar Absalom
ura pe Amnon, pentru cuvintul cá sme-
rise pe sorit-sa Tamara.
Dup.& doi ani de zile, Absalom
puse sä-i tuna: oile, la Baal-Hator ling&
Efraim, i Absalom pofti pe toti fiii
regelui,
Anume ductIndu-se la rege
Iat5, ci robul tiu are tunzi-
333
www.dacoromanica.ro
zitori la tunsul oilor. Binevoiasci regale
si vie cu curtenii sii, la robul siu.
a Ba nu, fiul meu! Si nu mai venim toti,
ca sit te impovirim. a Totusi Absalom a
stäruit pe 15,ngit rege, dar regale n'a voit
sá mearg5, si 1-a binecuvintat sä, place.
Atunci gräit-a Absalom: 4 Dacii
nu, s5, meargi cu noi cel pupa Amnon,
fratele meu 1 Ci regale rispunse: e De
ce sä meargi Cu tine ?
Dar Absalom s'a tinut de rege
pin5, and i-a dat voie lui Amnon si
tuturor fiilor regelui si vie la el.
Si Absalom a poruncit slugilor
sale si le-a spus: a Rigati de salmi: când
Amnon va incepe sá se inveseleasci de
vin çi eu voi rosti care voi: s Loviti pe
Amnon !», voi s5,1 omoriti. Si nu v5, fie
team& ! Cäci eu ;aunt eel ce vtt poruncesc.
Fii curajosi dovediti-vi viteji !
Si slugile lui Absalom ficuri cu
Amnon precum le poruncise Absalom.
Atunoi toti fili regelui se sculari si in-
calecari fiecare pe catitrul situ si fugir5,.
Si pe cind ei eran inc5, pe drum,
sosi la David zvonul acesta: a Absalom
a injunghiat pe toti fili regelui si n'a mai
rimas dintre ei nici unul!
Si s'a sculat regale si sgsiat
vesmintele si s'a culcat la pämtInt;
toti easnicii din jurul lui stiteau cu
vesmintele sfäsiate.
Dar Ionadab, fiul lui imea, fratele
lui David, se ridic5, i grid: # Si nu gin-
deasc5, stilp5,nul meu cä, au fost omoriti,
toate odraslele, fili regelui, fiindat numai
Amnon trebue ai fi murit, cäci dupä
capul lui Absalom nenorocirea aceasta
era hotirità, din ziva cand Amnon a
umilit pe sorit-sa Tamara.
Deci acum, stipinul meu, regale
si nu punil la inimä gändul ac,esta i sä,
creadi eft au murit toti principii, ci
numai Amnon singur trebue sit fi murit !»
Ins5, Absalom fugise. i ridicin-
du-si ochii ostasul care era de strajil
uitändu-se, iatä, cä gloat& multä, venea
pe povirnisul de la Horonaim la vale.
Atunci Ionadab zise care rege:
a Tait, fili regelui sosesc. Precum a zis
robul tiu asa s'a si intimplat ! »
De abia isprivise cuvintul
 CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 14
fili regelui sosira, i riclicand glasurile lor
plinser5 si la fel si regele i toti curtenii
lui au pornit sa planga cu jale mare.
In vremea aceasta Absalom fugise;
s'a due la Talmai, feciorul lui Amihud,
regele din Ghesur. Ins& David era in
mare tristete toata vremea, din pricina
feciorului situ.
Astfel Absalom fugind i ajungb,nd
la Ghesur a stat acolo trei ani;
Iar duhul regelui conteni cu mania
lui impotriva lui Absalom, cad se man-
gaiase acum de moartea lui Amnon.
14.
Intoarc,erea lust: Absalom i mprejurclrile
Inaofitoare.
Ci Ioab, fiul lui Teruia, a inOles
ca mima regelui tanjeste dupa Absalom.
Drept aceea Ioab a trimis la Tecoa
si a adus de acolo o femeie iscusita
a vorbit cu ea: Fl-te ca esti cu mare
jale si imbrac5-te in vesminte cernite,
si nu te unge Cu untdelemn si fil ca o
femeie care de multe zile plange dupa, un
mort.
Si intl.& la rege i vorbeste-i asa.
Ioab a invatat-o cuvintele pe care
avea sit le spunii.
Deci femeia din Tecoa a intrat la
rege i a cazut cu fala la pämânt si s'a
inchinat si a grait: a Maria Ta, ajuta-ma
Zis-a regele catre ea: a Care este
piisul tau? * Rispuns-a ea: a Vai, sunt
o femeie vaduva,, caci barbatul meu a
murit !
Si roaba ta avea doi fecimi i s'au
inciiierat amandor, pe camp, i nefiind
nimeni care despartä, unul a lovit
pe celalalt si 1-a omorit.
Si iata s'a sculat tot neamul impo-
triva roabei tale si strigii: Da-ne pe cel
ce a omorit pe fratele situ, ca sa-1
vim, rizbunand viata fratelui situ, pe
care 1-a ucis ; i vom nimici i pe mos-
tenitor !* Astfel ei vor sit sting& taciunele
care mi-a mai ramas, ca sá nu-i mai
laso sotului meu niei nume, niei urmasi
pe fate pamantului
Atunci regele a gait catre femeie:
Du-te la casa ta, caci eu voi da po-
runei spre binele tau!
334
www.dacoromanica.ro
Dar femeia din Tecoa a raspuns
regelui: i Asupra mea, stiipane, Maria
Ta, s5, ramana vina ii asupra casei ta-
talui meu! Iar regele i tronul sau sa
fie fara yin& ! *
Zis-a regele: s Cine iti va cauta
pricina, sa-1 aduci la mine si nu se va
mai lega de tine!»
RA spuns-a femeia: Aduca-si a-
minte regele de Domnul Dumnezeul sau,
ca rizbunatorul sângelui sa nu savar-
seasca acest mare prapad FA sit nu piardi
pe feciorul meu!* Atunci regele grad:
a Viu este Domnul! Nici un fir de par al
fiului tau nu va &idea pe pamânt.*
Vorbit-a iar femeia: s Ingadue
roabei tale sa, mai spun& un cuvant sta-
panului meu, regele. Räspunsu-i-a:
Vorbeste ! *
Atunci a zis femeia: # De ce, dar,
cugqi tu una ca aceasta impotriva po-
porului lui Dumnezeu ? Cad rostind re-
gele cuvântul acesta, el este de-a-dreptul
vinovat, pentru ca nu aduce inapoi pe
izgonitul sau.
Ci noi vom muri far&
suntem ca apa varsatii, pe piimant si
care nu se mai aduna. Dar Dumnezeu
nu va lua viate, acelui care 1i bate
capul i face planuri ca sa nu laso In
surghiun pe cel surghiunit de rang& sine.
lar acum am venit ca ea spun
acest cuvânt regelui, domnul meu,
gloata m'a speriat i atimci s'a gandit
roaba ta: i Ja sa vorbesc cu Maria Sa !
Poate cá regele va implini rugamintea
roabei sale. -
De bung seamá regele va da ascul-
tare vi va izbavi pe roaba sa din mana
omului care umbla sa ma, piarda, pe
mine impreuni Cu fiul meu, din moste-
nirea lui Dumnezeu.
Apoi s'a gandit roaba ta: Cu-
vantul stapanului meu, regele, sa-mi
aducá ! Cad intoemai ea ingerul
lui Dumnezeu, ass, este stapanul meu,
regele, ca se. asculte i binele i raul. Ci
Domnul Dumnezeul tau sit fie cu tine! »
Atunci raspunzand regele a zis
dare femeie: a Te rog di nu ascunzi de
mine nimic din cele ce te voi intreba
Grait-a femeia: Porunceasca stapanul
men, regele!*
 CARTEA A DOUA A LUI SAMTTIL, 15
Deci a intrebat regale: 4 Nu cumva
mana lui Ioab este cu tine, in toati
aceastä pricina ?* Atunci femeia a fas-
puns astfel: o Pe viata ta, stapane,
Maria Ta, dac5, poate sâ eb,rmeasca
cineva la dreapta ori la sttinga, din tot
ce a spus stapanul meu regale! Inteade-
vär, robul tau bah, el este cel ce mi-a
dat porunca si care a pus in gura roabei
tale toate aceste euvinte.
Robul tau Ioab a urzit aceastä
poveste, ea sâ schimbe, prin pildä, infä-
tisarea lucrului, ins& stripanul meu este
intelept, cu intelepciunea ingerilor lui
Dumnezeu, asa incat stie t,oate ate se
intampla pe parnant.*
Atunci regele a rostit cittre Ioab:
4 lata c5, tu ai pus la cale treaba aceasta.
Deci du-te, adu inapoi pe lidiat, pe
Absalom !*
Si Ioab a cazut cu fata la pämänt
si s'a inchinat EA a binecuvantat pe rege
si a zis mai departe: o Azi a eunoscut
robul tau, doamne, M'aria Ta, ca am
aflat har in ochii tai, intrucat Maria Ta
a indeplinit rugiimintea robului
Apoi Ioab s'a sculat si s'a dus la
Ghesur i a adus pe Absalom la Ierusalim.
Ci regele a poruncit: o Intoareit-se
la el mask dar fata mea ea n'o vaza!*
Astfel Absalom s'a intors la el acasa,
fara sa vaz.ft fata regelui.
j barbat frumos ca Absalom si
foarte de 15,udat nu se afla altul in tot
Israilul. De la talpa piciorului pan& in
crestetul capului, nu gliseai la el nici un
CUSUT.
lar cand Ii tundea parul, i se
tundea din an in an, cad il impovara
parul, i de aceea 11 tundea, greutatea
pärului capului sau era de cloud, sute de
sicli, dup.& cantarul regelui.
Si j s'au nitscut lui Absalom trei
o fiicä, pe care a numit-o Tamara
si care era tare mandrä la vedere.
Si a stat Absalom in Ierusalim doi
ani, dar faja regelui n'a väzut-o.
Dupà, aceea, Absalom a trinais
cierne pe Ioab, ea si4 indemne 85, se
duo& la rage; ins5, Ioab n'a voit ea vie
la el. Dad a trimis si a doua oar& si tot
n'a voit sä vie.
Atunci Absalom a zis slujitorilor
335
www.dacoromanica.ro
sài q Vedeti ea tarina lui Ioab este
vecina cu mine si are pe ea holde de orz.
Duceti-va çi dati-i foc. * i slujitorii lui
Absalom au dat foc lanului.
Si au venit robii lui Ioab la el cu
vesmintele sfasiate si i-au spus: Oa-
menii lui Absalom au aprins o parte din
holda.* Deci atunci s'a sculat Ioab si a
a venit la Absalom aca,s5, si I-a intrebat:
o Do ce au dat foc oamenii taj holdei de
pe tarina mea?
Raspuns-a Absalom lui Ioab: q Jata,
am times la tine oameni earesa-tispuna:
o Vino incoace*, ca sa te trimit la rege
sa-lintrebi de ce am venit din Ghesur.
Mi-ar fi fost mai indemana 85, fi ramas
acolo ! Ci acum vreau sä vad fata regelui;
si daca ¡mi gaseste vre-o vina, sa
dea mortii ! *
Deci Ioab s'a dus la rege si i-a
impärtäsit toate acestea. Apoi regale 1-a
chemat pe Absalom si el a venit la rege
si el s'a inchinat, cu fata la pamant,
inaintea regelui. Atunci regale a särutat
pe Absalom.
15.
Rdscoala lui Absalom çi fuga lui David.
Dup5, acestea, Absalom fil-a In-
jghebat car si armlisari i eincizeei de
voinici, care alergau inaintea lui.
Pe urma Absalom se scula de cu
vreme i states, lângä drumul care
ducea in poarta. Si pe orisicine avea
vre-o pricinit de judecatä ì trebuia sa se
dud); la rege ca 86,1 judece, Absalom
cherna si-i vorbea: o Din care cetate esti
tu?* i omul raspundear Robul tau
este din cutare semintie a lui Israil
Atunci Absalom Ii spunea: Vezi,
pricina ta este bunä i dreaptä, dar,
dinspre partea regelui, nu este nimeni
care sa te asculte !
S'r Absalom adaoga: Daca m'ar
pune cineva judeeätor in tara, oricine
ar veni la mine cu vre-o carsenie de jude-
eu i-as face dreptate.*
lar cand omul se apropia ca sa se
inchine lui, el intindea mama apuca
si-1 säruta.
In asa chip se purta Absalom eu
toti eei din Israil, care veneau
 CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 15
scoati dreptatea de la Vod, ql fura mima
bsarbatilor
Cand s'au implinit patru ani, Ab-
salom a graft cittre rege: Duce-m'as sä
indeplinesc, la Hebron, juruint,a cu care
m'am legat cu Domnul.
Cad robul tin a ficut o juruinti
pe cii,nd locuiam la Ghesur, in Siria, si
am zis: Daci Domnul mi va aduce inapoi
la Ierusalim, atunci voi sluji Dom-
nului, in Hebron. o
Si regele i-a rispuns: Du-te cu
pace ! Si el s'a sculat si s'a dus la Hebron.
Si a trimis Absalom iscoade in
toate semintiile lui Israil cu aceastil
stafeta: Când veti auzi glasul trimbitei,
atunci sä strigati: t Absalom s'a ridicat
rege in Hebron 1 o
lar impeuni cu Absalom au
purees din Ierusalim doui sute de barbati,
care fuseseri poftiti ql mergeau in toatii
nevinovatia lor, si care nu stiau de
aceasti punere la cale.
Si pe cand Absalom aducea jert-
fele, a trinais ea cheme din Ghilo, cetatea
sa, pe Ahitofel Ghilonitul, sfetnicul lui
David. Astfel rtízvrittirea s'a intarit
gloata venea ql sporea in jurul lui Ab-
salom.
Si a venit un vestitor la David si
i-a spus: mima Israilipor s'a intors
spre Absalom o.
Atunci David a strigat catre toti
curtenii slti, care se aflau cu el in Ieru-
salim: Sculati-vi sâ fugim, ciici nu va
fi pentru noi altä, sciipare din fala lui
Absalom. Zoriti-vä ql plecai ca nu cumva,
zorindu-se el, si ne ajunga, ql sit aduc5,
präpäd peste noi si sa tread, cetatea
prin ascutisul sabiei !
Curtenii regelui au gait citre
rege: o Once cale ar alege stipinul
nostru, regele, iatâ, robii tii stau la
porunci !
Si a iesit regele pe jos pi toat5,
casa lui si a läsat zece tiitoare ea; pazeascii,
palatul.
Astfel a iesit regele Mari, cu toti
curtenii sal dupi el si s'au oprit la casa
cea de la margine.
Si toatä, oastea lui mergea pe
ling.& el, precum ql toi Cretii ql Pletii,
pe cand toti coi din Gat, sase sute de
336
www.dacoromanica.ro
oameni, care veniseri pe jos dupi el din
Gat, mergeau inaintea regelui.
Atunci regele a zis &fare Itai din
Gat: « De ce vii si tu cu noi ? Intoarce-te
ql rämiti cu regele, fiindcli tu esti strain,
ba inch, ql surghiunit din patria ta.
Ieri ai venit ql astäzi 85, mergi cu
mine in bejenie ? Dar nici eu nu stiu
unde ! Intoarce-te ql ja si pe fratii tii
Cu tine, iar harul ql credinciosia Dom-
nului sa, fie cu voi !
Insi Itai a räspuns regelui si a zis:
Pe Domnul col viu si pe viqa ta,
doamne, Miria Ta, in locul unde va fi
stapa,nul meu, regele, ori la moarte, ori
la viati, acolo va fi si robul táu. »
Rlispuns-a David lui Itai: Atunci
haide ql treci. o Si a trecut Itai din
Gat cu toti oamenii sai ql cu toatá fa-
milia sa.
Si toati Iara s'a jelit cu glas mare
si tot poporul tot trecea, in vreme ce
regele stiltea in lunca Chedronului, ql toati
gloata se scurgeai pe dinaintea lui, pe
drumul care duce in pustie.
Si apoi iatâ ca, Tadoc ql Abiatar,
care duceau chivotul lui Duranezeu, au pus
jos chivotul lui Dumnezeu, pin'S; ce tot
poporul a contenit IA a iesit afar& din
cetate.
Atunci regele a rostit lui Tadoc
lui Abiatar: DucOi inapoi chivotul lui
Duranezeu in cetate, ca sá diming la
locul eau. Dad', voi gag har inaintea
Domnului, atunci el má va aduce inapoi
ql mi va litisa sá yid iarasi chivotul
locasul
Ina, dad, el imi va spune astfel:
Nu mai am niel o ingilduinti, pentru
tine o, atunci iati-mi: faci el cu mine
cum va giisi cu cale in socotinta sa!
Deci zis-a regele lui Tadoc arhie-
reul: Vedeti, tu si Abiatar, intoarceVi-vi
cu pace in cetate impreuni cu amtindoi
feciorii vostri, anume cu Ahimaat, fiul
tiu, ql cu Ionatan, fiul lui Abiatar.
Uitati-vi, eu voi zäbovi pe la
vadurile pustiului, pia, ce 1mi va sosi
de la voi vre-un ouvint, ca «â-mi &due&
o
Atunci Tadoc ql Abiatar au dus
inapoi in Ierusalim chivotul lui Dum-
nezeu si au ramas acolo.
 CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 16
Si David s'a urcat pe suisul Mun-
telui Mlislinilor si urca plangand i cu
capul acoperit i mergea cu picioarele
goale. Agijderea si tot poporul care era
cu el, fiecare era cu capul acoperit
tot urcau si urcand plangeau.
Atunci li sosi lui David aceasta
veste: Ahitofel este printre razvratiti
impreuna, cu Absalom Ci David a
raspuns: Doamne Durnnezeule, zada,r-
nicegte sí atol lui Ahitofel
lar cand David a ajuns pe varful
muntelui unde se rugau lui Dumnezeu,
iatit czt fi iese inainte Husai Architul, prie-
tenul lui David, eu vesmantul sfasiat
cu pulbere pe cap.
Atunci David i-a zis: a Daca, vei
merge °u mine, imi vei fi o povara,
Daca fusa; te vei intoarce in cetate,
sa, vorbesti asa lui Absalom: e Vreau sa,
fiu sluga ta, Maria Ta; am fost altadata
sluga tatalui tau, voi fi de aci inainte
sluga ta! e In felul acesta tu vei zadarnici
spre binele meu sfatul fui Ahitofel.
Caci, hotarit, vor fi acolo cu tine
arhiereii Tadoc i Abiatar, astfel Inda
erice rtire pe care voi auzi-o din palatul
regelui Impartaseste-o arhiereilor Tadoc
Efi Abiatar.
Tata, acolo se afla impreunii cu ei
cei doi fii ai lor: Ahimaat, al lui Tadoc
Ion atan al lui Abiatar ; i prin mijlocirea
ion trimiteIi la mine toate vegtile pe
care le veti auzi. *
Astfel Husai, prietenul lui David,
a intrat in cetate, tocmai cand Absalom
sosea in Ierusalim.
16.
David pribegeiste. Absalom se ural pe tron.
Dupa, ce David trecuse cu ceva
dincolo de varful muntelui, iata
inainte libo, robul lui Mefiboget, ou doi
mägari ou samarele pe ei, incarca.ti cu
dond sute de paini, o suta de ciorchini
de struguri uscati, o Bufa de siruri de
smochine gi un burduf de vin.
Si regele a intrebat pe Tiba: ß Ce
vrei s'a faci cu aceste lucruri? » Ras-.
puns-a liba: Màgarii sunt pentru fa-
milia regelui, ca sé, incalece pe ei. Painea
smochinele sunt de mancare pentru
www.dacoromanica.ro
337
iar vinul este bautura pentru
coi sfars4i de obosealii, in pustie ! *
Si 1-a mai intrebat regele: « Dar
unde este fiul domnului tau? e Räspuns-a
Tiba ciltre rege: e ata, a ramas in Ieru-
salim, caci zicea: e Astazi cei din casa
lui Israil 1ml vor da inapoi domnia ta-
talui meu!
Zis-a regele catre libo: e lata, al tau
sil fie tot avutul lui DIefiboget ! Zis-a
Tiba: e Md inchin pana, la pamant ! De
afla har in oehii tal, stapane, Maria
Ta!
- 5. Cand regele a sosit la Bahurim, a
iesit de acolo un om din neamul i din
casa lui Saul, anume Simei, fiul lui
Ghera. Si pe cand yenes, incoace, bles-
tema necontenit.
Apoi a inceput s'a arunce Cu pietre
dupa David ai dupa toti slujitorii regelui,
macar ea toata oastea i te4i voinicii
mergeau pe dreapta si pe stanga lui
David.
Si plintre blestemele lui, Simei
striga astfel: # cara-te, ucigasule
om de nimic
A tutora Domnul 1mpotriva,t4 tot
sangele varsat in nea,mul lui Saul, in
locul caruia ai ajuns tu rege, i a dat
Domnul stapanirea in mana lui Absalom,
fiul tilu; i iata,"-te acum incoltit de ne-
norocirea ta, flindca, esti un varsil,tor de
sango:,!*
Atunci Abiai, fiul lui Teruia, a
grita catre rege: e Pentru ce aceastii, mor-
täciune de caine blestemil inteuna pe
stapanul meu, regele ? Lasa-ma,
reped la el i sa-i retes capul. »
Irisa regele i-a raspuns: e Voi, fii
ai lui Teruia, ce am de descureat eu cu
voi ? Lasati-1 ed blesteme, fun deA Domnul
i-a zis lui: Blestema pe David! »;
atunci cine 11 va Iine de rau, spunand:
*De ce faci una ca asta? »
Apoi rostit-a David lui Abisal si
catre toti curtenii e lata fiul meu,
care a iegit din maruntaiele mele, timbra
ridice viata, dormite acest fiu al
lui Veniamin Lisati-1 eA blesteme, caci
Domnul i-a poruncit!
Poate cd Domnul va cauta la tia-
losia mea si Domnul imi va rasplati cu
bine in locul blestemului sau de astazi ! e
99
 CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 17
Astfel David 0 oamenii sal au mers
in calen lor, in vreme ce $irnei mergea pe
coasta din fata, in dreptul lui David, 0
blestema necontenit i arunca cu pietre
inspre David si zvarlea cu taranii dupii el.
Si a ajuns regele i toata gloata
care era eu el, sleiti de putere, pans& la
Iordan si acolo au rasuflat.
Ci Absalom cu toti berbatii lui
Israil au sosit in Terusalim, insotit de
Ahitofel.
Si. dad Husai Architul, prietenul
lui David, ajunse ling& Absalom, liu§ai
a strigat catre Absalom: e Traiasca re-
gele ! Traiasca regele !*
Atunci Absalom 1-a intrebat pe
Husai: e Aceasta este dragostea ta &Litre
prietenul tau? De ce nu te-ai dus cu
prietenul tau? o
Dar Husai a faspuns lui Absalom:
e Nu asa, ci acela pe care 1-a ales Domnul
poporul acesta i top Israilitii, al
aceluia aunt i eu i langä acela rtiman.
Afar& de aceasta, pe cine voi sluji
eu? Oare nu pe fiul sau? Precum am
slujit inaintea tatälui tau, tot asa
inaintea ta !
Dupit aceea, Absalom a gait lui
Ahitofel: s Dati-ne un sfat! Ce trebue
sà facem ?
Raspuns-a Ahitofel &tare Absa-
lom: 4 Intr.& la tiitoarele tatälui tau, pe
care el le-a lasat ca sá plizes,sca palatul.
cand va auzi tot Israilul ca ai inta-
ratat urgia tatalui tä.u, prinde-vor curaj
top cei ce s'au dat de parten ta.
Atunci au intins pentru Absalom
un Cort pe teras3 palatului si a intrat
Absalom la pitoarele tatälui eau, in
fata intregului Israil.
lar sfaturile lui Ahitofel pe care i
le &idea in acele zile, erau luate in
seam& ca 0 cum ar fi fost povata ceruta
de la Dumnezeu. Asa erau toate sfaturile
lui Ahitofel, pretuite 0 de David 0 de
Absalom.
17.
Uneltirile lui Ahitofei sung nimicite.
Moartea lui.
1. Dupii aceea Ahitofel a zis lui Ab-
salom: u Vreau sa-mi aleg douisprezece
338
www.dacoromanica.ro
mii de barbati i sa, pornesc urma-
resc pe David in noaptea aceasta.
Voi tibitri pe el, cand va fi ostenit
vlaguit, i voi baga spaima in el.
Iar toata gloata c,are este cu el va lua-o la
fuga, asa incat voi omori numai pe rege.
Atunci voi aduce inapoi tot po-
porul la tine ca i cand ar veni inapoi un
singur om. Caci tie ii trebue numai viata
unui om i pe urma tot norodul va fi pe
pace. o
Acest cuva.nt a placut lui Absalom,
ca i tuturor bátranilor din Israil.
Ins& Absalom a zis: e Chiama, te
rog, 0 pe Husai Architul, ca sá auzim
sfat din gura lui!*
Intrand Husai la Absalom, Absa-
lom i-a spus: Acesta este sfatul pe care
1-a rostit Ahitofel. Sit indeplinim planul
lui? Daca nu, vorbeste tu! o
Atunci Husai a grait dare Absa-
lom: e De data asta, sfatul pe care 1-a
dat Ahitofel nu este bun ».
Si Husai a aditogat: 4 Tu stii bine
ca tatal tau i voinicii lui sunt viteji
le este mima ()feria., ca a unei ursoaice
din pustie, ai cärei pul au fost rapiti.
Apoi tatäl tau este viteaz care n'are
astampar &Ind doarme oastea.
lata, in aceastà clip& el stá ascuns
in vre-o vegauna sau in vre-un alt loe
ferit E;si dacit se intamplii cà, chiar de la
inceput, cad cativa, din oastea ta si se va
auzi i va iesi vorba: Ostirea care
merge dup.& Absalom a patit o infran-
gere! o,
Atunci chiar cel mai viteaz, chiar
cel cu inima de leu, Ii va pierde curajul,
ca doar tot Israilul stie cum ca tatall tau
este vajnic razboinic i ostenii lui viteji
in cercati.
Drept aceett, kart sfatul meu:
se adune in jurul tau tot Israilul, de la
Dan pang, la Beerseba, mult de tot ca
nisipul de pe tarmul márii, iar tu insup
sà pornesti la lupta, in mijlocul lor.
Si de vom da peste el in vre-un
loe unde se gaseste, vom tabari pe el,
precum c,ade roua pe fata pimantului,
ca nici el 0 nici unul din oamenii lui sit
nu scape cu viatä. !
lar dad, se va da inapoi in vre-o ce-
tate, atunci tot larailul sá lege cu funii
 CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 18
cetatea aceea i s'o tirim devale, ca 85,
nu mai rimini dinteinsa nici macar o
piatri.
Atunci Absalom §i toti oamenii
din Israil strigarti: Sfatul lui Hu§ai
Architul este mai bun deat sfatul lui
Ahitofel s. Ci Domnul anume hotiírise
sä zidlirniceasa, sfatul cel bun al lui
Ahitofel, ca si adua, pripild peste
Absalom.
Dup5, acestea, Hu§ai a spus arhie-
reilor Tadoc j Abiatar: « A§a §.1 a§a a
sfituit Ahtofel pe Absalom §i pe bi-
trinii lui Israil, eu insi i-am sfituit aka
aqa.
Deci acum triinitei in sirg §i dati
de veste lui David §i spuneti-i: a nu
mid noaptea aceasta in vadurile pustiei,
ci treci numaidecit inainte, ca si nu
dea pieirea peste rege §i peste tot po-
porul care este cu el ».
Ci Ionatan §iAhimaat st5,teau
lângâ Ci§meaua Roghel. O roabi a venit
§i le-a dat de veste ca ei si se dua, §i 85,
1n§tiinteze pe regele David, cici nu pu-
teau sit se dea in vileag §i nici sä intre
In cetate.
Dar un biliat i-a vizut i i-a spus
lui Absalom. Atunci amtindoi au pornit
la fug& §i au ajuns la casa unui om din
Bahurim, care avea in curte o tint:init.
ei s'au pogorlt in fintini.
lar gospodina a luat o scoarti, a
intins-o peste gura flintinii §i deasupra
a presarat poame de pe jo», mitt incit
nu se cuno§tea nimio.
Deci and au sosit oamenii lui
Absalom in casa femeii §i au intrebat-o:
« Uncle sunt Ahimaat §i Ionatan? fe-
meia le-a rii,spuns: 4 Au trecut spre apa
Iordanului ; iar ei au ciiutat i, negiisind
nimic, s'au intors la Ierusalim.
Dup.& plecarea lor, cei doi au ie§it
din noting, s'au dus §i au dat de veste
regelui David. Spus-au lui David: Sou-
§i treceti degrabi apa Iordanului,
cikci iati ce sfat a dat impotriva voastri
Ahitofel s.
Atunci David a pornit impreuni
cu toati gloata care 11 insolea §i au
trecut Iordanul. Pine': la revirsatul zo-
rilor nu mai rimisese nici unul care si
nu fi trecut Iordanul.
339
www.dacoromanica.ro
Ci Ahitofel vizind c5, sfatul siu
n'a fost urmat, a pus samarul pe migar
qi a plecat §*1 s'a dus acasi in e,etatea sa.
Apoi §i-a ortinduit casa §i s'a spinzurat.
Deci murind, a fost inmormintat in mor-
mintul parintelui situ.
i David sosise la Mahanaim and
Absalom trecea Iordanul, 1mpreuni cu
toti blirba¡ii din Israil.
Absalom f5,cuse pe Amasa voe-
vodul o§tirii sale in locul lui bah; iar
Amasa era fiul unuia pe care 11 cherna
Itra, Ismailit, §i. care trliise Cu Abiga1,
fiica lui I§ai, sora lui Teruia, muma lui
log).
i Israil cu Absalom au tibirit in
tinutul Galaad.
Dupi ce a sosit David in Maha-
naim, obi, fiul lui Naha§ din Raba,
capitala AmoniOlor, §.1 Machil, fiul lui
Amiel din Lodebar, §i. Barziki Galaa-
ditul, din Roghelim,
Au adus paturi, macaturi, mis-
trape, vase de p5,mánt, precum §i griu,
orz, fäinä, boabe präjite, bob §i linte,
Apoi miere, unt, oi §i brinzti de
vaci. i le-au adus lui David §i poporului
care 11 insoVise, ca si ranince, cici cu-
geta: e Poporul fliminzise §i era sleit de
puteri §i pittimise de Bete in pustie ».
18.
Moartea iui Ab8alarn.
Apoi David a ficut num5,ritoarea
oamenilor care il insoteau §i a pus peste
ei c5,pitani la cite o mie §i capitani la ate
o sutit.
i David §i-a irapirtit oastea in
trei cete: o treime a pus-o sub porunca
lui Ioab, o treime sub a lui Abi§ai, fiul lui
Teruia, fratele lui Ioab, FA o treime sub
porunca lui Itai din Gat. i regele a zis
osta§ilor: s Vreau §i eu si pomeso cu
voi la luptil!
Atunci osta§ii i-au fispuns. t Nu ti
se cade sä porne§ti cu noi, aci, claci am
lua-o la fugii, nu s'ar biga de seami;
de-am muri jumátate din noi, tot nu s'ar
biga se searni. Dar tu prque§ti cht
zece mii ca noi. Drept aceea e mai de
folos si stai in cetate, ca si ne sai in
ajutor I s
22*
 CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 18
Atunci regele a rrispuns: s Voi face
asa cum chibzuiti ca e mai bine o. Astfel
regele a ste,t in dreptul porii, iar told&
oastea iesea randuitä, pe sute si pe
Dar regele a poruncit lui Ioab
lui Abisai qi lui Itai astfel: s Purtati-vä
bland cu bidatul, cu Absalom o. i toati
oastea a auzit ce a poruncit regele tu-
turor cipitanilor cu privire la Absalom.
Si castes, a iesit in camp deschis
ea si dea piept cu Israil, §i lupta s'a des-
fasurat in codrul lui Efraim.
Atunci Israilitii fur& bell* acolo de
ostasii lui David si a fost in ziva aceea
o infrangere mare, eizand douazeci de
rnii de insi.
i luptele de acolo s'au intins in tot
tinutul si codrul a mancat mai Inuit
norod decat a mancat sabia, in ziva aceea.
Atunci Absalom a dat intamplator
peste oamenii lui David, si Absalom
mergea cillare pe un catar si catarul a
intrat sub rtimurisul unui stejar batran
si chica lui Absalom s'a incalcit in stejar,
asa Meat el a ramas spanzurat intro cer
pamtint, pe cand catarul de sub el
s'a tot dus inainte.
Vimand aceasta, un osta§ a vestit
pe Ioab i-a spus: s Vitzui scum pe
i etiopian: s Du-te si spune regelui aceea
Absalom spanzurat de un stejar o.
Rilepuns-a Ioab omului care-i adu-
sese vestea: Ei ! Daca 1-ai väzut, de ce
nu l-ai doborit atunci acolo, la pamant ?
Si eu ti-as fi dat zece sicli de argint si
un brau!
Dar ostasul a rEspuns lui Ioab:
e Chiar dad; mi-ar fi numärat cineva in
palm& o mie deesicli de argint, n'as fi
intins mana mea impotriva fiului regelui,
de vreme ce in auzul nostru regele ti-a dat
tie si lui Abisai si lui Itai aceasta po-
runca: s Fiti de straja, pentru
pentru Absalom o.
Si dacä cu primejdia vieii mele
tot as fi Jost viclean, fapta mea n'ar fi
ramas tainuitä, in fate, regelui, iar tu
te-ai fi dat in laturi de la mine.
Ioab insà, a intampinat: Nici-
decum Il voi striipunge cu tine de fata.*
Si a luat atunci trei sulite in man& si
le-a infipt in pieptul lui Absalom. Si
hinder' el tot mai Wahl intro crengile
stejarului,
www.dacoromanica.ro
340
16. S'au apropiat zece tineri, scutierii
lui Ioab, si au lovit de istov pe Absalom
l-au omorit.
Atunci Ioab a sunat din bucium
si oastea s'a tutors de la urmärirea Israi-
litilor, cici bah a voit sä crate norodul.
Si au luat pe Absalom si l-e,u
aruncat in codru, intr'o pripastie adanci
si au grämädit peste el un morman mare
de pietre. Apoi toti Israilitii au dat fuga
fiecare la vatra lui.
Dar Absalom Inca, din viati tsi
ridicase columna de pomenire care este
In Valea Regelui, cáci zicea el: s N'ara
Did un copil care pomeneasca
numele Astfel legat numele de
aceasta columna. i i se zice Columna lui
Absalom panrt Iii ziva de azi.
Dar Ahimaat, fiul lui Tadoc, a
grait: s Vreau sä alerg f;si duc regelui
vestea cea .buna, cà Domnul i-a dat
izbandi impotriva vrajma§ilor lui o.
Rispunsu-i-a Ioab: o Nu esti omul
care sit due& astazi vestea. Ai putea si
duci vestea intr'alta zi, astrizi ins& nu
esti bun de dus vestea, fiindca a murit
chiar fiul regelui
Atunci Ioab a poruncit unui rob
ce ai vazut s. Si robul etiopian s'a in-
chinat inaintea lui Ioab si a pornit in fugä.
Dar Ahimaat, fiul lui Tadoc, vorbi
din nou si zise lui Ioab: o Once se va
intampla, ma voi repezi i eu dupi etio-
pian o. Zis-a Ioab: o De ce vrei sä alergi
si tu, fiul meu? Nu vei avea nici o räs-
plat& pentru asemenea veste !
El totusi a raspuns: o Orice ar fi,
eu voi da o fuel s. Deci i-a zis Ioab:
Alearga *. Si Ahimaat a pornit la fugä
pe cale,a din lunca Iordanului si 1-a in-
trecut pe etiopian.
Ci David sedea intre cele dourt
porti, iar sträjärul se urcase pe coperi§ul
portii, deasupra zidului i, ridicandu-si
ochii i uitandu-se, iatá ca un om venea
In goana singur.
Atunci stfájárul, strigand tare, a
dat de veste regelui i regele a 7,12 : s Mix&
este singur, atunci are o veste de adus
lar acela alerga intins si se apropia.
Ci strajarul a vizut Inca' un om
care alerga si sträjärul a strigat spre
 CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 19
poartit qi a zis: s lath: Inca un om sin-
gurs care vine in fugli *. i regele a spus:
o i acesta este un binevestitor s.
Dar stritjärul a adiogat: s M. uit
la alergatura celui dinainte i vad
seaman& cu alergatura lui Ahimaat, fiul
lui Tadoc *. i regele a intampinat:
Acesta este un om de isprav& si el vine
cu o veste bung!»
Si Ahimaat a strigat intampinand
pe rege: o Bun& pace!» Si s'a inchinat
inaintea regelui cu fata pan& la pämant
si a graft: 4 Binecuvfinta,t fie Domnul
Dumnezeul tau, care a varit in mare
stramtoare pe cei ce si-au ridicat mama
lor impotriva stapanului meu, regele!*
Ins& regele a intrebat: a Este sa-
natos fltteaul meu Absalom?* Ahimaat
I-a intampinat: * Am vizut un väl-
masag mare cand Toab trimetea pe robul
tiiu la Maria Ta, dar robnl tau n'a
vazut ce s'a intamplat.
Atunci regele a dat porunca:
Treci laoparte i rtimal aici s. i s'a
dat laoparte si a stat In picioare.
Si jata ca soseste i etiopianul
etiopianul rosti: Primeascä veste buni
Stlipanul meu, regele, 0'5,6 Domnul ti-a
Lout astazi dreptate impotriva tuturor
celor ce s'au dizvratit asuprá-ti! »
Ci regele a Intrebat pe etiopian:
o Este oare sinatos flacaul meu Absa-
lom? Atunci a rtispuns etiopianul: o Ca
acestui flacau, sà le mearg& dusmanilor
Stapanului meu, regele, i tuturor ace-
lora care se ridica impotriva ta, cu gand
sa-ti fad, rau.*
19.
David este iardqi rege ; pacea /a curte
fi in popor.
Fi regele s'a cutremurat de durere
si s'a urcat in foisorul de deasupra portii
s'a pornit pe plans i plimbandu-se
se tanguia astfel: « 11111 meu Absalom!
Copilul meu! Fiul meu Absalom, de
ce n'a fost sa fi murit eu in locul
tau? Absalom! Copilul meu! Copilul
meu!*
Atunci a fost instiintat Ioab:
ca regele plange si se tangueste dupii
Absalom !
www.dacoromanica.ro
341
Astfel izbanda din ziva aceea s'a
prefacut in jale pentru toata ostirea,
caci ostirea a auzit in ziva aceea aceastä
stire: s Regele e greu mahnit din pricina
fiului situ E
Si castes, s'a tutors pe furis in ziva
aceea in cetate, precum se furiseazi o
oeste coplesitä de rusine, cand a fugit
din lupta.
In vremea aceasta regele isi acope-
rise fata si se vaita cu glas mare: s Co-
pilul meu Absalom! Absalom, copilul
meu! Copilul meu! *
6.-Ci Ioab s'a dus la rege acasa, i i-a
spus: o Tu ai umplut de rusine astazi
fata tuturor slujitorilor tai, care totusi
ti-au scapat viata i viata fiilor
si a fetelor tale si viata femeilor tale si
viata tiitoarelor tale,
Fiindc& tu iubesti pe cei ce te ufasc
sj urtisti pe cei ce te iubesc. Ca tu dove-
desti astazi ca i principi si robi, pentru
tine n'au nici un pret; ba eu inteleg
astäzi ea, dad, Absalom ar fi in viatä,
iar noi cu totii am fi astazi morti, in
ochii täi ar fi foarte bine.
Dar acum, scoala-te i iesi i vor-
beste prieteneste cu robii tai, caci, ma
jur tie pe Domnul, &zit nu vei iesi, nu
va mai manea nici un om cu tine in
noaptea aceasta si aceasta fi-va pentru
tine o nenorocire mai mare cleat toate
nenorocirile care au venit peste tine din
tineretile tale si pan& acum
Fr s'a sculat regele pi a sezut in
poartä si au dat de veste la tot poporul
spunand: s Tata, regele sta.' in poarta!*
Si tot poporul s'a perindat pe dinaintea
regelui. Insä toti Israilitii fugisera ficcare
la vatra sa.
Atunci poporul din toate semin-
tiile lui Israil a inceput sä cartease&
sit zica: s Regele ne-a mantuit din mina
dusrnanilor nostri ii ne-a izbavit din
mans, Filistenilor, ins& acum a fugit din
tara, de dinaintea lui Absalom.
Dar Absalom, pe care 1-am fost
uns rege peste noi a mtuit in luptii. Deci,
acum, de ce zaboviti voi ca sa aduceti
pe rege inapoi?
Atunci regele David a trimis acest
cuvant catre arhiereii Tadoc i Abiatar:
4 Spun* aga batranilor din luda: a De
 CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 19
ce sunteti voi cei din urmi cand e vorba
aduceti inapoi pe rege in palatul sau ?
Clici ceca ce se vorbea in tot Israilul
ajunsese pana in palatul regelui.
o Voi sunteti fratii mei; voi sunteti
osul meu si carnea mea. Atunci de ce si
fii cei din urma cand e vorba de intoar-
cerca regelui?»
lar lui Amasa spuneti: a Tu
esti osul meu si carnea mea! Asa sa-mi
faca mie Dumnezeu i sa mai si adaoge,
daca, tu nu vei fi la curtea mea deapurmi
capitanul oastei in locul lui loab!*
Astfel el a induplecat mima tuturor
celor din luda ca mima unui singur om,
asa incal ei au trimis vorbá regelui:
e Vino inapoi tu si toti dregatorii tal! »
Deci s'a intors regele spre casa si
a venit pana la Iordan, in timp ce Iudeii
venisera la Ghilgal ca s intampine pe
rege i sá.-1 petreacä pe rege peste Iordan.
Asemenea iSimei, fiul lui Ghera,
Veniaminitul din Bahurim, a pornit de-
graba, si s'a pogorit cu oamenii din luda
intru intampinarea regelui David.
Si erau cu el o mie de barbati din
Veniamin. Si era i Tiba, vechilul casei
lui Saul, cu cei cincisprezece fii ai sili
Cu dougzeci de robi care alergari la
Iordan inaintea regelui.
Si se pusera pe lucru, ca sii treaca
familia regelui si si faca toate in placul
regelui. lar Simei, fiul lui Ghera, a cazut
inaintea regelui, dup5, ce a trecut Ior-
danul.
Si a grait catre rege: 6 Sa nu-mi
ia in seami stitpanul meu nelegiuirea
sa nu-si aduci aminte i sa nu puna
regele la inimä cele ce a picatuit robul
tau, in acea zi, ca.nd domnul meu, Mario,
Ta, a iesit din Ierusalim.
Caci robul tau stie ca am gresit
foarte. De acees iata venit-am astitzi
cel dintai, din toatit casa lui Iosif, pogo-
rindu-mi, ca si ies intru intampinarea
stapanului meu, regele.
Dar Abisal, fiul lui Teruia, a des-
chis gura si a zis: t Oare pentru fapta
aceasta, ea, a blestemat pe unsul Dom-
nului, nu se cade ca Simei si moará ? »
Rispuns-a David: o Ce pricinit este
filtre mine si voi, fii ai lui Teruia, ci va
faceti astizi protivnicii mei? Poate 85,
www.dacoromanica.ro
342
moari astlizi cineva, in Israil? Oare nu
stiti ca, astazi sunt rege peste Israil?*
Si regele a adiogat cittre Simei:
# Nu vei muri! s i regele a intirit cu-
vantul Cu juramant.
Mefiboset, fiul lui Saul, s'a pogorit
si el ca sii intampine pe rege. Ci Mefi-
boset nu-si mai apilase nici picioarele,
nu-si mai pieptanase nici barba si nici
nu-si mai spilase vesmintele din ziva
plecinii regelui pana in ziva sosirii lui
Cu sinátate.
Si cand a venit din Ierusalim,
ca sii intampine pe rege, 1-a intrebat
regele: « De ce n'ai mers cu mine, Mefi-
boset? *
Rispuns-a el: a Doamne, Mina
Ta, singa mea m'a amagit, cici eu, robul
tau, i-am poruncit: s Pune-mi samarul
pe migar, ea si incalec i sii plec cu
regele s, fiindca robul tau este olog.
Apoi el a defilimat pe robul tau
la domnul meu, Mina Ta; tusa dom-
nul meu, regele, este ca un inger al lui
Dumnezeu. Deci fi ceca ce vei gisi ca,
este mai bine in socotinta, ta.
Dei torda casa tatitlui meu este
alcatuita din oameni care aste,aptil, moar-
tea de la stapanul meu, regele, tu fusa
ai pus pe robul tau in rand cu mesenii
de la masa ta. Atunci ce drept mai am
eu? Si el tot striga la rege.
Irisa regele i-a faspuns: o De ce
cheltuesti atatea vorbe ? Am hotärit:
tu si Tiba yeti imparti mosia!
Ci Mefiboset a ráspuns regelui:
Poate s'o ia chiar intreagi, de vreme
ce stiipanul meu, Mina Ta, a venit
saniitos acasii!
Barzilai din Galaad s'a pogorit
din Roghelim i a trecut cu regele Iorda-
nul, ca sa-lpetreacit pana, dincolo de rau.
lar Barzilai ajunsese la adanci ba-
tranete, fiind in varsta, de optzeci de ani.
Si el adusese regelui de ale mancaxii,
cand se gasea la Mahanaim, cid era
om chiabur.
Si regele a gráit lui Barzilai:
o Vino cu mine in Ierusalim, caci voi
avea grijit de batranetele tale ».
Dar Barzilai a ritspuns regelui:
6 Citti vor mai fi anii vieii mele, ca si
ma sui cu regele, in Ierusalim?
 CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 20
Sunt de optzeci de ani, in clipa
aceasta. Mai pot eu s fac osebire
intre bine si tau? Mai are robul tau gust
pentru mancare i pentru bäutura ? Mai
am eu auz pentru glasul cantaretilor
al cantaretelor? Atund, de ce sit mai
fie robul tau povara domnului meu,
regele ?
Robul tau voit-a sit petres,ca pe
rege, o palm& de loo, peste Iordan. De
ce sä-mi ritsplateascit regele cu asemenea
ritsplati?
Ingadue robului tau sit se intoarcit
si sit mor in cetEttea mea, si sit fiu ingropat
In mormântul tatälui meu si al maicii
mele. Ci iatä robul tau Chimham sit
meargä cu domnul meu, regele, i ad faci
pentru el ceea ce socotesti ca este bine
Atunci regele a zis: # Chimham sit
treaca cu mine si eu voi face pentru el
ceca ce vei socoti ca este bine, si tot
ceca ce ai pofti de la mine voi implini!
Atunci toad& oastes, a trecut
danul, iar regele stätea si se uita. Apoi
regele a särutat pe Barzilai, i dup.& ce
1-a binecuvantat, Barzilai s'a intors in
patria sa.
Si regale a ajuns la Ghilgal, iar
Chimham venea cu regele, si tot poporul
din Jude, petrecuse pe rege, cum si jumit-
tate din poporul lui Ismil.
Dar iata cit toti blirbatii din
Israil au venit la rege si au gräit catre el:
Pentru ce fratii nostri, oamenii din
Iuda, te-au furat si au trecut peste Iordan
pe rege si familia lui, cd doar toti oamenii
lui David sunt poporul lui?
Atunci toti oamenii din luda au
fitspuns celor din Ismil: 4 Pentru ea re-
gele este rudi cu noi. Si de ce ad vi faceti
supärare din pricina aceasta I Nu cumva
avut-am ceva de mancare din partea
regelui ? Sau datu-s'au noug ceva plo-
wane ?
Dar cei din Israil au rasputui asa
celor din Iuda: a Noi avem zoco parti
din rege i noi suntem intai nascuti fat&
de voi. Atunci de ce ne-ati dispretuit?
Si n'a fost care ouvantul nostru cel dintai,
cand a fost vorba ca sit aducem inapoi
pe regele nostru? * Dar cuvintele celor
din luda emu mai aspre decat cuvintele
eelor din Israil.
www.dacoromanica.ro
343
20.
Retzorcitireai moartea lui ,Yeba.
Dar era acolo un om miel, pe care-1
cherna Seba, fiul lui Bicri, din neamul
lui Veniamin, i acesta a sunat din bu-
oium si a inceput ad (Tuna: # Cu David
noi n'avem parte ! Cu feciorul lui Iesei
nimio de mostenit ! Ismiliti, fiecare la
cortul eau!»
Si astfel pornira toti Israilitii de
rang& David si se luara dupa Seba, fiul
lui Bien, insä, oamenii din Iuda riimit-
seserit credinciosi regelui lor, de la Iordan
pani la Ierusalim.
Ajungand David in palatul sax din
Ierusalim, a luat pe cele zece tiitoare
pe care le läsase sft-i pitzeasca gospodäria
le-a pus inteo cash; strajuita si le-a
purtat de grija, dar la ele nu s'a mai due,
si au ramas inchise pawl la ceasul mortii
lor, traind in vaduvie.
Apoi regele a poruncit lui Amasa:
Sa-mi chemi pe bärbatii din Iuda pana
In trei zile i ad vii si tu aici de fatit s.
Si Amasa a plecat ca sä cheme pe
cei din Judo, dar a intarziat peste timpul
care i se hotarise.
Atunci David a zis lui Abisai: a De
data aceasta Seba, fiul lui Bien, ne va fi
mai de primejdie decat Absalom ; deci
acum ja pe robii stapanului tau i urmit-
reste-1, ca nu cumva gaseasca cetäti
Intitrite i ad ne scape din ochi ! *
Si au pornit in urma lui Abisai
°stash lui Ioab i Cretii s't Pletii ii toti
voinicii i au iesit din Ierusalim, ca
urmarea,sca pe Seba, fiul lui Bicri.
Cand au ajuns la piatra cea mare
care se aflä, in Ghibeon, Amasa sosise
inaintea lor. Dar Ioab era incins pe sub
vesminte cu o sabie bitgat5, in teacti
care Marna la coapsa lui. Si el a nos
sabia incetisor.
Si Ioab a intrebat pe Amasa: a Cum
mergi cu sitnitta,tea, frate ? * i Ioab 1-a
apucat pe Amasa cu mana dreapta de
barba ca sa-1 sarute.
Ci Amasa n'a bägat de seam& sabia
care era in mana stanga a lui Ioab.
Ioab 1-a lovit cu ea in pantece i i-a
värsat maruntaiele pe pimant
ca sä.-1 mai loveascit a doua omit, Amasa a
 CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 21
murit. Dupà aceea, Ioab i Abiai, fratele
lui, au urmarit pe Seba, fiul lui Bicri,
Ci unul dintre ostasii lui Ioab
stiitea langil Amasa si striga: e Cine tina
la Ioab si cine este de partes lui David
sl urmeze pe Ioab
Si Amasa se rostogolise plin de
sange in mijlocul drurnului. Deci acel
om vazand cä toti ostasii stäteau locului,
a axil pe Amasa laoparte din drum,
pe camp, si a aruncat o mantie peste el,
citci vedea cii toti care treceau se opreau
In loc.
lar cand a fost tras din drum, au
pomit toti oamenii dup."), Ioab, ca sä ur-
mareascä pe Seba, fiul lui Bicri.
Ci Ioab trecu prin toat,e semintiile
lui Israil pana la Abel-Bet-Maaca Efi aduna
pe toti oamenii de nadejde dupii el.
Si au sosit ei i 1-au impresurat
In Abel-Bet-Maaca ffi au ridicat un val
impotriva cetätii. Si tot poporul care
era cu Ioab sápa la zid ca prabu-
seascä.
Atunci o femeie cu minte a strigat
din cetate: Ascultati! Ascultati! Spu-
neti va rog lui Ioab: o Apropie-te pana
aici, ea vreau sâ vorbeso cu tine! »
Si cänd el s'a apropiat, femeia 1-a
intrebat: o Tu iesti Ioab ?» Raspuns-a el:
Eu sunt ». Zis-a ea cätre el: a Asculth
cuvintele roabei tale v. o Stau i ascult a,
a zis Ioab.
o Se spunea altiidatit zicala aceasta:
Intreaba in Abel kä in Dan daca' mai
are putere
Cutare datinä pe care au orandit-o
credinciosii din IsTail », si tu cauti
ucizi o cetate-muma in Israil ! De ce vrei
tu da: dárâmi mostenirea Domnului?
Ioab a raspuns asa: o S'a m'a fe-
reasca, sä ma fereascä Domnul! Nu
vreau nici nimicesc, nici sâ daram.
Nu stä lucrul asa! Ci un om din
muntii Efraim, cu numele Seba, fiul lui
Bien, a ridicat mana-i impotriva regelui
David. Predati-1 numai pe el, si eu
depärtez de cetate. » Zis-a femeia catre
loab: s Iata, capul lui ti se va arunca
peste zid! »
Si s'a dus femeia in cetate i a,
vorbit, in intelepciunea ei, poporului in-
treg, astfel ca ei tajara cipul lui Seba, fiul
344
www.dacoromanica.ro
lui Bien, i 11 aruncarä lui Ioab. Atunci
el a sunat din bucium i toti s'au im-
prdstiat din fata cetatii, ducandu-se
fiecare la vatra lui. lar Ioab s'a intors
In Ierusalim, lana rege.
Si Ioab era mai mare peste toati
oastea lui Israil, iar Benaia, fiul lui Ieho-
iada, era capitanul peste Creti Pleti.
Adoniram era peste corvezile ob-
stesti, si Iosafat, fiul lui Ahilud, era oro-
nicar.
Seva era scriitor ; 'pido° si Abiatar
erau arhierei.
Asijderea si Ira din Iair era sfetnic
de seama la curtes, lui David.
21.
Urmcqii lui Saul isp4esc uciderea Ghi-
beonitilor. Alta lupte cu
Si a fost, in zilele lui David, foa-
mete, trei ani, unul dupli altul. Atunci
David a cautat fata Domnului. Iar
Domnul a ráspuns: Sange varsat apasä
asupra lui Saul si asupra casei lui, finadca
Saul a macelärit pe Ghibeoniti ».
Deci regele a chemat pe Ghibeoniti
si a gräit catre ei. Ghibeonitii nu erau
din fiii lui Israil, ci din ramasita Amo-
ritilor i, macar ca Israilitii li se legaserii
cu juramánt ca fi vor cruta, Saul cauta
sä-i starpeasca In ravna lui pentru fiii
lui Israil i pentru luda.
Si a Intrebat David pe Ghibeoniti:
o Ce sä fac pentru voi si ce ispasä sii va
dau, ca sä binecuvantati mostenirea
Domnului?
Zis-au lui Ghibeonitii: 4 Nu e vorba
de argint ori de aur futre noi si Saul
si casa lui, si nu stil in putinta noastrá
sa ucidem pe nimeni din Israil a. Ci el a
zis: « Ceea ce veti apune voi, aceea
voi Indeplini s.
Riíspuns-au ei regelui: o Omul care
ne-a starpit si a nazuit sä ne nimiceascä,
asa incat sa nu mai haldiluim In tot
cuprinsul lui Israil,
Din urmasii lui sä ni se dea sapte
oameni, ca «à-i spanzuriim Inaintea
Domnului, In Ghibeon, pe muntele Dom-
nului. » i regele a rostit: voi da! »
Irisa regele a crutat pe Mefiboset,
fiul lui Ionatan, fiul lui Saul, din pricina
 CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 22
jur5,mantului fitcut in numele Domnului,
care era intre ei, intre David si Ionatan,
fiul lui Saul.
Ci regele a luat pe cei doi feciori ai
Ritpei, fiica lui Aia, pe care Ii niscuse
lui Saul, pe Armoni si pe Mefiboset, cum
pe cei cinci feciori ai lui Merab, fiica
lui Saul, pe care ea II näscuse lui Adrid,
feciorul lui Barzilai din Abel-Mehola.
$i i-a dat In mans, Ghibeonitilor
ei i-au spinzurat inaintea Domnului, pa
munte. $i au c5zut, cite sapte, impreunit.
$i au murit in cele dintai zile ale sece-
risului, cand incepe secerisul orzului.
Atunci Ritpa, fiica lui Aia, a luat
un vesmant de jale pe care 1-a intins pe
stanci, de cand a inceput secerisul or-
zului pang cand apele din cer s'au re-
viirsat peste cei ucisi. Astfel ea n'a
ingiduit ca pftsitrile cerului sit dea peste
ei, in timpul zilei, niel fiarele campului,
In timpul
i i s'a spus lui David ceea ce
ficuse Ritpa, fiica lui Aia, tiitoarea lui
Saul.
Atunci David a purees si a adunat
osemintele lui Saul i osemintele fiului
siu Ionatan, de la gospodarii din Iabes-
Galaad, care le dosiseri din maidanul
Bet,eanului,unde le spanzuraserit Filis-
tenii, cand Filistenii infránseri pe Saul
pe rnuntele Ghilboa.
Deci a ridicat de acolo osemintele
lui Saul si osemintele fiului situ Ionatan
au adunat i oasele celor spanzurati.
Apoi au ingropat osemintele lui
Saul si ale fiului säu Ionatan, ca i rit-
miísitele color spitnzurati, in tinutul lui
Veniamin, la Sela, in gropnita lui Chis,
tatil siiu. Astfel implinit-au toate cite
poruncise regele i dup5, acestea Dum-
nezeu si-a revitrsat indurarea peste
$i Filistenii au pornit iar5i r5,zboi
cu Israil. $i s'a pogorit David impreuni
ou ostasii sii ii s'au intarit la Gob i s'au
rizboit cu Filistenii. $i David n'a mai
putut de obosealit.
Atunci s'a sculat Dodo, fiul lui
Ioafo, unul din neamul Refaitilor. Sulita
lui cantärea trei sute de sicli de aramä
si.era incins cu o sabie noui. $i se liuda
si doboare pe David:
345
www.dacoromanica.ro
Ci Abisai, fiul lui Teruia, i-a sirit
inteajutor si a lovit pe Filistean EA I-a
omorit. Atunci ostasii lui David i-au
f5,cut jur5,mant i au zis: a Tu 65, nu mai
iesi cu noi la luptii, ca si nu stingi sfes-
nicul lui Israil
Dupi acestea, iarlisi a fost r5,zboi,
la Gob, cu Filistenii. Atunci Sibecai Hu-
sa,titul a fitpus pe Saf, unul din neamul
Refaitilor.
$i ¡neä o dati a fost la Gob rhz-
boi cu Filistenii. i Elhanan, fiul lui
Iair din Betleem, a doborit pe Lahmi,
fratele lui Goliat din Gat, care avea o
lanéb groa,s5, ca un sul de la rizboiul de
tesut.
$i apoi iar5,si a mai fost r5,zboi
la Gat. $i era acolo un bärbat grozav
de inalt, care avea la maini si la picioare
cite sase degete, peste tot douizeci
patru de degete. $i era si el urmas al
Refaitilor.
$i tot ociira pe Israil. Dar 1-a
räpus Ionatan, fiul lui $imei, fratele lui
David.
Acestia patru erau urmasii Refa-
itilor din Gat i au clizut de mina lui
David si de mi.na ostenilor
22.
David dined clintare de mulfumitd
Domnului.
$i David a indreptat ciitre Domnul
cuvintele acestei cintari, atunci cand
Domnul I-a mantuit pe el din mana tu-
turor dusmanilor Baisi din mana lui Saul.
Atunci a zis: « Pe tine te iubesc,
o, Doamne, vartutea mea! Domnul este
stanca mea si int5,ritura mea i mantui-
torul meu.
Durnnezeul meu este stanca de 045,
post intru care gisesc scliparea mea, este
scutul meu i izvorul mantuirii mele,
cetatea mea i ascunzitoarea mea, iz-
blivitorul meu, care mi izbiveste de
silnicie
Pe cel proa vrednic de laudä, pe
Domnul, Il chem si de dusmanii mei aunt
mantuit.
6. Mid mä inconjuraseri valurile
mortii si suvoaiele celui viclean mä"späi
mintau,
 CARTEA A DOUA A LUI SAMUEL, 22
i lanturile eolu1ui m prinseser5,
la mijloc i cursele morii dideau peste
mine,
Atunci, in stramtoarea, mea am
chemat pe Domnul i catre Dumnezeu
am inaltat strigarea mea. i el a auzit,
din al sail palat, glasul meu, i strigatul
meu ajuns-a la urechile sale.
Ci pamantul s'a miscat din lc() si
s'a zguduit, iar temeliile muntilor s'au
cutremurat i s'au cump5,nit incoace
incolo, caci aprinsa era mania lui.
Din närile sale se ridica fum,
foc mistuitor iesea din gura sa; Aratec
viu zbucnea din el.
El apleca cerurile i scobori, in
vreme ce nouri intunecosi stateau sub
picioarele sale.
i purc,ese pe un cherub si-si 1u5,
vant i pluti pe aripile vantului.
i se infasura, in intuneric, de jur-
imprejur, ca inteun cort, in intunecimi
de ape si in nouri desi.
Din strälucirea din fata lui raz-
bateau grindina i carbuni aprinsi.
j din ceruri Domnul porni sa
tune si Cel Prea Inalt slobozi glasul sau.
i slobozi fulgerele sale si risipi pe
dusmani i pr5,v5,li trasnetele sale si-i
invalmasi.
Atunci se dezgolira ziciitoarele
märii i tälpile p5,mantului se diidur5, pe
fata, din pricina dojanei tale, Doamne,
din pricina viforului rasuflärii närilor
tale!
El li intinse de sus din Inaltime
mina sa i mä apuca i mä, scoase afarii,
din puhoiul apelor.
El ma izbavi de napraznicii mei
dusmani si de cei ce m5, urau, tocmai
cánd emu mai tari decat mine.
Naväliser5, peste mine in ziva res-
tristii mele, dar Domnul a fost sprijini-
torul meu.
i m'a scos la loe larg si m'a iz-
bävit, cAci buná p15,cerea lui era de partea
mea.
Domnul mi-a risplittit dup5, drep-
tat,ea mea, dup5, curatia mäinilor mele
mi-a plait dreaptil rasplat5,.
Caci am plizit &idle Domnului,
n'am lepadat niciodatit legea Dumne-
zeului meu.
www.dacoromanica.ro
346
Toata pravila lui stä sub ochii mei
poruncile lui nu le-am lepädat de la
mine.
i am fost fax% prihana in fata lui
m'am ferit de prihana cea din mine
insumi.
Intru aceea, Domnul mi-a intom
dupä dreptatea mea, dup5, curatia mai-
nilor mele, asa cum se arata ea inaintea
ochilor s5,i.
Cu cel cucernic, cucernic esti; cu
cel desavarsit, tu esti desavarsit.
Cu cel ce e curat si tu esti prea
curat, insit cu cel viclean, viclean te
arati si tu.
Tu izbtivesti norodul dosidit, iar
ochii trufasi
Tu esti lumina mea din sfesnic,
Doamne, i Dumnezeul meu care lumi-
neaza intunericul meu.
Cu ajutorul tau räzbesc ostirile
dusmane i cu Dumnezeul meu tree peste
ziduri,
Dumnezeu, ale ciirui °Ai aunt prea
curate, ale cärui cuvinte sunt lämurite,
pav5,za este pentru toti care isi pun nit.-
dejdea in el.
Cad cine este Dumnezeu, fara
numai Domnul, si cine este stand, de
scapare, dad, nu Dumnezeul nostru?
Dumnezeul care ma incinge ca pu-
tera si face far& prihan5, calea mea,
Cel ce face picioarele mele agere
ca ale cerboaicelor si sus de tot mä ri-
dicä,
Cel ce deprinde mainile mele cu
iscusin0 razboiului, ca braVul mea
incordeze arcul de arama.
Daruitu-mi-ai scutul mantuirii tale
pogoramantul tau m'a f5,cut sá fiu
mare.
Tu ai dat pasului mea largime
avant i gleznele mele n'au stiut de
Am urm5,rit pe dusmanii mei ri;si
i-am ajuns i nu m'am intors inapoi
pani ce nu i-am zdrobit.
I-am srarsit, i-am nimicit, ca sä
nu se mai scoale, si sub picioarele mele
s'au prabusit.
Tu m'ai incins cu putere pentru
luptii tu ai frant sub mine pe coi ce s'au
ridicat impotriva mea.
 CARTEA A DOUA A LUI SAMUTL, 23
Pe dupmanii mei i-ai pus pe fugi,
inaintea mea pi pe cei ce mä udisc i-am
spulberat.
Ei strigar5., dar nu le ajutä nimeni;
ei strigarä catre Domnul, dar el nu le
räspunse.
Miicinatu-i-am ca pe pulberea pa-
mäntului, anitu-i-am ca pe noroiul de
Pe uliti.
Tu m'ai mäntuit de vrlijbile noro-
dului, tu m'ai pus in fruntea neamurilor;
popoare pe care nu le cunoptem, au ajuns
sá mä slujeascit.
Oamenii din täri striiine mit curte-
nesc; numai di au auzit ou urechile,
ascultii de mine.
Stainii sunt sleiti de puteri pi din
castelele lor ies tremurand.
Viu este Dumnezeu i binecuvän-
taa, este sanca, mea de sclipare i prea
fnalt este Domnul, sanca mántuirii mele:
Dunmezeul care m'a ritzbunat a
pogorit neamurile sub picioarele mele !
Dumnezeul care m'a izbavit de
vriijmasi care m'a ridicat deasupra
E,4
potrivnicilor mei: izbiivitu-m'ai de omul
sil niciilor.
Drept aceea, preamiiri-te-voi,
Doamne, printre neamuri i numele
au 11 voi slävi in cântece
El este cel ce däruepte regelui säu
mari biruinte revarsä indurarea peste
unsul säu, peste David, pi peste semintia
lui, pänä in veac».
23.
Cuvintele de pe urmd ale lui David.
Reizboiul vitejilor lui.
Iatä i cuvintele lui David cele din
urmä: Rostirea lui David, fiul lui Iesei,
pi rostirea omului ridicat in slavä de Cel
Prea Inalt, unsul Dumnezeului lui Iacob
cântiretul psalmilor lui Israil.
a Duhul Domnului gait-a prin mine
cuvá..ntul lui este pe limba mea.
Dumnezeul lui Iacob a vorbit,
sanca lui Israil rostit-a &are mine: Cine
stipanepte cu dreptate peste oameni,
cine stäpánepte intru frica lui Durrinezeu,
Este ca lumina diminetii cand ri-
sare soarele i dimineatä e färä non i zi-
mislepte dupä ploaie verdea tä pe pämänt.
www.dacoromanica.ro
347
Cu adev5,rat intäriti este casa mea
lânga Domnul, dici el a legat cu mine
un vepnic legämänt care este intärit
bine päzit, cáci toatä mäntuirea, mea pi
toatä dorirea mea, nu le-a fäcut el sä
odasleascii
Iar5, vajmapii inverpunati sunt ca
märácinii din pustie pe care nimeni nu-i
apucii cu m'Ana,
Si nu se atinge de ei decat cu fierul
sau cu coada sulitii, sau, c5,nd li se
foc, sá ardä acolo pe loe! *
Iatä numele vitejilor lui David:
Ipbaal din Bet-Chemon, capetenia celor
trei: el a invärtit subita impotriva celor
opt sute pe care i-a omorit dinteo
datä.
Dup5, el vine Eleazar, fiul lui Dodo
Ahohitul, unul din cei trei viteji. El se
afla cu David la Pasdamim, efind Filis-
tenii se adunaserä acolo sà: se razboiascii
diiduserii inapoi.
Insi el s'a tinut därz i a lovit in
Filisteni pan& cänd i-a obosit mana pi
i s'a lipit de sabie. Astfel Domnul i-a
häräzit îñ ziva aceea o mare biruintä,
iar poporul veni in urma lui, dar numai
ca sä prade.
Apoi dup.& el vine Sama, fiul lui
Ela Hararitul. Ci Filistenii se adunasea
la Lehi pi era acolo o fäpie de tarind
sämä,nat5, cu linte. Iar poporul a luat-o
la fugä in fata Filistenilor.
Tusa el s'a tinut bine in mijlocul
ogorului cu linte i 1-a ap5,rat pi a bátut
pe Filisteni. i iarapi Domnul i-a fäcut
parte de mare biruina.
Altädatä au pogorit trei dintre cei
treizeci de capita.ni, la inceputul seceri-
pului, pi au venit la David, in intäritura
Adulam, pe eänd o ceaa, de Filisteni
era abiritä in valea Refaim.
Si David era atunci in cetätuie,
iar o strajá a Filistenilor stajuia, la
Betleem.
Si lui David i-a venit un dor pi a
zis: a O, de mi-ar da cineva sä beau apii,
din fänana dela Betleem, care este ling5,
poartà!*
Atunci coi trei viteji au pätruns
In tabära Filistenilor i au scos apii din
ana,na din Betleem, eare este lfingi
poarti, pi au adus-o la David; insä el
 CARTEA A DOUA A LUI SAMUIL, 24
n'a voit s bea, ci a turnat apa inaintea
Don) nului ,
Zicand: Fereasca-ma Domnul sa
fac asa ceva! C5, este sangele voinicilor
care s'au dus punandu-si viata in pri-
mejdie !* Si David n'a voit sâ bea. Tata
ce au silvarsit cei trei viteji !
Abisai, fratele lui bah i fiul lui
Teruia, era voevodul celor treizeci; el
a rapus cu sulita trei sute si era vestit
futre cei treizeci.
Dintre cei treizeci el fu cel mai
slavit si fu capetenia lor, dar n'a ajuns
pe cei trei.
Apoi Benaia, fiul lui Iehoiada,
b5,rbat viteaz, cu multe fapte vitejesti,
de felul lui din Cabeteel; el a rapus pe
cei doi fil ai lui Ariel din Moab. Tot el
a coborit si a rapus leul din fundul unei
fantani, inteo zi cand ningea.
Tot el a ucis un egiptean, o namila
de om; i macar cä egipteanul avea o
suliti in mana, el s'a dus la egiptean, cu
un toiag, i i-a smuls egipteanului su-
lita din mana i 1-a omorit cu
lui.
Aceste fapte savb.rsit-a Benaia,
fiul lui Iehoiada, si era vestit futre cei
treizeci de viteji.
El a intrecut in slava pe cei trei-
zeci, dar n'a ajuns pe cei trei; si David
l-a pus capitan peste garda sa.
Asael, fratele lui Ioab, era futre
cei treizeci. Tot astfel Elhanan, fiul lui
Dodo din Betleem.
Sama din Harod; Elica din Harod ;
Helet din PaIti; Hira, fiul lui Iches
din Tecoa;
Abiezer din Anatot; Sibecai din
Hilo;
Talmon din Alioli; Maharai din
Netofa;
Heled, fiul lui Baana din Netofa ;
Itai, fiul lui Ribai din Ghibeea lui Ve-
niamin ;
Benaia din Piraton; Hidai din
Nahale-Gaas;
Abibaal din Araba; Azmavet din
Bahurim ;
Eliahba din Saalbim ; Iasen din
Gun ; Ionatan,
Fiul lui Sama Hararitul; Ahiam,
fiul lui Sarar din Harod;
www.dacoromanica.ro
348
Elifelet fiul lui Ahasbai din Bet-
Maaca ; Eliam, fiul lui Ahitofel din Ghilo ;
Hetro din Carmel; Paarai din
Arba;
Ioil, fiul lui Matan din Toba, Bani
din Gad;
Tele() Amonitul; Naharai din Bee-
rot, scutierul lui Ioab, fiul lui Teruia;
Ira din latir; Gareb din latir;
Une Heteul. Peste tot, treizeci
sapte.
24.
David numeird poparul. .111tinia
pedeapsa lui Dumnezeu.
Dar mania Domnului s'a aprins
inca o data impotriva lui Israil i a inta-
ratat pe David impotriva Jor, zicand:
Haide, numarii, pe Israil si pe luda ».
Atunci regale a poruncit lui Ioab
capitanilor ostirii, care erau cu el:
« Str5,bateti, toate semintiile
lui Israil, din Dan pb,nii in Beerseba,
numärati poporul, ca sä tiu i eu nu-
!*
Atunci Ioab a grita catre rege:
Domnul Dumnezeul tau si inmulteasca
poporul inca de o sutil de ori pe agita
ochii Mariei Sale, stapa,nului meu,
vada aceasta. Dar pentru ce staplimul
meu, regele, nutreste acest gand?*
Totusi porunca regelui a biruit pe
Ioab si pe c5,pitanii ostirii, iar Ioab
capitanii ostirii au iesit din fata regelui
ca sa numere poporul Israil.
Si au trecut Iordanul si au inceput
cu Aroerul l cu cetatea care se afla, in
Apoi, au strabatut semintia lui
Gad pana la Iazer.
Au ajuns dupa, aceea in Galaad
In tara Hetitilor, la Cades, i s'au in-
dreptat spre Dan si de aci spre Sidon.
Apoi au sosit la ceta,tea Tirului
In toate cetätile Hevitilor si ale Canaa-
nitilor, apoi au mers l'atine la Beerseba,
la miazit-zi de Iuda.
Astfel, au cutreerat toata tara si
dupit noua, luni i douazeci de zile s'au
intors la Ierusalim.
Atunci bah a incredintat regelui
numarul care iesise la numaratoarea, po-
porului, ¡din Israil eran opt sute de
 CARTEA INTItIA A REGILOR, 1
de razboinici manuitori de sabie, iar in
luda erau cinci sute de mii de insi.
Lisa, inima lui David s'a zbatut
In el dupi ce a numarat poporul. Apoi
David a gait &are Domnul: s Pica-
tuit-am foarte intru ceea ce am faptuit!
Ci acum, Doamne, iartä faradelegea ro-
bului tau, eitoi nerozie mare am savarsit !*
Si s'a sculat David a doua si de
dimineatä, iar cuvantul Domnului s'a
indreptat &titre Gad vaziitorul, i i-a
zis:
s Du-te si graieste lui David: Asa
rosteste Domnul! Trei lucruri iti pun
inainte. Alege-ti unul dintre ele, ca sa
ti-1 adeverese !*
Deci Gad a venit la David pi i-a
dat de veste i i-a spus: o Ce vrei? Sa
hantue sapte ani foametea in tara, ori
fugi trei luni dinaintea dusmanului tau
si el sit te urmareaseä, ori sä se abata
peste tali, trei zile de ciuma ? Acum, gan-
deste-te i vezi ce raspuns sa duo celui
ce m'a trimis ?*
Raspuns-a David lui Gad: s Sunt
la mare cumpanit ! Sä cadern mai bine
In mana Domnului, cad mari aunt in-
durarile lui, dar in mana oamenilor sa
nu mai cad ! *
Astfel alese David ciuma, si era
toemai vremea secerisului de gram, cand
ineepu bataia in popor. Deci Domnul
slobozi ciuma in Israil, de dimineata
pan& la vremea hotaritii. Si au murit
din popor, din Dan Valli in Beerseba,
saptezeei de mii de oameni.
Si Domnul trimise un inger la Ie-
rusalim ea pustiascá. Ins& Donanului
i-a parut ram de acest pretpad si a po-
runcit ingerului care ucidea poporul:
Destul maim ! Trage-ti mana inapoils
lar ingerul Domnului se gases la aria
lui Aravna Iebuseul.
CARTEA iNTMA A REGILOR
1.
So/omon.
1. Si regele David era batra,n, batran
de zile, i cu toate ca-1 inveleau cu ve-
linte tot nu-i mai era cald.
349
www.dacoromanica.ro
Ci David, vazand pe ingerul care
prapadea poporul, a rostit citre Domnul
s'a tanguit: s Iata, eu am pacatuit
farildelege am facut. Dar aceste oi ce
au filcut? Porneasca mama ta impotriva
mea si impotriva familiei mele ! s
Si in aceeasi si venit-a la Gad
David si i-a spus: o Du-te t¡i cladeste
Domnului un jertfelnic, pe aria lui
Aravna Iebuseul !*
Si s'a dus David, dupi euvantul
lui Gad si dupit porunca Domnului.
Si and s'a uitat Aravna si a vazut
pe rege si pe curtenii sai ca vin spre el,
atunei le-a iesit Aravna inainte i s'a
inehinat regelui cu fata pan& la pamant.
Si a griiit Aravna: o Pentru ce a
venit Maria Ta, stapanul meu, la robul
sau ? i Raspuns-a David: o Ca sa cumpär
de la tine aria si sñ. chides° un jertfelnic
Domnului, ea sa se curme bataia noro-
dului
Dar Aravna a zis lui David:
jertfea,sca, Maria Sa, eta-
panul meu,ce va socoti ea este bun in ochii
Iata boll, pentru arderea de tot, si
treeratoarea i jugulboilor in loo de lemne.
Toate acestea, Mina Ta, le da-
rueste Aravna Märiei Tale ! » Apoi a
mai zis Aravna catre rege: o Domnul
Dumnezeul tau fie tie milostiv !
Elsa regele i-a raspuns lui Aravna:
Nu aya, ei vreau sa o cumpar cu bani
pesin si nu voi jertfi Domnului Dum-
nezeului meu arderi de tot, luate pe
degeaba s. Deci a cumparat David aria
boii pe pret de cincizeei de sieli de
argint.
Si a zidit acolo David jertfelnic
Domnului si a adus arden i de tot pi
jertfe de pace. Si astfel s'a milostivit
Domnul de tarii, si bataia a fost curmatä,
din Israil.
2. Atunci dregatorii i-au spus: s SLI,
cautam pentru stapanul nostru rege, o
tanarit fecioara, care sii-1 slujeasca, pe
rege i sitA fie ingrijitoare, iar cand se
va culca la pieptul säu, si-i fie cald
domnului meu rege
 CARTEA INTAIA A RE GILOR, 1
Si au cautat in toatii tara lui E:zafa
o fata frumoasa, si au glisit pe Abisag
Sunamita, pe care au adus-o la rege.
Si fata era tare mandra! Si. a fost
ingrijind de rege vi-i slujea tui, dar regele
nu a cunoscut-o.
Insa Adonia, fiul Haghitei, s'a
trufa, i cugeta: Eu voi fi rege ! aSi
si-a pregatit ca,r i citlitreti, i cincizeci
de oameni care si alerge inaintea lui,
Filiada tata] saz nu-1 tinuse de
räu In vremea vietii lui i nici nu-i zisese:
a De ce faci aya? Dar si el era tare
frumos la chip si fusese nascut dupa
Absalom.
El se intelesese cu Ioab, fiul lui
Teruia, i cu Abiatar arhiereul, care erau
de partes. luí Adonía,
Pe cfind Tadoc arhiereul, impreuna
cu Benaia, fiul lui Iehoiada, profetul
Natan, Simei i Rei, vitejii lui David,
nu tineau cu Adonia.
Si Adonia a facut ospat la e piatra
sarpelui a, care se da Janga Cismeaua Ro-
ghel, cu vite mici i rnari i vitei grasi,
si a poftit pe toti fratii lui, feciorii
regelui, si pe toti barbatii din luda, care
slujeau pe rege,
lar pe profetul Natan, pe Benaia,
pe viteji si pe Solomon, fratele lui, nu
i-a poftit.
Atunci a zis Natan catre Batseba,
mama lui Solomon: Ai auzít, cred, ea,
Adonia, fiul Haghitei, s'a &cut rege,
fata ca domnul nostru David sä stie ceva ?
Si iata acum, vino si te sfatuese
cum sa-ti scapi viaja ta i viata fiului
tau Solomon. e si pe Solomon, robul tau, nu ne-a poftit.
T'Ara indata la regele David si-i
apune: a Oare nu te-ai jurat tu, Maria
Ta, roabei tale si nu mi-ai fagaduit:
Fiul tau va fi dupli mine rege i va
sedea pe tronul meu *? Pentru ce a ajuns
rege acum Adonia ?
Si in vi-eme ce tu vei grai cu regele,
eu voi intra dupft tine si-ti voi intari
spusele tale !
Si a intrat Batseba in iatacul re-
gelui. i regele era tare Jalarán, iar Abisag
Sunamita cauta de el.
Si cand Batseba s'a plecat la pa-
mant i i s'a inchinat regelui, regele a
intrebat-o: a Care este pricina ta ? *
350
www.dacoromanica.ro
Ea i-a raspuns: a Tu, Maria Ta,
ai facut jurilmant pe Domnul Dumnezeul
tau, roabei tale: 4 Solomon fiu/ tau va
domni dupil mine si el va sta pe scau-
nul meu o.
Dar iata ca acum Adonia a ajuns
rege, fitrA ca tu, M'aria Ta, s'a stii ni-
mio.
Ba el a mai junghiat boi, vite
graso i multime de oi s't a poftit pe
toti fiii regelui, pe Abiatar arhiereul
pe loab gheneralul ostirii, iar pe Solo-
raon, robul tau, nu 1-a poftit.
Si acum, Stapane, M'aria Ta, ochii
intregului Israil stau atintiti spre tine,
ea sil arati cine se va sui pe tron,
tine, &apane, Mafia Ta!
Altfel, dupií ce Ataxia Sa rege/e va
adormi cu párintii säi, eu i fiul meu
Solomon vom fi socotiti ca mari vinovati.o
Dar pe ca,nd ea vorbea cu regele,
jata ea a sosit tfi profetul Natan.
Si i s'a dat de veste regelui: s Tata'
profetul Natan !* Si el a intrat inaintea
regelui i i s'a inchinat pana la pamant.
Si i-a zis Natan: a Tu,' Stapane,
Miíria Ta, trebue sil fi zis: a Adonia sa
fie rege dupa mine si sa se suie pe tro-
nul meu
De vi-eme ce el s'a pogorit astizi
a junghiat boi, vitei grasi si multe oi
si a poftit pe feciorii regelui si pe Ioab
gheneralul otirii i pe Abiatar arhiereul.
iata-i ci. ei mananea si beau inaintea
lui i striga: e Traiasea regele Adonia! o
lar pe mine, sluga ta, pe Tadoc
arhiereul, pe Benaia, fiul lui Iehoiada,
Oare lucrul acesta s'a fiícut cu
invoirea ta, o, Stapane, Mario. Ta, fiíra
ea tu si vestesti pe servii tal eine se
va sui dupá, el pe tronul Mariei Tale,
stäpanul meu ?
Atunci a rlispuns regele David si
a zis: e Chemati la mine pe Batseba! aSi
Batseba a intrat i a stat inaintea regelui.
Si regele s'a jurat i a zis: s Viu
este Domnul care a mantuit sufletul meu
din toate stramtoiarile !
Precum m'am jurat pe Domnul
Dumnezeul lui Israil ca fiul tau Solo-
mon va domni in locul meu i el se va
sui pe tronul meu, a,sa voi face astazi !*
 CARTEA INTAIA A REGILOR, 2
Atunci s'a plecat a't s'a inchinat
Bataeba cu fata la pamant inaintea re-
gelui ai a zis: Viu sä fie in veci regele
meu David !s
Pe urma regele David a poruncit:
« Chemati pe Tadoc arhiereul, pe profetul
Natan i pe Benaia, fiul lui Iehoiada!*
ei au intrat inaintea regelui.
Atunci regele le-a poruncit: e Luati
cu voi pe dregatorii stapanului vostru
suiti calare pe Solomon, fiul meu, pe
catfirul meu i sa va, duceti cu el pan&
jos la Ghihon.
34.i acolo Tadoc arhiereul i profetul
Natan unga rege peste Israil
sunati din trâmbita ai sa strigati: «
iascit regele Solomon !
Apoi sä veniti impreuna, cu el,
ca sa se Buie pe tronul meu si el sa,
domneascii, in locul meu, caci pe el
1-am pus stapanitor peste Israil si peste
luda. *
Atunci a raspuns Benaia, fiul lui
Iehoiada, ai a zis: i Aaa sa fie! Domnul
Dumnezeul stapanitorului meu rege sa-i
adevereasa spuaa!
i precum a fost Domnul cu Maria
Ta, stiipanul meu, asa sa fie ai Cu Solo-
mon, sa inane tronul lui mai mult decat
tronul stapánului meu David ! *
Atunci Tadoc arhiereul, profetul
Natan i Benaia, fiul lui Abiatar, im-
preuna cu Creti i Pleti, s'au pogorit
an suit calare pe Solomon pe catarul
regelui David si I-au dus pang la
Ghihon.
Acolo, Tadoc arhiereul a luat cor-
nul cu mir din cortul descoperirii si a
uns pe Solomon. Apoi an dat porunca
sa sune trambitele, si tot poporul a
strigat: Tfaiasca regele Solnmon !
i tot poporul a pornit in urma
lui. i poporul se prinsese in hora ai se
veselea cu veselie mare, incat pamantul
se cutremura de chiotele lui.
i a auzit Adonia i toti mesenii
lui, caci ei ispravisera de mancat, ai a
auzit i loab glasul trambitei ai a zis:
Ce este zarva aceasta in cetate ?
i pe cand vorbea el, iata, ea a
sosit Ionatan, fiul lui Abiatar. i a zis
Adonia: antra, ca tu eati om bun si de
isprava, aducator de veste buna!
351
www.dacoromanica.ro
Dar Ionatan i-a riispuns lui Ado-
nia: s Dimpotrivii! Domnul nostru, Da-
vid, a facut rege pe Solomon.
44.i regele a trimis cu el pe Tadoc
arhiereul, pe profetul Natan, pe Benaia,
fiul lui Iehoiada, pe Creti i pe Pleti,
l-au suit calare pe catarul regelui.
lar Tadoc arhiereul, impreuna cu
profetul Natan 1-au uns rege in Ghihon
si au purees de acolo inapoi cu bucurie.
Aceasta este za,rva pe care ati auzit-o
in cetate ! »
i Solomon chiar s'a suit pe tronul
regatului.
Apoi au venit i dregatorii regelui
i-au urat regelui David, domnul nostru,
aya: e Sit dea Dumnezeul tiiu ca numele
lui Solomon ea fie mai vestit cleat al
tau ai scaunul lui sit fie mai presus
decat scaunul tau! » i regele s'a plecat
In patul lui cu fata spre pamant.
In urma, regele a cuvantat astfel:
Binecuvantat sit fie Domnul Dumnezeul
lui Israil, care mi-a dat astazi un urmaa la
tronul meu ai pot sa-1 vad cu ochii mei ! *
Atunci toti cei poftiti, care erau
cu Adonia, cuprinai au fost de spaima
fiecare a apucat caro incotro.
Dar si pe Adonia 1-a cuprins
spaima de Solomon, de aceea s'a sculat
ai s'a due ai s'a prins cu mainile de coal,-
nele jertfelnicului.
Dar cand i s'a dat de afire lui
Solomon: s Adonia se teme de regele
Solomon, §.1 iat7a, ca, s'a apucat cu mai-
nile de coarnele jertfelnicului i zice:
Sà-mi jure acum regele Solomon ea,
nu va omori pe robul sau cu sabia s,
Solomon a riiepuns: s Daca, va fi
om de isprava, niel un fir de par nu i
se va clinti, iar dacá va fi ticalos, sabia
il va ajunge i va muri ! *
Apoi a dat poruncit sä-1 ia de la
jertfelnic i sä-1 aduca la sine. i Adonia
s'a inchinat inaintea regelui Solomon,
iar regele i-a zis: 4 Pleaca la casa ta! *
2.
Moartea lui David.
1. Cand s'a apropiat vremea mortii
lui David, el i-a dat fiului situ Solomon
aceste povete:
 CARTEA ItNTILk A REGILOR, 2
4 Eu pornesc pe calea pe care toti
pamantenii merg. Fii barbiitos i lii om !
Pazeste credinta catre Domnul Dum-
nezeul tau ea si umbli in chile lui i si
tii cu tirie legile lui, poruncile lui, in-
dreptilrile lui i descoperirile lui, pre-
cum aunt serse in legea lui Moise, ca
izbutesti in tot lucrul de care te vei
apuca i ori incotro te vei intoarce,
Ca Domnul tina fagiduinta
pe care igni-a facut-o mie: Daci, liii tai
vor pazi fir& prihana calea vietii lor, um-
blind inaintea mea cu credinta, din toata
mima lor si din tot sufletul lor, urmasii tal
nu se vor curma de pe tronul lui
Tu stii ce mi-a ficut mie Ioab,
fiul lui Teruia, cum i celor doi cipitani
ai ostirilor lui Israil, lui Abner, fiul lui
Ner, i lui Amasa, fiul lui Ieter, cum i-a
ucis i cum a varsat in vreme de pace
sang° ea in rizboi si s'a rizbunat i a
pitat cu sange nevinovat braul de pe
coapsele mele i incaltamintea din picioa-
rele mele.
SA, te porti cu el dupi socotinta ta,
ca se, nu se pogoare cu pace in Seol
cdruntetea lui.
Cu fili lui Barzilai din Galaad
fil indurator i sâ fie laolalta eu musafirii
care manancli la masa ta, cad tot asa
m'au intampinat i ei pe mine cand am
fost silit sit fug din fata lui Absalom, fro,-
tele tau.
Dar iatä ea tu ai lfinga tine pe
Simei, fiul lui Ghera, Veniaminitul din
Bahurim. El m'a blestemat cu crunt
blestem in zivarcând pornisem spre Ma-
hanaim. Si mi-a iesit in intampinare
la Iordan, de aceea m'am legat cu ju-
ramant in fata Domnului si am zis:
oNu te voi omori cu sabia!*
Dar tu sa nu-1 cruti, caci esti om
intelept i vei sti ce sa-i faci ca ea po-
gori ciruntetea lui cu sange in Seol.
Apoi David a adormit cu
sai fo'i a fost ingropat in cetatea lui David.
Vremea cat a domnit David peste
Israil a fost de patruzeci de ani: sapte
ani in Hebron si treizeci i trei de aid
in Ierusalim.
Si Solomon s'a suit pe tronul lui
David, pkintele sau, ii domnia lui s'a
in tarit foarte.
www.dacoromanica.ro
352
Atunci Adonia, fiul Haghitei, a
venit la Batseba, mama lui Solomon.
Si ea 1-a intrebat: 4 Cu gaud bun vii tu ?
Si el i-a rispuns: Cu gaud bun !*
Si el i-a zis: s Am o verba cu tine! *
Si ea i-a rispuns: o Spune !
6 Tu stii ce. a mea a fost domnia
spre mine erau atintiti ochii intregului
Israil ea s'a me. faca rege, dar domnia a
trecut la fratele meu, cad de la Domnul
i-a fost dat asa.
Acum am sa-ti fox o rugaminte ;
nu-ti intorci fata ta de la mine !» Si
ea a zis: * Spune I »
VI el i-a spus: s Roagit-1 pe regele
Solomon sa nu-si intoarca fata i sa-mi
dea pe Abisag Sunamita de femeie
Si ea i-a raspuns: o Bine I Am sa
vorbesc cu regele pentru tine !
Dar cand a intrat Batseba la
regele Solomon ea vorbeasca pentru
Adonia, s'a sculat regele i s'a dus ina-
intea ei i i s'a inchinat, si a statut pe
tronul sau. Si a fost pus un tron i pentru
mama regelui, si ea a stat de-a-dreapta lui.
Si ea a inceput se. zici: o Am si-ti
fax: o micii, rugilminte, sa nu-ti intorci
fato !# i regele a rispuns: oCere, maleo
mea, c5,ei nu-mi voi intoarce fata !
Si ea a urmat Cu vorba: o
dai de femeie lui Adonia, fratele tau,
pe Abisag Sunamita ! *
Atunci regele Solomon a raspuns
mamei sale asa: o De ce ceri tu pentru
Adonia pe Abisag Sunarnita ? Cere mai
degraba domnia, cici el este frate mai mare
decat mine, fiindeil de patea lui este si
Abiatar arhiereul i Ioab, fiul lui Teruia
Si s'a jurat regele Solomon pe
Domnul si a zis: « Asa ia-mi faca mie
Dumnezeu, i asa sa am parte, daca
ceea ce a grait Adonia, n'a grait spre
pierzarea lui!
Dar viu este Domnul, care m'a
intärit i m'a suit pe tronul lui David,
tatal meu, care mi-aintemeiat casa precum
mi-a figiduit ; astizi Adonia va muri ! *
Si indata a trimis regele Solomon
pe Benaia, fiul lui Iehoiada, care I-a
lovit si 1-a omorit.
lar arhiereului Abiatar i-a spus
regele: o Du-te la mosia ta in Anatot,
clici esti vrednic de moarte, dar astázi
 CARTEA INTILIA A REGILOR, 3
nu te voi omori, fiindeit ai purtat chi-
votul Domnului Dumnezeu inaintea lui
David, tatal meu, i ai pätimit tot ccea
ce a piitimit si tatäl meu!
Si 1-a izgonit Solomon pe Abiatar
nu mai fie arhiereu al Domnului, ca sii se
implineascä cuvantul rostit de Domnul, pe
care I-a rostit pentru casa lui Eli, in Silo.
Cänd vestea despre aceasta a ajuns
la bah did Ioab trecuse de partea
lui Adonia si nu linuse cu Solomon a Atunci s'a sculat Simei f4 a pus
fugit Ioab la cortul Domnului si s'a
apucat de coarnele jertfelnicului.
Si i- au dat de stire lui Solomon:
Ioab a fugit la cortul Domnului i iatii-I
längä jertfelnic ! » Atunci a trimis So-
lomon pe Benaia, fiul lui Iehoiada, cu
porunca: a Du-te de-1 omoarii!
Si s'a dus Benaia la cortul Dom-
nului i i-a zis: « Asa zice regele: Iesi!
Si. el a riíspuns: « Nu ies, ci aici vreau
sit mor I Atunci s'a intors Benaia la
rage cu räspunsul acesta: late,' ce grd,-
ieste Ioab i iatii ce mi-a rdspuns ! »
Atunci regele i-a spus: a Fki-i pre-
cum a grdit. Omoarii-1 i ingroapii-1, ca
sä depärtezi de mine si de casa tatdlui
meu Angelo pe care I-a viirsat Ioab !
Si. sit intoardi Domnul in capul lui
stongele värsat in zadar, fiinddi a omorit
pe cei doi bärba# mai drep# FA mai buni
decb,t el, foi i-a ucis cu sabia färii, stirea
tatalui meu: pe Abner, fiul lui Ner, cdpi-
tanul otinii lui Israil, si pe Amasa, fiul
lui Ieter, ciipetenia otirii lui Iuda.
Si sangele lor viirsat sit cadä in
capul lui bah si al seminfiei lui in veci,
iar David, semintia lui,neamul lui i tronul
lui sit aibä deapururi pace de la Domnul !»
Si a plecat Benaia, fiul lui Iehoiada,
si 1-a lovit si a murit. Si el a fost ingro-
pat la conacul lui, in pustie.
Atunci regele Solomon a pus pe
Benaia, fiul lui Iehoiada, peste ostire
pe Tadoc arhiereul, in locul lui Abiatar.
Pe urmil, regele a trimis sä cheme
pe Simei i i-a zis: a Zidestegi casá. in
Ierusalim i locueste inteinsul, lar de
aici sk nu mai iesi nichieri !
lar in ziva cand vei iei i vei
trece apa Chedronului, sii tii cii vei fi
omorit, i sfingele värsat do tine se va
intoarce in capul tau! o
353
www.dacoromanica.ro
Atunci Simei a riispuns regelui:
aBun este cuväntul, i precum a poruncit
stiipitnul meu, asa va face robul tau! *
$i a locuit Simei in Ierusalim
vreme.
lar dupii, un rästimp de trei ani,
doi din robii lui Simei au fugit in Gat
la Achis, fiul lui Maaca, regele din Gat.
$i i s'a adus veste: a Iatit, robii tal aunt
in Gat !
samarul pe asinul lui si a plecat in Gat la
Achis, ca sä-si caute robii. i dupà, ce a
plecat Simei adus robii din Gat,
I s'a spus lui Solomon M. Simei
a plecat din. Ierusalim si s'a dus in Gat
si s'a intors.
Atunci a trirnis regele sd cherna pe
Simei i i-a zis: a Nu m'am jurat eu oare
pe Domnul si nu V.-arn hothrit: a In ziva
&And vei iesi i vei pleca incotrova,
stii cii vei fi omorit» ? Si atunci tu mi-ai
räspuns: a Bun este cuvântul Am
auzit !
Pentru ce deci n'ai päzit jurd.-
mäntul Domnului i porunca pe care
0-am poruncit-o ?
Atunci a rostit regele ciitre Simei:
Tu singur stii, i inima ta 11 stie,
rilul pe care 1-ai facut lui David, tatiil
meu. Dar Dumnezeu sit intoarcii, räul
tiiu in capul !
Si Regele Solomon sit fie binecu-
vdntat i tronul lui David ad, stea ne-
clintit inaintea Domnului in veac !
Apoi regele a poruncit lui Benaia,
fiul lui Iehoiada. Acela a iesit si 1-a omorit.
3.
Celsätoria lai Solomon. .11Iarea lui
infelepciune.
1. $i dupit ce regatul s'a intiírit sub
stdpfinirea lui Solomon, s'a inrudit So-
lomon cu Faraon, imparatul Egiptului,
si s'a disiitorit cu fiica lui Faraon i a
adus-o in cetatea lui David, pan& ce si-a
sfdrsit de zidit palatul sau i teinplul
Domnului, precum i zidul din jurul
Ierusalimului.
2.1nsä. poporul aduceajertfe pe
fiinddi pan& in zilele acelea nu fusese incit
zidit templu inchinat Domnului.
23
 CARTEA INTAIA A REGILOR, 3
1i Solomon iubea, pe Domnul,
fiindcit umbla dupit povetele tatalui sAu
David, dar aducen jertfe i tämtlieri pe
in5,1timi.
°data regele s'a dus ca s aducä
jertfit la Ghibeon, pe cea mai de seama
inaltime, si pe acelasi jertfelnie a adus
o mie de arderi de tot.
In Ghibeon, Domnul i s'a arittat
lui Solomon in vis de noapte i i-a zis
Dumnezeu: o C,ere ce sä-ti dau!
Attmci Solomon i-a ritspuns: Tu
ti-ai arittat induritrile tale cele mari catre
David, phrintele meu, fiindcii, el a um-
blat inaintea ta in adeviir, in cucernicie
intru neprihanirea inimii, i i-ai pii-
strat mereu indurarlie tale, si i-ai dat
un fecior care astäzi stá pe tronul lui.
1i aeum, Doarnne Dumnezeul rneu,
tu ai pus pe robul tttu rege in locul lui
David, tatäl meu. Dar eu sunt om tanar
si nu stiu calen vietii mele.
1.1 fiindcit robul titu se aflä in mij-
locul poporului titu pe care 1-ai ales,
popor mare, °are nu se ponte numära,
nici socoti din pricina
Pentru aceasta d5, inimä intelegit-
toare robului tau, ea sä stäpftneascit po-
porul tau si sä osebeasc5, binele de ritu,
m'id cine ar putea sá domneasc5, peste
poporul tau cel afara din cale de mara? o
1.1 i-a pläcut Domnului cuväntul,
di Solomon i-a cenit tocmai acest lucru.
De aceea Dumnezeu i-a räspuns:
o Fiindca ai cenit numai acest lueru
n'ai cenit viatb, lung5,, niel bogatie
nici viata vrajmasilor tOi, ci ai cenit
Intelepeiune 'ea .13á; faci dreptate,
lata ca-ti implinese cuväntul tau!
Iat5, ca-ti voi da intelepciune i price-
pere, ca 85, fui cum n'a mai fost altul inain-
tea ta si cum nici nu se va mai ivi dup.&
tine.
Dar si ceca ce n'ai cenit iti voi
da: bogatie i márire, incitt nici unul
dintre imparatii din vremea ta nu va
fi ca tine.
lar daca vei umbla in chile mele
vei pâzi legile i poruncile mete, pre-
cum a umblat David, parintele täu,
voi da i vio*, Jungâ. »
15. Citnd s'a desteptat Solomon din
somn, iatit ca fusese vis cu tblc. Apoi
www.dacoromanica.ro
354
s'a intors in Terusalim, a stat inaintea
chivotului legamántului Domnului i a
adus arden de tot, jertfe de pace si a
facut ospät pentru dregatorii säi.
Atunci au venit la rege douit femei
desfrb,nate i s'au infatisat inaintea lui.
1i una a zis: # Rogu-te, doamne,
eu i femeia aceasta, stam in aceeasi
casa i eu am näscut cu ea in cas5,.
1.1 dupa trei zile de la nasterea co-
pilului meu, a näscut i femeia aeeasta.
eram noi singure. Nimeni strain nu
se afla cu noi In C8.96 ci numai noi
amândoult eram in casii.
Dar noapte,a a murit hui femeii
acesteia, fiindca in somn s'a dat peste el.
1i in puterea noptii s'a sculat
mi-a luat pe fiul meu de litngá, mine, pe
cfind roaba ta dormea, i 1-a pus la piep-
tul ei, iar pe fiul ei cel mort, 1-a pus
la pieptul meu.
lar alud m'am sculat 85-mi
al5,ptez copilul, jata cá, era mort, i dimi-
neata cánd m'am uitat mai cu luare
aminte la el, nu era el copilul pe ca,re
11 n5,scusem.
Dar cealalta, femeie a iáspuns:
Nu! Fiul meu este cel viu, iar fiul tau
este cel mort ! u lar ea Ii spunea: o Al thu
este cel mort si al meu este cel viu!
1i pe când ele vorbeau inaintea regelui,
Regele a prins a gr6,i: #Una zice:
o Cel viu este fiul meu, i cel mort al
täu », iar cealaltä: o Nu! Cel mort este
fiul tau i col viu al meu!
Apoi regele a poruncit: Aduce ji-mi
o sabie! 1.1 dupä ce au adus o sabie
inaintea regelui,
Regele a poruncit: o Titiati copilul
cel viu in doua i dati jumätate la una
jumitate la alta!»
26. Atunci femeia al citrei copil era
viu a rlispuns regelui fierbea
inima ei pentru copilul ei i-a
zis: # O, Doamne ! Dati-i ei copilul cel
viu i nu-1 ornoriti! lar cealaltà zicea:
o Si% nu fie nici al meu, nici al tau!
»
Atunci regele a prins a grai:
ei copilul cel viu si nu-1 omoriti!
Ea este mama lui !
11 a auzit tot Israilul de judecata
pe eare a facut-o regele i toti 11 einsteau
 CARTEA INTAIA A REGILOR, 4,5
pe rege, fiindcä vedeau cä inteinsul
este intelepciunea lui Dumnezeu ca sa
faca dreptate.
4.
Dregcltorii ?i, mclrirea lui Solomon.
1. Si regele Solomon a fost rege peste
tot Israilul.
2. lat.& marii dregatori ai Azaria,
fiul lui Tadoc, arhiereul sfetnic ;
3. Elihoref i Ahia, fili lui Sisa, erau
scriitorii regelui; Iosafat, fiul lui Ahilud,
era cronicarul;
4. Benaia, fiul lui Iehoiada, generalul
ostirii; Tadoc i Abiatar emu arhierei.
6. Azaria, fiul lui Natan, era vistierni-
cul regelui, iar Zebud, fiul lui Natan, era
omul apopiat al regelui ;
Ahisar era ispravnicul palatului;
Adoniram, fiul lui Abda, era marele
supraveghetor peste lucrarile obstesti.
Si Solomon avea doisprezece isprav-
nici peste tot Israilul, care ingrijeau de
hrana regelui Efi de casa lui. i anume
fiecare, cate o lunä pe an, trebuia sa-i
aduca merinde.
Tata numele lor: Ben-Hur in mun-
tele Efraim.
Ben-Decher in Ma,cat i in Saale-
bim, Bet-Seme, Elon ffi Bet-Hanan.
Ben-Hesed in Arubot. El mai aves,
tinutul Soco si Hefer.
Ben-Abinadab peste tot plaiul Dor.
Tafat, fiica lui Solomon, era femeia lui.
Baana, fiul lui Ahilud, peste Taa-
nac i Meghido, peste tot Bet-Seanul,
laugh, Tartan, mai jos de Izreel, de la
Bet-Sean si panii, la Abel-Mehol, pan&
dincolo de Iocmeam.
Ben-Gheber peste R,amot-Galaad;
ale lui erau asezarile lui Iair s, fiul
lui Manase, care sunt in Galaad. Al lui
era plaiul Argob care este in Basan:
saizeci de cetati mari inconjurate cu
ziduri i porti cu :maneje de mama.
Ahinadab, fiul lui Ido, la Mahanaim.
16. Ahimaat in Neftali. i el a luat
pe Basemat, fiica lui Solomon, de sotie.
Baana, fiul lui Husai, in Aser
Bealot.
Iosafat, fiul lui Paruah, in Isahar.
Simei, fiul lui Ela, in Veniamin.
www.dacoromanica.ro
366
Gheber, fiul lui Un, in tinutul
Galaadului, tara lui Sihon, regele Amori-
tilor, a lui 0g, craiul Basanului. El
era singur ispravnic peste acest tinut.
luda i Israilul erau multi ca
nisipul marii ; mancau, beau si se ve-
seleau.
5.
Pregcltiri pentru cleidirea templului.
Si Solomon stäpanea toate regatele
de la fluviul Eufratului pan& in tara Fili-
stenilor i pan& la granite, Egiptului,
care Ii aduceau daruri si au fost supuse
lui Solomon, in tot timpul vietii lui.
Solomon avea nevoie pentru hranä
pe fiecare zi de treizeci de cori de la,mura
de fain& si de saizeci de cori de fain&
de rand,
Zece:vite mari, ingrasate, douazeci
de vite de suhat, o auto de oi, in afarä
de cerbi, cäprioare, capriori i gaste
in grasate.
Cad el isi intindea stapanirea peste
tot tinutul de dincolo de Eufrat, de la
Tifsah pang' la Gaza, si peste toti regii
de dincolo de Eufrat i se bucura de
pace din partea vecinilor
Si asa, in toatä vremea domniei
lui Solomon, Israil i Judo au trait in
pace, fiecare sub vita lui i sub smochinul
lui, de la Dan ffi pan& la Beerseba.
Solomon avea patru mii de iesle de
cai pentru carele lui i douasprezece mii
de calareti.
Si ispravnicii aveau grijii de hrana
regelui Solomon si de toti cei care erau
poftiti la masa regelui, fiecare in ctite
o lun5 i nu ltisau lipseasca nimic.
Cat despre orz i fan pentru caii
de trasurä i cei de la carele de razboi,
fiecare aducea cu randul, in locul in
care se aflau.
Si Dumnezeu i-a dat lui Solomon
intelepciune, mare istetime i bogiitia
duhului, ca nisipul de pe tiirmul märii.
Intelepciunea lui Solomon intre-
ces, intelepciunea Räsiíritenilor si era mai
presus decat tool& intelepciunea Egip-
tului.
El era mai fntelept decat orisicine
dintre Edomiti, decal Etan Ezrahitul,
23*
 CARTEA INTAIA A REGILOR, 6
decb.t Heman, Calcol i Darda, fiji lui
Mahol, iar numele lui era vestit la toate
neamurile vecine.
Solomon a rostit trei mii de pro-
verbe, iar cantari, cinci mii.
i el a mai vorbit despre copaci,
incep'and cu cedrul Libanului i sffi,raind
cu esopul care create pe Mitiga ziduri;
el a mai grait despre dobitoace, despre
pasari, despre taritoare i despre peati.
Si din toate neamurile veneau
care mai de care sa asculte intelepciunea
lui Solomon, precum i acei dintre regii
pamantului care auzisera de intelepciu-
nea lui.
In vremea aceea a trimis Hiram,
regele Tirului, dregatori din parten sa
la Solomon, faldea Mime c'a fusese uns
rege in locul tatalui sau, caci Hiram
fusese prieten cu David in toatti, vre-
mea.
DupE, aceasta a trimis cuvant So-
lomon catre Hiram:
<ITu stii di David, pärintele meu,
n'a putut sd zideasca templu intru slava
numelui Domnului Dumnezeului s'a'', din
pricina riízboaielor cu popoarele vecine,
pana, cand Domnul nu le-a supus sub
picioarele lui.
Dar acum, cand Domnul Dum-
nezeul meu dat liniate de jur-im-
prejur, ara duamani i fara intamplari
neaateptate,
Jata &E mi-am pus in gand sa
zidesc templu intru slava Domnului Dum-
nezeului meu, precum a rostit Domnul
catre David, tata meu: Fiul tau pe
care ti-1 voi da urmaa la tron in locul
tau, el sa zideasca templu pentru pro-
slavirea numelui meu!
Porunceate deci ca ad mi se taie
cedri din Liban, ai slugile mele sil fie
cu slugile tale. Si simbria lor voi
plati cat zici, flúida tu atii c.& la noi
nu se gases° oameni priceputi ca Sido-
nienii la taiatul copacilor.
Cana a auzit Hiram cuvintele lui
Solomon, tare s'a bucurat ffi a zis: Bine-
cuvantat sa fie astiizi Domnul care a
dat lui David fin intelept peste poporul
acesta mare !
Apoi Hiram a trimis lui Solomon
cuvant: qtiu pentru ce ai trimis la
356
www.dacoromanica.ro
mine! Eu Ii voi face voia ta, atat
pentru cedri cat i pentru chiparoai!
Slugile mele fi vor pogori din
Liban la mare, iar eu voi da porundi
sa-i duca pe plute pana la limanul pe
care mi-1 vei hotarl. Acolo eu li voi
descárca, iar tu sii-i primeati. In schimb,
ai tu sa-mi faci voia mea: sa-mi dai
paine pentru curten mea!'>
Atimci Hiram i-a dat lui Solomon
lemn de cedru ai de chiparos, atat cat
i-a fost voia,
Si Solomon i-a dat lui Hiram
douazeci de mii de cori de grita pentru
hrana casei lui çi doub,zeci de mii
de bati de untdelemn de mäsline.
Asa, fi &idea Solomon lui Hiram an
de an.
Si Dumnezeu i-a dat, dup.& cum
Ii fitgaduise, intelepciune lui Solomon, ai
intre Hiram i Solomon a fost pace, iar
amandoi au incheiat legamant.
i Solomon a hotarit zile de ciad,
In tot Israilul. i cei care trebuiau
faca, zile de ciad), eran treizeci de mii
de oameni.
Pe aceatia i-a trimis in Liban cate
zece mii pe luna cu randul: o luna stii-
teau in Liban ei doua ama,. lar Ado-
niram era capetenie peste clacaai.
i mai avea Solomon in munte
aaptezeci de mii de salahori i optzeci
de mii de pietrari.
Mara de trei mü i trei sute de
logofeti peste lucru ai care indemnau po-
porul la mima,.
i regele le-a dat porunca s'a scoata
pietre mari, pietre alese, pe care apoi le
ciopleau, pentru temelia templului
Dulgherii lui Solomon i zidarii lui
Hiram, impreunä cu cei din Biblos au
täiatai au cioplit lemnul rfi piatra pentru
zidirea, templului.
6.
Solomon ridie,a templul Domnului.
1. In anul patru sute optzeci de
la icairea fiilor lui Israil din Egipt,
in anul al patrulea, in luna Zif,
adica luna a doua a domniei lui Solo-
mon peste Israil, a fost zidit templul
Domnului.
 CARTEA INTAIA A REGILOR, 6
i templul pe care 1-a zidit regele
Solomon pentru Domnul era lung de
saizeci de coti, lat de doudzeci i inalt
de treizeci de coi.
Pridvorul templului era lung de
douazeci de coti in latul templului
lat de zece coi in lungul templului.
i a facut templului ferestre cu
gratii dese de fier.
Apoi a inaltat lâng zidul templului
o cladire cu caturi in jurul peretilor tem-
plului, in jurul Sfintei Sfintelor.
Catul de jos era de cinci coti de
larg, cel de la mijloc de Eme coti i cel
de al treilea de sapte coti, i s'au facut
prichiciuri pe dinafara jur-imprejur,
asa ca grinzile si nu sträpunga, peretii
templului.
La zidirea templului au folosit
piatrá cioplitä, gata, iar de ciocan, de
secure si de once unealta de fier nici
nu s'a pomenit la zidire.
Intrarea la catul de jos se gasea
In dreapta templului, iar de jos te
suiai pe scari inviírtite la rfindul din
mijloc i apoi sus la rândul al treilea.
Dupii ce templul a fost ispriivit de
zidit, au acoperit templul cu grinzi i cu
scanduri de cedru.
i caturile pe care le-au zidit
langsa templu erau inalte de cinci coi,
iar cladirea au imbriicat-o cu lemn de
cedru.
Atunci a fost cuvantul Domnului
catre Solomon:
# Daca vei umbla in legile mele
vei implini indreparile mele, Efi vei päzi
toate poruncile mele ea sä, te calauzesti
de ele, qi vei tine cu taxi() cuvintele pe
care le-am spus lui David, tata] tau.
atunci in templul acesta pe care mi-1
zidesti,
Eu voi siíráslui in mijlocul fiilor lui
Israil si nu voi parb,si pe poporul meu
Israil.
i a zidit Solomon templul i 1-a
ispravit de fitcut.
Mai departe, el a acoperit pe dinla-
untru peretii templului cu scanduri de
cedru. De la pardosea i pana la podinä,
a imbracat el templul pe dinlEtuntru cu
lemn, iar pardoseaua templului a facut-o
din scânduri de chiparos.
357
www.dacoromanica.ro
Tot asa a imbracat el douilzeci
de coti, pornind din fundul templului, cu
scánduri de cedru de la pardosea
pana, sus la podina acoperisului. A.sa
a facut Sfanta Sfintelor.
Sfânta era de patruzeci de coti
lungime.
Läuntrul templului era numai din
cedru, sculptat cu flori imbobocite
ghirlande de flori. Tot era cedru, iar
piatrá nici ca se zarea.
Sfanta Sfintelor, tocmai in fundul
templului, era intocmita ca sa se aseze
inteinsa chivotul legamântului Dom-
nului.
Sfanta Sfintelor era lunga de dora-
zeci de coti, lata de douiízeci i 'Malta
de douazeci de coti. Solomon a fitcut un
jertfelnic din lemn de cedru,
Inaintea Sfintei Sfintelor, i 1-a
imbracat cu aur curat. Apoi Solomon a
imbracat templul pe dinduntru cu aur
curat i inaintea Sfintei Sfintelor a ase-
zat o perdea pe un lant de aun.
Templul 1-a imbracat peste tot cu
aur, impreung cu jertfelnicul de dina-
intea Sfintei Sfintelor.
In Sfanta Sfintelor a facut doi
heruvirni din lemn de mäslin, fiecare
avánd zece coti
Aripa unui heruvim era de cinci
coti, iar aripa celuilalt era de cinci coti;
deci, de la un várf al aripii pana la cela-
lalt, erau zece coi.
Cel de al doilea heruvim avea
el zece coti. Amandoi heruvimii aveau
aceeasi mitsura i acelasi chip.
Inaltimea unui heruvim era de
zece coti si tot asa era si al doilea he-
ruvim.
El a pus heruvimii in mijlocul
Sfintei Sfintelor. Aripile heruvimilor stä-
teau intinse: aripa unuia ajungea la un
perete i aripa celui de al doilea atingea
alt perete, iar aripile Ion se loveau in
mijlocul Sfintei Sfintelor, una de alta.
$i heruvimii i-a imbracat cu aur.
Toti peretii templului inläuntru
afarii de jur-imprejur, au fost sculptati
ca heruvimi, cu palmieri i cu ghirlande
de flori.
Toata pardoseaua templului, Sfanta
Sfintelor i Sfânta, a imbrlicat-o cu aur,
 CARTEA INTAIA A REGILOR, 7
La intrarea in Sfanta Sfintelor a
fiicut usori de lemn de mäslin, in cinci
muchii.
Usile aveau dotia .canaturi de lemn
de maslin cu sculpturi de heruvimi, de
pahnieri si de ghirlande de flori pe care
le-a imbräcat cu aur, adica a poleit
heruvimii i palmierii cu aur.
Tot asa i la intrarea in Sfanta a
facut usori de lemn de maslin in patru
muchii,
Cu douá usi de lemn de chiparos.
Canaturile fiecareia din cele douä usi se
deschideau i inteo parte si in cealaltä
in tatani.
Pe canaturi el a sculptat heruvimi
EA ghirlande de flori, iar sculptura a
imbilcat-o cu foi subtiri de aur.
In sfarsit, el a imprejmuit
curtea cea dinlauntru, cu trei randuri
de piaträ, cioplita si un rand de grinzi
de cedru.
In anul al patrulea, in luna Zif, a
pus el temelia templului Domnului,
lar in anul al unsprezecelea,in luna
Bul, adica, in luna a opta, a sfarsit de
zidit templul cu toatä, ze,strea dinteinsul
cu toate cladirile de pe langil, el.
templul a fost zidit in sapte ani.
7.
Alte zidiri. Zestrea i odoarele templului.
La cladirea palatului sau a lucrat
Solomon treisprezece ani, dupa care a
ispravit tot palatul sku.
i anume el a facut casa (i Padurea
Libanului » a o sutä de coti lungime
cincizeci de coti latime i treizeci
de coti ináltime, cu trei siruri de co-
lumne de cedru, si toate columnele aveau
capiteliuri de cedru.
Deasupra grindariei care se re-
zoma pe columne, era acoperämantul din
lemn de cedru. Columnele se insirau, pa-
truzeci i cinci la numar, in trei siruri
de cate cincisprezece.
Deci i grinzi erau numai trei
Cladirea avea trei randuri de ferestre
unele in fata altora,
i trei randuri de usi unele in
dreptul altora. Toate usile i ferestrele
aveau usori patrati.
368
www.dacoromanica.ro
Apoi a cladit sala cu
lungli de cincizeci de coti i lata de trei-
zeci de coti, cu un cerda') la fata, avand
stalpi i streasina.
In sfarsit, a zidit sala tronului, in
care el facea judecata, adicä, divanul,
pe care 1-a imbräcat cu lemn de cedru
de la pardosea i pana la tavan.
Palatul in care el avea sá locuiasca
a fost zidit in acelasi chip, inteo altä
curte, indäratul cerdacului. i dupá felul
cerdacului acestuia a fäcut o casä,
fiicei lui Faraon pe care o luase do
sotie.
Toate aceste cladiri su fost facute
din piaträ, luoratä, piatril dilata patrat,
täiata cu ferestraul si in parten din-
launtru i in cea din afsra, de la temelie
pii,na la ciubucul de la streasina, in-
tinzandu-se de la curten templului pana
la curten cea mare.
Temelia a fost pusa din pietre
alese, pietre foarte mari, de zece si de
opt coti,
lar deasupra pietre alese taiate
patrat i barne de cedru.
Curten cea mare era imprejmuitä.
cu trei randuri de pietre fájate patrat
si un rand de barne de cedru; la fel erau
curten cea dinläuntru a templului pre-
cum i curten palatului.
Pentru aceasta, Solomon a trimis
s6' aduch pe mesterul Hiram din Tir.
El era fiu de vaduvii din semintia
Neftali. Tatal sau era din Tir, mester
In lucratul ararnei. Hiram era priceput,
indemariatec i destoinic à faca, once
lucru de arma. El a venit la regele So-
lomon i i-a facut toste lucrurile de
El a turriat in fata pridvorului
templului douit columne de aramä
inalte de optsprezece coti fiecare, iar
rotundul fiecareia de jur-imprejur era
de doisprezece coti. Grosimea era de
patru degete, iar pe dinlauntru era goalä.
Af,,a era si columna a doua.
El a faca douä capiteliuri de
aramii turnatii pentru capetele colum-
nelor, de cinci coti unul si de cinci ce-
161alt.
El a mai facut doui horbote,
adicä impletituri, i inflorituri in forma
 CARTEA INTAIA A REGILOR, 7
de lant pentru capiteliul de la varful
colurnnelor, sapte la un capiteliu i apte
la celalalt capiteliu.
18. Apoi a facut rodil, douit siruri
pentru fiecare borbota, ca sa acopere
capiteliul de la varful columnelor. Tot
aga a ficut i pentru columna a doua.
19, Capiteliul de pe varful columnelor
era in forma, de floare de lotus.
Capiteliul fiecareia din cele doua,
columne avea deasupra incheieturii ciu-
bucite si peste impletitura de bor-
bota, doua, sute de rodii agezate in F,4 iruri
imprejurul fieciiruia. Rediile celor doua,
capiteliuri crau in totul patru sute.
El a asezat cele douii, columne in
fata pridvorului templului. O columna,
a asezato la dreapta i i-a pus numele
Iachin, iar o alta columna a asezat-o
la stanga i i-a dat numeie de Boaz.
Iar deasupra columnelor era o
infloritura, in forma, de lotus. i asa s'a
ispritvit cu alcatuirea columnelor.
Apoi a facut marea, de aroma,
turnata, rotunda, de jur-imprejur, de zece
coti de la o margine pana la cealaltä,
de cinci coti tnalta, iar rotundul ei de
jur-imprejur era de treizeci de coti.
Sub buza ei de jur-imprejur
eran flori imbobecite puse pe doua siruri
marea avea treizeci de cotide jur-Sm-
prejur. Ele erau turnate dintr'o bucati
cu ea.
Ea se sprijinea pe doisprezece boi:
troj cautau spre miazi-noapte, troj spre
apus, troj spre miaza-zi i trei spre ra-
sarit, iar marea era de,asupra, lor. Ei
irisa stateau cu trupurile inlauntru.
Grosimea era de un lat de mAna,
buza ei era rasfranti in afara ea buza
unei cupe, ca o floare de lotus. Ea tinea
doua, mii de bati.
Apoi a mai facut zece cirucioare cu
cazane de aroma. Un &arador era lung de
potro coti, lat de patru coti i inalt de trei.
Iatá cum era faptura lor: ele
aveau tàblii, gi tábliile erau prinse in
pervazuri.
Pe tilbliile dintre pervazuri eran
sculptati lei, boj si heruvimi, tot asa
pe pervazuri ;deasupra i dedesuptul leilor
boilor si heruvimilor erau ghirlande,
lucru de turnitor iscusit.
359
www.dacoromanica.ro
Fiecare carucior aves patru roate
de arama, i osiile emu tot de aroma.
La cele patru colturi eran stinghii de
reazim pentru cazan si ele emu tur-
nate.
De jur-imprejurul gurii ca,zanului
eran inflorituri scoase in dará,' ca-
zanul era rotund ca un villatuc, iar lu-
cratura de pe el era ea pusá pe dea-
supra, si nu era mai nalt ca o jumittate
de cot. Cutis, de tabla nu era rotunda,
ci in patru colturi.
Cele patru roate erau asezate
sub iar osiile rotilor eran
tablii,
prinse de citrucior. Inältimea unei roti
era de un cot i jumatate.
Infatisarea rotilor era ca a ro-
tilor unui car. Totul era turnat: osiile,
obezile, spitele j butucii.
Cele patru stinghii eran puse la
cele patru colturi ale fiecarui carucior.
Stinghiile erau dinteo bucata cu caru-
ciorul.
Asa dar, deasupra caruciorului, la o
jumatate de cot inaltime, era o iesiturá,
rotunda de jur-imprejur; iar caruciorul
de jos si pana sus, osiile i táhliibe alca-
tuiau un intreg.
Pe tablii a seulptat heruvimi, lei
palmieri, atat cat loo era pe fiecare
tablie, i inflorituri de jur-fmprejur.
i ca acesta a turnat el zece citru-
oloare. Toate eran turnate dintr'o bu-
cata rfi facute dupá acelasi tipar.
Apoi a facut el zece cazan° de
°rama, fiecare cazan de patruzeci de
bati, de patru coti inaltime, cate un
cazan de fiee,are carucior din cele zece.
39.i a asezat cinci carucioare la
miazi-zi de templu i cinci oarucioare
la miaza-noapte. Marea a a.sezat-o in
partes, de miaztt-zi a templului, Inspre
miaza-zi i rasirit.
Apoi Hiram a mai filcut oale, lo-
peti i ibrice de stropit. A,stfel a
sfaxsit Hiram tot lucrul pe care 1-a avut
de facut regele Solomon in templul
Domnului :
Dourt columne °u cele doua, ca,pi-
teliuri rotundo in capul celor doua co-
lumne, cele dona impletituri ca de bor-
bota ca s'a acopere capetele rotunde ale
capiteliurilor de deasupra colunuielor,
 CARTEA INTAIA A REGILOR, 8
Cele patru sute de rodii pentru
cele dou6 borbote, Ate dou6, siruri de
rodii pentru fiecare din ele, ca sI aco-
pere cele dou6 capiteliuri rotundo de pe
capätul columnelor,
Cele zece c6,rucioare impreun6 cu
cele- zece cazane,
Marea si coi doisprezece boj de
sub ea,
Oalele, lopetile i ibricele de stro-
pit. Toate ceste odoare pe care le-a
Meat Hiram lui Solomon, pentru tem-
plul Domnului, au fost facute din mama
lustruith.
Regele a poruncit s6 le toarne in
tinutul Iordanului, la vadul Adama,
intro Sucot si Tartan.
Toate aceste odoare le-a aF,lezat
Solomon in templu. Dar fiindcit mul-
timea,lor era nemisuratit nu s'a mai so-
cotit greutatea ara,mei.
i a mai fäcut Solomon teat&
zestrea care se af16 in templul Domnului:
jertfelnicul de aur, masa de aur a punerii
inainte a päinilor,
Cele cinci candelabro de aur ca-
rat de-a dreapta si celelalte cinci de-a
stänga inaintea, Sfint,ei Sfintelor, flo-
candelele i clestii de aur,
Lighenele, cutitele, ibricele de
stropit din ele, piulitele i catuile de
aur carat. Chiar tätânile canatelor
i Asa c6 preotii nu puteau sä-si
usilor de la Sfanta Sfintelor si ale usilor
din Sfanta erau do aur.
i cand s'a sfärsit tot lucrul pe
care 11 poruncise Solomon pentru tem-
plul Domnupi, a adus Solomon toate
darurile sfinte ale lui David, tathl säu:
aurul, argintul precum i toate odoarele
si le-a dat la vistieria templului.
8.
Eirmosirea sIdatului locas.
Atunci a sträns Solomon pe ba-
tränii lui Lsrail pi pe toti voevozii se-
mintiilor, capii familiilor fiilor lui Israil,
la regele Solomon, in Ierusalim, ca
su aduc6 chivotul legä,mäntului Dorn-
nului din cetatea lui David, din Sion.
i s'au strans la regele Solomon
toti b6,rbatii lui Thrail, la siirbatoarea
corturilor in luna Etanim, adic6 in luna
a gaptea.
360
www.dacoromanica.ro
Dap& ce s'au sträns toti bätränii
lui Israil, preotii au ridicat chivotul,
i au dus chivotul legii Domnului
cortul descoperirii i toate odoarele
sfinte care se aflau in cort, i pe care le
duceau preotii i levitii.
Regele Solomon si toti din obstia
lui Israil, adunati impreunä cu el, au
adus jertfe inaintea chivotului, bol i oi,
care din pricina numitrului mare nu se
puteau socoti si nici numära.
i preotii au dus inlä,untru chi-
votul legtimântului Domnului la local
lui, i 1-au pus in Sfânta Sfintelor sub
aripile heruvimilor.
lar heruvimii st6teau cu aripile
intinse peste local unde se afla chivotul
heruvimii acopereau chivotul i par-
ghiile lui.
Parghiile erau lungi i capetele
lor se vedeau din Sfânta, care era in
fats, Sfintei Sfintelor, dar de afar6, nu
se z6reau. i au ramas acolo piing, in
ziva de azi.
In chivot nu se aflau decât cele
doui table de piatra pe care Moise le
asezase acolo in Horeb, And Domnul
a Moat legämä.nt cu fiii lui Israil dupi
ce-i scosese din pämäntul Egiptului.
i când au iesit preotii din templa,
norul a umplut templul Domnului,
facä, slujba, din pricina norulai, caci
slava Domnului umpluse templul.
Atunci a gritit Solomon: o Domnul
a fácut soarele pe cer, dar el insusi s'a
hotärit BAJA sälas in intuneric !
M'arn incumetat sä-ti zide,sc tem-
pla ca 86' te odihnesti, 16,cas in care EA,'
petreci, cas6 deapururi! s Acestea aunt
serse in cartea
Apoi s'a inters Solomon cu fata
si a binecuväntat teeth', obstia lui Israil,
lar in vremea aceasta toatit obstia
stittea in picioare.
$i a zis: o Sl6vit s5, fie Domnul
Dumnezeul lui Israil, care a adus la
indeplinire si in faptä, ceea ce a Mg6duit
prin gura sa pärintelui meu David:
Din ziva eitnd am scos pe po-
porul meu Israil din Egript, n'am ales o
cetate din semintiile lui Israil ea sä,
zidesc templu i s6 sii,16sluesc numele
 CARTEA fliTAIA A REGILOR, 8
meu inteinsul, ci am ales pe David ea
sòpastorease& pe poporul meu Israil,
dar acum am ales Ierusalimul ca sa
salasluesc numele meu intr'insul! »
Si cand lui David, parintele meu,
li intra,se la inim& sit zideascit templu
intru slava numelui Domnului Dumne-
zeului lui Israil,
Domnul a zis luí David, tatal meu:
«Fiindea ti-ai pus in gaud sa zidesti
templu intru slava numelui meu, bine ai
fanut ea fi-ai pus in gAnd!
Dar nu tu vei zidi templul, ci fiul
tau care va iesi din coapsele tale, acela
imi va zidi templu 'Mtn' slava numelui
meu.
Si aeum, Donmul implinit
giiduinfa pe care a rostit-o! Eu m'am
ridicat in locul tatalui meu David
m'am suit pe tronul lui Thrall, precum
i-a fagaduit Domnul, si am inalfat templu
intru slava numelui Domnului Dumne-
zeului lui Israil.
Si ara gatit intr'insul loe pentru
chivotul legamantului Domnului, pe care
I-a incheiat cu strabunii nostri cfind el
i-a scos din pamantul Egiptului ! »
Apoi Solomon a stat inaintea jert-
felnicului Domnului, in fata intregii
obstii a lui Israil, i vi-a intins mainile
spre cer,
Si a zis: Doamne Dumnezeul
lui Israil, nu este Dumnezeu ca tine
nici sus in cer, nici jos pe piimant! Tu
pazesti legamantul arafi indurarea
catre servii Val, care umbla inaintea ta
din toati jalma!
Tu ai avut grijä de robul tau
David, parintele meu, i ceea ce i-ai fagit-
duit lui i prin gura lui ai graft, ai im-
plinit cu mfina ta in vremea de acum.
Si acum, Doamne Dumnezeul lui
Israil, fine ceea ce ai fig./le/nit robului
tau David, parintele meu, carol i-ai spus:
a Nu va lipsi barbat din tine care a&
stea inaintea mea pe tronul lui Israil,
(lac& fili tal vor lua aminte la calea lor,
ca sä, mearga inaintea mea precum si tu
ai mers inaintea mea!
Acum, Doanine Dumnezeui lui
Israil, sa se adevereascit fagaduinfa pe
care tu ai facut-o robului tau, lui David,
paiintele meu I
361
www.dacoromanica.ro
Sa fie oare cu putinfa ea Dum-
nezeu 8â albs& locas pe pinnant? Vezi,
cerul i cerurile cerurilor nu sunt in stare
sa, te cuprinda cu atat mai mult acest
templu pe care eu zidit!
Deci intoarce-te ca un indurat la
rugticiunea robului tau si la ruga lui
fierbinte, Doamne Dumnezeul meu, i sa
asculfi strigarea i rugaciunea pe care
robul tau fi-o malta astazi inaintea ta,
Ca sa fie ochii tal afintifi zi
noapte spre ternplul acesta i spre locul
pentru care tu ai fagaduit: a Aici sa fie
numele meu D. ca sa, asculfi rugaciunea
cu care robul tau se roaga in locul acesta.
Ascult& rugaciunea fierbinte a ro-
bului tau si a poporului tau Israil, ori
de cate ori se vor ruga ei in local acesta!
Asculta din locul salasluirii tale, din
ceruri, [Iseult& i iartit!
Gaud va gresi cineva impotriva
aproapelui tau si-1 va pune sa jure s't va
veni si jure inaintea jertfelnicului din
templul acesta,
Asculta din ceruri i fa, dreptate
robilor tal, pedepseste pe cel far& de lege,
ca fapta lui sa i se intoarci in capul lui,
si pe cel drept rasplatesti dup&
dreptatea. lui.
Gaud poporul tau Israil va fi infrant
de vrajmasi, fiindcä ei au Thicatuit,
se vor intoarce la pocâin i vor lauda
numele tau si se vor ruga si vor Malta
rugaciuni din inima in templul acesta,
Asculta din ceruri i bat& pacatul
poporului tau Israil si-i intoarce in pi-
mantul pe care 1-ai dat stramosilor lor.
Cand vei inchide ceru/ si nu va
mai ploua, fiindca au picatuit inaintea
ta, i se vor ruga in locul acesta i vor
proslavi numele tau si se vor cal de pa-
catul lor, pentru ca i-ai pedepsit,
Ascultá din ceruri i iarta pacatul
robilor Val si pe poporul tau Israil
povafueste-I ta mearga pe calea cea
buna, íi dä ploaie pe pamántul tau pe
care 1-ai dat mostenire poporului tau!
Gaud va fi sa, fie foamet,e pe ph-
mant, cand va fi sa fie ciumil, taciune in
grane, inga,lbenire in holde, stoluri de
lacuste, cand 11 va impresura vrajingsul
In vre-una din asezarile lui, ori de va
izbucni vre-o molim& ori vre-o boalà,
 CARTEA INTAIA A REGILOR, 8
Once rugaciune, once rug& fier-
binte, care se va face din locul acesta
de orice om pentru tot poporul tau Thrall
cad fiecare stie neca,zul inimii lui
va intinde mainile sale catre templul
acesta,
Asculta din ceruri, din locul sa-
läsluirii tale, si iarta i ra.splateste fie-
ciruia dupà faptele lui, caci tu 11 stii
inima lui, fiindca tu singuri patrunzi Cu
privirea inima fiilor oamenilor,
Ca di se teamil, in toate zilele
vietiilor pe pamb,ntul pe care tu 1-ai dat
strabunilor nostri!
Cand un strein care nu face parte
din poporul tau Israil va veni dintr'o
tar& indepartata pentru cinstirea nu-
melui tau,
Cad se va auzi de numele tau
mare, de mina ta cea tare si de bratul
tau intins, va veni si se va ruga in
templul acesta,
Asculta din ceruri, din locul
lasluirii tale, si strainului
toatä cererea lui, ea sa stie toate popoa-
rele pamántului de numele tau FA sä te
cinsteascb, pe tine ca poporul tau Israil
si ea fie incredintate câ numele tau este
chemat In templul acesta, pe care 1-am
zidit!
Gaud va iesi poporul täu la batilie
impotriva vfajmasilor lui, pe calea pe
care-1 vei trimite, i se va ruga Domnului
cu fa ta spre cetatea pe care ti-ai ales-o
spre templul pe care 1-am zidit pentru
slava numelui tau,
Ascultä din ceruri rugaciunea lor
si cererea lorqierbinte, i fa-le dreptate!
Cánd vor pacittui inaintea ta
cáci nu este om care sa nu piicatuiascit
si te vei intarata impotriva lor, si-i vei
da in mana vräjmasului, care-i va
duce robi in tara lui indepartata sau
apropiata,
Si se vor ciii in mima lor in pa-
mantul in care au fost dusi robi i se vor
pocai si te vor ruga pe tine in pamantul
robiei lor i vor zice: s Am gresit, am
pacatuit i faradelege am filcut
Si se vor intoarce catre tine cu
podainta din toata mima i din tot cu-
getul lor, in tara vrajmasilor lor care
i-au fost dus in robie, i se vor ruga tie
362
www.dacoromanica.ro
cu fata spre pamantul pe care 1-ai dat
stramosilor i spre cetatea pe care ai
ales-o i spre templul pe care 1-am zidit
intru slava numelui tau,
Asculti din ceruri, din locul sa-
lasluirii tale, ruglicitmea lor i cererea
lor din inima si fa-le dreptate!
'art& pe poporul tau de orice a
gresit, de toate pacatele pe care le-a
faptuit inaintea ta, i dä4e indurarile
tale in fats dusmanilor lor, ca si se
milostiveasca spre ei,
Choi ei aunt poporul tau i mos-
tenirea ta pe care ai scos-o din Egipt,
din cuptorul cel de fier.
Fie ochii Mi atintiti spre oererea
robului tau i spre ruga fierbinte a popo-
rului tau Israil i sa-i asculti oricand
te vor cherna pe tine,
Cad tu i-ai ales ca mostenire din
toate popoarele pamantului, precum ai
fagaduit prin gura lui Moise, servul
&And i-ai scos din Egipt pe stra,mosii
nostri, Doamne Dumnezeule!
64. Cand Solomon a sfirsit aceasta
rugáciune de cerere dare Domnul, s'a
sculat din fata jertfelnicului, unde sta-
tuse in genunchi cu mainile intinse
spre cer,
A stat apoi in picioare si a bine-
cuvantat toata obstia lui Israil, cu glas
tare si a zis:
a Slavit sa fie Domnul care a dat
poporului situ Lsrail tihna pentru tot
ce i-a fost fagaduit, incat nici una din
minunatele lui fagaduinti pe care le-a
facut win gura lui Moise, sluga sa, n'a
rimas neimplinita!
Domnul Dumnezeul nostru Bit fie
cu noi precum a fost i cu parintii
nostri, sa nu ne partiseasca i sa nu ne
base!
SA% intoarca inimile noastre spre
el, ca sä umblam in toate caile lui,
sä pazim poruncile lui, legile lui i in-
dreptarile lui pe care le-a poruncit pa-
rintilor nostri!
Si' fie cuvintele a,cestea, cu care
m'arn rugat fierbinte inaintea Dom-
nului, aproape de Domnul Dumnezeul
nostru, ziva i noaptea,, ca sä fad, drep-
tate robului eau poporului eau Israil
deapuruii,
 CARTEA INTRIA A REGILOR, 9
Ca sii, stie toate popoarele pa-
mintului c Domnul este Dumnezeu
si nu este altul ea el!
Si mima voastra si fie nepriha,
nit lê.ng Domnul Dumnezeul nostru,
ea si umblati in legile lui i sii paziti
poruncile lui, ea in ziva de acum ! u
Atunci regele si tot Israilul au
adus jertflt inaintea Domnului.
Solomon a adus jertfa., de pace
Domnului, douizeci i douii de mii de
vite mari si o silt& douäzeci de mii
de vite mici. Regele i fiii lui Israil au
sfintit templul in felul acesta.
In aceeasi zi, regele a sfintit mij-
locul curtii care este inaintea templului.
Acolo a adus arderea de tot, prinosul,
grasimea jertfelor de pace, caci jertfel-
nicul de ararni de dinaintea Domnului
era proa mic ca sii poata cuprinde ar-
derea de tot, prinosul i grasimea jert-
felor de pace.
In vremea aceea Solomon fin-
preuna, cu tot Israilul au facut pram-
nuirea sarbitorii corturilor, mare adu-
nare, de la intrarea Hamatului si ping,
la riul Egiptului, inaintea Domnului
Dumnezeului nostru, timp de sapte zile
iar sapte zile, de teats paisprezece
zile,
lar in ziva a opta Solomon a
dat drumul poporului. Si ei si-au luat
rimas bun de la rege i s'au dus la vetrele
lor, bucurosi cu inimi bun& pentru
tot binele pe care Domnul 11 aratase
robului eau David si poporului siiu
Israil.
9.
Dumnezeu reispuncle la rugciciunea lui
Solom,on.
lar dupi ce a sfirsit Solomon zi-
direa templului Domnului i palatul
regal, precum i toate planurile pe care
Solomon dorise si le infaptuiasca,,
Domnul s'a aratat, lui Solomon a
doua oara, asa cum i se arätase la Ghi-
beon ,
Si i-a zis: o Am ascultat rugiciunea
ta si ruga ta din suflet, pe care ai
tat-o catre mine, si am sfintit templul
acesta pe care 1-ai zidit ca si-mi skids-
363
www.dacoromanica.ro
hies° numele meu pe veci inteinsul,
ochii mei si mima mea si vegheze in el
In toata vremea.
Tu, dacé, vei umbla inaintea mea
precum a umblat David, parintele tau,
intru neprihanirea inimii i intru
virsire, ca sii implinesti tot ceea ce
ti-am poruncit tie, i vei piizi legile mele
indreptarile mele,
Atunci, eu voi intari tronul regatului
tiiu peste Israil deapururi, precum am fit-
gaduit lui David, parintele tau, i i-am
zis: s Nu se va curma din tine btirbat
pe tronul lui Israil
lar daca, voi i fiii vostri vii yeti
ritzleti de mine si nu yeti päzi poruncile
legile mele pe care vi le-am dat, i vi
yeti indupleca si cinstiti aIi dum-
nezei i Bii vä inchinati lor,
Eu voi curma pe Israil de pe fata
pamintului pe care i 1-am dat, impreunä
cu templul pe care I-am sfintit pentru
numele meu voi arunca de la mine.
Si Lsrail va ajunge la toate popoarele de
poveste i de °coda!
lar acest templu va fi prefacut in
merman de darimatari si cine va trece
pe ling& el se va minuna, va fluera
va zice: o Din care pricina Domnul a
urgisit astfel tara i acest templu ? »
Si i se va faspunde: « nuclei au
parasit pe Domnul Dumnezeul lor, care
a scos pe striimosii lor din tara Egip-
tului, i s'au acivat ling& alti dumnezei,
lor li s'au inchinat si pe ei i-au cinstit!
Din aceastä pricinä Domnul a abiitut
peste ei toati nenorocirea, aceasta.
La capatul celor douazeci de ani,
In care timp Solomon a sfirsit cele
douä zidiri, templul i palatul regal,
Solomon a dat lui Hiram, regele
Tirului adica Hiram, regele Tirului, care
ajutase pe Soloinon cu lemn de cedru,
de chiparos i cu aur dupä voia lui i-a
&alma douazeci de orase in tinutul
Galileei.
Chad fug Hiram a venit din Tir,
ca sii vada orasele pe care i le daruise
Solomon, nu i-au placut,
Si a zis: o Ce fel de orase sunt
acestea pe care mi le-ai dat, irate? Si
le-a rimas numele: tinutul Cabul, pana
In ziva de azi.
 CARTEA INTAIA A REGILOR, 10
i a trimis Hiram regelui Solomon
o sutg douazeci de talanti de aur.
lat.& cum a fost Cu corvezile pe
care le-a rinduit Solomon pentru zidi-
rea templului Domnului pi a palatului
su i ca sil ridice Milo, zidul Ierusa-
limului, Hater, Meghido i Ghezerul,
Cad Faraon, imparatul Egiptului,
venise i cuprinsese Ghezerul, prefä,-
cuse in cenupä, iar pe Canaaniti, locui-
tori ai cetatii, i-a omorit, i cetatea a
facut-o dar fiicei sale, sotia, lui Solomon;
Din aceastit pricing, Solomon a
zidit din nou Ghezerul apoi Bethoronul
de Jos,
Baalat, Tadmor in tinutul pustiu
de la miazii-zi,
Toate cetatile pg,tule ale lui So-
lomon, cetatile pentru carele de räzboi,
cetätile pentru ciilareti, pi tot ce pig,
nuise Solomon sg, cladeasca in Ieru-
salim, in Liban i in tot cuprinsul sta-
panirii sale:
Anume corvodarii au fost tot popo-
rul care mai scgpase dintre Amoriti,
Hetiti, Pereziti, Iebusiti, pi care nu
faceau parte din fiii lui Israil,
Fili lor, care mai ramasesera in
Ora pi pe care Israilitii n'au putut
nimiceascg Solomon i-a pus la corvada',
pima' in ziva de azi.
lar din fiii lui Israil n'a facut pe
nimeni Solomon rob, ci i-a gout opteni,
dregatori, voevozi, capitani pi supra-
veghetori mai mari peste carele i cg-
lä,retii
Mari supraveghetori peste lucrà:-
rile lui Solonfon, care supravegheau po-
porul impovarat cu lucrul, au fost cinci
sute cincizeci.
Solomon a zidit Milo, in vremea
&Ind fiica lui Faraon a trecut din cetatea
lui David in palatul ca:re i-a fost zidit
pentru ea.
Solomon îi fg,cuse pravi1 ca de
trei ori pe an sit aduca, arderi de tot pi
jertfe de pace pe jertfelnicul pe care
ilmilitase pentru Domnul, pi tgmaieri
inaintea Domnului. In vremea aceasta
el a dres i palatul sau.
Solomon regele a alcgtuit un stol
de corábii la Etion-Gheber, langa Elat,
pe tarmul Mani Ropii, in tara Edomului.
364
www.dacoromanica.ro
Hiram a trimis pe corg,biile lui
Solomon oamenii sai, corábierii sari, de-
prinpi cu marea, set insoteasca oamenii
lui Solomon,
i ei au ajuns la Ofir pi au adus
de acolo aur, patru sute dou'aze,ci de
talanti, pe care 11 dadurg, regelui So-
lomon.
Regina din Sala.
Gaud a auzit regina din Saba de-
spre faima lui Solomon, cum pi despre
templul in numele Domnului, a venit
ea sii-1 ispiteasca, prin cimilituri.
i ea a pornit la Ierusalim cu o
foarte mare BUM: cu camile incarcate
cu mirezme, cu mult aur i cu pietre
nestimate. i s'a dus la Solomon ca sa-i
spun& tot ce avea pe inima.
i regele Solomon i-a dat raspuns
la toate intrebgrile ei, i nici o intrebare,
oricat de invaluita, n'a ramas pentru
ea far& de raspuns.
i când a vazut regina din Saba
toati intelepciunea lui Solomon pi pa-
latul pe care il zidise,
Mancgrile de la masa lui, tinuta
dregátorilor lui, purtarea slugilor lui
ii imbracamintea lor, paharnicii lui,
precum i arderile lui de tot pe care le
aducea de obicei in templul Domnului,
n'a mai putut sil-pi înfrâng duhul,
i a zis cgtre Solomon: Adeva-
rata este faima pe care am auzit-o
In tara mea, despre povetele tale pi
despre intelepciunea ta,
Dar n'am crezut spuselor, ping
n'am venit i n'am vazut cu ochii mei.
Iatä insä, ca nici macar pe jumIttate nu
este din ceea ce ajunsese ping la mine !
Intelepciunea i bogatia ta intrec cu
mult faima despre care am auzit eu!
Fericiti sunt supupii tai! Fericiti
sunt dregatorii till, care slujeso dea-
pururi inaintea ta pi aud ouvintele tale
intelepte!
Slavit si fie Domnul care a bine-
voit sa te sue pe tronul lui Israil!
fiindca Domnul iubepte pe Israil in toatá
vremea te-a suit pe tron ca rege, ca
judeci i sg, imparti dreptatea.
 CARTEA INTAIA A REGLLOR, 11
i i-a daruit ea regelui o suta
doutizeci de talanti de aur i foarte
multe mirezme i pietre pretioase. Nicio-
data n'au intrat in tar& atatea mi-
rezme, cate i-a dot regina din Saba
regelui Solomon.
Chiar i coräbiile lui Hiram, care
aduceau aur din Ofir, n'au adus nicio-
data atat de mult lemn de stirax
atittea pietre pretioase!
i regele a facut din lemnul de
stirax, odoare de lemn in templul Dom-
nului i in palatul regal, titere i harfe
pentru cantareti. Lemnul acesta de
stirax nu s'a vitzut niciodatä in atata
belsug, pan& in ziva de azi.
Regele Solomon i-a dat reginei
din Saba tot ceca ce a dorit si a cerut,
afar& de ceca ce dup5., darnicia regeascä
i-a ditruit ei. Apoi ea impreuna% cu dre-
gatorii ei a pornit FA s'a intors in tara ei.
Greutatea aurului pe care So-
lomon Il primea in fiecare an era de sase
sute saizeci i sase de talanti de
aur,
Mara de därile negutätorilor mari,
de birul negustorilor mici i ceca ce
intra de la toti craii Beduinilor i sa-
trapilor tarii.
Apoi a filcut regele Solomon clouá
sute de scutmi mari de aur cecänit,
fiecare scut avea sase sute de sicli de
aun,
i trei sute de scuturi de rand de
aur cedinit, fiecare scut avea trei
mine de aur, pe care le-a pus in casa
Pädurea Libanului s.
i a mai facut regele un tron mare
de fildes, pe care 1-a imbracat cu aur
lamurit.
Tronul avea sase trepte, iar dea-
supra splitarului, in dreapta i in stanga,
erau dou5, capete de taur; avea rezema-
tori inteo parte fo't intr'alta, iar langa
rezematori erau doi lei.
Pe cele sase trepte, de o parte si
de alta, erau asezati doisprezece lei,
ceca ce nu se 0:sea in nici o imparittie.
Toate cupele de baut ale regelui
Solomon erau de aur, i toate odoarele
din casa « Padurea Libanului erau de
aur curat, fiinda argintul in vremea
lui Solomon n'avea pret.
www.dacoromanica.ro
365
Regele avea pe mare cor5.bii multe,
la fel cu cele care mergeau la Tarsis
carmuite de corabierii lui Hiram.
0 data la trei ani corabiile lui cele mari
soseau inarcate cu aur i cu argint, cu
hides, cu maimute i cu pauni,
Asa a intrecut regele Solomon pe
toti imparatii pämä,ntului in bogatie
intelepciune.
Toatti lumen cauta sä vadli fata
lui Solomon, sä asculte intelepciunea
lui, pe care Dumnezeu i-o pusese in
inimä;
Fiecare din ei aducen darui
odoare de argint, de aur, vesminte,
arme, mirezme, cai, catan, an de an,
i si-a sporit Solomon carele
calaretii. i a avut o mie patru sute de
care si douitspre ece mii de cálareti,
i-a pus parte in cetatile pentru care si
parte cu regele in Ierusalim.
El, regele, a adus atat argint in
Ierusalim ca pietrele, i cedri multi
ca sicomorii care cresc pe campie.
Solomon aducen caii din Mutri
si din Coa. Geambasii regelui li cum-
parau cu bani din Coa.
Carul din Mutri costa sase sute
de sicli de argint, si un cal o sutä cinci-
zeci de sicli. Cu aceeasi geambasi se facea
cumparatura i pentru regii Hetitilor
ai Sirienilor.
11.
Moartea lui Soloman.
Regele Solomon a iubit pe lang5,
fiica lui Faraon multe femei stritine:
moabite, amonite, edomite, sidoniene
hetite,
Din neamurile despre care Dom-
nul zisese fiilor lui Israil: SA nu
vä, amestecati cu ele si nici ele sä nu se
amestece cu voi, ca sä nu ademeneasa
mima voastfit care dumnezeii lor !
Dar Solomon tocmai pe acestea le-a
indrägit.
i a avut el sapte sute de domnite
trei sute de tiitoare. i femeile lui i-au
ademenit inima.
In vremea bátrâneii lui Solomon,
femeile i-au induplecat mima dupa alti
dumnezei, incat el nu mai era cu toatä
 CARTEA INTAIA A REGILOR, 11
mima alaturi de Doranul Damnezeul
lui, cum fusese cu toata mima David,
parintele eau.
Atunci Solomon a inceput sit cin-
steasca, pe Astarte, zeita Sidonienilor,
pe Milcom, idolul uricios al Amonitilor.
*i Solomon a filcut fapte rele in
ochii Domnului si n'a avut credintg in
Domnul, ca David, tatal sau.
Atunci a zidit Solomon capiste
pentru adus jertfe lui Chemos, dum-
nezeul Moabitilor, in muntele de la
saritul Ierusalimului, cat i lui Milcom,
idolul fiilor lui Amon.
Asa a facut el pentru toate femeile
cele strgine ale lui, care aduceau ta-
jertfe dumnezeilor lor.
Atunci s'a intaratat Domnul Ira-
potriva lui Solomon, fiindeg si-a Iiisat
mima induplecatá de la Domnul Dumne-
zeul lui Israil, care i se arittase de douil ori,
i caré ii diiduse poruncii inteadins
sa nu se ia dupg alti dumnezei. Dar el
n'a tinut socotealä de ceea ce Domnul
ii poruncise.
Donmul i-a spus lui Solomon:
« Fiinda te-ai razletit pang inteatat
si nu mai pazesti legamantul meu
legile mele pe care ti le-am poruncit,
voi sfasia regatul tau voi da slugii tale.
Dar in vremea vietii tale nu voi
face-o, pentru David, parintele tau, ci
il voi sfásia din mana fiului tau.
Dar nu tot regatul 11 voi sfasia.
O semintie o voi da fiului tau pentru
David, sluga mea, si pentru Ierusalimul
pe care 1-amrales.»
Atunci a sculat Domnul un vraj-
mas impotriva lui Solomon, pe Hadad
Edomitul. Acesta era de vita de domn
din Edom.
Cand David a infrant Edomul
Ioab, capitanul ostirii s'a dus ca ea
scotoceascit pesterile i a macelarit pe
toti vitejii Edomului,
Caci Ioab impreuna Cu tot
Israilul statusera acolo sase luni, pana
cand au nimicit pe toti coi viteji din
Edom,
Atunci a fugit Hadad impreung
cu cativa Edomiti dintre dregatorii ta-
tillui situ, ca ea se dud, in Egipt Pe
atunci Hadad era in floarea várstei.
www.dacoromanica.ro
366
i a pornit din Madian si a ajuns
In Paran. i din Paran a luat oameni
s'a dus la Faraon, imparatul Egip-
tului, care i-a dat hrana i adgpost,
precum i mosie.
i a aflat Hadad liar mult in
ochii lui Faraon, i i-a dat lui ea femeie
pe cumnata sa Ano, sora ceo mai mare
a reginei Tahpenes.
i Ano, sora lui Tahpenes, a nil,
scut pe Ghenubat, fiul sau, pe care
Tahpenes 1-a crescut mare in casa lui
Faraon, si a stat Ghenubat in casa lui
Faraon, impreung cu feciorii lui.
Gaud a aflat Hadad care era in
Egipt ca David a adorrait cu parintii
lui i ca Ioab, voevodul ostirii, a murit,
atunci el, Hadad, 1-a rugat pe Faraon : « In-
glidueste-mi sá má intorc in tara mea! o
i Faraon i-a ritspuns: Ce-ti
lipseste tie la mine, de cauti sa te duci
In tara ta ? s Iar Hadad i-a spus: « Da-mi
drumul ! » i Hadad a plecat in tara
sa. i acesta este raul pe care i 1-a facut
Hadad lui Tamil: el a urgisit pe Israil si s'a
facut rage in Edom.
Apoi Domnul a mai ridicat im-
potriva lui un alt vrajmas, pe Rezon,
fiul lui Eleiada, care fugise de la Ha-
dadezer, stiipanul sau din Toba.
i s'au stra.ns imprejurul lui oa,
meni Erg capitai si s'a facut eapul
unei cete in vremea and David mä-
celarise pe Sirieni. El a cuprins Da,
mascul, s'a asezat in el si s'a facut
rege in Damase,
i a fost dusmanul lui Israil in
toatii vremea domniei lui Solomon.
Asemenea i Ieroboam, fiul lui
Nabat Efrateanul din Tereda, dregator
al lui Solomon, s'a razvratit impotriva
regelui. Pe mama lui Ieroboam o
cherna Tenia si era viiduvli.
Int.& din care pricing a ridicat el
mana impotriva regelui: Solomon in-
cepuse sá zideascii Milo si a astupat
sparturile cetatii lui David, pärintele
sau.
Ieroboam insa era om de isprava
fiindca Solomon a vazut ea tanarul
este indemanateo la lucre, I-a pus su-
praveghetor peste cei ce fiiceau corvada
din semintia lui Iosff.
 CARTEA INTAIA A REGILOR, 12
In vremea aeeea Ieroboam a
iesit din Ierusalim i profetul Ahia din
Silo 1-a intfilnit pe drum. Ahia era fra-
bricat cu hainä nouii. Si pe camp eran
numai ei doi.
Atunei Abia s'a dezbracat de
haina lui cep, nouit 0 a sfasiat-o in douh-
sprezece bucitti,
Si a zis lui Ieroboam: o Ia-ti zece
bucati, fiindch asa zice Domnul Dum-
nezeul lui Israil: lath eu voi sfasia
regatul din mana lui Solomon si-ti voi
da tie zece semintii,
Si numai o semintie sa-i ramanii,
lui, pentru David, robul meu, i pentru
Ierusalim, cetatea pe caro am ales-o
din toate semintiile lui
Pentru ea, m'a parasit i s'a in-
chinat Astartei, zeita Sidonienilor, lui
Chemos, duranezeul Moabului, i lui
Milcom, dumnezeul Amonitilor, si n'a
umblat in chile mele ca sit savarseasca
ceea ce este drept in ochii mei si sa punii,
In faptä legile mele i indreptiitile mole,
futoemai ca David, párintele san.
Si nu voi lua regltul din mana
lui, ci 11 voi rasa rege in toate zilele
vietii lui, pentru David, sluga mea, pe
care 1-am ales deoarece el a pitzit po-
runcile i legile mele.
Ci voi lua regatul din mana
feciorului lui voi da tie zece se-
mintii.
lar fiului sau numai o semintie,
ca sä ramana pentru robul meu David o
&die deapururi in Ierusalim, in ce-
tatea pe care am ales-o ca shrds-
luesc numele meu.
Si te voi lua pe tine i te voi
face stiipanitor peste tot ce pofteste
sufletul tau, i vei fi rege peste Israil.
Si dacit vei asculta de tot ce-ti
voi porunci i vei umbla in chile mele
vei savarsi ceca ce este drept in oehii
mei, spre paza poruncilor i legiuirilor
mele, intocmai cum a racut David, robul
meu, te voi ocroti voi intemeia
spith trainick precum i am intemeiat lui
David, vi-ti voi da Israilul.
De aceea voi umili semintia lui
David, dar nu deapururi.»
lath pricina pentru care chuta
Solomon sit omoare pe Ieroboam!
367
www.dacoromanica.ro
Pentru aceasta a purce,s Ieroboam si a
fugit in Egipt la Sisac, imphratul Egip-
tului si a stot acolo in Egipt pan& la
moartea luí Solomon.
Cealalta istorie a vietii lui So-
lomon, toate faptele lui i intelepciunca
lui smit serse in Cronica lui Solomon».
Solomon a domnit in Ierusalim peste
tot Israilul patruzeci de ani si a adorna
cu parintii säi i a fost ingropat in
cetate,a lui David, parintele sax. lar
Roboam, fiul situ, a ajuns rege in locul
situ.
12.
Dezbinarea regatului.
I. Apoi Roboam s'a dus la Sihem,
fiindea, la Sihem venise intreg Israilul,
ca sii-1 aleagä rege.
Indatii ce Ieroboam, fiul lui Nabat,
a auzit, caci el se afla Inca, In Egipt,
unde fugise din fata lui Solomon, s'a
inters din Egipt.
Si din pricina ca au trimis sä-1
cierne, atunci Ieroboam impreunii, cu
tooth: obstia lui Israil au venit i au
stat de vorbi cu Roboam i au zis:
o Parintele tau a pus jug greu pe
noi. Usiuvaza, munca cea grea i jugul
greu care 1-a pus pe grumazul nostru,
vom sluji tie!»
Atunci el le-a rlispuns: o
ragaz de trei zile, apoi veniti inapoi ! »
poporul s'a dus.
In vremea aceea s'a sfatuit regele
Roboam cu batranii, dregátorii tathlui
shu Solomon, de pe cand era el in viata,
i-a intrebat: « Ce ma sfituiti sa fete-
pund acestor oameni? »
Atunci i-au ritspuns: « Dad. te vei
duce inaintea poporului si te vei arata
binevoitor vi-i vei asculta plangerea, si-1
vei lua cu vorbit bung, Iti va fi supus
In toata vremea!
Dar el a pus putin pret pe povata
bittranilor care 11 indemnaserit i s'a
sfatuit eu tinerii de vh.rsta lui, sfetnicii
lui,
Si i-a intrebat: o Ce afat Imi da0
ea sä riispund poporului acestuia care
imi apune: oUsureazii, jugul pe care tatal
tau I-a pus pe grumazul nostru!
 CARTEA INTAIA A REGILOR, 12
Atunci tinerii, cei care crescusera
cu el, i-au raspuns: Asa sä raspunzi
poporului acestuia, care ti-a grait: «Taal
tau a ingreuiat jugul nostru, si tu usu-
reaza-ni-lu i asa sit le spui : « Dcgetul
meu cel mic este mai greu decat coap-
sele tatalui meu!
Si dad, tatal meu v'a pus jug
greu, eu vä voi pune unul si mai greu ;
tatal meu v'a batut cu bice, iar eu va
voi bate cu harapnice ! »
Apoi Ieroboam impreuna cu tot
poporul au venit la Roboam a treia zi,
dupa cum le spusese regele: «Dupii trei
zile de ragaz, veniti inapoi la mine !
Si regele a raspuns aspru popo-
rului si n'a luat aminte la sfatul batra-
nilor,
Ci le-a vorbit dupa indemnul celor
tin erii le-a zis: « Tatal meu v'a in-
greuiat jugul vostru, iar eu il voi in-
greuia si mai mult; tatal meu v'a
batut cu bice, iar eu va voi bate cu
harapnice !
Si regele n'a dat ascultare popo-
rului, cad era vointa Domnului, ca
se adevereasca, cuvantul pe care-1 vor-
bise prin gura lui Ahia din Silo, catre
Ieroboam, fiul lui Nabat.
Si cand tot Israilul a viizut
regele nu asculta, poporul i-a intors
regelui cuvant F.;i i-a raspuns: Ce avem
noi de impartit cu David ? N'avern
nimio de mostenit de la fiul lui Iesei !
La vetrele tale, Israile !Si acum vezigi
de casa ta, Davide ! Israil s'a inters
fiecare la vatra sa.
Dupa aceasta fiii lui Israil, care
locuiau in cetatile semintiei lui luda,
au pus rege peste ele pe Roboam.
Si regele Roboam a trimis pe
Adoniram, ispmvnicul corvezilor, si tot
Israilul 1-a batut cu pietre i 1-a
omorit, iar regele Roboam abia a avut
vreme 66, se urce in carul situ si a fugit
la Ierusalim.
Si a rtimas rupt Israil de casa lui
Iuda, pan& in ziva de azi.
Si cand a aflat tot Israilul
Ieroboam s'a intors, a trimis i 1-a chemat
la obstie si I-au pus rege peste tot Israilul,
iar cu casa lui David n'a mai rämas
nimeni decal singura, semintia lui luda.
368
www.dacoromanica.ro
Apoi Roboam a venit la Ierusa-
lim si a adunat toatii semintia lui luda
semintia lui Veniamin, o slit& opt-
zeci de mii de osteni, ca sá porneasca
cu razboi impotriva casei lui Israi/ i 86,
intoarca regatul de partea lui Roboam,
fiul luí Solomon.
Atunci a fost cuvantul Domnului
catre Semaia, omul lui Dunmezeu, asa:
o Spune lui Roboam, fiul lui So-
lomon, regele Iudei, tsi la toata casa lui
luda i Veniamin i la tot poporul care
a mai ramas!
Asa zice Domnul: e Nu plecati
nu va fazboiti cu fratii vostri, fiii lui
Israil! Sä se intoarca fiecare la casa sa,
cad de la mine a pornit hotarirea aceasta !s
cand au auzit cuvântul Domnului,
s'au intors acasa dupii cuvántul lui.
Ieroboam a intarit Sihemul de
pe rauntele Efraim i 1-a facut cetatea
sa domneasca. Apoi a plecat de acolo
si a intarit Penuelul.
Si cugeta Ieroboam in mima lui:
In felul acesta regatul se va intoarce
iar la casa lui David !
Daca poporul se va sui in Ieru-
salim ea sa, aducá, jertfe in templu,
inima poporului acestuia se va indupleca
spre stapanul lor Roboam, regele din
lucia, i atunci ma vor omori i vor
trece de parten lui Roboam, regele din
luda.
Si dupii ce s'a sfatuit regele cu
sfetnicii 86,i, a facut doi vitei de aur
£ i a zis poporului: 4 Destul v'ati dus la
templul din Ierusalim ! Iatä dumnezeii
tai, lsraile, care te-au scos din tara
Egiptului !
Si a asezat pe unul in Betel E,4
pe altul in Dan.
Aceastä imprejurare a fost
pentru pleat, fiindea poporul se
ducea la templul din Dan.
Si el a mai cladit temple pe ¡nil-
timi si a asezat preoti din popor care
nu erau dintre fiii lui Levi.
Si a facut Ieroboam praznuire
In luna a opta, in ziva a cincisprezecea,
care cadea in aceeasi zi ea si 86,rbatoarea
de la templul din lucia. Si el film* se
ducea la jertfelnic. Acelasi lucre 1-a
facut si in Betel, ca sa aduca jertfe
 CARTEA INTAIA A REGILOR, 13
viteilor pe care Si facuse. Asemenea pe
preotii pentru inaltimi pe care i-a
asezat, i-a pus sa slujeasca in Betel.
33. El insusi s'a suit la jertfelnicul
pe care-1 facuse din socotinta sa in luna
a opta, in ziva a cincisprezecea, dad a
asezat praznic pentru fiii lui Israil.
13.
Pedeapsa lui Ieroboam.
$i dad s'a suit la jertfelnic
aduca tamaieri, iata ca a venit un om al
lui Dumnezeu din luda, cu ponina
de la Domnul, in Betel, tocmai cand Iero-
boam statea la jertfelnic ca sá aduca
m aieri.
Atunci el a predicat din ponme&
Domnului impotriva jertfelnieului FA a zis:
Jertfelnice, jertfelnice! Asa rosteste
Domnul: latii ca se va naste un vlastar
casei lui David, care se va cherna
Iosia, si va jertfi deasupra ta pe toti
preotii templelor de pe inaltimi, care
aduc támaieri deasupra ta, i oase de
oameni vor fi arse pe tine! o
In acelasi timp a dat si un serán si
a rostit: o Acesta va fi semnul pentru
ceea ce a zis Domnul: o lata, jertfelnicul
acesta va cripa, iar cenusa ceo grasá
de pe el se va risipi!
$i cand regele Ieroboam a auzit
cuvantul profetului pe care 1-a strigat
impotriva jertfelnicului de la Betel, si-a
intins mana de la jertfelnic si a zis:
o Prindeti-l! Dar mana pe care o intin-
Bese s'a uscat si nu putea s'o mai traga.
inapoi.
$i a crapat i jertfelnicul si s'a
risipit de pe el cenusa cea grasa, adicá
acesta era semnul pe care-1 daduse omul
lui Dumnezeu din porunca Domnului.
Atunci a inceput regele sá spuna
omului lui Dumnezeu: Imbuneazit-1
pe Domnul Dumnezeul «tu i roagá-te
pentru mine ca s'a pot strange mina
la loe! Atunci omul lui Dumnezeu
a chemat indurarea Domnului,
mina regelui s'a tras la loc, ca mai
in ainte.
Apoi regele a zis omului lui Dum-
nezeu: o Intrd la mine inlauntru i in-
vioreazá-te voi da un dar!
369
www.dacoromanica.ro
1,5i omul lui Dumnezeu i-a raspuns
regelui: « Chiar daca mi-ai da juma-
tate din stäpanirea ta, nu voi veni la
tine, e/id nu-mi este ingliduit si mi-
nano paine i nici sil beau apa In locul
acesta.
}linda asa mi s'a poruncit prin
cuvantul Domnului: o Sii nu mananci
paine, nici sil nu bei apa i nici
sa te intorci pe drumul pe care ai
venit!*
Atunci el a apucat pe alt drum
si nu s'a intors pe drumul pe care ve-
nise la Betel.
Dar in Betel locuia un profet
bátian. $i au venit fili lui la el i i-au
povestit tot ceea ce facuse omul lui
Dumnezeu In vázul tuturor in Betel,
precum i cuvintele pe care i le-a spus
regelui. Pe cand ei povesteau
lor,
Tatiil lor i-a intrebat: o Incotro a
apucat? $i fiii lui i-au arritat coleo
pe care apucase omul lui Dumnezeu,
care venise din luda.
Atunci el a dat poruncit fiilor
sau: o Puneti samarul pe mm! $i ei
1-au pus, iar el a incalecat pe asin.
$i s'a luat dupii omul lui Dum-
nezeu pe care 1-a gasit stand sub un
stejar, i 1-a intrebat: o Tu esti omul lui
Dumnezeu care a venit din luda? s$i
el i-a ráspuns: o Eu!
Atunci 1-a imbiat pe el: 4 Hai Cu
mine acasti, ca sil te ospatez!
$i el i-a raspuns: o Nu pot sil rria
intorc cu tine, cici nu-mi este ingaduit
sa m'anime pâme, nici sil beau alga cu
tine in locul acesta,
Fiinda mi s'a spus prin porunca
Domnului: s Si nu manb.nei, nici sil nu
bei acolo api i nici s'a, nu te intorci pe
churnul pe care ai venit! »
Dar el i-a zis: o $i eu sunt profet
ca si tine, si ingerul mi-a spus priri cu-
vantul Domnului asa: o Intoarce-1 din
drum la tine acasit, ca sii mili:lance
sa bea! Insit el 11 mintea.
Atunci el s'a intors, a mancat
a biut in casa lui.
Dar pe cand ei sateau la masa, a
fost cuvantul Dorimului catre profetul
care Ii intorsese din drum.
24
 CARTEA INTAIA A REGILOR, 14
Si acesta a strigat catre ornul lui
Durnnezeu care venise din Inda: Asa zice
Domnul: Pandea, te-ai ritzvratit im-
potriva poruncii Domnului ql n'ai pazit
porunca pe care ti-a poruncit-o Domnul
Dumnezeul tau,
Si te-ai tutora ql te-ai osp5.tat si
ai baut in locul acela in care ti-a po-
runcit sil nu mánanci paine, nici si)", nu
bei apä, trupul tau nu va fi pus in mor-
mantul parintilor tai!*
Dupà, ce el a mancat si a baut,
profetul care 11 intorsese din cale i-a
pus samarul pe asin.
i el a pornit la drum. Dar pe
drum i-a iesit inainte un leu si 1-a omorit,
ql hoitul lui sta aruncat in drum eu
asinul si cu leul langa el.
Din intamplare cativa drumeti care
treceau pe acolo, vtizand trupul lui
aruncat in drum si leul stand langa el,
su venit si au dat de veste in cetatea in
caro locuia profetul cel b5.tran.
Dar cand a auzit profetul care 11
intorsese din drum, a zis: 4 Acela este
omul lui Dumnezeu care a nesocotit
porunca Domnului si pentru acea,sta
Domnul 1-a dat in glaiarele leului care
1-a sfitramat si 1-a omorit intocmai cum
i-a zis Domnul s.
Apoi a spus feciorilor sai: e Pu-
neti samarul pe asin ! * i ei 1-au pus.
Si el a plecat si a gitsit hoitul lui
aruncat in drum, iar leul ql asinul stand
alatmi de el. Leul nu mancase hoitul
rnci nu sffisiase pe asin.
Atunci profetul a ridicat trupul
omului lui Dimmezeu, 1-a pus pe asin
si 1-a dus in cetatea batranului profet,
ca sa-1 jeleasca si ah -1 ingroape.
i i-a pus trupul in mormantul
lui ql ei 1-au plans: # O, fratele meu!*
lar dupa ce 1-au ingropat, el a
zis fiilor La moartea mea, 84 nut
ingropati in mormantul in care a fost in-
gropat omul lui Dumnezeu, ql oasele mele
s'a le puneti tanga oasele lui, ea oasele
mele s'a dimana, neatinse ca si oasele lui!
Aga se va implini cuvantul pe
care 1-a predicat el din porunca Dom-
nului impotriva jertfelnicului din Betel
si a capistilor de pe initItimi, care se
aflit in cetittile Samaliei.*
370
www.dacoromanica.ro
Dupa aceasta intamplare, Iero-
boam tot nu s'a intors cu pocaintit de la
calen lui ces rea, ci a facut jara* din
poporul de jos preoti pentru capistile
de pe in5.1timi, caci pe oricare vela
punea mana ca sit fie preoti pentru
capistile de pe inaltimi.
Aceasta imprejurare a c5,sunat
caderea in pacat a casei lui Ieroboam,
deci pierderea ql nimicirea ei de pe fate,
14.
Projelia lui Ahia despre Ieroboam pi
casa 8a.
In vremea aceea s'a imbo1navit
Abia, feciorul lui Ieroboam.
Atunci a zis Ieroboana catre femeia
sa: Hai, imbraca-te cu alte haine, ca
ta nu stie nimeni c5, esti femeia lui Iero-
boam, si du-te la Silo. Acolo se aflit, pro-
fetul Ahia, cel care mi-a profetit cit voi
fi rege peste acest popor.
Dar la in m5.n5, zece paini, cateva
turte si un ulcior cu merdenchi si du-te
la el, si el iti va spune ce va fi cu baiatul
Si femeia lui Ieroboam a facut in-
tocmai. Ea a pornit ql s'a dus la Silo
si a intrat In casa lui Ahia. i Ahia
nu putea s5, vada fiindca ochii Ii ala-
bisera de Mitran*.
Dar Domnul Ii spusese lui Ahia:
Jata, femeia lui Ieroboam vine sa
te intrebe pe tine, caci fiul ei este bolnav.
Cand va veni ta-i spui aya si asa, cid ea
vine in haine schimbate.
i abia a auzit Ahia zgomotul pa-
silor ei, ql in clipa cand a intrat pe usa
i-a zis: e J'Ara, femeie a lui Jeroboam!
Pentru ce te-ai imbracat in haine streine?
Sunt trirnis vestesc fapte crfincene 1
Du-te si spune lui Ieroboam: Asa
zice Domnul Dumnezeul lui Israil: uDeort-
rece te-am ridicat din mijlocul poporului
si te-am fácut rege peste poporul meu
Israil,
Si am rupt regatul de la casa lui
David si ti 1-am dat tie ql n'ai fost ca
servul meu David, care a plizit porun-
cile mele si a umblat dup.& mine din
toata inima lui, ea sa savarseasca numai
ceea ce este drept in ochii mei.
 CARTEA MELIA A REGILOR, 15
Ci ai fiiptuit rele mai mult decat
inaintasii tai, i ai umblat i ti-ai facut
alti dumnezei i chipuri turnate ca sii
mä intaritti i m'ai aruncat la spate,
De aceea, iata e voi aduce
nenorociri asupra ca,sei luí Ieroboam
voi curma din neamul lui Ieroboam
pe toti cei de parte barbifiteascii, robi
liberi, i voi miitura casa lui Iero-
boam cum se matura gunoiul de nu
mai rilmane
Pe cel care din casa lui Ieroboam va
muri in cetate, cainiiilvor manca, si pe
cel care va muri pe camp, Il vor manca
pasarile eerului, caci gura Domnului a
grait acea,sta.#
Acum, scoala i 'ileac& acasa! Si
cand picioarele tale vor pasi in cetate,
copilul va muri
Si tot Israilul il va plange si-1 va
ingropa, cad numai el singur din neamul
lui Ieroboam se va duce in mormant,
fiindca numai el din casa lui Ieroboam
s'a aflat bun inaintea Domnului Dum-
nezeului lui Israil.
Si Domnul va ridica impotriva lui
Israil un rege care va nirnici casa luí
Ieroboam.
Si Domnul va lovi Israilul, sa el
se va pleca trite° parte i intealta, pre-
cum se mládie trestia pe fata apei, i va
izgoni pe Israil din pamantul acesta
manos pe care I-a dat parintilor lui
va imprastia dincolo de Eufrat, pentru ca
si-a facut Asere ca sa manie pe Domnul.
Si va parasi Israilul, pentru pa-
catele lui Ieroboam pe care le-a filptuit
el insusi i fiindeä a indemnat i pe
Israil sä paciltuiasca.
Atunci s'a sculat fenicia lui Iero-
boam 10 a pornit si a ajuns a Tira,
cand a pasit pragul casei, copilul mmise.
Si 1-au ingropat si I-a bocit tot
Israilul, dupa cuvantul Domnului pe
care 11 vestise prin gura servului
profetul .Ahia.
lar cealalta, istorie a dornniei lui Iero-
boam, cum s'a fázboit si cum a donanit
stint serse in «Cronicile regilor lui Israil ».
Ieroboam a domnit doutizeci
doi de ani. Si a, adormit el impreuna cu
parintii lui, iar fiul sau Nadab s'a suit
pe tron in locul lui.
www.dacoromanica.ro
371
Roboam, fiul lui Solomon, a domnit
In luda. El era in varsta de patruzeci
unu de ani cilnd a ajuns rege, isapte-
sprezece ani a domnit in Ierusalim, cetatea
pe care si-a ales-o Domnul ca sa-si
Masc.& numele sau inteinsa, dintre toate
sernintiile lui Israil. Pe mama sa o che-
ma Naama. Ea era amonitti de neam.
Si a facut Roboam fapte rele in
ochii Domnului si a zadarit ravna lui,
mai mult dealt au facut parintii luí,
prin pacatele pe care el le-a savarsit.
Caci i ei si-au zidit jertfelnice pe
inaltimi i stalpi cu pisanii
Asere pe once colina mai Malta; i sub
once copac verde.
Erau de asemenea i desfranate
In 1,ara, i ei se luau dup.& toate
neamurilor pe care Domnul le izgonise
din fata fiilor lui Israil.
In anul al cincilea al domniei lui
Roboam, Sisac, imparatul Egiptului, s'a
suit cu Bazboi impotriva Ierusalimului,
Si a luat vistieriile templului
Domnului precum i comorile curtii
domnesti; deci el a pradat tot. Si a
mai luat i toate scuturile cele de aur
pe care le facuse Solomon.
lar regele Roboam a flicut in
locul lor scuturi de anima si le-a dat
In seama capeteniilor celor care alergau
inaintea regelui si care faceau de paza
la usa palatului domnesc.
Ori de &Ate ori regele se ducea
la templul Domnului, alergatorii le luau
si le aduceau hut* la camara de garda.
Celelalte fapte din istoria domniei
lui, precum si ce a mai facut el, sunt
serse in Cronicile regilor lui luda #.
Intre Roboam i Ieroboam a fost
neincetat razboi.
Si Roboam a adormit cu parintii
lui si a fost ingropat cu ei in cetatea lui
David. Pe mama sa o cherna Naama.
Ea era amonitá de neam. In locul sal]
a ajuns rege Abia, fiul sau.
15.
Regii urmeitori in luda i in Israil.
1. In anul al optsprezecelea al lui
Ieroboam, fiul luí Nabat, Abia a inceput
sa domneasca, In luda.
24'
 CARTEA INTAIA A REGILOR, 15
El a dorrinit troj ani in Ierusalim.
Numele mamei sale era Mama, fiica lui
Absalom.
Si el s'a terfelit in toate päcatele
tatOlui silu, pe care le fiicuse in vilzul
lui, i mima lui n'a fost nedespärtitä de
Domnul Dumnezeul lui, precum fusese
inima lui David, mogul stiu.
Numai pentru David, Domnul Dum-
nezeul lui Usase o faca In Ierusalim,
intärise pe urmasii lui de dula& el si
crutase Ierusalimul,
Fiindc5, David fficuse fapte bune
In ochii Domnului Efi nu se depártase
niciodath in toatä, viga luí de ceea ce tot
el Ii poruncise, afarä de pricina
Une Heteul.
Intre Roboam i Ieroboam a fost
räzboi in toate zilele vietii lor.
Si celelalte fapte istorice ale lui
Abia, impreunii cu ceea ce a ma,i BO-
vársit el, sunt serse in Cronicile re-
gilor lui luda ». Intre Abia i Iero-
boam a fost rtizboi atta eta au trOit ei.
Si a adormit Abia cu páninii lui
si a fost ingropat in cetatea lui David.
dup5, el a domnit fiul sä,u Asa.
In anul al douäzecilea al lui Ie-
roboam, regele lui Israil, s'a suit pe
tron Asa, regele lui luda.
El a fost rege patruzeci de ani in
Ierusalim. Pe bunicá-sa o cherna Maaca,
fiica lui Absalom.
Sí Asa a fäcut fapte bune in ochii
Domnului, intocmai ca si David, strä-
mosul sOu.
El a alungat pe toti desfrtinatii
din tard si a nimicit toti idolii pe care
ii fäcuserA pärintii
Ci a fácut mai mult, caci si pe mama
sa a coborit-o de la vrednicia de reginä,
fiindcä, facuse pentru Agera un chip de
ocarä. Asa a sfärâmat acest chip de
ocarä, 13.1 1-a ars in lunca Chedronului.
Numai locasurile de inchinare de
pe inaltimi nu le-a stiicat. mima lui
Asa a fost nedeslipitti de Domnul
toatä, viata lui.
El a mutat in templul Domnului
toate darurile sfinte ale tatälui säu
ale sale : aur, argint i odoare sfinte.
Intre Asa si Baesa a fost räzboi
In toate zilele vietii lor.
www.dacoromanica.ro
Baesa, regele lui Israil, a porra
impotriva lui luda si a intärit Rama, ca
sá impiedice trecerea lui Asa, regele lui
luda.
Atunci a luat Asa tot aurul i tot
argintul care mai rilmäsese in vistieriile
din templul Domnuluí i toata vistieria
curtii domnesti, si le-a dat in mána dre-
gätorilor lui. i regele Asa le-a trimis
la Benhadad, fiul lui Tabrimon, nepotul
lui Hezion, regele Siriei, care avea scau-
nul situ de domnie in Damas°, cu acest
euvant
4 Si incheiem legämänt futre mine
si tine, ca cel incheiat futre tatil
cu ineu i tatAl tau. lata, iti trimit
un dar de aur si de argint ! Stricti legä-
mfintul pe care 1-ai incheiat cu Baesa,
regele lui Israil, ca el sä plece de la
mine! »
Si Benhadad a ascultat de regele
Asa i a trimis pe cápitanii armatelor sale
impotriva cetä,tilor lui Israil. In felul
aeesta a pustiit el Iion, Dan, Abel-Bet-
Maaca, intregul Chineret, impreuna cu
tinutul Neftali.
Cánd Baesa a aflat de una ca asta,
a pärisit cetatea Rama si s'a intors in
Tirta.
Atunci regele Asa a dat de stire
In tot regatul lui liuda f Ara osebire
a ridicat din Rama pietrele si lemnele
pe care Baesa le intrebuintase la in-
thrire i cu ele regele Asa a intiírit
Ghibeea din Veniamin i Mitpa.
Si toate celelalte fapte din vremea
domniei lui Asa, precum ffi faptele lui vite-
jesti pe care le-a silvársit el, i cetätile pe
care le-a zidit sunt serse in 4 Cronicile
regilor lui luda ». La vreme de bIttrti.-
nete insto, el s'a imboldávit de picioare.
Si Asa a adormit cu plinintii stLi
gi a fost ingropat la un loe cu ei in
cetatea lui David, strOmosul sOu. lar
dupä el a ajuns rege Iosafat, fiul säu.
Nadab, fiul lui Ieroboam, a ajuns
rege in Israil in anul al doilea, al lui
Asa, regele lui luda. Si el a domnit peste
Israil doi ani.
El a facut fapte role in ochii Dom-
nului si a umblat pe calen tatfilui
si s'a terfelit in piicatul lui °u care a
fticut sä pächtuiaseä, pe Israil.
372
 CARTEA INTAIA A REGILOR, 16
Atunci Baesa, fiul lui Ahia din
casa Jul Isahar, a uneltit impotriva lui
Nadab si, pe candNadab impreunä cu tot
Israilul impresurau Ghibetonul, Ba,esa
l-a ucis la Ghibeton, cetatea Filistenilor.
i Baesa 1-a omorit in annl al
treilea al lui Asa, regele lui luda, si s'a
fäcut rege in locul lui.
$i indatá ce a ajuns rege, a ni-
micit toatá casa lui Ieroboam, de n'a
mai ramas nici un suflet din neamul lui.
Asa a niraicit el pe toti, dup5, cuväntul
Domnului, pe care-1 vestise prin gura ro-
bului sáu Ahia din
Din pricina päcatului lui Ieroboam
pe care FA el 11 fäptuise, i Indemnase
tsi pe Israil si-1 sävärseascli, rattniind pe
Domnul Duranezeul lui Israil.
lar celelalte fapte istorice si tot
ceea ce a mai sävä'rsit el sunt serse in
e Cronicile regilor lui Israil
Intre Asa si Baesa, regele lui
Israil, a fost ràzboi necurmat, in toatä
viata, lor.
In anul al treilea al lui Asa, regele
lui luda, a ajuns rege peste tot Israilul,
In Tira, Baesa, fiul lui Ahia, la vársta
de douäzeci i patru de ani.
*i el a facut fapte rele in ochii
Domnului si a mers pe cales lui Iero-
boam i s'a pängärit cu päcatul lui, cu
care 1-a ademenit i pe Israil ea-
vis.measa.
16.
Patru regi in Israil.
i a fost cuväntul Domnului care
Iehu, fiul lui Hanani, impotriva Jai
Baesa astfel:
s Rinda, te-am ridicat din täränä
lá te-am pus rege peste poporul meu
Israil, dar tu ai umblat pe calea lui
Ieroboam i ai ademenit la p5,cat pe
poporul meu Israil, ca s'a mä
cu pacatul lui,
Iati ci voi mätura pe Baesa
torda casa lui i voi nimici casa ta,
ca si pe a lui Ieroboam, fiul lui Nabat.
Pe col care va muri din neamul lui
Baesa in cetate, câinli SI vor manca,
si pe cel °are va muri pe cámp, Il vor
'afinca pisärile cerului.
www.dacoromanica.ro
373
Celelalte fapte istorice ale lui Baesa
pe care le-a fácut el, precum i vitejia
lui sunt serse in Cronieile regilor lui
Israil s.
i a adormit Baesa cu pärintii lui
si a fost ingropat in Tira, iar chip& el
a ajuns rege fiul säu.
Cuväntul Domnului care a fost prin
profetul Iehu, fiul lui Hanani, impotriva
lui Baesa i impotriva casei lui s'a
adeverit, nu numai fiinda el a fäcut
fapte rele in ochii Domnului i 1-a in-
tärätat cu faptele mitinilor sale, ca sil se
asemene cu casa lui Ieroboam, ci
din- pricina c5, a nimicit casa lui.
In anul al douiizeci i aselea al lui
Asa, regele lui luda, a domnit Ela, fiul
lui Baesa, peste Israil, in Tira, timp
de doi ani.
Impotriva lui a uneltit dregitorul
85,u Zirnri, voevod peste jumátate
din canelo lui de fitzboi. i pe când el
se afla ospaänd in Tira, in casa luí Arta,
marele supraveghetor peste palatul din
Tirta,
Zimri a piitruns la el, 1-a lovit
1-a omorit in anul al douäzeci i aptelea
al domniei lui Asa, regele Iudei, i i-a
luat domnia.
i de indatä ce s'a suit pe tron, a
nirnicít toatá casa lui Baesa, incitt n'a
mai rämas nimeni de parte birbateascii,
nici rude, nici prieteni.
Zimri a nimicit tot neamul lui
Baesa, dup5, cuväntul Domnului pe care
11 gräise impotriva lui Baesa, prin gura
profetului Iehu,
Din pricina tuturor päcatelor lui
Baesa si ale lui Ela, feciorul lui, care
nu numai ca au päcatuit ei, ci au in-
duplecat la piicat pe Israil, i cu idolii
lor au intiiratat peDomnulDunmezeul lor.
Celelalte fapte din vremea domniei
lui Ela, impreunä cu ceca ce a mai sil-
vársit el sunt serse in e Cronicile regilor
lui Israil ».
In anul al douiizeci i aptele,a,
al lui Asa, regale lui luda, a domnit
Zimri in Tirta sapte zile. Poporul in
vremea aceea stätea in tabär5, la Ghi-
beton, cetate filisteani.
Cand a aflat poporul care se afla
In tabärit, c5, Zimri a uneltit i (55, a si
 CARTEA INTAIA A REGILOR, 17
omorit pe rege, intregul Israil a fäcut
rege in aceeasi zi, in tabärli, pe cápitanul
ostirii, pe Omri.
Apoi Omri i cu tot Israilul au por-
nit din Ghibeton si au impresurat Tira.
Dar cand a vázut Zimri ca cetatea
a fost incercuitit, a intrat in cetittuia
palatului domnesc si a pus foc palatului
domnesc, pe eand se afla inläuntru,
a murit,
Numai pentru päcatul pe care 11
sävärsise, facfind fapte rele inaintea Dom-
nului i umbländ pe calea lui Ieroboam
spurcandu-se in phcatul lui pe care 1-a
fitcut, i ademenind i pe Israil sit pácil-
tuiascä. .
Celelalte fapte istorice ale lui
Zirari, precum i uneltirea pe care a pus-o
la cale aunt serse in Cronicile regilor
lui Israil s.
In vremea aceea, poporul Israil
s'a impartit in doll& tabere: o tabäril
era de partea lui Tibni, fiul lui Ghinat,
ca s5,-1 faca rege, i cealaltä tabird do
partea lui Orari.
Poporul care trecuse de partea lui
Omri a biruit pe cei ce trecuserä de
partea lui Tibni, fiul lui Ghinat.
chip): ce a murit Tibni, Omri a ajuns
rege in locul lui.
In anul al treizeci i unulea al
domniei lui Asa, regele lui ludo, Omri
a ajuns rege in Israii. El a domnit
doisprezece ani ; numai in Tirta a domnit
sa,se.
El a cumpitrat muntele Samariei
de la Semer, cu doi talanti de argint,
a inthrit muntele, iar cetatea pe care
a zidit-o a numit-o Samaria, chip& numele
lui Semer, stipfinul muntelui.
Si Omri a fiiptuit nelegiuiri In
ochii Domnului i a fost mai ra",u cleat
toti inaintasii lui.
El a umblat pe toate chile lui
Ieroboam, fiul lui Nabat, si s'a terfelit
In päcatul lui, cu care a ademenit
pe Israil ca di fie pficittos i sb, hte
cu idolii lor pe Domnul Dumnezeul lui
Cealaltä, istorie a domniei lui Omri,
divärsirile lui, precum i faptele lui vi-
tejesti pe care le-a fiicut stint serse
In e Cronicile regilor lui Israil
www.dacoromanica.ro
374
Si Omri a adormit cu pitrintii sal
si a fost ingropat in Samaria, iar in
locul situ a ajuns rege Ahab, fiul sku.
Ahab, fiu/ lui Omri, a ajuns rege
al lsrailului in anul al treizeci i optulea
al domniei lui Asa, regele lui Judo, si
domnit peste Israil timp de douitzeci
doi de ani, in Samaria.
Si Ahab, fiul lui Omri, a sävfi,rsit
fapte role in ochii Domnului, mai multe
dealt toti inaintasii lui.
Dar nu s'a multumit numai
s'a távälit in päcatele lui Ieroboam,
fiul lui Nabat, ci si-a luat de sotie pe
Izabela, fiica lui Etbaal, regele Sidonului,
si a inceput sit se inchine lui Baal FA
sit-1 cinsteaseä.
Pentru aceasta a iniiltat un jert-
felnic in templul lui Baal pe care
zidise in Samaria.
Dar a mai fficut Ahab si o Asera
si a mai sitvarsit Ahab si alte
cu care a infuriat pe Domnul Dum-
nezeul lui Israil, mai mult decat toti
inaintasii
In vremea lui, Hiel din Betel a
zidit din nou Ierihonul. Cu pretul vietii lui
Abiram, fiul situ cel intäi näscut, i-a
pus temelia, iar Cu pretul vietii celui
din urmä fiu al lui i-a asezat portile,
dup5, cuvantul Domnului pe care il ve-
stise prin gura lui Iosua, fiul lui Nun.
17.
Proorocul Me.
Atunci Ilie Tesbiteanul, din Tesba
Galaadului, a zis lui Ahab: o Viu este
Domnul Dumnezeul lui Israil, inaintea cit-
ruia slujesc, c5, nu va fi in anii acestia mu&
ori ploaie dedit prin cuvfintul gurii mele !»
Si a fost cuvantul Domnului cfitre
Ilia i i-a spus:
«Plead., de aid i porneste spre ritsärit
acolo ascunde-te in ziivoiul paraului
Cherit, care curge la fasárit de Iordan.
Acolo Ea bei ap5, din pilau, iar
corbilor le-am dat poruncit sa-ti
dernfineare ! »
Si a pornit de acolo si a ficut dupi
cuvântul Domnului: el s'a adäpostit in
zfivoiul páraului Cherit, care curge la
fásárit de Iordan, '
 CARTEA TNTAIA A REGILOR, 18
Unde corbii ii acluecan dimineata
seara paine si came, iar apa bea el
din paritu.
lar dupit un rastimp paraul a secat,
fiindea nu mai cazuse p1oaie pe pamant.
Atunei a fost euvantul Domnului
catre el si i-a poruncit:
s Scoalit i porneste spre Sarepta
Sidonului i locueste acolo, caci jata am
poruncit unei femei vaduve s5.-ti dea
demancare! o
Si el s'a seulat i a pornit spre
Sarepta Sidonului. i alud a ajuns la
poarta cetatii, s'a intalnit cu o fenicio
care aduna lemne. Atunci el a chemat-o
i-a spus: Ada-mi putina apii, din
ulciorul tau,
Ca set beau! * i cand ea se por-
nise sä aduca, el a strigat EA i-a zis:
Ada-mi tfi o bucatä, de paine! »
Dar ea i-a raspuns: Viu este
Domnul Dumnezeul tau, ca nu am nimio
copt in cuptor! Mi-a ramas numai o
mana de fainit intr'un chiup i putin
untdelemn inteun ulcior. i iata cä dupit
ce voi strange vreo doua lemne mä voi
duce acasä s'a gatesc ceva demb.ncare
pentru mine si pentru fiul meu, i apoi
si manciim i sá murim ! o
Dar Ilie i-a raspuns: Nu te teme!
Du-te si fa dupit cum ai zis, dar din
ceca ce ai fi-mi i mie o tulla mica
adit-o incoace, iar pentni tine si pentru
fiul tau fa la urma,
Caci asa zice Domnul Dumnezeul
lui Israil: Fitina cea din chitip s'a nu
se sfárseascii EA untdelemnul din ulcior
si nu lipseascii, pana in ziva cand Domnul
va da ploaie pe fata pitrnântului!
Si ea a plecat i a facut dupit cu-
vantul lui Die, i ea si fiul ei i casa ei
au avut demancare multa vreme:
Faina din chiup nu s'a sfarsit
nici untdelemnul din ulcior n'a secat,
dup.& euvantul Domnului, pe care
graise prin gura luí Tila.
Ci dupä, toate acestea, fiul femeii,
stapana ca,sei, s'a imbolniivit de o boala
tare grea, incat si-a dat sufletul.
Atunci ea i-a opus luí Ilie: t Ce sa
fa,c Cu tine, omule al lui Dumnezeu? Ai
venit la mine ea-mi aduci aminte de pi-
catul meu i sa omori pe fiul meu?*
www.dacoromanica.ro
375
Dar el i-a ritspuns: e Da-mi pe fiul
tau! o Si el 1-a luat de la pieptul ei i 1-a
dus in odaia de sus in care locuia el si
1-a pus pe patul lui,
Si a strigat catre Domnul si a zis:
Doamne Dumnezeul meu. vrei ea faci
tau chiar femeii acesteia väduve, unde
locuesc eu, de ai ingaduit sä moarlifiulei ?o
Apoi s'a intins de trei ori peste
copil si a strigat catre Domnul si a zis:
Doamne Dumnezeul meu, intoarce su-
fletul acestui copil inteinsul!
Si Domnul a ascultat de glasul lui
Ilie si a intors sufletul copilului inteinsul
el a inviat.
- 23. Apoi Ilie a luat copilul cu el si
1-a coborit din odaia de sus si 1-a dat
mamei lui i i-a zis: lata, fiul tau este
viu! *
24. Atunci fenicia i-a raspuns lui Ilie:
e Acuna cred cä tu esti omul lui Dumnezeu
cuvantul lui Dumnezeu, care este in
gura ta, este adeväxat !
18.
Jerga lui
i dupa alt ritstimp, a fost cuvantul
Domnului catre Ilie In anul al treilea:
Du-te si te infatiseaza inaintea lui
Ahab, &Ad voi trimite ploaie pe pit-
mant!*
Si flic s'a dus sa se infatiseze lui
Ahab. Si alud foametea ajunsese
praznica, in Samaria,
Ahab a chemat la sine pe Obadia,
capetenie peste casa sa. Obadia era
tare °institor de Dumnezeu.
Cand Izabela a °mora pe profetii
Domnului, Obadia a luat o sutil, de pro-
fati ka a ascuns cate eincizeci inteo
peaterit, unde le-a dat de mancare
paine i epa.
Si Ahab i-a zis lui t Cauta
cu deamitruntul in tara, la toate izvoarele
de opa si la toate pamiele, poate se allá
cava iarbit ea sä, scapam cu viata caii
catitrii i ta nu ramanem fati vite t.
Si si-au impartit tara ea slt o cu-
treere: Ahab umbla singur intr'o parte,
iar Obadia tot singur intealtit parte.
Si cand Obadia mergea pe drum,
jata eit s'a intalnit cu Ilie. i fiindca 1-a
 CARTEA !MAU A REGILOR, 18
eunoseut, a cazut Cu fata la parnant
i-a zis: 4( Oare tu esti cu adevarat domnul
meu lije?
Si el i-a rAspuns: oEu! Du-te si pune
stapinului o Iatii am dat de lije! »
Si el a rrtspuns: Cu ce ti-am
eituit de vrei sä dai pe servul tau in
mtma lui Ahab, ca sä ml. omoare?
Viu este Domnul Dumnezeul tiiu,
eit nu se af15, neam sau imparAtie in care
si nu fi trimis dotnnul meu dup5, tine
s5, te mute, si cand i s'a riispuns: «nu-i !»
a pus impar54ia, sau neamul acela sit jure
ca" nu te-a gisit.
Si acum tu m5, imbii: «Du-te
di de veste domnului tau: « Iat5-1 Po
lije!
Dar dad. dupä ce mä voi fi
despärtit de tine, Duhul Domnului te
va duce Dumnezeu stie incotro, i &Ind
eu mä voi infatisa stt. dau de stire lui
Ahab si nu te va giisi nidi, atunci voi
fi omorit ! Robul t5,u ins5 einsteste pe
Domnul din tineretile sale.
N'a aflat oare domnul meu ce
am &cut eu ciind Izabela a °morn pe
profetii Domnului, c5. am ascuns o sutii,
din profetii Domnuluí, cilte eincizeci
intrso pestera, si le-am dat de m&neare
petine i apii ?
Si acum tot mai spui: o Du-te
dä de veste domnului tdu: Iat,1-1 pe
lije! Ca si. mi. omoare ! »
Atunci Ilie i-a raspuns: « Viu este
Domnul Savaot inaintea cd,ruia slujese,
chiar astäzi mi. voi inatisa eu tnsumi
inaintea lui Ahab ! »
Si s'd dus Obadia inaintea lui
Ahab si i-a dat de veste. Si .Ahab a pornit
in intlimpinarea lui The.
Când Ahab a dat cu ochii de Die
i-a zis: o Tu esti oare cel ce aduci ne-
norocire peste Israll?
Dar Ilie i-a fitspuns : o Nu eu
sunt cel ce aduce nenorocire peste Israil,
ci tu si casa tatälui tau, fiindc. ati
poruncile Doranului i umblati dap&
Baali.
Si acum trimite i strange tot
Israilul la mine, in muntele Carmel, pre-
cum si pe profetii lui Baal, patru sute
cincizeci, si pe cei patru sute de profeti
aí Aserei, care mäneincti la masa Izabelei !*
376
www.dacoromanica.ro
Atunci Ahab a trimis in tot cu-
prinsul lui Israil si a adunat pe toti pro-
fetii in muntele Carmel.
Apoi Die s'a apropiat de tot poporul
si a cuvântat: o CCU vreme yeti umbla
schiopätand de amandouit picioarele ?
Dac5, Domnul este Dumnezeu, umblati
dupti, el, íar dacti este Baal, atunciumblati
dup5, el ! s Dar poporul nu i-a dat nici un
r5,spuns.
Atunci Die a zis poporului: Eu
singur am dimes profet al Domnului,
iar profeti aí luí Baal aunt patru sute
cincizeci.
Aduceti aici doi vitei. aleagá
ei un vitel pe care sä-1 taie bucati i s5.-1
pun5 pe lemne, dar foe sä nu puna. Si
eu voí lua pe eelgalt, il voi tàia bu-
oati voi pune pe lemne, iar foo
nu voi pune.
Voi sâ v'et rugati la dumnezeii
vostri eu m5. voi ruga Domnului.
Sí dumnezeul care va ritspunde eu foc,
acela si. fie Dumnezeu.» Si tot poporul a
ritspuns: « Bun este euvantul! a
Atunci Die a zis catre profetii lui
Baal: « Alegeti un vitel i pregatiti-1 mai
intaí voi pentru jerta, fiindeä voi sun-
teti mai multi. Apoi si. chemati pe
dumnezeul vostru, dar si. nu puneti
foe. #
Si ei au luat vitelul care li s'a
adus, I-au &it pentru jertfa si au chemat
numele lui Baal de dimineatä i pant:, la
amiaz5,: Baale, auzi-ne ! Dar nu se
auzes, nici glas, nici miscare. Atunci ei
au inceput sä, joace imprejurul jertfel-
nicului pe care it facusera.
Dar la amiaza, Ilie a inceput
batil joc de ei i zicea: o Strigati ea glas
tare, caci el este dumnezeu! Ponte se
indeletnieeste cu ceva, sau s'a dus in-
cotrova, sau caldtoreste, sau doarme,
ea sa se trezeascä din somn ! »
$i ei au inceput sa strige cu glas
tare si-si faceau scrijilituri dupa ran-
cu si.bii i cu lanoi panto; cand
sängele Vsnes, din ei.
lar dup5, amiazä au inceput s5,
«trigo din toate puterile pang, la vremea
prinosului de searit. Dar nu s'a auzit
nici glas, nici miscare, nici semn de
luare aminte.
 CARTEA INTAIA A REGILOR, 19
Atunci Bie Tesbiteanul a zis po-
porului intreg: o Apropiati-v!* $i tot
poporul s'a dat langä el. $i el a
dres jertfelnicul cel daramat al Domnu-
lui.
$i Bie a luat douasprezece pietre,
dupá, numärul celor douiisprezece se-
mintii ale fiilor lui Iacob, ogre care
fusese cuvantul Domnului: Israil si-ti
fie numele ! a
$i ca pietrele a °MR un jertfelnic
in numele Doinnului gi a fácut un sant
lat ca un razor pentru clout), sea de
siimantä, imprejurul jertfelnicului.
Apoi a randuit lemnele, a täiat
bucgi si 1-a pus deasupra lem-
nelor,
$i a zis: o Umpleti patru ciubere
ou apl i turnati peste arderea de tot
si peste lemne s. $i au fiicut intocmai.
Apoi le-a mai zis: « Inc& o dati! a$i
au turnat gi a doua oar& Apoi: a A
treia °alit!s au turnat pi a treia
oarä.
lar apa a inconjurat jertfelnicul,
santul era gi el plin de apä.
Insä pe la vremea prinosului de
sear& profetul Ilie s'a apropiat i a zis:
o Doamne Dumnezeul lui Avraam, al lui
Isaac si al lui Lsrail, descopere-te astäzi
tu egti Dumnezeu in Israil i eu sunt servul
iar tot ceea ce am fácut astäzi
este dup.& porunca ta!
Auzi-mä, Doamne! Auzi-mä, ca
sä °unwise& poporul acesta cti tu egti
Domnul Dumnezeu i cä tu esti acela
care le intorei mima inapoi!*
Atunci a chzut foc de la Domnul,
care a mistuit arderea, de tot; lemnele,
pietrele i pimantul, si a sorbit i apa
care era in sant.
$i dad a viizut poporul, a cazut
ca fata la pärnant gi a zis: a Domnul, el
este Dumnezeu! Domnul, el este Dum-
nezeu ! s
lar Me a zis: a Prindeti pe profetii
lui Baal! Nici unul din ei ail nu swipe! »
i-au prins. Dap& aceasta Ilie i-a po-
gorit la apa Chigonului, si acolo i-a
junghiat.
Apoi Ilie a zis lui Ahab: o Du-te,
bea, cäci se aude ropot de
ploaie! a
www.dacoromanica.ro
377
$i Ahab a plecat s miinfince
sä bea, iar Ilie s'a suit pe varful Carme-
lului si s'a cinchit, Meat capul i-a ajuns
intre genunchi.
$i i-a poruncit slugii sale: a Urca,-te
si aruna-ti privirea spre mare !* $i el
s'a dus si s'a uitat In zare si a zis:
Nimio! Dar el i-a poruncit: a In-
toarce-te de f} a p te ori! »
Dar la a saptea oara, a venit cu
r&spuns: « Iatä, cit se iveste din mare
un nor mio cat podul palmei! a Atunci
Ilie i-a spus: o Du-te degrab& si apune
lui Ahab: a Inhamii, si te pogoar& ca sit
nu te apuce ploaia!
-45. Dar inteo 644, cerul s'a intu-
necat de nouri gi s'a pornit furtun&
ploaie mare. $i Ahab s'a suit In carul
sau si a pornit apse Izreel.
46. Mana Domnului ins& era ca Ilie.
$i el si-a incins coapsele si a alergat
inaintea lui Ahab pan& la cotitura spre
Izreel.
19.
Ilia in sihh,s' trie.
$i Ahab a impärtiísit Izabelei tot
cesa ce facuse lije, si cum el omorise
ca sabia pe toti profetii lui Baal.
Atunci Izabela a trimis un sol la
The s&-i spunä: o Am si-mi facit mie
zeii, ciao& ratline pe vremea asta nu voi
face cu viata, ta la fel cum ai fä,cut
tu ca fiecare din ei !a
Din aceastá pricinä 1-a prins frica
si a pornit de acolo, ca sä-si scape viata,
si a ajuns la Beeraeba in lada, unde a
läsat pe sluga sa,
lar el a patruns in pustie cale de
o zi. Dupä ce a ajuns acolo, s'a pus jos
sub un jneapin i isi ruga moartea si
zicea: Destul, Doamne ! Ia-mi sufletul,
ciici nu aunt mai bun decat pärintii
mei ! »
$i s'a culcat si a adormit sub
jneapán. Dar iatá c& un inger s'a
atins de el si i-a zis: o Scoalä. tFi ma,
nancä, !
$i cand s'a tutors cu ochii spre
cáplitaiul lui, iatä o turtä, rumenitä
un ulcior cu apt).- $i a mancat si a bäut,
apoi iaräi s'a culcat.
 CARTEA INTAIA A REGILOR, 20
Ingerul Domnului s'a intors Ina, a
doua oar i s'a atine de el si i-a zis:
Scoará i mänO.ncä, fiindcä vei porni la
drum lung !*
Si s'a sculat, a mincat si a baut si cu
demlincare,a aceea a prins putere pentru
patruzeci de zile i patruzeci de nopti,
ping, a ajuns in Horeb, muntele Dom-
nului.
Acolo a intrat lute° pesterä, unde
a i mas. Si cuvintul Domnului a fost
&titre el i i-a zis: Ce faci aici, ? dupi Die EA i-a opus: # Ingliclueste-mi sä
Si el a raspuns: t Sunt infierbintat
de inare rávna pentru Domnul Dum-
nezeul Savaot, fiindcâ fiji lui Israil au
paritsit legamintul tau, au dirimat jert-
felnicele tale, au ucis cu sabia pe profetii
Lai, de n'am limas decat eu, o acum
ei ma cauta sa-mi ja sufletul !
i el i-a zis: # Iesi i te atine in
munte inaintea Domnului ! kit& Dom-
nul trecea Inaintea Domnului mergea
o furtuna mare o vajnicti ui crape
muntii i sil se despice stâncile, dar
Domnul nu era in furtuni. i dup.& fur-
tuni un outremur, dar Domnul nu era
nici in cutremur.
i dupi cutremur, un foc, dar
Domnul nu era nici in foc, i dupi foc
un murmur usor si dulce.
Si cand I-a auzit Ilie, £A-a acoperit
fats cu mantia sa o a iesit i statea la
gura pesterii. lar un glas 1-a intrebat:
« Ce fad aici, Die?
El ins& i-a riispuns: # Sunt infier-
bantat de mare rivni pentru Domnul
Savaot, fiindci fjjj lui Israil au parlisit
legamintul tau, au daritmat jertfelnicele
tale si pe profetii toi cu sabia i-au
omorit. Si am ramas numai eu singur,
acum ei cautii ta-mi ja sufletul.
Atunci Domnul a zis catre el:
« Ileac& si te intoarce pe drumul pustiei
Darnascului i intri acolo si unge pe
Hazael, rege al Siriei,
Si pe Iehu, fiul lui ungi
rege peste Lsrail, iar pe Eliseu, fiul lui
Safat din Abel-Mehola, 86-1 ungi profet
in locul tau!
Si asa va fi: pe cel care va scapa
de sabia lui Hazael sà-1 omoare Iehu;
pe coi care va scapa de sabia lui Iehu
cia-1 omoare Eliseu!
378
www.dacoromanica.ro
CM in Israil voi lasa sapte mii
cu viata: adicà toti cei care nu si-au
plecat genunchii inaintea lui Baal si
a cáror gurä nu 1-a siírutat ! »
Si dup.& ce a pornit de acolo, s'a
intâlnit cu Eliseu, fiul lui Safat, care
tocmai ara ogorul cu douisprezece pe-
rechi de boj, iar el ara cu a douaspre-
zecea pereche. Si când a trecut Ihe pe
linga, el, a aruncat mantia peste el,
lar Eliseu a lasat vitelo si a alergat
má due si sarut pe tatil meu si pe
mama mea, apoi te voi urma! » Dar el
i-a raspuns: aIntoarce-te ! Ce am sa, fac
cu tine ?
Atunci Eliseu s'a intors inapoi, a
luat o pereche de boj i a tiiat-o, apoi a
fiert-o cu lemnul plugului, ro'i a dat-o
oamenilor s'o manince. Apoi s'a dus sa,
urmeze pe Die si ta-i slujeasci lui.
20.
Rcizboiul lui Ahab cu Sirienii.
Benhadad, regele Shiei, si-a steins
toati ostirea lui. Treizeci i doi de regi
s'au insotit cu el, cu cai i cu care de
rizboi. Si el a pomit impotriva Sa-
mariei si a impresurat-o si s'a razboit
ell ea.
Si el a trimis soli la Ahab, regele
lui Israil, in cetate,
Si ei i-au spus: Asa zice Ben-
hadad: Argintul tau si aural tau, femeile
EA copiii tad sunt toate ale raele ! o
Atunci regele lui Israil a faspuns:
« Fie dupit cuvintele domnului meu rege !
Al tau Bunt eu impreuni cu toatit averea
mea!
Si solii s'au tutors Inca o data. si
au zis: #Asa zice Benhadad : n Ti-am trimis
vorbit: argintul tau, aurul tau, femeile
mi le &A!
Deci maine pe vremea asta voi
trimite slugile mele la tine, sa-ti scoto-
cease& toatit casasi casele dregatorilor tai ;
pe tot ceea ce va fi placut inaintea ochilor
lor si pun& mina EA ta ja!
Atunci regele lui Israil a chemat
pe toti bätrânii tarii i le-a zis: Si stiti
incredintati cá el este cel care
imi cauta circiob. Cand a trimis la mine
 CARTEA INTAIA A REGILOR, 20
dau femeile ì copiii, aurul i ar-
gintul, eu nu 1-am indepartat cu vorba!
Dar toti batranii ti tot poporul i-au
ráspuns: o Sä, nu asculti de el i nici
dai ce-ti cere !
i el a raspuns solilor lui Benhadad:
o Spuneti domnului meu rege: Tot ceea
ce ai cerut la inceput de la servul tau,
voi indeplini, dar aceasta cerina nu pot
s'o indeplinesc ! » i solii au plecat
au intors
Atunci Benhadad a trimis
o Asa sà,-mi faca, mie zeii, dad); pamitintul
Samariei va fi deajuns sä, umple pumnii
intregului popor razboinic care se MT&
la picioarele mele !
Dar regele lui Israil i-a faspuns:
o Un proverb spune: Sä nu se laude
cel ce se incinge cu brazil ca unul care,
dupa izbanda, se descinge de brau!»
Cand a auzit de cuvántul acesta,
dici el ospata i bea cu regii sub un
cort a zis catre dregatorii o Dati
naval& ! ei au tábarit pe cetate.
Dar iota' eh' un profet s'a apropiat
de Ahab, regele lui Israil, si a zis: o Asa
zice Domnul: lazut-ai oare acea oaste
mare ? Iatit cii, o voi da in mana ta
astazi, ca sa cunosti cà eu aunt Domnul !
Fi a intrebat Ahab: o Prin ce ?
Fi el a ritspuns: a Asa zice Domnul: Prin
scutierii satrapilor ! o i a mai intrebat:
o Cine va incepe lupta ? a luat ras-
puns : «Tu!»
Atunci el a numarat pe toti scuti-
erii satrapilor si a gasit doua sute trei
zeci i doi de insi. Apoi a numarat toata
oastea, pe toti fill lui Israil, si a aflat
sapte mii de insi.
Fi au ajuns ei la amiazá, iar Ben-
hadad se chefuise in cort impreunit cu
cei treizeci i doi de regi, aliatii siii.
*i au pomit intai la luptit scutierii
satrapilor. Atunci a sosit o solie la Ben-
hadad care Il instiinta: « Oameni din
Samaria au iesit la luptä, !
18, El insit a ráspuns: o Daca, au iesit
cu gaud de pace, sa-i prindeti de vii, iar
daca au iesit cu gaud de rázboi, tot
prindeti de vii !
19. Fi au iesit din cetate scutierii sa-
trapilor in fruntea otirii, care venea
dupa ei,
379
www.dacoromanica.ro
i au inceput sa se incaiere
Cu altii. Sirienii au scapat cu fuga, iar
Israil li urmiirea. i Benhadad, regele
Siriei, a scapat pe un cal insotit de
calaretii BM.
Atunci a iesit regele lui Israil si a
luat prada, cali i carele de ritzboi
cu macel napraznic a micelatit pe Sirieni.
In vremea aceasta s'a apropiat pro-
fetul de regele lui Israil i i-a zis: Du-te
pregateste intariri de ostire i chib-
zueste bine ce vei face, caci, in rastimp
de un an, regele Siriei va porni cu raz-
boi impotiiva ta!
Ins& dregatorii regelui Siriei i-au
zis: o Dumnezeul lor este dunmezeul
muntilor, din aceasta pricinit ei ne-au
biruit. Poate, dacti, ne vom lupta cu ei
In qes, nu ne vor birui.
Deci iata ce sit faci ! Dä la o parte
pe regi, iar in locul lor pune pe satrapi,
F.] tu ridicii, o armatit ca aceea pe
care ai pierdut-o, de asemenea i cai
si care de razboi ca mai nainte, apoi
fig ne luptam cu ei in ses i far& indoialit
ca, Ii vom invinge. s i el a ascultat
de indemnul lor si a fitcut intocmai.
Dupa trecerea anului, Benhadad
a numarat pe Sirieni si a pornit
BA se lupte impotriva lui Israil, la
Afee.
Dar fili lui Israil au fost i ei
chemati la ritzboi si au fost avand
hra,nii, din destul. Deci au iesit in in-
tampinarea lor. i fiii lui Israil s'au
asezat in tabarit inaintea lor, ca doug
carduri de capre, in vreme ce Sirienii
umpleau pamantul.
Atunci s'a apropiat un om al lui
Dumnezeu si a zis catre regele lui Israil:
«Asa zice Dornnul: oriindcii, Sirienii au
spus cä Domnul este Dumnezeul mun-
tilor, si nu al sesurilor, iata ea eu voi
da toata aceasta mare oaste in mane ta,
ca sit stii ca, eu sunt Domnul!
Fi au stat asa in tabara, unii in
fate, altura, timp de sapte zile, iar in
ziva a saptea a inceput lupta. i Israil
a omorit inteo singura zi o mat de
de oameni.
Cei rama* au fugit la Alee, in
cetate. i zidul a cazut peste cei douit-
zeci çi apte de mii de insi care mai
 CARTEA INTILIA A REGILOR, 21
riimasesera. Benhadad irisa a fugit si a
intrat in cetate i Ii cauta adapost
dintr'o odaie intealta.
Atunci dregiitorii lui i-au spus:
Am auzit ca regii casei lui Israil sunt
regi induratori. Sä ne imbracam cu
vesminte de jale si sä impletim funii
imprejurul capetelor noastre, ei asa ea
iesim inaintea regelui lui Israil, poate
te va lasca cu viata! »
Atunci ei s'au imbracat cu haine
de jale si si-au impletit funii imprejurul
capetelor lor i au iesit inaintea regelui
lui Israil, i i-au opus: Robul tau Ben-
hadad zice : Lasa-mit cu viata! » Dar
el a dispuns: Mai traieste ? El este
fratele meu!
Atunci solii au socotit aceasta ca
o bunä prevestire i, ca el si nu-ei ja
cuvintul inapoi, i-au dispuns in graba:
Benhadad este fratele tau? s El insi
a zis: a Aduceti-1 la mine ! » i Benhadad
a iesit inaintea lui, iar el 1-a suit cm el
in car.
Si Benhadad i-a spus: a Cetittile
pe care le-a cucerit batel meu de la tatal
tau, ti le voi intoarce inapoi ; de ase-
menea poi sa deschizi prävälii in Da-
mazo, precum i tatil meu deschisese in
Samaria... * Atunci Ahab i-a raspuns:
schimbul acestei invoieli te las liber !
$i a incheiat cu el un legimant i i-a
dat drumul.
In vremea aceasta, unul dintre fiii
profetilor a zis catre prietenul sau, la
cuvintul Domnului: « Loveste-mii ! * Dar
el n'a vrut sa-1 loveascii.
Atunci i-a zis: o Fiindcit n'ai ascul-
tat de glasiii Domnului, iatä cà dupa ce
vei pleca de la mine, te va omori un leu
Si cum s'a departat de el, i-a iesit inainte
un leu çi 1-a omorit.
Si cand a intalnit pe altcineva, i-a
zis: a Loveste-ma!* i omul acela 1-a
batut pina 1-a storonit in bataie.
Atunci profetul s'a dus si a stat
In calea regelui si s'a legat la ochi cu
un bariz, ca sä nu-1 cunoasci.
Si alud a trecut pe acolo regele,
el a inceput sà strige catre rege i i-a
zis: e Robul tau a iesit din luptii. Si
iata cineva Maga mine mi-a adus pu
rob si mi-a zis: s Piafaste robul acesta
880
www.dacoromanica.ro
Daca va fugi vei raspunde pentru su-
fletul lui cu sufletul tau, sau vei plati
un talant de argint.
Pe ciad irisa servul tau era prins
cu altceva, iata cá. nu 1-am mai vazut!
Atunci regele lui Israil i-a dispuns:
Singur ti-ai hotarit sentinta! »
Atunci el si-a luat degraba barizul
de pe ochi, i regele lui Israil 1-a cunoscut
ca era dintre profeti.
Atunci profetul i-a zis: a Asa zice
Domnul: Fündcä ai ILIsat sä4i scape din
mana omul sortit pieirii, sufletul tau eà
fie in locul sufletului lui i poporul tau
In locul poporului lui
Si regele lui Israil s'a dus aceza
aprins de minie, apoi de acolo a pornit
In spre Samaria.
21.
T irania lui Ahab fi a I zabelei.
Dar jata ce s'a mai petrecut: Nabot
din Izreel avea o vie care se megiersea
In Izreel eu palatul regelui Ahab, regele
Samariei.
Si Ahab i-a zis °data lui Nabot:
via ta ca si fac din ea o gradi-
nade, caci este chiar Maga palatul meu,
iar in schimb ii voi da o vie mai l'una,
sau, daca socotesti cu cale, iti voi phiti
pretul ei in bani s.
Irisa Nabot a raspuns lui Ahab:
oDoamne, pazeete ! Eu nu-ti vind moste-
nirea parintilor mei ! »
Si a intrat Ahab in palatul lui,
intaratat si minios, din pricina raspunsului
pe care i-1 daduse Nabot din Izreel,
spusese: s Nu-ti vand mosto-
nirea ramas& de la parintii mei ! » Apoi
s'a intins pe pat, s'a intors la perete
n'a vrut sä, manânce nimic.
Atunci a intrat la el Izabela, sotia
lui, i 1-a intrebat: <>De ce ti-e sufletul
zbuciumat ei nu vrei si maninci nimio ?
Dar el i-a dispuns: « Am vorbit cu
Nabot cel din Izreel i i-am zis: a Vinde-mi
via ta pe bani sau, daca iti este cu voie,
dau in schimb alta, vie ! s i el
mi-a tutora vorba: vind tie via
mea! »
Atunci Izabela, sotia sa, 1-a luat cu
vorba i i-a zis: «Asa este stipinirea
 CARTEA INTIIA A REGILOR, 22
ta peste Israil I Scoalii, maraucä i fii
cu inima buna, ciici via lui Nabot din
Izreel ti-o voi da eu!
Atunci ea a Boris scrisori in numele
lui Ahab si le-a pecetluit cu inelul lui.
Si ea a trimis scriscuile la bittranii
la cei mai cu vaza. oameni din cetatea
In care locuia Nabot.
Si tat& ce seria in scrisori: o Tineti
post i puneti pe Nabot la loo de cinste,
in frunte,a poporului.
Aduceti apoi doi oameni de nimio
inaintea lui care sa marturiseasca impo-
triva lui asa: 4 Ai hulit pe Dumnezeu
pe rage*. Apoi si-1 scoateti afara, sa-1
bateti cu pietre i astfel sä, moara 1*
i oamenii cetáii, bittrânii s't frun-
tasii din cetatea in care locuia el, au
facut dupa indemnul Izabelei i dupa
cuprinsul scriscuilor pe care ea le tri-
misese.
Ei au vestit post si au pus pe
Nabot la loo de cinste, in fruntea po-
porului,
Apoi au adus doi martori ticalosi
pe care i-au pus in fata lui, iar oamenii
aceia de nimio au marturisit impotriva
lui Nabot in auzul poporului astfel: Tu
ai defaimat pe Dumnezeu si pe rage 1*
Apoi 1-au scos afar& din cetate i 1-au
batut cu pietre pan& cand a murit.
Pe urma au trimis stire Izabelei:
Nabot a fost hatut cu pietre si a murit !
Cand a auzit Iz.abela ca Nabot a
fost omorit cu pietre, a zis lui Ahab:
la in stapanire via lui Nabot
din Izreel, cel care nu voia dea
nici pe bani, eftci Nabot nu mai este
viu ; el a murit!*
Indat5, ce a auzit Ahab ca Nabot
a murit, s'a sculat i s'a pogorit inspre
via lui Nabot din Izreel, ca di, o ja in
stapanire.
Atunci a fost cuvantul Domnului
catre The Tesbiteanul:
4 Scoala si te pogoara in intam-
pinarea lui Ahab, regale lui Israil, care are
curtea domneasca in Samaria! lata, el se
afla la via lui Nabot, unde s'a pogorit ca
ea o la in stapanire.
Si asa graiesti: Asa zice
Domnul: e Ai omorit ca sà pui mana
pe mostenirel o i sa,i mai spui: s Asa
381
www.dacoromanica.ro
zice Domnul: 4 In locul in care cainii au
lins sangele lui Nabot, sá lingá oainii
sangele taul*
Si Ahab a zis lui llie: o i aici ai
dat peste mine, vrtijmasule? * Dar el i-a
raspuns: e Te-am aflat i aici, fiindca tu
nazuesti mereu sa faoi rau in ochii
Domnului!
Iatá, voi aduce peste tine nano-
rochi i te voi matura s't voi nimici
din casa lui Ahab pe toti cei de parte
barbäteasca, fara deosebire, din Israil.
Si ma voi purta cu casa ta ca si
cu casa lui Jeroboam, fiul lui Nabat,
ca cu casa lui Baesa, fiul lui Ahia, din
pricina tieäloiilor cu care m'ai intaratat
ai ademenit pe Israil la pacat.
Si pentru Izabela, Domnul spune:
Cainii vor m'anca pe Izabela in campia
lui Izreel.
Pe cel care va muri din casa lui
Ahab in cetate, câinii it vor manca, lar pe
cel care va muri pe camp, Il vor manes,
pastirile cerului
Si n'a mai fost altul ca Ahab
care set se fi läsat biruit sá Jac& ram In
ochii Domnului, fiindoà, femeia sa Izabela
il induplecase la aceasta.
Si el a savársit multe ticalosii,
deoarece el a umblat dupa idoli, preoum
fticeau Amoritii pe care i-a alungat
Domnul din fata fiilor lui Israil.
Cand a auzit Ahab ouvintele ace-
stea, rupt vesmintele puB sac
pe capul lui i a postit. Si se culca invelit
In vesmantul sau de jale si umbla abitut.
Atunci a fost ouvantul Domnului
catre llie i i-a zis: o Ai vitzut cum s'a
umilit Ahab inaintea mea? i fiindca s'a
umilit inteatata, nu voi abate in zilele
lui nenorociri, ci in zilele fiului sau voi
pravali nenorociri peste casa lui ! *
22.
A treia bcitalie intre I8rail i Sirieni.
Moartea /ui Ahab.
Si au trecut trei ani fara razboi
!litre Siria si Israil.
lar in anul al treilea, a venit Iosafat,
regale lui luda, la regale lui Israil.
Si regale lui Israil a zis catre dre-
gatorii BM: sStiti voi oare ca Ramot-
 CARTEA INTAIA A REGILOR, 22
Galaadul este al nostru ? i noi stam cu
'Babilla in san, Ud!, sä-1 luilm din mana
regelui Siriei ?
Apoi a intrebat pe Iosafat: o Sa
porneso oare cu rázboi impotiiva Ramot-
Galaadului ?o i Iosafat i-a raspuns re-
gelui lui Israil: 4 Eu sunt ea tine, po-
porul meu ca poporul tau i caii mei ca
caii tai !
Atunci Iosafat 1-a mai indemnat pe
regele lui Israil: o Intreaba acum si ce
zice Domnul !
i regele lui Israil a strans pe cei
patru sute de profeti i i-a intrebat: s Sä
porneso eu cu raaboi impotriva Ramot-
Galaadului, sau sa mä, opreso ? » i ei
i-au dispuns : Sue-te, clici Domnul 11
va da in mana ta!»
Dar Iosafat a zis: o Mai este aici
vre-un profet al Domnului, co s&-1 in-
trebilm i pe el? s
Regele lui Israil insä i-a raspuns
lui Iosafat: « Mai este unul prin care
am puteo, s'a intrebam pe Domnul, dar
eu Il tirase, fiindca niciodata nu-mi pro-
feteste de bine, ci numai de ráu. El este
Miheia, fiul lui Imla.* Dar Iosafat a zis:
Sa nu spuna regele una ca asta! s
Atunci regele lui Israil a chemat
pe unul din eunuci i i-a zis: o Alearga
repede la Miheia, fiul lui Imla!#
Dar pe cand regele lui Israil im-
preun& cu Iosafat, regele lui Judo, eta-
teau, fiecare pe tronul lui, invesmantati,
pe o arie de la poarta Samariei, iar toti
profetii profeteau inaintea lor,
Sedechia, fiul lui Chenaana, si-a
facut coarip de fier si a zis: o Asa zice
Domnul: o Cu acestea vei impunge pe
Sirieni, pana fi vei prapädi s.
i toti profetii profeteau inteun
glas: 4 Pome§te impotriva Ramot-Ga-
laadului i vei avea izbanda, fiindeit
Domnul 11 va da in mainile tale ! #
Solul care fusese trimis sä intfil-
neasea pe Miheia 1-a inderanat asa
o Jata, cuvintele profetilor sunt inteun
cuget pentru izbtonda regelui. Sil, fie
deci cuvantul tau ea al unuia din ei
profeteste pentru izbanda! »
Apoi Miheia i-a raspuns: s Viu
este Domnul ! Ceca ce-mi va spune
Domnul, aceea voi grai i eu!
382
www.dacoromanica.ro
i cand a intrat el la rege, regele
1-a intrebat asa: 4 Miheia! Oare sa pornim
noi cu razboi impotiva Ramot-Galaa-
dului sau ne oprim ? Miheia irisa a
raspuns: Porneste i vei izbandi, caci
Domnul 11 va da in mana regelui !
Atunci regele 1-a intrebat
o De cate ori sa te jur ca sa-mi spui
numai adevarul, in numele Domnului ?
i el i-a raspuns: s Viid tot Israilul
imprastiat in munti, ca oile care nu au
cioban». i Domnul a zis: oAcesti oameni
n'au capetenii i fiecare sil se intoarca
in pace la casa sa! »
Atunci regele lui Israil a zis lui
Iosafat: o Nu ti-am opus oare cit nu-mi
profeteste de bine, ci numai de rau ?#
Acela ins& vi-a urmat vorba
o Asculta deci cuvantul Domnului ! Am
vazut pe Dornnul stand pe tronul situ,
toata ostea cereaseit atafea de-a-clreapta
de-a-stanga lui ».
Atunci a zis Domnul: a Cine este
in stare sà strice mintea lui Ahab, ca
sa porneascit i sil navaleascá, in Ramotal
din Galaad? unul spunea una, altul
spunea alta.
Dar iata ca a iesit un duh protivnic
si s'a oprit inaintea Domnului si a zis:
Eu Ii voi furo mintea! » i Domnul 1-a
intrebat: o Cu ce ?
i el a raspuns: Voi iesi i mg
voi preface duh minemos in gura tu-
turor profetilor lui! » Iar Doninul i-a zis:
4 Furii-i mintea, &id esti in stare. Iesi
si fa asa!»
i acum, iata e& Domnul a pus
duh minemos in gura tuturor acestor
profeti ai tai, fiindea Domnul a hotarit
pieirea ta.
Atunci s'a apropiat Sedechia, fiul
lui Chenaana, i 1-a lovit pe Milicia peste
obraz i i-a zis: o Cum de a fugit de la
mine Duhul Domnului, ea a& vorbeasca
prin tine ?
lar Milicia i-a raspuns: o Vei vedea
In ziva cand vei umbla dinteo odaie
intealta ca sa te ascunzi lo
Atunci a poruncit regale lui Israil:
Luati-1 pe Milicia duceti la Amon,
capetenia cetatii, si la loas, fiul regelui,
spuneti : s Asa poruneeste re-
gale: Aruncati-1 In temnitá i dati-i de
 CARTEA INTAIA A REGILOR, 22
máncare paine i api, ou taraita, papa
dad m5, voi intoarce teafar !»
Atunci Miheia i-a zis: Dad], te
vei intoarce sánátos, n'a graft Domnul
prin mine ! a mai zis: « Ascultati
aceasta toate popoarele ! »
Cu toate acestea, regele lui Israil
impreunii cu Iosafat, regele lui Iuda, au
pornit impotriva Ramotului din Galaad.
*i regele lui Israil a zis lui Iosafat:
a Eu mä, voi imbraca in haine straine si
voi intra in lupt5,, iar tu stai imbracat
cu hainele tale ! » i regele lui Israil
luat alto haine pi a intrat in focul luptei.
Dar regele Siriei poruncise
pitanilor carelor de lupt5, caci el avea
treizeci i dou5, apa: 4 Nu va luptati cu
oricine, ori de rand, ori de frunte, ci
numai cu regele lui Israil ! »
i mind capitanii carelor de lupta
au väzut pe Iosafat, pi-au inchipuit ca
el este regele lui Israil i s'au inpirat
imprejurul lui ca sa, se lupte cu el, dar
Iosafat a inceput sä strige.
Iar daeä au vazut c5,pitanii ca-
relor de luptä ca, el nu este regele lui
Israil, pi-au cautat de treaba.
Un otean ins5, si-a incordat arcul
pi a nimerit din intamplare pe regele lui
Israil, drept la incheietura platopei. Atunci
el a zis capitanului: s Carmepte i mä
scoate din invalmapeala luptei, cad aunt
ranit s.
i fiindca lupta era din ce in ce
mai apriga in ziva aceea, regele a fost
silit sa stea in carul de lupta in fate Si-
rienilor, iar seara a murit din pricinä
ca siingele lui s'a scurs din rani inlaun-
trul carului de lupta.
Pe la asfintitul soarelui ins5 s'a
auzit strig5,t in tabara: Fiecare sa se
intoarca in cetat,ea lui pi in tinutul lui,
Cad regele a murit ! » Apoi ei au
pornit spre Samaria pi 1-au ingropat pe
rege in Samaria.
Iar cand carul de luptii a fost spalat
In iazul Samariei, cainii au lins stIngele
lui i desfranatele s'au scaldat acolo,
dup.& cuväntul pe care il spusese Domnul.
Celelalte fapte ale dumniei lui Ahab
ceea ce a mai f5,cut el, palatul de
fildes pe care 1-a zidit i toate
383
www.dacoromanica.ro
pe care le-a clädit, sunt serse in a Cro-
nicile regilor lui Israil
i a adormit Ahab cu parintii sai,
iar in locul lui a domnit Ahazia, fiul lui.
Iosafat, fiul lui Asa, a domnit in
luda in anul al patrulea al lui Ahab,
regele lui Israil.
Iosafat era de treizeci Ffi cinci de
ani cand a ajuns rege pi a domnit douli-
zeci i cinci de ani in Ierusalim. Pe mama
sa o cherna Azuba i era fi ca lui
El a umblat in calea tatalui eau
Asa pi nu s'a depärtat de ea, facand
ceea ce este placut in ochii Domnului.
Dar inaltimile nu le-a desfiintat,
iar poporul tot mai aducea jertfe
tamaieri pe inältimi.
Iosafat a trait in pace cu regele
lui Israil.
Celelalte fapte ale lui Iosafat, vi-
tejia lui i razboaiele lui sunt serse in
t Cronicile regilor din luda s.
i pe desfranatii care mai rarati-
sesera de pe vremea lui Asa, tatal sa,u,
i-a nimicit din tara.
In Edom ins& nu era rege, ci nu-
mai un satrap.
Iosafat a facut multe corabii ca a-
celea de la Tarpip, care sä, mearga dup5, aur
la Ofir, dar n'au ajuns, caci s'au
ritmat la Etion Gheber.
Atunci Ahazia, fiul lui Ahab, a
zis lui Iosafat: Ingadue ca oamenii
mei sa insoteasca pe corabii pe oamenii
täi », dar el n'a vrut.
i Iosafat a adormit cu parintii
sai pi a fost ingropat cu ei in cetatea lui
David, stramopul sad. i dupä el a ajuns
rege Ioram, fiul eau.
Ahazia, fiul lui Ahab, s'a suit pe
tron in Samaria, in anul al saptespreze-
celea al lui Iosafat, regele lui Iuda. i el
a domnit In Israil doi ani.
El a s5,vfirpit fapte role in ochii
Domnului, umbländ pe calea tatälui
sad pi a maicii sale pi pe calea lui Iero-
beam, fiul lui Nabat, care a irnpins pe
Israil la pieta.
El a cinstit pe Baal si i s'a in-
chinat lui i a intaratat pe Domnul
Dumnezeul lui Israil, tocmai cum fa-
cuse i tatal situ.
 CARTEA A DOUA A REGILOR
1.
Ahazia §d. lije.
lar dupä moartea lui Ahab, Moabul
a scuturat jugul lui Israil.
Odatá, Ahazia a cazut de pe fe-
reastra cea cu gratii din catul de sus al
palatului sau din Samaria ei s'a imbol-
navit greu. Atunci a trimis el soli
cu porunca: Pomiti i intrebati pe
Baalzebub, dumnezeul cel din Ecron,
daca, din boala mea voi mai scapa cu
viatit ! *
Dar ingerul Domnului a zis lui
Ilie Tesbiteanul: Scoalä i iesi in in-
tampinarea solilor regelui Samariei
le spune: Oare nu este Dumnezeu
In Ierusalim, de ati pornit sa intre-
bati pe Baalzebub, dumnezeul cel din
Ecron ?
Pentru acea,sta, aea alce Domnul:
e Nu te vei mai da jos din patul in care
zaci, ci vei muri ! llie a plecat.
6. i s'au intors inapoi solii, iar el
i-a intrebat: « Din care pricina ati venit
inapoi ? »
Ei au riispuns atunci: Un om a
ieeit in intampinarea noastra i ne-a
spus: « Intoarceti-va la regele care v'a
trimis ei-i spuneti: «Asa zice Domnul:
Nu se aflà Dumnezeu in Israil, de ati
pornit sá intrebati pe Baalzebub, dum-
nezeul cel din Ecron ? Pentru aceasta,
din patul in care zaci nu te vei mai da
jos, ci vei
Si 1 i-a intrebat: Ce infatieare
avea omul acela care s'a suit intru intam-
pinarea voasträ, i v'a spus aceste cu-
vinte?*
Atunci ei i-au rilspuns: « El era
päros i incins cu o curea de piele peste
mijloc Is i regele a zis: El este Ilie
Tesbiteanul!*
Indatä a himis la el un capitan
peste cincizeci, cu cei cincizeci de inei
ai lui. i and s'a suit la el, crici Ilie
stätea pe piscul muntelui, i-a zis:
o Omule al lui Dumnezeu, regele a po-
runcit 86, te pogori !*
384
www.dacoromanica.ro
Atunci Ilie i-a raspuns capita-
nului peste cincizeci i i-a zis: Dad,
eu sunt omul lui Dumnezeu, sä se
pogoare foc din cer i sä te mistue pe
tine ei pe cei cincizeci de ini ai tai ! *
indata s'a pogorit foe din cer
1-a mistuit pe el si pe coi cincizeci de
ini ai lui.
Si iardei a trimis la el un alt
cu cincizeci de inei. Acela s'a suit
In munte i i-a zis: s Omule al lui Dum-
nezeu, asa porunceete regele: pogoara-te
degraba!
Atunci Ilie le-a r6spuns cu aceste
euvinte: Daca eu sunt omul lui Dum-
nezeu, s5, se pogoare foe din cer i 86, te
raistue pe tine IA pe cei cincizeci de irl§i
ai tai!* i indata s'a pogorit foe de la
Dumnezeu din cer i I-a mistuit pe el
ei pe cei cincizeci de inei ai lui.
Si iaraei a trimis un capitan, a
treia (Ara, cu cincizeci de inei. i s'a
suit acest de al treilea capitan, a venit
la el ei a cazut in genunchi inaintea lui
The i l-a rugat stäruitor i i-a zis:
Omule al lui Dumnezeu, fii milostiv
pentru viaja mea ei pentru viata celor
cincizeci de servi ai
Foe din cer a cäzut ei a mistuit
pe cei doi capitani dintai, impreuna cu
cei cincizeci de inei ai lor. i acum fii
indurator pentru viata mea!
Atunci ingerul Domnului a zis lui
Ilie: Pogoard-te la el, nu te teme de
fata lui!* Atunci el s'a sculat i s'a
pogorit cu el la rege,
Canija i-a zis: Asa zice Domnul:
nude& ai trimis soli ca 66, intrebe pe
Baalzebub, dumnezeul cel din Ecron
ca i când n'ar fi Dumnczeu in Israil ca
sa-1 intrebi pe el pentru aceasta, din
patul in care te-ai suit nu te vei mai da
jos, ci vei mud !»
Si el a murit dupa cuvantul Dom-
nului, pe care l-a vorbit prin Eie. i fra-
tele sau Ioram a fost ales rege in locul
lui, in anur al doilea al lui Ioram,
lui Iosafat, regele lui luda, fiindca el
nu avea fiu.
 CARTEA A DOUA A REGILOR, 2
18. Celelalte fapte pe care le-a filcut
Ahazia taunt serse in o Cronicile regilor
lui Israil ».
2.
Indlfarea lui Die in carul de foc.
Si dad Domnul a voit sa sue pe
Ilie la cer in värtej de vänt, Die si Eliseu
plecaserä din Ghilgal,
Si Ilie i-a spus lui Eliseu: o Rämäi
aici, fiindca, Domnul m'a trimis la Betel s.
Dar Eliseu i-a raspuns: Viu este Dom-
nul i viu sä fie sufletul tau, dar eu nu
ma las de tine! » i amändoi s'au pogorit
spre Betel.
Si ucenicii profetilor care erau in
Betel au iesit inaintea lui Eliseu i 1-au
intrebat: « Stii tu oare ca. astitzi Domnul
va lua pe domnul tau pe deasupra ca-
pului tau? » Si el le-a räspuns: «i eu
FO tiu. Fiti pe pace!»
Apoi Ilie i-a zis: 4 Elisee,
aici, fiindca Domnul m'a trimis la Ie-
rihon! s Dar el i-a räspuns: o Viu este
Domnul viu sä fie sufletul tau, dar eu
de tine nu ma las ! » Si au ajuns la Ierihon.
Atunci ucenicii profetilor cei din
Ierihon s'au apropiat de Eliseu si 1-au
intrebat: Stii tu oare cä astázi Domnul
va lua pe domnul tau de la tine pe dea-
supra capului tau? * Dar el le-a raspuns:
«i eu stiu. Fiti pe pace!
Apoi iaráei i-a spus Ilie: o Ramäi
aici, fiindca Donmul m'a trimis la Ior-
dan ! Atunci el i-a raspuns: Viu este
Domnul i viu sa, fie sufletul tau, dar
eu nu ma las de tine ! » Si au plecat
amfindoi.
Si cincizeci dintre ucenicii profe-
tilor s'au luat dupá ei i s'au oprit la o
depärtare oarecare in fata, lor, cand ei
amândoi stateau pe malul Iordanului.
Atunci a luat Ilie mantia sa si a
sucit-o valatuc, i a lovit apa care s'a
despärtit in doua, inteo parte si in-
tr'alta, j ei anaändoi au trecut ca pe
uscat.
Cand ei au ajuns de partea cea-
'aka, Ilie i-a «pus lui Eliseu: Cere de la
mine ce sii-ti dan inainte de a fi luat
de la tine ». Si el a zis: o Dona parti
din duhul tau sit treacä asupra mea! *
385
www.dacoromanica.ro
Atunci el i-a rasping: Cererea
ta este greu de implinit vei
vedea cand voi fi luat de la tine, si
fie asa, iar dada nu, sä, nu fie! o
Dar pe cand ei mergeau vorbind,
iatit cá pe neasteptate un car de foc cu
cai de foc a trecut printre ei, Ilie s'a
suit la cer inteun vartej de vânt.
Cand a vazut Eliseu, el a inceput
sit strige: Parintele meu, pärintele meu,
carul lui Israil i calaretul lui! o i apoi
nu 1-a mai vazut. Apoi apucat hai-
nele si le-a rupt in doua.
Dupä aceasta a lhat de jos mantia
lui The care azuse de pe el si s'a in-
tors din nou pe tármul Iordanului.
Si a luat mantia lui The care ea-
zuse in urma lui si a lovit apa zicand:
o Unde este Domnul Dumnezeul lui
Ilie ? indata ce a lovit apa, s'a des-
partit in doua, de o parte si de alta, §.1
Eliseu a trecut prin mijloc.
Cand ucenicii profetilor care se
aflau in fata Ierihonului au vazut
aceasta, au zis: e Duhul lui Rie salas-
lueste in Eliseu! ei au iesit in in-
tämpinarea lui i i s'au inchinat pänki
la pamant,
Si i-au zis: 4 Aici la servii tai se afla
cincizeci de oameni viteji; «4 se ducä si
sá caute pe domnul tau, poate cä 1-o
fi luat duhul Domnului i 1-o fi aruncat
in vre-un munte sau intr'o vale! s Dar
el a raspuns: 4 Nu trimiteti!
Si fiindca 1-au tot silit pana i-a
fost rusine de ei, a zis: 4 Trimiteti!* Si
ei au trinais cincizeci de oameni ei 1-au
cautat trei zile, dar nu I-au giisit.
Si s'au intors la el, iar el sta in
Ierihon, i le-a zis: A Nu v'am «pus eu
oare si nu vi duceti? *
Atunci au zis locuitorii
catre Eliseu: Iatä, cetatea noastra este
bine asezatli, dupa cum vede si domnul
nostru, dar apa este rea e1 pimantul
sterp 5.
Atunci el le-a zis: o Aduceti-mi un
blid nou cu sane! i 1-au adus.
Apoi a iesit la izvorul apei si a
aruncat «are inteinsul ei a zis: o Asa zice
Domnul: Am tamaduit apa aceasta!
Sä nu iasa dintr'insa nici moarte, nici
sterpiciune!*
25
 CARTEA A DOUA A REGILOR, 3
Fr apa a ramas bun& panto, in ziva
de azi, dupa, cuvantul pe care 1-a grait
Eliseu.
i a pornit de acolo la Betel.
pe cand suia la deal, au iesit o seamä,
de copii din cetat,e, care-si bateau joc de
el si ziceau: e La deal, plesuvule, la deal
plesuvule !
Fr el s'a intors i i-a vazut i i-a
blestemat in numele Domnului. i In-
data au iesit doua ursoaice din pádure
si a rupt din ei patruzeci ri doi de copii.
De acolo s'a indreptat spre mun-
tele Carmel, apoi s'a intors in Sa-
maria.
8.
Raboiul lui loram cu. Mela, regele
Moabului.
Ioram, fiul lui Ahab, a ajuns rege
peste Israil in Samaria in anul al opt-
sprezecelea al lui Iosafat, regele bu Iuda.
a fost rege doisprezece ani.
Fr el a &cut fapte rele in ochii
Dornnului, dar nu ca tatäl situ s'r nici
ca mama sa. El a rasturnat stalpii cu
pisanii in einstea lui Baal, pe care-i fa-
cuse tatäl situ,
Insa a ramas lipit de pitcatul lui
Ieroboam, fiul lui Nabat, care impin-
sese pe Israil la pacat, si nu s'a departat
de el.
Mesa, regele Moabului, se indelet-
nicea cu pastoria dadea regelui lui
Israil o silt& de mii de miei i lana de pe
o sutii de mii de berbeci.
Dar indata dupa moartea lui Ahab,
regele MoaIpului a scuturat jugul regelui
lui Israil.
Atunci a iesit regele Ioram din
Samaria si a chemat la lupta pe tot
Israilul,
Apoi a trimis si la Iosafat, regele
lui Judo, e Regele Moabului a
scuturat jugul meu! Vrei tu oare sit
pornesti cu mine cu räzboi impotriva
Moabului? Fr el a raspuns: e Pornesc !
Eu sunt cu tine, poporul meu e ca
poporul tau i caii mei sunt ea si caii
tái! *
Fr a mai intrebat: Pe ce drum s'a
apucám ? el a raspuns: e De-a dreptul
prin pustiul Edomului !*
386
www.dacoromanica.ro
i asa au pornit regele lui Israil,
regele lui ludo i regele Edomului.
dup.& ce au ocolit timp de sapte zile cu
ostirea, nu mai aveau BT.& pentru ostire
nici pentru vitele care veneau de pe
urma.
Atunci regele lui Israil a zis: 0,
Domnul a chemat pe acesti troj regi, ca
sa-i dea in mana Moabitilor !
i Iosafat a intrebat: a Se aflä,
aci oare vre-un profet al Domnului, ca
printeinsul sá intrebam pe Domnul ? »
Atunci a raspuns unul din dregatorii
regelui lui Israil si a zis: e Aici se afra
Eliseu, fiul lui afat, care turna apt"),
pe mâini lui The ».
i Iosafat a rlispuns: e Intein-
sul salaslueste cu adevarat cuvantul
Domnului ! » i s'au indreptat catre el
regele lui Israil impreunii, cu Iosafat
craiul Edomului.
Atunci Eliseu a zis &Litre regele
lui Israil: «Ce pricina este intre noi ?
Du-te la profetii parintelui tau si la
profetii maicii tale ! » Dar regele lui
Israil i-a faspuns: e Debe! Oare Dom-
nul a chemat pe acesti trei regi ca sa-i
dea in mana lui Moab ?
i Eliseu a ritspuns: Viu este
Domnul Savaot, inaintea caruia slujesc,
ea daca nu as fi cautat la obrazul lui
Iosafat, regele Iudei, nici nu m'as fi
uitat la tine si nici nu te-as fi bagat
In amnia.
i acum aduceti-mi un cântaret
din chitara! » Iar dupa, ce cantaretul
din chitara a inceput sa miste coardele,
mana Domnului a fost peste el,
i a zis: e Asa zice Domnul:
Sitpati in voleo acestui rau groapä
langä, groapa,
Ciici asa zice Domnul: Nu yeti
vedea nici vant si nu veti vedea nici
ploaie, i cu toate acestea voleo aceasta
se va umplea de apa i yeti putea
adapa turmele i dobitoacele voastre.
Dar acest lucre nu-i de-ajuns in
ochii Domnului ! Ci si pe Moabiti Ii va
da prinsi in mâinile voastre !
Fr yeti cuprinde toate cetatile
intárite i toate cetatile insemnate,
toti pomii roditori Ii yeti dobori la pa-
miint i veti astupa toate izvoarele de
 CARTEA A DOUA A REGILOR, 4
Lipa i toate campiile roditoare le veti
nimici cu pietre.
Iar a doua zi de dimineata, la
vremea inaltärii prinosului, iota ca s'a
pornit apä dinspre Edom, de s'a umplut
tinutul acela.
Si airad a aflat tot Moabul
regii au porra cu razboi impotriva lui,
au fost chemati la lupta toti cei
buni de luptä i chiar ì mai multi
decat atat i s'au gramadit la granita.
Si cand s'au sculat dis-de-dimineatä
cand au vazut Moabitii soarele oglin-
dindu-se in apa, li s'a parut cä apa este
rovie ca singele,
Si au zis in sine: # Acesta-i singe!
Regii de buna seamä 05, s'au luat la
harta i s'au macelarit unii pe altii.
acum la prada, Moabe
Si când au intrat ei in tabara lui
Israil, s'au ridicat Israi1iii i au batut
pe Moabiti, incat au luat-o la fuga, iar
ei i-au fugarit pina i-au nimicit pe
Moabiti.
26. Oravele lor le-au ditrimat, in ma-
noasele lor ogoare fiecare a aruncat cu
pietre pana le-au umplut, toate izvoarele
de apá le-au astupat i toti pomii ro-
ditori i-au doborit la pámânt, pina n'a
mai ramas dedil Chirharevet. Dar vi pe
acesta 1-au inconjurat pravtiavii i 1-au
blitut cu pietre.
Si arad regele Moabului vi-a dat
seama ca izbanda razboiului nu-i de
partea lui, a luat cu sine FApte sute de
oameni iscusiti in manuirea säbiei, ca
85,1 dovedeasca pe craiul Edomului,
dar n'a izbutit.
Atunci a luat pe fiul sau cel t'AM
nascut, care avea sä fie rege in locul lui,
vi 1-a adus ardere de tot pe zid. Din
aceasta pricina, fiji lui Israil s'au inta-
ratat de minie, iar ei au pornit de acolo
s'au intors in tara lor.
4.
Proorocul Eliseu minunile lui.
1. 0 femeie dintre femeile ucenicilor
de profeti a strigat catre Eliseu vi a zis:
Omul meu, robul tau a murit. Si tu
vtii ca robul tau era cucernic i cinstitor
de Dumnezeu. i iatä acum ca a venit
www.dacoromanica.ro
387
datornicul ea si ja pe cei doi copii ai
mei, robi!
Atunci Eliseu i-a raspuns: o Ce
fac ? Spune-mi ce ai la tine in casa!»
Si ea i-a spus: 4 In toata casa, roaba ta
nu are dedil un ulcior de untdeleran
Si el i-a zis: 4 Du-te i cere vase
de la alii, de la toti vecinii täi, vase
goale, dar nu putine,
Apoi sá intri in casa, sa zilvoravti
uva dupa tine vi dup./1 feciorii tai
torra in toate vasele acelea, i cum se
va umplea unul, pune-1 laoparte
Si a plecat de la el vi a facut intocmai
ava. Apoi a inchis uva dupá, ea vi dupä
fiii ei. i ei Ii dadeau vase, iar ea le
umplea.
lar dupi ce a umplut vasele, a
zis catre fiji sai: Ada inca unul!* i ei
au raspuns: Nu mai este nici unul!
indatil a stat untdelemnul.
Atunci ea a venit vi a spus omului
lui Dumnezeu ceea ce se intimplase.
el rilspuns: o Du-te i vinde untde-
lemnul i platevte datoria ta, iar cu ceea
ce va ramanea trilevte tu vi feciorii !
Inteo zi a trecut Eliseu pe 'traga
Sunem. Si acolo era o femeie de neam.
Si ea 1-a silit si stea la masä, i ori de
cate ori trecea, se oprea acolo ca sa
m analice.
Si ea a zis b5,rbatului ei: s tiu ca
omul lui Damnezeu cara trece mereu
pe la noi este sfint.
Sa-i facem sus o odaie cu pereti
subtfiri, sá punem inteinsa un pat, o
masa, un scaun vi un sfevnia, ca ori de
cite ori va veni, si se odihneasca acolo.*
Dar intr'o zi jata ca a sosit, s'a
retras in odaia cea de sus vi s'a culcat.
Si a zis catre Ghehazi, ucenicul
Ball: o Cheamá. pe Sunamita incoace !
Si el a chemat-o vi ea a venit in fata lui.
Si el i-a zis lui Ghehazi: Spune-i:
lata tu te strad'anuevti cu toata grija
pentru noi. Ce facem In schimb ?
Vrei sa vorbim cu regele sau cu capi-
tanul otirii ? Dar ea i-a raspuns:
o Sunt in mijlocul rudeniilor mele 1 *
Si el a zis: « Cu ce am putea sa o
multumim?* Atunci Ghehazi a raspuns:
o Ea n'are copii, iar bärbatul ei este
bitrin *.
26*
 CARTEA A MAJA A REGILOR, 4
Atunci el i-a spus: *Cheam5..-o !
Si el a chemat-o si ea s'a oprit in usa.
Si Eliseu i-a spus: a La anul pe
vremea asta, vei One in brate un baiat!*
Si ea a räspuns: 4 Nu, domnul meu! Omul
lui Dumnezeu, nu amagi pe roaba fa! o
Dar femeia a luat in pantece si a
näscut fiu tocmai la vremea despre care
Eliseu fi spusese.
Si copilul a crescut. Dar tuteo zi,
s'a dus la tatal silu, care avea seceratori
la lucru.
Si deodatil, a zis tatálui sau:
Capul meu, capul meu ma doare! Si
tatal sau a poruncit unui servitor: a Du-1
la maica-sa! *
Atunci 1-a luat in brate sí 1-a dus
la mama sa. Si a stat pe genunchii ei
pana la amiazá, cand a si murit.
Atunci ea s'a suit in odaia de sus,
1-a culcat in patul omului lui Dumnezeu,
a inchis usa dupa ea si apoi a iesit.
Si a chemat pe bärbatul sau
i-a zis: a nimite-mi un servitor cu o
asinä, cáci vreau sä mä duo repede Is
omul lui Dumnezeu si m5, intore!
Dar el i-a räspuns: a De ce sil, te
duci la el acum? Nu-i nici lunä
nici Sambata! o Dar ea a zis: a Fii pe
pace! o
Apoi a pus samarul pe mina si a
poruncit servitorului säu: a Mana repede
si nu má, opri din mers, decat cand
voi porunci eu!
Si ea a pornit si a ajuns la ontul
lui Dumnezeu, pe muntele Carmelului.
cand a zarit-o omul lui Dumnezeu de
departe, a zis catre Ghehazi, ucenicul
sau: Vezi, asta-i Sunamita!
Alearga deci in intampinarea ei
si o intreaba: 4 Esti sanatoasä. ? Dar bar-
batul tau? Dar copilul atu ? Sunt sana-
tosi? Si ea a räspuns: a Da! o
Dar cand a ajuns la omul lui
Dumnezeu, sus in munte, i-a cuprins
picioarele lui. i indata s'a apropiat
Ghehazi ca s'o dea laoparte. Tusa omul
lui Dumnezeu i-a zis: a Las'o, cáci su-
fletul ei este indurerat, i Domnul mi-a
ascuns aceasta si nu mi-a dat de stire o.
Atunci ea a inceput B5, zicä: Am
cerut eu oare fiu de la domnul meu?
N'am spus eu oare: a Nu ma amagi!
388
www.dacoromanica.ro
Si el a 2.113 lui Ghehazi: Incin-
ge-te peste mijloc i ia toiagul meu in
mana i porneste la drum, iar daca'
te vei intalni cu cineva nu-i da buna
ziva, i daca cineva IV va da bulla, ziva
sa nu-i multumesti, i pune toiagul
pe ata copilului
Atunci a luat euva,ntul mama
copilului: a Viu este Domnul s't viu s'a
fie sufletul tau, daca ma' voi la,sa, de
tine! el s'a sculat si a pornit dup.&
ea.
In vremea aceasta, Ghehazi se
dusese inaintea lor, pusese toiagul pe
fata copilului, dar n'a simtit nici glas,
nici rniscare. i aoum se intorcea in
intampinarea lui, ca spue cà bäiatul
nu s'a desteptat.
Atunci a intrat Eliseu in casi),
dar iatit cä bäiatul era mort, culcat in
patul lui.
Si el a intrat inläuntru, a inchis
usa dupil ei amandoi si s'a rugat lui
Dumnezeu.
Apoi s'a sculat si s'a culcat peste
copil si a pus gura sa peste gura copi-
lului, ochii sai peste ochii lui, palmele
sale in palmele lui, i, pe catad sta, asa
plecat peste el, a inceput s'a se bical-
zeasca trupul oopilului.
Si a inceput sä, se plimbe prin
casa incoace i incolo. Si s'a suit iaräsi
s'a plecat peste copil. Atunci eopilul
a inceput Hà stränute de sapte ori i a
deschis ochii.
Atunci el a strigat pe Ghehazi
i-a zis: a Cheama pe Sunamita asta!»
Si el a chemat-o si ea a intrat la el, si el
i-a zis: a la pe fiul tau! o
Atunci ea a intrat inlauntru, a
cazut la picioarele lui si s'a inchinat
pana la pamant, apoi si-a luat pe fiul
ei si a iesit.
De acolo Eliseu s'a intors la Ghil-
gal. Si era foamete in tara. Si pe dad
ucenicii profetilor stiiteau inaintea lui,
el a zis ucenicului Rail: a Pune o caldare
mare si fierbe ceva pentru ucenicii
profetilor !*
Si. unul din ei a iesit la camp ca
sa culeaga verdettui. Dar a nimerit o
planta agat5.toare si a cules din ea o
poará plina de castraveti s5,1bateci, si s'a
 CARTEA A DOUA A REGILOR, 5
intors i i-a taiat märunt ca pe verdeturi
In caldarea cu fiertura, fär si dea
seama.
Cand s'a pus in blide oamenilor
ea s'A mánance si pe cand mancau ei
din fiertura, au inceput sä strige i sa
zici: a Moartea e in ca1dare, omul lui
Dumnezeu! » i n'au mai putut manca.
Atunci el a zis: a Aduceti faina!
Si el a aruneat fiiinâ in ealdare si a zis:
« Toarna oamenilor ea sa m'alance !
Si n'a mai fost nimio vátamator in
&E-aclare.
Un om din Baalsalisa a venit la
omul lui Dumnezeu si a adus pargii
zeci de pani de orz i grau nou in deeaga
lui. Si a zis: a Dä oamenilor sa m'alance !
Si sluga lui a zis: 4 Cuna dau
acestea la o Kit& de oameni? Si el i-a
faspuns: «D oamenilor sà m'alance,
eaci asa zice Domnul: Sä manance
sä mai i ramana!
Si le-a pus dinainte si au mancat
si a mai si ramas, dupa euvântul Dom-
nului.
5.
Vindecarea lui Naaman. Pedeapsa
lui Ghehazi.
Naaman, voevodul ostirii regelui
Siriel, era om cu nume ii cu yaz& inain-
tea stapanului säu, caci prin el Domnul
daduse biruintá Shienilor. Omul acesta
viteaz era lepros.
°data pittrunseseril cete de Sirieni
rapisera din tara lui Israil o
care acum slujea pe sotia lui Naaman.
Si ea a zis ciare stapana sa: Daca,
s'ar duce stiipanul meu la profetul din
Samaria, 1-ar vindeca de lepra lui
Si Naaman a intrat la stapanul sao
i-a spus ce atraje 4 Asa si asa a spus
fata cea din tara lui Israil ».
Atunci regele Siriei i-a räspuns:
a Hai, du-te! Caci eu voi trimite o scri-
soare catre regele lui Israil. » Si el a
plecat si a luat cu el zece talanti de ar-
gint, sase irdi de sicli de aur i zece
schimburi de atraje de sárbittoare.
Si a dus i scrisoarea regelui lui
Israil ou urmatorul euprins: O data cu
www.dacoromanica.ro
389
aceasta scrisoare, trimit la tine pe Naa-
man, dregätorul meu, ea sà-1 tämäduesti
de lepra lui ! »
Cand regele lui Israil a citit scri-
soarea, §i-a sfasiat vesmintele lui si a
zis: Oare eu sunt Dumnezeu ea sil
omor i sa dau viata, de 1-a trimis el la
mine sij:-1 tamaduese de lepra lui? Dar
stiti i sit fii incredintati cä el Smi
cauta carciob! »
Si cand a auzit Eliseu, omul lui
Dumnezeu, cá regele lui Israil si-a sfa-
siat vesmintele, a trimis vorba la rege:
Pentru ce ti-ai rupt vesmintele tale ?
Sá vie la mine, ca sit afle ca mai este
un -profet In Israil ! o
Atunci a venit Naaman in trrumra
ou cai si s'a oprit la usa casei lui Eliseu.
Si Eliseu a trimis la el un sol cu
vorba aceasta: « Du-te si te scalda de
sapte ori in Iordan i trupul tau se va
curati! #
Dar Naaman s'a supiírat si s'a
dus eugetand in sine: a Credeam ca va
iesi el insusi la mine, va sta inaintea
mea si va cherna numele Domnului Dum-
nezeului sItu, va intinde mana spre tem-
plu i ma va curata de lepra.
Oare Abana i Farfar, apele Da-
mascului, nu sunt mai bune deefit apele
lui Israil? Oare nu m'as fi putut seälda
In ele si sal, ma vindec ?* Si s'a intors
a plecat manios.
Atunci s'au apropiat de el slu-
gile sale i i-au zis: *Daca ti-ar fi spus
profetul sá faci un lucru mare, 1-ai fi
flicut. Cu atat mai vartos cá ti-a spus
numai: a Scaldií-te si te vei curiiti!
Atunci e] s'a pogorit si s'a afun-
dat de sapte ori in Iordan, dupä cum
spusese omul lui Dumnezeu, i trupul
lui s'a faeut curat ea trupul unui
copil.
Si s'a intors el la omul lui Dum-
nezeu cu toata suita lui, a intrat la el
si a stat inaintea lui i i-a zis: a Tata, acum
stiu cá, in tot pimantul nu este Dum-
nezeu deca,t numai in Israil! i acum
ja o multämitä de la robul tau! #
Si el a raspuns: a Viu este Domnul
inaintea caruia elujesc, cá, nu iau nimio !
Si cu toate esa 1-a tot imbiat sa ja, el
lusa, n'a vrut.
 CARTEA A DOUA A REGILOR, 6
Atunci Naaman a zis: 4 Daca nu,
atunci s dai servului tau o povara de
piimant cat duce o pereche de catad,
6.6 servul tau nu va mai aduce ardere
de tot si jertla altor dumnezei, ci numai
Domnului.
Dar numai acest lucru sä, ierte
Domnul robului tau: Cand va intra
stapanul meu in templul lui Rimon, ca
sä se inchine, i cand se va sprijini de
bratul meu, atunci sunt nevoit i eu
ma inchin in templul lui Rimon, in
clipa cand el ingenunchie acolo in
templu. Acest lucru sa-1 ierte Domnul
robului tau!'
Si el i-a zis: Mere in pace! o Si
dupä ce se departase o bucata bunä
Si-a zis in sine Ghehazi, ucenicul
lui Eliseu, omul lui Dumnezeu: lita,
domnul meu n'a vrut sa opreascä, nimio
de la Naaman Sirianul i nici sâ ja din
mana lui ceea ce i-a adus. Viu este
Domnul, dar eu voi alarga dupä, el, ca
sa-mi dea 5,4 mie ceva! »
Si Ghehazi a zorit dupa Naaman.
Iar cand Naaman l-a zara alergand, s'a
dat jos din trasurit in intampinarea lui
l-a intrebat: « Ce este?
Si el i-a ráspuns: t Bine, pace!
Dar domnul meu m'a trimis sa-ti spun:
* lata chiar acum au venit la mine doi
ucenici dintre fiji profetilor, din mun-
tele Efraim ! Da-le lor un talant de ar-
gint i doug schimburi de haine bine.
Si Naaman i-a zis: 4 Te rog, ja
doi talanti a. Si nu 1-a lasat pe el, ci i-a
legat cu sila doi tala,nti de argint in doua
pungi i ami& schimburi de haine bune
ffi le-a dat la doua slugi ca s'a le duca
mergand inaintea lui.
Si clind au ajuns ei la colina*, el
le-a luat din mana lor i le-a dus in casa,
oamenilor le-a dat drumul sa plece,
lar el a intrat i a stat Muga sta-
panul siiu. Dar Eliseu 1-a intrebat: « De
unde vii, Ghehazi ? s i el i-a raspuns:
e Robul tau nu s'a dus nicaieri!
Atunci Eliseu i-a spus: 4 Duhul
meu n'a mers oare cu tine, ciind s'a intors
inapoi in intampinarea ta omul din
trasurit? Cu banii pe care i-ai luat, poi
sa-ti campad haine, màsliniuni, pod-
gorii, turme Ffi cirezi, robi i roabe.
390
www.dacoromanica.ro
Dar lepra lui Naaman sa se li-
peascrt de tine si de neamul tau dea-
pururi ! » Si a iesit de la el, alb de lepra
ca ziipada.
6.
Eliseu da' ajutor lui Israil impotriva
Siriei.
Si ucenicii profetilor au zis lui
Eliseu: « Jata cà locul in care suntern
asezati este prea stramt pentru noi!
Am vrea sä, ne ducem la Iordan si
sà aducem fiecare cate o barna, ea si ne
facem salas de locuit. o Si el a zis: a Du-
ceti-va! $
Dar unul din ei a zis: a Fil bun
hai Cu servil tai !u Si el a ritspuns: «Hai!»
Si a pornit cu ei i a ajuns la Iordan
si au inceput sä, tale copaci.
Dar pe cand unul dobora un co-
pac, fierul securii a sarit in aria, si
ucenicul a inceput sà strige i sà spung:
« O, domnul meu, securea era imprumu-
tata ! »
Atunci omul lui Dumnezeu a in-
trebat: a Unde a siftrit? » Si el i-a aratat
locul. Apoi Eliseu a taiat o bucata de
lemn i, arunch,nd-o acolo, securea a
plutit deasupra apei.
Si el a zis: o Ja-o ! » Si el a intins
mana si. a apucat-o.
Si Regele Siriei se fazboia cu Israil
si s'a sfatuit Cu dregatorii säi astfel:
a In cutare ori cutare loo sä, ne punem
la panda o.
Dar omul lui Dumnezeu a trimis
vorba la regele lui Israil: a Piize§te-te
Fi nu treci prin locul acela, caci acolo
Sirienii stau la panda!»
Atunci regele lui Taran a triada
la locul despre care-i spusese i 11 afeitase
omul lui Dumnezeu si a stat cu bunto,
pata nu numai o data, sau de dona
ori.
Atunci inima regelui Siriei s'a tur-
burat din pricina aceasta si a chemat el
pe dregatorii sal si le-a zis: a Spuneti-mi
cine m'a tradat la regele lui Israil?
Atunci unul din dregatorii lui a
raspuns: Nimeni din noi, stapanul
meu, Mafia Ta, ci profetul Eliseu, care
este in Israil, i-a dat de stire regelui lui
 CARTEA A DOUA A REGILOR, 7
Israil, chiar i cutrintele pe care tu le
griiiesti in odaia in care te culi s.
Si el a poruncit: e Porniti i aflati
unde este el, ca s trimit pe cineva
si-1 prind*. i i-au spus: 4 lata, el este
In Dotan s.
Indati el a trimis cai si care si
ostire multi, caro ajungand noaptea au
impresurat cetatea.
Cand s'a sculat sluga omului lui
Dumnezeu a doua zi si a iesit afma, iati
ci cetatea era inconjurati de ostire
cu cai i cu care de lupa.. Atunci sluga
a zis: « O, stipanel Ce sa facem? »
Atunci el i-a zis: a Nu-ti fie frici
fiindci cei ce sunt cu noi sunt mai multi
deeat cei ce sunt cu ei !*
Si s'a rugat Eliseu si a zis:
Doamne, deschide ochii lui ca ea vadd ! »
Doranul a deschis ochii slugii lui si a
vrizut. i jata cit muntele din vecini-
tatea lui Eliseu era plin de cai si de care
de foc.
Si cand ei au inceput sit se pogoare,
Eliseu s'a rugat la Domnul i a zis:
Loveste neamul acesta cu orbire ! » i i-a
lovit cu orbire chipa cuvantul lui Eliseu.
Atunci Eliseu le-a zis: 4 Nu este
acesta drumul, nici cetatea. Porniti dupi
mine si eu voi indrepta spre omul
pe care-1 ciutati! * i i-a bigat in Sa-
maria.
Si dup.& intrarea lor in Samaria,
a zis Eliseu: s Deschide-le, Doamne,
ochii ca sä vada!» i Domnul le-a des-
chis ochii si au vizut, i jata erau in
mijlocul Samariei.
Dar regele Samariei, cinc' i-a
vizut, 1-a intrebat pe Eliseu: 4 omor,
piirintele rneu?*
El irisa,' a rispuns: Nu-i omori!
Oare i-ai prins tu °u arcul i cu sabia ta,
de vrei omori? Pune-le dinainte
paine i api, sá minance i sä bea i sä
se intoarcii la stipanul lor ! »
Si le-a ficut ospit mare si ei au
mincat si au biut, apoi le-a dat drumul
ei s'au intors la stipanul lor. i n'au
mai nividit cete de Sirieni in
lui Israil.
lar dupi acestea, Benhadad, regele
Siriei, a strans toata oastea si s'a suit
si a impresurat Samaria.
www.dacoromanica.ro
391
Si bantuia foamete mare in Sa-
maria. Si ei au tinut-o impresurati,
incat un homer de vin costa optzeci de sieli
de argint si un sfert de cab de afta
alba costa cinci sicli de argint.
Si pe cand regele lui Israil trecea
pe zid, o femeie a strigat citre el si i-a
zis: a Ajuti-mii, Stipane, Märia Ta!*
Atunci el i-a raspuns: « Daca' nu
te ajuti Domnul, cum as putea eu
te ajut? Cu ceva din aria sau cu ceva
din tease?*
Si a mai intrebat-o regele: s Ce
ai ? * Si ea i-a rispuns: Femeia aceasta
m'a indemnat: a Di-mi copilul tau, ca
sii-1 m'andan astazi, lar pe copilul meu
sii-1 manciim maine !
Noi am fiert pe fiul meu si 1-am
mancat. i cand i-am spus a doua zi:
«Dà acum pe fiul tau ca si-Imanara*,
ea a ascuns pe fiul ei. *
Si cand a auzit regele cuvintele
femeii, si-a rupt vesmintele sale, si pe
cand trecea el pe zid, poporul a vizut
ci pe dinliuntru trupul siu era im-
bricat in haini de jale.
Si a zis: u Asa si-mi dea Dum-
nezeu i si-mi faca' ce va vrea el, dad:
astizi capul lui Eliseu, fiul lui Safat, va
mai sta in locul lui!
Si pe cand Eliseu stätea in casa
lui impreuni cu bitranii, el a trimis un
om inainte. i inainte de a ajunge solul
la el, le-a spus bittranilor: s Vedeti,
regele a trimis un càiàu care si-mi ia
capul! Luati aminte: cind va sosi solul,
inchideti usa si-1 siliti sá stea afari.
Dar iata ci se aud i pasa stapanului
siu (lupa, el. *
Si pe cand el mai vorbea, iatii
cà regele s'a pogorit la el i i-a «pus:
Aceasti nenorocire este de la Domnul !
De ce si mai nidijduesc in Domnul? »
7.
Prolefia lui Eliseu ae indeplinepte.
1. Si Eliseu a zis: a Ascultati cuvantul
Domnului! Asa zice Domnul: Maine pe
vremea asta o sea de lamuri de Mina;
va fi vandutii, la poarta Samariei cu un
siclu i doui, sea de fiada de orz tot
cu un siclu.
 CARTEA A DOUA A REGILOR, 7
Atunci a raspuns seutierul pe
bratul caruia se sprijinea regele, &titre
omul lui Dumnezeu, urmatoarele: oDom-
nul a &cut cu adevarat cerului stavilare ;
insii cum va fi cu putintA, acest lucru?*
Dar Eliseu i-a zis: oIatd, tu vei vedea cu
ochii tai, dar din ele nu vei manoa Is
Pe atunci stäteau la poarta cetätii
patru oameni leprosi. Si se imbiau unul
pe altul: a Ce sá stärn noi aici pan vom
mu ri ?
Daca am zice sä inträm In cetate,
acolo e foamete i murim, i dacä stam
aici tot murim. Cu toate acestea, haiclem
sä trecem in tabara Sirienilor ; daca va fi
sii ne lase sit traim, vom träi, iar de va
fi sä ne omoare, vom muri.*
Si in amurg au pornit spre tabiira
Sirienilor 0 au intrat In ea, dar când
au ajuns pima la capiitul taberei Si-
rienilor, iata, ca nu mai era nimeni,
Cad Domnul facuse sii, se audit% in
tabara Sirienilor duruit de care, ne-
chezat de cai i huet ca de oaste mare. Si
atunci au zis unii catre altii: o Regele
luiIsrail a tocmit sä vinä impotriva
noasträ pe regii Hetitilor 0 pe regii din
Mutri
Din aceasta pricinä s'au sculat
au luat-o la fug& in amurg, si au parasit
corturile lor, caii lor, asinii lor, tabara
asa cum era ea, ca sä-0 scape viata.
Atunci acesti leprosi au strabatut
&thara pimä la capit, au intrat inteun
cort unde au mâncat si au bäut, si au
luat de acolo argint, aur i straie pe
care le-au ascuns. Apoi s'au intors 0 au
intrat In alt cort 0 au luat 0 de acolo
ce-au gasit, i s'au dus di le as-
cundit.
Dar intr'o vreme, au zis unul
catre altul: o Nu se cuvine sä facem asa.
Astäzi este zi de veste bung,. Daca noi
tacern i asteptam pan& se lumineaza
de ziurt, suntem vrednici de pedeapsa.
Pentru aceasta haidem sii, ne ducem
sit dam de veste la palatul regelui !*
Si ei s'au dus i au strigat pe
portarii cetittii 0 le-au dat de veste:
o Am patruns In tabiira Sirienilor
fat& cá nu se axes, nimeni si nu se auzea
nimic, ci numai cai i magari legai, iar
corturile lor «tau asa neatinse
www.dacoromanica.ro
392
Atunci portatii au inceput «A
strige i s'a dat de veste inläuntrul
palatului.
Si regele s'a sculat noaptea 0 a
zis catre slujitorii säi: o Vreau sa vä
spun ce ne-au fiteut nouä Sirienii! Ei
stiau bine cá la noi este foamete, si au
iesit din tabarit sa, se ascunda pe cb.mp,
crezand ca s atunci cfind oamenii vor
iesi din cetate Ii vom prinde de vii
apoi vom pittrunde In cetate s.
Dar unul din slujitorii sal i-a
räspuns asa: o Sä incalece ostenii pe
cinci cai din care au mai ramas aici
iatti ce mai rámasese din toata tabitra
lui Israil, cfici toatá cealaltä parte pie-
rise i sa-i trimitem ea sä vada ce
este s.
Si au luat douä care de ritzboi
cu cai i i-a trimis regele inspre tabära
Sirienilor cu poruncá: o Duceti-va
vedeti! o
Si s'au dus dupa, ei pang la Iordan,
iata ca, tot drumul era plin de straie
de lucruri pe care le aruncasera Si-
rienii in graba lor!* i sold s'au inters
si au instiintat pe rege.
Dupa aceasta a iesit poporul cel
razboinic gi a pridat tahira Sirienilor,
0 s'a vändut sea de lamurä de fain& eu un
siolu,iar douà sea de fainii de ora
tot Cu un siclu, dupa. cuvfintul Dom-
nului.
Si regele a rfinduit pe scutierul
de care isi sprijinea bratul situ, la poarta
cetatii. i poporul I-a calcat in picioare
la poartä 0 a murit, precum spusese
omul lui Dumnezeu, care profetise child
regele s'a pogorit la el.
Iatä ce zisese omul lui Dumnezeu
catre rege: o Douit,' sea de fiiinä de orz
se vor vinde cu un siclu si o sea de la-
murit de fain& va fi la poarta Samariei,
maine pe vremea asta, un siclu s.
Dar scutierul raspunsese omului
lui Dumnezeu : Inteadevar Domnul a
facut cerului stivilare ; fruit'', cum va fi Cu
putinta acest lucru?* Si el li spusese
o Tu vei vedea Cu ochii tai, dar din ele
nu vei manca !
Si asa s'a i intAmplat. Oamenii
1-au &goat in picioare la poarta cetatii
el a mmit.
 CARTEA A DOIJA A REGILOR, 8
8.
Alte profefii.
Odata Eliseu sfatuise pe fetneia al
cárei fiu 11 inviase: e Scoalá si du-te tu
si familia ta si locueste aiurea, caci
Domnul a hotarit sa fie foamete, iar ea
va bantui in tara timp de sapte ani
Si. s'a sculat femeia si a fácut dupá
cum Ii zisese omul lui Dumnezeu, si a
plecat ea si familia ei si a locuit in tara
Filistenilor, sapte ani.
lar la sfársitul celor sapte ani s'a
intors femeia din tara Filistenilor si a
venit sa, ceara de la rege inapoi casa si
pilmantul ei.
Si regele tocmai stätea de vorbii
cu Ghehazi, slujitorul omului lui Dum-
nezeu, si-i spunea: ePovesteste-mi toate
rainunile pe care le-a savarsit Eliseu! »
Si pe cand el Ii povestea regelui
cum el a inviat mortul, iatá ca femeia
al citrei fiu el 11 inviase a venit sa ceara
de la rege casa si ogorul ei. Atunci a zis
Ghehazi: 4 Stäpane, Mafia Ta! Tata fe-
meia si iata fiul ei pe care Eliseu 1-a
inviat!*
Si regele a intrebat pe femeie si ea
i-a povestit lui tot. Atunci regele i-a
dat un eunuc cu porunci: Dit-i inapoi
tot ceea ce a fost al ei, impreuna, cu ve-
nitul tarinii, din ziva de cand a parasit
tara si pana acum
Odata a intrat Eliseu in Damasc,
ii Benhadad, regele Siriei, era bolnav.
Si el a fost instiintat: o Omul lui Dum-
nezeu a sosit aici !
Atunci a rostit regele catre Hazael:
4 Ja in mana ta un dar si du-te in in-
tampinarea, omului lui Dumnezeu, si
prin el intreabil pe Domnul astfel: Oare
mai scap cu viata din boala mea ?*
$i Hazael a porra in intampinarea
lui sí a luat cu sine un dar si tot felul
de bunititti din Damasc, povara cat
pentru patruzeci de camile, si a venit
ei s'a infatisat inaintea lui 5i i-a spus:
Fiul tau, Benhadad, regele Siriei, m'a
trimis la tine cu intrebarea: o Oare mai
scap eu cu viata din boala mea? »
Si Eliseu i-a raspuns: 4 Du-te si-i
spune: 4 Vei trai !* Dar Domnul mi-a
descoperít ca, el va muri.
www.dacoromanica.ro
393
Si Hazael a stat nemiscat In fata
lui 5i 1-a cuprins frica, iar omul lui Duin,
nezeu a 1nceput sil planga,.
Atunci a intrebat Hazael: e De ce
plange domnul meu ? * Dar el i-a raspuns:
Fiindcit stiu ra,u1 pe care Il vei pricinui
fiilor lui Israil! Cetatilor intitrite le vei
da foc, pe flacai Ii vei omori cu sabia,
pe prunci ii vei zdrobi, iar pe femeile
care au in pantece le vei spinteca!
Atunci a zis Hazael: e Oare robul
tau este caine sà savarseasca asemenea
fapta silnica ?» Dar Eliseu i-a luat vorba:
Domnul mi te-a descoperit rege al
Siriei!
Dupii aceasta a plecat de la Eliseu
si, ajungand la stilpitnul sau, 1-a intrebat:
e Ce ti-a spus Eliseu?* Si el i-a ritspuns:
o Vei triti
Dar la amiaza Hozad a luat o
panza', pe care a inmuiat-o in apit, si a
intins-o pe fato, lui, iar el a murit.
Hazael a ajuns rege in /ocul lui.
In anul al cincilea al lui Ioram,
fiul lui Ahab, regele lui Israil, a ajuns
rege Ioram, fiul lui Iosafat, regele In-
dei.
El era de treizeci si doi de ani cand
a inceput s'a domnea,sc6 si a domnit opt
ani in Ierusalim
Si el a mera pe calea regilor lui
Israil, precum facuse casa lui Ahab,
caci fiica lui Ahab Ii era sotie. Si a facut
fapt,e tele in ochii Domnului.
Dar Domnul n'a vrut ea nimi-
ceascit pe luda, pentru David, robul fu:tu,
precum Ii fagaduise ca, Ii va da o facie,
lu si urmasilor lui, in toata vremea.
In timpul domniei lui, Edomul a
scuturat jugul stápfimirii lui luda. i ei
atunci au pus un rege.
2L Si a pornit Ioram cu toate carele
de lupta la Seira, si fiindca a indriznit
sà návaleascit noaptea, Edomitii, care
impresurara impreunit cu e,Apitanii ca,re-
lor, 1-au infrant, iar costea a fugit
patrie.
Asa a ramas Edomul, neatarnat de
Iuda pana in ziva de azi. Tot pe vremea
a,ceea a mai scuturat jugul i Libna.
Si ceIelalte fapte ale lui Ioram, pe
care le-a fitcut, sunt scrise in 4 Cronicile
regílor luí luda o.
 CARTEA A DOUA A REGILOR, 9
Si a adormit Ioram cu
si a fost ingropat cu ei in cetatea lui
David, iar Ahazia, fiul lui, a fost pus
rege in locul lui.
In anul al doisprezecelea al lui
Ioram, fiul lui Ahab, regale lui Israil, a
ajuns rege Ahazia, fiul lui Ioram, regale
Iudei.
Si alud a ajuns rege, Ahazia era
de dourizeci i doi de ani, si a domnit un
an in Ierusalim. Numele mamei sale era
Atalia, nepoata lui Omri, regale lui
Israil.
Si el a mera pe calea casei lui
Ahab si a sávarsit fapte rele in ochii
Domnului, ca si casa lui Ahab, cilci el
era ginerele lui Ahab.
Atunci Ioram, fiul lui Ahab, a por-
nit la rrizboi impotriva lui Hazael, regale
Siriei, la Ramotul Galaadului, i Sirienii
au invins pe Ioram.
i regale Ioram s'a intors ca s5, se
tämriduiasci de ranile ce i le acusará
Sirienii la Rannot, in vremea clind se
lupta el cu Hazael, regale Siriei.
Ahazia, fiul lui Ioram, regale Iudei, s'a
pogorit sà, vad& pe Ioram, fiul lui Ahab,
care se afla bolnav in Israel.
9.
lehu ajunge rege. Moartea lui Ioram.
Uciderea
i profetul Eliseu a chemat pe unul
din ucenicii profetilor i i-a zis: « In-
cinge-ti coapsele i ja comul acesta cu
mir in maná i du-te la Ramotul Ga-
laadului.
0 data ajuns acolo, uiti-te la Iehu,
fiul lui Iosafat, fiul lui Nimi, apoi du-te
spre el, scoate-I dintre fratii lui bagá
In odaia ceo mai din dos.
Ia apoi cornul cu mir, toarn&-1 pe
capul lui spune: «Asa zice Domnul:
Tata, te miruesc rege al lui Israil!» Dup&
aceasta deschide usa i fugi Rifa sà mai
astepti nimia »
Si ucenicul, ucenicul profetului, a
porra la Ramotul Galaadului.
and a ajuns el acolo, capeteniile
otiriitineau tocmai atunci sfat. i i-a
zis: a apitane, am s&-ti spun cava! »
Atunci Iehu 1-a intrebat: e C5,ruia dintre
394
www.dacoromanica.ro
noi toti?» Si el a riispuns: o Tie, ci-
pitane ! »
Atunci el s'a sculat si a intrat in
casa,. i profetul i-a turnat mirul pe cap
i-a zis: o AV. zice Doranul Dumnezeul
lui Israil: Te miruesc rege peste poporul
Domnului, peste Lsrail!
Dar si starpesti neamul lui Ahab,
stapanul tau, ea astfel eu s'a razbun san-
gele viirsat al slujitorilor mei profeti,
omorirea de catre Iza,bela a tuturor in-
chiniitorilor Domnului.
Toatit casa lui Ahab di fie atar-
pitit! Vreau s'a nimicesc din ai lui Ahab
pe toti cei de parte b5,rbäteasc5 rob
si libar din Israil,
Si toatá familia lui Ahab vreau 85,
o papridese ea pe aceea a lui Ieroboam,
fiul lui Nabat, i ca pe a lui Baesa, fiul
lu. Ahia.
Si pe Isabela s'o raiinance
In campul Israel i nimeni s'a n'o in-
groape I » Si a inchis usa foi a fugit.
C5.nd Iehu a iesit la slujitorii st5.-
pfinului säu, ei 1-au intrebat: ata
frumos ? Pentru ce a venit acest nebun
la tina? * Si el le-a faspuns: a Voi eu-
noasteti omul i felul lui ».
Dar ei au zis iartisi: Minciun !
Da-ne lucrul pe &Va!» Atunci el a spus:
a Asa si asa mi-a spus ! Asa zice Domnul:
Te rniruese rege al lui Israil!»
Si ei au astemut in grabé. fiecare
vesmantul shu sub picioarele lui, pe trep-
tele cele goale si au sunat din trambità
si au strigat: o Iehu este raga! »
Apoi Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui
Nimsi, a uneltit impotriva lui Ioram
i Ioram luase parte la aprirarea Ra-
motului din Galaad, impreun& cu tot
Israilul impotriva lui Hastial, regale
Siriei,
Si acum regale Ioram se lntorsese,
ca B5, se vindece in Israel de fanile cu care
fusese fanit in riízboiul cu Sirienii, im-
potriva lui Hazael, regale Iehu
a zis: a Dac& gäsiti cu cale, s& nu ias5,
nici sil, nu fug& nimeni din cetat,e ca s'a
dea de vasta in Israel! »
Apoi Iehu a inealecat si a pornit
spre Israel, unde sanea Ioram, mide
Ahazia, regale lui luda, venise ca sä-lvada
pe Iorarn.
 CARTEA A DOUA A REGILOR, 10
In Izreel irisa un strajer state.a, de
straja in turn. i cand a zärit el ca, vine
ceata lui Iehu, a zis: « Zaresc o ceata ! *
Dar Ioram a Hispana: « Un calitret sa
porneascá in intampinarea lor ii sa-i in-
trebe: Veniti cu gand bun ?
Si apa a pornit un calaret inaintea
lui Iehu i i-a spus: Ala zice regele:
Vii cu gand de pace ? s i Iehu i-a ras-
puns: s Ce te privepte gandul meu ? Da-te
inapoia mea! * i straja a spus
Solul a ajuns la ei, dar nu se intoarce! o
Atunci a trimis un alt cáláret, care
a ajuns pana la ei i 1-a intrebat: Apa
zice regale: Cu gand de pace vii? sSi
Iehu i-a ráspuns i lui: 4 Ce te privepte
gandul meu? Da-te inapoia mea!»
Si atroja a dat de ptire: « i acesta
a ajuns pana, la ei, dar nu se intoarce.
Dar el manä voinicepte, cum mana Iehu,
fiul lui Nimi. Ba chiar, el mg,nä, ne-
buneate! »
Atunci Ioram a poruncit: s In-
hamft !* Si au inhamat caii la carul lui.
Si a pornit Ioram, regale lui Israil, im-
preuna cu Ahazia, regale lui luda, fiecare
in carul lui de luptä, i s'au dus in in-
tampinarea lui Iehu i 1-au intalnit in
Orina lui Nabot ce! din Izreel.
Cand Ioram a vazut pe Iehu, 1-a
intrebat: t Cu gand de pace vii, Iehu?
Dar el i-a raspuns: Ce gand de pace,
atata vreme cat se mai savarpesc desfra-
narile Izabelei, mama ta, i multele ei
fermecatorii! »
Atunci Ioram a intors pi a vrut
sil fuga, ffi i-a zis lui Ahazia: s Tradare,
Ahazia!
Indata Iehu incordat arcul
a lovit pe Ioram in spate, iar sageata
i-a iepit prin inimä, pi el s'a prabupit in car.
Si Iehu a zis catre Bidcar, scu-
tierul regelui: la-1 vi-1 &tunca pe ogorul
lui Nabot Izreeliteanul, caci gd tu 14.1 eu
ne aducem aminte cura amandoi eram
cálári In urma lui Ahab, parintele lui,
cand Domnul a gla.,-suit impotriva lui
aceasta porfetie:
a Inteadeviir, ieri am vazut san-
gele lui Nabot ffi sangele fiilor lui, zice
Domnul! Si-ti voi plati tia in ogorul
acesta, zice Domnul ! s i acum, ia-1 pi-1
arana, pe ogor, dupii cuvantul Domnului.
395
www.dacoromanica.ro
Si dacii, a vazut Ahazia, regale lui
luda, ceca ce s'a intamplat, a luat-o la
fuga in spre Betganin, iar Iehu s'a luat
dupg, el pi a zis: t Si pe el! Ucideti-1 in
car !* i ajungandu-1 1-au lovit rau pe
povarnipul Gur, lângä Ibleam. i regele a
t,ot fugit pana, la Meghido, unde a pi murit.
Slujitorii sai mnsá 1-au dus latean
ca,r la Ierusalim i 1-au ingropat in
gropnita sa, la un loe cu pärínÇii sai, in
cetatea lui David.
In anul al unsprezecelea al lui
Ioram, fiul lui Ahab, Ahazia a ajuns
rege in luda.
Dup.& acestea, Iehu a intrat
Izreel. Cand a auzit Izabela, sule-
menit ochii i pi-a impodobit capul
s'a pus la fereastra sg, priveascii.
Si cand Iehu a intrat pe poarta
palatului, ea 1-a intampinat: 4 Cu gand de
pace vine Zirari, ucigapul stapanului siu
Si el a ridicat ochii «pro fereastra,
i-a M'apuna: e Cine epti tu, de vrei
te pui in pricing, cu mine? In acest
timp vreo doi, trei eunuci se uitau la el.
Si el le-a poruncit: Aruncati-o
jos I* i ei au aruncat-o jos sangele
ei a impropcat peretele çi caii, can) au
calcat-o in picioare.
Apoi Iehu a intrat inlauntru pi a
mâncat pi a baut ai a zis: o Cautati pe
ble,stemata aceea, i o ingropati, cilei este
faca de raga!»
Si s'au dus s'o ingroape, i n'au
mai gasit dintr'insa decat teasta, pi-
cioarele i podul palmelor.
Atunci s'au intors ei inapoi i i-au
«pus ceea ce se intamplase. Si el a zis:
Acesta este cuvantul Domnului pe care
1-a grait prin gura lui Die Tesbiteanul,
slujitorul sau: *Pe campal din Izreel
cainii vor manca trupul Izabelei!
Si hoitul Izabelei sh, fie pe campal
din Izre,e1, ea gunoiul cel de pe ogor,
incat nimeni sa nu poatil spune: s Tata
pe lzabela!
10.
Starpirea neamului lui A hab fi a preotilor
1. Ahab avea in Samaria qaptezeci de
feciori. Atunci Ieliu a seria scrisori
 CARTEA A DOTIA A REGILOR, 10
le-a trimis in Samaria, citre cipetenia
ceteitii, care bitrinii i &titre cei ce se
indeletniceau cu crosterea feciorilor lui
Ahab, cu porunca aceasta:
# Cind va sosi scrisoarea aceasta la
voi fiindc5, acolo se af15, feciorii sti-
pfinului vostru i in grija voastrit sunt
caii, carele de lupti, cetatea cu
turile, precum i armele
Alegeti pe cel mai vrednic ai pe
cel mai in stare dintre feciorii stipinului
vostru i suit,,i-1 pe tronul tatálui setu
luptati pentru casa stipinului vostru!*
Dar ei tare s'au temut si au zis:
# De vreme ce nu i s'au putut impotrivi
doi regi, cum o sii ne impotrivim noi?
Atunei eipitanul palatului, cipete-
nia cetettii, bátrânü i cei ce purtau
grija feciorilor i-au trirnis vorbi lui
Iehu: Noi suntem servii tái i facem
t,ot, once ne poruncesti. Noi nu vrem
sii alegem pe nimeni rege. Fi ce crezi
ei este bun in ochii tu!»
Si el le-a scris a doua scrisoare ou
acest cuprins: ((Dad, tineti ell mine si
ascultati de porunca mea, luati capetele
feciorilor stipinului vostru si le aduceti
maine pe vremea asta la mine in Izreel! »
Feciorii regelui se aflau, saptezeci la
numär, la fruntafoii cetitii, care se in-
deletniceau cu cresterea lor.
Si cum a ajuns scrisoarea la ei, au
prins pe cei saptezeci de voevozi, i-au
°morn i capetele lor le-au pus in coguri
pe care le-au trimis la Tzreel.
Atunci a intrat un sol la el i 1-a
vestit: o Au adus capetele voevozilor ! »
Si el a reispuns: s Finii maine
fa,ceti Cu ele la poarta cetittii
greimezi
Dimineata, eind a iesit el, a venit
inaintea poporului ai a zis: a Voi sunteti
oameni drepti! Tatii, eu am uneltit im-
potriva stipinului meu i 1-am ornorit,
dar pe toti aeeatia cine i-a miceletrit?
Si atiti deci cit nimic din ceea ce
a spus Domnul impotriva casei lui Ahab
n'a rimas fir& sr:, se implinea,sch, ! i acum
Domnul a implinit ceca ce a gait pi-in
gura slujitorului seiu Ilie!*
Apoi Iehu a omorit pe toti cei care
mai rimiseserei din casa lui Ahab in
Izreel, toate rudele apropiate, toti prie-
www.dacoromanica.ro
396
tenu i toti preotii lui, de n'a mai rimas
nici unul.
Dull& toate acestea, Tehu a pornit
de acolo si a venit in Samaria Si pe
cfind era pe In stina ciobanilor,
A intAlnit el pe rudele lui Abazia,
regelelui lada, pe care le-a intrebat: Cine
sunteti voi?* i ele au reispuns: s Noi
suntem rudele lui Ahazia, i ne pogorim
ea si intrebim de sitn5,tate pe principii
din casa regeasci s.
Atunci el a poruncit: a Prindeti-i
de vii!» i i-au prins de vii si au fost
injunghiati pe fintina stinei eiobabilor,
patruzeci i do de inai, fire), sii scape
nici unul din ei.
Si s'a dus mai departe si a intilnit
pe lonadab, fiul lui Recab, care venea
inspre el. Si 1-a binecuvintat si 1-a
intrebat: o Ai inimi buni pentru mine,
preeum mima mea este pentru inima
ta? s Si Ionaclab i-a rispuns: «Am !*
((Daces; ai, dii mina, incoace! » i Io-
nadab i-a dat mina ai el 1-a suit in
carul lui,
Si i-a zis: «Hai cu mine, sei vezi
strádania mea pentru Domnul Si a
men» cu el in carul lui.
Indati ce a intrat In Samaria, a
omorit pe toti cei care mai reimeiseserà
din casa lui Ahab in Samaria, pin& cand
a stirpit-o cu totul, dupi cuvintul pe
care Domnul Il grllise lui lije.
i Tehu a strins tot poporul i i-a
zis: # Ahab s'a, inchinat putin lui Baal,
Insá Iehu se va inchina mult.
Si acum chemati pe toti profetii
lui Baal. pe toti slujitorii lui i pe toti
preotii lui la mine. Nimeni set, nu lip-
seascà fiinidcá vreau s5, °due o mare
jertfi lui Baal. Oricine va lipsi nu va
Amines, cu viati! Iehu Insá Meuse
ass, ca ,raind vielean, ca sii stirpeascii
pe inchinitoril lui Baal.
Si a zis lehu: Priznuiti praznic
mare In cinstea lui Baal !* Si a inceput
chemarea la praznic.
Atunci Iehu a trirais in tot Israilul,
si au venit toti inchinitorii lui Baal, de
n'a rimas metcar unul caro sä, nu fi
venit. Si au intrat in templul lui Baal,
incit templul lui Baal era ticsit de
lume.
 CARTEA A DOUA A REGILOR, 11
Si el a ponmcit vesmäntarului:
o Scoate odajdii pentrit toti slujitorii lui
Baal!» $i el le-a scos odAjdii.
Indatä, Iehu i Ionadab, fiul lui
Reca,b, au intrat in templul lui Baal si
au zis titre slujitorii lui Baal: « Cercetati
vcdeti sä nu fie aici cu voi nimeni
dintre slujitorii Domnului, ci numai slu-
jitorii lui Baal singuri !
21. Apoi el a intrat inläuntru ca
aducti jertfc i arded de tot. Dar Iehu
pusese afarti, la indemani optzeci de
oameni si le dä.duse poruncti: * Cel care
va lasa sä, scape vre-un om din oamenii
pe care vi i-am dat in mina voasträ,
va pläti Cu viate,!
Iar dup5, ce Iehu a isprävit adu-
cerea jertfelor, a poruncit
torilor i scutierilor: 6 Intrati si häcuiti,
nimeni sit nu scape!» i i-au trecut prin
ascutisul sábiei, iar pe Asere le-au doborit
la pämänt. Apoi au pätruns panä in
Santa Sfintelor templului lui Baal,
Si au scos Aserele din el si le-au ars.
Chipurile cu scripturi ale lui Baal
le-au sartmat, au dttramat templul lui
Baal i 1-au prefilcut in loe necurat plug
In ziva de azi.
Si asa a starpit Iehu cinstirea lui
Baal din Israil.
Dar Iehu nu s'a dezbitrat de pli-
catul lui Ieroboam, fiul lui Nabat, cu caro
a impins pe Israil la pi-teat, adicit de
viteii de aur din Betel s't din Dan.
Atunci a rostit Dotnnul (-titre Iehu:
Fiindcä, ai stivarsit cu voie bunti ceea
ce este drept in ochii mei i te-ai purtat
cu familia lui Aha,b dup.& inima mea,
urma.sii täi vor sta pe tronul lui Israil
pan& la al patrulea neam
Dar Iehu n'a umblat cu tot cu-
getul sAu in legea Domnului Dumnezeului
lui Israil si nu s'a dezbärat de päcatul
lui Ieroboam, cu care el ademenise pe
Israil.
In vremea aceea a inceput Domnul
sit se milnie impotriva lui Israil. Si Ha-
zael I-a lovit pe Israil in toate ho-
tarele,
La rtisitrit de Iordan, tot tinutul
Galaadului, Gadul, Rubenul si Manase,
de la Amer, care este asezat pe apa Arno-
nului, pânä in Galaa,d si Basan.
397
www.dacoromanica.ro
Celelalte intämplari i fapte ale lui
Iehu i toati, vitejia lui sunt scrise in
Cronicile regilor lui Israil a.
Si a adormit Iehu cu pärinil säi
si 1-au ingropat in Samaria, iar in local
lui a ajuns rege fiul situ Ioahaz.
Iehu a fost rege peste Israil, in
Samaria, douttzeci si opt de ani.
11.
Atalia. Ungerea lui loas.
1. Cand a vazut Atalia, mama lui
Ahazia, cá finl ei a murit, a purees i a
stärpit toati familia regeasci.
2, Atunci Ioseba, fiica regelui Ioram,
sora lui Ahazia, a furat pe Ioas, nepotul
sau, dintre voevozii care trebuiau sit fie
omoriti s't I-a ascuns de Ata,lia, ca
scape de moarte, impreunä, cu doica lui,
intr'un iatao.
Si timp de ;lase ani a stat ascuns
la ea in templu, in vreme ce Atalia
domnea in ¡aril.
lar in anul al qaptelea a trimis
Iehoiada 0 a poftit pe sutasi, pe Creti
si pe alergtitori la sine in templu si a
fticut cu ei legamitnt, i i-a jurat pe ei
In templul Domnului si le-a arrttat lor
pe fiul regelui.
Si le-a poruncit zicand: s Aa sä
faceti ! O treime din voi sä yin& Silmbitta
qi sit ates. de Arai& la palatul domnesc,
lar celelalte douit cete sä plece
Sambitta de la palat i sä strajuiascit pe
rege la templul Domnului:
0 treime la poarta Sur qi o treime
la poarta Alergiitorilor, in dosul casei
Masah,
SA faceti de strajä, imprejurul re-
gelui, fiecare cu arma in mänä, iar cel
care va pith-uncle prin randuri.le voastre
sä fie omorit I Sti strtijuiti pe rege dea-
pururi !*
Si au f5.cut suta,sii asa precum le-a
poruncit arhiereul Iehoiada. Fiecare
luat oamenii care veneau sau care plecau
Sitnabäta si au venit la arhiereul Iehoiada.
$i arhiereul Iehoiada le-a dat su-
tasilor 15,ncile i scuturile regelui David
din templul Domnului.
Si dupil ce alergätorii au luat loe,
fiecare cu arma in manti, de la miazit-
 CARTEA A DOUA A REGILOR, 12
noapte pn In partea de miaz5,-zi a
templului, intre templa i jertfelnic, de
jur-imprejurul regelui,
Atunci a scos el pe fiul regelui
i-a pus coroana pe cap 0 i-a dat
cartea legii ; 1-au fäcut rage 0 1-au miruit.
Apoi au batut din palme si au strigat:
Triliascit regale 1*
Gaud a auzit Atalia zgomotul po-
porului care alerga, a intrat la popor
In templu.
§i °and a vizut pe rage, care statea
lângä pilastru dap& ránduialk si cum
capitanii i cei ce sunau din trambit5,
se aflau ling& el, 0 tot poporul tärii se
bucura i suna din trambite, rupt ves-
mintele si a strigat: Tr:adore, trädare !
Atunci arhiereul Iehoiada a po-
runcit sutasilor, capeteniile
le-a zis: s Scoateti-o afar& din templu
intre doll& randuri de ostasi ! i cel care
va merge dupá ea s'o omoare cu sabia! o
Cáci arhiereul hotärise ea n'o omoare
In templul Domnului.
i i-au Meat loe i dap& ce au scos-o
prin poarta calor i ajunsese la palatal
domnesc, au omorit-o acolo.
Atunci Iehoiada a fncheiat legii-
mant Intre Domnul fntre rege i popor,
ca s5, fie ei popor al Domnului, precum
Intre popor i rege.
Apoi tot poporul tiírii a intrat In
templul lui Baal si 1-a däramat, jertfel-
nicele lui i statuile lui le-au sfaramat
cu desävarsire, iar pe Matan, preotul
lui Baal I-au omorit fnaintea jertfel-
nicului. Papá aceasta, arhiereul a ran-
duit sträji da templul Domnuki,
i a luat pe sutasi 0 pe Creti
pe alerg5,tori 0 pe tot poporul tärii,
I-au fnsotit pe regale de la templul Dom-
nului 0 au trecut prin poarta Alergä-
torilor la palatal domnesc. Acolo s'a
suit pe tron.
Tot poporul tarii s'a bucurat
cetatea s'a linistit. Iar pe Atalia au
omorit-o In palat, cu sabia.
12.
Domnia lui /oai9.
1. Toa s era de sapte am and a ajuns
rege.
398
www.dacoromanica.ro
In anul al Foptelea al lui Iehu a
fnceput sá domneasca 0 a domnit In
Ierusalim patruzeci de ani. Numele
mamei sale era Tibia din Beerseba.
i a facut Ioas fapte bune In ochii
Domnului atata vreme ctlt 1-a indrumat
arhiereul Iehoiada.
Dar inchinarea pe fnaltimi n'a des-
fiintat-o, ii poporul tot mai aducea
jertfe i thmaieri in capistele de peinaltimi.
i Ioas a dat poruncit preotilor:
Toti banii templului care se vor aduce
In templul Domnului, adicä banii pe
care cineva fi va aduce pentru räscum-
pärarea sa dup.& pretiluire, In sfarsit
banii pe care cineva de bunavoie îi va
aduce In templul Domnului,
ia preotii de la poporul cucernie
apoi sä dreagä, strieäeiunile templului
Domnului, ori in ce loe s'ar afla vre-una !»
In anul al dougzeci i treilea al
regelui Toa, preotii tot nu dresesefa
stricaciunile templului.
Atunci a chemat regale Ioas pe
arhiereul Iehoiada i pe preotii ceilalti
i-a dojenit: o Pentru ce n'ati dres
stricaciunile templului De aci fncolo
sá nu mai primiti bani de la poporul
cucernic opriti pentru voi, ci sä fie
fntrebuintati pentru dregerea templului !
i preotii s'au fnvoit: nici sit mai
primeasca bani de la popor i nici
dreag5, stricaciunilor templului.
Deci a rhiereul Iehoiada a luat o
lada, careia i-a Meat o gaud, in capac,
si a asezat-o Itingi un pilastru cu
scripturä, la dreapta usii cum intri in
templul Domnului, i In care preotii,
strajärii de la ask trebuiau sa arunce
fnläuntru top banii care se aduceau
pentru templul Domnului.
i cand vedeau ca s'au strfins
multi bani In ladä, veneau scriitorul
regelui i arhiereul, fi numilrau 0 fi legan
In saci.
Apoi banii chntariti fi dädeau In
mana mesterilor care aveau grijá de
lucrari, iar acestia plateau pe dulgherii
si pe salahorii care lucran la templul
Domnului,
Cum si pe zidari i pe pietrari ;
apoi cumpitrau lemnäria i pietrele de
trebuinta la dresul templului Domnului
 CARTEA A DOUA A REGILOR, 13
In sfarsit, tot ce se cerea la aceastä
prefacere.
Dar in templul Domnului nu se
faceau cupe de argint, cutite, ibrice de
stropit sau trambite, cu un cuvant
nici un odor de aur eau de argint, din
banii adusi la templul Domnului,
Ci se intrebuintau pentru lucrii-
torii care in schimb dregeau templul.
i nu se Mee& socotealii cu oa-
menii in mana carora se incredint,au
banii ca sá pläteascá, pe lucfatori, ci se
lucra pe bung credintli i omenie.
Banii pentru jertfa pentru vinä
pentru phcat nu se aduceau la tem-
plul Domnului, ci acestia erau ai preo-
tilor.
In vremea aceasta a pornit Ha-
zael, regele Siriei, cu ritzboi impotriva
Gatului impresurat. i cand Ha-
zael s'a indreptat sá pornea.sca impo-
triva Ierusalimului,
Ioas, regele Iudei, a luat toate
sfintele daruri pe care le daduseri Io-
safat, Ioram i Ahazia, striibunii i inain-
tasii lui, regi ai lui luda, precum i toate
darurile sfinte ale lui, aurul care se afla
In vistieria templului Domnului i in
palatul domnesc, i le-a trimis lui Ha-
rae!, regele Siriei, care in schimbul lor,
a plecat din jurel Ierusalimului.
Cealaltä parte de istorie i faptele
lui sunt serse in « Cronicile regilor lui
Iuda
Atunci au purees dregiitorii lui
si au uneltit impotriva lui, si au omorit
pe Ioas, pe cand el se indrepta spre casa
din Milo.
i anume dregátorii BM: Io-
z.acar, fiul lui imeat, i Iozabad, fiul lui
omer, hau lovit si el a murit. i hau
ingropat laugh; piirintii did, in cetatea lui
David. i Amatia, fiul situ, a fost ales
rege in locul sau.
13.
Domnia regilor loahaz si loa in Ierail.
1. In anul al douitzeci i treilea al lui
Ioas, fiul lui Ahazia, regele lui luda, a
ajuns Ioahaz, fiul lui Iehu, rege al lui
Israil, in Samaria. El a fost rage sapte-
sprezece ani.
www.dacoromanica.ro
399
i el a Lout fapte tele in ochii
Domnului, si s'a terfelit in piicatele lui
Ieroboam, fiul lui Nabat, care a impins
pe Israil la päcat i nu s'a dezbärat de
ele.
Atunci s'a aprins mania Domnului
impotriva lui Israil si dat in mana
lui Hazael, regele Siriei, i apoi in mana
lui Benhadad, fiul lui Hazael, pentru
toatä vremea.
i dad Ioahaz a inceput O. se
roage, ca sä imbuneze pe Dorunul,
Domnul ha auzit, 61ci vlizuse impilarea
lui Israil, cu care il impilase regele Siriei.
i Domnul i-a trimis lui Lsrail un
mantuitor, care sii-1 scape din mana
Sirienilor, iar fiLi lui Israil au locuit
iaräsi in corturile lor ca mai nainte,
Dar nu s'au dezbärat de päcatele
casei lui Ieroboam, care a momit pe
Israil spre pacat, ci a umblat tot pe
calea aceea. i Asera a ramas tot in
Samaria.
Lui Ioahaz nu-i mai rtimiisesera
osteni, decal cincizeci de cäläreti, zece
care de luptä i zece mii de pedestrasi,
fiindcit regele Siriei Ii nimicise ficuse
una cu pulberea.
Cealaltä istorie a lui Ioahaz, toate
faptele lui i toatä vitejia lui Bunt scrise
In Cronicile regilor lui Israil
i a adormit Ioahaz cu
sal, i hau ingropat in Samaria. i in
locul lui a ajuns rege 'oath fiul lui.
In anul al treizeci i aptelea al
lui Ioas, regele lui luda, a ajuns Ioas, fiul
lui Ioahaz, rege al lui Israil, in Samaria.
El a domnit saisprezece ani.
El a savarsit fapte tele in ochii
Domnului, si nu s'a dezbiírat de toate
picatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat,
care a impins pe Israil la pima, ci a
umblat in ele.
Cealaltá, istorie a lui Ioas, toate
faptele lui i vitejia lui cu care s'a rim-
boit cu AmaVa, regele lui luda, aunt
scrise in « Cronicile regilor lui Israil ».
i a adormit Ioas cu pärintii
iar Ieroboam s'a suit pe tron. Ioas a
fost ingropat in Samaria, la un loo cu
regii lui Israil.
i Eliseu ziicea de o boalä de care
mai tarziu a murit. Atunci s'a pogorit
 CARTEA A DOUA A REGILOR, 14
la el loas, regele lui luda, si 1-a jelit asa:
e Párintele meu, parin tele meu, carul
lui Israil l cilä,retul lui 1*
Atunci i-a zis Eliseu: a Acrá arcul
sagetile ! el i-a adus un are i ca-
teva sigeti.
Apoi i-a spus regelui lui Israil:
e Incordeazà, mana ta pe aro !* i el
F, incordat mana pe aro, iar Eliseu
si-a pus mana deasupra mainilor regelui,
i i-a zis: a Deschide fereastra
de la risirit ! el a deschis-o. i Eliseu
i-a spus: a Trage ! s* 1 el a tras. Atunci
Eliseu a zis: a Aceasta este o sigeati de
izbanda a Donmului,adica o sageatá de
izbandä, impotriva Sirienilor. Sà lovesti
pe Sirieni la Afec, pana ti vei nimici
i el i-a mai zis: e Ta sitgeti in
mana!» i el le-a luat. i el i-a poruncit:
e Bate pltratintufl i i el a bittut
pamant de trei ori, apoi s'a oprit.
Omul lui Dunmezeu insi s'a ne-
cijit pe el i l-a dojenit: Ar fi trebuit
sa bati in pimant de cinci, sase ori!
Atunci ai fi bitut pe Sirieni paná, i-ai
fi nimicit, dar acum vei birui pe Sirieni
numai de trei ori! »
i a murit Eliseu i l-au ingropat.
Pe atunci, cete de Sirieni nivitleau in
tara in fiecare an.
Odati, pe cand ingropau pe un
om, au zärit o ceati i in graba au
aruncat pe omul acela in groapa lui
Eliseu i au plecat. Cand tus& omul s'a
atine de oasele lui Eliseu, a inviat si a
inceput sä mearga.
Hazael, regele Siriei, a impilat
pe Israil in tot timpul domniei lui Ioahaz.
Atunci Domnul s'a milostivit
s'a aritat induritor, si s'a Intors spre
ei, pentru legimb,ntul ficut cu Avraam,
cm Isaac i cu lacob, si n'a vrut pra-
pidearsci, nici nu i-a aruncat de la
i spinul.
fata sa, pana in vremea de acum.
Cand a murit Hazael, regele Si-
riei, iar in locul sÉtu s'a suit pe tron Ben-
hadad, fiul san,
El a cucerit din mana lui Ben-
hadad, fiul lui Hazael, ceti4ile pe care
acesta le cucerise cu rizboi din mana
lui Ioahaz, tatál sàu. Pentru ca si la
tnapoi cetätile lui Israil, loas l-a biruit
de trei ori.
400
www.dacoromanica.ro
14.
Domnía regeluí Amatict al ludeí fi al lui
leroboam peste Israil.
In anul al doilea al lui loas, fiul
lui Ioahaz, regele lui Israil, Amatia, fiul
lui Toas, a inceput sa domneasca in Iuda.
Cand a ajuns rege, era de douitzeci
cinci de ani, iar In Ierusalim a domnit
douä,zeci i nouit de ani. Numele mamei
sale era Ioadin, de fel din Ierusalim.
El a savarsit fapte bune in ochii
Domnului, dar nu ca David, stritbunul
säu, ci a facut tot ceea ce a flicut
Toas, tatitl
Nici Inälimile nu le-a desfiintat,
iar poporul tot mai aducea jertfe
tamaieri pe inältimi.
*i de indatá ce a ajuns stipan pe
domnie, a omorit pe dregatorü sal care
omorisera pe rege, parintele sltu,
Dar pe fiii ucigasilor nu i-a omorit,
ca sà se implineasca ceca ce este Boris
In legea lui Moise, unde Domnul a dat
aceasta porunci: Si, nu moara
pentru fu i nici fiii sä, nu moarä, pentru
ci fiecare sä, moara pentru pi-
catul lui
El a biruit pe Edomiti cu zece mii de
insi in Valea Säratä, i prin luptà a
cuprins e Petra*, pe care a numit-o Ioc-
teel, pana in ziva de azi.
Atunci Amatia, fiul lui Ioahaz, fiul
lui Iehu, regele lui Israil, a trimis soli cu
vorba: Haidem, sä, ne mäsuram unul
cu altul !
Atunci Toas, regele lui Israil, a
trimis lui Amatia, regele lui Inda, rispuns
Spinul Liba,nului a trimis la cedrul
Libanului stti-1 imbie: pe fata
ta de sotie pentru fiul meu! Atunci a
trecut o fina din Liban si a calcat
Tu ai invins Edomul, din aceastá
pricintt mima ta s'a trufit. Fii bucuros
de trufia ta, dar stai acata! Pentru ce
vrei si te prindi nenorocirea çi sa cazi
tu i Iuda impreuni cu tine ? »
Dar Amatia n'a vrut sä auda.
Atunci a purces Toas, regele lui Israil,
s'au misurat uriul cu altul, el si .Amatia,
regele lui luda, la Betsemes, caro tine
de luda.
 CARTEA A DOUA A REGILOR, 15
12. i luda a fost infránt de Israil,
fiecare a fugit in patria sa.
13. Atunci Ioas a prins pe Amatia,
regele lui luda, fiul lui Ioas, fiul lui Aha-
zia, la Beteme i alud a sosit la Ieru-
salim a fácut o spirturd in zidul Ieru-
salimului, de la poarta lui Efraim pb.nit
la poarta cea din colt, lungime de pa-
tru sute de coti.
14. i a luat tot aurul, tot argintul
precum i toate odoarele care se aflau in
templul Domnului i in vistieria pala-
tului domnesc, precum si pe ostateci,
s'a intors in Samaria.
16. Cealaltd istorie a domniei lui
Ioas, faptele lui i izbanda lui, ritzboiul
pe care I-a facut impotriva lui Amatia,
regele lui luda, sunt serse in « Cronicile
regilor lui Israil ».
i a adormit loas cu parintii
si a fost ingropat in Samaria cu regii
lui Israil, iar Ieroboam, fiul silu, a ajuns
rege in locul sita.
i Amatia, fiul lui loas, regele luí
luda, a trdit dupg moartea lui Ioas,
fiul lui Ioahaz, regele lui Israil, cinci-
sprezece ani.
Cealaltá istorie a lui Amatia este
scrisil in « Cronicile regilor lui luda ».
i au fácut uneltire in Ierusalim
impotriva lui, si el a fugit la Lachis,
au trimis dupd el la Lachi i 1-au orno-
rit acolo.
i 1-au adus pe cai si a fost in-
gropat in Ierusalim cu pdrintii siti, in
ce tatea lui David.
Atunci intregul popor a luat pe
Azaria, care avea numai saisprezeee ani,
1-au filcut rege in locul tatitlui situ
Amatia.
i dupit ce pdrintele sau, regele, a
adormit cu parintii sal, el o. intdrit
Elatul si 1-a intors iaräsi in stápimirea
lui luda.
In anul al cincisprezecelea al lui
Amatia, fiul lui Ioas, regele lui Iuda, s'a
suit pe tron in Samaria Ieroboam, fiul
lui Ioas, regele lui Israil, si a domnit
patruzeci i unu de ani.
El a facut fapte rele in ochii
Domnului i nu s'a dezbärat de piicatele
lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a
momit pe Israil sä cadd in pilcat.
401
www.dacoromanica.ro
El a adus la loe hotarul lui Israil
de la intrarea Hamatului i Van& la
Marea Araba, dupä, cuvântul Domnului
Dumnezeului lui Israil, pe care il grhise
prin gura profetului lona, fiul lui Amitai
din Gat Hefer,
Cdci Domnul vdzuse obida fiilor
lui Israil, i cit nu se mai afla nimeni
care sd-i poatii veni inteajutor,
i finada: Domnul nu se hotdrise
steargii numele lui Israil de sub cer,
1-a mântuit prin Ieroboam, fiul lui
roas.
Cealaltd istorie a lui Ieroboam,
faptele lui, izbanda in dizboi, cum s'a
rdsbeit cu Damascul si cum a oprit
mánia Domnului s'a se reverse impotriva
lui Israil sunt scrise in u Cronicile re-
gilor lui Israil ».
i a adormit Ieroboam cu pit-
rintii sal i a fost ingropat in Samaria
Cu regii lui Israil, iar in locul siu a ajuns
rege Zaharia, fiul
15.
Regii In Inda fi In Israil.
In anul al douiízeci i aptelea al
lui Ieroboam, regele lui Israil, a inceput
sd domneascd, Azaria, fiul lui Amatia,
regele lui luda.
El era de saisprezece ani cánd a
ajuns rege, si a domnit in Ierusalim
cincizeci i doi de ani. Pe mama sa o
cherna Iecolia si era de fel din Ierusalim.
i el a fácut fapte bune in ochii
Dornnului, ca i parintele sdu Amatia,
Dar n'a desfiintat inchinhciunea de
pe inältimi, i poporul incá mai aducea
jertfe i támb,ieri pe imiltimi.
i pentru aceasta, Domnul a lovit
pe rege cu leprä si el a ramas lepros
pând la moarte. i locuia tuteo casä
osebitli, in vreme ce Iotam, fiul regelui,
carrnuia ca un rege i judeca tot poporul
Viril.
Cealaltil istorie a lui Azaria i toate
faptele lui sunt serse in u Cronicile re-
gilor lui luda s.
i a adormit Azaria cu pärintii
sdi si a fost ingropat cu phrintii sdi in
cetatea lui David, lar in locul lui a ajuns
rege fiul sdu Iotam.
26
 CARTEA A DOUA A REGILOR, 15
In anul al treizeci i optulea al lui
Azaria, regele lui luda, a ajuns rege al
lui Israil, in Samaria, Zaharia, fiul lui
Ieroboam. El a domnit sase luni,
*i a sävarsit fapte rele in ochii
Domnului, precum savarsiserá i strir-
mosii sái. El nu s'a dezbarat de plicatele
lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a
impins pe Israil la pacat.
Atunci *plum, fiul lui Iabes, a
uneltit impotriva lui i 1-a omorit la
Ibleam si s'a fácut rege in locul lui.
Cealaltá istorie a lui Zaharia este
sorba in Cronicile regilor lui Israil ».
Asa s'a implinit ceca ce a rostit
Domnul catre Iehu: PÉlnä, la al pa-
trulea neam vor sta pe tronul lui Israil
urmasii *i asa a fost.
*alum, fiu/ lui Iabes, a inceput
sä domneascit in anul al treizeci
nouälea al lui Uzia, regele lui luda. *i
a domnit o lunä de zile in Samaria.
Atunci a pornit Menahem, fiul
lui Gadi, din Tira si a venit in Samaria,
si a omorit pe *alum, fiul lui Iabes,
In Samaria, si s'a fiicut rege in locul lui.
Cealalta istorie a lui *alum
uneltirea pe care a pus-o la cale sunt
scrise in Cronicile regilor lui Israil s.
Atunci a pustiit Menahem Ta-
puahul i tot ce era acolo, precum rsi
imprejurimile Tirtei, fado& nu-i des-
chisese nimeni. El 1-a pustiit cu totul,
iar pe femeile care aveau in pântece
le-a spintecat.
In anul al treizeci i nouillea al lui
Azaria. regele lui luda, a inceput e& dom-
neasca in Israil, i anume in Samaria, Me-
nahem, fiul lui Gadi.*i el a domnit zece ani.
i el a facut fapte rele in ochii
Domnului si nu s'a dezbiirat de pica-
tele lui Ieroboam, fiul lui Nabat, cu
care a impins pe Israil la pácat.
In vremea lui a nitválit in tará
Ful, imparatul Asiriei. i Menahem i-a
dat lui Ful o mie de talanti de argint, ca
sá-1 ajute intareasca domnia.
*i Menahem a pus biruri pe spa-
tele lui Israil, adicá pe spatele bogáta-
silor care put,eau sä, plateases& impitratului
Asiriei, cate cincizeci de sicli de argint,
de cap. *i imparatul Asiriei a purces
n'a mai stat in tara.
402
www.dacoromanica.ro
Cealaltil istorie a lui Menahem
toat,e faptele lui sunt scrise In « Cro-
nicile regilor lui Israil ».
*i a adorrait Menahem cu parintii
iar Pecahia, fiul s'U, a ajuns rege in
local sau.
In anul al cincizeci i doilea al
lui Azaria, regele Iudei, a domnit Pecahia,
fiul lui Menahem, in Israil, i anume in
Samaria, doi ani.
*i a savarsit fapte rele in ochii
Domnului si nu s'a dezbárat de pdcatele
lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a
momit pe Israil spre pácat.
Atunci Pecah, fiul lui Remalia,
scutierul shu, a uneltit impotrivä-i si 1-a
omorit in Samaria in turnul palatului,
ajutat de Argob si de Arie, cu cincizeci
de Galaadit.i. i dup& ce l-a omorit s'a
&cut rege in local lui.
Cealaltä istorie a lui Pecahia
toate faptele lui sunt scrise in Gro-
nicile regilor lui Israil s.
In anal al cincizeci i doilea, al
lui Azaria, regele Iudei, a domnit Pecah,
fiul lui Ramalia, In Israil, i anume in
Samaria, doi am.
i a fácut fapte rele in ochii
Domnului si nu s'a dezbärat de paca-
tele lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care
a impins pe Israil la plicat.
In zilele lui Pecah, regale lui
Israil, a náválit Tiglatfalasar, impáratul
Asiriei, si a cuprins Tonal, Abel-Bet-
Maaca, Ianoah, Chedes, Hator, Galaadul,
Galileea, tot tinutul lui Nefta,li, iar pe
locuitori i-a dus robi in Asiria.
Atunci Ozeea, fiul lui Ela, a uneltit
impotiiva lui Pecah, fiul lui Remalia, si
1-a omorit, iar dupa ce 1-a omorit s'a
suit pe tron in local lui, in anal al doui-
zecilea, al lui Iotam, fiul lui Uzia.
Cealaltá istorie a lui Pecah
toate faptele lui sunt serse in s Croni-
cile regilor lui Israil s.
In anul al doilea al lui Pecah, fiul
lui Remalia, regele lui Israil, a ajuns
rege Iotam, fiul lui Uzia, regale lui luda.
El era in vitrsta de douazeci i cinci
de ani canoa a inceput sa domrieasca.
*aisprezece ani a doranit in Ierusalim.
Pe mama sa o cherna Ierusa si era fiica
lui Tadoe.
 CARTEA A DOUA A REGILOR, 16
Si el a sävarsit fapt,e bune in
ochii Domnului, precum savarsise
Uzia, 'fatal sau,
Dar inchinliciunes, de pe inältimi
nu a desfiintat-o i poporul inca mai
jertfea si mai aducea tämaieri pe inaltimi.
El a zidit poarta de sus a templului
Domnului.
Cealaltä istorie i toate faptele
lui sunt serse in s Cronicile regilor lui
luda ».
In vremea aceea a inceput Dom-
nul sä, trimitä impotriva lui luda pe
Raton, regele Siriei, si pe Pecah, fiul lui
Remalia.
Si a adormit Iota,m cu parinii säi
si a fost ingropat cu parintii BE in
cetatea lui David, strabunul sau, iar in
locul sau a ajuns rege Ahaz, fiul
16.
Regatul lui Ahaz.
In anul al saptesprezecelea al lui
Pecah, fiul lui Remalia, a inceput
domneascá, Ahaz, fiul lui Iotam, regele
Iudei.
Cand a ajuns rege, Ahaz era de
douEzeci de ani, i aisprezece ani a
domnit in Ierusalim. Si n'a fäcut fapte
bune in ochii Domnului Dumnezeului
säu, ca David, strämosul säu,
Ci a umblat in calen regilor lui
Israil, ba i pe fiul sáu 1-a ars in foc dupä
spurcatul obicei al pilganilor, pe care
i-a gonit Domnul de dinainte,a, fiilor lui
Israil.
Si a jertfit si a adus tämaieri pe
inaltimi si pe culmi si sub once copac
verde.
Atunci Raton, regele Siriei, i Pecah,
fiul lui Remalla, regele lui Israil, s'au
pornit cu lupta impotriva
desi 1-au impresurat pe Ahaz, nu s'au
incumetat sä dea vre-o batalle.
In vremea aceea regele Edomului
a adus inapoi Elatul la Edom i a gonit
pe Iudei din Elat. i in locul lor au venit
Edomitii in Elat si au ramas acolo
pánä in ziva de astazi.
Atunci Ahaz a trimis soli la Tiglat-
fala,sar,imparatul Asiriei, i i-a zis:
Robul tau si fiul tau sunt eu! Vino
403
www.dacoromanica.ro
si m'a napa din mana regelui Edomului
si din mana regelui lui Israil, vriijmasii
mei! »
Tot atunci Ahaz a luat argintul
aurul care se afla in templul Dom-
nului si in vistiefiile palatului domnesc
si le-a trirnis plocon imparatului Asiriei.
Si impäratul Asiriei 1-a ascultat.
a porra impáratul Asiriei impotriva
Damascului i 1-a cuprins, pe locuitori i-a
dus in robie la Chir, iar pe Raton 1-a
omorit.
Atunci regele Ahaz a iesit intru
intampinarea lui Tiglatfalasar, imparatul
Asiriei, la Damasc, si a vazut jertfel-
nicul din Domase. i indatä a trimis la
arhiereul Unía m'asura jertfelnicului
chipul dupa care trebueste faeut.
Si arhiereul Une a inaltat un
jertfelnic intocmai dupii ariitärile pe care
le trimisese regele Ahaz din Damas°,
asa ca arhiereul Urie, pana s'a se intoarca
regele Aliaz din Damasc, a faca unul
la fel.
Cand a sosit regele din Damas°
si a vazut jertfelnicul, s'a apropiat
a adus jertfe.
El a adus ardere de tot, prinos,
jertfa cu turnare, i a stropit jertfelnicul
cu sangele jertfei lui de pace ;
lar jertfelnicul de arama, care era
inaintea Domnului, 1-a ecos din locul
de dinaintea templului, dintre jertfel-
nicul cel nou i templul Domnului, i 1-a
asezat spre miaza-noapte langii, jertfel-
nicul cel nou.
Si regele Ahaz i-a dat porunca
arhiereului: A Pe jertfelnicul cel mare
aduci arderea de tot de dimineatä,
prinosul de searii, tA-it asa arderea de
tot pentru rege i prinosul lui, precum
arderea de tot pentru poporul t'ara
prinosul turnarilor lor, si tot sangele
arderii de tot si tot sangele jertfei sä-lversi
pe el. Cat despre jertfelnicul de anima,
voi cugeta eu ce este de filcut cu el!»
i arhiereul Une a facut precurn
i-a poruncit regele Ahaz.
Apoi regele Ahaz a desfäcut
bliile cdrucioarelor si a luat cazanele
de pe ele, a dat jos marea de pe boii
cei de arama care erau sub ea si a pus-o
pe o temelie de piaträ.
26*
 CARTEA A DOUA A REGILOR, 17
De asemenea i pridvorul Sam-
betei care fusese cada in templu, im-
preuna cu intrarea regelui cea de din-
afarii, le-a desfiintat din templu de
hatarul impäratului Asiriei.
Cealaltä istorie a lui Ahaz si fap-
tele lui sunt serse in 4 Cronicile regilor
lui luda n.
Si a adorrnit Ahaz eu parintii sai
si a fost ingropat langd ei in cetatea lui
David, iar fiul sau Iezechia a ajuns rege
in locul sau.
17.
Ceiderea Samariei.
In anul al doisprezecelea al lui Ahaz,
regele Iudei, a domnit Ozcea, fiul lui Ela,
in Israil, in Samaria, nouà ani.
El a savarsit fapte rele in ochii
Domnului, dar nu ca regii lui Israil,
inaintasii sai.
Impotriva lui a pornit Salmanasar,
impliratul Asiriei. Si Ozeea i s'a supus
i-a platit dajdie.
Si imparatul Asiriei descoperi o
uneltire a lui Ozeea, care trirnisese soli
la Seve, regele din Mutri, i nu mai
patea tribut imparatului Asiriei in fiecare
an. Atunci impdratul Asiriei il prinse si-1
anula in ten-mita ferecat in lanturi.
Apoi imparatul Asiriei cutreera
torda tara si se indrepta impotriva Sa-
mariei, pe care o tinu impresurata timp
de trei ani.
In anul al notalea al lui Ozeea, im-
paratul Asiriei cuprinse Samaria si duse
pe Israil rob in Asiria, si-1 aseza in ti-
nutul Halah, pe Ami Habor, in orasul
Gozan si in muntii Mediei.
Ci asa a fost, pentru ea fiii lui Israil
au pricatuit impotriva Domnului Dum-
nezeului lor, care îi scosese din tara E-
giptului de sub stitpanirea lui Faraon,
imparatul Egiptului, si au cinstit alti
dumnezei,
Si s'au purtat dula, obiceiurile
paganilor, pe care Domnul i-a gonit din
fata fiilor lui Israil si a regilor lui lsrail,
care îi deprinsesera cu ele,
5 au nutrit in cugetul lor fiii lui
Israil gâ,ndmi inchipuite despre Domnul
Dumnezeul Ion, i si-au cada inaltimi
404
www.dacoromanica.ro
cu jertfelnice in toate cetatile, incepand
cu turnul de straja para la cetatea cea
infarita,
Si au asezat stalpi cu pisanii ido-
lesti i Asere pe once culme inalta
sub once copac verde,
Si au adus tämaieri pe once inal-
time ea pagii,nii pe care Ii alungase
Domnul din fata lor, si au divarsit fapte
rele ca s5,-1 intarate pe Domnul,
Au cinstit idoli despre care Donmul
zisese: sa nu faceti lucrul acesta !
Domnul irisa se descoperise in
Israil i in luda prin graiul tuturor pro-
fetilor FA al tuturor vazatorilor, zican-
du-le : «Intoareeti-vit cu pociiinta din calle
voastre cele rele i paziti poruncile mele
asezarile melc, dula legea pe care am
poruncit-o parintilor vostri o pe care
v'am dat-o voua prin gura slujitorilor
mei profeti
Dar ei n'au ascultat, ci si-au in-
vartosat grumazul, ca si grumazul pa-
rintilor lor, care n'au crezut in Dorrinul
Dumnezeul lor,
Si au aruncat legile lui A lega-
mantul lui pe care Il incheiase cu
lor i descoperirile pe care el le
descoperise Ion, si au umblat dula idolii
deserti intoemai ca i popoai.ele pagane
cu caro se invecinau, desi Domnul le
poruncise sa nu se asemene lor.
Si au pardsit toate poruncile
Domnului Durnnezeului lor si si-au fäcut
chipuri turnate, doi vitei, si-an facut
Asere i s'au inchinat la toata oastea
cercana si au cinstit pe Baal ;
Au jertfit in foc pe fili i pe fiicele
lor, au facut profetii mincinoase i fer-
mecittorii, j s'au nevoit di faca fapte
rele in ochii Domnului, ca sa-1 manie.
Pentru aceasta Domnul s'a in-
taratat cumplit impotriva lui Israil i 1-a
dat inteo parte din fata lui, de n'a mai
rtimas decat singura semintia lui luda.
Dar nici luda n'a p5,zit poruncile
Domnului Dumnezeului lui, ci dim-
potrivii, s'a purtat dula naravurile lui
Israi/ care se inriidacinaserd inteinsul.
Si de aceea i Domnul a aruncat
tot neamul lui Lsrail, 1-a smerit i 1-a
dat in mana pustiitmilor, para cand
1-a aruncat de la sine.
 CARTEA A DOTJA A REGILOR, 18
Cand Israil s'a despartit de casa lui
David si a facut rege pe Ieroboam, fiul
lui Nabat, Ieroboam a abätut pe Israil de
la Domnul i 1-a impins la mare pacat,
Si Israil a sgvarsit toate pgcatele
pe care le-a slivársit i Ieroboam, si nu
s'a dezbgrat de ele,
Pana egnd Domnul nu I-a lepädat
de la sine, precum a fäggduit prin gura
robilor sgt profeti E311-a dus pe Israil
rob, de pe pgmAntul lui, in Asiria, pana'
In ziva de azi.
Atunci impgratul Asiriei a adus
locuitori din Babilon, din Cuta, din
Ava, din Hamat i din Sefarvaim i i-a
asezat in cetAtile Samaiiei, in locul
fiilor lui Tsrail, i ei au pus stgpanire pe
Samaria si s'au asezat in orasele ei,
Iar din pricinii cg, la inceputul
sederii lor acolo, nu au cinstit pe Domnul,
a trimis Domnul impotriva lor lei, care
i-au omorit.
Si impgratului Asiriei i s'a spus:
« Popoarele pe care le-ai striimutat
le-ai asezat in ceta-tilo Samariei nu cunosc
pravila Domnului Dumnezeului tgrii;
pentru aceasta el a trimis impottiva lor
lei care le-au =mil din pricing cii nu
cunosc cinstirea Dumnezeului tgrii
Atunci impäratul Asiriei a po-
runcit asa: « Duceti acolo pe unul din
preotii pe care i-ati adus robi, care
meargg sä se aseze acolo si sii le invete
sg se inchine Dumnezeului tärii !
Si unul din preotii care fuseserg
du.si in robie, din Samaria, venit si s'a
asezat in Betel si le-a invittat cum 85,
so inchine Domnului.
lusa' fiecare popor stramutat aici
isi avea dumnezeul sau pe care 11 aseza
In templele de pe inaltimile pe care le
zidiserii Samaritenii, fiecarc popor in
orasele in care locuia.
Babilonenii îi fiiceau dumnezeu pe
Sucotbenot, locuitorii din Cuta pe Nergal,
coi din Ramat pe Asima,
Cei din Ava pe Nibhaz si pe Tartac,
coi din Sefarvaim jertfeau in loo pe
fijilor in cinstea lui Adra,melec si Ana-
melec, zeii Sefarvaimului.
Pe Igngi aceasta ei mai cinsteau
si pe Domnul i riinduiau dintre ei
preoti pentru capistele de pe ingltimi.
www.dacoromanica.ro
405
Si acestia sgvarseau pentru ei slujbe in
templele de pe inaltimi.
Asa cii ei se inchinau i cinsteau
pe dumnezeii lor dup5, inclinaren nea-
murilor dintre care fuseserg striimutati.
Si pAng in ziva de azi ei au ace-
leasi chipuri de inchinare ca la inceput,
si nu mai cinstesc pe Domnul si nu mai
pazesc indreptiirile rAnduielile, legeaF.d
poruncile pe care le-a poruncit Domnul fii-
lor lui Iacob, pe care apoi l-a numit Israil,
Cu toate cii Domnul incheiase cu
ei leggnignt s't le poruncise: Sa nu cin-
stiti pe alti dumnezei, nici sii vg inchinati
lor. nici ea' le slujiti lor i nici sil, le
aduceti jertfe lor,
Ci numai pe Domnul care v'a
scos din tara Egiptului cu mare putere
Cu brat intins, pe acela si-1 cinstiti,
lui sii vg inchinati i lui slujiti;
lar oranduirile, indrept5,rile, legea
poruncile pe caro vi le-a poruncit in
seria, Fa le piiziti sil le impliniti in toatg
vremea, iar pe dumnezeii strgini sä, nu-i
cinstiti !
Si legamantul pe care eu 1-am
incheiat cu voi sa nu-1 uitati, i sg nu va
inchinati altor dumnezei,
Ci sg cinstiti pe Domnul Dum-
nezeul vostru, caci el v'a mantuit din
mana tuturor vrajmasilor vostri 1 »
Dar ei n'au ascultat, ci s'au
purtat dupg datinele cele de la inceput.
Astfel toate noroadele acestea cu
copiii si cu nepotii lor cinstesc pe Dom-
nul, dar se fuchina si la idolii cei ciopliti,
FA, precum s'au deprins parintii lor, asa
se inching, i copiii si nepotii lor pgnii in
ziva de azi.
18.
Domnia lui Iezechia. Asirienii impresoarei
Ierusalimul.
In anul al treilea al lui Ozeea, regele
lui Israil, a inceput sii domneasca, Ie-
zechia, fiul lui Ahaz, regele lui luda.
Si cand a ajuns rege era de dona-
zeci j cinci de ani si a domnit in Ie-
rusalim douazeci i nona de ani. Pe
mama sa o cherna Abia, fijen lui Zaharia.
Si el a slivarsit fapte bune in
ochii Doranului, precum siiVársise Da-
vid, strabnnul 84u,
 CARTEA A DOUA A REGILOR, 18
El a desfiintat inchinarea, de pe
mnälimisi a drub:mat stâlpii cu pi-
sanii idoIeti. Merele si arpele cel de
ararart pe care 11 acuse Moise, chei páriä,
In vremea aceea fiii lui Israil ii adu-
ceau tämäimi numeau Nehustan s.
El a nitdäjduit in Domnul Dum-
nezeul lui Israil, i intre toti regii lui
luda nimeni n'a fost ca el, nici intro
Inaintasii lui, nici intre urmasii lui.
Si el s'a lipit de Domnul i nu s'a
räzletit de el, ci a pdzit poruncile lui pe
care Domnul le daduse prin Moise.
Si Domnul era cu el, iar in tot
ceea ce fäcea, el izbutea. El s'a rrisculat
impotriva impitratului Asiriei i n'a mai
vrut sit fie supus.
Pe Filisteni el i-a bätut la Gaza si
in tot cuprinsul tärii lor si a cucerit
at.it turnurile intärite, cat i cetätile lor.
In anul al patrulea al lui Iezechia,
care cade in anul alsaptelea al lui Ozeea,
fiul lui Ela, regele lui Israil, Salmanasar,
impitratul Asiriei, a pornit impotriva
Samariei pe care a Impresurat-o,
lar duph trei ani a cuprins-o,
adicit in anul al saselea al lui Iezechia,
sau in anul al nouälea al lui Ozeea, regele
lui Israil, Samaria a fost cuceritä.
i impiiratul Asiriei a dus pe
Israil rob in Asiria si pe locuitori i-a
asezat in tinutul Halah, pe räul Habor,
In orasul Gozan si in muntii Mediei,
Fiindeit nu ascultasera de glasul
Domnului Dumnezeului lor i strica-
serä legitmfintul lui, si tot ceea ce po-
runcise Moise, robul Domnului, nici n'au
ascultat, nici n'au implinit
In anul al paisprezecelea al re-
gelui Iezechia a pornit Sanherib, impà-
ratul Asiriei, impotriva tuturor cetätilor
intit"rite ale regatului luda si le-a cuprins.
Atunci Iezechia, regele lui luda,
a trimis solie la impitratul Asiriei in La-
chis 5i i-a zis: « Pricgtuit-am inaintea
ta! Pleacit de la mine! Si ce tribut vei
cere, voi plati! s i impäratul Asiriei
I-a pus pe Iezechia, regele Iudei, sä, plä-
tea.scg, trei sute de talanti de argint si
treizeci de talanti de aur.
Si Iezechia a dat tot argintul care
se afla in templul Domnului i in vi-
stieria palatului domnesc.
www.dacoromanica.ro
406
In vremea aceea Iezechia a des-
fäcut aurul de pe usile templului Dom-
nului si de pe scuturile pe care le imbrit-
case cu aur insusi Iezechia, regele Iudei,
1-a dat impäratului Asiriei.
Si impäratul Asiriei a trimis pe
Tartan, pe Rabsaris si pe Rabsache, din
Lachis la Ierusalim cu o puternicit ostire.
ei au pornit i au ajuns la Ierusalim
si au poposit cu tabära la canalul
iazului de sus, pe drumul care duce la
tarina pivarului,
Si au intrebat de rege. Atunci au
iesit la ei Eliachim, fiul lui Hilchia, su-
praveghetorul palatului, Selma scriitorul,
bah cronicarul, fiul lui Asaf
Si Rabsache le-a vorbit asa:
« Spuneti lui Iezechia: # Asa zice marele
impärat, impäratul Asiriei: Ce insemneazit
nildejdea aceasta pe care o ai?
Crezi cä vorba iesitä din gurit
insemneazä pricepere si vitejie in luptä?
Si pe cine te bizui de te-ai ritzvrätit
impotriva mea?
Stiu! Tu nädäjduesti in ajutorul
acestei trestii frante, in Egipt! De
se reazemä cineva inteinsa Ii inträ in
man& si i-o sparge. Asa este Faraon,
impäratul Egiptului, pentru toti cei
ce-si pun ntidejdea in el.
Si dacit imi spuneti: In Domnul
Dumnezeul nostru ne-am pus nädejdea.,
oare Iezechia n'a desfiintat
lui si jertfelnicele lui si n'a spus el Iudei
si Ierusalimului: s Inaintea acestui jert-
felnic sä vä inchinati In Ierusalim »?
Si acum ja-te la ritmlusag cu stit-
p1nul meu, impriratul Asiriei! lath' iti
voi da douit mii de cai si pun riimasag ca
nu vei putea sit ai atti.tia
Cum vrei tu oare sä te impotri-
vesti fie chiar celui mai neinsemnat
dintre dregittorii stapanului meu ? Dar
tu te bizui pe Egipt, pe cai si pe allireti!
Si crezi tu ca färä voia Domnului
m'am indreptat eu spre locul acesta, ca
pustiesc? Nu! Ci Domnul mi-a
poruncit : # Pomeste impotriva acestei
täri si o pustieste
Atunci Eliachim, fiul lui Hilchia,
Sebna si bah i-au ritspuns lui Rabsache:
« Vorbeste robilor täi in bimba arameiang,
cad Intelegem; nu vorbi cu noi In bimba
 CARTEA A DOUA A REGILOR, 19
evreiasc In urechile poporului de pe
zid !o
Si Rabvache le-a spus: Oare la
stapanul tau vi la tine m'a trimis
domnul meu, ca sa spun aceste cuvinte?
Dimpotrivii, la ovtenii care stau pe ziduri,
vor ajunge sa,-0 manance scarna
bea udul cu voi ! o
Apoi s'a arlitat in vazul lor i a
strigat cu glas tare in limba evreiasc5,
vi a zis: « Ascultati cuvantul marelui
irriparat, imp5,ratul Asiriei!
Ava zice imparatul: Si nu va
invele pe voi Iezechia, caci nu poate 85,
va scape din m5,na mea!
Si sa nu va induplece Iezechia cu
nadejdea in Domnul i sit Domnul
ne va mantui vi nu va da aceasti cetate
In mama imparatului Asiriei! »
Nu ascultati pe Iezechia, cäci ava
zice imparatul Asiriei: Incheiati pace
cu mine vi ieviti la mine ca sä mitnance
fiecare din via lui i din smochinul lui,
sa bea aria din fantana lui,
Pan& cand voi veni sa v5, duo
inteo tar& la fel cu tara voastra, Orà
cu grau i cu vin, Ora, cu paine i cu
podgorii, tara cu maslinivuri i cu miere,
ca,ei voi n'aveti zor s'a murii. i nu mai
ascultati de Iezechia, càei và nauceate
v5, fagaduevte: u Domnul ne va izhavi ! »
Oare vre-unul din zeii popoarelor
m5,ntuit tara lui din mana impa-
ratului Asiriei?
Unde sunt zeii Hamatului
ai Arpadului? Unde Bunt zeii Sefar-
vaimului, cei din llena vi din Iva?
Unde aunt zeji inutului Samariei?
Au izbivit ei oare Samaria din mama
mea ?
Care dintre toti zeii, tarilor Bunt
aceia care au mantuit tara lor din mana
mea, ea la fel vi « Domnul s sa, man-
tuiasca Ierusalimul din mana mea ? o
Dar ovtirea a tacut vi nu i-a riis-
puns nimic, cad regele d5,duse porunca:
« Sit nu le raspundeti!
Dupit acea,sta, Eliachim, fiul lui
Hilchia, supraveghetorul palatului, Sebna
scriitorul i bah cronicarul, fiul lui
Asaf, s'au inters la Iezechia cu vevmin-
tele sfaviate i i-au dat de vtire toate
spusele lui Rabvache.
407
www.dacoromanica.ro
19.
Rugliciunea lui Iezechia i infrangerea
Asirienilor.
Si cand a auzit Iezeehia, sfa-
viat vevmintele, s'a invevmantat in
haina de jale vi a intrat In templul
Domnului.
lar pe Eliachim, supraveghetorul
palatului, pe Sebna scriitorul vi pe cei
mai batrani dintre preoti, i-a trimis
imbracati in haine de jale, la profetul
Thais, fiul lui Amos.
Si acevtia i-au gait: s Iat5, ce spune
Iezechia! Zi de stramtorare vi de cer-
tare vi de ruaine este ziva de azi, 61,6
fiii sunt gata a, kid': din stinul maicii
lor, dar ea nu are putere sa-i nasca!
Poate Domnul Dumnezeul tau a
auzit teats vorbele lui Rabvache, pe care
1-a trimis stapanul lui, imp5,ratul ABiriei,
ca sit defaime pe Dumnezeul cel viu
sa-1 probozeascii cu vorbe ca acelea
pe care le-a auzit Domnul Dumnezeul
tau. Inalta, dar rug& pentru cei ce au
mai ramas!
i când dregatorii regelui Iezechia
au venit la Isaia,
El le-a dat urmatorul raspuns:
Ava 85, spuneti stapanului vostru! Aqa
zice Domnul: a Nu va fie Ma, de cuvin-
tele pe care le-ati auzit, cu care m'au
hulit dregatorii imparatului Asiriei I*
lat.& Ii voi insufla un duh i va
auzi o veste in urma careia se va in-
toarce in tara lui, iar in tara lui 11 voi
dobort cu sabia! o
Si s'a Intors Rabvache vi I-a gash
pe imp5,ratul Asiriei luptand impotriva
Libnei, deoarece aflase cà pornise din
Lachiv.
Si cand a auzit despre Tirhaca
imparatul Etiopiei, eà « El a ievit B5, se
lupte impotriva ta o, el a trimis din nou
soli la Iezechia cu vorba:
Ava sit spuneti lui Iezechia, re-
gele lui luda: Sa nu te inveleDumnezeul
tau in care n5,d5,jduevti i 65, cugeti:
Ierusalimul nu va &Idea in mb,na impa-
ratului Asiriei!
Cred cà ai auzit cum s'a,u purtat
imparatii .Asiriei cu toate tarile vi cum
le-au pustiit. i tu vrei si scapi !
 CARTEA A DOUA A REGILOR, 19
Oare zeii neamurilor pe care strii-
moaii mei le-au nimicit au putut sä,
mantuiasca pe locuitorii din Gozan,
din Haran, din Retef, din Bit-Eden,
din Tilbaaer?
Unde sunt regii din: Hamat, din
Arpad, din cetatea Sefarvaim, din Hena
a't din Iva? s
Si a luat Iezechia scrisoarea din
mana solilor ai a citit-o, apoi s'a suit
In templul Domnului ai a intins-o Main-
tea Domnului,
Si s'a rugat Iezechia inaintea
Domnului a't a zis: o Doamne Dumnezeul
lui Israil, cel care §ezi pe heruvimi,
singur tu eati Dumnezeu peste toate
impáratiile pamantului. Tu ai facut
cerul i pamantul!
Pleaca, Doamne, urechea ta i auzi,
deschide, Doamne, ochii tli i vezi, FA
auzi cuvintele lui Sanherib pe care el
le-a trimis, ea ea huleasca pe Duranezeul
col viu!
Drept este, Doamne, cá imparatii
Asiriei au pustiit popoarele i tàrile lor,
lar pe dumnezeii lor i-au dat
pradä focului, fiinda ei nu sunt Dum-
nezeu, ci hicruri de man& de om, de
lemn ori de piatra, FA de aceea au putut
nimiceascä.
Si acum, Doamne Dumnezeul no-
stru, mantueate-ne din mana lui, ca
atie imparätiile pärnântului ca tu singur
eati Domnul Dumnezeu!
Atunci Isaia, fiul lui Amos, a
trimis vorb5, lui Iezechia: « Aaa zice
Domnul Dumnezeul lui Israil! Mindcä
te-ai rugat mie in pricina cu Sanherib,
te-am auzit.
Iatä, hotarirea pe care Domnul a
rostit-o pentru el: « Te dispretueate
ai-ai bate joc de tine fecioara, fiica Sio-
nului, i dupa tine clatinii din cap fiica
Ierusalimului!
Pe cine ai batjocorit i ai hulit
tu? i impotriva cui ti-ai inaltat glasul
trufa a ti-ai ridicat ochii tali? Impo-
triva Sfantului lui Israil.
Ptin sold tai ti-ai ras de Domnul
ai cugetat: Prin puterea carelor
mele m'arri suit pe varfurile muntilor,
pe piscul Liba,nului! Taiat-am inaltii
cedri, coi mai mandri chiparosi ai am
www.dacoromanica.ro
408
patruns pant): in fundul desiaului, desiaul
cel de codru.
Am sapat pämântul ai in sträine
ape m'ara inviorat, i cu talpa picioarelor
mele am uscat toate fluviile Egiptului.
Ai auzit? Din vremi strävechi
am pregatit-o, din zilele veaniciei am
pus-o la cale ai am infaptuit-o, ca
prefac5, cetati intarite in mormane de
dararnaturi.
Locuitorii lor far& vlagä cuprinai au
fost de spaima a't de ruaine i s'au fäcut
ca iarba campului, ca firul verde al
ierbii, ea, buruienile de pe acoperiauri,
ea pasunile in fata vantului de räsärit.
Eu atiu cand stai i când pleci
cand intri, i and te intarati impo-
triva-mi.
Ci fiincleä te intarati acum im-
potriva mea Fo't ingamfarea a ajuns la
urechile mele, iti pun in na,s belciugul
meu a't zabalele intro buzele tale, FA te
intorc inapoi pe drumul pe care ai
ven it.
Si aceasta ni-ti fie, Iezechia, semn:
In anul dintai yeti manca ce otaveate,
pe urmä,, in anul al doilea, ceea ce otii-
veate de la sine, iar in anul al treilea
yeti semäna, veti secera, yeti sádi vil,
ai yeti mb.nca din rodurile lor.
Si ceca ce va scapa din casa lui
luda, &lie& ceea ce va ramanea, va
infige radacinile in pa:mat-it, iar dea-
supra va face roade,
Caci din Ierusalim va ieai ceca
ce va ramanea, a't ceata, celor mântuiti
din muntele Sionului. Ravna, Dom-
nuitti Diunnezeu va face aceasta!
Pentru aceasta asa rosteate Dom-
nul dare impäratul Asiriei: « Sä nu
intre in cetate si nici macar o sageatä
sa nu sloboada, inteinsa, nici s'o intam-
pine cu scuturi i nici sä ridice val im-
potriva ei.
Pe drumul pe care a venit sä se
intoarcti i sä nu pätrundä in cetatea
aceasta », zice Domnul.
« Eu voi ocroti cetatea aceasta
ai o voi mantui pentru mine ai pentru
David, robul meu !»
Si a fost cá chiar in noaptea aceea
ingerul Domnului a ieait ai a lovit in
tabara Asiricnilor, o suta optzeci
 CARTEA A DOUA A REGILOR, 20
cinci de mii de insi, iar cand s'au sculat
dimineata, toti emu lesuri faril
Atunci Sanherib, imparatul Asi-
riei, a pornit si s'a intors si a ramas in
Ninive.
Si pe cand el se inchina in templa!
lui Nisroc, dumnezeul san, fiul su Adra-
melec i Sareter 1-au ucis cu sabia si au
fugit in tinutul Ararat. lar in locul sau
a ajuns impärat Asarhadon, fiul Ball.
20.
Boalz lui Iezechia,
In vremea aceea, s'a imbolnavit
lezechia de moarte. Atunci a intrat la el
profetul Isaia, fiul lui Amos, si i-a zis:
« Asa zice Domnul: Randueste-ti casa,
Mude& nu te vei ma,i face sanatos, ci
vei muri ! »
Dar el s'a intors cu fata la perete
si s'a rugat Domnului asa:
« 0, Doamne ! Adu-ti aminte di am
umblat inaintea ta cu credinti i cu
inima, neprihänitä ì cà am savirsit
ceea ce era bun in ochii tai ! » i Trze-
chia a plins neintrerupt.
Dar Tsaia inca nu iesise din ograda
cea din mijloc a palatului domnesc
iatli di a fost cuvantul Dorunului
catre el astfel:
« Intoarce-te i spune lui Iezechia,
voevodul poporului meu! AFA zice
Dorimul Dumnezeul lui David, stra-
mosul tau: Am auzit rugaeiunea ta
am vazut lacrimile tale! lata, te voi
madui i poimaine te vei sui in templul
Domnului !
Si voi spori viata ta cu cincispre-
zece ani i din mana imparatului Asi-
rici voi mintui cetatea aceasta, i voi
ocroti cetatea pentru mine si pentru
David, robul meu!*
Si a zis Isaia: a Aduceti o turra de
smochine!* i i-au adus, iar el a pus-o
peste buba regelui si s'a fgcut saniitos.
Atunci Iezechia a intrebat pe Isaia:
o Care este semnul dupa care voi ti ca
Domnul ma va tamaclui si oil poimaine
má voi sui in templul Domnului?
Si Isaia i-a aspuns: « Tata semnul
Domnului dupa care vei sti cá Domnul
va acleveri euvantul pe care 1-a fitga,-
www.dacoromanica.ro
409
duit! »i 1-a intrebat: « Sia se mute
umbra cu zece linii mai inainte san sa
se dea mai inapoi ?
Atunci a zis Iezechia: a Este usor
lucru ea umbra si,' o ja inainte cu zece
linii! Nu! Ci si se dea inapoi cu zece
linii !
Atunci a strigat profetul Isaia
catre Donnuil, i Domnul a dat inapoi
cu zece linii umbra care se pogorise
pe cea,sornicul lui Ahaz.
In vremea accea Merodac Bala-
dan, fiul lui Baladan, imparatul Babilo-
nului, a trimis scrisori cu daruri la Ie-
zechia, caci aflase ca, Iezechia fusese
bolnav.
Atunci Iezechia tare s'a bueurat
si le-a aratat solilor intreaga lui vistierie:
argintul i aurul, mirezmele i untde-
lemnul cel bun, tonta armuraria, precum
si tot ce se afla in vistierine lui, si n'a
ramas nimic pe care sá nu-1 fi aratat
Iezechia in tot palatul sau r3i in tot eu-
prinsul stapinirii sale.
19. Dupá aceasta, profetul Isaia a
intrat la regele Iezechia i 1-a intrebat:
« Ce-au spus oarnenii aceia, si de unde
au venit? » li Tezechia i-a rtispuns:
Dintr'o tara depixtati, au venit ei, din
Babilon
Si el 1-a mai intrebat: a Ce-au
viizut in palatul tau? Iezechia a
raspuns: a Au vilzut ami, ce se poate
vedea in palatul meu si n'a ramas
nimio pe care si nu li-1 fi aratat in vistie-
riile mele !
Atunci Isaia a zis lui Iezechia:
Asculta cuvfintul Domnului !
Tata, vor veni zile, si tot ceca ce
se aflä in palatul tau va fi luat i ceca
ce au strans stramosii tal pina in ziva
de azi va fi dus in Babilon si nu va la-
mines, nimia », zice Domnul,
a Tar fiii t'U care au iesit din coap-
sele tale, pe care i-ai nascut, vor fi luati
In robie i vor fi eunuci, in palatal im-
pamtului din Babilon.
Atunci Iezechia i-a zis lui Isaia:
a Bun este cuvántul Domnului pe ca re 1-ai
grita ! s Caci el gandea in sine: a Numai
in zilele mele sa fie adevarata pace ! *
Cealaltä, istorie a lui Iezechia, toat,e
biruintele lui, cum a flicut el iazul
 CARTEA A DOUA A REGILOR, 21
ulucul care aducea ET& in cetate, Bunt
serse in a Cronicile regilor lui Iuda ».
21. Si a adormit Iezechia cu parintii
siii, iar in local su a inceput si dom-
neascii fiul iftu Manase.
21.
Manase si Amon, regii Tad.
Manase era de doisprezece ani cand
s'a suit pe tron si a domnit cincizeci
cinci de ani in Ierusalim. Pe mama sa, o
cherna Heftiba.
Si el a silvarsit fapte rele in ochii
Domnului, drip& potriva grozaviilor nea-
murilor pe care Donmul le gonise din
fata fiilor lui Israil.
El a zidit din nou inMtimile cu jertfel-
nicepe care le darftmaseIezechia,parintele
siu, a ridicat jertfelnice lui Baal i a
6:cut Mere intocmai ca Ahab, regele lui
Israil, si s'a inchinat la toata oastea
cerease& si a slujit ei.
Si a zidit jertfelnic chiar i in tem-
plul Domnului, despre care Doranul spu-
sese: f In lerusalim imi voi
numele meu! »
Si a fäcut jertfelnice pentru toag
oastea cereascä in amandouti curtile
templului Domnului.
Apoi a ars pe fiul situ in foc i s'a
indeletnicit cu ghieitoria, cu vriijitoria
si a pus chemittori de morti i t&lcui-
tori de semne, cu un cuvant a sporit rhul
inaintea Domnului, ca s&-1 intarate.
Si a pus chipul Aserei pe care 11
film's°, in templu, despre care Domnul
zisese lui David si lui Solomon fiul eau:
a In templul acesta i In Ierusalimul pe
care 1-am ales din toate semintiile lui
Israil, voi sálàlui numele mea in veac !
Si nu voi mai clinti piciorul lui
Israil din pamtmtul pe care 1-am diruit
parintilor lor, numai daca ei vor pazi
tot ceea ce este in legea pe care eu am
poruncit-o prin robul meu Moise.
Dar ei n'au ascultat, iar Manase
i-a induplecat s& ratäcea,sca, si sit el:-
varseasci fapte mai rele decat pág&nii,
pe care le starpise Domnul de dina-
intea fiilor lui Israil.
Atunci Donmul a vorbit prin
robii säi profeti astfel:
www.dacoromanica.ro
410
a Fiindea, Manase, regele lui luda,
a savarsit aceste ticäloii i a fiicut fapte
si mai role decal au savarsit Amoritii
de dinaintea lui, fA a impins si pe Iuda
la pacat prin idolii lui,
Pentru aceasta, asa rosteste Dom-
nul Dumnezeul lui Israil: Iata, voi
aduce nenorociri peste Ierusalim si peste
luda, incAt celui ce va auzi de ele, Ii vor
.tiui amilndoui urechile.
Voi intinde peste Ierusalim funja
Samariei i cumpana de plumb a casei
lui Ahab, si voi sterge Ierusalimul
cum stergi un blid i apoi Il pui cu
gura in jos.
Si voi smulge ramasita moste-
nirii mele si o voi da pe mána vrajrna-
silor, ca sa fie prad& i jaf pentru toti
vriijmasii,
Fiindca ei au sav&rsit ticitlosii in
ochii mei f}.1 m'au maniat, din ziva de
cb.nd stritmosii lor au iesit din Eg,ipt
si pan& in ziva de azi.
Dar Manase a mai varsat i foarte
mult sange nevinovat, inefit Ierusalimul
s'a umpfut ochi, afar& de nelegiuire,a cu
care a impins pe Tuda in pacat, stivar-
sind fapte role in ochii Domnului.
Cealaltâ istorie a lui Manase, fap-
tele lui i pacatul pe care 1-a skvArsit
aunt scrise in a Cronicile regilor lui luda s.
Si a adormit Manase cu
nilF,4i a fost ingropat in gradina curtii
domnesti, in griidina lui Uza, iar fiul situ
Amon a inceput sa domneasca in local sau.
Amon era de douiizeci i doi de
ani ciind a inceput sa domneasci, si a
domnit in Ierusalim doi ani. Pe mama
sa o cherna Mesulemet si era fijen lui
Harut, din Iotba.
Si a siivarsit fapte role in ochii
Domnului, intocmai ca si Manase, pa-
rintele sau.
Si. a umblat pe calea pe care um-
blase parintele säu i a cinstit idolii
pe care ti cinstise i parintele eau i s'a
inchinat lor,
Si a piirisit pe Domnul Dutnne-
zeul striibunilor säi i n'a umblat in
cala Domnului.
Ins& dregatorii lui Amon au unel-
tit impotriva zilelor lui si au omorit
pe rege in palat.
 CARTEA A DOUA A REGILOR, 22
Atunci poporul tirii a ornorit pe
cei ce uneltiserà, impotriva regelui Amon,
si au pus rege in locul säu pe Iosia, fiul
situ.
istorie a lui Amon si
Cealaltii,
toate faptele pe care le-a ficut Bunt
serse in « Cronicile regilor lui Jada ».
1Si 1-au ingropat in gropnita lui,
In aradina lui Uza, iar in locul lui a
inceput s domneasca Iosia, fiai lui.
22.
Domnia regelui Iosia. Evlavia lui.
Cartea legii e allatd in zilele lui Iosia.
De opt ani era Iosia cand a inceput
sà domneasca, i treizeci i unu de ani
a domnit el in Ierusalim. Numele mamei
sale era Iedida, fiica lui Adaia din Botcat.
i el a facut fapte bune in ochii
Domnului, i a mers cu _deaclinsul pe
cala lui David, sträbunul situ, fan), sà
scapete niei la dreapta, nici la stanga.
lar in anul al optsprezecelea al
domniei regelui Iosia, a trimis regele
pe Safan, fiul lui Atalia, nepotul lui
Mesulam scriitorul, la t,emplul Domnului
cu poruneä:
« Du-te la Hilchia arhiereul
apune sa verse argintul intrat in
templul Domnului, pe care 1-au adunat
de la popor sträjärii de la prag,
Si sa fie pus la indemana meste-
rilor supraveghetori in templul Dom-
nului. Acestia-la randul lor sä plateascii,
pe salaborii templului, care dreg stricä-
ciunile din templa,
Tämplarilor, dulgherilor, zidarilor,
pentru cumpäratul lemnäriei i pieträ-
riei trebuitoare la dregerea ternplului.
Dar pentru banii care li se ineredin-
teazi sä nu li se in socotealit, fiindcg, ei
lucreaza pe crPdintä, i omenie. o
Atunci Hilchia arhiereul a zis lui
Safan scriitorul: « Am gäsit in templul
Domnului carteo legii ». i Hilchia i-a
inmanat lui Safari cartea si el a citit-o.
Apoi Safari scriitorul a intrat la
rege, chruia i-a dus rdspunsul i i-a zis
asa: Robii aài au vArsat argintul care
se afla in templu i 1-au incredintat
mesterflor supraveghetori peste templul
Domnului ».
www.dacoromanica.ro
411
In acelasi timp *Man scriitorul a
impartäsit regelui i acest lucru: a Arhie-
mi-a dat o carte ». i Safan
a citit dinteinsa inaintea regelui.
Cand a auzit regele cuvintele din
cartea leg,ii si ftsiat vesmintele,
Si a dat poruncii arhiercului Hil-
chia, lui Ahicam, fiul lui Safan, lui
Acbor, fiul lui Miheia, lui Safari scriitorul
§1.1 lui Asaia, dregatorul regelui:
a Duceti-vä de intrebati pe Domnul
despre mine, despre poporul meu si
despre intregul luda, pentru cuvintele
care a fost gInità., cad
acestei ciírti
mare este mania Domnului care s'a
aprins impotriva noastra, fiindcä, pa-
rintii nostri n'au ascultat de poruncile
din cartea aceasta ca sh le faca precum
sunt scrise inteinsa ».
Aturici arhiereul flilchia, Ahicam,
Acbor, Safan, si Asaia s'au dus la pro-
fetita Huida, femeia lui Salum ves-
mantarul, fiul lui Ticva, nepotul Itti
Harhas, care locuia in Ierusalim in
despärtäinântul al doilea, i i-au gräit ei
despre aceasta.
lar ea le-a dat ace,st räspuns:
a Asa zice Domnul Dumnezeul lui 'grail!
Spuneti omului care v'a trimis:
a Asa zice Domnul: eu voi
aduce nenorocire pesite locul amide, si
peste locuitorii lui, potrivit cu tot ceea
ce serie in pravila aceasta, pe care
a citit-o regele lui Iuda,
nuclei-A,' s'au ritzletit de mine si
au adus tämaieri la alti dumnezei, ca
sá mä 010 cu toate lucrurile
lor. Pentru aceasts se va aprinde mania
mea in local acesta, si nu se va mai
stinge ! n
lar regelui lui Jude, care v'a manat
sà intrebati pe Domnul, sä-i duceti acest
ritspuns: « Asa zice Domnul Dumnezeul
lui Israil: De vreme ce, cand ai auzit
cmintele pe care eu le-am spus,
Te-ai eta in mima ta i te-ai
umilit inaintea Dornnului, cänd ai prins
de veste ceea co am gräit impotriva
locului acestuia si impotriva locuitorilor
lui, ca 86 fie pustiit i blestemat, si ti-ai
sfasiat vesmintele i te-ai pornit pe
plans inaintea mea: si eu te-am ascul-
tat », zice Domnul.
 CARTEA A DOUA A REGILOR, 23
20. « Pentru aceea, iata ca te voi
pune laolalta eu pärintii tiii, i in pace
te vei pogori in mormantul tau. Ca
ochii tiii sii nu vadii toate nenorocirile
pe care eu le voi abate peste locul acesta
ei au dus regelui raspuns.
23.
Citirea cärtii legii i incheierea leg&
mäntului cu Domnul, ca poporul sä unible
in aide lui. losia cureild tara de idoli:
Baali f i Asere, si carvi soarelui de la
ufa templului l-a ars. Apoi, capistile de
pe inältimi $si jertfelnicul din Betel le-a
pangarit. A desliintat templele de pe ¡mil-
(imite Bamariei si pe preotii slujitori i-a
omorit. Präznuirea Pastelui. Beizboiul lui
osia cu Neco, Faraonul .Egiptului, care
se indrepta spre Euf rat, la Carchemis, in
ajutorul Asiriei. .Moartea lui lo sia. Dom-
nia lui loahaz si loachim.
Dupä aceasta, regele a trimis po-
rune& sit se strangit la el toti batranii lui
luda i ai Ierusalimului.
Si regele s'a suit in templul Dom-
nului impreuna ca toti Iudeii si au toti
locuitorii Ierusalimului, preotii, profetii
si tot poporul de la cel de rand pana la
cel mai de frunte i el a citit in auzul lor
toate cuvintele cartii legämantului, care
a fost gasitä in templul Domnului.
Atunci regele a stat in jiltul eau
si a incheiat legamânt inaintea Dom-
nului ca sii umble in calea Domnului
sit pazeascit poruncile lui, descoperirile
lui i legile lui din toatit mima si din
tot sufletul i sa, fie cu rtIvnit pentru po-
runcile legamantului serse in cartea
aceasta. Si tot poporul s'a unit cu in-
cheierea
Apoi regele a poruncit arhiereului
Hilchia i preotilor i strajerilor de la
praguri sii scoata din templul Domnului
toate odoarele care fuseserií ficute pentru
Baal, pentru Asera i pentru toatit
oastea cereasc5 i sii le ardä afara din
Ierusalim in zavoiul Chedronului,
cenusa s'o due& la Betel.
Mai pe urma el a inlaturat pe
preotii idolesti pe care II pusesera regii
lui luda i sävarseau thmaieri pe inal-
www.dacoromanica.ro
timile cetatilor din luda i In vecina-
tatea Ierusalimului, precum si pe cei ai
lui Baal, ai Soarelui, ai Lunii, ai Lu-
ceafarului i ai intregii ostirii ceresti.
» A mai scos pe Asera din templul
Domnului afar& din Ierusalim, in lunca
Chedronului, si a ars-o in lunca Chedro-
nului, si a pisat-o miirunt, iar pulberea
ei a aruncat-o pe mormintele oamenilor
de rand;
A däramat Iiicasul desfranatilor
din templul Domnului, unde femeile
Iveau obiceiul 85, teasä mantii pentru
Asiera;
A dat afara pc preotii idolilor din
cetátile din luda, a pangarit culmile
pe care aduceau tamaieri acesti preoti,
din Gheba i pang la Beerseba, a da-
ramat templul zeitiitilor cu chip de
tap, de la poarta luí Iosua, ciipetenia
cetatii, caro se aflá in stanga cum intri
pe poarta cetätii.
De atunci preotii inaltimilor n'au
mai avut voie sa aduca jertfe pe jell,-
felnicul Domnului in Ierusalim, ci numai
mancau azime cu rudeniile lor.
Apoi a mai spurcat locurile de
jerta din va/ea Ben-Hinom, ca sä nu
mai arda in foc nimeni pe fiul sau pe
fiica sa in cinstea lui Moloc;
A dat dcoparte caii pe care îi puse-
sera regii lui luda in cinstea soarelui,
la usa templului Domnului, in casa
supraveghetorului Natanmelec, in Parva-
rim, iar carul soarelui 1-a ars in foc.
Regele a mai stricat jertfelnicele
de pe acoperis, adica din catul de sus al
casei lui Ahaz, pe care le inalt,asera
regii lui luda, jertfelnicele lui Manase
dinteamandoua curtile templului,
le-a daramat din locul acela, iar molozul
lor 1-a aruncat in valea Chedronului.
Regele a pangarit apoi capistile
de p3 inaltimile cele de la rasarit de
Ierusalim si de la miazd-zi de muntele
Máslinilor, pe care le cladise Solomon,
regele lui Israi/, in cinstea Astartei,
idolul Sidonului, in cinstea lui Chemos,
idolul Moabitilor, si in cinstea Mi. Mil-
com, idolul Amonitilor.
Si a mai sfaritmat stupii cu pi-
sanii idolesti, i Aserele le-a taiat, iar
locul lor I-a unap/ut cu me de om.
412
 CARTEA A DOUA A REGILOR, 23
Asijderea i jertfelnicul eel din
Betel, inaltimea pe care o ridicase Ie-
roboam, fiul lui Nabat, care a inapins pe
Israil la pacat, de asemenea i jertfel-
nicul lui impreuna Cu inältimea cdreia
i-a sarâmat pietrele i le-a prefdcut in
pulbere. Si a mai ars si pe Asera.
Si &kid aruncat ochii Iosia
si a viizut mormintele din cetate, a
trimis ca sä i se aducá, oase din mor-
minte i le-a ars pe jertfelnic, i astfel 1-a
pangarit dupä, cuvântul Domnului pe
care il predicase omul lui Dumnezeu, cand
Ieroboam statea la praznic länga jert-
felnic. i eänd si-a atintit ochii dare
mormântul omului lui Dumnezeu, care
profetise acele lucruri,
A intrebat: « A cui este piatra
aceasta mormântalä, pe care o v5,d ?
Atunci locuitorii cetätii i-au raspuns:
« Acesta este mormântul omului lui
Dumnezeu eel ce a venit din luda si a
profetit lucrurile acestea pe care tu le-ai
fácut cu jertfelnicul din Betel ».
Si el a räspuns: s Läsati-1 sä
odihneasca in pace ! Nimeni sá nu tur-
bure linistea oaselor lui ! s i astfel ei
nu s'au atins de oasele lui i nici de oa-
sele profetului din tinutul Samariei.
Iosia a mai desfiintat de asemenea
toate templele de pe inaltimile din ce-
ta tile Samariei pe care le zidiserä, regii
lui Israil, ca sä atäte mänia Domnului,
si a fiieut aidoma precum Meuse si in
Betel.
Pe toti preotii tenaplelor de pe
inàltimi pe care i-a gäsit, i-a °morn,
iar deasupra jertfelnicelor a ars oase
de om. Dup.& aceasta s'a intors in Ieru-
salim.
In vremea aceea, regele a po-
runcit poporului intreg: Präznuiti Pa-
stile Domnului Dumnezeului vostru,
precum este scris in aceasta carte a legii !
Si nu se mai präznuise un astfel
de Paste din zilele judeciitorilor, care
au judecat pe Thrall, si tot timpul dom-
niei regilor lui Israil i ai lui Judo,
Ci abia in anul al optsprezecelea
al regelui Iosia s'au praznuit Pastile in
cinstea Domnului in Ierusalini.
Iosia a nimicit pe cei ce vrajeau
cu mortii si pe tälcuitorii de semne,
413
www.dacoromanica.ro
terafimii i idolii, precum si toate gro-
zdviile care se iviserä in luda si in leru-
salim, ca sti se adevereascii poruncile
legii serse in cartea pe care o giísise
arhiereul Hucha in templul Donmului.
Si nici inaintea lui n'a fost rege
nici dupä el nu s'a mai ivit altul ase-
menea lui, care sa se fi intors spre
Domnul din teat& Mima lui, din tot
sufletul lui i din toaä vktutea lui,
In tot intelesul legii lui Moise.
Insd Domnul nu vi-a abatut marea
vapaie a mäniei lui care se aprinsese
impotriva lui luda, din pricina smintelii
cu care II intärätase Manase.
Atunci Domnul a hothrit: « Si pe
luda Il voi lepkia de la fata mea, dupd
cum am lepddat pe Israil, i voi arunca
aceastä, cetate pe care am ales-o, le-
rusalimul, dimpreunä cu t,emplul despre
care am filgaduit ca inteinsul sä.
numele meu! »
Celelalte istorisiri i fapte pe care
le-a fäcut Iosia sunt serse in sCronidile
regilor lui luda s.
In timpul domniei lui a pornit
Faraonul Neco, imparatul Egiptului, in-
tr'ajutorul îrnpáratului Asiriei E}i a ajuns
la Eufrat, iar regele Iosia a iesit in
intampinarea lui, si Neco 1-a omorit
la Meghido indatil ce s'a Mt:Alt-lit cu
el.
Atunci dregatorii 1-au pus mort
inteun car si 1-au adus in Ierusalim
1-au ingropat in mormantul lui. lar po-
porul thrii a ales pe Ioahaz, fiul lui
Iosia, pe care I-a miruit rege in locul
tatalui
Cánd Ioahaz a inceput sä dom-
neascd era de dou5,zeci i trei de ani,
a domnit trei luni in Ierusalim. Pe
mama sa o cherna Hamutal, fiica lui
Ieremia din Libna.
Si el a sdvársit fapte rele in ochii
Domnului, intocmai precum sä.varsiserä
sträbunii
Si Faraonul Neco I-a tinut prins
la Ribla, in tinutul Hamat, ca sit nu
mai domneascil in Ierusalim, i a pus bir
pe tar& o slit& de talanti de argint i zece
talanti de aur.
Dupä aceasta Faraonul Neco a
pus rege in locul lui Iosia pe Eliachim,
 CARTEA A DOUA A REGILOR, 24
fiul lui Iosia, i i-a schimbat numele in
Ioachim, iar pe Ioahaz 1-a luat cu sine
FA 1-a dus in Egipt, unde a si murit.
Ioachim a fost nevoit sit des. lui
Faraon argint i aur, ba a mai pus
tara la bir ca s5.4 dea bani dupli cererea
lui Faraon. i duplt socotinta lui, de la
fiecare locuitor al -Viril lua argint i aur
ca dea lui Faraon.
Ioachim era de douitzed i einci de
ani cand a inceput sä domneascil
a domnit unsprezec ani in Ierusalim.
Pe mama sa o cherna Zebuda, fiica lui
Pedaia din Ruma.
Si a sävärsit fapte rele in ochii Dom-
nului, precum sävärsiserä i parir:4H sái.
24.
Domnia lui Ioachim peste luda. Intdia
cucerire a lerusalimului pi intdia ducere
a locuitorilor in robie in Babilon, din
pricina rciscoalei lui Ioachim. Viga lui
departe de Dumnezeu. Domnia lui Ieho-
iachin pi a lui Sedech,ia, care se reizvrd-
tepte impotriva lui Nabucodonosor, impa-
ratul Babilonului.
In zilele lui, a porra Nabucodonosor,
impäratul Babilonului, cu riaboi.
Ioachim i-a stat supus trei ani, apoi s'a
räzvriitit impotriva lui.
Atunci a trimis Domnul impotriva
lui cete de Caldei, de Edomiti, de Mos.,-
biti, de Amoniti, i anume i-a mânat im-
potriva lui ca s5,1 nimiceaseä dupä. cu-
vântul Domnului, pe care 11 gräise prin
gura slujitorilor säi profeti.
Si acest lucre, cà a fost indepartat
din fata lui, s'a intamplat din plicina
revärsärii mâniei Domnului impotriva
lui Iuda pentru piicatul pe care
värsise Manase.
Si Domnul n'a vrut sei-1 ierte
pentru sängele nevinovat pe care 1-a
värsat i cu care sfinge a umplut Ie-
rusalimul.
Cealaltà istorie a domniei lui Ioa-
chim, precum i toate tidtlosiile pe care
le-a siivärsit sunt serse in Cronicile
regilor lui luda ».
Si a adormit Ioachim cu pärintii
iar in locul lui a inceput sä clom-
neasci Iehoiachin, fiul säu.
414
www.dacoromanica.ro
Dar impäratul Egiptului n'a mai
vrut FA, iasii din tara lui, 05.6 impiratul
Babilonului cucerise tot tinutul care
tinuse de impäratul Egiptului, de la
raul Egiptului i pitnä la apa Eufra,
tului.
Si Iehoiachin era de optsprezece
ani când inceput domnia, si a
domnit trei luni in Ierusalim. Pe mama
sa o cherna Nehusta, fiica lui Elnatan
din Ierusalim.
De asemenea si el a siivärsit fapte
rele inaintea Domnului, precum sävär-
siserä i ptirintii
In vremea aceea, dregritorii lui
Nabucodonosor, impiratul Babilonului,
au pornit impotriva Ierusalimului, si au
impresurat cetatea.
Mai pe urmii, pe dind dreglitorii
lui tineau impresuratä cettitea, Nabu-
codonosor, impäratul Babilonului, a por-
nit el insusi impotriva ei.
Atunci Iehoiachin, regele Iudei,
a iesit inaintea impäratului Babilonului,
impreunä cu mama sa, cu dregatorii
Cu voevozii i cu curtenii sái, i, in
anul al optulea al domniei lui, Nabuco-
donosor 1-a luat rob.
Si a golit toate vistieriile templu-
lului i vistierilie palatului domnesc.
Apoi a sfärämat toate odoarele cele de
aur pe care Solomon, regele lui Israil, le
hicuse In templul Domnului, intocmai
precum poruncise Domnul,
Si a dus in robie tot Ierusalimul,
pe toti principii si pe toti ostenii cei
vite ji, zece mii de ini, pe toti dul-
gherii i fieraiii, i n'a rämas dedil
numai sitriicimea
lar pe Iehoiachin 1-a dus rob
In Babilon, impreunä cu mama sa, cu
femeile regelui, cu curtenii lui i Cu
fruntasii tärii ; toti au pornit robi din
Ierusalim in Babilon.
Apoi pe toti vitejii, sapte mii de
oameni, dulgherii i fierarii, o mie la
numär, toti luptiitorii de frunte, impä-
ratul Babilonului i-a dus in robie in
Babilon.
Si impäratul Babilonului a suit
pe tron, in locul lui Iehoiachin, pe Ma,
tania, unchiul situ, cäruia i-a zis Se-
dechia.
 CARTEA A DOUA A REGILOR, 25
Sedechia a inceput sti, domneasca
la vareta de doulmeci i unu de ani fA in
Ierusalim a domnit unsprezece ani. Pe
mama sa o cherna Hamutal, fiica lui
Ieremia din Libna.
El a fa:cut fapte rele in ochii Dom-
nului, aidoma ca i Iehoiachin,
Din care pricinä Doinnul
revärsat urgia impotriva Ierusalimului
si a lui luda, pan& ce 1-a aruncat de
la fata lui. Apoi Sedechia s'a razveatit
impotriva imphratului Babilonului.
25.
Ddrilmarea Ierusalimului ?i a dona ducere
In robia babiloneand.
Era in anul al nouälea al domniei
lui, in luna a zecea in ziva a zecea, când
Nabucodonosor, Imparatul Babilonului,
insotit de oastea sa a pornit impotriva
Ierusalimului, 1-a impresurat qi a ri-
dicat in jurul lui un val.
i cetatea a ramas impresuratà
pánil in anul al unsprezecelea al regelui
Sedechia.
In luna a patra, in ziva a noua a
lunii, a izbucnit foametea in cetate,
poporul täril nu avea merinde.
Atunci s'a fäcut o spärtur5, in
zidul cetätii, prin care noaptea a iesit
regele ca toatä ostirea lui si a apucat-o
prin poarta dintre cele doug ziduri, din
susul griidinii regelui, in vreme ce
Caldeii tot mai tineau impresuratä ce-
tatea, si s'a indreptat inspre cfimpia
Iordanului.
Atunci armata Caldeilor s'a luat
dupä rege i 1-a ajuns in campia Ieri-
honului, in vreme ce toatä armata lui
se imprästiase.
O. Caldeii au prins pe rege i 1-au
dus la imparatul Babilonului care se
afla in Ribla, si acolo 1-au judecat.
Pe feciorii lui Sedechia i-au °mora
In väzul lui, iar lui Sedechia i-au ecos
ochii, apoi 1-au aruneat in lanturi de
aramä i 1-au dus in Babilon.
In luna a cincea, in ziva a saptea
a lunii, va s5, zicä in anul al nowispre-
zecelea al imparatului Nabucodonosor,
impäratul Babilonului, Nebuzaradan, cä-
petenia gärzii impärätesti, dregátorul
415
www.dacoromanica.ro
imparatului Babilonului, a venit In Ie-
rusalim,
i a ars templul Domnului EA pa-
latul domnesc, toate casele din Ierusa-
lim, precum i toate clidirile mai
insemnate.
Apoi toatä °astas, Caldeilor de
sub mfina ciipeteniei gärzii impäditesti
a därâmat zidurile din jurul Ierusali-
mului,
lar pe poporul care mai rämäsese
In cetate, cei care se predaserä impara-
tului Babilonului, impreunä cu meste-
sugarii, Nebuzaradan, cäpetenia
i-a luat robi.
Din säräcimea ärii, clipetenia
gärzii a läsat pe podgoreni si pe pingan.
Columnele cele de aramä ale tem-
plului, cärucioarele si marea de aramä
din templul Domnului, Caldeii le-au sfä-
rtimat i arama au dus-o in Babilon.
De asemenea au luat caldärile,
lope0le, cuVtele i cupele, in sfärsit
toate odoarele de aramä trebuincioase la
sluj
Cäpetenia g5,rzii a mai luat cätuile
ibricele de stropit, facute de-a'ntreg-ul
din argint i din aun,
Cele douä columna, marea si crt-
rucioarele pe care le acuse Solomon in
templul Domnului i in care lucruri
anima fusese pusä filfa: cantar.
0 columna', era inaltä de optspre-
z ce co#, iar capiteliul de aroma era
inalt de cinci coV ; horbota i rodilla
dimprejurul capiteliului erau numai de
aramd. La fel era ficutä i columna
a doua.
Apoi capetenia gärzii a luat cu
sine pe arhiereul Seraia, pe Sofonie,
preotul al doilea, ei pe cei trei strajeri
de la prag.
i din cetate a luat: un cäpitan
care era peste oaste, cinci dregiitori din
suite regelui, care se gäseau in cetate,
pe sciiitorul voevodului armatei, care
Mecida poporul la oaste, i aizeci de
oameni din popor care se aflau in cetate.
i Nebuzaradan, capetenia gärzii
impärätesti, i-a luat robi i i-a dus la
impiratul Babilonului in Ribla.
Atunci impäratul Babilonului i-a
omorit in Ribla, in Vinutul Hamatului.
 CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 1
lar pe luda 1-a dus din tara lui in
robie.
Cat despre poporul care mai rii-
masese in tara lui luda tfi pe care
lasase Nabucodonosor, imparatul Babi-
lonului, 1-a pus sub stapanirea lui Ghe-
dalia, fiul lui Ahicam, nepotul lui Safan.
Si cand toti capitanii de oetire
oamenii lor au aflat ca, imparatul Ba-
bilonului a pus stapan pe Ghedalia,
s'au dus la Ghedalia, in Mitpa: Ismail,
fiul lui Netania, Iohanan, fiul lui Careah,
Seraia, fiul lui Tanhumet1 din Netofa,
Iaazania, fiul Maacatitului, impreuna
cu oamenii lor.
Atunci Ghedalia i-a jurat pe ei
Ffi pe oamenii lor i le-a zis: 4 Nu va, fie
frier'', de dregatorii Caldeilor I Intoar-
ceti-vii in tar& i fiti supueí impäratului
Babilonului, i va va fi bine !
Dar in luna a paptea a venit
Ismail, fiul lui Natania, fiul lui Elieama,
CARTEA INTMA A CRONICILOR
1.
Ne,amul Patriarhilor pcluii la Iacob.
Adam, Set, Enoe,
Chenan, Mahalaleel, Iared,
Enoh, Matusalem, Lameh,
Noe, Sem, Ham ei Iafet.
Fiji lui Iafet au fost: Comer, Magog,
Madai, lavan, Tubal, Moeec 10 Tiras.
Si fiji lui Gomer: Aechenaz, Rifat
Togarma.
Fiji luí lavan: Eliea, Tareie, Chaim,
Dodanim.
Fiji lui Ham au fost: Cue
raim, Put ei Canaan.
Fiji lui Cue: Seba, Havila, Sabeta,
Raerna i Sabteca; i fiji lui Raema:
Seba i Dedan.
Cue a niiscut pe Nimrod, acesta a
inceput sit fie viteaz pe päinant.
Mitraim a näscut pe Luditi, pe
Anamiti, pe Lehabiti, pe Naftuhiti,
Pe Patrusiti, pe Caftoriti - din
care s'au tras Filistenii ei pe Casluiti.
Canaan a nascut pe Tidon, intaiul
sku nascut, i pe Het,
416
www.dacoromanica.ro
de neam domnesc, cu zece oameni, si a
omorit pe Ghedalia, asemenea e'r pe Iudeii
ei pe Caldeii care se aflau cu el in Mitpa.
Dupa aceasta intamplare, intreg
poporul de la mic i pan& la mare im-
preuna cu capitanii de oeti au fugit in
Egipt, fiindea so temeau de Caldei.
In anul al treizeci e't eaptelea al
robiei lui Iehoiachin, regele lui luda, in
a douiísprezecea luna, in ziva a douiizeci
paptea, Evil Merodac, imparatul Babilo-
nului, a scos pe lehoiachin din temnità,
In intitiul an al domniei lui.
Si i-a vorbit prietenos, i tronul
lui I-a pus mai sus &cat tronul regilor
care se aflau robi la el in Babilon.
Apoi i-a schimbat hainele pe caro
le purta in temnith, i in tot timpul
vietii lui a mâncat la masa lui,
lar tainul, tain neintrerupt, lui
i-a fost dat de la impa,rat, zí de zi, in
toate zilele vietii lui.
Pe Iebusiti, pe Amoriti, pe Gher-
ghesiti,
Pe Heviti, pe Architi si pe Si-
niti,
Pe Arvaditi, pe Temariti ei pe
Hamatiti.
Fiji lui Sem au fost: Elam, Asur,
Arpacead, Lud ei Aram; ei fiii lui Aram:
Ut, Hul, Gheter i Mae.
Arpacead a ruiscut pe Selah, jai
Selah a miscut pe Eber.
Si Eber a avut doi feciori, pe unul
Il cherna Peleg, fiindca in vremea lui
omenirea impartit pamântul, iar pe
fratele lui il cherna botan.
botan a näscut pe Almodad si pe
Selef, pe Hatarmavet si pe Iarah,
Pe Hadoram, Uzal, Dicla,
Pe Ebal, Abimael, Seba,
Po Ofir, Havila, Iobab. Aceetia
toti au fost fiji lui Ioctan.
Ffii lui Sem au mai fost: Arpacead,
Selah,
Eber, Peleg, Bou,
Serug, Nahor, Terah,
Avram, adicä Avraam.
 CARTEA INTIIA A CRONICILOR, 2
Fiji lui Avraam all fost: Isaac qi
Ismail.
Iat5., spits, lor: Intâiul näscut al
lui Ismail a fost Nebaiot, apoi Chedar,
Adbeel, Mibsam,
Misma, Duma, Masa, Hadad , Tema,
Ietur, Nafi i Chedema. Acestia au
fost fiji lui Ismail.
Fiji Cheturei, tiitoarea lui Avraam:
ea a nascut pe Zimran si pe Iocsan, apoi
pe Medan, Madian, Isbac s't pe uah.
Fili lui Iocsan au fost: Seba i Dedan.
Fa lui Maclian au fost: Efa, Efer,
Enoh, Abida, Eldaa. Acestia au fost
fili Cheturei.
Avraam a näscut pe Isaac. Fili lui
Isaac au fost: Esau ai Israil.
Fili lui Esau au fost: Elifaz, Reguel,
Ieus, Ialam si Core.
Fiji lui Elifaz au fost: Temen,
Omar, Tefo, Gatam, Chenaz, Timna
Amalec.
Fiii lui Reguel au fost: Nahat,
Zerah, Sama si Miza.
Fiji lui Seir au fost: Lotan, Sobal,
Tibeon, Ana, NOD Eter i Bison.
Fiji lui Lotan au fost: Hori si He-
mam, iar sora lui Lotan a fost Timna.
Fiji lui Sobal au fost: Alvan, Ma-
nahat i Ebal, Sefo i Onan. Fiji lui
Tibeon au fost: Aia si Ana.
Fiul lui Ana a fost: Dison, iar fiii
lui Dison, au fost: Hemdan, Esban,
Itran s't Cheran.
Fill lui Eter au fost: Bilhan,
Zaavan i Acan. Fiji lui Bison au fost:
1.7t si Aran.
Isla i regii care au domnit in tara
Edomului inainte de a fi domnit vre-un
rage in Israil: Bela, fiul lui Beor, care
avut scaunul domnesc In cetatea
Din haba.
Dupii, ce a murit Bela, a domnit, in
locul lui, Iobab, fiul lui Zerah din Bosra.
Si dupii ce a murit Iobab, a ajuns
rage, in locul lui, 1Iusam din tinutul Te-
manitilor.
Apoi a murit Husam si a fost ales
rege, in locul situ, Hadad, fiul lui Bedad
ca,re a biruit pe Madianiti in campia
Moabului. Cetatea domneaseä, era in Avit.
Si (WO, moartea lui Hadad a ajuns
rage In locul situ Samla din Masreca.
417
www.dacoromanica.ro
Apoi a rnurit i Sarnia si s'a fiicut
rege in locul s5,u Saul din Rehobotul de
pe Euf rat.
Si a murit si Saul si a fost ales rege
In locul säu Baal-hanan, fiul lui Acbor.
Dup.& moart,ea lui Baal-hanau a
ajuns rege in locul säu Hadar. Cetatea
sa domneasc5, era in Pau. Pe sotia sa
o cherna Mehetabeel, fiica lui Matred,
fiica lui Mezahab.
Si. a murit i Hadar si au inceput
sä domneascii voevozi ai semintiilor din
Edom: voevodul Timna, voevodul Aleva,
voevodul Ietet,
Voevodul Oholibama, voevodul
Ela, voevodul Pinon,
Voevodul Chenaz, voevodul Mibtar,
Voevodul Magdiel, voevodul Iram.
Acestia au fost voevozii Edomului.
2.
Fiji lui Iacob si ai /uti luda.
Iat5, i pc fiji lui Israil: Ruben, Si-
meon, Levi, luda, Isahar, Zebulon,
Dan, Iosif, Veniamin, Naftali, Gad
Ayer.
Fiji lui ludo, au fost: Ir, Onan
trei care i s'au nAscut din fats
unui canaanit anume Sua. Si Ir, inttliul
raiscut al lui luda, a facut fapte rele in
ochii Dornnului, din care pricinit l-a
ornorit.
Tamar, nora sa, i-a näscut pe Peret
si pe Zerah. Toti feciorii lui luda au
fost cinci.
6. Fiji lui Peret au fost: Hetron si
Hamul.
Fiji lui Zerah au fost: Zimri, Etan,
Henan, Calcol si Dada, de toti cinci.
Fiji lui Carmi au fost: Acar, eel
care a adus snainteala in Israil, din pri-
cina crutaxii celor sortite pieirii.
Fiul lui Etan a fost Azaria.
Fiji lui Hetron care i s'au nitscut au
fost: Ierahmeel, Ram si Caleb.
Ram a rib-scut pe Aminadab, Ami-
nadab a näscut pe Naason, principele
fiilor /ui luda.
Naason a näscut pe Salmon i Sal-
mon a nitscut pe Booz.
Booz a niiscut pe Obed i Obed
a nitscut pe Iesei.
27
 CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 2
Iesei a niiscut pe Eliab, Sntiliul su
nitscut, Abinadab al doilea, imea al
treilea,
Natanail a1 patrulea,, Radai al cin-
cilea,
Otem al sa,selea si David al sap-
telea.
Si surorile lor au fost: Teruia
Abigail. Fiii lui Teruia au fost: Abisai si
Ioab, iar al treilea Asael.
Abigail a nitscut pe Amasa, iar
tatäl lui Amasa a fost Ismailitul Ieter.
Caleb, fiul lui Hetron, a ntiscut fii
cu Azuba §1.1 cu Ieriot: pe leer, Sobab
si pe Ardon.
Dupi ce Azuba a murit, Caleb
si-a luat femeie pe Efrat, care i-a näscut
pe Hur.
Hur a niiscut pe Uri, lar Uri a
näscut pe Betaleel.
Apoi Hetron s'a insotit cu fata lui
Machir, tatal lui Galaad, i a luat-o de
femeie clind era de saisprezece ani, si ea
i-a nitscut pe Segub.
Si Segub a nktscut pe Iair, arel care
a avut dougzeci i trei de cetäti In ti-
nutul Galaadului.
Insä Ghesuritii i Sirienii au ou-
prins asearile lui lair, Chenatul i ce-
agile dimprejur, in totul saizeci de ce-
titti. Acestia au fost feciorii lui Machir,
tatäl lui Galaad.
Dupa moartea lui Hetron, Caleb a
intrat la Efrata, femeia lui Hetron, UAL
säu, care a nits cut pe Ashur, tatii 1 lui Teco a.
Fiji lui Ierahmeel, întâiul näscut
allui HeVon, au fost: Ram intlidul nitscut,
apoi Buna, Oren, Otem i Ahia.
Dar Ierahmeel a mai avut i altä
femeie pe care a chemat-o Atara, Ea a
fost mama lui Onan.
Fiji lui Ram, hitäi nitscutul lui
Ierahmeel, au fost: Maat, Iarnin
Echer.
lar fiii lui Onan au fost: Samai
lada. i fili lui lada au fost: Nadab
Abisur.
Pe sotia lui Abisur o cherna Abi-
hail, care i-a näscut pe Ahban si pe
Molid.
Fhi lui Nadab au fost: Seled
Apaim ; iar Seled a murit färä
www.dacoromanica.ro
418
Fiul lui Apaim a fost Ivi. Isi a
avut pe Sesan, iar Sesan a avut pe Ahlai.
Si fili lui lada, fratele lui Sarnai,
au fost: Iet,er i Ionatan. i Ieter a
murit flu& sä alb& copii.
Fiii lui Ionatan au fost: Pelet
Zaza. Acestia au fost fiji lui Ierahmeel.
Sesan Ins& n'a avut fii, ci numai
fiice.esan avea un rob egipte,an pe care
11 cherna Iarha,
Si Sesan a dat de femeie pe fijes.
sa robului Iarha. Si ea i-a ntiscut pe Atai.
Atai Ins& a nItscut pe Natan, iar
Natan a niscut pe Zabad.
Zabad a nitscut pe Eflal i Eflal
a niscut pe Obed.
Obed a auscut pe Ehu, iar Ehu a
nitscut pe Aza,ria.
Azaria a nitscut pe Hele, iar Helet
a niiscut pe Eleasa.
40 Eleasa a näscut pe Sismai, iar
Sismai a nitscut pe Salum.
Si Salum a näscut pe Iecamia, lar
Iecamia a nitscut pe Elisama.
Fiii lui Caleb, fratele lui Ierah-
meel, au fost: Mesa, Intäiul situ nliscut,
care este tatiLl lui Zif, i fiii lui Marea,
tatál lui Hebron.
Fiji lui Hebron au fost: Core
Tapuah, R,echem i Sema.
Sema a ndscut pe Raham, tatiil lui
Iorcheam. Si Rechem a nfiscut pe Samai.
Si Samai a avut pe Maon, iar
Maon a fost fatal lui Bet-Tur.
Efa, Vitoarea lui Caleb, a nii,scut
pe fiaran, pe Mota si pe Ga,zez. i fiaran
a nEtscut pe Gazez.
Si fiii lui Iandai au fost: Reghem,
Iotam, Ghesan, Pelet, Efa i aaf.
lar Maaca, tiitoarea lui Caleb, a
näscut pe Saber si pe Tirhana.
Ea a niiscut si pe Sad, tatäl lui
Madmana, pe eva, tatäl lui Macbena,
si pe tatäl lui Ghibea. lar fiica lui Caleb
a fost Acsa.
Acestia au fost feciorii lui Caleb.
lar fiii lui Hur, întâiul niiscut al Efratei,
au fost: Sobal, tatil lui Chiriat-Iearim,
Salma, tatäl lui Betleem, si Haref,
tatäl lui Bet-Gader.
Fiji lui Sobal, tatäl lui Chiriat-
Iearim, au fost: Re,aia, Hati - Hame-
nuhat,
 CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 3, 4
53: neammile lui Chiriat-Iearim,
precum i Itritii, Putiii, umatiii, Mi Et-
raitii. Dinteacestia s'au tras Toratitii
Estaulienii.
Fiji lui Salma au fost: Betleem
Netofatitii, Ataret, Bet-Ioab i jumdtate
din Manahtiti, a,dicä Toriti,
i neamurile scriitorilor care lo-.
cuesc in Iabet, Tiratiii, irnatiii i Su-
catitii. Acestia Bunt Chinitii care se trag
din Hamat, strimosul lui Bet-Recab.
3.
Neamul regilor din luda.
Iatä si pe fiii lui David, care i s'au
niscut in Hebron: Cel întâi näscut
Amon, din Ahinoam con din Izreel,
al doilea Daniil din Abigail cea din
Carmel,
Al treilea Absalom, fiul
fiica lui Talmai, regele din Ghesur, al pa-
trulea Adonia, fiul Haghitei,
Al cincilea efatia din Abital, al
saselea Itream din femeia sa Egla.
Cei tlase i s'au näscut in Hebron.
In aceastä, cetate a domnit sapte ani
sase luni, iar in Ierusalim a domnit trei-
zeci de ani.
lar in Ierusalim i s'au näscut
acestia: imea, obab, Natan si Solomon,
patru cu totii, din Batseba, fijen lui Amiel,
Apoi Ibhar, Elisama, Elifelet,
Nogah, Nefeg i Tafia,
Elisama, Eliada i Elifelet, nouä,
cu
Acestia Bunt toti feciorii lui David
afar& de cei näscuti din tiitoare.
Tamar era sora lor.
Solomon a avut fiu pe Roboam, fiul
lui a fost Abia, fiul acestuia ,Asa, fiul
acestuia Iosafat,
Fiul lui Iosafat, Ioram; fiul ace-
stuia Ahazia, fiul acestuia Ioas,
Fui! acestuia Amatia, fiul ace-
stuia Azaria, fiul acestuia Iotam,
Fiul acestuia Ahaz, fiul acestuia
Iezechia, fiul acestuia Manase,
Fiul acestuia Amon, fiul acestuia
a fost Iosia.
i fiii lui au fost: Iohanan, cel
intfii niiscut, iar al doilea Ioachim, al
treilea Sedechia si al patrulea
www.dacoromanica.ro
419
Fiii lui Ioachim au fost: Ieconia
fiul lui j Sedechia fiul lui.
*i fiii lui Ieconia, col dus in roble,
au fost: Salatiil,
Malchiram, Pedaia, Senatar, Ie-
camia, Hosama i Nedabia.
Fij lui Pedaia au fost: Zorobabel
Fiii lui Zorobabel au fost: Me-
sulam i Hanania, iar pe sora lor o cherna
Fili lui Mesulam au fost: Hasuba,
Ohel, Berechia, Hasadia, Iusab-Hesed,
de toti cinci.
Fiü lui Hanania au fost: Pelatia
Isaia ; apoi fili lui Refajo, fili lui Arman,
ai lui Obadia i ai lui ecania.
Fiii lui ecania a fost: *emaia,
Hatus, Igheal, Bariah, Neario s't afat,
de toti sase.
Füi lui Nearia au fost: Elioenai,
Iezechia i Azricam, de toti trei.
Fili lui Elioenai au fost: Hodavia,
Eliasib, Pelaia, Acub, Iohanan, Delaia
Anani, de toti sapte.
4.
Urmafii lui luda i ai lui Simecm.
FijI lui Iuda au fost: Peret, Hetron,
Carmi,
Reaia, fiul lui obal, a näscut pe
Iahat, lar Iahat a Misout pe Ahumai
pe Lahad. Acestea au fost neamurile
Toratitilor.
Tat& care aunt fili lui Hur: Etam,
Izreel, Isma i Idbas. Pe sora lor o cherna
Hatelelponi.
Apoi Penuel, tathl lui Ghedor,
Ezer, total lui Hua. Acestia au fost fiii
lui Hur, intâiul näscut al lui Efrat, total
lui Betleem.
Dar Ashur, tatil lui Tecoa, a avut
doua sotii: pe Helea si pe Naara.
i Naara i-a Miscut pe Ahuzam,
Hefer, pe Temni si pe Ahastariti. Acestia
au fost feciorii Naarei.
Fili Heleei au fost: Teret, Tohar,
Etnan i Cot.
i Cot a näscut pe Anub i Pe Te-
beba, pe Jabe i neamurile lui Aharhel,
fiul lui Harum.
Ins& Iabet a fost mai luat in seam&
cleat fratii lui, din taceastä pricing, si
r.
 CAMEIA 1NTAIA A CRONiciLoR, 4
inaica-sa i-a pus numeie Ia,bet, si kticea:
4 In duren i 1-ani nitscut!*
Atunci Iabet s'a t.ugat Dumne-
zeului lui Israil si a "sist « 0, daca tu mä.
Vei binecuvanta j vei intinde hotarele
mele i mama ta va fi cu mine si ma vei
piizi de rele, ca sa nu dea peste mine
nici o durere I...* i Dumnezeu i-a inde-
plinit cererea.
i Chelub, fratele lui Suha, a dew-
cut pe Mehir, care este tat5.1 /ui Estop.
Si Eston a niiscut pe Bet-Rafa,
pe Paseah si pe Tehina, intemeietorul
cetätii Nahas. Acestia sunt locuitorii din
Recab.
Fiji lui Chenaz au fost: Otniel si
Seraia, iar fiii lui Otniel au fost: Hatat
Meonotai.
Si Meonotai a naseut pe Ofra, iar
Seraia a nascut pe Ioab, intemeietorul
Ghe-Harasimului, numit asa din pricing:
ca locuitorii erau dulgheri.
Si feciorii lui Caleb, fiul lui Iefune,
au fost: Ir, Ela i Naam. i fiii. lui Ela
au fost: Chenaz...
Fiji lui Iehaleleel au fost: Zif
Zifa, Tireia i Asareel.
Si fiii lui Ezra au fost: Iet,er,
Mered, Efer i Ialon. Ieter a nascut pe
Miriam, pe Samai si pe Isbah, tatal lui
Estemoa.
lar Iehudia, femeia lui, a niiscut
pe Iered, tatid lui Ghedor, i pe Heber,
tatal lui Soco, si pe lecutiel, tatal lui
Zanoah. Acestia sunt feciorii Bitiei, Rica lui
Faraon, pe care o luase in casátorie Mered.
Si fiji femeii Hodia, sora lui Na-
ham, pärintele Cheilei, au fost: Garmi
Estemoa Maacatitul.
Si fiji lui Simeon au fost: Amnon
Rina, Ben-Hanan i Thou. Fili luí Isí
au fost: Zohet i Ben-Zohet.
Si fiji lui Sela, fiul lui Iuda, au
fost: Ir, tatal lui Leca, Laeda, tatal lui
Marea, precum i neamurile tesatorilor
de vison din Bet-Asbea.
Apoi Iochim i locuitorii din Co-
zeba, Ioa i Saraf, care au facut cuceriri
in Moab si s'au inters la Betleem. Dar
acestea suut intämplari veohi.
Acestia aunt olarii i locuitorii din
Netaim i Ghedera i ei locuiau acolo
inteadins pentru slujba regelui.
www.dacoromanica.ro
420
Si feciorii /ui Simion au fost: *Ne-
muel, Iamin, Iarib, Zerah si Saul.
Fiul acestuia a fost *alum, iar al
acestuia, Mibsam, iar al acestuia Misma.
Si fhi lui Misma au fost: Hamuel,
fiul acestuia Zacur i fiul acestuia
Simei.
lar Simei a avut saisprezece feciori
sase fete, iar fratii lui n'au avut copii
multi si toate neamurile lor n'au sporit
asa hrcat sa ajung5, la numar pe fiii lui
Iuda.
Si. ei au locuit in Beerseba, in Mo-
lada, in Hatarsual,
In Bilha, in Etem, in Tolad,
In Betuel, in Horna, in Tick&
In Bet-Marcabot, in Hatar-Susim,
In Bet-Birei in Saarim. Acestea au
10.1
fost cetätile, pan& la inceputul domniei
lui David, impreunä cu satele lor.
Si mai aveau: Etam, Ain, Rimon,
Tochen i Asan cinci cetati,
Pe langâ satele dimprejurul ceta-
tilor, pana la Baal. Acestea au fost aye-
zarile lor i catagrafia neamurilor lor.
Apoi: Mesobab, Iamlec i Iosa, fiul
lui Amatia,
Toil i Iehu, fiul lui Iosbeia, fiul lui
Seraia, fiul lui Asia
Si. Eleoenai, Iaacoba, Iesohaia,
Asaia, Adiel, Iesimiel i Benaia,
Ziza, fiul lui Sifei, fiul lui Alon,
fiul lui Iedaia, fiul lui Simri, fiul lui
mala.
Acestia mai sus pomeniti au fost
voevozi in neamul lor, iar sernintiile lor
s'au intins asa de mult,
Pan& au ajuns la Ghedor, la ra-
saritul väii, ca sä caute pasune pentru
turm ele lor.
Si au dat peste piisuni grase
bune. Tinutul acela se intindea in lung
si in larg si era linistit i cu tihna. Locui-
torii de dinaintea lor au fost Hamiti.
Cei mai sus insemnati au venit in
vremea domniei lui Iezechia, regale Iudei,
si si-au infipt acolo corturile lor, iar pe
Mueunitii pe caro i-au gäsit in partile
acelea, i-au niraicit si le-au luat locul Ion,
fiindca acolo se aflau päsuni.
Iar dintre fill lui Simeon - o
parte ca cinci sute de oameni au por-
nit in spre Seir, avand in fruntea lor pe
 CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 5
Pelatia, Nearia, Refaia i Uziel, feciorii
lui Isei.
43. Si ei au biruit si pe Amalecitii
care mai ritmiseserä EA au locuit in
pärtile acelea panä in ziva de azi.
5.
Urmagi lui Ruben, God i Manase.
i fiii lui Ruben, cel intai Miscut al
lui Israil, cilci el era intftiul näscut,
dupä ce a pangarit patul tatalui sau,
intitietatea nasterii lui a fost trecutti la
fiii lui Iosif, fiul lui Israil, ca sä nu rnai
fie inscris in catagrafia celor intai Miscuti,
Cäci luda era cel mai puternic
dintre fratii lui, ha din el iesise si un
voevod. Si asa dreptul de intai Miscut
a trecut la Iosif.
Deci, feciorii lui Ruben, intaiul
Miscut al lui Israil, au fost: Enoh, Palu,
Hetron i Carmi.
Feciorii lui Toil au fost: Semaia,
apoi fiul acestuia Gog i fiul acestuia
Simei,
Si fiul acestuia Miheia, fiul acestuia
Reaia i fiul acastuia Baal,
Si fiul acestuia Beera, pe care
Tiglatfalasar, imparatul Asiriei, l-a dus In
robie. El a fost voevod in semintia lui
Ruben.
Si fratii lui, dupit neamurile lor
precum au fost catagrafiati dup5., spita
lor, au fost: Cel dint& Ieiel i Zaharia,
Bela, fiul lui Azaz, fiul lui Sema,
fiul lui Ioil. Stlipanirea acestuia se in-
tindea de la Aroer i panit la Nebo si
Baal-Meon,
lar la riís5,rit ajungea panh in
marginea pustiului, de la Eufrat incoace,
din pricinit cä turmele lor se inmultiserit
in tinutul Galaadului.
In vremea lui Saul s'a pornit ritz-
boi impotriva celor ce se trägeau din
neamul lui Aaar, i dupä, co acestia
au cazut in mainile lor, au pus stApanire
poaeziirilor lor in toatit intinderea,
de la riisitrit de Galaad.
Fiji lui Gad, care au locuit in par-
tea de räsárit in tara Basanului, pan&
la Salca, au fost:
Cel dintai Ioil, apoi Safam, Taenai
Safat in Basan.
421
www.dacoromanica.ro
lar fratii lor. dup5, familiile lor, au
fost: Micael, Mesulam, eba, Iorai,
lacean. Zia si Eber, sapte de toti.
Acestia au fost feciorii lui Abi-
hail, fiul lui Huri, fiul lui Iaroah, fiul
lui Galaad, fiul lui Micael, fiul lui
fiul lui Iando, fiul lui Buz.
Ahi, fiul lui Abdiel, fiul lui Guni,
a fost stitlpul neamurilor lor.
Si ei au locuit in Galaad, in Basan
In localitätile care tineau de ele,
precum si pe loeurile cu phsune ale
Sirionului, pan& la marginea lor.
Toti acestia au fost inscrisi in
catagrafie in vremea lui Totarn, regele
Iudei, si in timpul domniei lui Ieroboam,
regele lui Israil.
Fiii lui Ruben i ai lui Gad si
jumätate din semintia lui Manase
vestiti prin vitejia lor: purtittori de scut
do sabie i tritgaci din arcuri, iscusiti
la luptii, patruzeci i patru de mii sapte
sute saizeci viteji
S'au razboit cu Agariii, cu Ietur,
Cu Nafi i cu Nodab.
Si ei au fost ajutati impotriva
Agaritilor si a tuturor tovarasilor lor,
din pricinii di in toiul luptei au strigat
&Are Dumnezeu, si el s'a milostivit,
fiindca îi puseseri nildejdea inteinsul.
Si ei au luat pradit din turmele
Agaritilor: cincizeci de mii de &A mile,
doui sut i cincizeci de mii de vite mici,
douä mii de mitgari si o sutá de mii
de suflete,
Citci multi cazuser5, in ascutisul
säbiei, fiindcit lupta fusese randuitti de la
Domnul. i ei au rämas in tinuturile
lor, panä la ducerea in robie.
Si cei din jumAtatea semintiei lui
Manase au locuit tinutul de la Basan
panii, la Baal-Hermon, si pan5, la
Senir i pan& la sirul muntilor Hermon.
Si eran numerosi.
Iatä i stalpii neamurilor lor: Efer,
Eliel, Azriel, Ieremia, Hodavia
Tandiel, viteji cu Lima. Acestia au
fost stalpii neamurilor lor.
Dar cand ei au inceput sá p5cli-
tuiasc5. impotriva Dumnezeului pArin-
tilor lor i sá fiptuiasoft desfranitri ido-
lesti cu dumnezeii popoarelor tärii, pe
care be präpädise Domnul din fata lor,
 CARTEA INTIIIA A CRONICILOR, 6
A intttratat Dumnezeul lui Israil
duhul lui Ful, impäratul Asiriei, adicá al
lui Tiglatfalasar, imphratul Asiriei, care
i-a dus in robie pe fili lui Ruben i ai lui
Gad si jumätate din semintia lui Manase,
i-a asezat la Halah, la Habor i in
muntii Mediei i pe räul Gozan, unde se
aflä i in ziva de azi.
Fili lui Levi au fost: Gherson,
Cahat i Meran.
Fiii lui Cahat au fost. Amram,
Ithar, Hebron i Uziel. . Tahat fiul lui. Uriel fiul lui,
Fiji lui Amram au fost: Aaron,
Moise si Maria. Si fiii lui Aaron au fost:
Nadab i Abiu, Elcazar i Itamar.
Eleazar a näscut pe Fineas, iar
Fineas a nliscut pe Abisua,
Abisua a näscut pe Buchi, iar
Buchi a näscut pe Uzi.
Uzi a näscut pe Zerahia, iar Ze-
rahia a näscut pe Meraiot.
Meraiot a niiscut pe Amaria, iar
Amarla a niiscut pe Ahitub.
Ahitub a nitscut pe Tadoc, lar
Tadoc a niiscut pe Ahimaat.
Ahimaat a näscut pe Azaria, iar
Azaria a näscut pe Iohanan.
Si Iohanan a näscut pe Azaria.
El este acela care a intrat in slujba arhie-
reascii, in templul cel zidit de Solomon
in Ierusalim.
Si Azaria a raiscut pe Amaria, lar
Amaria a näscut pe Ahitub.
Si Ahitub a näscut pe Tadoc, iar
Tadoc a näscut pe Salum.
*alum a näscut pe Hilchia, iar
Hilchia a näscut pe Asarla.
40 Azaria a nitscut pe Seraia, iar
Seraia a näscut po Iehotadac.
41. Si Iehotadac a fost dus in roble
de Nabucodonosor, la porunca Dom-
nului, irapreunii cu luda i cu locuitorii
Ierusalimului.
6.
Neamul Levitilor.
Feciorii lui Levi au fost: Ghersom,
Cahat i Meran.
Si pe fili lui Ghersom i-a chemat:
Libni iSimei.
Si. fiji lui Cahat au fost: Amram,
4har, Hebron si Vziel.
422
www.dacoromanica.ro
Si fiji lui Meran i au fost: Mahli
Musi. Dar iattt care au fost neamurile
levitilor dupit farailiile lor:
Din Ghersom s'au tras fiul säu
Libni. Iahat fiul lui, Zirna fiul lui,
bah fiul lui, Ido fiul lui, Zerah
fiul lui, Ietrai fiul lui.
Fiii lui Cahat au fost: Aminadab
fiul lui, Core fiul lui, Asir fiul lui,
Elcana fiul lui, Ebiasaf fiul lui
Asir fiul lui,
TJzia
fiul lui si Saul fiul lui.
Si feciorii lui Elcana au fost:
Amasai i Ahimot,
Elcana fiul lui, Tofai fiul lui,
Nahat fiul lui,
Eliab fiul lui, Ieroham fiul lui,
Elcana fiul lui i Samuil fiul lui.
lar feciorii lui Samuil au fost:
Ioil cel întâi nitscut i Abia cel de al
doilea.
Feciorii lui Meran i au fost: Mahli
si Libni fiul lui, Si mei fiul lui. Uzia fiullui,
imea fiul lui, Haghia fiul lui,
A.saia fiul lui.
Iatit EA pe acei pe caro i-a asezat
David peste cântäreti, dup.& ce chivotul
legii arise loe de odihnii,
Si ei au facut slujba de cAntitreti
la cortul descoperirii, päng, cänd So-
lomon a zidit templul Domnului in
Ierusalim. i ei 0-au fäcut slujba dupà
ränduiala hotitritli lor.
pe cei ce stAteau la slujbii,
cat si pe feciorii lor. Dintre fiii lui Cahat:
Homan cântäreul, feciorul lui Ioil, fe-
ciorul lui Samuil,
Feciorul lui Elcana, feciorul lui
Ieroham, feciorul lui Ebel, feciorul lui
Toah,
Feciorul lui Tuf, feciorul lui El-
cana, feciorul lui Mahat, feciorul lui
Amasai,
Feciorul lui Elcana, feciorul lui
Ioil, feciorul lui Azaria, feciorul lui
Sofonie,
Feciorul lui Tahat, feciorul lui
Asir, feciorul lui Ebiasaf, feciorul lui
Core,
Feciorul lui Ithar, feciorul lui
Cahat, feciorul lui Levi, feciorul lui
Israil.
 CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 6
Si pe fratele su 11 cherna Asaf.
Acesta states. de-a-dreapta 1m. Asaf
era fiul lui Berechia, fiul lui imea,
Feciorul lui Micael, feciorul lui
Maaseia, feciorul lui Malchia,
Feciorul lui Etni, feciorul lui
Zerah, feciorul lui Adaia,
Feciorul lui Etan, feciorul lui
Zima, feciorul lui Simei,
Feciorul lui Iahat, feciorul lui
Ghersom, feciorul lui Levi.
Si dintre feciorii lui Merad, im-
preunii cu fratii lor, spre stänga erau:
Etan, fiul lui Cusi, fiul lui Abdi, fiul
lui Maluc,
Fiul lui Hasabia, fiul lui Amapa,
fiul lui Hilchia,
Fiul lui Ami, fiul lui Bani, fiul
lui Semer,
Fiul lui Mahli, fiul lui Musi, fiul
lui Merad, fiul lui Levi.
lar ceilalti leviti, fratii lor, erau
insärcinati cu toatä slujirea la chivotul
casei Domnului.
Aaron dimpreunä cu fiii säi aveau
in seamä jertfelnicul arderilor de tot
altarul tämäierii, i silvan:eau orisice
slujbá In &Ants, Shiitelor i pentru
ispäsirea pgcatelor a tot Israilul, precum
poruncise Moise, slujitorul Domnului.
latá i pe feciorii lui Aaron:
Eleazar fiul lui, Fineas fiul lui, Abisua
fiul lui,
Buchi fiul lui, Uzi fiul lui, Zera-
hia fiul lui,
Meraiot fiul lui, Amaro fiul lui,
Ahitub fiul
Tadoc fiul lui, Ahimaat fiul lui.
Iatä care au fost qi aseziirile lor
In corturi i cuprinsul tinuturilor lor: Fe-
ciorilor lui Aaron, din neamul lui Cahat
câci asupra lor a citzut sortul -
Li s'a dat Hebronul in tinutul lui
luda, impreunit ou toate päsunile din jur;
Tarinile de pe längii cetate
impreunä ou satele atarnátoare de ea,
le-a dat lui Caleb, feciorul lui Iefune.
Si urmasilor lui Aaron li s'au dat
cetEtile de sea-Tare: Hebronul i Libna,
impreunä au pasunile din jurul lor, Ia-
tirul i Estemoa on päsunile lor;
Holonul cu päunile lui si De-
birul cu päsunile lui;
423
www.dacoromanica.ro
Asanul cu pisunile lui i Bet-
semesul cu päsunile lui.
lar din sernintia lui Veniamin
Gheba cu päsunile ei, Alemetul cu pä-
sunile lui, Anatotul cu päsunile lui.
Toate cetittile acestea eran in numar de
treisprezece impretmä cu pilqunile din
jurul lor.
Ceilalti urmasi ai lui Cahat au
primit prin sorti dupä familiile lor, din
semintia lui Efraim, din serail-10a lui
Dan si jurniitate din Manase, zece ce-
táti.
Urmasii lui Ghersom dupä fa-
miliile lor au primit treisprezece
din seminpa lui Isahar, a lui Aser, a
lui Neftali i jumätate din a lui Manase,
In Basan.
Feciorilor lui Merad, dupä fami-
liile lor, le-au cazut la sort doulisprezece
cetäti, din semintia lui Ruben, a lui
Gad i a /ui Zebulon.
In felul acesta au dat fiii lui Israil
levitilor cetätile impreung cu pásunile lor.
Si an tras la sorp cetáile acelea
numite din seminpa lui Judo, a lui Si-
meon si a lui Veniamin.
Feciorilor lui Cahat ins& le-au
iesit la sorti cetiiti din seminpa Efraim.
Si anume li s'au dat cetäti de scä.-
pare: Sihemul cu pá.uniIe lui in mun-
tele Efraim i Ghezerul impreunä cu
päsunile lui.
Apoi Iocmeamul cu päsunile lui,
Betheronul cu pasunile luí.
Aialonul cu päsunile lui, Gat-
Rimonul cu pSunUe lui ;
Si din jumätatea lui Manase:
Anerul cu ptisunile lui, Ibleamul cu
pàunile lui s'au dat celorlalte familii
ale fiilor lui Cahat.
Fiji lui Ghersom au primit, potrivit
Cu familiile lor, din cealaltä jumiitate
a lui Manase: Golan in Basan impreunii
cu pasunile lui, Astarotul cu päsunile
lui ;
lar din sernintia /ui Isahar: Che-
desul cu päsunile lui, Daberatul cu
lui,
Ramotul cu päsunile lui i Anemul
cu päsunile lui.
Din semintia lui Aser: Masalul cu
Abdonul cu pilsunile,
 CARTEA INTIiIA A CRONICILOR, 7
Hucocul impreunit cu pdsunile
Rehobul cu päsunile,
Din semintia lui Neftali Chedesul
In Galileea cu pasunile, Hamotul cu
pasunile i Chiriataimul cu pasunile.
Celorlalti fii ai lui Merad li s'a
dat din semintia lui Zebulon: Rimonul
cu punile lui i Taborul cu päsunile
lui:
lar dincolo do Iordan, in fata
Ierihonului, la räsä,rit de Iordan, li s'a
dat din semintia lui Ruben: Beterul
in pustie impreunil cu päsunile lui,
Iahta cu
Chedemotul cu pasunile 1.1 Mefaat
cu pitsunile.
lar din semintia lui Gad: Ra-
motul din Galaad cu pdsunile, Maha-
naim cu pitsunile,
Hesbonul cu päsunile i Iazerul
cu piíunile lui.
7.
Urma,sii celorlalti pairiarhi.
Fili lui Isahar au fost patru
anume: Tola, Pua, Iasub i imron.
Fiji lui Tola au fost: Uzi, Refaia,
Ieriel, Iahmai, Ibsam f3i Samuil, capii
familiilor scoboritori din Tola, oameni
viteji, trecuti in catagrafie dupä nea-
murile lor, in vremea lui David, in nu-
mär de douäzeci i lima de mii i sase
sute.
Feciorii lui Uzi au fost: Izrahia...
Si feciorii lui Izrahia au fost: Micael,
Obadia, foil i Isia, de toti cinci capi de
familie.
Si ei aveau, dup.& neamurile i dupä
familiile lor, treizeci i que de mii de
de oameni de luptä, din pricinit e& aveau
multe femei i copii.
Si toti coboritorii din aceeasi se-
mintio, toate neamurile lui Isahar, eran
viteji, si de toti eran inscrisi in cartea
neamului: optzeci i apte d raii de insi.
Fiji lui Veniamin au fost: Bela,
Becher si Iediael, de toti troj.
Feciorii lui Bela au fost: Etbon,
Uzi, Uziel, Ierimot i Li, cinci capi de
familie, oameni viteji, iar in cartea nea-
mului erau inscrisi doudzeci Ffi douä de
mii si treizeci ffi patru de insi.
424
www.dacoromanica.ro
Feciorii lui Becher au fost: Zemira,
Ioas, Eliezer, Elioienai, Omri, Ieremot,
Abia, Anatot i Alemet. Toti acestia au
fost feciorii lui Becher.
lar in cartea neamului lor, dupä
neamurile lar i dupl capii de familii,
bärbati viteji, au fost inscrisi dou&zeci
de mii i douä sute de insi.
Si fecioiii lui Iediael au fost:
Bilhan... Iar feciorii lui Bilhan au fost:
Veniamin, Iehud, Chenaan. Zetan,
Tari i Ahisahar.
Toti acestia au fost feciorii lui
Tediad, capi de familii, bärbati viteji,
saptesprezece mii i douit sute de insi
gata sä iasä la räzboi.
Supim i Hupiin au fost feciorii
lui Ir, iar Husim a fost feciorul lui
Aher.
Feciorii lui Neftali au fost: Iah-
tiel, Guni, Ietersi Salum,
Feciorii lui Manase au fost: As-
riel, pe care 1-a nitscut,- iar tiitoarea lui
de neam arameian a nitscut pe Machir,
tatäl lui Gaalad;
Si Machir si-a luat de femeie pe
sora lui Hupim i upim, i numele
sorei era Maaca ; - iar numele celui
de-al dones, Telofhad. i Telofhad a
avut fiice.
Maaca, femeia lui Machir, a miscut
un bdiat i i-a pus numele Peros, iar
fratele lui a fost Seres. Si pe feciorii
lui i-a chemat Ulam i Rechem.
Si feciorul lui Ulam a fost Bedan.
Acestia au fost feciorii lui Galaad, fe-
ciorul lui Machir, fiul lui Manase.
Si Hamolechet, sora lui, a näscut
pe Ishod, pe Abiezer si pe Mahla.
Feciorii lui emida au fost: Ahian,
Sechem, Likhi i Aniam.
Si fili lui Efraim au fost: Sutelah,
Bered fiul lui, Tahat fiai lui, Eleadah
fiul lui i Tahat fiul lui,
Zabad fiul lui, Sutelah fiul lui,
Ezer i Elead. Dar locuitorii Gatului,
care fuseseri näscuti in tara, i-au omorit
din pricinit cä acestia s'au pogorit sä
le 'Apease& turmele.
Atunci tafia lor Efraim i-a jelit
multe zile, iar fratii lui au venit la el
ca sd-1 mangitie.
 CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 8
Si el a intrat la femeia lui, care a
Minas grea 0 a niiscut un fiu i i-a pus
numele Beria, odd casa lui se afla in
strä mtorare.
Pe sora lui o cherna Seera. Ea
a zidit Bethoronul-de-Sus i Bethoronul-
de-Jos si Uzen-Seera.
Repah a fost fiul lui. Resef fiul
lui, Telah fiul lui i Tahan fiul lui,
Laedan fiul lui, Amihud fiul lui,
Elisama fiul lui,
Nun fiul lui, Iosua fiul lui.
Averea lor asegrile lor au fost:
Betelul cu localitätile lui, la räsiirit
Naaran Ffi la apus Ghezer cu toate satele
din jurul lui, Sihemul cu atele din jur
pänii, la Aia cu localitätile atilrniitoare
de ea.
Sub stiipitnirea fiilor lui Manase
au fost: Betseanul cu satele lui,
nacul cu satele lui, Meghido cu satele
din jur, Dorul cu localitätile din jur.
In ele locuiau feciorii lui Iosif, fiul lui
Israil.
Feciorii lui Ayer au fost: Imna
Isva, Isvi, Beria, i Sarah sora lor.
lar feciorii lui Beria au fost:
Heber 0 Malchiel, care este tatäl lui
Birzait.
Heber a näscut pe Iaflet, pe Samar,
pe Hotam 0 pe sora lor Sua.
Fili lui Iaflet au fost: Pasac,
Bimhal j Asvat. Acestia au fost feciorii
lui Iaflet.
Feciorii lui Semer au fost: Ahi,
Rohga, Huba 0 Aram.
Si fiii fratelui diu Hotam au fost:
Topah, Imna, 5ele i Amal.
Fili lui Topah au fost: Suah, Har-
nefer, Sual, Ben i Imra,
Beter, Hod, Sama, 5ila. Itran
Ffi Beera.
Fili lui Teter au fost: Iefune,
Pispa 0 Ara.
Fiji lui lila au fost: Arah, Ha-
niel i Ritia.
Acestia toti au fost feciorii lui
Aser, capi de familie, viteji de seamä,
capetenii intre voevozi. Numärul celor
care au fost inscrisi pentru slujba in
mate sä iasii la räzboi - a fost douji-
zeci j as e de mii de insi.
www.dacoromanica.ro
425
8.
Urmafii lui V eniamin si ai lui Saul.
Si Veniamin a näscut pe Bela, in-
thiul säu näscut, pe Asbel al doilea, pe
Ahrah al treilea,
Pe Noha al patrulea, pe Rafa al
cincilea.
lar Bela a avut fil pe: Adar, Ghera,
Abihud,
Abisua, Naaman, Ahoah,
Ghera, Sefufan i Hupam.
Acestia sunt feciorii lui Ehud
capi de familie ai locuitorilor din Gheba
care fuseserä dusi robi la Manahat :
Naaman, Ahia i Ghera. Acesta
este cel ce i-a dus in robie. El a ntiscut
pe Um, i pe Ahiud.
Saharaim a avut fii In c5mpia
Moabului, dupä ce si-a alungat pe cele
douä femei ale lui: Husim i Baara.
Si a avut fii din femeia lui pe:
Iobab, Tibia, Mesa, Malcam,
Ieut, Sochia 0 pe Mirma. Acestia
sunt feciorii shi capi de familie.
Si cu Husim el a avut fii pe
Abitub i pe Elpaal.
Si fili lui Elpaal au fost: Eber,
Miseam i Semer. Acesta a zidit Ono 0
Lod impreunii cu asezarile lor.
Beria i Sema sunt acei oapi
de familie ai locuitorilor Aialonului,
care au pus pe fug& pe locuitorii din
Gat.
Si fratii lor au fost: Sisac, Elpaa,1
Ieremot.
lar Zebadia, Arad 0 Eder,
Micael, Ispa i Ioha au fost fiii lui
Beria,
Pe când Zebadia, Mesulam, Ieze-
chia 0 Heber,
Ismerai, Izliah i Iobab au fost
feciorii lui Elpaal.
Ia,chim, Zicri, Zabdi,
Elienai, Tilts,i, Eliel,
Adaia, Bernia i Simrat au fost .
feciorii lui Simei.
Ispan, Eber, Eliel,
Abdon, Zicri, Hanan,
Hanania, Elam, Antotia,
Ifdeia i Penuel au fost feciorii lui
Sisac.
lar Samserai, Sehaiia, Atalia,
 CARTEA INTIIA A CRONICILOR, 9
Iaarepia, Elia pi Zicri au fost fe-
eiorii lui Ieroham.
Aceptia au fost capi de familie in
neamurile lor i locuiau in Ierusalim.
In Ghibeon limá locuia Ieguel,
tatál lui Ghibeon, impreunä Cu femeia
sa Maaca.
Pe fiul su intai nascut Il cherna
Abdon, apoi au venit: Tur, Chip, Baal,
Nadab,
Ghedor, Achio i Zecher.
Si Miclot a nfiscut pe imea.
ei locmau in Ierusalim impreunii, en fratii
lor, lusa aproape de ei.
Si Ner a nilscut pe Chip, Chip a
niíseut pe Saul, Saul a nitscut pe Ionatan
pe Malchipua, pe Abinadab pi pe Epbaal.
Si Ionatan a avut fecior pe Meri-
baal, iar Meribaal a näscut pe Mica.
Si feciorii lui Mica au fost: Piton,
Melec, Tarea i Ahaz.
lar Ahaz a nilscut pe Iehoada
Iehoada a nil,scut pe Alemet, pe Azmavet
pi pe Zimri. lar Zinari a nitscut pe Mota.
Si Mota a nascut pe Binea, pe
Rafa fiul lui, Eleasa fiul lui, Atel fiul lui.
Si Atel a avut pase feciori care se
numeau: cel intai nitscut Azricam, apoi
Ismail, Seareia, Obadia i Hanan. Aceptia
au fost feciorii lui Atel.
lar feciorii lui Epee, fratele lui, au
fost: eel intai nitscut Ulam, al doilea
Ieup, iar Elifelet al treilea.
Si feciorii lui Ulam au fost oameni
viteji, triigaci din arc, pi au avut nu-
mero* fü i nepoti, ca la o sutil, i cinci-
zeci, i toti aceptia erau dintre fiii lui Ve-
niamin.
9.
Locuitcrrii din, leru,salim ?i din Ghibeon.
Si toti Israilitii au fost inscripi in
cartea neamului, i jata c5, se aflä, trecuti
in «Cartea regilor lui Israil*. i Iudeii au
fost dupi robi in Babilon din pricina ne-
credintei lor.
Cei dintai locuitori care au stäpanit
mopia lor, din ()rape, au fost Israilitii de
rand, preotii, levitii i slujitorii la templu.
lar in Ierusalim locuiau dintre Iudei
dintre fiji lui Veniamin, dintre Efrai-
miti i dintre fiji lui Manase:
www.dacoromanica.ro
426
Dintre Iudei: Utai, fiul lui Amihud,
fiul lui Omri, fiul lui Inri, fiul lui Bani,
dintre urmapii lui Peret.
Dintre Siloniti: Asaia cel intai n5.8-
cut pi feciorii lui.
Si dintre urmasii lui Zerah: Ieguel
fratii lui, pase sute nouäzeci la numlir.
Si dintre fiii lui Veniarnin: Salul,
fiul lui Mepulam, fiul lui Hodadia, fiu
lui Senua,
Ibneia, fiul lui Iehoram, Ela, fiullui
Uzi, fiul lui Micri, Mepulam, fiul lui
fatia, fiul lui Reguel, fiul lui Ibneia,
Impreun5, cu fratii lor, dupä nea-
murile lor, nouä sute cincizeci pi pase la
numar. Toti aceptia erau barbati, capi de
familie in neamul lor.
Si dintre preoti: Iedaia, Iehoiarib
Iachin,
Azaria, feciorul lui Hilchia, fiul lui
Mepulam, fiul lui Tadoc, fiul lui Meraiot,
fiul lui Ahitub, arhiereu la templul Dom-
nului.
Apoi: Adaia, fiul lui Iehoran, fiul
lui Paphur, fiul lui Malchia i Maesai,
fiul lui Adiel, fiul lui Iahzera,, fiul lui
Mepulam, fiul lui Mepilemit, fiul lui Imer,
Impreunä cu fratii lor, capetenii
in familille lor, bärbati de ispravä in a
savarpi luerul la templul Domnului, o mie
papte sute pi paizeei de inpi la numär.
Si dintre Semaia, fin! lui
Hapub, fiul lui Azricam, fiul lui Hapa-
beia dintre urmapii lui Meran.
Apoi Bacbacar, Herep, Galal, M&-
tapia, fiul lui Mica, fiul lui Zicri, fiul lui
Asaf,
Obadia, fiul lui Semaia, fiul lui
Galal, fiul lui Iedutun ; Berechia, fiul
lui Asa, fiul lui Elcana, care locuia in
satele Netofatitilor.
Si portar: Salum, Acub, Talmon,
Ahiman impreunä cu fratii lor. Salum
era cäpetenia lor.
Si panii in ziva de azi este poza la
* Poarta Regelui *, de la rilsärit. Aceptia
sunt portarii pentru &Iban+, fiilor lui Levi.
lar Salum, fiul lui Core, fiul lui
Ebiasaf, fiul lui Corah, impreunä cu fratii
lui din aceeapi familie a Corahitilor, erau
ins5,rcinati cu slujba de portan i la sfantul
cort, pe eánd pärintii lor fuseserá por-
tari la poarta taberii Domnului.
 CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 10
Si Fincas, fiul lui Eleazar, era pe
acele vremuri citpetenia lor - Domnul
sä,-1 aibá in pazid
Zaharia, fiul lui Meselernia era
portar la cortul descoperirii.
Toti acei alesi a fi portan i erau in
numtir de don& sute si doisprezece
Ei erau inscrisi in cartea neamului, fie-
care in satele lor. Pe ei i-a asezat David
Samuil väzittorul in slujba lor,
Si atilt ei, cat i feciorii lor erau
portan i la casa Domnului, la cortul des-
coperirii.
Portarii erau asezati in cele patru
laturi: la räsärit, la apus, la miadt-noapte
la miazä-zi.
Tar fratii lor, care locuiau in sate,
trebuiau sä Nina la slujbil, din cand in
cand cate o ditptiimana,
Cad ei, cele patru ciipetenii peste
portan, stäteau la slujbil neintrerupt.
dintre Leviti emu unii insärcinati cu
para cämärilor s't jitnitelor din templul
Domnului,
Si din aceastä pricini maneau in
apropiere de templul Domnului, cad ei
erau Insárcinaji cu paza si cu deschi-
derea in fiecare diraineatà.
0 altä parte din ei avea in
sfintele odoare pe caro le aduceau cu
numär si le luau inapoi cu numär.
Altii erau pusi sä privegheze peste
lucruri si mai ales peste sfintele vase,
peste Ming, peste vin i peste untdelemn,
peste timaie si peste mirezme.
Unii din preoti aveau sä
tease& mirezme cu bun miros.
Apoi Matatia, unul dintre Leviti,
intaiul ntiscut al lui Salum Corahitul, era
pus sä, aibä, grip, de coptul aluaturilor
In tigAi.
In sfarsit, erau cativa dintre fe-
ciorii lui Cahat, dintre fratii lor, caro
pregilteau painile punerii inainte in
fiecare Sambatil.
Acestia sunt cantiiretii, capii fa-
miliilor levitice, care locuiau in oddi, scu-
titi de once altä slujbä, fiindcá erau de
rand zi i noapte.
Acestia aunt capii familiilor levi-
tioe dupil neamurile lor, dtpetenii care
locuiau in Ierusalim.
www.dacoromanica.ro
427
lar in Ghibeon locuia Ieghiel, tatal
lui Ghibeon, impreunä cu femeia lui, care
Be cherna Maaca.
Fiul eau col intai näscut a fost
Abdon, apoi venea Tur, Chis, Baal, Ner
Nadab,
Ghedor, Alijo, Zaharia i Miclot.
Miclot a niiscut pe Simeam. Tot
asp, s't ei locuiau in Ierusalim cu fratii ion,
aproape de ei.
Si Ner a näscut pe Chis si Chi§
a näscut pe Saul, Saul a näscut pe Io-
natan, pe Malchisua, pe Abinadab si pe
Esbaal.
Ionatan a avut fecior pe Meribaal,
iar Meribaal a nitscut pe Mica.
Si feciorii lui Mica au fost: Piten,
Melee si Tahrea, i Ahaz.
Si Ahaz a ntiscut pe Iaera, iar
Iaera a ntiscut pe Alemet, pe Azmavet
si pe Zimri, iar Zimri a nitscut pe Mota.
Mota a näscut pe Binea, pe Refaia
fiul lui, Memo, fiul lui, Atel fiul lui.
Si Atel a avut sase feciori. Taal
numele lor: Azricam, intaiul sä,u ntiscut,
apoi Ismail, Seareia, Obadia si Hanan.
Acestia au fost feciorii lui Atel.
10.
Moartea lui Saul.
Atunci Filistenii au nävälit peste
Israil, lar Israilitii fugirä din fata Fi-
listenilor si azuril ucisi pe mtuitele
Ghilboa.
Dar Filistenii au urmärit pe Saul
si pe fili lui si au ucis ei pe Ionata,n, pe
Abinadab si pe Malchisua, feciorii lui
Saul.
Cand ins& lupta s'a intetit i ar-
easii 1-au descoperit, si 1-a prins spaima
de arca§i,
A zis Saul ciltre scutierul säu:
Trage sabia i má sträpunge, ca nu
cumva sä vinä acesti netitiati imprejur
sa-si radä, de mine ! s Dar scutierul
säu n'a vrut, c5,ci tare se temea. Atunci
Saul a luat sabia si s'a prilviilit in sabie.
Cand ins& scutierul a vitzut eft Saul a
murk, s'a aruncat in sable si a murit si el.
Si a murit Saul impreuna cu cei troj
feciori ai lui j toatä casa lui. i ei
murirä toti laolaltä.
 CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 11
Si cand an prins de veste Israilitii
cara locuiau la ces e fili lui Israil au
mat-o la fuga si c5, a murit Saul si fii
lui, au lasat cetií4ile lor si au fugit. Iar
Filistenii au venit si s'au asezat in ele.
A doua zi, cand au venit Filistenii
jefuiascit pe cei morti, au gäsit pe
Saul si pe fiji lui citzuti pe muntele
Ghilboa.
*i 1-au dezbricat cj i-au luat capul
armele lui si au trirnis soli sil cutreere
tara Filistenilor ca s vesteasa biruinta
zeilor si norodului.
Si au asezat armele lui in templul
dumnezeilor lor, lar teasta i-au prins-o in
cuie in templul lui Dagon.
Cand au aflat toti locuitorii din
Iabesul Galgadului ceca ce au facut Fi-
listenii cu Saul,
Toti cei in stare sâ poarte armele
s'au pornit inteacolo i au luat trupul
lui Sau/ cj trupurile flor lui i le-au dus
la Tabes si an ingropat oasele lor sub
un stejar in Tabes, apoi au postit capte
zile.
Tusa Saul a murit din pricina pli-
catului pe care 11 savarsise impotriva
Domnului, fiindcii nu pazise porunca
Domnului, ci intrebase pe cei ce chiama,
mortii, ea sil i se arate descoperire,
Si n'a cenit de la Dumnezeu deseo-
perire. Pentru aceasta 1-a ci läsat sä,
moar5 iar regatul lui 1-a trecut lui David,
fiul lui Iesei.
11.
Regele David.
Atunci s'a adunat tot Israiltd la
David in Hebron si a zis: s Iatä, noi
suntem oasele tale si carnea ta.
Chiar in vremea domniei lui Saul,
tu ai fost acel care ducea ci aducea pe
Israil de la razboi, pentru aceasta Dom-
nul Dumnezeul tau ti-a zis: « Tu vei
carmui pe poporul meu Israil si tu vei fi
rege peste poporul meu Israil! »
Atunci s'au strans toti batranii lui
Israil la rege In Hebron ci cu ei a incheiat
David legamant inaintes, Domnului in
11ebron, ci 1-au uns pe David rege peste
Israil, dupa cuvântul pe care 11 graisc
Domnul prin gura lui Samuil.
www.dacoromanica.ro
428
Si cand David si tot Israilul s'au
dus la Ierusalim adicä Iebus, caci Ie-
busitii mai erau locuitori ai tarii
Zis-au locuitorii Iebusului catre Da-
vid: « Si. nu pátrunzi aici! Dar David
a cuprins cetatea Sionului, adicä cetatea
lui David.
*i a zis David: s Oricine va bate
mai Intai pe Iebusiti va fi capetenie ci
principe I Atunci a porra mai intai
Ioab, feciorul lui Teruia, si a ajuns cape-
tenie.
Dupa. aceasta David s'a asezat in
cetate; de aceea s'a chemat cetate,a lui
David.
Si el a intärit-o de jur-imprejur de la
Milo si mai departe, iar Ioab a dres cea-
lalta parte a cetatii.
David crestea mereu in putere
Domnul Savaot era cu el.
Tata si pe cei mai de seam5, viteji
ai lui David care li ajutara si. ajunga
rege, la,olaltá cuintreg Israilul, c sä dom-
nea,sclt dup.& cuvantul Dotnnului catre
Israil.
Iat5, ci numele vitejilor lui David:
Isbaal, fiul lui Hachemoni, c5,petenie
peste trei. El si-a rasucit sulita sa peste
trei sute de insi pe care i-a ucis dintr'o
data.
Apoi Eleazar, fiul lui Dodo Aho-
hitul. El era unul dintre acesti trei viteji
cu renume.
El a fost cu David la Pasdamim,
cand Filistenii se stránsesera acolo la
lupta... Acolo se afla o Orina siimanata
cu orz. *i cand poporul a luat-o la fuga
din fata Filistenilor,
El s'a atinut in mijlocul
a apärat-o si a batut pe Filisteni, iar
Domnul i-a fäcut parte de mara biruintä.
Odatit s'au pogorit trei din cele
treizeei de capetenii la David la cuibul
cel din stâncá, la petera Adulam, pe
cand tabära Filistenilor era in valen
Refaim.
Si David se afta atunci in intari-
tura, iar Cabina Filistenilor era in vre-
mea aceea in Betleem.
Atunci lui David li veni un dor
si zise: « O! de mi-ar aduce cineva ap5,
din faintana care este la poarta Betlee-
mului !
 CARTEA /NTAIA A CRONICILOR, 12
Cei trei trecurä prin tabilra Fili-
stenilor iscoaserii apá, din fantilna cea
din poarta Betleemului. Si au adus-o
au intrat la David cm ea. Dar David n'a
vrut sä bea, ci a adus-o en jerta cu tur-
nare Domnului.
Si a zis: o Fereasca Dumnezeu sä
fac asa ceva! Oare voi bea sängele
celor care s'au dus inteacolo cu primej-
duirea vietii lor ? Cäci cu primejduirea,
vietii lor au adus-o ! » Si n'a vrut sá bea.
Acest lucru 1-au fäcut cei trei viteji.
Absai, fratele lui Ioab, era cape-
tenia celor treizeci. El a inviirtit sulita
lui peste trei sute de insi pe care i-a
omorit, din aceastä pricinii, era cu faimä
filtre cei treizeci.
Intre cei treizeci el era in cinste
le-a i fost clipetenie, dar pe cei trei nu
i-a ajuns.
Benaia era feciorul lui Iehoiada,
om viteaz, cu fapte mari, de fel din
Cabteel. El a ucis doi lei ai Moabului,
apoi s'a pogorit i a omorit un leu inteo
antânä, inteo zi ctind ningea,.
El a mai omorit un Egiptean la
staturà de cinci coi. i Egipteanul avea
In maná, o sulitä ca un sul de tesittor,
iar el s'a pogorit cu un toiag si a smuls
sulita din m'Ana Egipteanului i l-a ucis
Cu su1ia lui.
Aceste fapte le-a divärsit Benaia,
fiul lui Iehoiada; din acea,sti pricinä era
vestit intre cei treizeci de viteji.
Iatá, cä era mai cu yaz& decát cei
treizeci, dar pe cei trei nu i-a ajuns.
Pentru aceasta David 1-a pus in fruntea
gärzii sale.
Cei mai renumiti vit,eji au fost:
Asad, fratcle lui Ioab, Elhanan, fiul lui
Dodo din Betleem,
Samot din Harod, Helet din Pelet,
Ira, fiul lui Iches din Tecoa,
Abiezer din Anatot,
Sibecai din Husa, Ilai din Ahoh,
Maharai din Netofa, Heled, fiul lui
Baana din Netofa,
Itai, fiul lui Ribai din Ghibeea, lui
Veniamin, Benaia din Piraton,
Hidai din Nahale-Gaas, Abiel din
Araba,
Azmavet din Bahurim, Eleiahba
din Saalbon,
www.dacoromanica.ro
429
Iasen din Ghizon, Ionatan. fiul lui
Saghe din Harar,
Ahiam, fiul lui Sacar din Harar,
Elifelet, fiul lui Ur,
Hefer din Mechera, Ahia din Palon,
Hetro din Carmel. Naarai. fiul lui
Ezbai,
Ioil, fratele lui Natan. Mibhar, fiul
lui Hagri,
Telec Amonitul, Nahrai din Beerot,
scutierul lui Ioab, fiul lui Teruia,
Ira din latir, Gareb din latir,
Urie Heteul, Zabad fiul lui
Adina, fiul lui Siza Rubenitul, o
ciipetenie a Rubenitilor, i cu el erau trei-
zeci de 111§i,
43 llana; fiul lui Maaca. Iosafat din
Meten,
Uzia din Astera, Sama e Ieiel. fiii
lui Hotam din Aroer,
Iediael, fiul lui Simri, i Ioha Ti-
titul, fratele lui,
Eliel Mahumitul, Ieribai i Tosa-
veia, fiii lui Elnaam i Itma Moabitul,
Eliel i Obed i Iaasiel din Metoba.
12.
Tovard;cii lui Davii.
Acestia sunt cei care au venit la
David in Ticlag pe vremea cand el se
mai ferea de Saul, fiul lui Chis. Ei erau
vitcjii care il ajutau in luptä,
Purtätori de arcuri, dibaci s5, arunce
pietre cu dreapta i cu stänga i sä, slo-
boadh sägeti din arc. Dintre fratii lui
Saul Veniaminitul:
Ahiezer cäpitanul si Toa, fiul lui
Semaa din Ghibeea, Ieziel i Pelet, feciorii
lui Azmavet, Beraca i Iehu din Anatot,
Ismaia din Ghibeon, viteaz Intre cei
treizeci i a:pitan peste cei treizeci.
Ierernia, Iahaziel, Iohanan i Io-
zabad din Ghedera.
Eluzai, Ierimot, Bealia, Semaria,
Sefatia cel din Harif,
Elcana, Iia, Azareel, Ioezer si
Isbeam, feciori de Corahiti,
Ioela i Zebadia, feciorii lui Ieroham
din Ghedar.
Si dintre Gaditi au trecut la David,
inteo intäliturit in pustie, viteji incer-
cati, räzboinici pregatiti de lupa, purtä-
 CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 12
tori de scut si lance, cu chip de leu si
iuti la picior ca gazelele pe munte:
Ezer clipitanul, al doilea Obadia,
Efiab al treilea,
Masmana al patrulea, Ieremia al
cin cica,
Atai al saselea, Eliel al saptelea,
Iohanan al optulea, Elzabad al
noualea,
lerernia al zecelea, Macbanai al
unsprezecel ea.
Acestia au venit dintre
petenii de (*ire, dintre care cel mai mic
putea si se impotriveasca la o sutti, iar
cel mai mare la o mie de insi.
Acestia surit cei care au trecut Tor-
danul in luna in tfiia, cand venise umflat
sä 1814 din matc5 incat pusese pe fuga,
pe locuitorii vailor megiese, la radii-it si
la apus.
dintre fili lui Veniamin i al
i
lui ludo au venit cAtiva la cetatea lui
David.
i David le-a iesit inainte si a
inceput a le grii: Dad), veniti cu gand
de pace ca 85, mâ ajutati, din inim má
voi uni cu voi, iar daca veniti ca
ma aruncati in milna vrajmasilor mei,
cu toate c5, nici o silnicie nu se af15, in
máinile mele, 85, vadá Dumnezeul pa-
rintilor nostri i sá pedepseasci! »
Atunci a cuprins Duhul pe Abisai,
capetenia cea peste treizeci3O a strigat:
tai suntem, Davide, si cu tine,
fecior al lui Iesei! Pace, pace tie, pace
tovarasilor täi, caci pe tine te ajut5,
Dumnezeul tau!» i David i-a primit
i-a fácut capitani de cete.
Din Manase trecura de partea lui
David, cand el pornise cu Filistenii ca
sa se razboiasca cu Saul dar la
dreptul nu i-au ajutat, cäci voevozii Fi-
listenilor trimisesefit inteadins la David
sä,-i zica: e Ar putea sá treaca la domnul
sau Saul cu pretul capetelor noastre!
i cand se indrepta spre Ticlag,
au trecut la el din Manase: Adna,
Iozabad, Iediael, Micael, Iozabad, Elihu,
Tiltai, dipetenii peste mii in Manase.
Acestia s'au intovariísit Cu David
impotriva cetei de talhari, cáci toti erau
viteji i erau capetenii in ostire.
430
www.dacoromanica.ro
i zi de zi veneau chiva la
David ca si-1 ajute, pang, &Ind ostirea
lui a ajuns mare ca oastea lui Dumnezeu.
lata si numkul c5,peteniilor preg5,-
tite de lupti, care au venit la David in
Hebron, ca sa treaca asupra lui regatul
lui Saul, dupa porunca Domnului:
Iudei, purtitori de scut si land,
gata de lupta: sase mii opt sute.
Dintre fill lui Simeon: sapte mii
si o suta de osteni viteji.
Dintre patru mii sase
sute.
Apoi Iehoiada, principele famifiei
lui Aaron, si impreunä cu el trei mii
sapte sute,
i Tadoc, un tartar voinic in fa-
milia caruia se puteau nurnara doud-
zcci i doi de capitani.
i dintre Veniaminiti, fratii lui
Saul, troj mii, cici pan& la vremea aceea
ceo mai mare parte din ei erau pazitori
credinciosi ai casei lui Saul.
Din Efraim: douizeci de mii opt
sute de viteji cu renume in familiile
lor.
i din jumatatea semintiei lui
Manase: optsprezece mii care erau
tati pe nume Oa, faea, pe David rege.
i dintre fui lui Isahar care tre-
buiau s5, ja hotargri dupg imprejurari
ceea ce s5, faci Israil: douä sute de ea-
petenii av5,nd pe fratii lor sub porunca.
Din Zebulon: oincizeci de mii de
insi gata de luptä, pregititi cu toate
armele de lupta sá dea ajutor cu voie
buna.
i din Neftali: o mie de c5,petenii
impreunit Cu treizeci i apte de mii de
insi, cu scuturi i cu suliti.
Dintre Daniti: douizeci si opt de
mii i sase sute de insi gata de lupt5,.
Din Aser: patruzeci de mii de
insi gata sa faca razboi.
De cealalta parte de Iordan,
din Ruben, Gad si junllitate din se-
mintia lui Manase: o slit& i douhzeci
de mii de insi inarmati cu tot felul de
arme de lupta.
Toti acesti oameni insirati in linie
de bitaie i cu voie bun& au venit la
Hebron sh, fac5, rege pe David peste
tot Israilul. Asijderea intreg Israilul,
 CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 13, 14
care mai rimases°, era inteun cuget ea
faca pe David rege.
Si au stat acolo cu David troj zile,
mancand i band, ciclo frayii lor le riin-
duisera aceasta.
De asemenea i cei ce locuiau
aproape de ei pana in Isahar, in Zebulon
v't in Neftali aduceau merinde pe asini,
pe camile, pe cata.ri vi pe vite: fain5
turte de smochine tescuite, stafide, vin,
untdelemn, mulyime de vite i oi, fiindca
era mare bucurie in Israil.
13.
Aducerea ,si afezarea chivotului in casa
Jai Obed-Edom.
Atunci s'a sfatuit David cu cape-
teniile de peste mii vi de peste sute 13.1
cu toyi voevozii,
Si a zis David catre toata obvtia
lui Israil: *Daca vi se pare cu cale vi
daca va fi vi voia Domnului Dumne-
zeului nostru, sâ trimitem dupa frayii
novtri care au mai ramas in toate yinu-
turile lui Israil, precum i dupit preoyii
levitii din cetátile cu pavuni harazite
lor, ea se stringa la noi,
Ca sä, aducem iarài chivotul Dum-
nezeului nostru la care nu ne-am mai
gandit din vremea domniei lui Saul o.
Si toata obvtia a zis sa se faca ava,
clici bun s'a aflat lucrul acesta in ochii
intreg-ului popor.
Atunci a adunat David pe tot
Israilul de la Sihorul Egiptului i pana
spre Hamat, ca sà aduca chivotul Dom-
nului din Chiriat-Iearim.
Si David impreuni cu tot Israilul
s'a suit in Baala, care este Chiriat-
Iearim din luda, ca s'A aduca de acolo
chivotul care este numit dupa numele
Domnului cel ce qade pe heruvimi.
Si au pus ei chivotul Domnului
care se afla in casa lui Abinadab in-
tr'un car nou, iar Uza i Ahio insoteau
carel,
In vreme co David vi tot Israilul
danyuiau inaintea Domnului din tolda
puterea cu cantad din yitere, din harfe,
din daira, din chimvale 11.1 din trambite.
Dar cand ajunsesera in dreptul
ariei lui Chidon, Uza a intins mana
431
www.dacoromanica.ro
ca sä sprijineasca chivotul, din pricina
ca vitelo sclipasera alaturi.
Atunci s'a intaratat mania Dom-
nului impotriva lui Uzo si 1-a lovit
fiindca intins mana spre ehivot.
el a murit acolo inaintea Domnului
Ci David s'a máhnit din pri-
cina cä Domnul fácuse ruptura, in nea-
mul lui Uza. Si de atunci numele lo-
cului aceluia este i pana in ziva de azi
Perey-Uza,.
Din ziva aceea, a inceput David
a se teme de Dumnezeu vi a strigat:
o Cum mai pot eu oare sii, aduc la mine
chivotul Domnului ?
Si David n'a mai adus chivotul
in cetatea lui David, ci 1-a avezat in
casa lui Obed-Edom din Gat.
Si a stat chivotul Domnului in
casa lui Obed-Edom trei luni. Si a bine-
cuvantat Domnul pe Obed-Edom
toati casa lui.
14.
Familia lui David.
Atunci a trimis Hiram, regele Ti-
rului, soli la David cu lemn de cedru,
pietrari vi dulgheri ca sa-i d'idease& un
palat.
Si David a cunoscut ca 1-a intarit
Domnul rege peste Israil, fiindca re-
gatul lui inflorea tot mai mult din pri-
cina poporului sau Israil.
Atunci David vi-a mai luat femei
In Ierusalim vi a mai avut baieyi vi fete.
Iatä numele copiilor care i s'au
nitscut in Ierusalim- Samua, Sobab,
Natan vi Solomon,
Ibhar, Eliva, Elpelet,
Nogah, Nefeg, Iafia,
Elivama, Beeliada i Elifelet.
Si cand au aflat Filistenii ca Da-
vid a fost uns rege peste tot Israilul,
toyi Filistenii au pornit si caute pe
David. Si a prins de veste David vi a
ievit in intampinarea lor.
Dar Filistenii au venit vi au avezat
oastea in valea Refaim.
Atunci David a intrebat pe Dom-
nul: « Si. pornese eu impotriva Fili-
stenilor 13.1 oare fi vei da tu in mana mea ?*
 CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 15
Domnul i-a r5,spuns: o Porneste, eä-i
voi da in mama fa! *
i a inaintat David pfing la Baal-
Peratim si acolo i-a infrânt. Atunci
David a zis: o Infránt-a Domnul pe vrá,j-
masii mei prin mana mea, precum apa
sträpunge un stävilar !* Pentru aceasta
numele loeului aceluia s'a numit Baal-
Peratim,
i Filistenii si-au Iiisat acolo zeii
lor, iar David a poruncit ara, in foc.
Dar Filistenii din nou au VI-
birit in valea Refaim.
i David a intrebat iaräsi pe
Domnul, iar Domnul i-a riispuns: Nu-i
urmiri, ci oeoleste-i si vino pana'," in
dreptul rastirisului de pini.
lar cand vei auzi ea un fosnet de pasi
prin varful pinilor, atunci iesi la lupta,
cici Domnul va iesi inaintea ta ea sä,'
bata", ostirea Filistenilor !*
i a fäcut David intocmai cum
i-a poruncit Dumnezeu si a infrfint oa-
stea Filistenilor de la Ghibeon i pan&
la Ghezer.
i faima lui David s'a fáspandit
In toate tinuturile, iar Domnul insuflase
frica de el tuturor popoarelor prtgäne.
15.
Chivotul e adus i a§ezat in lerusalint.
i el vi-a clädit case in cetat,ea lui
David, si a pregittit i locul pentru chi-
votul Domnului citruia i-a ridicat un
cort.
Atunci a poruncit David: Nimeni
si nu ducit chivotul Domnului decilt
numai levitii, deoarece pe ei i-a ales
Domnul sä duo& chivotul Domnului
slujeasc5, deapururi !*
i a strfins David tot Israilul la
Ierusalim, ca sä, dual' chivotul Domnului
In locul pe care i-1 hotärise.
i a strâns laolaltä David pe fiii
lui Aaron i pe leviti:
Din neamul lui Cahat: Mai marele
Miel si fratii lui, o sutä, douäzeci de
insi.
Din neamul lui Meran: Mai marele
Asaia i fratii lui, dowl, sute douiizeci
de insi.
432
www.dacoromanica.ro
Din neamul lui Ghersom: Mai
marele Ioil i fratii lui, o sutä treizeci
de insi.
Din neamul lui Elitafan: Mai ma-
rele emaia impreunli cu fratii lui, dou5,
sute de insi.
Din neamul lui Hebron: Mai ma-.
rele Eliel i fratii lui, optzeci de insi
Din neamul lui Uziel: Mai ma-
rele Aminadab i fratii lui, o sutil
doisprezece
David a chemat atunci la sine pe
arhiereii Tadoc i Abiatar i pe levitii
Uriel, Asaia, Ioil, emaia, Eliel
Aminadab,
i le-a dat poruncit: a Voi sunteti
capii familiilor levitice ! Sfintiti-vä voi
fratii vostri, ea -sä duceti chivotul
Domnului Dumnezeului lui Israil in
locul pe care 1-am hotärit pentru el.
Ci fiinda voi dintru inceput n'ati
facut asa, Domnul Dumnezeul nostru
a fácut o spiaturä in noi, intrucât nu
1-am eäutat dupii, randuialà.*
Atunci preotii j leviii s'au pre-
gatit sä ducä chivotul Domnului Dum-
nezeului lui Israil,
i fiii lui Levi au ridicat pe umeri
chivotul luiThamnezeu cu párghii, precum
le randuise Moise dup.& porunca Dom-
nului.
Pe urmii, a poruncit David ciipe-
teniilor levitilor sä, randuiased pe fratii
lor cfintäreti cu instrumente muzicale:
harfe, chitare i ohimvale, ca sà cante
cu putero i eu veselie.
i levitii au randuit pe Heman,
fiul lui Ioil, i dintre fratii lui pe Asaf,
fiul lui Berechia, i dintre fiii lui Merari-
fratii lor pe Etan, fiul lui Cusaia.
i impreunii ou ei pe fratii lor
care veneau in rändul al doilea: Zaharia,
Uziel, emiramot, Iehiel, Uni, Eliab,
Benaia, Maaseia, Matitia, Elipelehu, Mic-
neia. Obed-Edom i Ieiel erau portan.
Cantiketii Heman, Asaf i Etan
cantan tare din chimvale de m'ama,
Zaharia, Uziel, erniramat, Je-
hiel, Uni, Eliab, Maaseia Benaia din
chitare cu sunet subtire,
Iar Matitia, Elipelehu, Micneia,
Obed-Edom, Ieiel, Uzia cu harfe cu
opt strune, indrumau cântarea.
 CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 16
Chenania, capetenia levitilor care
duceau chivotul, supraveghea dusul,
se pricepea.
Berechia çi Elcana erau portani
Ja chivot.
Sebania, Iosafat, Natanail, Amasia,
Zaharia, Benaia i Eliezer, preoti, cántau
din trambite inaintea chivotului lui
Dumnezeu, iar Obed-Edom i Iehia
erau portari la chivot.
Si David impreunä cu batranii lui
Israil i cdpitanii cei peste mii au plecat
aduca, chivotul legamb,ntului Dom-
nului, din casa lui Obed-Edom, cu can-
taxi de veselie.
Si fiindc Dumnezeu ajutá pe le-
viii care purtau chivotul
tului Domnului, aduserii jertfä sapte
vitei i apte berbeci.
David era invesmantat cu o man-
tie de vison, si tot asa si levitii care du-
ceau chivotul impreuna cu cantaretii,
Chenania, cäpetenia celor ce-1 duceau.
David mai avea i un efod de in.
Si tot Israilul insotea la deal
chivotul legámantului Domnului, cu stri-
gite de veselie i cu glas de buciurn, cu
trâmbite i cu chimvale, i fáceau
rásune chitarele i harfele.
Si pe cand chivotul legämantului
Domnului ajunsese la cetat,ea lui David,
Mical, fiica lui Saul, se uita pe fereasträ,
viizand pe David jucând i sarind, 1-a
nesocotit in mima sa.
16.
Clintarea lui David pi rtinduiala slujbei
inaintea Domnului.
Iar dup.& ce au adus chivotul lui
Dumnezeu i 1-au asezat in mijlocul
cortului pe care 11 intinsese David, au
adus arden i de tot si jertfe de pace
inaintea Domnului.
Si cand a sfarsit David de adus
arderile de t,ot jertfele de pace, a
FA
binecuvantat poporul in numele Dom-
nului,
Si a imparta la tot Israiliteanul,
barbat i femeie, cate o paine, o bucatit
de carne si o turtà de struguri.
Apoi a randuit dintre
slujeascä inaintea chivotului Domnului,
433
www.dacoromanica.ro
sil-1 laude, multumeasca i sa pro-
slaveasca pe Domnul Dumnezeul lui
Israil:
Pe Asaf cel dintai si pe Zaharia al
doilea dupi el, pe Uziel, Semiramot, le-
hiel, Matitia, Eliab, Benaia, Obed-Edom
Uzia, cu instrumente, cu harfe i cu
chitare, lar Asaf cu chimvale.
lar preotii Benaia i Uziel mereu
sunau din trâmbite inaintea chivotului
legamántului lui Dumnezeu.
Atunci, in acea zi, a hotarit David,
intaia datä sä se cante e LEudaV pe
Domnul s prin mana lui Asaf i a
fratilor lui.
« Läudati pe Domnul ! Propoveduiti
numele lui! Vestiti filtre popoare lucra-
rile lui!
Cantati-1 pe el! Proslaviti-1 in
psalmii vostri ! Spuneti toate minunile
lui!
Laudati-vä intru sfant numele lui ;
bucure-se inima celor ce-1 cauta pe
Domnul!
Cercetati pe Domnul FA puterea
lui; cautati pururea fata lui!
Aduceti-vil aminte de minunile
lui pe care le-a fácut, de faptele lui
uriase i de poruncile iesite din gura lui,
Voi urmasi ai lui Avraam, slugile
lui, voi fii ai lui Iacob, alesii lui!
El este Domnul Dunmezeul no-
stru i randuelile lui stapanesc pimântul,
El isi aduce amint,e in toata
vremea de legamantul sau - de cuvantul
pe care 1-a dat la mii de generatii -
De legámantul incheiat cu Avraarn
si de juriimantul facut lui Isaac.
Si i 1-a statornicit lui Iacob proo-
rocie i lui Israil vesnic legamant,
Zicánd: Tie iti voi da pámantul
Canaan ca tinut al mostenirii voastre s,
In vremea cand erau numai o
maná de oameni i streini in aceastii
tara.
Ci ei mersera din popor in popor
si din impärätie in imparálde,
Dar el nu inglidui
asupreasca i imparati pedepsi din
pricina lor.
dt Nu vá atingeti de unsii mei si
proorocilor mei nu le faceti nici un rául*
28
 CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 17
Cantati Domnului tot piimântul,
vestiti din zi in zi mantuirea lui !
Povestiti printre popoare slava lui,
si la toate neamurile minunile lui,
Cad mare este Domnul i laudat
foarte i minunat este el peste toti
dumnezeii.
Cad dumnezeii popoarelor sunt
idoli, pe cand Doranul cerul a facut.
Stralucire i miíretie stau in fata
lui, putere i frumusete se destásoari in
templul lui !
Dati Domnului, semintii din toate
neamurile, dati Domnului cinste i slay& !
Doti Domnului miirirea cuvenitä
numelui sau, aduceti-i prinoase i intrati
In mil-tile sale! Inchinati-va Domnului
In odajdii sfinte,
Tremurati inaintea lui toti locui-
torii pamantului... El a intemeiat pa-
mantul care nu se va clinti.
Sit se bucure cerurile, sit salte de
veselie pamantul, sa se vesteasca printre
neamuri: o Domnul este imparat
SA se zgudue marea i vietuitoarele
dinteinsa, sa, zburde de bucurie campia
si tot ce este pe ea!
Atunci toti copacii
vuiasca, de voie bung inaintea Domnului,
&lei el vine sit judece piimantul !
Laudati pe Domnul cá este bun,
ca in veac tine mile lui !
Si ziceti: Mantueste-ne, Dumne-
zeule, mantueste-ne ii ne aduna i ne
papa dintre popoare, pentru lauda stan-
tului tau nume, ea di, ne mandrim cu
slava ta!
Binecuvantat sa fie Dumnezeul
lui Israil din veac i pang in veac !*
Si tot poporul a zis: o Amin Liludati
pe Domnul
Atunci a randuit pe Asaf i pe
fratii lui acolo, inainte,a, chivotului
mantului Domnului, ca sa slujeasca
inaintea chivotului dupa randuiala zilei,
lar pe Obed-Edom si pe fratii lui,
saizeci si opt de insi, pe Obed-Edom,
feciorul lui Iedutun, i pe Hosa, i-a facut
portan.
Pe Tadoe arhiereul si pe fratii lui
preoti i-a tanduit inaintea locaplui
Domnului, pe colina eu jertfelnic din
Ghibeon,
434
www.dacoromanica.ro
Ca sit aduca mereu in fiecare di-
mineatii i seara, arden i de tot Domnului
pe altarul arderilor de tot, dup.& toatii
rilnduiala din legea lui Moise, pe care el
o poruncise lui Israil.
Si cu ei erau Heman i Iedutun
ceilalti alesi care au fost aratati pe
nume, ca s s& laude pe Domnul cá in
veac tine mile lui s.
Acestia impreunit cu Tiernan
Iedutun aveau trambite i chimvale
pentru cantare i alaute pentru canta-
rile Domnului, iar fiii lui Iedutum erau
portan.
Dupit aceasta, tot poporul a plecat
fiecare acasa, iar David s'a intors
binecuvinteze familia sa.
17.
David vrea zideascd templul.
i pe dad locuia David in palatul
situ, a zis el catre proorocul Natan:
eu locuesc in palat de cedru, iar chivotul
legamantului Domnului at& sub foi de
cort s.
Atunci Natan i-a ráspuns lui Da-
vid: 4 Tot ceea ce este in mimo ta add
la indeplinire, cad Domnul este cu
tine ! »
Si chiar in aceeasi noapte a fost cu-
vantul Domnului catre Natan i i-a zis:
Du-te i apune lui David robul
meu: Asa graieste Domnul: Nu tu imi
vei zidi mie palat de locuit,
Caci eu n'am locuit in palat din
ziva in care am scos pe Israil i pana
ast5,zi, ci am tot cutreerat din cort in
cort si din locas in locas.
i oricat am umblat eu in tot Israilul,
oare am imbiat eu pe vre-unul dintre ju-
decatorii lui Tarad, cárora le-am poruncit
sa pástorease& poporul meu si am spus eu
vreodata: o Pentru ce nu-mi claditi palat
de cedru ?
Si acum asa 85, gfaliesti catre robul
meu David: Asa zice Domnul Savaot:
4 Luatu-te-am de la tarla, de dinapoia
turmei de oi, ca sa fil carmuitor peste
poporul lui
Si te-am insotit ori pe unde ai mers
si am starpit pe toti dusmanii tai din
fata ta. i numele tau 11 voi face stiut
 CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 18
ca numele marilor stapánitori ai pitman-
tului.
*i voi pastra un loe pentru poporul
meu 1srail si-1 voi sadi, ca sa locuiasca
acolo si Ha nu mai fie turburat i impi-
latorii sa nu-1 mai poata smeri ca mai
nainte,
Ca In vremea cand am asezat cu
porunca judecatori peste poporul meu
ba mai vartos, voi smeri pe toti
vrajmasii tal. i te voi m'ad i Domnul
IV va intemeia casa domnitoare.
i cand se vor implini zilele tale
ca sá te duci cu pgrintii tal, voi 'Malta
neamul tau de (lupa tine, care va iesi
din fiii tal, ii voi intari domnia lui.
Acela Imi va cladi mie templu
voi intari scaunul lui in veci de veci.
Eu fi voi fi tata, iar el imi va fi
mie fiu, ii nu-1 voi lipsi de indurarea
mea, precum am lipsit pe cei de di-
naintea ta.
Ba inca 11 voi intgri peste casa
mea si peste regatul meu In veci
scaunul lui va dainui deapururi!
i proorocul Notan a opus lui
David cuvintele acestea i vedenia aceasta
intocmai.
Atunci a intrat regele David si a
stat inaintea Domnului si a grait: a Cine
sunt eu, Doamne Dumnezeule, si cine
este neamul meu ca sá má aduci pana
aici?
Dar acest lucru ti s'a pgrut mio
In ochii tal, Dumnezeule, si tu ai opus
despre neamul robului tau FA ceea ce va
fi In vremuri departate, si tu vrei sa, vezi
in mine ra,nduri de oameni, Doamne
Dumnezeule.
i ce-ar mai putea sa-ti apuna,
David pentru slava däruitg, robului tau,
de vreme ce tu cunosti pe robul tau?
Doamne, pentru robul tau si dupg
inima ta ai socotit sá vestesti
tale toatg, slava aceasta.
Doamne, nimeni nu este asemenea
tie si nu este alt Dumnezeu afarà de tine,
din toate cate am auzit cu urechile
noastre,
i cine este ca poporul tau Israil
altul pe pamant, pentru care Dumnezeu
a venit s'a-1 rasoumpere luii popor, sa-1
faca cu renume prin fapte mari i rainu-
435
www.dacoromanica.ro
nato, ea s'a izgoneasea neamuri din fata
poporului tau pe care 1-ai mantuit din
Egipt!
i tu ai ales pe poporul tau Israil
popor in veci, si tu, Doamne, te-ai facut
Dumnezeul lui.
Dar acum, Doamne, cuvantul pe
care 1-ai grait catre servul tau i catre
casa lui sa dginuiasca deapururi, i fa
precum ai zis.
Ci fie numele tau credincios si mare
In veac de veac i sa se spuna: Domnul
Savaot este Dumnezeul lui Israil, iar
casa lui David s'a dainuiasca inaintea ta!
Caci tu, Doamne, ai descoperit
robului tau ca-i vei intemeia casa, pentru
aceasta robul tau a indraznit sa se
roage inaintea ta.
i acum, Doamne, tu esti Dum-
nezeu! i dupg, ce ai grgit robului tau
aceste lucruri preamiirete,
Fie-ti cu vrerea í binecuvinteadi
casa robului tau, sg, dainuiascii in veac
inaintea ta, caci tu, Doamne, ceca ce
binecuvintezi este binecuvantat deapu-
ruri.»
18.
Biruinfele lui David.
lar dupg, aceasta David a blitut pe
Filisteni i i-a supus si a luat Gatul cu
satele din jur din mana
i a batut i Moabul, care a ajuns
supus lui David, platind dajdie.
OL David a mai batut in pgrtile
Hamatului si pe EIadarezer, regele din
Toba, dad acesta incerca sg-si intinda
stapanirea sa la apa Eufratului.
Atunci a prins de la el David o mie
de eare de luptg, sopte mii de calareti
doulizeci de mii de pedestrasi. i David
a cotonogit toti caii si a mai lasat o sutil
dintre ei.
Cand lusa Sirienii din Mimase au
venit In ajutorul lui Hadarezer, regelo
din Toba, David a °mora douazeci
doua de mii de Sirieni.
Atunci David a pus carmuitori in
Domase, iar Sirienii au ajuns robii lui
David, platind tribut. i Domnul a dat
biruintá lui David ori incotro s'a In-
dreptat.
28*
 CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 19
7. i a lue,t David scuturile cele de
aur pe care le purtau dregatorii lui Ha-
darezer i le-a dus la Ierusalim.
lar din Tebah si din Cun, cetitile
lui Hadarezer, David a luat foarte multi
amnia, din care Solomon a fiicut marea
de anima, coluranele i odoai ele cele de
arama.
Si cand a aflat Ton, regele din
Hamat, ca David a infrant toati oastea
lui Hadarezer, regele din Toba,
A trinds pe Hadoram, fiul sail, la
regele David cu tot felul de odoare de
aur, de argint s't de mama, ca hiriti-
seasca i sii-i faca uriri ca s'a bitut cu
Hadarezer i 1-a infrant, fiindcit Tou era
mereu in luptit cu Hadarezer.
Dar si pe acestea regele David le-a
afierosit Domnului, impreunä, cu ar-
gintul i cu aurul pe care il luase de la
toate popoarele: de la Edomiti, de la
Moabiti, de la Amoniti, de la Filisteni
de la Amaleciti.
La intoarcerea lui, a hatut pe Edo-
miti in Valea Sarii optsprezece mii de
osteni,
Si a pus ca,rmuitori peste Edom.
Si WO Edomitii au ajuns robii lui David.
Domnul i-a dat biruinta lui David
ori incotro s'a intors.
Si David a domnit peste tot Israilul
si a fost facand judecata i dreptate la
tot poporul siu.
Si Ioab, feciorul lui Teruia, era ge-
neral peste ostire; Iosafat, fiul lui Ahilud,
era cronicar,
Tadoc, fiul lui Ahitub, i Abimelec,
fiul lui Abiatar, eran arhierei, iar Sausa
scriitor al tarii.
Benaia, fiul lui Iehoiada, era paste
Creti i Pleti, iar fiii lui David erau cei
dintai in slujba regelui.
19.
Lupte cu Amonifii.
lar dupa ce a murit Nahas, regale
Amonitilor, a ajuns rege in locul s'au
fiul situ Hanun
Si a cugetat David: « Ma voi afata
prietenos catre Hanun, fiul lui Nahas,
pentru prietenia pe care mi-a arittat-o
tatal siiu! n Si a trimis David soli sa-1
www.dacoromanica.ro
436
mângaie pentru pierderea tatilui sau.
cand au ajuns dregatorii lui David
In tara Amonitilor la Hanun, ca
mangitie,
Au zis principii Amonitilor catre
Hanun : « Crezi tu oare ca David in cinstea
tatäl ui tau ti-a trimis mangaietori ? Nu!
Ci casa iscodeasca i sá nimiceas ea cetatea
si ispiteasca tara au venit dregittorii
lui David 1
Atunci Hanun a prins pe dregatorii
lui David si le-a taiat birbile i le-a re-
tezat vesmintele pana la coapse i le-a
dat drumul.
lar cand i s'a dat de veste lui David
despre patania solilor, el a trimis intru
intampinarea lor, caci oamenii aceia fuse-
sera, greu batjocoriti si le-a spus: Stati
In Ierihon pânä cand vb, va creste barba
apoi veniti acasa.
Dar child au vitzut Amonitii cit s'au
ficut nesuferiti de David, Hanun
Amonitii au trimis o mie de talanti de
argint sa, cumpere de la Sirienii din
Mesopotamia, de la Sirienii din Maaca
si din Toba, care s't calareti.
Si si-au cumparat treizeci i cloud
de mii de care impreuna cu regele Maacäi
Cu ostirea sa, i au venit si au asezat
tabara in fat,a Medebei, iar Amonitii
s'au strans din cetätile lor si au pornit
a razboi.
Cand a aflat David, a trimis pe
Ioab i toata oastea de viteji.
Atunci au iesit fiji lui Amon si s'au
asezat in linie de bataie la poarta cetatii,
iar regii care venisera stateau deoparte
In camp.
Dar citnd a bagat de seam& bah
ea ar putea fi strans s't din fat,a, si de la
spate, a ales din cei mai de seam& ostasi
ai lui Israil o ostire s't a asezat-o in fata
Sirienilor,
lar cealalta ostire a pus-o sub po-
runca fratelui salt Absai si a insiruit-o
inaintea Amonitilor,
Si a zis: e Dad'," Sirienii ma, vor
birui, si-mi sari in ajutor, iar daca, fiii
lui Amon te vor dovedi, voi sari eu
inteajutorul tau.
Fil curajos i sá fim curajosi pen-
tru poporul nostru pentru cetatile
 CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 20, 21
Dumnezeului nostru, iar Dornnul s faca
ceea ce este bun in ochii sai.
14. Atunci Ioab i ostirea care era cu
el au inaintat in fata Sirienilor la lupta,
dar aceia au fugit din fata lui.
15. i daca au vazut Amonitii di au
fugit Sirienii, au luat-o i ei la fuga din
fata lui Absai, fratele lui Ioab, si au
intrat in cetate. i Ioab s'a Mora in Ieru-
salim.
16. Cand au vazut Sirienii ca, au fost
infranti de Israiliti, au trimis soli si au
adus pe Sirienii de dincolo de Eufrat,
iar obac, generalul lui Hadarezer, era
in fruntea lor.
17. i cand i s'a dat de vasta lui David,
a strans intreg israilul, a trecut Iordanul,
a ajuns pana la Helam i li s'a impo-
trivit. Atunci s'a asezat David in linie
de bataie impotriva Sirienilor care s'au
razboit cu el.
18. Dar Sirienii au fugit din fata lui
Israil, iar David a omorit de la Sirieni
sapte mii de cai i patruzeci de mii de
pedestrasi si a uois si pe obac, generalul
19. i când au vazut dregiltorii lui Ha-
darezer ch: au fost infranti de Israiliti,
au incheiat pace oil David si i s'au supus,
iar Sirienii n'au mai siirit in ajutorul
Amonitilor.
20.
Alte lupte.
Peste un an, pe vremea c'and regii
pornesc la razboi, Ioab a porta in
fruntea unei ostiri si a pustiit tara Amo-
nitilor, apoi s'a indreptat si a inconjurat
Baba, in vreme ce David statea in Ieru-
salim. i Ioab a cuprins Baba si a dará.-
mat-o.
Atunci a luat David coroana lui
Milcom de pe capu-i din care David
fácut una pe capul lui i a gasit
ca ea atitrnii un talant de aur, ba mai
avea si o piatrii pretioasa. Iar din cetate
a ecos foarte multa pradii de razboi.
Pe poporul cetatii 1-a scos i 1-a
pus la corvezi, cu fierastraie, cu
de fier i cu securi. i asa s'a purtat David
cu toate cetatile Amonitilor. Apoi David
437
www.dacoromanica.ro
impreuna cu toata, oastea s'a tutora la
Ierusalim.
Mai pe urma, s'a pornit o batalle cu
Filistenii la Ghezer. Atunci Sibecai Suha-
titul a omorit pe Sipai din neamul Re-
faitilor i astfel ei au fost mniliti.
Dar s'a mai dat o N:tafia cu Fili-
stenii, in care Elhanan, fiul lui Iair, a
omorit pe Lahmi, fratele lui Goliat;
acesta avea in mana o lance al carei
maner era ca un sul de tesator.
i and s'a mai dat o batalie in Gat,
se afla acolo un urias care avea cate sase
degete la maini i la picioare, la un loe
douazeci i patru, si care se tragea tot
din Refaiti.
i ca'nd el a inceput sa in in ras pe
Israiliti, 1-a omorit Iohanan, fiul lui
fratele lui David.
Acesti uriasi s'au naseut din Refaitii
din Gat si au cazut prin mana lui David
si a dreglitorilor lui.
21.
Numdrdtoarea poporului e pedepsitd
de Domnul.
Fi s'a pornit Satan impotriva lui
Israil si a atatat pe David sä, facá nu-
maratoarea, lui Israil.
Atunci a poruncit David lui Ioab tsi
capeteniilor poporului: e Duceti-vii
numarati Israilul de la Beersebs, i pana'
la Dan, apoi intoarceti-va la mine ea sil
stiu i eu numarul e.
Dar Ioab a d'Apuna: e SA. sporeascii
Domnul poporul sau de o suti de ori mai
mult! Oare nu sunt ei toti, M'aria Ta
Doamne, slujitorii tal? Pentru ce Maria
Ta vrea asa? De ce sa ispitseascii
Israilul ? »
Irisa porunoa regelui 1-a biruit pe
Ioab. Atunci Ioab a plecat si a cutreerat
tot Israilul, apoi a venit la Ierusalim,
i i-a dat lui David socoteala mima-
ratoarei poporului, care s'a riclicat in
tot Israilul la un milion si o mita de mii
de insi, gata sii traga sabia, iar in Iuda
patru sute saptezeci de mii de insi gata
s'a scoatä sabia.
Insit Veniamin i Iuda n'au fost pusi
la numar, fiindca porunca regelui il ras-
vratea pe Ioab.
 CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 22
Si Domnul a privit cu ochi rill la
fapta aceasta, din care pricinä a lovit
Israilul.
Atunci a zis David catre Dum-
nezeu: s Ricatuit-am foarte di. am facut
aceasta! Tart& faradelegea robului tiiu,
cad mare nerozie am siivarsit! »
Dar Domnul a vorbit &titre Gad,
väzatorul lui David, astfel:
# Du-te i spune lui David: Asa
zice Domnul ! Trei lucrurilti pun inainte,
alege unul din ele ca sä4 Indeplinesc!*
Si Gad a intrat la David 0 i-a zis:
4 Asa zice Domnul! Alege:
Sau trei ani de foamete sau trei
luni de fug& din fata vräjmasilor si sabia
vrajmasilor sà te ajungä, sau trei zile de
sabia Domnului i ciuma i ingerul Dom-
nului sä pustiasca tot tinutul lui Israil.
acum, cugetä, ce raspuns sà dau celui
ce m'a trimis ? »
Atunci a rtispuns David lui Gad:
Mi-e groazä ! Mai degraba vreau sa cad
In mana lui Dumnezeu, caci Indurarile lui
sunt nenumärate, dar in mana oamenilor
n'as vrea sa cad !
Si Dumnezeu a trimis ciuma peste
Israil 0 au cäzut din Israil saptezeci de
mii de oameni.
Si Dumnezeu a trimis un inger in
Ierusalim ca sa4 pustiasca ; 0 pe cand 11
pustia, s'a uitat Dumnezeu i i-a párut
rau de aeest paptid si a poruncit inge-
rului pierziltor: Destul! Trage acum
mana ta inapoi!» i Ingerul Domnului
statea tocmai la aria lui Ornan Iebuseul.
lar cand si-a ridicat David ochii
si a vazut ingerul stand intre cer i pit-
mant cu sabia scoasä i intinsii, deasupra
Ierusalimului, David Impreunii, cu
tranii, incini cu sac, au cazut ou fata
la piimant,
Si s'a rugat David lui Dumnezeu:
e Nu aunt eu oare acela care am poruncit
sa, fie numarat poporul? Eu sunt acela
care am pactituit, i räul eu I-am faptuit.
Dar aceste oi ce-au facut? Intinde mana
ta asupra mea 0 asupra casei mele, iar
pe poporul tau nu-1 mai bate! so
Atunci ingerul Doranului a vestit
pe Gad ca sa-i spuna lui David sä. ridice
Domnului un jertfelnic pe aria lui Ornan
Iebuseul.
438
www.dacoromanica.ro
Atunci David s'a dus dup5, cu-
vantul lui Gad pe care 11 gräise in nu-
mele Domnului.
Si cand s'a intors Ornan a vazut
pe rege si pe slujitorii lui venind spre el
0 era pe vremea cand Ornan tre,era
graul.
Si ajungand David la Ornan, a
ridiat ochii Ornan 0 jata era David.
Atunci a iesit el din arie i s'a inchinat lui
David cu fata, panä la pamant.
Si a zis David cä.tre Ornan:
Dti-mi aria sä zide,sc pe ea un altar
Domnului, ca sä se curme bataia noro-
dului, dar vinde-mi-o pe bani pesin s.
Insä Ornan a raspuns lui David:
Ia-ti-o, i Maria Sa Regele sä facii ce
crede eä este bun In ochii säi. Ufa dan
vitele ca ardere de tot si treerätoarea
In loe de lemne i gräul ca prinos.
dau tot ce-11 trebueste ! »
Si regele David i-a *inters cuvantul:
Nu! Ci vreau säo cumpar pe bani pesin,
fiindcii nu vreau sà iau ce este al tau
pentru Domnul 0 nu voi aduce o jertfil,
care nu ma tine nimic !
Si a plätit David lui Ornan, pentru
locul lui, sase sute de sicli de aur,
Si a cladit acolo un altar pentru
Domnul 0 a adus arden i de tot 0 jertfe
de pace, lar cand a chemat pe Dom-
nul, el i-a raspuns trimitând foc din
cer pe jertfelnicul arderilor de tot.
Atunci a poruncit Domnul inge-
rului sä bage sabia in teaca.
In vremea aceea, cand a vazut
David ca. Domnul i-a räspuns la aria lui
Ornan Iebuseul, a adus jertfa acolo.
Insä locasul Domnului pe care 11
Mouse Moise in pustie i altarul arderilor
de tot se aflau pe acea vreme pe colina
pentru adus jertfe In Ghibeon.
Si n'a putut David 8à se dud,
Inaintea jertfelnicului, ca sä, cinsteascii
pe Domnul, fiindcä 11 cuprinsese spaima
de sabia ingerului Domnului.
22.
Pregittiri pentru viitorul templu.
1. Si David a zis: s Aceasta sit fie
casa Domnului Dumnezeu, iar acesta
jertfelnicul arderii de tot al lui Israil I
 CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 23
Apoi a poruncit David stt. adune
pe toti strainii din pámäntul lui Lsrail
i-a Lout pietrari ea sä, ciopleasch;
piaträ pentru zidirea templului Domnului.
Si David a sträns fier mult pentru
cuiele de la canatele uailor i pentru
scoabe, i aramä, multä care nu se putea
Si bkne de cedru far& de mimar, eäci
Sidonienii i Tirienii aduceau lemn de
cedru färit socotealii.
Atunci a zis David: Fiul meu
Solomon este tänär f}1 in fragedä värstä,
iar templul ce este sä, se zideascii pentru
Domnul va trebui ea fie neobianuit de
mare, ca sti fie märturie de slavä ai de
podoabá pentru toate àrile. Voi face
pentru el toate pregátirile ! » Si David
inainte de moartea sa a fácut multe pre-
Odd.
Atunci a chemat pe Solomon, fiul
säu, i i-a poruncit sá zideaseä templu
inchin at Domnului Durnnezeului lui Israil,
Si a zis David lui Solomon: a Am
tinut in inima mea sá zidesc templu in
numele Domnului Dumnezeului meu,
Dar a fost cuvântul Domnului
cätre mine ai mi-a zis: o Viirsat-ai sfinge,
ai räzboaie mari ai fäcut ! Tu nu vei zicli
templu numelui meu, ciici mult stinge ai
vársat pe pamánt inaintea mea,
Ins& iatä eä i se va naate un fiu!
El va fi om tihnit vi-1 voi pästra lini-
atit de toti vrajmaaii lui de primprejur,
ciici numele lui va fi Solomon, i pace
liniate va fi peste Israil in zilele lui.
El va zidi templu inchinat numelui
meu, el imi va fi mie fiu i eu Ii voi fi
lui tatä, voi inthri scaunul domniei
1;1.1
lui peste Israil in veci. u
i acum, fiul meu, sá fie Domnul
Cu tine foi sá izbuteati in toate í sä zideati
templul Domnului Dumnezeului tau
precum ti-a fägäduit !
Sä-ti dea tie Domnul intelepciune
rninte, °And. te va face domn peste
ca sá plizeati legea Domnului
Dumnezeului täu!
13. Atunci vei izbuti, dacä vei päzi
cu ravni legile i indreptiirile pe care
le-a poruncit Moise lui Israil. Fii bits-
biitos al tare! Nu-ti fie team& si nu te
infricoaa.
www.dacoromanica.ro
439
14. Si jata cä din toatä truda mea,
ti-am pregatit pentru templul Dom-
nului o sutii de mii de talanti de aur
argint de un mifion de talanti, iar aroma'
fier, de nu se mai poate cantäri de
mult ce este. Tot aaa ti-am pregätit barne
pietre, iar pe deasupra poti adioga
EA tu.
Tu mai ai la indemânii multime
de lucratori, pietrari i dulgheri, fo'r me-
ateri iscusiti in tot felul de lucritri.
Aur, argint, anima i fier ai färä
numár. Porneate la lucre i Domnul sá
fie cu tine ! »
Si David a poruncit tuturor cape-
teniilor lui Lsrail sá ajute pe Solomon,
fiul sau, ai le-a zis:
# Oare n'a fost Domnul Dumnezeul
vostru cu voi foi nu v'a odihnit de vriij-
maaii voatri de primprejur ? El a dat pe
locuitorii tärii in m'Ana mea ai tara a
trebuit sii se supunä inaintea Domnului
a'r inaintea poporului säu.
Acum dar indreptati-vä inimile
sufletele voastre ca sá cercetati pe Dom-
nul, i porniti de ziditi templul Domnului
Dumnezeu, co sä aduceti chivotul
mântului Domnului i sfintele odoare ale
lui Dumnezeu in templul care se va
zidi intru numele Domnului.
23.
Numilrul impeirfirea Levitilor.
Si cand a ajuns David taträn
situl de zile, a fiicut pe fiul situ Solomon
rege peste Israil.
Atunci el a strAns pe toate &Ape-
teniile lui Israil, pe preoti o pe leviti,
Si levitii au fost numärati de la
treizeci de ani ai mai in sus, iar numärul
lor ins cu ins s'a socotit la treizeci ai opt
de mii.
Si David a zis: Dintre aceatia,
douäzeci i patru de mii sit fie pentru
slujbele din afara templului Domnului,
aase mii sä, fie scriitori o judeciLtori,
Patru nail sá fie portan, iar patru
mii ot laude pe Domnul cu instrumentele
muzicale pe care le-am fäcut pentru lauda
lui. »
Si David i-a impärtit in clase dup5,
fiii lui Levi: Gheraon, Cahat i Meran.
 CARTEA INTÄIA A CRONICILOR, 24
Din neamul lui Gherson faceau
parte: Laedan i imei.
Feciorii lui Laedan au fost: Iehiel
cel dintai, apoi Zetam i Ioil, de toti
trei.
Feciorii lui Simei an fost: Selomit,
Haziel i Haran, la un loe trei. Acestia
sunt capii de familie ai lui Laedan.
Feciorii altui Simei au fost: Iahat,
Ziza, Ieu§ si Beria, la un loo patru. Ace-
stia sunt fiii lui Simei.
Iahat a fost cel dintai s't Ziza al
doilea. Ieu i Beria n'au avut multi
copii, asa c ei alcatuesc o familie si
deci o singura clasa.
Feciorii lui Cahat au fost: Am-
ram, Ithar, Hebron si Uziel, patru la
numär.
Feciorii lui Amram au fost: Aaron
Moise. Aaron a fost pus deoparte,
ca sit slujeasca in Sfa,nta Sfintelor dea-
pururi el si fiii lui, ea tamaieze necon-
tenit inaintea Domnului, sa, fie in slujba
lui si prosläveasca numele.
Cat despre Moise, omul lui Dum-
nezeu, apoi fiii lui au fost socotiti la
semintia lui Levi.
Fiii lui Moise au fost: Ghersom
Eliezer.
Fiii lui Ghersom au fost: Subael
cel dintai.
Fiji lui Eliezer au fost: Rehabia
cel dintai, i Eliezer n'a mai avut alti
feciori, pe cb,nd Rehabia a avut foart,e
multi feeiori.
Fiji lui Ithar au fost: Selomit
cel dintai.
Fili lui Hebron au fost: Ieria cel
dintai, Amaria al doilea, Uziel al treilea
Icameam al patrulea.
Feciorii lui Uziel au fost: Mica cel
dintai, Isia al doilea.
Feciorii lui Merari au fost: Mahli
Must Feciorii lui Mahli au fost:
Eleazar si Chis.
Si murind Eleazar n'a avut
ci numai fete. Si ele s'au miíritat cu
feciorii lui Chis, veril lor.
Fiji lui Musi au fost: Mahli, Eder
si Ieremot, la un loe trei.
Acestia sunt fiii lui Levi dupà,
familiile lor, dupii capii de familii,
precum au iesit la numtifittoare, numa-
www.dacoromanica.ro
440
rati pe nume i pe capi de familii, care
se indeletniceau cu slujba in casa Dom-
nului,
Fiindca David cugeta: « Domnul
Dumnezeul lui Israil va odihni pe po-
porul eau i el va locui deapururi in
Ierusalim.
De asemenea i levitii nu vor mai
fi nevoiti sá due& pe umeri cortul sfant
toate lucrurile de trebuinta pentru
sluj ba.
Cad dupa cele din uriná hotariri
ale lui David, numärul fiilor lui Levi a
fost socotit de la douazeci de ani si mai
in sus.
Datoria lor este sá, fie la inde-
mana fiilor lui Aaron pentru slujba in
casa Domnului, pesto curti, peste eft-
mari i pentru curätenia a tot ce este
sfant i insarcinati cu savarsirea slujbei
In casa Domnului.
Ei luau seama de painile punerii
inainte, de lamura de faina pentru pri-
noase, de azime, de aluatul pentru copt
In tigaie si de amestecarea la prinosul
de paine, precum si de orice masurá
pentru bucate, pentru vin si pentru unt-
delemn, sau masura de lungime.
Sa stea in fiecare dimineata sà,
laude si sit proslaveasca pe Domnul si
tot asa si seara;
Sá ja parte la aducerea tuturor
arderilor de tot Domnului, la Sambete,
la lunile noi, la praznice, dupa nu-
marul pe careil statorniceste legea ca sit
se aduca deapururi inaintea Domnului ;
S5, pazeasc5, cu ravni cortul des-
coperirii, sa aibii, grija de Sfanta i sa
ajute pe fiii lui Aaron, fratii lor, la slujba
in casa Domnului.
24.
Cetele preolefti.
Cat despre fiii lui Aaron, iati clasele
lor: Fili lui Aaron au fost: Nadab, Abiu,
Eleazar si Itamar.
Dar Nadab i Abiu au murit
inaintea parintelui lor, far& sä fi lasat
fii, i astfel Eleazar si Itamar au intrat
in slujba preoteasca.
Atunci David impreunii cu Tadoc,
dintre fiii lui Eleazar, si Ahimelec, dintre
 CARTEA INTAIA A CRONTICILOR, 25
fili lui Itamar, au impartit pe fiji lui
Aaron dup.& insemnitatea lor la slujba.
Dar gasindu-se c fiii lui Eleazar
au mai multi capi de neam decal fiii lui
Itamar, au fost impartiti asa c fiilor
lui Eleazar le-a venit saisprezece capi
de familie, iar fiilor lui Itamar opt capi
de familie.
Ins i unii i altii au fost impartiti
la sorti, caci atat intre urmasii lui Eleazar
cat i in acei ai lui Itamar se aflau principi
ai Sfântului locas cat i principi ai lui
Dumnezeu.
Si Semaia, fiul lui Natanail scriitorul,
din neamul levitilor, i-a scris, in faja
regelui si a capeteniilor si a arhiereului
Tadoc i a lui Ahimelec, fiul lui Abiatar,
precum si a capilor de familie ai preo-
tilor i ai levitilor, luandu-se o familie
din neamul lui Eliezer si alta din neamul
lui Itamar.
Cel dintai sort a cámut pe Iehoiarib,
al doilea pe Iedaia,
Al treilea pe Ilarim, al patrulea pe
Seorim,
Al cincilea pe Malchia, al saselea
pe Miiamim,
Al saptelea pe Hacot, al optulea
pe Abia,
/1. Al noulilea pe Iesua, al zecelea
pe Secania,
Al unsprezecelea pe Eliasib, al doi-
sprezecelea pe Iachim,
Al treisprezecelea pe Hupa, al pai-
sprezecelea pe Isbaal,
Al cincisprezecelea pe Bilga, al
saisprezecelea pe Imer,
Al saptesprezecelea pe Hezir, al opt-
sprezecelea pe Hapitet,
Al nomisprezecelea pe Petahia, al
douitzecilea pe Iezechil,
Al doultzeci i unulea pe Iachim,
al douazed i doilea pe Gamul,
Al douazeci i treilea pe Delaia,
al douazeci i patrulea pe Maazia.
Acesta este randul lor la slujba ca
sâ intre in casa Domnului dup.& randuiala
statornicita lor prin gura lui Moise, stra-
bunul lor, si pe care a poruncit-o Domnul
Dumnezeul lui Israil.
Iatit i capeteniile celorlalti leviti:
Capetenia fiilor lui Aram: Subael; a fiilor
lui Suba,e1: Iehdeia ;
441
www.dacoromanica.ro
Capetenia fiilor lui Rehabia: 'Oa ;
A fiilor lui Ithar: Selomit ; a fiilor
lui Selomit: Iahat
i urmasii lui Hebron au fost:
Cel dintai Ieria, Amaria al doilea, Uziel
al treilea, i Iecameam al patrulea.
Fiji lui Uziel au fost: Mica, iar
din urmasii lui Mica: Samir.
Fratele lui Mica a fost Isia, iar
din urmasii lui Isia a fost Zaharia...
Fiji lui Meran i au fost: Mahli
Musi, i urmasii fiului situ au fost Uzia...
Urmasii lui Meran, de la fiul stiu
Uzia, au fost: Sohat, Zacur i Ibri.
Coboritor din Mahli a fost Elea-
zar, care n'a av
Si Chis. Fiul luí Chis a fost Ie-
rahmeel.
Fiji lui Musi au fost: Mahli, Eder
Ierimot. Acestia stint urmasii
dupli familiile lor.
De asemenea i ei au aruncat
sorti ca i fratii lor, fiii lui Aaron, 'Main-
tea lui David, a lui Tadoc si a lui Ahi-
melee, inaintea capilor de familie ai
preotilor i ai levitilor, fart', sä, se faca
deosebire intre cei batrani i cei tineri.
25.
Cetele 6171,07-01er.
Dupi acestea, atat David cat
cipeteniile ostirii au despartit pe fiii lui
Asaf, Heman i Iedutun, care sä, pro-
saveascii pe Domnul cu avant profetic,
la sfanta slujbil, din chitare, din harfe
din chimvale. lata i numarul acelora
care erau porunciti cu aceasta slujire.
Dintre fiii lui Asaf Zacur, Iosif,
Netania i Asarela, sub mana lui Asaf
care proslavea pe Domnul la porunca
regelui.
Dintre ai lui Iedutun, fiii lui Ie-
dutun: Ghedalia, Teri, Lsaia, Hasabia,
Matitia i isa, sub mama parintelui lor
Iedutun, care canta din hail& cantari
de laud& si de slava, Domnului.
Dintre ai lui Heman, fiii lui Heman:
Buchia, Matania, Uziel, Subael, Ierimot,
Anania, Hanani, Eliata, Ghidalti, Ro-
mamti, Ezer, Iosbecasa, Maloti, Hotir,
Mahaziot.
 CARTEA INVAIA A CRONICILOR, 26
Toti acestia emu fiii lui Heman,
väzEtorul Regelui, dupd fägäduinta pe
care i-o diiduse Dumnezeu, ca s spo-
reascä, neamul lui, fiindcá Dumnezeu
dä,duse paisprezece baieti i trei fete.
Toti acestia erau la indemâna mai
marilor lor, in casa Domnului, cántä-
reti din chimvale, din harfe i din chi-
tare, pentru slujba din casa lui Dum-
nezeu, dar la porunca regelui, a lui
Asaf, a lui Iedutun i a lui Heman.
Si numärul lor, impreunä, cu fratii
lor incercati in cántarea dumnezeiascd,
toti iscusiti, se lidies, la douä, sute
optzeci j opt.
Si au aruncat sorti sä slujeasca
cu randul: cei bätrâni deopotnva cu
cei tineri, dascàlij ca i ucenicii.
Si sortul cel dinthi pentru Asaf, a
clizut pe Iosif, impreunä cu fratii lui
cu fiii lui, doisprezece la numär. Al doi-
lea pe Ghedalia, fratii lui ifiii lui, doi-
sprezece de toti.
Al treilea pe Zacur, fili lui
fratii lui, doisprezece de toti.
Al patrulea pe Itri, fiii lui i fratii
lui, doisprezece de toti.
Al cincilea pe Natania, fiii lui
fratii lui, doisprezece de toti.
Al saselea pe Buchia, fiii lui
fratii lui, de toti doisprezece.
Al saptelea pe Iesarela, fili lui
fratii lui, de toti doisprezece.
Al optulea pe Isaia, fili lui
fratii lui, de toti doisprezece.
Al nonalea pe Matania, fil lui
fintii lui, doisprezece la numär ;
Al zecelea pe Simei, fiji lui
fratii lui, la un loe doisprezece.
Al unsprezecelea pe Uziel, fili lui
fratii lui, la un loe doisprezece.
Al doisprezecelea pe Hasabia, fiii
lui fratii lui, laolaltá doisprezece.
Al treisprezecelea pe Subael, fiii
lui i fratii lui, laolaltá doisprezece.
Al paisprezecelea pe Matitia,
lui i trata lui, la un loe doisprezece.
Al cincisprezecelea pe Ieremot,
lui i fratii lui, la un loe doisprezece.
Al saisprezecelea pe Anania, ffii
lui i fratii lui, la un loo doisprezece.
Al f}aptesprezecelea pe Iosbecasa,
fiii lui i fratii lui, la un loe doisprezece.
442
www.dacoromanica.ro
Al optsprezecelea pe Hanani, ffii
lui i fratii lui, la un loe doisprezece.
Al nouäsprezecelea pe Maloti, fiii
lui i fratii lui, doisprezece la numar.
Al douäzecilea pe Eliata, fiii lui
fratii lui, doisprezece la numär.
Al doultzeci j unulea pe Hotir,
fiii lui j fratii lui, doisprezece la numär.
Al douázeci i doilea pe Ghidalti,
fifi lui ii fratii lui, doisprezece la numär.
Al douäzeci i treilea pe Mala-
ziot, fiji lui i fratii lui, doisprezece la
un loc.
Al douäzeci i patrulea pe Ro-
mamti, ffii lui i fratii lui, doisprezece
la numär.
26.
Alti dregiitori ai templului.
la& fA clasele portarilor. Dintre
Coreiti: Meselemia, fiul lui Core, din
neamul lui Abiasaf.
Si Meselemia a avut fii: Zaharia,
cel intái näscut, Iedia,e1 al doilea, Ze-
badia al treilea, i Natanail al patnilea,
Elam al cincilea, Iohanan al sa-
selea, Elioenai al saptelea.
Dar si Obed-Edom a avut ffi: Se-
maia cel intâi näscut, Iehozabad al
doilea, bah al treilea, Sacar al patrulea,
Natanail al cincilea,
Amiel al saselea, Isahar al saptelea,
Peultai al optulea, din pricinä ca, Dum-
nezeu il binecuvântase.
Dar si fiul situ Semaia a avut si el
care au fost capi de familie, fiindeä
au fost oameni de omenie.
Feciorii lui Semaia au fost: Otni,
Rafail, Obed, Elzabad i fratii säi, oameni
incercati, Elihu i Semachia.
Toti acestia sunt coboritori din
Obed-Edom, ei i fiji lor i fratii lor,
oameni incercati, cu rtivnit la slujbä, de
toti saizeci i doi din Obed-Edom.
Dar si Meselemia a avut fui i frati,
oameni viteji, optsprezece la numär.
Si Hosa cel din feciorii lui Merani
a avut fui: Simri cel dintâi - &liei nu
era intai nascut - i tatäl säu 1-a fiicut
cäpetenie,
Hilchia al doilea, Tebalia al treilea,
Zaharia al patrulea. Toti fiii i frota lui
Rosa au fost treiaprezece
 CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 27
Aceste clase de portan, caca
aceste ciipetenii de neammi i de se-
mintii, au avut indatorirea 85. slujeased
In templul Domnului.
Si s'au aruncat sorti pentru fie-
care poartli i la fiecare familia, ca
fie rfinduiti fie din cei mari, fie din cei
mici.
Pentru poarta dinspre nistirit au
cäzut sortii pe Selemia, iar fiului situ
Zaharia, sfetnic iscusit, i-a ieait la sorti
poarta cea dinspre miazii-noapte.
Lui Obed-Edom in parte° dinspre
miazd-zi, iar pentru feciorii lui cämárile
cu merinde.
Pentru Hosa - in partes, dinspre
opus langd poarta Selechet pe pripor:
strajd, una in dreptul alteia.
La poarta dinspre rdsärit in fie-
care zi ctite aa,se, la miazd-noapte in
fiecare zi cate patru, la miazti-zi d.to
patru in fiecare zi, iar la ciimitrile cu
merinde cate doi.
La cliidirea dinspre opus: patru
pentru pripor i doi pentru clädire.
. 19. Aceasta a fost randuiala porta-
rilor coboritori din fiii lui Core i din
fili lui Meran.
20. lar Levita, fra4ii lor din aceiaai
semintie se indeletniceau cu privegherea
vistieriei casei lui Dumnezeu ai a vistieriei
sfintelor odoare.
21. Fiji lui Laedan, adicá Gheraonitii
coboritori din Laedan Iehielitii eran
capi de familie din neamul lui Laedan
Gheraonitul
22. Feeiorii lui Iehiel, Zetam impreund
cu Ioil, frat,ele lui, striijuiau vistieria
ca,sei Domnului.
23. Dintre cei din neamul lui Amram,
Ithar, Hebron ai Aziel,
24. Apoi Subael, fiul lui Gheraom, fiul
lui Moise, era striljuitor peste vistierii.
25. lar dintre neamurile lui cobori-
toare din Eliezer, acesta a avut fin pe
Rehabia, iar Rehabia pe Isaia, iar Isaia
pe Zicri, iar Zicri a avut fiu pe Se-
lomit.
26. Apoi Se/omit imprewid cu fratii
lui erau cu strajuirea tuturor vistieriflor
cu sfinte daruri pe care le afierosiserti
David, capa de fani1ii, cipeteniile peste
mii peste sute, cdt si capitana oatirii,
443
www.dacoromanica.ro
Cid le clatigaserd din pritzile luate
In lupte ai le afierosiserd pentru intreti-
nerea casei Domnului,
Pe lângd, tot ce afierosiserd Samuil
Vitzdtorul, Saul, feciorul lui Chis, Abner,
fiul lui Ner, i Ioab, feciorul lui Teruia.
Toate ace,ste lucruri afierosite erau sub
mana lui Selomit ai a fratilor lui.
Dintre coi coboritori din Ithar,
Chenania i fili lui erau cu trebile dinafard
ale lui Israil, ca dregdtori i judecdtori.
Dintre Hebroniti, Haaabia tfi fratii
lui, oameni incercati, o mie ai aapte sute
de ini erau cu clirmuirea lui Israil la
opus de Iordan, pentru toate lucrurile
Domnului i pentru slujba regelui.
Dintre Hebroniti fiicea parte Ieria,
cdpetenia, Hebron4ilor dupii neam ai fa-
milie. In anul al patnizecilea al dom-
niei lui David s'a cercetat i s'au aflat
In neamul Ion oameni viteji, in Iazerul
din Galaad.
Toti laolaltii cu fratii lui eran
douti mii i a p te sute de capi de familie
arora le-a incredintat regele David ad
fie peste Ruben, peste Gad ai peste ju-
mátate din seraintia lui Manase, pentru
once trebi ale lui Dumnezeu ai ale regelui.
27.
Cdpeteniile oltirii, voevozii i ceilalfi
dregdtori ai lui David.
lar fiii lui Israil dupá numärul Ion,
capi de familie, cltpetenii peste mii
peste sute, dregltori de (Ore in slujba
regelui pentru toate trebile fiecd,rei pä.rti
de oatire care facea cu rândul in fiecare
land, in toate umile anului caci fiecare
parte de oatire cuprindea uäzeei i patru
de mii de inai eran:
In fruntea oatirii fati:U°, in luna
intaia, era Iabaal, fiul lui Zabdiel, a
citrui ceata cuprindea douázeci i patru
de mii de inai.
El era din neamul lui Peret ai era
cápitan peste cdpeteniile otinii intregi
din luna ceo dintái.
In fruntea oatirii din luna a doua
era Eleazar, fiul lui Dudai Ahohitul,
dupd, el era principele Miclot, iar din
oastea lui faceau parte doudzeci i patru
de mii de insi.
 CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 27
Cpetenia ostirii a treia, din luna a
treia, era Benaia, feciorul arhiereului
Iehoiada, iar din oast,ea lui fäceau parte
douiizeci i patru de mii de insi.
Acest Benaia era un viteaz dintre
cei treizeci. iar din oastea lui fäceau parte
doulizeci i patru de mii de insi. Dupit el
venea fiul säu Amizabad.
Al patrulea, pentru luna a patra
era Asad. fiul lui Ioab, iar dupä el venea
fiul sau Zebadia. Din oastea lui faceau
parte dougtzeci i patru de mii de insi.
Al cincilea, pentru luna a cincea,
era clipitanul Samhut Izrahitul, si din
oastea lui fáceau parte douiizeci i patru
de mii de insi.
Al as el e a , pentru luna a sasea, era
Ira, feciorul lui Iches din Tecoa, si din
oastea lui fliceau parte douazeci patru
de mii de insi.
Al saptelea, pentru luna a saptea,
era Hele t din Pelet, din semintia lui
Efraim, iar din oastea lui fáceau parte
doulizeci i patru de mii de insi.
Al optulea, pentru luna a opta, era
Sibecai Husatitul din Zerahiti, iar din
oastea lui faceau parte douitzeci i patru
de mii de insi.
Al nouälea, pentru luna a noua, era
Abiezer din Anatot, din semintia lui
Veniamin, iar din oastea lui fi-iceau parte
douiizeci i patru de mii de insi.
Al zecelea, pentru luna a zecea,
era Mahrai din Netofa, unul dintre Ze-
rahiti, i oastea lui cuprindea doudzeci
patru de mii de insi.
Al unsprezecelea, pentru luna a
unsprezecea, era Benaia din Piraton, din
fiii lui Efraim, iar din oastea lui fáceau
parte douiizecimsi patru de mii de insi.
Al doisprezecelea, pentru luna a
douäsprezecea, era Heldai din Netofa,
din neamul lui Otniel, iar in oastea lui
se aflau doulizeci i patru de mii de insi.
lar in fruntea semintiilor lui Israil
eran ränduiti: dintre Rubeniti era voe-
vod Eliezer, feciorul lui Zicri ; din semintia
lui Simeon, era Sefatia, fiul lui Maaca;
Din Levi, Hasabia, fiul lui Che-
muel ; din neamul lui Aaron era Tadoc;
Din luda era Eliab, unid din fratii
lui David; din Isahar era Omri, feciorul
lui Micael;
444
www.dacoromanica.ro
Din Zebulon era Ismaia, feciorul lui
Obadia; din Neftali era Ierimot, fiul lui
Uziel;
Din fiii lui Efraim era Ozeea, fiul lui
Azazia; pentru jumätate din semintia
lui Manase era Ioil, fiul lui Pedaia;
Pentru cealaltä jumatate a lui
Manase afliitoare in Galaad era Ido, fiul
lui Zaharia; din Veniainin era Iassiel,
feciorul lui Abner;
Din Dan era Azarel, fiul lui Ie-
roham. Acestia sunt voevozii semintiilor
lui Israil.
Dar David n'a mai L'out numärä-
toarea acclora care eran de douäzeci de
ani si mai mici, fiindca Domnul fägliduise
e& va inmulti pe Israil ca stclele cerului.
Ioab, feciorul lui Teruia, incepuse
numafatoarea, dar n'a isprävit-o din pri-
cingt, cá, s'a pornit mânia lui Dumnezeu
impotriva lui Israil i numärul n'a fost
trecut in cronica regelui David.
Peste vistieriile regelui a fost
duit Azmavet, fiul lui Adiel, iar peste
vistieriile din cämp, din cetáti, din sate
din turnuri a fost asezat Iohanan, fe-
ciorul lui Uzia.
Peste lucrätorii cb,mpului, care lu-
cran pämäntud, era Ezri, fiul lui Chelub.
Peste podgoiii era Simei din Rama;
peste pivnitele cu vin din podgorii era
Zabdi Sifmitul.
Peste livezile de máslini si de smo-
chini din Sefela era Baalhanan din Ghe-
der ; peste camáxile cu untdelemn era loas.
Peste vitele mari care pfisunau in
Saren era Sitrai din Saron ; peste vitele
din vâi era Safat, feciorul lui Adlai.
Peste camilo era randuit Obil
Ismailiteanul ; peste asine era Iehdeia
din Meronat;
Peste vitele märunte, era Iaziz
Hagritul. Aeestia erau chivernisitorii
peste mosiile regelui David.
Ionatan, unchiul lui David, era
sfetnic iscusit i scriitor. Iehiel, fiul lui
Hachemoni, se indeletnicea cu cresterea
fiilor regelui.
Ahitofel era sfetnicul regelui, Hu-
sai Arheianul era prietenul regelui. Dupit
Ahitofe/ veneau Iehoiada, fiul lui Benaia,
Abiatar. i Ioab era generalul ostirii
regesti.
 CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 28
28,
Cele din ?arma hoteieiri ale lui David
pentra zidirea templului
Atunci a adunat David la Ierusalim
pe toti voevozii, voevozii semintiilor
capitana ostilor care slujeau regelui, ci-
peteniile peste mii si peste sute, pe chi-
vernisitorii mosiilor regale, pe feeiorii
lui i-a asezat capetenii, apoi pe ingriji-
torii lui, ostirea sa viteazá, precum si pe
once om de ispravi.
Si s'a sculat regele David in picioare
si a gräit: Ascultati-mk fratii mei,
norodul meu! Am avut in inima mea
sa zidesc cas5, de odihnä pentru chivotul
legamantului i asternut al picioarelor
Dumnezeului nostru si am fäcut pregi-
tiri pentru zidire
Dar Dumnezeu mi-a spus: «Sii nu
zidesti templu inchinat numelui meu,
caci tu esti om razboinic i värsator
de singe s.
Si m'a ales Doinnul Dumnezeul lui
Israil pe mine din intreaga familie a
tatälui meu ca sii fiu rege peste Israil dea-
pururi, clici pe luda 1-a ales voevod,
si din neamul lui luda este familia tatalui
meu, i dintre feciorii tatälui meu intru
intru mine a binevoit, ca sá, ma faca rege
peste tot Israilul ;
lar din toti feciorii mei ea:0i multi
feciori mi-a däruit mie Domnul el a
ales pe Solomon, fiul meu, ea si sadä
pe scaunul imparatiei Domnului, peste
Israil,
i mi-a zis: «Fiul tau, Solomon, el
imi va zidi templul meu i curtile mele,
fandca pe el 1-am ales fin, iar eu ii voi
fi lui parinte,
Si-i voi intari impäritia lui in
veac de veac, daca va tale cu tiirie la
poruncile mele si la indreptärile mele ca
pina in ziva de azi ».
Si acum in ochii intregului Israil,
ai intregii obsta a Domnului i in auzul
Dumnezeului nostru va indemn: Paziti
nazuiti spre poruncile Domnului Dum-
nezeului vostru, ea di stapaniti aceasta
tara minoasi i deapururi s'o läsati
mostenire copiilor vostri de duplo, voi.
lar tu, Solomoane, fiul meu, s'a stii
de Dumnezeul parintilor tia i si-i slu-
445
www.dacoromanica.ro
jesti din toatá mima i cu rãvnä in suflet,
cáci Doinnul cerceteazä toate inimile
patrunde taina cugetelor. Daca 11 vei
cauta, il vei gasi, iar daca te vei räzleti
de el, te va lepäda in veao.
Si. acum ia aminte ! Fiindca Dom-
nul te-a ales ca sa-i zidesti lui casa, care
va fi templul lui, fli cu e porneste
la lucra! »
Apoi David i-a dat fiului san So-
lomon planul pridvorului, al clädirilor
templului, al vistieriilor, al camarilor din
catul de sus, al camarilor dinlauntru
al incaperii pentru chivotul legii;
Planul pentru tot ce avea in minte:
al curtilor templului Doinnului, al tu-
turor cladirilor inconjuditoare, al vistie-
riilor templului Domnului si al vistie-
riilor odoarelor afierosite ;
Planul clädirii pentru clasele preo-
tilor sí ale levitilor s't pentru toate slujbele
din templul Donumlui, cum i incaperi
pentru toate odoarele de trebuinti la
slujbi in templul Domnului.
Apoi i-a dat chipuri pentru odoare/e
de aur, cu insemnarea greutatii de aur
pentru toate odoarele fiedirei slujbe ; chi-
puri pentru odoarele de argint, cu insem-
narea greutätii pentru toate odoarele tre-
buitoare fiecärui slujbe ;
I-a dat aur cantárit pentru can-
delabrele de aur cu ale lor candele de
aur, dupit greutatea fiedirui candelabru
si a candelelor lui, tot asa, argint cän-
tárit pentru candelabrele de argint, dupä
greutatea fiecärui candelabru si dupa
intrebuintarea lui;
I-a dat aur cintarit pentru me-
sale painilor punerii inainte, pentru fie-
care masa, asijderea i argmt pentru
mesele cele de argint.
Apoi, aur i argint pentru fauritul
furculitelor, al ibricelor, al cupelor de
aur curat, al paharelor de aur, dupä, greu-
tatea fiecärui pahar, si al paharelor de
argint, dupä, greutatea fiecarui pahar,
Pentru fauritul altarului tämäderii,
aur lämurit dupli greutatea lui; pentru
fáuritul carului lui Dumnezeu, al heru-
vimilor de aur, care stäteau cu aripile
intinse i acopereau chivotul legamin-
tului Domnului.
 CARTEA INTAIA A CRONICILOR, 29
aPentru toate acestea,zis-a David,
pentru toatit intoemirea i indeplinirea
planului, Domnul m'a insuflat printr'o
scrisoare de la mina sa *.
Si David a mai spus lui Solomon,
fiul situ: eFil tare FA birbiitos i porneete
la lucru! Nu te teme i nu te infiora, de-
oarece Domnul Dumnezeu, Dumnezeul
meu este cu tine. El nu te va lisa i nici
nu te va piriisi pin& nu se va sarei
lucrul zidirii templului Domnului.
Iat i clasele de preoVi ei de 1ey-4i
pentru once slujbit in templul lui Dum-
nezeu, iar pentru once treab i pentru
orice lucrare al la indemâni tot felul de
oameni incereaVi i iscusiVi, aeijderea o
cipeteniile o poporul pentru indeplinirea
tuturor poruncilor tale !
29.
Solomon, urmaful lui David; rug'dciunea
lui David fi wartea lui.
Atunci David a mai gait citre toatit
obetia: a Solomon, fiul meu, pe care l-a
ales Domnul, este tinir in fragedi
f3.1
lar lucrarea este märeati,
nu pentru om se face palatul acesta, ci
pentru Domnul Dumnezeu.
Pentru aceasta m'am striduit din
toate puterile mele sit pregitesc pentru
templul Domnului aur pentru lucrurile
de aur, argint pentru cele de argint,
aramg pentru cele de arami, fier pentru
cele de fier, lemn pentru cele de lemn,
pietre de onix o de incadrat, pietre de
impodobit i pietre de felurite colori, tot
felul de pietre nestimate i multi mar-
morit
Ba mai mult! In bucuria mea pen-
tru templul Domnului, tot ce am, aur
argint, Il diruiesc templului Domnului,
In afari de tot ceea ce am pregitit pen-
tru templu:
Trei mii de talanVi de aur, aur de
Ofir, eapto mii de talanti de argint curat
pentru imbricarea pereVilor templului,
Si pentru cumpitrarea de aur pentru
luerurile cele de aur, de argint pentru
lucrurile cele de argint ei de tot felul de
lucruri de mini de meter. Si cine mai
vrea de bun& voie umple estázi mil,-
na de prinoase pentru Domnul ? *
www.dacoromanica.ro
446
Atunci au adus prinoase de bun&
voie capii de familii, voevozii seminViilor
lui Israil, apeteniile peste mii ei peste
sute ei dipeteniile in slujba regelui.
Ei däruiri, pentru zidirea templului
Domnului, cinci mil de talanVi i zece
mii de darici, zece mii de talanVi de ar-
gint i optsprezece mii de talanti de
aramet, ei o suti de mii de talanti de fier.
Si cine a avut pietre scumpe, le-a
dgruit vistieriei temphilui Domnului,
sub mina lui Iehiel Ghereonitul.
Si s'a bucurat norodul de prinoa-
sele lor cele de bung voie, cäci däruiserii
Domnului cu inimi bung aeijderea f0.1
regele David s'a bucurat cu bucurie mare.
Atunci a binecuvintat David pe
Domnul in ochii a toati, obetia i a zis :
Binecuvitntat si fa tu, Doamne, Dam-
nezeul stribunului nostru Israil, din veac
ping in veac !
A ta, Doamne, este slava, puterea
podoaba, strilucirea i mitreVia, ctici
tot ceea ce este in cer ei pe pimint al
tau este! A ta este impiefiVia, Doamne,
care se ridici mindri deasupra tuturor !
BogiVia i cinstea, de la tine vin,
tu eeti stapinitor a tonto, in mina ta
este puterea i tärin, in mina ta e sit
faci pe orieicine mare ei puternic.
Si acum, Dumnezeul nostru, noi
te liudim i preaslivim slävitul Vim
nume,
Cáci cine aunt eu i cine este po-
porul meu, ci am avut atita putero ca si,
aducem de bung, voie prinoase ca aceste,a?
Dar de la tine este totul FA din mina ta
Vi-am dat Vie prinos !
Gad streini suntem inaintea ta
pribegi ca toVi párinii noetri, ea umbra
Bunt zilele noastre pe pimint i fad),
de nidejde.
Doamne Dumnezeul nostru! Toate
aceste bogiVii, pe care noi le-am pregitit
ca sä.4i zidim templu intru numele tau
cel dint, sunt din mina ta ei ale tale
sunt.
Stiu, Dumnezeul mea, cá tu cerce-
tezi mima i Vi-e drag de neprihinirea, ei.
Toate acestea cu gaud curat de bung
voie Vi le-am dat, i mi uit acum cu
bucurie cá norodul titu de aici de bun&
voie iVi face dartui I
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 1
Doamne Dumnezeul parintilor no-
stri, al lui Avraam, al lui Isaac si al lui
Israil, pastreaza aceastit rávna de cuge-
tare deapururi in mima poporului tau,
indrepteaza inirna lui catre tine.
Fiului meu Solomon daruieste-i
inima intreaga, ca ea pazeascii portmcile
tale, descoperirile tale i legile tale, sa le
facä, pe toate i s zideasca templul pen-
tru care ea am facut pregatiri.*
Dupa aceasta a poruncit David
la toata obstia: Prosliiviti pe Domnul
Dumnezeul vostru! toot& obstia a
proslavit pe Domnul Dumnezeul parin-
tilor lor i s'au plecat i s'au inchinat
Domnului i regelui.
Apoi a doua zi de dimineata au
adus jertfit Domnului precum si arded
de tot: o mie de vitei, o mie de berbeci,
o mie de miei impreung, cu jertfele Ion
de turnare, precum i jertfe multe pen-
tru tot Israilul.
i in ziva aceea au mancat i au
baut inaintea Domnului cu bucurie mare
si 1-au facut rege pe Solomon, fiul lui
David, 0 I-au 11118 stäpanitor, iar pe
'redo° arhiereu.
i Solomon s'a suit pe tronul Dom-
nului ca rege In locul tatalui sau David
CARTEA A DOUA A CRONICILOR
1.
Domnia lui Solomon. Rugticiunea lui So-
lomon pe inalimea Ghibeonului: el c,ere
de la Dumnezeu infelepciune. Dumnezeu
dt1 intelepciune, bogqie 9i slavd.
i Solomon, fiul lui David, si-a in-
tärit dorania sa i Domnul Dumnezeul
sat' a fost cu el si 1-a proslavit.
Atunci Solomon a poruncit la tot
Israilul, voevozilor peste mii i peste
sute, judecatorilor i tuturor principilor
din Israil, capilor de familii, sa se adune,
i Solomon impreuna cu toata
obstia care Il insotea a pornit spre
inaltimea Ghibeonului, flindca acolo se
afla cortul deseoperidi lui Dumnezeu
pe care V fácuse Moisi, robu/ lui Dum-
nezeu, in pustie.
447
www.dacoromanica.ro
i-a mers bine si tot Israilul a ascultat
de el.
*i toti principii, toti vítejii, asij-
derea i totii fili regelui David si-au dat
mana sub regele Solomon.
i Domnul a preamarit pe So-
lomon in ochii a tot Israilul i 1-a invred-
nicit de falnica doamie, precum nu
mai fuses° nici unul din toti regii de
dinaintea lui in Israil.
David, fiul lui Iesei, a fost rege
peste tot Israilul,
i a domnit peste Israil patruzeci
de am: in Hebron a domnit sapte ani,
iar in Ierusalim treizeci i trei.
i a murit la adanci batranete,
sail' de zile, de bogatie si de slava, iar
In locul lui s'a suit pe trou fiul sau So-
lomon.
Istoria domniei regelui Solomon,
de la inceput i pang, la sfarsit, hail, se
and, scrisa in istoria lui Samuil Vaza-
torul, si in aceea a lui Natan Proorocul
0 a lui Gad Wizatorul,
Impreuna cu toatii domnia lui, cu
faptele lui vitejesti i cu intamplitrile
vrednice de adus aminte, care au trecut
peste el, peste Israil si peste toate
pamantului.
Ci chivotul lui Dumnezeu 11
adusese David din Chiriat-Iearim in
locul pe care i-1 pregatise David in Ie-
rusalim, unde ii intinsese i cortul.
Tot acolo, in fats, locasului Dom-
nului, se afla i jertfelnicul col de aroma,
fácut de Betaleel, fiul luí Uri, fial luí
Hur, pe care Solomon imprenna cu toata
obstia 1'1 cercetau.
Deci Solomon a adus jertfa pe jertfel-
nicul eel de anima, care se afla in fata
cortului descoperirii, precum si o mie
de arded de tot.
Chiar in noaptea aceea Domnul tea
aratat lui Solomon si i-a zis: e Cere ce
dau!
Dar Solomon i-a raispuns Dom-
nului: i Tu ti-ai aratat fate,' de David,
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 2
tatäl meu, induritrile cele mari i m'ai
fäcut rege in locul lui,
Fie ca acum sä se adevereaseä.
fitgliduinta &cut& lui David, pärintele
meu, fiindeit m'ai pus rege peste un
popor numeros ca pulberea pannfin-
tului!
deci intelepciune si age-
rime, ca sit pot domni peste acest popor,
ciici cine ar putea altfel judeca tweet
popor mare al tau? s
Atunci Dumnezeu i-a zis lui So-
lomon: « Fiinda ai piistrat in mima ta
acest lucru i n'ai cerut bogäie, avere
si =hire i nici sufletul vräjmasilor
niel viatä lung& n'ai cenit, ci numai
intelepciune i agerime, ca sä judeci
poporul meu peste care te-am gout
rege,
Iatií, iti dau Intelepciune si age-
rime, iar pe deasupra bogätie, comori,
mäzire fi voi därui, precum n'a
avut i nu va mai avea nici unul din
regii care au fost inaintea ta i vor mai
fi dupit tine ».
Dap& aceasta s'a intors So/omon
de pe inältimea unde adusese jertfä In
Ghibeon, din fata cortului deseoperirii,
la Ierusalim si a inceput sä, domneascd
peste Israil.
Si Solomon si-a adus care de
rEtzboi i ctiliireti: o mie patru sute de
care si dotiiisprezece mü de caliireti,
si i-a asezat in cetätile pentru carele
de räzboi, precum i in preajma rege-
lui in Ierusalim.
Si regele a adus aur i argint In
Ierusalim de erau ea pietrele, i cedrii
erau asa de multi ea smochinii shlbateci
din ses.
Cumparlitura de cal se fk'cea
pentru Solomon din Mutri si din Coa.
Negutäterii regelui Ii luau pe pret bun
din Coa.
Asa cä aduceau din Mutri un
car de räzboi cu pret de sase sute de
sicli, iar un cal cu o sutä. cincizeci. Tot
prin mijlocirea lor veneau cai si care si
pentru regii Hetitilor i ai Sirienilor.
Si Solomon s'a hotiirftt
templa in numele Domnului
precum i palat impárätesc.
448
www.dacoromanica.ro
2.
Invoiala lui Soloman cu Hiram, regele
Tirului, ca aducit lemn de cedru
din Liban pentru cicidirea templului.
Pentru acea,sta Solomon a status
saptezeci de mii de salahori si opt-
zeci de mii de titietozi de piatrit In munte,
iar peste ei a pus troj mii çi sase sute de
vatafi.
Si a trimis Solomon vorbä lui
Hiram, regele Tirului: « Te-ai tinut de
cuvânt i ai trimis lui David, pärintele
inca, cedri din care vi-a fäcut palat de
locuit.
Iatä, c5, i eu vreau sä clitdesc
templu intru numele Domnului Dum-
nezeului mea si sit i-1 inehin, ea sit
aduc inaintea lui tämitie cu bun miros,
ta pun deapururi in fata lui pädnile
punerii inainte i sä-i aduc arderi de
tot In fiecare dimineatä i searii, In Sam-
bete, la lunile noi i la praznicile Dora-
nului Dumnezeului nostru, ränduíala
aceasta este deapururi In Israil.
Si templul acesta pe care vreau
sii-1 zidesc este mare, fiindch i Dum-
nezeul nostru este mai mare deekt toti
dumnezeii.
Cine ar fi In stare care zideascii,
lui templa, cand cerurile i cerurile ce-
rurilor nu-1 pot cuprinde ? i cine aunt
eu oare 86;4 chides° lui templu dealt
numai ca ta aduc tämâie inaintea lui.
Si acum trimite-mi un meter is-
cusit in lucriíri de aun, de argint, de
aram5,, de fier, de porfia rosie,
si violet5 priceput i in mestesugul
seulpturii, care sit luereze impreuni cu
mesterii poporului mea din luda i din
Ierusalim, pe care i-a pregätit pärintele
meu David.
Trimite-mi din Liban lemn de ce-
dru, de chiparos si de molift, cäci stiu
cg, robii täi se pricep la täiatul copa-
cilor In Liban EA iatä cd i robii mei vor
lucra laolaltit cu robii tiii,
Ca pregiteaseä lemn mult,
fiindcit templul pe care eu am de gänd
zidesc este mare si minunat.
Iatä c5, i pentru täietorii de lemn,
robii tái, dau hran5,: donitzeci de mii
de cori de grau, douil'zeci de mii de cori
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 3
de orz, douazeci de mii de bati de vin
douizeci de mii de bati de untdelemn.
Atunci Hiram, regele Tirului, i-a
raspuns asa, printeo scrisoare pe care
i-a trimis-o lui Solomon: e Din dragoste
pentru poporul 13611, Domnul te-a pus
rege peste el !
Si i-a mai spus Hiram: cc Bine-
cuvantat sä fie Domnul Dumnezeul lui
Israil care a facut cerul i pámantul,
cel ce a dat Iui David un fiu intelept,
priceput i ager, ca s'a zideascii, templu
pentru Domnul i luii palat impar&
tesc.
Acum iti trimit un meter iscusit
incercat, pe Hiram-Abi,
Feciorul unei femei din fiicele lui
Dan o al cárui tata a fost din Tir, meter
In lucrul aurului, al argintului, al fierului,
al pietrelor pretioase si al lemnului, al
porfirei rosii i violete, al visonului si al
porfirei viinii, meter in tot felul de
sculpturi i destoinic s'a faca once plan
care i se va cere, In intelegere cu mes-
terii tal i cu mesterii domnului meu
David, parintele tau.
Dar gris:mi, orzul, untdelemnul EA
vinul pe care domnul meu 1-a fagliduit,
sa-1 trimitä robilor sal!
i noi vom tala lemn din Liban
In masura trebuintii tale si-1 vom in-
druma la tine cu plutele pe more pana
la Iafa, de unde tu 11 vei indrepta la
Ierusalim.
i Solomon a adunat pe toti
strainii din rara lui Israil, dupä
numaratoarea pe care o acuse David,
parintele sau, eA a gasit o sutä cincizeci
trei de mii i sase sute,
Pe acestia i-a impartit: saptezeci de
mii de salahori, optzeci de mii de tale-
tori de piatril in munte i trei
sase sute do vatafi care sä sileasca no-
rodul la lucru.
3.
Inceputul zidirii templului. Zestrea tem-
plului: columnele de arma' numite lachin
Boaz.
1. Si Solomon a inceput zidirea tem-
plului Domnului in Ierusalim, pe mun-
tele Mona, unde Dumnezeu i s'a arätat
449
www.dacoromanica.ro
tatalui san David, in locul pe care
pregatise, pe aria lui Ornan Iebuseul.
Si a inceput el zidirea in luna a
doua din anul al patrulea al domniei lui.
Iatä i marimea temeliei pentru
zidirea templului lui Dumnezeu: lun-
gimea de saizeei de coi dupa, m'asura
veche latimea de douazeei de coi.
Pridvorul din fata Sfint,ei tem-
plului era lung de douazeci de coi, pe
masura latimii templului, i zece coti
de larg, i ináltimea era de o sutil doua-
zeci de coti, iar pe dinkuntru era im-
brácat cu aur curat.
i a captusit Sfanta cu lemn de
chiparos si a imbracat-o cu aur curat
si a sculptat palmieri 15.1 lantulete.
i ca sá, impodobeasca Sfanta, a
imbracat-o en pietre pretioase i cu
aur, aun de Parvaim;
A imbracat apoi peretii, grinzile,
pragurile i usile cu aur, iar pe pereti
a sculptat heruvimi.
Apoi a facut Sfânta Sfintelor. Lun-
gimea ei se potrivea cu largimea tem-
plului: dousazeci de coti, iar lárgimea ei
era tot de douazeci de coti, si a cap-
tusit-o cu aur curat, pret de sase
sute de ta/anti.
Cuiele de aur singure atitrnau cinci-
zeci de sicli. Dar i camarile de la caturi
le-a imbracat cu aun.
In Sfanta Sfintelor a facut doi
heruvimi sculptati pe care i-a imbramat
cu aur.
Aripile heruvimilor la un loe erau
lungi de douazeci de coi. Aripa celui
dintai, lungit de cinci coti, ajungea la
peretele templului, i aripa cealalta de
cinci coti se atingea de aripa heruvirnu-
lui al doilea.
Aripa celui de al doilea, lungli de
cinci coti, ajungea la peretele templului,
aripa cealalta a lui, lungá de einci
coi, se atingea de aripa, heruvimului
Aripile ace,stor heruvimi asa in-
tinse erau de douazeci de coi. Heruvimii
stateau in picioare cu fetele intoarse spre
Sfanta.
Apoi a &cut perdeaua de porfirá
violeta, rosie, visinie si de vison, si pe
ea a cusut chipuri de heruvimi.
29
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 4
lar pentru fata templului a racut
doll& columne lungi de treizeci i cinci
de coi, avand fiecare, la varf un ca-
piteliu de cinci coti.
Si a mai fiicut llintulete ca de pus
la gat pi le-a atarnat pe capiteliul coloa-
nelor, si o sutä, de rodii pe care le-a in-
sirat pe läntulete.
Apoi a asezat columnele in fat.%
templului una de-a-dreapta, si alta de-a-
stfinga si a numit-o pe ceo din dreapta
Iachin, si pe ceo din stánga Boaz.
4.
Cealaltä ze-slre a templului: jertfelnicul
de amnia% marea de aramd, cele rece
spaitori, cele zece mece ale pliinilor pu-
nerii inainte. Celekate odoare.
i a fácut jertfelnicul de antra&
lung de douäzeci de coti, larg de cloud,-
zeci de coti i inalt de douitzeci de coti.
Si a mai fäcut marea de arama
turnatä, rotunda de jur-imprejur, dia-
metrul ei era de la o margine pan& la
cealaltä zece coti, inaltä de zece coti, iar
rotundul ei era lung cat o funie de
treizeci de coti.
Pe dedesubtul marginii, inconjurau
marea de jur-imprejur chipuri de bos-
tänei, cate zece de fiecare cot, asezati pe
doua randuri i turnati dintr'o bucata
cu ea.
Ea se rezema pe doisprezece boi:
trei tutor* spre miazit-noapte, trei spre
asfintit, trei spre miaza-zi i trei spre
riísitrit. Marea era deasupra lor, iar
spatele lor erau inläuntru sub mare.
Grosimea ei era cat un lat de man5
marginea ei era räsfrantli ca marginea
unei cupe, ca a unei flori de crin, si
inteinsa puteau sâ incap5, trei mii de bati.
A mai facut zece cazane pe cdru-
cioare cu patru roate pe care le-a asezat
cinci de-a-dreapta i cinci de-a-stanga,
ca sä se spele in ele arderile de tot care
se aduceau. Marea era pentru spälatul
preotilor.
Si a mai fricut zece candelabre de
aur, dup.& chipul hotärit pentru ele, pe
care le-a asezat in Sfanta cinci
dreapta i cinci de-a-stanga.
450
www.dacoromanica.ro
Si a fäcut zece mese pe care le-a
pus in Sfanta, cinci de-a-dreapta
cinci de-a-stanga, precum si o sutii de
cupe de aur.
Apoi a fäcut curtea preotilor
curtea cea mare, care avea porti, iar
can aturile lor erau imbracate cu aroma.
Si a asezat marea in partea
dreaptä, a templului intre
miazazi.
Hiram a mai fiicut oale, lopeti
ibrice de stropit. Si asa a isprävit Hi-
ram de fäcut tot lucrul pe care Il avea
de fiicut regelui Solomon in templul lui
Dumnezeu:
Cele doua columne impreung cu
cununa capiteliurilor de pe varful celor
dou5, columne, cele doll& randuri de
horbotà,' care acopereau cununa capi-
teliurilor de pe varful columnelor,
Patru sute de rodii pentru cele
doug randmi de horbotä, cate clouá
randuri de fiecare horbotti, ca s5, acopere
cele douä cununi do pe columne,
Apoi zece cazane asezate pe ca-
rucioare cu patru roate.
Marea impreunä eu cei doispre-
zece boi de sub ea,
Oalele, lopetile i furculitele. Hi-
ram Abi a fácut toat,e odoarele porun-
cite de regele Solomon pentru templul
Domnului din anima lustruitä.
Regele a dat porunc5, sä le toarne
in tipare de lut, facute in voleo lorda-
nului, intre Sucot i Tereda.
Si Solomon a facut toate aceste
odoare in numar foarte mare, fiindc5,
nimeni nu mai cäuta la greutatea aramei.
Si a fä.cut Solomon toate odoarele
din templul lui Dumnezeu, jertfelnicul
cel de aur i mesele páinilor punerii
inainte;
Candelabrele cu candelele lor de
aur curat, care s5, ardä dup.& randuialä
In fata Sfintei Sfintelor;
Florile, candelele i mucarile de
aur, de aur foarte curat;
Cutitele, ibricele de stropit jert-
fele, cestile i catuile de aur curat, usile
dinlituntru ale templului cu canaturile
lor de aur la intrarea in Sfanta Sfintelor,
precum i usile de aur de la intrarea
In Sfanta
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 5, 6
5.
Solomon pune in vistieria templului odoa-
rele ddruite de pdrintele sdu David. Ase-
zarea chivotului in Slanta S fintelor, sub
aripile heruvimilor. Ardtarea slavei Dam-
nului.
i dupit ce s'a ispriivit tot lucrul
pe care Solomon avusese sä-1 faca in
templu Domnului, Solomon a adus lu-
crurile afierosite de David, parintele sau:
argintul, aurul i toate odoarele, i le-a
facut dar vistieriei templului.
Atunci a adunat Solomon pe toti
batrânii lui Israil si pe toate capeteniile
semintiilor, pe voevozii neamurilor lui
Israil, la Ierusalim, ca EA, mute chivotul
legamântului Domnului din cetatea lui
David, adicti din Sion.
i s'a strâns la rege tot Israilul, la
praznic, in luna a aaptea.
Atunci au venit toti bitranii lui
Israil, iar levitii au iidicat chivotul,
i au adus chivotul i cortul des-
coperirii i toate sfintele odoare din
cort. Pe acestea le-au adus preotii
levitii.
Regele Solomon impreunä cu toatä
obatia lui Israil pe care o poftise la el
au stat inaintea chivotului ai au adus
jertfe de vite mari ai mici, care nici nu
se puteau numara, nici tine la socotealii.
i preotii au adus chivotul lega-
mantului Domnului la locul säu, in
Santa Sfintelor, sub aripile heruvimi-
lor.
heruvimii tineau aripile intinse
In locul unde era chivotul i acopereau
chivotul i parghiile lui pe deasupra.
i parghiile erau aaa de lungi, incát
capetele lor se putean vedea din Sfânta,
care era in fata Sfintei Sfintelor, iar
de °Ara nu se puteau zäri. i au ramas
acolo pan& in ziva de azi.
i in chivot se aflau numai tablele
legii pe care Moise le-a pus in muntele
Horebului, cand Dumnezeu a ficut le-
gämânt cu fiii lui Israil, la ieairea lor
din Egipt.
i cand au ieait preotii din Sffinta-
cáci toti preotii care se aflau acolo se
sfintisera, far& sit se mai ja seama de
rindul clasei fiecaruia,
451
www.dacoromanica.ro
i toti levitii cantareti, Asaf,
Heman i Iedutun, fiii lor i fratii lor,
inveanattntati in vison, stateau la rit-
sä.rit de jertfelnic cu chimvale, cu
chitare i cu harfe, insotiti de o sutä
douiizeci de preoti care suflau din tram-
bite,
Indatä ce trambitaaii FA can-
taretii, uniti inteun singur glas Si pros-
láveasch pe Domnul multumeascä,
incepurá sti sune din trâmbiti i din chim-
vale ai dintr'alte instrumente muzicale
si ea laude pe Domnul: Caci este bun
In veac tine mila lui ! o, templul s'a
umplut de nourul slavei Domnului.
i preotii nu mai putean
caute de slujb5, din pricina nourului,
fiindc5, slava Domnului umplea templul
lui Dumnezeu.
6.
Slintirea templului. Rugdciunea lui So-
lomon cdtre Dumnezeu, ca sd asculte ce-
rerea oricui se va ruga in templul zidit
inchinat numelui sdu.
Atunci a graft Solomon: Domnul
a zis ea, vrea sit siilaaluiasc5, in intuneric !
Dar eu ti-am zidit tie loca a loc
unde ea saláslueati in veci !
Apoi regele s'a intors cu fata ai a
binecuvântat toata obatia lui Israil
told& obatia statea in picioare,
j a zis: Binecuvântat sa fie
Donuaul Dumnezeul lui Israil care a
grait cu gura sa catre David, párintele
meu, iar cu mitinile a implinit fagiidu-
inta sa ai a zis:
« Din ziva de cand am scos pe po-
porul meu din tara Egiptului, n'am
ales nici o cetate din toate semintiile
lui Israil ca sá zidesc templu inchinat
numelui meu, i nici n'am ales pe ni-
meni sä fie stiipanitor peste poporul
meu Israil,
Ci am ales Ierusa1imul in care sä
salialuiasca numele meu ai pe David
1-am ales 8á fie ciirmuitor al poporului
meu Lsrail s.
Dar fiindca David Iii pusese de
gánd ea zideasca un templu inchinat
numelui Domnului Dumnezeului lui
Israil,
29°
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 6
Zis-a Domnul catre David, päain-
tele mea: o Fiinda ai avut de gaud sä
zidesti templu inchinat numelui meu,
bine ai fäcut ca 1-ai pästrat in inima ta.
Dar nu tu Imi vei zidi mie templu,
ci fiul tau care va iesi din coapsele tale,
el Imi va zidi templa inchinat numelui
mea. »
Si Domnul a adeverit cuvantul
pe care il fagaduise i m'am ridicat eu
In locul tatalui meu David si m'ara suit
pe tronul lui Israil, precum i-a filgaduit
Domnul, i eu am zidit templul inchinat
Domnului Dumnezeului lui Israil.
Acolo am pus chivotul In care se
aflä legamantul pe care Domnul I-a In-
cheiat cu fiii lui Israil.
Apoi a stat In fata jertfelnicului
Domnului, inaintea intregii adunari a lui
Israil, si intins mainile sale,
Caci Solomon isi Meuse un podiu
de anima, pe care 11 avezase in mij-
local curtii, lung de cinci coi, lat
de cinci i inalt de trei. Si s'a suit pe el
ingenunchind inaintea intregii obstii
a lui Israil, si a 'lilting mainile la cer,
Si a zis: o Doamne Dumnezeul lui
Israil, nu este Dumnezeu ca tine In cer
si pe pamant, cel ce tii legamantul i in-
durarile pentru servii tai, care umblä
fnaintea ta din twilit inima!
Tu ai tinut fatä de servul tau
David, parintele meu, fagaduinta, i ceea
ce i-ai gräit ca gura ta, ai implinit cu
mama ta, in ziva aceasta de astäzi.
Si acum, Doamne Dumnezeu/ /ui
Israil, tine fat& de robul tau David
ceea ce i-ai grait lui: o Nu va lipsi din
tine inaintea mea urmas care sä sada
pe tronul lui Israil, dad, feciorii täi vor
umbla in calea lor i in legea mea, precum
ai umblat si tu inaintea mea
Si acum, Doamne Duranezeul meu,
implineascii-se fagaduinta ta pe care ai
grait-o dare servul tau David.
Adevarat este oare ca Dumnezeu
locueste cu oamenii pe pamant? Dar
iatá ca cerurile i cerurile cermilor nu
pot sa4 cuprindä, cu atat mai värtos
templul acesta pe care 1-am zidit.
Intoarce-te deci spre cererea robu-
lui tau i spre ruga lui fierbint,e, Doam-
ne Dumnezeul mea, ea sá auzi stri-
452
www.dacoromanica.ro
garea lui de veselie i rugaciunea ca
care robul tau se roaga inaintea ta I
Fie dar ochii tai deschisi &titre
templul acesta zi i noapte, catre local
despre care ai zis ca-ti vei pune inteinsul
numele tau, ca sa asculti rugliciunea
cu care se roaga robul tau in local
acesta.
Asculta ruga cea fierbinte a ro-
bului tau si a poporului tau Israil, care
se va ruga in local acesta! i ascuita
din local sälasluirii tale, din ceruri,
ja aminte i iarta!
Daca va pacatui cineva impotriva
aproapelui säu si-1 va face sä se jure
eu jurämänt i va veni inaintea jert-
felnicului tau in templul acesta,
Ascultä din ceruri i judeca pe
robii Osandeste pe cel vinovat
fapta lui sä cadá in capul lui, i Tits-
pläteste celui drept chip& dreptatea lui.
Si cand poporul tau Israil va fi
infrant de vrajmas, fiindca a pacatuit
inaintea ta, i dacá se va cai si va lauda
numele tau, dacá se va ruga tie si se va
cuceri inaintea ta, in templul acesta,
Ascultä din ceruri i iartit, pa-
catul poporului tau Israil i intoarce-1
in pamit,ntul pe care 1-ai dat lui i pa-
rintilor lui.
Când se vor inchide cerurile si nu
va fi ploaie din pricinä cá au päcatuit
si se vor ruga in local acesta i vor läuda
numele tau si se vor cai de pacatul lor
fiindca i-ai umilit,
Ascultii-i din ceruri i iarti pa-
catul robilor tai si al poporului tau
Israil, arata-le calea cea bun& pe care
sa meargä, i da ploaie pamantului tau
pe care 1-ai dat mostenire poporului tau.
De se va intampla foamete in
tara, ciumä, rugina sau ingalbenirea
granelor, cete de la.custe sau ganganii,
sau dusmanul va impresura norodul
In tara, sau la una din portile lui, de
va fi bittaie de la Duranezeu sau mo-
lima,
Once rugaciune, orice suspin din
inimä al fiecarui om si al intregului tau
popor Israil, care JO va recunoaste
taia i obida i va intinde mâinile sale
Inspre templul acesta,
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 7
Ascultä-le din ceruri, din locul
salasluirii tale, si iarta i rasplateste fie-
citruia dupit fapta lui, caci tu cunosti
mima i numai tu singur patrunzi cugetul
oamenilor,
Ca di se teama de tine si sa, umble
in calle tale In toate zilele cat vor mai
vietui pe pamantul pe care .1-ai dat
parinVilor nostri.
Chiar i strainul care nu este din
norodul tau, cfind va veni din Vara de-
partatä fiindcit a auzit de numele tau
cel mare, de mAna ta cea puternicä
de braVul tau cel intins, si va intra i se
va ruga in templul acesta,
Ascultä-1 din ceruri, din locul sa-
lasluirii tale si da ceea ce strilinul cere
de /a tine, ca toate popoarele pamantului
sä. stie de numele tau si sâ te cinsteasca
pe tine, ca si. pe poporul tau Israil, i sa
stie ca numelui tau este inchinat tem-
plul acesta pe care eu 1-am zidit.
Când poporul tau va porni la
lupa impotriva vrajmasilor sai pe dru-
mul pe care il vei mana si. se va ruga Vie,
cu fato, intoarsâ catre cetatea aceasta
pe care ai ales-o si catre templul acesta
pe care 1-ai zidit pentru numele tau,
Ascultä din ceruri ruga lor
rugaciunea lor din inima i fa-le dreptate !
Uand ei vor pacatui finpotriva,
ta, fiindeifi nu este om care sa nu paca-
tuiasca si te vei intitrata impotriva lor
vor duce robi in Vara departata sau
apropiata,
Si se vor fntoarce in mima lor
se vor cal i fierbinte se vor ruga Vie
In Vara robiei lor i vor zice : «Paclituit-am,
faradelege am facut i vinovali suntem»,
i se vor cal din toata mima lor
si din tot sufietul lor In Vara robiei lor,
In care au fost luati robi, i se vor ruga
cu faVa intoarsa spre Vara pe care ai
däruit-o pärinVilor lor i spre cetatea
aceasta pe care ai ales-o i spre templul
pe care 1-am zidit pentru numele tau,
Asculta din ceruri, din locul
lasluirii tale, rugaciunea lor i cererea
lor si le fa, dreptate i Ruta, poporul
tau care ti-a pacatuit.
Fie, Doainne, ochii tái deschisi
urechile tale luätoare aminte la ru-
gaciunea din locul acuda!
453
www.dacoromanica.ro
Si acum, scoala-te, Doamne Dum-
nezeule, si vino la locul odihnei tale, tu
chivotul puterii tale ! PreoVii tai,
Doamne Dumnezeule, sá, se imbrace
intru mantuire i cuviosii tia s'a se
bucure de fericire !
Doamne Dumnezeule, nu intoarce
fata ta de la unsul tau! Adu-Vi entinte
de indurarile daruite robului tau David !
7.
Focul pogorit din cer mistuefte jertfele.
Slava lui Dumnezeu uniple templul. Praz-
nicul sfinfirii a finut fapte zile. Odovania
praznicului.
Cand a ispravit Solomon ruga-
ciunea, foc s'a coborit din cer si a mi-
stuit arderea de tot i jertfele, in vreme
ce slava lui Dumnezeu umplea templul,
lar preoVii nu puteau sa intre In
templu, fiindea slava lui Dumnezeu
umpl use.
Si toVi fiii lui Israil care au viizut
pogorirea focului din cer si slava Dom-
nului in templu au cazut cu faVa la
pamant, pe caldaramul de piatra, i s'au
inchinat i au landat pe Domnul: «
este bun cä in veae Vine mila lui! »
Regele i tot poporul au adus
atunci jertfe Domnului,
i anume: doultzeci i doua de mii
de boj ea jertfii, de pace si. o alta doult-
zeci de raii de vite raici. Astfel regele
poporul au savarsit sfinVires templu-
lui lui Dumnezeu.
PreoVii savarseau slujbele lor, iar
leviVii, cuinstrumentele muzicale pe care
le facuse regele David, litudau pe Dom-
nul: « Ca in veac Vine mila lui s, asa cum
David il proslavea prin mAna lor; preoVii
sunau din trambita in fata lor, iar
Israilul Badea la slujba.
Apoi Solomon a sfinVit raijlocul
curVii din {ata templului, aducand ar-
deri de t,ot i gra.simea jertfelor de
pace, fidndca jertfelnicul cel de arara&
pe care il facuse Solomon nu putea
cuprinde arderile de tot, prinoasele
griisimile.
Atunci, Solomon si impreuna cu
el tot Israilul multime mare foarte,
au prilznuit praznicul acesta vreme
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 8
de sapte zile, incepand de la Hamat
pan la räul Egiptului,
lar in ziva a opta au prgznuit
odovania, fiinda sfintirea tinuse sapte
zile i praznicul tot sapte.
In ziva a douazeci i treia a lunii
a saptea, a trimis norodul la casele lor,
bucuros i cu inimg bung pentru bine-
facerile pe care Domnul le dáruise lui
David, lui Solomon si poporului situ
Israil.
Dupii ce a ispritvit Solomon tem-
plul Domnului i palatul imparittesc
tot ceca ce avusese pe inimit sit facg in
templul Domnului i in palatul
dusese la bun sfärsit,
Domnul i s'a arätat lui Solomon
noaptea i i-a zis: n Ascultat-am ruga
ta si mi-am ales locul acesta, templul
In care a mi se adua jertfe.
Când voi inchide cerul si nu va
mai ploua, and voi porunci litcustelor
sä pustiasa tara, and voi trimite
ciumit peste poporul meu,
i poporul meu cel numit cu
numele meu se va umili, se va ruga
va cituta fata mea, si se va c5,i de nit-
ravurile lui cele rele, 11 voi asculta din
ceruri i Ii voi ierta pgcatul i Ii voi
titmädui tara.
i acum ochii mei vor fi deschisi
urechile male vor bäga de seam& la
ruglciunea care se face in locul acesta.
Ales-am i am sfintit templul
acesta ca sä, ittläsluiascit deapururi
numele meu inteinsul i ochii mei si
urechile mele sit fie acolo in toatii vremea.
lar tu, dacg vei umbla inaintea
mea, precum a umblat si David, parin-
tele tau, i vei implini poruncile mele
legile i indreptitrile mele le vei päzi,
Voi 1nitlta tronul impiträtiei tale
precum am fägiiduit p5,rintelui täu Da-
vid si i-am zis: a Nu va lipsi din tine
urmas, care sit fie carmuitor peste Israil !
Dar daog vi yeti riizleti si yeti
lephda legue poruncile mele pe care
vi le-am dat voug, i yeti umbla i yeti
cinsti pe alti dumnezei i vä, yeti trichina
lor,
VA, voi smulge din pämäntul pe
care vi 1-am dat i acest templu pe care
1-am sfintit 1ntru numele meu 11 voi
www.dacoromanica.ro
454
azvarli de la fata mea, si vit voi foco
pildá i ocar5, la toate popoarele,
Incb,t col ce va trece pe lfingii,
slävit templul acesta va ritmânea uluit
si va intreba: « Din care pricing s'a
purtat Domnul astfel cu Ora i cu
templul acesta? »
Atunci va primi ritspuns: « Din
pricing a, au piträsit pe Doranul Dum-
nezeul pgrintilor lor care i-a scos din
tara Egiptului i s'au alitturat de alti
dumnezei, s'au inchinat lor si le-au
slujit lor, iatit pentru ce a dat peste
ei toatä nenorocirea aceasta !
8.
Zidirea pi intdrirea altor ceteiti, in cuprinsul
in afard. Pe streini i-a tiicut sala-
hori. Preotii feiceau slujbd dupei
parunca lui David. Cordbiile lui Solomon
alkltoresc la Ofir adu,c aur.
lar dup.& un riistimp de douitzeci
de ani, in care Solomon a zidit templul
Domnului i curtea impirgteasa.,,
Solomon a intgrit cetittile pe caro
i le dgruise Hiram si a asezat statornio
In ele pe fili lui Israil.
Solomon a pornit impotriva Ha-
mat-Tobei si a cuprins-o ;
A zidit Tadmorul In pustie i toate
cetätile-pgtule pe care le-a ridicat in
tinutul Hamat.
i a mai intarit Bethoronul-de-Sus
Bethoronul-de-Jos i le-a fitcut cetgti
tari cu ziduri, i ou porti cu avoare ;
Baalatul i toate cetittile-pittule ale
lui Solomon, cetätile pentru carde de
luptit qi cele pentru cálgrasi si tot ceca
ce a vrut Solomon a zideascit in Ie-
rusalim, in Liban si in tot cuprinsul
stitpgnirii sale.
Tot poporul care mai ràmgsese
din Hetiti din Amoriti, din Pereziti,
din Heviti, i din Iebusiti, care nu fit-
ceau parte din Israil,
Pe acei dintre fiii lor care mai ra-
milse,serii, dupg cl in tara si pe care Israi-
litii nu putuserg stärpeascii, Solo-
mon i-a fäcut salahori i sunt i pang
In ziva de azi.
Ins& pe fiii lui Israil nu i-a pus
Solomon salahori la lucrul situ, fiinda
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 9
ei erau oameni de luptä, qi cápitani
peste ostenii carelor de fazboi qi ca,-
petenii peste carele ql cáláretii
Mai marii supraveghetorilor lui
Solomon care sileau norodul la lucru
eran dou5, sute cincizeci.
Solomon a mutat pe flea, lui Fa-
raon din cetatea lui David in palatul
pe care 1-a cadit, caci cugeta: a Nu este
cu cale sa locuiasc5, nici o femeie de-a
mea in palatul lui David, regale lui
Israil, fiindcd, e sfant, de vreme ce a
intrat chivotul Domnului inteinsul ».
Atunci Solomon a adus Domnului
arden de tot, pe jertfelnicul Domnului
inältat in fata pridvorului,
Pe care trebuia s aducä zi
de zi arded de tot dupti porunca lui
Moise, in Sambete, la lunile noi si la
praznice, de trei ori pe an: la praznicul
azimilor, la praznicul saptamitnilor
/a stirbitoarea corturilor.
Apoi a statornicit dupd ran-
duiala lui David, parintele sdu, clasele de
preoti, la slujba, si pe leviti la slujirea
lor, ca sâ prosliveascii pe Domnul
EA fad., de rand inaintea preotilor in
fiecare zi, apoi portarii, dupd clasele Ion,
la fiecare poarta, did asa a fost po-
runca lui David, omul lui Dumnezeu,
Farä, sit se abati de la porunca
lui David, oricare ar fi fost pricina,,
mai cu seama privitor la vistierii.
Astfel a fost pregatita qi
toatâ lucrarea lui Solomon, din ziva cand
s'a pus temelia templului Domnului si
pima la isprävitul lui pe de-a-intregul.
Atunci s'a dus Solomon la Etion-
Gheber si la Elat, pe tfirmul Marl, in tara
Edomului.
i Hiram i-a trimis lui, ql anume
prin oamenii säi, coräbii si marinad care
cunosteau marea. i au plecat cu oa,-
menii lui Solomon la Ofir, de unde au
inctircat patru sute cincizeci de talanti
de aur pe care i-au adus la regale So-
lomon.
9.
Regina din Saba vine la Solomon. Sir&
lueita domnie a lui Solomon. Moartea lui.
1. Gaud regina din Saba a auzit de
faima lui Solomon, a pornit la Ierusalim
455
www.dacoromanica.ro
cu insemnatti suitä cu odmile inctircate
cu mirezme, Cu mult aur ql cu pietre
pretioase, ca ispiteascd cu intrebdri
invdluite in tainä. i dad a ajuns la Solo-
mon, i-a dezvaluit lui tot ce avea pe mima.
Dar Solomon i-a faspuns la toate
intrebitrile ei, ql nu a ramas lui Solomon
nici una, oricat de tainica ar fi fost, la
care sä nu-i fi putut Hispunde.
Cand a väzut regina din Saba in-
telepciunea lui Solomon, templul pe
care el D. zidise,
Bucatele de la masa lui, casele
dregittorilor lui, infätisa,rea slugilor sale
ql imbractimintea lor, paharnicii lui
vesmintele lor, arderle de tot pe care
le aducea in templu, n'a putut ad, se mai
stlipaneascd,
*i a zis regelui: Adevilrat este
ceea ce am auzit in tara mea despre
tine si despre intelepciunea ta,
Dar n'am crezut zvonului
ce n'am venit si am vazut cu ochii mei,
ql iatä cii, ce rai se spusese nu e nici pe
jumdtate din intelepciunea ta. Tu in-
treci faima pe care eu am auzit-o despre
tine.
Fericiti Bunt oamenii tad, fericiti
stint dregatorii täi acestia care slujesc
deapururi inaintea ta si care ascultii
intelepciunea ta I
Pros/ä,vit sä, fie Domnul Dumnezeul
tau care a binevoit cu tine, sä te Buie pe
tronul situ, ca rege al Domnului Dumne-
zeului täu. Din dragost,ea lui pentru Israil,
fiindca vrea pästreze deapururi, de
aceea te-a fkut rege peste Israil, ca
faci judecatd si dreptate !
Apoi ea a dat regelui o suta
douäzeci de ta/anti de aun qi multime
de mirezme ql pietre pretioase. i nu s'au
mai aflat mirezme la fel ca cele pe care
le-a dä,ruit regina din Saba regelui
Solomon.
Oamenii lui Hiram, care aduseserti,
aur din Ofir, au adus ql lemn de santal
ql pietre pretioase.
Din lemnul de santal, regele a
fticut parmaclacuri pentru templul Dom-
nului ql pentru palatul impdrätesc, chi-
tare ql harfe pentru cantäreti, lucre care
nu se mai vdzuse vreodata in ptimAntul
lui luda.
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 10
Dar 0 regele Solomon a facut da-
ruri reginei din Saba, tot ceea ce ea a
dorit i ceea ce a cerut, afar6 de ceea ce
ti daruise din &Alicia lui de rege.
s'a tutors inapoi in tara ei, ea 0 dre-
g6,torii ei.
C6,timea de aur care Ii sosea lui
Solomon inteun an era de sase sute
saizeci i sase de talanti de aur,
Afar& de ceea ce aduceau negu-
t6torii Cu amäruntul i negutiitorii cu
ridicata. Toti regii Arabiei i satrapii ti-
nuturilor aduceau aur i argint lui So-
lomon.
Si a facut regele Solomon dou.6
ente de scuturi mari de aur cecanit, intre-
buintAnd sase sute de sicli de aur cecinit
de fiecare scut,
Apoi trei sute de scuturi mai mici,
au intrat c6te trei sute de sicli la fie-
care scut, pe care regele le-a asezat in
casa « Piidurea Libanului ».
i regele a mai poruncit s6 fae6
un tron mare de fildes, imbräcat in aur
curat,
Cu sase trepte, o podnoj6 de aur
tintuit6 de tron, cu rezemittori de o parte
0 de alta, si doi lei toliiniti Iâng6, fiecare
rezematoare,
Si cu doisprezece lei pe cele sase
trepte, sase de o parte i sase de alta,
cum nu se mai afla in nici o imparatie.
Toate cupele de b6ut ale regelui
Solomon erau de aur qi toatii vdsaria din
casa Padurea Libanului » era de aur
curat, c6ci argintul in vremea lui So-
lomon n'avea nici un pret,
De vreme ce corAbiile regelui se
duceau la Tarsi§ cu oamenii lui Hiram 0
o data la trei ani se intorceau de la
Tarsis, inc6rcate cu aur i argint, fades,
maimute i pauni.
Si regele Solomon a intrecut pe
toti imp6ratii p6m6,ntului in bogiitie
intelepciune,
Din care pricin6, toti impáratii p6-
m6,ntului chutau sà: vad6, fata lui So-
lemon FA sà, asculte intelepciunea lui, pe
care Dumnezeu o pusese in inima Iui.
Si in acest chip, an de an,
fiecare din ei aducea darul lucruri
de argint 0 de aur, vesminte, arme FA
mirezme, cai qd cittari.
www.dacoromanica.ro
456
Solomon avea patru mii de ea-
noage pentru cai 0 care, precum i dou6,-
sprezece mii de calareti asezati in cet6,ti
anumite pentru carele de lupt6, 0 in
preajma regelui in Ierusalim.
El stapilnea peste toti regii, de la
Eufrat í pang, in tara Filistenilor i pan&
la granite, Eg,iptului.
i regele a adus in Ierusalim argint
mult ca pietrele, i eedrii erau ca smochinii
siilbateci de pe câmp.
lar cai ii cumpiirau lui Solomon
din Ilifutri o din toste
lar cealalt6 istorie a domniei lui,
de la lnceput o plinä la sfarsit, se af16
Boris& in istoria proorocului Natan, in
proorocia lui Ahia din Silo 0 in vedeniile
lui Ido 17626,torul despre Ieroboam, fiul
lui Nabat.
Si a domnit Solomon in Ierusalim
peste tot Israilul, patruzeci de ani.
Si Solomon a adormit Mug& p5,-
rintii säi 0 a fost ingropat in cetatea lui
David, p6Antele shu, iar in locu-i a
domnit fiul eau Roboam.
10.
Roboam i Ieroboam la Sihem. Roboam
nu aseultd de sfatuleelor bdtrdni. Ruperea
regatului in cloud,: Roboam ?amine rege
peste luda i Ieroboam in Israil.
i Roboam s'a dus la Sihem,
la Sihem venise Intreg Israilul ca
facti rege.
Dar °And a auzit Ieroboam, fiul lui
Nabat, care fugise in Egipt de frica re-
gelui Solomon, s'a intors din Egipt, de
unde trimiseser6, sa-1 cierne.
Si a venit Ieroboam impreunii cu
tot Israilul i i-au gait a,stfel:
# Nrintele tau ne-a pus la jug greu,
dar tu usureaz6 munca silnic6 a tatalui
jugul cel greu pe care l-a pus pe
noi ea inn supusi ie ».
Atunci Roboam le-a rii....spuns: o Da-
ti-mi ritgaz de trei zile, apoi intoar-
ceti-v6 la mine ! » Si. norodul s'a dus.
Atunci regele Roboam s'a sfeituit cu
bitritnii care fuseser6 sfetnici ai lui So-
lomon, tat61 dim, in vremea dind träia,
el 0 i-a intrebat: Ce riispuns m6, slit-
tuiti s, dau poporului acestuia?
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 11
lar ei i-au räspuns: De vei fi astazi
bun ca poporul acesta si te vei inmuia
dupg vrerea lui vei spune cuvinte
prietenesti, iti va fi rob deapururi! o
Ins& el a nesocotit sfatul pe care i-1
daduserit batranii i s'a sfatuit cu tinerii,
care crescusera impreuna ca el si care
eran in slujba lui,
i i-a intrebat: o Ce sfat mä sfatuiti
si ce rlispuns sä dau poporului acestuia,
care mi-a vorbit asa: « Usureaza-ne de
jugul pe care parintele tau 1-a pus pe
noi? »
Atunci i-au riispuns tinerii cei de
o varsta cu el: Iatä, ce sä raspunzi po-
porului care ti-a grait: Tatal täu a pus
jug greu pe noi, ci tu usureaza-ni-l! Asa
sa-i faspunzi: Degetul meu cel mic este
mai gros decát coapsele tatälui mea!
Si daca' fatal meu v'a apäsat cu
jug greu, eu va, voi face jug-ul vostru
si mai greu de purtat, i dad, tatäl
meu v'a batut cu bice, eu vä voi
bate cu harapnice! »
Peste trei zile, cänd Ieroboam im-
preunä cu tot Israilul au venit la Ro-
boam, dupa, cum le spusese regele:
Veniti iarasi la mine peste trei zile! »,
Regele le-a rä,spuns cu asprime.
Regele Roboam a liisat laoparte sfatul
celor batrani,
Si le-a räspuns dupä sfatul celor
tineri, i le-a grait: Tatal mea a In-
greuiat jugul vostru, iar eu 11 voi face
si mai apäsator. Tatal meu v'a bátut
cu bice, iar eu vä, voi bate cu harap-
nice ! »
Deci regele n'a ascultat de popor,
fiindca fusese voints, lui Dumnezeu, ca
s.& aAzlevereascá Domnul cuvantui pe care
il gráise prin gura lui Ahia lin Silo ca,tre
Ieroboam, fiul lui Nabat.
Criad tot Israílul a vazut e& regele
nu ascultä de el, poporul i-a intors acest
riispuns: o Ce avem noi de impartit cu
David ?... N'avem nimio de mostenit
de la fiul Jul Iesei! La corturile tale,
Israile, iar tu, Davide, vezi-ti de casa ta ! »
Israil s'a tutora fiecare la vatra so,.
Si peste fiii luí Israil care locuiau
In cetatile lui luda, a ramas rege Ro-
boam.
457
www.dacoromanica.ro
Si regele Roboam a trimis pe Ado-
niram, capetenie peste clacasi, dar fiii
lui Israil 1-au batut cu pietre i 1-au ucis.
Atunci regele R,oboam s'a suit degraba
In carel san si a fugit la Ierusalim.
Si Israil a ramas rupt de casa lui
David pan& in ziva de astäzi.
11.
Prof etul oemaia s citue,ste pe Roboam
nu porneascd, cu raboi, iindcd ruptura
regatului este din voia lui Dumnezeu.
Roboam fntârete regatul lui i zide.,te ceteiti.
Fem,eile i f eciorii lui Roboam.
Si cänd a ajuns Roboam la Ieru-
salim, a strans casa lui luda si a lui Ve-
niamin, o sutil, optzeci de mii de osteni
pe ales, ca sä se ritzboiasca impotriva lui
Israil ì sà, intoarc& regatul sub domnia
lui Roboam.
Atunci a fost cuvantul Domnului
catre Semaia, omul lui Dumnezeu:
o Spune lui Roboam, fiul lui Solo-.
mon, regele lui luda, si la tot Israilul din
luda i Veniamin astfel:
Asa zice Domnul: « Nu porniti i nici
nu vi räzboiti ca fratii vostri, ci fiecare
sä se tuteare& la casa lui, fiindc& de
Domnul este hotarit lucrul acesta! sSi
au ascultat de cuvintele Domnului
s'au tutora i n'au pornit impotriva lui
Ieroboam.
Roboam avea scaunul domnese in
Ierusalim. El a zidit cetäti tari in luda:
A zidit Betleemul, Etam, Tecoa,
Bettur, Soco, Adulara,
Gat, Marea, Zif,
Adoraim, Lachis, Azeca,
Tora, Aialon i Hebronul, care sunt
In luda si in tinutul lui Veniamin.
Si a intirit cetatile acestea i le-a
pus capitani peste ele si a cladit magazii
pentru bucate, pentru untdelemn
pentru vin.
In fiecare cetate a adus scuturi
lanci si le-a intärit foart,e. In felul
acesta luda i Veniamin i-au ramas lui.
lar preotii i levitii care se aflau
In tot Israilul si din toat,e tinuturile
s'au pus sub ascultarea lui,
Caci leviii läsa,serit päsunile
lor i veniser& in luda si la Ierusa-
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 12
lim, din pricina ci Ieroboam i feciorii lui
ii goniserà din slujba preotiei Domnului,
i Ieroboam pusese preoti pentru
jertfele de pe inaltimi, pentru chipurile
de tapi i de vitei pe care el le Meuse.
lar in urma levitilor, au venit la
Ierusalim din toate sernintiile lui Israil
acei care aveau ravna in inima lor sä
caute pe Domnul Dumnezeul lui Israil
sä aduc5, jertfli Domnului Dumnezeului
pärintilor lor.
8i ¡gm au intarit ei regatul lui luda
pi au sprijinit pe Roboam, fiul lui So-
lomon, timp de trei ani, fiindca el a
umblat trei ani pe calea lui David pi a
lui Solomon.
Roboam pi-a luat sotie pe Mahalat,
fiica lui Ierimot, feciorul lui David, pi
pe Abihail, fiica lui Eliab, fiul lui Iesei.
i ea i-a nascut fiu pe Ieup, pe
eniaria pi pe Zaham.
i dup.& ea a hiat pe Maaca, fiica
lui Absalom, care i-a niiscut pe Abia,
pe Atai, pe Ziza i pe elomit.
i Roboam a iubit pe Maaca, fiie,a
lui Absalom, mai mult decat pe toate
femeile i decat pe toat,e tiitoarele lui,
cäci el a avut optsprezece femei i aizeci
de tiitoare, pi el a avut doudzeci pi opt
de fecimi i aizeci de fete.
i Roboam a fácut apetenie §1.1
voevod peste fratii lui pe Abia, fiul
fiindcä voia sit4 faca rege.
Dar a fost i dibaci, c5ci a im-
priptiat pe toti fiii sii in toate inuturile
lui luda i ale lui Veniamin, in toate
cetätile intärite i le-a dat la indemanä
lima din destul, ba incà i femei.
12.
Domnia lui Roboam. Neiveilirea lui 64ac
impliratui Egiptului in Ierusalim, pe care
l-a prcidat.
Cana regatul lui Roboam s'a intirit
Roboam s'a simtit puternic, atunci el
impreunä cu tot Israilul au päräsit legea
Domnului.
8i din pricin5, cà ei s'au lepidat de
Domnul, in anul al cincilea al regelui
Roboam, iac, impäratul Egiptului, a
pornit impotriva Ierusalimului,
458
www.dacoromanica.ro
Cu o mie douä sute de care de r5,z-
boi i aizeci de mii de calareti, i ne-
numiirat popor care venise cu el din
Egipt: Libieni, Suhieni i Etiopieni.
i cuprinzand cetatile hitárite din
luda, a ajuns pang, in fata Ierusalimului.
Atunci proorocul ernaia s'a dus la
Roboam pi la piincipii Iudei, care se
reträsesera in Ierusalim din fata lui
iac,tpi le-a zis: s Apa gräiepte Domnul !
Voi m'ati päriisit, dar pi eu v5, voi da
In mana lui
Atunci principii lui Israil impreunä
cu regele s'au smerit pi au zis: s Drept
este Domnul ! »
i dad, a v5.zut Domnul cà ei s'au
umilit, fost-a cuvantul Domnului c5,tre
ernaia, zicand: S'au umilit i nu-i voi
mai nimici, pi peste putin Ii voi
pi nu voi präväli mania mea
peste cetatea Ierusalimului prin mana
lui
Ci vor ajunge robii lui, ca sä ptie
ei ce deosebire este intre slujirea mea
pi slujirea la imparatii pamantului.
i5*.e, imparatul Egiptului, s'a suit
impotriva Ierusalimului pi a luat vis tie-
riile templului Domnului pi vistieriile
casei domnepti. A luat tot, ha çà scuturile
cele de aur pe care le fäcuse Solomon.
Din aceasta pricinä, regele Ro-
boam a facut in local lor scuturi de
aramä, pi le-a incredintat in paza cape-
teniilor strijerilor care faceau de strap,
la upa palatului donmesc.
Ori de elite ori regele se ducea in
templul Domnului, veneau çà sträjerii pi
le luau, apoi le duceau inapoi in odaia
de strajä.
i fiindert, el se pociiise, mb,na Dom-
nului s'a tutors de la el, färä ca sä-lnimi-
ceascä, pe de-a'ntregul, iar in luda lucru-
rile s'au schimbat in bine.
Regele Roboam s'a intarit in Ieru-
salim pi a domnit mereu. Ch,nd a ajuns
rege, avea patruzeci pi unu de ani pi a
domnit papte ani in Ierusalim, cetatea
pe care a ales-o Donmul din toate sernin-
tiile lui Israil ca sii-ai pun& numele Blau
inteinsa. Numele maicii sale a fost
Naama, Amoniteanca.
i el a savarpit fapte tele, Endo&
nu pi-a silit mima sä caute pe Domnul.
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 13
letona domniei lui Roboam, de la
inceput i pana la urmil, este seria& in
istoria proorocului Semaia i a lui Ido
impreuna cu faptele lui. Intre
Roboam i Ieroboam au fost räzboaie
neincetate.
Si a adormit Roboam cu
rintii sid si a fost ingropat in cetatea
lui David, iar in locul sau a luat domnia
fiul sau Abia.
13.
Domnia lui Abia. Rclzboiul lui cu Iero-
boam, regele lui Israil. InircIngerea lui
Ieroboam. .Moartea lui Abia.
In anul al optsprezecelea al regelui
Ieroboam, Abia a ajuns rege in luda,
Si a domnit trei ani in Ierusalim.
Pe mama sa o cherna Manca si era fiica
lui Uriel din Ghibeea. Abia s'a razboit
cu Ieroboam.
Abia a inceput lupta cu o ostire de
viteji, luptatori pe ales, de patru sute de
mii de oameni, iar Ieroboam s'a asezat
In linie de bataie °u oaste de opt sute
de mii de viteji, luptä.tori pe ales.
Si Abia s'a suit pe muntele Terna-
raim, din muntii Efraimului, i a grait:
Ascultati-mg, voi, Ieroboame i tot
Israilul!
Stiti bine ca Domnul Dumnezeul
lui Israil a härazit lui David domnia
peste Israil pe veci, cat i flor sâi, prin-
tr'un legamant deapururea.
Dar s'a ridicat Ieroboam, fiul lui
Nabat, robul lui Solomon, fiul lui David,
s'a razvratit impotriva domnului siin;
Si s'au unit cu el oameni ticalosi
si de nimica i s'au inversunat impotriva
lui Roboam, fiul lui Solomon, dar Ro-
boam era tallar i sfiicios i nu s'a incu-
metat sä li se impotriveascii.
Dar voi i acum va incumet4i 86,
stati impotriva impärâiei Domnului care
se aflä, in mainile fiilor lui David, fiinda
voi sunteti multime mare si aveti
de aur pe care Ieroboam vi i-a facut
dumnezei.
Jata, voi ati izgonit pe preotii Dom-
nului, pe fiii lui Aaron si pe leviti i v'ati
M'out preoti ca noroadele piiganesti,
oricine vine cu plocon, un Juno i apte
459
www.dacoromanica.ro
berbeci, se face preot al celui care nu
este dumnezeu.
Pentru noi, Domnul este Dumne-
zeul nostru, pe care nu 1-am plirasit,
preotii care slujesc Domnului sunt fiii
lui Aaron, iar levitii sunt cei cu ran-
dul lor,
Si in fiecare dimineatà i in fie-
care seara ei înalâ fumul arderilor de
tot Domnului i tamaie cu bun miros, iar
pe masa cea curatil aseazà, pttinile punerii
inainte, si in fiecare seará aprind cande-
labrele cele de aur i candelele lor, fiindc5,
noi am pitstrat pravila Domnului Dum-
nezeului nostru, iar voi ati parásit-o.
In fruntea noastra sunt, iata,
Domnul preotii sai cu trambite rasu-
niitoare ca sà sune impotriva voastrii !
Fii ai lui Israil, nu và lupta4i cu Domnul
Dumnezeul pärintilor vostri, ciici nu
ve# izbuti !
Dar Ieroboam a pus pe pandasii
lui 85, inv5,luiasc5, pe luda si sa le cad5,
In spate, asa ca ei se aflau in fata lui
luda, iar panda.sii in dosul lui.
Si alud s'a intors luda, iata
era invaluit FA din LO si din spate. Atunci
au strigat d'Are Domnul i preotii au
sunat din trambite.
Si ostasii lui luda au strigat cu
strigat de fázboi si pe c5,nd ostasii lui
luda strigau, Domnul a lovit pe loro-
boam si pe tot Israilul in fata lui Abia
si a lui luda.
Atunci Israilitii au luat-o la fuga
din fat,a lui luda i Dumnezeu i-a dat
In mana lui.
Si Abia, impreuni cu poporul
i-a b5,tut crunt, incat au cazut ucisi din
Israil cinci sute de mii de oameni pe
ales.
In vremea aceea, fiii lui Israil au
fost infranti, iar füi lui luda castigara
biruinta, fiindca si-au pus ntidejdea in
Domnul Dumnezeul pärinilor lor.
Si Abia a urmiirit pe Ieroboam
i-a cuprins cetatile: Betelul cu asezitrile
din jurul lui, Iesana cu aseziirile lui qi
Efronul cu asezarile lui.
Si Ieroboam nu si-a mai venTt
In fire cat a tritit Abia. i Dumnezeu
1-a lovit i el a murit.
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 14, 15
Abia irisa' a ajuns puternic.
si-a luat paisprezeoe femei, care i-au
näscut doutizeci i doi de baieti isaispre-
zece fete.
Cealaltii, parte a istoriei lui Abia,
viata lui i faptele lui sunt serse in
Talcul proorocului Ido ».
i a aclormit Abia cu pgrintii
si a fost ingropat in cetatea lui David,
iar Asa a domnit in locul lui. In vremea
lui a fost Uniste in tara, zece ani.
14.
Domnia lui Asa. Mdsurile pe care le-a
luat desliintdnd jertfelnicele idoleti. Rdz-
boiul cu Zerah. Etiopianul. Inktingerea
acestuia.
Fi Asa a facut fapte bune i placute
In ochii Domnului Dumnezeului sau:
El a desfiintat jertfelnicele zeilor
stráini i inaltimile, a sfáramat stalpii
cu pisanii i a taiat Aserele.
Apoi a poruncit celor din Iuda sa
caute pe Domnul Dumnezeul parintilor
lor i 85, implineasca legea i poruncile.
El a desfiintat din toate cetatile Iudei
inaltiraile cu jertfelnice i stalpii soarelui,
in vremea lui a fost huiste in tara.
Apoi el a ziclit cetäti intgrite in
luda, fiindca era pace in tara i in anii
aceia el n'a purtat r5,zboi cu nimeni,
fiindca, Domnul Ii daduse tihnä.
Atunci el a zis Iudeilor: zidim
aceste cettiti, ea le inconjur5,m cu ziduri,
cu turnuri, cu porti cu závoare; tara
este inca deschisa, fiindca noi ne bizuim
pe Domnul Dumnezeul nostru. Noi 1-am
cautat si el ne-a dgruit Uniste de jur-
imprejur ! s'au apucat de zidit si au
izbutit.
Asa a avut oaste de trei sute de
mii de oameni din luda, inarmati cu
scuturi i lanci, lar din Veniamin, doua
sute opt zeci de mii de purt5,tori de scuturi
trägaci din arcuri, toti luptgtori viteji.
Atunci Zerah Etiopianul a iesit
impotriva lor cu un milion de oameni
trei sute de care de razboiu si a inaintat
pana la Marea.
Dar Asa i-a iesit inainte si s'a
asezat in linie de bataie in valea de la
miaza-noapte de Marea.
460
www.dacoromanica.ro
10 i a strigat Asa cgtre Domnul
Dumnezeul lui si a zis: « Doamne, numai
tu poi s'a ajuti pe cel slab impotriva
celui tare ! Ajutg-ne, Doamne Dumne-
zeul nostru, ca in tine ne-am pus na-
dejdea i in numele tau am pornit im-
potriva multimii acesteia! Doamne, tu
esti Dumnezeul nostru, i ie nu ti se
poate impotrivi omul »
Atunci Domnul a lovit pe Etio-
pieni inaintea lui Asa si inaintea lui
luda, iar Etiopienii o luarg la goana.
i Asa i-a urmarit impreuna cu
poporul lui pana la Gherar si au cazut
atatia Etiopieni, incb.t n'a mai scapat
aproape nimeni cu viaä, caci au fost
zdrobiti de Domnul i de °tutea
lui. Asa si cu ai lui Mara o bogata
prada,
i cucerifa toate cetatile climpre-
jurul Gherarului, fiindca spaima de
Domnul le cuprinsese. i asa au jefuit ei
toate cetatile, caci era mult de jefuit
inteinsele.
IC i ei au pus mana, si pe tarlele
de vite si. au luat multe vite márunte
camilo i s'au intors la Ierusalim.
15.
Profetul Azaria sleitueste pe Asa sei nu
se depdrteze de Dumnezeu. Reinnoirea
legdmhntului cu Dumnezeu. Pacen din
vremea domniei lui Asa.
Atunci s'a pogorit Duhul lui Dum-
nezeu peste Azaria, feciorul lui Oded,
i a iesit in intimpinarea lui Asa si
i-a zis: « Ascultati-ma voi, Asa, im-
preuna cu tot Iuda i Veniaminul ! Dom-
nul a fost cu voi cat timp i voi ati
fost cu el! Daca, Il veti cauta, veti da
peste el iar dac5, va yeti razleti de el si
el vä va parasi.
Multa, vreme Israil a fost fara
Dumnezeul cel adevaxat, fár5, preoti care
sä invete i Erg lege,
Dar c5,nd in stramtorarea lui s'a
intors catre Domnul Dumnezeul lui
Israil i l-a cautat, 1-a í aflat.
In vremurile acelea nu era pace
pentru cei ce se duceau dinteun tinut
intr'altul, din pricing ca daduse mare
riizmirita in toti locuitorii
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 16
Popor cu popor se ciocnea si ce-
tate cu cetate, fiindcit Dumnezeu ti
batea cu tot soiul de stramtorari.
Voi lusa imbarbatati-va i mainile
voastre s nu slitbeitsca, caci yeti capata
rasplatä pentru faptele voastre ! »
Cand a auzit Asa cuvintele ace-
atea i proorocia lui Azaria, fiul lui
Oded proorocul, a prins a se imbitrbata
si a nimicit idolii din tot tinutul lui luda
si al lui Veniamin si din cetatile pe care
le cucerise in muntele Efraimului si a
facut din nou jertfelnicul Domnului care
era inaintea pridvorului templului Dom-
nului.
Apoi a adunat pe tot luda si Ve-
niaminul, dimpreuntt Cu strainii care
petreceau la ei, din Efraim, din Manase
si din Simeon, cita o multime de oameni
din Israil trecuse la el, ca,nd au vazut ca
Domnul Dumnezeu este cu el.
$i s'au adunat in Ierusalim, in
luna a treia, in anul al cincisprezecelea
al domniei lui Asa,
$i au adus jertfa Domnului, in
ziva aceea, din prada pe care o aduse-
sera, sapte sute de vite mari si sapte
mii de vite marunte,
$i se legara cu legamant ca sä
caute pe Domnul Dumnezeul parintilor
lor din toata inima si din tot sufletul
lor,
lar cel ce nu va cauta pe Domnul
Dumnezeul lui Israil sg moara, fie mio
sau mare, bgrbat sau femeie.
$i jurara. inaintea Doranului cu
glas tare si cu strigate de bucurie, in
sunet de trambita si de corn.
$i tot luda s'a bucurat de jura-
mant, fifndcg juraserg din toatlt, inima
cu toatit ravna cautasera pe Domnul
si. 11 gasisera, pentru caro lucru Domnul
le-a daruit pace de jur-imprejur.
Chiar si pe Maaca, mama sa, re-
gele Asa a pogorit-o din vrednicia de
regirla, fiindcg fitcuse pentru Asera un
chip de ocartt. Asa a sfaramat chipul
de ocarg, 1-a prefacut in pulbere i 1-a
ars in valea Cedronului.
Insa înälimile cu jertfelnice nu
le-a desfiintat din Israil, cu toate ca, in
mima lui, Asa a fost impacat cu Domnul
In toatá viata.
461
www.dacoromanica.ro
El a adus in templul lui Dum-
nezeu cele afierosite de parintele
cát si de el: aur, argint si odoare.
Cat despre rázboi, n'a mai fost
pana in anul al treizeci i cincilea al
domniei lui Asa.
16.
Asa se rdzboieste cu Baepa, regele lui Israil.
El cere ajutorul lui Benhaclad, regele
Siriei. Hanani proarocul mustrd pe Asa.
Illoartea lui Asa.
In anul al treizeci si saselea al
domniei lui Asa, s'a suit Baesa, regele
lui Israil, impotriva lui luda, si a intarit
Rama, asa ca oamenii regelui Asa nici
ea nu intre, nici sa nu iasit.
Din amista pricing Asa a scos
aurul si argintul din vistieriile tem-
plului Domnului si ale palatului Impli-
ratesc si 1-a trimis la Benhadad, regele
Siriei, care avea scaunul domnesc In
Damasc, i-a spus asa.
o Sa, incheiem legamant futre noi
amandoi, cum a fost intre tatil meu
tatal tau. lata ii trimit argint si aur,
du-te si rupe intelegerea pe care o ai cu
Baesa, regele lui Israil, ca sa plece de
la mine! »
$i Benhadad i-a dat ascultare re-
gelui Asa si a trimis pe capeteniile
ostirii lui impotriva cetatilor lui Israil
si a cucerit Lon, Danul si Abel-Maim si
toate cetatile-patule din Neftali.
lar cand a aflat Baesa, a stat pe loe
cu intarirea Ramei si a oprit lucra-
rea.
Atunci regele Asa a luat cu sine
tot luda, si au carat pietrele si barnele
pe caro Baesa le folosise la intarire, si
a intarit cu ele Gheba si Mitpa.
In vremea aceea a venit Hanani,
vlizatorul lui Asa, regele Iudei, i i-a
zis: # Din pricinit cä te-ai bizuit pe regele
Siriei si n'al cautat sprijin la Domnul
Dumnezeul tau, pentru aceasta ti-a sci1i-
pat din mana, ostirea regelui Siriei.
Oare Etiopienii si Libienii n'a-
veau ei mai multa oaste si atat de
mare numar de care si de cglareti
Dar Linda tu ti-ai fost pus nadejdea
Domnul, el i-a dat in mana ta,
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 17
Cid ochii Domnului cutreerä
mantul tot, ca sä, imbärbateze mima
celor care sunt cu mima neclintit spre
el. Dar tu acum ai fitcut ca un nebun,
din aceastä pricini nu se vor mai curma
ritzboaiele.
Atunci Asa s'a aprins de manie
impotriva viizatorului ql 1-a aruncat in
temnità, fiindcä, il cuprinsese furia din
pricina lui. In vremea aceea apijderea
Asa a asuprit pe cativa din popor.
letona domniei lui Asa, de la in-
ceput ql pan& la sfarpit, iatä este scrisä
in « Cartea regilor lui luda ql ai lui Israil».
Si Asa a cizut bolnav de picioare,
In anul al treizeci ql noultlea al domniei lui,
de o boalä cumplitä. Dar pi in vremea
boalei lui n'a citutat ajutor la Domnul,
ci la doftori.
Si a adormit Asa cu striibunii lui
pi a murit in anul al patruzeci pi unulea
al doraniei lui. Si a fost ingropat in
gropnita lui, pe care el ffi-0 sapa,se in
cetatea lui David. Si a fost pus inteun
sarcofag plin cu aromate ql cu tot felul
de mirezme, pregittite dupà meptesugul
alcatuitorilor de miruri. i s'au mai
aprins in cinstea lui mirezme multe
foarte.
17.
Domnia lui losalat in regatul luda. El
umblcl in calea Domnului i desliinfeazd
incllfimile. El trimite in farcl propoveduitori
ai legii. Popoarele megiefe Ii aduc dajdie.
V itejii lui Iosalat.
Si in locul lui, a luat domnia fiul
säu Iosafat, pi el s'a intärit impotriva
lui Israil.
El a apezat oaste in toate cetätile
intarite ale lui Judo, si a pus strajit in
tinutul lui luda, in cetittile lui Efraim
pe care le cucerise pitrintele sau Asa.
Si Domnul a fost cu Iosafat, fiindcit
a umblat in &lile cele dintai ale lui
David, stramopul säu, pi n'a n'itzuit spre
Baali,
Ci s'a sarguit ciare Dumnezeul pg-
rintelui situ pi a umblat in poruncile lui,
dar nu cum s'a purtat Israil.
Pentru aceasta pi Domnul a in-
tárit regatul in mana lui, pi toti locui-
462
www.dacoromanica.ro
toril Iudei aduceau lui Iosafat daruri,
asa incat pi-a agonisit multä bogittie pi
slävire.
mima lui s'a imbárbätat pe cäile
Domnului, ba mai vados, el a desfiintat
din luda Inäiimi1e cu jertfelnice
Aperele.
In anul al treilea al domniei lui
a trimis pe marii dregatori: Benhail,
Obadia, Zaharia, Natanail ql Miheia ca
ab: dea invittaturit in cetätile lui Iuda,
Impreunä cu levitii: Semaia, Na-
tania, Zebadia, Asael, Semiramot, Io-
notan, Adonie, Tobie ql Tobadonie, pi
cu preotii: Eliama ql Iehoram.
Si au propoveduit in luda, avand
cu ei cartea legii Dornnului; au stiábátut
toate lui luda pi au invittat
poporul.
Atunci frica de Domnul a cu-
prins toate impärätiile pAgane care se
megiepeau cu luda, incat nu se incu-
metau sä se razboiascit cu Iosafat.
Filistenii i-au adus lui Iosafat
daruri ql argint ea dajdie, Arabii i-au
adus vite märunte, papte mii papte sute
de berbeci ql papte mii §:apta sute de
taPi.
Si puterea lui Iosafat a crescut
din ce in ce mai mult: el a clitdit in luda
castele ql cetäti-plitule,
Fäcuse multe jitnite pentru bucate
In cetitile lui luda, pi avea opteni pi
luptätori viteji in Ierusalim.
'ata ql numärätoarea lor dupd
familii: Din luda faceau parte cilpete-
niile peste mii: Adna, capitanul, pi cu
el trei sute de mii de viteji;
Sub mana lui era Iohanan, ch-
pitanul, pi cu el douli, sute optzeci de
mii;
Sub el era Amasia, fiul lui Zicri,
care de burá voie s'a fägilduit Domnu-
lui, ql cu el douit sute de mii de viteji.
Din Veniamin fäceau parte: Eliada
cel viteaz pi cu el douii, sute de mii de
arcapi ai purtatori de scuturi;
Sub el era Iehozabad ql cu el o
sutit optzeci de mii de insi gata de luptä.
Aceptia sunt cei ce stitteau in
slujba regelui, in afarä de cei pe care
regale Ii apezase in cetiltile intaiite din
tot tinutul lui luda.
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 18
18.
Iosalat cuAhab,regele lui Israil, pornesc
cu rdzboi impotriva Sirienilor, cu gaud
ed cuprindd Ramotul din Galaad. Prof efii
proletesc lui Ahab izbdnda. Mih,eia,
lui Intla, le vestefte inireingerea, dar este
aruncat in temnifit Beiteilia este hoteiritoare:
Iosalat scapei cu viag iar Ahab moare.
Iosafat a avut avere multa, i slava,
s'a incuscrit cu Ahab.
Dupa trecere de c4iva ani, el s'a
pogorit la Ahab, in Samaria. Atunci
Ahab a junghiat in cinstea lui si a po-
porului care venise cu el. un mare numar
de vite mari i mici, i 1-a induplecat sa,
porneascii cu el impotiva Ramotului din
Galaad.
Atunci Ahab, regele lui Israil, 1-a
intrebat pe Iosafat, regele lui luda: o Ai
vrea eh pleci cu mine impotriva Ramo-
tului din Galaad ? s i el i-a raspuns:
Ce mi se va intampla mie, i se va
Intampla i tie, i ce va fi Cu poporul
meu, va fi si cu al tau! Eu voi porni
cu tine la luptii.! »
Ci Iosafat a imbiat pe regele lui
Israil: Rogu-te, intreaba care este cu-
vantul Domnului!
i Indath regele lui Israil a adunat
patru sute de prooroci i i-a 1ntrebat:
« Sá pornesc eu oare cu fázboi impo-
triva Ramotului din Galaad, ori
stau pe loe? s i ei au raspuns: s Por-
neste, Etude& Dumnezeu il va da in
mana regelui!*
Dar Iosafat a intrebat iarasi: o Mai
este oare vre-un prooroc al Domnului aici le
Atunci regele lui Israil a raspuns
lui Iosafat: 4 Mai este unul prin care am
putea sa intrebilm pe Domnul, dar eu
Il urasc, fiindca, niciodata nu-mi prooro-
ceste de bine, ci mereu de rau. El este
Miheia, fiul lui Imla. » Dar Iosafat i-a
zis: o Maria Ta, nu grai asa! »
Dupa aceasta, regele lui Israil a
chemat un eunuc i i-a poruncit: Pleach
degraba dupa Miheia, fiul lui Imla !»
In vremea aceasta, cand regele lui
Israil i Iosafat, regele Iudei, stateau in-
vesmants,ti, fiecare pe tronul sax, pe o
arie din fala portii Samariei, iar tcgi
proorocii prooroceau inaintea lor,
463
www.dacoromanica.ro
Sedechia, fiul lui Chenaana, si-a
fficut coarne de fier i a strigat: o Asa
zice Domnul! Cu acestea vei impunge
pe Sirieni pang Ii vei nimici!
i toti proorocii prooroceau la fel:
o Porneste impotriva Ramotului din Ga-
laad i vei birui, caei Domnul il va da
In mama regelui !
i solai care fusese trimis ea
cheme pe Miheia 1-a indemnat asa: o lata,
proorocii vorbesc inteun glas de bine
regelui, eh fie dar si cuvantul tau ea al
unuia din ei i vorbeste de bine ! »
Dar Miheia i-a raspuns: o Viu este
Domnul ! Numai ceea ce-mi va porunci
Dumnezeu voi gräi
i cand a ajuns la rege, regele 1-a
intrebat: s Milicia, eh pornim noi cu rtiz-
boi impotriva Ramotului din Galaad,
ori sa stam pe loc ? o El ins& le-a raspuns:
o Porn4i i veti birui, cad va cadea in
máinile voastre
Atunci regele i-a zis: o De date ori
este nevoie sa te jur pe numele Domnului
ca eh-mi spui adevarul?
Atunei el i-a spus: Vad tot
Israilul imprastiat pe munti, ea oile care
nu au pastor! » i Doranul a zis: e Acesti
oameni n'au capetenii; fiecare sa se in-
toarca in pace la casa sa! »
i regele lui Israil a inceput a grai:
Oare nu te-am prevestit ea nu-mi proo-
roceste de bine, ci numai de Mu ?
Dar Miheia a zis: o AscultaV dad).
cuvantul Domnului! Vazut-am pe Dom-
nul sezand pe tronul sau i toatä oastea
cerului statea de-a-dreapta i de-a-stfinga
i a intrebat Domnul: Cine va
duce in ispitli pe Ahab, regele lui Israil,
ca sa se suie impotriva Ramotului din
Galaad i sä, pitied.? » i unul spunea
una, altul alta.
Atunci a iesit un duh care s'a
infatisat inaintea Domnului si a zis:
o Eu il voi duce in ispita * i Domnul
I-a intrebat: o Cu ce ?
i el i-a riispuns: Voi iesi i ma
voi preface in duh al minciunii in gura
tuturor proorocilor lui! Domnul i-a
spus: o Du-1 in ispita, ea poti I Iesi i fit
ala! *
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 19
Si acum jata ca Domnul a pus in
gura tuturor proorocilor tai un duh al
minciunii i Domnul a graft rau impo-
triva ta.»
Atunci s'a apropiat Sedechia, fiul
lui Chenaana, de Miheia i 1-a lovit peste
obraz i i-a zis: « Pe ce cale a iesit Duhul
Domnului din mine ca sa-ti graiasca tie?»
lar Miheia i-a ritspuns: Vei
vedea in ziva aceea, cand vei trece din
odaie in odaie ca sit te ascunzi !*
Atunci a poruncit regele lui Israil:
Luati-1 pe Miheia duceti inapoi la
Amon, capetenia cetiíii, i la has, fiul
regelui,
Si-i spuneti: Asa porunceste re-
gele ! Aruncati-1 in temnita i dati-i sa
manance paine i spa cu tarb,ita, pan&
And ma voi intoarce teafar
Atunci i-a zis Miheia: «Daca te
vei intoarce sanatos, n'a graft Domnul
prin mine ! s Apoi a mai zis: a Ascultati
aceasta toate popoarele ! »
Cu toate acestea, regele lui Israil
impreuna cu Iosafat, regele lui luda, au
pornit impotriva Ramotului din Galaad.
Si regele lui Israil i-a zis lui Iosafat:
Imi voi schimba hainele i voi intra
in lupta, ins& tu stai imbracat cu hai-
nele tale ! » Si regele lui Israil si-a
schimbat hainele si a intrat in luptii.
Dar regale Siriei daduse poruncá
capitanilor de la carele de lupta: Nu va
luptati cu nimeni, fie de rand, fie de
frunte, ci numai cu regele lui Israil ! »
Mid capitanii carelor de lupta au
vazut pe Iosafat au zis: o Iatä regele lui
Israil ! », i s'au strans imprejur sit% se
lupte cu el, dar Iosafat a strigat
Domnul i-a venit inteajutor i i-a inde-
partat de la el.
Si daca au vazut capitanii carelor
de luptii ca nu este regele lui Israil, s'au
intors inapoi.
Un arca s Irma a tras din intam-
plare V a nimerit pe regale lui Israil la
incheietura platosei. Atunci a poruncit
el celui ce mana carul: « Intoarce
scoate din focul luptei, cáci sunt ranit ! »
Dar in ziva aceea, flindca batalia
era din ce in ce mai apriga, regale lui Israil
a fost silit sa stea in carul eau in fata
Sirienilor, iar la sfintitul soarelui a murit.
464
www.dacoromanica.ro
19.
Cuctintul de dojand al lui Hanani nitre
&gala& Noua avezare a judecdtorilor pentru
impdrfirea dreptcltii.
Si s'a intors Iosafat, regele Iudei, la
Ierusalim, sä,nä.tos la casa sa.
Si i-a iesit inainte Iehu, fiul lui
Hanani vazatorul, i i-a zis regelui Io-
safat: « Trebuie oare sä ajuti pe cel fiirit
de lege i iubesti tu pe cei ce urasc pe
Domnul ? Pentru aceasta s'a pornit
peste tine intiiratarea Donmului !
Dar s'a mai aflat i ceva bun in
tine: ai ars Aserele din tara i te-ai
sarguit cu inima ta sa cauti pe Dum-
nezeu.»
Si Iosafat a stat catva timp in Ieru-
salim i iarifisi a iesit prin popor,
Maid tara de la Beerseba pan& la muntele
Efrairn, i 1-a intors la Domnul Dumne-
zeul parintilor lui.
Apoi a asezat judecatori in tara,
In toate cetatile intarite ale lui luda,
cetate cu cetate,
Si lo-a poruncit judecatorilor: Ve-
deti ce faceti, cad nu judecati pentru
oameni, ci pentru Domnul, V el va fi cu
voi, daca yeti face dreptate.
Si acum ta vit fie frica de Domnul !
Bagati de seamit la ceea ce faceti, caci
la Domnul Dumnezeul nostril nu merge
cu nedreptate, nici cu piírtinire i nici cu
mituire ! »
Asijderea i in Ierusalim, Iosafat a
pus judeciitori dintre leviti, dintre preoti
dintre capii de familie ai lui Israil, ca
sa faca judecata Domnului i ta poto-
lease& pricinile celor ce locuieso in Ieru-
salim,
Si le-a, poruncit: a Asa sa lucrati:
cu frica Domnului, cu dreptate i cu
iiiimá curata.
Once fel de pricinii va veni la voi
de la fratii vostri care locuesc in cetatile
lor, fie cá este omor, fie ca este vorba de
lege ori porundi, de randuieli si de in-
dreptiiri, luminati, ca ea nu fie de
vina inaintea Domnului ii s'a se abata
mania asupra voastra i asupra fratilor
vostri ! Asa s'a faceti ca sa nu aveti
nici o villa!
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 20
11. Iata, in fruntea voastra stil Amaria
arhiereul, pentru toate lucrurile Dom-
nului, i Zebadia, fiul lui Ismail, capetenia
casei lui luda pentru pricinile regelui,
iar dregatori la indemana voastra Bunt
levitii. Fii curajosi i porniti la lucru!
Iar Domnul sa vä dea numai bine !
20.
Meunifii pornesc
cu rdzboi impotriva lui losafat. lzbanda
lui Iosafat impotriva lor, dupei ce s'a
rugat Domnului. Legihruintul lui losalat
cu Ahazia, regele lui lude.
lar dupa aceasta, Moabitii, Amo-
nitii i laolaltä cu ei Meunitii au pornit
sa se razboiascii impotiva lui Iosafat.
Atunci au venit stafete 0 au dat de
stire lui Iosafat i-au zis: o O puternicit
ostire, de dincolo de Mare, din Edom, se
indreaptii, impotriva ta i acum iat'o la
Hataton-Tamar, adica Enghedi ! »
Si 1-a, cuprins frica pe Iosafat i si-a
intors fata sä, caute pe Domnul, vestind
post pentru toata tara lui luda.
Si s'au adunat Iudeii sä, cearit
ajutor de la Domnul 0 au venit clnar din
toate cetätile lui Iuda ca sá caute pe
Domnul.
Atunei Iosafat a stat in mijlocul
obstiei lui Iuda in Ierusalim, in templul
Domnului, In fata curtii celei noi,
i a cuvh,ntat: o Doamne Dumne-
zeul pärintilor nostri, tu esti Dumnezeu
In cer 0 tu esti stapan peste toate impa-
ratiile noroadelor! In mana ta este pu-
terea i thrift i nimeni nu poate ea ti se
impotriveasei!
Tu, Dumnezeul nostru, ai alungat
pe locuitorii tarii acesteia dii fata popo-
rului tau Israil i ai dat-o semintiei lui
Avraam, iubitului tau, deapururi!
Si ei au locuit inteinsa 0 ti-au
zidit tie templu in numele tau 0 au grait:
o Daca se va abate vre-o nenorocire
peste noi, sabie, pedeapsá, de la Dum-
nezeu, ciumä ori foamete, vom sta ina-
intea ta in templul acesta, fiindca
numele tau sillaslueste in templul acesta,
i vom striga &Are tine in stram-
torarea noasträ, ca ea ne auzi i sá ne
mantuesti!»
465
www.dacoromanica.ro
Si acum jata pe fiii lui Amon, pe
Moabiti 0 pe cei din muntele Seirului, pe
unde n'ai litsat pe Israil sit intre, cand el
venea din Ora Egiptului, ci Israil i-a
ocolit ca sá nu-i nimiceascit,
Tata-i eá vin sá ne raspläteasca
0 sá ne goneasca din pamantul stapir
nirii noastre, pe care tu ni 1-ai ditruit.
0, Dumnezeul nostru! Oare nu-i
vei judeca tu? Cad noi n'avem nici o
putere in fata acestei multimi nenuma-
rate care se indreapta impotiva noastra
noi nu stim ce sa facem, ci numai ochii
nostri Ii avem atintiti spre tine!»
Si toti Iudeii stäteau inaintea
Domnului impreuna cu copiii, cu femeile
cu fiii lor.
Atunci s'a pogorit Duhul Dom-
nului in mijlocul obstiei peste Uziel, fiul
lui Zaharia, fiul luí Benaía, fiul lui Ieiel,
fiul lui Matania, levit din fiji lui Asaf,
Si a zis: Luati aminte, voi toti
Iudeii, locuitori ai Ierusalimului 0 tu,
rege Iosafat! Asa zice Domnul: N'aveti
de ce sa va temeti i sá va infricosati in
fata acestei multimi far& de numitr, eitci
razboiul nu-I yeti duce voi, ci Dumne-
zeu!
Maine pogoriti-vä spre ei, caci ei
vor inainta pe drumul de cost*, de la
'J'i t si-i yeti intalni la capatul vàii, la
rasarit de baritganul Ieruel.
Dar nu voi yeti duce lupta! Ci
numai asezati-vit in linie de bataie i yeti
vedea mantuirea Domnului care va veni
peste voi, peste Iuda 0 peste locuitorii
Ierusalimului. Nu v.& temeti i sá nu va
cuprindit spaima! Maine iesiti-le inainte
Domnul va fi cu voi!
Atunci Iosafat s'a plecat cu fata
la pamant, iar toti Iudeii impreuna cu
locuitorii Ierusalimului au cazut inaintea
Domnului ca sä, i se inchine lui.
Si s'au ridicat levitii din neamul lui
Cahat i cei din neamul lui Core, ea sa
proslavea,sca pe Domnul cu glas inalt
tare.
A doua zi s'au sculat dis-de-dimi-
neat& 0 au pornit inspre baritganul
Tecoa, si pe cand ei erau in toiul mersului,
Iosafat a stat in mijlocul lor i le-a zis:
o Ascultati-ma, voi Iudeilor i voi locui-
30
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 21
tori ai Ierusalimului! Ntiddjduiti in
Domnul Dumnezeul vostru i veti fi nebi-
ruiti, credeti in proorocii lui i veti avea
izbe,ndd. »
Si indate, s'a sfetuit cu poporul
a pus cfintiireti care, imbriicati in oddjclii
sfinte, sit mearge, in fruntea ostirii,
laude pe Domnul Läudati pe
Domnul, ad este bun, cä in veac tine
mila lui ! to
Si in clipa când au inceput can-
tdrile de laude, si de veselie, Domnul a
intins curse Amonitilor, Moabitilor
celor din muntele Seirului, care veniserä,
impotriva lui luda, i ei au fost in-
Atunci Amonitii i Moabitii s'au
pornit impotriva locuitorilor muntelui
Seir ca mdcele,reascii, nimi-
ceased, iar dupe,' ce au isprävit cu locui-
torii Seirului, au inceput se, se omoare
intre ei.
Când ins& Iudeii au ajuns pe colina
de unde se putea zäri biireganul ii s'au
tutors sit vadä multimea
erau numai lestni citzute la pdmânt,
fiindcd nu scäpase nici unul.
Atunci Iosafat impreund cu oaste,a
lui venirà ca se, ia pradit i au gäsit la ei
multe bogAtii, vesminte i odoare scamp°
au jefuit atAt cii,t nu se putea duce.
Si au fost jefuind trei zile, cad prada era
mare.
lar in ziva a patra s'au strans la
Emec-Beraca, fiinda acolo ei au prosldvit
pe Domnul, din care pricind s'a numit
localitatea aceea Emec-Beraca pang in
ziva de azi.
Dupe, aceasta, toi Iudeii, im-
preunä cu locuitorii Ierusalimului i cu
Iosafat in fruntea lor, s'au intors la Ieru-
salim cu bucurie, ceci Domnul le de:dime
prilej de bucurie fatA de vràjmasii lor.
Si au intrat in Ierusalim cu sunare
din harfe, din chitare si din tiAmbite
s'au indreptat spre templul Domnului.
Si frica de Domnul a cuprins toate
imperätiile pame,ntului, cto,nd au aflat ele
cá Domnul s'a luptat cu vrajmasii lui
Israil.
Si regatul lui Iosafat a fost tihnit
fiindce, Dornnul i-a dat liniste de jur-
irnprej ur.
466
www.dacoromanica.ro
Iosafat a domnit peste regatul lui
luda. Când inceput domnia era in
varstà de treizeci i cinci de ani, iar in
Ierusalim a domnit doudzeci i cinci de
ani. Numele mamei sale era Azuba, fiica
lui Silhi
El a mere pe calea lui Asa, pitrin-
tale situ, si nu s'a abltut din ea, ci a
fäcut fapte bune inaintea Doranului.
Numai inältimile nu le-a desfiintat,
Eluded poporul nu-si indreptase filed
mima &Are Domnul Dumnezeul pdrin-
tilor lui.
Ciit despre celelalte fapte ale lui
Iosafat, de la cele dintAi panä la cele de
pe urmii, iatd ad' ele Bunt scrise in istoria
lui Iehu, feciorul lui Hanani, care a
fost apoi trecutii, in « Cartea regilor lui
Israil ».
Dupe, aceasta Iosafat, regale Iudei,
a bleat legarnent cu Ahazia, regale lui
Israil, care ducea vial& de om fdrii, de
lege ;
Si si I-a fácut tovares ca ea facä,
coriibii pentru Tarsis. i ei au flout co-
ritbii la Etion-Gheber.
Atunci Eliezer, fiul lui Dodia din
Marea, a profetit impotriva lui Iosafat
astfel: o Din pricind cä te-ai legat cu
Ahazia, Domnul va sfädAma lucritrile
tale! » i cordbiile s'au sfdramat i n'au
mai putut se, ajungd la Tarsis.
21.
Domnia lui loram. Uciderea lrafilor
Cdscltoria lui cu tuca lui Ahab. Viafa
tui depiirtatcl de Dumnezeu. Edomul si
Libna scuturci jugul. Scrisoarea amenin-
fritoare a proletului Ilie ceitre foram.
Neivcilirea Filistenilor si Arabilor fa luda.
Slfirsitul cumplit al lui loram, care n'a
lost ingropat in mormintele regilor.
Si Iosafat a adormit cu piírintii
si a fost ingropat cu ei in cetatea lui
David. Iar in local sex s'a urcat pe tron
fiul seu Ioram.
Si el ayes frati pe feciorii lui Io-
safat: Azaria, Iehiel, Zaharia, Azaria,
Mihail si Sefatia. Acestia toti au fost
feciorii lui Iosafat, regale lui luda.
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 22
Lor le-a dhruit phrintele lor mari
daruri de aur si argint, precum 11.1 scum-
peturi, pe lângli cetátile cele inthrite din
luda, insh, domnia i-a dat-o lui 'orara,
fiindch el era cel intai nitscut.
Ioram, duph ce a luat in stäpanire
regatul tatälui shu si s'a intärit, a ucis
cu sabia pe fratii lui, ba Incä i chiva
voevozi ai lui Israil.
Cand a ajuns rege, Ioram era de
treizeci i doi de ani, i in Ierusalim a
domnit opt ani.
el a umblat pe calea regilor lui
Israil, precum t'acusarä cei din casa lui
Ahab, chci tinea de femeie pe o fati): a
lui Ahab. i astfel el a fiiptuit faridelegi
In ochii Domnului.
Insit Domnul n'a vrut sä piardä
casa lui David, pentru legh,mOntul pe care
11 L'auge cu David, si-i fhgäduise cit-i va
fi lui i fiilor lui stegnic luminos, in
toath vremea.
In zilele lui, Edomul a scuturat
jugul lui luda i gi-a pus rege.
Atunci Ioram dimpreurd cu voe-
vozii lui i cu toate carate de lupth au
pornit impotriva Edomului i, sculán-
du-se noapt,ea, a infrânt pe Edomitii
care 11 inconjuraserh, precum si pe voe-
vozii carelor de luptii.
Dar Edomul a rimas desticut
de luda panh, in ziva de azi. In vremea
aceea i Libna a scuturat jugul lui,
fiindch Ioram se lephdase de Domnul
Dumnezeul pärintilor
el a clddit altare de jertfä pe
i
Inältimie din cethtile lui luda, a adus
la desfranare idoleasch pe locuitorii Ie-
rusalimului si pe luda 1-a impins sh, se
abatä de la credinta.
Atunci i-a venit o scrisoare de la
profetul Ilie cu cuprinsul acesta: « Asa
grhiegte Domnul Durnnezeul lui David,
striibunul thu! Fiindch n'ai mera pe
chile lui Iosafat, phrintele thu, si pe
chile lui Asa, regale lui luda,
Ci ai mers pe ealea regilor lui
Israil i ai dus pe luda si pe locuitorii
Ierusalimului la destranare idoleasck
destranare ca gi a acalora din casa lui
Ahab, ba mai vados ai omorit gi pe
fratii din casa tatiilui tau, care erau
mai buni dedil tine,
467
www.dacoromanica.ro
Iatá ch Domnul va lovi cu
prasnä, mare pe poporul thu, pe fiii
pe femeile tale, ofi boghtia ta.
Dar i tu vei fi lovit de boalti
grea, de boala märuntaielor tale, care
vor iegi din tino zi cu zi, din pricina
boalei tale. o
Atunci Domnul a inthrittat im-
potriva lui Ioram mania Filistenilor
a Arabilor care se megjesesc cu Etiopienii,
i s'au pornit impotriva lui luda.
pe care 1-au cucerit i au luat pradit
toath, boghtia care se afla In palatul
domnesc, dimpreunä cu fili i cu femeile
lui gi nu i-a mai fiimas nici un fiu dectit
Ahazia, fiul s'a:u cel mai mic.
Pe reingh toate acestea, Domnul
i-a lovit lhuntrul trupului cu o boalh,
thrh de leac.
i asa s'a trudit el vreme indo-
lungath iar la sta...raitul anului al doilea
i-au iegit märuntaiele din pricina boalei,
15i a murit in chinuri cumplite. lar po-
porul nu i-a mai aprins mirezme, precum
aprinsese la moartea, pitrintitor shi.
COnd s'a suit pe tron, el avusese
treizeci i doi de ani, iar in Ierusalim a
domnit opt ani. i a murit filrh sh fie
jelit. $i a fost ingropat in cetatea luí
David, dar nu in mormintele regilor.
22.
Domnia lui Ahazia. Viga lui depeírtatd
de Dumnezeu. Alianfa lui cu Ioram, regele
lui Israil. Ahazia este °mol* de Iehu.
Domnia Ataliei, mama lui Ahazia. Ea
stdrpeste pe c,ei de neam domnesc. .Micul
rege low este sceipat de lehofabeat,
regelui Ioram, sofia arhiereului Iehoiada.
$i locuitorii Ierusalimului au ridicat
rege in locul shu pe Ahazia, fiul shu cel
mai mic, fiindch pe toti cei mai in värstä
Si ucisese hoarda care plitrunsese in ta-
bhrh, cu Arabii, i in felul acesta Ahazia,
feciorul lui Iorarn, a ajuns regale Iudei.
Ch,nd a ajuns rege, Ahazia era in
vfirstii de douilzeci i doi de ani, iar in
Ierusalim a domnit un an. Pe mama sa,
nppoata lui Omri, o cherna Atalia.
Dar si el a mers pe chile casei
Ahab, fiindch maich-sa era sfetnica lui
la färildelegi.
300
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 23
i el a fitcut rete In ochii Domnului,
ca i cei din casa lui Ahab, care, dupi
moartea tatiilui situ, i-au ritmas sfetnici
spre pieirea lui.
Potrivindu-se sfatului lor, a pornit
impreunit cu Ioram, fiul lui Ahab, regele
lui Israil, la luptii impotriva lui Hazael,
regele Siriei, in Ramotul Galaadului,
In care luptà Sirienii au riinit pe Io-
ram.
i e1 s'a intors in Izreel ca sä, se
tämilduiaseä, de ritnile pe care le eh-
piitase in biititlia de la Ramot, când s'a
bittut cu Hazael, regele Siriei. Atunci
Ahazia, feciorul lui Ioram, regele Iudei,
s'a pogorit in Izreel ca sit vadii, pe Ioram,
fiul lui Ahab, care era bolnav.
Dar venirea lui Ahazia la Ioram
fusese randuitit de pronia dumnezeiascä
spre pierderea lui, cäci, indatá ce a venit
el, a plecat cu loram la lehu, fiul lui
Nim0, pe care Domnul il unsese pentru
nimicirea casei lui Ahab.
i in vreme ce Iehu fticea judecata
casei lui Ahab, a dat de voevozii lui
luda 0 de nepotii lui Ahazia care slu-
jeau pe Ahazia FA i-a omorit.
i a eitutat apoi 0 pe Ahazia, pe care
1-au prins in Samaria unde el se ascun-
sese, i 1-au dus la Iehu care 1-a i ucis.
1-au ingropat, fiindcä ziceau: a Este
fiu al lui Iosafat, care a autat pe Domnul
din toatit inima! » i n'a mai sciipat
nimeni din casa lui Ahazia care ar mai
fi putut sä, ja domnia.
10. lar dad, a vitzut Atalia, mama lui
Ahazia, di a mmit fiul ei, s'a pornit
a stärpit tot neamul domneso din
casa lui luda.
11. Atunci Iehoqabeat, fiioa regelui, a
furat pe Ioa§, fiul lui Ahazia, dintre fe-
ciorii regelui care eran sit fie mitceläriti,
I-a dus dimpreunit cu doica lui in
iatac.
12. i Iehopbeat, fiica regelui
aqa
Ioram, femeia lui Iehoiada arhiereul,
clici ea era sora lui Ahazia, I-a tdinuit
de Atalia ea nu cumva sii-1 omoare.
a stat cu ea ascuns in templul Domnului
gase ani, In care vreme Atalia domnea
In tarii.
468
www.dacoromanica.ro
23.
Arhiereul Iehoiada pune la cale suirea
pe trcm a lui Ioas, cu voia intregului popor.
Miruirea regelui in templu. Prinderea
Ataliei,si uciderea ei. Dcirtimarea jerttelni-
celor lui Baa4l aisezarea sluibei
lui Dumnezeu. Incoronarea lui Ioag
Insä in anul al aptelea Iehoiada
a prins curaj i dupii, ce s'a intoviírkiit
cu citpeteniile de peste sute: cu Azaria,
fiul lui Ieroham, cu Ismail, fiul lui Ieho-
hanan, cu Azaria, fiul lui Obed, cu Maa-
seia, fiul lui Adaia, cu Elii}afat, fiul lui
Zicri,
Au cutreerat tara Iudei 0 au
adunat pe leviti din toate cetätile Iudei
cum 0 pe capii de familie din Israil
au venit la Ierusalim,
Unde intreaga oNtie a incheiat
legámânt cu regele in templul lui Dum-
nezeu. i Iehoiada le-a grAit: s Iatä fiul
regelui care va trebui sä fie rege precum
a fägdduit Domnul celor din neamul
lui David !
Dar iatä, ce va trebui sit faceti !
treime din voi caro intrit de ränd Shin-
bäta, preoti i leviti, sá fact', slujba de
portan;
0 treime sá slujeascä, la palatul
regelui, altä treime sä stea la poarta
Iesod, iar tot poporul sà fie grämada
In curtile templului.
In templul Domnului sit nu intre
insii nimeni, ci numai preotii i levitii
slujitori. Numai ei au voie sit int.re,
sunt sfintii, iar tot norodul sit plizeascii
ränduiala Domnului.
Levitii sá inconjoare pe rege, fie-
care cu arma in mänä, iar cine va in-
dritzni BA intre In palat sä, fie ucis, i ail
fie ei längä rege cand va intra i va ie0.*
Atät leviii cat 0 tot luda au fitcut
precum le poruncise arhiereul Iehoiada:
fiecare luat oamenii cei care intrau
de ränd Sfimbäta, sau pe cei care i0
ispriiveau rändul, fiindeä, Iehoiada arhie-
reul nu scutise pe nimeni sá facii parte
din vre-o ceatä.
i arhiereul Iehoiada a dat ciipe-
teniilor de peste ante läncile i scuturile,
precum i scuturile regelui David cele
din templul Domnului,
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 24
i indatä a asezat tot norodul,
fiecare cu arma in mitnä, incepand din
partea de miazit-zi a templului pan& in
partea de miazà-noapte a templului, ajun-
gaud pan& la jertfelnic i 'intorcându-se
iaräsi la templu, de jur-imprejurul re-
gelui.
Pe urmit au scos pe fiul regelui
i-au dat coroana i cartea legii
1-au fiteut rege. Iehoiada i fiii lui 1-au
uns cu mir si au strigat: s Tritiasca
regele !
Citnd ins5, Mafia a auzit striglitul
norodului, care alerga i proslitvea pe
rege, a intrat Foi ea cu norodul in tem-
plul Domnului,
i s'a uitat i iatit cä regele stätea
la intrare pe tron, inconjurat de voevozi
EA de trâmbitasi, iar tot poporul se ve-
selea 1;;i suna din trâmbite, iar ctintäretii
cu instrumente muzicale fitceau Mee-
putmile cantärilor de laudä. Atunei
Atalia sräsiat vesmintele sale si a
strigat: Trädare ! Trädare!
Apoi Iehoiada arhiereul a poruncit
voevozilor de peste sute, cäpitanilor
otir si le-a zis : Scoateti-o din
templu intre dou5, ränduri, iar cine
se va face pärtas cu ea sit fie ucis cu
sabia! » Funded arhiereul poruncise:
SE nu o omoriti in templul Domnului ! »
Atunci o puserä intre dou5, rttn-
duri i cand a ajuns la poarta Cailor
care este Mug& palatul domnesc, acolo
au omorit-o.
Dup.& acestea a incheiat legämänt
intro Domnul i intre popor i rege, ca el
sit fie popor al Domnului.
i a intrat poporul in templul
lui Baal si a sarámat altarele lui
statuile lui le-a fäcut puzderie, lar pe
Matan, preotul lui Baal, I-a omorit di-
naintea jertfelnicelor.
i Iehoiada a randuit pazil la
templul Domnului dintre preoti EA dintre
leviti, pe care David Ii impartise in
clase pentru slujba la templu, ca
adudt arden i de tot Domnului, precum
este serie in legea lui Moise, cu cântitri
de veselie, dupä pravila lui David.
i a mai asezat portan i la templul
Domnului ca nimeni care ar fi spurcat
sä, nu intre.
469
www.dacoromanica.ro
Apoi a luat cu sine pe chpeteniile
cele peste sute, pe cei de neam mare si
pe cei ce aveau trecere in faja norodului,
precum si pe tot norodul si s'a pogorit
din templul Domnului la palatul dom-
nesc. i dupit, ce au intrat in palatul
domnesc prin poarta ceo de sus, au suit
pe rege pe tronul regatului.
i tot poporul tärii s'a bucurat
cetatea dobändit linigtea. Ci Ata-
lia piense de sabie.
24.
Domnia regelui Ioap. Restaurarea tem-
plului. Strdngerea banilor trebuitori pentru
restaurare. Moartea lui Iehoiada. Zaharia,
hut arhiereului Iehoiada, insuflat de
Domnul, mustn't pe loaf pentru necredinta
lui. Regele dd poruncd sd,-1 ornoare cu
pietre in ograda templului. Rdzboiul cu
Sirienii. Moartea lui
Când a inceput ed domneascä Ioas,
era de sapte ani, gi a fost rege in Ieru-
salim patruzeci de ani. Pe mama sa o
cherna Tibia, si era de fe! din Be-
erseba.
i loa a silvarsit ceca ce era pläcut
In ochii Domnului in toate zilele vietii
lui Iehoiada arhiereul.
i Iehoiada 1-a fnsurat cu douit
femei care i-au nitscut feciori si fete.
Dupil, acestea Ioas a pus de gitnd
ea sit innoiasdi templul Domnului.
Pentru aceasta a sträns la sine
pe preoti i pe leviti pi le-a poruncit:
« Plecati in cetätile lui Iuda i strängeti
din tot Israilul argint pentru premenirea
an de an a templului Dumnezeului
vostru, dar zoriti cu lucrul 1 * i levitii
n'au dat zor.
Atunci regele a chemat pe Iehoiada
arhiereul i 1-a intrebat: i Pentru ce nu
te-ai ingrijit ca levitii ed sträng5, din
Iuda si din Ierusalim dajdia ränduità
pentru Israil de Moise, slujitorul Dom-
nului, j de cfitre obstie, la cortul des-
coperirii
Fiinddi Atalia ceo fär5, de lege,
impreunit cu fiLi ei, au diträpitnat templul
lui Dumnezeu, inctit i toate cele afie-
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 24
rosite templului Domnului le-a intre-
buintat pentru Baali ! »
Din aceastä pricing regale a po-
runcit s5 se faca o laditä care fiesit%
aaezata afar& la up. templului.
Si au dat zvon in luda i in Ieru-
salim ca sá se aducii, Domnului dajdia
pusä de Moise, slujitorul lui Dumnezeu,
pentru Israil in pustie.
Toti voevozii precum 0 tot no-
rodul fu cuprins de bucurie i fiecare a
adus 0 a aruncat dajdia in lädiá, pang
la cel din urma om.
i ori de cate ori levita duceau
ca sa fie cercetata de rege, daca,
socoteau ca s'a adunat argint mult,
venea scriitorul regelui impreura cu
imputernicitul arhiereului, care deaertau
ladita i apoi o ducea,u la locul ei. .49, fa-
ceau zi de zi pan& se strangea argint
mult.
Apoi regele irnpreuna cu Iehoiada
11 dadeau me0erilor lucrätori la tem-
plul Domnului, care tocmeau pietrari
ffi. dulgheri pentru innoirea, templului
Domnului, precum i lucratori ai fie-
rului i ai aramei ca sä dreaga templul
Domnului.
Si meaterii lucrau de zor, incat
lucrul dregerii sporea prin mane lor,
aaa au prefacut templul Domnului in
marimea lui de mai nainte i 1-au adus
In bung, stare.
Si cand au isprävit lucrul, ar-
gintul care mai ramasese 1-au adus
inaintea regelui 0 a lui Iehoiada ai din
el au facut odoare pentru templul
Domnului, odoare pentru duinnezeiasca
slujba pentru arderle de tot, cupe 0
vase de aur 0 de argint. Atata vreme
cat a trait Iehoiada au adus mereu
arden i de tot in templul Domnului.
Si Iehoiada a imbatranit 0 era
satul de zile 0 a murit in varstá de o
Butt i treizeci de ani.
Si a fost ingropat In cetatea lui
David la un loc cu regid, pentru ravna lui
catre Dumnezeu i catre templul sau.
Dupa moartea lui Iehoiada insa,
voevozii lui Iuda au venit la rege i i
s'au inchinat. Si el i-a ascultat.
Si ei au päräsit templul Domnului
Dumnezeului párintilor lor 0 au slujit
470
www.dacoromanica.ro
Aaerelor i idolilor. Din pricina vino-
vatiei lor s'a abiltut mAnia lui Dum-
nezeu peste luda 0 peste Ierusalim.
Si el a trimis prooroci ca sa-i
intoara la Domnul, i cu toate ca i se
legasera cu juriimant, ei nu le-au dat
ascultare.
Atunci Duhul Domnului a cu-
prins pe Zaharia, fiul arhiereului Iehoiada,
el s'a infatipt fnaintea norodului
i-a graft: Aaa zice Dumnezeu! Pentru
ce ati caleat poruncile lui Dumnezeu, ea
sa nu va mai meargii, bine ?... Panda
voi ati pardsit pe Domnul, 0 el v'a
parasit pe voi!
21. Atunci au uneltit impotriva lui
din porunca regelui 1-au ucis cu pietro
In ograda templului Domnului,
Caci regele Ioaa nu-ai mai aducea
aminte de dragostea pe care i-o aratase
Iehoiada, pärintele lui, ci a poruncit
omoare copilul. Si pe cand el murea
a strigat: « Domnul sA yea', 0 sit ju-
dece !
lar dupA trecerea unui an, oastea
Sirienilor a pornit impotriva lui EA, dupa
ce a intrat in luda i in Ierusalim, a
omorit pe toate capeteniile poporului
din popor, i toatii prada au trimis-o
regelui din Damasc.
Si cu toate eA oastea Sirienilor
era mica, Domnul a dat in mane ei o
oaste cu mult mai mare, fiindca, ei
päräsisera, pe Domnul Dumnezeul pii-
rintilor lor, i in felul acesta Sirienii
au hotarit osanda lui Ioaa.
Si dup.& ce au plecat de la el, caci
ei 1-au läsat tare greu bolnav, dregatorii
sad all uneltit impotriva lui din priciná
cá, el ucisese pe fiul lui Iehoiada arhie-
rcul i 1-au omorit in patul lui. AEA a
murit el, 0 a fost ingropat in cetatea
lui David, dar nu 1-au ingropat in mor-
mintele regilor.
lat.& 0 pe cei care au uneltit im-
potriva lui: Zabad, fiul Amonitei Simeat,
Iehozabad, fiul Moabitencei Simrit.
27. Cele despre feciorii lui, despre
multimea profetiilor impotriva lui, pre-
cum 0 despre prefacerea din temelie
a templului Domnului, ca stint
serse in « Talcul cArii Regilor ». Iar in
locul sau s'a suit pe tron fiul sau
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 25
25.
Domnia regelui Amaga. Viata lui in cdile
Domnului. kbanda impotriva
Cdderea lui Amaria de la credin(cl: inchi-
?tarea la idoli. Rdzboiul lui Ama tia cu
.1"oal 9, regele lui Israil. Amatia este infrtint.
Moartea
Amatia a ajuns rege la vareta de
douazeci i cinci de ani i in Ierusalim
a domnit douiizeci i noui de ani. Pe
mama sa o cherna Iehoadan, ei era de
fel din Ierusalim.
Si el a fiiptuit lucruri plitcute in
ochii Domnului, insa nu cu toata mima.
De indata ce a pus mana pe dom-
nie, a omorit pe dregatorii care uciseserit
pe regele, pitrintele situ,
Fara si mida pe fiii lor, precum este
serie in cartea legii lui Moise, care a po-
runcit aya: e S& nu moara parintii pentru
copii i nici copiii si nu motu& pentru
pitrinti, ci fiecare sá moarit pentru
catul lui !
Dupit aneaste, Amatia a adunat pe
luda ei 1-a rinduit dupi familii: citpetenii
peste lila i ciipetenii peste sute in tot
regatul lui luda. i i-a numárat de la
douitzeci de ani i mai in sus ei a gasit
trei sute de mii de insi, unul i unul, oeteni
In stare s'a duna lancea ei arcul.
lar ou o suta de talanti de argint
a mai tocmit o sutil de mii de oeteni
viteji din Israil.
Atunci a venit la el un om al lui
Dumnezeu i i-a zis: o M'Aria Ta! Sa nu
mearga Cu tine oastea lui Israil,
Domnul nu este cu Israil i nici cu toti
fiii lui Efraim !
Mai bine porneete tu singur cu
barbátie la lupti, altfel Domnul ar putea
sa te dea jos in fate dusmanului, fiindcit
Domnul are putero sá ajute i si, do-
boare.
Dar Amatia a fáspuns omului lui
Dumnezeu: # Ce sa, fac cu cei o sutil de
talanti pe care i-am dat pentru oastea
lui Lsrail ?* Atunci omul lui Dumnezeu a
zis: # Domnul poate dea mai mult
decat atat ! »
Atunci Amatia a despirtit oastea
care venise din Efraim la el, cu gánd ca
si o intoarcit in tinutul ei. Dar manis.. lor
471.
www.dacoromanica.ro
s'a aprins impotiiva lui luda, ala oá ei
s'au intors pe meleagurile lor aprinei de
Dupi a,ceaste, Amatia s'a trabar-
bitat ei pornind in fruntea oetirii sale s'a
indreptat catre Vales. S'Axil qi a batut
pe fiii lui Seir, zece mii de inei.
lar pe alti zece mii de inei, fili lui
luda, i-au luat robi de vii i i-au urcat
pe várful unei stanci, i apoi i-au aruncat
din varf, incat toti s'au &cut zob.
lar (pastee pe care Amatia a
intors-o, sa nu mearga cu el la luptil,
a patruns in cetatile Iudei, din Samaria
si pana la Bethoron,ei a omorit trei mii
de inei ei s'a incircat de predi.
Cand Amatia s'a intors de la bi-
ruinte Edomitilor, a adus cu el zeii
Seiritilor i i i-a fäcut dumnezei si se
inchina i timaia inaintea lor.
Atunci s'a aprins mania Domnului
Impotriva lui Amatia i i-a trimis un
prooroc care 1-a dojenit: a Pentru ce ai
cautat pe dumnezeii acestui popor care
n'au putut s'a mantuiasci pe poporul
lor din mana ta?
Si pe cand el vorbea aya, regele
i-a raspuns: Oare te-a pus cineva sfetnic
al regelui ? Curma-ti vorba! Pentru ce
vrei si te bate;? » i proorocul s'a oprit,
irisa a zis: Stiu cá Dumnezeu a hotarit
da te piardi, fiindcit ai facut aea i n'ai
ascultat de sfatul meu!
Si dupi ce Amatia, regele Iudei, a
stat la chibzuialá, a trimis soli la lime,
fiul lui Ioahaz, fiul lui Iehu, regele lui
Israil, ca Haidem si, ne
suram unul cu altul
Atunci Rae, regele lui Israil, a
trimis raspunslui Amatia, rege/e lui luda:
Spinul din Liban a trimis la cedrul
Libanului si-limbie: « Di pe fiica ta fiului
meu de sotie ! * Dar fiarele sitlbatece din
Liban au trecut peste spin i 1-au calcat.
Tu cugeti: sAm invins pe Edo-
miti ! » i mima ta crepe de trufie. Stai
acasit! Pentru ce vrei si te prindä neno-
rocirea i sá cazi ei tu si luda impreuna
cu tine ?
Dar Amatia n'a vrut sá audit,
fiindca era de la Dumnezeu ca sa4 dea
In mana lui Toas, din pricini ni se en-
turase de zeii Edomului.
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 26
Si a purces Toas, regele lui Israil,
s'au mdsurat unul cu altul, el si Amatia,
regele lui luda, la Betsemesul din luda.
Si Israil a invins pe luda, i fiecare
a fugit in patria sa.
Atunci Ioas, regele lui Israil, a prins
la Betsemes pe Amatia, regele lui luda,
feciorul lui Ioas, feciorul lui Ahazia,
1-a adus la Ierusalim. Si a fácut o spltr-
turä in zidul Ierusalimului de la poarta
Efraim i pana la poarta din Coi: patru
sute de coti.
Si a luat cu sine tot aurul, tot
argintul i toate odoarele care se aflau
In casa lui Dumnezeu la Obed-Edom,
precum i comorile palatului domnesc
ostaticii, i s'a intors in Samaria.
Si Amatia, fiul lui Ioas, regele lui
luda, a mai trdit dupli moartea lui
fiul lui Ioahaz, regele lui Israil, cincispre-
ze ce ani.
Cealaltä istorie a domniei lui
Amatia, de la inceput i pan la sfársit,
este scrisä in « Cartea regilor lui luda si
ai lui Israil ».
Din vremea aceea cánd Amatia s'a
departat de Doranul, au pus la cale o
uneltire impotriva lui in Ierusalim, dar
el a fugit in Lachis. Atunci 1-au urmärit
in Lachis, unde 1-au i omorit.
Si de acolo a fost adus pe cai si a
fost ingropat cu pärintii säi in cetatea lui
David.
26.
Domnia regelui Uzia. Viara lui aproape
de Dumnezeu, care ii dddea izbdndd in
riízboi i tihnii in tara. Pregdtirea
?i, inzestrarea ei, ca 8d-fi inkireascd ei mai
mult domnia. Amestecul sdu in &dile
preoteisti, aducerea de tämdieri pe altarul
atrage pedeapsa lui Dumnezeu:
lepra. Iotam cármue,ste in loma lui
judecei poporul. Aloartea lui Uzia.
Apoi tot poporul lui luda a luat
pe Uzia, care era in vä.rstä de saisprezece
ani, i 1-a fäcut rege in locul
Amatia.
El a intärit Elatul i 1-a intors la
luda dup5, ce regele a adormit cu
rintii
Cá.'nd a ajuns rege, Uzia era de
saisprezece ani, si in Ierusalim a domnit
472
www.dacoromanica.ro
cincizeci i doi de ani. Pe mama sa o
cherna Iecolia i era de fel din Ierusalim.
El a savarsit lucruri pläcute in ochii
Domnului, intocmai ca si pärintele fati
Amatia.
Atät cat a vietuit Zaharia, el s'a
sarguit cAtre Domnul, fiindcä Il crescuse
intru frica lui Dumnezeu, i atata vreme
cat a cautat pe Domnul, Dumnezeu i-a
dat
El a porra cu räzboi impotriva
Filistenilor si a däritmat zidurile Gatului,
Iabnei i Asdodului, i a intärit cetäti in
tinutul Asdodului si al Filistenilor.
Si Dumnezeu 1-a ajutat impotriva
Filistenilor, a Arabilor, a Meunitilor
a celor ce locuiau in Gur-Baal.
Dar si Amonitii i-au plätit tribut
lui Uzia, iar faima lui a ajuns ptInfi in-
spre Egipt, din pricinä ca era peste m'al,
sur& de puternic.
Uzia a zidit turnuri in Ierusalim la
poarta din Colt, la poarta din Vale i la
cea din Unghiu i le-a intärit.
A zidit de asemenea turnmi in
pustie i a säpat multe fântfini, fiindeä
avea turme mari in Sefela si pe podisuri,
lucrätori ai plimfintului i vieri in munti
in Carmel, fiindcá iubea lucrul
m äntului.
Uzia avea ostire de viteji care se
duceau la luptii in cete socotite dupa nu-
mäiátoarea lor de scriitorul Ieiel si de
dregätorul Maaseia, care stäteau la po-
runca lui Hanania, unul dintre marii dre-
gätori ai regelui.
Toti capii de familie, clipetenii de
ostasi, gata de luptä, se ridicau la douä
mii sase sute.
Sub porunca lor stätea o oeste
puternicit de trei sute sapte mii i cinci
sute de l'II, care ii fáceau ostáisia in
toiul bärbdtiei, ca sä, apere pe rege impo-
triva dusmanului.
Pentru aceastä intreagil armatä
Uzia a pregálit scuturi, linci, coifuri,
platose, arcuri si prästii.
Tot asa a fiicut in Ierusalim me,
sini, lucrate de meter, iscusit, ca sä le
aseze in turnuri i in colturile zidurilor,
cu care sä arunce sägeti i pietroaie. Si
faima despre el s'a rdspindit pan& de-
parte, fiindcii in chip minunat a fost
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 27, 28
ajutat pana a ajuns peste mama, de
puternic.
i cand a ajuns in culmea puterii,
inima lui s'a ingamfat spre pieirea lui,
fiindell a savarpit un pi:wat impotriva
Domnului Dumnezeului sau, intrand in
templul Domnului ea sa aducä tamitieri
pe altarul
Atunci Azaria arhiereul a intrat
dupi el, impreuna cu optzeci de preoti ai
Domnului, oameni curajopi,
ai s'au pus in pricina cu el pi i-au
zis: Nu-ti este iertat tie, Uzia, s'a tima-
iezi inaintea Donmului, ei numai fiilor
lui Aaron celor sfintiti ca sa aducá
tamâieri! Iepi din Sfanta, caci ai savarpit
pacat care nu-ti va fi spre slava inaintea
Domnului Dumnezeu! »
AtunciUzia s'a inciudat pi, in vreme
ce linea catuia in mana ca aä tamaieze,
intaratat impotriva preotilor, a rásárit
lepra pe fruntea lui, in fata preotilor, in
templul Domnului, langá altarul tamaierii.
ai cand Azaria arhiereul s'a intors
catre el, cat i toti preotii, jata ca pe
fruntea lui iepise lepra. Atunci 1-au scos
ei cu zorul de acolo, dar chiar pi el se
gribea sa iasä fiindca Domnul Il lovise.
i regele Uzia a ramas lepros pana
la moartea lui pi a stat inteo casa deose-
bita, din pricina ea nu era ingaduit in
templul Domnului. In vremea aceasta,
Iotam, fiul sau, carmuia ca un rege pi
judeca poporul Viril.
Celelalte fapte ale domnieilui Uzia,
de la cele dintai pana, la cele de pe urma,
le-a seria proorocul Isaia, fiul lui Amos.
i a adormit Uzia ca
pi a fost ingropat la un loe cu ei, in
campul de ranga gropnitele regilor,
Be zicea: « A fost lepros ! n ai in locul Ball
a ajuns rege fiul san Iotam.
27.
Domnia lui Iotam. El umbld in &lile
Domnului. Rdzboiul cu Amcmifii fi in-
frangerea lor. Moartea lui lotam.
Cand a ajuns rege, Iotam era de
douazeci i einci de ani, i aisprezece
ani a domnit in Ierusalim. Pe mama sa
o cherna Iorupa pi era fiica lui Tadoe.
ai el a fácut lucruri placute in ochii
Domnului ca i pärintele säu Uzia, dar
473
www.dacoromanica.ro
n'a intrat in templul Domnului. Ci po-
porul se strica din ce in ce mai mult.
El a zidit poarta cea de sus a tem-
plului Domnului, iar la zidul Ofelului a
facut multe imbunatatiri.
El a ridicat cetati in muntele lui
Jada, iar in paduri a zidit castele
turnuri.
ai el a dus razboi cu regele Amo-
nitilor, pe care 1-a invins. i in anul acela
Amonitii i-au dat o salta de talanti de
argint, zece mii de cori de grau i zece
mii de orz. Aceastá dare i-au platit-o
fiii lui Amon in anul al doilea i al treilea
ai domniei lui.
Astfel Iotam a ajuns din ce in ce mai
puternic, din pricina eä, pi-a randuit viats
inaintea Domnului Dumnezeului sau.
Celelalte fapte ale domniei lui Iotam,
batáliile lui i ispravile lui sunt in-
Orate in « Cartea regilor lui Israil i ai
lui luda».
Cand a ajuns rege, era in varsta de
douazeci i cinci de ani, iar in Ierusalim
a fost rege paisprezece ani.
i Iotam a adormit cu párintii lui
pi a fost ingropat in cetatea lui David,
iar in locul lui a ajuns rege Ahaz, fiul lui.
28.
Domnia regelui Ahaz. Viafa lui departe
de Dumnezeu. Ndvdlirea Sirienilor ssi a
Israilifilor. Crdncen raboi: morfi fi
prinfi in tupid. Profetul Oded sfeituefte
pe Israilifi sd dea drumul c,elor luafi in
robie. Ahaz cheamd in ajutor pe impdratul
Asiriei cu prilejul neivcilirii in tara" a
Edomifilor fi a Eilistenilor, in schimbul
c,drui ajutor i-a dat comorile din templu,
din palatul domnesc i din casele voevozilor
pe care le prddase. Inchinarea la idolii
Sirienilor. Jertf elnice idoleti ridicate in
Ierusalim ?i pe indlfimi.
Cand Ahaz a ajuns rege, era de
douazeci i cinci de ani, i in Ierusalim a
domnit saisprezece ani. El n'a facut lu-
ermi placute in ochii Domnului, precum
sävarpise David, stramopul
El a umblat pe calea regilor lui
Israil, ba chiar a fácut chipuri turnate
Baalilor,
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 28
j a dus tamaieri in voleo Ben-
Hinom, iar pe feciorul situ 1-a ars in foe
dupa uritele obiceiuri ale pagitnilor pe
caro Domnul i-a izgonit din fata Israi-
litilor.
i a adus jertfe I tiimaieri pe co-
line si pe dealuri si sub once copac verde.
Pentru aceasta Domnul Dumne-
zeul lui I-a dat in mana regelui Siriei,
care 1-a infrAnt si a luat in robie grea
pe ai sI.i i i-a dus la Damasc. Pe lOngii
aceasta, el a mai fost dat i In mána re-
gelui lui Israil, care i-a pricinuit o mare
infrangere.
i anume Pecah, fiul lui Remalia, a
omorit in luda inteo singura zi o sutii
douiizeci de mii de viteji unul i unul,
din pricing' ca se lepadasera de Domnul
Dumnezeul strabunilor lor.
Zicri, un viteaz din Efraim, a omorit
pe Maaseia, fiul regelui, i pe Azricam,
dregator i privighetor peste curtea
domneasca, si pe Elcana, cel al doilea
dupä, rege.
Atunci Israilitii au dus in robie
dintre fratii lor doug sute de mii de femei,
bdieti o fete, ba au mai luat si o pradä,
bogata, pe care au dus-o in Samaria.
Dar acolo era un prooroc al Dom-
nului, pe care 11 cherna Oded. i el a iesit
intru inampinarea ostirii care avea sa
intre in Samaria FA a grgit: « lata ea din
pricina mâniei Domnului Dumnezeului
parintilor vostri impotriva loeuitorilor
din luda, Domnul i-a dat in mama
voastrg, i i-ati màcelärit cu o furie care
a ajuns Omit la cer.
i acum voi cugetati sä,
pe acesti Iudei i Ierusalimiteni ca pe
robi si pe roabe. Dar oare nu apasa asu-
pra voastril nici o yin& fat& de Domnul
Dumnezeul vostru ?
i acum ascultati-ma! Trimiteti
inapoi pe aceia pe care i-ati luat robi
dintre fratii votii, iar de nu, vapaia
niei Domnului se va revarsa peste
voi ! #
Atunci unii din capeteniile lui
Efraim j anume Azaria, fiul lui Iohanan,
Berechia, fiul lui Mesilemot, Iezechia, fiul
lui alum,si Amasa, fiul lui Iladlai, s'au
ridicat impotriva celor care se intorceau
de la bittalie,
474
www.dacoromanica.ro
i le-au zis: t Nu mai aduceti aici
pe coi luati robi ! Voi aveti de gaud ea
sporiti inca pacatul i vina noastra pe
langa pácatul impotriva Domnului care
apasa asupra noastra, caci mare este
vina noastra i vàpaia mániei Domnului
este gata sit se reverse peste noil
Atunci ostenii au parilsit pe cei
prinsi impreuna cu prada de riaboi, in
fats, capeteniilor si a obstiei intregi.
lar capeteniile pomenite pe
nume au luat pe robi si din prada au
imbracat pe toti coi gol, le-au dat haine
ii incilltilminte, le-au dat de mfincat
de baut i i-au Luis cu untdelemn ; pe toti
cei osteniti de drum i-au suit pe asini
i-au dus in Ierihon, cetatea palmieri-
lor, langa .fratii lor, iar ei s'au futon in
Samaria.
1st vremea aceea regele Ahaz a
trimis vorbg imparatului Asiriei ca
vial, in ajutor,
Din pricing ea Edomitiiniivaliserii in
Iuda, pe care 11 infranseril i luaserit, robi.
Pe de altá, parte, Filistenii patrun-
seserii in cetatile din efela si din Ne-
ghebul Iudei o cuceriserg Betsemesul,
Aialonul, Ghederotul si Soco cu asezirile
lui, Timna cu a,sezarile ei i Ghimzo cu
asearile lui, si se asezaserit acolo.
Asa a umilit Domnul pe Judo, din
pricina lui Ahaz, regele Iudei,
bagase de,sfra,narea in luda i pacatuise
impotriva Domnului.
i Tiglatfalasar, impäratul Asiriei,
a venit la el si 1-a impilat in loo sa-1
sprijineasca,
Fiindca Ahaz pradase templul
Domnului, palatul domnesc i casele voe-
vozilor i comorile le &dim impä.ratului
Asiriei, fará de nici un folos.
Dar tocmai in vremea cand acela
11 stramtora, el sporea faradelegile im-
potriva Domnului. Acesta a fost regele
Ahaz.
El a adus jertfe zeilor Damas-
cului, care 11 Invinsesera pe el, 1FA zicea:
Dumnezeii regilor Siriei le-au venit
intrlajutor, lor le voi aduce jertfa i ei
imi vor ajuta i mie #. Dar ei i-au slujit
spre cadere, i lui i intregului Israil.
Ahaz a mai adunat odoarele din
templul Domnului çi le-a sfaramat, dar
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 29
dupä ce a inchis portile templului Dom-
nului, si-a facut jertfelnice in orisice colt
al Ierusalimului;
In orisicare cetate din Iuda a facut
Inálimi pentru jertfä, ca sa tamitieze
idolilor, i asa a maniat pe Dumnezeul
stnibunilor säi.
Celelalte fapte ale domniei lui, pre-
cum i toate ispravile lui, de la inceput
pan& la sfarsit, sunt scrise in 44 Cartea re-
gilor lui luda i ai lui Israil a.
i a adormit Ahaz cu pärintii lui
pi 1-au ingropat in cetatea, lui David, in
Ierusalim, EA nu 1-au pus in mormintele
regilor lui Israil. i Iezechia, fiul sau, a
ajuns rege in local sltu.
29.
Domnia regelui lezechia. Dregereai, des-
chiderea templului pentru dumnezeiasca
slujbd. Cuvantul lui lezechia ceitre preofi
levifi. Curcifirea templului ?i, sfinfirea
lui. Rugeiciuni si ccIngri cu acest prilej.
Cand Iezechia a ajuns rege, era de
douitzeci i cinci de ani, iar douitzeci
EA noug, de ani a domnit in Ierusalim.
Pe mama sa o cherna Abia EA era fiica
lui Zaharia.
El a sävärsit lucruri pacute inain-
tea Domnului, intocmai ca si David
stramosul sku.
In anal dintai al domniei lui, in
luna Intâia, el a deschis usile templului
Domnului i le-a intarit.
Atunci a dat porund, sä vinit
preotii i levitii i, dupa ce i-a strans in
piata de la nisärit,
Le-a zis: o Ascultati-mä, voi levi-
tilor! acum i sfintiti tem-
plul Doranului Dumnezeului pitrintilor
vostri i dati afarä, spurcaciunea din
Sifinta,
Fiindcli parintii nostii au päcitituit
fiträdelege au sitvarsit inaintea Dom-
nului Dumnezeului nostru, pe care 1-au
Paritsit ; si-au intors fetele lor de la locasul
Domnului i i-au arittat spatele.
Au inchis de asemenea EA portile
pridvorului, au stins candelele i nu
i-au adus tamale Dumnezeului lui Israil,
nici ardere de tot nu i-au adus in templu.
Din aceastä pricina s'a värsat mania
Domnului peste luda si peste Ierusalim
www.dacoromanica.ro
475
i-a fäcut ca pe un lucre de spaimit, de
uluire si de rb,s, precum voi vedeti cu
ochii vostri.
i tot pentru aceasta, pärintii no-
stri au cazut in ascutisul sabiei, iar
feciorii, fiicele i femeile noastre au
fost duse in robie.
Acum mi-am pus in gaud sit in-
chei leglimant cu Domnul Dumnezeul
lui Israil, ca sa-si intoarcit flacara
lui de la noi.
Fiilor ! Nu pregetati, did pe voi
v'a ales Domnul ca sä, stati in fata lui,
lui, fiti slujitori i sa-i
aduceti tilmaie.
Atunci levitii: Mahat, fiul lui
Amasai, Toil, fiul lui Azaria, dintre Ca-
hatiti ; iar din fiji lui Merari: Chis, fiul
lui Abdi, Azaria, fiul lui Iehaleleel;
dintre Ghersoniti: bah, fiul lui Zima,
si Eden, fiul lui bah;
i dintre fiii lui Elitafan:
Ieiel; i dintre fiji lui Asaf: Zaharia
Matania;
i dintre fiii lui Heman: Iehiel o
imei; i dintre fiü lui Iedutun: *emaia
Uziel,
Au pornit i au sträns pe fratii
lor çi s'au sfintit fA au inceput dupg,
cuväntul Domnului, la porunca regelui,
sä, cure te templul Domnului.
i preotii au intrat inlituntrul
templului Domnului ca sa-1 curete.
au scos in curten templului toatit
spuraciunea care se gäsea in templul
Domnului. i au luat-o apoi ca s'o due&
afar& in albia Cedronului.
i anume, au inceput sfintirea
In ziva Ira& a lunii intai, ia,r in ziva a
opta a lunii ajunseserä, panä, la prid-
vorul templului Domnului. Deci ei au
sfintit templul Domnului in timp de
opt zile, iar in ziva a saisprezecea au
isprävit.
Apoi au intrat inliuntru la regele
Iezechia i ei 1-au instiintat: a Am curätit
tot templul Domnului: altarul ardenlor
de t,ot, toate odoarele, masa painilor pu-
nerii inainte impreunit cu toate vasele
ei.
Asijderea i toate vasele pe care
le pangarise regele Ahaz in timpul
domniei prin faradelegile lui, noi le-am
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 30
adus in stare bung' 0 le-am sfintit,
iata c5, se gases° inaintea jertfelnicului
Domnului! »
20. Atunci Iezechia s'a sculat de di-
mineatii si a adunat pe mai marii cetatii
s'a dus in templul Domnului,
i au adus sapte vitei, sapte
berbeci, fj a p te miei i apte tapi, jertfa
pentru pacat: pentru stapanire, pentru
templu i pentru luda. Apoi a poruncit
preotilor din neamul lui Aaron sa aduca
arden i de tot pe jertfelnicul Domnului.
i au junghiat vitele mari, de la
care preotii au strans stIngele cu care au
stropit jertfelnicul; 0 au junghiat ber-
becii i cu silngele au stropit jertfelnicul,
si au junghiat mieii i cu sangele au
stropit jertfelnicul.
Apoi au apropiat tapii ca jertfla
pentru pacat inaintea regelui i inaintea
adunarii, iar ei EA-au pus m5.inile dea-
supra lor,
i preotii i-au junghiat, iar cu
sangele lor au facut ispfuoirea pacatelor
la jertfelnic, pentru iertarea pacatelor
intregului Israil, fiindcä regele porun-
cise sit se aduci ardere de tot si jertfii
pentru pacat.
Pentru aceasta el a asezat pe
leviti in templul Domnului cu chimvale,
cu harfe i cu chitare dupa indreptarile
lui David, ale lui Gad, vazátorul regelui,
ale lui Natan proorocul. Aceastä pra-
vilä de la Dornnul prin gura proo-
rocilor
i levitii s'au asezat inteun loe
cu instrumentele muzicale ale lui David,
iar preotii cu trambitele.
i a poruncit Iezechia sa se aduca
ardere,a de tot pe jertfelnic. i in clipa
cand a inceput arderea de tot, a inceput
cantarea Domnului i sunarea din tram-
bite, insotite de instrumentele lui David,
regele lui Israil.
Toata, obstia a cazut in genunchi
cu inchinaciune, 0 au cantat cantarea
trambitele au sunat pb,na cand s'a
sfarsit arderea de tot.
j °and s'au sfarsit arderile de
tot, regele impreuntt cu suita lui inge-
nunchiar5, si se inchinara.
Apoi regele Iezechia a poruncit
sfetnicii au spus levitilor sä proslä-
476
www.dacoromanica.ro
veasca pe Domnul cu cuvintele lui David
:0 ale lui Asaf vitzatorul. i ei il prostit-
via cu veselie, i ei au ingenunchiat
s'au inchinat.
i Iezechia a prins a grai 0 a
zis: Acum voi sunteti sfintiti pentru
Domnul ! Apropiati-va i aduceti jertfe
jertfe de multumire in templul Dom-
nului. » i obstia a adus jertfe i jertfe
de multumire, 0 pe care 11 rasa inima si
arden i de tot.
Numarul capetelor de vita pentru
arderea de tot pe care a adus-o obstia
a fost: saptezeci de vite mari, o sutit de
berbeci i doua sute de miei, toate ca
ardere de tot pentru Domnul.
Pentru jertfa de multumire au
fost: sase sute de vite mari si trei mii
de vite mici.
Numai ea preotii erau putini, fmcat
nu puteau sa jupoaie toate arderile de
tot 0 pentru aceasta Ii ajutau fratii lor,
levitii, pan& se sfarsea lucrul i pan'a
cand se sfinteau preotii, fiindca leviti-
lor le era mai aminte de cat preotilor
ca sa se sfinteasca.
Pe MO, aceasta, erau multe ar-
den i de tot, in afar& de grasimea jert-
felor de pace 0 a celor cu turnare pen-
tru arderile de tot.
i Iezechia impreunit cu tot po-
porul s'au bucurat de ceea ce Dumnezeu
pregatise pentru popor, fiindca lucrul se
Meuse neobisnuit de repede.
30.
Iezechia trimite soli ca sd instiinfeze po-
porul pentru praznicul Pastilor. Praznicul
s'a serbat cu mare bucurie, vreme de cloud
sdptdmdni.
i Iezechia a trinais soli in toata
tara lui Israil 0 a lui Iuda, ha a scris
scrisori catre Efraim si Manase ca
sa villa la templul Domnului din Ie-
rusalim, la praznicul Pastilor Domnului
Dumnezeului lui Israil.
Regele i dregatorii lui i toata
obstia din Ierusalim au chibzuit ea
praznuiasca Pastile in luna a doua,
Fiindeil nu le putusera pr5,znui
la vi-eme, din pricina cii nu erau destui
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 30
preoti sfintiti B*1 nici norodul nu se adu-
nase la Ierusalim.
Acest lucru i-a placut regelui
obBtiei intregi,
Si au hotarit sit dea de Btire in
tot Israilul, de la BeerBeba i pan& in Dan,
ca toti vinä la praznicul PaBtilor
sä,
Domnului Dumnezeului lui Israil, la
Ierusalim, caci nu fusese de multe ori
praznuit precum este Boris.
Si solii au plecat cu scrisorile din
mana regelui EA a sfetnicilor lui in toatä
tara lui Israil Bi a lui luda, dupä po-
runca regelui, Bi au dat de veste: « Fii
ai lui Israil! Intoarceti-va cu pod).-
intä la Domnul Dumnezeul lui Avraam,
Isaac FA Israil, ca i el sá se intoarca
spre cei ramaBi, care au scapat din
mama imparatilor Asiriei.
Nu fiti ca parintii foi ea fratii vo§tri
care n'au crezut in Domnul Dumnezeul
parintilor lor, pentru care lucru au fost
dati pustiirii, dupa cum vedeti.
Acum nu va invartoBati cerbicea
ca parintii voBtri, ci dati slavä Domnului
veniti in templul sat', pe care 1-a sfintit
deapururi, B*1 slujiti Domnului Dunme-
zeului vostru, ca el di intoarc5, de la
voi vapaia maniei sale.
Si dac5, vá yeti intoarce cu poca-
inta la Domnul, fratii voBtri i fiii voBtri
vor afla indurare inaintea celor care i-au
robit i se vor putea intoarce in tara
aceasta fiindca Domnul Dumnezeul
vostru este milostiv i indufator 1;;*1 nu-Bi
va intoarce fato sa de la voi, cand vä
yeti » de zi pe Domnul din instrumente po-
Si solii au strabatut cetate cu
cetate din tinutul Efraimului fo'i al lui
Manase pan& spre Zebulon, dar erau
luati in ras i batjocoriti.,
Numai vreo cativa din Mer, din
Manase Bi din Zebulon s'au umilit Bi au
venit la Ierusalim.
Asemenea i in luda a lucrat
mana Domnului ca unease& inteun
cuget i s5, aduca la indeplinire porunca
pe care regele i sfetnicii lui o daduseril
dupti cuvântul Domnului.
Si s'a strans popor mult in Ieru-
salim sä serbeze praznicul azimelor
In luna a doua o adunare nenu-
m5,rata.
477
www.dacoromanica.ro
Si au purees sä nimiceaseä jert-
felnicele din Ierusalim, B*1 toate altarele
tämaierilor le-au prapadit foi le-au aruncat
In valea Cedronului.
Apoi au junghiat mielul PaBtilor,
in ziva a paisprezecea din luna a doua,
iar preotii i levitii de ruaine s'au sfintit
Bi au adus arderi de tot in templul
Domnului.
Si s'a aBezat fiecare la locul lui
dup5, randuiala din legea lui Moise,
omul lui Dumnezeu, iar preotii stropeau
cu sangele pe care 11 luasera din mana
levitilor.
Fiindcl in obBtie erau multi care
nu se curatisera, levitii junghiau miei
de Paati pentru cei care nu erau curati
ca aducä Domnului,
Si astfel mult norod din semintia
lui Efraim, a lui Manase, a lui Isahar
Bi a lui Zebulon, cu toate eft erau ne-
curati, au mancat PaBtile impotriva
Scripturii. Dar Iezechia se ruga pentru
ei Bi zicea: o Domnul cel care este bun
sa ierte
Pe oriaicine s'a sarguit cu mima
sa caute pe Doinnul Dumnezeul pärin-
tilor siii, cu toate ea nu a avut curatenia
cerut5, dup.& randuiala templului !
Si Domnul a ascultat pe Iezechia
Bi a iertat poporul.
In felul acesta Israilitii care se
aflau in Ierusalim au sarbatorit praz-
nicul azimilor cu bucurie mare timp de
Bapte zile, iar preotii i levitii litudau zi
trivite cu slujba lor.
Si Iezechia graia prietenos tuturor
levitilor care se aratau indestul de pri-
ceputi in slujba Domnului. Apoi au
sfarBit praznicul cel de Bapte zile cu
jertf ele de pace, laudand pe Domnul
Dumnezeul pärintilor lor.
$i obBtia toata a chibzuit sá prilz-
nuiasca alte Bapte zile, i au praznuit
Bapte zile cu veselie,
Fiindca regele Iezechia diiruise
obBtiei o mie de vitei i apte mii de
vite mici, iar sfetnicii daduserä i ei
o mie de vitei i zece mii de vite mä-
runte pentru jertfa ridicat5,. Cu acest
prilej au fost sfintiti multi preoti.
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 31
Si s'a veselit toatit ob§tia lui luda,
impreuna cu preotii i levitii, i toatil
obatia celor care veniserä din Israil,
precum i streinii care se striimutasera
din pamantul lui Israil i locuiau in
luda.
Si a fost praznic cu veselie mare
In Ierusalim, fiindca din zilele lui Solomon,
fiul lui David, regele lui Israil, nu mai
fusese praznic ea acesta in Ierusalim.
Apoi preotii i levitii au purees
sá binecuvinteze poporul, i glasul lor
a fost auzit i rugaciunea lor a ajuns
pang; in locul eel dint al Domnului, in
ceruri.
81.
Ddranzarea idolilor ssi a capiftilor de pe
Grija pentru duntnezeiasca slujbd
pentru veniturile care se cuvin yreofilor
levitilor. Catagralierea lamiliilor preo-
fe,sti fi a levitilor. In toate lucrdrile lui a
avut apor.
lar dupa ce s'au sfar§it toate ace-
stea, toti Israilitii care se aflau in cetä-
tile Iudei au ieait 0 au sfäramat stalpii
cei cu pisanii, au nimicit .A.gerele, au da-
ramat cu desavar0re capiatile de pe
inältimi i toate altarele din toata Ora
lui luda, din Veniamin, din Efraim
din Manase. Apoi toti Israilitii s'au
tutors in cetatile lor, fiecare la casa sa.
Apoi Iezechia a statornicit clase de
preoti i leviti dupä clasele lor fie-
care preot i levit cu slujba lui: fie
pentru arderile de tot, ori pentru jertfele
de pace 0 pentru dumnezeiasca slujba,
fie pentru cantari ori doxologil, fie
pentru paza portilor templului Domnului.
Dar 0 regele a fiicut parte din
averea sa pentru arderle de tot, pentru
arderile de tot de dimineatil ei de searit,
pentru cele din Sambete 0 la lunile noi,
precum i pentru praznice, ap cum este
scris in legea Donmului.
A dat porunca i poporului care
locuia in Ierusalim sii, dea partea
ouvenitä preotilor i levii1or, ca ei sa
fie neclintiti Janet legea Domnului.
6. Si indatii ce s'a zvonit de aceasta
porunca, fiii lui Israil au adus cu bel-
Epig pkg.& din grail, din vin, din unt-
478
www.dacoromanica.ro
delemn, din miere 0 din toate roadele
tarinii. Si au mai adus din toate ze-
ciuiala prisoselnica.
Fiii lui Israil i ai lui Inda care
locuiau in cetatile Iudei au adus i ei
zecivalä din vite mari j mici, zecivalit
din prinoasele afierosite Domnului Dum-
nezeul lor, 0 le-au pus gramezi-gfa-
mezi,
Si au inceput cu facutul grame-
zilor in luna a treia 0 au ispravit in
luna a q.aptea.
lar cand a venit Iezechia, impreunii
cu sfetnicii lui, ai au vitzut gramezile, au
binecuvantat pe Domnul 0 pe poporul
situ L3rail. .
Si intreband Iezechia pe preoti
pe leviti ce este cu gramezile,
I-a raspuns Azaria, arhiereul din
neamul lui Tadoc, i i-a zis: a De cand se
aduc prinoase inaltate in templul Dom-
nului, am mancat, ne-am säturat 0 a mai
prisosit, fiindeit Domnul a binecu-
vantat pe poporul situ. Iar prisosul iata-1
In gramezile acestea! »
Atunci a poruncit Iezechia sä
pregateascit in templul Domnului cil-
mari. i dup.& ce le-au pregatit,
Au adus prinoasele inaltate, ze-
ciuiala i darurile, cu oredinta, iar pentru
supravegherea lor au pus un ispravnic,
pe levitul Canaania, iar al doilea pe
Simei, fratele sau.
Canaania iSimei, fratele situ, aveau
sub mana lor ajutoare pe: Iehiel, Azaria,
Nahat, Asael, Ierimot, Iozabad, Eliel,
Ismachia, Mahat 0 pe Benaia, dupa
porunca regelui Iezechia 0 a lui Azazia,
principele templului lui Dumnezeu.
Si. Core, fiul lui Imna levitul, por-
tarul de la rasiarit, priveghea darurile
care se aduceau de bun& voie Domnului,
ea se. se dea Doranului prinoasele inal-
tate i prea sfintele daruri,
lar langa. ei slujeau cu credinta in
cetätile preotel3ti: Eden, Veniamin, le-
qua, Semaia, Amaria iSecania, ea sit se
dea fratilor lor din aceeaai tagma partea
lor, celui mai in varstil ea 0 celui mai
tanitr,
Mari de barbatii coi trecuti
In catagrafia, neamului de la treizeci
de ani si mai in sus, told aceia care
 CARTEA A DOLTA A CRONICILOR, 32
venea,u zi de zi in templul Domnului
ca sa-si facit slujba lor potrivit cerin-
telor tagmei lor.
Catagrafia aceasta se alcatuia
astfel: erau trecuti preotii dupit familiile
lor, apoi levitii dup.& slujbele lor i dupit
clasele lor, de la doutizeci de ani si mai
mari,
i erau inscrisi Cu toti copiii, fe-
meile, feciorii i fiicele lor, adicit toatit
familia, citci ei se indeletniceau Cu ere-
dinciosie cu lucrurile sfinte.
Pentru neamul lui Aaron, pentru
preotii care locuiau in tinutul dimpre-
jurul cetätilor, erau in fiecare cetate
oameni arittati pe nume ca sit, le dea
partea cuvenitii, la toti preotii i levitii
Tat& ce fel de lucruri a flicut Ie-
zechia in toatil tara lui Iuda! El a stt-
varsit lucruri bune, placute i adevärate
inaintea Doranului Dumnezeului situ.
i in toate lucritrile pe care le-a
inceput ori pentru slujba din templul
Domnului, ori pentru poza legii si a po-
runcilor lui, el, ndzuind spre Dumnezeul
situ, le-a filcut din toatä inima i a avut
izbandit.
32.
Ndvala lui Sanherib in luda.
luate de Iezechia pentru a stdvili neivala
dusmanului. Sanherib trimite soli din
Lachi unde se oprise Cu ostirea, cu vorbii
la Iezechia Ca el set predea cetatea. Ruget-
ciunea cdtre Domnul. Nimicirea ostirii
lui Sanherib. Boala lui lezechia. Bogittia
lui Iezechia. Sotie din partea
Moartea lui lezechia.
Dup.& aceste lucruri i aceasta ravnit
pentru credintä, a pornit Sanherib, impa-
ratul Asiriei, i, dupit ce a intrat in
Judo, a impresurat cetittile intarite
cugeta fa le cucereasca pentru sine.
Cand a vazut Iezechia ca San-
herib a venit cu gand sit fad, ritzboi
impotriva Ierusalimului,
S'a sflituit cu sfetnicii i cu vitejii
ca sá astupe izvoarele de apa de
dinafara cetittii, i ei I-au ajutat.
Atunci s'a adunat popor mult si a
astupat toate izvoarele precum i pa-
fitul care curgea prin cetate i zicea:
479
www.dacoromanica.ro
o Gaud va veni impäratul .Aairiei, pentru
ce sit gäseascit atata apä ? *
Apoi s'a asezat cu niidejde pe
lucru FA a zidit once spärturii, din zid,
si a inaltat deasupra turnmi, a zidit
pe dinafarä alt zid, a intarit Milo in
cetatea lui David si a facut multe arme
de aruncat j scuturi;
A pus capitani razboinici in fruntea
poporului i i-a strans la el in piata, de la
poarta cetatii i prieteneste le-a gritit
asa:
o Fii bitrbatosi i indräzneti ! Nu
vá temeti si nu vi inspitimantati in fata
imparatului Asiriei i in fata ostirii care
este cu el, 616 cu noi este una mult mai
numeroasii, decat a lui!
Cu el e un brat de carne, iar cu
noi este Domnul Dumnezeul nostru
care ne ajutit i luptft in räzboaiele noa-
stre poporul a crezut in cuvintele
lui Iezechia, regele Iudei.
Dupit acestea, Sanherib, impäratul
Asiriei, care se afla cu toot& ostirea in
fata Lachisului, a trimis pe dregittorii
s5,i la Iezechia, regele lui Judo, si la toti
Iudeii care se aflau in Ierusalim, Cu po-
runca FA be spunit.:
o Asa zice Sanherib, impAratul Asi-
riei ! In cine niiditjduiti voi de stati im-
presurati in Ierusalim?
Iatä Iezechia vä insea/ä i va
lull, sá muriti de foame si de sete ade-
menindu-vit: Domnul Dumnezeul no-
stru ne va mantui din mana impáratului
Asiriei I
Acest Iezechia a desfiintat
tiraile i jertfelnicele i a poruncit lui
Judo i Ierusalimului zicand: Inainte,a
unui singur jertfelnic sä vá inchinati
iui aduceti tämaieri !
Nu stiti voi oare ce am facut eu
pkintii mei cu toate popoarele im-
pitratiilor ? Au putut oare dumnezeii
popoarelor din aceste impärätii sä seape
tara lor din mana mea?
Care dintre toti dumnezeii popoa-
relor acestora, pe care pärintii mei le-au
nimicit, a putut sá scape pe poporul
din mana mea, ca i Dumnezeul vostru
sá vb, poatit scapa din mana mea ?
i acum sit nu vä nEtuce,a,scg, i sä
nu vá knock pe voi Iezechia cu astfel
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 33
de vorbe ! S nu-1 credeti, fiindca nici un
dumnezeu al vre-unui popor sau al vre-
unei impiritii n'a putut si scape poporul
sau din mina mea si din mina pirintilor
mei, cu atilt mai virtos Dumnezeul vo-
stru nu vá va putea mintui din mina
mea! »
Si asa au graft dregatorii lui im-
potriva Domnului Dumnezeu i impo-
triva lui Iezechia, robul situ.
Sanherib a scris i scrisori in
care hulea pe Domnul Dumnezeul lui
Israil i ca defaime zicea: Dupi
cum dumnezeii popoarelor din impifitii
n'au putut si scape pe poporul lor din
mina mea, tot asa Dumnezeul lui Ie-
zechia nu va putea mintui pe poporul
säu din mina mea! »
Si au strigat cu glas tare la po-
porul din Ierusalim care se afla pe ziduri,
In limbs, evreiascä ca sä-1 inspiiminte
si si bage frica in el, EA astfel si cuprinda
cetatea,
Si vorbeau despre Dumnezeul Ie-
rusalimului, ea despre dumnezeii popoa-
relor pagine, care sunt lucruri de miini
onsenesti.
Dar °and regele Iezechia i 1saia
proorocul, fiul lui Amos, au inceput si
se roage o au strigat la cer,
A trimis Domnul un inger care a
nimicit In tabära toti ostenii imparatului
Asiriei, cu generali i cu eäpitani. Si s'a
intors rusinat in tara lui, i intiând in
templul dumnezeului lui, unul din cei
iesiti din coapsele lui 1-a doborit cu
sabia.
Asa a mintuit Domnul pe Iezechia
pe toti locuitorii Ierusalimului din
mina lui Sanherib, impäratul Asiriei,
din mina tuturor vräjmasilor lui si de
jur-imprejur le-a dat tiling.
Multi au adus Domnului daruri
In Ierusalim, iar lui Iezechia scumpeturi.
dup& aceasta el s'a ridicat in ochii
tuturor popoarelor.
In vremea aceea s'a imbolnivit
Iezechia de moarte si s'a rugat Dom-
nului, si el 1-a auzit i i-a dat un semn
minunat.
Dar Iezechia n'a rasp15,tit bine-
facerea pe care o prirnise, ci s'a trufit
In mima lui, din e,are pricini s'a abitut
480
www.dacoromanica.ro
mania lui Dumnezeu peste el si peste
Judo i Ierusalim.
Atunci Iczechia s'a smerit din
trufia lui i impreuni cu el si locui-
torii Ierusalimului, drept aceea mania
Domnului nu s'a mai abitut peste ei
in vremea domniei lui Iezechia.
i Iezechia a avut bogitie
multi foarte i si-a ficut vistierii pentru
argint, pentru aur i pentru pietre
tioase, pentru mirezme, pentru scuturi
o pentru tot felul de odoare,
Asijderea i ¡Unite pentru strinsul
roadelor: gam, vin i untdelemn, staule
pentru fel si fel de vite o tide pentru oi.
si-a zidit cetati, a avut turme mari
de oi i de vite, fiinda Dumnezeu i-a
dat avere peste masura, de multi.
Si tot Iezechia a astupat cursul
cel de sus al Ghihonului i 1-a indreptat
In jos prin partea de apus a cetä,tii lui
David. Si. in toate lucrärile sale Iezechia
a izbutit.
lar eind solii imparatului, din
Babilon, care fuseseri trimii sä-1 in-
trebe despre semnul rninunat intimplat
In tara, au venit la el, Domnul nu I-a
para.sit limit co sa-1 ispiteaseä. i sit °u-
nease& tot din inima lui.
Celelalte fapt,e ale domniei lui Ieze-
chia, precum i evlavia lui, stint serse
In vedenia lui Isaia proorocul, fiul lui
Amos, FA in (4 Cartea regilor lui luda i ai
lui Israil ».
Si a adormit Iezechia cu parintii
sad si I-au ingropat inteun loe, in grop-
nitele fiilor lui David. La moart,ea lui,
tot Iuda i locuitorii Ierusalimului i-au
arátat mare cinste. In locul sau a ajuns
rege fiul sill Manase.
83.
Domnia regelui Manase. Viafa lui depeir-
tatd de Dumnezeu. El a statornicit
narea la idoli. Pocdinfa lui Manase dupd
ce a lost dus in robie in Babilon. Credinfa
lui Manase. .Moartea lui. Domnia lui
Amon, liul sdu. Inchinarea la idoli.
Moartea lui Amon.
1. Cind s'a suit Manase pe tron, era
de doisprezece ani, i cincizeci o cinci
de am a fost rage In Ierusalim.
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 33
El a fiicut fapte rele in ochii Dom-
nului, luandu-se dupit ticàioiile piiga-
nilor pe care i-a alungat Domnul din
fate fiilor lui Israil.
El a clädit iarài inältimile pe care
le daramase párintele eau Iezechia, a
ridicat jertfelnice in cinstea Baalilor, a
facut Asere i s'a inchinat la toatä
oastea cereascä i i-a slujit ei ;
A clfidit jertfelnice in templul Dom-
nului, despre care Domnul spusese: a In
Ierusalim va sithislui numele meu dea-
pururi
Si a inältat jertfelnice pentru toatii
oastea cerului in amändouii curtile tem-
plului Domnului.
El a ars pe fiul säu in foc in valea
Ben-Hinom, a fácut vràjitorie, fermecd-
torie i magie, vi-a adus ghicitori cu
morti i cititori in stele, i a sporit ne-
credinta inaintea Domnului ca sä-1 in-
täräte.
A fäcut idoli ciopliti in piatrá, pe
care i-a asezat in templul Domnului,
despre care Dumnezeu zisese lui David
lui Solomon, fiul säu: In templul
acesta i in Ierusalimul pe care 1-am ales
din toate semintiile lui 'grail imi voi
pune numele meu deapururi !
Si nu voi clinti piciorul lui 'grail
din pamantul pe care 1-am däruit parin-
tilor lor, numai dacii va päzi cu credintä
tot ceea ce i-am poruncit lui: toatä legea,
poruncile i indreptitrile oranduite de
Moise ! *
Dar Manase a dus la rátiicire pe
luda si pe locuitorii Ierusalimului, incat
ei au siiviirsit fapte si mai rele deat
pagfinii pe care Ii stärpise Domnul din
fate, fiilor lui Israil.
Si Domnul a gait' &are Manase
catre poporul sau, dar ei n'au luat
aminte,
Din care pricinii Domnul a adus
peste ei pe cäpitanii armatei imparatului
Asiriei, care au prins pe Manase de viu
si, dupä ce 1-au aruncat In lanturi de
aramii, 1-au dus in Babilon.
lar in strtbmtorarea lui s'a rugat
fierbinte Domnului Dumnezeului säu
s'a umilit tare in fata Dumnezeului
rintilor sii,
481
www.dacoromanica.ro
Si i s'a rugat i i s'a inchinat,
el i-a ascultat rugficitmea lui din inimä
si 1-a adus inapoi la Ierusalim in tara lui.
Atunci a cunoscut Manase ca Domnul
este Dumnezeu.
Dupá aceasta el a zidit zidul cel
dinafarä al cetatii lui David, la apus de
Ghihon, in vale, pan& la Poarta Pestilor,
a inconjurat Ofelul i 1-a intiltat tare,
apoi a asezat ciipetenii de ostire in toate
cetätile intairite ale lui luda,
A dat afarli din templul Domnului
pe dumnezeii cei streini i idolii i toate
jertfelnicele pe care le ridicase in muntele
templului Domnului i in Ierusalim
le-a zvtarlit din cetate.
Si a zidit iarasi jertfelnic Dom-
nului si a adus jertfe pe el, jertfe de
pace si de multumire, poruncind lui
luda sit se inchine Domnului Dumne-
zeului lui Israil.
Poporul mai aducea jertfe pe big-
tirai, ins& numai pentru Domnul Dum-
nezeul säu.
Cealaltä istorie a vietii lui Manase,
rugäciunea lui cea care Domnul i cu-
vintele proorocilor care au fost rostite in
numele Domnului Dumnezeului lui 'grail,
iatii se dig: in Istoria regilor lui 'grail o,
lar rugiciunea lui si cum a fost
ascultat, toate picatele i pigantitatea
lui, meleagurile pe care a clädit capisti
pentru inAltimi, wide a asezat Asere
idoli inainte de a se pocai, iatä sint
serse in a Istoria proorocilor ».
Si a adormit Manase cu pärintii
sii si 1-au ingropat in grädina palatului
iar in locul eau s'a suit pe tron fiul
stiu Amon.
Amon era in varstä de douiizeci
doi de ani cb,nd a ajuns rege, i in Ieru-
salim a domnit doi ani.
El a silvársit fapte rele in ochii
Domnului, precum a fäcut si Manase, pa-
rintele sâu, iar tuturor idolilor pe care
fi Mouse Manase, tatäl säu, el le-a adus
jertfe i li s'a inchinat.
Si nu s'a pocäit in fata Domnului
precum s'a pociiit Manase, pilrintele säu,
ci dimpotrivä Amon a sporit in vino-
vätie.
Dreglitorii lui au urzit o uneltire
Impotnivà-isi 1-au ucis in palatul säu,
31
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 34
25. Insil poporul tara a °mora pe toti
uneltitorii impotriva regelui Amon. i in
locul siu poporul a asezat rege pe fiul
sau Iosia.
34.
Domnia regelui logia. Evlavia lui. Dd-
ramarea jertlelnicelor leicute pentru Ba.al,
a statuilor inchinate soarelui fi ale tuturor
idolilor, precum fi, a Aferelor. Dregerea
templului. Giísirea cärf ii legii: a cdrtii
legeimatului. Citirea ei in lata regelui,
care, auzind cuprinsul,ifi sft4ie ve,smintele.
Regele trimite solie sd intrebe pe proorocita
Huida. Cuvdntul de rdspuns al proorocitei
adus regelui.
De opt ani era Iosia cand a ajuns
rege, i treizeci i unu de ani a dom-
nit in Ierusalim.
El a facut lucruri plitcute in ochii
Domnului, merglind pe &dile stramosului
s'au David, firá ca si dea la dreapta ori
la stiinga.
In anul al optulea al domrdei lui,
dei era t'amar, a inceput sá, cauta pe
Dumnezeul lui David, strilbunul siu, iar
In anul al doisprezecelea a inceput sit
curete tara lui luda i Ierusalimul de
Inaltirnije cu jertfelnice, de Mere, de
idoli ciopliti ql turnati.
In fata lui au fost dárimate jert-
felnicele Baalilor, ql statuile inchinate
soarelui de deasupra lor le-a sfärimat,
Aserele si idolii cioplii ql turnati i-a
fácut fárime ql pulbere, pe care a pre,su-
rat-o pe mormintele calor care le aduse-
será jertfe,
Oasele preotilor le-a ars pe altarele
lor ql asa a curatit luda qi Israilul.
Tot asa in cetatile lui Manase, ale
lui Efraim ql ale lui Simeon, pina in
tinutul Neftali, in mijlocul dáximitu-
rilor lor,
A dat la p5,mint altarele lor, Aserele
ql idolii i-a sfárimat ql i-a prefácut in
pulbere, toate statuile inchinate soarelui
le-a därimat in toatá tara lui Israil
apoi s'a intors la Ierusalim,
In anul al optsprezecelea al stipi-
nirii lui, ca gind ca sá careto tara si
templul de idoli, a trimis pe safan, fiul
lui Atalia, pe Maaseia, cirmuitorul ce-
482
www.dacoromanica.ro
si pe Ioab, fiul lui Ioahaz croni-
tkitii,
carul, ca ad dreagá, templul Dorimului
Dumnezeului säu.
i cind au venit la arhiereul
i-au dat argintul care fusese adus in
templul Domnului si pe care II strinse-
será levitii portan, din Manase si Efraim,
de la ceilalti Israiliti, ca si din tot tinu-
tul lui luda ql Veniamin si de la locu-
itorii Ierusalimului.
i anume 1-au incredintat meste-
rilor de lucriiri pusi sá, ja mama la tem-
plul Domnului qi ad pliteascii pe lucra,-
torii tociniti s'a dreaga ternplul
aducii in stare buná.
La randul lor, ei 1-au trecut dul-
gherilor qi zidarilor pentru cumparatul
pietrelor cioplite, grindäriei qi biirnelor
trebuincioase la cládirile pe care le stri-
casera, regii lui luda.
Acesti oameni lucrau cu rividi la
lucrul lor, qi aveau supraveghetori pe
levitii Iahat ql Obadia, din neamul lui
Meran, si pe Zaharia qi Mesulam, din
neamul lui Cahat, ca indrumatori. Alti
leviti, iscusiti inteale uneltelor muzi-
cale,
Erau pusi peste salahori, iar peste
toti cei care aceau cite o treabli erau
supraveghetori. Unii din leviti erau scrii-
tori, dregatori ql portan.
In clipa ciad scoteau argintul
care fusese adus in templul Domnului,
Hilchia arhiereul a gäsit cartea legii
Domnului care fusese datá prin mina
lui Moise.
Atunci Hilchia a inceput a vorbi
si a zis lui safan scriitorul: o Am gásit
cartea legii in templul Domnului ! »
Hilchia arhiereul a dat cartea lui safan.
i safan a dus-o regelui, cdruia i-a
dat ql riíspunsul: o Tot ce a fost incre-
dintat robilor tái, ei au indeplinit
Ei au luat tot argintul care se
afla in templul Domnului ql 1-au dat in
mina calor pusi ad ja seama ql in mina
mesterilor de lucriíri!
safan scriitorul a irnpartásit re-
gelui si acest lucre: o Arhiereul Hilchia
mi-a innaitnat o carte ». i safan a citit
inaintea regelui dintr'insa.
Când regele a auzit cuvintele legii,
siásiat vesmintele,
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 35
Si a poruncit lui Hilchia, lui
Ahicam, fiul lui Safan, lui Abdon, fiul lui
Miheia, lui Safan scriitorul i lui A,saia,
slujitorul regelui, asa:
4 Duceti-vil i intrebati pe Domnul
despre mine si despre *cei care au mai
rämas in Israil i Iuda, pentru cuprinsul
acestei carti care a fost gäsitä, cäci mare
este mania Dormaului ce s'a värsat
peste noi, fiindcit p5,rintii nostri n'au
pazit Cu credintä poruncile Domnului,
precum aunt scrise in cartea acea,sta s.
Atunci Hilchia impreunit cu cei
carom, le poruncise regele s'au dus la
proorocita Huida, femeia lui Salum ve§-
mântarul, fiul lui Tochat, fiul lui Hasra,
care locuia in Ierusalim, in despärtämän-
tul al doilea, i i-au gritit ei despre aceasta.
Si ea le-a räspuns: « Asa zice
Domnul Dumnezeul lui Lsrail ! Ziceti
omului care v'a trirais:
Asa gräieste Domnul ! Iatä, voi
aduce nenorociri peste locul acesta
peste locuitorii lui toate blestemele care
sunt scrise in cartea care a fost citità in
fata regelui lui Judo.
Din pricinä cä m'au päräsit si au
adus tiimaieri altor dumnezei co sä-mi
atate mania cu fä,pturile mâinilor lor ;
mania mea s'a aprins peste locul acesta
si nu se va stinge.
Si regelui lui Judo care v'a manat
pe voi sä intrebati pe Domnul, asa sii-i
spuneti: Asa zice Domnul Duranezeul
lui Israil! Cât despre cuvintele pe care
tu le-ai auzit,
Din pricinä, cä te-ai cäit in mima ta
te-ai smerit in fata lui Dumnezeu &Ind
ai auzit cuvintele mele impotriva locului
acesta si a locuitorilor lui i te-ai urailit
ti-ai sfasiat vesraintele tale si ai pläns
inaintea mea, pentru aceasta i eu te-am
ascultat s, zice Domnul.
« Iatä cä te voi aditoga la p5,rintii
täi i in pace te vei pogori in mormântul
täu, far& ca ochii täi sá vadi toate neno-
rocirile pe care eu le voi aduce peste
locul acesta si peste locuitorii lui !
Acesta a fost räispunsul pe care ei I-au
adus regelui.
Si regele a trimis indatä soli sá,
adune pe toll bä,tritnii lui Judo, i ai Ieru-
salimului.
483
www.dacoromanica.ro
Si regele s'a suit in templul Dom-
nului impreunä cu toti Iudeii i locuitorii
Ierusalimului, preotii i levitii, precum
si tot norodul de la mic pand la mare, si
el a citit in auzul lor toate cuvintele
cartii /egamântului care a fost gäsitä in
templul Domnului.
Si regele a stat in jiltul s5,u si a
incheiat legilmânt inaintea Domnului ca
sä umble in calco Domnului i sä pttzeascä
poruncile lui, descoperirile lui i legilelui
din toatä, mima si din tot sufletul lui tsi
sä fie cu ravnä, pentru poruncile
mântului serse in cartea aceasta.
Si el a cuprins in legänailntul acesta
pe toti cei care se aflau in Ierusalim i in
Veniamin. i locuitorii Ierusalimului au
inceput sä vietuiascä dupä legiimântul lui
Dumnezeu, Dumnezeul pärintilor lor.
Apoi Iosia a inläturat toti idolii
din toate tinutmile fiilor lui Lsrail 13.1 a
silit pe toti cei ce se aflau in Ierusalim
sä, se inchine Domnului Dumnezeului lor.
In toate zilele vietii lui, ei nu s'au de-
partat de Domnul Dumnezeul párintilor
lor.
35.
Prdznuirea Pchstilor in ziva a paispre-
zecea din luna intdia. Rcbuluiala serbdrii
praznicului. Mielul pascal si alte jertle
cu acest prilej. Levitii i camtdrelii. Bd-
kilia de la Illeghido impotriva lui Neco,
impdratul Egiptului, care mergea la Car-
chemif. Moartea lui losia.
Si Iosia a praznuit in Ierusalim
Pastile Domnului, si a fost junghiat
mielul Pastilor in a paisprezecea zi din
luna intida.
Si a pus preoti, fiecare la slujba lui,
i-a imbarbatat sä slujeascä, in templul
Domnului.
Iar levitilor care invdtau pe tot
Israilul si care erau sfintiti pentru
Doranul, le-a zis: o Puneti sfb,ntul chivot
In templul pe care 1-a zidit Solomon, fiul
lui David, regele luí brad. Nu-1 maí du-
ceti pe umere ! Acura slujiti pe Domnul
Dumnezeul vostru si pe poporul eau
Lsrail.
Fiti gata, dupä familiile voastre din
elude voastre, dupä rò.'nduiala lui David,
31.
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 35
regele lui Israil, ql dupii pravila lui So-
lomon, fiul situ.
Slujiti in templu la rand, dupa cla-
sele familiilor fratilor voetri, pe fiii po-
porului, ei anume in fiecare clas5, ea fie
cate o ramurii, dinteo familie de leviti.
Junghiati mielul Paetilor, sfintiti-va
pentru fratii voetri, ca sit-1
pr5,znuiasc5, dup.& cuvantul lui Dum-
nezeu pe care 1-a dat prin Moise.»
Atunci Iosia a daruit oamenilor din
popor treizeci de mii de vite mici, miei
ql iezi, toate ca jertfit idaltati de Paeti,
pentru toti cei de fatä, ql trei mii de boi
din averea regelui.
Principii lui ditruira de bun& voie o
jertfa inaltatà, preotilor ql levitilor.
chia, Zaharia ql Iehiel, principii tem-
plului lui Duranezeu, daruir5, pentru
Paeti dou5, mii ease sute de miei qi trei
sute de vite mari;
Canaania, Semaia ql Natanail, fratii
lui, Haeabia, Ieiel ql Iozabad, principii
levitilor, &Aura levitilor pentru jertfa
inaltata, de Paeti cinci mii de rniei ql cinci
sute de vite mari.
Si slujba a fost randuiti aea:
preotii au stat la locul lor ei levitii dupit
clasele lor, potrivit poruncii regelui.
Si au junghiat mielul Paetilor.
Levitii jupuiau dobitoacele, iar preotii
stropeau cu sangele pe care Il luau din
mama lor.
Ei puneau deoparte carnea pen-
tru arderea de tot s'o dea cetelor de
familii de oameni din popor ca sit o
aduca Domnului, precum este Boris in
cartea lui Moise. La fel au fliout ql cu
vitele cele mari.
Si au fript mielul Paetilor dupa,
randuiala, apoi au fiert dartuile sfinte in
caldari, in oale ql in tig5,i ei le-au adus
degrabit oamenilor din popor.
Apoi au pregatit Paetile pentru ei
ql pentru preoti,deoarece preotii, fiind din
neamul lui Aaron, au avut de lucru cu
aducerea arderilor de tot ei cu grasimile
pang noaptea, de aceea levitii au pregátit
Paetile pentru ei ql pentru preoti, urmaeii
lui Aaron.
Cantaretii, fiii lui Asaf, erau la
slujba lor, dupa porunca lui David, Asaf,
Heman ei Iedutun, vitzatorii regelui,
www.dacoromanica.ro
484
tot aea, portarii la fiecare poart5,. Ei n'au
fost nevoiti la,se slujba lor, fiindc5,
levitii, fratii lor, au pregatit Paetile pen-
tru ei.
Asa a fost randuita in ziva aceea
toata dumnezeiasca slujba, ca s5, se praz-
nuiascri, Paetile qi sit se aducit arden i de
tot pe jertfelnicril Domnului, dup5, pra-
vila regelui Iosia.
In vremea aceea, fili lui Israil care
se aflau acolo au pr5,znuit Paetile ql ear-
batoarea azimelor ea,pte zile.
Si niel un Paete n'a fost praznuit
astfel in Israil din vremea proorocului
Samuil, qi nici unul din regii lui Israil
n'a praznuit vreodata Paetile asa cum
1-a praznuit regele Iosia, preotii, levitii,
tot luda qi Israilul care se afla acolo ei
locuitorii Ierusalimului.
Paetile acesta a fost praznuit In
anul al optsprezecelea al donaniei lui
Iosia.
Dupil toate ace,stea, dupii, ce Iosia
a adus in bun& stare templul, a purees
Neco, imparatul Egiptului, sá faca ritzboi,
la Carchemie pe Eufrat. Atunci Iosia a
ieeit in intampinarea lui.
Dar Neco a trimis soli la el sit-i
spuna: o Ce am eu cu tine, rege al lui
luda? Eu n'am pornit impotriva ta
acum, ci impotriva unei case cu care fao
ritzboi, qi Dumnezeu mi-a spus 85, dau
zor. Da-te laoparte din fats, lui Dum-
nezeu care este cu mine, ca nu cumva
85, te ucida.
Si Iosia nu s'a dat laoparte din
fata lui, ci ei-a schimbat hainele ca sit se
lupte cu el, si n'a ascultat de vorba lui
Neco, cu toate cá era din gura lui Dum-
nezeu. Si a venit sit dea batalia in eesul
Meghidonului.
Atunci arcaeii au tintit in regele
Iosia. i regele a zis c5,tre slugile sale:
Luati-ma de aici, caci sunt greu
Si slugile sale I-au luat din carul
de lupta si 1-au pus in alt car al lui
1-au adus la Ierusalim. Si el a murit si a
fost inmormantat in mormântul parin-
tilor sai. Tot Iuda ql Ierusalimul au plans
pe Iosia.
l Ieremia a alcatuit un cantec
de jale pentru Iosia, iar de atunci toti
cantäretii ql ca,ntaretele au pomenit de
 CARTEA A DOUA A CRONICILOR, 36
Iosia in cilntecele lor de jale, pana in ziva
de azi, eare lueru a ajuns obicei in
Israil. Acestea se &eso in a Plängeri ».
Celelalte fapte ale lui Iosia i evla-
via lui, precum serie in legea Domnului,
Faptele lui, de la cele dintai pan&
la cele de pe urmg, iota sunt scrise In
o Cartea regilor lui Israil i ai lui Iuda
$6.
Cei din urnid robi ai /ui Ioahaz,
Ioachim, lehoiachin i Sedechia. Ndvdlirea
luí Nabucodonosor in luda. Preibulirea
regatului luda. Robia cea din Babilon.
Hrisovul lui arus, impdratul Perqilor,
pentru intoarcerea in patrie a poporului
das in robie.
Atunci norodul tgrii a luat pe
Ioahaz, fiul lui Lasia, si l-a facut rege in
Ierusalim in locul tatglui s'á.0 Iosia.
Cand a ajuns rege, Ioahaz era de
doultzeci i troj de ani, iar in Ierusalim
a domnit trei luni.
Si impgratul Egiptului l-a indepgrtat
de la tron, ea sá. nu mai fie rege in Ieru-
salim, si a supus tara la o dajdie de o sutâ
de talanti de argint si un talant de
aur.
Apoi impgratul Egiptului a pus rege
In Lada i Ierusalim pe frate-sgu Eliachim,
ogruia i-a schimbat numele In Ioachim,
iar pe Ioahaz 1-a luat Neco i 1-a dus
In Egipt.
Ioachim era de dougzeci i einci de
ani eänd a (duna rege, iar in Ierusalim
a domnit unsprezece ani, facilnd fapte
role in ochii Domnului Dumnezeului
sgu.
Impotriva lui a venit cu räzboi
Nabucodonosor, impgratul Babilonului,
1-a aruncat in lanturi de aramg ca sg.,1
duo g In Babilon.
0 parte din odoarele templului
Domnului, Nabucodonosor le-a adus in
Babilon si le-a asezat In palatul sliu din
Babilon.
Celelalte fapte ale domniei lui Toa-
chim, ticglosiile pe care le-a fgptuit pro-
aura i räutatea ciare era inteinsul, iota,
sunt serse in «Cartea regilor lui Israil si
Judo». Iar in locul sgu s'a suit pe tron
fiul sgu Iehoiachin.
www.dacoromanica.ro
Iehoiachin era in värsti de opt ani
cand s'a suit pe tron, iar In Ierusalim a
domnit trei luni i zece zile. El a fiicut
fapte rele In ochii Domnului.
Dupg, un an, impgratul Nabucodo-
nosor a poruncit sà-1 aducg. in Babilon,
impreung cu odoarele templului Domnu-
lui, iar in locul lui a pus rege peste Iuda
Ierusalim pe frate-sgu Sedechia.
Cand a ajuns rege, Sedechia era
In varstg de dongzeci i unu de ani, iar in
Ierusalim a fost rege unsprezece ani.
El a siivarsit fitritdelegi in ochii
Domnului Duranezeului säu s'a nu s'a
umilit in fato euvintelor proorocului
Ieremia, cele pornite din gura Dom-
nului.
Dar s'a räzvrgtit si impotriva im-
päratului Nabucodonosor, carel-a pus sií-i
jure credintg in numele luí Dumnezeu.
El s'a argtat tare la cerbice si si-a invär-
tosat mima ea si nu se intoarcg. la
Domnul Dumnezeul lui Israil.
Asijdema si toti principii preotilor
si poporal au sporit in necredinta lor,
fliptuind toate ticalosiile pliggnilor si
pängiirind templul Domnului pe care
sfintise in Ierusalim.
Din aceastg, pricing Domnul Dum-
nezeul piírintilor lor le-a trimis prevestiri
la vreme, prin gura trimisilor
se indura de poporul siu si de locasul
sgu.
Dar ei qi-au bgtut joe de trimisii
lui Dumnezeu, sí au nesocotit cuvintele
lui si au fiteut de ocarg pe proorocii lui,
incitt mania lui Dumnezeu s'a intärätat
impotriva poporului säu, fárii, chip de
sclipare.
Si Domnul a ingliduit impgratului
Caldeiloraängvaleasciipesteei si elatrecut
pe tineri prin ascutisul sgbiei, in templu,
si n'a m'upa nici pe tântir,nici pe fecioarii,
nici pe bätran si nici pe biitranul cu
pärul alb, ci total l-a dat in mana
lui,
lar toate odoarele templului lui
Dumnezeu, mari i mici, vistieriile tem-
plului Domnului, comorile regelui si ale
dregatorilor luí, toate le-a dus in Ba-
bilon.
Apoi a pus foe templului Dom-
nului si a därgmat zidul Ierusalimului.
 ESDRA, 1, 2
Toate palatele dinteinsul le-a ars cu foc
toate lucrurile de pret le-a nimicit.
lar pe cei care au sciipat din ascu-
tisul sabiei i-a adus robi in Babilon, si au
ramas robi lui i feciorilor lui pana in
vremea domniei Persilor,
Ca sa se implineascit euvântul cel
grait prin gura lui Ieremia: « pana ce
tara se va bucura de vremea, ei de odihnä» ;
caci in toat5, vremea cat a fost pustie
a avut odihna, pânä, la implinirea
celor saptezeci de ani.
Cl in anul intai al lui Cirus, imparatul
ESDRA
1.
Porunca lui Cirus, impdratul Persilor,
pentru rezidirea templului din leru-
salim.
In anul cel dintili al lui Cirus, im-
pAratul Persiei, ca sa se implineascit
cuväntul Domnului cel grait prin gura
proorocului Ieremia, Domnul insufla pe
Cirus, impáratul Persiei, Bit vesteaseä
prin viu grai In toatit impariltia lui,
asijderea i prin hiisov cele ce ur-
meazit:
o Asa rosteste Cirus, impliratul Per-
siei ! Toat,e imparatiile pa,mantului mi
le-a dat mie Domnul Dumnezeul ce-
rului si el insusi mi-a poruncit ea sä-i
zidesc templu in Ierusalimul cel din
Iuda.
Deci, oricine din voi, care sunteti
din poporul lui, vrea sá meargá de bun5,
voie, sa pornea,scil cu ajutorul Domnului
sau, la Ierusalim, in Iudeea, ea sá zi-
deascä templul Domnului Dumnezeului
lui Israil, adicá. Dumnezeul din Ieru-
salim .
Si oricine a mai ramas din luda,
In oricare tinut ar locui, oamenii locului
aceluia sa-i vinit inteajutor, cu argint,
cu aur, cu cai i cu vite, cát i cu daruri
de bina voie pentru templul lui Dum-
nezeu din Ierusalim.
Atuncii, capii familiilor lui luda si
Veniamin, preotii i levitii, toti acoja
eitrora Dumnezeu le-a atatat duhul, se
486
www.dacoromanica.ro
Persilor, ca sa se implineasca, cuvantul
Domnului, cel gritit prin gura lui Ieremia,
a trezitDomnul duhul lui Cirus, imparatul
Persilor, care a dat in toa& imparittia,
prin grai i prin serie acest hrisov im-
piratesc:
oAsa griiieste Cirus. imparatul Persi-
lor ! Toate imparatiile pamantului mi le-a
dat mie Domnul Dumnezeul cerului !
El insusi poruncit sa-i zidesc
templu In Ierusalimul eel din Iuda. Cine
din voi este din poporul sau ? Domnul
Dumnezeul sau sit fie cu el si sil plece !
pornira la drum ca sii zideaseil, templul
Domnului din Ierusalim.
Si toti vecinii lor le venir& intea-
jutor cu odoare de argint, de aur, cu
cai i cu vite i cu scumpeturi, far5,
se mai socoteasca darurile de bunit voie.
Pe Inga acestea, imparatul Cirus
porunci si scoatä, toate odoarele tem-
plului Domnului, pe care le luase
bucodonosor din Ierusalim si le pusese
In templul dumnezeului MIL
Atunci Cirus, imparatul Persiei, pc-
runci s'A le scoatil FA le incredintA lui
Mitridate vistiernicul, care le-a dat cu
numar in seama lui Sesbatar, voevodul
Iudeei.
Uta' numarul lor: o mie de tipsii de
aur, o mie de tipsii de argint, douazeci
nouli de tatui,
Treizeci de cupe de aur, doua
mii i patru sute zece cupe de argint
o mie de alte odoare.
Toate odoarele de aur si de argint
au fost cinci mii patru sute saizeci
nouh. Pe toate acestea le luii esbatar
cu el, cand se intoarsera cei dusi in
robie, din Babilon la Ierusalim.
2.
Numele celor intorsi din robie.
1. Tata i locuitorii din tara lui luda
care s'au intors din robie, adicii aceia
pe care Nabucodonosor, imparatul Ba-
bilonului, Ii dusese odinioarli robi in
 ESDRA, 2
Babilon. i ei s'au intors aeas In Ieru-
salim i luda, fiecare In cetatea patriei
lui.
Ei venir Impreung cu Zorobabel,
Iosua, Neemia, Azaria, Raamia, Mar-
doheu, Bilan, Mispar, Bigvai, Rehum,
Baana. Numárul oamenilor din poporul
lui Israil a fost:
Fiji lui Paros, douil mii o Bufa' sap-
tezeci i doi.
Fiji lui efatia, trei sute saptezeci
doi.
Ful lui Arah, sapte sute saptezeci
cinci.
Fiji lui Pahat-Moab, adici fiji lui
Iosua i Ioab, dou& mii opt sute doi-
sprezece.
Fiji lui Elam, o mie douil sute
cincizeci i patru.
Fiji lui Zatu, nouli sute cincizeci
E0.1 patru.
Fiji lui Zacai, sapte sute saizeci.
Fiji lui Bani, sase sute patruzeci
doi.
Fiji lui Bebai, sase sute douiizeci
trei.
Fiji lui Azgad, o mie douit sute
dou'azeci i doi.
Fiii lui Adonicam, sa.se sute saizeci
ffi sase.
Fiii lui Bigvai, dou5, mii i cincizeci
sa,se.
Fiii lui Adin, patru sute si cincizeci
patru.
Fiii lui Ater, adicil cei din familia
lui Iezechia, nouilzeci si opt.
Fiü lui Betai, trei sute douiizeci
trei.
Fiii lui Harif, o sutil, doisprezece.
Fiji lui Hasum, doug sute douií-
zeci i trei.
Oameni din Ghibeon, nouilzeci si
cinci.
Oameni din Betleem, o salta doult-
zeci i trei.
Oameni din Netofa, cincizeci
sase.
Oameni din Anatot, o m'U' dou5,-
zeci i opt.
Oameni din Betazmavet, patru-
zeci j doi.
Oameni din Chiriat-Iearim, Chefira
Beerot, sapte sute patruzeci 1.1 trei.
www.dacoromanica.ro
487
Oameni din Hamma i Gheba,
sase sute douiizeci i unu.
Oameni din Micmas, o sutil',
doudzeci i doi.
Oameni din Betel si Ai, douà sute
doultzeci i trei.
Fiji lui Nebo, cincizeci i doi.
Fiji lui Magbis, o mita cincizeci
sase.
Fiji unui alt Elam, o mie doug
sute cincizeci i patru.
Fiji lui Hanim, trei sute douiaeci.
Oameni din Lod, Hadid si Ono,
sapte sute douiizeci i cinci.
Oameni din Ierihon, trei sute
pa,truzeci i cinci.
Fiji lui Senaa, trei mii sase sute
treizeci.
Preqii: Fiii lui Iedaia din casa
lui Iosua, nouit, sute saptezeci i trei.
Fill lui Imer, o mie cincizeci i doi.
Fiii lui Pashur, o raie douil sute
patruzeci i apte.
Fiji lui Harim, o mie saptespre-
zece.
Lev4ii: Fiji lui Iosua i Cadmiel,
Binui i Hodavia, saptezeci si patru.
Ch,ntitretii: Fiii lui Asaf, o mita
douitzeci si opt.
Familiile portaiilor: Fiii lui
fiii lui Ater, fiii lui Talmon, fi"
lui Acub, fiii lui Hatita, flii lui
toti la un loe o mita treizeci i noull.
Robii templului: Füi lui Tiha,
fiii lui Hasufa, fili lui Tabaot ;
Fiji lui Cheros, fiii lui Sia,
lui Padon ;
Fill lui Lebana, fiii lui Hagaba,
fiii lui Acub ;
Flu lui Hagab, fill lui
lui Hanan ;
Fiii lui Ghidel, fli lui Gahar,
lui Reaia ;
Fill lui Retin, fiii lui Necoda.,
lui Gazam ;
Fiji lui TJza, fiii lui Paseah, fill lui
Besai ;
Fiji lui Asna, fili lui Meunim,
lui Nefisim ;
Fiii lui Ba,cbuc, fiii lui Hacufa, fiii
lui Harhur ;
Fiii lui Batlut, fiii lui Mechida,
fiii lui Rara;
 ESDRA, 3
Fiji lui Barcos, fili lui Sif3era, fiii
lui Temah;
Fili lui Netiah, fili lui Hatifa ;
Familia° robilor lui Solomon: Fiji
lui Sotai, fiii lui Hasoferet, fiii lui Perida ;
Fiji lui Iaala, fili lui Darcon,
lui Ghidel;
Fili lui Sefatia, fili lui Hatil,
lui Pocheret-Hatebaim, fiii lui Amon;
Toate slugile templului s1 feciorii
slugilor lui Solomon au fost trei sute
nouitzeci i doi.
Iatii si pe cei care au venit din
Tel-Melah, Tel-Harsa, Cherub-Adam,
Imer si care nu au putut dovecli
familia lor i semintia se trag din
Israil:
Familia lui Dalaia, fili lui Tobie,
fili lui Necoda, sase sute cincizeci i doi.
Si dintre fill preotilor: fili lui
Habaia, fiii lui Hacot, fiii lui Barzilai,
acel care s'a insurat cu una din fiicele
lui Barzilai Galaaditul i care luase nu-
mele lui.
Acestia diutar5, in hrisoave i in
cärtile spitei neamurilor, dar nu s'au
putut gäsi, de aceea ei furä socotiti ca
necurati i scosi din preotie.
Si ocarmuitorul fi opri ea mi-
nance din cele prea sfinte, pan cand
arhiereul va intreba pe Dumnezeu prin
Urim i Tumim.
Toatä obstia la un loo a fost de
patruzeci i dou5, de mii trei sute si sai-
zeci de insi,
Afarit de roba si roabele lor in
num5r de sapte mii trei sute treizeci
sapte, iar printre ei mai erau douä
sute patruzeci i cinci de cantitreti si
cantar*.
Ei aveau sapte sute treizeci si
sase de cal, dou5, sute patruzeci 51
cinci de catäri,
Patru sute treizeci si cinci de ea-
mile si sase mii sapte sute douizeci
de asini.
Unii dintre capii de familii, indati
ce au ajuns la templul lui Dumnezeu
din Ierusalim, &dura de bunä voie
daruri, ca s5,-1 ridice pe locul lui cel de
altddatà,
Fiecare dup5, puterea lor. Ei
ruirä la vistieria ridicarii templului
www.dacoromanica.ro
488
saizeci si una de mii de darici de
aur si cinci mii de mine de argint,
asijderea o sutä de odäjdii preotesti.
Preotii si levita, cantaretii si por-
tarii i slugile templului se asezara in
Ierusalim si in orasele lor, iar tot po-
porul lui Israil se asea., in cetátile lui.
8.
Punerea temeliei templului din
Ierusalim.
lar in luna a saptea, dupit ce
lui Israil se asezaserli in cetittile lor, se
adunä tot poporul ca un orn in Ierusalim.
Atunci incepura arhiereul Iosua,
fiul lui Iotadac, si fruta lui, preotii,
Zorobabel, feciorul lui Salatiil, impreunit
ou fruta lui i zidirä jertfelnicul Dum-
nezeului lui Israil ca sä aducii pe el ar-
deri de tot, precum este scris in legea lui
Moise, omul lui Dumnezeu.
Atunci se adunar& multi dintre
locuitorii t'ara si ridicar5, un jertfelnic
pe vechile lui temelii. Cfici cu toati dus-
mänia tuturor locuitorilor t'axil, ei pnin-
seri i jertfirii, pe el jertfe pentru
Domnul la timpul hotitrit l arden i de
tot, dimineata, si seara.
Atunci pritznuirli sArbitoarea cor-
turilor precum este seria in lege si adu-
sera, arden i de tot in fiecare zi
numitrul ränduit zi de zi
Si dup.& aceasta, arden i de tot de-
obste si arderi de tot pentru Sfimbete
pentru lunile noi si pentru toate Barba-
torile Domnului, citt si pentru toti coi
care aduceau Domnuiai daruri de buni
voie.
Din ziva cea dintäi a lunii a saptea
ei au inceput sä aduci arderi de tot
pentru Domnul, cu toate ci in vremea
aceea nu fusese pus5, temelia templului
Domnului.
Si s'au platit bani cioplitorilor de
piaträ i dulgherilor, iar afarit de aceasta
mancare si bäuturä j untdelemn celor
din Sidon si color din Tir, ca sä aducit
butuci de cedru din Liban, pe mare, la
Iafa, potrivit invoielii pe care o do-
bandiserii, de la Cirus, imparatul Persiei.
In anul al doilea dupit sosirea lor
la templul lui Dumnezeu in Ierusalim,
 ESDRA, 4
In luna a doua, Zorobabel, feciorul lui
Salatiil i cu Iosua, fiul lui Iotadae,
ceilalti frati ai lor, preatii i levitii i toti
cei care se intorsesera din robie in Ie-
rusalim, incepura, lucrul zidirii i oran-
duirá pe levitii de la douazeci de ani si mai
In varsta sä, supravegheze lucrul tem-
plului Domnului.
Atunci Iosua impreunä cu feciorii
lui cu fratii lui, Cadmiel impreunä,
°u fiii siti cu fratii säi i Binui i Ho-
davia se legara sä, supravegheze pe
lucrätorii care lucrau la zidirea tem-
plului Domnului, asijderea si familia lui
Henadad impreunit cu fiü lor l cu fratii
lor i levitii.
i cand mesterii ziditori pusera
temelia templului Domnului, preotii su",
teau invesmantati in odiijdii i cu
trambite, iar levitii din familia lui Asaf
cu chimvale, ca di laude pe Domnul
dupà,' chipul lui David, regele lui Israil.
Si au inceput sa proslä,veasca i ea
sä laude pe Domnul: Ca, este bun, mi
In veac tine mila lui pentru Israil !
tot poporul striga din rasputeri de bu-
curie, läuditnd pe Domnul la punerea
temeliei templului Domnului.
i multi preoti, leviti i capi de
familie bitrani, care vazusera templul
cel dintâl, acum cand s'a pus temelia
acestuia, izbucnirit in hohot,e de plans,
in vreme ce sub ochii lor se punea te-
mella. i multi altii strigau din räsputeri
cu glas de bucurie.
Dar poporul nu putea sä ose-
beasca strigatul de bucurie de plan-
setul biitranilor norodului, fiindca po-
porul striga din rlisputeri, iar rasunetul
lui se auze,a pana departe.
4.
Samaritenii opreso zidirea templului.
Cand vrajmasii lui luda i Venia-
min auzira cà cei intorsi din robie au in-
eeput sä, zideascä templu pentru Domnul
Dumnezeul lui Israil,
Se apropiara' de Zorobabel si de
Iosua si de capii de familie si le grairá;
lor: cládim i noi laolaltá cu voi,
caci si noi ea si voi cinstim pe Dumnezeu/
vostru, EA lui i-am adus noi jertfe, din
489
www.dacoromanica.ro
zilele lui Asarhadon, impiratul Asiriei,
care ne-a asezat in partile aceste,a *.
Atunci Zorobabel i Iosua impreuni
cu ceilali capi de familie ai lui Israil
le-au faspuns: Zidirea templului Dum-
nezeului nostru nu este un lucre dea-
valma, ci numai noi singuri vrem sä
zidim templu pentru Domnul Dumnezeul
lui Israil, precum ne-a poruncit noui
Cirus, impäratul Persiei ! r
Atunci locuitorii tárii incepura a
descuraja norodul lui luda si bagara frica
ca sä nu mai zideascii.
Ba chiar i mituira In sprijinul lor
sfetnici ca ea le zädärniceasca planul
In toati vremea domniei lui Cirus, fm-
päratul Persiei, i pana la domnia lui
Dariu, impäratul Persiei.
Dar sub domnia lui Ahasveros, la
inceputui domniei lui, scrisera o plan-
gere frapotriva locuitorilor din luda si
Ierusalim.
lar in zilele lui Artaxerxe,
Mitredat, Tabeel i ceilalti tovarasi ai
lor scrisera din nou lui Artaxerxe, im-
paratul Penjilor. i cuprinsul scrisorii fu
scris cu slove arameene si fu talcuit in
graiul arameean.
Rehum, carmuitorul Viril, qiSimsai
scriitorul au scris o scrisoare impotriva
Ierusalimului catre Artaxerxe imparatul,
cu acest cuprins:
*Rehum, cármuitorul tärii, iSimsai
scriitorul, impreunii, cu ceilali tovariisi
ai lor, jude,c5torii persani, dregätorii
cei miel, dregatorii de dincolo de Eufrat,
locuitorii din Persia, cei din Ere°,
Babilonienii, Suzienii, adicá Elamitii,
Precum i celelalte noroade pe
care le-a robit marele i strälucitul
Salmanasar i le-a asezat in cetatile
mariei i In alte agezari de dincolo de
Eufrat... *
Tata copia serisorii pe care au
trimis-o impiratului .Artaxerxe: Sill-
jitorii tài, locuitorii de dinco/o de Eufrat...
Stiut sa fie imparatului ca Evreii
care au pornit de la tine au ajuns la noi
In Ierusalim i ei zidesc astazi cetatea
ces rea i razvratita si au inceput sa
ridice zidurile i s'a dreagli temeliile.
Stiut sà fie deci împàratului ea,
daca' aceasta cetate va fi claditi la loe
 ESDRA, 5
zidurile ei sfärsite, locuitorii nu vor mai
plati nici tribut, nici dri, nici varnit,
ci vor pricinui pagubä veniturilor im-
pitr5,testi.
Din aceast5, pricing, fiindcit noi
suntem in slujba curtii pi nu ne este
iertat sà privim la piigubirea impgratului,
am trimis veste impitratului,
Sä se caute in cronicile pärintilor
tàisi tu vei gäsi atunci in cronici Fo'r vei
afla cg cetatea aceasta a fost cetate de
räscoalg si a adus pagub& impgratilor
tinuturilor ii cg din vremurile cele mai
vechi locuitorii s'au indeletnicit cu
scoala, t# din pricina aceasta cetatea a
fost diträmat5,.
Acum noi däm de Etire impgra-
tului cg, dad: aceastii, cetate se va clitdi
iaräsi i zidurile ei se vor isprOvi, atunci
acest tinut de dincolo de Eufrat nu
va mai fi al täu »
Atunci impgratul a trimis lui
Rehum, carmuitorul ärii, i lui $imsai
scriitorul, precum t;si celorlalti tovaritsi
ai lor care locuiau in Samaria si in alte
dincolo de Eufrat scrisoarea:
Pace...
Scrisoarea pe care voi ati trirais-o
a fost cititä de la un cap la altul inaintea
mea.
$i eu am dat porunci i s'au cer-
cetat cronicile i s'a aflat c5, cetatea
aceasta s'a r5,zvrätit din cele mai vechi
timpuri impotriva hnp5,ratilor
inteinsa s'au urzit ritscoala i rgzvrit-
tirea.
$i in Ierusalim au domnit regi
puternici i ocármuitori peste toate. tä-
rile de dincolo de Eufrat i cä li se plates,
tribut i dgri i vämi.
Asa dar, dati porunci sä se oprea-
scg lucrul oamenilor acestora, iar cetatea
s5, nu se mai zideascg, pang, cánd nu vit
voi da altä poruncä.
Pgziti-vg ins& sit fiti lgsgtori, ca
nu cumva sä ias5, mai multg pagubä
risipà pentru impärati!
Atunci, indat& ce copia scrisorii
imp5,ratului Artaxerxe a fost cititg
inaintea lui Rehum i imai scriitorul
si a tovar5,silor lor, plecarä in grabg la
Ierusalim la Iudei i Ii opririt cu de-a-sila
Cu impotrivire.
www.dacoromanica.ro
490
Atunci s'a oprit lucrul templului
lui Dumnezeu din Ierusalim si a rämas
oprit päng in anul al doilea al impárgtiei
lui Dariu, imp5,ratul Persiei.
5.
Inceperea lucrului. Scrisoarea nitre Dariu
reispunsul lui. Slaqitul i slinfirea
templului. Paftile.
Atunci proorocii Agheu i Zaharia,
fiul lui Ido, au proorocit Iudeilor din
luda FA din Ierusalim in numele Dumne-
zeului lui Israil, al cgrui duh se pogorise
peste ei.
Atunci se pornirg Zorobabel, fiul lui
Salatiil, s'r Iosua, fiul lui Iotadac, i ince-
purg sg zideascg templul lui Dumnezeu
din Ierusalim laolaltä cu proorocii lui
Dumnezeu, care Ii sprijineau.
In vremea aceea a venit la ei Tatnai,
guvernatorul de dincolo de Eufrat,
$etarboznai i tovar5,sii lor si le gritirg
asa: a Cine v'a dat you& hrisov ca sä, ziditi
templul acesta i sä sfärsiti aceste zi-
duri? »
Atunci noi le-am räspuns si le-am
spus numele oamenilor care fäceau aces,-
stä zidire.
Dar ochiul Dumnezeului lor era
atintit cgtre biltránii Iudeilor, i n'au
curmat lucrul pänä când era B5, vie
poruncg de la Dariu i scrisoare pen-
tru aceasta.
Copia scrisorii pe care au trimis-o
Tatnai, guvernatorul de dincolo de Eu-
frat, i$etarboznai i pärtasii lui,
torii cei mici din Siria, &are Dariu
impgratul.
Ei Ii trimiser& o scrisoare cu acest
cuprins: « Cittre Dariu impgratul, cu
adânci inchiniciune !
Sä fie stiut impgratului cg ne-am
dus in tara Iudeei, unde se zideste tem-
plul Dumnezeului celui mare. El se zi-
deste din piatrg cioplit5, in patru muchii
peretii Bunt captusiti cu lemn. i lucrul
acesta se face cu rávnit i sporeste in
mâinilelor.
Atunci am intrebat pe biarâni
le-am grilit astfel: « Cine v'a dat hrisov
sg ziditi templul acesta i sä
aceste ziduri?
 ESDRA, 6
Si i-am mai intrebat i numele lor,
ca säti le spunem tie, i noi am insemnat
numele bärbatilor celor din fruntea lor.
i iatit, care le-a fost riapunsul:
Noi suntem slujitorii Dumnezeului
cerului si al piimantului i zidim pentru el
un templu care a mai fost zidit cu multi
ani inainte, care a fost zidit i isprävit
de un mare rege din Israil.
Insa, deoarece pärintii nostri au
intáratat pe Dumnezeul cerului, i-a dat
pe ei in mana lui Nabucodonosor Cal-
deul, imparatul Babilonului, care a dä-
rfimat templul acesta, iar pe norod 1-a
dus in robia Babilonului.
Dar in anul col dintai al lui Cirus,
impiratul Babilonului, imparatul Cirus
a dat hrisov ca si zidim acest templu.
Chiar i odoarele de aur si de
argint ale templului lui Dumnezeu pe
care Nabucodonosor le luase din tern-
plul din Ierusalim i le dusese cu el in
templul dumnezeului eau din Babilon,
le-a ecos Cima imparatul, din templul
din Babilon i le-a dat in mana lui Ses-
batar, pe care 11 pusese carmuitor al
tárii.
Si i-a poruncit: Ta aceste odoare
pune-le in templul din lerusalim,iar
templul lui Dumnezeu si fie zidit pe
locul lui de mai nainte
Apoi, acest Sesbatar a venit i a
pus temeliile templului lui Dumnezeu
din Ierusalim, inri de atunci i panä
acum noi am zidit i inch: n'ara ispdivit.
Si acum, daci imparatul socoteste
ci e bine, sa, caute cu deamiiruntul in
arhiva imparriteasca de acolo din Ba.-
bilon, de se mai afli, hrisovul impara-
tului Cirus pentru zidirea templului lui
Dumnezeu din Ierusalim i impizatul
si ne trimitä hotkirea sa.*
6.
Rdspunsul lui Dariu impdralul.
Atunci Dariu impäratul a dat po-
runcit i s'au facut cercetliri in arhivele
din Babilon, unde se plistrau asijderea
vistieriile.
Si a fost gäsit in Ecbatana, inteun
castel, care se aflli in tinutul Mediei, un
sul in care era scris hrisovul acesta:
491
www.dacoromanica.ro
o In anul cal dintai al lui Cirus
imparatul Cirus a dat hrisov
si se zideasci templul lui Dumnezeu din
Ierusalim, loe in care si se aduci jertfe,
cu temelii tari, 'Malt de saizeci de coti,
larg de saizeci de coti,
Din trei randuri de piatri in patru
muchii i cu un rand de grinzi de lemn.
cheltuiala si fie preintampinati din
vistieria impiirateascit.
Asijdere-a i odoarele cele de aur
si de argint ale templului lui Dumnezeu,
pe care le Iuase Nabucodonosor din
templul din Ierusalim i le dusese in
Babilon, sit fie date inapoi i si fie puse
In templul din Ierusahm, fiecare la
bou/ lui, si tu si le pui in templul lui
Dumnezeu.*
Acum, voi, Tatnai, satrapul
Siriei, iSetarboznai, impreunri cu sotii
vostri, dregatori mai mid de dincolo
de Eufrat, nu va
Ci ingaduiti robului lui Dumnezeu
Zorobabel, ocarmuitorul Iudeilor, i bi-
tranilor Iudei BA zideasett acest templu
al lui Dumnezeu pe locul säu cel de
Si iati ci vi dau poruncii pentru
ceea ce trebue si faceti cu acesti bitrani
ai Iudeilor ca eft ziditi aceat templu al
lui Dumnezeu: din averea imparateasca
filcuti, din därile de din colo de Eufrat,
si se pliiteascri la vreme acestor oameni
banii trebuitori pentru cheltuieh, ca
nu se curme lucrul.
lar ceea ce va fi de nevoie: tauri,
berbeci, i miei, pentru jertfele Dumne-
zeului din ceruri, grau, sare, vin i unt-
delemn, si se dea zi de zi íi färii sciipare
din vedere, dup.& cuvantul preotilor din
Ierusalim,
Ca si aduci, jertfe cu bung mi-
reazmi, Dumnezeului din ceruri i si se
roage pentru viata impäratului si a fe-
ciorilor lui.
Si vä, mai dau porunci iarà.i ca
oricine va schimba hotärirea aceasta,
si se smulgi o barnii din casa lui i sä, fie
legat i spanzurat, i casa lui si fie pre-
facutit, din aceastii pricinit in morman
de däramituri.
lar Dumnezeu, al ciirui nume
liislueste acolo, di prilbuseasca pe orice
 ESDRA, 7
rege toi odes popor care s'ar incu-
meta 85, schimbe hrisov-ul nostru i s5,
dirame acest templu din Ierusalim.
Eu Dariu am dat hrisovul acesta, care
sit fie adus la indeplinire intocmail*
Atunci Tatnai, guvernatorul de
dincolo de Eufrat, i etarboznai, 1m-
preuni ou pärtaqii lor, se supuseri hri-
sovului pe care li-1 trimisese Dariu
imp5,ratul.
Atunci bitranii Iudeilor Incepuri
zideasc ii 65, sporeasoa, ajutati de
profetia profetului Agheu foi a profetului
Zaharia, feciorul lui Ido. Si ei sfar§iri
zidirea din porunca Dumnezeului lui
Israil, precum foi din porunca lui Cirus,
a lui Dadu qi a lui Artaxerxe, Imparatii
Persiei.
Si ei isprivir5, acest templu pin5,
In ziva a treia a lunii Adar, ;Aid in
anul al qaselea al imparitiei lui Dariu
Impiratul.
Si fili lui Israil, preotii, levitii,
precum i ceilalti infA care se intorseseri
din robie fácur5, sfirttirea templului lui
Dumnezeu cu mare bucurie.
Si adusera jertfa pentru sfintirea
acestui templu al lui Durnnezeu: o sutit
de tauri, clout), sute de berbeci, patru
sute de miei, iar ea jertf5, pentru picat,
pentru tot Israilul, doisprezece api,
dupá num5,rul celor doulisprezece se-
mintii ale lui Israil.
Si ei randuiri pe preoti dupi cla-
sele lor qi pe leviti dup5., clasele lor
la slujba lui Dumnezeu din Ieru-
salim, precum este scris in cartea lui
Moisi.
Si au präznuit fili lui Israil cei
intorqi din robie Pa4tile in ziva a paispre-
zecea a lunii intaia,
Cici preotii i levitii se curitiseri
toti pin& la unul. Apoi junghiari Pa§tile
pentru toti fiii cei intor0 din robie,
pentru fratii lor preotii, cat i pentru
ei
Si mancará Paqtile, atat fili lui
Israil cei Intorkti din robie, cat i toti
oei ce seosebisera de spurcaciunea
popoarelor **wane ale árii, ca si eaute
pe Domnul Dumnezeul lui Israil.
Si au priznuit sarbitoarea azi-
milor tlapte zile Intru buourie, clod i-a
492
www.dacoromanica.ro
bucurat Domnul Ili a tutors mima im-
paratului Persiei spre ei, ca sa intäreasca
mairdle lor la lucrul templului lui Dum-
nezeu, Dumnezeul lui Israil.
7.
Caltoria lui Baru la Ierusalim.
lar dup5, acestea, in vremea dom-
niei lui Artaxerxe, imparatul Persiei, a
plecat Esdra, fiul lui Sonia, fiul lui
Azaria, fiul lui Hilchia,
Fiul lui Salum, fiul lui Tadoe,
Fiul lui Ahitub, fiul lui Amaria,
fiul lui Azaria, fiul lui Meraiot,
Fiul lui Zerahia, fiul lui Uzi, fiul
lui Buchi,
Fiul lui Abiqua, fiul lui Fincas,
fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron arhiereul.
Acest Esdra a plecat din Babilon
qi era carturar iscusit in legea lui Moise,
pe care o daduse Domnul Dumnezeul lui
Israil. i Imparatul i-a dat tot ceca ce
dorea, fiindca mana Domnului Dumne-
zeului lui 11 ocrotea.
Si s'au suit in Ierusalim, in anul
al §aptelea al imp5,ratului Artaxerxe, din-
tre fili lui Israil i dintre preoti leviti,
cant5,r4i, portari i slugi ale templului,
Si au intrat in Ierusalim in luna
a cincia, adioà, in anul al qaptelea al
domniei
Chiar in ziva dintai a lunii
el a oranduit plecarea din Babilon, iar
In ziva dintai a lunii a cincea, a ajuns
la Ierusalim, &ad mana cea milostivi a
lui Dumnezeu Il ocrotea,
Fiinde5, Esdra striduit mima
lui ca sit cerceteze legea Domnului toi si
o implineasci, sá invete pe Israil pra-
vila legii.
Iatá copia scrisorii pe care a
dat-o impiiratul Artaxerxe lui Esdra,
preotul i carturarul, carturar iscusit
In poruncile legii Domnului qi al indrep-
t5,rilor, in Israil.
e Artaxerxe, impiratul imparatilor,
catre Esdra, preotul i cárturarul iscusit
In legea Dumnezeului din ceruri
Dat-am porunca tuturor celor
din poporul lui Israil, preoti ori
care locuesc In imparátia mea ei vor
plece cu tine la Ierusalim, s plece,
 ESDRA, 8
Fiindeä tu esti trimis de imp5,-
ratul si de cei sapte sfetnici ai sai ea s5,
cercetezi luda i Ierusalimul dup5, legea
Dumnezeului tau, care este in mans, ta,
Si ca sá duci aurul i argintul pe
care imparatul impreuna cu sfetnicii lui
1-au diiruit de bun& voie Dumnezeului
lui Israil, al c5,rui locas este in Ierusalim,
Precum EA aurul i argintul pe
care tu il vei gag in tot tinutul Babilo-
nului, adic5 prinoasele poporului i ale
preotilor, care vor da de bun& voie
pentru templul lui Dunmezeu ce! din
Ierusalim.
Pentru aceasta 85, ai grip, sa
cumperi cu acesti bani tauri, berbeci,
raiei, cu prinoasele i turnärile lor i 85,
le aduci jertfa pe jertfelnicul templului
Dumnezeului vostru in Ierusalim.
lar cu celidalt argint i aur 85
faceti ce yeti crede de cuviinta, tu tF4
fratii täi, implinind voia Dumnezeului
vostru.
Apoi odoarele care ti-au fost in-
credintate pentru slujba in templul
Dumnezeului tau, pune-le inaintea lui
Duranezeu in Ierusalim.
In sfarsit, celelalte nevoi ale templu-
lui Dumnezeului tau care iti vor
In cale, sit, le acopen i din vistieria im-
parateasci.
Si eu Artaxerxe impiratul am
dat porunca tuturor vistiernicilor de
dincolo de Eufrat ca tot ceea ce va cere
de la voi Esdra, preotul i carturarul is-
cusit in legea Dumnezeului din ceruri,
sá, i se dea de indata.
Si anume: pana la o Buta de ta-
'anti de argint, grau pana la o Butt:, de
cori, vin pan& la o sut5, de bati, untde-
lemn pant', la o But& de bati, iar Bare
fart), 85, se tint:, socotealli.
Tot ceea, ce este din porunca
Dumnezeului din ceruri sa se dea numai-
decat pentru templul Dumnezeului din
ceruri, ca sit nu se manic pe impär5,tia
impiratului i nici pe feciorii lui.
Si voua s5, va fie stiut ca nu este
nimeni in drept sa puni dajdie, dari sau
viimi pe nici unul clintre preoti, leviti,
cantäreti, portari, slugi ale templului
si alti slujitori ai acestui templu al lui
Dumnezeu.
www.dacoromanica.ro
493
Tara tu, Esdra, dupii intelepciunea
Dumnezeului t5,u, care iti este data
randueste judecatori i impartitori
de dreptate care sá judece tot norodul
de dincolo de Eufrat, anume toti aceia
care cunosc legea Dumnezeului tau, iar
celui care nu o cunoaste, lamureste-i-o.
lar cel care nu voieste sä impli-
neascit legea Dumnezeului tau i legea
impärateasca BA fie pedepsit cu aspra
pedeapsa, fie cu moartea, fie cu sur-
ghiunul, fie cu gloaba ori cu inchisoa-
rea. »
Binecuvantat sa fie Domnul Dum-
nezeul ptirintilor nostri care a dat in
minte imp5,ratului unele ca acestea, ca
sä, preamareasa templul Domnului din
Ierusalim.
Tara mie mi-a dat har inaintea
impäratului si a sfetnicilor 851, precum
tuturor dregiitorilor celor mai cu
vaz5, ai imparatului. Atunci eu m'am
imb5,rbatat, fiindcä mana Domnului
Dumnezeului meu era peste mine si am
strans capii de familie ai lui Tamil ca
s5, piece cu mine.
Caliitoria lui Esdra la Ierusalim.
Aducerea darurilor. Jertlele aduse lui
Dumnezeu.
Iati, care Bunt capii familiilor
spita color care au plecat cu mine din
Babilon, in vremea domniei lui Arta-
xerxe imp5,ratul.
Dintre fiii lui Fineas: Ghersom.
Dintre fiji lui Iatamar: Daniil. Dintre
fiii lui David: Hatus,
Fiul lui Secania. Dintre fiii lui
Pares: Zaharia, §1.1 impreuna cu el o sutä
cincizeci de insi inscrisi din spite, lui.
Dintre fiii lui Pahat-Moab: Elioenai,
fiul lui Zerahia, impreun5, cu douà sute
de insi.
Dintre fill lui Zatu: Secania, fiul
lui Iahaziel, i impreunä cu el trei sute
de insi.
Dintre fili lui Adin: Ebed, fiul lui
Ionatan, cu cincizeci de insi.
Si dintre fill lui Elam: Isaia, fiul lui
Atalia, i impreuna cu el sa,ptezeci de
 ESDRA, 8
Si clintre flu lui Sefatia: Zebadia,
fiullui Mihail, EA impreuna cu el optzeci
de inai.
Dintre fili lui Ioab: Obadia, fiul
lui Iehiel, i impreunä cu el douil sute
optsprezece 11*.
Si dintre fiii lui Bani: Selomit,
fiul lui Iosifia, i impreunä cu el o suta
aaizeci de inai.
i dintre fili lui Bebai: Zaharia,
fiul lui Bebai, i impreuna cu el douä-
zeci i opt de inai.
Si dintre fiii lui Azgad: Iohanan,
fiul lui Hacatan, i impreunä cu el o
sutii zece
Si dintre fiji lui Adonicam cu nu-
mele lor: Elifelet, Ieiel i emaia, iar
impreunä cu ei aaizeci de Mai.
Si dintre fiii lui Bigvai: Utai, fiul
lui Zacur, i impreuna cu el aaptezeci de
inai.
stransei langa canalul care
Si-i
curge catre Ahava, si am tabarit
acolo vreme de trei zile. Dar cand ma,
uitai cu bagare de seamä la popor i la
preoti ai nu am gasit pe nici unul din
fiii lui Levi,
Am adus pe Eliezer, Ariel, Semaia,
Elnatan, Iarib, Elnatan, Natan, Za-
haria i Meaulam, adevarati capi de
familie, si pe Ioarib ai Elnatim care erau
oameni isteti.
Si i-am trimis la Ido, cäpetenia
Casifia, ai le-am dat inva-
tAtura cum sä graiasca lui Ido i fra-
tilor lui, slujitorii templului care se
aflau in localitatea aceea Casifia, ca
ne aducä, slujitori pentru templul Dum-
nezeului nostru.
Atunci ei ne-au adus deoarece
mana cea bun& a Dumnezeului nostru
ne ocrotea un bärbat iscusit dintre
feciorii lui Mahli, fiul lui Levi, fiul lui
Israil, pe Serebia, impreuna cu feciorii
lui i fratii lui, optsprezece la numär ;
i pe Haaabia ai pe Isaia dintre
fiji lui Meran, impreuna cu fratii lor
feciorii lor, douazeci de inai.
Si dintre slugile templului pe
care David ai dregätorii lui ii aaezaserä
pentru slujirea levitilor, slugi ale tem-
plului, cloud sute douazeci de inai, toti
aratati pe nume.
www.dacoromanica.ro
494
Si am randuit acolo, langa ritul
Ahava, post, ca sá ne smerim inaintea
Dumnezeului nostru, ca sa cerera de la el
drum bun pentru noi, pentru copiii noatri
pentru averea noastra.
Deoarece mi-ar fi fost ruaine sa
cer de la impära,tul oameni i calarime
care sa ne ajute pe cale impotriva vraj-
maailor, fiindca noi Si spusesem impa-
ratului aaa: « Mama Dumnezeului no-
stru mantueate pe cei ce il cauta, iar
vartutea lui i mania lui nimeresc pe cei
ce-1 parasesc ! u
De aceea noi am postit si am
rugat pe Dumnezeu din inima ca sä ne
ajute, ai el ne-a auzit.
Atunci am osebit doisprezece din-
tre principii preotilor, pe Serebia, pe
Haaabia impreuna cu zece dintre fratii
lor,
Si le-am cantarit argintul i aurul
odoarele, dar daruit pentru templul
Dumnezeului nostru, pe care ni-1 da-
duse imparatul, sfetnicii lui, dregatorii
ai tot Israilul care se gasea acolo.
Si le-am cantarit in mâinile lor:
aase sute cincizeci de talanti de argint,
o sutä de vase de argint, in greutate
de o But& de talanti, ai o suta de ta-
lanti de aur.
Apoi douazeci de cupe de aur,
cate o mie de darici una, ai douä vase
de anima, lustruita, maiestrit lucrate,
scumpe ca i aurul.
Si le-am spus: Voi sunteti sfinti
lui Dumnezeu, aaijderea i odoarele sunt
sfinte, iar aurul i argintul Bunt daruri
de bunä voie fäcute Domnului Dumne-
zeului parintilor noatri.
Stati de veghe i luati seama pan&
cand le yeti cantari iargai inaintea prin-
cipilor, preotilor i levitilor ai a capilor
de familii ale lui Israil, in Ierusalim, in
chiliile templului Domnului.
Dupá aceea preotii i levitii pri-
mirä aurul i argintul cântäiit, precum
odoarele cantärite, ca sa le due& la
Ierusalim, in templul Dumnezeului nostru.
Si noi am pornit de la raul Ahava
In ziva a douasprezecea a lunii dintai, spre
Ierusalim. i mana Dumnezeului nostru
ne ocrotea i ne pazea de nitvitlirea dua-
manilor f:i de hotii de la drumul mare.
 ESDRA, 9
Dup.& ce am ajuns in Ierusalim,
am poposit acolo trei zile,
lar in ziva a patra am cântärit
argintul, aurul i odoarele in templul
Dumnezeului nostru, incredintându-le in
mina lui Meremot, feciorul lui Urjo preo-
tul, i, pe langit el, lui Eleazar, fiul lui
Fineas, i celor impreun& cu ei: Iozabad,
feciorul lui Iosua, i Noadia, feciorul lui
Binui, toti leviti.
i le-am incredintat pe toate dup5,
numiir pi cântar, iar greutatea toat& a
fost insemnat5..
In vremea aceea, fiji robiei, cei ce
se intorseser& din robie, jertfir& ardeni
de tot Dumnezeului lui Israil, doispre-
zece vitei pentru intreg Israilul, nouilzeci
pase de berbeci fOl §aptezeci isapte
de miei, doisprezece tapi jertfä, pentru
picot, toat,e ardere de tot pentru Domnul.
i ei aduser& poruncile impara.tului
la cunostinta satrapilor imparatului
a ockmuitorilor de dincolo de Eufrat,
care sprijinifá poporul i templul lui
Dumnezeu.
9.
Esdra se impotriveste ca Iudeii ad se
insoare cu jemei de (tit neam.
i dupii ce s'au sfarpit toate acestea,
se apropiar& de mine ciipeteniile popo-
rului spuniindu-mi: Poporul lui Israil,
preotii i levitii nu s'au osebit de popoa-
rele piig&ne ale acestor tinuturi care
se inchinä la idolii lor de Ca-
naaniti, de Hetiti, de Pereziti, de Ie-
busiti, de Amoniti, de Moabiti, de Egip-
teni pi de Edomiti,
De vreme ce s'au ciís5.torit cu
cu fiicele lor pi au amestecat sitmanta
cea sfant& cu popoarele pagane ale ace-
stor tinuturi. Ci numai capeteniile
coi cu vazâ sunt incepatori acestei
ciiri de lege. »
lar cand am auzit lucrul acesta,
mi-am sfasiat vesmantul meu i meilul
meu i mi-am smuls pärul din cap FA
barba pi am stat încremenit jos pe pämänt.
Atunci s'au stfans l&ngii, mine toti
cei caca se temeau de cuvintele Dum-
nezeului lui Israil, din pricina acestei
calcitri de lege a celor care se intorseser5,
495
www.dacoromanica.ro
din robie, iar eu am stat la pámant
nemiscat pitnit la vremea jertfei de searh.
lar la vremea jertfei celei de sear&
m'am sculat din postirea mea si mi-am
sfasiat vesmantul i meilul meu,
ingenunchind am intins jnâinile mele
spre Domnul Dumnezeul meu.
i am zis: o 0, Dunmezeul meu, ml
rusinez i mä, sfiesc al ridic spre tine
fata mea, deoarece far&delegile mele au
coviLrsit capul meu i vina noastr& a
ajuns mare pan& la ceruri!
Din vremea pitrintilor nostii vina
noastrá a tot crescut pan& astâzi, iar
din pricina piicatelor noastre, noi, regii
nostri, preotii noptri am fost dati in
m&na regilor din tari streine prin sabie,
prin robie, ori prin jaf, ori prin batjocur&
In fata lumii, precum se intamplit astäzi.
*i acum, Domnul. Dumnezeul no-
stru numai o clip& ne-a ariitat milosti-
virea sa i ne-a liisat o rimisit& din cei
scäpati i ne-a dat un adapost in sfántul
säu láca, ca Dumnezeul nostru sl lu-
mineze ìaràì ochii nostri i s& ne dE-
ruiascit putin& viata in vremea
noastre.
Ciici desi suntem robi, dar Dum-
nezeul nostru nu ne-a piiräsit in vremea
robirei noastre, ci pi-a plecat spre noi
indurarea inaintea impitratilor Persiei,
ca s& ne dea viat5, pentru ridicarea tem-
plului Dumnezeului nostru si sit prefa-
cem diírimaturile lui, ca s& ne puná
la indeman& zid de apiirare in luda
In Ierusalim.
i &cum, ce sâ mai spunem dup&
atâtea intlimpläri, o, Dumnezeul nostru!
Ci noi am trecut cu vederea poruncile
tale,
Pe care le-ai poruncit prin gura
robilor tai profeti, i ne-ai zis: Tara
In care yeti intra a& o luati in stäpanire
este o Ora intinata de intiniiciunea po-
poarelor din ace,ste piirti, de idolii lor,
cu care au umplut-o in urma pangiiririi
lor de la un capat la altul.
Pentru aceasta nu do* de sotii
pe fiicele voastre feciorilor lor si nici pe
fiicele lor s& nu le ia feciorii vostri.
deapururi s& nu nazuiti dup& fericirea
bunästarea lor, ca sä, fiti tari i s5,
mancati buniitätile tanii i BA o liisati
 ESDRA, 10
deapururi mostenire pentru feciorii
vostri.*
Si dupi tot ceea ce a venit peste
noi, din pricina faptelor noastre ce-.
lor rele si a päcatelor noastre celor
mari, cu toate ea tu, Dumnezeul nostru,
ne-ai crutat mai mult decat eram vred-
nici pentru faridelegile noastre si ne-ai
diruit 'mug aceastä ceatä, de man-
Oare am mai putea noi sä, calcim
poruncile tale si sä, ne incuscrim cu
aceste neamuri marsave ? Nu te-ai mania
tu oare inteatita !neat sà ne präpiidesti
nu mai riimae nici rämäià, nici
ceati de mintuiti?
0, Doamne, Dumnezeul lui Israil,
tu esti drept, de vreme ce noi am rimas
astazi o ceati de mantuiti! Iatä-ne
stlim Inaintes, ta cu plicatele noastre !
Ci nu mai este cu putintä din pricina
lor ea mai stim in fats, ta
10.
Eedra ja mäsuri bnpotriva alecitoriilor
fcleute cu dikarea legii.
In vreme ce Esdra se ruga plan-
gaud si se mirturisea din suflet stand la
pämänt inaintea templului lui Dumnezeu,
s'a adunat langi el o foarte mare mul-
time de Israiliti: oameni, femei i copii,
hindcä, poporul izbucnise in plans ni-
niprasnic.
Atunci Secania, feciorul lui Iehiel,
dintre fiji lui Elam, incepu sä, gräiasci
zise lui Esdra: < Noi am pficituit
impotriva Dumnezeului nostru si am
luat femei sträine de la popoarele din
aceste pärti. Cu toate acestea mai este
inch, nidejde pentru Israil.
SA incheiem acum un legimant cu
Dumnezeul nostru ca si alunglim pe
toate femeile noastre cele straine si
copiii nitscuti dinteinsele, dupa sfatul
tau, stipine, sl al celor ce se tem de po-
runca Dumnezeului nostru, i si ne in-
dreptilm dupä lege.*
Atunci toti cei ce se temeau de
porunca lui Dumnezeu se scularä, si
simera: 4 Scoali-te si sfirseste, cfici tu ai
putinta, iar noi suntem cu tine! Fii
tare si sfarseste !
www.dacoromanica.ro
496
Atunci, s'a sculat Esdra si a luat
juritmantul la toate capeteniile preo-
tilor i levitibor si la tot Israilul, cä, vor
face asa, si ei se jurar5,.
Si s'a sculat Esdra din piata de
dinaintea templului Domnului si s'a
dus in chilia lui Iohanan, fiul lui Eliasib,
si a mas acolo; paine nu a mancat si
apä n'a baut, ci s'a tinguit pentru Marea
faridelege a norodului.
Atunci au dat de veste cu strigare
In luda i Ierusalim tuturor celor care
se intorseseri din robie, ca sä se strangi
la Ierusalim,
lar cine nu va veni in rästimp de
trei zile, potrivit sfatului capeteniilor
si al batranilor, toatä averea aceluia
sä fie luatii, iar el si fie dat Mari din
obstia celor intorsi din robie.
Dup.& aceasta, toti Iudeii din luda
si din Veniarain s'au adunat la Ieru-
salim a treia zi, adicä, in luna a noua in
ziva a douizecea a lunii. i cand tot po-
porul sta in plata de dinaintea templului
Domnului, tremurind din pricina aceasta
si din pricina ploii care curgea siroaie,
S'a sculat Esdra preotul si si-a
indreptat cuvintul &Are ei: 4 Picii-
tuit-ati, cäci ati luat femei straine, sporind
vina lui Israil.
Dar acum märturisiti inaintea
Domnului Dumnezeului pärintilor vo-
stri paicatul i faceti voia lui i despir-
titi-vi de popoarele pagane din tara 13.1
de femeile cele sträine.
Atunci tool& obstia a räspuns
a zis cu glas tare: 4 Da, precum tu ai zis,
asa vom face !
Dar norodul este numeros
vremea ploioasä, de nimeni nu poate sta
afara, iar aceasta nu este o pricina de o
zi douä, deoarece noi am Biwa:I-sit mare
pacat din partea aceasta.
SA rämânà deci capeteniile noa-
stre pentru tool& obstia, iar toti aceia
care in cetatile noastre s'au insurat cu
femei striiine sä vinä, la vremea hotä-
rltä impreuni cu barb:nil cetätilor si
judecatorii fiecirei cetati, pin& cand
mania lui Dumnezeu se va intoarce de la
noi dinspre lucrul acesta.*
Ci numai Ionatan, feciorul lui
Asael, i Iahzeia, feciorul lui Ticva, se
 NEEMLA, 1
impotrivirit la aceasta, sprijiniti de Me-
sulara si de levitul Sabetai.
Dar cei ce se intorseseri din robie
Mena intocmai asa. i Esdra arhiereul
li alese oameni, ciipetenii de familii din
fiecare neam, i vezi cä tati sunt arittati
pe nume, ts'a tinuri sfat in ziva cea
din luna a zecea, ca sá judece pricina.
Si liimuria pricina cu toti oa-
menii insurati cu femei staine Omit In
ziva cea dintfii a lunii
Si dintre preotii care se hasurasea
cu femei streine au fost 0'841 acestia:
Din familia lui Toma, feciorul lui Io-
tadac, i fratii lui: Maaseia i Eliezer,
Iarib i Ghedalia,
Care îi &Ana cuvfintul sä alunge
pe femeile lor i sá aducii, un berbece
ca jertf5, pentru vina lor.
Din familia lui Imer: Hanani
Zebadia.
Din familia lui Harim: Maaseia,
Ilie, Semaia, Iehiel i Uzia.
Din familia lui Pahsur: Elioenai,
Maaseia, Ismail, Natanail, Iozabad
Elasa.
Si dintre Iozabad, Simei,
Chelaia, adicá Chelita, Petahia, luda
Eliezer.
Si dintre cfmareti: Eliasib i &tour.
dintre portan: Salum, Telem s'a Un.
Si dintre ceilalti Israiliti: Din
familia lui Paros: Ramia, Iziia, Malchia,
Eleazar Miheia i Benaia.
NEEMIA
1.
Neemia vine la lerusalim. Rezidirea
zidurilor leruealimului.
Istoria lui Neemia, fiul lui Ha-
calla... In luna Chislev, in anul al dona-
zecilea, m5, aflam in cetatea Suza.
Atunci a venit la mine Hanani, unul
din fratii mei, el si cu efttiva oameni din
luda. i &Old i-am intrebat despre Iudeii
care sca,paserii, si care mad ranasesea din
robie cum si de,spre Ierusalim,
Mi-au ritspuns: Cei ce au mai
amas ou viatii, din robie acolo in Oa
497
www.dacoromanica.ro
Din familia lui Elam: Matania,
Zaharia, Iehiel, Abdi, Ieremot, i Ilie.
Si din familia lui Zatu: Elioenai.
Eliasib, Matamia, Ieremot, Zabad
Aziza.
Si din familia lui Bebai: Iohanan,
Anania, Zabai, Atlai.
Si din familia lui Bani: Mesulam,
Maluc, Adaia, Iasub, Seal, Azael
Ieremot.
Si din familia lui Pahat-Moab:
Adna, Chelal, Benaia, Maaseia, Matania,
Betaleel, Binui a'a Manase.
Si din familia lui Harim: Eliezer,
Malchia, Semaia, Simeon,
Veniamin, Maine i emaria.
Si din familia lui Hasum: Matnai,
Matata, Zabad, Elifelet, Ieremai, Ma-
nase iSimei.
Din familia Bigvai: Maadai, Am-
ram si Ioil.
Benaia, Bedeia, Cheluhu,
Vania, Meremot, Eliasib,
Matania, Matnai i Iaasai,
Bani, Binui, Simei,
Si Selemia, Natan i Adaia.
Din familia lui Azuz: Sasai, Sarai,
Azareel, Selemia, Semaria.
Salum, Amaria i Iosif.
Din familia lui Nebo: Ieiel, Mata-
tia, Zabad, Zebina, Iadai, Ioil i Benaia.
Toti ace.stia se insurasea cu Both
streine. i ei au izgonit pe sotii si pe
copii.
Bunt in mare nevoie i in scb,rbit: zidurile
Ierusalimului sunt ditamate i portile
nimicite de foc
Si cand am auzit cuvintele acestea,
m'am tamtit la pilmtint s'a am plfins
m'am ttinguit zile de-a-randul, am tinut
post si m'ara rugat mereu in fata Dum-
nezeului din ceruri,
Si am zis: s 0, Doamne, Dumne-
zeule din ceruri, Duranezeu puternic,
mare si nainunat, cel ce pitzesti
mantul i ditruesti milostivirea ta celor
ce te iubesc pe tine si piizeso poruncile
tale!
82
 NEEMIA, 2
Fie urechea ta luatoare aminte
ochii täi deschisi, ea diaudä rugäciunea
robului tau, cu care m5, rog deapururi
zi i noapte pentru fiii lui Israil, robii
CM, i marturisesc pacatul fiilor lui Israil
pe care noi 1-am savarsit impotriva ta,
cad eu i casa tatalui meu am päcatuit.
5i färadelege am sav5.rsit impotriva
ta i nu am päzit poruncile, oranduirile
indreptarile tale, pe care tu le-ai po-
runcit slugii tale, lui Moise.
Adu-ti aminte de fägaduinta pe
care a-i f5.cut-o lui Moise, robul tau, FA
i-ai zis: a Dacit voi yeti sävarsi fär5,de-
legi, atunci va voi risipi printre popoare;
lar dacii va veti intoarce cu po-
&tint& si yeti päzi poruncile mele si le
yeti implini, chiar de vor i salaslui iz-
gonitii vostii la capatul cerului, de acolo
Ii voi aduce in locul pe care eu 1-am
ales ca s5, saldsluiaseä, numele meu
inteinsul ».
Si ei sunt robii tai i norodul täu
pe care tu i-ai mantuit cu puterea ta
cea mare si cu mana ta cea vajnica.
0, Stäpane ! Fie dar urechile tale
luatoare aminte la rugaciunea slugii tale
si la ruga slugilor tale, care glisese
cere sit cinsteasca numele täu, i dá pu-
tere robului tau ca astazi s5, izbu-
teaseä, i sa afle har inaintea acestui
om ! » i eu eram atunci paharnic al
imparatului.
2.
N eemia capita' invoiala sci rezideascei
zidur
Fost-a in luna Nisan, in anul al
dougizecilea al imparatului Arta,xerxe, i eu
aveam in seamä vinul. i am luat din-
tr'insul si i-am dat impäratului, dar
m'am stapanit sa-mi arat mahnirea.
Atunci imparatul a grait catre mine:
Pentru ce chipul tau aratä mahnit, cu
toate ca nu esti bolnav? Se vede c5, ai
vre-o mahnire in suflet! » Atunci spaima
m'a cuprins foarte,
Si am raspuns imparatului: o Im-
pirate, set tridesti deapururi ! De ce chipul
sa nu-mifie mahnit, cand cetatea in caro
se afla mormintele parintilor mei este
daramata i portile ei nhnicite de foe ?
www.dacoromanica.ro
Atunci m'a intrebat imparatul:
o Ce vrei tu sá ceri? eu m'am rugat
Dumnezeului din ceruri,
i i-am raspuns imp5,ratului: o Doc&
imparatul socoteste cu cale si daca robul
tau aná liar inaintea ta, sä má trimiti in
Iudeea, in cetatea unde se afla mormintele
piuintilor mei, ca s'o zidesc din nou ».
lar imparatul i impárateasa, care
stiitea langa el, mi-au räspuns: « Cat&
vreme va dura calatoria ta i cand ai
de g5,nd s5, te intorci inapoi? o i deoa-
rece imp5,ratul avea de gaud 85, m5, tri-
mita, eu i-am hotarit o vreme,
Si am graft din nou imparatului:
Daca imparatul socoteste drept,
dea scrisori catre satrapii de la apus
de Eufrat, ca sá ingäduiasca trecerea
mea pan& voi ajunge in luda,
Precum i o scrisoare care Asaf,
pädurarul imparittesc, ca sa-mi dea barne
pentruportile cetatii cele delb,ngli templu,
cat i pentru zidurile cettitii i pentru
casa in care eu voi locui s. i impäratul
mi-a dat, Muck& mans, cea bung, a
Dumnezeului meu ma ocrotea.
Cánd am ajuns la satrapii de la
apusul Eufratului, le-am dat in maná
scrisorile imparatului. lar imparatul tri-
misese ciipetenii ostiisesti i alarime
ca sä má insoteasca.
Si &Ind a auzit Sanbalat Horo-
nitul i Tobie Amonitul, care era i el
Blunter, le-a fost grozav de ciuda
a venit cineva care vrea sä se ingrijeasca
de buna starea fiilor lui Israil.
In felul acesta am ajuns la Ieru-
salim, unde am poposit trei zile,
Dupa care rdstimp am pornit
noaptea la drum impreuna cu cativa
oameni, i n'am dat veste nimanui ceea ce
Dumnezeul meu imi insuflase ea sa
savarsese in Ierusalim. Si nu aveam cu
mine nici macar un dobitoc, ci numai
pe acola pe care mergeam calare.
Si asa iesii noaptea pe poarta
Vail si o luai spre izvorul Balaurului
spre poarta Gunoiului i má uitai cu
deamaruntul la zidurile Ierusalimului
cele d5,ramate si la portile lui cele ni-
micite de foe.
Apoi mä, indreptai spre poarta
Izvorului i spre helesteul Imparatului.
 NEEMIA, 3
Iar cfind dobitocul nu mai putea si se
strecoare impreunä cu mine,
M'a scoboram noaptea in vale si
m'a uitam cu deamaruntul la zid, apoi
mä intorceam prin poarta Vaii i intram
In cetate.
Si capeteniile poporului nu stiau
pe unde umblasem si ce aveam de gand
sâ fac, fiindca eu nu impartasisem pana
atunci gandul meu, nici Iudeilor, nici
preotilor, nici fruntasilor, nici capete-
niilor ffi nici celoHalti care erau insarci-
nati cu zidirea,
Ci numai le-am zis: # Voi vedeti
in ce stare jalnica ne aflam: Ierusalimul
daramat, iar portilelui nimicite de foc !
Haidem dar sa zidim zidul Ierusalimului
si sil nu mai fim de batjocura! o
Si cand le-am povestit in ce chip
mana cea buna a Dumnezeului meu ratt
ocrotise precum i cuvintele impara-
tului cele catre mine, atunci ei prinsera
a grill: # Scula-ne-vom Eft vom zidi! Si ei
se imbarbatau unii pe altii pentru lu-
crul ce! bun.
Dar cfind Sanbalat Horonitul
slujitorul Tobie Amonitul i Arabul
Ghesem Miar& despre aceasta, au in-
ceput rada de noi i s ne faoa. de
mara. asa: # Ce istorie vreti sil, faceti
Vreti s vä rä.zvratiti impotriva im-
paratului 1»
Dar eu le-am tutora vorba: Dum-
nezeul cerurilor, el ne va da izbandet,
noi robii lui vom porni sâ facem zidirea.
Iar voi, voi sä. nu aveti nici parte, nici
indreptittire, nici pomenire In Ierusalim !
3.
Numele ziditorilor. Piedici pentru
oprirea zidirii.
Atunci Eliasib arhiereul i fratii lui,
preotii, pornira si zidirii poarta Oilor,
bagara grinzile i asezara portile si mai
incolo, pana, la turnul llamea, pe care
sfintira, si pana. la turnul Hananeel.
Si Muga el zideau oameni din
Ierihon, ì mai incolo zidea Zaeur, fiul lui
Imri.
Feciorii lui Asna zidirg, poarta Pe-
§tilor, bagarg, grinzile qi asezarit portile,
manelele i zavoarele.
www.dacoromanica.ro
499
Alaturea de ei dregea Meremot,
fiul lui Urie, fiul lui Haeot, i langa ei
dregea Mesulam, fiul lui Berechia, fiul
luí Mesezabeel, i mai fncolo dregea
Tadoc, fiul lui Baana,
Si mai departe dregeau cei din Tecoa,
dar fruntasii lor nu si-au plecat grumazul
lor la lucrul Domnumi lor.
i poarta vechii Cetati o drese
Ioiada, fiul lui Paseah, i Mesulam, fiul
lui Besodia ei bagará grinzile i ase-
zara portile, manelele i zilvoarele.
Si inca,' mai incolo dregeau Melatia
Ghibeonitul i Iadon Meronotitul, oa-
meni din Ghibeon i Milpa, pana la
casa de judecatá, a satrapului tinu-
tului de apus a Eufratului.
Si langit ei dregea Uziel, fiul lui
Harhaia, din breasla argintaiilor, iar
mai departe dregea Hanania din breasla
negutitorilor de mirezme. Si se opririt
Cu dresul zidului Ierusalimului la zidul
cel lat.
Si mai laoparte dregea Refaia, fiul
luí Hur, capetenia unei jumatati din
tinutul Ierusalimului.
Si inca, mai incolo dregea Iedaia,
fiul lui Harumaf, in dreptul casei luí,
mai alaturea dregea Hatus, fiul lui Ha-
sabia.
A doua bucatit de zid o dregea
Malchia, fiul lui Harim, i Hasub, fiul
luí Pahat-Moab, pân la turnul Cup-
toarelor.
Si tanga el drege,a Salum, fiul lui
Halohes, capetenia celeilalte jumatati
din tinutul Ierusalimului, el si fiicele lui.
Si poarta Vaii o dregeau Hanun
locuitorii din Zanoah ei au zidit-o
au asezat portile ei, manelele i zavoa-
rele si mai departe o mie de coti de
zid pana la poarta Gunoiului.
Si poarta Gunoiului o dregea
Malchia, fiul lui Recab, capetenia
Bet-Cherem; el a zidit-o, a acope-
rit-o i i-a asezat porile, manelele
zavoarele.
Si poarta Izvorului o dregea Sa-
lum, fiul lui Colhozeh, cipetenia unei
jumittity a tinutului Mitpa; el a zidit-o,
a acoperit-o i i-a asezat porlile, mane-
lele i zavoarele, asijderea i zidul de la
iazul Canalului de apii, pana la gradina
32*
 NEEMIA, 4
regelui si pana la treptele care scoboadi
din eetatea lui David.
Dupa el dregea Neentia, fiul lui
Azbuc, eapetenia unei jumatiiti din
tinutul Bet-Tur, pana In dreptul mor-
mintelor lui David si pana la helesteul
pe care 1-a facut el si pana la casa Voi-
nicilor.
Si dupii el dregeau fratii luí, le-
vitii: Rehum, fiul lui Bani. Aláturi de
el dregea Hasabia, apetenia unei ju-
mlitáti a tinutului Cheila, pentru ti-
nutul lui.
Si mai Incolo de el dregeau fratii
lui: Binui, fiul lui Henadad, cipetenia
celeilalte jumiitäti a tinutului Cheila.
lar ltingil el dregea Ezer, fiul lui
/osua, apetenia celeilalte jumlítáti a
tinutului Mitpa, o altä, bucata pana In
dreptul urcusului unde se aflä, casa cu
arme de luptil, la Unghiu.
Si mai departe dupä el, dregea Ba-
ruh, fiul lui Zacai, o ala bucata, de la
Unghiu i pänä, la poarta casei lui
arhiereul.
Si dupa el dregea Meremot, fiul
lui Une, fiul lui Hacot, Inca o bucatä,
de la poarta casei lui Eliaib i pänä la
capätul casei lui Eliasib.
Si mai incolo de el dregeau preotii,
oamenii din tinutul Iordanului.
Mai departe dregeau Veniamin
Hasub, In dreptul casei lor; dupä ei
dregea Arana, fiul lui Maaseia, fiul lui
Anania, Marga casa lui.
Dupä el si mai incolo dregea
Binui, fiul lui Henadad, o alta bucata,
de la casa lui Ararla päná, in capul Un-
ghiului.
Apoi Palal, fiul lui Uzai, in dreptul
Unghiului si al turnului, care iese mai
In afara de la casa de sus a regelui langa
ograda cea strlijuitä. Dupä el dregea
Pedaia, fiul lui Paros,
Robii templului locuiau la Ofel,
panä, In dreptul portii Apelor, la rässárit
de turnul care iese In dará.
Dupa el dregeau oamenii cei din
Tecoa o altä bucata, din dreptul tur-
nului celui mare care iese In afara si
pana la zidul Ofelului.
De la poarta Cailor dregeau preotii,
fiecare In dreptul casei lui.
www.dacoromanica.ro
500
Dupil ei dregea Tadoe, fiul lui
Imer, In dreptul casei lui, l dup.(); el
dregea Semaia, fiul lui Secania, portaru/
portii de la Rilsárit.
Dup.', el dregea Anania, fiul lui
Selemia, i Hanun, fiul lui Talaf, o altä
bucata. Dupa el dregea Mesulam, fiul lui
Berechia, In dreptul locuintei lui.
lar mai Incolo dregea Malchia din
breasla argintarilor, pänä, la casa robilor
templului i a negutatorilor, In dreptul
portii de paz& si pana la foisorul din Colt.
Si filtre foisorul din Colt
poarta Oilor dregeau argintarii i ne-
gutätorii.
Iar and a auzit Sanbalat cä noi
zidim zidul, s'a aprins de manis si s'a
Intärb,tat foarte si a Inceput a-si bate joo
de Iudei,
Si zicea In fata celor de un neam
cu el i a ostasilor din Samaria: Ce au
de gänd sä, faca acesti Iudei neputin-
ciosi? Li se va Ing.idui oare ? Oare adu-
ce-vor jertfe ? Sfársi-vor ei vreodatil?
Invia-vor iarài pietrele de sub grame-
zile de däresmaturi Inca arse de foe ?»
Si Tobie Amonitul statea länga
el i zicea:Poftim sä zideasa! Dar
daca ar sItri de undeva o vulpe, ar do-
bon lor cel de piatra! »
Ascultä, Dumnezeul nostru, cum
am ajuns de °cara! Intoarce ocara lor
asupra capului lor si de batjocurii
In pämäntul robiei lor!
Nu acoperi fáridelegile lor
pacatul lor de dinaintea fetei tale nu-1
sterge, cita au grait lucruri de zmintealä,
Inaintea celor ce zideau!
Si noi am zidit zidul, iar de In-
da& ce tot zidul a ajuns pana la jumft-
tate, poporul a prins curaj de lucru.
4.
Lucrul merge inainte. Prime jdii noi.
Si cfind Sanbalat i Tobie, Arabii
Amonitii i cei din Asdod au aflat
cä prefileutul zidurilor Ierusalimului face
spor i cä spärturile Incep sa se astupe,
atunci se Intärätarä peste fire,
Si uneltirá, toti laolaltä sá se räz-
boiasa cu Ierusalimul i sä pricinuiasa
zapicealä.
 NEEMIA, 5
Atunci ne-am rugat din inimi Dum-
nezeului nostru si am stat de peat zi
noapte impotriva lor.
i Iudeii au zis: 4 Sleitu-s'a vlaga
salahorilor,iar din pricina prea mul-
telor dirimituri noi nu mai avem pu-
tere si mai zidim zidul !
Ci vrajmasii nostri se socoteau:
o Sii nu stie c si nu ne simtit pan5, dad
vom ajunge in mijlocul lor, pe urmi sit-i
micelitrim si 85, le oprim lucrul
Dar cand Iudeii care erau vecini
cu ei au venit si ne-au spus in nenumirate
rinduri din care piLrti ar fi sit tabere pe noi,
Eu m'arn asezat in pirtile cele
mai de jos, dupit zid, in aseunzatori, §.1
am pus in rind poporul cel rizboinic
dupi familii, cu abide, cu sulitele c cu
arcurile in mini.
Si dup5, ce m'arn uitat bine, m'am
sculat si am zis frunttwilor ci c5,pete-
niilor ci celuilalt popor: 4 Nu vi temeti
de ei, ci indreptati-vi gindul spre
nostru cel mare si infricosat si
luptati-vi pentru fratii ci flu vostri
pentru fiicele i femeile vosetre ci pentru
casele voastre !
Si cb.nd au auzit dusmanii nostri
ci ni s'a dat de stire ci ci Dumnezeu le-a
ziidárnicit planul, toti ne-am intors la
zid, fiecare la lucrul lui.
Dar din ziva aceea, jumitate din
salahorii mei lucrau, iar jumittate tineau
In mini linde, scuturile, arcurile
platosele, in vreme ce ciipeteniile stiteau
la spatele tuturor familiilor evreesti,
Care zideau la zid. i cáfittorii cu o
mini lucrau, lar in cealaltit tineau lancea.
Zidarii stliteau fiecare cu sabia la
sold to.i zideau, iar un trimbitas era
lingi mine.
Atunci am zis fruntasilor, cipe-
teniilor ci celuilalt popor: Lucrul este
afar& din cale de mult si pe mare intin-
dere, iari noi suntem impriístiati pe
zid departe unul de altul.
In oricare loo yeti auzi glasul
trâmbitei, acolo si vi stringeti la noi,
findcii, Dumnezeul nostru se va lupta
pentru noi ! »
i noi lucram, iar jumittate din
popor tinea in mini lincile, din revár-
satul zorilor pa'n5, la risiritul stelelor.
www.dacoromanica.ro
18. In vremea aceasta am mai sfit-
tuit poporul: o Fiecare si mMe noaptea
cu sluga lui in Ierusalim, ca noaptea si
fie de straj5,, iar ziva la lucru s.
17. Dar nici eu, nici fratii mei, nici
slujitorii mei, nici strijile care mergeau
dupi mine nu am lepidat hainele de pe
noi si chiar cel care era trimis la apii
se ducea cu lancea in mi,n5..
5.
Neemia Wind uefte via fa obfteaecd.
Atunci s'a ficut tAnguire mare a
oamenilor din popor si a femeilor, impo-
triva fratilor lor Iudei.
Unii ziceau: s Siliti suntem sfi,
punem zilog feciorii si fetele noastre
ca si dobindim gnu pentru hrani si
sii ne tinem viata s.
Altii ziceau: s Nevo4i suntem
punem zilog tarinile noastre, podgo-
riile ci casele noastre, ca si dobindim
gnu cand bintue foametea *.
lar altii ziceau: e A trebuit si ne
imprumutitm cu bani pe ogoarele si
pe podgoriile nosetre pentru
impirittesti.
Dar trupul nostru este ca ci tnipul
fratilor nostri, feciorii nostri ca c fe-
ciorii lor, si cu toate acestea mai trebue
sii injosim pe feciorii nostri i pe fiicele
noastre in rindul robilor, ha chiar unele
si din fetele noastre au ajuns slugi, iar
noi nu mai avem putere, fiindcit tarinile
si podgonile noastre aunt ale altera. *
I cilnd am auzit tinguirea cu-
vintele ion, m'am necijit afari din
cale.
Si dup.& ce am stat la sfat cu mima
mea, am dojenit pe fruntasi si pe cape-
tenii si le-am spus: 4 De ce imprumutati
bani cu camittil unul altuia ? * Apoi am
ficut o adunare mare impotriva lor,
Si le-am zis: o Noi am riscumpitrat pe
fratii nostri Iudei care au fost vinduti
la piigâni, ori de cite ori ne-a fost Cu
putinti. i acum vreti si vindeti pe
fratii vostri ei anume vreti sii ni-i vin-
deti noui 1* Dar ei ticuri si nu glisiri
nici un cuvint de nispuns.
o Nu este bine ceea ce voi ati ficut
imi urmai sirul vorbei. oClare nu vreti
501
 NEEMIA, 6
sii, mai umblati intru frica Dumnezeului
nostru, i sg nu mai diim págánilor,
rrajmasilor nostri prilej de ocarit?
Asijderea i eu, fratii mei i slu-
jitorii mei, le-am imprumutat bani
gräu cu dobandä. Sä, le iertiim aceastä
datorie!
Dati-le acum inapoi tarinile, pod-
goriile, mdslinisurile i casele lor precum
dobanda ce v'o datoreazg, a banilor, a
gritului, a vinului ffi a untdeleranului
pe care 1-ati imprumutat.*
Si ei au riispuns: « Aya este!
Da-le vom inapoi si nu le vom mai cere
nimio. Aya vom face, precum tu ne-ai
indemnat! » Atunci am chemat la mine
pe preoti si am luat junimantul c5, ei
vor face intocmai aya.
Apoi mi-am scuturat poala yes-
mantului meu si am grgit: o Aya EA scu-
ture Dumnezeu pe once om care nu
va tine fä,gaduinta aceasta din casa lui
si din stradania lui; intocmai asa di fie
scuturat i gol!* i toatg obstia a zis:
o Amin! » Atunci au läudat pe Domnul,
norodul a fácut drip& fágilduinta
aceasta.
lar din ziva de cand impäratul
mi-a dat poruncg 6, Liu satrapul lor in
tara lui luda, din anul al douä,zecilea
pänä, in anul al treizeci i doilea al lui
Artaxerxe impäratul, &die& doisprezece
ani, eu i cu fratii raei n'am mâncat
hrana de satrap,
Pe cand satrapii care fuseseril,
inaintea mea impilaserg poporul si le
Maser& pe fiecare zi pentru vin si paine,
citte patruzeci de sicli de argint; asij-
derea i slujitorii lor apäsaserg, poporul.
Dar, dimpotrivii, eu nu am fäcut asa,
din pricing eg-mi era fricti de Dumnezeu!
Chiar i eu am pus mâna la zidire,a
zidului, cu toate cg nu dobändisemnici d
taring, i toate slugile mele fuseser5,
stränse la zidire,a zidului.
Pe Mug& aceasta, Iudeii i ciipe-
teniile, o sutd, cincizeci de insi, citt i cei
care veniserli la noi dintre popoarele
pitgäne din vecinittatea noasträ erau
masa mea.
lar In fiecare zi ni se glitea pe
cheltuiala mea: un bou, sue oi pe
ales si pitsä,ri, pe ling& tot felul de
502
www.dacoromanica.ro
vinuri din belsug, o data la zece zile. Si
cu toate acestea nu am cenit hrana de
satrap, fiindcg peste acest popor apäsa
din greu corvada.
Adu-ti aminte, Dumnezeul meu,
de mine pentru tot binele pe care 1-am
fiicut eu norodului acestuia!»
6.
zidului imprejmuitor.
«lar cAnd Sanbalat, Tobie, Arabul
Ghesem i ceilalti dusmani ai nostri
prinserg de veste di am isprävit zidul
c5, n'ar mai fi ramas in in el nici o
spärturg, ci pilrat in vremea aceea
numai canatele portilor nu fuseserg
asezate ,
Sanbalat i Ghesem trirniserä la
mine sg, mä imbie: 4 Vino sä, ne
impreung inteunul din satele din valea
Ono !» Dar ei aveau de gaud sa-mi facg
rgu.
Atunci eu le-am trimis Qtaf eto cu
vorba: o Stint prins la lucru peste searna
si nu-mi este cu putintä, sä má pogor.
Lucrul s'ar opri de indatä ce 1-as lass,
si m'ay pogori la voi !
Si ei au trimis asa de patru ori la
mine, dar eu le-am dat acelasi rfispuns.
Apoi a trimis la mine Sanbalat in
acelasi chip, pentru a cincea oarg, pe
sluga sa Cu o scrisoare deschisä,
In care seria: e S'a dus vestea
printre neamuri, si se zice cii tu si Iu-
deii urziti o riiscoa15, si de aceea tu faci
zidul din nou si tu insuti, chip& cilt se
spune, vrei sá ajungi rege.
Asijderea ai rânduit i profeti care
sá strige tare in Ierusalim: 4 Regele lui
Iuda ». Dar asemenea fapte vor ajunge
la urechea impitratului. Pentru aceasta
vino acuri sit ne intelegem impreunä, !
Dar eu i-am trirais vorb5,: Ase-
menea lucruri pe cana le spui nu s'au
intamplat debo, ci le-ai urzit din in-
chipuirea ta!
Ci toti voiau sä, ne spiiimânte, cu-
getänd: o Se vor rasa de lucru, asa c5,
nu se va mai isprävi ! » i acum,
Doamne, inthreste mäinile mele!
Gaud m'ara dus acrid); la Semaia,
fiul lui Delaia, fiul lui Mehetabeel, care
 NEEMIA, 7
fusese oprit in casi, mi-a zis: o Si ne
ducem in mijlocul templului lui Dum-
nezeu i sä inchidem uiile, fiinda vor
veni sit te ucidä, anume noaptea vor
veni sä te ucidi!
Dar eu i-am rispuns: o Oare un
om ca mine si fug& ? Cum ar putea oare
unul ca mine, care inträ in templu, sh mai
ràrnânä cu viati? Nu, nu intru! »
Si am biigat anume de seam& cit
nu Dumnezeu Il trimisese, ci numai
imi spusese o proorocie, fiincla San-
balat i cu Tobie il rnituiseri,
Ca si mä, infricoseze si si mi port
a,stfel picituesc, sä-mi scornesc
i sä,
nume ràu, ca sá ml. poati face de °car&
Adu-ti aminte, Dumnezeule, de
Tobie si de Sanbalat dupä faptele lor,
asijderea si de proorocita Noadia, cum
si de ceilalti prooroci care au vrut al. mi
sphiminte I
Si zidul a fost isprivit la douizeci
cinci Elul, in riístinip de cincizeci
douá de zile.
16_ Si ch'nd au auzit toti veájmasii
nostri, toate neamurile pighne din ve-
ciraitatea noastri se späimintari i isi
pierdurii cumpitul, fiindci se incredin-
tarä ca lucrul se Mouse cu ajutorul
Dumnezeului nostru.
Dar si in zilele acelea fruntasii lui
luda trimiteau scrisori lui Tobie, iar cele
ale lui Tobie soseau la ei,
Fiinde. multi dintre Iudei erau
legati prin juriimánt cu el, deoarece el
era ginerele lui Secania, fiul lui Arah, iar
Ionatan, feciorul lui, luase de sotie pe
fiica lui Mesulam, fiul lui Berechia.
Stirile de la el veneau la mine,
iar vorbele mele erau duse la el. Si Tobie
mi-a trimis scrisori, ca si mi infricoseze. o
7.
Supravegh,erea cetätii. Mäsuri luate pentru
popularea cetäfii. Numele celor veniii in
farä.
« Iar cind zidul a fost din nou zidit,
am dat porunci, ea, se aseze portile, iar
portarii i cântiretii i levitii au fost
pusi la rostul lor.
Apoi am trecut cirmuirea Ieru-
salimului fratelui meu Hanani si pe A-
503
www.dacoromanica.ro
nania 1-am pus capitanul cethtii,
era om credincios i temiltor de Dum-
nezeu mult mai mult decit altii.
Si le-am zis: o Portile Ierusalimului
di nu se deschidil inainte ca si se simti
ziduful soarelui, i cht tine cildura,
portile sà, fie inchise i zhvorite. Apoi
si se pun& atráji dintre locuitorii Ieru-
salimului, cite un om la locul de straji
si fiecare dinaintea casei lui. o
Si deoarece cetatea era intinsi
mare, cu putini locuitori inteinsa i far&
case noi,
Dumnezeul meu mi-a dat in gind
strang laolalth pe frunta0, pe cape-
tenii si pe norod, ca sa-i scriu in cartea
neamului. Dar am mai afiat o carte a
neamului a celor care sosiseri la inceput,
In care carte se afla seria:
lath, locuitorii tinutului, pe care
Nabucodonosor, imphratul Babilonului,
dusese in robie in Babilon, iar acura
s'au intors din roble in Ierusalim
In luda, fiecare in cetatea sa.
Cei care au venit impreunii cu Zo-
robabel, Iosua, Neemia, Azaria, Raamia,
Nahamani, Mardoheu, Bilan, Mispar,
Bigvai, Rehum i Baana, chpeteniile lor.
Numärul bhrbatilor poporului lui Israil
au fost:
Familia lui Faros, doui mii o
suth F} a pte zeci i doi.
A lui Sefatia, trei sute saptezeci
doi.
A lui Arah, sase sute cincizeci
doi.
A lui Pahat-Moab, adicit a lui Iosua
Ioab, doui mil opt sute optsprezece.
A lui Elam, o mie clout), sute
cinzeci i patru.
A lui Zatu, opt sute patruzeci
cinci.
A lui Zacai, sapte sute saizeci.
A lui Bani, sase sute patruzeci
si opt.
A lui Bebai, sase sute douizeci
si opt.
A lui Azgad, doui rnii trei sute
douäzeci FA doi.
A lui Adonicam, sase sute saizeoi
sapte.
A lui Bigvai, clout' mii aizeci
sapte.
 NEEMIA, 7
A lui Adin, t'ase sute cinzeci
cinci.
A lui At,er, adic cei din neamul
lui Iezechia, nouäzeci i opt.
A lui Hasurn, trei sute douàzeci
si opt.
A lui Betai, trei sute douizeci
patru.
A lui Harif, o sutä doisprezece.
Oamelai din Ghibeon, notAzeci
cinci.
Oameni din Betleem i Netofa,
o sut5 optzeci i opt.
Oameni din Anatot, o sutil
doudzeci si opt.
Oameni din Betazmavet, patruzeci
doi.
Oameni din Chiriat-Iearim, Che-
fira i Beerot, sapte sute patruzeci
trei.
Oameni din Harama i Gheba,
ase sute domizeci j unu.
Oameni din Micmas, o sutä
douäzeci si doi.
Oameni din Betel si Ai, o mg
douzeci i trei.
Oameni din celälalt Nebo, cinci-
zeci tsi doi.
Familia unui alt Elam, o mie
doui sute cinzeci si patru.
Familia lui Harim, trei sute doui-
zeci.
Oameni din Ierihon, trei sute
patruzeci ì cinci.
Oameni din Lod, Hadid i Ono,
sapte sute douhzeci i unu.
Fili lui Senaa, trei mii nouii sute
treizeci.
Preotii: Fiii lui Iedaia, cei din
casa lui Iosua, nou'a sute saptezeci
troj.
Familia lui Imer, o mie cincizeci
si doi.
Familia lui Pashur, o mie douä
sute patriv,eci i apte.
Familia lui Harim, o mie sapte-
sprezece.
Levita: Familia lui Iosua, Cad-
miel, Binui si Hodavia, saptezeci
patru.
Ctintiretii: Familia lui Asaf,
sutil patruzeci gi opt.
www.dacoromanica.ro
Portarii: Familia lui Salum, a lui
Ater, a lui Talmon, a lui Acun, a lui
Hatita, a lui Sobai, toti la un loo o sutä
treizeci si opt.
Robii templului: Familia lui Tiha,
a lui Ha,sufa, a lui Tabaot.
Familia lui Cheros, a lui Sia, a lui
Padon.
A lui Lebana, a lui Hagaba, a lui
A lui Hanan, a lui Ghidel, a lui
Gahar.
A lui Reaia, a lui Retin, a lui
Necoda.
Familia lui Gazam, a lui Uza, a
lui Paseah.
Familia lui Besai, a lui Meunim a
lui Nefisim.
A lui Bacbuc, a lui Hacufa, a lui
Harhur.
A lui Batlut, a lui Mehida, a lui
Harsa.
A lui Barcos, a lui Sisera a lui
Temah.
A lui Netiah, a lui Hatifa.
Robii lui Solomon: Familia lui
Sotai, a lui Hasoferet, a lui Perida,
A lui Iaala, a lui D arcon , a lui Ghidel,
A lui Sefatia, a lui Hatil, a lui
Pocheret-Hatebaim, a lui Amon.
Toti robii templului i feciorii
robilor lui Solomon au fost: trei sute
nouttzeci i doi.
Iatiä si pe cei care au pornit din
Tel-Melah, Tel-Harsa, Cherub-Adan
Imer, dar nu au fost in stare slt. arate
daca neamul lor i obärsia lor a fost
dintre Israiliti:
Fiji lui Delaia, fili lui Tobie,
lui Necoda, sase sute patruzeci EA doi;
Si mai departe dintre preoti:
fili lui Habaia, fiii lui Hacot, fiii lui
Barzilai - care s'a insurat cu una din
fetele luiBarzilai Galaaditul si s'a,
chemat dupä, numele lui;
Acestia cautarä in cärtile neamu-
rilor lor; dar fiindcä nu gäsirä nimio
au fost socotiti ca necurati çi scosi din
preotie.
Si le-a poruncit ocarmuitorul
nu miinance din cele prea sfinte, *in&
o cand nu va intreba arhiereul prin Urim
Tumim.
504
 NEEMIA, 8
Toatä obstia laolaltä era de patru-
zeci dora de mii trei sute saized de
suflete,
rárii, s5, se socoteascil robii si roa-
bele, sapte mii trei sute treizeei i apte,
printre cana se aflau doub., sute patruzeci
cinci de antäreri i cntjree. Ei
mai aveau lapte sute treizeci isase de
eai i douil sute patruzeci i cinci de
catári,
Apoi patru sute treizeci i einci
de cämile i ?ase mii sapte sute douilzeci
de miigari.
lar unii dintre capii de familie,
au flicut daruri pentru lucrare. Ocar-
muitorul a däruit pentru visterie: o mie
de darici de aur, eincizeci de cupe,
odäjdii preoresti einci sute treizeci.
Unii capi de familie au däruit
vistieriei pentru lucre: dordzeci de mii
de darici de aur rfi doua rnii douä sute de
mine de argint;
lar celglalt popor a dat: douäzeci
de mii de darici de aur i dourti mii de
mine de argint i aizeci iso,pte de odj-
dii preoresti.
Preorii i levirii, portarii i crin-
tärerii, precum 1.1 o parte din popor,
robii templului si tot Israilul, au locuit
In cetitrile lor. lar in luna a saptea, când
fiii lui Israil se aflau in eetärile lor,
8.
Marea adunare 9i citirea legii.
Sarbdtoarea corturilor. Odovania
praznicului.
S'a adunat tot poporul laolaltä in
piara de dinaintea porrii Apelor i im-
biarii, pe Esdra dirturarul, sä aducir,'
cartea legii lui Moise, pe care Domnul o
&Auge lui Israil.
Atunci Esdra preotul a adus legea,
In ziva inttria a lunii a saptea; inaintea
obstiei alciituite din bärbari, femei
din tori cei care eran in stare s5, pri-
ceapit.
Si a citit-o in piara de dinaintea
porrii Apelor, de la revirsatul zorilor
pli,n5, la amiazil, in fara oamenilor, a fe-
meilor si a color ce eran in stare sä pri-
ceapá; si tot poporul era cu luare aminte
la citirea legii.
505
www.dacoromanica.ro
Si Esdra eärturarul stätea pe un
poder de lemn facut in acest scop, iar de-a
dre,apta lui eran: Matatia, Sema, Anaia,
Une, Hilchia i Maaseia, si de-a stánga:
Pedaia, Misail, Maichia, Hasum; Has-
badana, Zaharia i Mesulam.
Numai asa a putut Esdra eirtu-
rarul s5, deschidii, cartea in ochii futre-
gultti popor, fiindca era mai sus decat
tot poporul; lar cánd a deschis-o, tot
norodul s'a sculat in picioare.
Atunci Esdra a proshivit pe Dom-
nul i marele Dumnezeu, iar tot poporul
a räspuns: Amin ! Amint* prin ridi-
carea mainilor. Apoi ingenunchiara i se
inchinarä Domnului cu fa ra la pämänt.
Si Iosua, Bani, Serebia, Iamin,
Acub, Sabtai, Rodia, Maaseia, Chelita,
Azaria, Iozabad, Hanan, Pelaia si le-
virii invitan pe popor legea in timp ce
poporul stäte,a in picioa-re.
Si ei citeau buciri din cartea
legii lui Dumnezeu, pe care apoi le tal-
cuiau, de se inrelegea ceca ce se citise.
Apoi Neemia ocfirmuitorul i Esdra
preotul i eärturarul, impreuni, cu le-
viril care invitrau poporul, rostirli catre
intreg poporul: Ziva aceasta este sfántli
pentru Domnul Dumnezeul vostru! Nu
v5, tânguiri i nici nu plängeri!*
fiinddi, tot poporul incepuse sä planga
auzind cuvintele legii.
Si i-a indemnat: Duceri-v5,
máncari bucate graso i beri bäuturi
dulei j trimiteti i aeelora ca,re nu s'au
pregiitit debe, fiindeá ziva aceasta este
sfitntit pentru Domnul nostru! i nici
nu vä intristari, cäoi bucuria intru
Domnul este tiria, voastril,.
Si levirii au domolit tot poporul
le-a zis: ir Täeeri si nu firi neoäjiri,
cäei ziva de ast5,zi este sfäntill
Si tot poporul s'a dus sä mänânce
si s'A bea i sä, trimitä chte ceva i celor
särmani, si s'a pornit o bucurie mare,
fiindc5, inreleseserri, cuvintele care li se
vestiserä.
A doua zi se adunará capii fa-
miliilor intregului popor, precum
preorii i levirii, la Esdra crirturarul, ea
s5,-i luyere tainele poruneilor legii.
Si au gásit seria in legea pe care
o poruncise Domnul prin gura lui Moise,
 NEEMIA, 9
fiii lui Israil s stea in corturi in
vremea präznuirii in luna a sdptea,
Si sa se vesteasca i sit se propo-
veduiascä, cu glas mare in toate cetatile
lor si in Ierusalim: aDuceti-vil in munte
qi aduceti crangi de maslin si de mitslin
salbatec crängi de mirt si de finjo
criingi de alti copaci frunzosi, ca sO
faceti colibe precum este scris »
Atunci a iesit poporul, si le-au
adus i au durat colibe fiecare pe acope-
risul lui i in ogräzile lor i in curtile
templului lui Dumnezeu i in piata portii
Apelor i in piata portii lui Efraim.
Si toatá obstia oelor care se In-'
torseserä din robie si-a durat colibe
au locuit in colibe; cäci nu mai fiteu-
serif asemenea lucru fiii lui Israil din
zilele lui Iosua, fiul lui Nun, panä in ziva
de astazi.1,$i a fost foarte mare bucurie.
i ei au citit in fiecare zi din
cartea legii lui Dumnezeu, din ziva
dintai i pan& in cea din urmä. Si au
präznuit siirbiitoarea sapte zile, iar in
ziva a opta a fost adunare pentru odo-
vania praznicului dupg
9.
Mcirturisirea pcicatelor.
In ziva a dou'azeci i patra din
aceeasi lunä, s'au strans fiii lui Israil
p ntru post, invesmântati cu vesminte
de jale si Cu pulbere pe cap.
Si dupä ce acei din neamul lui
Israil se osebira de cei de neam pagan, au
stiitut de si-au márturisit pacatele lor
färädelegile pärintilor lor.
Apoi s'au sculat in picioare pi au
citit din cartea legii Domnului Dum-
nezeu un sfert de zi, iar in alt sfert s'au
märturisit i s'au inchinat Domnului
Dumnezeului lor.
lar Iosua i Bani, Cadmiel, Se-
cania, Buni, Serebia, Bani i Chenani
au pornit sá strige cu glas mare cOtre
Domnul Dumnezeul lor.
Si au zis levitii Iosua, Cadmiel,
Bani, Hasabia, Serebia, Hodia, . e-
cania i Petahia: Sculati-va! Proslitiviti
pe Domnul Dumnezeul nostru, din yea°
pitni fn veac ! » Atunci ei siávirá nu-
mele eel märet al aceluia care este mai
presus de toata, slava i lauda.
506
www.dacoromanica.ro
Si a zis Esdra: <4 Tu, Doamne, esti
singurul ! Tu ai facut cerurile i cerurile
cerurilor cu toatit ostirea lor, pamantul
cu tot ce se aflä deasupra lui, marea
o tot ce cuprinde inteinsa, tu esti cel
ce tii toate cu via%à, i oastea cereascii
tie se inchinä.
Tu esti Domnul Dumnezeu, care
ai ales pe Avram i 1-ai scos din Ur, ce-
tatea Caldeei, i i-ai pus numele Avraam.
Tu ai &it mima lui cu credinta
inaintea ta i de aceea ai incheiat cu el
legamant ca dai tara Canaanitilor, a
Hetitilor, a Arnonitilor, a Perezitilor,
a Iebusitilor si a Gherghesitilor,
i-o dai lui i semintiei lui, i ti-ai tinut
fägifiduinta, hinder); tu esti drept.
Si când ai väzut in Egipt obij-
duirea stramosilor nostri i ai ascultat
strigätul lor la Marea Rosie,
10. Le-ai dat sit vada minuni i fapte
mai presns de fire inaintealui Faraon,
intea dregiitorilor lui i inaintea intregului
popor din tara lui, fiindei tu ai stiut
cif acestia s'au mandrit in fata lor.
ti-ai facut cunoscut numele täu ca in
ziva de azi.
Ai spintecat marea inaintea lor,
ei au trecut prin mijlocul ei ca pe
uscat, iar pe cei ce-i urmäreau i-ai
aruncat in adâncul vältoarei, ca pe o
piatrii 'lute() apä statatoare.
Si ziva le-ai aratat drumul prin-
tr'un stalp de nour, iar noaptea cu stalp
de foc, ca sä, le lumineze calea pe care
o stralbiiteau.
La muntele Sinai te-ai pogorit
din cer i ai vorbit cu ei, i le-ai dat
dreptele tale ränduieli, adeväratele tale
legi, porunci i bune asezari.
Tu le-ai facut cunoscutif
bata cea Edema a ta i prin gura lui
Moise, slujitorul tau, le-ai poruncit
indreptarile, poruncile i legea.
Foamea lor le-ai alinat-o cu
paine din cer, i apl din stancii ai facut
sä tasneasca spre potolirea setei lor
poruncit sä intre i in% oucereasca,
mântul pe care cu manit intinsä li hai
fagäduit.
Dar ei, stramosii nostri, s'au trufit
si-au invartosat cerbicea, ii n'au as-
cultat de poruncile tale !
 NEEMLI, 9
Ba, mai vartos, nici n'au vrut
auda i nici sit adudi aminte de mi-
nunile pe care le-ai stivarsit pentru ei,
tot mai mult si-au invartosat cerbicea tfi
si-au vita in cap sa se intoarca, la robia
lor cea din Egipt. i fiindca tu esti Dura-
nezeul iertárii, indurittor, milosard, ma-
rinimos :fi mult milostiv, nu i-ai parasit.
Si nici cand si-au fiteut vitel
turnat i au zis: « Tat& Dumnezeul tiiu
care te-a scos din tara Egiptului! »
cand cu mari defaimari te-au blagoslovit,
Tot nu i-ai paräsit in pu-stie, in
marea ta indurare, i ziva nu i-ai lipsit
de stalpul cel de nour, care trebuia
ealauzeasca, iar noaptea de stalpul cel
de foc ca sa le lumineze calea pe care
ei o stritbateau.
Si le-ai mai dat i Duhul tau cel
bun, ca sii-i faci intelepti, mana n'ai
oprit-o de la gura lor, iar pentru setea
lor i-ai adapat cu ETA'.
Patruzeci de ani in pustie le-ai
dat meiinde de drum si n'au dus lipsa
de nimic, hainele lor nu s'au invechit
picioarele lor nu s'au bobotit.
Apoi le-ai dat in stapanire regate
popoare, i le-ai impartit tinut cu
tinut, si au pus mama pe tara lui Sihon,
regele Hesbonului, i pe Ora lui 0g,
craiul Basanului.
Pe copiii lor i-ai inmultit ca
stelele de pe cer i i-ai bägat in Ora pe
care ai fagiiduit-o pärintilor lor, ca vor
intra s'o ja in stapanire.
Dar fili lor au intrat i ei au
luat-o in stapanire. i atunci tu ai supus
inaintea lor pe locuitorii tarii, pe Ca-
naaniti, i ai dat in mana lor atat pe
regii lor, cat i pe popoarele tarii, ea sa
se poarte cu ei dupä soCotinta, lor.
Si ei au cucerit cetati intarite
au pus stapanire pe tinuturi manoase,
case pline de bunätati, fantani sapate
gata, podgorii, miislinisuri i pomi ro-
ditori din destul. Si au mâncat i s'au
säturat i s'au ingrasat si s'au rasfatat
In belsugul bunätatilor tale celor mari!
Apoi s'au impotrivit i s'au ras-
culat impotriva ta, au aruncat legea ta
la spate, au omorit pe profetii care
imbiaserii sii se pocaiasca, i te-au de-
fáimat din destul.
507
www.dacoromanica.ro
Atunci tu i-ai dat in mana dus-
manilor lor, care i-au impilat; i in vre-
mea irapilarii lor, au strigat catre tine,
iar tu i-ai auzit din cermi i intru indu-
raffle tale le-ai dat mantuitoii, care i-au
mantuit din mana asupritorilor lor.
Dar dupa ce j-ai linistit, au in-
ceput din non sà facä fapte rele. Atunci
bleb: i-ai hisat pe mana vrajmasilor lor,
care i-au robit. i iarasi au inceput
strige si tu i-ai auzit din ceruri tfi dupa
multimea indurarilor tale i-ai mantuit.
Si cu toate ca tu i-ai indemnat
se intoarca la legea ta, ei s'au ingamfat
ii n'au vrut sa audá, i au piicatuit im-
potriva poruncilor i indreptarilor tale
pe care, dad, omul le savarseste, ramâne
cu viaà,i s'au otarit i i-au intarit
grumazul rfi nici n'au vrut sä asculte.
Desi ai asteptat ani indelungati
cu Duhul tau i-ai indemnat sub prive-
gherea profetilor tai, tot n'au luat
aminte. i atunci i-ai dat iar in mana
popoarelor pamântului.
Dar intru indurarile tale nemär-
ginite nu i-ai nimicit i nici nu
cad tu esti Dumnezeu milostiv
indurator.
Si acum, Doarane, Dumnezeul
nostril, cel mare, puternic i minunat,
cel ce pazesti legamantul si esti Cu
indurare, ea nu-ti parä putinä impilarea
pe care am indurat-o noi, regii nostri,
voevozii, preotii, profetii, parintii no-
stri Efi poporul tau, din vremea impa-
ratilor Asiriei i Omit acum!
Dar tu ai lucrat ca un drept,
pentru tot ceea ce a venit asupra noa-
stra, i cu dreptate, iar noi am savarsit
faradelegea,
Din pricing cà regii nostri, voe-
vozii nostri, preotii, i pärintii nostri nu
s'au caliiuzit de legea ta si nu au luat
arainte la poruncile si la descoperirile
tale pe care li le-ai descoperit.
Si apoi, fiindcit ei nu te-au cin-
stit pe tine in regatul lor, pentru in-
destularea cu toate bunatatile tale pe
care le-ai diíruit lor in plimantul acela
intins i mamas i nici nu s'au pocitit de
faptele lor cele rele,
Tat& ca noi am fost robiti i traim
ca robii in Ora pe ca,re tu ai daruit-o
 NEEMIA, 10
strabunilor nogtri, ca sa manance din
rodul si din bunatile ei! 0, suntem robi
inteinsa!
37. Rodul ei imbelgugat este acum
al impäratilor pe care i-ai pus stapani
peste noi din pricina pacatelor noastre.
Ei fac ce vor, dupà socotinta lor,
cu noi Cu dobitoacele noastre, iar
i legea lui care a fost data pin gura
noi suntem in mare stramtorare !
10.
Incheierea iisccIlirea leennantului
o In acost inteles incheiem noi lega-
ma,nt si-1 isellim. i pe ace,st hrisov
pecetluit aunt isclii voevozii, levitii
preotii nogtri.
Tat& pe toti oei care [A-au pus pe-
cetia: Neemia, ocarmuitorul, fiul lui
Haoalia, i Sedechia,
Seraia, Azaria, Ierernia,
Paghur, Amaria, Malchia,
Hatug, Secania, Maluc,
Harim, Meremot, Obadia,
Daniil, Ghinton, Baruh,
Megulam, Abia, Miiamin,
Maazia, Bilgai, Semaia. Acegtia
sunt preoti.
Apoi levitii: Iosua, fiul lui
Binui , din fiii lui Henadad, Cadmiel,
Si fratii lor, Secania, Hodavia,
Chelita, Pelaia, Hanan,
Miheia, Rehob, Hagabia,
Zacur, Serebia, Sebania,
Hodia, Bani, Beninu.
In sfargit, capeteniile poporului:
Paro, Pahat-Moab, Elam, Zata, Bani,
Buni Azgad Bebai,
Adonia, Bigvai, Adin,
Ater, Iezechia, Azur,
Hodia, Hagum, Betei,
Harif, Anatot, Nebai,
Magpiag, Megulam, Hezir,
Megezabeel, Tadoc, Iadua,
Pelatia, Hanan, Anaia,
Ozeea, Anania, Hagub,
Halohes, Pilha, Sobee,
Rehum, Hagabna, Maaseia,
Ahia, Hanan, Anan,
Maluc, Harim, Baana.
Apoi cealaltä, parte a poporului:
preoti, levii, cântareti, portan, robi ai
templului i toti cei care s'au desficut
www.dacoromanica.ro
508
de popoarele tarilor i s'au apropiat
de legea Domnului, femeile ion, feciorii
fiicele lor, i oricine putea sa o pa-
trunda i sa o inteleaga,
30. S'au lipit de fratii si de fruntasii
lor gi au venit cu blestem cu juramant
s'au legat cu el, ea sä umble in
lui Moise, slujitorul lui Dumnezeu
s'o piizeasci i sa faptuiasca toate po-
runcile Domnului Dumnezeului nostru de
asemenea i legile i oranduielile lui
Si nu dam fiicele noastre dupa
fili popoarelor pagane ale tärii, i nici
fiicele ion sä nu ja de soti pe fiii nogtri.
Sá nu cumpäram de la popoarele
tarii, cand vor aduce de vanzare in ziva
Sambetei sau in orice zi de praznic,
nici marfuri, nici grane. Sá lasiftra lao-
parte in anul al gaptelea once cagtig gi
sá iertim datoriile.
Sit randuim dupil lege, pe fiecare
an pentru fiecare din noi, dare, cate o
treime de siclu pentru slujba in templul
Domnului:
Pentru pftinile punerii inainte, pri-
nosul cel deapururi, arderea de tot
cea deapururi, pentru jertfele de Sam-
Nita, de zi-intai, de praznice, pentru
prinoasele sfinte i pentru jertfa pentru
pacat, prin care Israil gi-1 ispagegte,
precum pentru once fel de slujba in
templul Dumnezeului nostru.
Sa aruncam sorti pentru aducerea
lemnelor - preotii, levitii i poporul -
anume care familie sa aduca, lemne de ars
pe jertfelnic, an de an, la templul Dom-
nului, la vreme hotaritit mai dinainte,
clupä cum este Boris in lege.
SA aducem parga bucatelor de pe
pamantul nostru, si din rodurile po-
milor nogtri an de an in templu,
Pe cei intai naseuti ai fiilor no-
gtri i ai dobitoacelor noastre, dupii cum
este scris in lege ; dimpotriva pe cei
dintai naseuti in cirezile noastre i ai
turmelor sa-i aducem la templu pentru
preotii care sluj eso in templul Dumne-
zeului nostru.
Parga din aluaturile noastre gi
din darurile inaltate, din rodul pomilor,
al vinului gi al untdelcmnului, sa-1
aducem preotilor in jitnitele din tem-
 NEEMIA, 11
plul Domnului, iar zeciuiala de pe pit-
mantul nostru si o aducem
adici acelor leviti care adunti, zeciuiala
din toate eetatile, care se megiesesc cu
ogoarele noastre.
Pentru aceasta, dad leviçii adunä,
zeciuiala, un preot din neamul lui Aaron
insoteasci. i levitii sá aducä, ze-
ciuiala pe care au strans-o la templul
Dumnezeului nostru, in inciperile jitnitei,
Oki in acele inciperi sá punt),
fili lui Israil cat j leviii prinoasele
Militate de grau, de vin si de untdelemn,
si acolo pun& sfintele odoare preotii
de rand, portarii cântäretii. In efársit
si nu lisim in piriísire templul Dum-
nezeului nostru!
11.
Sporirea locuitorilor din Ierusalim.
Catagrafia poparului.
L Atunei fruntasii poporului s'au
asezat in Ierusalim, lar celälalt popor
a aruncat sorti, ca una din zece pirti
se aseze In Ierusalim, cetatea sfantit,
iar nouä pirti in celelalte cetäti.
i poporul a ficut urari de bine
tuturor celor care de bung, voie s'au
asezat in Ierusalim.
ha pe fruntasii tarii care s'au
asezat in Ierusalim i in cetätile Iudei.
Fiecare s'a asezat in bucata lui de mosie,
In cetatile lor: Israil, preatii, levitii fiul lui Samua, fiul lui Galal, fiul lui
robii templului i fill robilor lui Solomon.
In Ierusalim s'au asezat dintre fiii
lui Iuda i dintre fili lui Veniamin. Din
fiii lui luda: Ataia, fiul lui Uzia, fiul lui
Zaharia, fiul lui Amaria, fiul lui Sefatia,
fiul lui lVfahalaleel, din feciorii lui Peret,
Maaseia, fiul lui Baruh, fiul lui
Colhoze, fiul lui Hazaia, fiul lui Adaia,
fiul lui Ioiarib, fiul lui Zaharia fiul
Toti feciorii lui Pere% care locuiau
In Ierusalim erau patru sute saizeci
opt de viteji.
Iati, pe fill lui Veniamin: Salu,
fiul lui Mesulam, fiul lui Ioed, fiul lui
Pedaia, fiul lui Colaia, fiul lui Maaseia,
fiul lui Itiel, fiul lui Isaia,
Impreuni cu fratii lui, toti oameni
viteji, noua sute doutizeci si opt.
www.dacoromanica.ro
Ioil, fiul lui Zicri, era cipetenia lor,
luda, fiul lui Hasenua, era a doua
eä,petenie a cetitii.
Dintre preoti: Iedaia, Ioiarib,
Iachin,
Seraia, fiul lui Hilchia, fiul lui
Mesulam, fiul luí Takloc, fiul lui Meraiot,
fiul lui Ahitub, supraveghetor peste
templul Domnului,
Impreuni ca fratii lor, care aveau
grijä de slujba din templu, in totul: opt
sute douizeci i doi. Apoi Adaia, fiul
lui Ieroharn, fiul lui Pelalia, fiul lui Ami,
fiul lui Zaharia, fiul lui Pashur, fiul lui
Malchia,
Impreuni cu sotii lui, doll& sute
patruzeei i doi de capi de familii. Apoi
Amasai, fiul lui Azareel, fiul lui Ahzai,
fiul lui Mesileinot, fiul lui Imer.
*i sotii lui erau o suti douiizeci
opt de viteji far& searniin. lar mai mare
peste ei era Zabdiel, fiul lui Haghedolim.
i dintre leviti: Semaia, fiul lui
Hasub, fiul lui Azricam, fiul lui Hasabia,
din fiii lui Meran.
lar Sabtai i Iozabad eran aceia
dintre cipeteniile levitilor caro aveau
grijä de lucrul cel de dinafarä, al templului.
Apoi Matania, fiul lui Miheia, fiul
lui Zicri, fiul lui Asaf, starostele cantirii
de lauda, care canta Liudati! s la
rugiciune. Mai departe, Bacbuchia venea
al doilea fare tovarisii lui i Abda,
Iedutun.
Toti levitii din cetatea sfantit erau
doua sute optzeci i patru.
Portarii erau: Acub, Talmon,
tovariisii ion care strajuiau la porti: o
sutil saptezeci i doi.
Israilul care mai rämisese, preoti
leviti, in toate cetatile Iudei, era fie-
care la mosia sa.
Robii locuiau in Ofel, iar peste robii
templului eran cipeteniiTiha i Ghispa.
Cipetenia levitilor in Ierusalim
pentru slujba la templul lui Dumnezeu
era Uzi, fiul lui Bani, fiul lui Hasabia,
fiul lui Matania, fiul lui Miheia, dintre
feciorii lui Asaf, clintireti in templu,
Care avea porunca impiriiteasci
hotirire pentru slujba pe care cantiíretii
trebuiau ea o indeplineascil in fiecare zi.
609
 NEEMIA, 12
Petahia, fiul lui Mesezabeel din
fiii lui Zerah, fiul lui luda, stätea la in-
demâna regelui pentru toate pricinile
poporului.
Dintre fiii lui Iuda s'au asezat
In localitäti neintärite: In Chiriat-Arba
In sat,ele ei, in Dibon i in satele lui, in
Iecaliteel si in imprejurimile care tineau
de el,
In Iesua, in Molada, in Betpelet,
In Hatarsual, in Beerseba i sa-
tele ei,
In Ticlag, in Mecona i satele ei,
In En-Rimon, in Tora, in Iarmut,
In Zanoah, in Adulam i impreju-
rimile lui, In Lachi i asezlirile lui, in
Azeca i satele ei. i asa s'au asezat din
Beerseba pernil in valea Hinom.
Fiii lui Veniarnin au locuitin Gheba,
In Micmas, in Aia, in Betel si in satele
din jur,
Anatot, Gob, Anania,
Hator, Rama, Ghitahn,
Hadid, Teboim, Nebalat,
Lod, Ono si Ghe-Haharasim.
Dupä clase, unii leviti tineau
de luda i de Veniamin.
12.
Preofii st leviiii venifi din robie cu
Zorobabel. Slinfirea zidurilor.
lata' preotii i levitli care au ve-
nit din robie cu Zorobabel, fiul lui
Salatiil, i cu Iosua: Seraia, Ieremia,
Esdra,
Amaría, Maluc, Hatus,
Secania, FIarim, Meremot,
Ido, Ghinton, Abia,
Miiamin, Maazia, Bilga,
Semaia, Ioiarib, Iedaia,
Salu, Amoc, Hilchia, Adaia. Acestia
au fost capeteniile preotilor i tovaräsii
lor in vremea lui Iosua.
Levitii au fost: Iosua, Binui, Cad-
miel, Serebia, luda, Matania. Acesta
impreunä cu tovardsul siiu era staroste
peste cei ce cantau: o Läudati !
Iar Bacbuchia i Uni cantal' in
strana cealaltä.
Iosua arhiereul a näscut pe Ioa-
chim, Ioachim a a-wat pe Eliasib,
Eliasib a Miscut de Ioiada,
510
www.dacoromanica.ro
Si Jalada a ntiscut pe Iohanan,
Iohanan a ndscut pe Iadua.
In vremea lui Ioachim urmatorii
preoti erau capi de familie: Meraia
pentru neanzul lui Seraia, Anania pentru
al /ui Ierernia,
Mesulam pentru neamul lui Esdra,
Iohanan pentru Amarla,
Ionatan pentru Maluc, Iosif pen-
tru Secania,
Adna pentru neamul lui Harim,
Helcai pentru Merernot,
Zaharia pentru Ido, Mesulam pen-
tru Ghinton,
Zicri pentru Abia, Piltai pentin
Maazia,
Sanaua pentru neamul lui Bilga,
Ionatan pentru Semaia,
Matnai pentru Ioiarib, Uzi pentru
Ioiada,
S alu pentru Calai, Eber pe ntru Amoc,
Hasabia pentru Hilchia, Nata-
nail pentru Iedaia.
Levitii... In vremea lui
Ioiada, Iohanan ffi Iadua, au fost
inscrisi eapii neamurilor preotesti, pana
la inceputul domniei lui Dariu Persul.
Fib lui Levi: capii neamurilor au
fost inscrisi in u Cronici » pan& in vremea
lui Iohanan, fiul lui
Capii levitilor sunt: Hasabia,
rabia si Iosua, Binui, Cadmiel, precum
tovaräsii lor care erau in celälalt cor
care erau indatorati sä, cante o Läu-
'aati ! u- cor dupä cor - din porunca
lui David, omul lui Dumnezeu.
Matania, Bacbuchia, Obadia, Me-
sulam, Talmon i Acub erau portan, care
sträjuiau jitnit,ele de la porti.
Acestia au fost in zilele lui Ioa-
chim, fiul lui Iosua, fiul lui Iotadac, in
zilele cb.rmuitorului Neemia f)i ale preo-
tului i cäxturarului Esdra.
lar cand s'a hotärit sfintirea
zidurilor Ierusalimului, au trimis dupit
leviti in toate pärtile, ca sä, vie la leru-
salim i s'a sävarseasc5, sfintirea cu bu-
curio i cu veselie, cu cantäri de multu-
mire si de laudä cantate din chitare,
din halle si din alaute.
Atunci s'au strans fiii lui Levi,
cantiiretii, din vecinAtatea Ierusalimu-
lui si din asezärile Netofatitilor,
 NEEMIA, 13
Din Bet-Ghilgal, din catunele
Ghebei i Azmavetului, ctici cantilretii
isi ridicasera asezari imprejurul Ieru-
salimului.
Si dupti ce preotii i levitii s'au
curätit, au curatit ri poporul, portile
zidurile.
Apoi am poruncit ca voevozii lui
Jude, sií se sue undeva pe zid si am asezat
acolo dour), coruri mari. Unul s'a asezat
pe zid in dreapta, spre poarta Gunoiului.
lar dupä, ele veneau Hosaia si
jumtate din capeteniile lui Indo;
Apoi dintre preoti Azaria, Esdra
Mesulam,
luda, Veniarnin, Semaia i Ieremia.
Si dintre feciorii preotilor, cu
trambita : Zaharia, fiul lui Ionatan,
fiul lui Semaia, fiul lui Matania, fiul
lui Miheia, fiul lui Zacur, fiul lui Asaf,
Impreunil cu tovarasii lui:Semaia,
Azareel, Milalai, Ghilalai, Maai, Nata-
nail, luda, Hanani, cântau din instru-
mentele muzieale ale lui David, omul
lui bumnezeu, iar Esdra cärturarul mer-
gea inaintea lor.
Dar la poarta Izvorului, in fatá,,
au apucat pe trept,e spre cetatea lui
David, pe suisul zidului palatului lui
David FA pan la poarta Apelor, spre
Corul celillalt a luat-o la stanga
eu am luat-o dupii, el ca cealalta ju-
rnatate de popor, deasupra zidului, pe
deasupra turnului Cuptoarelor, panel,
la zidul cel lat,
Apoi pe deasupra portiii lui Efraim,
peste poarta vechd Cetati, pe deasupra
portii Pestilor, pe lângä turnul lui Ha-
naneel, pe Lang& turnul Ilamea, i pang
la poarta Oilor, i s'au asezat la poarta
Inchisorii.
Dui:a aceasta, amandoua corurile
s'au oprit in templul lui Dumnezeu, im-
preuna cu mine si cu jumätate dintre
capetenii,
Si preotii Eliachim, Maaseia, Mi-
niamin, Miheia, Elioenai, Zaharia si
Anania sunau din trambite,
Tot asa i Maaseia, Semaia, Eleazar,
Uzi, Iohanan, Malchia, Elam si Ezer.
Atunci cantäretii au inceput sa cante
sub porunca lui Izrahia.
511
www.dacoromanica.ro
In ziva aceea au adus jertfe mari
s'au veselit eä Domnul le prilejise
bucurie mare. S'au veselit i femeile
copiii, astfel ea chiotele de veselie din
Ierusalim rassunau pang, departe.
In ziva aceea au fost pusi supra-
veghetori peste eilmärile care fusesera
hotarite ca vistierii, pentru darurile inal-
tate, pentru pargii pentru zeciuiala,
indatorindu-i ca sa adune inteinsele, din
tarinile de pe langa cetati, darurile dupil
lege cuvenite preotilor i leviior, caci
ludo, avea mare bucurie pentru preotii
levitii statatori la slujba.
Si ei au facut slujba cuvenita lui
Dumnezeu i randuiala curatirii, ase-
menea i cantaretii i portarii, dupa
porunca lui David si a fiului sau So-
lomon.
In zilele lui David, .Asaf era sta-
rostele cantaretilor si al cantárilor de
laud& i de mulOmire in cinstea Dom-
nului.
In zilele lui Zorobabel i ale lui
Neernia, intregul Israil aducea daruri
ch.ntaretilor i portarilor, zi de zi,
daruri sfinte levitilor, iar levitii, dildeau
din darurile lor sfinte fiilor lui Aaron.
13.
Ihräsurile lui Neemia pentru viakt
ob0ea,scii.Oprirea ciisatoriei cu petgtinii.
In ziva aceea s'a citit in auzul po-
porului din cartea legii lui Moise i s'a
aflat ca este Boris in ea: s Nici un Amonit
nici un Moabit si. nu intre vreodata
in obstia lui Dumnezeu,
Fiindca n'au iesit inaintea fiilor
lui Israil ou paine i cu apii, ci au tocmit
pe Bileam ca sa-1 blesteme, iar Dam-
nezeul nostru a intors blestemul in
bineeuvantare !
Si °and au auzit ei legea, au des-
pii4it din Israil pe cei amestecati cu
pdganii.
Dar mai intai de toate arhiereul
Eliasib, care avea slujba peste camarile
templului lui Dumnezeu, se inrudise
cu Tobie,
Si-i pregatise o mare odaie, unde
mai inainte se pastrau prinoasele, ta-
maia, sfintele vase si zeoiuielile graului,
 NEEMIA, 13
vinului i untklelemnului, partea cuvenita,
dupg lege levitilor, cantgretilor ii por-
tarilor, precum i darurile pentru preoti.
Cand s'au intfimplat toate acestea,
nu eram in Ierusa,lim, ffinda in anul al
al treizeci i doilea al domníei luí Arta-
xerxe, impgratul Babilonului, plecasem
sâ vird pe impiirat. Si and, dupit un
astimp, mi-am cenit voie de la imparat,
Si am venit in Ierusalim, atunci
am príceput eu rgul pe care-I ficuse
Elisiab din dragostea, pentru Tobie,
ruin Ii pregatise o odaie in curten templu-
lui lui Dumnezeu.
Acest lucru m'a zdruncinat cumplit.
Atunci am dat poruna sti fie aruncate
afarg in drum toate lucrurile din odaia
lui Tobie.
Si am mai poruncit a se curet°
camarile si a, se aducti, inteinsele odoa-
rele templului lui Durnnezeu, prinoasele
tamaia.
Apoi am aflat cä levitii i anti-
retii care purtau grija slujbei nu si-au
primit darurile, ci fiecare a alergat la
gospodaria sa de la targ.
Atunci am dojenit pe capetenii
le-am intrebat: De ce ati liisat in pa-
r5sire templul lui Dumnezeu? n i i-am
snarls pe toti i i-am pus in slujba lor.
Acum tot luda a adus zeciuiala
din grgu, vin i untdelemn in od5i,
lar eu am asezat cu poruna peste
°did pe preotul Selemia, pe Tadoc car-
turarul, cat i dintre leviti pe Pedaia,
iar la indenatina lor am pus pe Haman,
fiul lui Zacur, fiul lui Matania, fiinda,
erau socotiti oameni de credinta, si tot
In grija lor era sa facii pgrti pentru to-
varasii lor.
Adu-ti aminte de acestea, Dum-
nezeul meu, si nusterge faptele mele cele
bune pe care eu le-am ficut pentru
templul Dumnezeului meu ii pentru
slujirea lui !
In zi/ele acelea am vazut in Iuda
gospodari caro citicau la tease in zi de
Sgmbittä, aduceau snopi din aring,
incircau mggarii cu vin, cu poamg, cu
smochine i cu tot felul de poveri si le
aduceau in Ierusalim in ziva Sambetei.
Din aceastii pricinä, le-am hicut dojana
In ziva cb.nd ei le vindeau.
512
www.dacoromanica.ro
De asemenea, i Tirienii aduceau
peste i tot felul de lucruri de vänzare
le vindeau in Ierusalim gospodarilor
din luda, in zi de Sambata.
Si pentru aceasta am certat pe
fruntasii lui luda si le-am zis: 4 Ce
fapta rea faceti eS. pangariti ziva Sambe-
tei !
Asa au fgcut plirintii vostri s't au
pravalit peste ei i peste noi i peste
cetate toate nenorocirile acestea ! Si
voi sporiti mania Domnului impotriva
lui Israil, prin pangkirea Stimbetei !
Apoi am poruncit ca de indatit
ce se intunecti, portile Ierusalimului
sä, se inchidg in ajunul Sambetei
nu se deschidä, decat dupg &am-
bit& i pentru aceasta, am pus stra-
jä la porti cativa din fläcäii mei, ea
sä, nu intro nici o povarg in cetate in
ziva Sgmbetei.
Atunci negutatorii i vanzatorii
de tot felul de marfuri au mas de cliteva
ori Mara din Ierusalim.
Si le-am dat de stire i le-am spus:
a Ce va sa zia asta a voi mäneti inaintea
zidurilor ? Dad, se mai intampla vreo-
data, atunci pun mane pe voi ! » Si
de atunci n'au mai venit Sambittg.
Apoi am poruncit levitilor sä, se
curete i sä viná sä, stnijuiasca portfle,
ca a se cinsteasa, ziva Sambetei. Pentru
aceasta, pomeneste-mg, Dumnezeul meu,
mä, cruta, dup.& multimea induarilor
tale!
Tot in vremea aceea am azut,
Iudei care se clisgtoriserä, cu femei asdo-
dite, amonite i moabite,
Si ai cgror copii vorbeau jumätate
bimba celor din .Asdod si nu pricepeau
evTeeste, ci numai una ori alta din acele
limbi streine.
Atunci i-am certa,t i i-am ble-
stemat, iar pe unii i-am bittut si le-am
smuts parul din cap i i-am jurat in nu-
me/e Domnului: Sa nu dati pe fetele
voastre dupg fiii lor, i nici sä luati
pa fetele lor femei pentru liii vostri.
Oare Solomon, regele lui Israil, n'a
cazut pentru aceasta in *Witt? i cu
toate cä intre multe popoare nu se afla
nici un rege ca el iubit de Dumnezeu,
pentru care lucru Dumnezeu 11
 ESTERA, 1
pusese rege peste tot Israilul, femeile
cele sträine Il impinseserii, la pica.
Se poate oare sä aud eu despre
voi toatä, aceastä, mare färädelege cu
care Egi päcätuit inaintea Dumnezeului
nostru, cä, luat femei sträine »
Unul dintre feciorii lui Ioiada,
fiul arhiereului Eliasib, era ginerele lui
Sanbalat Horonitul. -Pe acesta 1-am
indepärtat din preajma mea.
ESTERA
1.
lzgcmtirea impeireitesei Va4ti.
i a fost in zilele lui Ahasveros,
acel Ahasveros care a stäpanit din
India si pan& in Etiopia o silt& dougzeci
sapte de tinuturi,
In zilele acelea când impEratul
Ahasveros stittea pe scaunul impärätiei
sale din
Cetatea Suza, in anul al treilea
al domniei lui. Atunci el fácu ospät pen-
tru voevozii i dreg5,torii aid, la care ospät
se adunarä generalii ostirilor Persiei
Mediei, boierii i cei mai inalti dregätori
ai
Cärora le ar5,t5, bogittia strälucirii
impäriitiei sale si intreaga podoabli a
märirii sale, timp de mai multe zile, adicä
o slit& i optzeci de zile.
i dupä, ce s'au sfarsit aceste zile,
impäratul fäcu ospät timp de sapte zile
In curtea grädinii palatului imparäteso,
pentru tot norodul care se afla in cetatea
Suza, de la cel mai de rand panä la cel
mai de frunte.
Perdele albe de in si de porfir5,
violetti Cu verigi de argint, puse pe
funii de vison si de porfird stacojie,
erau legate de columne do marmurä ; di-
vane de aur i de argint erau ase-
zate pe caldaramul de alabastru, de
marmura albit, de sidef si de marmurä
neagrit.
7. Bäuturile se turnau in vase de aur,
de felurite feluri, iar vinul impärätesc
curgea din belsug, potrivit därniciei im-
paratului.
513
www.dacoromanica.ro
Pomeneste-i, Dumnezeule, ciici au
pangarit preotia i sfantul legiimant al
preotilor si al levitilor !
Atunci i-am cur:4A de tc4i sträinii
si am pus pe preqi si pe leviti pe fiecare
la slujba lui i la locul lui,
Ba am avut i grijà de adusul lem-
nelor la vremea ion hotaritä, si de pri-
noasele din pärga rodurilor. Pomeneste-.
mit, Dumnezeul meu, dupá inare mila ta!
i beau tqi, dupii deslegarea
teascä i in voie, fiindcit asa poruncise
impäratul cämärasului palatului säu, sä se
poarte cu fiecare din oaspeti dup.& gust.
Dar si impäräteasa Vasti fdcu ospät
pentru femei, inlituntrul palatului impä-
rä,tesc al lui Ahasveros.
In ziva a saptea, cand inima impi-
ratului era prididitä de vin, el dadu po-
runcä celor sa,pte curteni slujitori
intea imparatului Ahavero i anume:
Mehuman, Bizta, Harbona, Bigta, Abagta
Zetar i Camas,
Sä admit pe impäräteasa Vasti
inaintea impä,ratului, impodobitä cu dia-
dema impitritteasca i sä arate popoare-
lor i voevozilor frumusetea ei, ctici ea
era frumoasä la chip.
Dar Vasti impär5,teasa n'a vrut
sä vie la porunca impäratului, trimisä
prin mana curtenilor, i atunci imparatul
s'a, supärat cumplit i mania lui ardea
inteinsul.
De aceea impäratul a intrebat pe
intelepti, care se pricepeau in cunoaste-
rea vremilor, fiindcä asa era datina
ca orisice pricing a impAratului sit se
supunä unui divan de cunoscatori de
legisi de pravile,
Dintre care cei mai de aproape de
el erau: Carena, etar, Admata, Tarsis,
Meres, Marsena, Memucan, sapte voe-
vozi ai Persiei i ai Mediei, care intrau
orisicand la impäratul i erau cei dintai
In impär5,tie,
Adicit ce sä, se fad, dupä pravilä,
impärätesei Vasti care nu s'a supus po-
33
 ESTERA, 2
runcii impitratuluiAhasveros, trimisi, prin Si impiratul si puni dregitori in
mijlocirea curtenilor? toate tinuturile impiratiei sale ca
Atunci Memucan rosti inaintea adune toate fetele mari, fecioare i fru-
impiratului ei a voevozilor: s Vasti im- moase la chip, in cetatea Suza in casa
piträteasa s'a purtat cum nu se cade nu femeilor, sub oblitduirea lui Hegai, eu-
numai fate,' de impitrat, ci i fati de toti nucul Impäratului, paznicul femeilor, care
voevozii i noroadele din toate tinutu- si poarte de griji de ingrijire,a frumu-
rile lui Ahasveros impiratul, Beth lor.
Fiindci näravul impiritesei va lar fats, care fi va plicea impiratu-
ajunge /a urechea tuturor femeilor, care lui sä fie impirateasi in locul fostei im-
se vor deprinde stt-si dispretuiasa, päritese Vasti. i i-a placut impiratului
vor zice: s Ahasveros impiratul indemnul si el a &cut intocmai.
a poruncit ea impäräteasa Vasti sä yin& Era Judi in cetatea Suza un iudeu
inaintea sa, dar ea n'a vrut*. anume Mardoheu, fiul lui Iair, fiul lui
Asa ci, de azi inainte, toate prin- Simei, fiul lui Chis,
cipesele Mediei si ale Persiei care vor Din semintia lui Veniamin, ca.re fuse-
fi auzit de nitravul imparitesei il vor se luat rob din Ierusalim cu cei care fuse-
povesti voevozilor impiratului si de aici seri dusi in robie o data' cu regele Ieho-
va iesi dispret nia, regele lui luda, de Nabucodonoser,
Deci, doe& i se pare niraerit !mpg,- impäratul Babilonului.
ratului, si dea poruna impiriteascit si care El crestea pe liadasa, adici Estera,
si fie scrisi in legile Persilor i ale Me- fiica unchiului siu, fiindcä ea nu avert
zilor ca nu cumva si fie alcatä, cum a niei tati, niel marni. Fate, era mändri
Vasti impiiriiteasa n'a vrut sá yin& Ina- la stet i frumoasi la chip, iar dupii
intea impiratului Ahavero i cá kepi- moartea tatilui siu si a maicii sale
ratul va da vrednicia ei de impariteasä Mardoheu o inflase.
alteia, care sit fie mai bunit decit ea. Si °And s'a aflat de porunca
lar cind porunca impáriteasci va de pravila lui i and s'au
fi cunoscuti, in toati impitritia sa cea adunat multe fete in cetatea S1174, sub
mare, toate femeile vor da cinstea cuve- obriduirea lui Hegai, a fost luatä
nit& birbatilor lor, de la cel mai mare Estera in palatul impiritesc, sub oblk-
si pima la eel mai mic !* duirea lui Hegai, strajuitorul femeilor.
Si cuvintul acesta pricu impira- Si fata i-a pläcut si a aflat har in
tului i voevozilor, i impiratul ficu in- ochii lui si el se gfabi des, cele de
tocmai dupi, spusa lui Memucan: trebuin0 pentru ingrijirea fimmusetil
El a trimis sorisori in toate tinu- pentru trai i alte sapte fete mindre
turile impiritesti, la fieca,re tinut cu - din castelul impärittese, si o muti pe
slova lui si la fiecare neam in limba lui, ea qi pe fetele cele ce eran cu ea In cele
ca fiecare bärbat si fie domn in casa mai frumoase °did din casa femeilor.
lui, pe care s'o rinduiasci dupi, soco- Si Estera nu vi-a spus nici poporul,
tinta lui. nici neamul ei, ffinda Mardoheu Ii po-
2. runcise sä nu-1 dezvilluiasci.
Betera ajunge impardteaeci. Ci Mardoheu in fiecare zi se
plimba pe dinaintea curtii casei femeilor,
Dupi ace,ste intimpläri, cind furia ca sä afle cum ii merge Esterei si ce se
impiratului Ahasveros se potoli, el va intämpla cu ea.
aduse aminte de Vasti si de ceea ce ea Si cand venea rindul fiecirei fete
sivirsise si de porunca pe care o (Muse sá intre la Ahaeveros imptiratul, la ca-
impotriva ei. pätul celor douisprezece luni, timp in
Atunci curtenii Inipäratului i sluji- care se sivirsea ceea ce era ränduit
torii lui Ii spuseri: I Si se caute pentru pentru femei, ffindci atfit timp se cerea
impiratul fete maxi, fecioare i fru- pentru ingrijirea frumusetii lor, sase
moase la chip. luni cu mirezme i altos sase luni cu
www.dacoromanica.ro
514
 ESTERA, 3
balsamuri i alte mirezme pentru ingri-
jirea frumusetii femeilor,
Atunci intra fata la impärat
mica ar fi cerut i se ingilduia sä ductt
din casa femeilor in castelul imparatului.
Seara intra, iar dimineata se In-
torcea in altä casa a femeilor in paza
lui Saanaz, famenul impAratului, strii-
jerul tiitoarelor; Fii nu mai intra la im-
pärat decat cfind impäratul dorea s'o
vadä i atunci o cherna impitratul anume.
Când Ii veni i rändul Esterei, fiica
lui Abihail, unchiul lui Mardoheu, care
o inflase, ca sä intre la impitratul, ea
nu ceru altceva decät ceea ce a sfittuit-o
Hegai, famenul imparatului, strijui-
torul femeilor. i dobändi Estera har in
ochii tuturor celor care o vedeau.
Si cänd a fost dusij Estera la
Ahasveroq impitratul, in castelul impi-
rätesc, in luna Tebet, luna a zecea, in
anul al ijaptelea al impariiVei sale,
Imptiratul a iubit pe Estera mai
mult decflt pe toate femeile, Eji. a aflat
har i farmec inaintea sa mai mult decAt
toate fecioarele. i i-a pus cununa im-
piirliteascii pe cap rj.1 o ficu imparäteasä
In locul lui
Si fitcu imparatul ospät mare pen-
tru toti voevozii Ejá dregittorii lui, ospät
In cinstea Esterei, iar Iinuturile le scuti
de bir i le fäou daruri, cu därnicie
impiritteascä.
Si cand s'au adunat fecioarele a
doua oarä, in vreme ce Mardoheu stittea
la poarta impäratului,
Estera fusä nu vidise obaujia ei
nici poporul ei, precum Ii poruncise
Mardoheu i pe care poruneà a lui
Mardoheu Estera o fmplinise intocmai,
ca in vremea dad era sub ingrijirea
Pe cänd Mardoheu, zic, Batea la
poarta impäratului, doi curteni impärii-
tejti anume Bigtan rji Tereq, strajerii
porOlor, furä cuprin§i de mänie
pusera la cale o uneltire impotriva
luí Ahatjveroij impäratul, ea sit-i ía
viata.
Mardoheu fusa aflä de uneltire
i-o impitrt4i impärittesei Estera,
iar Estera o opuse impiiratului in nu-
mele lui Mardoheu.
www.dacoromanica.ro
515
Si pricina fu cercetati si s'a aflat
intocmai, iar anaändoi uneltitorii furb,
spänzurati roi fapta a fost scristi, in e Cro-
nicá in fata
3.
Hotiírtrea lui Aman pi hrisovut iniplirdtesc
ea tofi Iud,eii ad fie amorifi.
Dupb. aceste intâmpläri, Ahafjvero§
impitratul a ridicat la o mare vrednicie
pe Aman, fiul lui Hamedata Agaghitul,
1-a cinstit IA a aF}ezat scaunul lui mai
Fj.1
presus decät al tuturor voevozilor de
o seamä cu el.
Si to0 dregittorii impiiratului, de la
curtea impäräteascit, Ii plecau genunchii
se inchinau lui Aman, firadcä al}a po-
runcise impäratul in cinstea lui, dar
Mardoheu nici nu se pleca i nici nu i
se fuchina.
Atunci dregatorii de la curtea impä-
ratului intrebarii pe Mardoheu: Pentru
ce calci tu porunca imparitteaseä?*
Si firaddi ei J1 dojeneau in fiecare
zi i el nu-i baga in seamä, Ii spuserit
lui Aman ca si vadá daca Mardoheu
este indrepti4it in ceca ce face, cu atät
mai värtos cu citt le spusese ca este Iudeu.
Si cänd ir:mil Aman s'a ineredintat
cá Mardoheu nici nu se pleacá in ge-
nunchi, nici nu i se inchinä, Aman s'a
umplut de manie.
Totraji, fiindcá i s'a pärut lucro de
dispretuit intindä mina numai
asupra lui Mardoheu, cu atät mai mult
cu cat i s'a spus din care popor Mar-
doheu face parte, Aman urzi un plan
cum si nimiceascä pe toti cei de un
neam cu. Mardoheu, din toatit impärb,Via
lui Ahalveroq.
In luna intaia, adral], luna Nisan,
In anul al doisprezecelea al impiratului
Ahacverorj, se aruna Pur, adieä
In falo, lui Aman pentru fiecare zi
pentru fiecare juni, pan& in luna a
douitsprezecea., adra& luna Adar, EA au
etzut sortii pe ziva a treisprezecea a
lunii ea sä fie zitia uciderii Evreilor.
Atunci Aman rosti cittre fraparatul
Ahafiveraj: e In toate Vinuturile
rittiei tale este un norod impriujtiat
osebit printre eelelalte popoare i ale
 ESTERA, 4
eiírui legi se osebesc de ale tuturor po-
poarelor, si nu se calituzesc de legile
imparatesti, deci nu se cade ca
ratul sa-i lase In pace.
Daca imparatul socoteste nimerit,
sit dea hrisov pentru pieirea lor, iar eu
voi eintari in mäna vistiernicului zece
mii de talanti de argint, ea sa-i punit
In vistieria Imparatului.
Atunci imparatul scoase inelul din
mana 0 11 ditdu lui Aman, fiul lui Ha-
medata Agaghitul, asupritorul Iudeilor.
a Sit ti se dea bani, rosti Impit-
ratul &are Aman, precum i poporul,
ea sá faci cu el ce vei crede ca, este bun
In ochii tai!»
Atunci au fost chemati scriitorii
imparatului, In luna intaia, in ziva a
treisprezecea, i s'a Boris hrisov precum
poruncise Aman, care satrapii i care
carmuitorii iroparäte,ti din fiecare tinut
si &titre principii fiecarui popor, cu slova
fiecarui tinut i In limba fiecarui popor,
In numele imparatului Ahavero i si-
gilat Cu inelul imparittese.
Si se trimiserä scrisori cu soli in
toate tinuturile impärittesti, ca sä nimi-
ceaseä, sä ucida, i sä präpadea,scit pe
toti Iudeii de la titnär pan& la batran,
copii i femei, intr'o singurti zi, In ziva
a treisprezecea a lunii a doutisprezecea,
adicä luna Adar, iar averea lor sä cad&
prada.
Si pentru ca porunca sa, fie cunos-
cut& in toate tinuturile, fu adusa la cu-
nostinta fiectirui popor, ea sit fie gata
de ziva aceasta.
Si la porunca imparatului, solii
pornirä grabnic la drum, 0. in vremea
aceasta porunca a fost adusit la cunos-
tinta, in cetat,ea Suza. Si pe cánd
si cu Aman erau la ospat, cetatea
Suza era turburata.
4.
Jalea lui Mardoheu.
1. lar dupti ce Mardoheu afla tot
ceea ce se pusese la cale, Ii sfásie yes-
mintele sale si se imbraca cu sac si isi
presitril, cenusit in cap, 0 iesi in mijlocul
cetittii i incepu desnadä,jduit sá strige
din rasputeii.
www.dacoromanica.ro
516
Si ajunse pang dinaintea portii pa-
latului imparatesc, fiindca nimitnui Im-
bracat In haina de jale nu-i era ingaduit
ea intre pe poarta Imparatului.
lar in toate tinuturile, pretutindeni
unde ajungea, cuvantul imparatului
hrisovul lui, era jale mare printre Iudei
si post 0 plänset i bocet, iar cei mai
multi state,au In haintt de jale culcati
in cenusa.
Cand venirä slujnicele Est,erei
famenii ei 0 o instiintara despre aceasta,
fu cuprinsä de spahnii, 0 de durere.
ea trimise vesminte ca sá imbrace pe
Mardoheu ja sacul, dar el nu a
primit.
Atunci Estera chema, pe Hatac,
unul din famenii impäratului, dar care
o sluje,a pe ea, si-i porunci sä, intrebe
pe Mardoheu ea sästie ce inseamnit asta
si pentru ce face el asa.
Cand Hatac iesi la Mardoheu, In
piata cetaii, care era In fata portii pa-
latului Impartitesc,
Mardoheu Ii spuse tot ceea ce se
intamplase, cum 0. despre banii hotariti
pe care Aman fitgaduise sa-i dea vistieriei
pentru uciderea Iudeilor.
Asijderea i-a inmänat si copia hri-
sovului dat In Suza, ca nfiniceasca,
pe care sà-1 arate Esterei i sä4 spunit
forunceascii sit se duct& la im-
päratul i sä4 roage stitruitor í sä, ceari
indurare pentru poporul ei.
i Hatao intra, i impartiisi Esterei
cuvintele lui Mardoheu.
Atunci Estera porunci lui Hatac
sa-i vorbeascit astfel lui Mardoheu:
4 Toti dregaorii imparatului cat si
poporul din tinuturile Impiträtesti stiu
ea, mice om ori femeie care intl.& in curtea
cea dinlauntru a castelului impärateso
fari sä fie chemat, dup.& pravila, trebue
sa fie dat mortii, Mara de acela cáruia
impäratul ii intinde schiptrul sau de
aur, numai acela scapi cu viatä. Eu
Ins& n'am fost chemata sit viu la imparat
de treizeci de zile.
Cand cuvintele Esterei au fost
spuse lui Mardoheu,
Mardoheu, intoreand cuvantul,
i-a fitspuns Esterei: Sä nu-ti inchipui
ca, singura, tu vei scapa eu viata dintre
 ESTERA, 5, 6
toti Iudeii, fiindca locuesti in palatul
impärätesc !
Cu prilejul acesta, dacä tu vei
tacea, ajutot i mantuire pentru Iudei
vor veni de aiurea, iar tu vei pieri dim-
preunb, cu neamul täu i cine stie dac5,
nu chiar pentru vremea asta n'ai fost
tu chematit la carma imparátiei!»
Si Estera intorcand cuvantul, ras-
punse lui Mardoheu:
s Du-te de strange pe toti Iudeii
care se airé, in Suza i postiti pentru
mine, nici nu mancati, nici nu beti trei
zile, zi i noapte; asijderea i eu voi
posti impreunit cu slugile mele tot asa.
astfel voi intra la impärat, desi este im-
potriva legii, si de va fi sä mor, voi muri !»
Atunci a plecat Mardoheu i a facut
intocmai cum Ii poruncise Estera.
5.
Estera intrii la impärat.
lar in ziva a treia Estera se im-
braca cu hainele sale impäratesti i stätu
In curtea dinläuntru a palatului impà-
ritte.sc, in fat,a palatului imparatesc, iar
imparatul stätea in jiltul situ, in palatal
impärätesc, chiar dinaintea uii palatului.
Si cänd impäratul vitzu pe impar&
teasa Estera stand in curte, aflä har in
ochii lui i impitratul intinse spre Estera
schiptrul de aur pe care 1.1 tinea in manä,
si Estera se apropie si se atinse de varful
schiptrului.
Si a intrebat-o imp5,ratul: « Ce ai
tu, impä,räteasa Estera, si care este do-
rinta ta? Cere chiar Efi jumätate din im-
pirä,tie, si ti se va da! »
Si a Dispuns Estera: Daca% impit-
ratul crede cu cale, sä, vinä astlizi
impreunä cu Aman, la ospatul pe
care i 1-am pregiitit lui!
Si a zis impäratul: Aduceti repede
la mine pe Aman, ca sä implineascd, do-
rinta Esterei*. Dar cand impitratul im-
preunit cu Aman se aflau la ospätul pe
care-1 pregatise Estera,
Intrebb, impäratul pe Estera la
bäutul vinului: sCare este rugämintea
ta, ea sä fie implinitä, i care este dorinta
ta, fie ca ai cere chiar jumäta,te din im-
pleitia mea, ca sä, ti se faca! s
517
www.dacoromanica.ro
Atunci räspunse Estera: Rugimin-
tea mea i dorint,a mea, iatä eare sunt
De am aflat liar inaintea ochilor
impäratului i dad& imparatul crede
este nimerit sä implineasca rugamintea
mea si dorinta mea, 85, vinit impitratul
impreuni cu Aman la ospittul pe care
eu fi voi pregati lor, iarä maine ma'
voi supune cuvantului impáratului !
Si a iesit Aman in ziva aceea bucu-
ros si cu inimä bunä. Iar cand Aman
vazu pe Mardoheu in poarta impära-
tului, ea nici nu se scula i nici nu lua
aminte la el, se umplu Aman de manie
impotriva lui Mardoheu.
Cu toate acestea Aman se stitpani.
Si a intrat in casa sa si a trimis sä, cheme
pe prietenii säi i pe Zares, sotia sa,
Si le-a spus Aman multe despre
bogittia sa gr.& seamän, despre numärul
cel mare al feciorilor sIi, i mai ales
cum 1-a ridicat in vrednicie impitratul
mai sus decat principii i dregatorii im-
pärätesti.
Si a mai zis Aman: a Pe nimeni
n'a poftit impär5,teasa Estera la ospa-
tul pe care 1-a pregatit decat pe imp5,-
ratul si pe mine, ha chiar i máine sunt
poftit la ea cu imparatul.
Dar toate acestea nu mä multu-
mese atata vreme cb,t vad pe Iudeul
Mardoheu stand la poarta, impiiratu-
lui ! »
Atunci Zeres, femeia lui, i toti
prietenii lui i-au räspuns: s SIL se ridice
o spanzuratoare inaltä, de cincizeci de
coi, iar maine dimineata zi imparatului
sa-1 spanzure pe Mardoheu, apoi du-te
bucuros cu imparatul la ospat! Aceste
cuvinte i-au phi:cut lui Aman si el dadu
porunca s'a se ridice spanzuratoarea.
6.
Aman del einstire lui Mardoh,eu.
In noaptea aceea, pe impärat nu-I
mai prinse somnul. Si a poruncit sä, i
se aducit Memoriile Cronicile
testi care au fost citite inaintea im-
päratului.
1.$i s'a gäsit insemnat cum Mardo-
heu a dat de stire cä Bigtana 11.1 Teres,
cei doi fameni ai imparatului, dintre
 ESTERA, 7
stritjerii de la portile palatului, unel-
User& impotriva lui Ahasveros impäratul.
Si a intrebat imparatul: Cu ce
1-am cinstit i cu ce vrednicie 1-am fits-
plait pe Mardoheu pentru aceasta ?*
Atunci slujitorii imparatului, care slu-
jeau lui, i-au riispuns: o Cu nimio!
Dar imparatul a intrebat: o Cine
este acum in curte? i Aman tocmai
intra in curtea cea de dinafarä, a pala-
tului impitratesc, ca sa zieä, imparatului
sit spanzure pe Mardoheu pe spanzura-
toarea ce i-o pregätise lui Mardoheu.
i i-au faspuns slujitorii regelui:
Iatit, Aman sta in curte !* i imparatul
a zis: e Sii intre !
Si Aman a intrat i imparatul 1-a
intrebat: a Ce trebuie sä i Be fac5, unui
om pe care impäratul vrea sa4 cinstea-
sc5,? * Si a gandit Aman in mima lui:
e Pe cine altul vrea sit cinsteascit impa-
ratul decat pe mine ?
Atunci a faspuns Aman: Omului pe
care impäratul vrea sit-1 cinsteascit,
Sa se aducii, un vesmant impariitesc
Cu care se imbraca imparatul si un cal
pe care caläreste impliratul i 65, i se
puna cununä imparitteascii pe capul lui.
Sä se dea haina i calul unuia dintre
cei mai inalti dregittori ai imptiratului,
care sit imbrace pe cel pe care imparatul
vrea sa-1 cinsteasca i 85,1 poarte °Mare
prin piata cetatii i sä strige inaintea
lui: 4 Asa se cinsteste omul pe care vrea
sit4 cinsteascit impitratul !
Si a rostit impitratul &are Aman:
o Zoreste-te de ja haina ii calul precum
ai grait si fa' intoemai lui Mardoheu
Iudeul, care stil la poarta imparatului;
nu lasa laoparte nimio din cele ce ai
graft*.
Si a luat Aman haina i calul
I-a imbracat pe Mardoheu tsi I-a purtat
calare prin cetate i striga inaintea lui:
e Aqa se oinsteste omul pe care impii-
ratul vrea sä-1 cinsteascit! *
Apoi Mardoheu s'a intors la
poarta impgratului, iar Aman a fugit
acasit in grab& l ca capul acoperit.
Si a povestit Aman sotiei sale
Zere i tuturor prietenilor sai, ceea
co i se intamplase. Atunci i-au ritspuns
lui inteleptii i Zeres, sotia sa: o Daca
518
www.dacoromanica.ro
Mardoheu, inaintea caruia tu ai inceput
sä cazi, este din neamul evreesc, nu vei
putea face nimio impotriva lui, ei vei
&Idea in fata lui !
Pe cand ei vorbeau cu el, sosira
famenii imparatului zoririt pe Aman
sit se due& la ospátul pe care 11 pregiitise
Estera.
7.
Cdderea lui Aman fi fnallarea lui
.Mardoh,eu.
Dup5, ce imparatul impreunit cu
Aman au intrat la ospatul pe care 11
gätise imparitteasa Estera,
Intrebä iariisi imparatul pe Estera
a doua zi, la bautul vinului: o Care este
rugamintea ta, imparitteasit Esterii ca
sali fie implinitä, si care este dorinta
ta, fie cit ai care si jumatate din im-
parigie, ca sä, ti se facii ?
Atunci a rispuns imparateasa Estera
si a graft: o Dad, am aflat har in ochii
impärate, i dad]; imparatul soco-
tests ca e drept: daruiascit-mi viata
iat5, rugiimintea mea! Si däruis,scä viata
poporului meu iata dorinta mea
GS:0i am fost vanduti, eu i poporul
meu, ea sä pierim, sä, fim ucisi i prii-
pitditi.i dac5, am fi fost vanduti nu-
mai ca robi i roabe, as fi titeut, cu
toate ea dusmanul n'ar fi putut Ha
despitgubeascit pe impitrat de pierderea
pricinuitä.
Atunoi Ahasveros imparatul in-
trebi pe Estera impitrateasa: Cine este
unde este acela, earuia i-a venit in
minte sä slivarseasca una ea asta ?*
6. Si a rfispuns Estera: s Asupritorul
dusmanul nostril este ticalosul acesta
de Aman I* Atunci Aman s'a spaimantat
inaintes, impäratului si a imparätesei.
Si impáratul se soul& Ultra mania
lui de la °spat i iesi In grädina
palatului, in vreme ce Aman states, sä,'
°ear& de la imparitteasa Estera crutarea
vietii lui, fib:idea vedea bine eit impäratul
hotitrise pierzarea lui.
Cand impáratul se intoarse din grit-
dina palatului in sala ospatului, Aman
toomai se aruncase pe divanul pe care
Estera statea. Atunci rosti impitratul:
 ESTERA, 8
Oare chiar in palatul meu vrea S si-
lease& pe imparateasit? Dar abia iesise
graiul din gura impáratului, si un vil
acopen i fata lui Aman.
Atunci Harbona, unul din famenii
care slujeaa pe impirat, zise: data cá lan-
gi casa lui Aman se aflá o spanzuratoare
pe care Aman a pregittit-o pentru Mar-
doheu, cel care a scitpat viata impars,
tului, spanzurittoare iniltati de cincizeci
de coi! » Atunci porunci impiratul:
Spanzurati-1 inteinsa!
i 1-au spanzurat pe Aman in
spanzuritoarea pe care o pregitise pen-
tru Mardoheu, lar mania impiratului
s'a domolit.
8.
Impiiratul dd poruncii pentru crutarea
Evreitor.
In vremea aceea impiiratul Ahas-
veros diLdu impirittesei Estera casa lui
Aman, asupritorul Iudeilor, i Mardoheu
a intra,t fnaintea impiratului, ciici Estera
li spusese imparatului ce fel de rudit
este el.
Atunci imparatul scoase inelul
pe care il luase de la Aman si II &Au
lui Mardoheu, lar Estera Il puse pe
Mardoheu in casa lui Aman.
Apoi Estera vorbi din nou fnaintea
impiíratului t cazu la picioarele lui
planse si-i cert.' sá se milostiveascit
si abati nenorocirea i planul pe care
Aman Agaghitul le urzise impotriva
Iudeilor.
Atunci imptiratul intinse spre Estera
schiptrul eel de aur i Estera s'a sculat
si a stitut inaintea impiratului.
i a gr5,it: i Dad, impiratul soco-
teste Cu cale si daoä am aflat har ina-
intes, lui, i daci i se pare impitratului
cä se envine i dacii, sunt placutit
inter+, ochilor sii, 8á dea hrisov
ca scrisorile in care Aman, feciorul
lui Hamedata Agaghitul, pusese la cale
pieirea Iudeilor din toate tinuturile im-
pitrittesti si nu mai BAYä nici o putere.
Cad cum aq putea si, mi uit la
nenorocirea care loveste pe poporul meu
si cum a putea ribda pieirea neamului
meu!
519
www.dacoromanica.ro
Dar Ahasveros impiratul zise citre
impitritteasa Estera i dare Mardoheu
Iudeul: e Vezi! Eu am d5.ruit Esterei
casa lui Aman, care a fost spanzurat
din pricing cli intins mana impotriva
Iudeilor.
i acum voi scrieti intru ap5,rarea
Iudeilor ceea ce credeti ci este bine in
ochiivostri, in numele imp5,ratului i dup5,
aceea sigilai cu inelul impitrittese, fi-
indcii, o scrisoare sorisá in numele impii-
ratului i sigilati ou inelul lui nu poate
sit fie ftirit putere!
Si in vremea acees in luna a treia,
adicit luna Sivan, in ziva a doultzeci
treia, au chemat pe scriitorii
testi i ei au seria pentru Iudei, satra-
pilor, ocarmuitorilor, principilor tinutu-
rilor din India si pang in Etiopia, o sutli
douitzeci i apte de tinuturi, cu slova
fiecirui tinut i in limba fiecirui norod,
lar Iudeilor cu slova i in graiul lor,
intoomai dup5, porunca lui Mardoheu.
Si anume a poruncit 8á serie scri-
sori in numele lui Ahasveros imparatul,
pe care le-a pecetluit cu inelul imparit-
tesc, si le-a trimis cu soli ealitri, citläreti
care calireau pe cai sirepi din hergeliile
In care scrisori imparatul ingiduia
Iudeilor din orisicare cetate 85, se adune
sit-si apere viata lor, si niraiceascii,
sá omoare i si pripideasci oastea ori-
cirui popor si a oricitrui tinut care ar
da nivali la ei, cu femei i cu copii cu
tot, si si le prado avuturile lor,
Inteo singuri zi, in toate tinutu-
rile imparatului Ahasveros, i anume in
ziva a treisprezecea a lunii a donispre-
zecea, &dicá a lui Adar.
0 copie dupi acest hrisov, care
trebuia si aib5, putere de lege in toate
tinuturile, a fost impartilsiti tutu-
ror popoarelor, ea Iudeii sit fie gata in
ziva in care aveau sit se riizbune impo-
triva vrijmasilor lor.
Atunci, la porunca impitratului
au pornit ciliri pe cal imp5,ritesti, soli
grabiti, in goana mare, dupá ce leges,
fusese data' in vileag in cetatea Suza.
i Mardoheu a iesit din fata im-
pitratului Invesmantat cu vesmant im-
piritesc alb si albastru, ou o mare
 ESTERA, 9
coroani de aur pe cap, cu mantie de
vison si de porfirá stacojie, lar cetatea
Suza tresälta de bucurie si de veselie.
i Iudeii aveau parte de feri-
cire, de bucurie, de veselie si de cinste.
*i in once tinut i oricare oras in
care ajungea cuväntul împàratului si
hrisovul lui, era bucurie i veselie pen-
tru Iudei, ospá i zi de präznuire, iar
multi dintre popoarele impiritiei se fä-
curä, Iudei, fiindcä groaza de Iudei se
abätuse peste ei.
9.
Nimicirea duismanilor. Prchnuirea
Purimului.
In luna a douisprezecea a lui Adar,
in ziva a treisprezecea, in ziva in care
porunca §si hrisovul impiratului trebuiau
si fie aduse la indeplinire, in ziva in
care vrájmasii Iudeilor nidijduiau
biruiasci, dar lucrul s'a intors cä Iudeii
au biruit pe mi caro Ii urau pe ei,
Iudeii se adunará in cetatile lar,
In toate fnuturile imparatului Ahas-
veros, ca sä se arunce asupra celor co
i-ar fi lovit; dar nimeni nu putea si li
se impotriveas3ä, fiindci groaza de ei 6,-
zuse peste toate popoarele.
i toti principii tinuturilor i sa-
trapu i ocarmuitorii i dregIttorii impi-
rätesti sprijineau pe Iudei, fiindeä, groaza,
de Mardoheu dizuse peste ei.
Mardoheu era mare la pa/atul im-
pirätesc i faima lui se dusese peste
toate tinuturile, cici Mardoheu ajtm-
gea tot mai sus.
Atunci Iudeii trecuri prin ascutisul
säbiei pe toti vrajmasii lor si a fost
micel cumplit. i s'au purtat cu vriíj-
masii lor cum le-a fost voia.
Numai in cetatea Suza au omorit
Iudeii si au dat pieirii cinci sute de insi.
i mai uciserä, pe: Parsandata Dal-
fon, Aspata,
Porata, Adalia, Aridata,
Parmasta, Arisai, Aridai i pe Je-
zata,
Adicá pe cei zece feciori ai
Aman, fiul lui Hamedata, asupritorul
Iudeilor; dar ei nu-si intinseri m'Ana si
prado.
www.dacoromanica.ro
520
In ziva aceea, numäru/ celar ucisi
In cetatea Suza ajunse la cunostinta
impäratului.
Atunci impiratul zise &are Estera
impiriteasa: o In cetatea Suza au omorit
si au pierdut Iudeii einci sute de oameni
si pe cei zece fii ai lui Aman. Ce vor fi
facut in celelalte tinuturi ale impárätiei r
care este rugimintea ta, ca si i se
implineasci? i care este dorinta ta, ca
sä se faca ?o
Atunci a rb.spuns Estera: «Dad&
impäratul socoate cu cale, si se ingiidue
Iudeilor din Suza ca si miline sil se folo-
seasc5, de legea de astäzi si pe cei zece
fii ai lui Aman, daca nu i-au ucis, si-i
spänzure in sp'inzuritoare s.
i a zis impiratul si se faci in-
tocmai i a fäcut cunoscutà hotitrirea
in Suza, i cei zece fil ai lui Aman au
fost spanzurati.
i s'au adunat Iudeii din Suza
In ziva a paisprezecea a lunii lui Adar,
si au ucis in Suza trei sute de insi, dar
la jaf nu si-au intins m'Ana lor.
Dar si ceila1i Iudei din tinuturile
impirätesti se adunará ca slu-si apere
viata i si fie linistiti din partea dus-
manilor lor. i uciserii pe cei ce Ii urau
pe ei, saptezeci i cinci de mii, dar ca
si jefuiascá nu-si intinserá refina lor, in
ziva a treisprezecea a lui Adar.
Dar la paisprezece se odihniril
si o ficuri zi de ospitt si de bucurie.
Asijderea i Iudeii din Suza,
care se strânserit in ziva a treisprezecea
qi in ziva a paisprezecea, se odihnirá
intr'a cincisprezecea si o facurii zi de
ospiit si de bucurie.
Pentru aceasta Iudeii de la tara,
care locuesc in orase deschise, facuril
ziva a paisprezecea a lui Adar, zi de
bucurie si de ospit fOi zi de präznuire,
zi cand îi trimit ei bucate unii altora.
i a seria Mardoheu lucrurile ace-
atea si a trimis scrisori la toti Iu-
deii din tinuturile impäratului Ahas-
veros, atät la cele mai apropia*, cát
si la cele mai indepiirtate,
Ca indemne si práznuiascii, in
fiecare an ziva a paisprezecea i ziva
a cincisprezecea a lui Adar,
 CARTEA LUI IOV, 1
In care Iudeii s'au odihnit de vrgj-
masii lor, lunà care le-a schimbat neca-
zul in bucurie Bi jalea in zi de praznuire,
ca eh /e prgznuiasca ei ea zile de ospat
FA de bucurie, in care fiecare sà trimitä
bucate aproapelui sau i daruri sitracilor.
i Iudeii facurä o datinä din ceca
ce incepuserit ei sà faca' si din ceea ce
le scrisese lor Mardoheu.
Din pricing, cá, Aman, fiu/ lui
Hamedata Agaghitul, asupritorul tu-
turor Iudeilor, urzise un plan ca sg-i
präpadeasci, Bi a aruncat Pur adieä
sorti ca nimiceascä i sg-i piarzg.
Irisa catad Estera a intrat la im-
pitrat, i-a dat hrisov ca nenorocirea pe
care o plinuise Impotriva Iudeilor sà se
intoarcg, in capul lui Aman, iar el si cu
liii lui au fost spanzurati in furci.
De aceea, zilele acestea se chiamg
Purim, dupit numele Pur. Astfel, dupg
cuprinsul acelei scrisori i dupg cát vii-
zuseri i induraserk
Iudeii rânduiràsi statornicirg, pen-
tru ei i pentru urmasii lor i pentru
toti cei care vor trece la credinta lor, sä,
prAznuiasci fàràstirbire aceste doug zile
in fiecare an, dupg pravila hotäritg
la vremea ion.
$i aceste dou5, zile aveau sg fie
pomenite i prgznuite in neam de neam,
in toate familiile, in toate tinuturile
orasele, inegt pfáznuirea acestor zile de
Purim sg nu se curme din mijlocul Iu-
deilor i pomenirea lor sä, nu piar& din
neamul lor.
'CARTEA LUI IOV
1.
Viata si cucernicia lui by. Grija pentru
copiii sdi, ca 8d-i fercascd de pdcat. Dum-
nszeu ingeidue lui Satan sd se atingd de
Iov: de averea lui.
Fost-a un om, in tara Ut, cu numele
km; i omul acesta era drept i filfa
prihanä, si se temea de Dumnezeu r¿i se
ferea de ritu.
i avea sapte feciori s't trei fete.
521
www.dacoromanica.ro
i Impgräteasa Estera, fiica lui
Abihail, a ttimis o scrisoare ca si do-
vedeascii, si mai mult tarja hrisovului
pen tru Purim,
$i a trimis ea scrisori la toti Iudeii
din cele o sutil dougzeci iqapt e de tinu-
turi ale imparittiei lui AhaBveros, cu ade-
värate cuvinte de pace,
Ca sg pfáznuia,scg aceste zile de
Purim la vremea lor, precum le stator-
niciserä iudeul Mardoheu i impar&
teasa Estera i asa cum le legiuiserà
pentru ei Inii i pentru urmasii Ion,
insotite de posturi si de
Astfel porunca Esterei a stator-
nicit praznuirea aceasta a Purimului,
care a fost Boris& intr'un hrisov.
10.
Slava lui Mardoheu.
i a pus Impgratul Ahasverof} bir
peste toatá tara qi peste indepärtatele
tinuturi.
Toate isprilvile luí, put,erea lui
zugfavirea marii vrednicii a lui Mardo-
hett la care 1-a inaltat pe el impgratul,
sunt serse in <I Cronicile impgratilor
Mediei i ai Persiei s.
Mardoheu iudeul era al doilea
dupg Imp5,ratul Aha§veroq si in mare
cinst,e la Iudei i iubit de multimea
celor de un neam cu el, fiindcg se strii-
duia pentru fericirea poporului j pen-
tru norocirea neamului siiu.
i avea sapte mii de oi, trei mii de
cgmile, cinci sute de perechi de boj, cinci
sute de asine i multime mare de slugi,.
Bi era omul acesta cel mai de seama
dintre toti Rastiritenii.
i se duceau feciorii lui unul la
altul,Eji faceau ospät acadt, fiecare la
randul lui, i pofteau Bi pe surorile lor
cele trei, sä vie sà manguee i s5, bea cu ei.
lar cfind se sfärseau zilele de pe-
trecere, by trimetea cheme pe fe-
 CARTEA LUI IOV, 2
ciorii siii si fi sfintea; si se scula dis-de-
dimineat i aducea jertfe: arden i de tot,
pentru toti cati erau, cäci zicea, Iov:
Poate ca feciorii mei au pactituit si au
hulit pe Dumnezeu In mima lor *.
astfel facea by In teat& vremea.
Dar kite° zi fiii lui Dumnezeu ve-
nir5, i saturä, in fata Domnului, i Satan
veni i el printre ei.
Ci Domnul grai catre Sata,n: 4( De
uncle vii?* lar Satan raspunse Dom-
nului i zise: e Am dat tfircoale pe pa-
mant si am hoinarit prin el o.
Atunci Domnul grai dare Satan:
Ai luat tu seama la robul meu by?
Cä nimeni nu este ca el, pe piimant,
barbat firs& prihana i drept, temandu-se
de Dumnezeu ferindu-se de ce e
fau.*
9. Satan rilepunse Domnului i zise:
Oare asa degeaba teme-se by de Dum-
nezeu?
Oare n'ai tras tu gard in jurul lui
fn jurul casei lui i In jurul averii lui?
Lucrul mainilor lui 1-ai binecuvantat
turmele lui au nifipädit pamantul.
Dar numai fntinde mana ta
atinge-te de cate are i vezi dad, n'o
te blagosloveasca In fata!
Atunci Doranul rosti catre Satan:
e Iata, toate cate are aunt in puterea ta!
Numai asupra lui mana sä,
Si a plecat Satan de dinaintea. lui Dum-
nezeu.
Intr'o zi, In vreme ce feciorii lui
by ospátau si beau vin in casa fratelui
lor celui mai mare,
Un vestitor sosi la by si-i spuse:
Pe cand boli erau la arat i migäritele
pásteau In preajma ion,
15. Au navalit Sabeenii i i-au luat,
iar pe pazitori i-au trecut prin ascutisul
s5,biei. Si am scapat numai eu singur
si am venit sá-ti dau de stire.
16. Pe cánd acesta file& mai vorbea,
altul sosi i spuse: 4 Focul lui Dumnezeu
a c5,zut din cer si a ars turmele tale IA pe
ciobani i-a mistuit. Si am scapat numai
eu singur si am venit säi dau de
stire. o
17. Pe °and acesta lima mai vorbea,
altul sosi i spuse: Caldeenii au &cut
522
www.dacoromanica.ro
trei cete i s'au nipustit peste camile
le-au luat, iar pe paznici i-au trecut prin
ascutisul sábiei. Si am scápat numai eu
singur si am venit sa-ti dau de
tire.*
Pe cand acesta hid, mai vorbea,
a1tul sosi i spuse: e Feciorii tái i fetele
tale ospiitau si beau vin In casa fratelui
lor celui mai mare,
Si iatä ea o vijelie napraznica s'a
pornit dinspre pustie EA a izbit din cele
patru colturi ale (mad, i casa s'a &I-
ramat peste tineri i ei au murit. Si am
solipat numai eu singur si am venit sa-ti
dau de !tire.»
Atunci s'a sculat by i si-a sfasiat
vesmantul i capul i 1-a ras si a cazut
la pamant i s'a Inchinat,
Si a zis: 4 Gol am iesit din pante-
cele mamei mele si gol ma voi Intoarce.
Domnul a dat, Domnul a luat, fie nu-
mele Domnului binecuvantat
Deci, In toate acestea, by n'a pi,
catuit si n'a rostit nici un euvant de
hula fmpotriva lui Dumnezeu.
2.
Satan cere voie de la Dumnezeu ca set se
atinget de trupul lui lov. Iov este lovit
de leprcl cumplii. Sosirea celor trei prie-
teni ai lui ca sei-1 vadcl i sd-1 mdngdie.
i inteo zi, fiii lui Dumnezeu au
venit si au stat fnaintea Domnului, si a
venit si Satan laolalta cu ei si a stat
fnaintea Domnului.
Ci Domnul gräi catre Satan: De
uncle vil? i lar Satan riispunse Domnului
çi zise: 4 Am dat tarcoale pe pamant
am hoinarit prin el*.
Atunci Domnul grid ciare Satan:
41 Ai luat tu seama la robul meu Iov?
Ca nimeni nu este ea el pe pamant, barbat
far& prihanii i drept, temandu-se de
Dumnezeu i ferindu-se de ce e ran. Si
acum el stä, darz Intru nevinovatia lui,
macar ca tu m'ai atatat fmpotriva lui ca
pripidese far& euvant.
Dar Satan faspunse Domnului si
zise: Cojoc pentru cojoo! Ca tot ce are
omul da pentru viata lui.
 CARTEA LUI IOV, 3
Ci numai intinde mina ta i atin-
ge-te de osul lui si de carnea lui i vezi
daci n'o si te blagosloveasci in fati!*
Atunci Domnul rosti dare Satan:
Iatä, 11 dau in mana ta! Viata lui insä,
sä o cruti!*
$i a plecat Satan din fata Domnului
si a lovit pe by cu leprii, din talpa pi-
cioarelor pân in crestetul capului.
$i by a luat un ciob de coalii ca
se scarpine cu el si a stat pe maidanul
Cu gunoaie.
Atunci a zis °titre el sotia lui: o
acum te mai ti dirz in cucernicia ta
Blestemä, pe Dumnezeu i mori.
Insii, el i-a riíspuns: o Vorbind
astfel, ai vorbit ca o neroadä. Dacä am
primit cele bune de la Dumnezeu, oare
pe cele rele sit nu le primim?* i intru
toate acestea, by n'a pitatuit cu buzele
sale.
Ft au auzit trei prieteni ai lui by
despre total), aceasti nenorocire care da-
duse peste el, si pornirkfiecare din tinutul
lui, Elifaz din Teman, Bildad din uah
Tofar din Naama, intelegindu-se im-
preuni sä, vie piing& si 65,4 imbirbit-
teze.
$i si-au ridicat ochii din depirtare,
dar nu I-au mai cunoscut si au intiltat
glasul lor si au plans i toti si-au effisiat
vesmintele i deasupra capetelor lor au
aruncat cu pulbere spre cer.
Apoi sezurä, ling.& el, la pimânt,
sapte zile l apte nopti, i niel unul nu
i-a vorbit nici un euvint, cad vedeau
cat e de mare durerea lui.
8.
by std de vorbd Cu prietenit scli. El 4i
blestemil ziva napterii sale. Ar fi lost mai
bine sd se fi pogorit in $eol. De ce dit
Dumnezeu viap pi lumina' unui nenorocit
ca el.
Dupi aceea, by deschise gura si
blestemä ziva in care se nä-souse;
i by se porni 1;;i vorbi:
Piarä ziva in care m'am niisout
noaptea care a zis: s'a zámislit un prune !
Intunericul sit,' se aleaga de ziva
aceea, i Domnul din cer EA n'o mai po-
meneasci si lumina sä n'o mai lumineze !
523
www.dacoromanica.ro
Bezna si umbra mortii sä,
parte de ea; negureala sä se incuibeze
ea si de spaimä, s'o fad, intunecimile de
peste zi!
lar noaptea aceea beznele s'o ia!
Sä, nu mai fie numäratä, la zilele anului,
In socoteala lunilor si nu mai intre!
Pustie sä, fie noaptea aceea (0'1 nici o
veselie si nu mai intre in ea!
S'o blesteme cei ce descintit zilele
si gata sunt sä destepte pe marele
Balaur.
Intunece-se stelele zotilor ei, sà.
&Mate lumina, dar in zadar, i sit nu mai
vazi genele
Pentru ei n'a inchis portile pinte-
celui maicii mele si n'a ascuns truda
vietii de la ochii mei!
De ce n'am murit pe loe, din sinul
maicii mele, si din pintece eind ara iesit,
de ce nu mi-am dat duhul ?
De ce m'au prirnit genunchii ei
de ce :Anil ei mi-au dat sä, sug?
Cad acum a sta culcat i m'as
odihni, a dormi in toatä, tihna,
Cu impäratii si au dregätotii pii-
mintului, care Ii zidesc piramide,
Sau cu principii care au aur, care
umplu de argint casele lor;
Sau, ea o lepádituri ascunsi, n'as
mai fi, ca pruncii care n'au vazut lumina
zilei.
Acolo cei nelegiuiti contenesc cu
turbarea lor i cei sleiti de putere se
odihneso.
La fel cei prinsi in rizboi stau in
buni pace pi nu mai aud glasul celui ce
Ii supravegheazi.
Mic si mare acolo sunt tot una s't
robul este slobod de stliptInul stiu.
De ce di. Dumnezeu luminä celui
nenorocit to't viatä celui cu suflet amärit
Celor ce asteapti moartea, si ea nu
vine, si care sap5, dupá ea ca &pi como-
rile ingropate,
Celor care se bucuri cu bucurie
mare si sunt foarte fericiti 6, au gisit
un mormint,
Omului, a ciirui cale e ascunsi,
fiindci Domnul l-a inchis jur-imprejur ?
Gici suspinul meu o ja inainte de-
mincirii mele i gemetele mele curg
ca apa.
 CARTEA LUI IOV, 4, 5
Si dacg mg tem de ceva, iatir, cg
mi se intitmplg, si de ceea ce mi-e frica
vine peste mine.
N'am pace, n'ara filma , nu mg
odihnesc, zbuciumul mit coviirseste.»
4.
Cuvdntul lui Elifaz din Teman. by este
slcituit 8d-si recunoasal pdcatele lui, ceici
nimeni nu este Pira' pdcat, nici chiar
ingerii lui Dumnezeu.
1. Elifaz din Teman prinse a grgi
zise:
2. * S incercgm vorba cu tine, care
esti atat de abaut ?... Dar cine ar putea
stiipitneasc5, cuvintele ?
3. Iatg tu &ideal Invätur multora
mitinile slitbite le incordai.
4. Sfaturile tale tineau drept pe cel
soviiitor i genunchii care se indoiau
intitreai.
6. lar acum, eand a venit necazul
peste tine, esti topit, rfi cand te-a ajuns
si pe tine, esti ingrozit.
Oare eucernicia ta nu insemneazg.
increderea ta, niidejdea, ta nu sta in de,s5,-
vitrsirea crtilor vigii tale?
Te rog, adu-ti aminte care este acel
nevinovat care a pierit si in care loo cei
drepti au fost § te r i de pe pgmant ?
Precum am vitzut eu, cei ce arg nele-
giuirea i samitná silnicia le i secer5..
La suflarea Domnului, ei se risipesc,
la riisufletul ngrilor lui, se nimicese.
RicnetuI leului i glasul leopar-
dului au amutit i dinii puilor de leu
sunt sfgramati.
Leul se priipiideste cand nu mai
are pradg i puii leoaicei se impastie.
Un cuvfint s'a furisat pitnit la
mine si urechea mea a prins murmu-
rul lui.
In atintirea vedeniilor noptii, cand
somnul greu se las& peste oameni,
Spaimi i cutremur m'au cuprins
m'au zguduit din toate oasele.
Un duh a trecut prin fata mea si
tot pgrul de pe mine s'a zbarlit.
A stat drept in picioare - dar
n'am cunoscut chipul lui - ca o arlitare
inaintea ochilor mei; si am auzit o voce
murmurttnd:
www.dacoromanica.ro
524
e Oare poate s5, fie omul drept
inaintea lui Dumnezeu ? Muritorul poate
sg fie el curat in fut.*, Ziditorului sä,u?
Dacit chiar in slujitorii 85,i el nu se
increde rfi ingerilor da le eiseste
Cu attlt mai vb,rtos celor ce locuesc
In locuinte de lut si a cgror temelie e
grana. Ei sunt striviti ca o molie !
De dimineata pita, seara sunt mg-
pier pe veci fiirg sa le mai stie
nimeni de (Aire.
Firul vietii lor se rupe; ei mor,
fusä nu de proa multä intelepciune.
5.
by mdrturiseascd pdcatul si a cearcl
indurarea i harul lui Dumnezeu. Numai
al:1 el va ajulude iard,si fericit.
Strig5, acum! Fi-va oare cineva care
ritspundal i d'Are care din sfintii
ingeri te vei indrepta?
C5,ci pe neghiob Il ucide necazul
pe nerod Il nimiceste mg,nia.
Vazut-am pe nebun prinziind
axil* dar degrabri s'a ngruit sglasul lui.
Copiii lui stau departe de m5.ntuire;
striviti sunt in poarta cettitii i nimeni
nu le vine inteajutor.
Secerisul lui 11 mitnitncii unul care
flämtinzeste i i-1 la, sárind peste gardul
de mrirticini, i toatä, atarea lui o sorb
coi
Crici nelegiuirea, nu iese din trirring,
iar din plimant nu odriisleste truda,
Ci omul isi face singur truda, pre-
cum vulturii zborul din ingltime.
Eu unul caut pe (Je! Atotputernic
lui Dumnezeu fi pun inainte pricina mea,
Lui, care face lucruri mari i nepri-
raitoare de cercetare, fapte minunate
fgrel numgr,
Care dá ploaie peste fata paulan-
tului i trimite apa pe intinsul campiilor,
Ca sg puna, intru indltime pe cei
smeriti i cei intristati a, se ridice la
izbävire;
Care zgdgrniceste planurile celor
vicleni, ca milinile lor s5, nu indeplineascil
sfatul lor ;
Care prinde pe intelep0 in iste-
timea lor, asa încât sfatul viclenilor
se riistoarne.
 CARTEA LUI IOV, 6
Ziva mare ei dau peste intuneric
ca in miez de noapt,e dibuesc la amiaza.
Dar Dumnezeu soap& pe cel do-
55,dit din gura lor qi din mana unuio, pu-
ternic pe eel sitrac.
Astfel, celui särman ii vine iar
dejdea, §i nedreptatea i§i inchide gura.
Iatit, ferice de biírbatul pe care
mustrit Dumnezeu! Certarea Celui Atot-
puternic s5, n'o dispretue§ti,
Caci el rane§te EA el leaga rana; el
zdrobe§te ii mainile lui tiimaduesc.
In §ase turburari el te va izhavi,
§i in cea de a aaptea, nevoia nu se va
atinge de tine.
Cand va bantui foametea, el te va
scäpa de moarte, kti in razboi din ascu-
ti§ul sabiei.
Fi-vei la adapost de biciul limbilor
b5,rfitoare §i nu te vei teme de pustiire
grid va veni.
Ii vei rade de prä,päd §i de fiarele
p5,mantului nu-ti va fi frig.,
Pentru cit cu pietrele campiei ayes,-
vei tovarit§ie i fiarele salbatice vor trai
cu tine in pace.
Vedea-vei ca are parte de pace
cortul tau, §i c5,nd vei cerceta locuinta ta
nu vei incerca dezamagire.
Vei §ti ca urma§ii tái sunt nume-
ro§i §i vlástarii täi ca iarba pamantului.
Vei ajunge la mormant la adanci
batranete, ca o gireada de snopi de grau,
la vremea ei.
lata, aceasta este ceea ce am 15.-
murit noi. Ma, este ! Asculta-o §i
pentru tine! s
6.
Rdspunsul lui both Durerea suferintele
lui nu se pot spune. Ar vrea mai bine
sd moard. El cere prietenilor sdi
liimureasai despre care peicate poate fi
vorba.
by rilspunse §i zise:
« 0, daca mahnirea mea ar putea sit
fie cantitritd, i nenorocirea mea de ar
putea s'o pun& cineva in talgerele ba,
lantei!
Cu adevarat, atunci ar fi mai grea
decat nisipul mitrii, de aceea cuvintele
mele sunt far& noima.
525
www.dacoromanica.ro
Caci sägetile Ocluí Atotputernic stau
infipte in mine; ar§ita lor inveninat5, o
bea duhul meu §i spaimele Domnului
vin in §ir de bittalie
Oare zbiarit magarul salbatic Pang&
pit§unea verde §i muge boul liInga nu-
tretul sau?
De altä parte, poi s5, mananci
fag sare o mancare negratit, §i are
vre-un gust albu§ul oului?
Sufletul meu n'a voit sa se atinga
de ele; mima mea s'a scarbit de painea
mea.
0, dacä ar fi sit" vie ceea ce mil rog,
§i niidejdea mea de-ar indeplini-o Dum-
nezeu!
De-ar porni Domnul sá ma sfa-
r5,me §.1 mans, §i-ar intinde-o sa-mi
curme viata!
Ar fi inci mangaiere pentru mine
§i a§ tresalta - de§i in duren i necrutá-
toare - fiindcit n'am pus sub obroo
poruncile Celui &ant.
Ce putere am eu sit mai a§tept
§i care este telul meu, ca sá prelungesc
niidejdea vietii mele ?
Este oare vartutea mea vartutea
pietrelor i trupul meu este el do
aroma?
Nu sunt oare gol de once razim §i
once mantuire gonita de la mine?
Celui desnadäjduit cuvine-i-se mila
prietenului sam, altfel acesta a napustit
frica de Cel Atotputernic.
Fratii mei, m'au in§elat intocmai
ca un puhoi de apa, intocmai ca albia
puhoaielor trecatoare,
Care sunt acoperite de ghiatii, §i
In care se infunda
Dar cand incepe topirea, au §i
secat; 5,nd da ar§ita, peste ele, au pierit
din locul lor.
Caravanele se abat din drumul
lor, inainteaza in pustie §i-§i pierd urma.
Caravanele din Tema se uità in
toate partile, cetele calittorilor din Saba
nadajduesc in ele !
Dar au dat de ru§ine cu nadejdea
lor, oamenii au venit pana la ele §i
fáman uluiti !
Tot a§a sunteti voi acum, cu
mine; vedeti lucru de spaimit foi v5,
cutremurati.
 CARTEA LUI IOV, 7, 8
Zis-am oare: dati i mie! Sau:
däruiti-m5, Cu ceva din averea voa-
strg ?
Sau: sc5,pati-ma din mane dusma-
nului, sau: räscump5,rati-ma din mana
impilgtorilor ?
Dati-mi invätaturii, i eu voi
tácea, iar intru cele ce am gresit la-
muriti-mg!
Cat sunt de pitrunzittoare cuvin-
tele adevärului! Dar ce si pe cine doje-
neste dojana voasträ?
Ganditi care sä mi judecati dup5,
vorbele spuse? Dar vorbele unui desng-
dajduit sunt ale vantului!
Sunteti in stare sä aruncati sortii
asupra unui orfan i sà neg-up,toriti un
prieten !
Ci e,cum fiti buni i uitati-v5, la
mine i - pe obrazul vostru - dad], voi
minti!
Veniti inapoi, v5, rog ! S5, nu fie
nici o niipastä! Veniti inapoi, dreptatea
mea e acasá.
E care pe limbo, mea vre-o stram-
bátate? Sau cerul gurii mele nu mai
poate sä deosebeasca räutatea? e
7.
Viata omului este indembi de urea: ca
la cdtdnie. Se pldnge de starea lui neno-
rocitd fi de neindurarea lui .Dumnezeu,
care l-a pus ;intd sdgefilor lui. Se roagd
8d-1 ierte: a De ce nu ierti peicatul meuP
1. 4 Oare nu e catiinie viata omului pe
pgmant si nu sunt zilele lui ca miele
unui salahor?
2. Ca un rob care tanjeste lupg umbr5
ea un naimit care-si adasta simbria,
3. Asa i eu avut-am parte de luni
de desnidejde i nopti de chin fostu-
mi-au harazite.
4. Dec& ma culc, mg intreb: cand
se va face ziug? j dace: m5, scol: cand
va veni Beare? Si mg satur de zbuciumat
pana la asfintit.
5. Trupul meu e acoperit de 'vier-
märie de rapan; pielea mea plesneste
puroiazi.
6. Zilele mele au trecut mai repede
decat suveica tesatoarei i s'au sfarsit
fiindc5, s'a sfarsit firul.
www.dacoromanica.ro
526
Adu-ti aminte, Doamne, cà viatea
mea e numai o suflare i ochii mei nu
vor mai vedea fericirea!
Ochiul celui ce se uit5, la mine nu
m5, va mai zgri; ochii täi mä vor
dar eu nu voi mai fi.
Precum norul se distrama 0 se
duce, asa i cel ce pogoara in imparatia
mortii nu mai vine inapoi;
Nu se mai intoarce in casa sa
sglasul sä,u nu-1 mai cunoaste.
Drept aceea i eu nu voi pune
straj5, gurii mele, ci voi grid intru stram-
torarea mea 0 ma voi tfingui, intru
obida sufletului meu.
Sunt eu oare oceanul sau balaurul
cel mare, ca sa pui paza in jurul meu?
Daci cuget: Patul meu mg va
mangaia i asternutul meu va lua ceva
din jalea mea,
Atunci tu ma ingrozesti ou vise
0 m5, spiiimántezi cu
De aceea sufletul meu alege mai
degrabä streangul, mai bine moartea,
decat chinurile mele.
Ma prápiidesc, nu voi triti cat
lumea! Da-te in laturi de la mine, caci
zilele mele sunt o suflare!
Ce este omul ca-1 socotesti atat
de mare 0-1 pui atata la inimä,
Si-1 cercetezi in toate diminetile
si-1 ispitesti in toate clipele?
Catii vreme nu-ti vei lua ochii
de la mine 0 nu m5, vei slabi nici cat
sa-mi inghit scuipatul?
De-am gresit, ce ti-am stricat
pizitorule de oameni? De ce m'ai pus
tinta sägetilor tale si am ajuns povarit
mie insumi?
De ce nu ierti picatul meu si nu
treci cu vederea prihana mea? Cad
acum mä voi mica in tarang si tu m5,
vei cituta, dar eu nu voi mai fi. »
8.
Cuviintul lui BiWad din 6521ah. Dumnezeu
este drept. El a omorit pe teciorii lui lov,
Iiindcd ei au sdvdrOt pdcate. El 8C1 se
roage lui Dumnezeu. Istoria trecutului ne
aratd ad pticeitofii au pierit.
1. Atunci Bildad din Suah prinse a
grgi i zise:
 CARTEA LtTI IOV, 9
« Pang, cand vei insira astfel de
lucruri i cuvintele gurii tale vor fi
vajnicit vijelie?
Oare Dumnezeu indoaie cumpana
judecatii, sau Cel Atotputernic stram-
beazit dreptatea ?
Daca feciorii täi au pitcatuit fatii,
de el, atunci el i-a lasat in plata nele-
giuirii lor.
i dac5, tu maneci &are Dumnezeu
si te rogi de indurare Celui Atotputernic,
Dac5, apoi te dovedesti curat
fitra de prihana, atunci el va sta treaz
deasupra ta i va cladi la loo, dupa
dreptate, salasul tau.
i va fi starea ta de la inceput o
nimica toatit, cad starea ta de pe 'Irma
va creste vajnic.
Intreabit randul de oameni de mai
inainte i ja ambits:, la cele traite si
tit° de parinti,
Fiindat noi suntem de ieri j nu stim
nimic, i umbra sunt zilele noastre
pe pitmant.
Oare nu tocmai ei Ii vor da invii-
tatura, iti vor grid, i vor scoate de la
inimi rostirea lor?
Creste oare papura far& bait& si
rogozul se ridicit far& (Tit?
Pe cand e inc5, in floare si nu este
cules, el se si usuc5 mai inainte decat
once buruianä.
Astfel este sorta celor ce-au uitat
pe Dumnezeu si asa se risipeste niidejdea
celui nelegiuit,
A carui bizuinta sunt funigei
a ciirui incredere e panza de pitianjen.
El se reazemit de casa lui, dar ea
nu tine; se intepeneste in ea, dar ea
nu sth in picioare.
Plin de sevii, el stet in fata soarelui
in gradina unde se afilt içi resfirä v15,starii.
Radacinile lui se impletesc cu mor-
manul de pietre çi in zid de stand, se
inclesteadt.
Dacit Doranul 11 zmulge din locul
lui, atunci loen! 11 tigadueste: a Nu te
stiu cine esti!
Iat5,1 deci putrezind pe drum,
iar din pamant vlastareste altul.
Dumnezeu nu respinge pe col
neprihinit si nu ja de man& pe cei
nelegiuiti.
www.dacoromanica.ro
527
Pan& ce gura ta se va umplea
de ras çi buzele tale de mare veselie,
Cei ce te uritsc se vor invesmanta
intru ocarä çi cortul celor riti nu va mai
fi. e
9.
Reispunsul lui by. Iov recunoafte cd omul
nu poate drept inaintea lui Dumnezeu.
Inset el crecle ccl n'a sciveirfit nici un pcicat.
Dumnezeu nimicefte qi pe cel drept, ca
pe cel nelegiuit.
by deschise gura si raspunse:
a Cu adevarat, stiu ca asa este, caci
cum ar putea un om 85, fie drept inaintea
lui Dumnezeu ?
Dacä ar vrea sit se puni in pricin5,
cu el, n'ar putea sa-i ritspunda, la nici o
fntrebare, dintr'o mie.
Proa intelept çi neclintit in putere
precum este, cine i s'a impotrivit vreo-
data si a ramas teafar?
El mut5, muntii din loo çi ei nu
prind de veste; el li ristoarnit in mania
lui;
El zgudue piimantul din asezarea
lui, asa incat stalpii lui se clatina ;
El porunceste soarelui, çi soarele
nu mai rásare, çi pune stelele sub pecetie;
El singur intinde cerurile çi umbra'
pe deasupra norilor.
El a zidit Carel Mare, Ralita,
Pleiadele çi citmarile stelelor din miazil-zi ;
El a savfirsit lucruri mari çi ne-
patrunse çi minunittii fads, de numár.
lath', dacà, trece pe litingit mine, eu
nu-1 vád, çi dac5, se strecoar5 eu nu-i
prind de veste.
Dacrt pradit, cine poste sit-1 In-
toarctt indaritt? Cine poate sb-i spuna:
e Ce faci tu ? »
Dumnezeu nu-si infraneazi mania
lui si sub el se incovoaie toti sotii lui
Rahab.
i atunci, eu cum o sit-i ritspund
si cum o sa-mi aleg dovezile, In fata lui
Ca eu chiar de as avea dreptate,
nu-i voi da nici un ritspuns, ci m5, voi
ruga judecätorului, de indurare.
i &tea strig çi imi riispunde,
totusi nu am credint5, ea pune in ureche
glasul meu.
 CARTEA LUI IOV, 10
El, care poate sit ma sfärame Cu
un fir de pär si care inmulteste ranile
mele fara cuvant,
Nu-mi dä ragaz sa-mi trag riisu-
fletul i mci satura de amaraciune.
E vorba de putere: El este cel
puternic. E vorba de judecatä: e Cine
ma va apära la judecata? »
Oricat as fi de drept, gura mea
mci osandeste, i chiar daca as fi Mfg
prihana, mä scoate vinovat.
Sunt oare fara de piicat? Eu
singur nu ma stiu pe mine si viata mea
o dispretueso.
E acelasi lucru! Drept aceea,
zis-am: Ori drept, ori nelegiuit, el
nimiceste!
Dac5, vre-o näprasnä aduce moar-
tea fart': de veste, el tsi rade de desna-
dejdea celor nevinovati.
Dad, o tara a incaput pe mana
unui nelegiuit, el acopere fata judeca-
torilor ei. i dad, nu el, cine atunei?
Zilele mele au fost mai grabnice
decat un aductiter de vesti i s'au dus
fara sa vaz5, fericirea.
S'au strecurat ca niste lotci de
papura, ca un vultur care se näpusteste
ca sci insface prada.
Dad, zic: Vreau uit suferin-
ta, sá-mi schimbinfatisarea i sa fin voios,
Atunci mci umple spaima de toate
chinurile mele, stiind &A tu nu ma vei
sooate nevinovat.
Trebue sci tree drept nelegiuit,
atunci de ce sä ma trudesc zadarnic!
Dad, m'as späla ou zäpadä,
mi-as face palmele curate eu sapun,
Atunci tu m'ai bäga in groapa cu
incat i vesraintele mele s'ar
ingretosa de mine.
Ciici Dumnezeu nu este orn ca
mine, sit stau cu el de vorba
mergem impreuna la judecatä.
0, de-ar fi ¡titre noi un impa-
ciuitor, care sa-si pun& mana peste noi
amandoi,
Si si depärteze varga lui de dea-
supra mea si spa,ima lui 85, nu ma mai
chinuiaseä!
As vorbi atunci far& sa ma mai
sfiesc, cad n'as mai avea nici un cuvant
de temere.
528
www.dacoromanica.ro
10.
Dumnezeu urmeire,fte pe omul cel drept
si-1 nimiceste de istov. by se roagei lui
Dumnezeu la-se un pic de reigaz inainte
de a se pogori in ,,Yeol: finut de beznii pi
de intuneric, unde lumina e tot una Cu
noaptea.
Sufletul meu este scarbit de vial°,
mea; hisa-voi sä curga slobodä tanguirea
mea impotriva lui si voi grid intru obida
sufletului meu.
Si voi spune catre Domnul: Nu mä.
osandi! Desluseste-ma, sa stiu: pentru
ce imi cauti pricina?
Bine e din partea ta, cand esti im-
pilätor i dispretuesti munca mainilor
tale si esti surazator la sfatul color
Ai tu oare ochi de carne si vezi
lucrurile precum le vede omul?
Oare zilele tale aunt ca zilele omu-
lui, i anii tai ca anii omenesti,
Ca sä, cercetezi faradelegea mea si
sa urmaresti piicatul meu,
Mäcar cä, OH bine ca nu sunt vi-
novat i ea, nimeni nu ma poate scäpa
din mana ta ?
8 Mainile tale m'au fault i m'au
zidit, ca pe urma sä, te intorci i sit ma
nimicesti pe de-a'ntregul.
Adu-ti aminte cci m'ai fäcut din
pamant si cci in pulberea pämantului
mci vei intoarce.
Nu m'ai turnat oare ca pe lapte
si nu m'ai inchegat tu ca pe ca??
M'ai imbracat in piele i in carne,
m'ai te,sut din oase si din vine.
0 data cu viata mi-ai häräzit
harul tau, iar purtarea ta de grija
suflarea mea.
Iatá ceea ce tineai ascuns in mima
ta - acum stiu cci acesta era gandul
tau
Dad, pacatuesc, tu ma tii sub
paza si de fárädelegea mea nu ma
dezvinovätesti.
Dacä, piicatuesc, vai si amar de
mine! Daca umblu intru dreptate, nu
cutez sci ridic capul, sätul cum sunt
de 'maxci i adäpat de ticalosie.
i cu toate cci mci vezi sleit de
putere, ma vanezi ca un leu si lar si iar
vrei ea te arati späimantator fatit de mine.
 CARTEA LUI IOV, 11, 12
Tu improspatezi duamania ta im-
potrivit-mi. Tu sporeati urgia ta impo-
triva mea i oatiri premenite trimiti ca
sit se lupte cu mine.
De ce m'ai scos din sanul maicii
male? Aa fi murit i nici un ochi nu
m'ar fi vazut!
Al fi fost ca unul care n'a fost
niciodata, caci din p5,ntecele mamei mele
aa fi fost dus drept la mormant!
Nu mint oare zilele vietii mele
destul de putine? Dit-te laoparte ca sät
ma inviorez putin,
Mai inainte ea Bti pornesc - de
uncle nu m5, mai intorc in tinutul
intunericului i al umbrelor mortii,
Tinut de beznit a't de intuneric q't
de haos, unde lumina e tot una cu
noaptea. »
11.
Cuvantul lui rofar. El se mird de in-
drdzneala tui lov, care nu poat,e pdtrunde
Cu mintea atotstiinta lui Dumnezeu. Cei
pdc,dtopi pier /ant ed aibei pre-o neidejde.
1. Atunci Tofar din Naama lua cu-
vantul s't grid:
2. Oare acest noian de vorbe
ritmana ffirät de ritspuns i guralivul
*AU dreptate?
3. Palavrele tale astupa-vor gura oa-
menilor vei rade de ei, färit ca ni-
meni s5, te infrunte?
4. Cad tu zici: e Curata este invittatura
mea foi curat aunt eu In ochii tai !*
5. Dar unde de. Dumnezeu ea El a&
vorbeasca i silid deschizit buzele cu tine,
6. Si sa-ti destitinuiasc5, tainele lute-
lepciunii - care sunt ca i minuni la
inteles! Atunci ai ti eft Dumnezeu iti
cere socotealä de greaala ta!
7. Poti tu sit pittrunzi cu mintea atot-
atiinta lui Dumnezeu, eau Be. te ridici
pan& la de,savaraires, Celui Atotputernie?
8. Este inälltimea cerului! Ce vei face
tu? Este mai adand, decat imparatia
mortii! Cum vei pricepe-o tu ?
9. Mai lungit decat pitmantul este me.-
aura ei k4 mai lata decat marea.
10. Deci, dad, porneate i pune la In-
chisoare i deschide judecatä, cine
va intoaree inapoi?
www.dacoromanica.ro
529
Caci el cunoaate pe inaelittor
vede nelegiuirea, fara sa-ai incordeze
luarea aminte.
Dar poate omul Mititritu sät prinda
minte sau puiul de magar sitlbatic sät
se nasal', om?
Ci tu, &zit, indrepti mima ta spre
Dumnezeu i intinzi mâinie tale cättre el,
Dacä nelegiuirea din mana ta o
indepartezi si nu laai sa locuiascä in
corturile tale nedreptatea,
Atunci vei ridica, neprihanita, fata
ta, vei fi stitpan pe tine ai farit fried.
Atunci uita-vei chinul tau vei
aminti de el ca de niate ape ce s'au scurs.
Si mai luminoasit fi-va viata decat
amiaza, iar de va mai fi ai intuneric, va
fi ca in faptul zorilor.
Si vei fi plin de nadejde, caci
nadejdea e la mijloc i vei chuta In
jurul titu a't vei dorrni far& glija ;
Te vei culca i nimeni nu-ti va
insufla nici o team& s't multi vor maguli
fata ta.
Dimpotriva, ochii nelegiuitilor se
sting EA once loo de scapare a pierit pentru
ei, iar nadejdes, lor mai este dea
duhul.*
12.
R 'dspunsul lui Iov. El, cel drept, a ajuns
batjocura tor. Atotputernicia lui Dum-
nezeu o cunoaiste intreaga fdpturd : in ?Wiwi
lui std total. El e infeiepciunea.
Atunci by a rä,spuns i le-a zis:
Cu adevárat, voi sunteti singuri
intelepti i cu voi va muri i intelep-
ciunea!
Dar ai eu am pricepere ca voi, nu
sunt mai prejos decat. voi, ai cine nu
cunoaate aceste lucruri?
Batjocurä pentru aproapele am
ajuns, eu care me. rugam lui Dumnezeu
ai el imi faspundea, batjoeuril cel drept,
cel far& vine.!
Dispret nenorocirii! Aaa gandeate cel
ce se simte bine; un branci color ce se
clatinit pe picioare!
Stau In tihnä corturile pradalnici-
lor; n'au habar coi ce intarittä pe Cel
Atotputernic i cei al caror Dumnezeu
sta in pumnii lor.
34
 CARTEA LUI IOV, 13
Dar intreabä, te rog, dobitoacele
te vor învi4a i pifieärile cerului vor
spune cum este;
Sau jivinele piimântului si te vor
(rascal; sau pestii märii vor istorisi
cu deamäruntul.
Cine nu stie, dintre ele toate,
mans, lui Dumnezeu a fäcut acestea,
Si cä in mana lui stä suflarea a
tot ce viazit i duhul a tot trupul orne-
nesc ?
Fireste, urechea deosebeste vorbele
cerul gurii gust& demâncarea.
Intelepciunea e partea cäruntete-
lor i cu lungimea yietii vine chib-
zuinta.
La Dumnezeu e intelepciunea
puterea, al lui este sfatul i agerimea.
Vezi, ceea ce el rästoarnä nu se
mai face la loe; când pune pe unul sub
nimeni nu-i mai deschide.
Dacä pune apelor stävilar, ele dau
de uscat; dacä le di, drumul, ele cotro-
pesc pämäntul.
A lui e toatä, puterea i priceperea;
In milna lui este tj'i cel ratacit i cel ce l-a
fäcut sä se fitiiceascit;
El face pe marii sfetnici sä umble
desculti i judecittorilor le ja mintile;
El rumpe lanturile impäratilor
tot el pune funie imprejurul coapselor
lor ;
El duce pe preoti In picioarele
goale i rästoarnä pe cei neclintiti;
El ameteste pe cei mesteri la cu-
vânt ti ja istetimea celor biltrani;
El varsä ocarä peste boieri si des-
noadä incingiitoarea sabiei celor puter-
nici ;
El vädéste din intuneric tainice
aditneuri, el aduce la luminä umbra
umbrelor ;
El dä, sporire neamurilor i apoi le
nirniceste, le face ea se intindit i apoi
le spulberii;
El ja mintea mai marilor popos,
relor piimântului si-i lasä, sä rätäceascii,
In pustiu far& dirdri.
Ei dibuesc In intuneric i n'au
lumini, dau incolo i incoace ea un om
beat.*
530
www.dacoromanica.ro
13.
by cunoaste i atotputernicia i intelep-
ciunea lui Dumnezeu, dar vrea scl stea
de vorbei cu Gel Atotputernic, cdci toate
vorbele lor spuse spre apeirarea lui Dum-
nezeu n'au nici o teirie. El stie cd dreptatea
e cu el, dar se roagcl scl-i dea ritgaz
sci-i indepeirteze chinurile, i scl-i arate
care aunt picatele lui.
«Da, toate acestea le-a väzut ochiu
meu, le-a auzit urechea mea i le-a luat
aminte.
Ce stiti voi stiu i eu si nu mi in
mai prejos cleat voi.
Ins& eu vreau si stau de vorbä cu
Cel Atotputernio; si mi retfuesc cu
Dumnezeu este dorinta mea.
Pink,' una alta, voi sunteti mesteri
mincinosi, doftori amägitori, toti cu
0, de v'ar da Dumnezeu si taceti
ca pimintul! Aceasta ar fi intelepciune
din partea voasträ,!
Ascultati, vi rog, apärarea mea si
luati aminte la dezvinovdtirile gurii mele.
Oare lui Dumnezeu Ii yeti insira
pehlivänii si-1 Yeti imbrobodi cu min-
ciuni ?
Il yeti partini oare pe Dumnezeu
ii veti fi apiiratorii lui?
Bine va fi de voi, când vä, va lua
la cercetare ? Sau putea-veti pacaliti
cum pacilesti un om?
Vi va pedepsi cu sträsnicie, ciao&
11 Yeti pärtini in
Oare miíretia lui nu vi va impietri
spaima lui nu va adea peste voi?
Sentintele voastre au taria cenusii ;
santurile voastre de apä,rare sunt de lut gol.
Atunci taceti in fata mea si eu voi
ouvânta, chiar de va fi si vinä, peste
mine arsita
Si mä, ridio deci, cu dinii, eu pe
mine insumi, i yiata si mi-o port in
podul palmeil
Poftim, imi ia yiata ! Nu mai nil-
dajduiesc ; ins& purtarea mea i-o in la
arittare.
Ci si asta imi va fi spre ajutor,
nu se poate nelegiuit care si se infatiseze
inaintea lui.
Dati ascultare vorbirii mele, si ce
vi spun si vi intro in urechi.
 CARTEA LIT1 10V, 14
VedeV, v5, rog, aunt gata de jude-
cata ; stiu bine ca, dreptatea e cu mine,
Dar cine este eel ce duce judecata
cu mine? Caci acum imi piere glasul
pier si eu cu totul!
Numai douii lueruri s nu mi le
faci, - atunci nu ma, va inghiti pa-
mantul in fa4a ta:
Departeazi de la mine palma ta
si nu mä mai ingrozi cu groaza ta;
Apoi, eu iti voi rits-
punde, sau vorbi-voi eu si tu imi vei da
riispuns.
Deci, cate aunt nelegiuirile i gre-
salele mele? Arata-mi päcatele i aba-
terile mele!
De ce ascunzi faIa ta? De ce ma
socotesti dusmanul tau?
Vrei sa ingrozesti frunza pe care
o bate vantul? Vrei s prigonesti un pal
uscat,
De-mi tai pe raboj atatea
i má faci sá ispaseso gresalele tine-
amaráciuni
re0i,
De-mi pui picioarele in butuc
imi pazesti toate ca,rarile i cercetezi
urmele pasilor mei?
Mie! Unuia care se prapadeste ca
un burduf mananca moliile ca pe un
vesmant
14.
Via fa omului e scurtd i plinci de ne-
norociri. Copacul d,acil este tiiiat, din read,-
cina lui dau let.stari fi face ramuri. Omul
tug nu-fi mai innoefte viafa lui: o datd,
dus, el nu se mai intoarce. El nu ftie
ce se mai inttimplit in urma lui.
Adica, omului, cel Mise-iit din femeie,
saracticios in zile, dar satul de neca-
zuri !
Ca floarea infloreste si e cosit,
trece ca umbra, si n'are nici o stare.
i tocmai asupra lui tu Çii ochii
deschisi si pe el 11 tragi dupt, tine la ju-
decata!
Cum ar putea sá Rua cineva curat,
din randul celor spurcaIi? Nu poate
nici unul.
Daca zilele cuiva s'au incheiat
num6,rul lunilor lui s'a implinit la tine
531
www.dacoromanica.ro
i-ai gatit veleatul, peste care nu mai
trece,
Atunci, eel puOn, ia-ti ochii de la
el, ca sá aiba tthná, cal un salahor caro
se bucura de ziva lui.
Caci la un copac este nadejde: ca,nd
a fost täiat, odrasleste din nou i vlastarii
lui nu contenesc.
Cbiar daca, radacina lui imbatra-
neste in pamânt, chiar daca trunchiul lui
moare in tarana,
Când da, de apti, dá muguri si face
ramuri, ca o rah-Wit:a din nou sadit6,.
Ci omul moare i r6,mane tapan,
omul se prapädeste i undo 66,-1 mai
cauti?
Precum apele scad in mare, precum
puhoaiele se usuca, Ili se zvanteaza,
Asa i omul: se intinde i nu se
mai ridicti. Pang ce nu va mai fi cerul,
oamenii nu se mai desteapta i din som-
nul lor ei nu se mai trezese.
0, de-ai voi sä má aseunzi in Ira-
paralia mortii FA sa rnä pui sub obroc,
pan& dad se va domoli mania ta, sa-mi
pui un termen aduei de mine
aminte!
Choi dad, a murit omul, mai
invie el inca o data? Asteptare-as teats
zilele salahoriei mele, pilna ce va veni
inlocuirea mea.
Tu vei striga i eu iti voi raspunde;
dup.& faptura mainilor tale .vei duce
dor.
Pe cand astazi tu numeri pasii mei,
atunci nu vei mai purta de grija paca-.
telor mele.
1'7. Gresala mea ar fi bagel& in sac si
nelegiuirea mea ai trece-o
cu vederea.
Totusi muntele care cade se des-
pia, tot asa piatra smulsii din locul ei;
Stancile de pe margine le scobeste
apa marii i valurile ei inneacji Virmul
de nisip.
La fel n6,niesti pi tu niidejdea
omului; 11 rii,pui pe vecie i se duce; Ii iei
frumusetea chipului arunci.
Feciorii lui ajung in cinste, dar el
habar nu are, sau dau de saracie, dar
el nu le mai stie de stire.
Numai trupul lui e prilej de durere
sufletul lui vad de intristare este. *
34.
 CARTEA LUI IOV, 15, 16
15.
Cuvlintul lui Elilaz Temanita Pdcatul
/ui by l-a adus aici, pi ce dezvinovdtire
poate /ace/ fn lata lui Dumnezeu?
Aratei cd din vechime coi nelegiuiti
peiceitopi au lost pedepsiti.
Atunci Elifaz Temanitul deschise
gura
e Oare col intelept riispunde cu o
stiinta usuraticii umple pieptul nu-
rnai cu vantul rasaritului,
Invinovatind cu vorbe de prisos
cu rostiri care n'au nici o noimä ?
Ba tu faci praf once frica de Dumne-
zeu i nimicesti once cucernicie in fata lui.
Fiindeä pacatul tau povätueste
gura ta si-ti alegi graiul viclenilor,
Chiar gura ta te osandeste si nu eu;
buzele tale marturisese impotriva ta!
Oare esti eel dintäi om care s'a
nascut ? Venit-ai pe lume mai nainte
dealt muntii?
Ai tras cu urechia ta la sfatul lui
Dumnezeu i ai adunat la tine tout& in-
telepciunea ?
Ce lucru stii tu si noi nu stim? Ce
lucru pricepi tu, care sa nu fie si la noi ?
Si cärunti i albi colelie sunt prin-
tre noi, mai bogati in zile deeät tatil tau.
Oare-ti sunt prea putine mängaie-
rile lui Dumnezeu i cuväntul dulce
catre tine?
De ce te rapeste mima i ochii tai
privase trufas,
Ca sä-ti intorci spre Dumnezeu
nia ta iasä garlä cuvintele din gura?
Ce este oinul ca di fie curat, si cel
nascut din femeie ca sä, fie drept?
Te uita: chiar in sfintii lui El nu
se increde i cerul insusi nu este curat
in ochii lui!
Cu eat mai vartos aceasta fapturil,
uricioasli i strieata, omul, ce boa
catul ea apa.
Vreau sä-ti spun ceva. Asculta-ma;
ceea ce am vazut tj spun si tie:
Ceca ce inteleptii istorisesc, fruit
sä ascundit nimio din cele ce au primit
de la
- Pe and lor singuri le fusese dat
piimantul i nici un sträin nu pätrunsese
printre ei
www.dacoromanica.ro
532
Nelegiuitul se chinueste zi ou zi,
dar putini ani sunt haraziti impiliitorului.
Tipete de groazil umplu auzul lui;
in zi de pace dä nimicitortil peste el;
El nu nädajdueste ea se mai in-
toarea din intuneric, ei sortit este säbiei.
Umblä de colo panä colo dupl.
paine. Unde este? El stie ci prapadul
lui e hot/nit In ziva de intuneric.
E plin de spaima; necazul, sträm-
torarea 11 ouprind, ca un imparat gata de
impresurare;
Cad vi-a intors mima impotriva
lui Dumnezeu si s'a semetit inaintea Celui
Atotputernic ;
A navälit asupra lui, cu gatul
inainte, sub grosimea scuturilor sale.
Caci fata lui se ascundea in gat-
sime ficuse pernä de osänza in jurul
coapselor.
El sillitsluia in cetäti date pieirii,
In case wide nimeni nu mai träia i erau
h5razite sä ajung5, mormane.
Bogätia lui nu e trainic5.; puterea
lui nu rämäne in picioare ai umbra lui
nu se va intinde departe, pe pämänt.
El nu va iesi din intuneric
eau se va usca de arsitä, iar
floarea lui spulberata va fi de vijelie.
Sä nu nädajduiascä in inseläciune
- se amägeste singur - fiindca
eiunea este rasplata lui.
Mai nainte ca sEi-i vie ziva, se va
vesteji i finicul lui nu va mai inverzi.
Ii va lepäda agurida ca vita, si
ea maslinul îi va scutura florile.
Cad stearpa este tovarasia nele-
giuitilor i focul mistueste corturile celor
mitarnici.
Silnicia este insarcinatä i naste
nelegiuirea, iar pantecele Ion pregateste
inselaciunea. »
16.
Rdspunsul lui by. Prietenii sdi grdiesc
cuvinte lard noimd, mdngdierile lor sunt
zeidarnice. Dumnezeu l-a pedepsit Cu toate
oei el se ptie tetra prihanei. El se lasd in
voia lui Dumnezeu.
Atunci by faspunse i zise:
a Auzit-am unele ca astea eu gra-
mada; sunteti toti niste silnici mängaie-
tori.
 CARTEA LUI IOV, 17
Oare nu se mai sfarqesc odatä
aceste vorbe in vant? Sau ce te frámanta
ca raspunzi numaidecat?
Si eu m'a8 rosti ca voi - dad, ati
fi voi in locul meu eu a ti 86: vä
incondeiez cu vorbe i 86, clatin din cap
impotriva voastra.
V'a§; da curaj numai cu gura qi n'aq
opri zbarnaitul buzelor mele.
Dach, dau sà vorbmc, durerea mea
nu se potole8te, i (lac& incetez, cu ce
am urnit-o de la mine?
Dar acum, Dumnezeu m'a sleit de
putero. - Pustiit-ai tot sfatul prietenilor
mei,
Si m'ai legat butue, spre marturie
ca, sunt vinovat 8.1 s'a ridicat impotri-
va-mi barfitorul meu i mä barfelte in
fat& -
Mania lui sfa8ie i ma, prigone8te;
el scra8ne8te la mine din dinti; du8manul
meu mà sageteaza cu
Case& gura lor impotriva mea, cu
ocafa ma bat peste obraji 8.1 s'au adunat
toti impotriva-mi.
Dumnezeu m'a dat in voia celor
nedrepti 8i m'a aruncat in mâiniie nele-
giuitilor.
Pa8nic era traiul meu, dar el m'a
daramat, m'a apucat de ceafá, EA m'a
facut farame qi m'a pus apoi tint& di-
getilor sale:
Sagetile-i zboara in jurul meu; el
despica rarunchii mei far& crutare; el
yam& pe pämánt fierea mea;
El ma &drama bucata, cu bucata
dà, naval& asupra-mi ca un razboinic.
Sac de jale cusut-am pe pielea mea
8i am v6,rit in Oran& cornul meu.
Fata mea s'a facut ro8ie de planset
8i pe genele mele se lac& timbra
Cu toate cà in mâinile mele nu se
af16, nici o silnicie i rugaciunea mea este
curatä.
Pamantule, nu acopen i sangele
meu i sa nu famtin6, nici un loo nestra-
biitut de strigatele mele!
S't acum privii, in ceruri, pe mar-
torul meu i pe chezaqul meu, in locul
cel de sus !
Si rad de mine apropiatii mei,
pentru aceea ochiul meu van& lacrimi
inaintea lui Duranezeu.
533
www.dacoromanica.ro
0, daca ar fi un mijlocitor fat& de
Dumnezeu, precum este intro om FA
aproapele eau!
Cad mai cunt c6,tiva ani 86, vie, 8i
eu plec pe calea de pe care nu mä voi
mai intoarce.*
17.
V iara lui it: este aidt de grea, zilele i se
sting si nu-i reimAne decAt moartea ; sdlds-
luirea in mormdnt cciruia Ii zice: Tu esti
tated meu! »
Avântul vietii mele este frant, zi-
lele rai se sting, mormantul imi ramane.
Adeviir este ea numai batjocoritori
mà impresoara, FA la jignirile lor ochiul
meu trebue sà vegheze.
Pune, te rog, chez6.8ia mea in fata
ta! Cad cine altul va bate mana lui in
mana mea ?
Ciici tu ai dosit mima lor de inte-
lepciune, pentru aceea nu-i vei lasa sa
se trufeasca.
Cine chiama pe prieteni la pomanii,
cand ochii copiilor lui se sting de foame!
M'a facut de poveste in fata lumii;
am ajuns ca unul pe care-1 scuipi in fat&
Ochiul meu s'a intunecat de su-
p6,rare i toate midularele mele stint ca
o umbra.
Uimescu-se cei drepti de aceasta
cel farit de vin6, se aprinde impotriva
nelegiuitului,
Dar dreptul igi tine calea sa i cel
curat cu mainile spore8te in putero!
Totuqi voi toti inturnati-va,
veniti incoace, macar ea nu voi gasi
intre voi nici un intelept!
Zilele mele dusu-s'au, punerile
mele la cale s'au nimicit, o data cu na-
zuintele inimii mele!
Noaptea mi-au prefacut-o in
din fata intunericului a ie8it luraina.
Ce B6, mai nadajduesc? Imparatia
mortii e Mewl meu; in intuneric voi
a8terne culcu8u1 meu.
Ii spun mormântului: Tu e8ti
tatal meu!*, iar viermilor: t Voi sunteti
muma i surorile mele !
Si atunci, unde mai este nildejdea
mea ? Sau cine poat,e sà mai zareacca
fericirea mea ?
 CARTEA LUI IOV, 18, 19
16. Pogorit-a pana la avoarele
dacit, laolalt5 ne pogorim
in mormánt ! o
18.
Cuvelmtul lui Bildatl. El ceartei pe by
cd umblä cu vorbe fdrd noimä: Vino-ti
in tire si apoi ad greiim I » El aratei care
este starea celor feirei de lege, a ceiror po-
menire piere de pe peinant, le
rinzdnei nici un urmas. Asa ajunge cel ce
nu vrea set stie de Dumnezeu.
Atunci Bildad din Suah Iu cu-
vantul i rosti:
o cacti vreme vei umbla la vanti-
toare dupit vorbe? Vino4i in fire
apoi sà gräim !
De ce suntem socotiti drept dobi-
toace i osanditi s5, t'Acera, in fata ta
Oare pentru tine, care te sfitsii in
turbarea ta, o e& se pustiascit p5natintul
O sti se clinteascii, stincile din locul
lor ?
De bun5, seamä, lumina nelegiui-
tibor se va stinge i flacara focului lor
nu va mai straluci,
Ziva in cortul lui se intunecit
candela se stinge deasuprii-i;
Pasii lui cei voinicesti se scurteazá
chiar planurile lui 1'1 aruncit la p5-
mant,
Ciici este várit in dipcan5, de insesi
picioarele lui si el singur oalcä in laturi;
Cursa il prinde de eitleiti i arcanul
il tine bine;
Ascuns5, in pimant este funia do
prins i prinzittoarea lui intins5, in potecii.
De jur-imprejur spaimele Il in-
grozesc si se tin de cálctuiele lui;
E flämtind, cu toatä bog5,tia lui,
pieirea stä in coasta lui;
Pielea lui este roas5, de boati
int5,iul naseut al mortii mánáncit m5-
dularele lui.
Smuls este din cortul in care stitea
cu nlidejde i tárit in fata groaznicului
Impärat.
Vor locui in cortu-i alii, care nu
sunt urmasii lui, i barlog-ul lui pres5,rat
va fi cu pueioasit.
Jo» räditeinile lui se usucá si sus
orángile i se vestejeso;
www.dacoromanica.ro
531
17 Amintirea lui piere de pe p5m5,nt
nimeni nu-i mai pomeneste numele
la raspantiile cetátii.
E Imbráncit de la lumin5, in intu-
nerie si e gonit din toatá. lumen;
Nici un vhistar, nici un urmas nu-i
rrtm0,ne in popor, nici un seitpat din
neamul lui, pe acolo pe unde vi-a páscut
turmele.
In lata zilei lui de prápäd, stau
uimiti cei ce locueso inspre apus
zguduiti sunt de spaim5, cei ce locueso
In ritsarit.
Cu adevárat, asa se intamp15, cu
salasul nelegiuitului si asa ajunge locul
celui ce nu vrea sá stie de Dum-
nezeu. *
19.
Riispunsul lui Iov. El arad ad Dumnezeu
l-a nedrepteitit jai cuveint l-a adus in
aceastei stare. $i acum este uitat de toatil
lumea: de slugi ca si de prieteni. El se
lasci in voia lui Dumnezeu: Eu stiu
Mdmtuitorul meu triiieste!
by atunci ráspunse i gr5,i:
o Panä c.Ind yeti amitri sufletul meu
si mg yeti zdruncina prin vorbele vos,
stre?
Iat5, c5, de zece ori m'ati jignit
greu; färä de rusine mä bruftuiti !
Chiar dad, inteadev5,r am r5,ticit,
ráticirea mea ritmane in seama mea;
lar dad, và preamgiiti asa voi
Inliwà impotriva mea si imi tot scoateti
ochii cu ticitlosia mea,
Atunci s5, stiti cà Dumnezeu m'a
nedreptAtit si m'a inourcat In prinza-
toarea sa.
Iat5 ritcnesc impotriva silniciei
nimeni nu m5, aude, strig dup5; ajutor
nimeni nu-mi face dreptate !
El mi-a astupat calea, ca sà nu pot
ea, trec, 1i a acoperit cu intuneric
rárile mele;
M'a dezbracat de °instes, mea si a
zmuls cununa de pe capul meu;
M'a ditramat de jur-imprejur, asa
incfit m'am dus, si ea pe un copa() ala
a dezridificinat niidejdea mea;
El s'a aprins de mânie impotri-
vit-mi i mi socoteqte ca duman,
 CARTEA LIJI IOV, 20
Laolalt5, inainteazá, cetele sale ai
au qoseluit drumul lor inspre mine §i
au f5cut tabar5, imprejurul cortului meu.
Indepartat-a de mine pe fratii
mei oi cunoscutii mei s'au instrainat de
mine cu totul.
M'au 15,sat rudele mele i prietenii
mei m'au uitat;
Oaspetii casei mele i roabele
mele mä in drept un strain; am ajuns
In ochii lor ca un om din alt5, tara.
Chem pe servitorul meu oi nu-mi
rispunde i trebue sä ma, rog staruitor
de el.
Rasuflarea mea este respingatoare
pentru femeia mea oi miros a ranced
fratilor mei dup.& mama.
Mit, dispretueso pi.n i copiii;
cand dau s ma scol, flecaresc despre
mine.
Toti credincioqii mei au scarb5,
de mine ffi cei pe care i-am iubit s'au
intors
De pielea i de carnea mea s'au
lipit oasele mele oi au scapat tefere nu-
mai ging,iile.
Fie-vi mil ä de mine! Fie-va
de mine, voi prietenii mei, caci mana
Domnului m'a lovit!
De ce m'a prigoniti, la fel ca Dum-
nezeu, oi nu vi mai siturati de carnea
mea?
0, de-ar serie cineva cuvintele
/pele! De le-ar scrijili in arami!
Cu condei de fier i cu plumb, pe
veci si fie sapate in stancit!
Dar eu bine otiu ea Mantuitorul
meu traieáte i el ridica-se-va cel din
urmä, pe pämant.
i dup.& ce nu voi mai, fi in pielea
mea oi ea se va nimici, atunci afará din
trupul meu vedea-voi pe Dumnezeu;
voi vedea spre mantuirea mea
si ochii mei fi vor privi pe el oi nu ca
pe unul protivnic mie; dar pana atunci
se topete de dor mima mea inlauntrul
meu!
Dacä ziceti: e Si-1 prigonim mereu,
pana se va gasi In mine radacina ne-
norocirii mele
Fie-vä team5, de sabio! Cid atari
picata sunt vrednice de sabie, ca sä,
§titi cá e o judecati.
535
www.dacoromanica.ro
20.
Cuvdntul lui rolar din Naama. El lierbe
de nercibdare scl rcispundcl i scl arate ccl
izbanda celui pdcalos este o clipcl: «Ochiul
care-1 luase aminte nu-1 mai vede ,si locul
lui nu-1 mai zcirefte/ Fericirea lui nu
dclinue,ste. Viafct lui este un chin ?i neno-
rocirile se fin la4.
Dar Tofar din Naama hai. cuvantul
vorbi:
a Tocmai pentru aceea gandurile
mele mi silesc si rispund, tocmai din
aceasta priciná, fierb in mine!
Imi aud mustrari de ocara, dar
duhul care purcede din pátrundere imi
dà rispuns:
Nu otii tu foarte bine, de cand e lu-
mea, de cand omul pus a fost pe pamant,
C5, zburdaciunea nelegiuitilor e de
colea pan5, colea, qi veselia fatarnicilor
cal o clipeali ?
Chiar de s'ar sui pana la cer trufia
lui i capul lui s'ar atinge de nouri,
Totuoi, ca necuratia-i, va pieri pe
vecie, iar cei ce se uitau la el vor in-
traba: a Unde este? o
Ca un vis va zbura ii nimeni nu-1
va mai gäsi. Alungat va fi ca o vedenie
de noapte.
Ochiul care-1 luase arainte nu-1
mai vede i locul lui nu-1 mai zare§te.
Copiii lui vor despágubi pe cei
siraci i mainile lui vor da inapoi avutia
hiápita.
Cheresteaua lui era plinä de pu-
terca tineretii, totu§i cu el o data, pu-
terca lui odihni-se-va in pulbere.
i daca rautatea e dulce in gura
lui Efi o tine ascunsa sub bimba lui,
0 iconomise§te i nu-i d5, drumul,
ci o p5,streaz5, In cerul gurii,
Totugi demancarea acerista se va
preface In maruntaiele lui i va ajunge
inläuntrul lui venin de n'aparca.
A inghitit o avere intreagi, dar
acum o icne§te din el; din pantecele lui
i-o scoate Mara Doranul.
Venin de niparci sugea: limbo,
naparoii 11 ucide!
Nuii va mai desfita privirea cu
paralelo de untdelemn, cu nivalnicele
rauri de miere i de smantanä.
 CARTEA LUI IOV, 21
Ce-a agonisit dä inapoi si pe gilt
nu mai merge; de tot castigul lui nu
mai are nici o bucurie.
Fiindca a impilat cu strasnicie pe
farad, case a luat cu japca, pe care nu
le-a clildit;
N'a stiut ce este tihno, in trupul
lui si de pofta lui nu rnai saps, nimic;
Nimic n'a scäpat de hlupavia
lui, drept aceea fericirea lui nu diii-
nueste ;
In multimea bogatiei lui va da
de stramtorare i toate loviturile neno-
rocirii vor niivali peste el.
Tocmai °and sta sa-si umple pan-
tecele, Dumnezeu sloboade asupra lui
aria maniei sale si ploua peste el sageti
arzan de.
Fuge el de armele de fier, dar
arcul de arm& Il strapunge.
Ságeata pornita Ii iese prin spate,
fulger de otel din fierea lui ! i spaimele
rnortii dau iures peste el.
Toate intunecimile stint puse pen-
tru el deoparte; foc il va mistui, fiträ
ca sa-I aprindä, cineva, i va arde tot
ce va mai scápa din cortul lui.
Cerul descopere vinovaia lui
ptimantul se ridica impotriva-i ;
Belsugul casei lui va fi carat, spul-
berat va fi in ziva maniei Domnului.
Aceasta este, de la Dumnezeu, par-
tea omului nelegiuit i mostenirea ho-
fait& lui de Ce! Atotputernic.
21.
Rdspunsul lui lov. El cere ca prietenii lui
sd fie Cu luare aminte, iar dupei ce se va
spovedi pot sd-pi bald joc de el. El aratä
cd pdcdtopii duc o viafei fericitd , ajung
adcinci bätrdnefe pi Dumnezeu nu-i bate:
o Varga lui Dumnezeu nu vine peste eil
Dumnezeu sa rdspläteascd pe cei päcdtopi
ca ai simtä pedeapsa lui, nu pe feciorii
lor. Cei pdcdtopi mor fericifi, iar cei
drepfi fárá sä guste miicar din traiul bun.
o Atunci cum 7nd mängdiafi voi cu vorbe
goale? »
by Ins r5spunse iar i vorbi:
Asculta4i cu luare aminte ce-am
sä va spun! i aceasta, sa-mi fie toatä
mlingaierea din palter), voastra.
www.dacoromanica.ro
536
Ingiduiti-mi i eu ma voi spovedi,
iar dupa apoyada mea, lugi-ma in ba-
taie de joc.
Oare de oameni mâ pláng eu ?
daca e asa, cum n'o sit se scurteze rab-
darea mea?
Intoarceti-va dare mine si inmar-
muriti Efi pungi mana la gura!
Cand mi-aduc aminte, numai, m5,
spaimantez si carnea mea prinde sá se
cutremure.
De ce haladue,se raufacatorii
ajung baranetile, ba inc.& sporesc in
tranicie ?
Prasila lor stà voinica in fata lor,
lângà ei, i vrastarii lor, in ochii lor.
Casele lor sunt in toatii tihna
far& fricá, i varga lui Dumnezeu nu
vine peste ei!
Taurii lor gonesc i nu dau gres,
junicile lor fat& si nu leapad5.;
Pe copiii lor Ii trimit sà zburde
ca niste miei i odraslele lor claques°
imprejur.
Ei mnalä cantece insotite din daira
si din chitará i tresaltà la sunetul ca-
valului ;
Petrecu-si zilele in fericire i intru
buna pace pogoarii-se in impiiratia mortii.
i tocmai ei fi spun lui Dumnezeu:
o Departeaza-te de la noi ! Oki nu doi im
debe inviitam &ale tale !
Ce este Atotputernicul ca
slujim lui i care este folosul nostru
ne rugam de el? »
Asa e ca norocul lor sta in mana
lor ? Dar sfatul nelegiuitilor fie departe
de mine!
De cate ori se stinge candela celor
räisi priipadul de care sunt vrednici
dà peste ei, i Ii nimiceste Domnul pe
raufac5.toii, in mânia sa,
Ca sâ fie ca paiele in bataia vantului
ca pleava pe care o spulbera furtuna ?
Dumnezeu - zicei voi - pastreaza
pentru fiii lui riisplata nelegiuirii. Dar
s'o riisplateasca, lui insusi ea s'o simtä !
Ochii lui singuri vaza pieirea
lui i sä, se adape din mania Celui Atot-
puternic !
Cad ce-i mai pasts,' de neamul sau
dupa moarte-i, cand numarul lunilor
sale a fost retezat?
 CARTEA L'II IOV, 22
Dar o sa invete minte cineva pe
Dumnezeu, pe el care judeci pe cei
de sus ?
Acesta moare in plinatatea feri-
cirii sale, cu totul Benin i linistit,
Cand coapsele-i sunt pline de osan-
zä qi miíduva oaselor sale bine adapath;
Celitlalt moare cu sufletul amarit,
fära sh fi putut sa guste nimio din traiul
bun.
Ci, deopotriva, se cirial. In pulbere
vierrnii fac lintoliu peste ei.
Da, cunosc gandurile voastre
nedreptele voastre inchipuiri despre mine,
Clici voi vi intrebati: t Unde este
casa tiranului í unde sunt cortul i sii-
lasurile nelegiuitilor ?
N'ati intrebat oare pe cei ce van-
tura chile pamantului i n'ati luat aminte
la parabolele lor,
Ca s titi c, in ziva de prapild,
cel rau este crutat, c in ziva maniilor
el scapa teafiir ?
Cine 11 va mustra in Uta pentru
calea vietii lui Ffi pentru ispravile lui
cine ii va rilispläti?
Si eänd este adus la locul de ingro-
pare si pe mormantul lui vegheazi straja,
Usori li sunt bulgarii pamantului
dupit el tot norodul urmeazä, i inain-
tea lui: &ata faril numitr.
Atunci cum má mangaiati voi cu
vorbe goale, si din riíspunsurile voastre
ce n'imane altceva decat planuri viclene ? »
22.
Cuvdntul lui Elilaz Temanitul. Duninezeu
nu foloseste nimio de pe urma dreptdfii
a cucerniciei lui Iov. Iov este pedepsit
pentru pdcatele lui, cdci el n'u miluia din
averea lui pe cei sdrmani
Nu-i rcimdne decilt sil se intoarcel cu po-
cclinrci diere Dumnezeu, care fi va da
fericirea de alicklatcl.
Atunci Elifaz Temanitul luá cu-
vantul i grai:
ß li aduce oare omul vre-un folos
lui Dumnezeu ? Nu! Ci lui singur
dauce, daca este intelept.
Oare il Incauta pe Cel Atotputernic
ea tu esti drept, sau are el vre-un castig
daca umbli rara vial, in cararile vietii tale ?
537
www.dacoromanica.ro
Oare pentru cucernicia ta te cearta
el cand intra cu tine la judecatä?
Sau tocmai pentru multa ta rau-
tate si pentru nelegiuirile tale cele flira
de sfarsit?
Clici zalogeai pe fratii tai pe de-
geaba, i luai &amasa de pe golani;
Apa nu dadeai s'a bea celui sleit
de sete i framandului nu-i dadeai paine;
Cei cu brat puternic, ei stapaneau
tara si cei cu obraz subtire se asezau
In ea;
Pe vilduve le alungai cu mainile
goale i agonisita orfanilor o nimiceai.
Pentru aceea, laturi stau de jur-
imprejurul tau i frica te spaimanta
deodatä;
Lumina ta s'a prefficut in intu-
neric si nu mai vezi, i naboiul apelor
te-a covarsit.
Nu este Dumnezeu prea inalt in
ceruri? Ja vezi crestetul stelelor, cat
sunt ele de sus!
Atunci cum s'a zici tu: Ce bagh
Dumnezeu de seama ? Cum poate
facá judecatä prin negureala norilor ?
Norii sunt pentru el un zhbranic,
de aceea nu vede si el se plimbit numai
pe deasupra boltii ceresti.
Vrei oare sá urmezi calea de odi-
nioara pe care au umblat oamenii
cei fará de lege,
Care au fost rapiti fära, de vreme,
cand apele se reviirsara peste vetrele
lor,
Si care ziceau lui Dumnezeu: a De-
phrteaza-te de la noi ! i ce o sa ne faca
Atotputernicul? »
Si tocmai el umple de buril-di-4i
casele lor ! - Ci sfatul celor nelegiuiti
departe de mine sá riimanal -
Iar coi drepti viid si se bucura
cel nepribänit rade de ei:
« Tata cum s'a nimicit stransura
lor, i focul cum a mistuit ce-a mai famas
din ea! »
Te rog cerceteaza-1 i fil Cu el in
pace! Prin aceasta fericirea ta Iti va
veni la loc.
Primeste din gura lui pravila
pune cuvintele lui la inima.
Daca te vei intoarce cu pocainta spre
Col Atotputernic si te vei amen i si daca
 CARTEA LUI IOV, 23, 24
vei departa avutia nedreaptá din cortu-
rile tale,
Vei arunca in praf aurul tau i in
pietrele paraielor comorile Ofirului,
Gáci Cel Atotputernic ?ti va fi tie
bulgari de aur i grämezi de argint;
Atunci te vei desfila intru Cel
Prea Inalt i vei inälta c5.tre Domnul
fata ta;
Atunci ridica-vei rugáciuni catre
el si te va asculta i juruintile tale le vei
indepl i ni ;
Dacii vei pune ceva la cale, el va säri
pentru tine si pe drumurile tale va
striiluci lumina.
Cid el pogoará pe infumurat
Po mandru, iar pe cel cu ochii smeriti
mantueste.
El izb5,veste pe omul nevinovat
si te va izbilvi i pe tine, d'ad mainile
tale vor fi f5,r6 piihana. r
23.
Rdspunsul lui lov. El vrea geiseascd
pe Dumnezeu, ca sd-i vorbeascd si sd
rdnduiascd inaintea lui pricina,
?tie al este atot?tiutor. lov nu ea depdrtat
niciodatd de poruncile Domnului.
by riispunse i zise:
H i de data aceasta plangerea mea
este amarnicii. Greu apas5, mana lui
peste suspinul meu!
0, dacit a ti unde sa-1 giisesc !
O, de-as ajunge pana la conacul lui !
As randui in fata lui pricina mea si
gura mea as umple-o cu dovezi;
As sti atunci cu ce cuvinte mi-ar
raspunde si as baga in cap ce mi-ar grai.
Oare intru multimea puterii sale se
va certa cu mine? Nu! Ci el hui va da
ascultare.
Acolo un om drept ar sta cu el de
vorbii, si m'as izbiivi pe vecie de jude-
c6torul meu.
Lita merg spre rasitrit, dar el nu
este, apoi catre apus i nu-1 ziiresc;
La miaza-noapte 1-am ciiutat
n'am dat cu ochii de el, m'ara rasucit
spre miaza-zi si tot nu 1-am vlizut.
Totusi el ma, cunoaste i cand
umblu i cemd stau, i dad, mä lamureste
In cuptor, ice ca aurul de ourat.
533
www.dacoromanica.ro
Pe urmele lui s'a tinut piciorul
meu, am pazit calle lui si de la ele nu
m'am abátut.
De la porunca buzelor sale nu
m'am departat, in san am tinut pitite
cuvintele gurii sale;
Dar el a luat o hotarlre, si cine
poate s6-1 intoarcii! i ceea ce sufletul
säu a poftit, aceea va si face.
Astfel el va indeplini ceca ce mi-a
harázit si la fel cu aceasta, la el sunt
multe.
De aceea ma ingrozesc in fata lui,
iar ca,nd mä gandesc la el, ma scuturit
fiorii.
Dumnezeu a muiat inima mea si
Cel Atotputernic m'a umplut de spaimii;
Istovit sunt de atata intunecoas6
taina si de atata beznit cata acopere
fata mea. o
24.
Faptele color fdrei de lege sunt supuse la
judecata lui Dumnezeu. El se pare di nu
ja aminte de taptele lor. color
feirei de lege.
e De ce pentru Cel Atotputernic vea-
curile stau ascunse i cei ce Il sluje,so nu
vad zilele lui de judecatä?
Sunt oameni rai care muta hotarele,
fura turmele cu cioban cu tot;
Mana dindarld mägarul orfanilor
ziilogesc boul vaduvei;
M5,turá pe siiraci din cale si calicii
din t,a,rii trebue sil, se ascundii deavalma.
Si acestia, ca asinii din pustie, les la
treaba adulmecand dupli prada - pustia
le scoate de mancare pentru copii;
Secer5, i ei noaptea prin holde
bracuesc via bogatului;
Petrec noaptea in gola:tate, fara
vesmant pe ei, i n'au nici cergii cand
dä frigul.
Din ploaia muntilor sunt udati
leoarca i negasind alt adapost se
aciuiaza Muga stand..
Cei dintai smulg de la tata pe orfan
ifill zalog copilul säracului;
Cei din urma cutreerä. goi, fär °a-
masa i, flámanzi, duo in spate snopi de
grial;
 CARTEA LUI IOV, 25, 26
Intre zidurile stäpnilor ei store
untdelemnul, oak& strugurii in jghiaburi
pi mor de sete.
Din °rape cei pe jumittate morti
se vaeta i sufletul ranitilor strigit dupä
ajutor, dar Dumnezeu nu ja aminte ruga-
ciunea lor!
Mai sunt razvratiti impotriva zilei,
care nu ounose cárarile ei i nu raman in
potecile ei:
Gaud s'a dus lumina, ucigapul se
Noah): sa omoare pe nevoia i pe
Barman i prin intunerec se strecoara
th,lharul,
lar ochiul preeurvarului pandepte
amurgul zilei i zice in gaud: Ochi de
om nu ma vede! », pune pe fa,t5, un
bariz.
In puterea noptii, ei sparg casele,
iar ziva se dau afund; nu aunt prieteni
cu lumina soarelui;
Caci pentru ei dimineata este tot
una cu umbra mortii; cand se crap5, de
zitia spaimele dau peste ei;
Si atunci, sunt mai upori de picior
ca puvoiul apei. Dar partea unora ca
aceptia este blestemat5, pe pamant
nu mai dau cu ochii de cärarea viei
pärintepti.
Precum usdiciunea, precum arpita
zvanteaza apele zapezilor topite, tot apa,
imparatia mortii pe coi plini de pacate.
Sanul care 1-a na,scut Il uita, viermii
se desfateaz5, din el, nimeni nu-1 mai tine
minte i astfel nelegiuirea e franta ca un
copac.
Caci impila pe femeia stearpii, fára
copii, i celei viduve nu-i facea nici un
bine.
Dar Cel ce prin puterea sa stru-
nepte pe cei puternici se ridica, i atunci
nelegiuitul nu mai crede ca. triiiepte!
El il lasa 85, se sprijineasca, in
toati pacea, dar ochii Domnului stá-
teau &supra cAilor lui.
Sus au stat, dar seurtá vreme,
acum nu mai sunt i la85, capul in jos ea
nalba pe care o culegi i ea un varf de
spic, pe care-1 tai.
Este altfel deeat ape, ? Cine ma va
dovedi de minciuna pi va face de nimio
ouvantul meu?
539
www.dacoromanica.ro
25.
Cuvlintul tu% Bildad din AS'uah. Omul cel
ncismd din femeie nu poate fi, curat
drept in fata lui Dumnezeu.
Atunci Bildad din Suah prinse
vorba i zise:
o El e st5pan a toate pi el insufla
spaima, ca unul care tine in locurile inalte
deplina
Poi sa numeri oare While lui?
Este eineva peste care 85, nu se ridice
lumina lui ?
Si atunci cum poate omul s5, se so-
coteasc5, drept, in fate, lui Dumnezeu,
cum poate sa, fie curat cel niiscut din
femeie?
Vezi, pang pi luna nu stialucepte in-
destul i stelele nu sunt prea curate in
ochii !
Cu atat mai putin omul: o grin-
ganie ! i fiul omului: un vierme ! »
26.
Reispunsul lui by. El aratei cd des pre
puterea lui Dumnezeu se pot spune
alte lucruri, dar ace,stea sunt numai de-
peirtate ccipättlie ale lucritrilor sale, iar
murmurul pe care Il prindem noi este
neasemuit de slab.
Dar by ii faspunse i zise:
o Cum dai tu ajutor celui farii pu-
tere ! Cum mantuepti tu bratul cel
guit !
Cat de bine sfatuepti tu pe nerod
vadepti prisosul tau de istetime!
Cui ai inpirat tu aceste vorbe
duhul cui purces-a de la tine?
Umbrele stramopilor se eutremura;
se outremura apele pi coi ce locuesc
inteinsele;
Dezvelita stä imp5,ratia mortii in
fata Domnului ; Abadonul este fara de
zabranic.
El a intins miaza-noaptea peste
genune ; el a spanzurat pamantul deasu-
pra golului;
El hicuie apele in norii säi i norul
nu se sfapie sub povara lor;
El acopere fata lunii And e Oa,
intinde noureala peste ea.
 CARTEA LUI IOV, 27, 28
El a tras un cero pe fata apelor,
pana la hotarul dintre luminö i intu-
neric.
Stalpii cerului se clatin i stau
inmarmuriti la certarea Domnului.
Prin puterea lui el a domolit marea
si cu intelepciunea lui a zdrobit pe Ro,
ha b ;
Prin duhul su s'au limpezit ceru-
rile si mana sa a strapuns balaurul fugar.
Iatä acestea sunt numai departate
capataie ale luergrilor sale! Cat de slab e
murmurul pe carel prindem noi!...
cat despre tunetul uriasei lui puteri, cine
poate s'a-1 Inteleagg
27.
Iov isi urmeaa rdspunsul sclu. Iov se
tie drept i nu-pi giisepte nici o vincl. El
ia vorba despre pedeapsa celui pdcdtos,
de unde au ldsat-o prietenii sdi.
Iov urmä inainte parabola sa
a Pe viul Dumnezeu care a hila-
turat dreptatea mea, pe Cel Atotputemic,
care a umplut de amaraciune sufletul
meu!
Atat ca,t mai este suflare In mine
duh de la Domnul in närile mele,
Buzele mele nu vor apune nici o
strambätate rfi limba mea nu va rosti
nici o insellieiune.
Departe de mine s'a vg dau drep-
tate ! Pana ce Imi voi da duhul, nu mä,
leplid de nevinovatia mea!
Intru dreptatea mea mg tin tare si
n'o slgbesc, i mima mea nu gaseste nici o
vida vietii mele.
Aibit, parte dusmanul meu de plata
celor ara de lege i protivnicul meu de
plata color pacatosi!
Care este nadejdea fatarnicului,
eánd el se roagii, cand ridicg cugetul sä.0
spre Domnul?
Auzi-va oare Domnul striggtul lui,
cand va da peste el vre-o nevoie ?
Poate el ea se reazime in Cel Atot-
puternic i sil, cheme pe Domnul ori-
sicand?
Vreau cd vä invät care e puterea
lui Dumnezeu i ea nu ascund ceea ce
stiu despre Col Atotputemie.
540
www.dacoromanica.ro
Si daca ati vazut aceasta voi
atunci de ce adäogati desertäciune peste
desertaciune ?
Cit ziceti: Aceasta este partea
omului pacatos, de la Dumnezeu, i mos-
tenirea pe care o primen tiranii de la
Cel Prea Inalt:
Cand copiii lui se fax mari, sabia
are parte de ei, i odraslele nu i se satura
de paine ;
Cei care au ramas cu viatg sunt
räpusi de ciumit i vaduvele lor nu-i vor
jeli.
De va strange argintul ca tärfina
va gramädi vesminte ea noroiul,
Le grämadeste, dar col drept se
va imbraca cu ele ksi. argintul lui il vor
imparti cei ara, prihanit.
El si-a urzit casa ea un paianjen
ca o colibei pe care vi-o face jitarul.
Se cillcà bogat, dar de istov ;
ochii peste cap FA nu mai este;
Spaimele il ajung de cu ziva
peste noapte il smulge vijelia;
Vantul de la fasitrit Il lidia si se
duce vi-1 spulbera din locul lui ;
Domnul arunca, asupra-i sägeti
fara erutare, de mana lui el trebue s'a
fuga.
Ii bat toti din palme, si din slila§ul
lui nuera dup.& el... s
28.
/ay aratd, cd omul nu cunoapte calea
felepciunii. ea nu se aflci pe plaiurile
noastre. Nu se poate dobdndi nici in
schimbul aurului. Ci numai Dumnezeu
o ftie pi el poate s'o dea omului.
Negre§it, argintul se afla In zach-
minte, i sunt locuri pentru aur, unde
este lämurit.
Fierul se scoate din pamant, si din
pietroaiele topite iese arama.
Omul pune capät intunerecului
scormoneste pb,ng la hotarul hotarelor
piatra ascunsä in umbrá si in beznii.
Un norod strein a s'apat hrube pe
sub pitma,nt, uitate de piciorul color de
deasupra si departe de oameni; scormo-
nitorii se spanzurg pe funii si se elating
incoace i incolo.
 CARTEA LUI IOV, 29
Pamantul !... din el iese painea,
dar pe dedesubt este ravapit ca de foc.
In pietrele locului se afta safir
pulbere de aur ;
Dar poteca n'o cunoapte nici o pa-
sare de precia, ti ochiul eretului n'a za-
rit-o;
Fiarele salbatice n'au strabatut-o
leul n'a trecut pe acolo.
Omul intins mana asupra sta-
nelor de cremene i rastoarna muntii din
temelie ;
El sapä hrube in stanoi i ochiul
sau privepte toate cornorile ;
El scotocepte izvoarele paraielor
cele asounse le scoate la luminir.
Dar intelepciunea - unde se ga-
septe? i care este obarpia pátrunderii?
Omul nu =loaste calea catre ea
pi pe plaiwile celor vii ea nu se afla.
Adancul zice: s Ea nu e in sanul
meu », iar marea rä.spunde: « Ea nu e la
mine! »
Bulgari de aur nu pot fi dati in
locu-i i pretul ei nu-1 cantärepti cu
argint;
Nu poi s'o pretaluepti nici cu
aurul din Mil., nici cu cornalina cea
scumpa, nici cu safirul;
Aurul i sticla nu stau cu ea ala,
turi si la schimb cu ea nu ajung odoarele
din cel mai curat aur ;
De márgean pi de cleptar sa nu
mai pomenim; sá ai intelepciune este cu
mult mai mult decat sa ai margliritare;
Topazele Etiopiei nu sunt deopo-
triva cu ea pi cu lamura aurului nu ata,
In tirizii.
Atunci, intelepciunea - de unde
vine ea? i care este obarsia pittrunderii?
Ea se ascunde de cchii tuturor
fiintelor i sta, táinuitá chiar de pasárile
cerului.
Abadon pi Moartea marturisesc:
o Auzit-am cu urechile noastre ceva zvon
despre ea ».
Numai Dumnezeu stie calea catre
ea pi el singur cunoaste salapul ei,
Caci ochiul lui strabate pana la
capatul pamantului si vede tot ce se gi-
geste sub ceruri.
Atunci cand el a dat greutate van-
tului pi apele le-a cumpanit ou m'asura,
541
www.dacoromanica.ro
Cand a dat ploilor pravila i ciirári
descárcitrilor tunetului,
Atunci a vazut-o Domnul pi a so-
cotit-o, a statornicit-o pi a cercetat-o cu
deamaruntul.
lar catre om a rostit: Ia arninte !
Frica de Dumnezeu - ea este intelep-
ciunea i ferirea de rau este patrunderea!»
Iov î.,i urmeazd cuvelntul sdu, amintin-
duli de via(a lui tihnitd si fericitd, de
cinstea de care se bucura din partea celor
de un neam cu el fi de bundstarea care-1
fdcea set ruldeijduiascel in viitor. Era ca
un impdrat in fruntea otirii, ceta, incotro
indruma pe cei care-i cereau sfatul, in-
teacolo apucau.
Dar by merse mai departe cri para-
bola sa i gräi:
O, de-ap putea si fiu iar ca in
lunile de altadata, ca in zilele alud
Dumnezeu veghea asupra mea!
Pe cand tinea luminoasli candela-i
deasupra capului rneu pi intru lamina lui
razbeam prin intunerec ;
i precum eram in zilele toamnei
mele, cand Dumnezeu ocrotea cortul
meu,
Cand Cel Atotputemic era meren
cu mine pi imprejurul mea copiii mei,
Cand picioarele mele se scaldau in
lapte si teascul meu revarsa paraje de
untdelemn !
Atunci cand iepeam la poarta de
sus a cetatii pi apezarn in piata jiltul meu,
Daca ma vedeau cei tineri se da-
deau inapoi °u sfiala, iar cei batrani se
ridicau i ramaneau in picioare;
Fruntapii conteneau cu vorba lor
si-pi puneau mana la gur5.,
Vocea capeteniilor amutea pi limba
li se lipea de cerul gurii,
Urechea care ma auzea má fericea
ochiul care ma vedea marturisea pen-
tru mine.
Caci mantuiam pe Barman din
mana impilatorului pi pe orfan pi pe cel
filfa; de ajutor.
Binecuvantarea celui gata 85, piará
venea peste mine si fáceam inima va-
duvei sé, se bucure.
 CARTEA LUI IOV, 30
M5, imbriicam intru dreptate si ea
mi-era vesm5,nt, judecata-mi nepartini-
toare era pentru mine mantie si turban.
Ochi cram pentru cei orbi, si pi-
cioare pentru ologi tot eu eram.
Eram párinte pentru sáraci i pri-
cinile celor pe care nu-i cunosteam le
descurcam.
Sfaramam coltii jacmanitorului
smulgeam prada dintre dinti.
í ziceam intru mine: a( Ma voi
sfilrsi la cuibul meu i ca pasarea Phoenix
voi inmulti zilele mele! »
Radacina mea se intindea catre
ap5, i roua se lisa noaptea pe ramurile
mele;
Slava mea se innoia pentru mine
arcul meu intinerea in mane mea.
Toti ma ascultau i tiiceau i as-
teptau muti povata mea;
Dup5, ce sfarseam vorba, ei nu
mai riispundeau i cuvintele mele picurau
peste ei;
i aditstau la mine ca la ploaie,
ciiscau gura ca la ploaia tarzie.
Dac5, z5,mbeam la ei, nu le venea
sa creed& si nu litsau s5, le scape nici o
raze din lumina fetei mele.
Le ditdeam indrumari si le eram
ciipetenie, stateam ca un impárat in frun-
teapstirii si cum Ii duceam eu: dusi se
lasau i ei.
30.
Acura a ajuns batjocura i rdsui calor care
nici nu eran vrednici sci stea altIturi de
câinii turmelor lui. ,Dumnezeu acum
apasd si se in mare restriste. Chinuit
îi necdjit el 4i spune
lar acum isi rad de mine unii care
n'au ajuns la anii mei FA pe parintii
citrora nu-i socoteam destul de vrednici
sit-i pun alaturi cu câinii turmei mele !
Choi la ce mi-ar fi fost bung puterea
mainilor lor ? Toatit täria lor este sleit5,!
Sfrijiti de calicie si de foamete, ei
rod radácini in bära,gane i muma lor e
sterpiciunea i pustietatea.
Ei culeg ierburi aerate de prin me-
racini i radacinile de jneapan sunt de-
mancarea lor;
542
www.dacoromanica.ro
Sunt alungati din obstia oamenilor
toti il huiduiesc ca pe niste talhari.
i atunci trebue face sales in
pripoare, in crapitturile pamantului si ale
stancilor ;
Urlä, prin tufisuri i stau claie peste
grimed& pe sub scaieti.
Neam de oameni ticalosi! Feciori
ai nim5,nuia! Buni de scos cu harapnicul
din Ora!
i acum am ajuns cantecul lor !
M'am facut de poveste fare ei!
Cu scarba, ma privesc, stau departe
de mine i nu se sfiesc sit mit scuipe in
fate,.
Cel ce s'a dezlegat din funie ma
chinueste, tocmai cel ce si-a smuls za-
balele de la bot!
La dreapta sta in picioare toata
bota, picioarele mi le-au pins in let
drumuri astern impotrivii-mi.
Ei mi-au titiat once carare, ajut5,
la pieirea mea si nimeni nu-i opreste.
Ca printeo spartura large ei dau
navala, se rostogolesc printre dartimaturi;
Spaimele se napustese peste mine,
spulber5, ca furtuna intaietatea mea,
fericirea mea se distramit ea norul,
i acum sufletul meu se topete
In mine, zile de restriste má, insfaca;
Noaptea sfredeleste oasele in mine
vinele mele n'au astampar.
Cu putere uriasit el ma tine de
hain5,, ma strii,nge ea gura camásii!
El m'a zvarlit in mocirla, m'a fecut
una cu pulberea cu gunoiul
Strig catre tine si nu-mi r5,spunzi,
stau in fate ta si nu mit iei in seama;
Tu te-ai facut asupritorul meu
intru puterea mitinii tale, tu ma prigo-
nesti;
Tu ma ridici in bataia vantului,
ma lasi pe el calare i apoi iuresul ploii
md topete.
tiu prea bine ea, tu md intorci
spre moarte i spre casa de adunare a
tuturor celor vii!
Totusi nu intindeam eu oare
mane cätre cel dosadit, dace in obida lui
el striga catre mine?
Sau n'am plans eu pentru acela
ce-si duce viat,a greu EA nu s'a mithnit
sufletul meu de amarul nevoiasului?
 CARTEA LUI 10V, 31
Atunci cand nitdajduiam fericirea,
a venit nenorocirea; cb,nd mi astepta,m
la lumina, a nipadit intunericul!
Maruntaiele mele fierb in mine FA
n'au odihna; zile de restriste au dat
peste mine.
Mohorit imi indrept pasii In afarg de
umina soarelui ; mä ridio in adunare si
lmg vaet.
Am ajuns frate cu sacalii i cu
strutii tovaras !
Pielea mea se cojeste neagra de pe
mine FA oasele mele stint arse de fiiguri,
Asa bleat harfa mea a ajuns unealta
tanguirii s't flautul meu glasul bocitoa-
relor.*
31.
El fusese Wit priltanei in vremea
lui: cinstea pe fecioare, era drept, cinstea
pe lemeia altuia 0 nu se atingea de ea,
nu nesocotea dreptul slugilor, avea
de cei seírmani, nu s'a leicomit 0 nu s'a
inchinat la idoli. Cel Atotputernic sei-1
juclece.
o Fgcut-am legitmAnt cu ochii mei:
sa nu ma uit cu jind la nici o fecioaril!
Dar care e partea pe care Dumnezeu
o di' de sus i mostenirea pe care Cel
Atotputernic o trimite din ceruri?
Nu e oare prapadul pentru cel pg-
clitos i zmicinarea pentru
nelegiuirii?
Nu vede oare Dumnezeu cargrile
mele si nu numarg el toti pasii mei?
Am umblat eu cu minciuni, sau
piciorul meu s'a zorit spre inseliciune?
Duranezeu sa mà cantareasci, in
cumpans,i con dreapta i s5, recunoasca
nevinovatia mea!
Daca pasul meu s'a abatut din cale
mima mea s'a luat dupit ochii mei, si
ceva necurat s'a lipit de mainile mele,
Atunci si Boman i altul sA mg-
nance i vlistarii mei sä fie scosi din rit-
dgoing !
Dacà hiima mea s'a smintit dup.&
vre-o femeie cu barbat si am pandit la usa
aproapelui meu,
Atunci, sotia mea sä rasneasca
pentru altul i altii sa se aplece peste ea!
543
www.dacoromanica.ro
Fiindei aceasta este o grozgvie,
este un pima pe care sa-1 judece jude-
catorii,
Cu adeviira,t, foc este care mi-
stueste pan& in adancul adancului si arde
toot& agoniseala mea.
Dad, am nesocotit dreptul servi-
torului meu i al servitoarei mele, cAnd
erau in pricing cu mine,
Ce voi face cand Dumnezeu se va
scula si va care seamit? Ce-i voi dispunde
eu atunci ?
Cel ce m'a facut pe mine in pan-
tecele mamei nu 1-a facut si pe el? Nu
tot el no-a alcatuit In sanul ei?
Ori am taiat pofta saracilor si am
hisat sit jinduiaseit ochii vaduvelor,
i am mancat singur codrul meu
de paine i cel orfan n'a mancat din el?
Dimpotrivg ! Din tineretea mea,
I-am crescut mare, ca un tat5,, si din
pantecele maicii mele am calauzit-o pe
vaduva!
Ori am vitzut pe golan färà yes-
mant i pe sarantoc fara cergg,
i coapsele lui nu m'au binecu-
vântat si din lana tuns& de pe mieii
mei nu s'au incalzit ?
0.ti am repezit mána mea Impo-
triva orfanului, fiindcg vedeam pe jude-
citori de parten mea?
Atunoi cadg umitrul din
spatit i bratul meu sa se rump& din in-
cheietura sa!
Caci frica de Dumnezeu mi co-
plesea i in fata mgretiei lui nu mai
aveam nici o putere;
Od am pus In aur nadejdea mea
si am zis lamurii aurului: EfAi bizuinta
mea! »
Ori m'ara bucurat cá averea mea a
sporit i ca mama mea a dat de castig
greu;
Oti m'am uitat la soare cilnd
straluceste, sau la lung, cand aluneca,
proa luminoasi,
i mima mea s'a amigit in taina
si mama mea s'a atins, inteun sitrut, de
gura mea, -
i aceasta ar fi fost o ving, vrednici
de osandi, fiindcä ma lepidam de Dum-
nezeu din ceruri, -
 CARTEA LUI IOV, 32
Ori m'am bucurat de nenorocirea
celui ce ma ura si am tresaltat cand a
dat vre-o durere peste el, -
Ba eu unul n'am 15,sat gura
mea sa pacatuiasca i sii, cearä, cu ble-
steme viata lui, -
Ori cei din cortul meu n'au rostit:
0, de s'ar mai gasi vre-unul care ea nu
se fi saturat din bucatele lui!
Nei strdinul nu m'anea noaptea
afar5 usa mea o deschideam drume-
tului, -
Ori am ascuns, ca Adam, gresala
mea si am pitit in san päcatul meu, -
Pentru cà ma infioram de zarva
multimii si mi-era frica de dispretul
semintilior, asa inciit taceam chitie
nu ieseam din pragul casei!
0, dad, ar fi cineva care sa-mi
dea ascultaxe asupra acestor lucruri !...
Dar iota plangerea cu iscalitura mea!
Cel Atotputernio sa-mi dispunda! Iar
cartea de para pe care va fi scris-o
risul meu,
Voi purta-o negresit pe spinare si voi
innoda-o ca o cununii in jurul fruntii mele !
Ji voi vesti numarul pasilor mei
si ml voi apropia de el ca un seic !...
Dada tarina mea ar striga impo-
triva-mi i cu ea impreuna bra zdele ei
ar plange,
Dec& as fi mâncat fiíra bani vlaga
ei si-as fi scos sufletul celui ce a sta.-
panit-o,
Atunci, in loe de grail, sa crease5,
palamida si in loe de orz, boziul !
Cu acestea si-a ispdivit by cuvein-
tul lui.
32.
Cuvantul lui Elihu, iul lui Barachel din
Buz. Elihu, care chsteptase ascultase
vorbele celorlalti mai in varstd, credea cei
varsta le va da intdietatea. El va incepe
cudintul sau feird sci caute la laja nimiirui.
Atunci cei trei barbati nu-i mai
&Audi lui by nici un räspuns, o data ce
el se socotea pe sine drept.
Dar Elihu, fiul lui Barachel din Buz,
din spita lui Earn, se apiinse de mania
impotriva lui Iov, care se punea in pri-
cu Dumnezeu,
544
www.dacoromanica.ro
Si se aprinse de manie impotriva
celor troj pricteni ai lui Iov, ciici nu mai
gaseau ce sa-i raspunda i astfel osan-
deau pe Dumnezeu.
Ci Elibu asteptase, pe cand ei vor-
beau cu lov, fiindca aceia erau mai
batrani decat el.
Si vitzand Elihu ca din gura color
trei bárbati nu mai (lit nici un raspune,
atunci mania lui se intaratii.
Deci Elihu, fiul lui Barachel din Buz,
lua vorba i griii: Sunt dinar do ani,
lar voi sunteti batrani, de aceea m'arn
sfiit i m'am temut sa va dau pe fat&
stiinta mea.
Gandeam eu: Varsta va vorbi si
multimea anilor va face cunoseuta in-
telepciunea!
S. Totusi duhul care este in om
suflarea Celui Atotputernic Ii dà omului
intelepciune ;
Nu cei cu zile multe sunt intelepti
si nu cei batrani se pricep ce este dreapta
judecata.
Drept aceea vit spun: Asculta-
ti-ma! Va voi arata i eu ceca ce stiu!
lata, asteptat-am cuvintele voa-
stre, ascultat-am terneiurile voastre,
'Ana ce le-ati scormonit pe toate.
La voi mi-am atintit to:eta luarea
aminte, i kit& cà nimeni n'a razbit pe
by, nimeni dintre voi n'a stiut sa rifts-
panda' la dovezile lui!
Si sl nu ziceti: t Am dat de mare
intelepciune! Dumnezeu mai poate sä-1
razbeasca, si nu omul !*
El n'a indreptat cuvantarea sa
Impotrivft-mi, dar nici eu nu-1 voi in-
tampina cu rostirile voastre.
Au inlemnit! Nu mai ra.spund
nimic ! Lau päräsit cuvint,ele!
i eu am asteptat! Ci fiindca au
contenit din vorba i stau asa i nu mai
dan nici un raspuns,
Voi raspunde i eu din patea mea,
voi arata stiinta mea si eu!
Caci aunt plin de cuvinte, duhul
din mine imi da zor:
Launtrul meu, Rita, este ca un
vin fara rasuflatoare O. care sparge
burdufurile cele noi!
Voi vorbi deci ca sa ml racorese,
voi dcschide buzele mele i voi raspunde.
 CARTEA LIJI IOV, 33
Nu voi cauta la obrazul nimanui
si nu voi proslavi pe nimeni.
Gad nu e in fire& mea
vesc, altfel ziditorul meu m'ar smulge
inteo clipeala.
33.
Elihu urmeazii cumintul sciu osandefte
pe Iov cei a spas cd e drept i 91,' a sdvdrfit
nici un *teat, ci numai Dumnezeuii cautd
prilej de gdkeavä. Dumnezeu nu rdspunde
la asemenea lucruri, ci el se araki omului
in vedenii ori prin ingeri, sau cuminfefte
pe oameni trimitdndu-le ccite o boalci care
(intueiste in pat. Dual* omul se vindecci
mul(umitei unui inger mijlocitcrr, atunci
Dumnezeu Li mantuefte.
o Asa dar, o! by, asculti, rogu-te,
vorbele mele i pune-ti in urechi toate
cate iti voi apune.
lata, deschis-am gura mea si limba
mea graieste:
mima mea va grai iar j iar cu-
vintele $iintei, buzele mele se vor rosti
cu limpezime.
Duhul lui Dumnezeu m'a zidit
suflarea Celui Atotputernic mi-a daruit
Dad, poti, da-mi faspuns, desfa-
surd-ti puterea in fata mea; piept !
Iatii, pretuesc cat ai tine in ochii
lui Dumnezeu: framantat din lut am
fost i eu.
Deci frica din parte-mi sa nu te
infricoseze i mana mea asuprii-ti grea
nu va fi!
Tu ai spus asa in auzul meu sisu-
netul cuvintelor tale 1-am auzit:
o Sunt curat, grit pácat! Nepilta.t
aunt eu i n'amsavarsit nici o faradelege !
Si iata ca Dumnezeu imi cautä
prilej de galceavii i mà socoteste drept
vrajmaf,4 al säu ;
Pune picioarele mele in butue
pandeste toti pasii ruei. #
Aici iti raspund cit n'ai clreptate,
pentru ca. Dumnezeu este mai mare
dealt omul!
De ce te-ai suparat pe Dumnezeu?
Ca nu di socoteará de toate faptele sale?
Dumnezeu vorbeste o data si chiar
de douà ori, dar omul nu bag& de seama:
545
www.dacoromanica.ro
In vis, in vedenie de noapte, cand
somnul greu cade peste oarneni si dorm
In patul lor,
Atunci el deschide urechea muri-
torilor si-i infricoaeaza cu aratari,
Ca «a intoarca pe om de la fapta
rea nimiceasca din el trufia,
Sii-i mintuiasci sufletul de po-
gorirea in Seol si de prabusirea In sa-
bio fereasca viata lui.
El Il dascaleste cu durerile zacerii la
pat c Cu framantarea neincetata a oaselor ;
Si atunci viata omului se scar-
begte de máncare i sufletul sau de bu-
catele cele mai poftitoare;
Carnea sa se topete de n'o mai
vezi si oa.sele sale, nevazute pan& aci,
ies prin piele;
lar sufletul sliu se apropie de prii-
pastie i viata sa de imparátia mortilor.
Atunci, dacä este Pang& el un
inger, un talmaci chute() mie, la-
mureasca omului care este canonul lui,
Si care se indure de el si sit
zica, Domnului: o Izbaveste-1 de pogo-
rirea in Seol! Am gasit eu ispasa pen-
tru viata lui ! »
Trupul sau infloreste mai mult
dectit in tinerete i se intoarce spre zilele
°and era in putere.
El se reap% acum lui Dumnezeu,
Dumnezeu i se aratit, milostiv c vede
cu bucurie mare fata Domnului i feri-
cirea sa i-o da inapoi;
El canta in fata oamenilor
apune in gura mare: o Pacatuit-am si-am
strambat dreptatea! Dar Dumnezeu nu
s'a potrivit faradelegii mele!
El a izbávit sufletul meu de po-
gorirea in Seol i viata mea se bucura
vazand lumina !*
Iatä, toate acestea le face Dum-
nezeu, de doua mi si de trei ori, cu omul,
Ca sä, mantuiasca sufletul sau din
stricaciune i sa-1 lumineze ou lumina
celor vii.
Ia aminte, Iov, da-mi ascultare !
Taoi, cà eu am sa vorbesc!
Daca ai ceva de spus, apune-mi!
Vorbeste! Stint bucuros ea ascult dez-
vinovatirea ta!
lar de nu, asculta-mil tu! Taci
si te voi invata ce este intelepciunea! s
35
 CARTEA LIJI IOV, 34
84.
klihu urmeazci cuvantul, rugdndu-se 8c1
fie ascultat. by a ziscei este drept
Dumnezeu inkiturd dreptatea lui. Inset
Dumnezeu rdspleiteste omului dupd faptele
lui i cdrmueste intreaga lume. Deci by
peitimelne liinded a pcidituit.
Elihu urmä cuvantul i zise:
a AscultaV, voi inteleptilor, vor-
bele mele, i voi, priceputilor, atintiti
urechile !
Ciici urechea driimälueste cuvintelc,
precum cerul gurii gust& bucatele.
Sä hotarim- care e dreptul cantar,
sä ne intelegem intre noi, ce este binele,
Fiindci Iov a rostit: Eu sunt
drept, dar Dumnezeu înlätuth dreptatea
mea!
In ciuda dreptii mele, tree drept
un minemos; rana sägetii in mine este
nevindecati, i fârà sä fi pactituit nimio
Care om mai e ca by, care sa, hu-
lease& precum ar bea api,
i sà, umble in toviiritsia facittorilor
de rele i sâ meargi alaturi cu oamenii
cei farädelege?
El a mai zis: e Nu-i foloseste nimic
omului, dacii sti bine cu Dumnezeu a.
Drept aceea, voi oameni cu minte,
ascultati la mine: Departe de Domnul
bänuiala de fautate si de Cel Atotpu-
temic binuiala de nedreptate!
Cad el ritspliteste omului dupi
fapte si dupd, purtarea lui Ii därueste
plata.
Asa e, inteadevir ! Dumnezeu nu
are nici o vita i Cel Atotputernic nu
strambätäteste dreptatea.
Cine i-a dat in grijii piimantul,
sau cine ha pus carmuitor pe lumea
toata ?
Dacii el s'ar aduna in sine 11184
si duhul situ i suflarea sa le-ar lua inapoi,
Atunci toot& fäptura ar pieri
laolaltd si omul s'ar intoarce in pulbere.
Daca' ai minte, ascultä incoace,
pune in urechi rostul vorbelor mele:
Oare ar putea si carmuiascii, unul
care uräste dreptatea ? i tu osindesti
tocmai pe Cel Drept si Prea Puternic !
Cel ce spune despotilor: e netreb-
nicule ! o i boierilor: a miselule!
546
www.dacoromanica.ro
Cel care nu cautii la obrazul voe-
vozilor si nu face osebire intre un
chiabur si un calk, pentru cii, toti aunt
lucrul rnainilor sale.
Intr'o clipitä ei mor si in miez de
noapte norodul se zcrudue EA se revarsi
inläturä pe despot,L=fitrii sä1i trudeasci
nimeni mana,
Choi ochii Domnului sunt atintiti
°supra purtarii omului, si el vede top
pasii lui:
Nu este nici un intuneric si nici o
negurealä, ca sä se ascundä acolo cei ce
lucreazii, fiiridelegea.
Domnul nu pune omului soroc
si vie la Domnul la judecata;
El sfdrami pe cei puternici, färii
cercetare, i pune pe altii in locul
lor.
Drept aceea, el cunoaste slujbele
lor 0-1 rästoamä, in timp de noapte i ei
se fac firame.
Ca pe niste piiciitosi ce sunt, el
Ii pedepseste in vizul tuturor,
Deoarece s'au depirtat ele ling&
el i nu si-au friimantat mintea cu toate
indrumärile sale,
Ci au impins pan& la el strigitul
oropsitului, astfel cä tipetele obijduitilor
el le-a auzit.
Dacii Domnul eta tihnit, cine
va scoate din tihna lui ? Daca acopere
fate, sa, cine Il va mai zäri? Dar el ve-
ghiazii peste noroade i peste fiecare om,
deopotrivi,
Ca si impiedice domnia celor
firit de lege care prind in la t norodul.
Nu cumva Dumnezeu îi va zice:
Am fost amiigit! Nu mai cad in
!
Ceea ce este dincolo de vederile
mele, tu invatii-mil. Dacii, am fiiptuit
vre-o nelegiuire, nu o voi mai face a
doua oafi!
Rispliti-voi oare dupti, capul tä,u,
fiindcii tu esti nemultumit! Iatii oh tu
alegi ce e mai bine si nu eu! Atunci,
apune: ce Ejtii t1.1!
Oarnenii cu minte imi vor miírtu-
risi i orice om intelept care mi ascultä:
e by vorbeste fart", cunostinti si
cuvintele lui sunt färii, miez de intelep-
ciune.
 CARTEA LUI IOV, 35, 36
Cu adevarat, lov trebue incercat
pans& la urma, pentru raspunsurile lui
ca din gura unor oameni farä de lege;
Cad el adaogii pacat peste pacat;
In ciuda noasträ, el ne bate din pumni
invarfueste spusele sale impotriva lui
Dumnezeu! »
85.
Al treilea cuvtint a lui Elihu. Iov graiefte
vorbe lard rost.
Dar Elihu urmit inainte i zise:
o Socotesti aceasta drept bung ju-
decata ? Cand te-ai rostit: o Mai multä
dreptate am eu decat Dumnezeu! »
Si intrebi: s Ce-ti foloseste ? Ce-ti
strio daciL pacatuesc? »
Iti voi raspunde limpede, ca
celor ce gandesc la fel cu tine:
Uitii-te la cer i vezi, priveste
norii: atat de sus, deasupra ta!
Dad, pacatuesti, ce-i casunezi lui?
pacatele tale, de sporesc, ce-i faci cu
asta ?
Drept (lac& esti, ce dar Ii faci? Sau
ce primeste el din mana ta ?
Numai pe om, semenul tau, II
atinge nelegiuirea ta si pe fiul omului
il inalzeste dreptate,a ta.
De prea multa impilare, norodul
striga, racneste de silnicia bratiului
stapanitorilor;
Dar nimeni nu zice: « Unde este
Dumnezeu, ziditorul meu, cel ce da-
rueste noptii cántari de biruintii,
Cel ce no da invitatura prin dobi-
toacele pa,mantului i ne intelepteste
prin pi-waffle cerului?
Si atunci ei strigii, dar el nu le fás-
punde din pricina ingamfarii celor
Dar zadarnic ! Dumnezeu nu mude!
Cel Atotputernio nu ja aminte!
Cu atat mai putin cand tu zici
cá o nu vezi pe Domnul nicairi »
pricina ta e in fata lui si tu stai si-1
astepti ».
Si Rua* cand zici cá « mania lui
nu pedepseste pe nimeni i el nu gtie
prea mult din pacatele noastre ».
Adevazat ! lov Ii deschide gura
degeaba i, fárá pie de pricepere, grit-
madeste noian de vorbe! »
547
www.dacoromanica.ro
86.
A patra cuvdntare a lui Elihu. Dumnezeu
rdspldte,.,te pe fiecare dupd laptele lui:
pe cel drept si pe cel päaitos. Dumnezeu
este atotputernic precuin se vede din urea
inconjurcitoare.
Elihu isi urma euvantarea i zise:
o Asteaptä putin voi da inva-
taturi, ca mai este Inca de vorbit despre
Dumnezeu.
Voi porni cu stiinta mea de departe,
ea sa, scot dreptatea ziditorului meu,
Cad, pe fiintit de adevár I Vorbele
mele nu sunt mincinoase i Moog& tine
stä cineva Cu deslivarsitä cunostinta.
Priveste! Ce puternic este Dum-
nezeu i pe nimeni nu dispretueste; pu-
ternic este prin inaltimea priceperii sale!
El nu lasä pe cel rau «à däinuiascà
celor särmani le face dreptate.
El nu-si intoarce ochii de la cel drept,
iar pe regii de pe tron el i-a statornicit
deapururi, dar ei au ajuns trufasi !
Si iatä-i ferecati in obezi i prinsi
in laturile durerii !
Atunci el le da pe fati isprava lor
pficatele lor, cá adicii se trufisera,
Si le deschide mintea, ea s6.-0 ia
de seama, si le da porunca sa se intoarca
de la färiklelege.
Dacii ei dau ascultare i slujesc
Dornnului, ispravesc zilele lor intru bun
trai i anii lor intru desfatare.
lar de nu dau ascultare, aleargä
In sabie pi pier in nebunia lor.
Duman* cum sunt ei, pun
manie la inima, nu se magi,: cand Dum-
nezeu Ii fereca, ;
Viata lor se stinge in tinerete
vlaga lor in floarea varstei.
El mantueste pe obijduit prin
chiar obijduirea lui deschide mint,ea
tocmai prin suferinta.
Tot asa te-ar fi scos si pe tine din
gura restristei, mide e largime, iar nu
stramtorare, i ce-ar fi pogorit pe masa
ta ar fi fost plin de grasime.
Dar tu esti plin de careota nele-
giuitilor ! Carcota i osanda te-au inhátat !
Mania Domnului este ! Dar sa, nu
te tars.sca prin prisosul ei covarsitor
mäiimea ispasei sa nu te incovoaie!
9 5*
 CARTEA LEH IOV, 37
Poi sit pui rugticiunea ta la Dum-
nezeu, cánd esti la grea nevoie,
cu toate opintirile puterii omenesti ?
Nu suspina dup.& noaptea cea
mare, &Ind neamurile se ridicit la locul
lor de veci!
Pizeste-te, nu te intoarce la fruit-
delege, cici ea ti-a fost mai drag& cleat
suferinta.
lati, Dumnezeu lucreaza uriase
lucruri, prin puterea sa; cine poate sä
dea invittaturi ca el ?
Cine i-a hotärit lui cum si meargi,
si cine i-a zis vreodati: a Ai sivirsit ne-
dreptate?*
Adu-ti aminte deci sà pream5.-
resti lucrarea sa, pe care oamenii o laudii,
In chatece.
Toatä lumea o priveste; omul se
uiti la ea din depirtare.
Cat e de mare Dumnezeu! Dar
noi nu-1 intelegem, iar numitrul anilor
säi e de necercetat.
Cu el trage in sus stropii de apit
din aburul situ, Ii preface in ploaie,
Pe care o scurg norii i o pieura
peste multimea omeneasca.
Oare cine poate sit priceapi des-
fäsurarea norilor i bubuiturile cortului
situ ?
Iatit! El destinde, deasupr5.4,
lumina fulgerului i acopere strifunzi-
mile märii!
Crici prin aceasta el ocirmueste
neamurile i dit demincare din belsug.
Cu amilndoui mâinile cuprinde
fulgerul porunceste si mearga drept
la tinta.
Tunetul säu li este crainic, in-
tetindu-i mania impotriva
37.
Din felul cum se desIdsoarci furt una se
vede cd Dumnezeu este atotputernic. Deci
by 8cl se smereascd inaintea lui
cinsteascd
La aceastä priveliste, mima mea
se cutremurä si se zmiceste de la
locu-i!
Ascultati ! Ascultati bubuitul gla-
sului situ s't ramitul care iese din gura
sa!
www.dacoromanica.ro
El Il sloboade sub cerul tot i ful-
geru-i ajunge pinä la marginile pitman-
tului.
Dupa fulger, bubue tunetul, el tuna
cu glasu-i care ridiert in slivi si nu-si
opreste fulgerele, cand s'a pomit tunetul
siu.
6. Dumnezeu cu glasul situ sivarseste
minuni; el face lucruri mari pe care nu
le intelegem.
Inteadevär, el porunceste omit-
tului: « Cazi pe pamint ! i ploilor care
toarnii: Plouati cu galeata! »
El leaga astfel mina oricitrui om,
ca si cunoascit toata, lumea lucrarea sa.
Fiara silbatic5, inträt In ascunzis
stä, pititZ, In vizuinile ei.
Din miazit-zi porneste furtuna
din miazi-noapte se Iasi, frigul;
La suflarea Domnului se face
ghiata i intinsul apelor inmärmureste;
Norul de asemeni azvirle
netul, grinalideala norilor scapiri ful-
gerul.
i fulgerul se invirteste in cercuri,
aleargä dupl. cirmuirea Domnului,
virsind tot ce i-a poruncit, pe fata
hunii pamitntesti,
Ori ca pedeapsit pentru pimintul
situ, ori ca milostivire pe care i-o
harrizeste.
Pune-ti in urechi acestea, by!
Stai locului i gandeste-te la minunile
lui Dumnezeu!
Iti dai tu seams, cum le pune
Dumnezeu porunci si cum scapär5, ful-
gerul din norul siu ?
Pricepi tu ceva din plutirea no-
rilor, din minunittiile celui desivarsit In
cunostinti?
Tu, cel cu vesmintele incinse, cand
piimintul sat toropit, la vintul de
Poti sit intinzi la fel cu el boltitura
8d-1 cerului, ca sä stea teapani ca o oglinda
turnatit ?
Invata-ne ce spunem ? Noi
nu mai insiam nimio de prea mult
intuneric !
E nevoie spun& cineva cä eu
vreau sà vorbesc? i dad a vorbit un
om, i-o aduce cineva la cunostinti?
548
 CARTEA LUI IOV, 38
Ci acum lumea nu mai vede soa-
rele, fiindcb, este intunecat de nori, dar
yiintul se porneate si-i limpezeate;
Din miazil-noapte nay/11We o lu-
minsti ca de aur. In jurul Domnului stä,
slavä infricoaata!
La Cel Atotputernic noi nu putem
sä, ajungem, la cel uriaa intru putere;
dar judecata i plinátatea dreptatii el
nu le obijduieate !
Pentru aoeea, oamenii se t,em de
el. iar la cei intelopti, in capul lor, el nu
se uita.
88.
Domnul gritieste /ui
moan& El li aratei cei este creatorul lumii,
al zorilor si al celorlalte /ucruri ale firii.
El hriineste kul f i corbul.
Atunci Dornnul raspunse lui by,
din valmitaagul furtunii,
o Cine-i acesta care intuneca sfatul
men cu vorbe nefntelepte?
lncinge-ti coapsele, barbäteate! Eu
am s te intreb qi tu ai s mä inveti!
Unde eral tu, dad eu am intemeiat
pamântul? Spune-mi, (lac& te pricepi !
Cine i-a statornicit mäsurile - daca
atii - sau cine a intins pe el lantul de
mtisu rat ?
In ce au fost infipte temeliile lui,
sau cine i-a pus piatra din capul unghiului,
Cand tresalta,u Iaolaltä stelele dimi-
netii i toti ingerii Domnului so bucurau
foarte?
Cine a inchis marca cu porti, atunci
cand a tAanit ea intai, cand a iesit din
mate& ?
Si cänd i-am pus norii drept Yea-
mänt i negurile drept scu.t;ece,
Si am tras tärmul meu in jurul ei
i-am pus zavoare i canaturi,
i i-am poruncit: o Pê.nâ aici
vii ai mai departe nu! Aici sfarama-se-va
trufia valurilor tale!
Dat-ai tu, de cänd traieati, po-
runci diminetii? Ai insemnat tu zorilor
locul lor,
Ca sa apuce de eolturile pamantului
raufficatorii sä fie scuturati de pe el?
Pämäntul se inroaeate ca lutul de pe-
cetluit ai se impestriteaza ea un vesmänt.
b49
www.dacoromanica.ro
Atunci celor rài li se ja lumina si
bratul trufa a este zdrobit.
Mers-ai tu päna la izvoarele marii
necercetatele adâneuri ale oceanului
sträb5,tutu-le-ai oare?
Ti eau arätat oare portile mortii
yäzut-ai pe portarii intunericului ?
Ti-ai dat tu soeoteala de lärgimile
pan-iântului? Spune, daci atii cat sunt
de mari !
Care e calea spre silaroul luminii?
intunericul - mide este cuibul lui?
Ca sä, le petreci in tärämul lor
ea sii te inveti cärarile catre caminul lor.
Tu atii bine, ciici pe atunci erai
nascut i numärul zilelor tale e sume-
den ie !
Ai ajuns tu päni la ziioatorile za-
pezii i vazut-ai vistieriile grindinii,
Pe care eu le-am pus deoparte
pentru vreme de präpad, pentru zile de
incaierare ai de fitzboi?
Caro este cala pe care se impr/tatie
coat°, ai se riíspitndeste pe pimant väntul
din räsärit?
Cine i-a croit fitgaauri potopului
ploilor i carari rostogolirilor tunetului,
Ca sä plou5, peste un tinut unde
nu e tipenie de om, peste un pustiu
unde nu trdieate nimeni,
Ca 85, adape locuri sterpe pu-
stietaVi i sä imbie sit räsara coltul
ierbii ?
Are ploaia vre-un tatäl Sau cine
a zämislit picaturile de mud ?
Din stmul cui a ieait ghiata roi pro-
moroaca din ceruri cine a niiscut-o ?
Ca piatra se fac apele &Ind in-
fata märii prinde pojghitä.
Poti tu sa innozi legaturile Ple-
iadelor i sá desnozi lanturile Ralitei?
Tu eati care scoti la vremea lui
Zodiacul, ai Ursa-Mare, cu puii ei, tu
oare-i ?
Cunoati tu pravilele cerului? Inde-
plinesti tu pe pämänt scriptura lor?
Poi tu sa ridici päria la nori glasul
täu, ca naboiul apelor sa te acopere ?
Sau trimiti tu fulgerele, ai ele fig
porneascä i sái spunä: o Iatä-ne la
poruncii! o
Cine a pus in pasärea ibis intelep-
citme i cine a dat cocoaului pricepere ?
 CARTEA LUI IOV, 39, 40
Cine poate sä numere norii Cu in-
telepciune, s't burdufurile cerului cine
poate sa, le aplece,
Ca pulberea sil se Inchege i braz-
dele sä se lipeasca, intre ele ?
Oare tu vanezi precia leoaicei i tu
alini foamea puilor de leu,
Cand se einchese In vizuinile lor
stau In hátis la panda?
Cine face rost corbului de hranii,
cand puii sai striga la Dumnezeu i umblä
ratacind fax& demancare ?*
39.
Apoi: fdtatul caprelor scilbatic,e, mdgarul
sabatic creste si trcieste in voie, precum
boul sdlbatic; strutul, calul, OiMUi
vulturul.
o Stii tu vremea cand fata capre/e de
munte ? Ai luat tu seama la fatatul cer-
boaicelor ?
Numärat-ai tu lunile sarcinii lor
stii sorocul cand e si nasca ?
Ele ingenunchiazii, nasc pull lor
scapa lesne de durerile facerii.
Puii lor prind putere, se fac mari,
slobozi pe eamp, se duc si nu se mai
intore la ele.
Cine a dat drumul onagrului
cine a dezlegat legaturile asinului salbatic,
Carui i-am haritzit pustiul ea loeu-
intá i loeurile sárate, sala,?
El Isi rade de huetul cetätii, el
n'asculta de räcnetele catargiului!
El cutreera muntii - imasul Ball -
urobla dup5, tot soiul de verdeatä.
Se va invoi oare boul salbatic
fie sluga ta ? Va manca el anga, ieslea ta?
II vei lega tu de gát cu funja, ea
sii gräpeze brazdele pe urma ta ?
Iti vei pune nadejdra Inteinsul,
fiindea are putere uriasa, si-1 vei usa de
capul lui, in munca ta ?
Te bizui tu pe el ezi, va veni Inapoi,
ca sa-ti stranga, la arie, graul tau?
Aripa strutilor e zburdalnica, are
pana frumoa,sii i stuf de carlionti.
Dar partes. femeiasca Isi napusteste
ouale pe pamant si le oloceste In pulbere.
Ea uita, ea piciorul poate ea le
striveasca i vre-o fiara din campie poate
sa, calce peste ele,
550
www.dacoromanica.ro
Este cruda ou puii ei, ea i cum
ar fi sträini, si de truda ei zadarnica ea
n'are pas,
Fiindca, Dumnezeu a golit-o de in-
telepehme i nu i-a facut parte de pri-
cepere.
Dar la timp, cand plesneste din
aripi in väzduh, îi rade de cal si de
eälaret !
Oare tu dai put,ere calului? Oare
tu imbraci gatul lui cu va1urile coamei?
Tu 1-ai facut sii sara ea lacusta ?
Maretul san nechezat da fiori!
El bate cu piciorul In valea
taliei, zburda Intru puterea lui qi por-
neste intru Intampinarea armelor !
Içi bate joc de frica, si nu tremura,
si nu se da inapoi din fata
Pe spinarea lui zanganeste tolba
cu sageti, scanteiazii sillita, si lancea de
zvarlit.
Intru zbucium i nefabdare, el
flamea pamantul si nu mai are astampar
cand sund trambita.
La rasunarea trambitki, el strigii:
Aha! i de departe adulmecá batalla, tu-
netul poruncilor voevozilor i zarva raz.-
boiului.
Oare din istetimea ta se imbraca,
In pene soimul Intinde aripile spre
miaza-zi?
Sau din porunea ta se avânta in
alivi vulturul, cladeste cuibul pe
piscuri neajunse ?
Pe stand siiiiislueste si mane noap-
tea, pe colt de stancá si in tabie de piaträ ;
De aei isi pandeste prado; ochii
lui strabat In departare;
lar puii lui sunt naraviti la sange,
unde sunt cei cazuti de sabie, acolo e
si el. *
40.
Rci'spunsul lui Joy. Dumnezeu grdieste
Dumnezeu a creat lapturi mari vi
puternice: ipopotamul i leviatanul.
i Domnul vorbi mai departe cu
by si zise:
o Oare dojenitorul cauta cearta. cu
Cel Atotputernic ? Cel ce se pune in pri-
Oinii Dumnezeu sii des, raspuns !
Atunci by riispunse Domnului i grai:
 CARTEA LUI IOV, 41
4( sunt o nimica toatii! Ce
s64i riispund? Pun mâna la gura!
0 datä am vorbit si nu mai incep
iar, chiar de dou6 ori i n'arn ce mai
adäoga I
Atunci Domnul räspunse lui by
din vijelie, i rosti:
$ Incinge-ti coapsele ca un voinic!
Eu te voi intreba i tu 86-mi dai ! Va face oare nu tine legamänt, ca
Cu adevärat riísturna,vei tu jude-
cata mea FA má vei osándi pe mine, ca
ramaie dreptatea de partea ta?
Nu cumva bratul tau e ea bratul lui
Dumnezeu i, cu glasul, poti tu sit tuni,
ca el?
Dac6 e asa: impodobeste-te cu
slavit i cu semetie, imbraeit-te intru prea-
mitrire i strillucire!
Revarsä talazurile mäniei tale,
atinteste pe toti trufasii s't da-i la pit-
want !
Vezi pe toti semetii s't smereste-i!
striveste pe nelegiuiti pe loc!
Aseunde-i deavalma in pimant,
tine-i ferecati in tainità!
Atunci, eu insumi iti voi märtu-
risi c6 dreapta ta ti-a dat biruintit1
Ia priveste ipopotamul, pe care
I-am facut ca si pe tine; paste iarba ea
boul.
Vezi, puterea lui e in foalele lui
värtosia lui in muschii de pe pantece.
Coada lui e darza ca lenrinul de
cedru, vinele pulpelor lui aunt numai
noduri.
Oasele lui aunt tevi de aramit, cio-
drugi de fier !
El este fruntea alcätuirilor lui
Dumnezeu; ziditorul situ i-a claruit
sabia sa.
Gael muntii ii aduo daj ie i toate
dobitoacele pamitntului care h5,15,duiesc
in ei.
El se culcit sub florile de lotus, in
ascunzis de trestie EA de rogoz;
Desis nedescurcat II umbreste ;
ciile fluviului il impresoarit.
Dana fluviul se intäratit, el nu se
sinchiseste! El stä nepasittor, chiar (lac&
Iordanul ar veni niftvalnic la gura lui
Cine poate sà.-1 ja de ochi ? Cine-i
In stare 85,-i strapung6 nasul co acul
unditei ?
551
www.dacoromanica.ro
Pescui-vei tu leviatanul u cin-
ghelul pescarese i 11 vei lega de limb5.
cu fränghia?
Poti sit-i bagi prin nitri o sfoarä de
papurit? Poti gäuresti, cu
falca?
Se va ruga oare mult de tine, sau
iti va vorbi lucruti dr6galase?
86-1 iei sluga ta, pe veci?
Te vei juca eu el cum te joci cu o
päsitria si-1 vei lega, spre hazul fetelor
tale ?
Tovarásii pescan i vor face oare
negot cu el? II vor imparti, ou bucata,
la negutatori?
Ciurui-vei tu cu sitgeti pielea lui
capul lui cu junghiul de vánat peste?
Ia agatli-te de el ! 05,ndeste-te, ce
incitierare! Nu-si mai trebue alta!*
41.
Descrierea leviatanului mitre! i inlricopt.
ic Ateptarea aceluia este dezamit-
gait! Nurnai cb,t 1-o vedea i cade pe
spate!
Nimeni n'o sit fie nazdravan sä-1
intäräte, i s cine este acela care
stea inainte?
Cine m'a infruntat vreodat5. EA 1-am
scapat teafär? Al meu a fost, sub cerul
tot!»
Nu voi titcea in privinta mlidula-
relor lui, ci voi vorbi despre puterea lui
far& pereche!
Cine a descoperit pulpana dinainte
a vesmäntului shu? Cine poate sá pa-
trundtt pang la ciiptuseala zalelor sale?
Portile gurii lui cine le-a deschis
vreodatä 7 In jurul coltilor lui e numai
spairnä !
Spinarea lui este siruri de scuturi,
intepenite ca prin peceti de piatiii!
Unul se incopcie strfins cu celälalt,
cá nici micar väntul nu poate sit pa-
trundli printre ele.
Fiecare se lipeste de frittinul s6u,
aunt ca o bucatit si nu se mai desfac.
Stritnutul lui seaparit luminá i
ochii lui sunt la fe] cu genele zorilor;
Din gura lui titsnesc jurubite de
scap6 scantei de foe;
 CARTEA LUI IOV, 42
Din nárile lui iese fum ca dinteo
caldare incinsa i clocotindä, ;
Rásuflarea lui dogoreste ca j'ara-
tecul i flacari zbucnesc din gura lui.
Puterea lui stä in grumazul lui
inaintea lui dantuiese spaimele!
Muschii cdrnii lui sunt vänjosi,
turnati pe el, nu se elintese.
mima lui esto vartoasit ca piatra,
ea piatra cea de jos a rasnitei.
De märetia lui se infricoseaza va-
lurile, talazurile märii se trag inapoi.
Daca lovesti in el, nici sabia nu
tine, nici sulita, nici sageata, nici tapoiul !
Fierul i se pare lui ca paiele, si
arama ca lemnul putred!
Fiieele arcului nu-1 pun pe fuga ;
pietrele din prastie se prefac in pleavä
cand dau de solzii lui.
Ghioaga, in socoteala lui, e ca o
trestie, si de väjäitul hmncii isi bate joc.
Pe päntecele lui, sunt cioburi aseu-
tite ; el Jasa, pe mocirla scrijilittiri de grapa.
El pune adäncul in fierbere ca o
caldare; el face din mare o catue fume-
landa ;
In urma-i, el lasa o dar& de luminii;
ti se pare genunea: un cap cu plete albe.
Nimeni pe pämänt nu e la fel en
el, col ce ziclit a fost sa nu stie de frica.
El se uita de sus la toti câti sunt
puternici ; el este imparat peste toate
fiarele trufas°. *
42.
Rdspunsul lui by. Dumnezeu osdndeate
pe prietenii lui by. Dumnezeu reisplätefte
pe loe din destul, inat atarea lui de pe
urmd a intrecut pe cea dintdi in binecu-
vdntare si bogdfie.
Atunci by deschise gura c5,tre
Domnul i gräi:
prea bine ca toate stau In
puterea ta i ca niei o punere la cale nu
rainfine neajunsa, la tine.
Cine pune pronia sub obroo, din
nestiintä 7... o De aceea - marturisese-
am vorbit, färä sä, inteleg, despre lucruri
prea minunate pentru mine si pe care nu
stiu.
Asculta-ma, te rog, Ffi voi vorbi i eu;
te voi intreba, i tu imi vei da povatà!
552
www.dacoromanica.ro
Din vorbe ajunse la ureche auzisem
despre tine, dar aeum ochiul meu te-a
väzut !
Drept aceea, mä osandesc pe mine
insumi i má, poctiese in praf i in cenusa!»
i a fost asa ea dup.& ce Domnul a
vorbit aceste lueruri cu Iov, Dommil a
gräit catre Elifaz din Teman: a M'Arda
mea arde impotriva ta i impotriva celor
doi prieteni ai CAL fiindea n'ati vorbit
despre mine adevarul, ea robul meu Iov.
i acum luati-va qapte tauri tineri
sapte berbeci i mergeti la robul meu
by i aduceti pentru voi arden i de tot;
robul meu by se va ruga pentru voi,
caci, In hatärul lui, nu mä, voi purta cu
voi dupa nerozia voastrit; fiindeä, n'ati
vorbit despre mine adeviirul, ca
robul meu. »
Atunci purceserä Elifaz din Teman
Bildad din 1,1a,h i Tofar din Naama
facurä precum le-a poruncit Domnul,
Domnul se aratit milostiv lui
i Dumnezeu schimbä soarta lui
Iov, dupä ce s'a rugat pentru prieteni,
Dumnezeu intoarse indoit lui by toate
cate avusese.
i au venit la el toti fratii sä.i
toate surorile sale si toti cunoscutii sai
de mai nainte si au ospatat cu el in casa
sa i 1-au ciiinat i 1-au mängitiat pe el
de tot necazul pe care-1 adusese Domnul
peste el si i-au dat fiecare cate o °hesita
de argint i fiecare cate un inel de aur.
i Domnul binecuvänta starea de
pe urinti a lui by mai mult deeät pe cea
clintai, si el agonisi paisprezece mii de
oi isase mii de camile si o mie de perechi
de boj de jug si o mie de asine.
i avu sapte feciori i trei fete.
i a numit-o pe cea dintâi Iemima,
si pe a doua a numit-o Chetia, si pe a treia
a numit-o Cheren-Hapuk.
i nu se aflau femei asa de frumoase
ea fetele lui by in tot tinutul,
fatal lor le-a dat i lor mostenire alaturi
de fratii lor.
i a tráit Iov, dupä aceea, o suth
patruzeci de ani i a väzut pe feciorii
pe feciorii feciorilor säi, patru vacuri
de om.
i a murit Iov baträn si slitul de zile.
 PSALTIREA
1.
Nu este potrivire entre cucernic
nelegiuit.
Fericit este bärbatul care nu umblä,
In sfatul celor flia.& de lege £A in calea pä-
atosilor nu sti si in ami batjocorito-
rilor nu vade,
Ci indeletnicirea lui e legea Dom-
nului i in legea lui el cauta cu mintea
zi i noapte.
El este ca un pom sdit lingi paraje
de alfa, ce rodul säu il di la vremea sa
frunzatura lui nu ofileste i ori de ce
se apuci izbuteste.
Nu tot asa e cu nelegiuitii; nu e
tot asa! C5, ei sunt asemenea cu pleava
pe care o spulberä, orcanul.
Drept aceea, in ziva judeciltii nu
vor birui necredinciosii, nici p5,citosii
nu vor sta in sfatul celor drepti.
Cici Domnul cunoaste calea celor
drepti, iar calea picitosilor duce la
pieire.
2.
Zadarnicd rdscoald impotriva lui Dumnezeu
fi a Christosului sdu.
Pentru ce se zbuciumi págänii
popoarele Ii fac desarte planuri?
Riscoaa-se împraii pimäntului
cipeteniile lor in sfaturi laolalta, im-
potriva Domnului si a Unsului
Si rumpem legä,turile lor, zic ei,
si si aruncim de la noi funiile lor!
Cel ce locueste in cerurisade, Dom-
nul îi bate joc de ei,
Apoi, intru a sa manie, le grilieste
cu urgia sa Ii ingrozeste:
s Ci eu am pus pe Impiratul meu
peste Sion, sfänt muntele meu!
Vesti-voi porunca Domnului: A
zis Domnul cätre mine: s Tu esti Fiul
meu, eu astizi te-am niscut.
Cere de la mine si-ti voi da neamu-
rile: mostenirea ta, i marginile pämän-
tului: stipänirea ta.
Cu toiag de fier fi vei zdrobi, ca pe
vasele olarului fi vei face tindiri. u
553
www.dacoromanica.ro
Fi acum, lmpárailor, prindeti
minte; luati Inváäturá, judecitori ai
pimäntului !
Slujiti Domnului cu fricä si vi
bucurati cu cutremur.
Sirutati pe Fiul, ca si nu se mänie
si si nu pieriti in calea voastri,
mitnia lui degrabi se aprinde ! Fericiti
toti cei ce-si pun niidejdea in el!
3.
Cdntarea de dimineatii a celui ce rdiddj-
duefte in Dumnezeu.
Un psalm al lui David, tänd a fugit
din fat,a lui Absalom, fiul siu.
Doamne, cum sporesc vrijmasii mei !
Multi sunt cei ce se riscoalii impotriva
mea!
Multi sunt care zio despre mine:
Nu mai este natintuire pentru el, la
Dumnezeu u. - Sela.
Dar, Doamne, tu esti scut in jurul
meu! Esti slava mea i °el ce inalti ca-
pul meu!
Catre Domnul strig cu glas puternic
si el Imi dá rispuns din sfânt muntele
siu. - Sela.
Culcatu-m'am, am adormit si m'am
sculat, cäci Domnul este sprijinitorul meu.
Eu nu mä, tem de sute i de mii,
care, din toate pirtile, se atin in jurul
meu.
Scoal5 Doamne! Mantueste-mi,
Dumnezeul meu, cid tu lovesti peste
obraz pe toti dusmanii mei, tu zdrobesti
dintii nelegiuktilor !
A Domnului e mäntuirea. Binecu-
vantarea ta peste poporul tau! - Sela.
4.
Bucuria pi pazea celui ce na djduefte in
Dumnezeu.
Starostelui cftntiretilor - cu can-
tare din coarde - un psalm al lui David.
Dumnezeule al dreptittii mele, cänd
strig rispunde-mi, tu care mä faci sä fin
la larg, in strämtorare. Induri-te de
mine si asculti-mi rugiciunea !
 PSALIIII 5, 6, 7
Pang and, voi, fil ai oamenilor, yeti
face de marl]; slava mea? Pan ca,nd
veti iubi desertliciunea i veti alerga
dupit rainciunal - Sela.
Bine sa stiti ca Domnul deo-
sebit pe cel cucernic; &Ind strig catre el,
Domnul aude.
Cutremurati-va Ejl nu pacatuiti!
Spovediti-va, in paturile voastre inimi-
lor voastre i fiti - Sela.
Jertfiti jertfele dreptatii si pune-
ti-va nadejdea in Domnul!
Multi graiesc: « Cine ne va arata
noug binele ?... » Ci malta, Doamne,
peste noi lumina fetei tale !
Dat-ai inimii mele mai multi': bu-
curie decat lor, atunci cand graul lor
vinul lor s'au facut din belsug.
In pace mä voi culca si voi adormi
degrabii, cad tu, Doanme, numai tu,
ma faci ea locuesc fara de grip,.
5.
Rugeiciune de dimineatet, inainte de a
infra in caza Domnului.
Starostelui cantiretilor - cu can-
tare din flaut - un psalm al lui David.
Plead. urechea, Doamne, la cuvin-
tele mele; intelege suspinarea mea!
Ia aminte glasul restristei mele,
Imparatul meu i Dumnezeul meu, caci
la tine cad cu rugaciunea mea.
In zorii zilei, Doamne, auzi-o vocea
mea! Din zorii zilei ma pregatese de tine
adast.
Caci tu nu esti un Dumnezeu ca-
ruia sit-i fie dragi rautatea; cel rau la
tine nu se pripaseste.
Trufasii nu pot sa stea in fata ta; tu
urasti pe toti cei ce lucresza faridelegea,
Nirnicesti pe graitorii de minciunit;
pe ucigas si pe viclean Ii urgiseste Domnul.
Ci eu, intru multimea milei tale,
intra-voi in locasul tau, Inclina-mi-voi,
patruns de frica ta, la templul cel sfb.nt.
Intru dreptatea ta mi poarta,
Doamne, in pofida celor ce ma, pandesc;
netezeste calea ta inaintea mea.
Choi in gura lor nu e nimic te-
meinic; launtrul lor este pieire. Gátlejul
lor este mormant cascat si limba lor
unealta lingusirii.
554
www.dacoromanica.ro
la-le ispasa, Dumnezeule ! Caza din
planurile lor! Pentru multele lor Mfg-
delegi, prabuseste-i, ci s'au räsculat
impotriva ta!
Si se veseles,sca toti cei ce nadajdu-
esc in tine si si salte de bucurie pururea
cei pe care tu Ii ocrotesti; si se desfa-
teze intru tine cei ce iubesc numele tau.
Ciici tu binecuvintezi pe cel drept,
Doamne, inconjuri cu bun& placerea
ta, cum l-ai inconjura cu o pavitzil.
6.
Rugeiciune de ajutor, la timp de grea
incercare.
Starostelui cantaretilor - cu can-
tare din coarde pe cate opt - un psalm
al lui David.
Doamne, nu mi dojeni intru mania
ta 5i intru aprinderea ta nu mi pedepsi!
Milostiv fii mie, Doamne, cici sunt
far& putere; tamiidueste-mi, Doamne,
ci s'au cutremurat oasele mele,
i sufletul meu s'a tulburat foarte!
Iar tu, Doamne, pana, cand sta-vei
departe?
Intoarce-te, Doamne! Scoate din
necaz sufletul meui Mántueste-mi, pen-
tru mila ta.
Cad nu mortii te vor pomeni pe
tine, si in iad cine IV va aduce tie laudit?
Istovit Bunt de tanguirea mea. In
fiecare noapte scald patul meu In lacrami,
ou plansoarea mea ud asternutul meu.
Stinsu-s'a de supgrare ochiul meu,
imbatranit-a de nsultimea vrajmasilor mei.
Depitrtati-va de la mine toti cei, ce
lucrati faradelegea! Gad auzit-a Dom-
nul glasul plangerii mele,
Auzit-a Domnul tanguirea mea;
Domnul primi-va rugaciunea mea.
Rusineze-se, spaima.nteze-se foarte
toti dusmanii mei! Inapoi sa, fugi rusi-
nati, inteo clipita!
7.
Rugiiciunea nevinovatului ciitre Domnul
dreptul judeceitor.
1. Oda a lui David, pe care a cantat-o
Domnului, in pricina cu Kus Beniami-
nitul.
 PSALMII 8, 9
Doamne, Dumnezeul meu, la tine
caut scaparea mea! Mantueste-ma de
toti prigonitorii mei i ma izbiiveate.
Ca si% nu ma sfasie a,seraenea leu-
lui, care-si taraste prada fara ca nimeni
sá i-o poat5, smulge.
Doamne, Dumnezeul meu, daca am
&cut aceasta, daca in máinile mele este
vre-o nedreptate,
Daca' am facut vre-un riu celui ce
t'ida ou mine in burla pace, daca am
jefuit pe cel ce m5, dusmanea färä euva,nt,
Atunci sá má urmareasca vrajmasul
si da' m'a ajung5 B5, má culce la pamant
si in pulbere sá arunce slava mea.- Sela.
Scoalà-te, Doamne, intru mania ta,
stavileste nafalirile protivnicilor mei si
vegheazi asupra mea, tu care poruncesti
judecata!
lar adunarea popoarelor sil Be
stranga in jurul tau, i deasupra lor, in
inaltime, sezi iar in ji4u1 tau.
Judeditor popoarelor e Domnul:
má judeca, Doamne, dupa drept,atea mea
si dup.& nevinovi4ia care este intru mine.
Ci curme-se rautatea celor nelegiu4i,
iar pe cel drept cladeste-1, caci tu esti care-
le cerci inima i rarunchii, drepte Doamne !
Scutul meu este Domnul, Man-
tuitorul celor curaVi cu mima.
Dumnezeu este drept judecator,
un Dumnezeu carele mustia in fiecare zi.
Dacio: omul nu se intoarce la ealea
dreaptit, el ¡si ascute sabia, intinde arcul
sau vi-1 Vine gata.
Asupril-i indrepteaza unealta uci-
gasa, iar sagetile lui le face arzatoare.
'ata', nelegiuitul urzeste r5,utatea,
zàmisleste silnicia i naste rainciuna.
El sapkgroapa si o scobeste adb,nc,
dar cade in groapa pe care a fácut-o !
Silnicia lui se intoarce in capul
lui i cruzimea lui se surpa in easta lui.
Lauda-voi pe Domnul pentru drep-
tatea Ba i numele Dumnezeului Prea
Inalt II voi slavi in cantitri.
8.
Minunat este Domnul intru lucrurile sale.
1. Starostelui cantäreOlor - Cu can-
tare din chitara filisteaná - un psalm
al lui David.
555
www.dacoromanica.ro
Doamne Dumnezeul nostru, cat e
de mitret numele tau in tot pamantul, tu
cel ce acopen i cerurile cu slava ta!
Din gura copiilor si a pruncilor ce
sug intemeiat-ai lauda, in pofida pro-
tivnicilor tai, ca 85, potolesti pe vrajmas
si pe razbunitor.
Cand priveso la cerul tau, lucrul
degetelor tale, la luna si la stelele pe care
le-ai pus pe calen lor,
Mí gandese: ce este omul, ca-ti
aduci aminte de el, si fiul omului, ca-1
cercetezi pe el!
Cu putin f5,cutu-l-ai mai mic decat
pe ingeri, cu slava i Cu °inste 1-ai in-
cununat,
Stapan 1-ai pus peste lucrul mai-
nilor tale; supus-ai toste sub picioarele
lui:
Oile i boii, laoIalt4, precum si do-
bitoacele campiei,
Pasiirile cerului, pestii din ape si
tot ce strabate cararile marilor.
Doamne, Dumnezeul nostru, cat,
e de mareV numele tau in tot piimantul!
Cantare de s'ami lui Dumnezeu, care
pierde pe nelegiutti i ocrotefte pe cei
sdrmani.
Starostelui cantaretilor, - dupa po-
dobia « Mori pentru fiul - un psalm
al lui David.
Lauda-te-voi pe tine, Doamne, din
toata mima mea; istorisi-voi toste mi-
nunile tale;
Veseli-ma-voi i voi salta de bu-
curie intru tine; canta-voi, Prea Inalte,
numele tau!
Pentru cuvantul ca vrajmasii mei
dau inapoi, se poticnesc i pierdin faI,a ta.
C5,ci tu ai adus la biruintà pricina
si dreptatea mea; tu ai sezut in ji101 tau
ca drept judecator.
Mustrat-ai popoarele; starpit-ai pe
cel Uds, de lege ; numele lor 1-ai sters
acum in veao de veac.
Dusmanul e una cu pamantul, pa-
ragina pe veci ! lar eetatilor pe care le-ai
daramat pana i pomenirea,.
Ci Domnul n'Imane pururea i in-
tocmeste spre judecata jiltul sau,
 PSALMII 10, 11
Judecrt lumea intru dreptate, proces
face neamurilor pe drepte pravili.
Si a,stfel este Domnul un loe de
scpare pentru cei apitsati, un turn
mintuitor in vrerni de strimtorare.
In tine 1i pun niidejdea coi ce
cunosc numele tau, fiindch, tu nu piiriseati
pe cei ce te cauta pe tine, Doamne.
Sliviti in cinttiri pe Domnul, cel
ce stiliíslueste in Sion, vestiti fare no-
roade faptele sale mari !
Caci el. rizbunitorul varsirilor
de singe, si-a amintit de ei i ipetele
siirmanilor nu le-a uitat.
Milostiv fii mie, Doamne; vczi
obida mea din partea celor ce mä wise,
tu eel ce nifi, ridici din portile mortii,
Ca sä propov5.duese Mate faptele
slavei tale si de izbrivirea ta sä mä bucur
foarte, in portile fiicei
Pribuaitu-s'au prtginii in copes, pe
care au pregitit-o, in latul pe care 1-au
mäestrit s'a prins piciorul lor.
Stint fie eit Domnul a ftiout judo-
cati ! In isprava lucrati de chiar
lui s'a incurcat cel fir& de lege. - Hig-
gaion. - Sela.
Intoarca-se in locasml mortii cei
nelegiuiti, toti ptiginii care îi uiti de
Dumnezeu!
Cici nu pe veci uitat este sitracul;
niidejdea nevoiaailor nu piere de istov.
InaItti-te, Doamne ! Srt nu bi-
ruiascri omul; judecati si fie in fata ta
Pune, Doamne, spaimii peste ei!
dea seama pägimnii crt numai oaineni
sunt! - Sela.
10.
Rugriciune fi c,erere fierbinte, sub
apdsarea du,smanitor pdgani din farit
de alard.
De ce, Dumnezeule, stai departe?
De ce te a.scunzi in vremi de grea urgie?
Din pricina trufiei nelegiuitilor ard
ca in pari cei särmani, se prind i cad
in mreaja pe caro aceia au näscocit-o.
Caci cel viclean, micar 05, laud& pe
Domnul, face dupri pofta sufletului sriu
si, cámiitärind i binecuvintind tot-
deodatii, el huleste pe Dumnezeu.
556
www.dacoromanica.ro
Nelegiuitul zice Mtn' semetia lui:
Minia lui nu urmareate. Nu este Dum-
nezeu! - Toate gändurile lui asa aunt.
Pe once cale apucri id merge bine
toatä vremea; departe, sus de tot, sunt
pentru el judecAtile tale; pe toti dus-
manii shi Ii uf15, ristoarni,
In gändul lui el zice: « Nu mi voi
clatina, in neam i in neam, ca unul care
nu stiu de nenorocire s.
Gura lui e plini de blestem, de
viclenie si de silnicie; sub limba lui se
ascund silnicia i firtidelegea.
El stri la pandit' in dosul curtilor;
la infunaturi ucide pe nevinovati; ochii
lui iscodesc pe cei nenorociti;
Din ascunzatoare, el prindeate ca
un leu din hitis, pandeate ca s5, prinzi
pe sirman i prinde pe sirman si-1 trage
In cursa lui.
El zdrobeste, se lasii, jos ai in ghia-
rele lui se pribuaesc nenorocitii.
In Mima lui zice: Dumnezeu a
uitat I Si-a anima fata sa, nu vede In
veac de veac ! n
Inaltit-te, Doamne! Ridici, Dum-
nezeule, mina ta; nu uita pe cei
piistuitii ai tad !
De ce hulete nelegiuitul pe Dum-
nezeu i zice intru sine: «Tu nu ceri so-
cotealà »?
Tu vezi prea bine, ciici tu te
WO la durere vi la obidä, ca sä le aduni
In palma ta. Tie ti se Iasi nripristuitul;
celui orfan tu esti acela care Ii stai
inteajutor.
Sfäxamii, bratul nelegiuitului si
riutatea celui nu stirpest-e-o, s5, n'o
mai dovedeati!
Dumnezeu e impirat in veac si in
veac; nimiciti din tara lui vor fi priglinii!
Dorinta color obijduiti ai ascu/-
tat-o, Doamne; intirit-ai mima lor;
urechea ta i-a luat in seamii,
Ca si faci dreptate orfanilor
dosiditilor si ea ornul - col din thrinä,
luat - 6u, nu mai insufle temere.
11.
Doinnui este scdparea ci scutul nostru.
1. Starostelui cintriretilor - un psalm
al lui David. La Domnul cant scaparea
 PSALIIII 12, 13, 14
mea. Cum sii,rai spuneti atunci: Fugiti
In muntii vostri, ca o pasare »?
Cici, iata, cei fara Dumnezeu in-
cordeaza arcul, potrivesc pe coarda sil-
geata, ca sa sageteze in intuneric pe cei
cu Mima curata.
acá daca pilastrii de temei sunt ras-
tnrnati, ce poate dreptul sa mai faca?
Domnul, in templul sau cel sfant,
Durnnezeu, care are in ceruri tronul sau,
cu ochii sai priveste, cu luminile sale
strapunge pe fiii lui Adam.
Domnul incearch pe cel drept, dar
pe nelegiuit si pe cel ce iubeste silnicia
Ii uraste.
El plouti peste cei rara de lege:
paraie de flacara foc i pucioasti, i vant
arz5,tor, iata partes, paharului lor!
Caci, ea drept judechtor ce este,
Domnul iubeste faptele cele bune. Cei
drepti vedea-vor fata lui !
12.
Bugdciune de ajutor impotriva ldfarnicilor
fi a trufasilor.
Starostelui cantaretilor, pe harfa cu
opt coarde - un psalm al lui David.
Mantueste, Doamne, cdei cei cu-
cernici se ritresc, iar credinta piere de
printre fiii lui Adam !
Minciuni graieso neincetat unul cu
altul; cu buze lingusitoare, din inimii,
fatarnica le este vorba.
Starpeaseit Domnul toate gurile
mincinoase, once limba, care graieste
semetii,
Pe necia care spun: « Cu bimba noa-
stra suntem puternici ! Gura noastra este
puterea noastra. Cine e staparrpe noi?
Pentru apiisarea obijduitilor, pentru
suspinul saracilor, scula-ma-voi acum, ro-
steste Domnul, i da-voi mantuire celor
ce suspina dupa ea!
Cuvintele Domnului sunt cuvinte
curate; argint liimurit, in cuptor, in
pamant, strecurat de apte ori.
Drept aceea, Doartme, pazi-ne-vei
pe noi; in vea° ne vei ocroti de neamul
a cesta,
De neamul neleginitilor care, de
jur-imprejur, cutreera, ca atunci cand
josnicia sta in frunte printre oameni.
557
www.dacoromanica.ro
13.
Rugdciune pentru ajutor in vi-eme de
restri,qe.
Starostelui cantaretilor - un psalm
al lui David.
Pana' cand mä vei uita tu, Doamne,
iar j iar ? Cata vreme vei ascunde. din-
spre mine, fata ta ?
Pana cand hriini-voi In sufletu-mi
durere i in Mima obida, ziva intreaga ?
Pana cand dusmanul meu avea-va bi-
ruinta, asupra mea?
Uita-te, raspunde-mi, Doamne Dum-
nezeul meu! Lumineazit ochii mei, ca
nu adorm de sonmul mortii,
5i protivnieul meu sânu tiL-am
riipus! cei ce ml stramtoreazit sri nu
tresalte de bucurie cl ml clatin.
Ci eu in indurarea ta imi pun na-
dejdea, iar de mantuirea ta sii, se desfii-
teze Mima mea. Domnulni voi canta,
caci m'a miluit cu harul !
14.
Oksteasca stricdciune ii dorul de
nidntuire.
Starostelui cantaretilor - un psalm
al lui David. Socoteste nebunul in gandul
sau; « Nu este Dumnezeul » Stricaciune
este viata lor, uriciune este fiecare fapta
a lor. Nu este nici unul care sil faca binele.
Domnul din ceruri priveste la fiii oa-
menilor, ca sa vaza de se mai aflii, vre-un
in tel ept, vre-unulcaresä caute pe D o mn ul.
Dar toti cu tatii s'au abittut ! Lao-
lalt5, s'au stricat; nu mai este nici unul
care sil, faca binele, nici macar unul
singur !
Oare nu mai au nici o prieepere toti
câi faptuesc lariidelegea, care manancit
pe poporul meu precum ar manca paine
si de numele Domnului nu pomenesc ?
Atunci ei se vor cutremura de
spaima, &Mi Domnul este cu neamul
celor drepti.
Cu planurile urzite impotriva celui
nevoias ritrattneti de ocara, caciDomnul
este limanul lui.
0. de-ar veni din Sion rnantuirea
lui Israil ! Cand Domnul va intoarce
din robie pe poporul situ, Iacob s'a tre-
 PSALMH 15, 16, 17
salte si Israil sä, se veseleasca cu veselio
mare!
15.
Cum putem ed ne apropiem de Domnul.
Doamne, cine va fi prima oas-
pete In cortul tau? Cine va salaslui In
sfant muntele tau?
Gel ce umblit färä priliani In calen
vietii face fapte bune si din mima lui
graieste adevarul,
Acela a carui limb5, nu Fitie de bar-
rau aproapelui situ nu face 0
ocar5, asupra vecinului nu ridica,
Acela in ochii citruia cel lepadat de
Dumnezeu e vrednic de dispret, dar pe
cei ce se tem de Domnul li are in mare
cinste, iar and se jura, mdcar
i-ar fi spre paguba, nu-0 calca jura-
mäntul,
Acela care nu-si dit banii cu camatit
mita impotriva celui nevinovat nu ja.
Gel ce nu le face toate acestea nu se va
clatina in veac.
16.
Dumnezeu este bunul cel mai inalt.
0 cäntare de taini a lui David.
Pazeste-ma, Dumnezeule, caci in tine
pun niidejdea mea.
Eu grilles° care Domnul: Tu esti
Stapitnul meu ; fericirea mea numai in
tine este!
lar despre sfintii care sunt in tark
ei sunt prea Iurninaii intru care e toata
desfatarea mea.
10 spores° durerile cei ce-0 ago-
nisesc alti dumnezei; eu nu voi aduce
nici o jertfil cu turnare de sange la
altarele lor i numele lor nu-1 vor rosti
buzele mele.
Domnul este parten mea cea mai
bunit i paharul meu ; tu vei face sa
sporeascit partea ce mi-a cazut In sort.
Hotarele stapanirii mele s'au ni-
merit in locuri prea frumoase, ba
este o mostenire care intrece vrednicia
mea.
Binecuvanta-voi pe Domnul care
m'a sfatuit; chiar In ceasurile noptii
inima mea imi chi invátaturii.
558
www.dacoromanica.ro
ll am pe Domnul stand vesnie in
fata mea; cat& vreme el e la dreapta mea,
nu mit voi clatina.
Drept aceea se veseleste mima mea
tresalta de bucurie sufletul meu, iar
trupul meu salaslueste far& grijä.
Caci tu nu vei lasa sufletul meu
In imparatia morii, nici nu vei
ca sfäntul tau sit wait putreziciunea.
Tu mt vei mnvá.n sit cunosc cararea
vietii, plinatatea hucuriei care este Ina,
intea fetei tale ai dulceata cea des,
pururea de-a,dreapta ta!
17.
Rugticiunea celus nevinovat ca sci fie
mtintuit de crdncenii edi prigonitori.
Rugaciunea lui David. Ascult5
Doamne, pricina mea cea dreaptä; ia
aminte la tänguirea mea, urechea ta o
pleacii la rugaciunea mea, izvorita din
buze fara viclesug.
De la tine astept sa-mi iasit o dreaptii
hotärire, caci ochii tai vad bine co e drept.
Mud pui la incercare mima mea,
cand noaptea mt cercetezi i nia, lannu-
resti ea pe argint, tu nu gásesti in mine
nimio räu, iar eu gändesc: sit nu ma ia
pe dinainte gura mea.
CIA despre faptele oamenilor, dupli
cuvantul gurii tale m'am pazit de ea-
raffle celui simio,
Pasii mei i-am linut tare In fags,-
smile tale; picioarcle mele nu au sovait.
Pe tine te chem, Dumnezeule, cAci
tu imi räspunzi; apleacä ureehea ta spre
mine, ascultä graiul meu.
Minunate fa milele tale, tu Man-
tuitorul celor ce cautä acapare, din partea
protivnicilor lor, la dreapta ta.
Pitzeste-mii, ca pe lumina ochiului;
In umbra aripilor tale ascunde-mit,
De nelegiuitii caro mä apas5 de
dusmanii care mä inconjurit oranceni!
mima lor 0-au impietrit-o i ou
gura lor graiesc lucruri semete.
Ei sunt pe urma noasträ, fac in
jurel nostru ocol i cu ochii lor se uitit
tinta, ca sä ne doboare la pamant.
El aratil la infatisare ca un leu,
lacom ait sfäsie, i ca un pm de leu, cul-
cusit in ascunse locuri.
 PSALMUL 18
Scoalg-te, Doamne, iesi-i in-
nainte i rástoarng,l; izbáveste de nele-
giuii mea, cu sabia ta.
Scapil-m, cu mana ta, de oameni,
Dumnezeule, de oamenii acestei lumi a
ciror parte este cuprinsa in viatg. Pfin-
tecele lor il umple cu rasphitile tale, sa-
ture-se cu ele feciorii lor, iar ramásita s'a
o lase copiilor lor !
Ci eu cu mima curatä, sg privesc
fata ta; cand mg voi destepta, sä ma
satur de privelistea ta!
18.
Cdntare de mulfumitd a lui David, dupd
infrdngerea tuturor dumanilor adi.
Starostelui cantgretilor un psalm
lui David, slujitorul Domnului, catre
care David a indreptat cuvintele acestei
cantgri in ziva cánd Domnul 1-a izbgvit
din mana tuturor dusmanilor sai, in de-
osebi din mana lui Saul.
Atunci a zis: Pe tine te iube,sc, o,
Doamrie, vartutea mea!
Domnul este stanca mea si intäri-
tura mea si mantuitorul meu! Dumne-
zeul meu este cetatea intru carea gaseas
scaparea mea, scutul meu i comul man-
tuirii mele i adapostul meu cel de ne-
cuprins.
Pe cel prea vrednic de laudg pe
Domnul, il chem si de dusmanii mei
sunt mantuit!
Cand mä inconjurasera durerile
mortii i uvoaiele pieirii mä spgi-
mantau,
Si laturile Seolului mi pridseserä
cursele mortii mä, tineau strans,
Atunci in stramtoarea mea, am
chemat pe Domnul i catre Dumnezeu
am inaltat strigarea mea, ea el din pa,
latul sau, sa audg glasul meu i striga-
tul meu, inainte-i, sä ajunga la ure-
chile sale.
Ci pgmantul s'a miscat din loe si s'a
zguduit, iar temeliile muntilor s'au cu-
tremurat i s'au cumpanit incoace i in-
colo, c5,ci aprinsii, era mania lui.
Din ngrile sale se ridica fum i foc
mistuitor iesea din gura sa; jeratic viu
zbucnea din el.
559
www.dacoromanica.ro
10., El aplecä cerurile i scobori, In
vreme ce nouri intunecosi stateau sub
picioarele lui.
i purcese pe un cherub si-si
avánt i zburii i pluti pe aripile orcanu-
lui.
Si din intunerio ti facu invelis,
de jur-imprejur, in chip de cort: intune-
cimi de ape, neguri i nouri dei.
Din strälucirea de dinainte-i, prin
desimea norilor säi, razbäteau grindinä
carbuni aprinsi.
i din ceruri Domnul porni sg
tune i Cel Prea 'uta slobozi glasul
Si-si arundi sigetile sale si risipi
pe dusmani; fulgere azvarli infricosä.
Atunoi se dezgolira zacatoarele
mi-11-H i tälpile pitmántului se dadura
pe fata, din pricina dojanei tale, Doamne,
din pricina vijeliei rasuflärii närilor tale!
El fi intinse mana din inaltimea
cerului, puse mana pe mine si mg secase
afarg din naboiul apelor,
Mg; izbilvi de napraznicul meu dus-
man i de coi ce má urau, tocmai cand
erau mai tari ea mine;
Mg izbivi de cei ce navaliserä asu-
pra mea, in ziva cand imi mergea rau,
cäci Domnul s'a fäcut sprijinitorul meu.
Si m'a ecos la loe larg si slobod
m'a facuti fiindcg, dragostea lui era de
partea mea.
Dumnezeu mi-a rgsplatit dup.&
dreptatea mea, dupii curatia máinilor
mele mi-a intors plinä mäsurit,
Caci am päzit cáibe Domnului
nu m'am abatut niciodatä de la legea
Dumnezeului meu.
(Ji toatä, pravila lui este sub ochii
mei si poruncile lui nu le-am inläturat
de la mine,
Caci am fost farg de viná in fata
lui si m'ara ferit pe mine de prihana cea
din mine insumi.
Drept aceea, Domnul mi-a intors
dupit dreptatea mea, dupg curatia mai-
nilor mele, asa cum se aratä ea inaintea
ochilor
Cu cei cucernici, cucernic te arati;
cu cei desg,varsiti, tu esti desavarsit,
Cu coi ce sunt curati, si tu esti proa
curat, irisa cu coi vicleni, te arati tutor-
tochiat.
 PSALMUL 19
Cad tu izbliveati norodul dosidit,
iar ochii cei trufaai
Tu faci sa lumineze sfeanicul meu,
Doamne, Dumnezeul meu, tu schirnbi
In stralucire bezna mea.
Cu ajutorul tau eu razbesc While
duamane i cu Dumnezeul meu pot sä
tree peste ziduri.
Dumnezeu, ale cirui cthri sunt
prea curate, ale ani cuvinte sunt
murite, pavazi este pentru toti care jai
cauta scaparea in el.
Cad cine este Dumnezeu,
numai Domnul, ai cine este stancà de
scilpare, da,ci nu Dumnezeul nostru ?
Dumnezeul care ma incinge cu pu-
tere EA face fari prihanä calea mea,
Cel ce face picioarele mele agere
ca ale cerboaicelor EA peste locuri inalte
mà pune sá stau,
Cel ce deprinde mainile mele cu
iscusinta razboiului, astfel ca bratul meu
si incovoaie arcul de amnia.
Diruitu-mi-ai scutul mantuirii tale
dreapta ta a fost sprijinul meu, iar ou
pogoramantul tau m'ai fitcut ea fiu mare ;
Tu dai pasului meu largime
avant i gleznele mele nu atiu de ao-
vaialä.
Urmaresc pe duamanii mei ai-i
ajung i nu viu indarät panä ce nu-i ni-
micesc ;
Ii zdrobesc de nu mai aunt in stare
sa se scoale, sub picioarele mele se prii-
bmaesc.
Tu mä incingi cu puteri pentru
luptä, tu frangi sub mine pe cei ce se
ridica impotriva mea;
Inainte-mi, pe duamanii mei Ii pul
pe fug& ai pe cei ce mä urasc Ii spulberi.
Ei strigit, tare, dar nu le vine nici
un ajutor ; ei striga, catre Domnul, dar el
nu le raspunde;
Si astfel Ii macin ca pe pulberea pe
care o gonete vantul, Ii rfinesc ca pe
noroiul de pe
Tu mä mântueati de vrajbile no-
rodului, mä pui tu in fruntea neamurilor;
popoare pe care nu le cunoateam au
ajuns sä ma slujeasca ;
Numai din auzitul urechilor si as-
cult& de mine; oameni din tari stridne
mä curtenesc;
560
www.dacoromanica.ro
Streinii sunt sleiti de puteri ai din
castelele lor ies tremurand.
Viu este Domnul i binecuvan-
tat& este stanca mea ai prea inaltat este
Dumnezeu, izvorul mantuirii mele !
Dumnezeul care ma razbunä pe
deplin i supine neamurile sub sta,pani-
rea mea!
Dumnezeul care ma soap:a de vritj-
ma* ! Tu, o, Doamne, mA ridici mai pre-
sus de cat cei ce-mi stau impotriva ai de
omul aprig ma mantueati.
Drept aceea, preamari-te-voi, Doam-
ne, printre neamuri i numele tau Il voi
slavi in cantece,
Tu care darueati ajutor peste aju-
tor regelui tau ai-ti rever* indurarea
peste Unsul tau, peste David, ai peste
semintia lui, in vecii vecilor.
19.
Dezvciluirea mclrefiei dumnezeeisti, din na-
turd fri din Legs.
Starostelui cantaretilor - un psahn
al lui David.
Cerurile povestesc slava lui Dum-
nezeu i firmamentul destainueate lucrul
mainilor sale:
Ziva zilei i-o spune in murmur si
noaptea noptii i-o da in atire.
Far& solie, fare', cuvinte, far& grai
care sa fie auzit.
In tot pamantul iese vestirea lor
panii la marginile lumii cuvintele lor.
Soarelui i-a pregatit, acolo, cort;
Si el este asemenea unui mire, ie-
aind din cámara sa, i bucuros ca un vi-
teaz sa strabata in fugä calea sa ;
El rasare de la un capat al cerului
ai-1 strabate rotund pAnii, la celalalt ca-
nimeni nu este in stare st% se as-
cunza de viipaia lui.
Legea Domnului este desivaraita:
ea intireate sufletul ; descoperirile Dom-
nului sunt adevärate: ele inteleptesc pe
cei emeriti;
Poruncile Domnului sunt drepte:
ele inveselesc mima; pravila Domnului
este curata: ea lumineazä ochii mintii,
Frica de Donanul e fará prihaná: ea
tine in ved ii vecilor; hotäririle Domnu-
lui sunt adevirate: ele sunt toate drepte,
 PSALMIT 20, 21, 22
Ele Bunt mai de iubit deca.t aurul,
&cat gramezi de aur litmurit, si mai dulci
decat mierea, decat mierea care se scurge
din fagure.
Pentru aceea, robul tau ja in-
demn i invitaturii de la ele; intru pitzi-
rea lor e mare riisplatire.
Cine poate sä ja aminte la gret}a-
lele cele fads, de voie? gresalele
cele fara de stina, care raman
cans !
Cruta pe robul täu de oamenii se-
meti, ca sit nu puni stapanire peste
mine ! Atunci voi fi far& yin& i curat,
dinspre piicatele cele mari.
Fie cuvintele gurii mele i cugeta-
rea inimii mele, in fata ta, spre bun&
p16,cerea ta, o, Doamne vesnice, stanca
mea si izbavitorul meu!
20.
Rugaiune pentru Rege, in vrente de rdzboi.
Starostelui cantaretilor - un psalm
al lui David.
Domnul sit te am& in ziva de re-
striste ; numele Duranezeului lui Ia,cob
sa, te ocroteasc6,1
Trimita-ti tie ajutor din sfant lo-
casul sau i din Sion s6.-ti fie tie sprijin!
Aducii-si aminte de toate prinoasele
tale EA arderea de tot a ta 86.4 fie prea
placuta! - Bela.
Ditruiasca-ti tie dupit dorinta
mii tale si toate cate ti-ai pus in minte
sa le implineascal
Sa tresaltim de bucurie pentru
ajutorul de care ai avut parte si intru
numele Dumnezeului nostru sá desfäsu-
ram flamura noastra! Domnul sit im-
plineascit toate cererile tale !-
Acum cunosc ea Domnul a izba,vit
pe Unsul eau i, din cerurile sale sfinte,
i-a faspuns prin faptele mantuitoare ale
dreptei sale.
Unii se bizuesc in camele de ritzboi,
altii in caii lor, dar noi ne bizuim in nu-
mele Domnului Dumnezeului nostru.
Ei se potionesc si cad, dar noi
manem in picioare i ne tinem ou &tr.
zeniel
0, Doarnne, darueste Regelui bi-
ruintit si in ziva in care te chemitm au-
zi-ne pe noi.
561
www.dacoromanica.ro
21.
Mulfumiüi pentru binecuvtintarile date
.Regelui.
Starostelui cantaretilor, - un psalm
al lui David.
De tara ta, o, Doamne, Regele
se bucura, FA cat de mult se veseleste
el de biruinta ce i-ai dat!
Pofta inimii lui i-ai implinit-o
dmirea buzelor lui nu ai respins-o. -
Sela.
Cad 1-ai intampinat cu binecuvan-
Uri i cu noroc0 ai pus pe capul lui o di-
adem& de aur de mare pret.
Viatä s'a rugat ta-i dai, si tu i-ai
&Ina lungime de zile deapururi i in
veac.
Mare este slava lui prin ajutorul tau ;
marire i strälucire pus-ai asupra lui.
Asezatu-l-ai spre imbelsugata
vesnica binecuva,ntare, bucuratu-l-ai cu
bucurie mare, inaintea fetei tale.
Cad Regele are credintit tare in
Domnul EA prin mila Celui Prea Inalt
el nu va sovai.
Mana ta va ajunge pe toti dusmanii
tai; dreapta ta va nimeri pe cei ce te
Tu li vei turna ca inteun cuptor
de foc, in ceasul aratárii fetei tale. Dom-
nul Ii va nimici intru mania sa i focal
Ii va mistui.
Roada lor vei pierde-o de pe pit-
mant si pe urmasii lor dintre liii oame-
nilor.
Daca au pornit cu räu impotriva
ta, daca au nascocit vre-o viclenie, nu
vor ajunge la nici un capatai;
Caci tu Ii vei face s'o rupa la
fuga; cu arcurile tale tinti-vei °supra ca-
petelor lor.
Scoalä-te, Doarane, intru varto-
sia ta C6,nta-vom i vom lauda in strune
vitejia ta!
22.
Eli, Eli, /ama azavtani/
1. Starostelului cantaretilor, -
podobia Cerboaica, diminetei * - un
psalm al lui David.
so
 PSALMUL 23
Dumnezeul meu, Dumnezeul meu,
de ce m'ai parasit? Departe sunt de man-
tuirea mea cuvintele cucare m5, tiinguesc !
Dumnezeul meu, cât tine ziva strig,
dar nu-mi raspunzi, i noaptea tot aya, y't
nu-mi gases° odihna.
Ci tu eyti sfântul care salaylueyti
In mijlocul cantarilor de slava ale lui
Israil;
In tine yi-au pus nadejdea parintii
noytri, yi-au pus nadejdea d tu i-ai man-
tuit ;
Au strigat catre tine q't au fost iz-
baviti, in tine yi-au pus nadejdea i n'au
ramas de ruyine.
Dar eu un vierme sunt yi nu un om,
de ocara in fats, oamenilor fo't dispretuit
de popor.
Top cap ma privesc id bat de mine
joc, îi stramba gura, clatina din cap d
spun:
pus nadejdea in Domnul!
Domnul sa-1 scape, el sa-1 izbaveasca,
daca Ii este drag ! »
Ci tu eyti cel care m'ai scos din
pantecele maicii mele, cel care at'ai ada-
postit la sanul ei.
Pe genunchii tai aruncat am fost
de la nayterea mea; din Anul mamei, tu
eyti Dumnezeul meu.
Nu sta departe de mine, did stint
In mare stramtoare i nimeni nu poate
sa ma ajute.
Tauri multi ma inconjoari; bivoli
din Basan fac cerc in jurul meu;
Improtiva mea ei case& gura lor,
ca un leu care sfisie i facneyte.
Sunt risipit ca apa y't toate oasele
mele sunt deschiotorate, iar mima mea
e ca de ceara yi se topete in maruntaiele
mele ;
Ca un ciob de oala s'a uscat pu-
toreo mea yi limbo mea s'a lipit de cerul
gurii mele y't in pulberea mortii mä pu!
sá zac.
Ci cknii má cuprind la mijloc, ceata
nemernicilor imi dä tiircol; mâinile i pi-
cioarele mele le-au strapuns.
Ay pates, sa-mi num5,r toate oasele;
ei se uita la mine yi se desfateaza privin-
du-ma.
Veyrnintele mele le Impart intre
ei i pentru cama§a mea arena
562
www.dacoromanica.ro
22. Dar, tu Doarane, nu sta departe,
tu izvorul puterii mele; grabeyte-te in-
teajutorul meu!
Mantueyte de sabie sufletul meu,
scapti din laba câinelui vials, mea.
Izbaveyte-ma din gura leului,
din coarnele bourilor scoate-ma.
Atunci vesti-voi fratilor mei nu-
mele tau, in mijlocul adunarii poporului
te voi
« Cei ce v5, temeti de Domnul
Total seminpa lui Iacob prea-
mariti-l! i tremurati inaintea lui top
cap va trageti din Israil!
Caci n'a trecut cu vederea yi n'a
dispretuit suferinta nenorocitului yi nu
vi-a ascuns fata de el, ci eand 1-a strigat
a auzit.»
De tine e insuflata cântarea mea
de slay& in marea adunare; fagaduin-
tele mele le voi indeplini inaintea celor
ce se tem de tine.
Manca-vor saracii yi se vor satura,
läuda-vor pe Domnul cei ce il cautä pe
el. Vie sa fie mima voasträ in vecii ve-
cilor !
Sa-d aduca aminte sit se in-
toarca la Domnul toate marginile
pamântului i toate neamurile paganilor
di, se inchine inaintea ta;
Caci a Domnului este imp5,ra4ia
el stápfineyte peste popoare.
Mancd-vor i vor &idea inaintea
fetei sale top stapanitorii pamantului,
tot aya pleca-se-vor lui top citti se co-
boar5, in tara'n5, yi viaa lor nu pot sa yi-o
piístreze.
Urmadi il vor sluji pe el yi vor
povesti despre Domnul in neam de
neam.
Veni-vor i vor vesti dreptatea
lui unui norod care se va nayte yi vor
spune minunile lui.
23.
Domnul: Pcistorul c,e1 bun.
Un psalm al lui David. Domnul
este pastoral meu: de nimio nu duc lipsa,
Pe pajiyti ierboase imi face sala,
la ape tihrtite ma duce.
Sufletul meu Il invioreazi, in drepte
fagasuri ma poarta, pentru numele
 PSALMII 24, 25
Chiar cand va fi sil. trec prin valea
umbrei mortii, de räu nu mä, voi teme,
cdci tu esti Janga mine; toiagul täu
aoja ta sunt mängilierea mea.
In fata asupritorilor mei, tu masä
imi preg5,testi; capul meu Il ungi cu unt-
delemn i paharul meu e plin sä se re-
verse ;
Numai fericire i har insotesc pasii
mei, in toate zilele vietii mele, i voi lo-
cui, zile lungi si multe, in casa Dom-
nului.
24.
Preg 'ciare pentru primirea Dainnului care
vine.
Un psalm al lui David. - Al Dom-
nului este pämäntul i toatä plinätatea
lui, lumea i cei ce locuesc inteinsa,
Cdci el 1-a intemeiat pe mari
deasupra puhoaielor 1-a intarit.
Cine se va sui in muntele Dom-
nului si cine va locui in locul cel sfant
al sau?
Cel ce are mainile nevinovate
inima curata, cel care nu-si inchina su-
fletul minciunii i cu juramant viclean
nu se jura,
Acela va lua binecuväntarea de la
Domnul i rasplata de la Dumnezeul
mantuirii sale.
Acesta este neamul color ce umbla
dupa Domnul, al celor ce cauta fata ta,
o, Dutnnezeule al lui Iacob. - Sela.
Ridicati, portilor, pragurile voastre
cele de sus; ináltati-va, voi, porti ale
vesniciei, ca sa intre imparatul slavei!
Cine e acesta: imparatul slavei?
Domnul cel tare si viteaz, Doinnul cel
viteaz in razboaie!
Ridicati, portilor, pragurile voastre
cele de sus; inältati-va, voi, porti ale ves-
niciei, ca sä, intre imparatul slavei!
Cine este acesta: impáratul slavei?
Domnul Savaot! Acesta este imparatul
slavei! - Sela.
25.
Rugdciune de ocrotire i cjilduzire.
1. Un psalm al lui David. - Catre tine,
Doamne, Inalt sufletul meul
www.dacoromanica.ro
563
Dumnezeul meu, in tine imi pun
nhdejdea; sa nu dau de rusine ! S5. nu
tresalte dusmanii mei, din pricina ne-
norocirii mele.
Ci toti care nadajduesc intru tine
nu se vor ruina; se vor ruina mai cu-
rand cei ce-si calca credinta fâra. cuvänt!
Doamne, arat5.-mi calle tale; di-
rärile tale fa-mà sa le invat;
Indrepteazi-ma, pe calea adevdru-
lui i cdlauzeste-m5., dici tu esti Dum-
nezeul mantuirii mele i in tina, nein-
cetat, imi pun nlidejdea.
Adu-ti aminte, Doamne, de indu-
rarile tale si de mila ta, eaci ele din ves-
nicie sunt.
Pacatele tineretelor ffi färadelegile
mele nu le pomeni; ci dupä multimea in-
durarilor tale adu-ti aminte de mine, o,
Doamne !
Bun s't drept este Domnul, de aceea
arata celor päcatosi calea adevärului.
El aratä sarmanilor sa meargá cum
e drept; el pe smeriti ii invata cala se,.
Toate cardrile Domnului sunt de
indurare Efi de credinciosie, pentru cei ce
pazeso legamântul sau i descoperirile
sale.
Pentru numele tau, Doanme, iartä
nelegiuirea mea ceo, mara!
Celui care se teme de Domnul,
Domnul ii da. invataturg, ce cale sä-si
Unul ca acesta va petrece intru
fericire i urmasii sai vor fi stapitni in
tara.
Tainele sale Dornnul le descopere
color ce se tem de el si pe acestia Ii face
sä inteleaga legamäntul
Ochii mei priveso statornic sus la
Domnul, cdci din lat el va scoate
role mele.
Intoarce-te catre mine si fii-mi
milostiv, caci singuratic sunt i dosildit.
Zmacinärile inimii mele au sporit;
scapii-ma din necazurile mele!
Vezi obida i chinul meu i pa-
catele mele toate mi le iartä.
Vezi cat de mult s'au inmultit dus-
manii mei i cu cata ura apriga ma urasc.
Päzeste sufletul meu i ma män-
tueste, ea 85, nu ies de rusine, caci la tine
&ese sc5,parea mea!
se.
 PSALMII 26, 27, 28
Neprihànirea i dreptatea sa
acopere, caci in tine nadajduiesc!
Izbaveste Dumnezeule, pe Israil
de toate nevoile sale.
26.
.Rugd,ciunea unui drept.
Un psalm al lui David. - Fa-mi
dreptate, Doamne, cad intru nevinovatia
mea am umblat i in Domnul mi-am pus
Midejdea far& sä soväesc.
Incearca-ma, Doamne, i ispites-
te-mä; lämureste ca in cuptor rärunchii
mei si mima mea,
Caci mila mea stä, inaintea ochilor
mei si umblu pe calea adevarului tau.
N'am stat laolalta cu prietenii min-
ciunii i celor filtarnici nu le-am intrat
In casa.
liras° adunarea raufacatorilor s't cu
nelegiuitii n'am nici un amestee.
Intru nevinovatie imi mainile
mele, ca sá inconjur, Doamne, altarul
tau,
Sa fax sa riisune cantece de multu-
mire si sä spun pe sir toate minunile tale.
Doamne, iubesc aleanul casei tale si
locul unde saltislueste slava ta.
Nu pune sufletul meu laolalta cu al
pacatosilor, nici viata mea cu a varsito-
rilor de sange,
In ale caror maini este nelegiuirea
si in a diror dreapta se grämädeste mita.
Ci eu unul merg intru neprihänirea
mea; mantueste-ma i fii-mi milostiv.
Piciorul meu mica pe cale neteda.
In adunarile norodului läuda-voi pe
Domnul.
27.
Siguranfa pe care o dd sufletului ocrotirea
dumnezeiascd.
Un psalm al lui David. - Domnul
este lumina mea EA mantuirea mea: de
cine ma voi teme ? Domnul este loe de
scapare pentru vials mea: de cine mi.
voi infricosa ?
Cand coi vicleni vin ciitre mine ca
sa manánce trupul meu - asupritorii
mei EA dusmanii mei - ei se poticnesc
si cad.
www.dacoromanica.ro
564
0 ostire dad, s'ar randui in tabara
impotriva mea, totusi mima mea e farä
teamil; räzboi impotriva mea de ar fi
sh, se pomeasca, chiar i atunci aunt plin
de nadejde.
Un singur lucre cer de la Domnul,
pe acesta Il poftesc: sá sahisluesc in casa
Domnului, In toate zilele vietii mele, sa-
mi satur ochii cu frumusetea Domnului
sa cercetez cu drag lacasul eau.
Caci el ma ascunde in coliba sa in
ziva turburarii; in ascunzatoarea cor-
tului situ ma va adaposti; pe stand); inalta
inalt ma va face sa fiu.
i atunci, deasupra dusmanilor
care stau de jur-imprejurul meu, inal-
ta-se-va capul meu i in cortul siu cu
bucurie mare jertfe voi jertfi; voi canta
voi slavi pe Domnul in cantäri de
psalmi.
Asculta, Doamne, glasul meu dad
te chem; fil mie milostiv i ráspunde-mi.
Tie mima mea deapururi ti-a vor-
bit ; pe tine te-a cautat fata mea; fata
ta, o, Doamne, o caut neincetat.
Nu ascunde de mine fata ta; nu
respinge cu manie pe robul tau; tu esti
ajutorul meu, nu ma lepä,da pe mine si
nu ma pardsi, Dumnezeul mántuirii mele.
Cand tatal meu si mama mea ma
vor fi parasit, Domnul ma va primi la
sine.
Invata-ma, Doamne, calea ta
du-mä, pe mine pe poteca linil, din pri-
cina celor care mä iscodesc.
Nu ma läsa poftei protivnicilor
mei, aci s'au sculat impotriva mea mar-
tori mincinosi i unii care suflà, asupra
mea duhul uciderii.
Daca n'as fi fost deplin incredintat
cá voi privi bunatatea Domnului pe pi-
mantul celor vii !
Aibi nadejde in Domnul I Fil pu-
temic ! Fa-ti mima viteaza i iarài aibi
nadejde in Domnul!
28.
.Rugdciune pentru fnidturarea viclenilor
dusmani.
1. Un psalm al lui David. - Catre
tine, Doamne, stanca mea, ridic glasul
 PSALMII 29, 30
meu; nu fii mut fa te' Cu mine, ca nu
cumva din tacerea ta s ajung asemenea
celor ce se pogoarä in mormant.
Asculta glasul tanguirii mele, cand
strig &Litre tine si cand mainile mele le
ridic catre sfanta sfintelor din templul
tau!
Nu ma arunca impreuni Cu
tosii i Cu nelegiuitii, care graiesc priete-
neste cu aproapele, pe nand mima lor e
plina de rauts.te.
D6,-le dupe faptele lor i dup5, feu-
tatea gandurilor lor; dupà. isprava mai-
nilor lor pliteste-le! Intoarce-le pretul
celor ce au fecut.
Caci ei nu iau aminte la lucrurile
Domnului, qi la fapta mainilor lui; drept
aceea, Domnul Ii va surpa §i nu-i va mai
Binecuvantat fie Dcimnul, caci a
auzit glasul tânguirii mele!
Domnul este taxis, mea si scutul
meu ; in el s'a bizuit inima mea i am fost
ajutat; pentru aceea mima mea tresalti
cu citnterea mea 11 pream6,reso.
Domnul este izvor de putere pentru
poporul sin si pentru Unsul säu adepost
mântuitor.
Mlintueste poporul tau si binecu-
vinteaza mostenirea ta i pbstoreste-o
inalta-o in veci.
29.
Furt una.
Un psalm al lui David. - Dati
Domnului, fii ai Celui Prea Puternic, dati
Domnului dust° slava!
13.1
Daft Doranului cinstea cu.venit5, nu-
melui säu ; inchinati-va inaintes, Dom-
nului, inve§mfintati in sfintele odäjdii!
Glasul Domnului fesune peste ape;
Dumnezeul slavei sloboade tunetul !
Domnul tuna peste potop de ape;
Glasul Domnului intru puterea lui!
Glasul Domnului in maretia lui!
Glasul Dornnului sfaram6, cedrii!
Domnul zdrobeste cedrii Libanului!
El face se sarà. Libanul ca un vitel;
ca un pui de zimbru el face si salte
Libanul si Sirionul.
Glasul Domnului versa* trambe
de foci
www.dacoromanica.ro
565
Glasul Domnului face pustia sà. se
cutremure; sä se cutremure face Domnul
pustia Cadesului.
Glasul Domnului face s5, fete cer-
boaicele i despoaie padurile, pe cand in
templul sau cu totii striga: Slavä !*
Domnul a imparatit peste potop §i
ca imp5,rat sta Domnul in vecii vecilor!
Poporului sáu II de' Domnul pu-
tero! Cu pace va binecuvanta Domnul
pe poporul sau!
80.
Cdntare de mullumire.
Un psalm al lui David. Cantare la
tarnosirea templului.
Te slavese pe tine, Doamne, cad
tu m'ai scos deasupra si pe du§manii
mei nu i-ai resat sa se bucure de restristea
mea.
Doamne, Dumnezeul meu, stri-
gat-am catre tine si tu m'ai vindecat.
Doamne, din imparatia mortii ai
scos sufletul meu i m'ai tinut cu viate
printre cei ce se pogoar6, in mormant.
Centati Domnului cei cuviosi ai lui
numele lui prea taut 16,udati-1 !
Caci mania lui tine o clipà, lar In-
durarea lui o viata intreag5,. Ses,ra, vine
sä m5,e In casit plânsetul, iar dimineata
far& oaspete bucuria.
Ci eu am zis, intru lipsa mea de
grija: Nu ma voi clatina in veao de
veac !
Doarnne, ou milostivirea ta m'ai ri-
dicat puternic ca un munte; dad, mi-ai
ascuns ins& fate ta, eu m'am topit de
spaima'.
Gátre tine, Doamne, am strigat si
&litre Domnul m'am rugat fierbinte:
a Ce folos din sangele meu varsat
si din pogorire-a mea in mormant? Oare
pulberea te va lauda, oare va vesti ea
credincio§ia ta?*
Auzi-mä, Doamne, i fii-mi milo-
stiv ! Doamne, vino inteajutorul meu!
Tu ai schimbat in dantuire cai-
narea, mea; sacul meu de jale 1-ai desfacut
qi cu veselie m'ai Indus,
Pentru ca sufletul meu 85, te pro-.
sliveasca §i sä, nu tea,. Doamne, Dum-
nezeul meu, in vecii vecilor te voi liuda!
 PSALMII 31, 32
31.
Nddejdea in Dumnezeu n tim,p de
strdmtorare.
Starostelui cantiiretilor - un psalm
al lui David.
La tine, Doamne, caut scaparea
mea, sä, nu fin rusinat, in veac ! Intru
dreptatea ta mfintueste-ma,
Pleaca spre mine urechea ta ; de-
grab& izbaveate-m; fii mie static& de
scapare ; fli mie cetate intarità, spre man-
tuirea mea.
CAA stanca mea cea inaltä i intä-
ritura mea esti tu; pentru slava numelui
tau calduzeste-ma i poarta-ma de mana!
Scoate-mä, din latul pe care ei
intru ascuns mi 1-au intins, cad tu esti
limanul meu de adapost.
In mana ta incredintez duhul meu,
caci tu ma vei rascumpara, Doamne
Dumnezeule credincios.
Tu urasti pe cei ce se tin de idolii
deserti; ci eu am pus in Domnul nadejdea
mea.
Voi tresälta i mä, voi veseli de
milostivirea ta, cäci tu ai luat aminte
la obida mea i zbuciumul sufletului meu
1-ai cercetat,
Si nu m'ai lasat prins in ghiara dus-
manului meu, ci larga ai facut calea sub
picioarele mele.
Milostiveste-te de mine, Doamne,
caci la stramtorare aunt. Vest,ejitu-s'a de
jale ochiul meu, sufletul i trupul meu,
i viata mea se iroseste in durere
anii mei in suspine. Din pricina ticklosiei
mele puterea mea se &Japan& i oasele
mele se macinä.
Din pricina tuturor vrajmaailor mei
am ajuns de ocara, povara pentru vecini,
pentru prieteni sperietoare; cei ce ma
\Tad pe ulita fug dinaintea mea.
Uitat am fost ca unul care a murit
s'a desprins din inimi; am ajuns ca un
vas dogit.
Caci and soaptele multora ; spaimä
de jur-imprejur ! In sfatul pe care-1 tin
impotriva mea, ei si-au facut planul
má ucida.
Dar eu, Doamne, mi-am pus nil-
dejdea in tine si am zis deapururi: aDum-
nezeul meu e§ti tu!
www.dacoromanica.ro
566
In mana ta aunt rosturile mele;
izbaveste-mil din mana dusmanilor mei
si a celor ce ma prigonesc.
Straluceasca fats, ta peste robul
tau; mantueste-ma cu indurarea ta!
Doamne, sa nu dau de rusine,
pe tine te-am chemat. Rusineze-se cei
nelegiuiti, amuteasca in Seel !
Amuteasca buzele mincinoase, bu-
zele care graiesc cu indrazneala i cu dis-
pret impotriva celui drept !
Cat de mare este milostivirea ta,
pe care ai iconomisit-o celor ce se tem
de Dumnezeu i, in fata fiilor oame-
nilor. o vadesti celor ce nadajduesc
intru tine !
Tu ii acopen, cu acoperlimb.ntul
fetei tale, impotriva vicleniei omenesti
ii ascunzi, ca in coliba, ocrotindu-i de
gálceava limbilor.
Slavit sä fie Domnul, caci, in chip
minunat, aratatu-mi-a indurarea sa ; ca
inter> cetate tare m'a pus la adäpost.
Pe cfind eu, in turburarea mea,
ziceam: aunt de dinaintea
Azvii,rlit
ochilor ! » - Tu ins& ai auzit glasul
tanguirii mele, cand am strigat care tine.
Iubiti pe Domnul, voi toti cuviosii
lui ! Caci Domnul pazeste pe credinciosii
iar pe cei mandrill pedepseste aspru.
Imbarbatati-va i intariti
voastrii, voi toti care nädajduiti in
Domnul !
32.
Fericit este acela cdruia iertate i-au
lost pdcatele.
Cuvant de invätäturi al lui David.
- Fericit este acela cánula iertata i-a
fost farädelegea çi pacatul i-a fost aco-
perit !
Fericit este omul ale &anti faráde-
legi Dumnezeu nu le socoteste i in su-
fletul cäruia nu salaslueste viclesugul !
In tácerea mea, oasele mele s'au
macinat de gemetele mele necontenite;
Caoi, zi i noapte, mana ta apiisa
greu peste mine: vlaga mea s'a topit ca de
arsita soarelui. - Sela.
Ti-am dezvaluit plicatul meu i vi-
novatia mea nu ti-am tainuit-o, ci am
zis: « Vreau sá marturiseso Domnului
 PSALA1II 33, 34
färädelegile mele ». Iar tu ai ridicat
povara piicatului meu. - Sela.
Pentru aceasta sä se roage tie tot
omul cucernic, in timp de strämtorare,
chiar reviirsitri de ape mari de ar fi
sil, fie, ele nu-1 vor ajunge.
Tu esti pavaza mea si in primejdie
mit pázesti; Cu veselie mântuitoare tu
mä inconjuri. - Sela.
o Iti voi da invátiiturii, i calea pe
care trebue sä, mergi iti voi ariita-o ;
sfetnicul tau voi fi ; spre tine tinti-voi
deapururea ochii mei ».
Nu fiti asemenea calului i catitrului
färä minte, pe care trebue stiiptInesti
cu fritu i cu zà,bale, cdci altfel nu ascultii.
Multe sunt suferintele celui fitrA,
de lege, iar cel ce-si pune nadejdea in
Domnul, pronia Domnului Il ocroteste.
Bucurati-vä intru Domnul, voi cei
drepti, i trestiltati i strigati cu glas de
bucurie, toti cei cu mima curatii.!
33.
Mudafi pe Domnul i pdstrafi-i
pururea credinfd.
Bucurati-vá, dreptilor, intru Dom-
nul ! Calor neprihániti se cuvine cantarea
de lauda.
Liludati pe Domnul in cantee de
chitarä, ; pe harfä cu zece coarde cfin-
tati-i lui !
Cântati-i cantare nouä; cantati din
plin in coarde de chitará,.
Chal cuväntul Domnului este drept
In toate d'A° face el îi tine fägaduintele.
El iubeste dreptatea si o imparte;
de milostivirea lui este plin tot-phmântul.
Prin euvântul Domnului cerurile
s'au intemeiat i prin duhul gurii lui
toatä podoaba lor.
El a adunat apa märii ca inteun
burduf i ca tuteo vistierie strâns-a toate
talazurile adáncului.
Sä se infricoseze toti locuitorii pá-
mântului de Domnul; toti cei ce locueso
In lume sä, se ingrozeascä, in fata lui !
Cäci el a zis, i toate au luat fiintä ;
el a poruncit, i s'au
Domnul strich." sfaturile popoarelor ;
punerile la cale ale neamurilor el le zá-
darniceste.
www.dacoromanica.ro
567
Dar sfaturile Domnului rämän in
veac i planurile lui in neam de neam.
Fericit este neamul care are ea
Dumnezeu pe Domnul i poporul ce vi-a
ales ca mostenirea sa.
Domnul priveste din inaltimea ce-
rului si vede pe toti fiii oamenilor,
Din locasul säu îi roteste privirea
peste toti locuitorii pämäntului,
El care 1Fri:imanta, inimile si se uitä
cu grijä, la toate faptele lor.
Nu cu multimea ostasilor birueste
impdratul i cel viteaz nu izbändeste prin
marea lui putere.
Calul este neputincios sá, aducä
biruinta i cu toatä aria lui el nu smulgo
victoria.
Iatä, ochii Domnului cautä ne-
contenit spre cei ce se tem de el, spre
cei ce-si pun nádejdea in indurarea lui,
Ca sii izháveascit de moarte sufle-
tele lor i s'AA tinä cu viaä in vreme de
foamete.
Sufletul nostru nädiljdueste in
Domnul; ajutorul nostru i paväza noa-
strä el.
Intru Domnul se bucurä, inima
noastril i in numele lui cel sfänt nä-
dejdea noasträ ne-am pus-o.
Fie, Doamne, mila ta spre noi,
precum am nädä.jduit i noi intru tine.
34.
Dumnezeu este sprijinul celor drepfi, dar
celor rdi, protitmic.
Un psalm al lui David, când s'a
prefácut nebun inaintea lui Abimelec
când a fost gonit si a plecat.
Slävi-voi pe Domnul in toatá vre-
mea, pururea lauda lui va fi in gura mea.
Sufletul meu se va veseli intru
Domnul: sä auzá cei umiliti i sä se bu-
cure !
Mariti-1 pe Domnul cu mine; im-
preuná sá, slävim numele lui !
Cänd caut pe Domnul, el imi räs-
punde i mi izbäveste de toate infrico-
satele
Chad privesti la el, esti luminat
fata ta nu se aseunde de rusine.
Iatä, säracul a strigat i Domnul 1-a
auzit si din toato necazurilo 1-a mAtituit.
 PSALMUL 35
Ingerul Domnului säläslueste im-
prejurul eelor ce se tem de Domnul si-i
izbáveste de primejdie.
Gustati si vedeti cä bun e Domnul.
Fericit este omul care isi pune nädejdea
In el.
Temeti-v5, de Domnul, toti sfintii
lui, fiindc5, cei ce se tem de Domnul nu
duc nici o lipsit.
Puii de leu sunt in nevoie i titu-
len de foame, dar cei ce cautrt pe Domnul
nu sunt lipsiti de nici o bunittate.
Veniti, fiilor, ascultati-mä,
vreau sä vä invät frica de Domnul.
Care este omul diruia s'A nu-i placä
viata, i si nu iubeascit lungimea ei i sä
nu-i fie voia sä se bucure de fericire ?
Pitzeste limbo ta de räu i buzele
tale de cuvantul viclean !
Fugi de räu i f5, numai binele,
caut5, pacea i umbla dupts ea.
Ochii Domnului se uitit la cei
drepti i la strigarea lor urechea lui se
pleacá.
Fata Domnului cauta' si la cei ce
fac 1.6111, co sà teargä pomenirea lor de
pe pämant.
Cei drepti strigit i Domnul li aude
izbáveste din toate nevoile.
Domnui stä aproape de cei eu
inima zdrobitä si pe coi umiliti cu duhul
Ii ~tueste.
Multe sunt nenorocirile care lo-
vesc pe cel drept, dar din toate il scapä
Domnul.
El poartä grijä de toate oasele lui,
ca nici intimar unul dintre ele 85, nu fie
zd robit.
Itäutatea omoara pe eel nelegiuit
cei ce uritsc pe col drept pedeapsä vor
avea.
Domnul eascumpärä sufletul ro-
bilor säi i cei ce-si gIsesc la el scäparea
nu vor fi osänditi.
85.
Cerere de ajutor dumneze,esc impotriva
vrdjmapilor.
1. Un psalm al lui David. - Luptit,
Doamne, impotriva celor ce se luptä cu
mine, si te räzboieste impotriva color ce
se räzboiese cu mine!
www.dacoromanica.ro
568
Ingtreste pav5,za i scutul i scoa-
la-te inteajutorul meu!
Indrepteazá lancea si taje drumul
prigonitorilor mei si spune sufletului
meu: e Eu sunt mantuirea ta!
S5, se rusineze i eS. riimanä de
ocari cei ce cautit sufletul meu ; s5, dea
inapoi i sä se facii de ras cei ce pun la
cale nenorocirea mea!
S5, fie ea pleava la suflarea van-
tului i ingerul Domnului sii-i rästoarne!
Intunecoasii sá fie coleo lor i lu-
necoasä, i ingerul Domnului ur-
mitreascä !
C5ci färä de pricinä intins-au cursa
lor spre nimicirea mea, &fa* nici un temei
au säpat groapti sufletului meu.
S'a vinii fari de veste pr5,prtdul
peste el, 854 prinzit cursa pe care a in-
tins-o ! Caz& in nenorocirea pe care a
pregatit-o!
lar sufletul meu SS se veseleaseä
intru Domnul i sä se bucure foarte de
mantuirea lui.
Toate oasele mele sà zic5,: Doam-
ne, cine este ca tine, tu care izhavesti
pe cel nenorocit de unul mai tare decat
el i pe cel s'arao si s'arman de acela
care-1 jefueste ?*
Martori mincinosi se scoalä qi m5,
invinovätesc de lucruri pe caro nu le
tiu.
Imi r5,splatese cu role pentru bune;
sufletul meu este cu totul párilsit!
lar eu, dimpotrivit, cand eran ei
bolnavi, mä imbriteam in sao, smeream
cu post sufletul meu i rugaciunea mea
se intorcea, iar i iar, pentru ei in pieptul
meu.
Ca i eind mi-ar fi fost piloten sau
frate, asa m5, zbäteam pentru el, si ca
la jelitul dup5, mamá má frangeam de
tristete.
Dar acum ei se bucurä de priibu-
sirea mea si se stritng lao/altä, se aduna'
impotriva mea defiiimätori pe care nu-i
stiu, sä mä sfitsie fari de erutare.
Cu nelegiuitii EA cu flecarii, ei
scrasnesc din dinti impotriva mea.
Doamne, pau5, cand vei privi cu
fábdare ? Izbáveste sufletul meu de cu-
vintele mincinoase, de mitraitul puilor
de leu, pe mine eel stingher!
 PSALMII 36, 37
Lauda-te-voi in marile adunitri,
s15,vi-te-voi in mijlocul popoarelor pu-
ternice,
Ca s nu se bucure de necazul
meu vrajmasii mei coi mincinosi i cei
ce m'it, liras° far& cuvânt sä clipeascil
din ochi.
Cad ei nu graiesc lucruri de pace,
ci impotriva locuitorilor pasnici ai
tarii chibzuesc viclene planuri ;
Si-si deschid spre mine 1arg5, gura
lor, strigand: o oho ! aha! vazut-au ochii
nostri ! *
Dar tu Ii vezi, Doamne! Doamne,
nu sta in tácere si nu te departa de la
mine.
Desteapt5-te, trezeste-te, ca
faci dreptate, Dumnezeul i Domnul
meu, i sâ stai intru apararea mea.
Judeca-ma dup5, dreptatea ta,
Doamne Dumnezeul meu, i sa nu se
bucure protivnicii de restristea mea,
Si sit nu zica in inimile lor: o Aha!
suntem multumiti ! s i ea nu graiascii:
«L-am doborit !*
Ci sa se rusineze i sa se fac5, de
ocara laolalta cei ce se bucur5, de jalea
mea, sä, se fac5, de ras si de rusine cei ce
se pornesc Bernet impotriva mea!
S5, tresalte de bucurie i s5, se
veseleasca cei ce-mi voiesc dreptatea
sä, strige far& incetare: Slavit fie Dom-
nul, cel ce voeste bung sporirea slugii
sale !*
Si limba mea va vesti dreptatea
ta, pururi lauda ta!
36.
Rdutatea celor lard de lege. Slav'a patratd
celor drepli.
Starostelui cantaretilor un psalm
al lui David, robul Domnului.
0 destliinuire s'a Lout in mine
despre rtízvratirea celui far& de lege. Ina-
intea ochilor lui nu este fric'a de
Dumnezeu,
Si el se maguleste pe sine socotind
c5, nelegiuirea lui nu poate sa fie dovedita,
nu poate 85, fie urgisita.
Graiurile gurii lui sunt fatArie
mintea nu-1 mai duce
ea mai tacs binele.
www.dacoromanica.ro
569
Lucruri blestemate chibzueste in
asternutul lui si merge pe o cale nele-
raul nu-1 urgiseste.
Doamne, mila ta ajunge pana la
ceruri fo't credinciosia ta pang la nouri;
Dreptatea ta este Malta cat
hotiiririle tale sunt ca adancul
cel nepatruns ; Doamne, pe oameni
pe dobitoace numai tu ii pazesti.
Cat de scumpa este mila ta, Dum-
nezeule ! Caute-si scaparea fiii oamenilor
la umbra aripilor tale!
Satura-se-vor de grasimea jert-
felor din locasul tau si tu Ii vei adipa cu
rauri de destlitäri.
Caci la tine este izvorul vietii i In-
tru lumina ta vom vedea
Tinde mila ta celor ce te cunose
pe tine si dreptatea ta celor drepti cu
mima.
Sá nu m5, izbeasc5, piciorul celui
ingamfat i mana celor nelegiuiti si nu ma
zoreasca la fuga.
Tata, coi ce lucreaza faradelege
sunt doboriti la piimant, loviti ca
nu mai poatii sa se scoale.
37.
Cum le merge celor drepli fi cum celor
nelegiugi.
Un psalm al lui David. Nu te mania
pe coi f5,r5, de lege si nu te aprinde im-
potriva celor ce taptuesc cele rele.
Cáci vor fi, ca iarba, repede cositi
ca fata ierbii vestejite se vor ofili.
Pune-ti nadejdea in Domnul if5,
binele, locueste pitmantul i fii fiirà
prihanä,
Si de Doranul te bucura. Atunci el
va implini dorinta inimii tale.
Incredinteazi soarta ta in mana
Domnului; niidájdueste in el el va
EA
implini dorinta ta.
El va face sa straluceasc5, drep-
tatea ta ca lumina soarelui; ca soarele
In miezul zilei va face 85, striduceasca
Firkin°, ta cea dreaptit.
Stai tacut inaintea chibzuintei Dom-
nului i pune-ti nádejdea in el. Nu te
mania pe eel ce izbuteste in drumul
lui si pe col ce tese zavistii. .
 PSALMUL 38
Da deoparte mania ta si nu te lasa
stäpanit de turbare; nu te aprinde foarte,
fiindca aprinderea duce la rau.
Cei râi vor fi nimiciti, iar cei ce
nadajduesc In Domnul vor stäpani ph-
mantul.
Inca putinit vreme, i cel nelegiuit
nu va mai fi; vei vrea sä tü unde a
fost locul lui i nu-1 vei mai afla,
Câci numai cei blanzi vor mosteni
pamantul si se vor bucura de pace sta-
tornica.
Nelegiuitul urzeste planuri fm-
potriva celui drept i scrasneste din dinti.
Dar Domnul îi bate joc de el,
dici vede cum vine ziva lui.
Cei fara de lege trag sabia ffi arcul
11 fncordeaza, ca sä doboare pe cel sarac
sarman i sa junghie pe cei ce umbla
pe calea dreapta,
Dar sabia lor va patrunde in
mima lor i arcurile lor se vor frange.
Mai mult face pMinul celui drept
decat belsugul multor nelegiuiti;
Cdci bratele celor fära de lege vor
fi zdrobit,e, iar sprijinul celor drepti este
Domnul,
El care stie ziva celor neprihaniti
mostenirea lor ditinueste pururea.
Ei nu se rusineaza in vremuri
grele i in timp de foamete se indestuleaza.
Da, cei fara de lege pier; vrajmasii
Domnului sunt la fel cu pajistile verzi;
ei se ofilesc, se terg ca fumul.
Cel nelegiuit ja cu fmprumut i nu
plateste; cel drept frisa este milos
darueste.
Caci pe care Domnul fi binecu-
vanteazit mostenesc pämäntul, iar pe
care fi blestema sunt
De catre Domnul se Intaresc pasii
unui om, atunci cand Domnul iubeste
calea lui.
Si chiar de cada, el nu ramane
näruit, cl. Domnul il sprijina cu ma-
na sa.
Am fost tallar i acum iatä sunt
batran, dar n'am vazut pe cel drept
pariisit si pe urmasii lui oersindu-si
painea.
Necontenit, el este milostiv
cu fmprumut, iar urmaqii lui sunt bine-
cuvant4i.
www.dacoromanica.ro
570
Fugi de räu i fà binele, ca sä poi
pururea sä locuesti in pace,
Ciíci Domnul iubeste dreptat,ea
nu päriíseste pe cei cuviosi ai lui, ci
pazeste in veci. Dar semin-tia celor
de lege va pieri.
Cei dreMi vor stäpani paniântul
in veci 11 vor locui.
Gura omului drept gritieste In-
telepciune i limba lui lucruri drepte.
Legea Domnului este in mima lui
pasii lui nu soväesc.
Cel nelegiuit pandeste pe cel drept
si cauta sä-1 omoare,
Dar Domnul nu-1 lasa in mana
lui i cand va veni la judecatä nu-1
va osandi.
Nildajdueste In Domnul i pá-
zeste pravila lui si el te va ridica sä, sta-
panesti pamantul, i cand nelegiuitii vor
fi nimic4i, tu vei vedea pieirea lor.
Vazut-am pe cel fara de lege prea
puternic, inaltandu-se ca un copac plin
de frunzii;
Dar cánd trecui, apoi, nu mai era;
1-am cautat si nu 1-am mai aflat.
Pltzeste cuviosia i nazueste spre
dreptat,e,fiindat omul care tráieste in bunä
pace are parte de mostenire fericitä,
Dar cei ce se leapb.da de credinta
vor fi nimiciti de pe pámant, i urmasii
lor vor fi dati pieirii.
Mantuirea celor drepti vine de la
Domnul, apiíratorul lor in vremuri de
restriste,
Gáci Domnul fi ajutä izbil-
veste; fi izbliveste de cei nelegiuiti
fi scapa, fiindca IntrInsul si-au pus
nildejdea.
38.
Cel *latos se roageí indurdrilor
dumnezee§ti.
Un psalm al lui David,- # spre bulla
amintire ».
Doamne, nu mi dojeni Intru mania
ta i intru aprinderea ta nu ml. pedepsi!
Caci sägetile tale s'au Infipt in
mine, iar mana ta apasti, greu asupra
mea;
Din pricina mâniei tale n'a mai
amas nimio teafär in trupul meu,
 PSALMUL 39
din vine pacatului meu nimio sanittos
In oasele mele,
Cad fitradelegile mele covarsese
capul meu i ca o povarb, grea apesá
peste mine
Din pricina nebuniei mele, ranile
mele miros greu i den puroi dare:.
Umblu frant in doua, sunt tur-
buret peste mitsurä, si tool& ziva mi se
trece in intristare.
Salele mele sunt pline de arsuri
n'a mai zit' mas nici un loe sanittos in
trupul meu.
Sunt fare; putere i cu totul zdrobit,
suspinul i strightul inimii mele stint
mai tari decb,t ritenetul leului.
Doamne, inaintea ta sunt toate
dorintele mele i suspinul meu nu s'a
ascuns de tine.
Mime mea arde in mine, vartutea
mea m'a parasit, asijderea d lumina
ochilor am pierdut-o.
Prietenii mei si cei mai de aproape
ai mei stau departe din pricina bubelor
mele i rudele mele se dau in laturi.
Cei ce cauta sufletul met' imi in-
tind curse si cei ce-mi voiesc di:11 graiese
amenintari i tonta ziva urzesc viclesuguri.
Ci eu sunt ea un surd care nu aude
ca un mut care nu-si deschide gura.
Sunt ca un om care nu aude i in
gura earuia nu Bunt cuvinte de mustrare.
Caci in tine, Doamne, lini pun
nadejdea, tu rail, vei auzi, Doamne
Dumnezeul meu.
Si eu zic: Sa nu se bucure de
durerea mea vrajmasii mei si si nu se
semeteascii °and picioarele
meu se clatinifi!*
Aproape sunt sit cad si durerea
mea nu má paraseste.
Ci färadelege,a mea o spun tuturor
si de piicatul meu má searbese foarte.
Dar dusmanii mei aunt vii i tari,
cei ce mi., uriise fara a:want s'au
inmultit.
Si ei imi raaplittesc cu rele In locul
celor bune, ei sunt impotriva mea, eaci
umblu dupa dreptate.
Nu ma lasa, Doamne Dumnezeul
meu; nu te depiirta de la mine!
Grabeste-te intru ajutorul meu,
Doamne, tu care esti mantuirea mea!
571
www.dacoromanica.ro
39.
Olt de trecatoare este tiara omului
Cerere de iertare pi de ocrotire de la
Dumnezeu.
Starostelui candiretilor - lui Je-
dutun - un psalm al lui David.
Am zis: Voi pazi cAile mele, ca
nu pacatuese cu limba mea ; voi pune frau
gurii me/e, cata vreme cel far& de lege
va fi inaintea mea.
Si am famas mut si taut si
grai, lipsit de once bine, dar durerea
mea s'a intetit.
Inlituntrul meu s'a aprins inima
mea; in gandurile mele un foe arde ca o
vapaie i limba mea s'a deslegat:
Arata-mi, Doamne, and va fi sa fie
sfarsitul vietii mele i lungimea zilelor
mele cata este, ca sá tiu cat sunt de
trecator !
Jata, tu ai dat zilelor mele largimea
unei palme i viata mea este ca nitnica
toatit inaintea ta! Cu adevarat, omul
este numai o suflare! - Sela.
Da, ea o umbra, trece viata omului,
zadarnic este tot zbuciumul sän, aduna
si nu stie cine va culege stransura
lui.
Si acum, co pot di astept, o, Doam-
ne ? Nadejdea mea este in tine.
Izbaveste-ma de toate faradelegile
mele ; nu ma face de mare' in fata celui
nebun !
Eu ta,c si gura n'o deschid, eaci
tu esti earele faci toate.
Da la o parte de la mine loviturile
tale, dici de tara mainii tale ma prä-
padesc !
Cb,nd pedepsesti pe om pentru
faradelegea lui dojenesti, tu nimi-
cesti, ca molla, ce are el mai scump. Cu
adevarat, omul este numai o suflare !
Sela.
Asculta, Doamne, rugaciunea mea,
pleaca urechea ta la cainarea mea si la
lacramile mele ja aminte, cáci sunt, la
tine, un oaspete, un cälator, ea si pa-
rintii mei.
Intoaree de la mine privirea ta
plina de miinie, ea sè. mit inviorez, maI
inainte ca sä plec isa nu mai fiu!
 PSALAIII 40, 41
40.
Multumitd, jertlire de sine fi rugdciune.
Starostelui cAntáretilor - un psalm
al lui David.
In Domnul mi-am pus nrtdejdea mea
pi el FA-a plecat urechea &titre mine si
strigätul meu I-a ascultat.
Din groapa pieirii scosu-m'a, din
noroi si din ting, si pe stancit inaltit m'a
ridicat i pasii mei i-a intärit.
In gura mea el a pus cantare noug,
Dumnezeului nostru laudä, ca sg-1 cu-
noascit multi, sä se teamä, de el si
nädäjduiascit In Domnul.
Fericit este omul care isi pune
dejdea In Domnul i sfatul celor
semeti nu-1 cere, sfatul celor rata,citi de
minciunit.
Doamne Dumnezeul nostru, in-
multit-ai minunile tale Foi punerile tale la
cale pentru noi; nimeni nu poate sg fie
asemenea tie. As vrea 8ä le vestesc
at le propoveduesc, dar ele stint mai
presus de orisice rostire.
Nici jertfele de &Inge nu-ti plac, nici
prinoasele, dar mi-ai dat urechi ascultä-
toare; n'ai cerut nici arden i de tot, nici
jertfit pentru pacat.
Atunci am gait: t lag viu, cu
sulul cartii unde serie despre mine:
Pururea voit-am sä fa() voia ta, o,
Dumnezeul meu, cad legea ta este in
mima mea. »
In adunärile cele mari am vestit
dreptatea ta,cgci, Doamne, tu o stii, n'am
pus Ingradire Imprejurul buzelor tale.
Niciodata n'am ascuns dreptat,ea,
In mima mea, ci am propoveduit ade-
vgrul i mäntuirea ta i n'am tetinuit,
obstea cea mare, bunittatea si ere-
dinciosia ta.
Sä nu opresti, Doamne, de la
mine milostivirile tale, iar bunittatea
credinciosia ta sä mä ocroteascg
pururea;
Ctici suferinte Mr& de numlir m'au
Impresurat ; ajunsu-m'au fàfitdelegile mele
de nu pot a, le mai rabd; mai mult
decat pärul capului meu s'au inmultit
indritzneala mea m'a pgrasit.
Mantueste-mit, Doamne, cu bung
vrerea ta, spre ajutorul meu .grgbeste-te I
www.dacoromanica.ro
572
Rusineze-se i ajungg de mark
inteo clipg, toti cei ce cautä sa-mi ja
viaa mea; sä, dea lndärät i sg-si piardi
cumpätul cei care voiesc nenorocirea mea!
Sti fie cuprinsi de spaimIt i de
rusine cei ce-mi zic: « aha, aha! »
Sit se veseleasei i sg tresalte de
bucurie cei ce te cautg pe tine, Doamne,
cei ce iubese mäntuirea ta pururea
sé. strige: s Mare este Domnul!*
Ci eu stint sirao si stint lipsit, insit
Domnul Imi va purta de grijä. Aju-
torul meu i izbAvitorul meu esti tu
Dumnezeul meu, nu zgbovi !
41.
Pllingerea celui obijduit asupra vrajma§ilor
vicleni care U impresoard
Starostelui cântitretilor - un psalm
al lui David.
Fericit este col ce ja aminte la cel
same, cgci in ziva nenorocirii Domnul
11 va izbgvi,
Domnul 11 va pgzi si-1 va tine cu
viatit. El va fi fericit pe pilmänt si in ghiara
dusmanilor säi tu nu-1 vei letsa sit cadä.
In patul de zkere, Domnul va
sta Ifingit el; culcusul lui tu il vei schimba
In vremea boalei sale.
Deapururi eu am zis: a Milostiv fii
mie, Doamne, vindecä sufletul meu, caci
gresit-am inaintea tal*
Ci vritjmasii mei mg ponegresc Efi
Zie : Cand va, muri °data' i numele lui
se va sterge de printre noi ? »
De vine careva la mine sä mg vazg,
¡mi spune lucruri de minciung; mima lui
este plinit, de ritutate i, de iese de la mine,
vorbeste tot impotriva mea.
Cei ce mi uriisc îisoptese unul al-
tuia, despre mine, za,vistii si pun la cale
# O nitprasng eft dea peste el, - zic
ei, -85. se priibusea,scg la pitmänt i sä
nu se mai scoale !
Chiar i acela cu care tritiam in
bung pace si in care ¡mi puneam
dejdea, acela care mänca päinea mea, a
ridicat cälcâiul impotriva mea!
Dar tu, Doamne, milostiveste-te
spre mine si dit-mi putero ea sä rils-
prates° dusmanilor mei.
 PSALMII 42, 43, 44
Prin aceasta voi foti ca tu m'ai
iubit, daca vrajmasul meu nu mi birueste.
Pentru nepribanirea mea, mil spri-
jini i m pui sä stau pururea in fata ta.
Binecuvantat s'a fie Domnul Dum-
nezeul lui Israil, in vecii vecilor ! Amin !
Amin !
42.
Dorul de Sion in farci 8treind fi dufmanci.
Starostelui cantaretilor o baya-
tatua a fiilor lui Core.
Precum cerboaica doreste apa iz-
voarelor, tot asa sufletul meu te doreste
pe tine, Dumnezeule !
Sufletul meu insetoseaza. dup.& Dum-
nezeu, dup.& Dumnezeul cel viu! Cand
voi veni, oare, i ma voi arate, in fata Dom-
nului ?
Lacramile mele sunt hrana mea,
ziva i noaptea, pe cand ei imi spun ne-
incetat: linde este acum Dumnezeul
tau ? *
Imi aduc aminte i atunci mima
mea se topete in minede zilele cand
mergeam in cete mari, calauzindu-le spre
casa Domnului, Cu bucurie mare si cu
cantitri de multumita, popor in sarba-
toare !
De ce te pravalesti, o suflete al meu,
si te zbuciumi in mine ? Nadajdueste
Dumnezeu, caci eu il voi lauda niereu
pe el: izvorul mantuirii mele i Dunme-
zeul meu!
Sufletul meu se frange in mine !
Astfel, gandesc la tine, din pámantul Ior-
danului i al Hermonului, din muntele Mi-
zar.
0 valtoare cheama pe eealalta, in
vijelia cataractelor tale; tot asa, toate
valurile i toate talazurile tale dau peste
mine.
Ziva, Domnul da poruncii i trimite
harul situ, iar noaptea, cantarea lui de
lauda rasuna in mine: rugaciune Inal-
tata Domnului, izvorul vietii mele.
Gales° catre Domnul, stanca mea:
a De ce m'a uiti, ca sá merg incovoiat
trist, coplesit de dusmanii mei ?
Simt cá oasele mele se sfaramii,
cánd prigonitorii mei mä fac de ras si-mi
spun neincetat: linde este acum Dum-
nezeul tau ?a
573
www.dacoromanica.ro
De ce te pravalesti, o, suflete al
meu, si te zbuciumi in mine ? Nadajdueste
In Dumnezeu, 05,6 eu il voi lauda mereu
pe el: izvorul mantuirii mele i Dumne-
zeul meu!
43.
Dorul de 4.S'ion in prez: streincl dufmand.
Fá-mi dreptat,e, Doamne, ì apara
pricina mea impotriva unui neam neere-
dincios; mantueste-ma de omul vicleniei
al strambatatii!
Tu esti Dumnezeul meu, cel pres.
puternic. Pentru ce mil, alungi? Pentru
ce sä, umblu incovoiat si trist, coplesit
de vrajmasii mei?
0, trimite lumina si adevarul tau!
Ele s'a m'a calauzeasca EA sa má indrepteze
catre muntele tau cel sfant i catre lo-
casurile tale,
Ca sa ajung la jertfelnicul lui Dumne-
zeu, al Dumnezeului bucuriei sá al vese-
liei mele, i s'a te premaresc, in sunet de
chitara, Dumnezeule, Dumnezeul meu!
De ce te prävalesti, o, suflete al meu,
si te zbuciumi in mine ? Nadajdueste in
Dumnezeu, caci eu Il voi lauda mereu
pe el: izvorul mantuirii mele i Dumne-
zeul meu!
44.
Rugdcinnea lui Israil, ccizut pradd duf-
manului, dar totufi credincios lui Dum-
nezeu.
Starostelui cântäretilor un eu-
vânt de invatatura al fiilor lui Core.
Dumnezeule, cu urechile noastre
am auzit i parintii nostri ne-au istorisit
faptele pe care le-ai savarsit in vremea
lor, in vremea de demult.
Cu mana ta gonit-ai popoarele ea
sadesti pe ei; ai spulberat paganii,
iar pe ei i-ai facut sa, se intinda.
Caci nu cu sabia lor au cucerit ei
tara, i nici bratul lor nu le-a dat
ci dreapta ta i bratul tau si lumina
fetei tale, clici tu i-ai fost iubit.
Tu esti imparatul meu, o, Dumne-
zeule ; porunceste izbavirea lui Iacob !
Cu ajutorul tau, dam la plimb.nt pe
protivnicii nostri i intru numele tau
 PSALMUL 45
sfaritniim pe cei ce se scoala impotriva
noastia.
Caci nu mi bizuesc in arcul meu
sabia mea nu poate sä má scape.
Ci tu ne faci biruitori asupra pro-
tivnicilor nostri i sco0 de °cara pe cei
ce ne urasc.
Cu tine, Doamne, ne laudara nein-
cetat i numele tit'u 11 proslavim dea-
pururea. - Sela.
Ci acum ne-ai alungat si pe noi
ne-ai facut de rusine l cu ostirile noastre
n'ai mai fost aliiturea;
Ne-ai lasat si &in inapoi din fata
vrajmasului i cei ce ne urasc au facut
prada, din noi;
Ne faci ca pe niste oi hotarite
spre taiere i ne risipesti printre págini;
Tu vinzi norodul tau pe un prq
de nimio si °u pretul vanzarii lui nu te
faci mai bogat;
Tu ne faci de mara, printre ve-
cmii de rb,s si de batjocura pentru
cei dimprejurul nostru.
Ne-ai facut de poveste intre
neamuri; stráinii clatina din cap cand
e vorba de noi.
In toata vremea, oca,ra mea este
inaintea mea si rusinea acoperli fata mea,
Din pricina celui ce ma defaima
si mi batjocoreste, din pricina celui
dusmanos i dornic de rasbunare.
Toate acestea au venit pesto noi,
macar ca noi nu te uitam i legamantul
nostru cu tine nu-1 lepadam.
mima noastri nu di inapoi
pasii nostri nu calca alaturea din di-
rarea ta,
Ca sa ne napustesti in vizuinile
sacalilor i sä ne acopen i cu umbra
mortii.
De-am fi uitat numele Dumne-
zeului nostru si am fi intins
noastre catre vre-un dumnezeu strein,
Oare Dumnezeu n'ar fi dovedit
acea-sta, el care cunoWe cele mai as-
cunse ginduri ale inimii?
Ci tocmai pentru tine suntem
macelariti in toate zilele i suntem so-
cotiti ca niste oi de zahana!
Desteapta-te! Pentru ce dormi tu,
Doamne? Desteaptá-te ! Nu ne alunga de
istov !
574
www.dacoromanica.ro
Pentru ce ascunzi fata ta i uiti
de dosadirea i de asuprirea noastra!
Sufletul nostru e smerit pina
In t'arana i trupul nostru se lipeste de
pa,mant.
Scoala-te, ajuta-ne nona, i, dupii
mare mila ta, mintueste-ne pe noi !
45.
Cántaro i urare la cununia Regelui.
Starostelui cantaretilor - dupa, po-
dobia « Crinii s - o cb,ntare a fiilor lui
Core, despre cel iubit. Un cuvant de in-
vatatura.
mima mea este miscati de cuvinte
prea frumoase ! Aduc poemul meu in
fata Regelui i limbo, mea este asemenea
cu pana unui mestesugar al slovei.
Tu esti frumos ca nimeni altul intre
oameni i harul se revarsá pe buzele tale,
drept aceea Dumnezeu te-a binecuvintat
In veac de vea,c.
Incinge-te, puternice, peste coapsa, cu
sabia ta, cu stralucirea i cu podoaba ta!
Si intru marirea ta porneste ! Por-
neste in carul de razboi, la luptii, pen-
tru adevar, blindete ffi dreptate,
dreapta ta sá savirseascil fapte minu-
nate!
Sagetile tale ascuVte - popoare sil
cada sub stapanirea ta - sá patrunza
in inima dusmanilor Regelui!
Tronul tau, Dumnezeule, este ves-
schiptrul imparlqiei tale este schip-
trul drept4ii.
Tu iubesti dreptatea i urasti fara-
delegea; pentru aceasta, Dumnezeule,
te-a uns Dumnezeul tau, cu untul de
lemn al bucuriei mai mult decit pe par-
tasii tal!
Toate vesmintele tale miros a
smirni, aloe i casie; in palat de fildes
te desfateazil cânta,rea harfelor.
Fiice de regi se afla intre alesele
tale; regina ata de-a dreapta ta,
cata in aur de Ofir.
(.( Asoultá, fiica, i vezi i pleaca ure-
chea ta i uiti poporul tau i casa tata-
lui tau:
Si Regele se va indragi de frumu-
setea ta, i fiindca el e stapanul tau, te
Inohiná lui,
 PSALMII 46, 47, 48
Iarä, fiica Tirului i cei fruntasi
din popor vor cauta Cu daruri sä castige
bunävointa ta. »
In podoaba strälucitä intra-va
fiica Regelui inlauntrul palatului ; ves-
mantul ei este din aur impletit.
In talar de broderie este adusa
inaintea Regelui, in vreme ce fecioare,
prietenele ei, iti sunt infätisate.
Ele sunt cdlauzite cu semne de
bucurie, ci cu veselie mare si inträ in
palatul Regelui.
In locul päuinilor tiii veni-vor co-
piii tai, si-i vei face principi in toatä tara.
Pomenirea numelui tau plistra-se-
va din neam in neam, iar noroadele te
vor lauda in veac de veac.
46.
Deseivamita nddejde a lui Israil in ocro-
tirea dumnezeiascei.
Starostelui cantäretilor - un psalm
al fiilor lui Core. Cantee dupa podobia
Fecioarele ».
Dumnezeu este scaparea si puterea
noastra c ajutor bine venit in vremi de
stramtorare.
Drept aceea nu ne temem, chiar daca
s'ar rásturna piimantul çi muntii s'ar
zgudui in fundul
Si valurile ei s'ar framanta c ar
spumega, si muntii ar fi clätine din
loe cu razvratirea lor. - Sela.
'ata' un rail mare si paraiele lui in-
veselesc cetate,a Domnului, templul si
cortul Celui Prea Inalt.
Dumnezeu este in mijlocul cetatii;
ea nu se va clinti. Dum-
nezeu fi va veni inteajutor.
Se zbuciuma popoarele, se zdruncina
impiträtiile; el sloboade glasul säu
pamántul se topeste de spaimä.
Domnul Savaot este Cu noi ! Cetate
tare ne este nouä Dumnezeul lui Iacob.-
Sela.
Veniti de vedeti faptele märete ale
Domnului, minunile pe care le-a fácut
el pe pilmtint:
El a stävilit räzboaiele pana la ca-
patul pämantului; el a sfitramat arcul
si lancea el a frant-o c cu foc a ars carele
de rilzboi.
575
www.dacoromanica.ro
o Opriti-vä, c cunoasteti cii, eu
sunt Dumnezeu, prea inalt futre po-
poare si pe pä,mant pre,a inalt ! »
Domnul Savaot este cu noi ! Ce-
tate tare ne este noub, Dumnezeul lui
Iacob. - Sela.
47.
Cantati Domnului Dumnezeului a tot
pämtintul I
Starostelui cantaretilor - un psahn
al fiilor lui Core.
Voi neamuri, toat,e, bateti din palme !
Strigati lui Dumnezeu cu glas de bucurie !
Cilci Domnul Col Prea Inalt este
infricosat si mare impärat peste paulan-
tul tot:
El a plecat popoare sub stäpanirea
noastra c1 semintii sub picioarele noastre,
El ne-a ales nouä mostenirea noa-
mandria lui Iacob, pe care il iu-
beste. - Sela.
Se urca Domnul in templul sä,u, in
strigate de bucurie, Cel Vesnic in sunete
de trambita.
Preamäriti pe Dumnezeu in cântari
de hada, cantati ! Cantati impäratului
nostru; preamariti-l!
Caci imparat peste tot pämantul e
Duninezeu ; cantati-i lui cantari de lauda!
Dumnezeu imparät,este peste nea-
muri ; Dumnezeu sta in jilul sau cel
sfant.
Fruntasii popoarelor s'au adunat
- ca popor al Dumnezeului lui Avraam
- ciici ai lui Dumnezeu sunt
plmantului, iar el inalt e foarte !
48.
Cdntare intru aloya Sionului.
0 cantare. Un psalm al fiilor lui
Core.
Mare este Domnul c läudat foarte
In cetatea Dumnezeului nostru, in sfant
muntele sau!
Frumos intru inaltarea lui si des-
fátarea p5,mántului intreg, asa este mun-
tele Sionului in laturea de miazii-noapte
a cetätii marelui Rege.
Cunoscut este Dumnezeu in palatele
sale, ca un turn de scapare.
 PSALMII 49, 50
Caci, iat., regi tinut-au sfat, stran-
su-s'au laolaltä;
Ci îndatä ce-1 väzurä, ramasera fär&
grai, spaima Ii cuprinse i ingroziti
prinsera a fugi.
Cutremur dadu peste ei i zvOrco-
liri ca peste o femeie care naste.
Cu vântul de la râsârit i-ai facut
tandäri ca pe corabiile din Tarsis.
Precum am auzit zicandu-se, asa
am si vilzut in cetatea Domnului Savaot,
In cetatea Dumnezeului nostru, pe care
Dumnezeu a Intlirit-o in vecii vecilor.-
Sela.
Dumnezeule, inlauntrul locasului
tau, ne aducem pururea arainte de indu-
rarea ta.
Ca si numele tau, Dumnezeule,
asa si lauda ta ajunge pang la marginile
pamantulai. Dreapta ta e plinä de mi-
lostivire.
Veseleasca-se muntele Sionului!
Tresalte de bucurie fiicele din Iuda, pen-
tru hotäririle judecatilor tale !
Mergeti imprejurul Sionului i dati-i
ocol; numärati turnurile lui;
Priviti la Intariturile lui, treceti
prin palatele lui, ca sa povestiti neamu-
rilor ce vor sit fie.
Iatä, asa este Dumnezeu, Dumne-
zeul nostru, i in veac i pururea el ne va
caläuzi, pan& dincolo de moarte.
49.
Invdtdturd despre nimicnicia bundtdOlor
pdmdntepti.
Starostelui cantaretilor - un psalm
al fiilor lui Core.
Ascultati aceasta, voi neamuri toate,
luati aminte, voi locuitori ai
i oameni de rand i oameni de
frunte, bogati i Barad laolaltà!
Gura mea va rosti lucruri intelepte,
cad socotintele inimii mele sunt pline
de patrundere.
6. Pleca-voi urechea mea la o para-
bola, deschide-voi in sunetul harfei, In-
vatatura mea de taina.
6. De ce m'as teme in vremuri rele,
cand nelegiuirea prigonitorilor mei ma
impresoara
576
www.dacoromanica.ro
Ei Ii pun nadejdea in buna lor
stare si se files° intru multimea bogatii-
lor lor,
Si totusi nimeni nu poate sit ras-
cumpere pe fratele säu, nici sa plateasca
lui Dumnezeu pretul ritscumpararii,-
Rascumpärarea vietii lor e prea
scumpa i niciodatä nu e cu putinta, -
Ca sit traiase& pururea i sä, nu
vada stricaciune.
Dimpotrivä: vor vedea cum inte-
leptii mor, cum pier laolaltä nebunul
omul far& minte i lasä, altera avutul lor.
In inchipuirea lor, casele lor dura-
vor pururea, locasurile lor in neam do
neam i cu numele lor numi-vor tinutu-
rile lor.
Dar omul, cu toatä stralucirea lui,
e trecator ; el este asemenea dobitoacelor
pe care le ucizi.
Iata sfarsitul celor ce se fncred In
ei si al celor ce se iau dupii sfaturile lor.
- Sela.
Ca o turma de oi aunt Impini spre
imparatia mortii i moartea Ii paste; de
ca vreme dreptii biruiesc asupra lor
fiina lor häräzitiíe-i pieirii, câci iadul este
locuinta lor.
Ci numai Dumnezeu va riscum-
para sufletul meu din iad i ma va lua
ou sine. - Sela.
Nu te turbura deci, cfind se im-
bogateste cineva i cb,nd belsugul casei
lui sporeste,
Caci din toate nu va lua nimic,
cand va muri, nici nu va cohort dupg, el
In mormant averea lui.
Chiar cand cineva izbuteste in
viata sä fie fericit i mereu sä i se spuna:
« meargii, bine!
Totusi el se va duce dup.& neamul
parintilor sai, care niciodatä nu vor mai
vedea lumina.
Omul, cu toati slava lui, daci nu
are minte, este asemenea dobitoacelor pe
caro le ucizi.
50.
Despre jertfa cea adevdratd i buna slujire
a lui Dumnezeu.
1. Un psalm al lui Asaf. - Dumne-
zeul eel proa inalt, printre dumnezei,
 PSAL1115L 51
graieste í la sine cheama pe locuitorii pa-
mantului, dela rasaritul soarelui i papa
la apusul lui.
Din Sion - desavarsita frumusete
- Dumnezeu se arata prea luminos.
Dumnezeul nostru vine i nu tace;
inaintea lui purcede foc mistuitor, iar
imprejurul lui se zbuciuma furtuna.
De sus el chiama cerurile i pitman-
tul, ca sä, judece poporul eau:
o Adunati-mi pe credinciosii mei,
cei ce-au incheiat, prin jertfa, cu mine
legilmant s.
Atunci cerurile veste,sc dreptatea
lui, caci Dumnezeu este judecator. -
Sela.
s Asculta, o, poporul meu, ca sa-ti
graiesc, o, Israil, ca ea te prevestesc: Eu
aunt Dumnezeu, Dunanezeul tau!
Nu pentru jertfele tale te dojenesc,
cad arderile tale de tot sunt pururea
inaintea mea.
Nu voi lua niciodata din ocolul
tau vre-un taur, i nici 013i din tarcurile
tale.
Ale mele sunt fiarele padurii
dobitoacele din munte cu miile.
Eu cunosc toate pasarile muntilor
toate vietuitoarele campiei sunt ale
mele.
Dad', mi-ar fi foame, nu tie 10
voi spune, caci al meu este plimantul
cu toate ce cuprinde.
Mänanc eu oare carne de tauri
beau sange de api?
Adu lui Dumnezeu jertfia de laud&
plineste Celui Prea Inalt fagaduintele
tale
16. i striga-ma, In ziva de restriste,
te voi izbavi, iar tu nra vei cinsti
lar celui far& de lege Dumnezeu
Ii zice: o Ce ai tu sa-mi socotesti randu-
ielile mele i sa porti in gura legamantul
naeu,
De vreme ce tu urasti dojana mea
dai la spate cuvintele mele ?
Daca vezi un fur, tu esti de partea
lui i cu cei precurvari te intovárdsesti;
Gura ta o inveti la rele s'r cu limba
ta urzesti viclene planuri;
Tu stai i vorbesti impotriva fra-
telui tau i impotriva fiului maicii tale
azvarli °car& i barfeala.
577
www.dacoromanica.ro
lata ce ai facut, i eu am tacut,
de aceea ti-ai inchipuit ca eu sunt ca
tine. Vreau sa te pedepsesc i sit pun
toate sub ochii tai.
0, de-ati lua aminte, voi care ui-
tati pe Dumnezeu, ca sit nu vá sf4ii fara,
ca nimeni sa, nu vit poatia, scoate din
mana mea!
Cine aduce jertfa de lauda pe mine
má cinsteste i celui ce umbla pe cai ne-
prihanite Ii voi arata mantuirea lui
Dumnezeu.
Un psalm de pocclinfd.
Starostelui cantaretilor -un psalm
al lui David.
Cand a fost la el proorocul Natan,
dupa pacatul cu Batseba.
Milueste-ma, Dumnezeule, dup.&
mare mila ta i dupa multimea
rilor tale, f} terge faradelegea mea,
Mai vartos ma spar& de faradelegea
mea si de pitcatul meu má curateste.
Ca faradelegea mea eu o cunosc
pacatul meu inaintea mea este pururea.
Tie unuia am gresit i ceca ce este
eau inaintea ochilor tad aceea am facut.
Asa inctit tu esti drept intru cuvintele
tale si nepartinitor in hotaririle tale.
Ca iata intru farlidelegi am fost
misfit i intru pitcate m'a niiscut maica
mea.
Ci fiindca iubesti adevarul inlaun-
trul omului, fa-ma inteascuns ea cunosc
intelepciunea.
Stropeste-ma cu isop, çi ná voi
curati; spalit-ma, si mai vartos decat zit-
pada mii, voi albi.
Da-mi prilej de bucurie si de ve-
Belie, ca sa se bucure oasele de care le-ai
zdrobit.
Ascunde fata ta de catre pacatele
mele i toate farádeligile mele eterge-le.
Inima curata zideste intru mine,
Dumnezeule, i duh nesovielnic innoeste
intru cele dinItiuntru ale mele.
Nu ma lepäda pe mine de la fata ta
Duhul tau cel sfant nu-I lua de la
mine.
Da-mi iaräi bucuria mantuirii tale
cu duh stäpanitor má 1ntareste.
 PSAL1VIII 52, 53, 54
Inväta-voi pe coi fara de lege cale
tale ei cei pacatoei la tine se vor in-
toarce.
Izbayeete-mit de sangele varsat,
Dumnezeule, Dumnezeul mantuirii mele,
ca limba mea ea se bucure de drep-
tatea ta.
Deschide, Doamne, buzele mele, ca
gura mea si vesteasca lauda ta !
Cid ie nu-ti plac jertfele: altfel
le-ae fi dat; arderle de tot nu le bine-
voieeti.
Jertfa lui Dumnezeu: duh umilit;
mima infrantit i amena, Dumnezeule,
tu n'o urgiseeti.
Fa bine, Doamne, Intru bunavoi-
rea ta, Sionului zideete zidurile Ieru-
salimului.
Atunci bine vei voi jertfa drep-
tatii, prinosul i arderle de tot, atunci
vor pune pe altarul tau vitei.
52.
ZcIdarnic 8e incred nelegiuirii in
bogdçiile lor.
Starostelui cantaretilor - un cu-
vant de invayitura al lui David,
Gand a venit Doeg Edomitul ca si
inetiinteze pe Saul, zicand: « David a
intrat in casa lui Achimelec *.
De ce te fáleeti cu rautatea, tu cel
ce eeti puternic, pe cand zulla Domnului
tine pururea ?
Limba ta ca un brici ascutit n'asco-
ceete numai viclenii, o, urzitorule de in-
eelaciune !
Tu iubeeti raul mai mult decat
binele, ei minciuna mai mult decat °u-
vantul adevarat. - Sela.
Tu iubeeti toata vorba aduc5,toare
de pieire, tu limba proa vicleana!
Drept aceea Dumnezeu te va sfa-
rama de veci, te va apuca tfi te va smulge
din cortul tau, ei din pamantul celor vii
te va dezrad&cina. - Sala.
Atunci dreptii sta-vor la privealä
ei le va fi teama, dar vor rade de el ei
vor gen:
Tata, omul care n'a fácut pe Dum-
nezeu liman de acapare, ci s'a increzut
In multimea bogàiiior lui i in rautatea
lui s'a bizuit
578
www.dacoromanica.ro
Ci eu sunt ca un miislin roditor,
In casa lui Dumnezeu, i in mila lui Dum-
nezeu pun nädejdea mea in veac de veac.
Lauda-te-voi pururea, &id tu eeti
cel oare ai &cut aceasta i voi nidajdui
intru numele tau, cid tu eeti bun catre
toti cuvioeii
53.
Nebunia nelegiuifilor i judecata lui
Dumnezeu.
Starostelui cantaretilor - cu can-
tare din flaut - un cuvânt de invati-
tura al lui David.
Socoteete nebunul in gandul siu:
a Nu este Dumnezeu! Stricaciune este
viata lor, rata:aire este fiecare fapta a lor.
Nu este nici unul care sa faca, binele !
Dumnezeu din ceruri priyeete la fiii
oamenilor, ca s'a veda de se mai afla
vre-un intelept, vre-unul care sa caute pe
Dumnezeu ;
Dar toti cu totii s'au abiitut, lao-
lalta s'au stricat ! Nu mai este nici unul
care sit faca binele, nici macar unul
singur !
Oare nu mai au nici o pricepere toti
care aptuesc faradelegea,, care m'inane&
pe poporul meu precum ar manca gane
ei de numele lui Dumnezeu nu pomenesc ?
Atunci ei se vor cutremura inspai-
mantati, faz& 85, aibä cuvant de spaimii
caci Dumnezeu va risipi oasele celui ce
ridica tabara in jurul tau. I-ai rueinat
pe ei, fiindca Dumnezeu i-a lepadat.
0, de-ar veril din Sion mantuirea
lui Israil ! Cand Dumnezeu va intoarce
din robie pe poporul situ, atunci va tre-
salta Iacob, atunci bucura-se-va Israil !
54.
Cel prigonit cere ajutorul lui Dumnezeu
impotriva dufmanilor 8cii.
Starostelui cant5,retilor - cu can-
tare din strune - un cuyant de tuya,*
turii al lui David.
Cand au venit Zifitii i au zis lui
Saul: a Oare tu nu etii ca David este as-
cuns la noi ?
Dumnezeule, intru numele tau man-
tueete-ma i cu puterea ta fa-mi dreptate !
 PSATAVTIT 55, 56
Dumnezeule, ascultá rugaciunea
mea, ja aminte la graiurile gtuii mele !
Caci sträinii trufasi s'au ridicat
impotriva mea, si oameni silnici umblä,
si-mi ridice ; ei nu pun pe Dtun-
nezeu in fata lor. - Sela.
lata, Dumnezeu este ajutorul meu,
Domnul este cel ce sprijinii, viata mea.
Intoarce raul asupra vritjmasilor
mei ! Intru credinciosia ta nimiceste-i!
Din toatä, jalma îi voi aduce jertfá,
preamitri-voi, Doarane, numele tä,u cel
bun,
CAci Domnul ma izhaveste din toatA
stramtorarea i ochii mei prives° la pro-
tivnicii mei l'Arad*.
55.
Rugdciune pentru stdrpirea celar
vdnzdtori.
Starostelui cantaretilor - cu can-
tare din coarde - un cuvant de invata-
tura a lui David.
Pleaca ureche,a, Dumnezeule, la ru-
gaciunea mea i nu te feri de cererea mea!
Ia aminte f¡i m'A auzi, caci rätiicesc
plin de grijä i aiurit,
De strigatul vrijmasilor mei qi de
strämtorarea, in care ma in cei faxii, de
lege, caci ei präväleso asupra mea neno-
rocire m'a prigonesc plini de mänie.
5 mima mea se zbate in pieptul meu
spaima mortii a cazut peste mine.
Frica í cutremur ma cuprind i fiori
de groaza ma, strabat.
Ci zic: O, avea aripi ca porum-
bielul, a zbura i mi-as gäsi un sala!
Cu adevarat a fugi departe, ca
s5.-mi potreo viata in pustie. - Sela.
M'as grabi mai repede ca vantul,
mai iut,e ca furtuna, sä, caut un loo de
scapare.
Sfarama-i, Doamne ! Dezbina lim-
bile lor, &ad vád silnicie si imperechere,
In cetate.
Zi i noapte, fao de atroja pe zidu-
rile ei, dar inlauntru este striaciune
obij duire.
PrápA,dul este in ea, iar din piata
ei nu se curra& apasarea, i viclenia.
Caci, daca un vrajmas m'ar face de
ocara, as suferi; iar daca un protivnic
679
www.dacoromanica.ro
s'ar ridica semet, impotriva mea, m'as
ascunde de el.
Dar nu e vorba de ei, ci de tine, om
de potriva mea: prietenul meu ii credin-
ciosul mea,
Cu care purtam o prietenie de
dragi destainuiri si, in mijlocul cetelor in-
sufletite, paseara in casa Domnului.
Ajunga-i färä, de veste moartea !
Pogoare de vii in imptifátia mortii ! Oaci
numai rä,utate este in salasele lor si in
mima lor.
Dar eu strig catre Dumnezeu
Domnul ml va mantui.
Seam i dimineata i in miez de si
plang i ma tanguesc,si el aude glasul meu.
El ml va izblivi cu pace din lupta
pornita impotriva mea, oricat de multi
ar fi dusmanii mei.
Dunmezeu mä., va auzi va
smeri, el care eta In jiltu-i dintru in-
ceput-Sela--pentruci ei nu se schimba
si nu au hiel de Dumnezeu.
Fiecare din ei intinde mana impo-
tiva prietenului sau legitmantul ou
el Il pangareste.
Lingusirile gurii lui sunt dulci ca
laptele, dar mima lui e plinä, de rázboi;
cuvintele lui sunt mai lunecoase decat
untul de leran, dar ele sunt sabii ascutite.
Las& in grija Domnului povara
vietii tale si el iti va purta de grijä ;
niciodatä, nu va l'asa sa sovaiasoa pe cel
drept.
lar tu, Dumnezeule, Ii vei prabusi in
fundul präpastiei; coi ce vara& Auge si
cei deprinsi cu viclesugul nu vor ajunge
la jumatatea vietii. Ci eu intru tine imi
pun nadejde,a, mea!
56.
Nddejdea n Dumnezeu in urente de grea
cumpeind.
Starostele cantaretilor - dupg, po-
dobia: s Porumbita mutelor plaiuri de-
pärtate - o cantare de tainä a lui
David, cand Filistenii 1-au prins in
orasul Gat.
Milueste-mi, Dumnezeule, caci oa-
menii ml calca in picioare i in toatä
vremea asupritorii mei bat razboi ou
mine ;
37.
 PSALMTI 57, 58
In toatä, vremea cei ce ma panders()
cauta sä m inghita, caci multi sunt cei
ce ma hartueso cu semetie.
Ci, in ziva temerii, eu nidtijduesc
In tine.
Dumnezeu imi va da prilej sä
preamaresc hottirirea lui. In Dumnezeu
imi pun nadejdea si nu ma tem. Ce-ar
putea faca mie omul?
Zi de zi, ei impoviireazil cäriirile
mele i tot ce pun la cale este numai spre
räul meu.
Pornesc impotriva-mi, ma iscodesc,
se in dupa mine si ntizuesc ja
vista.
Cu nelegiuirea lor gO.ndesc ea scape !
Intru mania ta, o, Dumnezeule, prabu-
seste popoarele !
De viata mea ratticitoare tinut-ai
socotealii. 0, strange lacramile mele in
burdufurile tale ! Oare nu sunt ele tre-
cute in cartea ta?
Pentru aceasta, vriljmasii mei vor
da inapoi, in ziva cand voi striga ctitre
tine. Iata, stiu ca Dumnezeu este de
partea mea.
Dumnezeu imi va da prilej sä, prea-
mares() hotäririle lui. Cu ajutorul Dom-
nului preamäri-voi hottirirea lui!
In Dumnezeu imi pun ntidejdea
nu ma tem. Ce-ar putea sa-mi faca mie
omul?
Tiu bine minte, Dumnezeule, faga-
duintele mele i jertfa de laud& iti voi
aduce;
Gael tu ai scapat sufletul meu de
moarte, ha i picioarele mele de &Were,
ca sa merg inaintea lui Dumnezeu intru
lumina celor vii.
57.
Rugeiciune de mantuire din mdna
vrcijmafilor.
Starostelui cantaretilor - dupä po-
dobia: o SA nu sfärami!»-o cantare de
tainii a lui David, cand a fugit in petera
de dinaint,ea lui Saul.
Milueste-ma, Dumnezeule, railue-
ste-ma, Dumnezeule, caci sufletul meu la
tine cauta 86:pare si la umbra aripilor tale
adaposti-m&-voi, pana ce va trece vre-
mea de restriste !
580
www.dacoromanica.ro
Chem pe Dumnezeul Cel Prea
Malt, pe Dumnezeul care da izbanda,
Ca sä, trimita din ceruri ajutorul
säu i sä, mä, mittituiascá, in pofida celui
ce pofteste pieirea mea! - Sela. Trimita
Dumnezeu mila i credinciosia sa!
In mijlocul leilor trebue sa salä,s1u-
esc, in mijlocul celor ce varsä, foc pe nari,
al oamenilor, ai caror dinti sunt lance si
stigeti, a caror limb& e sabie ascutitii.
Ridica-te mai presus de ceruri,
Dumnezeule, si slava ta sa straluceasci
peste tot pamantul !
Laturi au intins sub pasii mei si au
smerit pang la pilmant sufletul meu; o
groap5, au sapat inaintes, mea, dar au
°taut in ea. - Sela.
Imbarbätatà este mima mea, Dum-
nezeule, mima mea este imbarbittatti !
Voi canta si te voi prosravi.
Desteaptii-te, miírirea mea! Destep-
tati-va, hail& i chitara, caci voieso
destept zmile !
Läuda-te-voi printre popoare,
Doamne, preamari-te-voi in strune, prin-
tre neamuii,
Caci mare pana la ceruri este mila
ta i pan& la nouri credinciosia ta.
Ridicit-te mai presus de ceruri,
Dumnezeule, si slava ta sä, stfaluceasca
peste tot pitmantul!
58.
.Dumnezeu, rdzbundtorul celor drepti
pedepsitorul celor nelegiuiti.
Starostelui cantäretilor - dupa po-
dobia: s Sä, nu sfarami ! s - o cantare de
tainä, a lui David.
Rostiti voi, oare, stapanitorilor,
hotäriri drepte i judecati voi dupd drep-
tate pe flu oamenilor ?
Dimpotrivii din toata mima, voi
lucrati nedrepta,tea pe pamant i mainile
voastre croiesc calea silniciei.
Cei far& de lege Ii gresesc ararea
de la nastere, iar cei mincinosi ratitcesc
din pantecele maicii lor.
Veninul lor este ca veninul sarpelui;
ei sunt ca o naparca surd& care-si a,stupti,
urechile,
i care nu aude glasul vrajitorilor,
glasul descantatorului dibaci.
 PSALMII 59, 60
0, Dumnezeule, zdrobeate-le dintii
din gura! Smulge dintii cei ascutiti ai
puilor de lei, o, Doamne!
Risipeasca-se ca apele, care se scurg
pier ! i sagetile lor, cand le vor slobozi,
teaite s'a ajunga!
Ca melcul sä fie, ce se topete in
mers, ca un fat nascut mai nainte de
vreme i care niciodata nu vede soarele!
Iar mai nainte ca oalele voastre
s'A simta ghimpii sub ele, fie verzi, fie
aprinai, vijelia sä-i mature!
Dreptul se va bucura cand va
vedea razbunarea. Sciilda-va picioarele
sale in sfingele celui nelegiuit,
lar lumea va zice: « Cu adevarat
este o rasplata pentru cel drept i este un
Dumnezeu care judeca, pe pámant
59.
Rugdciunea unui prigonit pe nedrept.
Starostelui cantaretilor dupit po-
dobia: Sa nu sfarami !* o cantare de
tabla a lui David, cand Saul a trimis
oamenii sal i li pizeau casa ea sä-1 o-
moare.
Izbaveate-ma de vrajmasii mei,
Dumnezeul meu, i din partea celor ce
se ridicii impotriva mea, ocroteate-mä!
Mantueate-mä de coi ce faptuesc
faradelegea ai de varsatorii de s'ange
scapa-ma!
Caci ea, pandea° sufletul meu
ai oameni cruzi navalesc asupra mea,
ara ea eu, o, Doamne, sa fi facut vre-o
faradelege sau vre-un pacat!
Para sa fiu de vina, ei aleargá i dau
peste mine. Stai de paz& ca si ma in-
tampini cu ajutorul tau Ffi priveate!
Caci tu eati Domnul, Dumnezeul
Savaot, Dumnezeul lui Israil; deateap-
ta-te sa pedepsetati toate neamurile; fii
farli indurare cu cei ce calca' legea!
Sela.
In fiecare seara ei vin iar i iar,
urla cum urla cainii i prin cetate dau
tarcoale.
Tata, gura lor spumegg, buzele lor
sunt cumplite ca säbiibe, &dei zic ei:
Cine audois
Dar tu, Doamne, razi de ei, tu iti
bati joc de toti paganii.
581
www.dacoromanica.ro
Tu esti vartutea mea, pe tine te
voi preamari, caci tu eati, Dumnezeule,
scaparea mea.
Mila lui Dumnezeu má va intam-
pina ; Dumnezeu ma va face sá vad in-
frangerea duamanilor mei.
Nu-i ucide, ca sá nu-i uite poporul
meu, ci sa rataceaseä i prin puterea
ta prabuaeate-i, caci tu, Doamne, eati
pavaza noastrii!
Pacat al gurii lor sä fie tot cu-
vantul de pe buzele lor. Prind'a-se ca
inteun lat in semetia lor, din pricina
blestemului ai a inaelaciunii din vorba
lor.
Nimiceate-i intru maula ta, nimi-
eeate-i de istov, ca s'a atie olí e un Dum-
nezeu, care stapaneste in Iacob, pana, la
marginile pamântului. Sela.
In fiecare seará ei vin iar i iar,
urla cum urlä câinii i prin cetate dau
tarcoale.
Ei umblä ratacind dupá mancare
daca nu se satura, ei mttrae nemultu-
miti.
Ci eu cant t'aria ta i in fiecare
diraineatii ma bucur foarte de milosti-
virea ta, cid tu eati cetat,ea mea de n'a-
pare i locul meu de adapost in vreme
de restriate.
Tu eati vartutes, mea, pe tine te
voi pros15,vi, caci tu, Dumnezeule, esti
scaparea mea, esti Dumnezeul meu cel
milostiv !
60.
Rugdciune pi cerere de ajutor dupei o
Starostelui cantaretilor dupá po-
dobia: « Crinii marturisirii* o cantare
de tainá a lui David, spre invatatura,
Cand el facu rItzboi cu Sirienii din
Mesopotamia i din Toba, a't Ioab intor-
candu-se batu douäsprezece mii de Edo-
miti in Valea Sarata.
0, Dumnezeule, tu ne-ai aruncat,
tu ai facut sparturä in randurile noastre,
te-ai maniat pe noi i in invalmaaag
ne-ai pus pe fuga.
Tu ai facut s'a se cutremure pa,
mantul, tu 1-ai spintecat; incheaga lao-
lalta sfaritmaturile lui, clici el se clatinä.
 PSALMII 61, 62
Tu ai pus pe poporul tau la grele
ncerciri, tu ne-ai dat si bem un vin
care ameteste.
i numai celor ce se tem de tine,
tu le-ai dat un steag ca si poatà, tine
piept arcului dusman. - Sela.
Pentru izhavirea color iubiti ai
mantueste-ne cu dreapta ta i ne auzi
pe noi !
Dumnezeu a gralt in templul sau:
EA voi impärti Sihemul
valen aclame& de la Sucot voi m'asura-o.
Al meu este Galaadul, al meu e
Manase, Efraim e coiful meu, iar luda
este schiptrul meu.
Moabul imi slujeste drept lighean
de spalat ; asupra Edomului arunc incal-
tamintea mea ; impotriva Filistenilor
izbucnesc in strigate de fazboi. »
Cine mi va conduce in ceta.tea In-
tinta? Cine mg va indruma catre Edom?
Nu ne-ai aruncat tu oare de la tine,
Dumnezeul nostru, i cu ostirile noastre
nu vrei si mai mergi ?
Ajutii-ne impotriva apasatorilor,
&id ajutorul omenesc n'are nici o tire.
Cu Dumnezeu castiga-vom biru-
inta si el insusi va calca in picioare pe
vrajmasii nostri.
61.
Rugdciunea unui rege in surghiun.
Starostelui cantäretilor cu can-
tare din halla - un psalm al lui David.
Auzi, Dumnezeule, strigátul meu ;
in aminte rugaciunea mea!
De la marginile pamantului strig
catre tine, cu inima prididitg de mal-.
nire; pe Afinca pe care nu pot si mi
urc, caläuzeste-mi!
Cid cu loo de scapare esti pentru
mine; turn puternic in fata dusma-
nului.
0, de-as putea si sg,lasluesc in cor-
tul tau pururea ; la adapostul aripilor
tale si caut mántuirea mea! - Sola.
Caci tu, Dumnezeule, asculti ju-
ruintele mele i dai mostenirea cuvenitg
celor ce cinstesc numele tau.
Adaugg zile multe la zilele impara-
tului; fie ca aiaii lui si fie peste varste
varste!
582
www.dacoromanica.ro
Ramada imparat in vecii vecilor,
inaintea lui Dumnezeu! Porunceste ca
mila i credincioE,4a aibá, in pata!
Ci eu voi cinta in veac numelui
tau, ca si implinesc, zi cu zi, juruin-
tele mele !
62.
Laarea in voia lui Dumnezeu, caza
dau ruivald
Starostelui cantgretilor lui Ie-
dutun - un psalm al lui David.
Numai intru Domnul sufletul meu
e linistit; cáci de la el vine mantuirea
mea,
Numai el este stanca mea si iz-
bavirea mea, locul meu de adapost, ca
si nu mg mai clatin.
Pani când vg, yeti näpusti &supra
unui om, ca si-1 doboriti cu totii la
pamant, ca pe un perete povarnit, ca
pe un zid gata de prabusire ?
Intr'adevar, ei pun la cale ca sa-1
doboare din locul sau inalt, de aceea
iubeso minciuna: cu gurile lor binecu-
vinteaza, iar inlauntrul lor clocoteste
blestemul. - Sela.
Numai intru Domnul aufletul meu
e linistit, caci de la el vine nädejdea
mea ;
Numai el este stanca mea Efi man-
tuirea mea, local meu de adäpost, ca
si, nu mi mai clatin.
La Dumnezeu aflu izbavirea mea
si slava mea, stanca mea cea puternicä;
locul meu de scapare este la Dumne-
zeu.
Nadajduiti intru el in toati vre-
mea ; voi, obstia poporului, revärsati
inaintea lui inimile voastre, caci Dum-
nezeu este scaparea noasträ ! - Sela.
Numai ca o suflare sunt fiji oa-
menilor ! O minciunti, sunt ei ! Daca fi
pui in cantar, toti laolaltä sunt mai
usori decat suflarea!
Nu nadajduiti in silnicie i nu
puneti temei pe jaf i pe hräpire; iar
daca averea voastra creste, nu vi li-
pii de ea!
0 data, a grgit Dumnezeu, dar eu
am auzit de doug ori: ea puterea este
a lui Dumnezeu,
 PSALMII 63, 64, 65
13. Si a ta, Doarane, este ralla, cici
tu vei rspIti fieciruia chipa, faptele
sale.
6$.
Dumnezeule, sufletul m,eu inseteazd dupd
tine I
1. Un psalm al lui David, pe cand
se afla in pustiul Iudei.
2. Dumnezeule, Dumnezeul meu, pe
tine te caut, chipa tine inseteazi sufle-
tul meu, pe tine te dore§te cu infocare
trupul meu, intocmai ea un piimant
uscat, secituit i filfa, aprt.
3. 0, de-al putea si te prives° in lo-
caaul tau, ca si, vid puterea ai slava ta!
4. Cici mai bun este harul tia de-
cat viaja. Atunci buzele mele te vor
5. Atunci te voi binecuvanta in toati
viata, mea ai voi ridica mainile mele,
chemand numele
6. Sufletul meu se va sätura ca de
grisime ai de manciii alese; °u stri-
gite de veselie te va liuda gura mea.
7. Chiar in aaternutul meu hui voi
aduce arainte de tine ai in strijile nop-
tii te voi ciuta cu mintea mea.
8. Cici tu eqti ajutorul meu ai la
umbra aripilor tale tresiilta-voi de bu-
carie.
9. Sufletul meu se lipeqte de tine ai
dreapta ta
10. lar cei ce cauta ia viata
pogoare-se in locurile cele mai de jos
ale pimantului!
11. In ascutiaul sábiei si fie dati
vulpilor si, cada, pradi!
12. Iar imparatul se va bucura intru
Domnul, i cei ce se jura, intru numele
lui mandri-se-vor, cici gura mincino-
ailor va fi astupati.
64.
Dreptul prigonit ncid. djduete i ageaptd
ziva de izbindd.
Starostelui cantiretilor - un psalm
al lui David.
0, Dumnezeule, asculti glasul meu,
cand viu i plang la tine, apirá, viata
mea de vrijmaaul meu cel groaznic.
583
www.dacoromanica.ro
Ocroteate-mi de uneltirile celor rai
ai de ceata celor ce luereaia, faxide-
legea;
De cei ce-ai ascut limba ca o sa-
bie pregitese sigetile - vorbele lor
amare -
Ca si silgeteze pe ascuns pe cel
nevinovat; §i-1 ucid inteo clipi i nici
o teami, n'au!
Ei se indea,mni filtre sine la fapte
rele, se sfituesc cum si, intinda curse
gridesc: Cine ne va vedea?
11.1
Ei nriscocesc lucruri tichloase:
Suntem gata! Planul e bine intoc-
mit! »- Iar liuntrul omului, iar mima
lui este o pripastie! -
Dar Dumnezeu le va trimite o
grabnici, sigeati i vor fi uciai.
Limba lor va ciauna pribuairea
lor, iar cine Ii va vedes va °latina din
cap.
Atunci toti vor fi cuprinai de
vor vesti fapta lui Dumnezeu
ai vor pricepe luorul lui.
Sa, se bucure cel drept intru
Domnul i sa-ai puni, nidejdea in el,
iar cei eu mima curati si se veseleascrt
foarte!
65.
Mulfumire pentru binefacerile duh,ovni-
cefti i trupe§ti primite de la Dumnezeu.
Starostelui cantiiretilor - un psalm
al lui David - o cantare.
Tie se cuvine, Dumnezeule, cantare
de lauda. in Sion! Tie sil-ti fie deplin
plätite juruintele noastre.
0, tu care asculti rugiciunea!
Catre tine si se indrepteze toatá fip-
tural
Picaba iar picate mi covar-
aesc, dar tu ierti firidelegile noastre!
Fericit este acela pe care I-ai ales
1-ai apropiat de tine, ca si locuiasci,
in curtile tale! Fi-no sa. ne siturim de
bunititile casei tale, de sfintenia loca-
aului tau!
Tu ne auzi intru dreptatea ta
ne rispunzi prin fapte prea märete, o,
Dumnezeule al mantuirii noastre, tu
care eati nlidejdea tuturor marginilor
pimantului ai a depärtatelor ostroave!
 PSALMII 66, 67
Tu care ai intemeiat muntii Cu
puterea ta, tu cel ce te incingi
tarie,
Tu care potoleati mugetul Ocea-
nului, ramatul valurilor i zarva po-
poarelor.
Locuitorii marginilor piimantului ou-
prinai au fost de spaima din pricina
minunilor tale; rasáritul Fii apusul tu le
umpli de uimire.
Tu porti de grija ptimantului vi-1
umpli de belaug, vi-1 imbogateati foarte;
paraiele Domnului sunt pline de lapa;
tu faci s crease& graul lor, vi-1 faci ea
crease astfel.
Tu adapi brazdele pamantului,
tu moi bulgarii lui, tu 11 desfunzi prin
ploile tale tai binecuvintezi roada lui.
Astfel tu incununezi anul cu fa-
cerile tale de bine, i pe urmele carului
tau picara, grasimea ;
Picur5, paaunile pustiei i cu bu-
curia se incing colinele;
Muntii se acopera cu turma, vade
se inveamanta in lanuri de gritu, oa-
menii hauleso i canta.
66.
Cantare de mulfumita fi de lauda lui
Dumnezeu dupä o biruinfa.
Starostelui cantäretilor. O cantare.
Un psalm. Strigati Domnului tot pa-
mantul,
Cantati in strune mirada lui,
In slavi lauda lui!
Rostiti lui Dumnezeu: COA de
rainunate sunt lucruiile tale ! Pentru
put,erea ta cea mare, chiar vrajmasii
tai te milgulese fatarnic ;
Toti locuitorii piimântului se in-
china tie i ie îi canta, proslavind nu-
mele tau. - Sela.
Veniti i vedeti lucrarile lui Dum-
nezeu i cat de minunat este el In fap-
tele sale catre oameni:
El a prefficut marea in uscat
prin raid Iordanului au trecut cu pi-
ciorul ; sa ne bucuram deci de el !
El stapaneate pururea prin puterea
lui, iar ochii lui iscodese popoarele;
nu se mai trufeasca! -
Sela.
www.dacoromanica.ro
Binecuvantati, popoare, pe Dum-
cu nezeul nostru i rostiti sus si tare lauda
lui,
A lui, care ne-a dat viat,5, ai n'a
riibdat ca picioarele noastre s'a f}ovidascii!
Ciici tu, Dumnezeule, ne-ai pus
la incercare, ne-ai lamurit cum se la-
murete argintul;
Tu ne-ai facut s'a cadena in cursa;
poveri ai pus in spinarea noastra;
Ingaduit-ai celor de alt neam
calce in picioarele cailor capetele noas-
tre ; aruncati am fost in foc i in tipa,
dar tu ne-ai scos spre multimea bucu-
riei noastre.
Pentru aceasta intra-voi in casa
ta cu arden i de tot i fagaduintele mele
le voi implini,
Fagaduintele pe care le-au grait
buzele mele i le-a jurat gura mea pe
cand eram in restriste.
Arden i de tot graso iti voi aduce
cu miros de jertfa de berbeci. Jertfi-
voi tie boi i api. - Seis,.
Veniti rai ascultati, voi toti cei ce
và temeti de Dumnezeu, ea va, po-
vestesc toate cate a facut el pentru
mine.
Strigat-am catre el cu gura mea
si 1-am preamárit cu bimba mea.
Daca as fi avut ganduri viclene
in mima mea, Donmul nu m'ar fi as-
cultat,
Dar Dumnezeu m'a ascultat ai a
luat aminte la glasul rugaciunii mele.
Binecuvantat si fie Dumnezeu,
care nu a respins rugaciunea mea, ci
m'a miluit cu mila sa!
67.
Mulfumita pentru binecudintdri duh,ov-
nicegti si trupegti.
Starostelui cantaretilor - cu can-
tare din baria - un psalm. Un cantee.
Milostiv fii nou'et, Dumnezeule,
ne binecuvinteaza, lumineze fata ta
peste noi ! - Sela.
Ca ea se cunoasca pe pamant pur-
tarea ta de grija, filtra toate popoarele
mantuirea ta!
S'a te laude pe tine neamurile, Dum-
nezeule, sil, te laude pe tine toate limbile !
584
 PSALMTJL 68
Sit se veseleasc5, noroadele i 85,
tresalte de bucurie, citci tu judeci se-
mintiile dreptate (}.1 indrumator eati
popoarelor pe pamänt. - Sela.
Sil, te laude pe tine neamurile,
Dumnezeule, s5, te laude pe tine toate
popoarele !
Pmântu1 dat-a roadele sale ; Dum-
nezeu, Dumnezeul nostru, ne binecuvin-
teazii ;
Ne binecuvinteaz5, pe noi Dumne-
zeu i toate marginile plimântului sa-1
oinsteascit pe el !
68.
Cantare de biruinki in cinetea proniei
dumnezeefti.
Starostelui cfintäretilor - un psalm
al lui David. O cAntare.
S'a' se &mole Dumnezeu, sil se ri-
sipeasc5, viajmaaii lui i s'a fug5, dinaintea
lui cei ce-1 urlisc pe el !
Ca fumul sä se Impritatie ! Precum se
topete ceara de fata focului, asa sii, piará
din fata lui Dumnezeu cei fi-ira de lege,
lar dreptii sa se veseleascä, sä
tresalte fnaintea lui Dumnezeu ii sä se
bucure cu bucurie mare !
Citntati Domnului, preamäriti nu-
mele lui, gätiti calea celui ce vine In
car, prin pustie! Domnul este numele lui,
bucurati-v5, fnaintea lui!
Pärintele orfanilor i apárátorul
váduvelor este Dumnezeu In sfantul säu
loma.
Dumnezeu aduce acasä pe cei riiz-
letiti, scoate pe robiti la fericit liman,
dar cei ce se ridicii fmpotriva lui lo-
cui-vor un tinut ars de soare.
0, Dumnezeule, cand tu ieaeai in
fruntea poporului tau, cánd tu fnaintai
prin deaert, - Sela -
Pam5,ntul se cutremura, chiar
cerurile se scuturau de rouit fnaintea
ta, Dumnezeule, ca ai acest Sinai, In
fata lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israil !
Ploi fmbelaugate dat-ai, Dumne-
zeule, i mostenirea ta cea istovitä ai
Sälialuit-ai turma ta In tara pe
care prin bunätatea ta, Dumnezeule,
ai pregatit-o pentru cei
685
www.dacoromanica.ro
Domnul a rostit tare cuvänt de
biruintä i vestitoarele biruintei erau
in ceatit mare:
(( Regii oatirilor dau fnapoi
fug, iar st5,päna casei imparte prado, s.
0, de-ati r5,milnea tihniti
vetrele voastre ! Doar i aripile porum-
bitei sunt fmbriicate cu argint i pende
ei cu aur striilucitor !
Când Cel Atotputernic impräatia
pe regi, muntele Salmonului era alb ca
za'pada,
Muntele lui Dumnezeu, muntele
Basanului, muntele cu piscuri multe,
muntele Basanului !
De ce vä uitati cu ciudá, voi munti
cu värfuri multe, la muntele pe care
Dumnezeu i 1-a ales ca loca a al situ?
Cu adefarat Domnul va locui acolo in
veac de veac.
Carel() de rä boj ale lui Dumne-
zeu sunt zeci de mii i mii de mii. Dom-
nul vine din Sinai In templul sau.
Suitu-te-ai In Inaltime, adus-ai
robi din robie, luat-ai daruri de la oe..-
meni; chiar i cei räzvrittiti fngliduiti
au fost sä, locuiasc5, längit Domnul
Durmaezeu.
Binecuvantat sil fie Domnul fn
fiecare zi, el care poartä povara noastra,
el este Dumnezeu, Mitntuitorul nostru.
- Sela.
Dumnezeu e pentru noi un Dum-
nezeu al mânturii, cita el, Domnul cel
Atotputernic, ne scapii, de moarte.
Ci Dumnezeu zdrobeate capul vriij-
maailor säi, teasta celor ce umblä in
piicate.
Doranul a zis: « Din Basan voi
aduce inapoi pe credincioaii mei, fi voi
scoate din adancurile
Aaa fi-wat sá scalzi in Auge pi-
ciorul täu, iar limba atinilor täi
aibit parte de duamanii titi ! »
Vitzut-am, Dumnezeule, alaiul täu,
alaiul Dumnezezului meu, impitratului
meu, In sfântul täu locas:
In frunte citntäretii, apoi purti-
torii de alitute si de harfe, iar la mijloo
fecioarele batánd din daira:
4 In adunäri binecuvlIntati pe Dum-
nezeu, pe Domnul, voi coi din obitraia
lui Israil !
 PSALMUL 69
Iat5, pe Veniamin, eel mai tin5,r
si care merge in frunte, apoi capeteniile
lui luda in vesmintele lor de porfirii
c5,peteniile lui Zebulon i ale lui Neftali.
Vitdeste, Dumnezeule, puterea ta!
Dumnezeule, lucrul Ulu pentru noi In-
tárete-1,
Din sfintul täu locas ce! din Ier-
rusalim! Regii ii vor aduce tie dartui.
Ceara fiara care locueste in tres-
tii cireada taurilor i vioii popoare-
lor, ca sà se smereascii, aducind grele
darmi de argint. Risipeste neamurile cele
iubitoare de r5,zboaie!
Veni-vor ciipetenii din Egipt; Etio-
pia va alerga la Dumnezeu cu mainile
intinse.
Voi, impiriitii ale pämintului,
eintati lui Dumnezeu, preamáriti pe
Domnul, in strune i in organe ! - Sela--
Pe Domnul, care trece in carul situ
prin cele mai de sus si din veae ceruri
ale sale. Iati, el sloboade in tunetul situ
glasul s5,u nitprasnic!
Dati slay& lui Dumnezeu! Miretia
lui stipäneste peste Israil i puterea
lui norii cerului!
Minunat te ariti, Dumnezeule, din
templul titu eel cant! Dumnezeul lui
Israil este Dumnezeul care dzi, poporului
putere si virtute. Binecuvantat 85, fie
Dumnezeu!
69.
Rugeiciune pentru naintuirea din prigoand
Starostelui eintiíretilor - un psalm
al lui David, pe podobia Crinii
Mintueste-mi, Dumnezeule, eici
apele mi-ajung ping, la gat,
Ng scufund in mil adâne FA n'am
unde si-mi proptesc piciorul. Mä, duc
in vältoarea apelor i uvoaiele tree
peste capul meu.
Sunt istovit de strigät, gitlejul
meu aprins e ea de foe, ochii mei se
sting asteptând ajutor de la Dumnezeu.
Cei ce mà urli so färà euvint sunt
mai multi decit pärul capului meu; mul-
time mare sunt cei ce vor si mä piardi,
dusmanii mei din pricini mineinoase.
' Faraon.
586
www.dacoromanica.ro
Cfind n'arn bräpit, atunci a trebuit sr,
dau inapoi!
Dumnezeule, tu cunosti nebunia
mea i p5matele mele nu-ti sunt ascunse.
S5, nu se rusineze din pricina mea
cei ce n5,diljduesc intru tine, Doamne
Dumnezeule Savaot ! Si, nu dea de ocar5
din pricina mea, o, Dumnezeule al lui
Israil, coi ce te caut5 pe tine!
Ciici pentru tine suf5,r batjoeurä
ocara acopere fata mea;
Strein sunt pentru fratii mei si ea
un necunoscut pentru feciorii maicii mele.
Caci rávna casei tale m'a mb,ncat
ii ocirile celor ce te °dads° pe tine
au c5,zut asupra mea.
Când am plitns si am postit,
atunci mi-am gitsit ocari;
Cand am pus pe mine sac de
pociintti, am ajuns pentru ei de poveste.
Sunt de riisul color ce «tau la
poarta cetitii i beivii imi scornese
cfintece de °café,.
Dar eu m5, rog tie, Doamne, la
vreme prielnici; dupii. mare raila ta,
auzi-mii, Dumnezeule, intru credincio-
ia tale!
Scoate-mi din noroi, ca sa. nu
mä scufund i scipat sä fiu de cei ce
uriíse, i din vältoarea apelor,
Ca si nu mi covarseaseit puhoiul
apelor i 85, nu mi Inghita. adâncul
abisul si nu-si deschidi gura peste
mine!
Auzi-mi, Doainne, ciici prea bung
este mila ta; dupii multimea indurii-
tiler tale, intoarce-te spre mine,
i nu ascunde fata ta de robul
eitci la grea cumpinä ma. aflu;
gritbeste-te i auzi-mi!
Fil aproape de sufletul meu FAA
mintueste; in pofida vrajmasilor mei,
slobozeste-má!
Tu stii ocara mea i rusinea mea
si batjocura mea: in fats, ta stau toti
asupritorii mei.
Ocara a zdrobit mima mea si
sunt bolnav de moarte; niidäjduit-am
raili, dar In zidar, i mingaietori, dar
n'am gäsit.
Dimpotrivii, pus-au fiere in min-
carea mea si ea si-mi astimpär setea
m'au adäpat eu otet.
 PSALMII 70, 71
Facä-se masa lor inainte,a lor o
cursi i tilma lor un 184!
Intunece-se ochii lor si nu mai
vaz, si coapsele lor necontenit s5, tre-
mure !
Vars5, peste ei necazul tau
vàpaia mitniei tale si-i ajungi!
Pustiasci-se dlasul lor i in cor-
turile lor sä n'aibli cine si locuiasci,
Fiindcg prigonesc pe cel pe care
tu 1-ai bätut i durmile celor fetniti de
tine le sporesc.
Adaugii färidelegi la firidelegile
lor, ea si nu se poatá indreptitti inaintea
ta.
Stersi si fie din cartea vietii
laolaIt cu cei drepti sit nu fie inscrisi !
lar eu sunt sirac i plin de sufe-
iintä ; mäntuirea ta, Dumnezeule, si
ocroteascä.
Atunci voi liuda numele lui Dum-
nezeu intru cfi.ntä,ri si-1 voi preamiri
cu multumitg.
lar aceasta li va fi Domnului mai
p15,cut dec5,t un taur tânir Cu coarne
cu copita despicati.
Vedea-vor sáracii i se vor bucura,,
iar vouit color ce dutati pe Dumnezeu,
vie 85, vi fie mima,
05,ci Domnul asculti pe dosä-
diti, iar la robii s5,i nu cauta ou dispret.
Preamireasci-1 pe el cerul
pámântul, mirile si tot ce se misa,
intr'nsele !
Cgci Dumnezeu va mfintui Sio-
nul si va zidi cet5,tile lui Inda; si se
vor s5,15,s1ui in ele i le vor stipttni.
Si neamul slujitorilor lui mote-
ni-le-va i cei ce iubeso numele lui vor
locui acolo.
70.
Strigeitul de ajutor al unui prigonit.
Starostelului cAnt5setilor - un
psalm al lui David, o ca si se ting mintek
Dumnezeu/e, gribeste-te spre sea-
parea mea! Doamne, grábete-te inteaju-
toral mea!
Sä se rusineze i si se fac5, de
ocar5, cei ce umblit ca ja viata!
Si dea inapoi i si ajung5, de batjo-
cura cei ce pofteso pierderea mea!
587
www.dacoromanica.ro
De rusine si intoarel spatele cei
ce zic: * aha, aha!
Ci sá se bucure si si se veseleasci
cei ce te ca,uti pe tine si neincetat
strige cei ce iubesc mintuirea ta: o Mare
este Dumnezeu!
6, Dar eu sunt sirac i dosidit, Dumne-
zeule I Zoreste-te spre mine ! Tu esti
ajutorul i izb5,vitorul meu, Doamne,
nu zabovi
71.
.18=4 se roagcl .Domnului sel nu lis
*freiste la bcitreinere.
La tine, Doatnne, caut sciparea mea,
si nu fiu rusinat in veae!
Intru dreptatea ta mäntueste-m5,
slobod, pleaci spre mine urechea
ta i mi izbitveste !
Fii pentru mine stand, de so5,pare,
unde sá mg adliposteso deapururi ! Tu
ai poruncit ea sä fiu mintuit, eitei tu
esti stand, mea si cetatea mea cea
tare.
Dumnezeule, scapii-m5, din mana
omului nelegiuit si din ghiara, omului
nedrept i simio.
Cici tu esti radejdea mea, Doamne
Dumnezeule, temeiul increderii mele, din
tineretele mele.
Pe tine m'ara bizuit din pantecele
mamei mele ; din sinul maicii mele tu
esti izbävitorul meu i cu tine m'am
mändrit deapururi.
Ca o sperietoare sunt pentru
dar tu esti cetatea-mi de scapare esa
S5, se umple gura mea de lauda
ta, toatii ziva de slivirea ta!
Nu m5, lepida in vremea
netelor mele, i dind puterea mea sliibeste
nu m5, piräsi !
Crici vriijmasii mei vorbesc despre
mine si cei ce pande,se viata mea se
sfituesc
Si spun: Dumnezeu 1-a näpustit !
Urmariti-1 si-1 prindeti, fiindci nimeni nu
poate sit-1 mfintuiasci !
Nu te depärta de mine, Dumne-
zeule, gräbeste-te spre ajutorul mea!
Faci-se de °cara i piará pri-
gonitorii vietmi mele ; acoperiti si fie de
 PSALMUL 72
rusine ei de batjocura cei ce se sarguesc
spre nenorocirea mea!
Ci eu pururea voi
voi spori iar i iar toate laudele tale.
Gura mea gräieste Cu deamäruntul
faptele dreptatii tale, toatä ziva
tuirea ta, caci ele sunt fiíra de numir.
Cand ajung la faptele tale cele
mari, Doamne Dumnezeule, pomenesc cu
slay& in deosebi dreptatea ta!
Dumnezeule, tu mi-ai dat inva-
Wm.& din tineretele mele, i sunt crai-
nicul minunilor tale pan& acum!
Ci mnc i in varsta inaintata si la
adincile mele MI-range, nu ma
Dumnezeule, ca sii vestesc puterea bra-
tului tin neamului de fati i tuturor
celor ce vor sit vie faptele tale cele
mime.
Dreptatea ta, o, Dumnezeule, ajunge
pana in naltul cerului. Tu care ai facut
lucruri minunate, Dumnezeule, cine este
la fel cu tine ?
Tu care ne-ai tfisat si induriim
multe si crancene stramtorari, fi-ne iar
ea ea fina vii, si din adancurile zbuciu-
mate ale ptimintului ridica-ne deasupra!
Inmulteste marirea mea
ma mangaie.
i eu voi liuda in cantece de
aliiuta credineiosia ta, o, Dumnezeul
meu; te voi proshivi in sunete de harfa,
o, sfántul lui Israil!
Bucura-se-vor foarte buzele mele,
cand te voi preamari Cu cantäri din
organe ffi sufletul meu pe care 1-ai man-
tuit ;
*i limba mea, ziva intreaga, va
vesti cu laude dreptatea ta, caci au fost
rusinati si au iesit de ocar5, cei ce se
striiduiau faci
72.
Dreptatea, pacea pi propeipirea
mesianice.
Un psalm al lui Solomon. Dum-
nezeule, da imparatului judecitile tale
cele nepartinitoare i fiului imp5ratului
duhul dreptiitii tale,
Ca si-1 judece poporul tau intru
dreptate si pe saracii tu i dupa pravila
ta.
588
www.dacoromanica.ro
-Atunci rodi-vor muntii pace pentru
popor i colinele mantuire. -
Si judece drept i obijduitii popo-
rului, si ajute pe cei nevoiasi
zdrobeasca pe apäsátor!
Sa tràiascii atat cat soarele si tot
atat cat luna, in neam de neam !
Pogoare-se ca ploaia pe pajistea
cosita, ca bura de ploaie care adapt
piimantul!
Infloreascii in vremea lui cel drept
pace din beleug, pana nu va mai fi
luna!
StapaneascO, de la mare prima la mare
ei de la Eufrat pana la marginile paman-
tului !
SO, ingenuncheze Inainte-i protiv-
nicii lui i pulbere si ungi vriijmasii lui !
Regii Tarsisului i ostroavele
aducii prinoase, regii din Saba si din
Seba sa-i plateasca dajdie!
Si i se inchine lui toti impäratii
piimántului i toate neamurile sa-i slu-
jeasca lui !
- Cad el va znantui pe cel obij-
duit care strigii dup.& ajutor i pe saracul
pe care nu-1 ajuta nimeni. -
SA, se milostiveasca de cel särman
dosadit i ea izbaveasca pe cei lipsiti,
Si mantuiascii de obijduire si de
silnicie sufletele lor i sangele lor sä,
pret in ochii lui,
SO, traiascii indelung si sii aiba
parte de aurul din Seba s't sä, se roage
pentru el poporul pururea i sa-1 bine-
cuvinteze in toata vremea.
Sa fie belsug de grail in Ora, papa
pe crestetul muntilor pomii roditori
eh se legene ca i cedrii Libanului i po-
porul din cetate si sporeasea mult ca
iarba piimantului !
Numele lui sa triiiasca pururea ;
cat soarele sii dainuiesca numele lui !
SA, se binecuvinteze intru el toate semin-
tiile piimantului i toate 85-1 fericeasci
Binecuviintat 85. fie Domnul Dum-
nezeu, Dumnezeul lui Israil, care singur
face minuni !
Binecuvantat si fie, in veci, slavit
numele lui, si slava lui sI. umple tot
piimantul! Amin ei Amin !
Sfareitul rugaciunilor lui David,
fiul lui Iesei.
 PS ALMII 73, 74
73.
Mangtheri pi fereald de ispitü in lap
celor
Un psalm al lui Asaf. Cu adevarat
bun este Dumnezeu oldie cel drept
catre cei cu Mima curata.
Dar eu era cat pe aci sa mii potic-
nesc, putin a lipsit ca pasii mei Sil nu
alunece.
Cad ravneam la cei trufasi
jinduiam la bun& starea celor aril, de
lege:
Ca ei nu au parte de duren; Ana-
tos si hranit bine este trupul lor;
La suferintele harazite omului ei
nu sunt devalmasi i loviti ea ceilalti
oameni ei nu sunt.
Pentru aceea semetia e la ei ca
un colon la gat i silnicia lor
manta ca o hainil.
De grasime ochii le ies din cap
plasmuirile cugetului lor intrec once
masura.
Toate le iau in ras, vorbesc tot
ce este fall i silnic si se rostesc de
BUS;
Gura lor si-au proptit-o in cer, iar
limbs, lor tuatara pamantul.
Drept aceea poporul meu se ia
dupa ei i, imbatandu-se de apa,
Zice: # Cum o si cunoasca toate
Duranezeu i Cel Prea Inalt ce stiinta
sa aib5, ?
Iat5., astfel aunt cei fin g de lege,
ei traiesc vesnic fára grijit inmultesc
avutul.
Atunci, zadarnic am pastrat Mima
mea curata si am spalat mainile mele
in nevinovatie;
In fiecare zi aunt lovit i pedep-
sit swat in toata dimineata.
Daci as fi zis: a Voi vorbi
eu ca ei », m'as fi purtat ca un lepadat
de lege fall): de feciorii neamului tau!
Dar pe cand imi trudeam mintea
ca sa pricep acestea, lucrul imi pant
povara strivitoare,
Pa.ra ce am patruns in sfintele
lui Dumnezeu hwasuri si am ajuns si
inteleg sfarsitul celor
inteadevar, tu i-ai asezat pe loc
alunecos impingi la prapad.
589
www.dacoromanica.ro
Cum au ajuns paragina lute° clip5.!
Au pierit, s'au sfarsit cu sfarsit na-
praznic !
Ca un vis in faptul desteptiirii,
tot astfel, Doamne, la desteptarea ta,
alunga-vei cu dispret infatisarea lor.
Cand inima mea se amara i rarun-
ail mei erau strapunsi de durere,
Nerod eram atunci i nepriceput
eram, ca un dobitoc eram in fata ta.
Ci eu sunt neincetat cu tine; tu
m'ai apucat de mina mea cea dreaptii,
Ciilauzeste-ma cu sfatul tau si la
urna primeste-ma Cu cinste.
Cad pe cine am eu in ceruri ?
o data ce sunt cu tine, nu mai doresc
nimic pe pamant.
Cand trupul meu se va risipi
Mima mea se va opri, Dutrinezeu ratnane,
In vecii vecilor, statica inimii mele
partea mea.
Cad, iata, cei ce se departeaza
de tine vor pieri; tu dai pierzarii pe toti
cei ce rup legamantul cu tine.
lar pentru mine, si fiu de Dum-
nezeu aproape e fericirea mea. In Domnul
Dumnezeu mi-am pus niidejdea mea,
ca si povestesc toate intocmirile sale.
74.
Dumnezeu, ca i alteidaki, f,2i aduce
aminte de poporul situ scoate din
incercdrile grele.
Un cuvant de invataturii al lui
Asaf.Pentru ce, Dumnezeule,ne-ai aruncat
de istov ? Pentru ce mania ta fumega
impotriva turrnei al carei pastor esti ?
Adu-ti aminte de obstia ta pe care
ai doblindit-o in vremuri depaitate i ai
rascumparat-o, ca sii fie semintia mos.-
tenirii tale ; adu-ti aminte de rauntele
Sionului in care ai asezat locasul tau!
Indreapta pasii tu i spre aceasta
paragina de veci: dusmanul a stricat
totul in sfântul tau locas;
Protivnicii fa.' au racnit ca leii,
inlauntrul sfintei tale case, si in locul
flamurilor tale pus-au flamurile lor.
Ei ariitau la fati ca unii care ridica
securile inteun desk+ de codru,
Si toate maiestiitele tale daltuiri
le-au sfaramat cu toporul i cu ciocanul;
 PSALMII 75, 76
Dat-au templul tau pradit focului
si au pangarit si au doborit la piimiint
locum1 numelui tau,
Pe clind in gandul lor ziceau:
facem robi pe toti ! » Foc au dat tuturor
locasurilor lui Dumnezeu care erau in
Ora.
Semnele minunate asteptate de noi
nu le-am vazut; nici un prooroc nu mai
avem i intre noi nimeni nu stie panit
cand va tine aceasta.
Pan& cand, Dumnezeule, te va
huli tiranul, iar dusmanul va defaima
necontenit numele tau ?
Pentru ce tragi inapoi mana ta
s't dreapta ta ? Scoate mana ta din san
si nimiceste-i !
Ci Dumnezeu este imparatul meu
din vremi strävechi, care a savarsit fapte
mantuitoare in tot pämantul:
Tu ai despicat marea cu puterea
ta; ai zdrobit capetele balaurilor, pe
intinsul apelor ;
Tu ai sfaramat capetele Levia-
tanului i 1-ai dat spre mâncare fiarelor
pustiului;
Tu ai gout sa tasneasca izvorul
puhoiul; tu ai meat fluviile cele
nesecate;
A ta este ziva, numai a ta este
noaptea ; tu ai asezat stelele i soa-
rele;
Tu ai statornicit toate hota-
rele pamfmtului; vara si iarna tu le-ai
facut.
Adu-ti aminte de aceasta! Un
vrajmas huleste pe Domnul si un popor
nebun defaimä numele tau!
Nu litsa pradit fiarelor viata turtu-
relei tale si nu uita niciodatâ pe smeritii
tai slujitori !
la aminte la legamfintul tau, cad
toate colturile ascunse din tara sunt pline
cu vizuinile silniciei!
SA nu se intoarca rusinat cel apasat,
cel sarac i cel nenorocit sä preamareascit
numele tau!
i judeca pri-
Scoalli-te, Doamne,
cina ta ; adu-ti aminte de hula zilnicit
a celui nebtm !
Nu uita de glasul dusmanilor titi, de
zarva, tot mai mare, a protivnicilor
t?ii
590
www.dacoromanica.ro
75.
Apropierea Judecdtorului fi a cupei
sale.
Sta.rostelui cantaretilor, pe podobia :
Sit nu sfarami ! s Un psalm al lui
Asaf - O cantare.
Te laudam, o,Dumnezeule, te
pe tine, si cei ce cheama numele tau
povest,esc minunile tale:
o Cand voi socoti ca a sosit vremea
voi judeca dupa dreptate;
Pamantul i toti cei ce locuesc
inteinsul, de s'ar cutrernura, eu voi
Intáni stalpii lui. o- Sela.
Graiesc celor trufasi: o Nu vit tru-
fiti ! s 't celor far& de lege: o Nu ridicati
capul !
Nu ridicati in slä,vi capul vostru
si nu vorbiti cu semetie !*
Can nici de la räsarit, nici de la
apus, nici din pustie i nici din multi
nu va veni ajutorul
Ci Dumnezeu este judecatorul; el
smereste pe unul s't Malta pe altul;
Domnul tine in mana sa o cup&
In care spumega vinul dres cu mirodenii,
si el Warm% din ea ; toti nelegiuitii piiman-
tului sorb si beau pan& la drojdie !
Dar eu ii voi ve,sti deapururi,
canta-voi Dumnezeului lui Iacob ;
Secera-voi toatä puterea celor
far& de lege, iar put,erea celor drepti
se va Malta.
76.
Lauda lui Dumnezeu, cel ce birueiste pe
tali duismanii
Starostelui cantaretilor--pe instru-
mente cu coardii-un psalm al lui Asaf.
O cantare.
Cunoscut este Dumnezeu in luda
si mare este numele sau in Israil !
El si-a asezat cortul in Salem si
locasul sau in Sion.
Acolo el a sfäratnat sagetile arcului,
scutul s't sabia i carele de razboi. -
Sela.
Inconjurat de slavä i prea mitret
esti tu pe vesnicile culmi.
Au fost pradati cei cu mima viteaza
si au adormit in somnul lor de moarte,
 PSALMEI 77, 78
iar cati au fost oameni de luptii nu
si-au mai gasit mainile.
Din prieina certarii tale, Dum-
nezeule al lui Iacob, au inmarmurit
laolaltá calaretii §i caii.
Infricoaat eati tu, ai cine ar putea
sä, atea in fata ta, infruntand atrita-
nicia maniei tale!
Din ceruri vestit-ai judecata ta.
Pamantul este cuprins de spaimit
tace,
elidid Dumnezeu se ampara la ju-
decata, ca sä, izbaveascii pe toti umi-
litii pamantului.-Sela.
Caci mania biruitului Edom te
va lauda §i rama§ita Hamatului te va
oinstí cu sarbatori.
Faceti juruinte Domnului Dum-
nezeului vostru i impliniti-le! Toti cei
ce fi inconjoará aducit-i daruri, lui
Celui Infricoaat.
Lui, care infrange semetia prin-
cipilor §i face ea' tremure de groazi, pe
mparatii plimantului!
77.
Mtlngdieri in restrifte, din aducerea aminte
a minuni/or de alkid.atei ale /ui Dum-
nezeu.
Starostelui Cantaretilor-lui Iedu-
tun-un psalm al lui Asaf.
Ridic glasul meu catre Dumnezeu
ea sa strig. Vocea mea o inalt catre
Dumnezeu ca sa m4 auda.
In ziva straratorarii eu caut pe Dom-
nul ; chiar i noaptea mana mea dimane
intinsa catre el §i sufletul meu nu vrea
sa, se mangaie;
M4 gandesc la Dunmezeu i suspin,
má framant ca mintea §.1 duhul meu
to pierde cumpatul.-Sela.
Tu tu i deschise pleoapele mele; sunt
zbuciumat §i nu pot sa graiesc.
Cuget la zilele de altä.data, la
anii care au trecut,
Imi adue aminte, noaptea, de can-
tárile mele intru slava Domnului, ma
chibzuesc cu mine insumi i duhul meu
se adanceate in ganduri.
Oare Domnul ma, va lepada pe
veci §i bunavrerea lui cu mine va
faceta?
591
www.dacoromanica.ro
Sfaraitu-s'a cu totul raila lui, ai
fagiiduinta lui a cazut pentru toate
veacurile vacare ?
Uitat-a, oare, Dumnezeu si,: fie mi-
lostiv sau inchis-a intru manie indufarile
sale ?
Atunci am zis; e Durerea mea
este ch. dreapta Celui Prea Inalt nu mai
e aceeaqi
Pomeni-voi de faptele Domnului
§i voi rechema mínunatele tale savar§iri
de altadata;
Ispiti-voi Cu mintea toate lucra-
rile tale §i la toate uria§ele tale zamisliri
voi cugeta.
14 0, Dumnezeule, prea miireata este
cala ta! Care Dumnezeu este mare
ca Dumnezeul nostru?
Tu e§ti Dumnezeu care faci
minuni i arati popoarelor puterea ta,
Cu bratul tau mantuit-ai pe po-
porul tau, pe fiii lui Iacob §i ai lui Iosif.
- Sela.
Vazutu-te-au apele, Dumnezeule,
vazutu-te-au apele §i s'au eutremurat
a't adancurile lor a'au clatinat;
Varsat-au nourii puhoaie de apii,
slobozit-au nourii tunete, iar sägetile
tale cutreierau vazduhul.
Bubuitul tunetului tau rlisunat-a
In vijelie; fulgerele au luminat rotundul
lumii, iar pamantul s'a scuturat §i s'a
cutremurat.
Drumul tau e peste mare ai cararea
ta e prin ape mari, dar urmele tale
nu se cunosc.
Tu ai pmtat pe poporul tau ca pe
o turma de oi, ptin mana lui Moisi
a luí Aaron.
78.
BuncItigile revcIrsate de Dumnezeu asupra
lui Israil, de la iefirea din Egipt Ø pelnd la
statarnicirea in plmtintul feigeiduinfei.
Un euvânt de invatatura al lui
Asaf.-AscultIt, poporul meu, invátatura
mea, pleaca urechea la graiuri/e gurii
mele!
Deschide-voi gura mea in pilde,
grai-voi tainele zilelor de demult.
Ceca ce am auzit i tinem minte
ceea ce parinVi no§tri ne-au povestit,
 PSALMUL 78
4. Nu vom tainui fata de feciorii lor ;
ci vom spune neamului ce va sit sa fie,
slava Donmultii, puterea lui i minunile
pe care le-a facut.
b. El a statornicit o miírturie in Iacob
si a pus o pravila in Lsrail, poruncind
rintilor nostri s'o dea spre invittatura
fiilor lor,
Astfel ca neamul urmasilor s'o cu-
noasca, iar copiii care se vor naste si se
vor ridica s'o povesteasca, la r5ndul lor
odraslelor lor,
Ca sit-si punit nadejdea in Dum-
nezeu i sa nu uite faptele lui cele mari
si sit pazeasdi poruncile lui,
Si sit nu fie ca parintii lor neam
cerbicos i razvratit, neam cu inimá ne-
statornica, al carui duh era necredincios
lui Dumnezeu.
- Feciorii lui Efraim, purtatori de
arcuri, intoarserit spatele in ziva de 1.52-
boi. -
Ei nu pazira legamitntul cu Dum-
nezeu i nu voids, BA umble in legea lui;
Cí ei uitara sävâririIe luí i minu-
nile pe care le viízusera:
Sub ochii parintilor lor, Domnul a
facut minuni in tara Egiptului, in
Toanului ;
El a despiírtit marea in douii,
i-a liisat sit tread), i a ridicat apele ca
un zid;
Ei i-a purtat ziva in umbra nou-
rului, iar toatä noaptea la lumina BUJ-
pului de foc;
El a despicat stâncile in pustie
i-a aditpat din belsug, cu apele izvorite
din adânc.
Din stâncit a fitcut sá âsneascit
rtturi i apa a curs in suvoaie.
Dar ei pacatuirit mai departe fata
de el 0 se ritzvrittira In pustie impotriva
Celui Prea Inalt ;
Apoi ei ispitira pe Dumnezeu, in
inimile lor, cerfindu-i o hrana dup.& pofta
sufletului lor;
Si cartira impotriva lui Dumnezeu
ziand: Ar putea oare Dumnezeu sa
intinda o masa in pustie? »
20.- Iatit el a izbit stanca si au izbucnit
ape si s'au pornit suvoaie. - s N'ar putea
el, oare, sa dea plane, ha chiar si carne
poporului situ?*
592
www.dacoromanica.ro
Atunci, auzind Donmul s'a mâniat
foarte i focul s'a aprins impotriva lui
Iacob i vapaia mtíniei sale s'a reviirsat
peste Thrall.
Cad n'au crezut in Dumnezeu
n'au pus temei in ajutorul lui.
El porunci norilor de sus si des-
chise portile cerului,
Si peste ei lash sá ploui mana spre
mitincare i astfel le &du pitine cereasca.
Toti intíncarà hrana. ingereasch ;
merinde de drum el le trimise ca
sature.
El starni in ceruri vitntul de la
cu put,erea sa deslitntui vântul
de la rniazii-zi.
Si Msä sa pious& peste ei carne ca
pulberea i p5sari inaripate ca nisipul
mh,rii,
Si le-a lasat sa caza in mijlocul
taberii, de jur-imprejurul locuintelor lor,
Si au mancat i s'au saturat cu
prisosintit i asa dorinta lor fu implinita.
Dar nu-si potolirti bine pofta -
cad mancarea era incii in gura lor -
Cilnd mânia lui Dumnezeu se porni
impotriva lor i omori pe cei mai trupesi
dintre ei i dobori la pamant pe tinerii
din Israil.
Cu toate acestea ei staruira in pa-
catele lor i nu crezufa in rainunile Dom-
nului.
Atunci el risipi ca o suflare zilele
lor si puse capat anilor lor printr'o
moarte groaznica.
lar cand ucidea dintre ei, ei ince-
peau sii-1 caute I iarái sa umble dupit
Dumnezeu,
Si-si aduceau aminte cgt Dum-
nezeu este stânca lor i Dumnezeul cel
Prea Inalt Mantuitorul lor.
36 Lisa ei fl inselau cu gura lor
minteau cu limbs, lor,
De vreme ce mima lor, pentru el,
n'avea statornicie i ei nu erau credin-
ciosi legamântului facut cu el.
Dar el e milostiv, el iarttt pacatele
si nu nimiceste; de multe ori el pune sta-
vili sale si nu la,sit sloboda toatii
iutimea sa:
El îi aduce aminte cii ei nu sunt
decitt trup, duh care trece si nu se mai
intoarce.
 PSALMUL 79
De cate ori s'au razvratit impo-
trivä-i in pustie i I-au intäratat in de-
sertele locuri !
Si inrasi ispitirä pe Dumnezeu
jignirä pe Sfantul lui Israil.
Nu-si aduserä debe aminte de
mana lui, de ziva in care i-a fost mantuit
de vrajmasi,
Atunci cand flicea in Egipt minuni
fapte infricosate in campia Toanului.
El a schimbat in sange fluviile lor
pa,raiele lor ca sä nu mai poata, bea
din ele ;
El le-a trimis täuni ca sa-i ma-
llanca i broaste ea sä-i prapadeaseä;
El a dat holdele lor pradá cara-
busilor i agonisita muncii lor lficustelor ;
El a batut viile lor cu piatra
sicomorii lor cu mazariche.
El a pus in bataia grindinei vitele
lor i inaintea fulgerului turmele lor ;
El a dezlantuit Impotiiva lor ar-
sita mäniei sale, necazul, iutimea i stram-
torarea, o oaste intreaga de ingeri nimi-
citori !
El a 16,sat cale sloboda maniei sale,
nu i-a crutat de moarte i viata lor a
hiträzit-o ciumei.
El a ueis pe cei intai nitscuti din
Egipt, parga ba,rbatiei, din corturile lui
Ham.
El a scos poporul sau din Egipt ca
pe oi i 1-a purtat in pustie ca pe o
turma,
Si i-a indrumat in buna pazá, rara
ca ei s'a se teama, de ceva, iar pe vriíj-
masii lor i-au acoperit apele
Si i-a adus in hotarul sfantului Fútil
tinut, pana la muntcle agonisit de
dreapts, sa.
El a gonit de dinaintea lor alte nea-
muri i mostenirea acelora le-a impartit-o
cu funia, i in corturile lor el a salasluit
semintiile lui Israil.
Ci ei 11 ispitira. din nou i se raz-
vratiril impotriva Dumnezeului Celui
Prea Inalt si nu pazirä oranduielile lui.
Ei se departara, i rupserä lega,
mantul ca i parintii lor i se intoarserii
ea un arc ce aluneca, in ruana.
Ei Il atatara cu inchinäciunea lor
pe culmi inalte, I cu idolii lor aprinserä
zulia lui.
593
www.dacoromanica.ro
Atunci Dumnezeu prinse de veste
pi se rna,nie foarte i se searbi de Israil.
El napusti loeasul sä,u din Silo,
cortul in care se salasluise printre oameni,
El l'asa, robita puterea sa EA slava
sa di caza, in mainile vrajmasilor,
El las& sub sabie poporul säu
se indarji impotriva mostenirii sale.
Pe flacaii lui ti mistui focul, iar
fecioarele lui nu furii desmierdate cu can-
ttiri de nuntä.
Preotii lui citzura in ascutisul sa-
biei i vaduvele lor nu-i jelir6,.
Atunci Domnul se destepta ea unul
care dorrnise, ca un viteaz biruit de vin,
Si lovi in spate pe protivnicii sai
fäcu de rusine in veac de veac.
El lepildä cortul lui Iosif i semintia
lui Efraim n'o alese,
Ci alese neamul lui luda, muntele
Sionului care-i este drag,
Unde cládi, la fel cu inaltele palate,
templul sau, vesnic ca i parnantul inte-
meiat pe veci,
Si alese pe David, sluga sa, pe care
1-a luat de la turmele oilor,
De langa oile fatate 1-a adus, ea
sa, pastorease& peste Iacob, poporul sa.u,
peste Israil, mostenirea sa.
Si el i-a pästorit cu o inima ara
de prihana i i-a carmuit cu ma,ini prea
intelepte.
79.
Pldngere pentru ddramarea Ierusalimului
pi rugdciune de grabnie Fjutor.
Un psalm al lui Asaf. O, Dumne-
zeule, pa,ganii au navalit in mostenirea
ta, au pangärit sfantul täu locas si au
facut din Ierusalim o paragini.
Dat-au trupul robilor tâi spre man-
care pasarilor cerului si carnea cuvio-
Olor tai fiarelor pamantului.
Varsat-au sangele lor ca apa 1m-
prejurul Ierusalimului si nu era nimeni
ca sa-i ingroape.
Am ajuns de mara' pentru vecinii
nostri, de ras si de batjocurii pentru cei
din jurul nostru.
P6,nii cand, Doamne, starui-vei in
mania ta necontenita i vei lasa sS. arza
ca un foc iutimea ta?
38
 PSALMII 80, 81
Vars.& vitpaia maniei tale peste pa-
ganii care nu te márturisesc i peste
impärätiile care nu chiama numele tau,
Caci au mancat pe Iacov i lo-
cuinta luí au pustiit-o
Sit nu pomenesti farädelegile
noastre cele de demult! Degrabii sa ne
intampine indurarile tale, caci ticalosia
noastrá este mare!
Ajutä-ne noutt, Dumnezeule, Man-
tuitorul nostru, pentru mitrirea numelui
titu i ízbaveste-ne i curateste pacatele
noastre pentru numele tau!
De ce eit zicii popoarele: Unde
este Dumnezeul lor ? » Wideascit-se asu-
pra paganilor, sub ochii nostri, riabu-
narea sangelui varsat al robilor
Suspinul celui luat rob sit ajunga
inaintea ta! Mantueste eu bratul tau pu-
temic pe cei ce aunt häraziti mortii!
i intoarce in salmi vecinilor no-
stri, de sapte od mai malt, ocara cu care
te-au ocarit pe tine, Doamne!
lar noi, poporul tau i oile paw-
nilor tale, te vom preamari in vecii ve-
cilor ; in neam i in neam vorn vesti
lauda ta.
80.
Rugdciune afire Domnul, ca scr cad
de via pe care a adit-o.
Starostelui cantaretilor - pe po-
dobia: a Crinii marturisirii *- un psalm
al lui Asaf.
Pastorale al lui Israil, asculta! Tu
col ce duceai pe Iosif ca pe o turma,
tu cel ce sezi pe heruvimi, lumineazä-
ni-te noua!
Inaintea lui Efraim, a lui Veniamin
si a lui Manase, trezeste vitejia ta i vino
inteajutorul nostru!
Dumnezeule, fa-ne iaráçi precum
eram, i fit sii lumineze fata ta, ea 13i fim
Doamne Dumnezeule Savaot, pan&
cand fumega-va mania ta impotriva ru-
gaciunilor poporului tau?
Tu i-ai hra.nit cu painea plangerii
si i-ai adapat cu lacdimi din belsug;
Facutu-ne-ai pricina de gilleeavä
pentru vecinii nostri i vrajmasii nostri
isi did de noi.
594
www.dacoromanica.ro
Dumnezeule Savaot, ffi-ne iaräsi
precum eram i fá sá lumineze fata
ta, ca si fim mantuiti!
0 mladitit de vie adus-ai din Egipt,
ai gonit neamurile i ai ritsadit-o ;
Tu ai facut loe inaintea ei, iar ea vi-a
intins radacinile i a umplut piimantul;
Umbra ei acoperit-a muntii i ra-
murile ei erau asemenea eu cedrii lui
Dumnezeu.
Ea si-a resfirat curpenii pan& la
mare si vlitstarii ei pang la Eufrat.
De ce-ai apart zidurile ei, ca s'o
ciumpä.veasca toti cat tree pe cale,
Ca s'o praptideasca mistretul din
padure si s'o pasca, dobitoacele campiei?
Dumnezeule Savaot, intoarce-te!
Cauta din ceruri i vezi i cerceteaza via
aceasta,
*i o desavarseste pe ea, pe care
a sadit-o dreapta ta qi pe Fiul pe care
1-ai crescut puternic, pentru tine.
Am& a fost cu foc, ea un gunoi pe
care-1 maturi! De mustrarea fetei tale se
pritpadese!
Nana ta sä, fie peste cel ce stä
de-a-dreapta ta i peste Fiul Omului pe
care 1-ai crescut puternic pentru tine.
Ci noi nu ne vom indeparta de la
tine! Dit-ne nouli viata ca sa chemilm
numele tau!
Doamne Dumnezeule Savaot, fa-ne
iaräi precum eram i fa ea, lumineze
fata ta, ea sá fim mantuiti!
81.
Clintec de scf,rbdtoare.
Starostelui cantäretilor. O cantare
a luí Asaf, pe chitara din Gat.
Strigati cu glas de bucurie lui Dum-
nezeu, puterea noastrit, strigati Dunane-
zeului lui Iacob,
Cantati-i un psalm, sunati din tim-
pane, din chitará bine sunatoare si din
harfa.,
Sunati din corn la luná nowt, la
lunä, plinit, in ziva sitrbatoririi noastre!
Caci este o lege pentru Israil, o
statorrkicire a Dumnezeului lui Iacob,
0 pravilit pe care i-a dat-o lui Iosif,
cand el a iesit din Egipt. Atunci auzit-am
un glas pe care nu-1 cunosteam:
 PSALMII 82, 83
e Am ridicat sarcina din spinarea
lui i rnainile lui nu vor mai purta cosul
de salahor.
In vrerni de stramtorare tu ai strigat
eu te-am mantuit si ti-am raspuns prin
glasul inväluit al tunetului si te-am ispitit
la apa Meribei. - Sela.
Ascultä, poporul meu! Voiesc sá-ti
dau de veste! 0, Israil, de mi-ai da ascul-
tare !
Sa nu se afle la tine nici un Dum-
nezeu strein i sä, nu te inchini unui alt
dumnezeu,
Caci eu sunt Domnul Dumnezeul
tau, care te-a sops din tara Egip-
tului. Deschide larg gura ta i eu o voi
umple.
Dar poporul meu n'a itscultat
glasul meu i Israil n'a voit ce am
voit eu.
Pentru aceasta i-am läsat intru
impietrirea inimii lor, ca sä se indrumeze
dupa sfaturile lor.
0, dacit ar vrea sä mä asculte po-
porul meu i Israil sà mearga pe caile
mele!
Intr'o clipitit a frange pe dusmanii
lor i mana mea as intoarce-o impo-
triva protivnicilor lor;
Coi ce uràsc pe Domnul 1-ar ma-
guli i vä.rsta lui Israil ar tine in vesnicie,
i 1-as face pe Israil sii, manance
lamura graului i 1-as s5,tura cu mierea
fagurilor cláditi in criipitturi de stancit.*
82.
Juclecata lui Dumnezeu asupra judeccito-
rilor nedrepti.
Un psalm al lui Asaf. Dumnezeu
stä in dumnezeiaseit adunare, in mijlocul
celor atotputernici el face judecatä:
o Panii, °And yeti judeca intru ne-
dreptate i yeti fi piirtinitori cu cei nele-
giuiti ? - Sela.
Faceti dreptate celui slab i celui
orfan! Scoateti dreptul obijduitului i al
säracului,
Scapati pe dosaditi si pe sarmani,
smulgeti-i din ghiarele celor raj!
Sunt farä, stiintä i far& p5,trundere:
bajbaesc in intuneric; se elatinit toate
temeliile pimantului.
695
www.dacoromanica.ro
Ci eu am socotit ca sunteti dumnezei
cu totii liii Celui Prea Inalt,
Totusi ea oameni yeti muri i ea
orisicare dintre mai marii pitmantesti
v5, yeti nitrui. »
Scoak-te, Doamne, i judeca pit-
mantul, caci neamurile toat,e sunt mos-
tenirea ta!
83.
Israil cere ajutorul lui Dumnezeu
impotriva vrcijmafilor.
0 cantare. Un psalm al lui Asaf.
Dumnezeule, nu sta neturburat, nu
tòicea si nu fii linistit, o, Dumnezeule!
Cad, iatä, protivnicii titi se zbu-
cium5, i cei ce te urasc pe tine ridica
fruntea;
Impotriva poporului titu ei urzesc
vicleanä, punere la cale si tin sfat impo-
triva celor pe care tu Ii ocrotesti,
i zic: o Veniti smulgem dintre
neamuri i sä, nu se mai pomeneascit de
numele lui Israil! »
Ei uneltesc laolalta i fac legamant
impotriva ta:
Corturile Edomului i Ismailitii,
Moabul i Hagarenii.
Ghebalul i Amonul, Amalecitii
Filistenii, impreunä cu locuitorii Tirului;
Chiar i Asur s'a unit cu ei si au
dat ajutor fiilor lui Lot. - Sela.
Fä, eu ei cum ai Lent cu Madian,
cu Sisera i cu Iabin, la ritul Chison:
Ei fura zdrobiti la Endor i ajun-
serit gunoi ca sä ingrase pamantul.
Fa cu ei, cu capeteniile lor, cum
ai fäcut cu Oreb i cu Zeeb, cum ai facut
cu Zebah i cuTalmuna,toti mai marii lor,
Care ziceau: o Sii punem mana pe
locasurile Doranului! »
Dumnezeul nieu, fit-i sit, fie ca o
frunzit luatit de vartej, ca niste paie in
vant,
Ca un foc care mistue piidurea, ca
o flacitra care arde iarba de pe munti!
Asa sit-i prigonesti cu vijelia ta
cu orcanul tau inspäimanti!
Umple de ocarä fata lor, ca
caute numele tau, Doarnne!
Sit se rusineze i sä se Ingrozeasca
pe toti vecii, sit se faca de rtt.s IA sit piará,
. 38*
 PSALMII 84, 85, 86
19. i sá cunoascii precum di tu, al
cä,rui nume Domnul este, tu singur esti
Col Prea Inalt, peste tot pamântul !
84.
Dorul dupei locasurile Domnului pi dupd
fericirea sadsluirii
Starostelui cantareVilor - un psalm
al fiilor lui Ocre - pe chitara din Gat.
Cat sunt de iubite locasurile tale,
Doamne Savaot !
Doreste si se sfarseste sufletul meu
dupa curVile Domnului; inima mea si
trupul meu strigá cu glas de bucurie
catre Dumnezeul cel viu.
Chiar pasiirea aflat eii casä
randuneaua cuib unde sa-si puna, puii siii:
altarele tale, Doamne Savaot, impáratul
meu i Dumnezeul meu!
FericiVi sunt cei ce locuese in casa
ta, in vecii vecilor te vor lauda! - Sela.
FericiVi sunt oamenii care-si aflä,
izvorul puterii lor in tine si ale caror
sunt intocmai cu mima lor!
Cand trec prin valca Baca, o prefac
In pamant cu izvoare, iar ploaia de pri-
ma:vara o acopera cu binecuvantari.
Puterea lor merge tot crescand, caci
ei isi indrepteaza privirea catre Dumne-
zeul din Sion:
a Doamne Dumnezeule Savaot, as-
culta rugaciunea mea! Ja aminte Dum-
nezeule al lui Iacob! - Sela.
Tu care esti scutul nostru, uita-te
Dumnezeule i cauta la faVa Unsului tau!
Mai bine este o zi in curVile tale,
decat o mie aiurea. Mai bine este sä, stau
la prag, in casa Dumnezeului meu, decat
86, locue,sc in corturile celor rara de lege.
Clici Domnul Dumnezeu este soare
Domnul darueste indurare
slava. El nu laza lipsiVi de bunataVile sale
pe coi ce umblä, Riza de prihana. u
Doamne Savaot, fericit este omul
care-si pune nadejdea in tine!
85.
Rugdciune pentru poparul care s'a
intors din robie.
1. Starostelui cántareVilor - un psalm
al fiilor luí Core.
596
www.dacoromanica.ro
Reviirsat-ai bunatatea ta peste rara
ta, o, Doamne, intors-ai din roble pe
Iacob,
Tu ai iertat faradelegile poporului
tau i ai acoperit toate pacatele lui. -
Sela.
Tu ai potolit toatä, mitnia ta; tu
te-ai intors dela iutimea supararii tale.
Fa-ne iar precum eram, o, Dumne-
zeule al mantuirii noastre, si abate aprin-
derea ta de la noi!
Oare fi-vei tu mereu manios impo-
triva noa,stra si Vine-vei intaratarea ta
din neam In neam?
Nu vei face, oare, s'a fim iarasi vii,
ea poporul tau s'a se bucure de tine?
Aratli-ne, Doamne, mila ta i mân-
tuirea ta ne-o darueste!
Asculta-voi ce va graiDomnul Dum-
nezeu. Cu adevarat el graieste poporului
sau i cuviosilor sai despre pace, a ca
nu se intoarca la nebunia lor
Aproape este ajutorul lui de cei ce
se tem de el, asa incât slava Domnului
sa salasluiasca in tinutul nostru;
11 Mila i cu adevarul se vor
Visa, dreptat,ea i pacea se vor siiruta.;
Credinciosia va rasari din pamant
dreptatea va privi din ceruri.
i Domnul Ii va revársa buna-
tatea so i pamantul Ii va da rodul
säu.
Dreptatea va merge inainte-i
pasilor sal va deschide cale.
86.
Rugdciunea celui drept in vreme de
restriste.
0 rugaciune a lui David. Pleaca,
Doamne, urechea ta i mä, auzi, cäci sunt
sarao i sunt obijduit!
Pazeste sufletul meu, clici sunt cu-
cernic ; Doamne, Dumnezeul meu, man-
tueste pe robul tau cel ce nadajdueste
intru tine!
Milostiv fii mie, Doamne, caci catre
tine strig toatá ziva!
Veseleste sufletul robului tau, caci
spre tine, Doamne, ridic sufletul meu;
Crici tu, Doamne, esti bun, iertátor
mult indurat cu toVi coi ce strigE
cátre tine.
 PSALMII 87, 88
Ascultä, Doamne, rugaciunea mea
ja aminte la glasul cererilor mele!
In ziva strfuntorarii mele, strig
catre tine, a tu ma auzi.
Nici unul intre dumnezei nu este
asemenea cu tine, Doamne, iar lucrurile
tale sunt farit de pereche.
Toate neamurile pe care le-ai facut
vor veni zfi se vor fuchina inaintea
fetei tale. Doamne, i vor preamäri
numele tau,
Ca tu epti mere i faci minuni
10 numai tu epti Dumnezeu.
Arata-mi mie, Doamne, calea ta,
ca s'a umblu intru adevarul tau; inta-
repte inima mea, ca sä se teama de
numele tau!
Läuda-te-voi, Doamne Dumne-
zeul meu, din tot cugetul meu, i dea-
pururi voi proslävi numele tau.
Ciici mila ta a fost mare pentru
mine si tu ai roantuit sufletul meu din
adâncurile imparatiei
Dumnezeule, trufapii s'au ridicat
impotriva mea pi multime de oameni
silnici umblit dupä viata mea, fax& sa
le pese de tine,
Dar tu, Doamne, epti Dum-
nezeu rnilostiv i indurator, ineet la
manie, bogat in mil& zfi credinciopie.
Intoarce-te spre mine Efi má mi-
lueste, da putero robului tau pi izba-
veste pe fiul roabei tale.
Da-mi un semn al bunatá.tii tale,
ca s5 veza cei ce m'a m'ase, i sa se
rupineze, ca, tu, Doamne, m'a ajuti
mä mfingai.
87.
Sionul este cetatea popoarelor in zilele
mesianice.
Un psalm al fiilor lui Core, - o
cantare. - Cetatea de El intemeiatá este
pe sfinte inaltimi.
Domnul iubeete portile Sionului
mai mult decfit toate salapurile lui
Taco b.
Lucruri de mare cinste se pove-
stesc despre tine, o, cetate a lui_Dum-
nezeu!- Sela.
i Socotesc Rahabul pi Babelul ca
drept unii care mä cunose; iati Fili-
597
www.dacoromanica.ro
steea i Tirul i Etiopia: acesta s'a näscut
in tr'in sele.
Dar despre Sion zice-se: Acesta
acela s'au näscut in sanul lui p'z insusi
Cel Proa Inalt a intemeiat Sionul. »
Domnul scriind condica popoarelor
tine socoteala: «Acesta s'a nascut acolo !»
- Sela.
i cantiiretii i dantuitorii striga:
« Toate izvoarele mele sunt in tine !*
88.
Rugeiciunea unui on/ in nevoie.
0 cantare. Un psalm al fiilor lui
Core. Starostelui cfintaretilor, - de can-
tat pe glas tanguios, - un cuvfint de
invataturit al lui Etam Ezrahitul.
Doamne Dumnezeul mantuirii mele,
ziva strig catre tine pi noaptea «tau de
veghe inaintea ta.
0, de-ar ajunge rugliciunea mea
In Jata ta! Pleacit urechea ta la plan-
gerea mea!
Caci sufletul meu este satul de °bid&
pi viaja mea este aproape de mormant;
Numärat sunt laolaltä cu cei ce
se pogoara, in groapa, sunt ea un om
fax& de vlagit.
Intins sunt printre cei morti, la
fel cu coi ucipi i culcati in mormant,
de care tu nu-ti mai aduci aminte
care au iepit de sub mana, ta.
Pusu-m'ai in groapa cea mai adanca,
In imparatia mortii pi in prapastie,
Mania ta ma apasit i toate valurile
tale le prabusepti peste mine. - Sela.
Departat-ai de la mine pe toti
prietenii mei si m'ai facut sfi le fin
urit. Sunt ca bite° temnita, de unde
nu pot sä scap;
Ochii mei se sffirpesc de suferintä.
In fiecare zi strig, o, Doamne, catre
tine pi catre tine intind mâinile mele.
Oare vei face tu minuni pentru
cei morti i umbrele se vor acula sä te
laude ? - Sela.
Oare in mormánt va istozisi ci-
neva mila ta i in imparatia mortii
credinciopia ta ?
Oare in intuneric fi-vor propo-
vaduite minunile tale pi in tinutul uitärii
dreptatea ta?
 PSALMUL 89
Ci eu, Doamne, strig catre tine
rugaciunea mea te intampina dis-de-
dimineata.
Pentru ce, Doamne, lepezi su-
fletul meu i ascunzi de mine fata ta ?
Obijduit sunt eu i v/tíguit din
tineretele mele; sunt coplesit de spai-
mele tale si stau la mam cumpana;
Iutimea maniei tale trecut-a peste
mine si groaza ta ma prapildeste;
Ca apele ma inconjoara toata vre-
mea, toate laolalta má, impresoara,.
Departat-ai de la mine pe prietenii
si pe tovarasii mei; cei mai de aproape
ai mei sunt intunericul mormântului.
89.
Lega-m4ntul lui Dumnezeu cu David
restri.,9tele lui Israil.
Un cuvánt de invatatura al lui
Etam Ezrahitul.
Canta-voi pururea milostivirile
Domnului, in neam i in neam gura
mea va vesti eredinciosia ta.
Caci tu ai zis: « Bunatatea mea
este zidire vesnica, credinciosia mea ne-
clintitä, este ca si cerurile.
Eu am facut legämant cu alesul
meu i m'am jurat lui David sluga
mea:
Intari-voi semintia ta in veac
de veac i scaunul tau il voi cliidi din
neam in neam ». - Sela.
Cerurile preamaresc minunile tale,
Doamne, i credinciosia ta e laudata in
adunarea celor sfinti.
Caci cine, sus in ceruri, poate sa
stea alaturea de Domnul cine este
E3i
asemenea cu el futre Cei Prea Inalti?
Dumnezeul cel puternic ternut e
foarte in sfatul cel mare al sfintilor
infricosat este el pentru toti cei ce stau
In preajma lui.
Doamne Dumnezeule Savaot, cine
este a,semenea cu tine? Puternic esti tu,
Doamne, i credinciosia ta te inconjoara.
Tu stäpanesti trufia cand
valurile ei se zbuciumb, tu le domo-
lesti !
Tu ai sfäramat pe Rahab, ca pe
un ranit de moarte ; cu bratul tau pu-
ternic imprá.5tiat-ai pe vrajmali
www.dacoromanica.ro
598
Ale tale sunt cerurile, numai al
tau pilmantul, lumea i toate cele cu-
prinse inteinsa - tu le-ai intemeiat;
Tu ai facut 1Vliaza-noaptea
Miaza-ziva; Taborul i Hermonul intru
numele tau se veselesc.
Bratul tau este atotputernic ; mA,na
ta este tare si dreapta ta prea inalta.
Dreptatea i dreapta judecata sunt
temelia tronului tau; mila i adevarul
merg inaintea fet,ei tale.
Fericit este poporul care stie sa
te preamareasca; el va umbla in lu-
mina fetei tale, Doamne!
Intru numele tau pururea se vor
bucura i intru dreptatea ta sus avea-
vor inimile.
Caci tu esti stralucirea slavei lui
prin buna, vrerea ta tu inalti cornul
nostru,
Caci Domnul este scutul nostru
sfantul lui Israil, impáratul nostru.
Odinioara tu ai grait In vedenie
cuviosilor tai i ai zis: s Dat-am aju-
torul meu unui viteaz, ridica,t-am po
un tarar din popor ;
Aflat-am pe David, robul meu; cu
untdelemnul meu cel sfant 1-am uns pe el,
Pe el Il va sprijini mana mea si
bratul meu SI va intari.
Nici un dusman nu va putea sa-1
ia fara, de ve,ste i niel un nelegiuit nu va
putea sa-1 asupreascit.
Voi zdrobi pe apasätorii lui,
sub ochii luí, si pe ceí ce-1 urasc Ii voí
lovi.
Ci credinciosia mea si indurarea
mea vor fi cu el si puterea lui va crete
prin numele meu;
i 4narea pune-o-voi sub mana
lui i fluviile sub dreapta lui.
El imi va gris: Tu esti Tatal
meu, Dumnezeul meu i stanca man-
tuirii mele!»
lar eu 11 voi face Cel-dintai-
nascut, cel mai mare dintre imparatii
pamântului ;
Deapururi Ii voi pästra indu-
rarea mea si legamantul meu cu el va
fi nestramutat.
Voi face sil dureze In ve,acuri
neamul tau i scaunul tau cat va fi
cerul.
 PSALKUL 90
Daca fiü lor vor päräsi legea.
nu vor umbla dupä, randuielile mele,
Daca vor pangari hottiririle mele
poruncile mele nu le vor pazi,
Atunci voi pedepsi cu varga ne-
credinta lor i cu bátäi nelegiuirea lor.
Dar nu-i voi lipsi de rada mea ei
nu voi da de minciuntt eredincioaia mea;
Nu voi calca legiimântul meu
cuvintele ieaite din gura mea nu le voi
sehimba.
Un lucru am jurat intru sfintenia
mea: - A putea oare sä, mint pe Da.-
vid? -
Semintia lui va didnui pururea
scaunul lui inaintea mea at soarele;
Cat luna, care tine in veac de
veac, i ritmane in ceruri martor nes-
trtimutat. » - Sela.
Totuai tu ai aruncat i ai dispre-
Oh i te-ai aprins de m&nie impotriva
unsului tau;
Tu ai câlcat legiimântul facut cu
sluga ta i ai panglirit diadema lui
zvarlind-o la pimant;
Tu ai facut sparturi in zidurile lui
çi cettitile lui Intârite le-ai prefitcut in
para gin
Toti cei ce trec pe cale Ii jefuesc;
ajuns-a de °cara pentru toti vecinii lui.
Inältat-ai dreapta asupritorilor
lui si pe toti vrajmaaii lui i-ai bucurat;
Tu ai teait ascutiaul sâbiei lui
Eji in lupte nu 1-ai sprijinit;
Tu 1-ai despoiat de slava lui
seaunul lui 1-ai doborit la piimitnt;
Tu ai seurtat zilele tineretii lui
1-ai acoperit de °cara. - Sola.
Pana dind, Doamne, te vei tot
ascunde i mfinia ta va arde ca focul?
Adu-ti aminte de sourtimea vietii
mele i spre ce deaerticiune zidit-ni tu
pe oameni?
Este oare vre-un om care
sä, nu yaz& moartea, vre-un
om care ar putea sä, scape sufletul srtu
din m'Ana Seolului? - Sela.
Unde sunt, Doarnne, milele tale
cele de oclinioarti, pe care intru credin-
eioaia ta jurat-ai sä, le dai /ui David ?
Adu-ti aminte, Doamne, de ocara
slugilor tale, adu-ti aminte câ eu port,
In sanul meu, batjoeura multor nearauri,
599
www.dacoromanica.ro
Si cá,' vrii,jmaaii mei mi fac de
Doamne, i iai bat joe de urmele
unsului tau!
Binecuvântat si fie Domnul In
veci! Arain i Amin,
90.
Dutnnezeu e veptic i omul treator.
0 rugáciune a lui Moisi, omul lui
Dumnezeu. O, Doamne, tu te-ai
nourp, scäpare in neam i in neam.
Mai nainte ca sá, se fi nascut
muntii ai mai nainte ca pgm'antul
lumen sá, fi luat fripturii, din veac ai
pana in veac, tu esti, o, Dumnezeule!
Tu intorci pe om in pul bere ai
zici: Intoarceti-va, voi, fii ai oameni-
lor !*
0 mie de ani inaintea ochilor
sunt ca ziva de ieri care a trecut 1.1 ca
o straja de noapte.
Tu fi faci sti curgá, neincetat; ei
sunt ea un somn de dimineat* ei sunt
la fel cu iarba care trece:
Dimineata ereate i infloreate, iar
seara se veatejeate si se usuctt.
Cäei m'Aula ta no niraieeate
timea ta ne inspäimrtntia.
Tu pui picatele noastre inaintea
ta i greaalele noastre cele mai a.scunse
inaintea fetei tale;
Tonto zilele vietii noastre se terg
intru mânia ta, ai anii noatri Ii sfaraim
ca un suspin.
Zilele anilor noatri sunt aaptezeci
de ani; la cei mai in putero optzeci de
ani; iar ceca ce este mai falnic in ei este
osteneala i deaertaciune, cáci se duc
degrabá, i noi zburám.
0, de-am cunoaate strtianicia má,-
niei tale ai teama de aprinderea
tale !
Invatú-ne sä socotim bine zilele
noastre, ca sä, dobandim o inima in-
teleaptá !
Intoarce-te, Doamne ! Pana când
sta-vei departo? Fii indurá,tor cu robii
t'Id!
Satura-n(3 diraineata de rnila ta,
ca sa putem striga cu glas de bucurie
ii sä, ne veselim in toate zilele vietii
noastre.
 PSALMII 91, 92
Da-ne atatea zile de bucurie, cate
ne-ai dat de smerenie, atatia ani de
fericire cati am viizut de nenorocire.
Vadä robii tai implinirea lucrurilor
tale si slava ta sa straluceasca peste
lor !
i 85, fie harul Domnului Dumne-
zeului nostru peste noi! i fu s5, spo-
rease5, lucrul mainilor noastre! Lucrul
mainilor noastre ca sa sporeasca!
91.
Dacit Dumnezeu este cu noi, cine va
impotriva noastrd!
Ca unid care locueste sub ocro-
tirea Celui Prea Inalt si se adiposteste
/a umbra Celui Atotputernio,
Zic &are Domnul: s Schparea mea
cetatea mea cea tare este Dumnezeul
meu, in el niidiljduesc s.
Cad el te va izbävi din 14111 rani,-
torului si de ciuma cea aducatoare de
pieire.
Cu pende sale te va acopen i si sub
aripile sale vei gasi ad'apost. Credin-
ciosia sa este pavaza i platosa.
Nu te vei teme de spaimele noptii,
nici de siigeata care zboara, ziva,
Nici de ciuma care umblä in in-
tuneric, nici de molima care pustieste
in miezul zilei.
Chiar cand ar cadea o mie langä
tine, zece mil de-a-dreapta ta, de tine
nimio nu se va atinge,
Ci numai cu ochii täí vei privi
vei vedea rasplata celor färä, de lege.
Caci tu intru Domnul ai pus se&
parea ta! Pe Cel Prea Inalt fácutu-l-ai
locul tau de adapost.
Nici o naprazna nu va da peste
tine si de cortul tau nu se va apropia
nici un i'apor.
Caci ingerilor sai Domnul le va
porunci sá te pazeascii, in toate cäile tale;
Te vor ridica pe maini, ca sit nu se
izbeascit de piatra piciorul tau.
Cdlca-vei peste leu i peste vipera,
calca-vei peste puiul de leu si peste
balaur.
Pentru cii s'a lipit de mine 11
voi mantui; 11 voi inalta, ciici cu-
noaste numele meu.
600
www.dacoromanica.ro
Cand ma va cherna, II voi auzi;
In ziva stramtorarii, voi fi cu el; man-
tui-l-voi i cu cinste il voi
Sat de viatii indelungatá Ii voi
da, ea ta se bucure de mitntuirea mea. »
Dumnezeu, cel minunat in lucrurile sale,
ocrotefte pe cel drept fi did pieirii pe cel
fdrei de lege.
Un psalm. - O cantare pentru
ziva Sambetei.
Bine este sá läudam pe Domnul
sä cantarn numele tau, o, Prea Inalte,
SA vestim dimineata mila ta
credinciosia ta in ceasuri de noa,pte,
Pe instrument cu zece coarde
In harfa i cu sprinten5, insotire din
chitara.
Gáci tu, Doamne, ma umpli de
bucurie ou faptele tale si do lucrul
mainilor tale ma veselese foart,e.
Cat de mar* stint zidirile tale,
Doamne, i cat de adanci aunt soco-
tintele tale!
Omul cel dobitocesc nu-si dii seama
de ele si cel nerod nu le pricepe.
Data cei nelegiuiti odráslesc ca
iarba i facatorii de reie propilsesc, este
ca sa fie starpiti pe veci.
Ci tu, Doamne, prea Malt esti
pururea.
Cäci iata, Doamne, vrajmasii
hit& vrajmasii täi cum pier, iar filcatorii
de rele se risipesc!
Tu, Doamne, inalti cornul meu
ca al bourului si m5, ungi cu proaspät
untdelemn.
Ochiul meu se desfateazii, privind la
vrajmasii mei cei iscoditori,si urechea mea
ascultand pe nelegiuitii mei protivnici.
Dreptii vor odriisli ca finicul
se vor imilta asemenea cedrilor din
Liban.
Saditi in casa Domnului, ei vor
da mlädite in curtile Dumnezeului nos-
tru.
Chiar la bätranete, ei vor avea
rod, vor fi plini de mazga i inverziti,
Ca sa vesteasc5, despre Domnul
ca e drept. El este stânca mea si intru
el nu se allá nici o stramb5,tate.
 PSALMII 93, 94, 95
93.
Domnul este impdrat prea slcIvit, mai
presus de toate cate sunt.
Domnul imparät,este; el e imbracat
intru slava ; imbräcatu-s'a Domnul
cu putere s'a incins, iar lumea a intiírit-o
foarte, ca ta nu se clatine.
Scaunul tau n'a neclintit dintru
inceput. Tu esti din vecii vecilor.
Ci raurile inalta, Doamne. inalta
1'11111.0e gla,surile lor, inalta raurile valu-
rile lor rasunatoare
Dar mai mult decat vuetul apelor
clocotitoare, mai mult decat zbuciumul
neasemuit al marii, märet este Domnul,
In cerurile sale prea inalte !
Descoperirile tale sunt cu totul ade-
varate ! Casei, Doamne, cuvine-se sfin-
tenie, in toata curgerea vremurilor.
94.
Rugdriune i mtingtliere sub apdsarea
tiraniei.
Dumnezeule al razbunitrii, Doamne
Dumnezeule al fázbunarii, arata-te !
Ridicá-te judecator al pamantului
rasplateste celor trufasi dupti faptele lor !
Pana cand, o, Doamne, cei fara
de lege, pana cand cei ara de lege sil
huzureascii,
Sa insire i sa spunii vorbe rara, noimil,
facatorii de rele sá se nnandreascá, ?
Ei sfärama poporul tan, Doamne,
apasa mostenirea ta.
Ei ucid pe vaduva si pe strein
pe orfani îi omoará ;
Si-si fac socoteala: o Domnul nu
vede, Dumnezeul lui Iacob nu ja seama! »
Luati aminte, voi cei prosti din po-
por si voi cei nerozi, cand yeti capata in-
telepciune
Cel ce a Badaurechea au nu
va auzi ? Cel ce a facut ochiul au nu
va vedea ?
Cel ce povatuieste popoarele nu
va dojeni oare ? Cal ce invata pe oameni
sa nu stie nimio ?
Domnul crumaste gandurile omului
-ca sunt ca o suflare.
Fericit este omul pe care tu fi
indreptezi si pe care fi inveti din legea ta,
601
www.dacoromanica.ro
Ca sa-1 tii netulburat in vremuri
de urgie, pana ce groapa nelegiuitului
va fi sapatä.
Cáci Doinnul nu va lasa pe poporul
sau si nu va parási mostenirea sa.
Cáci hotärirea va fi data dupa
dreptate i toti cei cu mima ouratii vor
Cine se va scula sa ma apere de
cei ? Cine va lua par tea mea impo-
triva celor fado, de lege?
Daca Domnul nu mi-ar fi venit
inteajutor, sufletul meu s'ar fi sälasluit
degrabá, in locasul tacerii.
Ori de cate ori zic: o Iatit, piciorul
meu se clatinä s, atunci mila ta mä spri-
jineste.
Cand multime de ganduri se aduna
In mima mea, mangaierile tale desfiiteazit
sufletul meu.
Ai tu vre-o továrasie cu tribunalul
ce] ce in numele legii faureste
asuprirea?
Ei se napustesc impotriva celui
drept i osandesc Auge nevinovat.
Dar Domnul imi va fi loe de acapare
Dumnezeul meu stanca de adapost ;
El va intoarce asupra-le nedreptatea
lor i pentru rautatea lor Ii va pierde,
ji va pierde Domnul Dumnezeul nostru.
95.
Läudati pe Domnul!
Veniti sä ne bucuram de Domnul
sä strigam catre stanca mantuirii
noastre !
Veniti sà-I intampinam cu cantari
de lauda f,ti in psalmi sa-1 preamitrim !
Caci Dumnezeu mare este Domnul
imparat prea inalt peste toti dum-
nezeii:
In mana lui sunt adancmile
mantului j varfurile muntilor sunt ale
lui;
A lui este marea, cäci el a facut-o,
asijderea i uscatul, pe care mitinile lui
l-au zidit.
Veniti sä ne inchinam i sá ne ple-
cam i sä cadem in genunchi inaintea
Domnului, ziditorului nostru,
Caci el este Dumnezeul nostru, iar
noi poporul pe oare-1 paste si oiie pastor
 PSALMII 96, 97, 98
riei lui. 0, de-ati asculta astdzi glasul
lui!
Nu invartoaati inimile voastre, ca
la Meriba, ca la Maasa, in pustie,
efind m'au ispitit pgrintii vostri
m'au pus la incercare, cu toate
zuserii minunile mele.
Vreme de patruzeci de ani, am
searbit neamul acesta i mi-am zis: « E
un popor de räfáciti cu duhul ; ei nu
cunosc cAile mole! »
Pentru aceasta, intru mänia mea
juratu-m'am: e Nu vor intra intru odihna
mea! »
96.
Läudati pe Domnul Dumnezeu, Judeeä,
torul lutniii
Ciintati Domnului ciintare noud,
cantati Domnului tot pämantul!
Cttntati Domnului, binecuviintati nu-
mele lui, propoveduiti zi cu zi mântuirea
lui;
Vestiti intre neamuri slava lui,
príntre toate popoarele minunile lui !
Gad Domnul este prea puternic
läudat foarte; el este mai de t,emut dead
toti dumnezeii;
Gad dumnezeii celorlalte neamuri
aunt chipuri cioplite, pe cand Domnul
a fäcut cerurile.
Strdlucirea i mdretia stau inaintea
lui; puterea i frumusetea sdlgaluesc in
templul sdu.
Dati Domnului, semintii din toate
neamurile, dati Domnului cinste i slavg!
Dati Domnului mdrirea cuvenítá
numelui shu; aduceti-i prinoase i intrati
in curtile sale !
Inchinati-vg Domnului, in odiijdii
sfinte, tremurati inaintea lui toti locui-
torii pdmäntului !
Spuneti popoarelor: « Domnul este
impirat ; el a intärit pdmitntul care nu se
va clätina ; el judecg popoarele intru drep-
tele s.
Sà se bucrure cerurile i sä tresalte
pimäntul, sd se zgudue marea i toate
vietuitoarele dinteinsa!
Sg zburde de bucurie câmpia ai tot
ce e pe ea! Si toti copacii pddurii sä vu-
lase& de voie bung, inainte,a Domnului,
602
www.dacoromanica.ro
13. Cici el vine, el vine sg judece
pämäntul, sà judece lumea cu dreptate
popoarele dupii dreptarul credincioaiei
sale !
97.
Zorile lui Dumnezeu, Judea-
torul si liftintuitorul.
Domnul este impgrat! Sit se bucure
p5,mdntul i multimea ostroavelor sä se
veseleascd!
Noun i intunecime Il impresoarg;
dreptatea i dreapta judecatä sunt te-
meliile tari ale scaunului eau.
Inainte-i purcede foc care mistue
de jur-imprejur pe vrdjmaaii
Fulgerele lui lumineazii lumea;
mäntul vede ai se cutremurd de spaimd,
Muntii se topesc de fata Doranuluí
cure se topete ceara, de fata Stgpanului
a tot pämäntul.
Cerurile vestesc dreptatea lui i toate
popoarele vdd slava lui.
Sà se ruaineze cei ce slujesc chipu-
rilor cioplite, coi ce se mandresc cu idolii
lor ! Inchinati-vg lui, toti dumnezeii !
Auzit-a Sionul i s'a veselit, i fiicele
lui Iuda au sältat de bucurie pentru ho-
täririle judecatii tale, Doamne!
Mai tu eati, Doamne, Dumnezeul
nostru Col Prea Inalt, peste tot pitman-
tul EA mai presus decdt toti dumnezeii.
Voi cei ce iubiti pe Domnul,
sii nelegiuirea! El pdzeate sufletele cu-
viosilor sdi si le izbilveate din mana color
pdcdtoai.
El este luming ce se revarsg peste
coi drepti i bucurie pentru oei eurati cu
mima.
Bueurati-vii, dreptilor. intru Dom-
nul i litudati sfänt numele luí!
98.
Toate neamurile si urea intreagä ed laude
pe Domnull
Un psalm. Cdntati Domnului cdn-
tare noug, &ad el a siivitrait minuni,
numai cu dreapta lui i cu bratul lui cel
sfänt.
Domnul a facut cunoscutd man-
tuirea sa, i in fata pdgdnilor a dezvilluit
dreptatea sa;
 PSALMII 99, 100, 101
El si-a adus aminte de rnila lui si de
credinciosia lui cutre casa lui Israil;
toate marginile pärnAntului au vázut
mAntuirea Dumnezeului nostru.
Strigati Domnului, toti locuitorii
mAntului ! Izbucniti in strigAte de veselie
si cäntati !
Cántati Domnului in graiurile harfei,
inteale chitarei si ale alautelor,
In graiurile trArnbitei si ale cornului,
strigati inaintea Domnului Imparat !
Stt se zgudue marea si ceea ce este
inteinsa, lumea i cei ce o locuesc !
Apele cele mari si, batá din pa/me
muntii laolaltà s'A tresalte de bu-
curie,
Inaint,ea Domnului ! Cáci el vine 85,
judece pdmAntul, sä judece lumea intru
dreptate i popoarele cu nepartinire.
99.
Preantdriti pe Dontnul, cel fntreit in
sfintenie I
Domnul impUrAteste - neamurile
sä se cutremure ! El ab; pe heruvimi-
pämäntul 135. se zgudue !
Mare este Domnul in Sion si prea
inalt peste toate popoarele !
Si. laude numele tau, mare si in-
fiicosat, caci sfânt este !
$i puterea irnpáratului st5, intru
aceea cii, iubeste dreptatea. Tu ai inte-
meiat ce este drept ; judecata i dreptatea
In Iacob tu le-ai fAcut sil fie.
Prea inaltati pe Domnul Dumne-
zeul nostru asternutului
picioarelor sale, c5, sfAnt este Domnul !
Moise si Aaron erau intre preotii
Samuil futre cei ce chemau numele
ski; ei strigau cätre Domnul si el
asculta.
Din stAlpul de nouri el le vorbea ; ei
pazeau poruncile lui i legea pe care le-a
fost dat-o.
Doamne Dumnezeul nostru, tu
le-ai dat ascults,re ; Dumnezeu iertAtor
ai fost cu ei, dar fl'a fázbunátor asupra
faptelor lor viclene.
Proa inAltati pe Domnul Dumne-
zeul nostru i inchinati-v5, in sfAnt mun-
tele säu, ci.oi sfänt este Domnul Dum-
nezeul nostru!
603
www.dacoromanica.ro
100.
Lcludati. pe Domnul, alci vrednic este de
toatcl lauda!
Un psalm de laudà". - Strigati Dom-
nului, toti locuitorii p5mAntului !
Slujiti Domnului cu bucurie,
inaintea lui plini de veselie!
Si.stiti ci. Domnul este Dumnezeu!
El este ziditorul nostru i noi suntem
ai lui, - poporul s'Ata i oile päsunilor
sale.
Veniti la portile sale cu cAntäri de
multumità, intrati in curtile sale cu cán-
t'Ad de laudál Multunairi aduceti-i ! Nu-
mele sáu binecuvAntati-1,
CAci Domnul este bun; mila lui
tine un veac, credinciosia lui rämäne in
neam de neam !
101.
Fägetduinte de credinciosie altre Domnul.
Un psa/m al lui David. Preamari-voi
in cAntäri bunatatea i dreptatea;
Doamne, Ii voi canta din hada.
Fi-voi Cu luare aminte la calea ce,a
dreaptA: CAnd, oare, veni-vei cutre mine ?
Umbla-voi intru nevinovatia inimii
mele, inláuntrul casei mele.
Nimio uricios nu voi îngi.dui ina-
intea ochilor mei. Purtarea cAlcatorilor
de lege o urálc; nimio nu se va lipi de
mine.
mima fiitarnicA sä se depArteze de
mine ! Ceea ce este räu nu vreau si.
cunosc !
Pe cel ce barfeste in dos pe aproa-
pele sau 11 voi da pieirii; pe omul
ingamfat i cu mima trufas& nu-I voi
putea fábda.
Fi-voi cu ochii atintiti la ore-
dinciosii din tarli, ea sil, locuia.sc5, lAngA
mine. Cel ce umbra pe cái cucernice, acela
imi va sluji.
Nu va locui in15,untrul casei mele
cel ce iubeste inselAciunea ; cine are nä-
ravul sä minti. nu-si va gi-u3i loo inaintea
ochilor mei !
In fieca,re dimineatil voi stárpi prin
judecatA pe toti ea'ufädttorii din tara:, ca
s'A pierz din cetatea Domnului pe toti cei
ce luoreazA fárAdelegea.
 PSALMII 102, 103
102.
Rugdciune ceitre Domnul, ca sd se indure
iarclyi de Israil.
Rugaciunea celui obijduit i sleit de
putere, care isi revarsa, tfinguirea fria-
intea Domnului.
Doamne, asculta rugaciunea mea si
strigatul meu sa ajunga la tine !
Nu ascunde fata ta de mine ; in ziva
cand sunt in stramtorare, pleaca spre
mine urechea ta ; cand te chem, degraba
auzi-ma !
Chei zilele mele se sfarsesc ca fumul
oasele mele ard ca jaratecul.
Palita ca iarba, inima mea se usuca,
si am uitat sá mai mangue painea mea;
De multul meu suspin, oasele mele
se lipesc de pielea mea.
Sunt asemenea pelicanului din pu-
stie i asemenea bufnitei printre &ah-
maturi ;
Petrec noptile fila somn si scot
tipete de jale, ea o pasare singuratica,
pe acoperis.
Vrajmasii mei ma batjocoresc in
tosta vremea i cei ce turbeazit impotriva
mea s'au jurat sa-mi rapue viata.
Ci eu mariano cenusb, ca i cum ar fi
paine i bautura mea o amestec cu lacrami,
Din pricina maniei tale si a inta-
ratarii tale; eaci tu m'ai ridicat i m'ajo
zva.rlit departe.
Zilele mele sunt ca umbra ce se
lungeste i eu mä usuc ca iarba.
Dar tu, Doamne, stiipb.'nesti vesnic
din jiltul tau i numele tau däinueste
din neam in neam.
Tu te vei scula si te vei indura de
Sion, etici vremea ca sa te rnilostivesti
de el, vremea hotdritä a venit,
Cáci slugile tale iubesc pietrele
Sionului si se induioseaza de colbul lui.
Atunci neamurile vor cinsti nu-
mele Domnului i toti imparatii paman-
tului slava fa,
Caci Domnul va cladi Sionul
se va arida Intru slava sa;
El va lua aminte la cererea celui
gol si nu va dispretui rugaciunea lui.
Sa, se serie acestea pentru neamul
viitor, ea norodul ce va fi zamislit s'a
preamareasca, pe Domnul ;
804
www.dacoromanica.ro
Cid Donmul va privi de sus, din
sfantul sau locas, si-si va intoarce pri-
virea din cer catre pamant,
Ca sil, asculte suspinul celui robit
sa slobozeascii, pe cei haraziti mortii,
Astfel ca ei sá vesteasca numele
Domnului in Sion si lauda lui in Ieru-
salim,
Cand neamuri/e i imparatiile adu-
na-se-vor laolalta sä slujeasca Domnului.
El a sfaramat puterea mea, in
cale, si zilele mele le-a scurtat,
Dar eu am zis: Dumnezeul raeu,
nu ma lua in miezul varstei mele, tu ai
carui ani se prelungesc din neam in
neam.
La inceput, tu ai intemeiat pá-
milntul i cerurile sunt lucrul
tale ;
Ele vor pieri, dar tu ramai; toate
ea o haing invechi-se-vor ; ea un ves-
mant le vei schimba si nu vor mai fi,
Dar tu riírnai acelasi i anii tra nu
vor avea sfarsit.
Feciorii slugilor tale vor avea salas
statomic i semintiile lor vor ramanea
In veac, inaintea ta.*
103.
Multumitä pentru pctrinteasca bunätate a
lui Dumnezeu pi pentru fndurarea lui tata
de Israit.
Un psalm al lui David. Binecu-
vinteaza, suflete al meu, pe Domnul si
toate cele dinlauntrul meu numele cel
sfant al lui !
Binecuvinteaza, suflete al meu, pe
Domnul si nu uita toate binefacerile lui.
El iartä toate faradelegile tale, el
vindeca toate boalele tale,
El izbaveste din stricaciune viata
ta, el te incununeaza cu milá, i cu in-
duran,
El satura de indurari pofta ta;
tineretile tale innoi-se-vor ea ale vultu-
rului.
Domnul face dreptate i judeca pe
eei apasati.
El a facut cunoscute dile sale lui
Moisi i fiilor lui Israil faptele sale.
Indurat i milostiv este Domnul,
indelung rabdator i mult milosard.
 PSALM 104
El nu cearta pana in sfarsit §i nu
One deapururi mânia lui.
El nu ne rasplateste dupa picatele
noastre 13i nici dupi faradelegile noastre
nu ne intoarce noug.
Ci eat este departe cerul de pa-
mánt, atata e de mare mila lui catre cei
ce se tem de el;
*i cat este de departe Rasaritul
de Apus, atat departeazi el de la noi
faradelegile noastre.
Precum milueste un parinte pe
fiii sii, asa milueste Domnul pe cei ce
se tem de el,
Oda el cuneaste faptura noasträ,
qi-si aduce aminte cä arana suntem.
Omul?... Zilele lui sunt ca iarba;
el infloreste ca floarea campului:
Cand sufra vantul ea se trece si nu
se mai cuneaste locul unde a fost.
Dar mila Domnului trae deapururi
catre cei ce se t,em de el si dreptatea lui
se revarsa peste fiii fiilor,
Peste cei ce pazesc legamantul lui
aduc aminte de poruncile lui, ca si
le indeplineascä, pe ele.
Domnul a asezat in cer jilul sau,
lar imparatia lui se intinde peste toa&
lumea.
Binecuvantati pe Domnul, ingerif
lui, voi viteji puternici, care pliniti cu-
vantul lui, ascultand de gla,sul poruncii
lui!
Binecuvantati pe Domnul, toate
ostirile lui, slujitori ai lui, care faceti voia
lui!
Binecuvantati pe Domnul, toate
lucrurile lui, in tot locul stapinirii lui!
Binecuvinteaza, suflete al meu, pe Dom-
nul !
104.
Mdrirea fi bundtatea lui Dumnezeu se
dau pe latd din zidirea acestei lumi.
Binecuvinteazá, suflete al meu, pe
Domnul! Doamne Dumnezeul meu, cat
esti tu de mare! Intru märetie s'a strilu-
cire esti imbricat!
Tu te invelesti intru lumina ca
Inteun vesinant, tu desfieuri cerurile
ea un cort!
605
www.dacoromanica.ro
Tu ai elädit in apele de sus prid-
voarele tale; tu ai facut din non i carul
tau; tu te porti pe aripile orcanului;
Tu faci din vanturi solii tai; tu faci
din foc, din para, slujitorii tiii.
Tu ai intemeiat pamantul pe taracii
lui, asa ca si nu se clatine in veac i in
vesnicie.
Cu adancul apelor de sus - aidoma
unui talar-tu l-ai acoperit, astfel ca
pe munti au statut apele.
La certarea ta ele au fugit, la
gla,sul tunetului tau s'au dat inapoi in-
fricosate.
De pe munti, s'au pogorit in
catre locul pe care 1-ai statornicit lor.
Hotar le-ai pus pe care nu-1 vor
trece, nu se vor mai intoarce ca si. aco-
pere pamantul.
Tu triraiti izvoare jos in vai; ele
!si iau calca printre munti,
Ele a,dapi toate dobitoacele cam-
piei; asinii sàlbatici îi astamparil setea
lor;
Langi paraie, salisluesc pasarile
cerului; ciripitul lor rizbeste printre ra-
muri.
Din camarile de sus tu adäpi
mulata si din rodul savarsirilor tale se
satura pamantul.
Tu faci ad rasara iarbä pentru vite
si plante pentru munca omului, ca sä,
scoata hrana din pamant :
Vinul care inveseleste mima
untul de lemn care face sa stralu-
ceasa fata lui, i painea care intareste
mima lui.
Plini sunt de mä.zga copacii Dom-
nului, cedrii Libanului pe care i-a sadit.
Acolo piisdrile dureazi cuiburi;
barza pe al sau, in chiparosi.
Muntii cei inalti sunt tinutul ca-
prei-salbatice; stancile scorburoase sunt
ascunzateare pentru afan.
Tu ai facut luna spre impartirea
timpului; soarele cuneaste ceasul apu-
nerii sale.
Aduci intunericul si se face noapte;
inteinsa misuna, toate fiarele padurii:
Puii de leu racnesc dupa pradä,
cer de la Domnul hrana lor.
Când rasare soarele, atunci ele se
strò,ng si in vizuinile lor se nula,
 PSALMUL 105
lar omul iese la luorul eau si la
munca sa pan& seara.
Cat de numeroase aunt lucrärile
tale, Doamne! Toate cu intelepciune
le-ai zidit. Plin este pamântul de aid:-
tuirile tale!
Jata marea! Uria i larga, si In-.
coace i incolo ! In ea fojgaesc, fara,
numar, vietati mici i vietati mari;
In ea coribilie croiescu-si cale
Leviatanul pe care 1-ai zidit ca si zburde
inteinsa.
Ele toate asteapti de la tine ca sa
le dai hrana la bun& vreme.
Tu le dai: ele culeg; tu deschizi
mina ta: ele se satura de bunatati.
Ascunzi fata ta: ele se spainattn-
teaza; iei inapoi suflul lor: ele mor EA se
intorc in pulberea lor.
Triruiti duhul lor: ele se zidese
din nou i primenesti fate, pa,mii.'ntu-
lui.
Fie marirea Domnului in veci!
Veseleasca-se Domnul de lucrurile sale!
El care aruncii ochii spre pimant
s'r pamintul se cutremuri! El care
atinge muntii i muntii fumegii!
Cânta-voi Domnului toatâ viata
mea; preamari-voi pe Dumnezeul meu
In tot veacul meu.
Placute fie lui cuvintele mele ! Eu
In Domnul ma voi veseli.
Piara pacittosiii de pe pa.mant
cei fara de lege sa nu-si mai afle loe!
Binecuvinteazä, suflete al meu, pe Dom-
nul! Aliluia!
105.
Binefacerile lui Dumnezeu reveirsale asu-
pra poporului evreu, din zilele lui Avraam
pdnd la intrarea in tara sldntd.
Laudati pe Domnul! Propoveduiti
numele lui! Vestiti intre popoare lucra-
rile lui!
Cantati-1 pe el! Proslaviti-1 in
psalmii vostri! Spuneti toate minunile
lui!
L'audati-va intru dint numele lui;
bucure-se mima celor ce-1 cautii, pe
Domnul!
Cercetati pe Domnul i puterea lui,
cautati pururea fata lui!
606
www.dacoromanica.ro
Aduceti-vii, aminte de minunile pe
care le-a facut, de faptele lui cele uriase
si de poruncile iesite din gura lui:
Voi urmasi ai lui Avraam, sluga
lui, voi fii ai lui Iacob, alcsii lui!
El este Domnul Dumnezeul nostru
judecatile lui stapânesc pamântul,
El îi aduce aminte in toata vremea
de legamantul lui - de cuvántul pe care
1-a dat la mii de generatii -
De legamantul lui incheiat cu
Avraam si de juramántul facut lui Isaac.
Si i 1-a statornicit lui Iacob proo-
rocie i lui Israil vesnic legamant,
Zicand: Tie iti voi da pamántul
Canaan, ea tinutul mostenirii voastre
In vremea cand erau numai o mina
de oameni i streini in aceasta, lard.
Ci ei mersera din popor in popoi
si din imparatie in imparátie,
Dar el nu ingadui nimanui
asupreasca i imparati pedepsi din pri-
cina lor.
Nu vi atingeti de unsii mei si
proorocilor mei nu le faceti nici un
rim! u
Domnul chema foametea in tara
lor faxil de paine.
El trirnise un om inaintea lor
Iosif fu vándut ca rob;
Si i-au strans picioarele in obezi
si I-au ferecat in cause,
Pima in ceasul &and s'a implinit
proorocia lui i cuvântul lui, Dumnezeu
1-a dovedit nevinovat.
Imparatul trimise &du dru-
mul, stapinitorul popoarelor 11 scoase
din inchisoare.
Atunci 1-a pus domn peste casa
sa i chivernisitor peste toatii, avutia sa,
Ca sa tina in friar pe principi dupa
voia lui si pe bittrini sa-i invete intelep-
ci un e.
S'r Israil a venit in Egipt i Iacob
a stat vremelnic in tara lui Ham.
Atunci Domnul inmulti foarte pe
poporul sari si-1 facu mai tare dealt asu-
pritorii lui.
El schimba mima Egiptenilor ca
sa urasci pe poporul sau si ta se poarte
vicleneste cu slujitorii sal
Ci el trimise pe Moise, sluga, lui,
si pe Aaron pe care 1-a fost ales.
 PSALMUL 106
El a filcut minuni in pustie i fapte
mai presus de fire in Ora lui Ham:
Trimis-a intuneric £0i s'a intunecat,
dar Egiptenii nu luarii in seam& cuvintele
lui,
Prefäcut-a apele lor in stInge i pestii
din ele murirli,
Fr:tout-a s misune broastele
plimäntul lor, chiar i in citmitrile
pirätesti,
El a dat poruncä, i hit& ca, venini
täuni i tartan in toate hotarele lor ;
Slobozi peste ei grindina in loe de
ploaie i foc arzätor in tara lor.
El tatu viile i smochinii lor si
pometul din tinuturile lor il prapädi.
Si a dat iar poruneä, i venifá,
custe i forfocari far& numar,
Care mlincará, tooth, iarba din pä-
mäntul lor i tot rodul tarinilor lor.
Apoi el a lovit pe toti
din Egipt, tool& parga bärbätiei lor,
Si incárcati cu aur cu argint i-a
scos din Egipt si n'a fost in semintiile
lor nici un zalavnic.
Atunci Egiptenii s'au bucurat de
plecarea lor, cáci groaz5, cäzuse peste ei.
lar Domnul a intins dea,supra lor un
nor ca s5,-i umbreascá i foc ca lu-
mineze noaptea,
lar cänd au cenit, le-a trimis pre-
pelite i i-a sidurat cu paine din cer ;
El a despicat stänca i a täsnit aria,
apa a pornit prin pustiu ca un am,
Cici Domnul tinut cuvitntul
eau cel sfänt cátre Avraam, sluga sa.
Drept aceea, a scos pe poporul sau
cu bucurie i pe alesii sái intru chiote
de veselie.
El le-a dat apoi in stapitnire tärile
popoarelor i agonisita noroadelor drept
mostenire,
Ca sä, päzeascá ränduielile lui i 8'6
ja aminte la poruncile lui. Aliluia!
106.
Israil calcd legea Domnului, dar Domnul
rclm4ne credincios legdmdntului sdu.
Aliluia! Läudati pe Domnul, ci
este bun, cá in veac tine mile lui!
Cine va spune faptele cele mari ale
Domnului i va vesti toatä, slava lui
607
www.dacoromanica.ro
Fericiti sunt cei ce pizesc pravila
lui i träiesc potrivit dreptiitii in toatii,
vremea!
Adu-ti aminte de mine, Doamne,
cänd vei milui pe poporul täu, i cerce-
teaza-mi când vei härdzi ajutorul
Ca sä privesc fericirea celor alesi
ai tài, sá ma' bucur de bucuria poporului
täu i sá mä, mändresc impreunii cu
mostenirea ta.
Piicatuit-am ca i pärmnii nostri,
sävärsit-am fdrädelegi, abä,tutu-ne-am
de la pravila ta.
Pärintii nostri, in Egipt, n'au luat
in seamá minunile tale, uitat-au de mul-
timea milelor tale si s'au räzvrätit längä.,
Marea Rosie;
Dar el i-a mäntuit pentru numele
ca sä, facii cunoscutä puterea sa.
El certa Marea Rosie i ea sec& si
Ii trecu prin adáncuri ca prin pustie.
Si Ii mantui din mitna celor ce-i
urau slobozi din puterea dusmanului,
Cfici apa acopen i pe asupritorii lor
nici unul din ei nu scäpä,.
Atunci ei dadurá crezämänt spu-
selor lui i canter& cântäri intru lauda lui.
Dar degrab5, ei uitarit faptele Dom-
nului si nu asteptarii sä, se indeplineascii
punerile lui la cale,
Ci se lasarti in desert pradi pof-
telor lor i ispitirá in pustie pe Dumnezeu.
Atunci el le implini pofta, lor, dar
Ii lovi cu
Pe urmä, se fázvrätirä in tabgirä,
impotriva lui Moise si a lui Aaron, sfän-
tul lui Dumnezeu;
Dar pámántul se deschise i in-
ghiti pe Datan i acopen i ceata lui Abiram,
Caci focul mistui ceata lor i fla-
dire nirnici pe cei Rua' de lege.
Ei 14i fàcurä apoi un vitel in Horeb
si se inchinarii inaintea acestui chip
tumat,
i astfel ei schimbarä, pe Cel ce
era slava lor cu un chip de bou, care
manâncii., iarbi.
Ei uitarä pe Dumnezeu, care-i
mäntuise i fäcuse in Egipt fapte minu-
nate,
Fapte mai presus de fire in pä-
mitntul lui Ham si lucruri uimitoare la
Marea Rosie.
 PSALMUL 107
Atunci i-a fost cuvantul nimi-
ceascd, daca Moise, alesul lui, n'ar fi
stat inaintea lui la ruptoare, ca sd domo-
leascti, mania lui gata de nimicire.
Apoi ei dispretuird, pdmantul mult
dorit si nu se increzura in fagaduinta lui,
Ci cartird in corturile lor si. nu
ascultard de glasul Doinnului.
Atunci el ridicd impotriva lor
mana sa, ca doboare in pustie,
Si 85, arunce sernintia lor printre
neamuri risipeascd in alte taxi.
Ci ei slujirä lui Baal-Peor si man-
cara din jertfele aduse mortilor,
si-1 intaratard cu faptelc lor si o
molimd bantui printre ei.
Dar Fineas se ridied si fu jude-
eiitor, si molirna se opri.
Si aceasta i-a fost pus& la burla
socotealti, din neam in neam, pana In
veac.
Si-1 intiratara iartisi la apele Me-
ribei, i Moise pentru ei avu necaz,
Cdci ei se fázvratird impotriva Du-
hului lui Dumnezeu i Moise rosti cu
buzele sale cuvinte nechibzuit,e.
Ei nu starpirä popoarele pe care
Domnul hotitrise sa le starpeascd,
Ci se amestecard cu päganii i invd-
tara obiceiurile lor,
i slujird idolilor lor, care ajunsera
cursa pentru ei;
Si jertfira demonilor pe feciorii
pe fiicele lor,
Si vdrsara s'auge nevinovat, san-
gele feciorilor i al fiicelor, pe care Ii jert-
firä, idolilor din Canaan, si pangarird pl-
mantul cu sangele varsat.
Astfel, prin faptele lor se fama
necurati i precurvirá prin purtarea, lor.
Atunci mania Domnului se aprinse
impotriva poporului sä,u, fu scarbil,
de rnostenhea sa.
Deci Ii dticlu pe ei pe mina paga-
nilor i coi ce îi urau pe ei ajunserd sti-
panitorii lor;
Vrajmasii lor Ii Impilard i ei se
incovoiard sub mana lor.
De multe ori Domnul i-a izbtivit,
cu toate cii erau nesupusi in sfaturile lor
si se cufundau in nelegiuirile lor.
Dar el a luat aminte la stramto-
rarea lor i a auzit tanguirea lor;
608
www.dacoromanica.ro
El vi-a adus aminte de legdmantul
sal' si s'a milostivit dupa mare mil sa.
El le-a dat sa gäseasca indurare
inaintea tuturoi celor ce-i tineau in
robie.
Mantueste-ne, Doamne Dumne-
zeul nostru, i ne adunä dintre neamuri,
ca sa ldudam numele tiiu cel sfant fOi
facem slava noastra din preamarirea ta!
Binecuvantat si fie Domnul Dum-
nezeul lui Israil din veac i pana in veac
si tot norodul sii rosteascd Amin !
Aliluia!
107.
Imn catre Dontnul, col ce ouintuqte pe ai
sdi din tocad prime jdia.
« Ldudati pe Domnul, cd este bun,
cd In veac tine rnila lui »
Asa sil, spunti, cei mântuiti de Dom-
nul, cei pe care el i-a izbiivit din mana
vriíjmasului,
Si cei pe care i-a adunat din toate
Várile:de la rásiírit, de la apus, de la
miazä-noapte si de la miazá-zi.
Unii rataccau prin pustie, prin
idgane fina clirdri i fiiird si dea de vre-o
cetate locuitti.
Fliltnanzi i insetosati. sufletul lor
se sfasia In ei.
Atunci, in stramtorarea lor, au
strigat catre Domnul si el i-a izbilvit din
chinurile lor,
i i-a dus pe ei la cale dreaptd, ca
sii ajungd la cetatea cea locuitd.
Si laude deci pe Domnul, pentru
milele lui i pentru minunile lui catre
fiii oamenilor
Gáci el a saturat sufletul insetat
sufletul flimand 1-a umplut de burla-
tAti.
Altii sedeau In intuneric Eji in
umbra mortii, robiti i ferecati in lanturi,
Pentru ca murmurasera impotriva
poruncilor lui Dumnezeu i dispretuiserd
sfatul Celui Prea Inalt.
Ci Domnul incovoiase sub durere
mima lor, se poticnisera i nimeni nu-i
ajuta.
Atunci, in stramtorarea lor, au
strigat catre Domnul si el i-a izbavit din
chinurile lor,
 PSALMUL 108
I-a scos din intuneric si din umbra
mortii i lanttuile lor le-a sfitramat.
Sä, laude deci pe Domnul, pentru
milele lui i pentru minunile lui &are
fiji oamenilor !
Ciici el a zdrobit portile de aramä
zavoareie de fier le-a sfitramat.
Unii plitimeau din pricina
telor i pentru fiíradelegile lor indurau
suferinte,
Sufletul lor se Ingretosa de once
hranä i se apropiau de portile impiirlitiei
mortii.
Atunci, In stramtorarea lor, au
strigat catre Domnul si el i-a izbilvit din
ohinurile lor,
El a trimis cuvantul situ i i-a
tämäduit si din prapastia lor i-a man-
tuit.
Sit laude deci pe Domnul, pentru
muele lui i pentru minunile lui cätre
fiii oamenilor!
Sit jertfeascii jertfe de laud5,
povesteasc5, faptele lui cu strigitte de
bucurie!
Altii plecaserit pe mare In coräbii
fAceau negot pe intinsele ape.
Acestia au vdzut lucrtuile Dom-.
nului j minunile lui in adancurile
Ci el a poruncit si o vijelie se porni
rascoli valurile
Ele zbucneau pan& la ceruri si se
priibuseau apoi In adancuri. Iar sufletul
celor din corabie se topea de groaza;
Ei se invarteau i citdeau incoace
incolo ca un om beat, iar teat& iste-
timea lor nu folosea la nimio.
Atunci, in stramtorarea lor, au
strigat c5,tre Domnul si el i-a izbavit din
chinurile lor,
El domoli vijelia, iar valurile se
Ci ei se bucurarit cit le-au vazut
potolite i Domnul Ii indreptit la limanul
dorit.
Sä laude deci pe Domnul, pentru
milele lui i pentru minunile lui clitre fiii
oameni/or !
S5,4 prea fnalte In adunaren po-
poarelor i in sfatul celor biltrani sa-1
prosliiveascit !
El a prefäcut fluviile In pustie
izvoarele de ap5, In pámant uscat,
609
www.dacoromanica.ro
Pämantul roditor in gram s5,rat,
din pricina räutätii celor ce-1 locuiau.
El a schimbat pustiul In iezer de
ape si pamttntul uscat in izvoare;
El a Ealásluit inteinsul pe cei
manzi si a intemeiat cetiiti de locuit,
Ei au semänat ogoarele si au siidit
vie care a dat rod.
El i-a binecuvantat i s'au inmultit
foarte, iar vitele lor n'au scäzut la
numär.
Dar de la un timp au dat inapoi §1.1
s'au incovoiat sub povara nenorocirii
a obidei.
Pentru c5, Domnul revars5, ocara
peste principi face sä pribegeascii
prin locuri singuratice i farit
Dar el ridicä pe cei säraci din do-
sidirea lor ii sporeste spia lor ca tur-
mele.
Priveasc5, aceasta cei drepti i sit
se veseleascii, iar cei vicleni astupe
gura!
0, de-ar fi cineva intelept ca sä
ja aminte la toate acestea i sä priceapit
binefacerile Domnului!
108.
Cdntee de lava i rugdciune.
0 cantare. lJn psalm al lui David.
Pregittitä este inima mea sä te
laude, Dumnezeule! Canta-voi tie si
voi preamdri ! Numai tu esti mitrirea
mea!
Desteaptit-te, harf5, si tu chitarit,
voi destepta zorile !
L5,uda-te-voi printre popoare,Doam-
ne, intre neamuri cánta-voi tie,
Cici mila ta covarseste cerurile, iar
credinciosia ta se inaltä pan& la nori.
Inalta-te mai presus de ceruri,
Duninezeule, si slava ta sä str5,1uceascit
peste tot piimantul,
Pentru izbeivirea celor iubiti ai tai !
Ajutrt-ne cu dreapta ta i ne auzi pe noil
Dumnezeu a gait in sfantul säu
/ocas: Sui-md-voi i voi impitrti Si-
hemul i valen adfinc5, de la Sucot voi
milsura-o.
Al meu e Galaadul, al meu e Ma-
nase; Efraimul e coiful meu, iar Judo
este schiptrul meu.
39
 PSALMUL 109
Moabul imi slujeste drept lighean
de spalat; asupra Edomului arunc san-
dala mea; impotriva Filistenilor izbuc-
nesc in strigate de ritzboi.
Cine ma va caläuzi in cetatea in-
tarita ? Cine ma; va indruma catre Edom?
Nu ne-ai aruncat tu oare de la
tine, Dumnezeul nostru, si nu vrei sä mai
mergi Cu ostirile noastre ?
Ajuta-ne impotriva asupritorilor
nostri, cici ajutorul omenesc n'are nici o
tärie.
Cu Dumnezeu cistiga-vom bi-
ruinta si el insusi va calca in picioare pe
vrijmasii nostri.
109.
Un prigonit blestemd dasmanii si se
bizaeste in ajutorul Domnului.
Starostelui cantaretilor -- un psalm
al lui David. Dumnezeide, pe care te
laud, nu tacea!
Cici cel fara de lege si cel viclean
si-au deschis impotriva-mi gura lor
graiesc cu limb& mincinoasa,
i cu vorbe dusmänoase má Incon-
joarä si-mi fac razboi fa:di pricini.
Ei ma pizmuese pentru dragostea
mea, pe cand eu mä rog pentru ei,
Ba mai mult, imi rasplatesc cu rau
pentru bine si in loo de iubire imi aratä
urä.
Ridica impotiivi-i un om rau si un
p5,ris ni stea de-a-dreapta lui!
Cand va fi judecat, sá iasä, vinovat,
iar rugitciunea lui fie Elate" drept
vini!
Patine sa fie zilele lui, iar drega-
toria lui s'o ja altul;
Copiii lui sa ajunga orfani, iar fe-
meia lui sä rilmänä viduvii!
Copiii lui sii urnble hoinari i sa
cerseasca i sa fie dati Dian'', din casele
lor, pornite sii, se prabuseasca!
Cimatarul sa se facii stapin pe
toatä averea lui, iar streinii sa jefuiasca
toata agonisita lui!
Nimeni sä nu-i mai fie prieten
nimanui sá nu-i mai fie mil& de orfanii
lui!
Urmasii lui sa fie starpiti si nu-
mele lor sa se sting& in neamul urmator !
610
www.dacoromanica.ro
Pomeniti sii, fie firildelegea parin-
tilor sii pururea la Domnul i picatul
maicii sale si nu fie iertat !
Si. fie picatele lor vesnic inaintea
Domnului i si se stearga de pe pamant
amintirea lor!
Pentru c5, unul ca acesta a uitat si
fie milostiv, a prigonit pana la moarte
pe cel sirac si a dos'adit si pe cel cu
mima infrintä.
Iubit-a blestemul: si vie peste
el! Nu i-a fost drag& binecuvintarea:
fuga de la el!
El s'a imbricat cu blestemul cum
s'ar fi imbracat cu o hainä: si intre ea
apa inlauntrul lui F,4 ea untul de lemn
In oasele lui!
Sti-i fie ca un vesmânt cu care se
inveleste i ca un bran cu care se incinge,
pururea!
Aceasta sä fie riisplata protivni-
cilor mei, de la Domnul, si a celor ce
gr5,iesc cu räutate impotriva mea!
Dar tu, Stapáne Doamne, milos.
tiveste-te spre mine, pentru numele
tiu, eäci bun& este mila ta; izbäve-
ste-mb, !
Caci sunt dosädit lipsit, iar
inima mea este ränitä in pieptul meu!
Asemenea umbrei care da spre
sean, eu ma due; smuls sunt de Wait
ca lacustele!
Genunchii mei tremurä din pri-
cina postitului i trupul meu este istovit
uscat.
De ocara am ajuns pentru vraj-
masii mei; cand má vád, clatin5, din
cap.
Vino inteajutorul meu, Doamne
Dumnezeul meu, i ma mantueste dupa
mila ta,
Ca sá cunoasca ei ni acesta este
lucrul mainii tale, ca tu esti, Doamne, cel
care ai facut aceasta!
Ei blestemi, dar tu binecuvintezi;
ei se razvratesc, dar ajung de rusine
robul tau va fi plin de bucurie.
Invesmânte-se protivnicii mei in-
tru ooara i inveleascä-se intru necinste
ca inteo mantie !
Lauda-voi foarte pe Domnul cu
gura mea si-1 voi preamari in adunarea
color mu10,
 PSALMII 110, 111, 112, 113
31. Caci el st6, deasupra nevoiayului,
ca sä-1 izbäveasca de cei ce (manden su-
fletul lui.
110.
lmpdreitia i preotia lui Mesia.
Un psalm al lui David. Zis-a
Domnul Domnului meu: s Stai de-a-
dreapta mea, pana ce voi pune pe vraj-
mayii tai ayternut picioarelor tale ».
Schiptrul puteril tale intinde-l-va
Domnul din Sion: a Domneyte in mij-
locul duymanilor tai!
In ziva biruintei tale, poporul tau
va fi cu tine, irapodobit cu sfintenie;
din pantece, mai nainte de luceafar,
te-am näscut. »
Juratu-s'a Domnul i nu-i va parea
fati: «Tu eyti preot in veac, dupd randu-
iala lui Melchisedec
Domnul este de-a-dreapta, ta; in
ziva maniei sale, el sfaramit pe imparati ;
El face dreptate futre neammi;
umple locul cu leyuri; zdrobeyte capete
cát e tara de larga.
Din parliul din cale el bea api, de
aceea sprintenit el tine capul sus.
111.
Lauda lucrurilor lui Dumnezeu vi a
pravilelor sale.
Aliluia! Läuda-voi pe Domnul, din
toata mima mea, in adunarea celor
drepti tyi in obytia lor.
Minunate sunt faptele Domnului
vrednice de cercetat pentru toti cati le
pun la inima.
Toata lucrarea lui este maretie
stralucire i dreptatea lui dainueyte in
veac.
El a facut ca minunile sale sa fie
veynic pomenite; Domnul este indurator
milosard.
Dat-a hrana celor ce se tem de el
yi sine minte pururea legamantul sau.
Aratat-a poporului sau t'aria fap-
telor sale, dandu-i sä suipaneasca moyte-
nirea paganilor.
Lucrul mainilor sale este credin-
cioyia i dreptatea; toate oranduirile sale
sunt neschimbate,
www.dacoromanica.ro
611
Ele sunt ayezate spre vecii vecilor,
intocmite cu credincioyie dreptate.
Trimis-a poporului san- izbavire;
intemeiat-a legamântul säu pe veci; nu-
mele sau este sfant i infricoyat.
Frica de Domnul este inceputul
intelepciunii; cei ce se tin de ea sunt prea
cuminti. Lauda Domnului ramane in
veac.
112.
Icoana i fericirea celui ce se teme de
Domnul.
Aliluia! Fericit este omul care se
teme de Domnul i iubeyte foarte porun-
cile lui!
Semintia sa este puternica pe pa-
mant, caci neamul oamenilor drepti e
binecuvántat.
In casa sa, belyug i boga:0e, iar
fericirea sa dainueyte pururea.
Celor drepti Domnul le straluceyte
ca lumina in intuneric ; el este mult in-
durat, milostiv i drept.
Fericit este omul milosard, care di
cu imprumut yi care îi randueyte lucru-
rile cu dreptate.
In veci nu se va clinti; pomenirea
dreptului va fi veynica.
De veytile cele rele el nu se teme,
caci mima lui e tare; el nadajdueyte in
Domnul.
mima lui e barbitoasa i nu se
infricoyeazil de nimic, pana, ce va vedea
prabu8irea apäsatorilor 86,i.
El este darnic, el imparte milostenii
celor s'arad; fericirea lui dainueyte pu-
rurea, puterea lui se va ridica sus intru
Cel Era de lege vede acestea yi se
manie, scrayneyte din dinti yi se usuta.
Nazuintele celui pacatos dau grey.
113.
Domnul din ceruri ja aminte la cei
doseidi¡i.
Aliluia! Slugi ale Domnului, 16,udati
pe Domnul ! Liiudati numele lui!
Fie numele Domnului binecuva,ntat
de acum i pana in veac !
De la rasiirit yi pana la apus, numele
Domnului sa fie proslavit!
39*
 PSALMLI 114, 115, 116
Domnul este mai presus decat toate
neamurile; slava lui covarseste cerurile.
Cine- este ea Domnul Dumnezeul
nostru, cel ce troneazii intru cele Malts,
Si-si pogoarii privirea spre cer sti
spre pämtint?
El ridica din pulbere pe cel Barman
scoate din gunoi pe nevoias,
Ca sà-1 punä in rand cu capeteniile,
cu mai marii poporului.
El saraslueste pe cea stearpi din
casa, mama fericita de copii. Aliluia!
114.
Dumnezeu scoate, cu nuInsl tare, pe lsrail
din Egipt.
Cand Israil iesi din Egipt, amid
casa lui Iacob iei dintr'un popor au
limb& neinteleasii.,
Atunci luda ajunse locasul säu cel
&taut, Israil ajunse tinutul stiipfinirii sale.
Marea l-a vazut fugit; Iordanul
s'a intors inapoi:
Muntii au silltat ca berbecii, i dea-
lurile ca mioarele !
Ce-ti este tie, mare, cá ai fugit?
Si tie, Jordano, ea te-ai intors ina-
poi ?
Ce v5, este voila, muntilor, cii, ati
saltat ea berbecii, i vouii dealruilor, ea
ati zburdat ca mioarele?
De fata Domnului cutremura-te, tu
pamantule, de fata Dumnezeului lui
Iacob!
Cel ce preface Banat in helesteu
cremenea in izvoare tasnitoare!
115.
Nu idolilor, ci lui Dumnezeu cuvine-se
inchindciune.
Nu nouä, Doamne, nu nouii, ci
numelui tau se cuvine slava, pentru mila
ta, pentru credinciosia ta!
Pentru ce s5, zicâ paganii: *Uncle
este Dumnezeul lor?*
Dumnezeul nostru este in ceruri
tot ceca ce el voieste, indeplineste.
Idolii lor sunt argint i aur, lucru
de man& omeneasca.:
Gura au si nu graieso, ochi au si
nu vid,
www.dacoromanica.ro
612
Urechi au si nu aud, nas au si nu
miros,
Cu mainile lor nu pipilesc, cu pi-
cioarele lor nu merg, iar din gatlejul lor
nu scot nici un glas.
La fel cu ei fi-vor cei ce i-au
faurit, toti cei ce li pun nadejdea in
idoli.
0, Israile, nadajdueste in Domnul
El este ajutorul i scutul vostru!
Voi cei din casa lui Aaron, nadaj.
duiti in Domnul ! El este ajutorul
scutul vostru!
Voi cei ce vä temeti de Donmul,
puneti-va nadejdea in Domnul ! El este
ajutorul i scutul vostru!
Doinnul îi aduce aminte de voi;
el va binecuvanta, el va binecuviinta
casa lui Israil, binecuvânta-va casa lui
Aaron,
Binecuvanta,-va pe cei ce se tem de
Domnul, pe mici si pe mari.
Domnul sa vá inmulteasea pe voi,
pe voi EA pe copiii vostri I
Binecuvantati rig fiti de Domnul,
cel ce a fiteut cerul i pamantul !
Cerul este cerul Domnului, iar
piimantul l-a dat fiilor oamenilor.
Nu cei morti te vor lituda pe tine,
Doamne, i nici cei ce se coboarä in
imparatia mortii,
Ci noi vom binecuvanta pe Dom-
nul, de acum i panä in veac. Aliluia!
116.
Cdntare de mulfumitä, pentru mdntuire din
primejdia marfii.
Iubesc pe Domnul, caci el aude
glasul men si strigarea mea,
Ca plead): urechea lui spre mine,
In ziva in care 11 chem.
Cand ma cuprinseserii laturile mortii
stramtoritrile impirratiei mortii
duserä peste mine, cand ma gäseam in
restriste i in amaraciune,
Atunci m'am rugat Domnului: s 0,
Doamne, izbilveste sufletul meu!*
Indurator i drept este Domnul,
mult milostiv este Dumnezeul nostru.
Dorruaul pfizeste pe cei ce nu pot
sa se pazeasca; atunci Mud sunt slab,
el ma mantueste.
 PSALMII 117, 118
Intoarce-te, suflete al meu, la odihna
ta, eici Domnul ti-a dat buna riísplati.
Tu ai izbavit sufletul meu de moarte,
ochii mei de lacrimi i picioarele mele
de cidere;
Drept aceea, voi merge inaintea
Domnului, in pämântul celor vii.
10. Pastrat-am credinta cu tarie, chiar
atunci cb,nd ziceam: Eu sunt amarit
foarte !
Zis-am intru turburarea mea: aTot
omul este mincinos !
Ce voi da inapoi Donmului pen-
tru toate binefacerile lui revarsate
pra-mi ?
Paharu/ mântuirji voi loa si nu-
mele Domnului voi cherna;
Plini-voi juruintele mele Dom-
nului, de fati cu tot poporul.
Scumpa este inaintea, Domnului
moartea cuviosilor.
0, Doamne, eu sunt sluga ta, eu
sunt sluga ta, fiul slujnicei tale. Tu ai
dezlegat legaturile rude.
Tie iti voi aduce jertfa de laudi
numele Domnului voi cherna.
Plini-voi juruintele mele Dom-
nului, de fata cu tot poporul,
In curtile easei Domnului, in mij-
locul t:iu, Ierusalime. Aliluia!
117.
Toate popoarele &I laude pe Dornnull
Laudati pe Domnul, toate popoa-
rele! Preamariti-1 pe el, toate neamu-
rile !
Caci mare este mila lui fat5. de Doi
credinciosia Domnului tine in veac.
Aliluia !
118.
CtIntare de rnultumiti Dontnului, in zi de
särbdtoare.
Laudati pe Domnul, cá este bun,
ca in veac tine mila lui !
Sit, zic's; Israil: a Ca in veac tine
mila lui!
SA% zica, si casa lui Aaron: a Ca in
veac tine mila luí
Sit zica cei ce se tem de Domnul:
Ca in veac tine mila lui!*
www.dacoromanica.ro
Din stramtorarea mea am chemat
pe Domnul, si el m'a auzit i m'a scos
la larg.
Domnul este cu mine si nu ME vol.
teme: ce-mi va face mie omul
Daca Domnul sta.' inteajutorul meu,
privi-voi cu mindrie la coi ce mä.
urasc.
Mai bine e si cauti la Domnul edit"-
post, decit puf nadejdea in oameni.
Mai bine e sa cauti 1a Domnul sea-
pare, decit sa nadajduiesti in cei mari.
Toate popoarele m'au impresurat,
dar le voi zdrobi intru numele Dom-
nului.
Ele m'au ineonjurat din toate par-
tile, dar eu intru numele Domnului le
voi face fir/true.
Inconjuratu-m'au ea albinele, dar
se vor stinge ea un foc de spini ; intru
numele Dorrumlui le voi nimici.
MA imbrinceau cu putere ea sa
caz, dar Domnul mi-a fost inteajutor.
Domnul este aria mea si-1 voi
data pe el, &del el m'a mantuit.
Strigate de bucurie si de biruinti
rasunà in corturile color drepti: a Dreapta
Domnului face lucruri mar*.
Dreapta Domnului d biruinta,
dreapta Domnului face lueruri mai presus
de fire !»
Eu nu voi muri, ci voi trái, ca
sa povestesc faptele Doranului.
Domnul m'a certat cu asprime,
dar mortii nu m'a dat.
Deschideti-mi portile dreptatii, ca
sa intru i s'a laud pe Domnul !
lat.& poarta Domnului: pdn ea si
intre dreptii!
Multumescu-ti, Doamne, cá m'ai
auzit i te-ai &cut mie izvor de mintuire.
Piatra pe care au ne,socotit-o zidi-
torii, aceea a fost pusa in capul unghiului.
De la Domnul s'a facut aceasta,
i jata minune este in ochii nostri
Aceasta este ziva pe care a facut-o
Domnul, sa, ne bucurilm i sä, ne veselim
inteinsa!
0, Doamne, mintueste-ne ! 0,
Doamne, fa-ne sa izbutim!
Binecuvintat sá fie col ce vine
intru numele Domnului! Noi va bine-
cuvintam din casa Domnului.
 PSALMUL 119
Dumnezeu este Domnul i ne-a
arittat noda lumina sa! Legati jertfele
cu franghii i aduceti-le la coarnele
jertfelnicului.
Tu esti Dumnezeul meu i te voi
lauda, Dumnezeul meu, si te voi malta!
Laudati pe Domnul, cd este bun,
cit in veac tine mila lui !
119.
Landa legii Domnului.
Fericiti cei fad/ prihana In calea
vietii lor si care umbla in legea Domnului.
Fericiti cei ce pazesc descoperirile
lui si din toatit Mima le cauta,
Si care nu lucreazit faradelegea, ci
se poartä dupa asezarile lui.
Tu ai poruncit ca sä piizim cu
nicie randuielile tale.
0, de-as fi statornic in caile mele,
ca sa pot a, pazesc pravilele tale !
Atunci nu md voi rusina privind cu
luare aminte la toate poruncile tale.
Lauda-te-voi intru nefátaria
mele, cand voi invata hotaririle drep-
tittii tale.
Riinduielile tale le voi pazd: nu ma
parasi de istov !
Cum va putea cel tanar sti duca
o viata neprihanita, daca nu va pazi cu-
vintele tale?
Din toatit mima mea te caut, nu
md lasa sit md abat de la poruncile tale !
Ascuns-am in inima mea zisele
tale, ca sit nu pacatuesc impotriva ta.
Bine esti ouvantat, Doamne, inva-
ta-ma indreptitrile tale!
Cu buzele mele, eu vestesc toate
statoririle gurii tale.
Mergand pe ealea descoperirilor tale,
md bucur mai mult cheat de once bo-
gatie.
Cugeta-voi la oranduhile tale, si
voi privi cu luare amint,e la cararile tale.
Intru pravilele tale ma voi des-
fiita i spusele tale nu le voi uita.
Rásplateste robului tau, ca sà fiu
viu ci ea pitzese cuvintele tale !
Deschide milli mei, ca ed privesc
cu luare aminte minurdle legii tale !
Strein aunt eu pe ptimant, nu
ascunde de mine poruncile tale !
614
www.dacoromanica.ro
Macinat este sufletul meu in toata
vrernea de dorirea hottiririlor tale.
Tu certi pe cei trufad i blestemati
care ratitcesc de la poruncile tale.
Ia de la mine ocara i defaimarea,
ea eu pazesc descoperirile tale.
In zadar cei mari vor tine sfat si
vor urzi viclenii impotriva-mi, cad robul
tau va cauta necontenit cu mintea la
botaririle tale.
Cu adevitrat descoperhile tale aunt
bucuria mea c sunt sfetnicii mei.
Sufletul meu este Asti/mat In pul-
bere, dupa cuvantul tau!
Martmisitu-ti-am chile mele si tu
mi-ai raspuns; portmcile tale !
Calen indreptarilor tale fa-ma sa o
inteleg i voi cugeta asupra minunilor
tale.
Sufletul meu Iiicrameazit de intris-
tare, indrepteaza-ma dupit cuvantul tau.
Depárteaza de la mine calea min-
ciunii 1i ma milueste cu invatatura ta.
Ales-am calen adevarului i hota-
riffle tale le-am pus inaintea mea.
Cred neincetat descoperirile tale,
Doamne, sit nu ma rusinezi !
Alerga-voi pe calea poruncilor tale,
caci tu dai avant inimii mele.
Invatii-mit, Doamne, calen ortin-
duirilor tale si eu o voi urma.
Inte/epteste-mit, ca ea iau aminte
la legea ta c s'o plizesc din tool& mima.
Do-ma pe cararea poruncilor tale,
caci intru ele std placerea mea.
Pleacit mima mea spre descoperirile
tale si nu spre castigul nelegiuit.
Intoarce ochii mei de la privelistea
celor desarte si ma viaza dupa Guy/tutu'
tau.
Impliiteste fatä de robul tau faga-
duinta celor ce se t,em de tine.
Departeazit de la mine ocara de
care ma tem, caci bune sunt invatiimin-
tele tale.
Iata, eu doresc indreptarile tale,
intru dreptatea ta fa-ma viu.
Reverse-se, o, Doamne, asupra
mea indurarile tale, mii.ntuirea ta, dupit
fagaduinta ta,
Ca sit pot sd riispund celui ce ma
defaimit, caci eu ma nadajduesc in cu-
vantul tau!
 PSALMUL 119
Nu lua Cu totul din gura mea cu-
vantul adevarului, caci nadájduesc in
judeclitile tale;
Si asa pazi-voi pururea legea ta,
In veac si in veac.
Slobod voiesc sit umblu in via,
caci eu am pus la inimit asezamintele tale.
Vesti-voi descoperirile tale inaintea
imparatilor i nu ma, voi ruina.
Veseli-mit-voi de poruncile tale pe
care le iubesc.
Ridica-voi mP.inile mele catre po-
runcile tale, la care in cu putere i voi
cugeta neincetat la randuirile tale.
Adu-ti aminte de cuvantul dat
robului tau, cáci tu ai desteptat nirdejdea
in mine !
Aceasta este mangaierea mea intru
restristea mea, ca m'ai viat dupit cu-
vantul tau.
Cei semeti ma batjocoresc grozav,
dar eu nu mg, departez de la legea ta.
Imi aduc aminte de hotaririle tale
cele din veac, Doamne, i ma mangai
cu ele.
Crancenit turbare ma cuprinde,
din pricina celor pacittosi care se leapiidit
de legea ta.
Oranduirile tale sunt prilej de can-
tare pentru mine, in casa unde
luesc vremelnic.
Chiar noaptea imi aduc aminte de
numele tau, Doamne, i pazese legea ta.
Aceasta este datoria mea: sa pa-
zesc indreptarile tale.
Partea mea, Doamne, - am zis
eu, - este: sg, pazesc invittaturile tale.
Cautat-am, din toatá inima mea,
sä imbunez faja ta. Milueste-má dupa
cuvantul tau!
Cuget iar j iar la dale mele i spre
descoperirile tale indreptez pasii mei.
Ma, zoresc si nu zabovesc, ca sa
pázesc poruncile tale.
Cu toate ca laturile celor nelegiuiti
mä impresoara, eu n'am uitat de
gea ta.
In miez de noapte eu ma scol, ca sg,
te laud pentru hotaririle tale cele drepte.
Partas sunt tuturor celor ce se
tem de tine si pitzesc indreptarile tale.
De mila ta, Doanme, plin este pa-
mántul: invat&mit intelepthile tale !
www.dacoromanica.ro
Daruit-ai cele bune, Doamne, slugii
tale, dupit cuvantul tau.
Buna pricepere i cunostinta in-
vatit-mit, citci in poruncile tale pus-am
credinta tnea.
Pe cand nu stiam de nenorocire,
umblam pe cgi fatitcite, dar acum pastrez
inviitaturile tale.
Tu esti bun si datator de bung-
täti: pravilele tale !
Cei trufasi scornit-au minciuni im-
potriva mea, dar eu plizesc din toatg,
mima randuielile tale.
mima lor este nesimtitoare ca
osanza, ci eu mä bucur de legea ta.
Bine mi-a prins mie restristea mea,
cad am inviitat asezamintele tale.
Invittatura gurii tale este mai de
pret pentru mine, decat mii de sicli de
aur si de argint.
Mainile tale m'au filcut i m'au
zidit, intelepteste-mit ca sa inviit po-
runcile tale.
Cei ce se tem de tine ma vor vedea
si se vor bucura, circi mi-am pus nit-
dejdea in cuviintul tau.
Stiu, Doamne, ca hotaririle tale
drepte Bunt i ca dupit, dreptate m'ai
smerit.
Fie indurarea ta mangaierea mea,
dull& cum te-ai fagaduit robului tau!
Miele tale ea se reverse peste
mine, ca sg, fiu viu, caci legea ta este
desfatarea mea.
Sa se rusineze cei ma,ndri, fiindcii,
m'au apitsat fara priciná. Ci eu cuget
pururea la inteleptirile tale.
Sit se intoarca spre mine cei ce
te cinstesc pe tine fo'r cei ce cunosc des-
coperirile tale.
Inima mea sit se supuna pururea
indreparilor tale, ca sá nu ma rusinez !
Sufletul meu titnjeste dupit man-
tuirea ta ; eu mä bizuesc in cuvintele
tale.
le- Ochii mei se sfarsesc dupit faga-
duintele tale si má intreb: cand ma vei
mangaia ?
Ajuns-am ca un burduf atarnat
la fum; dar eu nu uit indreptiirile tale.
Cate mai aunt zilele robului tau ?
Cand imi vei face dreptate impotriva
celor ce ma prigonesc?
615
 PSALMIJL 119
Cei trufasi sapat-au gropi In calea
mea, ei care nu trajese dup5, legea ta.
Toate poruncile tale aunt adeva-
rate ; ei ma prigonesc pe nedrept. Vino
inteajutorul meu!
Putin a lipsit ca sa nu m'A stearga
de pe pam5,nt, dar eu nu m'am lepadat
de pravilele tale.
Dupa mila ta tine-ma, cu viata, ca
BA' piizesc descoperirile gurii tale.
Cuvantul tau, Doamne, vesnic
este, neclintit ca i cerurile.
Credinciosia ta tine in neam de
neam; tu ai intemeiat-o i eta neschim-
batA ca i pamantul.
Dupa dreptarul tau, fapturile tale
Bunt i astazi In fiintà, si tot ce este pe
tine te slujeste.
Dac5, legea ta n'ar fi fost indelet-
nicirea mea, as fi pierit fritru ticAlosia
mea.
In veac nu voi uita Inv5,taturile
tale, caci fntru ele tu ma' faci sa trajese.
Al au aunt eu, izbaveste-ma, caci
Indreptarile tale, eu le caut.
Desi nelegiuitii m5, pandesc ca
ma piard5,, eu aunt luittor aminte la
descoperirile tale.
La once desávarsire vazut-am ho-
tar, legea ta singurii, e far& de hota,r.
Cat mi-este de draga legea ta!
Toata ziva ea umple gandirea mea.
Porunca ta ma face mai intelopt
decal vrajmasii mei, fiindca ea pururea
este cu mine.
Stint mai iscusit decat inv5,tatorii
mei, caci gandul meu e vesnic la des-
coperirile tale.
Intreo in intelepciune pe coi ba-
trani, cäci pastrez statornicirile tale.
PAzesc piciorul meu de once cale
rea, ca sa in cu sfintenie cuviintul tau.
Nu ma departez de la randuielile
tale, caci tu esti cel ce Thai dal Inva-
taturit'.
CA't de dulci pentru cerul gurii
mele sunt poruncile tale! Mai dulci decat
mierea pentru gura mea.
Numai prin poruncile tale Bunt
fntelept, pentru aceea uräse once cale
Cuvantul tau este faclie pentru
pasii mei si lumirdt pentru carärile mele.
www.dacoromanica.ro616
Juratu-m'am, i voi tine cuvantul,
ea 85, pazeso dreptele tale hotadri.
Sunt In mare restriste: Doamne,
fa-ma viu dupa cuvantul tau!
Fie-ti bine primit prinosul gurii me-
le, Doamne, i ma fnvata inteleptirile tale.
Viata mea este primejduita la tot
pasul, dar eu nu uit de legea ta.
Cei pilefitosi fmi fntind curse, dar
eu nu m5, rifizlet,eso la indreptarile tale.
Descoperirile tale Bunt mostenirea
mea de totdeauna, caci ele fac bucuria
inimii mele.
Plec mima mea spre plinirea po-
runcilor tale, in veao i In veao.
'Urals° pe oamenii cu mima sovAel-
nic5 dar legea ta 1mi este draga.
Tu esti a,coperiimantul i pavaza,
mea, In cuvantul tau ma bizuese.
Departati-va de la mine, voi pa-
cAtosilor, caci vreau sA pima: poruncile
Dumnezeului meu!
Sprijineste-ml dup5, fagiiduinta
ta, ca sa, fiu viu, i nu m5, ruina fntru
nadejdea mea!
Ajuta-ma ca sa ma mantuesc
eu pururea ma voi bucura de legea ta!
Tu lepezi pe toti cei ce se abat
de la logia tale, caci gandurile lor aunt
numai minciuna.
Drept zgura socotesti pe toti ne-
legiuitii de pe parnant, pentru aceasta eu
iubesc descoperirile talo.
Trupul meu se infioar5, de team5,
fnaintea ta i judecatile tale ma fnfrico-
seazä.
M'am tinut strans de ce a fost
drept si de dreptate, nu mä, lass, pe mana
apasatorilor mei!
Fil chezas fericirii robului tau, ca
di nu m5, asupreasca cei trufasi.
°chit mei se sfarsesc, asteptand
mantuirea ta i agaduinta rostita de
dreptatea ta.
Poarta-te cu robul tau dup5, mila
ta i Invata-m5, fndreptarile tale.
Robul tau Bunt eu, fnteleptes-
te-mä ca sa cunosc descoperirile tale.
Vremea este, Doamne, ca sl lu-
crezi; caci ei au stricat legea ta.
Pentru aceasta eu iubesc porun-
cile tale mai mult cleat aurul, decat
aurul lamurit.
 PSALMUL 119
Drept aceea, gases° drepte toate
asezarile tale i wise toata cala cea
min einoasä.
Minunate aunt descoperirile tale,
pentru aceasta le pazeste sufletul meu.
Tälcuirea invataturilor tale ras-
pandeste lumina; ea intelepteste pe cei
nepriceputi.
Deschid gura mea si respir &lane,
&ad poruncile tale sunt dorul meu.
Intoarce-te catre mine si
milostiv, dupä dreptarul tau, cu cei ce
iubesc numele tau.
Intareste pasii mei intru cuväntul
tau si nu rasa ca si. ma stapaneasca vi-
cenia.
Scapa-ma de apasarea oamenilor,
ca si pastrez asezamintele tale.
FA, sa lumineze peste robul tau
fata ta, i invata-ma indreptiiiile tale.
Pâraie de lacrami curg din ochii
mei, cad legen ta nu este tinutä.
Drept esti tu, Doamne, i drepte
sunt hotaririle tale !
Tu ai legiuit oranduirile tale cu
dreptate i dupii, tot adevirul.
Rävna pentru invataturile tale
mistue, fiindca asupritorii mei uiti.
de euvintele tale.
Rostirile talo sunt prea curate si
robul tau le iubeste.
Mazar ea sunt prizärit i nebrigat
In seami., eu nu uit indreptarile tale.
Dreptatea ta este drept,ate In veao
cuväntul tau adevarul.
Nevoie i strämtorare au dat
peste mine, dar poruncile tale sunt pu-
rurea bucuria mea.
Descoperirile tale aunt drepte in
veac de veac, intelepteste-mä ea sit viez.
Din toata inima strig;
Doamne, ca vreau si. pazesc portmcile tale
Catre tine strig; mantueste-mi.,
ca sä pizeso descoperirile tale.
Mai nainte de revarsatul zorilor
prind a striga: Nadajdueso intru impli-
nirea cuvintelor tale!
Mai nainte de striijile noptii des-
chid ochii mei, ca sty pätrund cu mintea
cuvintele tale.
Glasul meu auzi-1, duph indu-
rarea tal Doamne, intru dreptatea ta
viu!
617
www.dacoromanica.ro
Aproape sunt de mine viclenii
mei prigonitori, care s'au lepiidat de
legea ta,
Dar tu mai aproape esti de mine,
Doamne, i toate poruncile tale cuprind
adeviirul.
De mult stiu despre descoperirile
tale, ch., tu le-ai hotilrit pe vecie.
Vezi obida mea si mantueste-mii,
cäci n'arn uitat de legea ta!
Apiirit pricina mea si scapii-mi,
ta
Mantuirea stii departe de cei
cad lor nullerpasiO de statorni-
chile tale.
Mari sunt induritrile tale, Doamne,
dup.& pravila ta da-mi viatil I
Multi aunt coi ce ma prigoneso
apasit, dar eu nu mi departez de
pravilele tale.
Cänd privese la cei ce s'au
dat de credinta, mä scarbese, cad ei
n'au FUR intocmirile tale.
Iatä, eu iubesc asezimintele tale,
o, Doamne, dupä multimea indurarilor
tale fi-mi. si. traiese !
Flints, inviitäturii tale este adevi-
mu/ ql vesnice sunt toate hotaririle drep-
tatii tale.
Coi mari mä prigonese cu nedrep-
tul, dar numai de cuvantul tau se cutre-
mura mima mea.
Mi. veseleso foarte de figiiduinta
ta, ca unul care a dat peste un vajnie
castig.
Urtisc ql urgisesc rainciuna; legea
ta singura mi este dragii.
De sapte ori pe zi eu te laud,
pentru rânduielile dreptätii tale.
166. De mare fericire au parte cei ce
iubesc legea ta si nici o piedia nu le stä
In cale.
Intru mantuirea ta nadiljduesc, o,
Doamne, cad poruncile tale le plinesc.
Din tot sufletul meu pizeso des-
coperirile tale si le iubesc foarte.
Pazesc indreptarile ql descoperirile
tale, ciici toate chile mele aunt inaintea
ochilor
0, de-ar ajunge strigarea mea
inaintea fetei tale, Doamne I Inteleptes-
te-ma dup.& euvantul tau!
 PSALMII 120, 121, 122, 123
De-ar ajunge la tine ruga mea;
dupá fagliduinta ta, mantueste-ma!
Izvorascä, 'audit din buzele mele,
ca tu mil inveti poruncile tale!
Limba mea sa vesteascii intocmi-
rile tale, cáci hotitririle tale drepte
Bunt !
Mana ta fie inteajutorul meu,
&gel indreptarile tale le-am ales!
Mantuirea ta o doresc, Doamne,
caci legea ta e desfatarea mea.
Viu sä fie sufletul rneu ca sä te
laude si hotäririle tale sà-mi fie in-
teajutor !
Rittäcesc ca o oaie pierdutä, car-
ceteazii, pe robul tau, caci n'am uitat
poruncile tale!
120.
Rugiiciunea celui drept, ca sd tie indlituit
de vecinii vicleni.
0 cantare a treptelor. Catre Domnul
strig in stramtorarea mea si el mä. aude.
Doamne, scapit sufletul meu de bu-
zele mincinoase, de limba cea vicleanit!
Ce-ti va prisosi tie si care va fi fo-
losul tä,u, limbä. amagitoare?
Sägetile ascutite ale celui puternic
järatic din vreascuri de jneapän !
6. Vai mie! cà Bunt oaspete in Mesec
çi silliisluesc in corturile lui Chedar
Prea multi vreme oblä,duit-a su-
fletul men cu cei ce aunt dusmanii piicii!
Eu propoveduesc pacea, iar ei
vorbesc neincetat de rilzboi!
121.
Domnul este paznicul lui Israil.
1. 0 cantare a treptelor. - Ridic ochii
mei spre munti: De unde veni-va ajutorul
meu ?
2. Ajutorul meu veni-va de la Domnul,
cel ce a facut cerul si pämantul1
3. El nu va ingiidui ca píciorul täu sä,
soviiiascä, nici ca paznicul thu sii, ati-
pease& !
4. Iatä, cel ce piizeste pe Israil nici
nu inchide genele, dar mi-te ni. doarmá.
5. Domnul este paznicul au; Domnul
este langit tine ca umbra, totdeauna
de-a-dreapta ta.
618
www.dacoromanica.ro
Ziva soarele nu te va päli, i noaptea
luna nu te va vräji.
Domnul te va feri de toatä, räu-
tatea ; sufletul tau 11 va päzi.
Domnul va päzi plecErile tale si
sosirile tale de acum çi panit in veac!
122.
La portile Ierusalimului.
0 cântare a treptelor, a luí David.
- Bucuratu-m'am and mi-au zis: «Sá
mergem la templul Domnului ! o
Si picioarele noastre stau acum la
portile tale, Ierusalime!
Ierusalime, tu col din nou
ea o cetate vartos inchegata intru sine,
Si ditre care se sue semintiile, se-
mintifle Domnului, dupit pravila lui
Israil, ca sä preamáreascit numele Celui
Prea Inalt.
Gil:0i acolo au fost asezate jeturile
pentru judecatit, jeturile casei lui David.
Rugati-vä pentru fericirea Ierusa-
limului ! De tihnit sä aibit parte coi ce
te iubesc !
Propäsirea sä, domneascit inläun-
trul zidurilor tale, linistea in palatele
tale!
Pentru fratii mei çi pentru prietenii
mei, dorescu-ti tie pace!
Pentru locasul Domnului Dumne-
zeului nostru, mä voi sargui spre feri-
cirea ta!
123.
Privire aire c,eruri, in cects de grea ocard.
0 cantare a treptelor. - Cätre tine
ridic ochii mei, catre tine eel ce locuesti
In ceruri !
Iatä, precum ochii robilor cant& la
mana stäpanilor lor, precum ochii roabei
cautä la mana stitpanei sale, tot asa
ochii nostri cautä, la Domnul Durrine-
zeul nostru, pang, cb,nd se va indura de
noi.
Milostiv fii nona, Doamne, milostiv
fii-ne nouâ, cad peste mitsura am fost
sitturati cu dispret!
Peste mäsurit este siltul sufletul
nostru de °care, celor ce huzuresc gi de
dispretul celor ingarnfati.
 PSALIVM 124, 125, 126, 127, 128
124.
Domnul ocrote,ste pe Israil.
0 cantare a treptelor - a lui Da-
vid. -Daca, n'ar fi fast Domnul care sit
fie cu noi - s'o märturiseasca Israil -
Daca n'ar fi fost Domnul care sa fie
de partea noastra, atunci cand oamenii
se pornira impotriva-ne,
Negresit ca ne-ar fi inghitit de vii,
atat de arzatoare era mania lor impotriva
noastra!
Atunci apele ne-ar fi dat la fund;
puboiul ar fi trecut peste noi,
Atunci vaIurile vijelioase ar fi co-
varsit sufletele noastre.
Binecuvantat fie Domnul, care nu
ne-a lasat prada dintilor lor !
Sufletul nostru intoemai ca o pa-
siire a scapat din latul pasararilor; latul
s'a rupt i noi am scapat!
Ajutorul nostru sta intru numele
Domnului, cel ce a facut cerul si pii-
mantul.
125.
Tdria ocrotirii dumnezeesti.
0 cantare a treptelor. - Cei ce isi
pun nadejdea in Domnul Bunt asemenea
muntelui Sion, care nu se clatinä, ci
rämane neclintit in veci.
Precum Ierusalimul este inconjurat
de munti, tot astfel inconjoara Domnul
pe poporul sau de acum si pana in veac.
Caci nu va lisa schiptrul celui far&
Dumnezeu sii apese asupra mostenirii
celor drepti, ca nu cumva cei drepti sa
intinda spre nelegiuire mainile lor.
Fa bine, Doamne, celor buni i celor
nevinovali cu inima!
lar pe cei ce umbri razna, pe &Ole
lor intortocbiate, Domnul ii va nimiei,
impreunii cu cei ce lucreazii, faradelegea.
Pace peste 'mill
126.
Cei ce samänd intru jale, culeg intru
bucurie.
1. 0 cantare a treptelor. Mid Dom-
nul va face intoarsii cobea robilor Sio-
nului, vom fi ass, ca unii care viseaza.
619
www.dacoromanica.ro
Atunci gura noasträ va fi piing de
zbucniri de veselie i limba noastra, pri-
didita de cantece. Atunci apune-se-va
printre neamuri: Dumnezeu a facut
cu ei lucruri minunate!
Inteadevar, Dumnezeu a facut cu
noi lucruri prea maree. i noi vom fi
desfatati de bucurie.
Fa, Doamne, intoarsa cobea noasträ,
ca suvoaiele din Negheb!
Fie ca acei ce samanä cu lacrami
sa secere cu vesclie!
Plangand, samanatorul merge mereu
inainte i arunca valuri de samanta, iar
And vine secerisul, aduce snopii, haulind
de voie bunit.
127.
Tot darul cel bun si toatd darea cea deed-
velvitil de sus eunt pogorind.
0 cantare a treptelor, - a lui So-
lomon. Dacä Domnul nu zideste casa, in
zadar se ostenesc cu ea cei ce o zidesc;
dacä Domnul nu pazeste cetatea, in de-
sert privegheaza strajuitorii ei.
De prisos vii este si vi sculati de-
vreme, de plisos vi este si vii culcati
tarziu, mancand o paine agonisitä trud-
nie, caci Domnul o da la fel iubitilor
siii in timp ce dorm.
Intr'adeviir, copiii aunt o mostenire
de la Domnul; rodal pantecelui este o
räsplatil de la el.
Precum stint sagetile in mina celui
viteaz, asa stint feciorii nascuti la tine-
rete.
Fericit este barbatul care are tolba
lui plini cu atari sageti!
Nu se vor face de ocarii, cand vor
sta de vorba cu dusmanii, la portile
cetatii.
128.
Fericirea casnicd a celui crediticios.
0 cantare a treptelor. -Fericiti
sunt toti cei ce se tem de Domnul
umblit in cale lui!
Vei manca din agoniseala mainilor
tale, fi-vei fericit i in plin îi vor merge
toate.
Femeia ta fi-va ea o vita plina de
rod inlauntrul casei tale, iar copiii tu i ca
 PSALMII 129, 130, 131, 132
niste mlä,dite de maslin in jurul mesei
tale.
Tata, astfel fi-va binecuvantat omul
care cinsteste pe Domnul.
Domnul s'a te binecuvanteze din
Sion, ca s privesti fericirea Ierusali-
mului, in toate zilele vietii tale,
Si sil poti vedea pe fiii fiilor tal
Pace peste Israil !
129.
Sffirsitul asupritorilor Sianului.
0 cantare a treptelor. - Mult m'au
asuprit din tineretile mele ! - S'o spunä,
Israil -
Peste masura m'au asuprit din ti-
neretile mele, dar n'au putut sa mä,
biruiascä!
Pe spinarea mea au arat cu plugul
aratura lor au tras-o lung ffi la,rg.
Dar Domnul este drept. El a taiat
strea,ngurile nelegiuitilor !
Sä, se rusineze i 85, dea inapoi toti
cei ce m'Ase Sionul !
Si fie ca iarba de pe acoperisuri,
care, ph.na cand sä dea in spic, se si
usuc5
lar seceritorul nu-si mai umple
mä,na cu ea si cel ce leagä, snopii nu poate
s'o mai faca brate-brate,
i cei ce trec pe cale nu mai zic:
Binecuvantarea Dornnului s'a, fie peste
voi ! Binecuviinamu-vä, pe voi, intru
numele Domnului !
130.
Un. psalm de poctlintcl.
0 cantare a treptelor. - Dintru
adancuri strig catre tine, Doamne !
Doamne, auzi glasul meu!
s5, fie urechea ta la graiul rugaciunii
mele !
Daca ai tine seama, Doamne, de
faradelegile noastre, cine-ar mai putea
sta in fata ta, &apane ?
Mai vartos, la tine e iertarea, ca
ea te cinsteasca pe tine omul,
Imi pun nadejdea in Domnul; in
Donmul sufletul meu naklä,jdueste; intru
cuvantul Domnului starueso cu astep-
tarea mea.
620
www.dacoromanica.ro
Sufletul meu adastä, pe Domnul Cu
mai mult foo decat paznicii revarsatul
zorilor, mai mult decat ivirea diminetii,
cei ce strajuesc.
Israile, pune-ti nadejdea in Domnul,
&ad la el este milostivirea i, cu belsug,
la el e mantuirea! Si el va izhavi pe
Israil de toate färadelegeile lui !
131.
Mcirturisire de umilintcl.
0 cantare a treptelor - a lui David.
Doamne, mima mea nu e trufas& i ochii
mei nu stiu ce e ingamfarea ; nu nazuesc
la lucruri care sunt prea grele i prea
inalte pentru mine.
Dimpotriva! Am linistit FA am do-
molit mima mea! Precum copilul intar-
cat Bta.- langa asa, ca un copil
intárcat, este sufletul meu in mine !
Israile, pune-ti nädejdea in Domnul,
acum i deapururi !
132.
Dumnezeu se fine de jurcimantul lui
David.
0 cantare a treptelor. - Adu-ti
aminte, Doamne, de David si de toate
ostenelile lui,
De juraman tul pe care 11-a fä,cut
Domnului, de leg5,mantul cu care s'a
legat fatä, de Puternicul lui Iacob:
e Cu adevä,rat nu voi intra in cortul
unde sälisluesc si nu ma, voi sui in patul
In care ma culo,
Nu voi îngàdui ochilor mei eh
doarma i nici genelor mele sä, atipeasca,
Pana alud nu voi gäsi un loe de
inchinaciune pentru Domnul, o locuintä
pentru Puternicul lui Iacob !
lata'! Am auzit despre ea in Efrata ;
am aflat-o in campiile Iaarului.
S5, intram in locasurile Domnului,
sä, ne inchinam asternutului picioarelor
sale !
Scoalli-te, Doamne ! Vino la locul
tau de odihnä, tu Efi chivotul tä,u prea
puternic !
Preotii täi sä, se imbrace intru drep-
tate si norodul cel credincios sà strige de
bucurie !
 PSALMII 133, 134, 135
Pentru David, sluga ta, nu in-
toarce fata ta de la unsul tau!
Jurat-a Domnul lui David un ju-
rämä,nt adevärat, de la care nu se va da
In läturi: o Din rodul pantecelui tau,
aseza-voi tie urmasi pe tron.
Daca fiii ti vor pazi legamantul
meu i legile pe care le voi da sa le
invete, atunci asijderea i fiii lor sedea-vor
pururea pe tronul tau.»
Caci Domnul a ales Sionul si a
dorit aseze acolo locasul sàu zicand:
o Acesta este locul meu de odihn5,
In veac de veac ; aici voi
asa a fost dorirea mea.
Binecuvanta-voi din belsug Sionul,
iar pe sdracii lui Ii voi satura de paine ;
Pe preotii lui Ii voi imbráza intru
mantuire, iar norodul credincios va
tresidta de bucurie.
Acolo face-voi sä crease& puterea
lui David i voi pregAti un sfesnic, pentru
Unsul meu.
Pe vräjmasii lui li voi imbrálca
intru °cara, iar pe capul lui va straluei
oununa lui.
133.
Binecuvdntare dragostei Irdtefti.
0 cantare a trept,elor, - a lui
David. O, cat e de bine si cat e de frumos
cand fratii locueso impreuna!
Este ca mirul de pret de pe cap
care se pogoara pe barbä pe barba lui
Aaron, care se pogoara pe marginea
vesmintelor lui !
Este ca roua Hermonului care se
pogoarä, pe muntii Sionului, ciici acolo
a statornicit Domnul binecuvantarea sa:
viat5, in veci de veci !
134.
Läudati pe Damnul zi i noaptel
0 cantare a treptelor. - Binecu-
vantati, acum, pe Domnul, voi toti
slujitorii Domnului, care slujiti noptile
In casa lui !
Ridicati m'Infle voastre spre tem-
plul lui i binecuvantati pe Domnul !
Sa te binecuvanteze, din Sion,
Domnul ce a facut cerul i piimantul
621
www.dacoromanica.ro
135.
Slavd lui Dumnezeu, ocrotitorul lui Israil.
Aliluia! Läudati numele Domnu-
lui, láudati-1, voi slujitori, pe Domnul.
Voi care slujiti In locasul Domnului,
In curtile templului Dumnezeului nostru!
Läudati pe Domnul, ca este bun,
cantati numele lui, cä, este prea placut.
Caci Domnul a ales pe Iacob, pe
Israil, ca stapanire a sa.
Cu adevarat eu stiu ca Domnul
este mare si Domnul nostru covárseste
pe toti dumnezeii:
Tot ce îi este vrerea face Domnul
in cer si pe pamant, in mari si. in toate
adancurile.
El ridicä non i de la capatul paman-
tului, el sloboade fulgerul in invalma-
saga] ploii i scoate vantul din vistieriile
sale ;
El a lovit pe cei ai
Egiptului, de la om i pana la dobitoo ;
El a s'avarsit minuni i fapte mai
presus de fire in mijlocul tau, Egiptule,
inaintea lui Faraon si a tuturor sluji-
torilor lui;
El a batut popoare multe si a
ucis imparati puternici:
Pe Sihon, craiul Amoritilor, si pe
Og, craiul Basanului, i toate stapanirile
Canaanului,
Si dädu tara lor spre mostenire,
spre mostenire lui Israil, poporul sau.
Doarane, numele tau apiane in
veac, i pomenirea, ta in neam de
neam !
Caci el a fitcut dreptate poporului
säu si s'a milostivit de robii
Idolii pAganilor sunt argint i aur,
lucru de mana omeneasca:
Gura au si nu graiesc, ochi au si
nu vad,
Urechi au si nu aud, nici nu au
suflare in gura lor.
La fel cu ei vor fi cei ce i-au fiturit,
toti coi ce-si pun nitdejdea in idoli.
Voi, casa lui Israil, binecuvantati
pe Domnul ! Voi, casa lui Aaron, bine-
euvântati pe Domnul ! Voi, casa lui Levi,
binecuvantati pe Domnul ! Voi cei ce va
temeti de Donmul, bineouvantati pe
Domnul, binecuvantati pe Domnul !
 PSALMII 136, 137,. 138
20. Binecuvintat din Sion sa fie Dom-
nul, el, cel ce saldalueate in Ierusalim !
Aliluia !
136.
Läudafi. pe Domnul, pentru marea-i bu-
ndtate i pentru toate minunile sale!
Läudati pe Domnul, ca este bun,
ca in veac tine mila lui !
Laudati pe Dumnezeul Dumnezei-
lor, câ in veac tine mila lui !
Laudati pe Domnul Domnilor, ea,
in veac tine mila lui !
Pe col ce a fileut mari minuni,
In veac tine mila lui !
Pe cel ce a facut cerurile cu inte-
lepciune, ea in veac tine mila lui !
Pe cel ce a intins pamantul peste
ape, cä in veac tine mila lui !
Pe cel ce a &cut marii luminatori,
ca in veac tine mila lui !
Soarele spre stapanirea zilei, ca
In veac tine mila lui !
Luna si stelele spre stapanirea
noptii, ea in veac tine mila lui !
Pe cel ce a batut pe cei dintai
näscuti ai Egiptului, cä in veac tine
mila lui !
í din mijlocul Ion a scos pe Israil,
ea in veac tine mila lui !
Cu man& vajnicä i cu brat intins,
ca in veac tine mila lui !
Pe cel ce a despicat in doua Marea
Roaie, cä in veac tine roila lui !
i 1-a Newt pe Israil sa treaca prin
mijlocul ei, ea in veac tine mila lui !
i a prabuait in Marea Rosie pe
Faraon EA oatirea sa, cá in veac tine
mila lui !
Pe cel ce a ealauzit prin pustie
pe poporul sau, cä in veac tine mila lui !
Pe cel ce a batut imparati mari,
cá In veac tine rail& lui !
i a räpus crai puternici, cá in
veac tine mila lui !
Pe Sihon, craiul Amalecitilor,
In veac tine mila luí!
i pe 0g, craiul Basanului, cä in
veac sine mila lui !
i Virile lor le-a dat drept moate-
nire, cä in veac tine mila lui !
Moatenirea lui Israil, robului sail;
ca in veac tine mila lui 1
622
www.dacoromanica.ro
Pe cel ce si-a amintit de noi intru
smerenia, noastra, ea in veac tine mila
lui !
i ne-a izbavit pe noi de vraj-
maaii noatri, ca in veac tine mila lui !
Pe cel ce da luana la tot trupul, ca
In veac tine mila lui !
Laudati pe Domnul din ceruri,
cit in veac tine mila lui!
137.
Iubirea de (aril blestemul tiranilor.
Langa riturile Babiloniei, acolo am
aezut ai am plans, cand ne-am adus
aminte de Sion.
In soforele din mijlocul tinutului,
spanzurat-am harfeie noastre.
Caci acolo cei ce ne-au robit pe noi
ne-au cerut cantari i asupritorii noatri
cantece de veselie: « Cântati-ne din can-
tarile Sionului ! »
« Cum sa eantam cântarea Dom-
nului in piimant strein ? u
De te voi uita, Ierusalime, uitatä
fa fie dreapta mea!
Sä se lipeascä limba mea de cerul
gurii mele, dacii, nu-mi voi aduce aminte
de tine, dacá nu voi pune Ierusalimul
In fruntea bucuriei mele !
Adu-ti aminte, Doamne, de liii Edo-
mului. de cei care in ziva Ierusalimului
ziceau: e Daramati-l! Daramati-1 pan& la
temelie ! »
Rica a Babilonului ! Tu care ne-ai
pustiit: Fericit este cel care-ti va tas-
pláti pentru cele ce tu ne-ai facut nou'it!
Fericit este cel care va lua ai va
zdrobi de stanci pe pruncii !
138.
Laudd, mulfumitd i nadejde in Domnul.
Un psalm al lui David. Te voi
preamari din toata mima mea ; in fata
eelor prea puternici îi voi cânta,
Inchina-mi-voi in sfantul tau bocaa
numele tau Il voi slävi pentru rnilosti-
virea i eredincioaia ta, cad mai presus de
toate ai fiicut miirete numele i legea ta.
In ziva cand te-am chemat, tu m'ai
auzit i tare m'ai facut dand vartute su-
fletului meu.
 PSALMII 139, 140
Preamari-te-vor pe tine, Doamne,
toti imparatii pamantului, cand vor auzi
ouvintele gurii tale,
i vor proslávi planurile Domnului:
s Mare este slava lui ! »
s Proa inalt este Domnul, dar vede
pe cei smeriti, iar pe cei trufasi li cu-
noaste de departe !
Cand umblu impresurat de necazuri,
tu imi dai viatg, i impotriva ma,niei dus-
manilor mei tu imi intinzi mana ta
dreapta ta mg, mantueste.
Domnul lucreazit pentru scaparea
mea! Doamne, ras, ta tina in veac !
Lucrul mainilor tale nu-1 trece cu ve-
derea !
139.
Atotftiinta lui Dumnezeu gi allarea lui
in tot locul.
Starostelui cantgretilor - un psalm
al lui David.- Doamne, tu ma cercetezi
ma cunosti.
Tu stii cand má culo i cand mg,
scol; de departe tu patrunzi gandire,a
mea.
Fie ca merg, fie ea stau culcat,
nimio nu-ti scapa, i toate cargrile mele-ti
sunt bine stiute.
Cgci de abia ajunge cuvantul pe
limba mea, si iat5 o, Doamne, ca tu
cunosti des6,varsit.
Inapoia mea si inaintea mea, simt
impresurarea ta, i mg,na ta o tii deasupra
mea.
Atotstiinte, ta mg covarseste; ea
e de neajuns, nu pot ea o cuprind.
Incotro sa mg, duo de la Duhul tau
si de la fata ta unde sá fug ?
Daca, mg voi sui in ceruri, tu esti
acolo ; de ma voi sälálui in imparittia
iatä tu esti de fat6,!
De as lua aripile diminetii si m'as
salitslui la cea mai departata margine a
i acolo ma va purta mana ta
dreapta ta ma va ajunge.
i daca, a zice: Intunericul,
poate, mg, va invalui, daca lumina din
jurul meu s'ar face noapte...
Dar si intunericul nu este intu-
nerio pentru tine, caci noapte,a este lu-
623
www.dacoromanica.ro
minoasg ca ziva: fie intuneric, fie lu-
ming pentru tine este deopotriva.
Tu ai intocrnit rgrunchii mei, tu
m'ai tesut in pantecele maicii mele.
Multumescu-ti ie cá m'ai alca,tuit
inteun chip atat de uimitor. Minunate
sunt lucrurile tale ! i mint,ea mea o stie
prea bine.
Nu-ti era ascunsa fiinta mea, cand
am fost plazmuit in taing si am fost urzit in
adáncurile cele mai de jos ale pamantului.
Ochii tai ma vedeau cand abia
eram in zämislire i scrise erau in cartea
ta toate zilele hardzite inie, mai nainte
ca sa se fi infiripat vre-una.
i pentru mine, Dumnezeule, cgt
de nepretuite sunt gandurile tale si cat
de urias este numärul lor !
Daca a sta sa le socotesc, ele sunt
mai numeroase deca,t grguntii de nisip ;
mg, destept din adancirea mea si sunt
tot lang5, tine.
0, Dumnezeule, de-ai vrea sá ucizi
pe cei nelecriuiti O, varsatorilor de
sange, depari'ati-va de la mine !
Ca unii care vorbesc despre tine
cu gânduri viclene i, dusmani fiindu-ti,
iau in desert numele tau.
Nu se cuvine oare sa urasc pe cei ce
te uräsc pe tine, Doamne, i sá urgisesc
pe cei ce se ridica impotriva ta?
Ii urdsc cu prisosinta vi-i tin drept
vrajmasii mei.
Cerceteaza-ma, Dumnezeule, i cu-
noaste inima mea ; ispiteste-mä i pa-
trunde cugetärile mele,
Sä, vezi daca e in mine vre-o por-
nire spre slujirea idoleascá, i ma calau-
zeste pe cararea vesniciei!
140.
Rugeiciune in vreme de prigoand.
Starostelui cantaretilor - un psalm
al lui David.
Mantueste-ma, Doamne, de omul
rau i de bärbatul simio pazeste-mil,
De cei ce ngscocesc in mima lor
miselii si in toatg vremea imi cauta prilej
de harta!
Ascutita este limba lor ca o limbg,
de sarpe, iar sub buzele lor e venin de
naparca. - Sela.
 PSALM.II 141, 142
5. Pazeste-m, Doamne, de mäinile
celui far& de lege s*: de barbatul simia ma
ocroteste, de cei ce pun la cale sá mä
rästoarne.
, 6. Cei semeti mi-au intins in taina
curse si lat de funie, mi-au asezat o reten
de-a-curmezisul drumului, mi-au pregätit
o capcana. - Sela.
Atunci am zis Domnului: « Dum-
nezeul meu esti tu; ja aminte, Doamne,
la g/asul rugaciunii mele !
Doamne Dumnezeule, izvorul man-
tuirii mele, tu cel ce acoperi capul meu
In ziva de razboi,
Nu ingadui, Doamne, sä se impli-
neasca dorintele celui farii de lege, nu liisa
ea izbuteasca punerile lui la cale, nu-1
rasa sä se trufeasca! - Sola.
Pe capul celor ce ma impresoarä
sá cadä viclenia urzitä de ei
Prävaleasca-se peste ei carbuni
aprinsi, caul, in foe si in prapastii, din care
sit nu se mai scoale !
Piará de pe pamtint omul cleve-
titor ! lar pe barbatul silniciei urma-
reasca-1 pas au pas nenorocirea, pänä ce
1-o rapune.
Stiu cum ea Domnul va face drep-
tate celui obijduit i drept, va judeca
pe cel nevoias.
Cu adevarat, atunci cei drepti
vor preamari numele tau ii cei cu cu-
getul curet sta-vor in fata ta.
141.
Rugdciune in zorut prigoanelor.
1. Un psalm al lui David.-Doamne,
cand strig catre tine, gräbeste intr'aju-
torul meu, ja aminte glasul meu, cOnd
strig care tine !
2. SO, se indrepteze rugáciunea mea ea
tämäia inaintea ta ; ridicarea
mele, ca jertfa de seara.
3. Pune, Doamne, strajii gurii mele
usii de ingradire imprejural buzelor
mele !
4. Nu 'Asa inima mea sar se plece spre
lucruri rele i BO savarsesc fapte de vi-
clesug, impreunä cu oamenii care lu-
creaza faradelegea, nici sa in./inane la
ospetele /or 1
624
www.dacoromanica.ro
Loveasca-mä cel drept: pogora'mant
este pentru mine ; pedepseasea-ma! Unt-
delemn este pe capul meu. Capul meu
nu se va da in laturi. i atunci iarägi cu
rugäciunea mea intamipina-voi vicleniile
lor.
Prabusiti vor fi judecatorii lor pe
povarnis de stanch, ! Dar poporul va as-
culta cuvintele mele, câci Bunt eu sart.
Ca atunci ciind ari sau sapi pa-
mäntul i dai de case, asa stint oasele
noastre risipite la poarta imparatiei mor-
tilor.
Catre tine, Doainne Dumnezeul
meu, stau atintiti ochii mei. La tine
caut scaparea mea, nu pariísi sufletul
meul
Pazeste-ma de latul pe care mi-1
fntind ig de cursele celor ce faptuesc
faradelegea!
Gaza cei vicleni in mrejele puse de
ei, iar eu sä trec pe aláturi !
142.
Rugiiciune de ajutor in mare stramtorare.
Un cuvant de inv.:it-aura al lui Da-
vid, pe când era in petera. O ruga-
ciune.
Cu glasul meu catre Donmul strig
tare, cu gla.sul meu catre Domnul ma
tänguesc.
In fats lui revárs obida mea, in fata
lui destainuesc necazul meu.
Daca, duhul meu se inválueste in
mine, tu cunosti totusi cararea mea. Pe
calen pe care umblu imi intind curse
inteascuns.
Miti uit la dreapta i privesc: nu
am pe nimeni care sa má cunoascii. Once
loe de scapare imi este inchis, nimeni nu
intreabä de mine.
Dar eu strig catre tine, Doamne,
zic: s Numai tu esti scaparea mea si
partea mea in pämäntul celor vii !
Ia aminte la tânguirea mea, eaci
m'am smerit foarte. Izbaveste-ma de cei
ce mä prigonesc, 6.6 stint mai tari
mine,
Scoate din temnitá sufletul meu, ca
sa proslaveasca numele täul Cei drepti
vor birui cu mine, cand tu imi vei darui
muele tale.
 PSALMII 143, 144, 145
143.
Rugdciunea cdire Dumnezeu, in toiul
prigoanelor.
Un psalm al lui David. - Auzi,
Doamne, rugaciunea mea, ja aminte la
cainarea mea, intru credinciosia ta ; as-
intru dreptat,ea ta!
Nu intra la judecata cu robul tau,
ea nici unul din cei vii nu este drept,
inaintea fetei tale.
Caci vrajmasul prigoneste sufletul
meu, calca la pamant viata mea si
strimuta in imparatia mortii ca pe cei
de veacuri adormiti.
Atunci duhul meu tanjeste, lar
inima mea i4 pierde cumpatul.
Imi adue aminte de zi/ele de
data, cuget la toate faptele tale, la lu-
crul mainilor tale gandesc cu luare aminte,
De aceea intind mainile mele catre
tine ; sufletul meu, ca un pamant insetat
de ain't, tanjeste dap& tine. - Sela.
Auzi-mit degrabli, Doamne,
duhul meu slabeste. Nu ascunde de mine
fats, ta, ca sa nu ajung la fel cu cei ce se
pogoara in mormant.
F6.-ma sa aud dis-de-dimineatá
mila ta, caci intru tine mi-am pus na-
dejdea. Arata mie, Doamne, calea pe care
sá merg, caci catre tine ridic sufletul
meu.
Izbaveste-ma, Doamne, de vraj-
masii mei, caci la tine caut scaparea mea.
Invatli-mä ea fac voia ta, cad tu
esti Dumnezeul meu. Duhul tau cel
bun sá ma calauzeasca pe cararea cea
dreaptii.
Pentru numele tau, Doamne, via-
intru dreptatea ta scoate din
stramtorare sufletul meu,
Si intru mila ta pierde pe vraj-
masii mei 0 sfárt}eqte pe toti cei ce prigo-
nesc sufletul meu, caci eu sunt robul tau!
144.
Dumnezeu dd biruinfd poporului sdu
fi-1 incarod de bundtdri.
1. Un psalm al lui David. - Binecu-
vantat sä, fie Domnul, stanca mea, eel
ce invata mâ,inile mele ca sá se osteasca
degetele mele ea indure razboiul,
625
www.dacoromanica.ro
El, izvorul bunatatii mele i cetatea
mea cea tare, locul meu de scapare
mantuitorul meu, scutul meu i achipo-
stitorul meu, el care mi-a supus popoare!
Doamne, ce este °null ea sa stii de
stirea lui i fiul omului sä te ingrijesti
de el?
Omul este asemenea unei adieri, iar
zilele lui ca o umbra care trece.
Doamne, plead), cerurile tale, sa
se lase in jos ; atinge-te de munti, sa
fumege !
Sloboade fulgere, ca sa-i risipesti;
triraite sägetile tale, ea sa-i invalmasesti.
Intinde mana ta din inaltimea ce-
rului, smulge-má i scapa-ma din val-
toarea apelor, din mana celor streini,
A di ror gurrt graieste neadevli rul
a ciíror dreapta este mincinoasa!
Dumnezeule, cantare noua iti voi
cânta sie, preamari-te-voi pe hail& cu
zece coarde,
Pe tine cel ce dai imparatilor man-
tuire i izbiivesti pe sluga ta David !
Smulge-ma din ascutisul sábiei uci-
gase i izbaseste-ma din mana vlástarelor
streine, - a caror guri graieste neade-
varul si a caror dreapta este minci-
Ca fiii nostri sa se asemene unor
plante frumos crescute in tineretea lor,
iar fiicele noastre sä fie asemenea colum-
nelor sculptate, de la coltmile palatelor.
Jitnitele noastre sa fie pline, in-
carcate cu tot felul de roduri; oile noastre
sa se inmulteasca cu miile, cu zecile de
mii, pe campiile noastre ;
Vitele noastre sa fie toate prasi-
toare. Nici o spartura in ziduri, nici o du-
cere in roble i nici un bocet in ulitele
noastre !
Fericit este poporul caruia Ii merge
astfel! Fericit este poporul al carui Dum
nezeu este Domnul !
145.
Lauda nemds' uratei bundtdti a
lui Dumnezeu.
1. 0 cantare de laud& a lui David.
- Preamari-te-voi, Dumnezeule, Impa-
rate, si voi binecuvanta numele tau in
veacul veacului !
40
 PSAT.MTI 146, 147
In fiecare zi te voi binecuvanta
voi lauda numele titu intru toti vecii!
Mare este Domnul i läudat foarte
marirea lui este neprimitoare de cer-
cetare.
Fiecare neam sa apuna' neamului
care vine lauda lucrurilor tale si si% ve-
steasca faptele tale uriase !
Si vorbeasci despre s15,vita stralu-
cire a maririi tale si si propoveduiasca
minunile tale!
Sa :Tuna puterea infricosatelor tale
fapte i si povesteasca marirea lucrárilor
tale!
Sä, ve,steasca pomenirea marii tale
bunatati i cu strigate de bucurie sä in-
tampine dreptatea ta!
Domnul este indurat i milosard,
indelung rabdator i plin de buna-
tate.
Domnul este bun pentru toti si In-
duririle sale se revarsä, peste toatä zi-
direa sa.
Si te laude toate fipturile, Doamne,
cuviosii tai s'a te binecuvanteze.
Sä criiiniceasca rnä,rirea
tale si sa graiasca despre puterea ta,
Ca sä, faca cunoscutä, oamenilor
vartutea ta i stralucita slava a impara-
tiei tale.
Imparatia ta este imparatie ves-
nica i stäpanirea ta ditinueste din neam
In neam!
Domnul sprijina pe cei ce cad si
indrepteazii, pe cei incovoiati.
Ochii tuturor privesc la tine, ca s'a
le dai hrana, la buni vreme;
Tu deschizi mana ta i saturi din
belsug tot ce are viatä,.
Domnul este drept intru toate
dale sale si bun in toate faptele sale.
Domnul este aproape de toti cei
ce II cheamä, de toti cei ce-1 strigi din
toati mima.
El plineste voile color ce se tem
de el si aude strigatul lor si-i mantueste.
Domnul pazeste pe toti cei ce-1
iubesc, iar pe toti cei fárä de lege Ii di
pieirii.
Gura mea sä rosteasca lauda Dom-
nului i toata fiptura sá binecuvanteze
numele cel sfant al lui, in veacul vea-
oului !
626
www.dacoromanica.ro
146.
Läudafi pe Damnul cel singur prea pu-
ternic i prea bun.
Aliluia! Laudä suflete al meu, pe
Domnul!
L'iuda.,-voi pe Domnul in toati
viata mea, lauda-voi In cantari pe
Domnul, cat timp voi mai trai!
Nu vä nildájduiti spre cei mari, spre
fiji oamenilor, intru care nu este man-
tuire !
Caci atunci cand iese duhul lor, ei
se tutora iarasi in pámantul dintru care ei
au fost luati; in ziva aceea pier toate
punerile lor la cale!
Fericit este cine are pe Dumnezeul
lui Iacob de ajutor si a &Inri nadejde
este in Domnul Dumnezeul sä,u!
El a facut cerul i pamântul, marea
toate cele ce sunt inteinsele. El pi,
zeste credinciosia In vecii vecilor.
El face dreptate celor näpastuiti,
el d'a paine celor flamanzi. Domnul dez-
leaga pe cei ferecati in obezi,
Domnul deschide ochii orbilor,
Doranul indrepteazi pe cei incovoiati,
Domnul iubeste pe coi drepti.
Domnul pazeste pe cei streini; pe
orfan si pe viduvi Ii sprijineste Domnul,
dar calen celor nelegiuiti o räsuceste.
Domnul este imparat in veac,
Dumnezeul tau, Sioane, in neam i In
neam. Aliluia!
147.
Cdntare de lauda' lui Dumnezeu pentru
puterea i bundtatea sa.
Aliluia! Läudati pe Domnul,
bine este sa preamarim pe Dumnezeul
nostru, cáci placuta i cu buná, cuviintä,
este lauda.
Domnul zideste din nou Ierusa-
limul ; aduna pe cei imprästiati ai lui Is-
rail.
El timadueste pe cei ou mima
zdrobita i leaga ranile lor.
El numa,r5, stelele i le dä, la toate
nume.
Mare este Dumnezeul nostru i atot-
puternic i intelepciunea lui este
nemasurati.
 PSALMII 148, 149
Domnul inaltä, pe cei smeriti, iar
pe cei fara de lege îi ameraste pana la pa-
mant.
Cantati Domnului cantare de mul-
tumire, preamariti pe Dumnezeul nostru
In cantee din chitara!
El impanzeste cerul Cu nouri, el pre-
ggteste pämantului ploaie si pe munti
face sä, creasca iarba ;
El da hraná dobitoacelor i puilor
de corb dad croncanesc de foame.
Domnului nu-i este draga puterea
calului i cel iute de picior n'are trecere
inaintea lui,
Ci Domnul cauta ca drag la cei
ce se tem de el, la cei ce-si pun nildejdea
in milostivirea lui.
Proskiveste pe Domnul, Ierusa-
lime, lauda pe Dumnezeul tau, Sioane!
Caci el a intä,rit zavoarele portilor
tale si a binecuvantat inlauntrul tau
pe feciorii
El statorniceste pacea la hotarele
tale si te satura cu graul cel mai
bun.
El trimite pe pamânt porunca sa,
iar cuvantul sä,u aleargä, grabnic.
El cerne fulgii de omat ca lana
imprä,stie chiciura ca cenusa.
El aruncil ghiata, sa ca mici
l'ame, i gerul sau cine poate sa-1 indure !
Dar el trimite porunca sa si le
topete i cand sala vantul sau apele
pornesc sá curga.
El a descoperit cuvantul M'u lui
Iacob, indreptarile i oranduirile sale lui
Israil;
El n'a fäcut la fel cu nici unul
dintre celelalte neamuri si ele n'au cu-
noscut descoperirile sale.
148.
Toatd IcIptura scl laude pe Domnull
Aliluia! Liludati pe Domnul din
ceruri !Laudati-1 intru cele inalte:
Laudati-1 pe el, toti ingerii lui, lau-
dati-1 pe el, toata ostirea lui,
Laudati-1 pe el, soare i luna, litu-
dati-1 pe el, voi toate, stele luminoase;
Litudati-1 pe el, ceruri ale cerurilor
voi ape care sunteti mai presus de
ceruri !
627
www.dacoromanica.ro
Si laude numele Domnului, e& el
a poruncit i s'au facut,
El le-a statornicit in veacul vea-
cului, pravilii, le-a dat si nu vor trece
peste ea.
Laudati-1 pe piimant pe Domnul,
voi chitilor i bate vietatile din adán-
curile mä,rii,
Voi foc i grinding, zgpezi i neguri,
tu duh de vifor care indeplinesti porunca
lui,
Voi muntilor i voi dealuri toate,
copad roditori i cedri toti,
Voi fiare salbatece i dobitoace
toate, taritoare i voi pasari intearipate,
Imparati ai pamantului i voi po-
poare toate cate sunteti, voi principi
voi toti judecatori ai lumii,
Tineri si fete mari, batrani
copii!
Sa laude toti numele Domnului,
caci numai numele lui este prea, inalt.
Maretia lui covarseste cerul si pamantul.
El inalta cornul poporului asga
spre lauda tuturor cuviosilor s'Ad, a fiilor
lui Israil, a poporului ce-i ata aproape.
Aliluia!
149.
Cantare de biruinfd dupil
aistigagd.
Aliluia! Cântati Domnului cântare
nouÉl! Cânta# laudele sale in adunarea
credinciosilor!
S& se bucure Israil de facatorul
sau; veseleasca-se fili Sionului de Impii.-
ratul lor !
Sä, laude numele lui in hore; in
tobe i in sunet de chitara sä-i cante
numele!
°ad Domnul este prea indurat
catre poporul sau; pe cei ameriti fi in-
cununeaza cu biruintä.
Bucure-se cuviosii intru slavá, ca'nte
de bucurie in asternutul lor!
Fie preamarirea Domnului in gura
lor si sabia cea ca doua taisuri in mana
lor,
Sä, se razbune pe pagani i sä, pe-
depseasca noroadele,
Sa lege pe imparatii lor ca obezi
pe nriai marii lor ca catuse de fier,
40*
 PROVERBELE LIJI SOLOMON, 1
9. Si si, indeplineasca cu ei hotárirea sa
precum este scris. Marirea aceasta, este
a tuturor cuvio§ilor sài. Aliluia!
150.
Ltludati pe Damnul in strune pi in
organel
1. Aliluia! Laudati pe Domnul, in
sfant templul s'ira! Läudati-1 intru aria
cerului, locarral puterii sale!
PROVERBELE LUI SOLOMON
1.
Poloasele intelepeiunii si inclemnurile ei.
Proverbele lui Solomon, fiul lui
David,
Folositoare pentru cunotisterea
telepciunii §i a infranarii,
Pentru dobandirea stapb.nirii de
sine, vietuirea intru dreptate, nepri-
hiraire §i cinste,
Pentru a prilejui celor cu
bunit o judecatit isteata, omului tanä.r
§tiinta §i buni
Sá ja aminte cel intelept ca
sporeascit §tiints §i cel priceput
dobandeasca iscusint,a de a se purta,
Patrunzand cu mintea pildele
intelesurile adanci §i talcuirea lor nepb.-
trunca!
Frica de Dumnezeu este inceputul
intelepciunii. Coi fax& minte dispretuesc
intelepciunea §i stapanirea de sine.
Ascultä, fiul meu, invittä,tura tatlilui
tau qi nu dispretui povetele maicii tale,
Caci ele impodobesc ca o cununit
de pret capul tau §i sunt co o salbil
imprejurul gatului tau.
Fiul meu! Daca pacato§ii voieso
s'a' te ademeneascá, nu te invoi.
Daca iti spun: a Vino cu noi! Sä
ne punem la panda ca sá värsam sange,
intindem curse filia cuvant celui ne-
prihänit,
Slt-i inghitim de vii cu totul ca
Seolul, asemenea celor ce se pogoara in
rnormant ;
628
www.dacoromanica.ro
Litudati-1 intru faptele sale cele mari !
Läudati-1 dupit multimea maririi sale!
Laudati-1 in sunet de trambità!
Läudati-1 pe el in sunet de hada §i de
chitará!
Lä,udati-1 in bataia tobelor i in
jocul horelor! Litudati-1 pe el In strune
in organe!
Laudati-1 in chimvale ritsunatoare,
láudi4i-1 pe el in chimvale zanganitoare!
Toatä suflarea ea laude pe Dom-
nul ! Aliluia!
Sa punem stapanire pe tot soiul
de scumpeturi, sä umplem de pradi
casele noastre!
Fii parta in ob§tia noastra, o
singurá punga avea-vom noi toti! »,
Fiul meu! Nu te intovarii§i cu
ei pe cale, ci fere§te piciorul titu din
cárarea lor,
Firadcb, picioarele lor aleargä numai
spre räu, iar ei zoresc sa verse sange.
Zadarnic intinzi curse in N'azul
piicatilor !
Ei unelteso impotriva vietii lor
ca sä intinda curse celor nevinovati,
ei stau 1a panda!
Aceasta este coarta celor ce umbla
dupit ca§tig nedrept! Cei ce se cargues°
dupä ei Ii pierd viata!
Intelepciunea strigä pe ulita
In piete i§i ridicá glasul sáu.
Ea propovedue§te la räspantiile
zgomotoase §i inaintea portilor cetatii
f§i apune pitsul:
Pana obrad, voi nepriceputilor,
iubiti prostia, ffi voua, batjocoritorilor,
vá place batjocura, i, voi nebunilor,
uriti fotiinta?
Luati aminte iara§i la certarea
mea! Tata, eu voi varsa peste voi duhul
meu §i va voi da de §tire graiurile mele.
Din pricinä ca eu propoveduesc,
dar voi stati nepasiitori, intind mana mea
c3.1 nimeni nu vrea sä, ja aminte,
Ba chiar va faceti ca nu Fotiti de
toate sfaturile mele, Ffi certarea mea nici
n'o bägati in seamb.,
 PROVERBELE LUI SOLOMON, 2, 3
Bate-mi-voi joc atunci de neno-
rocirea voastrii si voi rade de voi cand
vä va cuprinde groaza.
Cand groaza se va n5,pusti peste
voi ca vijelia i cand priipidul se va
abate peste voi ca o furtuna, cand se
va pravlili peste voi stramtorarea i zbu-
eiumul.
Atunci m5, vor cherna, dar eu nu
le voi raspunde, m5, vor cauta si nu mi
vor afla.
Pentru cuvantul ca au urit stiinta
si frica de Dumnezeu au dispretuit-o,
Si n'au luat anainte la sfaturile mele
certarea mea au hulit-o,
Sä manance din rodul ratacirii
lor si de sfaturile lor sa se sature !
Cáci ratiicirea omoara pe cei prosti
f5,ra-de-grija pierde pe cei fárä minte.
Ci numai cel ce ma asculta va
fi fara de grija si va trai linistit, far5,
si se teama de vre-o urgie. *
2.
Alee foloase ale intelepciunii.
Fiul meu, de vei primi povetile
rnele si de vei pastra oranduirile mele,
Plectind urechea ta la intelepciune
inclinand mima ta spre buná. chibzuiala,
Daca vei cherna prevederea i spre
buna cugetare iti vei indrepta glasul tau,
Dad, o vei cauta intocmai ca pe
argint si o vei (rapa ca pe o comoarä,
Atunci pricepe-vei temerea de Dom-
nul i vei dobandi cunostinta de Dum-
nezeu,
Deoarece Domnul d5, intelepciune
si din gura lui izvoriste stiinta i pri-
ceperea.
El pastreaza, mantuire,a pentru cei
drepti, el este scut pentru cei ce umblá
In calea desavarsirii;
El pazeste viata celor drepti
pe &trama celor cuviosi ai sai el sti, de
veghe.
Atunci tu vei intelege dreptatea
si ce este lucrul drept. calea cea dreapta
f}i toate fágasmile binelui,
Fiindc5, intelepciunea se va sui la
mima ta si stiinta va desfila sufletul tau,
Buna chibzuiala va veghea peste
tine si intelegerea te va pazi,
629
www.dacoromanica.ro
Ca s5, te mantuiasca de calea ces
rea, de omul care graieste cu gand
vi clean ,
De cei ce parasesc c5,ile cele drepte
ca sá, umble pe drumuri intune-
coase,
De cei ce se bucura cand s5,var-
sesc raul si se veselesc alud umbla pe
poteci intortochiate,
Ale azor citrari sunt strambe
se pornesc pe cid piezise ;
Ca di te scape de o femeie streina,
de streina cu graiuri ademenitoare,
Care las& pe tovar5,sul ei din
tinerete i uitä de legrimantul ei cu
Dumnezeu,
Din pricina ca poteca ei duce la
moarte i higasurile ei spre imparatia
Nimeni din cei care se indreapta
spre ea nu se mai intoarce tsi nu mai
nimereste cararile vietii.
Drept aceea tu umbli pe calea
oamenilor celor bullí i pitizeste cararile
celor drepti,
Caci cei drepti vor locui plimantul
cei farb, prihanä vor dainui pe el;
Cei fiira de lege vor fi nimiciti de pe
plimant i cei necredinciosi vor fi zmulsi
din ritidacin5,.
3.
Agonisirea infelepciunii este mai de .folos
decdt a aurului si a argintului.
Fiul meu! Nu uita invatitura mea
mima ta ea piizeasca povetile mele,
Caci lungime de zile i ani de viati
fericire iji vor aduce din belsug.
Iubirea i credineiosia sa nu te
paräseasca ; leaga-le imprejurul gatului
tau si serie-le pe tabla inimii tale.
Astfel vei afla har i rdsplatä din
destul inaintea lui Dumnezeu si a carne-
Pune-ti nadejdea in Domnul din
torda. mima ta si nu te bizui pe inte-
lepciunea ta.
In toate luceárile tale gandeste-te
la el si astfel el iti va netezi toate
rärile tale.
Nu te crede intelept in och tâi, ci te-
me-te de Dumnezeu si ocoleste räul.
 PROVERBELE LUI SOLOMON, 4
Iatä care este siinatatea trupu-
lui tau si improspatarea tariei oaselor
tale!
Cinsteste pe Domnul din bunurile
tale i din parga tuturor rodurilor tale,
Minded numai atunci jitnitele tale
vor fi pline de grfiu i mustul va da
afar& din teascurile tale.
Fiul meu! Nu dispretui certarea
Domnului §i nu te Intrista de ruustra-
rile lui,
Cad Domnul ceartii pe cel pe
care 11 iubeste i ca un parinte pedep-
seste pe feciorul drag.
Fericit este omul care a aflat inte-
lepciune i pamanteanul care a doban-
dit iscusinta,
Deoarece agonisirea ei este mai
de folos dealt a argintului o castigarea
ei mai de pret &cat a aurului °dui
mai curat.
Ea este mai scumpa decat pietre/e
nestimate i nici o comoarg n'o poate
ajunge in pret.
In mana ei cea dreapta este viata
lunga. iar in mina ei cea stanga este
bogatie i slava ;
Cale ei sunt pläcute i potecile ei
sunt potecile tendril;
Pom al vietii este ea pentru cei
ce o stapanesc, iar cei care se bizue pe
ea sunt fericiti.
Prin intelepciune Domnul a in-
temeiat paniantul, prin pricepere a In-
tárit cerurile,
Si prin stiinta sa a deschis izvoarele
adancului si nourii picura rota.
Fiul meu! Pazeste intelepciunea
FAiscusints, si nu le pierde din ochii
Gaci ele sunt viata sufletului tau
salbä care impodobeste gatul tau.
Atunci tu vei merge fard de teamii,
pe calm ta FA piciorul tau nu se va po-
ticni;
Cand te vei culca nu vei ayes
grija i cand vei dormi somnul tau va
fi dulce;
Nu te vei teme de spaima care vine
pe neasteptate i nici de prapadul celor
MIA' de lege Gaud el va sosi,
Fiindoi Domnul este nadejdea ta
piciorul tau 11 va feri de cursä. .1:
www.dacoromanica.ro
630
Nu fii zabavnic sä savarsesti o
fapta bun& pentru cel in nevoie, cand
ai putere s'o faci.
Nu amâna pe aproapele tau: « Du-te
si vino inri! i maine am sa-ti fac
ceea ce ceri ! s, cand tu poti face acum.
Nu unelti impotriva aproapelui tau
cand el locueste nesuparat Fang& tine.
Nu te stiidi cu nimeni filra pri-
oink de vreme ce nu ti-a facut nici un
rau.
Nu ravni la omul silnic si nu
siivâri nici una din faptele lui,
Cad omul viclean este urit de
Domnul, iar color cinstiti le aratä, prie-
t,enie.
Domnul blestemä casa celui
de lege si binecuvanteaza locasul celor
drepti.
Cu cei batjocoritori el este ca un
batjocoritor, iar color smeriti le dii dar.
Cei intelepti au parte de cinste,
iar cei nebuni au parte de °can't.
4.
Infelepciunea este o band ceilduzet.
Ascultati, fiilor, povata tatalui
luati aminte ca si cunoasteti intelep-
ciun ea,
Cad eu VA, dau o buna inviitaturä:
nu dispretuiti povata mea.
Fost-am i eu luator aminte la
tatiil meu, fecior dezmierdat i singur
tare feciorii maicii mele.
Si el mä, invite zicea: mima
ta sa pastreze cuvin tele inimii me/e;
pazeste poruncile mele, ca sä, ramai cu
viata! »
Agoniseste intelepciune, strange pri-
cepere. Nu le uita si nu te departa de
la cuvintele gurii mele.
Nu o lepäda, fiindca ea te va pazi ;
iubeste-o, FA ea va sta de veghe.
lata inceputul intelepciunii: Ago-
niseste intelepciunea o cu pretul boga-
tiei tale dobandeste priceperea.
Pretueste-o mult si ea te va malta
In cinste; ea fi-va slava ta, daca tu o
vei lua in brate.
Ea va pune o cununa de daruri pe
capul tau si te va impodobi cu o diademä
de mare ciaste.
 PROVERBELE LIM SOLOMON, 5
AscuIti, fiul meu, i prirneste pove-
mele, ca astfel anii vietii tale si se
inmulteasei.
Eu te cilituzese pe calen intelep-
ciunii i te indrept pe figasurile drep-
Cand vei pomi pe ea, pasii Val nu
vor fi strämtorati, chiar dads,' vei
alerga nu te vei poticni.
Pástreaz& cu scumpátate inväti-
tura si nu o litsa ; pitstres,z'o. eici
este viata ta.
Nu porni pe calen celor firi de
lege si nu pási pe drumul color raj;
Ocoleste-1 si nu trece pe el, ia-o
pe aliturea i treci mai departe,
Clici nu-i prinde somnul pin& nu
fiptuese riu i somnul fugo (lac& nu
tránteso pe cineva la piimänt ;
Cici firidelegea este päinea cu
care ei se hrinesc i silnicia este vinul
pe care ei 11 beau.
Dar calen color drepti este stri-
lucitoare ca lumina diminetii. care
lumineazi, tot mai tare pan& in faptul
zilei.
Calea celor nelegiuiti este ca
noaptea cea intunecoasi i ei nu bag&
de seam& din care pricini ar putea si
cadi.
Fiul meu! Fii cu luare aminte
la graituile mele si la povetile mele
pleaci-ti urechea ta.
Nu le liisa din ochii täi, ei pis-
treazi-le inliuntrul inimii tale,
Cad ele dau viati i sintitate
trupului, tuturor celor care le aflä.
Fereste-ti mima ta cu toati sir-
guinta, clici din ea tfisnesc izvoarele
vietii.
Depiirteaz& din gura ta toati
area si de pe buzele tale di In lituri
viclenia.
Ochii till si priveasci drept inainte
genele tale si cate in fats. ta.
Cerceteazi cu luare aminte figasul
picioarelor tale si toate diririle tale a&
dud, la tintä.
Nu te abate nici la dreapta, nici
la sting°, ei fereste picioarele tale de
riu!
631
www.dacoromanica.ro
5.
Viafri /dreg prih,and. Stdpdnirea de
sine.
Fiul meu! Ja aminte la intelepciune
si la sfatul cel bun pleaci urechea ta,
Ca si poi piistra povetile iesite
din gura mea si inviititura buzelor mele
s'o tu i la tine.
Caci buzele femeii streine picur&
miere i cerul gurii ei este mai alune-
citor decit untul de lemn,
Dar la sfärsit ea este aniarà ca
pelinul i tilioasi ca o sabie cu doui
ascutisuri.
Picioarele ei coboari spre moarte
pasii ei due de-a-dreptul in Seol.
Fiindci tu nu iei seam& la calea
vietii, pasii ei räticese fir& sä iei aminte.
i acum, fiul meu, asculti-mi
de la cuvintele gurii mele nu te abate !
Drumul täu sà treacà departe de
ea, si nu te apropia de usa casei ei,
Ca BA, nu dai virtutea tineretii tale
altora i anii tai unui om fir& de inimi;
Ca streinii sit nu se sature de
stradania ta, i ostenelile tale a& nu
treaci in casa altuia ;
Ca si nu te jelesti la sfirsit, cind
trupul tau i camea ta vor fi fir& de
vlagg,
Si si zici: # Cum am ajuns
uritsc povata i in ce fel mima mea a
urgisit certarea ?
De ce nu am ascultat de glasul
dascililor mei si la invätitorii mei de
ce n'am plecat urechea ?
Era cat pe ce sà mà loveasci
nenorocirea in toiul adunirii si in mij-
locul obF,ttiei! »
Bea api din putul tau si din
ceea ce curge din fintitna ta.
Oare izvoarele tale trebue si curgi
afar& i päraiele tale de api In pietele
cele mari?
Nu! Numai ale tale si fie ele fo't
nicideeum ale celor streini!
Binecuvintat di, fie izvorul
Bucurii-te de femeia ta cea din tinerete,
Cerboaic& prea iubità, gazer& plin&
de farmec ! Iubirea ei si te imbete in
toati vremea, dragostea ei si te ade.-
meneaseä, neincetat!
 PROVERBELE LUI SOLOMON, 6
De ce sa-ti iesi din minti pentru o
streina si si strangi in bulle pieptul
unei femei necunoscute ?
Caci Domnul sta cu ochii tinta la
calle omului i toate cararile lui le is-
piteste.
Omul se prinde in latul paca-
telor lui ci in lanturile farádelegilor lui
el se incurcli.
Unul ca el va muri din lipsa de in-
dreptare si din pricina marii lui nebunii va
pieri.
6.
Pcicatele pe care le urgiseisie Damnul.
Fiul meu! Daca te-ai pus chezas
pentru aproapele tau, daca ai bAtut
palma pentru un strein,
Daca te-ai legat prin cuvintele
gurii tale, daca te-ai prins prin graiul
buzelor tale,
Tata ce s'A faci, fiul meu: Scapa-te
de ele ! j fiindcä ai cazut in mana
aproapelui tau, du-te la el, nu-1 slabi,
ci sileste mereu pe aproapele tau.
Somnul sa nu prinda ochii tai,
nici atipirea genele tale.
Smulge-te ca o caprioara din mana
vanatorului si ea o pasare din latul
pisararului.
Du-te, lenesule, la furnia ci uia-te
la harnicia ei ca sa ajungi intelept:
Cu toate cä n'are voevod, nici
rmuitor i nici capanitor,
Ea isi strange de cu vara, hrana
ei i Ii aduna la seceris demancarea
ei.
Pana cand, lenesule, vei mai sta
culcat ? Cand te vei scula din somnul
täu?
s Putin comn, inca putina atipire,
putin si mai stau in pat ou mainile
In san! »
S'arada va veni peste tine ca un
calator i nevoia va niväli peste tine
ca un azboinic.
Omul de nimio si fara' capatai
umbla cu siretenia in gurA
Clipeste din ochi, freaci din pi-
cioare, face semne din degete,
Urzeste rele plänuiri in mima lui
iccand certuri, in toati vremea.
632
www.dacoromanica.ro
15 Pentru aceasta filia. de veste va
veni peste el prapadul, nimicit va fi
dintr'o data i flia.' de lene.
Sase sunt lucrurile pe care le
rifaste Domnu], ba chiar capte de care
se scarbeste sufletul sau:
Ochii mandri, limba mincinoasa,
mainile care varsa sange nevinovat,
mima care urzeste planuri vicie-
ne, picioarele grabnice si, alerge spre
rau,
Martorul mincinos cs,re martu-
riseste stramb i cel care seamina vrajba
filtre frati.
Pazeste, fiule, invatatura tatalui
tau si nu dispretui povetile maicii
tale !
Leaga-le deapururi de inima ta
fA atarna-le la gatul tau.
Cand vei merge, povata te va
calauzi, i in vremea somnului te va
iar cand te vei destepta va grai cu tine,
Rinda povata este sfesnic i legea
luminä, iar sfatul EA invitatura sunt cales.
vietii.
Ele te vor pazi de femeia aproapelui
si de limba cea ademenitoare a celei
streine.
Nu don i frumusetea ei in Mima
ta si nu te risa prins la cautatura ochilor
ei,
Ciclo femeia desfranatá cere un
codru de pi,ine, iar femeia cu barbat
vaneazii un suflet de pret.
Oare puna cineva foc in sanul lui
Uva ca ja foc vesmintele ?
Sau merge cineva pe carbuni fara
s5, i se frigi picioarele ?
Asa este cel care se duce la femeia
aproapelui sau. Oricine se atinge de
ea nu ramane nepedepsit.
Nimeni nu dispretareste un hot
pentru ea a furat ca sa-si astampere foa-
mea,
Dar cand a fost prins, el da inri,-
poi inseptit, el intoarce toati averea
casei lui.
(Je] ce se desfraneadi cu o fe-
meie este nebun, i numai cel care vrea
sa-si piarda, sufletul face una ca asta.
Acela are parte de batai i de
rusine, iar ocara Jul nieiodata nu se
sterge.
 PROVERBELE LUI SOLOMON, 7, 8
Ravnirea scormoneste manis. omu-
/ui, iar in ziva razbunärii, el este nein-
durätor ;
El nu se uita la nici un pret de
räscumparare Efi cu At li inmultesti daru-
rile, tot nu se las& induplecat !
7.
Infelepciunea ne pdstreazd riafa fdrd de
prikand.
Fiul meu! Pästreaza spusele mele
povetele mele ascunde-le la tine.
Pazeste poruncile mele ca sa, rarnii
In vial& Ffi indreptärile mele ca Iumina
ochilor
Leaga-le pe degetele tale si pe
tabla inimii tale serie-le.
Spune intelepciunii: a Tu esti sora
mea! zi priceperii: i Prietena mea! s,
Ca sä, te plizeascá, de femeia streinä,
de femeia altuia, ale carei cuvinte sunt
aclemenitoare.
Odata, dad eram la fereastra casei
mele si priveam printre
Zärit-am printre cei lipsiti de minte,
vazut-am un t'amar fárá, pricepere.
El trecea pe langa, coltul casei ei
si se indrepta spre locuinta ei.
Era in amurg spre searä, in intime-
riceala noptii,
*i lata cä o femeie fi iei ina-
inte cu chip de desfranata i cu prefä-
catorie in inimä:
Aprigä, i neinfránata. picioarele ei
nu mai aveau astampär in casa;
Cand in casä, cand alar& stand la
pändá de dupä, orisice colt.
Ea II apueä i 11 saruta i cu cau-
tatura obraznicä ii zise:
a Aveam de adus jertfe de pace!
Astäzi implinit-am fagäduintele mele !
Pentru aceasta am iesit intru in-
tampinarea ta ea sa te caut i iatä
te-am gasit.
Cu secarte am gatit patul meu,
ou asternuturi de in din Egipt,
Cu mirezme stropitu-l-am, cu mir,
aloe sí chinamon.
Haidem sä ne imbatam de iubire
pana dimineata, sä ne cufundlim in des-
fatiri de dragoste,
633
www.dacoromanica.ro
Clici barbatul meu nu este acasä,
plecat-a la drum departe,
Luat-a cu el o punga cu bani
si se va intoarce acasä la luna pliná, !*
Ea Il ademeni cu multimea in-
demnurilor ei momi cu gmiurile
ademenitoare ale buzelor ei.
*i dintr'o data el incepu sá mearga
dupá ea ca un bou la junghiere i ca un
cerb care zoreste spre prinzátoare,
Pana cand o sageata ii strapunge
ficatul; asa precum o pasare se grá-
bete spre lat Riza sä stie A, acolo isi
sfarseste viata.
*i acum, fiule, ascultä-mä i ja
aminte la cuvintele gurii mele !
mima ta sá nu se plece spre
calle ei si pe potecile ei nu te rIttäci,
Rinda, ea pe multi i-a trantit
la pämänt si pe foarte multi i-a °mora,.
Casa ei este calea spre *eol, cale
care duce la shlasurile Mortii.
8.
Obdrfia infelepciunii.
Oare intelepciunea nu strigä ea si
priceperea nu-si ridicá glasul sltu
Pe piscurile cele inalte, pe cale,
la raspantiile drumurilor ea stä ;
Langli, porti, in poarta cetätii, dina-
intea portilor ea strigit tare:
a Catre voi, oamenilor, se indreapti
strigitul meu, i glasul meu catre voi,
fiii oamenilor!
Voi, cei prosti, pricepeti cumintenia,
voi, cei nebuni, luati aminte !
Ascultati, cäci eu va spun lucruri
minunate, i buzele mele se deschid
pentru päsuri drepte !
Cerul gurii mele apune adevarul
buzele mele se scarbesc de faradelege;
Toate graiurile mele sunt drepte,
filfa viclenie i färä. inseraciune.
Toate sunt drepte pentru cel pri-
ceput i usoare pentru cei ce au aflat
stiinta,
Cäutati invä,tatura mea si nu ar-
gintul i tiinta mai dcgrabli, decht aurul
cel mai de pret,
Rinde& intelepciunea este mai pre-
timsä decat pietrele nestimate si nici
o comoar5, nu e la fel en ea!
 PROVERBELE LUI SOLOMON, 9
Eu, intelepciunea, locuiesc impre-
una cu cumintenia i sta,panesc stiinta
chibzuiala.
Frica de Dumnezeu este urgisirea
raului. Trufia si obritiznicia, indfazneala
si gura cea aprigä, iata ceea ce urasc eu!
Al meu este sfatul i izbanda, eu
sunt priceperea, a mea este vartutea.
Prin mine imparatii impliratesc
principii dau drepte hotäriri;
Prin mine voevozii sunt voevozi
boierii toti judeciltori ai pamantului.
Eu iubesc pe cei ce ma iubesc
cei ce ma cauta ma' gasesc ;
Cu mine este bogätia, cinstea F, d
bun t'atarea.
Rodul meu este mai bun decat
aurul i decitt aurul cel mai curat, ia,r
ceea ce vine de la mine este mai de pret
decát argintul
Eu merg pe calea dreptatii, in
mijlocul cailor judecatii drepte,
Ca sa dau celor ce ma iubesc
bogáltie si camarile lor sa le umplu.
Domnul m'a zidit la inceputul
lucrarilor lui, inaintea fapturilor lui, in
vesnicie.
Din veci fost-am intemeiata, la
inceput, inainte de facerea lurnii;
Inaintea adâncurilor luat-am fi-
inaintea izvoarelor bogate cu apa ;
Inainte ca sä fi fost infipti mun-
tii, inaintea vailor, eu am luat
Cánd inca el nu zidise pamântul,
nici campiile, nici cel dintai fir de colb
din lume.
Cand el a intemeiat cerurile, eu
eram acolo, cand a tras bolta cerului
dea,supra fetei adâncului,
Cánd a intärit norii sus si pe iz-
voarele adancului pus-a stapanire;
Cand el a pus marii hotar, ca
apele s'a nu mai treaca peste tarmuri,
cand a asezat temeliile pa,mântului,
Atunci eu eram ca un copil ala,
turi de el, veselindu-ma in fiecare zi
desfátându-ma fara incetare in fata lui,
Dezmierdándu-mä pe pamantul lui
ii bucurandu-mil, de fiji oamenilor.
Si acum, fiilor, ascultati-ma! Fe-
riciti cei ce pazesc calle mele !
Ascultati invatatura, ca s'a ajun-
geti intelepti si n'o dispretuiti.
www.dacoromanica.ro
Fericit este omul cara ascultä, de
mine si vegheazi in fiecare zi la portile
mele i sta de strajä Janga stâipii portilor
mele !
Cel ce ma aflä, aflä viata si do-
bandeste har de la Domnul,
Irisa cel ce nu m'a are îi face pagubli
Toti cei ce ma urasc pe mine iubesc
m cartea !
9.
Indemnurile infelerciunii fi ale nebuniei.
Intelepciunea si-a zidit casa reze-
mata, pe sapte columne,
Injunghiat-a vite pentru ospit,t, si-a
dres vinul cu mirodenii si si-a intins masa,
Si a trimis pe slugile sale sil,
pofteasca pe oameni i pe inaltele piscuri
asa s'A vesteascii:
( Cine este neintelept sä in tre la
mine, si pe cei lipsiti de minte ii voi
indemna:
Veniti i mancati din masa mea
beti din vinul pe care eu 1-am dres
°u mirodenii!
Läsati prostia, ca sá ramaneti cu
viatit i umblati pe calea cea dreaptii a
priceperii.
Cel ce ceartii pe batjocoritor isi pri-
cinueste ocara, i cel ce dojeneste pe cel
fárà de lege are parte de ocarire.
Nu certa pe cel batjocoritor ea sil
; nu te urasca, dojeneste pe cel intelept
ca sb.,* te iubeasca
Dä, sfat celui intelept ca sa se
mai intelepteasca, invata pe cel drept ca
sa-si sporeasca stiinta.
Inceputul intelepciunii este frica
de Dumnezeu i priceperea este cunoa-
sterea Celui Sfánt,
Ciici prin Domnul se vor inmulti
zilele tale si numarul anilor vietii tale vor
spori.
Daca esti intelept, esti intelept
pentru tine, daca esti batjocoritor, singur
porti ponosul.
Nebunia este femeie patimasi care
se pricepe la ademenire.
Ea stä la usa casei sale pe un jilt
bah i striga,
Ca sa pofteasca pe cei care tree
pe cale si pe cei care merg drept pe
drumul lor:
634
 PROVERBELE LUI SOLOMON, 10
« Cine este neintelept sit intre la
mine! Si pe cel lipsit de minte 11 voi
inväta:
Apa furatä este dulce i painea
mäncatä, pe finis are gust mai bun !
Dar omul nu stie ca acea casit este
btIntuitä, de umbre, iar cei pe care ii
pofteste nebunia sälitsluesc de mult in
adáncurile Seolului.
10.
Siaturi pentru buna purtare.
Proverbele lui Solomon. Fiul 'jute-
lept face bucuria tatälui säu, iar fiul
nebun este supärarea maicii sale.
Nu sunt de nici un folos comorile
agonisite pe nedrept, ci numai dreptatea
seep& de moarte.
Domnul nu lag., sä se chinuiasch
de foame sufletul celui drept, insä, el
respinge litcomia celor fä,rä de lege.
'Wane lenesilor pricinuieste
iar mäna celor intelepti aduce bogatie.
Feciorul cuminte adungi, bucate In
timpul verii, iar cel dezmetic doarme in
vremea seeerisului,
Binecuvântarea Domnului dads-
lueste pe capul celui drept, iar ocara
acopere fats, celor far& de lege.
Numele celui drept este binecuvän-
tat, iar numele celor far& de lege este
blestem.
Omul intelept primeste sfaturile,
iar cel nebun griiieste vorbe spre pieirea
lui.
Cel ce trgiiete viata intru neprihä-
nire merge pe cale sigurii, iar cel ce
umblä pe cai laturalniee nimereste räu.
Cel ce clipeste din ochi este pri-
cinä de supärare, iar cel care ceartit cu
inimä bunl aseazir, pacea.
Gura celui drept este izvor de
iar gura celor färgi de lege izvor de
silnicie.
Ura atatit sfadgi, iar dragostea
acopere toate cusururile.
Pe buzele omului priceput se aflä
intelepciunea, bául, dimpotrivii, pe spi-
narea ce1ui lipsit de minte.
Cei intelepti ascund stiinta, iar
gura celui nechibzuit este nenoroeire
care e gata sit yin&
www.dacoromanica.ro
635
Avutia este cetatea celui bogat,
iar sänicia este pieire pentru cei särmani.
Agonisita, celui drept este spre
iar astigul celui fàfit de lege spre
moarte.
Cel ce tine seama de povete merge
pe calea vietii, iar cel ce dispretuieste
certarea umblä pe o cale rgitiicitä.
Gel ce ascunde intr'insul ura este
minemos; cal ce improasa defitimarea
nebun.
Cel ce vorbeste mult nu este scutit
de pacat, iar cel ce-si crutit buzele lui
este om intelept.
Limba omului drept este argint
curet, mima celor färit de lege pretueste
putin.
Buzele celui drept ciauzesc pe
multi, iar cei nebuni din pricina nepri-
ceperii pier.
Binecuvântarea Dornnului aduce
bogitie, pe când truda zadarnicgt nu
aduce spor.
Nebunul simte plAcere citnd sävär-
seste räul, iar cel intelept citnd se inde-
1etnice5,3te cu intelepciunea.
Cel nelegiuit de ceca ce se teme
are parte, iar cererea celor drepti, Domnul
implineste.
Dupä ce vijelia trece, cal fargi de
lege nu mai este, insi dreptul are temelii
deapururi.
Cum este otetul pentru dinti
fumul pentru ochi, asa este omul lenes
pentru cei ce-1 pun la muncit.
Frica de Dumnezeu sporeste zilele
omului, iar anii celor fiträ, de lege se mic-
soreazit.
Niidejdea celor drepti pricinueste
bucurie, iar nitdejdea celor pticatoE,Ii duce
la pieire.
Domnul este cetate jut:Arita pentru
cel ce vietuieste Mfg!, prihanä, iar pentru
cei ce fäptuesc fiträdelegea este präbu-
sire.
Omul drept stä neclintit in veac,
iar cei päcdtosi nu dainuesc pe pämänt.
31: Gura celui drept rodete intelep-
ciune, iar limbo urzitoare de rele aduce
pierzare.
32. Buzele celui drept se pricep la
vorbe pläcute, iar gura celui räu
strambiltate.
 PROVERBELE LUI SOLOMON, 11, 12
11.
Omul drept izbuteate in cel pcicdtos
prime.,te plata pdcatului /ui.
Cantarul nedrept este urgisit de
Domnul, pe cand cumpana dreaptil este
pracerea lui.
Daca vine mandria, dup5, ea si
ocara, intelepciunea este partea celor
emeriti.
Viatafärä prihana este alauza
celor drepti, iar strambatatea calauza
celor vicleni.
La nimic nu foloseste bogatia in ziva
maniei, ci numai dreptatea mantueste de
moarte.
Dreptatea netezeste calea celui far&
prihana, iar cel Lira de lege cade din pri-
cina faradelegii lui.
Dreptatea mantueste pe cei cinstiti,
iar cei necredinciosi sunt prini in la-
cornia lor.
La moartea omului drept ramane
nadejdea, iar la moartea celni pacatos
piere nadejdea.
Dreptul scapá din stramtorare, iar
pacatosul cade in locul lui.
Gura faptuitorului de rele pierde pe
aproapele sau, iar prin stiinta celor
drepti este mantuit.
De fericirea celor drepti se bucurä,
cetatea, iar cand pier cei pactitosi; ea
tresaltä, de bucurie.
Prin binecuvantarea oamenilor
drepti, o cetate se malta, iar prin gura
celor piicatosi se däramii.
Cel ce urgiseste pe aproapele sau
e nebun, iar omul cu mint,e tace.
Barfitorul descopere tainele, iar
omul cu duhul cumpä,nit le tine ascunse.
Fä,ra carmuire, un popor cade, Jima
mantuirea lui stä, in multimea sfetni-
cilor.
Celui ce se pune chezas pentru un
strein, i se intâmpla rau, pe cand cei ce
nu se pun chezasi stau la adápost.
0 femeie cu purtare buna este cin-
stita ; femeia care urkte cinstea este o
rusine. Lenesii nu agonisesc avere, ci
numai cei silitori o agonises°.
Omul milostiv isi face bine luisi,
pe cand cel cu inima impietrita ii chi-
nueste trupul tau.
636
www.dacoromanica.ro
Cel ce sivarseste faradelegea do-
bandeste cktig inselator, iar ce! ce SEI,
man& dreptatea, dobandeste rasplata ade-
varata.
Stiruinta in dreptate duce la viatA,
iar sttrguinta dupá rau duce la moarte.
Grozavie sunt pentru Domnul cei
cu inima vicleana, iar cei ce vietuesc far&
prihana sunt pldcere,a lui.
De bunä, seamá, pacatosul nu ra-
mane nepedepsit, iar neamul celor drepti
are parte de mantuire.
Ca un inel de aur in ratul por-
cului, asa este femeia frumoadt i fara
de minte.
Nazuinta celor drepti este ferici-
rea, iar niidejdea celor pacatosi este
mania lui Dumnezeu.
Unul da mereu i se imbogateste,
altul se zgarceste afar& din cale si sä,r6,-
ceste.
Cel ce binecuvanteaza este inde-
stulat, iar cel ce blestemä, este bleste-
mat.
Cel ce tine graul este blestemat
de norod, iar binecuvantarea se revarsä,
peste capul celui care Il vinde.
Cel ce se sargueste dup5, bine
cauta bunavrerea Domnului, iar cel ce
cauta rä,u1 &A peste el.
Cel ce-si pune nadejdea in bogitia
lui se vestejeste, iar cei drepti ca frun-
zisul odraslesc.
Cine îi tulbura casa lui are parte
de vant, iar cel nebun ajunge sluga celui
intelept.
Rodul dreptatii este un pom al
vietii, iar silnicia nimiceste viata.
Dacä cel drept este rasplatit pe
pamant, Cu atilt mai vartos cel nele-
giuit i pacatos!
12.
Omul bun fi cel rclu: drept i pdcdtos.
Cel ce iubeste certarea iubeste stiinta,
iar cel ce urkte mustrarea, este nebun.
Omul bun dobandeste har de la
Domnul, iar cel viclean captitä, osä,nda
de la Domnul.
Nimeni nu dáinueste prin ticalosie,
ci numai radácina celor drepti dainueste.
 PROVERBELE LUI SOLOMON, 13
Femeia virtuoasä este cununa bár-
batului ei, iar femeia necinstitii, este ca
un car care Ii roade oasele.
Näzuinta celor drepti tinteate la
dreptate, särguinta celor ticáloai la in-
Cuvintele celor nelegiuiti prime j-
duesc viata oamenilor, iar gura celor
drepti li scapä din primejdie.
Gel l'Ara de lege pier inteo clipä, iar
neamul celor drepti ditinueate mereu.
Fiecare este pretuit dupà istetimea
lui, iar cel zápiicit famâne de ocaril..
Mai mult pretueate un om smerit,
dar harnio, dectlt unul mändru, dar
lipsit de piline.
Gel drept cunoaate puterea vietii
sale, irisa inima celor Lira de lege este
Usa indurare.
Cel ce munceate ogorul säu se sa-
turii de päine, iar cel ce väneaza
duce lipsä..
Cetatea celor räi se pritbuaeate, pe
când rädäcina celor drepti stá neclin-
titä.
Prin picatul buzelor se prinde in
lat paciítosul, iar dreptul prin dreptatea
lui scapit din strámtorare.
Omul se saturi din rodul graiu-
rilor sale ai lucrul mäinilor sale se fas-
fränge asupra lui.
Cel nebun crede cä drumul lui
este drept, iar cel intelept ascultä de sfat.
Nebunul îi dä, pe fatá arama, iar
cel cumpánit ralada mustrarea.
Omul credincios apune adeviirul,
iar martorul minemos umblä cu
ciunea.
Vorba celui nesábuit este ca im-
punsätmile de sabie, lar limba celor in-
telepti ca o buruianft lecuitoare.
Omul cu buze care rostesc ade-
värul ditinueate mereu, iar cel cu buze
mincinoase dÉtinueate o clipä.
Inaeráciunea este in mima celor
ce urzesc rele, iar bucuria in mima celor
ce dau sfaturi de pace.
Nici o nenorocire nu dä peste cel
drept, pe cand cei nelegiuiti sunt copie-
aiti de nevoi.
Domnul urgiseate buzele cele grill-
toare de minciunit descopere
vrerea lui spre cei cinstiti.
www.dacoromanica.ro
637
Omul socotit iai ascunde atiinta,
pe cand inima celor nebuni S, pe fati
nebunia.
Mina celor silitori este stäpanii,
iar cea läsätoare este birnicä.
Supärarea doboarä pe orn, iar cu-
väntul bun il inveseleate.
Dreptul cáláuzeate pe prietenul
sltu, iar calea celor nelegiuiti duce la
rä.tácire.
Leneaul nu-ai frige niel vânatul
lui; cea mai scumpa comoari pentru
omul silitor este munca.
Pe calea dreptätii se aflä viata,
iar calea nebuniei duce la moarte.
Felurite dovezi despre infelepciune.
Fiul intelept ja aminte la mustrare-a
tatälui säu, iar cel dezmetic de niel o
mustrare.
Omul bun se hriineate din roada
dreptatii, pe cänd coi vicleni au poftii,
de silnicie.
Cine ii staptineate gura fai P5-8-
treazä viata, cel ce deschide prea tare
buzele o face spre pieirea lui.
Sufletul celui lene a pofteate
darnic, ci numai pofta celor silitori se
implineate.
Dreptul udiate fapta necinstitä, iar
ticalosul huleate q't ocaritate.
Dreptatea ocroteate pe cel ce vie-
tueate färä prihanä iar päcatul este
pricina pribuairii ce/ui paciitos.
Unii se dau drept bogati, deai n'au
nimic, altii se fac el. sunt säraci cu toate
cl. au multe averi.
Once bogat cu bogiitia räscum-
pärä, viata, iar saracul n'are nimic la
indemtinit pentru riiscumpitrare.
Lumina color drepti lumineazi, iar
afeanicul celor farsa de lege se stinge.
Numai trufia da prilej la cearta,
iar cel ce primeate sfattui are intelep-
ciune.
Boeitia adunatli In grabä se im-
putineazit, iar col ce o adunä cu incetul
o imulteate.
Aateptarea indelungatit
veste inima; dorinta implinitä este pom
al vietii.
 PItOVERBELE LUI SOLOMON, 14
Cel ce dispretueste cuvantul lui
Dumnezeu este pedepsit, iar cel ce se
teme de porunca lui este rásplätit.
Invätátura celui intelept este izvor
de viatd, ca sá ne ferim de cursele mortii.
Buna chibzuialá rodete har, iar
calea celor vicleni duce la pieire.
Inteleptul face totul cu chib-
zuintá, lar cel nebun îi dezvalueste ne-
bunia.
Un sol lados aduce nenorocire,
pe cand unul credincios aduce afinare.
Cel ce dispretueste mustrarea are
parte de sarlicie si de rusine, iar cel ce
primeste dojana are parte de cinste.
Dorinta implinitá multumeste su-
fletul, iar ocolirea raului este uriciune
pentru cei nebuni.
Cel ce se intováraseste cu cei
intelepti ajunge intelept, iar cel ce se
intovaräseste cu cei nebuni ajunge
stricat.
Nenorocirea urmáreste pe cei pa-
catosi, iar fericirea da peste cei drepti.
Omul bun lasä mostenirea sa ne-
potilor s5,i, pe cand averea celor plicatosi
este sortitä, pentru cei drepti.
Hranit din belsug rodete aratura
in telina pentru cei sdraci, irisa averea
se pierde din pricina nedreptatii.
Cine eruta toiagul sáu ii uraste
feciorul, iar cel ce 11 iubeste il ceartä la
vreme.
Dreptul minancli pana se satura,
iar pantecele celor nelegiuiti rämane f15,-
man d
14.
Cumintenia i nebunia.
Femeile intelepte îi zidesc casa, iar
cele nebune o &rama' cu nebunia lor.
Cel ce umbla intru dreptatea lui
cinsteste pe Domnul, iar cel ce umblii pe
cái strámbe Il dispretueste.
In gura celui nebun este o varg5,
pentru spatele lui, iar cei intelepti îi in
gura in frau.
Unde nu sunt boj, nici grau nu este,
trusa belsugul rodului Il di, puterea boilor.
Martorul care iubeste adeviirul nu
iar martorul minemos graieste
numai minciuni.
www.dacoromanica.ro
638
Batjocoritorul caut5, int,elepciunea,
dar in zadar, iar pentru cel cu minte
stiinta este usoara.
Fugi de dinaintea omului nebun,
cäci nu este stiinta pe buzele lui.
Intelepciunea celui cuminte este sh,
ja seama la cales, lui, l'usa pe cei nebuni
nebunia lor Ii räticeste.
Nebunul isi rada de jertfa pentru
viná, irisa filtre cei cinstiti este bunavoire.
0 inima care-si cunoaste suferint,a,
trufia nu se amestecä in bucuriile ei.
Casa celor ara de lege este nimicitä,
iar cortul celor drepti infloreste.
Este c5,te o cale care i se pare
omului c5, este dreaptá, iar la cap5,tul
ei este prApastia mortii.
Chiar cand gluinim, mima se in-
tristeaza, iar sfarsitul bucuriei este su-
ferina.
Cel ce se leapadá de Domnul ja
plata pentru purtarea lui, tot astfel
omul bun pentru faptele lui.
Omul prost crede once vorbi, iar
cel cuminte ja seama la räspunsul lui.
Int,eleptul se teme r;ii se fereste de
iar cel nebun BO bagii inteinsul
de grijá.
Omul iute la manie face nebunii,
iar cel cumpánit se stap5,neste.
Cei nebuni mostenesc nebunia, iar
cei cuminti 'asá in urma lor mostenire
stiinta.
Cei rái se pleacä inaintea celor
buni, iar cei nelegiuiti stau la portile
celor drepti.
Sáracul este dispretuit chiar si de
prietenul lui, iar prietenii celui bogat
sunt numerosi.
-Cel ce dispretueste pe prietenul
85,u face un picat, msi. fericit este cel ce
se milostiveste do cei sarmani.
Cu adevárat fati-ices° cei ce urzesc
farddelegea,iar cei ce cugeta lucruri
bune au parte de har si de adevár.
Orice trudd aduce citstig, iar vorba
fárá rost aduce sáracie.
Coroana celor intelepti este cu-
mintenia, iar coroana celor nebuni este
nebunia.
Martorul credincios este mantui-
torul sufletelor, iar cel minemos este
pierzátorul lor.
 PROVER13ELE LUI SOLOMON, 15
Cel tare 1§i pune n5,dejdea in
frica lui Dumnezeu §i fiii lui aflä acolo
liman.
Frica de Dumnezeu este izvor
de viata, ca sä ne ferim de laturile
mortii.
Norodul mult face slava unui im-
pärat, iar cand norodul scade vine prä-
bu§irea imparatului.
Cel domol la manie este bogat in
intelepciune, iar cel ce se manie degrabi
iqi dä pe fat& nebunia.
mima pa§nicii este sanatate pen-
tru trup, iar pornirea patima§a este car
In oase.
Cel ce obijdue§te pe cel Barman
defaimä pe ziditorul säu, iar cel ce are
milä de cel obijduit Il cinste§te.
Cel fara de lege este doborit de räu-
tatea lui, iar cel drept giíse§te schpare
intru neprihänirea lui.
Intelepciunea salä§lue§te in mima
celui intelept, iar in mima celor nebuni
nu se aratà.
Dreptatea inaltä un popor, iar
päcatul este ocara noroadelor.
De harul imparatului, are parte
sluga inteleaptä, iar pe ceo de nimica o
nimice§te mania lui.
15.
Felurite proverbe.
Raspunsul bland potole§te mania,
iar cuvantul aspru atatä. mania.
Limbo celor intelepti picur& §tiinta,
iar gura celor nebuni izvorä§te nebunie.
Ochii Domnului sunt pretutindeni,
veghind asupra celor buni §.1 asupra
celor
Limbo dulce este pom al vietii,
iar limba vicleama räne§te sufletul.
Nebunul dispretue§te mustrarea
sä,u, iar cine tine ses,ma de mu-
strare ajunge intelept.
In casa celui drept este mare bel§ug,
iar câtigu1 päeätosului este pierzare.
Buzele celor intelepti
§tiinta, iar mima celor nebuni nu face
tot a§a.
Jertfa celor piicato§i este grozavie
In ochii Domnului, iar ruga celor drepti
este bunävrerea lui.
639
www.dacoromanica.ro
Calea celui päcätos este grozavie in
ochii Domnului, ins& el iube§te pe eel ce
umblä intru dreptate.
Cortare asprii 11 a§teapta pe cel ce
pärase§te calea vieii i cel ce urgise§te
mustrarea piere.
Adancul eolului este deschis in
fata Domnului, cu atat mai vartos ini-
mile oamenilor.
Celui dezmetic nu-i place dojana,
de acea el nu se ja cu cei intelepti.
mima veselä insenineaza fata, iar
mima mahnita descumpane§te duhul.
mima celui intelept cauta §tiinta,
iar gura color nebuni se multume§te cu
nebunia.
Pentru cel särac toate zilele Bunt
rele, iar pentru cel cu mima multumitä
viata este un ve§nic ospät.
Mai bine putinä bogätie 1ntru
frica lui Dumnezeu, cleat multi avere
cu chin.
Mai mult face o mancare de ver-
deturi §i cu dragoste, decat un bou in-
grA§at §.1 cu
Omul mânios jscä cearta, pe cänd
cel domol la manie potole§te harta.
Calea celui lene§ este ca un gard
de spini, iar coleo celui silitor este bine
Ingrijitä.
Fiul intelept bucura pe tatal eau,
iar fiul nebun dispretue§te pe maica-sa.
Nebunia este o placere pentru
omul nebun, iar cel intelept merge pe
drumul drept.
Far& chibzuire nici un plan nu
izbute§te, Insä en multä chibzuialä ori-
§ice iese la capät.
Ce fericire cb,nd omul e cumpanit
la riispuns, §i cat e de buna vorba spud"
la bou! ei!
Inteleptul merge pe coleo vietii
care duce in sus, ca sa ocolease& drumul
eolului care duce in jos.
Domnul pfabu§e§te casa celor
mandri i pune hotarul viiduvei la locul
lui.
Cugetele rele sunt grozävie
intea Domnului, iar cuvintele bune
sunt curate in ochii lui.
Omul lacom de cit§tig Ii Burp&
casa, iar cel ce ura§te mita ramane cu
viata.
 PROVERBELE LUI SOLOMON, 16
Inima celui drept chibzueste ce si
räspundi, iar gura celor nelegiuiti re-
vara. riiutati.
Domnul se depiirteazi de cei ne-
legiuiti i asculti rughciunea celor drepti.
Privirea prieteneasci inveseleste
inima rfi vestea t'una invioreazi trupul.
Cel care asculti, o dojanft
toare isi are silasul printre cei intelepti.
Cel ce fuge de mustrare li urgi-
se§te sufletul siu, iar cel ce ascultä, de
mustrare dobandeste intelepciune.
Frica de Dumnezeu este scoala
fntelepciunii, i smerenia trece inaintea
miririi.
16.
Domnul eete cel care rtInduepte viata ornu-
lui. Impdrafii: datoriile lor. Infelepciunea
pi infrdnarea.
Omul poate si chibzuiasca in mima
lui, irisa riíspunsul pe care fi di limbo,
vine de la Domnul.
Toate cäile omului sunt neprihi-
nite in ochii lui, lusa Domnul este cel
ce ispiteste inimile.
Descopere Domnului telluile tale
atunci izbuteso planwile tale.
Pe toate le-a ficut Domnul °u
telul lor, chiar si pe cel nelegiuit pentru
ziva nenorocirii.
Toati mima trufas& este grozivie
inaintea Domnului; aveti ribdare, cà nu
rilmâne nepedepsiti.
Cu adevärath' iubire se ispiseste
picatul i cu frica lui Dumnezeu se oco-
leste räul.
Când Domnului Ii place purtarea
omului, il linpacä chiar i cu dusmanii
lui.
Mai degrabi putini av'ere agonisiti
cu dreptate, decit agoniseali multil
cu strimbittate.
mima omului chibzueste calca pe
care s'A meargi, iras& numai Domnul cit-
läuzeste pasii lui.
Sentinte divino ies din gura Mapa-
ratului, de aceea, la darea lor, gura lui
nu di grey.
Cântarul i tereziile sunt lucrul
Domnului, toate greutitile de cantirit
sunt lucrarea lui.
640
www.dacoromanica.ro
Fäptuirea firidelegii este grozivie
pentru impärati, fiindca numai prin drep-
tate se intäreste tronul.
Buzele grilitoare de lucruri drepte
sunt plicute impiratului, de aceea el
iubeste pe cel ce spune drept.
Urgia impiratului este la fel cu
vestitorii mortii, dar omul intelept o do-
moleste.
Seninitatea fetei impiratului di
viatä tfi harul lui este ea ploaia cea
tfirzie.
Agonisirea intelepciunii este mai
bunà decit aurul, i cistigarea price-
perii mai de pret dectit argintul.
Calea celor drepti ocoleste räul, ci
numai acela care se uitli pe unde merge
isi crutii viata.
Inaintea pribusirii merge trufia,
semetia inaintea cäderii.
Mai bine sli fii smerit cu cei
mani, decit sá imparti pradi cu cei tru-
fasi.
Cel care ja arninte la poruncile Dom-
nului, afli fericirea; fericit este insä,
omul care nádijdueste in Domnul.
Omul intelept este mereu cuminte:
dulceata cuvintelor de pe buzele lui
sporeste stiinta.
Intelepciunea este izvor de viati
pentru cel care o are, iar dojana pentru
cel nebun e nebunia.
mima celui intelept pune inte-
lepciune in gura lui si pe buzele lui
sporeste invititura.
Cuvintele frumoase sunt un fa-
gura de miere, dulci pentru suflet
lecuitoare pentru trup.
Este cate o cale care i se pare
omului dreapti, iar la capitul ei este pri-
pastia
Foamea indeamni, pe lucritor la
munci, fiindcii, gura lui 11 sileste.
Ticalosul prilejueste nenorocirea
si pe buzele lui este vipaie.
Omul zavistios deslintueste cearta
hulitorul desparte pe prieteni.
Omul aprig cauti sà insele pe
prietenul indrepte pe o cale
rea.
Cel care inchide din ochi urzeste
viclenii, cine ¡si musci buzele a si si-
virsit räul.
 PROVERBELE LUI SOLOMON, 17, 18
Batranetea este o cununä de cin-
ste, ea se aflä daca mergi pe calea drep-
tatii.
Omul domol la mhnie e mai cu
vazá, decat un viteaz, i eel ce-si in-
franea,za duhul este mai pretuit dectlt
cuceritorul unei cetäti.
Sortii se aruncä in poala hainei,
irisa hotärirea toata vine de la Domnul.
17.
Infelepciunea, nebunia, cearta, viclenia
cuminfenia.
Mai bunä este o bucata de paine
uscati i in pace, decht o casà plina
de jertfe, dar cu vrajbl.
Un slujitor intelept e mai presus
decat un fecior aducätor de ocark acela
imparte mostenirea deavalma cu fratii.
Argintul se lämureste in topitoare
aurul in cuptor, iar cel ce ispiteste
inimile este Domnul.
Numai un hicator de rele ja aminte
la buzele viclene i numai un viclean
pleacä urechea la limba cea rea.
Cel ce-si bate joc de sarac defaimit
pe ziditorul lui, i cel ce se bucurä
de o nenorocire nu ramane nepedepsit.
Cununa biltriinilor swat nepotii,
iar podoaba copiilor sunt parintii lor.
Nebunului nu-i sunt dragi cuvin-
tele din inima, cu attlt mai mult unui
boier cuvintele mincinoase.
Mituirea este ca un talisman in
ochii celui care o da, caci oriundo se
intoarce totul Si merge in plin.
Cel care tine la prietenie täinueste
pacatul, iar cel care 11 scoate la iveala
departeaza de la sine pe prietenul sau.
Cearta inrhureste mai adanc pe
omul intelept, decat o sutä de lovituri
pe omul nebun.
Omul rau °tata razvratirea, pentru
aceasta un sol aprig va fi trimis im-
potriva lui.
Mai degrabä sá dai ochii cu o
ursoaica lipsità de puii ei, de cht cu un
nebun cand il apuch nebunia!
Cel ce rasplateste cu rau pentru
bine, nu vede departandu-se nenoro-
°km din casa lui.
www.dacoromanica.ro
641
Cearta porneste cu aruncarea de
cuvinte, dar inainte ca sä, se aprinda
cearta da-te laoparte.
Cel care achitá pe vinovat i cel
care osandeste pe cel drept, amandoi
sunt grozavie inaintea Domnului.
Ce folos aduc banii in mana celui
nebun? Sä cumpere intelepciune? Dar
la asta nu se pricepe
Prietenul adevárat este plin de
iubire in orisice vreme, iar in nenoro-
cire el este ca un frate.
Om nepriceput este cel care
mana si se pune chezas pentru aproa-
pele lui.
Cine iubeste päcatul iubeste cearta
cel ce deschide in läturi usa gurii
sale cauta prabusirea.
Omul cu inima vicleanä nu afla
fericirea i cel cu limba sireatä dä, peste
necaz.
Ce] ce naste un nebun are mare
mahnire, caci parintele nu are bucurie
de un fecior särit din minte.
mima vescla inritureste in bine
trupul, iar duhul posomorit usucä oasele.
Nelegiuitul primeste mita pe ascuns,
ca sá infranga chile dreptatii.
Omul priceput are inaintea ochi-
lor lui intelepciunea, iar ochii celui ne-
bun se uita la capätul phmantului.
Feciorul nebun este necaz pentru
tathl sau i amaraciune pentru maica
lui care 1-a niíseut.
Rau este sa pui la gloabä, pe omul
nevinovat, iar sä lovesti pe cei nevino-
vati este cu totul ciudat.
Cel ce-si stapaneste vorba este
om cuminte, i cel ce-si tine cumpatul
este om priceput.
Chiar i nebunul cand tace trece
drept intelept i cand inchide gura ca un
om cuminte
18.
Dispreful, nebunia, hula, cuminfenia
prietenia.
Omul care sta deoparte cauta sa
multumeasca patima lui impotriva
oricarui sfat el se porneste.
Celui nebun nu-i place intelepciunea,
ci nebunia din mima lui.
41
 PROVERBELE LUI SOLOMON, 19
Dispretul merge mana In mama Cu
riiutatea, asijderea si hula cu ocara.
Vorbele care ies din gura unui om
sunt ape fara fund: sivoi tasnitor, iz-
vor de viata.
Nu este cu cale sa tii parte unui vino-
vat, osandiiad pe cel drept la jude-
cat5,.
Buzele celui nebun Imping la ceart5,
si gura lui cauta bataie.
Gura celui nebun fi pricinueste
priibusirea lui i buzele lui sunt un
la pentru viata lui.
Cuvintele hulitorului sunt mancri
alese, ele coboara In adancul päntecelui.
Omul lasiitor pentru lucrul lui e frate
cu cel care däramii.
Turn puternic este numele Dom-
nului ; cel cuvios la el alearga i stä la
ad5post.
Averea celui bogat, dupa cum el
fnchipueste, este cetatea lui Intarita
zid fnalt.
Trufia inimii vine fnaintea
iar smerenia inaintea maririi.
Cel ce faspunde la vorba inainte
ca s'o fi auzit bine este nebun si de
°card se face.
Omul barb5tos Indura necazul,
iar pe cel descumpänit Cu duhul cine fl
va irabarbata
Omul cuminte agoniseste stiinta
urechea celor fritelepti nazueste dupä
iscusinta.
Darul pe care fl face cineva fi
lärgeste calea fnlesneste intrarea la
cei mari.
Cand vorbeste parfsul, parch: el
are dreptate, iar cänd vine rändul part-
tului, atunci se lamureste pricina.
Sortul curna sfada si desparte
pe cei puternici unul de altul.
Un frate ajutat de fratele sau
este ca o cetat,e tare si inalta, el este
ca un palat cu temelia bine asezata.
Din rodul gurii fiecare îi satura
pantecele lui si din cees, ce da buzele
lui se Indestuleaza.
In voia fimbii este viata i moartea
FA coi ce o iubesc minanc5, din rodul ei.
Cine da peste o femeie bunä
peste un lucru de mare pre i doban-
deste dar de la Domnul.
www.dacoromanica.ro
642
Saracul se roagii,' staruitor, MBE
bogatul raspunde cu asprime.
Sunt prieteni aducatori de neno-
rocire, dar este cate unul care este mai
apropiat decat un frate.
19.
Felurite praverbe pentru indreptarea
noastre.
Mai de pret este säracul care umbla
fntru neprihanirea lui decat omul bogat
care umblit pe cai fntortochiate.
Si nechibzuinta este un rau, dar
graba stria+, treaba.
Omul prin nebunia lui fsi stric5,
rostul, i mima lui se intarata impotriva
Domnului.
Bogatia sporeste prietenii, iar saracul
se desparte chiar si de prietenul eau.
Martorul minemos nu 1.a-mane ne-
pedepsit si ce cel spune lucruri neade-
varate nu scapa.
Multi maguleso pe eel de neam
toti se imprieteneso cu cel darnio.
Toti fratii celui sarao fl uraso, ou
atat mai vartos prietenii se departeaza
de el. El fi fmbie eu vorbe, dar ei nu
riispund.
Cel ce agoniseste Intelepciune se
iubeste pe sinesi, iar col ce este om ou-
minte dobändeste fericirea.
Martorul minemos nu rtimäne ne-
pedepsit, s't cel ce apune lucruri neade-
varate se präpadeste.
Nu-i sta bine nebunului sä aiba
viata tihnita i nici robului sit fie stapan
peste principi.
11 Cumintenia omului este s5, fie domol
la manic), iar virtutea luir sa ierte gre-
salele.
Furia fraparatului este ca räc-
netul unui leu, iar bunavointa lui este
ea roua pe iarba.
Feciorul nebun este näpasta pentru
pitrintele situ i certurile unei femei un
jghiab care curge intr'una.
Casa si averea sunt mostenire de la
pärinti, iar femeia inteleapta, este un
dar de la Domnul.
Lenea cufundä pe om In toro-
pealä j sufletul trandav pätimeste de
foame.
 PROVERBELE LUI SOLOMON, 20
Cel ce pizeste poruncile 1si paz-
treazro viaja, iar eel ce disprejueste
povejele piere.
Cel care are mira de Barman im-
prumutä pe Domnul, care fi va raspläti
fapta lui cea buna.
Pedepseste pe feciorul tau cat mai
este nadejde de indreptare, dar nu ajunge
pana' acolo ca ea-1 omori.
Cel ce se mânie dará", din cale sa,
plateascii gloabà, eaci daoä il cruji o data,
trebue s'o iei de la capát.
Asculta sfatul i prime* povaja,
ea sa, fil Injelept in viaja ta.
Multe planuri sunt in mima
omului, ci numai planul Domnului se
adevereste.
Adevarata bogajie a omului este
márinirnia lui; mai de prej este un
sarao decat un om mincinos.
Frica de Dumnezeu este izvor de
viaja: tihniji sà petrecem noapte,a farä,
sa fim loviji de vre-o nenorocire.
Lenesul intinde mana in blid, dar
n'are putere s'o duo& la gura'.
Loveste pe batjocoritor, i cel filfa
minte se face injelept; mustra pe cel
injelept, el se va cuminji i mai mult.
Cel ce se poarta rau cu tata-sau
gonete din caza pe mam'a-sa, acela-i
fecior aducator de ocara i de ruaine.
Fiul meu! Daca nu mai vrei sa
asculji de invii,jatura, te indepartezi de
indreptarile
Martorul de nimio Ii rade de
dreptate si gura celor fax& de lege im-
proaacá, rautatea,
Toiegele sunt pentru batjocoritori
batalle pentru spinarea celor nebuni.
20.
Alte proverbe pentru indreptarea viefii
noastre.
Batjocoritor este vinul, zurbaVa
este bautura Imhatatoare si cine se ame-
teste nu este injelept.
Ameninjarea impäratului este ca
racnetul unui leu; cel ce 11 nedijeste paca-
tueste impotriva lui
Este o mare insusire pentru om
si se stipaneasca la cearta ci numai
nebunul se intäratii.
www.dacoromanica.ro
643
Toamna lenesul nu ara, ogorul, iar
cand vine secerisul in zadar cata rod.
Apa adanca este gandul in mima
omului, ci numai omul destept stie s'o
scoata.
Mulji oameni se lauda cu marini-
mia lor, dar cine poate gäsi pe cel ce
spune drept?
Omul drept umbla intru neprilil-
nirea lui; fericiji sunt coplii care vin
dupii el!
Imparatul care ata In scaunu/ do
judecata osebeste bateo clip& orice fapta
rea.
Cine poate apune: o Cura jit-am mima
mea; sunt curat de pacat
Doua feluri de greutaji la cantar
douä, feluri de efii sunt grozavie
inaintea Domnului.
Copilul se da pe faja din apuditu-
rile lui daca, purtarea lui este fara, pri-
liana i dreapta.
Urechea care ande ochiul care
(1.1
vede, pe amandoull Domnul le-a facut.
Nu iubi somnul, ea si, nu ajungi
sarao; Vine ochil deschisi, caci numai
asa te saturi de paine.
o Rau! rail!» zice cumpäratorul,
iar dup.& ce pleaca se lauda.
Chiar daca ai aur i multe pietre
nestimate, lusa podoaba cea rnai de
prej sunt buzele chibzuite.
Ia-i haina i, fiindca s'a pus chezas
pentru altul in locul celor streini, ia-I
zalog.
Buni e la gust painea agonisita cu
inaelaciune, iar la sfarsitul sfarsitului
gura se umple de pietricele.
Planurile izbutesc dupit multa chib-
zuiala, de aceea du razboi eu dibá-
cie.
Barfitorul descopera tainele, de-
aceea nu te lua eu cel care are gura
aparta.
Cel ce blestemil, pe tatal sau
pe mama sa, sfesnicul aceluia se stinge
In vremea intunericului.
Averea care a fost agonisita, la in-
ceput in graba, la sfarsit nu este bine-
cuvantata.
Nu spune: Raspláti-voi cu u! »
Niidiljduelte In Domnul, caci el ni vine
In ajutor.
41°
 PRO VERBELE LUI SOLOMON, 21
Greutatile cantarului sunt gro-
zävie in ochii Domnului, de aceea nu-i
bine sä, te folosesti de cantar stramb.
Domnul cala,zueste pasii omului,
caci cum ar putea omul sá price,apa
rostul lui?
E primejdios ea omul sà afierosea-
sea ceva in graba i sä, chibzuiasca
dupä ce a acut fagaduinta.
Inaparatul intelept simte pe cei
Lirio: de lege si u, porunca sa-i puna, pe
Domnul ispiteste sufletul omului
scotoceste in toate carndrile trupului.
Iubirea i credinta ocrotesc pe im-
parat, caci prin iubire îi intareste tronul
sau.
Vártutea este podoaba celor tineri,
iar pärul cdrunt este podoaba celor
batrani.
Ränile grele sá nimereasca, pe
faptuitorul de rele, iar ciomägeala sä-I
ajunga la inima.
21.
Pronia lui Dumnezeu. Viefuirea intru
dreptate i infelepciune. Alte proverbe.
mima imparatului este ca un
curs de apii in mana Doranului pe care
Il indreaptä ori incotro voieste.
Toate &dile omului sunt drepte in
ochii lui, ci numai Domnul cantareste
inimile.
Vietuirea intru dreptate i credinta
este mai de sea,m5, in ochii Domnului
decat jertfa.
Ochi semeti i Mimá trufasa:
sfesnicul pacatosilor nu-i decat pacat.
Chibzuiala celui silitor aduce numai
folos, iar cel ce se grabeste pagubeste.
Cine agoniseste comori cu minciunä,
aleargii dupa desertaciuni, dupá laturile
mortii.
Silnicia duce pe cei rara de lege la
prapäd, fiindcii se indaratnicesc sa, nu sä-
varseasca, ceea ce este drept.
Intortochiatä, este calea omului cu
cugetul inearcat de fapte rele, irisa cel
nevinovat umblä pe cái drepte.
Mai bine sa ai sàla inteun colt
pe acoperis, decat sa, traiesti la un loe
cu femeia certareata.
644
www.dacoromanica.ro
Sufletul celui filfa de lege Mizueste
la rail, incát chiar i aproapele lui nu
af15, har in ochii lui.
Cánd este pedepsit cel batjocoritor,
cel cu mima curata se invata minte,
si daca cel inelept este dojenit, se in-
el minte.
Cel Atotdrept vegheazä casa si pe
cei nelegiuiti Ii pabuseste in adancul
pieirii.
Cine îi astupä urechea la strigatul
celui sarman, si el, cand va striga, nu va
oapata faspuns.
Darul fácut inteascuns i plo-
conul pus in san domoleste o strasnica
manie.
Cand se face dreptat,e, cel drept
se bucurii, iar cei ce hiptuesc farade-
legea se inspäimanta.
Omul care ratiiceste de pe calea
intelepciunii curand se va odihni in
obstia umbrelor.
Cel ce iubeste veselia duce lipsa
cel caruia ii place vinul s'r untdelemnul
nu se imbogateste.
Nelegiuitul slujeste ca pret de
rbiscumparare pentru cel drept i vicleanul
pentru cel Lira de prihana.
Mai bine sa locuesti inteun tinut
pustiu, decat ca o femeie certareatä
care isi iese din fire.
Comori scurupe i untdelemn se
afla in casa omului intelept, fusa omul
nebun le risipeste.
Cel ce umbla cu dreptate i milos-
tivire afla viata. i marire.
Inteleptul ja cu luptä dama cetatea
vitejilor i cueereste intaritura in care
îi puna nädejdea.
Cel ce pune strajä, guru i limbii
îi fereste sufletul de primejdie.
Batjocoritorul este omul semet
trufas, care se poarta cu prisos de
trufie.
Pofta ucide pe lenes, fiindca
nile nu voiesc sá munceascl.
Ornul nedrept mereu pofteste, iar
cel drept da si nu se zgarceste.
Jertfa celor nelegiuiti este o gro-
zävie in ochii Domnului, mai cu seama
cand o aduc cu gand rau.
Martorul minemos piere, iar omul
care ascultä poate grai deapururi.
 PROVERBELE LUI SOLOMON, 22, 23
Räufäditorul are cituthturii obraz-
nick i omul drept dimpotrivlt îi ja
seama la purtarea lui.
Nu este nici intelepciune, nici pri-
cepere, nici sfat care s aib5 putere
inaintea Dornnului.
Noi pregátim calul pentru ziva de
rázboi, ins5, biruints, vine de la Domnul.
22.
Slaturi felurite pentru purtarea noa,stra cu
aproa pele.
Numele bun este mai de pret decitt
bogiltia cea mare. i vaza mai bunä decit
argintul a'r dealt aurul.
Bogatul i säracul se intilnesc unul
cu altul, iar cine i-a facut pe amindoi
este Domnul.
Omul intelept vede nenorocirea a'r
se ascunde, iar cei proati dau peste ea
indurit nccaz.
Rásplata umilintii ai a fricii de
Dumnezeu sunt bogatia, vaza i viata.
In calea celui viclean sunt
E}1laturi i cel ce vrea sâ rämini71 teaftir
se fereate de ele.
Deprinde pe tintir cu purtarea cu-
viincioash, fiindcit chiar cind va ajunge
biltrin nu se va abate de la ea.
Bogatul este stapiln peste cei säraci
datornicul este sluga celui care Il im-
prumutii.
Cel ce samänä nedreptate secerä
nenorocire i toiagul mâniei il va bate
pe el.
Omul blajin este binecuvintat,
fiindeä din pilinea lui rnilueate pe cel
silrac.
Alungä pe batjocoritor i cearta se
curmit i pricina i ocara iau sfitrait.
Domnul iubeate curätenia inimii
cei fiirá de prihaná, Ii aunt dragi. Cel
ce se primp° sä, grdiascä prieteneate se
face prieten cu imparatul.
Ochii Domnului stau atintiti ou
riistoarnti cuvintele celui fad): de
lege.
Cel lene a zice: o Afarii, este un leu
putea sit fin sfitsiat chiar pe ulitä!
Groapti adincit este gura femeilor
strcine; cel lovit de mánia Domnului
cade inteinsa.
www.dacoromanica.ro
645
Dacit nebunia se prip4eate in
inima celui titnitr, numai toiagul indrep-
tiirii o depärteazil de el.
Impilarea face pe cel siírac sit se
imbogäteasca, iar darurile fac pe cel bo-
gat sit siíraceasca.
Cuvint,ele inteleptilor. Pleacä ure-
chea ta i ascultä cuvintele mele ai mima
ta indreaptit-ti-o ea sit le cunoascii,
Minded sunt placute dactí le pit-
strezi inläuntrul tau i stau mereu pe
buzele tale.
Ca pui ntidejdea in Domnul
eu iti dau astäzi invittatufti.
Dar ti-am Boris mai ditunizi, ba
sfaturi i indernnuri inte-
lepte,
Ca sii," afli adevárul ai sit atii sit dai
raspuns potrivit celui care te intreaba.
Nu jitcmitni pe särac pentru cá el
e shrac a't nu azupri pe cel nenorocit,
poarta
nude& Domnul apiträ pricina lor
ridica viat,a celor care i-au jefuit.
Nu te intovärtiai cu omul mitnios
cu celinfierbintat de furie nu avea nici un
amestec,
Ca sti nu te deprinzi cu náravul lui
i si intinzi cursi pentru viata ta.
28. Nu fii dintre cei care dau mina,
dintre cei care dau chezilsie pentru da-
torii.
Dacit nu ai cu ce plitti, de ce sii-ti
ja i patul de sub tine?
Nu muta hotarul stravechi pe care
1-au insemnat strámoaii tái.
Vezi un om dibaci la lucru? El
face slujbit inaintea impiiratilor i nu a
oamenilor de neam prost.
23.
Infranarea la masii. Coptiii intelepti fac
bucuria pdrinOlar. Printejdia desirdului
fi a vinului.
Când stai la masti cu un dregator,
ja seama pe cine ai in fata ta.
Pune-ti un cutit la gilt (lac& esti
mincticios.
Nu pofti bucatele lui, did sunt
mincári ademen itoare.
Nu te trudi sa, stringi avere, ci
iscusinta!
 PROVERBELE LUI SOLOMON, 24
Vrei care sit te uiti cu ochii cum se
risipeste ? Cad bogatia face aripi ca un
vultur care zboara spre cer.
Nu manca painea celui care se uitli
chioris si nu pofti bucatele lui,
Panda,* el iti numara bucittelele din
gur5,. *Maniinca i bea! » te imbie el,
dar in mima lui Ii pare rau ;
Bucata pe care ai rnancat-o o vei
da afar& din tine, iar tu ti-ai risipit in
zada,r cuvintele tale de prietenie.
Nu grad la urechea celui nebun, cad
el dispretueste iscusinta graiurilor tale.
Nu muta hotarul váduvei si nu
incaca ogorul celor orfani,
Caci Ocrotitorul lor e tare si el
apara pricina lor impotriva ta.
Pleaca la invittAtura, mima ta
urechea ta la cuvinte iscusite.
Nu cruta pe fiul tau de pedeapsä,
cad dacá Il lovesti cu varga nu moare.
Daca Il bati cu toiagul, scapi su-
fletul lui din Seol.
Fiul meu! Daci inima ta e piing
de intelepciune, mima mea se invese-
leste,
Si farunchii mei tresalta de bu-
curie cand buzele tale graiesc lucruri iscu-
site.
S5, nu ravneaseä, inima ta la cei
pacittosi, ci pururea sá cinsteasca pe
Domnul,
Choi dacit o pizesti, esti multumit
in viitor i nitdejdea ta nu riimane za-
darnica.
Ascult5 fiul meu, i fii intelept
indreaptit mima ta pe calea cea dreapta.
Nu fi dintre cei care se imbatit cu
vin desfraneazil trupul,
Fiindca, betivul i desfranatul sa-
racesc, iar somnul te aduce EA te imbraci
cu haine zdrentäroase.
Asculta pe tathl tau care te-a
nascut si nu dispretui pe maica ta ba,
trana.
Cumpara, adevar si nu-1 vinde, in-
telepciune i inviltaturit i iscusinta.
Tidal celui drept tresalta de bu-.
curie si cel care a näscut un intelept se
bucura de el.
Sit se bucure tatal tau i maica-ta
tresalte de bucurie ceea ce te-a
näscut!
646
www.dacoromanica.ro
Dit-mi, fiule, inima ta i ochii
sá simtit pliicere pentru &ail° mele,
Caci femeia desfranatit este groapa
adanch, i cea streinit put ingust.
Pentru aceasta ea stä ca un talhar
la panda i sporeste pe neeredinciosi
printre oameni.
Cine zice e ah »? Cine zice *of »?
Cine se galceveste ori p15,nge, ori are riini
fä,r5., priciná i ochi impitienjeniti?
Cei ce intitrzie langa vin, cei ce
gustä vin dres cu mirodenii.
Nu privi la vin, cum este el de ros,
cum scanteiaza in cupit, cum alunecit pe
gat.
Gael la urmit ca un sarpe muse&
si ca o viper& improascit venin.
Daca ochii tai se uitä la femei strei-
ne si gura ta graieste vorbe f5,ra de rost,
Tu esti ca ce] ce stä, culcat in mij-
locul márii, ori ea cel care doarme pe
varful unul catarg.
tFost-am lovit, dar nu m'a durut,
bAtut am fost, dar n'arn simtit nimio
Cand ma voi scula din soma voi °ere
iarasi vin. »
24.
Alte proverbe despre infelepeiune.
Nu ravni la oamenii rai si nu pofti
sit fui in toviträsia lor,
Fiindca mima lor pune la cale
lucruri simios i buzele lor gales° lucruri
naprasnice.
Prin intelepciune se zideste o casa
prin bun& chibzuiala se intareste,
Si prin iscusintit cämarile ei se
umplu de tot felul de bunuri scumpe
pldcute.
Inteleptul este mai puternic decat
un voinic i omul invittat decat unul
vanjos.
Ori cu câtä dibäcie te-ai räzboi, insit
biruinta, se dobandeste cu multi sfit-
tuitori.
Intelepciunea este peste masurit, de
inalta pentru omul nebun, de aceea, cand
stá la poarta cetatii, el nu deschide gura.
Cel ce-si pane in gaud sá faca ritu
se cheama mare räufacittor.
Gandul celui nebun este pacatul, de
aceea batjocoritorul este urgia oamenilor.
 PROVERBELE LUI SOLOMON, 25
Daca esti slab, in ziva stramto-
rarii puterea ta este firava.
Scapa pe cei care sunt titriti la
moarte qi pe cei care se due sovaind la
junghiere
Si daciu spui: o Nu-mi este cu pu-
tinta! s, cel ce cantärecte inimile
trunde adevarul qi cel care veghe,aza
peste sufletul tau ctie ci asplatecte
omului dup.& faptele lui.
Fiul meu! Manancit miere, fiindcit
e sdnAtoasii i fagurele este dulce in cerul
gurii tale.
Tot aqa este ci into-
lepciunea pentru sufletul tau. Daca tu
o agoniseqti vei fi multumit In viitor
nadejdea ta nu va ramanea zadar-
nica.
Nu pandi, ritule, casa celui drept
si nu pustii salacul lui.
Ciici daca cel drept cade de capte
ori ci tot se scoala, cei fara de lege se
poticnesc si pier.
Nu te bucura °And cade vraj-
macul tau, i cand se poticnecte el sa nu
se vese/easca iMma ta,
Ca nu cumva sil vada Domnul
sa se otarasca i di nu-si intoarca mania
sa spre tine.
Nu te aprinde Impotriva raufifici-
torilor i nu-ti intarata ravna impotriva
color färä de lege,
Minder', raufaclitorul n'are viitor:
sfecnicul celor nelegiuiti se stinge.
Fiul meu! Teme-te de Domnul ci
de imparat i cu cei ce se riiscoala nu te
amest,eca,
Fiinda, fara de veste li va lua
nenorocirea, iar sfarcitul lor naprasnic
cine 11 poate cti?
Iata i alte proverbe tot de la In-
telepti. Nu este bine ea la judecata sa
cauti la fata oamenilor.
Pe eel ce zice celui fara de lege:
o Tu esti drept ! s popoarele il vor blestema
neamurile 11 vor afurisi.
Insä color care 11 pedepsesc cum se
envine, le merge bine si au parte de
binecuvantare ci de fericire.
Buzele sarutit pe omul care da ras-
plum drept.
Fa luorul tau cu grifá afar& la
ciimp i fii muncitor pe ogorul tau, pe
647
www.dacoromanica.ro
urmà poi iei femeie i sit zidecti
casa.
Nu fi martor mincinos impotriva
aproapelui tau ci nu da prilej de incelit-
ciune cu buzele tale,
Si nu spune: s Precum mi-a facut
el, aca li voi face ci eu, voi fasplati
dun-a faptele lui!
Am trecut prin ogorul unui lenec
ci pe la via unui nebun,
Si jata spinii crecteau pretutindeni,
maracinii acopereau pamantul, iar zidul
de pietre se prabucise.
Atunci m'am uitat i mi-am fra-
mantat mintea, am privit cu bagare de
seama ci am tras Inviititurit:
o Inca putin soran, Inca' puinà ati-
peala, Inca, putin sit mai stau In pat cu
mâinile In san! u
Atunci saracia vine peste tine ea
un calitor i nevoia ca un razboinic.
25.
Alte praverbe ale lui Solomon.
i acestea sunt proverbele lui So-
lomon, pe care le-au strans oamenii lui
Iezechia, regele lui luda.
Slava lui Dumnezeu este si m-
enu& lucrurile, iar märirea Imparatilor
este sit le scoata la lumina'.
Precum Inaltimea, cerului i adan-
cul pamantului aunt lucruri nepatrunse,
tot asa i inima imparatilor.
Dacti se curata argintul de zgura,
turnittorul izbutecte sa fad'', un lucru de
pret.
Dacit cel faril de lege este dat lao-
parte de langa. 1mpitrat, i tronul lui se
intarecte prin dreptate.
Nu te indesa In fata imparatului
nu sta In locul hotarit pentru cei mari,
Fiindcit mai bine este sit te imbie:
Sue-te aici! sä te umileasca in
fata unui boier. Nu te sili sâ dai pe fat&
ceea ce ai vazut cu ochii
Caci la sfarsit ce vei face cand
aproapele tau te va da de rusine?
Cearta-te ou aproapele tau, dar n'o
da altuia pe fatit,
Ca nu cumva cine o ande sa
te defaime i ponegrirea ta sa nu se mai
curme.
 PROVERBELE LIM SOLOMON, 26
Ca merele de aur pe politi de ar-
gint, asa este cuvantul spus la locul
lui.
Inel de aur i podoabe de aur
curat sunt povatuitorii intelepti la ure-
chea celui care vrea sit asculte.
Precum este racoreala zapezii In
zaduful secerisului, asa este solul cre-
dincios pentru stapänul sail; el invioreaza
sufletul stapanului.
Precum sunt norii i vântuI fitra
ploaie, asa este omul care se fäleste cu
därnicia lui, fära sa dea ceva.
Cu rabdare se induplecä omul ma-
nios i bimba dulce inmoaie oasele.
Daca gäsesti miere, nab:nand, nu-
mai eta iti trebue, ca nu cumva sà te
saturi sis'o versi.
Caleb,' rar in casa prietenului tau,
ca nu cumva sit se sature de tine si
te urascii.
Ciocan i sabie i sageatä ascutita
este omul care märturiseste stramb im-
potriva aproapelui situ.
Dinte ràu i picior sovaitor sunt
nadejdea celui fara de credintii in vrerne
de nevoie.
Ceea ce simti cand te dezbraci
de hain5, pe vreme frig-uroasit sau cä,
torni otet peste nitru, tot asa simte
cantecul Mima mähnita.
De flamanzeste vrajmasul tau,
da-i sà mänânce pitine, dad. inseteazii,
apit sà bea,
Fiindca asa gramadesti ciírbuni
aprinsi pe capul lui i Domnul îti va
raspläti tie.
Väntul de la miazit-noapte aduce
ploaie, i limba hulitoare fete milimite.
Mai bine sä ai ea/as intr'un colt
pe acoperis, decat sI. traiesti la un loe
cu o femeie certareata.
Precum este apa rece pentru su-
fletul insetat, asa este vest,ea cea bun&
dinteo tara indepartata.
Izvor tulbure j Magna stricata
este omul drept care î.i pierde cumpátul
In fata celui fiíra de leae.
Nu este sanatos sI. manânci prea
multa miere, de aceea iconomiseste cu-
vinteie de !audit.
Omul care nu are stapänire de
sine este ca o cetate cu ziduri ditramate.
www.dacoromanica.ro
26.
Despre nebuni, despre lenesi i despre
hulitori.
Ca zapada in toiul verii si ca ploaia
la seceris, asa nu i se potriveste celui
nebun slava.
Ca vrabia care zboarit i ca randu-
neaua care se inalta in Tazduh, asa este
blestemul Ufa pricinit: nu nimereste.
Biciul pentru cal, fräul pentru mit-
gar si bätul pentru spinarea celor nebuni.
Nu raspunde nebunului dupl. ne-
bunia lui, ea sä nu te asemeni cu el.
Ritspunde nebunului dupii nebunia
lui ca sa nu se creadä, in mintea lui in-
telept.
Cel care incredinteaza solia unui
nebun Ii reteaza picioarele vi.-1 ajunge
sit nenorocirea.
Dupit cum picioarele celui släbilmog
sunt neputincioase, la fel sunt i cuvin-
tele intelepte in gura celor nebuni.
Ca tsi cel care uneste cremer ea cu
diamantul, asa e si cel care da cinste
unui nebun.
Ca o eranga de marikini pe mana
unui betiv, asa este intelepciunea in gura
ce/or nebuni.
Ca un arcas care riineste pe tre-
cittori, asa este cel ce se pune chezas
pentru cel nebun i pentru cel betiv.
Ca un caine care se intoarce la
varsitura lui, asa este nebunul care po-
meneste mereu de nebunia lui.
De vezi un om care se crede lute-
lept in ochii lui, inteun nebun sa, ai mai
multa nadejde.
Lenesul zice: « Pe drum trece un
leu, un leu pe ulitil.! »
Precum usa se suceste in 00115,,
tot asa i lenesul In patul lui.
Lenesul intinde mâna in blid, dar
cu greu o duce la gura.
Lenesul se crede intelept in ochii
lui, mai mult decat sapte intelepti care
vorbesc cuminte.
Ca until care prinde din goanit un
&tine de urechi, asa este cel ce se vara
inteo pricinä in care nu este amestecat.
Ca un zmintit care aruncii sageti
arziitoare ì lanci pricinuitoare de moarte,
648
 PROVERBELE LUI SOLOMON, 27
Asa e si omul care insalii pe piie-
tenul s5,u i zice: o Da, am glumit! »
Dacii se isprävesc lemnele, se stinge
si focal, si dac5, nu este atatátor la cearta,
se potoleste cearta.
Carbunii slujesc la incalzit, lem-
nele pentru foe, iar emu/ certIret ca
sit aprinda cearta.
Vorbele hulitorului sunt mânc5xi
g-ustoase; ele coboará in adancul pan-
tecelui.
Argint cu zgura cu care se im-
bracil un vas de p5mant, asa sunt buzele
apiinse de dragoste si o inimii, rea.
Cel ce artiste se preface cu buzele
ca nu uraste, ins& mima lui urzeste pla-
nuri viclene.
Nu te increde in cel ce vorbeste
bland, eaci in mima lui sunt sapte
prasne.
Cine îi ascunde ura lui prin pref5-
catorie, rautatea lui tot iese la ivealá
In obstie.
Cine sap5, groapa altuia eade el
inteinsa, si cine rostogoleste o piatra
spre altul, db peste el.
Limba mincinoasá uniste adevarul
si gura lingusitoare duce la pieire.
27.
Despre lauda de sine, despre prietenie,
despre nebunie si despre prevedere.
Nu te Itluda cu ziva de ratline, &lei
nu stii ce poate aduce.
Si. te laude altul si nu gura ta, un
strein i nu buzele tale.
Piatra este grea cu anevoie de
ridicat nisipul, ins& furia nebunului este
mai grea decal amandoui.
Cruda este intaratarea i apriga
mania, i cine li se poate impotrivi?
Mai malt pretueste o dojana pe
fati., decat o prietenie ascunsit.
Mai ou cre,dinta aunt ránile unui
prieten, decat sârutârile viclene ale unui
dusman.
Stitulul °aka mierea in picioare,
iar flamandului tot ce este amar i se
pare dulce.
Ca o pasgre gonitil din cuibul ei,
asa este ornul izgonit din casa lui.
649
www.dacoromanica.ro
Untul de lemn i mirezmele in-
veselese mima, iar suferinta sfasie sufletul.
Pe prietenul tau si pe prietenul
tatälui Ulu nu-i parasi si in casa fratelui
tau nu intra in ziva restristei tale. Mai
bun e un vecin aproape de tine decat
un frate departe.
Fii intelept, fiul meu, i bucura
inima mea, ca sa pot nispunde celui ce
cleveteste.
Omul intelept vede nenorocirea
se ascunde, coi prosti dau peste ea gi
indurg, necaz.
Ia-i haina i, fiindca s'a pus ehezas
pentru altul, ia-1 ziilog in local celor
straini.
Cel ce staveste eu glas mare pe
prietenul situ dis-de-dimineata, i se so-
coteste ea un blestem ascuns.
Jghiabul care curge neincetat in
vreme de ploaie i femeia certareatä Bunt
la fel,
Cel care vrea s'o opreasc5, este ca
si cum ar opri vantul sau ar vrea sii stran-
untdelernnul in mana lui cea dreapta.
Fierul cu fier se ascute i un om
ascute pe altul.
Cel ce päzeste un smochin m5,nanc5,
din rodul lui, iar eel ce pazeste pe sta-
pánul sau e nisphitit cu cinste.
Precum nu seam5na fata cu fata,
tot asa mima cu
Precum nu se satura adancul sec-
lului, tot asa i ochii omului nu se pot
s5,tura.
Argintul se lamureste in topitoare
si aural in captor, iar omul se vede
dup.& numele eel bun.
Piseaza pe eel nebun eu pilugul
In piulita, asa cum se piseazä, boabele,
nebunia lui tot nu se va desface de el.
Sargueste-te sà-ti cunosti oile tale
fii cu bägare de seama la turma ta,
Fiimick bogatia nu este vesnicil
nici mostenirea din neam in neam.
Dupa ce iarba s'a trecut
sunea s'a isprávit i farm] de pe muqi s'a
strâns,
Mieii tag iti vor da irnbracamintea
ta iapii pretul ogorului tau;
Laptele caprelor SO va ajunge
pentru hrana ta si a casei tale i pentru
traiul slugilor tale.
 PROVERBELE LUI SOLOMON, 28, 29
28.
Alte proverbe pentru indreptarea viefii.
Cel nelegiuit fuge cu toate cd nimeni
nu-1 urmareate, iar omul drept stä ca
un pui de leu f5,fit de grijg.
Din pricina grevalelor unui om
silnic se ivese certuri, iar omul iscusit
le stinge.
Bogatul care asuprevte pe cei sgraci
este ca ploaia potopitoare care aduce
foamete.
Cei ce piträsesc legea ridiod In
slitvi pe cel p5,cgtos, iar cei ce o pizese
se aprind impotriva lui.
Oamenii riii n'au intelegere pentru
lucrul drept, iar cei ce caut5, pe Dornnul
inteleg totul.
Mai de pret este sitracul care umblg
intru neprihänirea lui, decgt bogatul care
umb/d pe citi intortochiate.
Cel ce pizevte legea este fecior in-
telept, iar cel ce se la cu fail face pe
tatgl situ de ocarit,
Cel ce-0 sporevte averea prin do-
bandit i prin camittg, adung pentru cel
care se indurg de säraci.
Cel ce-vi astupg urechea ca sit% nu
audit, legea, chiar rugticiunea lui este o
grozävie.
Cel ce rittitceate pe cei drepti pe
calea cea rea va cgdea in groapa pe care
a dtpat-o, iar cei fär5, prihang vor fi
Omul bogat se socotevte intelept,
insg cel särac i iscusit Il dovedevte
Cu mintea.
Citnd dreptii biruesc, este mare siir-
bitoare, iar &and nelegiuitii les la iveal5
oamenii se ascund.
Cel care îi fitinuievte päcatele
nu propiivevte, iar cel ce le marturi-
seate vi se Iasi"), de ele capita, indu-
rare.
Fericit este omul care se teme dea-
pururi, iar acel care fai impietrevte mima
ende in nenorocire.
Stäpitnitorul far& Dumnezeu peste
un popor särac este leu care ritcnevte
urs hräpäret.
Stäpitnitorul cu venituri mici este
mare asupritor, insi numai col ce uriiste
läcomia traievte mult.
650
www.dacoromanica.ro
Omul pe care 11 apasg viirsarea
de sitnge, panä la groap5, este un fugar;
sg nu-1 ajute nimeni !
Cel ce umblit Lira prihanä, rämäne
teafgr, iar cel oare apucit pe cid piezive
°axle in groapg.
Cel care lucreazg ogorul se satur5,
de päine, iar cel care umblá dup.& niiluci
se saturg de särlicie.
Omul credincios este incgrcat de
binecuväntäri, iar cine zorevte sá ajungg
bogat nu rämitne nepedepsit.
Nu este bine sä te uiti la fata
omului, citei pentru un codru de pitine
omul poate sEt greveascit.
Omul lacom zorevte s5, se imbo-
gateascit, dar nu gändeate cd lipsa dä
peste el.
Cel care ceartä pe cineva, la lima&
este mai multumit decitt cel care îl lin-
guvevte.
Cine furg pe tatäl säu vi pe mama
sa i zice: Nu-i pitcat! s este tovarä.v
cu fäcittorul de rele.
Omul lacom aMá cearta çi cel
ce ngdajduievte in Domnul se simte
inviorat.
Cel ce se bizue pe mima lui este
nebun, ci numai cel ce se cilguzeste
de intelepciune scapg de nevoie.
Cine dit celui sarac nu duce lipsg,
iar cine îl astupti ochii este mult bles-
temat.
Cand cei färit de lege ice la ivealä,
oamenii se ascund, iar clInd se inmul-
tesc cei drepti, cei färg de lege pier.
Alte proverbe.
Cine este pedepsit adesea vi tot se
inditrätnicevte va fi inteo clip& cu totul
zdrobit.
Când dreptii domnesc, se bucurii
norodul, i, dimpotrivá, oând domne§te
cel färit de lege, suspinä norodul.
Cine iubevte intelepciunea bucurg
pe tatal sin, vi cine umblg cu desfräna-
tele Ii pritpildeate avere,a.
Un impärat prin dreptate face sia
propitveascg Ora, lar cel ce pune biruri
grele o präpadeate,
 PROVERBELE LUI SOLOMON, 30
Omul care linguseste pe aproapele
lui 1i intinde siesi curs5,.
Pe calea celui fau sunt intinse
laturi; ce] drept ea' fuga i sft fie voios.
'7. Omul drept poartä grij5, de pricina
celor sarmani, iar celui far& de lege nu-i
pas5,.
Ticalosii rascoará cetatea, iar coi
tntelepti o potoleso.
Cand un intelept se sfadeste cu un
nebun, fie eit se supära, fie ca rade,
nu-si pierde cumpatul.
Cei varsatori de sang& uritse pe
eel far& de prihana, i coi drepti ve-
gheaza% pentru viata lui.
Omul nebun dâ drumul maniei,
iar cel intelept isi infrâneazit mania.
Cancl un principe ascultit de vorbe
mineinoase, toti slujitorii sunt
Sitracul i asupritorul celor saraci
se intálnesc, lug), cel ce lumineazit ocliii a-
mandorora este Domnul.
Imparatul care judec5, pe cei saraci
cu dreptate tsi Intareste tronul deapu-
ruti.
Toiagul i certarea aduo intelep-
ciune ; un copil cu naravuri role face de
°car& pe maica lui.
Gaud cei färi de lege domneso, se
Inmulteso fitutätile i dreptii se uita cu
bucurie la prabusirea lor.
Mustrit pe fiul tau ca sái aducit,
multumire i 8'4 fie mai tarziu bucuria
sufletului tau.
Farit descoperirea lui Dumnezeu un
popor se salbiititeeste, insit fericit este cel
ce pitzeste legea.
Sluga nu se indreaptii, numai cu
povete, fiindc5 desi pricepe, tusa nu
asculta.
Daca vezi pe cineva care se zoreste
la vorbit, inteun nebun sä nu ai mai
multa nitclejde.
Sluga dezmierdatit din tinerete
ajunge cu vremea sa se creada fecior.
Omul manios atata cearta i omul
aprig face multe paeate.
Trufia umileste pe om, lar col
merit ou duhul are parte de cinste.
Col ce se 1ntovari4este ou hotul
li waste sufletul situ, fiindcit aude bles-
temul, dar nu dezvalueste nimio.
651
www.dacoromanica.ro
Frica de oameni este o cursa, ci
numai cel care nadajdueste in Domnul
IAA la adäpost.
Multi oameni cauta la fata st5pa-
nitorului, ins& dreptatea omului vine de
la Domnul.
Celor drepti le este groazi de cei
nelegiuiti, trig groztivia celor nelegiuiti
este omul care umblä pe cala cea
dreaptä.
30.
Ouviniele lui Agur.
Cuvintele lui Agur, fiul lui Tache
Masaitul. Acest om a grait: o M'am trudit,
Dumnezeule, m'am stradanuit si am
ramas gait de vlagit!
Caci sunt mai prost decat un om
n'am minte de om.
Dar Dumnezeu m'a Invatat Into-
lepciunea i Uinta celor sfinti am do-
bandit-o.
Cine s'a suit in ceruri si s'a pogorit
lad*? Cine a adtmat vântul in pumnii
lui ? Cine a strtins apele in poala hainei
lui?
Orisicare cuvant al lui Dumnezeu
este litmurit si el este scut pentru cei ce
nadajduesc inteinsul.
Nu adaoga nimio la cuvintele lui,
ca sä nu te certe i sil fii gäsit cu min-
ciuna.
Doug, lucruri cer de la tine si nu mit
respinge inainte ca sit fi murit.
Viclenia qi minciuna indepartea-
za-le de la mine, saracie i bogatie nu-mi
da, ci sa mananc Wits, paine
de cat am nevoie,
Ca nu cumva dupit ce ma voi
tura sit mä lepad de tine si 85, zie: # Cine
este Domnul? u Ca nu cumva dupa ce
voi Barad s5, ma apuc de furat i sa iau
In desert numele Dumnezeului meu.
Nu grai de rim pe slug& la stapanul
situ, ca nu cumva sa te blesteme i sä,
ceri iertare.
Un neam de oameni blestem5, pe
tatal lor i nu binecuvinteazit pe mama
lor,
Un neam caruia i se pare ca e fiträ
de prihana in ochii lui si care nu este
curatit de spureaciunea lui,
 PROVERBELE LUI SOLOMON, 31
Un neam... O! cat sunt de tru-
faai ochii lui 11.1 genele-i cat sunt de in-
gamfate !
Un neam ai carui dinti sunt siibii
si ale carui masele sunt cutite, ca sa
manance pe cei särmani din tará ai pe
coi sdraci dintre oameni !
Lipitoarea are douli fete care zic:
o Da-mi, dä-mi ! » Trei lucruri nu se pot
satura, ba 1,qi al patrulea care niciodata
nu zice: Ajunge ! »:
Seolul, pantecele sterp, pamantul
care nu se satura' de apä i focul care
nu zice niciodata: o De-ajuns ! »
Ochiul care iai bate joc de plirin-
tele sltu i dispretueate pe bátrano, sa
maica, «à-1 scobeasc& pe el corbii
turii manance !
Trei lucruri mi se par minunate,
ba chiar patru pe care nu pot sa le
trund cu mint,ea:
Calea vulturului pe cer, urma aar-
pelui pe stancli, mersul corabiei in mima
marii !si calea omului la o fecioara.
Uta nfiravul unei femei de,sfra-
nate: ea n'inane& si se f}terge la gua ai
zice: o N'am fäcut nimic fati! »
De trei lucruri se cutremura pa.-
mantul, ba chiar de patru, pe care nu
le rabda:
Robul care ajunge imparat, ne-
bunul care se saturä de paine,
Femeia urgisita cand ea se marita
sluga care gonete pe stapanii-sa.
Patru sunt dobitoacele cele mai
mici de pe pamant ai care sunt cele mai
intelepte:
Furnicile, norod fiira, putero, care
fai agonisesc vara hrana lor;
Safanii, neam slab, care Jai aaeaza
siilaaul lor in stanci;
Lacustele care nu au imparat
cu toate acestea stolurile lor ies cu
duialä ;
Guaterul care se poate prinde cu
mana si caro p5.trunde in palatele im-
paratilor.
Trei fiare au mers maret, ba patru,
care pilaesc cu mandrie:
Leul, cel mai viteaz dintre fiare,
care nu da Inapoi din fata nimarui;
Coceaul cel ager, tapul i impa-
ratul, ciiruia nu i se impotriveate nimeni.
652
www.dacoromanica.ro
Daca esti pana inteatat de nebun
ca sa, te intarate mania, bate-te cu mana
peste gura,
Fiindcá din biltaia laptelui iese
unt, din pricina izbiturii la nas taaneate
sange, iar din intaratarea mâniei se iscii
cearta.
31.
Cuvintele de inveitclturd ale mamei lui
Lemuel pentru flub sdu.
I. Invataturile cu care mama sa
invita pe Lemuel, regele din Masa:
o Fiul meu, rodul pantecelui meu,
feciorul fagaduintilor mole, eu ce pot s'a
te indemn ?
Nu da vartutea ta femeilor i dra-
gostea ta color care pierd pe imparati!
Nu se cuvine regilor, fiule Lemuel,
nu se envine regilor sá boa vin a't voe-
vozilor sa jinduiase& dupà bauturi imbii-
tatoare,
Ca nu cumva band sui uite legea
sh judece stramb pe toti obijduitii.
Dati bauturei imbiltatoare celui gata
sil, piara i celui eu sufletul amarit,
Ca ea bea i sh uite siiracia lui
sui nu-s,i mai aduca aminte de chinul lui.
Deschide gura ta pentru cel mut
ai pentru pricina tuturor celor nenorociti.
Deschide gura ta i judeca drept
fa, dreptate celui sarac i napastuit.
Cine poate da de o femeie gospo-
dini? Pretul ei intrece cu mult mär-
geanul !
Inteinsa se increde sotul ei din
toatá inima ai de pe urma aceasta are
numai caatig.
-Si atata vreme cat ea trilieate, ea
ii face bine ai nu rau.
Ea face rost de lana ai de in i lu-
creazii voios eu mana sa.
Intocmai ca i corabia unui negu-
-Vítor, ea aduce hrana ei.
Ea se scoala la manecate i imparte
hrana In casa ei i slugilor le da porunci
de lucru.
Gandeate sa cumpere o Orina
o dobandeste; ai din osteneala palmelor
sale sadeate vie.
Ea îi incinge zdrava'n coapsele
sale ai Sai incordeaza bratele la lucre;
 ECLESIASTUL, 1
Ea se simte cii lucrurile Ii merg bine
si de aceea sfesnicul ei nu se stinge
noaptea.
Ea pune mina pe 'urca i cu de-
getele sale prinde fusul.
Ea intinde mana spre cel s'arman
bratul ei ajuta pe cel neciijit.
Ea n'are teamii de cei ai casei in
toiul iernii, ciici fiecare are cate douti
randuri de haine.
Ea isi face secarte. Hainele ei sunt
de vison si de porfirii.
Barbatul ei este luat in searna la
portile cetatii, cand sta la sfat cu
trae/fi VIAL
Ea face haine scumpe pe care le
vinde i brauri pe care le di negutato-
rilor ;
ECLESIASTUL
1.
Deortilciunea tuturor lucrurilor din lume ;
alci omul n'are nici un loloe din truda
lui. Deortdciunea vielii, a infel,pciunii
a pleicerii.
Cuvintele Eclesiastului, fiul lui Da-
vid, rege in Ierusalim.
Desertaciunea desertaciunilor, zice
Eclesiastul, desertiiciunea desertaciunilor,
teate sunt desertaciune.
Ce folos are omul din toatä truda
lui cu care se trudeste sub soare ?
Un neam trece si altul vine, dar
pamantul dimane deapururi.
Soarele rasare, soarele apune, zorind
catre lacasul san ca sii rasara iar.
Alergand spre miaza-zi, räsucindu-se
apoi spre miazii-noapte, vântul face roate-
roate si se intoarce mereu in ocolurile
sale.
Toate fluviile curg in mare, dar
marea nu se umple ; catre local de unde
au pornit, acolo ele vin inapoi ca sii
purceada iar.
Toate lucrurile se frilmântií mai
mult decat poate s'o apuna graiul omu-
lui: ochiul nu se satura de cite vede si
urechea nu se umple cu cate aude.
Ceea ce a fost, aceea va mai fi, si
www.dacoromanica.ro
653
Cu vartute i stralucire este ea ¡ru-
bra cata i nu-i pasa de ziva de mime;
Ea ii deschida gura cu intelep-
ciune i sfaturi pline de dragoste salde-
luesc pe finaba, ei ;
Ea vegheaza la bunul mers al casei
sale si fara si lucreze ea nu manancá, paine.
Feciorii ei ajung sus, de aceea
lume o fericeste, lar sotul ei o lauda:
Multe fete s'au dovedit harnice,
dar tu le-ai intrecut pe toate ! o
Inselatoare este dragaläsia i de-
sarta este frumusctea, ci numai femeia
care se teme de Domnul cade-se a fi
laudatá, !
Bucure-se ea de rodal mainilor
sale si la portile cetatii s'o ridice in slavi
hamicia ei !
ceea ce s'a petrecut, aceea se va mai pe-
trece, ami nu este nimio non sub soare.
Daca este vre-un fapt despre care
sii spuna cineva: « lati, acesta-i lucru
nou! », asa ceva a fost in vremurile stra-
vechi, de dinaintea noasta a.
Nimeni nu-i mai tine minte pe
inaintasi si, tot asa, pe urmasii care vor
fi, nimeni nu-i va mai tine minte, futre
cei ce vor trai in viitor.
Eu, Eclesiastul, am fost regele lui
Israil, in Ierusalim.
Si m'aun sarguit in jalma mea si
urmarese si. sil cercetcz cu intelepciune
tot ce( a ce se petrece sub cer ; aceasta
e o indeletnicire trudnica pe care Dum-
nezeu a dat-o fiilor omului ca ftii-
mante raintea cu ea.
Privit-am toat,e stradaniile cu care
oamenii se straduesc sub soare i, iata,
toate sunt desertaciune i goanii dupa
vant !
Ceca ce este stramb nu se poate
indrepta, i lipsurile nu se pot numara!
Cugetat-am in mima mea si mi-ara
zis: <data ea cu am grämadit si am
strans mai multa, intelepciune decat toti
care au fost inaint,qt, mca stapani in
Ierusalim ! », &ad jalma mea a petrecut
multi intelepciune ì tiinta,
 tCLESTASITL,
i m'am sarguit intru mima mea
sa. patrund intelepciunea i tiinta, ca
nerozia i prostia, dar m'am dumerit
ca i aceasta este goana dupä vitnt!
Fiindca intru inmultirea intelep-
ciunii stâ spor de amaraciune i cine-vi
inmulteste stiinta 1i sporeste suferinta.
2.
omenefti 0 a
Deortdciunea pleicerilor
i upare, dusd chiar 0 de
vieÇii tihnite
cei mai bogati oameni, cáci altul va
mwteni 0 se va bucura de truda noastrd.
Atunci am zis inimii mele: A Vino
sa te incerc cu veselia i sa, te punla trai
bun !* Dar iata, câ i aceasta e deserta-
ciune !
Am spus despre Ce prostielo
despre veselie: o Ce procopsealii,!*
M'am chibzuit apoi in mima mea
sa monies° cu vin trupul meu dar in
mima mea ma stip'Oneam Cu intelep-
ciune ii sa ma in de viata usuratick
pang ce voi vedea ce este bine pentru
fiii omului sa faca, sub cer, in curgerea
zilelor vietii lor.
Sava,rsit-am mari lucrári: rai-am
cladit conacuri, mi-am sadit podgoni;
Mi-am facut griidini i parcuri
am sadit in ele pomi cu tot felul de
roade;
Mi-am fäcut helestaie de apa, ca
sá ud din ele crangul unde erau copacii
In crestere;
Cumplirat-am robi i roabe si am
avut feciori náscuti in casit, asijderea
turme de vite mari si de vite mici, multe
foarte am avut, mai multe deca't cei ce
au fost inaintea mea in Ierusalim.
Adunatu-mi-am de asemeni argint
aur i odoarele regilor si ale tinuturilor
birnice; mi-am adus can tareti si can-
tiirete desfritarea fiilor omului o
domnita si alte domnite.
i am fost mare pi am intrecut pe
toti cei ce au trait inaintea mea in Ieru-
salim i inteiepciunea mea a ramas cu
mine.
i tot ce-au poftit ochii mei n'am
dat laoparte de la ei; n'arn oprit inima
mea de la nici o veselie, cad mima mea
s'a bucurat de toatii, osteneala mea si
654
www.dacoromanica.ro
aceasta a fost partea mea, din toata
stradania mea.
M'am uitat, apoi, cu luare aminte
la toate luerurile pe care le-au ludo-
plinit mainile mele si la truda cu care
m'am trudit ea sit le indeplinesc, i iatii:
toate sunt desertaciune i goanii dupa
vant i far& de nici un folos sub soare.
1$i am privit &lane si am vitzut in-
telepciunea, nebunia i prostia. Cad ce
va face °rind care va veni, dupa mine,
rege ? Aceea ce-au facut altii altadat5,!
Totusi am vazut c5, are precadere
intelepciunea asupra neroziei, precum
precadere are lumina asupra intunericului.
Inteleptul are milli in cap, dar ne-
bunul merge in intuneric ; totusi am
cunoseut i eu eä aceeasi soarta da peste
toti.
i am zis in inima mea: o Soarta
nerodului ma va ajunae si pe mine, si
atunci la ce folos toita intelepciunea
mea ? » Deci, am zis in mima mea,
aceasta este desertaciune !
C5.ci pomenirea celui intelept
intocrnai ca si a celui nebun nu este
vesnick fiindcìí, negresit, in zilele ce vor
veni toti vor fi uitaIi, i vai I inteleptul
moare ca i neroclul.
Drept aceea, am urn viata, c5ci
role sunt dupti, socotinta mea cele
ce se petrec sub soare, fiindca toate sunt
deserticiune i goana, dupa vânt.
i am urit toata munca mea pe
care am niimcit-o sub soare, pentru ca
voi lava-o omului care va veni dupa
mine,
i cine stie daca el va fi intelept
sau perod ! i el va fi stapan pe toata
tnida cu care m'am trudit i m'am chib-
zuit eu sub soare ! i aceasta este deser-
taciune !
i atunci mi-am intors mima spre
desnadejde, pentru told& stradania cu
care m'am striidlinuit sub soare.
Cacti iatii, un om care a savarsit
munca sa cu intelepciune, cu stiinta
cu destoinicie, face parte din ea altuia
care nu si-a dat nici o truda! i aceasta
este desertaciune si mare neajuns,
Cad ce-i ramane omului din toatá
munca lui i din toatii grija inimfi lui,
cu care s'a trudit sub soare?
 ECIMIASTM, a
Toate zilele lui sunt numai sufe-
rin i tolda fntelepciunea lui numai
necaz; nici chiar noaptea n'are odihnii ini-
ma in el. i aceasta este iar desertaciune!
Nimio nu este mai latm pentru om
decat sá manance si sá bea, desfa-
teze sufletul cu bunatiiti din ¡nunca sa.
am fnteles ca, i aceasta vine numai
din mana lui Dumnezeu,
Caei cine ponte sà manance i sá
bea, fara numai multumität lui!
Ornului care este bun In fata
Domnului, Domnul fi da Intelepciune
cunostinta i bucurie, pe cand
tosului fi da sarcina si adune si sa
stranga, ca sá dea celui ce este bun In
fata lui Dumnezeu. Dar s't aceasta este
desertaciune i goanl chipa vant !
3.
Desertdciunea str eidaniei omenesti. Omul
este sub stdpánirea vremii si a intdmpleirilor,
&upas ~Vi, i tuturor oamenilor si do-
bitoacelor li se intlimplei a,celeasi lucruri.
Once lucru are clipa lui prielnica,
si este vreme pentru toate Indeletnicirile
de sub cer:
Vreme este sa te nasti i vreme este
sá mori; vreme este s'a sadesti s't vreme
sá smulgi ceea ce ai sadit;
V reme este sá ucizi i vreme sá tit-
maduesti; vreme este sa &t'Ami s't vreme
sii zidesti;
Vreme este si plitngi i vreme sa
nazi; vreme este sa jelesti i vrerne s£1,
dantuesti;
Vreme este ea arunci pietre i vreme
sa le strangi; vreme este sa fmbratisezi
s't vreme este sa, fugi de fmbratisitri ;
Vreme este sät agonisesti i vreme
prapidesti; vreme este s'a pastrezi
vreme si arunei;
Vreme este sa rupi i vreme si coi;
vreme este sa taci iii vreme sii graiesti;
Vreme este aii iubesti i vreme
urasti. Este vreme de rätzboi i vreme de
pace este.
Care este folosul celui ce lucreaza,
din hicrul cu care se osteneste?
Vazut-am zbuciumul pe care 1-a
barázit Dumnezeu fiilor omului, ca sti se
zbuciume fntru el.
655
www.dacoromanica.ro
Toate le-a fi:cut Dumnezeu fru-
moase i la vremea lor, dar el a pus In
inima oamenilor pasul vesniciei, aça incat
omul nu ponte sa descurce lucrarea pe
care a fäcut-o Dumnezeu, de la inceput
pana la sfarsit!
Atunci am in-teles ca nu este alta
fericire, decat sa se veseleasca si si
traiasca, bine, cat sunt In viatät.
Drept aceea, once om care mi-
flamea i bea si-si vede bine de sine, dupa
torttät munes, luifnsemneaza di e dar
de la Dumnezeu.
Mi-am dat socoteala ca tot ceca ce
a facut Dumnezeu, aceea va tine In
veac de veac, i nimio nu se ponte adauga
si din ea nimio nu se ponte scoate dad",
ca, Dumnezeu lucreaza asa ca oamenii
si' se teama de fata lui.
15. Ceea ce este a fost de mult;
ceca ce va fi al fie a mai fost aliada*
s't Dumnezeu cauta jara* ceca ce a fost
inlaturat.
Am mai vazut sub soare cii la locul
de judecati stá faradelegea si la locul
dreptatii sta strambittatea.
$i am gfindit In mima mea:
pe eel drept si pe cel nelegiuit fi va ju-
deca Dumnezeu, ca este vreme pentru
atice punere la cale s't pentru once
faptii!»
Fi am gandit lar In mima mea, in
privinta fiilor omului, cä Duranezeu vrea
sa-i puna la fncercare di le arate cá, ei,
pentru ei, nu sunt decat dobitoace.
Caci soarta fiilor omului este ca si
soarta dobitoacelor, fiindca una este
soarta lor ; cum moare acesta, asa si
celalalt, i acelasi duh de viatii este In
toti i omul nu-1 Intrece pe dobitoe cu
nimio. Cätci toate sunt desertaciune !
Toti merg catre acelasi loc. Toti au
iesit din pulbere i toti se S'Acre In pu/-
bere.
Cine stie dacii, duhul omului
urca spre Inaltimi s't duhul dobitocului
se pogoara In jos catre pätmant ?
FL atunci m'am dumerit clt nimio
nu este mai de pret pentru om dectlt sa
se bucure de agonisita sa, &id aceasta
este parten sa, 'linda, cine fi va da lui
putero sii mai veza, ceeea ce se va fn-
tampla In urma fui?
 ECLESIASTUL, 4, 5
4.
Di/ente nepotriviri in viola obstea,seei:
obijduirea celor slabi, viafd singuratic,ci.
Slaturi cu privire la cinstirea lui Dum-
nezeu.
Si iarasi m'am uitat si am vazut
toat,e silniciile care se savarsesc sub scare.
iata lacramile celor obijduiti, i nimeni
nu era care sa-i mangaie! Si din mana
asupritorilor îi incordau puterile ca sa
scape, dar nimeni nu era care sa-i imbar-
bäteze!
Si am fericit pe cei ce au murit in
vremi stravechi, mai mult decat pe cei
vii care sunt acum in viata.
Iar mai fericit decat unii i decat
altii este cel ce n'a venit pe lume, care
n'a vä.zut faptele cele rele care se savar-
sesc sub soare.
Si am rnai vazut ca toata stradania
toatä, izbanda omului la lucru vine din
pizma dintre om i om. Aceasta iarasi e
desertaciune i goan5, dupi vant !
Nebunul sta cu mainile in san si se
paradueste singur pe sine zicand:
« Face mai mult o man& plina cu
tihna, decat amândoi pumnii plini cu
trudä i cu goana dupa vant. *
Si iarasi m'am uitat i am vazut
alta desertiiciune sub scare:
Este cate un om stingher si care nu
are nici fecior, nici frate, i totusi lucrul
nu-I n2ai sfarseste i ochii Bid nu se mai
satura de bogatie. Dar vine o vreme
cand zice: « Pentru cine m'am trudit
am lipsit sufletul rneu de traiul cel bun? »
acea,sta este desertaciune si rea inde-
letnicire.
Mai fericiti stint doi laolaltä decat
unul, fiindca au o bung riísplata pentru
munca lor ;
Caci daca unul cade, il scoalii, tova-
rasul siiu ; dar vai de cel singur care
cade, tsi nu este cel de al doilea
rid ice !
Asijderea când doi dorm impreuna,
ei se incalzesc, dar unuia singur cum o
«â-i fie cold?
Si dacä, dusmanul poate rapung
pe singuratec, doi impreuna stau darz in
fata lui; caci sfoara pusa in trei nu se
rupe de graba.
656
www.dacoromanica.ro
Mai de pret este un copil sarman
intelept, dead un rege batran i nebun,
care nu mai este in stare sa asculte de
sfaturi,
Ciici el din randul obijduitilor iese,
ca sä, domneasca, macar cà s'a nascut
sarac, in regatul celuilalt.
Vazut-am pe toti cati triiiesc
umbla sub soare, imbulzindu-se langa
copilul, mostenitorul, care era «a dom-
neasca in locul regelui.
Nu se mai sfarsea atata norod in
fata caruia era el ! Dar, tot asa, urmasii
n'au mai avut de el nici o bucurie ! Si
aceasta este iar desertaciune goana
dup5, va'nt !
Ia searna la picioarele tale, cand
te duci in templul Domnului; si apropie-te
ca sa auzi: Jertfa ta va fi mai de pret
decat prinosul celor nebuni, care nu se
pricep decat sa fad, rau!
5.
Cinstirea lui Dumnezeu. Juruinkle. Ago-
nisirea de bogalii lard rost. Pierderea
averilor.
Nu fi grabit la gura i mima ta
sa nu se zoreasca eh scoata vre-o vorba
necuvenitä inaintea lui Dumnezeu, flindca
Dumnezeu este in ceruri, iar tu esti pe
pamant, drept aceea cuvintele tale ea
fie putine.
Visele vin din noian de treburi,
precum rostul nebunului din noian de
vorbe goale.
Dac5 ai facut o juruinti lui Dum-
nezeu, nu zabovi s'o plinesti, caci ne-
bunii n'au nici o trecere. Tu ins& plineste
ceca ce ai fagaduit.
Mai bine este sa nu fag5,duesti,
dealt fagaduesti i sa nu plinesti.
Nu ingadui gurii tale sá Wire trupul
tau in pleat 1;ii nu spune inaintea preo-
tului: « A fost o r5,tacire ! » Pentru ce sä
se intarate Durnnezeu de cuvantul tau si
sá prapiideasca lucrul mainilor tale?
Caci din multimea, grijilor vin visele
si din multimea vorbelor vin neroziile.
De aceea, teme-te de Dumnezeu!
Dacii, vezi asuprirea celui siirac
dosirea judecatii si a dreptatii Ii cetate,
nu te mira de lucrul acesta, cáci unul
 ECLESIASTUL, 6
mai mare decit cel mai mare sta de pazil
altii mai mari sunt peste ei.
Totusi pentru Vara este un folos
mai presus de toate i anume: un rege
care-si inching, puterile muncii piiman-
tului.
Cine Vine la bani nu se va satura
de bani FA cine Vine la bogatie nu are
parte de venitul ei. i aceasta este deser-
taciune!
Gaud se inmultesc averile, sporesc
cei ce le minima; i atunci, ce folos
are stipanul lor, fara numai ca le vede
cu ochii?
Dulce este somnul muncitorului,
fie ci a mancat putin, fie ca a mincat
mult, dar belsugul bogatului nu-i lash'
tihna sa doarma.
Alai este o rautate cumplita pe
care am vazut-o sub soare EA anume:
bogatii puse la pastrare de stipanul lor,
tocmai pentru nenorocirea lui.
$i se pierde bogatia aceea, prin
vre-o intimplare rea, i el are un fecior
acesta rTuntme cu mina goalii!
Tara el, gol precum a iesit din pan-
maicii sale, va purcede inapoi
tecele
cum a venit i rumie nu va primi pentru
stradania lui, ca si duca in mina lui.
Si acesta e un rau nesuferit, ca,
intocmai asa cum a venit, asa si se si
dud,: si care i-a fost folosul lui, ca s'a
stràduit in vant,
Si-si marline& toate zilele in intu-
neric; are multä, amaraciune i boala
zbucium I
WA ceea ce am vazut eu ci este
bine si ca este frumos pentru om: si mi-
nânce i si bea i sa-si vaza bine de sine
din tot lucrul cu care se trudeste sub
scare, in curgerea zilelor vietii sale, pe
care i le-a daruit Durnnezeu, caci aceasta
este toata parten sa.
Si once om caruia Dumnezeu Ii di
bogitie i bunatati i ii ingadueste
minance din ele, si si-si ja partea sa
si se bucure de munca sa: acest dar
este de la Dumnezeu,
Fiindea el nu se gandeste prea
malt la zilele vietii sale, intrucat Durn-
nezeu 11 Vine prins cu bucuria inimii
lui.
657
www.dacoromanica.ro
6.
Multi nici nu se bucurd de avutiile lor
si atunci mai fericit este cel ce a fost
lepädat din pantecele maicii sale. Toate
sunt lucruri defarte.
Mai este o rautate pe care am vi-
zut-o sub soare, si ea apasa greu asupra
omului:
Cutarui om i-a daruit Dumnezeu
av-utie, bunatati si mare vazi, i sufletul
sari nu duce lipsa de nimic din toate
cite ar pofti; totusi Dumnezeu nu-i in-
gadueste sa, manance din ele, ci un strain
le va nunca. i aceasta e descrtaciune
durere amará!
Daca un om ar aduce pe lume o
silt& de copii i ar trai ani multi i ar fi
noian zilele anilor sii, hash' sufletul sau
nu s'a saturat de traiul bun, ba Inca n'a
avut parte de ingropäciune, atunci mar-
tinisesc ci rnai fericit decat el este fatul
lepidat !
Caci acesta a venit in zadar si se
duce in intuneric i numele lui ramiine
acoperit de intuneric;
N'a vilzut soarele si nu 1-a cunoscut
si mai multi tihnit are acesta decat acela.
Si dad, ar fi trait de doua ori cate
o mie de ani i fericirea n'a vizut-o, oare
nu se duc cu toVii in acelasi loc.?
Toata munca omului este pentru
gura lui, i eu toate acestea pofta lui nu
se mai ogoeste.
Ce precadere are cel intelept asupra
celui nerod, sau ce folos are saracul care
stie ea se poarte printre oameni?
Este mai buna vederea cu ochii decat
pribegia dorintei. Dar si aceasta e deser-
taciune i goana dupa Wort!
Tot ce are fiintii i s'a hotarit
numele de mai nainte si se stie ce este
cu el, cu °mu!, i ca nu se poate si
intre in pricina cu Acela care este mai
tare decat el.
Cad sunt vorbe cu griimada care
sporesc desertaciunea. Dar care este
folosul omului?
Apoi cine stie ce este binele pentru
om, in viata lui, in numarul zilelor
desartei lui vieti pe care o petrece ca o
umbra? Si cine îi va spune omului ce
va si fie, dupli el, sub soare?
42
 ECLESIASTUL, 7
7.
Di/ente sentinte care privesc viafa omului:
räbdarea i infelepciunea. Nimeni nu ftie
viitorul. Cumpettarea si bltindefea. Nimeni
nu poate pricepe adancul lucrurilor.
Numele cel bun este mai de pret
decat rairul cel binemirositor i ziva
mortii decat ziva nasterii.
Mai bine este si te duci in casa
de jälanie, decat sa mergi in casa de
°spat, caci acolo se vede sfarsitul omului,
cei ce sunt inci in viatá Il pun la
Este mai bun necazul decat rasa],
cáci Intru tristetea fetei mima se im-
bun eazil.
mima inteleptilor esto in casa in-
tristatä, pe cand inima nerozilor este
in casa de petrecere.
Mai bine este si, auzi dojana unui
intelept, decat si asculti cantecul unor
nerozi;
Caci precum este paraitul miff"),
cinilor sub ctildare, asa este i risul celui
nebun. i aceasta este iarisi desertliciune !
Asuprirea poate sá scoati din fire
pe intelept, i mituirea ticiiloseste mima.
Mai bun este sfarsitul unui lucru
decat inceputul lui; mai de pret este un
duh ribdator, decat un duh Bernet.
Nu te griibi sä te turburi in cugetul
tau, cad turburarea sáláluete in sanul
celor nebuni.
Nu spune niciodatii: «Cum se face
eft zilele de altidatä, au fost mai bune
decat acestea ? «, eaci nu din intelepciune
intrebi una ca acea,sta.
Intelepciunea este foarte bun&
aláturi cu o mostenire: cá, e mare pre-
&Were pentru cei ce vild soarele!
CA, esti si la umbra intelepciunii
FA la umbra bogitiei! Dar mai mare
folos are stiinta intelepciunii: ea tine cu
viatii, pe cel ce e intelept.
Ia aminte la zidirea lui Dumnezeu,
ciici cine poate ea, indrepteze ceea ce
el a incocarjat?
In zi de fericire, fii plin de voie
bund, iar in zi de nenorocire, socote-
ste-te cä i pe una i pe cealaltä tot
Dumnezeu le-a &cut, asa incat omul si
nu gäseasci nimic de cartit de pe urma
lui Duranezeu.
658
www.dacoromanica.ro
Vitzut-am toate acestea in zilele
deserticiunii mele! .. Este cutare drept
care piere cu dreptatea lui cu tot; si
este cutare nelegiuit care-si prelungeste
viata, cu toati nelegiuirea lui.
Nu fi drept peste másuri, ai nu
fi intelept cu prisosint.i! De ce sa-ti
faci singur pagubi?
Nu fi nici prea nelegiuit si nu fi
natáriu! La ce sä mori inainte de vremea
ta?
Bine este si te ii de una in viatä,
dar nici de pe cealaltä ea, nu-ti odih-
nesti mana, cad cine se teme de Dum-
nezeu scapi de toate.
Intelepciunea 1.1 face pe intelept
sit,' fie mai puternic decat zece ca'rmui-
tori care potree inteo cetate.
Nu este un om drept pe pimant
care sa faci binele i sá nu pácituiasea.
Nu pune la inimi toate vorbele
pe care le spun unii i altii, ca sá nu auzi
inteo zi ci i sluga ta te graieste de rail,
Cad de multe ori - i inima ta
o §tie - tu insuti eSti care ai graft de
rim pe altii.
Incercat-am toate acestea cu aju-
torul intelepciunii i Imi ziceam: e Vreau
sä fiu intelept! » Dar intelepciunea a
rlin3as departe de mine.
Ceca ce este si se intamplii, e
departe de noi i adânc, adanc! Cine
poat,e si-i dea de inteles?
M'ara pus din toati, mima
invit sà, cercetez i sá urmiíresc in-
telepciunea i rostul lucrurilor, si am
ajuns sä inteleg ca ritutatea este nerozie
çiusurinta in
Si gasit-am femeia mai amará decat
moartea, ciici ea este cipcanil; mima ei:
laturi, i bratele ei: cituse! Cel ce este
bun inaintea lui Dumnezeu va sciipa
de ea, dar picitosul va fi prins in 104!
Iati, aceasta am aflat - zice
Eclesiastul - punand fapt langi, fapt,
ca sä dau de Laical,
Pe care sufletul meu it cauti,
dar nu-1 gäsesc: un om inteo mie am
aflat, dar o femeie intre ele toate, n'am
aflat.
Insi, iati aceasta, una am glisit:
ci Dumnezeu a ficut pe orn drept, dar
oamenii cutreeril tot felul de &Ai piezise.
 ECLESIASTUL, 8, 9
8.
Ate reguli de purtare pentru viafa noastrci.
Nimeni nu cunoaste tâkul lucrurilor
al alciituirilor lui Dumnezeu. Pe cel drept
ca si pe cel nelegiuit it intampinci in viatei
aceleasi lucruri. Aceasta e o mare ne-
potrivire.
Cine este ca inteleptul 0 cine, ca
el, poate sa cunoascit talcul lucrurilor?
Intelepciunea unui om Si lumineaza fata,
dat cruzimea fetei lui 11 face uricios.
Eu zic: Pazeste porunca regelui
anume pentru cuvantul juramantului
fäcut lui Dumnezeu.
Nu te grabi ad te desparti de fata
regelui, nu te vari in vre-o pricinä pri-
mejdioasä, cäci el once va pofti va si
indeplini,
De vreme ce cuväntul regelui este
atotstapan si cine va indrazni sa-i spunä:
Ce te-ai apucat sä faci? »
Cine se tine de porunca nu va da
de nici o primejdie, i inima omului in-
telept cunoaste timpul i chibzuinta,
Cilci pentru once punere la cale
este un timp 0 o socoteala, dar mare
este nevoia care stil deasupra omului,
Fiinda el nu stie deloc ceea ce va
sa fiel i despre cele viitoare cine-i va
da lui stire?
Nimeni nu are putere asupra van-
tului, ca sit pata sa tin& väntul pe
loc, tot asa precum nimeni nu e stapan
pe ziva mortii i precum nu este scutire
in timp de rä,zboi i precum räutatea nu
mfintueste pe cel ce este rail.
Vazut-am toate acestea si mi-am
framântat mintea cu tot lucrul care se
saviirseste sub soare, in aceastit vreme
cand omul stapaneste peste om, spre
nefericirea, lui.
Tot asa am vazut nelegiuiti dusi
eu alai si ingropati, pe când cei ce lu-
eraser& cu dreptate se citrau din locul
sfant i erau uitati in cetate. i aceasta
iarasi este desertaciune!
Fiindcit hotaiirea impotriva fap-
telor rele nu se indeplineste Judea, de
aceea iMma fiilor omului se umple in
ei de indrazneala sä savarseascit nelegiuiri.
Caci cutare pacatos face o suta de
fapte rele qi-si duce viata timp
659
www.dacoromanica.ro
lungat, macar ca eu stiu ca nu trebue sa
le meargit bine decat celor ce se tem de
Dumnezeu si se cutremurit de fata lui,
Si ci. fericirea nu i se cuvine nele-
giuitului i ca, el, la fel cu umbra, nu-si
va prelungi zilele, intrucitt nu se teme
de fata lui Dumnezeu.
Mai este inca o nepotrivire care
se petrece pe pamânt, i anume: sunt
oameni drepti ciirora li se raspateste
ca dup.& faptele celor nelegiuiti i aunt
pacatosi carora li se rasplateste ca
dupä faptele celor cu bung cucernicie.
Zic ca i aceasta este desertaciune
Atunci am preamitrit veselia, fiindoä
nu e nimio mai bun pentru un om sub
soare, far& numai sá mänance i sä
bea i sa petreaca. Si fie ca aceasta sii-1
insoteasca, la munca lui, in toate zilele
vieii lui, pe care i le ditrueste Dum-
nezeu sub soare.
Gaud mi-am pus toata inima sit
cunosc intelepciunea i sa cercetez toati
strädania care se desfasoarit de catre om
pe pamant caci nici ziva nici noaptea
somn in ochii lui nu vede
Atunci m'am incredintat despre
toate alcatuirile lui Dumnezeu, ca omul
nu poate sá gäseasca intelesul celor ce
se petrec sub scare, fiindca omul, desi
se chinueste cercetand, totusi el nu le
da de rost. i chiar cand inteleptul zice
ca intelege, in fapta nu poate afla
nimio
9.
Tuturor li se inttimplit la fel: drep(ii
fnfelegii sunt impreund cu faptele lor In
mana lui Dumnezeu. Omul set se bucure
de pleicerile vietii ingeicluite de Dumnezeu.
Meade 'dos al intelepciunii.
Toate acestea le-am pus la inim5,
am cautat sa mi le deslusesc pe toate,
ca. °Aid), dreptii i inteleptii i faptele lor
sunt in mana lui Dumnezeu. Totusi
omul nu stie daca-i vrednic de iubire
ori de mi.. In fata lor sunt toate as-
cunee.
Toate li se intimpla tuturor la fel:
c,elui drept ca i celui pacatos, celui
bun si curat ca i celui spurcat, celui
ce jertfeste ca i celui ce nu jertfeste,
420
 ECLESIASTIM, 10
omului de treabi ca i tieiJosului, celui
ce se jurd ca i celui ce se teme de
jurdmânt.
Acesta este un mare riiu in tot ceea
ce se petrece sub soare, ca. la toti
se intampld la fel, yi pe langii, aceasta
mima fiilor omului este On& de rdutate
nebunia in Mima lor chiinueyte cat
trdiesc, iar pe urmä. cale cdtre rdposati.
Cine e scutit de moarte ? Cei care
aunt in viatlt mai au Mc& niidejde ;
odd un caine viu face mai mult decat un
leu mort.
Cei vii ytiu cd vor muri, dar cei morti
nu mai ytiu nimic yi nu mai au parte de
nici o rasplata, cdci pomenirea lor a fost
Asijderea dragostea lor, ttijderea
uralor, ayijderea zulia lor, de mult
s'au nimicit i nici o parte nu mai au,
In veac de veac, la tot ce se face sub soare.
Du-te FA rub:name& cu bucmie painea
ta i bea cu inimd bunä, vinul tau, ciici
de mai nainte Dumnezeu priveyte cu
pogordmant la faptele tale.
In toed viemea veymintele tale
sä fie albe i untdelemnul cu bun niiros
sa nu lipseascd de pe capul tau!
9 Bucuiä-te de viatii cu femeia pe care
o iubeyti, in toate zilele deyartei tale
vieti pe care si-a hardzit-o Dumnezeu
sub soare ! In toate zilele deyartiiciunii
tale ! Caci aceasta este partea ta
In viatd yi din truda cu care te trudeyti
sub soare!
Tot ceca ce mana ta grlseyte cu
cale sd fack prin puterile tale, aceea
fa! Caci nu e nici o faptä., nici o punere la
cale, nici cunoytintii, nici intelepciune,
in eolul in care te duci.
j iariiyi am viizut sub soare cd iz-
ba'nda in alergdri nu este a celor spiinteni
nici izbanda in lupta a celor viteji,
tot aya: painea nu este a celor intelepti,
bogdtia nu este a celor chibzuiti
cinstea nu este a celor invatati, fiindcft
vremea i intamplarea ii poarta pe toti.
Ornul nu ytie mäcar ceasul lui:
intocmai ca peytii care aunt prinyi in
ravodul ucigas si ea paisiirile care cad
In lat, la fel yi fiii omului sunt prinyi in
ceasul rau, and vine dinteodata peste
ei.
660
www.dacoromanica.ro
i am mai viizut sub soare acest fapt
de intelepciune, care mi s'a parut lutes,
devar mare:
A fost odata o cetate mica
oamenii din ea erau putini, i impotriva
ei s'a pornit un imparat puternic si a
impresurat-o si a ridicat in jurel ei in-
tiírituri uriase.
In ea se afla un om stirac, dar
intelept si el a miintuit cetatea cu in-
telepciunea lui! Dar nimeni nu mai
pomeneste pe acest om sdrac !
Atunci am zis: Este mai de pret
intelepciunea decht vitejia, desi intelep-
ciunea siiracului este dispretuita i cu-
vintele lui nu sunt luate in seamd.
Vorbele inteleptului spuse domol
sunt mai ascultate decat zbieretele unui
stilpan peste nebuni.
Intelepciunea pretuieyte mai mult
decat uneltele de rä.zboi, dar o singura
greyald stria, intocmirea cea mai buna.
10.
Alte sentinte privitoare la intelepciune
la nebunie. Omul sd lie preveizcItor. Onrul
infelept i cel nebun. Lenea. Cinstirea
regelui.
Precum muytele moarte stria ames-
tecul de miruri al negutiitorului de mi-
rezme, tot aya un dram de nebunie scade
pretul unui car de intelepciune.
mima celui intelept este la dreapta
lui, iar mima celui nebun la stanga.
Chiar pe drum cand merge nebunul,
mintea lui nu e acasd, i tuturor le da
semne ca e nebun.
Dacii mitnia stiipilnitorului se ridica
frapotriva ta, nu te clinti din locul tau,
cäci cumpdtul inIatura mari greyeli.
Mai este incii un rdu pe care 1-am
vazut sub soare, ca o greyalá care pur-
cede de la stapanitorul
Nerozii sunt pusi in dregätoriile cele
mai mari, pe &And oamenii acittärii stau
la coadii.
Vazut-am slugi cdldri pe cai
feciori de domn mergand ca slugile, pe
j os.
Cine salmi groapd poate sä mzâ
In ea yi cine &drama zid poate
mute yarpele.
 ECLESIASTUL, 11, 12
Cine taie piaträ poate s se taie in
tandari ; cine despica' buturugi poate si.
dea de primejdie.
Dacit s'a tocit securca si el nu i-a
ascutit gura, atunci trebue sa-si indoiascii
puterile. Deci chezisia izbanzii este
datorita intelepciunii.
Daca sarpele muac'á inainte de a
fi descantat, atunci numai e nici un
castig pentru descantlitor.
Graiurile gurii celui intelept sunt
har curat, dar buyele celui nebun 11
clan de raph.
Inceputul cuvintelor gurii lui in-
seinneaza prostie pi rostirea lui de la urmtt
e nebunie primejdioasa.
Dar nerodul spune vorbe peste
vorbe ! . Omul nu stie ce va sa fie,
dici ce va FA. fie duptt el cine poate
sit-i spunit !
Munca nebunului Il istovepte, chci nu
mai stie pe ce drum sh se duca in cetate.
Vai de tine, tara, care ai de rege
un procopsit, iar boierii täi mananca dis-
de-dimineatä !
Ferice de tine, twit care ai de rege
un fecior de neam mare, si boierii tad
manandi la vreme ca sä prindh putere,
nu ca sh, se imbete !
Din pricina lenii, grinzile acopc-
risului se lasa in jos, si cand stai cu
mitinile in sân, apa picurit in casa.
Ca eh petreci, pui la cale ospete ; vinul
inveseleste viata i banii intampina once.
Niel in giindul tau, miicar, sit nu-I
blestemi pe rege i in cámara uncle dormi
sh, nu dorepti moartea celui puternic,
fiinda pásärile cerului pot sa clued vestea
un sol inaripat sä dea pe fatá vorba ta.
11.
Viata omului sti lie chibzuitii in, bale
lucrurile de care se lolosefte omul,
Dumnezezt pentru (ocie lucrurile va aduce
pe ont la judecatii.
Aruncli painea ta pe spit, caci dupii,
multe zile vei gasi-o
Fa bucata ta in sapte i chiar in
opt, fiindeit nu ptii ce nenorocire poate
sit fie in tara.
Cand norii sunt plini de ploaie, ei
se departä pe pilmánt. i dad, un copac
www.dacoromanica.ro
661,
cade spre sau spre miazit-noapte,
In locul unde a cazut, acolo ramane.
Cine päzepte vantul nu samána,
cine se uita dupä non nu secerä.
Precum nu stii care este calea van-
tului, nici cum se infiripeaza oasele in
pantecele celei insarcinate, tot asa nu
cunosti alcatuirile lui Dumnezeu, fächtorul
a toa,te.
Dis-de-dimineata samana samanta
ta i seara nu-ti lasa mana pe tanjalii,
deoarece nu stii care va izbuti, aceasta
sau aceea, sau daca amandouii laolaltä
nu vor iesi in phn.
Dulce este lumina vietii j dez-
mierdatoare este pentru ochi privirea
soarelui !
Astfel, chiar dach anii omului vor fi
sumedenie, omul sh se bucure de toti,
aducandu-si aminto de zilele de intune-
ciici multe vor fi. Si atunci, tot ce
va sit mai vie e zadarnic.
Bucura-te tinere, de varsta ta si
fie-ti mima plinit de voie bun& in zilele
tineretilor tale si mergi in &idle inimii
tale si dupit povata ochilor tai, dar ski
stii ci. pentru toate acestea Dumnezeu
aduce-te-va la judecath !
Alungit obida din mima ta i depar-
teaza suferinta de la trupul tau! Dar
tineretea i floarea varstei sunt deza-
magire !
12.
Omul aducti aminte de sfetrfitul
lui fi de vremea cand puterile ii vor salden,
ctici sulletul se va intoarce la Dumnezeu,
iar pulberea in piimant. Sldrfitul
vorbefte despre Eclesiast. Toate sfaturile
lui au aceasta- incheiere: Teme-le de
Dumnezeu i pcizefte poruncile luil »
Totusi adu-ti aminte de Ziditorul
tau, in zilele tineretii tale, mai nainte
ea sh yin?). zilele de mohorire i sa se
apropie anii despre care sä zici: cl Nu
mai au pentru mine nici un farmec »
Alai naint,e ca sa se intunece soarele
luraina pi luna si stclele, i norii, dupit
ploaie, sä yin& iar.
Atunci e ceasul cand tremurh paz-
nicii casei si se incovoaie oamenii cei
tari i »tau din luau rânitoarele, caci eau
 CANTAREA CANTARILOR, 1
rärit, si se intuneeä privitoarele de la fe-
restre;
Si se inchide usa cea cu douä cana-
turi de la ulitä. in vreme ce zgomotul
morii slabeste i ajunge ca chiscuitul
unei päsarele, si se sting toate cântecele
vietii ;
Si cänd ti-e Meg de once suis
pe drum Bunt numai spaime, i mig-
dalul infloreste i lacusta se täräste
caperele nu mai au nici o putere, caci omul
merge spre locasul situ de veci i boci-
toarele dau tarcoale pe ulita!
Mai nainte ea sä se mpg funia de
argint i sa se rästoarne vasul de aun
sä, se spare', ulciorul la izvor i son-
petele sä se prabuseasca in fäntan5
Si pulberea sit se intoarca in p5,mant
cum a fost, iar sufletul sä, se intoarcá,
la Dumnezeu, care I-a dat.
Desirtäciunea desartäciunilor, in-
cheie Eclesiastul, toate sunt deserta-
ciune !
CANTAREA CANTAR ILOR
1.
Cantarea Cant5,rilor, de Solomon
facuta.
Corul nitre mireascl.
Saruta-ma cu sdrutiirile gurii tale,
cici dezmierdärile tale sunt mai pläcute
decat vinul.
Mirezmele tale imbUsameaz5, dulce
mireazmä revärsatä este numele tau,
de aceea fecioarele te iubesc.
Ia-ma! Ia-ma cu tine ! Haidem sä
alergäm ! R,egele m'a dus in cam5,rile sale.
Intni tine tresälta-vom i veseli vom fi
foarte! lar dezmierdärile tale mai mult
decal vinul le vom slavi. Cei ce te iubeso
te iubesc cu tot dreptuL
Mireasa.
Oachesä, sunt, dar frumoasa, fiice
din Ierusalim, precum sunt corturile
Chedarului, precum sunt covoarele lui
Solomon !
Nu va uitati la mine ca sunt oa-
chesä, fiindc5, soarele m'a 1nnegrit. Fiii
mamei mele s'au mániat pe mine i m'au
www.dacoromanica.ro
662
lar pe länga cä Eclesiastul a fost
intelept, el a dat inviitatura norodului
si a cantarit si a cercetat j a intocmit
multime de pilde.
Eclesiastul a unzarit sä giiseasea,
vorbe potrivite i sä serie pe fiinta de
dreptate, rostiri adevarate.
Cuvintele inteleptilor sunt ea bol-
durile cu care imboldesti vitele i ca
piroanele batute in perete, tinand claie
de lucruri ag5,tate, dar ele sunt date de
unul i acelasi Pastor.
Si peste toate acestea, fiul meu,
cu luare aminte: sä scrii carti peste
carti e lucru far5, de sfarsit, i inv5,ta-
tura multä este obosea15, pentru trup.
Incheierea a toate &ate ai auzit
e aceasta: Teme-te de Dumnezeu
pazeste poruncile lui ! Aceasta este toata
datoria omului.
Fiindca Dumnezeu va judeca toate
faptelor si tot ce a fost ascuas, fie bun,
fie ran.
pus sä pazesc viile, dar via mea nu am
pazit-o.
Spune tu, cel drag sufletului meu,
unde duci oile la pascut, unde le odih-
nesti la miezul zilei, ciici de ce sä umblu
rätacind pe la turmele tovarasilor tai ?
Corul.
Dads., nu Qtii unde, tu cea mai fru-
moash dintre femei, tine-te de urmele
oilor si paste iezii täi, pe laugh,' colibele
ciobanilor.
Mirele.
Mi te inchipui si te aseiniin, draga
mea, cu o manza inhämatä la carul lui
Faraon.
Dragi se Vac' obrajii täi, alaturea
de cercei, si din stratul de märgele:
gatul tau!
Fäuri-vom pentru tine läntujele
aurit,e i colane de argint.
Mirea8a.
Pe cand regele se ospäta la masa,
mireazma mea de nard Lsi riíspandea mi-
rosul.
 CANTAREA CANTARILOR, 2,3
Ca o pungit, de smirna este iubitul
meu si care odihneste la mine intre
Iubitul meu este ciorchinele cu
bun miros de camfor, din podgoriile
de la Enghedi.
Mirele.
Cat esti de frumoasä draga mea,
cat de frumoasa esti! Porumbite-s ochii
tái! . Smochinul odräsleste smochinele-i
Mireasa.
Cat de frumos esti tu, o, prea
iubitul meu, i cat de dragalas ! i cat
de proaspatift este coliba noastrit de
frunzan!
Mirele.
Cedrii vii sunt grinzile casei noastre
si peretii ei sunt chiparosi.
2.
Mireasa.
Sunt narcisul din campie, crinul din
välcele sunt.
Mirele.
Precum este crinul intro aPini, a/a
este intre fete draga mea.
Mireasa.
Precum este mgirul intre copacii din
pidure, asa intre cei tineri, este iubitul
meu. i la umbra lui am stat cu mare
don si rodul lui e dulce in cerul gurii
mele.
El m'a dus in casa de ospá i fla-
mura cu care m'a invelit este iubirea.
Dati-mi struguri ca sä, prind putere,
dati-mi mere ca sit má inviorez, ciici sunt
bolnava de iubirea lui.
Petres,c64 bratul fitting pe dupä,
capul meu i cu col drept sá ma cuprinda
status !
Mirele.
0, fiice din Ierusalim, juru-va pe
cerboaicele si pe gazelele campiei, nu
treziti, nu seulati pe draga mea, paint ce
nu-i va fi voia!
Mireasa.
Este glasul celui ce mi-e drag !
Iata-1 vine, trectlnd din munte in munte,
sarind peste colme!
Iubitul meu asemeni este iedului
bateo, asemeni este puiului de eiuta. Tad',
se strecoara pe dupit zidul nostru, se
uitä, pe fereastra, chiteste prin zäbrele.
www.dacoromanica.ro
663
Alesul meu vorbeste si zice
mine: o Scoala in sus, iubita mea, scoala
In sus, frumoasa mea, si vino dupä, mine !
CI:Lei, priveste, iarna a trecut, ploile
au contenit si nu mai aunt.
Florile se aratá iar pe plai, vremea
titiatului viei a sosit si glasul turturelei
se aude pe meleaguri!
micsoare pi via inflorita mireazma
revarsii. Te scoalti, draga mea, o, proa
frumoasa mea, si vino dupä, mine.
Porumbita mea, cu cuib in era-
pitturi de stanch, pereti präpistiosi
adapostitä, arata-mi fats, ta si glasul tau
mit lasá si.-! ascult, 6,6 glasul tau e
dulce si fata ta frumoasa!
Mirea,sa.
Prindeti-ne vulpile, puii de vulpe
care ne strica viile, atunci cand viile
noastre sunt in floare !
Al meu este alesul meu si a lui
sunt eu si el îi paste mieii printre crini.
Pang, a nu se racori de sear& si
pang a nu se intinde umbrele, vino,
iubitul meu, vino silt:and ca o gazelgt,
ea un pui de ciuta, peste muntii Bete-
rului !
3.
Mireaaa.
Citutat-am noaptea, in asternutul
meu, ciiutat-am pe acela dupa care mima
mea tfinjeste, cautatu-l-am, ins& nu 1-am
aflat.
Si m'am sculat atunci si am cu-
treerat cetatea, ulitele si raspantiile largi,
si am cautat pe acela dupä, care mima
mea tânjeste, 1-am cautat, insä, n'am dat
de el.
Paznicii, care fac de paza in cetate,
m'au intalnit si eu i-am intrebat: s Va-
zut-ati oare pe acela dupgi care mima
mea tanjeste ? »
Dar abia mä, depärtasem de ei
si am ggisit pe alesul sufletului meu
m'am prins de el si nu i-am mai dat
drumul, pan& ce nu 1-am adus in casa
mamei mele, in cámara celeia ce m'a
nascut.
Mink.
6. 0, fiice din Ierusalim, juru-va pe
cerboaicele si pe gazelele campiei, nu
 CANTAREA CANTARILOR, 4, 5
treziti, nu sculati pe draga mea, pfinit ce
nu-i va fi voia!
Corul.
Ce e aceasta ce se inaltä din pustie,
asemenea stitlpului de fum, ca i ciind
ar arde smirnii, i tämitie i toate mi-
rezmele celor ce vand mirezme?
Iatii, este lectica lui Solomon ! Si
imprejurul ei merg saizeci de voinici,
dintre cei mai voinici din Israil.
Toti stiu cum se poartä sabia, toti
sunt mesteri in ritzboi i fiecare are sabia
la sold, de teama intämplärilor de noapte.
Regele Solomon a poruncit sä i se
faca un tron de nuntil de cedru din
Liban:
Stalpii lui sunt de argint, covil-
tirul e de aur, iarit jiltul de porfirii cu
mijlocul de izvoade, drag odor al dra-
gostei fiicelor Ierusalimului !
Veniti i vedeti, fiicele Sionului !
Veniti i priviti pe regele Solomon, im-
podobit cu cununa cu care 1-a incununat
maicä-sa in ziva cununiei, in ziva bu-
curiei inimii lui !
4.
Mirele.
I. Cat esti de frumoasii, draga mea,
c'ät de frumoasit esti! Ochii tdi sunt po-
rumbite, prin mahramit. Parul tiiu po-
goarit-mi-se, ca pe coast,ele de munte,
caprele din Galaad.
Dintii tdi asemeni sunt unei turme
de oi tunse, care ies din scaldätoare,
fäcand douä siruri stritnse, i cu nici o
stirbiturä.
Ale tale buze sunt cordelute de por-
firá, gura ta-i incántatoare, iar obrajii
mima unei rodii despicate, sub
mahramh-ti.
Gittul tau inchipuieste si-aminteste
turnul al lui David Impáratul zidit
ea sà fie casa de odoare luate in luptie,
de el atitirnit scutmi, una mie, toate scu-
turi de viteji.
Tara cei doi säni. ai Ud: ca doi pui
de gemeni sunt ai unei gazele, ce pase
printre crini.
Pti,nä a nu se räcori de searii i pina
a nu se intinde umbrele, veni-voi &Are
tine, tu muntele de zmirnä, colina de
www.dacoromanica.ro
664
Mult frumoasa-mi esti, iubita mea,
fiíriti de cusur !
Mirele.
Vino, vino-mi din Liban, mireasa
mea, din Liban vino cu mine, de pe
värful muntelui Amana, de pe culmile
Sanirului si ale Hermonului, din vizui-
nile leilor si din muntii pardosilor!
Sora mea, mireasa mea, greu mi-ai
robit mima! Mi-ai robit-o cu o privire,
mi-ai legat-o cu colanul de pe sitnu-ti !
alt de dulce, cal de dragá, cand
dezmierzi, esti sora mea, mireasa mea.
Si mai dulce dectit vinul dulce-i män-
gaierea ta! i mireazma ta pläcutli-i mai
presus de once mir.
Ale tale buze sunt ca un fagure de
miere; miere curge, lapte curge de sub
limba ta, iubito, iarlí välurile tale au
mireasma pajistilor din Liban.
Sora mea, mireasa mea, e o gril-
din& inchisä, e un izvor cu lacht, o fán-
tänä pecetluitä este.
Vlästarii tái chicles° un paradis de
rodii, cu roduri dezmierdate, cu cypru
cu nard;
Cu nard i cu sofran, cu trestie cu
bun miros, cu scortisoarä, i cu tot,i co-
pacii cu lacrami de tamilie, cu
si aloe si cu toatä fruntea arbustilor bal-
samici.
0 fäntânil din grädini, un izvor
de apä vie, care curge din Liban!
Mireasa.
Scoal5 viint de miazá-noapte !Vino,
vitnt de miaz5-zi, i suflati i ritscoliti gri-
dina mea i stoarceti mirezmele din ea!
Si acum iubitul meu ad intre in grädin5,
si din roadele-i scumpe 85. minance!
5.
Mirele.
Sora mea, mimasa mea, intru in
griidina mea, adun balsam si cu zmirnii,
mänfinc din faguri mierea si beau lapte
Efi beau vin. Si la fel mâncati fOi voi,
dragi prieteni, i beti bine i beti fiti de
dragost,e.
Mireasa.
Adormisem, dar in mine mima
stätez de strajii. Ce se-aude? Este glasul
celui drag ! i baten usä. Sora mea,
 CANTAREA CANTARILOR, 6
jubito. mea, deschide-mi ! Turtureaua mea,
mult draga mea! Cid, iatà, capul meu
e plin de rolla i de buclele mele prin-
su-s'au picdturile noptii!
Dar am scos tunica de pe mine
cum voi pune-o picioarele,
le-am spälat odati, cum sä le dau prin
colb ?
Ci iubitul meu vi-a varit inttna prin
ferestruica uii i Mima mi s'a zbätut
in mine.
Si mä scol ca deschid celui drag,
pe când zmirna de pe mäini picurä, pe
cfind degetele meIe lasä stropii de mi-
reazmä pe incuietoarea usii.
Si am deschis pentru cel drag, dar
iubitul meu plecase! Ci pe când vorbea
cu mine Mima-mi se zbuciuma. Si am
prins a-1 cauta, insä nu 1-am mai gásit
si pe nume 1-am strigat, insá n'am primit
riispuns.
Paznicii s'au intfilnit cu mine, cei
ce fac de strajä in cetate. i m'au lovit
m'au ränit. i välul mi 1-au luat strii-
jarii de pe ziduri.
0, fiice ale Ierusalimului, juru-vä,
daca dati peste iubitul meu, spuneti-i c5,
sunt bolnavä de iubire !
Corul.
Intru cát este iubitul tau mai mändru
decât altii, o, tu, cea rnai frumoasä dintre
fete; intru cât iubitul täu intrece pe cei-
lalti, ca sä ne rogi asa cu jurlimânt?
Mireasa.
Alb si rumen mi-e iubitul, intre
zem mii
Fruntea lui este scut de aur,
pletele-i stufoase, ca finicul, negre sunt
cum este corbul.
Ochii lui sunt ca acele porumbite,
albe ca scäldate in lapte, poposite
limpede izvor.
Obrajii lui sunt ca ritzoare de
trandafiri balsamici, sunt stoguri mirez-
mate, iar buzele lui rosii, la fel cu crinii
rosii, au respirarea dulce a mirului de
zmirnä
Ca pärghii de aur Ii sunt bratele,
Cu pietre de tarsis impodobite; pieptul
lui e ca lucrat din fildes, Cu usoare vine
albastre de safir.
Stillpi de alabastru fi sunt picioa-
rele odihnind pe temelii de aur si el la
www.dacoromanica.ro
665
infAtisare este, intreg, Libanul la fel
cu cedrii de máret !
Gura lui e negáit de dulce si totul
este in el fermeciitor. Acesta este prea
iubitul meu, asa e mirele meu, o, voi fiice
din Ierusalim.
6.
Corul.
Si unde s'a dus iubitul tau, o, cea
mai frumoasii dintre fete? Spre ce parte
a luat-o alesul tau, ca cEutfun
noi cu tine ?
Mireasa.
Preaiubitul meu s'a pogorit in grli-
dinä, la rrizoarele imbälsEmate, ca sä-si
pascä oile in gritdinä i sä culeagii mini.
Eu sunt a lui, a celui ce mi-e drag,
si el este al meu i îi paste oile intre crini.
Mirele.
Frumoa,sä esti, iubita mea, ca Tira,
dezmierdatä ca Ierusalimul, dar de
temut ca o ostire intreagh!
Intoarce de la mine ochii tái, cáci ei
mä scot din fire. l'Ami täu pogoarii-mi-se
ca pe coastele de munte, caprele din
Galaad.
Dintii thi asemeni sunt unei turme
de oi tunse care ies din scalatoare,
fäcând (loa, siruri stranse, i cu nici o
stirbiturá.
lar obrajii Mima unei rodii
despicate, sub mahrama-ti.
Are saizeci de regine Solomon si
optzeci de tiitoare i apoi fete multe-
multe ad), numAr.
Insá porumbita mea cea fiirà pri-
huiä e una singurä la mamá-sa i prea
iubita celei ce-a niiscut-o. Si. fetele când
o privesc fi spun: Ce fericith ! » Ba
chiar reginele i iitoarele Ii cântii laude:
o Cine este aceea ce se inaltä ca
revarsatul zorilor, ca luna de frumoasä,
rara pereche ca soarele i infricosatd ea
o ostire intreagä? u
Pogoritu-m'am in livadia cu nuci,
ea sä vád pajistea din vale, ca sä vad
dacä vita a dat muguri i rodiii au dat
floare.
Si, nu stiu cum, dorul meu m'a
fäcut sä mit ridic in mijlocul carelor
vitejescului meu neam.
 CANTAREA CANTARILOR, 7,8
7.
Corul,
Intoarce-te, intoarce-te, Sulamito,
vino, yin sa te privim!
_Mirele.
Dar de ce WI uitati la Snlamita, age-
zati asa, in dou5, cete ?
Corul.
Cat de frumoase stint, in sandalele
lor, picioarele tale, o, domnita! Rotunda,
este coapsa ta ca un colan, lucru din mama
de meter iscusit.
Pantecele tau e ca un potir involt
si din care vinul nu lipseste, i trupul tau
e ca un snop de grim, incins cu crini.
i sânil thi, alaturi, sunt ca doi pui
de ciuth, ca doi pui gemeni ai unei gazele.
Gatul tau e turn de fildes; ochii
sunt helestaiele Hesbonului, langa. poarta
Bat-Rabim; na,sul tau este ca turnul din
Liban, ce priveste spre Damasc.
Capul tau: Carmelul este de maret,
qi parul tau e ca porfira, jar cosita ta
impletita tine rob pe domnul tau.
Mirele.
Cat de frumoasa esti si cat de in-
cantettoare, tu, prea iubita ilia, a desfa-
tarii mele !
Ca finicul esti de dreapta, i cior-
chini de struguri catarati sunt sanii tai !
i fac in mine planuri: Ma voi sui
In finic i ramurile lui prin mama, le voi
trece. 0, sanii tai de-ar fi ciorchinii care
suflul gurii tale mirosul merelor !
i sarutarea ta, ca vinul cel mai
dulce, sa-mi curga, molcomit, sá alunece
pe buze i pe dinti.
Mireasa.
Eu sunt a lui, a celui ce mi-e drag,
si el imi poarta dorul.
Sit' mergem la camp, alesul meu
mult drag, si sa petrecem noaptea in
catune;
lar porni-vom
In podgorii sa vedem (lac& via prinde
inmugureasca, daca, bobocii se deschid
&Ica rodiii au dat in floare. i acolo
voi da dezmierdarile mele.
14 Mandragorele umplu lumea de mi-
ros; i deasupra uii noastre stau tot soiul
de pometuri, noi i vechi, i pe care pentru
tine le-am pus bine, preaiubite.
www.dacoromanica.ro
666
8.
0, de-ai fi fost fratele meu i sa, fi
supt la sanul mamei mele, de te-as fi
intalnit pe Mara undeva, as fi putut sit
te sarut i nimeni n'ar fi avut cuvant
sa, má dispretuiasch!
Te-as fi luat i te-as fi due in casa
mamei mele, in casa celei ce m'a niscut.
ti-as fi dat sá bei yin dres cu mirodenii,
vin de rodii.
Petreaca-si bratul stang pe dupa
capul meu i cu ce/ drept sä má cuprinda
strans !
Mirele.
0, fiice ale Ierusalimului, juru-vä
pe cerboaicele si pe gazelele campiei, sii,
nu treziti, sa nu sculati pe draga mea,
pan& ce nu-i va fi voia!
Corul.
Cine este aceea ce se Malta, din
pustie, rezemandu-se de cel ce-i este
drag?
Mirele.
Sub marul acesta am trezit iubirea
ta, aici unde mama ta te-a adus pe lume,
aici unde mama ta ti-a dat luraina zilei!
PoarCa-mä., ca pe o pecetie, pe
sa,nul tau. Poara-ma, pe mama ta, ca pe
o bratera. Caci iubirea e ca moartea de
puternicii, i gelozia cumplita ca
Vipia ei ca vipia focului i ea flacarile
cerului !
Ape mari nu au putere ca sá sting&
dragost,ea i fluvii revarsate nu pot s'o
innece. i daca cineva ar da, pentru
bire, tot avutul casei sale, s'ar face de
ocara.
Dora
Avem o sofá mica, si sani nu are
Inca, si ce vom face cu sora noastra, cand
vor veni s'o peteasca?
Daci este zid, Ii vom fauri coroana
de argint; dach, este usa, vom inchide-o
cu canat de cedru.
.Mireasa.
Zid stint eu! i sanii mei sunt tur-
nuri, drept aceea in ochii lui aflat-am
pacea.
Corul.
Solomon avea o vie la Baal-
Ramon si a dat via s'o lucreze lucratorii
dea pe road& ei sicli de argint o mie.
 ISAIA, 1
Mireasa.
Via e sub ochii mei. A ta sä fie,
Solomoane, raia de sicli, i doua sute
numai, celor ce pazesc roadele viei!
Mirele.
Tu cea sä1äluitä in gradini, prie-
PROFETUL ISAIA
1.
Judecata lui luda. Pdcatele de azi
pedepsele ce nu VOr
Vedenia lui Isaia, fiul lui Amos, pe
°are a vazut-o despre luda i despre
Ierusalim, in vremea domniei lui Uzia,
Iotam, Ahaz i Iezechia, regii Iudei.
Asculta, cerule, ja aminte, paulan-
tale, caci Domnul graieste: e Hrimit-am
feciori i i-am creseut mari, dar ei s'au
rizvratit impotriva mea.
Boul îi mimaste stipinul si miga-
rul ieslea stipanului sau, dar Israil nu
mä cunoaste, poporul meu nu mä, inte-
lege!
Vai tie, neam pacatos, popor in-
circat de faradelegi, sämtInta de rai,
feciori ticalosi! Pirisit-ati pe Domnul,
tagaduit-ati pe sfitntul lui Israil, intor-
su-i-ati spatele!
Pentru ce sä vi mai bat pe voi care
necontenit va rizvratiti impotriva-mi ?
Capul va este bolnav i mima boleste.
Din crestet i pina in tälpi, nu-i
nimio sanatos ! Rani i vana:ti-ti si carne
vie, nelegate i neunse cu untdelemn.
Tara voastra este 'o pustietate, ora-
vele voastre arse cu foc, rodul ogoarelor
voastre inâncat de straini inaintea ochi-
lor vostri i toate sunt paragina, ca la
prápidul Sodomei.
Sionul ajuns-a ca o colibii intr'o
vie, ca o °overo& intr'o bostinärie, ca o
cetate impresurata!
0, daca Domnul Savaot nu ne-ar
fi liisat o rämiisitit, am fi ajuns aproape
ca Sodoma si ne-am fi asemanat cu Go-
moral
Ascultati cuvintul Domnului, voe-
vozi ai Sodomei, luati aminte la invita-
tura Domnului, popor al Gomorei
www.dacoromanica.ro
667
tenii voiesc si audi glasul tau. Darueste-1
lor i mie !
Mireasa.
Sprinten fii, iubitul meu, asemeni
unei gazele, unui pui de ciutalina, peste
muntii imbilsämati !
Ce-mi foloseste multimea jertfe-
lor voa,stre ? zice Domnul. 4 M'am sa-
turat de berbecii arderilor de tot si de
grasimea viteilor grasi, si de sfingele de ta-
uri, de miei i de tapi nu mai am placere !
Cand veneati inaintea mea, cine
va cerea acestea ? Nu mai cilcati in cur-
tile templului meu!
Nu-mi mai aduceti jertfe desarte !
TJrgisesc jertfa de tamttie, lunile noi,
Simbetele i adunärile la praznice. Nu
pot si mai rabd färadelegea laolalta
cu praznuirea!
M'ase lunile noi, i praznicele
voastre au ajuns pentru mine o povara.
Ajunge !
M'id riclicati mttinile voastre spre
mine, eu fmi Intore ochii aiurea,
cind inmultiti rugaciunile voastre, nu
vreau si. le mai a,scult Mainile voastre
sunt manjite de singe, spalati-va, eu-
ratiti-va!
Nu mai faceti rau inaintea ochilor
mei. Conteniti °data!
Invitati sà faceti fapte bune, sir-
guiti-va chipa, dreptate, ajutati pe cel
fmpilat, faceti dreptate orfanului,
rati pricina vaduvei!
Neniti sä stam impreuni la jude-
cata, zice Domnul. Daca picatele voas-
tre vor fi stacojii, sa se albeascii intoc-
mai ea zapada, si de vor fi ea porfira,
se faca, intocmai ca Pana.
Daca vi, yeti indupleca i mil yeti
asculta, yeti manca bunitatile tira ;
lar daca nu yeti vrea si va yeti
razvriti, atunci sabia va va minca,
fiindei gura Domnului a grait. »
Cum a ajuns desfrinati cetatea Sio-
nului, cea care odinioarg, era credincioasi,
phi:6, de dreptate ? Dreptatea locuia
fntru ea, lar acum este plina de ucigasi.
 ISAIA, 2
Argintul tau s'a prefacut in zgura,
vinul tau a fost amestecat cu apa,
Voevozii tai sunt razvratiti, tova-
rasi de hoti; toti iubesc mita si umbla
dupa plocoane. Ei nu fac dreptate orfa-
nului i pricina vaduvei nu ajunge pana
la ei.
Pentru aceasta, zice Domnul Dum-
nezeu Savaot, puternicul lui Israil: Ra-
cori-mi-voi m'etnia mea asupra protivni-
cilor mei si mä voi razbuna impotriva
dusmanilor mei!
Si voi intoarce mana mea impo-
triva ta i te voi curati de toati zgura
ta, ca in cuptor, si tot plumbul ti-1
voi lua,
Si voi aduce la loc judecatorii tai,
ca sa, judece ca la inceput, i sfetnicii tai,
ca odinioara. Si abia atunci te vei numi
iarài cetate dreapta, cetate credincioasa.»
Sionul va fi fascumparat prin ju-
decata i locuitorii sai prin dreptate.
Ci pieirea va ajunge pe nelegiuiti
si pe pachtosi, laolalta, i cei necre-
dinciosi Dornnului vor muri.
Si va yeti ruina de dumbravile
«finte pe care le-ati indragit i va va
dogori obrazul din pricina gradinilor pe
care le-ati ales ;
Si yeti fi ca un «tejar ale carui
frunza se ofilesc i ca o griidina fallí
nici un strop de apa.
Cel puternic va fi ca puzderiile de
calti i faptele lui ca o leasä, de maracini.
Si aceia j aceasta vor arde laolalta
nimeni nu va putea sa-i stinga.
2.
In Ierusalim fi-va marea adunare a
popoarelor.
Vedenia pe care a viizut-o Isaia, fiul
lui Amos, pentru luda i pentru Ierusalim.
Si se va intilmpla in vremile cele
de apoi câ muntele templului Doninului
va fi mai inalt decat toate varfurile mun-
tilor i piscul lui se va Malta deasupra
culmilor. i toate popoarele vor curge
inteacolo.
$i vor veni multe neamuri catre el
vor zice:
Veniti sa, ne suim in muntele Dom-
nului i in templul Dumnezeului lui Ia-
www.dacoromanica.ro
668.
cob, ca el sà, ne invete chile sale si sä
mergem pe cariirile sale!,> Caci din Sion
va iesi legea i cuvantul lui Dumnezeu
din Ierusalim.
Atunci el va judeca neamuri si la
multe popoare va da legile sale. Preface-
vor sabiile lor in brazdare de pluguri
lancile lor in cosoare. Nici un neam nu
va mai ridica sabia impotriva altuia
pravila razboiului nu o vor mai de-
prinde.
Voi cei din casa lui Iacob, veniti
sä umblam in lumina Domnului!
Cu adevarat, el a lepadat pe popo-
rul sau, neamul lui Iacob, caci el este
plin de vrajitori si de vraci, ca la Fili-
steni, si face legamant cu popoare de
alt neam.
Tara lui este plina, de aur i de ar-
gint, de comori nenumarate, tara lui
este plina de cai si de care filfa de sfarsit ;
Tara lui este plina de idoli si el se
inchinii la lucrul rnainilor sale, inaintea
idolilor facuti de degetele sale,
Si oamenii se pleaca la pamánt
muritorii cad in genunchi !... Dar tu
sa nu-i ierti !
Intrati in vágaunile stancilor,
ascundeti-va in gaurile párnantului, de
frica Domnului si din pricina stralucirii
slavei sale.
Ochii celui trufas vor fi smeriti
mandria oamenilor va fi infranta, i nu-
mai Domnul, in ziva aceea, va fi prea
inaltat ;
Clici Domnul Savaot va soroci o
zi de judecata si se va ridica impotriva
a tot ce este mandru i se inaltii falnic:
Impotriva ututor cedrilor Liba-
nului i impotriva tuturor stejarilor ce-
lor inalti ai Basanului;
Impotriva tuturor muntilor inalti
impotriva tuturor colinelor celor
mandre;
Impotriva tuturor turnurilor se-
mete si impotriva tuturor intariturilor ;
Impotriva tuturor corabiilor Tar-
sisului i impotriva tuturor mindrelor
corabii care plutesc pe mare.
Si fala omului va fi pogorita
semetia celor muritori va fi smerita,
In ziva aceea numai Domnul va fi prea
inaltat !
 ISAtA, 3
Si toti idolii se vor närui!
Intrati in vägilunile stiincilor, in
vizuini i in cräpaturile päm'ántului, de
frica Domnului si de strälucirea slavei
lui, când el va veni sä späimánte pä-
mäntul !
In ziva aceea va arunca omul la
cIrtite si la lilieci idolii de argint i toti
idolii de aur, pe care i-a fiteut ca sà li
se inchine.
Si vor intra, in ziva aceea, in vä-
giiunile pamántului si ale stâncilor, de
frica Domnului si de strälucirea slavei
lui, cand el va veni sâ späimánte
tul.
Nu mai nadajduiti in omul cel
muritor, in niirile cdruia nu este de cat
o suflare ! Cáci ce putere are el?
3.
Mari neordnduieli i grele nelegiuiri in
Ierusalim.
Ci sä titi cä Domnul Dunmezeul
Savaot va lipsi Ierusalimul i luda de
once sprijin i once ajutor, once rost
de paine i once rost de apii:
Viteazul i omul de luptii, judecä-
torul i proorocul, prevestitorul
Cä,petenia otirii i fruntasii, sfet-
nicul i mesterul, fermecätorul i ghici-
torul...
Si voi pune pe copii cäpetenii peste
ei i nerozii vor domni peste ei;
Oamenii se vor nechji unii pe BAO,
fiecare pe aproapele copilul va här-
tui pe cel biltrán i cel mojic pe cel de
neam bun.
Unul va apuca pe altul, in casa
tatälui siiu i va zice: « Tu tot mai ai o
hainä I Vino si fii voevod peste noi,
aceastä paraginii, sä intre sub stápitnirea
ta »!
Insä celälalt Ii va rispunde, in
ziva aceea: Nu vreau sä fiu tämä-
duitor ! Nu am in casa mea nici piiine,
nici hainä; nu mä, faceti ciipetenia po-
porului ! »
Ierusalimul va ajunge paraginti
luda gata 86, cadä, caci limbo lor
durile lor tintesc impotriva Domnului,
ca sä, infrunte ochii nairirii sale.
669
www.dacoromanica.ro
Infiltisarea lor trufasii mirturiseste
impotriva lor, cáci ei se laudä, cu paca-
tele lor ca Sodoma, in loe sä le ascunda.
Vai lor, cici si-au pricinuit singuri pie-
irea lor !
Fericit este omul drept,
va merge bine si de rodul faptelor sale
se va bucura.
Vai de cel räu, câci räu ii va merge
si räutatea faptelor sale pe el il va ajunge !
Poporul mea este pästorit de ne-
rozi si de dezmetici i camätarii il stä-
pánesc. Poporul mea! Carmuitorii titii te
ratiicese i te riizletesc de calea pe care
sä mergi !
Domnul se scoalit la judecatá si e
gata sä judece pe poporul sau.
Domnul incepe judecata ca bä-
tránii i cu voevozii poporului säu: 4 V0i,
voi ati pustiit via mea, si prado luatä de la
cei särmani se aflä in cásele voastre!
Pentru ce ati cálcat in picioare pe
poporul mea i ati zdrobit färä milä, pe
cei särmani? - zice Domnul Dumnezeu
Savaot.
Si mai zice Domnul: « Fiindeä fii-
cele Sionului sunt mândre i umblä
tantose i cu priviri galese i cu pasi
alintati, i zängänind lantujelele de la
picioarele lor,
Domnul va plesuvi cosita fiicelor
Sionului si va dezveli goliciunea lor.
In ziuna aceea, va lua Domnul
toate podoabele: inelele, sorii, lunisoarele,
Cerceii,
Turbanele, läntujelele de la pi-
cioare, bráiele, mhezmele, talismanele,
Inelele de pus in degete i in nari,
Vesmintele de särbä,toare, man-
tiile, a1urile, pungile,
Vesmintele de val, cämlisile,
turile de pe frunti i tunicile.
Atunci va fi in loe de mirezme,
putreziciune, i in loe de briiie, fränghie,
si in loe de co3ite impletite, chelie, i in
loe de vesminte scumpe de porfirä, sac,
si in loc de frumusete, semne fácute cu
fierul rosu.
Vitejii Sionului vor cidea in as-
ci.44u1 sabiei i rä,zboinicii lui pe cám-
pul de räzboi.
Portile sale vor scArtai sí se vor
jiifuitä, ea va fi grilmadä, pe pámânt.
 ISAIA, 4, 5
4.
Fdgeiduinfe mesianice
In ziva aceea, eapte femei se vor
aghta de un singur barbat, zicand: Vom
manea painea noasträ i vom purta vee-
mintele noa,stre ! Nu cerem deal BE pur-
tam numele tau. Ridich ocara noastra.
In ziva aceea, va fi mlä,dita Dom-
nului spre podoabil i spre slavà, i roa-
dele pamantului spre mäuirea i spre
cinstea celor care vor fi scapat din Israil.
Ramiteita Sionului e'r cei frimaei
cu vial& din Ierusalim se vor cherna
sfinti, e'r toti cei din Ierusalim, inscriei
In cartea vietii.
Si dupa ce Domnul va späila necu-
ratio. fiicelor Sionului ei va spala Ban-
gele varsat din mijlocul lui, prin duhul
judecatii ei al pieirii,
Domnul va veni pe muntele Sio-
nului i in adunitrile sale ea un nor de
fum in timpul zilei, iarit noaptea ea o
par& de foc pâlpâitor. Caci peste tot loeul
slava Domnului va fi acoperemant:
In timpul zilei umbrá care va apära
de ciildur& i adapost impotriva fur-
tunii ei a ploii.
5.
Parabola viei pi infelesul parabolei. Pe-
de pee care stau scl vie.
Vreau sit cant un cântec al priete-
nului meu, un cantec al celui ce mi-e
drag, despre via sa. Prietenul meu avea
o vie, pe o coast& mänoasii.
El a sitpat-o, a curatat-o de pietre
ei a sadit-o cu vita de bun soi. Clädit-a
In mijlocul ei un turn, sapat-a aeij-
derea ei tease. Si nadajduia sá facä stru-
guri, dar ea a facut liturusca.
Si acum voi, locuitori ai Ierusali-
mului i barbai ai Iudei, fiti judecatori
intre mine e'r via mea!
Ce ar mai fi fost de facut la via
mea, e'r eu n'am fiteuti Pentru ce, atunci,
cand nädajduiam rodeasci stru-
guri, mi-a rodit liturusca
Acum va voi da pe fat& ce voi face
cu via mea: strica-voi gardul ei ea a&
ajung& loe de pascut, darama-voi zidul
ei ea s'o calce toV in picioare.
670
www.dacoromanica.ro
Deci voi preface-o in pustietate.
Nu va mai fi nici taiata, nici saps.* ei
vor näpadi-o spinii i bahiriile. i voi
porunci e'r norilor sá nu-ei nnai reverse
ploaia peste ea.
Dar via Domnului Savaot este
neamul lui Israil, iar oarnenii din luda
sunt sadirea sa draga. El naditjduia ca
acesta sà fie un popor far& pacate, dar
iata-1 plin de kluge ! Nitdajduit-a sit-i
rodeasei dreptate, dar iata infruntarea
drepatii.
Vai you& care cläiditi casä, langa
cad', i grämäiditi tarini peste tarini pánii
ce nu mai ritmâne nici un loe, ca voi sa
fii singuri stapanitori in rnijlocul tdrii!
Urechile mele au auzit deasemenea
acest jurdmint al Domnului Savaot:
o Jur ca multe case mari i marete vor fi
pustiite i vor ritm&nea far& tipenie de
om in ele !
Zece pogoane de vie vor rodi un
bat, slim homer de sarnrintii numai o efit. »
Vai de cei ce dis-de-dimineatii
alearga dup& bauturi imbittatoare i za-
bovese pan& noaptea tarziu, infierban-
tati de yin!
Si la oaspetele lor rasuna chitara,
harfa, toba e'r flautul, dar faptele Dom-
nului nu le iau in seamit i lucräuile mai-
nilor sale nu le vad.
Pentru aceasta, poporul meu va
fi dus in robie, fiindc& n'are nici o pittrun-
dere ; fruntaeii sal vor pieri de foame, iar
gloata se va usen de sete!
De aceea Seolul lärgit gura ei
discat fälcile peste mastiff": acolo
se vor pogori alaiurile Sionului i vue-
tul luj i chiotele de veselie.
Si omul cel muritor se va incovoia
ei se va umili i ochii celor mandri se
vor lasa in jos.
Dar Domnul Savaot este mare
prin judecata sa i Dumnezeul Cel Sfânt
este dint prin dreptatea sa.
Mieii paete-vor acolo ea in pap-
nile lor, iar prin paraginile palatelor de
altadat& vor paete caprele.
Vai de cei ce-vi aduc pedeapsa cu
funii groase ca de boj i trag paeatul ca
de hulubele carutei !
Ei zic: s Zoreascil Domnul, grli-
bean& lucraren sa, ca s'o vedem ! Sä vie
 ISAIA, 6
0 ea adevereasca planul Sfantului lui
Israil, ca sa-1 apucam i noi.
Vai de cei ce zic faului bine 0
binelui ram; care schimbá lumina in
intunerie i intunericul in ; de cei
ce prefac amarul in dulce 0 dulcele in
amar !
Vai de cei care sunt intelepti in
ochii lor i priceputi dupa capul lor !
Vai de cei voinici la bautul de vin
destoinici la ame,stecatul biluturilor
imbatatoare;
De cei ce indreptatesc pe cel fara de
lege pentru un plocon i iau dreptatea
celui drept !
De aceea, precum para focului ni-
mice§te paiele i precum iarba useata, se
mistue§te in flacára, tot twa raditcina
lor va fi ea putregaiul i odraslele lor
vor fi spulberate ca praful, fiindca au
calcat legea Domnului Savaot 0 au dis-
pretuit euvántul Sfiintului lui brain
Drept aceea, mania Domnului s'a
aprins impotriva poporului situ. El 0-a
intins mana sa 0 1-a lovit. Muntii s'au
clatinat, i hoiturile lor au fost ea gu-
noiul, pe cale. Cu toate acestea mania
lui nu se domolqte i mina lui stä me-
ren intinsa.
El va ridica steagul pentru un
norod de departe 0-1 va cherna de la ca-
patul pamantului. Iata-1 ea se zoreate
vine in toot& graba.
Nici unul dintre oamenii lor nu
ramane pe urma, nici nu este zabavnic,
nici nu doarme, nici nu atipe§te. Ei nu
leapada chimirele lor i incaltámintea
lor n'o dezleaga.
Stigetile lor sunt ascutite i toate
arcurile stau gata 13 b.; tragä. Copitele cai-
lor sunt la fel cu cremenea i roatele
carelor aunt ca o furtuna.
Cand striga, strigatul lor este rac-
netul leului; ea puii de leu adulmeca
prada, i racnesc 0 o prind 0 o tarase
nimeni nu ponte s'o scape din gura
lor.
In vremea aceea, fi-va impotriva
lui un urlet ca urletul marii. Toti vor
arunca privirea la pámant j iata: in-
tuneric i stramtorare. Lumina se va
intuneca intocmai ca noapteft, far& sit
sa se mai reverse zorile!
671
www.dacoromanica.ro
6.
Anul cel din urind al lui Uzia.
In anul mortii regelui Uzia, am
vazut pe Domnul stand pe tron inalt
märe i poalele hainelor lui umpleau
templul.
Serafimi stateau inaintea lui, fie-
care avand cate aase aripi: cu doua
acopereau fetele, cu cloud picioarele, iar
cu doua zburau,
i strigau unul catre altul, zicand:
ShInt, sfant, sfant este Domnul Sa-
vaot, plin este tot pamanul de marires,
lui! »
Din pricina glasului celui ce striga,
portile se zguduiau din tat.anile lor, iara
templul s'a umplut de fum.
Atunci am zis: Vai mie, eaci sunt
pierdut! Sunt om cu buze spurcate
locuesc in mijlocul unui popor cu buze
spurcate, cad pe imparatul Domnul
Savaot 1-am vazut cu ochii
Ins& un serafim veni in zbor la
mine, avand in mana sa un carbune, pe
care 11 luase cu cle§tele, de pe jertfel-
nic.
i a atins cu el gura mea 0 mi-a
zis: « Jasa, s'a atina de buzele tale 0 va
aterge toate pacatele tale, 0 faradelegile
tale le va curati! »
i am auzit glasul Domnului care
zicea: 4 Pe cine 11 voi trinaite 0 cine se va
duce pentru noi? am raspuns:
, trimite-ma, pe mine !
*i el a zis: Du-te 0 spune poporului
acestuia: Cu urechile sä auziti, dar sit
nu intelegeti; cu ochii sa va uitati, dar
sä nu vedeti!
Impietre§te mima poporului ace-
stuia, astupa-i urechile i inchide-i ochii,
ca nu cumva sä vazit cu ochii i cu ure-
chile ea auza i cu mima sii, inteleaga
si se intoarca la pocaintä i iaraqi
vindec !
i am intrebat: Pang.. cand,
Doamne? el mi-a raspuns: s Nina
cand cetatile vor fi pustiite i vor rti-
manea far& locuitori, i ca,sele fara oa-
meni i ogoarele pustii,
Pan& and Domnul va izgoni pe
oameni i pustiirea va fi mare in mijlo-
cul acestei
 ISAIA,
13. i daca va ramanea inca unul din
zece, i acela va fi harazit focului, dar
asa ca terebintul i ca stejarul, ale ca-
ror buturugi, cand copacul e thiat,
luan in pamánt. Din trunchiul ramas
vlastari-va o mliiditä, danta.
7.
In zilele lui Ahaz. Preipcidul
Asirienilor.
i in zilele lui Ahaz, fiul lui Iotam,
fiul lui Uzia, regele Iudei, a pornit Ra-
ton, regele Siriei, impreuna cu Pecah,
fiul lui Remalia, regele lui Israil, ca sa
cuprinda lerusalimul, dar n'au izbutit
sa-1 cuprinda.
Atunci a venit cineva sä dea de
ftire casei lui David, zicand: « Oastea Si-
rienilor a t5,barat in Efraim o. i mima
regelui si a poporului a tremurat de
¡Taima, in ziva aceca, precum tremura
copacii padurii la bataia vântului.
i a grait Domnul catre hada ast-
fel: « Du-te intru intampinarea lui Ahaz,
tu si ear-Iasub, fiul tau, la capatul ulu-
cului helesteului de sus pe drumul care
ie,se la Tarina Abagiului,
i spune-i: « Ia aminte, fui tihnit,
nu te infricosa i mima ta sâ nu-si piarda
cumpatul, din pricina acestor doi ta-
ciuni care fumega: de iutimea maniei
lui Raton si a Siriei si a feciorului lui
Remalia.
De vreme ce Siria a hotarit pustii-
rea ta, impreunii, cu Efraim Cu fiul
lui Remalia, si au zis:
«Sa pornim impotriva lui luda si
sa-1 impresuram i sa-1 subjugam i sil
punem rege peste el pe feciorul lui Tabeel»,
Tata ce zice Domnul Dumnezeu:
« Amista nu se poate i nu se va in-
tampla!
Caci capitala Siriei este Damascul
voevodul Dama,scului este Raton.
Mai sunt Inca saizeci si cinci de ani
Efraim va pieri din randul popoa,relor.
i capitala lui Efraim este Samaria
voevodul Samariei este feciorul lui
Remalia. Daca insa nu va yeti Vine de
mine, nimeni nu poat,e sa va sprijineasca.o
i Domnul mai grai catre .Ahaz,
si-i zise:
672
www.dacoromanica.ro
Cere semn de la Domnul Dum-
nezeul tau, sau jos, in adancimile
sau sus, intru inaltime !
i i-a rdspuns Ahaz: 4 Nu voi cere
semn i nu voi ispiti pe Domnul
OL a zis Lsaia: s Ascultati, voi cei
din neamul lui David ! Vi se pare lucru
de nimio ca ispititi pe oameni si mai
vreti sä ispititi si pe Dumnezeul meu ?
Pentru aceasta Domnul meu va
va da semn: Tata, fecioara va zamisli
va naste fiu va pune numele Emanuil.
El se va hrani cu lapte i cu miere,
panä, In vremes, cand va pricepe s'O res-
pinga raul i si), aleaga, binele.
Caci, inainte ca fiul acesta sa pri-
ceapá sa dea laoparte raul i sa aleagg
binele, tara celor doi regi, de care tu te
temi, va fi pustiita.
Domnul va aduce peste tine, peste
poporul tau i p ste casa tatalui tau,
vremuri care n'au mai fost de cand
Efraim s'a desfacut de luda, va aduce
adica pe imparatul Asiriei.
*i in vremea aceea, Domnul va
fluera si va cherna mustele care stau pe
marginea canalelor din Egipt i albinele
din tara Ashiei,
i vor veni si se vor aseza cu
toatele in valle cele praphstioa,se si in
crapaturile stancilor i in toate tufisu-
rile si pe toate suhaturile.
In vremea aceea, Domnul va rade,
cu brici luat de imprumut de dincolo
de Eufrat, adica cu imparatul Asiriei,
capul, parul de pe trup, i va rade chiar
barba.
In vremea aceea omul va mai
hrani deabia o vaca, i doua capre,
Tara, din pricina laptelui celui
mult, ei vor manca smantana, si cei ce
vor fi ramas in tara se vor hrani cu
smantanil i Cu miere.
i in vremea aceea, unde a fost
un loe de o mie de butuci de vie, pe pret
de o mie de sicli, va fi plin de maracini
si de ballarii.
i acolo oamenii vor intra *Mar-
mati cu arcan i cu sageti, caci toata
tara va fi plina de spini si de hatisuri.
i pe toat,e coastele care acum sunt
plivite cu sapaliga, nimeni nu se va mai
duce de frica spinilor i a. desisurilor,
 ISAIA, 8
ei va fi loe de pascut pentru boj i oile
vor cálca pe acolo.
8.
Solio calm popor. Numai intru Domnul
va fi milntuire.
Si a zis Domnul catre mine: o Ia o
tabla mare 0 serie pe ea cu slove mad
ca s5, le citeascä, toatit lumea. Maher-
rjalal-haq-baz,
Si ada-mi martori credincio0 pe
Urjo arhiereul 0 pe Zaharia, feeiorul
lui Ieberechia o.
Si m'am apropiat de proorocitä
0 a z5,mislit 0 a näscut fiu. Si a zis Dom-
nul catre mine: Pune-i numele Maher-
qalal-hat3-baz,
Caci inainte ca baiatul sa zica:
tata, mama s, toatä, bog54ia Damas-
cului i prada Samariei vor fi duse in
fata imparatului Asiriei.
Si mi-a mai grait Domnul astfel:
o Fiindcit poporul acesta, a dispre-
tuit apele Siloamului cele care curg lin,
0 se tope0e de frica inaintea lui Raton
0 a feciorului lui Remafia,
Tat& cà Domnul va aduce peste ei
apele cele mari i furioase ale Eufratului:
pe impäratul Asiriei impreuna cu toata
otAirea lui. Si el va trece peste toate
zagazurile 0 va da afar& peste malurile
lui,
Si se va reviirsa in luda, 0 se va
umfla, i 11 va inneca pan& ce va ajunge
la gat i cu reviirsarile lui intinse va
acopen i intinsul Várii, o Emanuile!
Cu noi este Dumnezeu, intelegeti
neamuri i vä, plecati! Auziti voi, mar-
gini ale p5,mOntului! Inarmati-va
cutremurati-vit! Inarmati-va i cutre-
murati-v5, !
Si once planuri veti face sä fie
nimicite! s5, nu se implineascii, once
i spre pitmant i iatä, c5, acolo va fi: stram-
hotarire veti lua, cáci cu noi este Dum-
nezeu!
Caci astfel mi-a graft Domnul,
pe cand mana lui statea puternica
poruncitu-mi-a s5, nu umblu
pe calea poporului acestuia 0 mi-a
zis:
o S5, nu socotiti uneltire tot ceea
ce poporul acesta socotefote uneltire;
673
www.dacoromanica.ro
0 de ceea ce ei se tem, voi ea nu va te-
meti i nici sá vä, infiico§ati,
Ci numai pe Donmul Savaot soco-
titi-1 sant: de el ea vii temeti 0 de el sa
vä, infrico§ati.
Si va fi pentru voi templu sfânt,
dar 0 piatra de incercare i stânca de
poticnire, pentru cele doua case ale lui
Israil, curs& 0 14 pentru locuitorii Ieru-
salimului.
Si multi se vor poticni, vor citdea
0 se vor sfärâma, vor fi prin0 in curs&
vor fi du.0 in robie!
Lega-voi aceasta descoperire a
Domnului i voi pecetlui aceastit inva-
taturit, pentru ucenicii mei,
Si voi a0epta pe Domnul, ca,re
i0 ascunde fata sa de la casa lui Iacob,
voi nadajdui in el.
Iatti, eu i primcii pe care mi i-a
dat Dumnezeu, spre semne mai presus
de fire 0 minuni in Israil; de la Domnul
Savaot cel ce locue0e in muntele Sio-
nului, este aceasta.
Si cand va vor zice vou5,: o Intro-
bati pe cei ce chianaii, duhurile 0 pe
ghicitorii care fluera i bolborosesc
caci intr'adevar once popor intrea,ba
duhurile stramo0lor, intreaba pc cei
raposati pentru cei vii atunci voi sii
raspundqi:
o Noi credem i marturisim ca
Domnul ne invatä i ne da semnele
sale s. Daca nu veti spune aa, veld fi ca
nif}te oameni pentru care nu se mai re-
varsä zorile.
Umbla-veti faticitori i flamanzi
prin Ora i cänd vä va fi foame, va veti
veti blestema pe rege i pe
Dumnezeu i yeti privi cu ochii in
SUS,
Apoi va yeti intoarce privirea
torare, intuneric i scfirba i nevoie ! Dar
noaptea va fi alungata!
Caci nu va mai fi intuneric pentru
tara care era in nevoi. In vremurile de
demult el a smerit tara lui Zebulon
tinutul lui Neftali ; in vremurile cele de
apoi, Domnul va acopen i de slay& calea
tinutul de la fásaritul Iordanului,
tinutul in care locueso pagânii.
48
 ISAIA, 9, 10
9.
Judecata Samariei i a regatului Efraim.
Poporul care umbla in intunerec a
vizut lumina mare s-3 celor ce locuiau in
laturea umbrei mortii le-a strälucit lumina'.
Tu ai inmultit bucuria i ne-ai dat
prilej 85, tresaltam de veselie. Ne veselim
In fata ta ca de bucuria de la seceris
de veselia de la impartitul
Caci jugul cel apasä,tor i samarul
de pe spinarea lui i boldul v5,tafului
corvezilor, tu le-ai sfäramat ca in vre-
mea lui Madian !
Caci incaltamintea cu pinteni zor-
näitori de osta i mantia pätatä de
sitnge, le va arunca in foc i mistuite
vor fi de flacitri!
Cäci prunc s'a nascut notni, fiu s'a
dat nouli, a cand stäpanire o poartä pe
umiirul lui si se va cherna numele lui:
Sfetnic minunat, Dumnezeu prea puter-
nic, Pärinte al vesniciei, Stäpan al pad".
i mare va fi stitpanirea lui i pacea
luí va fi fara sfarsit. Va impiíratí pe
tronul lui David si peste impitrittia lui,
ca s'o intitreasca i sa-i pun& la temelie
judecata dreaptä, de acum i pang in
veac. Rayne Domnului Savaot va face
aceasta.
Domnul a trimis cuvant de pedep-
sire impotriva lui Iacob, i pedeapsa a
citzut ca fulgerul peste Israil.
i tot poporul a ruins de veste,
Efraim i locuitorii Samariei, care totusi
spus-au in mrtndria lor i in semetia
inimiilor:
a Caritmizile au cäzut, sit zidim cu
piatrit cioplita; smochinii au fost
sä sä,dim cedri in locul lor !
Dar Dumnezeu a inältat pe vriij-
ma* impotriva lui si pe protivnicii lui
i-a räscolit:
Pe Sirieni la riisarit si pe Filisteni
la apus, care au imbucat pe Israil cu toata
gura. Cu toate acestea mania lui nu se
potoleste FA mans, lui stä mereu intinsä!
Dar poporul nu s'a intors cu
pocainta la cel care il lovise si n'a cautat
pe Domnul Savaot.
De aceea Domnul va tilia din
Israil, inteo singurd zi, capul i coada,
ramura de finic i trestle.
674
www.dacoromanica.ro
Biitrimii i oamenii cu vazä, acestia
sunt capul; proorocul care propove-
dueste minciuni este coada.
Indrumätorii poporului Il rätacesc
cei ca,rmuiti de ei sunt
Pentru aceasta,, Domnui nu va
cruta pe tinerii 85,i si de orfanii säi i de
vaduvele sale nu se va indura, fiindc5,
toti cu totii sunt nelegiuiti i ticaloai
si gura lor gritieste vorbe nesábuite. Cu
toat,e acestea mania lui nu se domoleste
si mane lui st5, mereu intinsä!
Fáradelegea a izbucnit ca focul
care mistue spinii i scaietii; el arde ha-
tisurile padurii, iara fumul se inaltä in
rotocoale.
Din pricina iuimii maniei Dom-
nului Savaot, tare va lua foc, iar poporul
va ajunge prada parjolului. Nimeni nu
se va mai indura de aproapele sa. u.
Vor jefui In dreapta, dar vor rii-
mânea flämanzi, vor priipadi in stanga
si tot nu se vor satura s-3 fiecare va
musca din carnea bratului situ:
Manase din Efraim, Efraim din
Manase, si amandoi vor fi impotriva lui
Iuda. Cu toate acestea mania lui nu se
potoleste i bratul lui st5, mereu intins!
10.
In zilele lui Iezechia. Pedeapsa Asiriei.
Vai de legiuitorii care fac
nedrepte si de scritorii care scriu hotitriri
silnice,
Ca sä: indepiírteze pe cei siraci de la
judecat5 sâ Hipeascii dreptatea orop-
sitilor poporului meu, sä prade pe
duve. si sä despoaie pe cei orfani!
Dar ce yeti face voi in ziva pedep-
sirii 8-3 cum vä yeti feri de furtuna ce
vine de departe? Ciitre cine yeti alerga
voi dupii ajutor i unde vä yeti läsa
averile voastre?
Far& numai sä vä plecati in randul
robilor i sä cadeti printre coi doboriti.
cu toate ace,stea mania lui nu se
potoleste i mime lui at& mereu intinsit
Vai tie, Asirie, varga m5,niei mele
toiagul urgiei mele!
Impotriva unui neam f5,r5, de lege
il voi trimite i impotriva unui popor
al maniei mele Il voi indrepta, ea sä-1
 ISAIA, 10
prade i si-1 jefuiasc i sa-1 calce ca pe
tina ulitelor.
Dar el n'are aceeasi socotinta
mima lui nu gitndeste la fel: ei sa prade
pofteste mima lui i sit nimiceasca nes,
muri multe!
C6,ci el isi zice: Oare stapanii mei
nu aunt ei laolalta, imparati?
Calno ca i Carchemisul, si Hama-
tul ca Arpadul, si Samaria ca Damascul ?
Precum mána mea a cuprins acele
imparatii, uncle idolii eran mai numerosi
decal in Ierusalim i in Samaria,
Si precum m'am purtat cu Sa-
maria si cu idolii ei, nu se cadea sâ ma,
port la fel si cu Ierusalimul cu idolii
lui?*
i cand Domnul va sarsi tot
lucrul sau in muntele Sionului i in Ieru-
salim, atunci se va rafui cu impitratul
Asiriei pentru trufia inimii lui i pentru
semetia privirilor lui,
Caci a zis: o Prin puterea mainii
mele am facut aceasta i prin intelep-
ciunea mea, caci aunt dibaci! Micso-
rat-am granitele popoarelor, jefuit-am
comorile lor i ca un atotputernie am
dat jos de pe tron pe plincipi.
Mana mea a apucat ca din cuib
bogatiile popoarelor, i, precum iei niste
oua napustite, tot asa am cuprins eu tot
pam6,ntul. i nimeni n'a miscat din
aripi, n'a deschis ciocul i nici n'a scos
vre-un tipat!*
Poate securea sa se laude fatit de
cel ce taie eu ea? Sau fierasträul poate
sa se semeteasca fata de acela care
manueste? Ar fi ca si cum varga ar da
ava,nt celui care o ridica i ca
cum toiagul ar insufleti mana care
duce !
Pentru aceasta Domnul Dum-
nezeu Savaot va trimite pra,p6,dul in
aceastä voinica ostire asiriana i toata
sanatatea lor frigurile vor mistui-o ea
un parjol.
$i lumina lui Israil se va face foc
Sf6,ntul san flacar6,, care arde si va
topi spinii i tufele de maracini, lute°
singura zi!
i fala padurii lui si a livezii lui va
fi nimicita de sus i pa,n6, jos i va pieri
de prapad.
www.dacoromanica.ro
676
Copacii care vor mai ramanea in
pädurea lui vor fi putini la nurnar, in-
cat i un copil va putea numere.
In vremea aceea, cei care vor mai
ramanea din neamul lui luda i cei care
vor mai saps, din neamul lui Iacob nu
se vor mai rezema pe cel ce i-a lovit, ci
vor nadajdui, cu credirrta, in Dumnezeu,
Sfántul lui Israil.
0 famasita, din Iacob se va in-
toarce cu pocainta la Dumnezeul eel
puternic.
Caci chiar daca poporul tau, Israile,
ar fi ca nisipul de pe ta,rmul marii, numai
o ramasita se va intoarce la pocainta. Do-
borirea este hotarita, dreptatea va fi
covarsitoare,
i aceasta, pormica de nimicire,
Domnul Dumnezeu Savaot o va implini
In tot cuprinsul
Pentru aceasta, asa zice Domnul
Dumnezeu Savaot: Poporul meu, care
locuesti in Sion, nu te teme de Asiria
care te loveste cu toiagul i ridica bratul
sau impotriva-ti, ca Egiptul!
Caci peste patina vreme mania
lor se va sfarsi, iar furia mea se va in-
toarce impotriva-le va prapadi.*
Donmul Savaot ridica-va harap-
nicul impotriva lor ca atunci cand a
b6,tut pe Madian la stanca Oreb
va intinde toiagul sau spre mare si
va ridica, precum altadatä impotriva
Egiptului.
In vremea aceea, va lua povara
Asiriei de pe umerii tad i jugul de pe
grumajii ta!, i vartutea ta va sfarama
jugul.
Iata, au ajuns la Aiat si au trecut
la Migron, la Micmas au 16,sat poverile
de drum.
Ei au trecut pasul si au zis: o Sa
mânem la Gheba!* Rama este spiliman-
tatit, Ghibe,ea lui Saul a rupt-o la fuga.
Tipá, file& a lui Galim, asculta
Laisa, raspunde-i tu, Anatot!
Madmena a fugit, locuitorii din
Ghebim au luat-o la fugá.
i astázi el mai eta la Nob si in-
tinde maini amenintatoare catre mun-
tele Sionului, spre colina Ierusalimului!
Ci iata ca Domnul Dumnezeul
Savaot va frange ramurile cu o lovitura
 ISAIA, 11, 12
naprasnica: varfurile vor fi retezate,
crangile cele mai de sus vor clidea la
pament.
34. Codrul va fi doborft ca topoarele
padurea Libanului se va prabusi ras-
turnata de Gel Puternic.
11.
Viitoarea mleídifd impäräteascii. l'oxea fi
cunoalnerea /ui Dumnezeu.
1. 0 m1itdit5. va iesi din tulpina lui
Iesei si un lástar din radacinile lui va da.
2. Si se va odihni peste el Duhul lui
Dumnezeu, duhul intelepciunii si al bite-
legerii, duhul sfatului tfi al titriei, duhul
cunostintei si al temerii de Domnul.
3. Si in temerea de Domnul fi-va des-
fatare,a, sa. Si va judeca nu dupa infati-
sarea cea de dinafara i nici va da hotarire
dup5, cele ce se zvonesc,
4. Ci va judeca pe coi saraci dupa
pravila lui cea dreapta si va scoate drep-
tate sarmanilor din tara. Pe impilator
va bate ca toiagul gurii lui i cu
suflarea, buzelor lui va omori pe cel
fara de lege.
5. Dreptatea va fi un britu pentru
ritrunchii lui i credinciosia ca un chimir
pentru coapsele lui.
6. In vremea aceea lupul va sta lao-
lalta cu mielul i leopardul se va culca
lângä ied; vielu1 i puiul de leu vor
petrece finpreuna si un copil fi va mana.
7. Junicea va merge la pascut 1m-
preun5. cu ursoaica i puii lor vor
la un loe, iar5, leul, ca i boul, va manca
paie;
8. Pruncul de tittä se va juca langä
culcusul viperei i in vizuina sarpelui
otravitor copilul abia intarcat li va
intinde mana.
9. Nu vor mai face nici un rau i nici
un prapad in tot muntele meu cel sfant,
dLoance tot piamantul va fi plin de cunos-
tinta Domnului, precurn apele acopera
fundul mitra!
10. Si in vremea aceea, mladita cea
din fadacina lui Iesei va fi ca un steag
pentru popoare ; pe ea vor cauta-o nea-
murile i sälasul ei va fi plin de slava.
11. In ziva aceea, Domnul va ridica
iarái mana sa ea sa ritscumpere rama-
www.dacoromanica.ro
676
sita poporului tau care a mai ramas din
Asiria si din Egipt, din Patures, din Eti-
opia, din Elam, din Sinear, din Hamat
si din ostroavele marii.
Si el va ridica steag pentru nea-
muri si va aduna pe cei risipiti ai lui
Israil si va strange la un loe pe cei im-
prastiati ai lui luda din cele patru col-
turi ale pamantului.
Atunci se va curma pizma lui
Efraim i dusmanii lui luda vor fi star-
piti. Efraim nu va mai avea ciuda pe luda,
luda nu va mai vrajmitsi pe Efraim;
Ci vor cadea la apus in spatele
Filistenilor i vor jefui impreuna pe
Rasaritulul; in tara Edornului si a Moa-
bului îi vor intinde stapitnirea lor, iar
feciorii lui Amon vor asculta de ei.
Domnul va seca limba de mare a
Egiptului s't cu m5,na sa s't Cu aria
suflarii sale va lovi Eufratul, si-1 va im-
parti in sapte rittzri, ea sil poti s'a le treci
cu piciorul.
Astfel fi-va o cale pentru ramiisita
poporului sáu, pentru cei care au mai
scapat din robia Asiriei, precum s'a in-
tamplat altadata cu 1/Hall, in ziva cand
el a purces din tara Egiptului.
12.
Ceintdrile celor scdpafi din robie.
Si tu te vei ruga in ziva aceea:
Laudate-voi, Doamne, caci, desi inta-
rittat impotriva mea, miinia ta s'a tutora
de la mine si m'ai miingaiat.
lata, tu esti Durnnezeul mantuirii
mele; in tine voi nitdajdui i in veac nu
voi pierde cumpatul, cáci taria mea si
cantarca mea de lauda este Domnul Dum-
nezeu i mantuirea mea tot el!»
Scoate-veti epa cu bucurie din iz-
voarele mantuirii.
Si veti zice in ziva aceea: Läudati
pe Domnul, chemati numele lui, vestiti
printre pagani faptele lui, proslaviti-1,
caci inalt este numele luil
Cantati cantare Domnului, clici el
a facut fapte proa m'arete: ea stie aceasta
tot pämttntul!
Saltati si va veseliti, voi locuitori
ai Sionului, caci mare este in raijlocul
vostru Sfantul lui Israil! o
 ISAIA, 13, 14
13.
Profefii impotriva Babilonului.
1. Proorocie impotriva Babilonului, pe
care a vazut-o Isaia, fiul lui Amos:
2. Pe munte plepuv inaltati un steag,
strigati catre ei, faceti semn cu mana, ca
sä intre pe portile tiranilor !
3. a Eu am poruncit sfintei mele
chemat-am pe voinicii care riicorese
mania mea, pe mandrii mei biruitori s.
4. Ascultati acest zgomot surd In
munti, acest vuet al unei optiri nenu-
märate; auziti aceastä zarvit de rEtzboi,
de imparatii :0 de popoare adunate:
Domnul Savaot cerceteaza optirea gata
de luptä.
5. Ci vin diriteun tinut indepartat,
de la capätul cerului, Domnul i uneltele
urgiei lui, ca sä pustiasca tot piimantul.
6. Strigati in gura mare, caci aproape
este ziva Domnului, ea vine cu puterea
Celui Atotputernie.
7. Drept aceea, toate mainile vor fi
neputincioase i mima oricarui om se va
topi de spaimä.
8. Toti vor fi cuprinpi de groaza, tot
zbuciumul i fiorii vor da peste ei,
colise-vor in duren i ca femeia gata
nascä pi se vor uita inmärmuriti unii la
altii, iar fetele lor vor fi aprinse ca para
focului.
9. Tat& ziva Domnului ! Ea vine apriga,
groaznich i zbucnind de milnie, ca
pustiasca pamantul i sa starpeasca pe
paciltopi de pe el.
10. Luceferii de pe cer i palcurile de
stele nu-pi vor mai da lumina lor, soarele
se va intuneca in rästiritul lui i luna nu
va mai straluci.
11. s Atunci voi pedepsi lumea pentru
faradelegile ei ei pe cei nelegiuti pentru
pacatele lor. Voi smeri mandria celor
trufapi i obraznicia celor tirani voi
frange-o la piimant.
12. Voi face ca oamenii di fie mai rari
cleat aurul cel mai scump, mai ciiutati
decât aurul de Ofir. »
13. Pentru aceasta, cerurile se vor
zgudui i plmantul se va clatina din
lui, din pricina furiei Domnului
locul
Savaot, in ziva aprinsei lui maul
677
www.dacoromanica.ro
Atunci, ea o gaze% sperioasä
ca o turma pe care nimeni n'o mai aduna,
fiecare se va intoarce la neamul sau
fiecare va fugi In tara sa.
Oricine va fi gasit va fi strapuns
10.1 oricine va fi prim In ascutipul sabiei
va &idea.
Copiii lor vor fi zdrobiti In ochii
lor, casele lor vor fi jefuite i femeile lor
necinstite.
Iatä cä eu voi ridica impotriva lor
pe Mezi, care nu pun pret pe argint pi nu
se lácomesc la aur.
Ei vor miicelari pe toti pruncii,
vor ucide pe toate pruncele, ca unii care
n'au mil& de rodul pantecelui i ai ciiror
ochi nu °rut& pe copiii nevarstnici.
Apa i se va intampla Babilonului,
podoaba imptiratilor, mandra coroanä
a Caldeilor, intocmai ca Sodomei
ca Gomorei, pe care Dumnezeu le-a
nimicit
Nu va mai fi locuit in veci i In
neam de neam. Arabii nu vor mai infige
acolo corturi i ciobanii nu-pi vor mai
face Mile In laturea a.ceea,
Ci numai fiarele sitlbatice se vor
salaplui inteinsul, i casele lui vor
posti numai bufnite, strutii se vor cui-
bari acolo pi oameni cu chip de tap vor
tupäi in aceastit paraginii.
Si acalii vor urla In palat,ele lor
lupii in castelele lor de petrecere. Vremea
este aproape, iata cä sosepte, i zilele ei
nu vor zabovi!
14.
Proleliile ajung pedepse crdncene. Cddere
din scara
Insä Domnul se va indura de Iacob
pi va alege inca o data pe Israil, pe care
Il va statornici in patria lui. Dar pi cei
striiini se vor alatura de el pi vor face
un trup cu neamul lui Iacob.
Vor lua popoare pi le vor duce in
tara lor, Insa neamul lui Israil va face
din ele, in tara Domnului, robi i roabe.
Astfel ei vor robi pe cei care i-au dus in
robie i vor stapani pe impilatorii lor.
lar in ziva in care Domnul te va
odihni de ostenelile, de chinurile tale pi
de amarniea ta robie in care ai fost robit,
 ISAIA, 14
4. Tu vei canta cantecul acesta de
ocarâ impotriva imparatului Babilonului
vei zice: « Cum s'a sfársit cu tiranul
si cum s'a curmat cu chinul nostru ?
Domnul a sfaritmat toiagul celor
farii de lege i schiptrul stitptinitorilor.
A zdrobit pe cel care intru mania
lui lovea popoarele, necontenit, tsi care,
intru turbarea lui, strivea far& crutare
neamurile subjugate.
Tool& lumea este tihnitä si se odih-
neste ; toti izbucnesc in cantece de veselie.
Rana i chiparosii impreunti cu ce-
drii din Liban se bucura de caderea ta:
« De cand tu stai trântit, nici un taietor
nu s'a mai urcat pant), la noi ca sa ne
taie !
Seolul, in adancurile sale, se zbu-
ciumä, din pricina ta, ca sa-ti issa intru
intampinare. Pentru tine el desteapta
umbrele, pe toti stapanitorii pamantu-
lui i ridica, de pe jilturile lor pe toti
imparatii piimantului.
Toti prind grai striga: «
tu ai ajuns neputincios ca noi si tu te-ai
fácut asemenea nouä ?
In Seol s'a pogorit marirea ta,
o data Cu cantecul harfelor tale. Sub tine
se vor asterne viermii i viermii vor fi
acoperemantul tau.
Cum ai cazut tu din ceruri, stea
stralucitoare, fiu al reviirsatului zorilor ?
Ai fost doborit la pämant, tu care a.ster-
neai la pamant toate neamurile ?
Tu ziceai in cugetul tau: 4 Sui-
mii-voi la ceruri si mai pre,sus de stelele
Dumnezeului celui puternic voi aseza
jiltul meu! In muntele in care se adunii,
zeii, voi pune salasul meu, in miaza-
noaptea cea mai departatit.
Pe inaltul nourilor ma voi urca
cu Cel Prea Inalt voi fi la fel.
Si acum, tu te vei pogori in Seol, in
mnleagurile cele mai de jos ale adancului!
Cei care te vad îi atintesc privi-
rea la tine, si se uita si se intreaba: « Oare
acesta-i omul de care tremura intreg
mantul i impáratiile se cutremurau ?
Cel care prefäcea lumea in pustiu
cethtile le &drama Eft robilor nu le mai
dadea drumul din beciurile robiei ?
18. Toti imparatii popoarelor se odih-
nee° Cu cinste, fiecare in locasul
678
www.dacoromanica.ro
Si numai tu ai fost zvarlit departe
de mormantul tau ca un starv uricios,
acoperit cu ramasitele celor ucisi i cio-
partiti de sabie ; tu zaci, altfel decat cei
pogoriti in gropnite de piatra, ca un starv
storcosit in picioare.
Tu nu te vei pogori Cu ei in mor-
mant, fiindca tu ai pustiit tara ta i pe
poporul tau 1-ai maceltirit. Niciodatä nu
va mai fi vorba despre odrasla faritdelegii !
Pregätiti raacelul feciorilor, din
pricina nelegiuirilor parintilor, ca sä, nu
se mai scoale i sá cotropeasca pamantul
si aft umple de ruine lata intregii lumi !
4 Eu ma voi scula impotriva lor
zice Domnul Savaot, voi nimici
numele Babilonului i once urma,
once rasad si mladite*, zice Domnul.
a Voi face acolo sitlasul ariciului
loe cu matura prapadului»,
zice Domnul Savaot, «voi mätura.*
Juratu-s'a Domnul Savaot si a zis:
Precum am hotarit, asa va fi, precum
am pus la cale, asa se va intampla!
Sarama-voi pe Asirieni in tara
mea i Ii voi cttica in picioare pe muntii
mei. Atunci jugul se va departs, de la ei
povara va &idea de pe umerii lor.*
Iota hotarirea data pentru intreg
pimântul, iata, mana intinsa peste toate
noroadele !
Daca Domnul Savaot a pus la
cale, cine va putea sa-1 impiedice ?
mama lui intinsa, cine o va intoarce la
loe?
In anul mortii lui Ahaz, fost-a
aceastit proorocire:
Nu te bucura peste masurä tara
a Filistenilor toatä, ca s'a frant toiagul
care te lovea. Pentru ca, din radacina sar-
pelui va naste o nitparcrt, iar urmasul ei
va fi un balaur zburator.
Cei sttrmani paste-vor pe ptisunile
mele, iar cei sttraci vor sta culcati far&
de grija. Dar voi nimici cu foamet,ea
neamul tau, iar pe cei ce vor mai ea,-
manea din tine ii voi omori!
Tu, poartii,, urla ! Si tu, cetate, rite-
neste ! Cutremura-te, tar& a Filistenilor,
toata, cat esti de mare ! Oki din partea
de miaza-noapte vine un sirag de ostire
nimeni nu da gres din randurile lui.
 ISAIA, 15, 16
32. Si ce vom räspunde in ziva aceea
color trimii clintre popoarele piigane? C5,
o Domnul a intemeiat Sionul i obijdu-
itii poporului stau acolo in pace ».
15.
Prolefii impotriva Moabului.
Proorocie iropotriva Moabului.
Prins färä de veste in miez de noapte
Ar-Moabul a fost pustiit! Izbit noaptea,
pe neasteptate, Chir-Moabul dat a fost
pieirii!
Poporul din Dibon se urc5, in ca-
pistele de pe inaltele coline, ca di planet;
se urcg Moabul pe Nebo i pe Medeba
jeleste. Toate capetele sunt plesuvite,
toate bárbile stunt tdiate.
Pe ulitele lui toti ies imbriicati in
vesminte de jale ; pe acoperisuri, in piete,
toti se tânguesc si izbucnesc in hohote
de pliins.
11e5bonul i Elealeul se jaluesc
amar si glasul lor se aude p5,n5, la Iahat.
Chiar i voinicii Moabului se
resc i sufletul le este cuprins de groazä.
Din fundul inimii, Moabul strigä;
fugarii lui sosesc pänä, la Toar, pan& la
Coasta Luhitului toti o
urc5., plängänd; pe drumul de la Horo-
naim se vaietti desnaddjduiti.
Cáci apele de la Nimrim au secat,
firul ierbii s'a uscat, pajiste verde nu
mai este FA toatä buruiana a pierit !
De aceea, agonisita cat& au adu-
nat-o i averea lor au trecut-o dincolo
de päräul
Tipetele au dat ocol Moabului, vaie-
tele au ajuns piing la Efraira, s't jalea
lor pan& la Beer-Elim,
Cad apele Dimonului sunt pline
de sange! Impotriva Dimonului trimite-
voi iarài nenorociri: lei itnpotriva celor
sclipati din Moab si impotriva celor fa-
masi in tarä.
16.
Destdinuiri deepre nenorocirile
ce stau ea vie.
1. o Trimiteti miei stiipetnitorului
trimitete-i din Petra, prin desert, la mun-
tele fiicei Sionului
679
www.dacoromanica.ro
Ca o pasäre care fugo speriatii, ca
un cuib cu puii risipiti, asa sunt fiicele
Moabului la vadurlie Arnonului.
DA, un sfat, f5, dreptate, intinde
umbra ta, ca noaptea, in miezul zilei,
ascunde pe cei urmäriti, nu da de gol
pe cei fugan!
Adäposteste la tine pe surghiunitii
Moabului, loe de scäpare, in fata
pustiitorului, pänit eänd nävala va con-
teni i präpädul se va domoli i vrajma-
foul va párasi tara,
Si astfel jilu1 lui se va intäri prin
milostivire si pe el va sta deapururi, in
cortul lui David, un judeator rtivinitor
de dreptate i iubitor de drepte hotä-
riri.
Auzit-am de semetia Moabului,
cad foarte rrandru este, auzit-am de in-
gAmfarea, de mändria, de inaltele sale
inchipuiri t3i de graiurile lui cele de-
arte. »
De aceea, Moabitii se vor tängui pen-
tru Moab, toti laolaltä se vor boci; dupä
turtele de struguri de la Chir-Hareset
vor suspina, cu inim5, grea.
Cad tarinile Hesbonului s'au veste-
jit,.ca via de la Sibma pe care au calcat-o
In picioare stäpânitorii popoarelor si ale
cärei ramuri se intindeau pli,n5, la Iazer,
se resfirau pan& la marginea pustiului,
ale cärei vise se intindeau si treceau
marea!
Pentru aceasta pläng ca i Iazerul
pentru via din Sibma. Cu lacrimile naele
vá ud pe voi, Hesboane i Eleale, cici la
culesul si la secerisul vostru a izbucnit
strigatul de räzboi!
Nici bucurie, nici veselie prin
iar prin vii nici cäntece, nici chiui-
turi! Nimeni nu mai dä vinul la tease;
strigatul calciitorului s'a curmat.
Drept aceea, läuntrul meu se zbu-
ciumä pentru Moab, ca o hara, i inima
mea pentru Chir-Heres.
Si chiar cand Moabul se va arata,
trudindu-se cu jertfe, pe locurile sale
inalte i intriind in capistea sa sá se roage,
el nu va putea scape viata.
Aceasta este proorocia pe care a
grait-o Domnul odinioarä impotriva
Moabului.
 ISAIA, 17, 18
14. lar acum Domnul zice asa: e Peste
trei ani socotiti ca anii unui simbrias,
slava Moabului se va micsora, macar ch,
are atata gloatä de popor, s't va ramânea
putina, ara nici o putere
17.
Profe(ii impotriva Damascului si Samariei.
Proorocia impotriva Damascului.
Sä., stiti ca Damasc'ul va fi sters de pe
rabojul cetatilor si nu va mai fi decat
un morman de daramaturi !
Cetatile care tin de el fi-vor pustiite
pe vecie i vor famanea desert, bun de
pascut turmele, care se vor culca fax&
s'a le goneasca nimeni.
Intarittuile Efraimului vor pieri, asij-
derea i imparatia Damascului. Si tot
asa va fi cu ramasita Siriei; cum a fost
cu marirea fiilor lui Israil, asijderea va
fi cu ei u, zice Domnul Savaot.
o Si va fi in ziva aceea ca. maxirealui
Iacob se va imputina i gritsimea trupu-
lui sau se va mistui.
Va fi ca i cand seceratorul aduna
graulcopt si mana lui taie spicele, va fi ca
atunci cand culegi spicele in valea Refaim.
Va fi ca atunci cánd mai t'aman
eitteva roade, la scuturatul
doug-trei mbline pe varf, patru-cinci pe
ramuri s, zice Domnul Dumnezeul lui
Israil.
In ziva aceea, omul îi va intoarce
privirea catre Ziditorul sau i ochii lui
se vor uita la Sfantul lui Israil.
Si nu va mai privi la jertfelnicele
pe care le-au lucrat mâinile lui i nu-si
va mai opri ochii la faptura degetelor lui,
la Astartele si la statuile ridicate in
cinstea soarelui.
In vremea aceea, cetatile lui filfa-
rito vor fi napustite ca acelea ale Amo-
ritilor si ale Ilevitilor, pe care acestia
le-au ltlsat inaintea fiilor lui Israil, s't
pustii vor ramanea.
Gitei tu ai uitat pe Dumnezeul iz-
bavirii tale a't de stanca scaparii tale nu
ti-ai mai adus aminte. Pentru aceea tu
intemeiezi gradini lui Adonis si sädesti
acolo vie unui dumnezeu strain.
In ziva cand o sddesti, tu poti s'o
inchizi cu gard i chiar a doua zi s'o
680
www.dacoromanica.ro
vezi ea are flori; dar once seceris se
spulberii., in ziva durerii usturatoare
fax& leac !
0! Ce zarva, de popoare asemeni
vuetului de ape multe s't ce zgomot de
noroade ca zgomotul de ape mari !
Ci eánd el le amenintä, ele fug
departe, spulberate ca pleava in bataia
vantului i ca vartejul de pulbere in
vreme de furtuna.
In vremea senil, atunci e ceasul
spaimei, cáci mai naint,e de a se face ziva
ei nu mai sunt. lata care este partes
jefuitorilor nostri s't watts., celor ce ne-au
pradat.
18.
Prolefii impotriva Etiopiei.
Vai tie, tinut de zbarntlit de aripi,
de dincolo de fluviile Etiopiei!
Tu care trimiti soli in caice de pa-
purit pe intinsele ape ale Nilului. Ple-
cati voi, grabnici soli, catre un nea,m
inalt la fäptura cu pielea lucie, departe,
catre un popor de temut, plin de putero
viteaz si a cárui tara este brazdata de
ape mari.
Voi toti locuitori ai lumii si stap5,ni
ai pämântului, eti,nd se va ridica flamura
pe munti, uitati-va! i cand va surta
trambita, ascultati!
Caci astfel vorbit-a Domnul catre
mine: o Voi privi linistit din locul meu,
ca arsita atipita in lumina soarelui de
vara, ca nourul de rolla, in zaduful sece-
risului
Caci, inainte de cules, dupa ce florile
s'au scuturat t¡t mugurii se vor preface
In ciorchini copti, atunci va tala el vitele
cu cosorul, va lua ramutile o le va da
laoparte.
Si deavalma vor fi lasate pasarilor
rápitoare ale muntilor i fiarelor pama'n-
tului ; vulturii vor vara cu ele vara, iar
toate fiarele campului vor ierna cu ele
iarna.
In vremea aceea daruri vor fi aduse
Domnului Savaot de catre neamul de
statura inalta i cu pielea lucie, de catre
poporul de t,emut cel de departe, de ca-
tre norodul col plin de putero i viteaz,
a cárui tara este strabiltuta de fluvii;
 ISAIA, 19
aduse vor fi dartui la locul numelui
Domnului Savaot, la muntele Sionului.
19.
Prolefii impotriva Egiptului.
Proorocie impotriva Egiptului.
Domnul vine pe nor cu zbor repede s't
ajunge in Egipt. Idoli Egiptului tremurit
inaintea fetei lui s't inima Egiptenilor se
topete
Voi intärata pe Egipteni
potriva ahora si se vor ritzboi frate cu
frate s't prieten cu prieten, cetate cu ce-
tate i impáratie cu imparatie.
Duhul care insufleteste pe Egip-
teni va pien i eu voi ineurca mintea lor ;
vor umbla sa intrebe pe idoli si pe
vrajitori, pe chemätorii de duhuri si pe
ghicitori.
Si voi da Egiptul in mama unui stit-
pánitor crud pi un imparat crancen Il va
stapani s, zice Domnul Dumnezeu Ss,
vaot.
Apele Nilului vor scadea in metcâ
toat,e paraiele vor intarca si se vor usca,
Canalele se vor preface in ape sta.-
tute. Waffle Egiptului vor scadea si se
vor usca, papura i trestia se vor vesteji.
Ciairurile Nilului i toata verdeata
de pe malurile lui se vor usca, vor pieri
si nu vor mai fi!
Pescarii vor suspina si se vor tan-
gui, toti cei care aruncli undita in Nil,
cei care intind navodul pe fata apelor
vor pierde nadejdea.
Cei ce lucreaza inul fi-vor aiuriti
pieptanatoarele i esittorii vor fi in
mare cumpiina.
Mesterii de tesaturi fi-vor greu
turburati i toti lucratorii cuprinsi de
jale.
Mai marii Toanului vor fi nebuni
cei mai intelepti sfetnici ai lui Faraon
se vor dovedi sfetnici nerozi! Cum ziceti
voi lui Faraon: i Noi suntem fiji celor
intelepti, fili vechilor impärati
Unde sunt oare inteleptii tai Sa
te vesteasca i sa-ti dea de stire ceea ce
a pus la cale Domnul Savaot impotriva
Egiptului.
Principii Toanului au ajuns nebuni,
mai marii Nofului pierdutu-0-au mintea,,
681
www.dacoromanica.ro
capetenfile semintiilor duo Egiptul pe
cai gresite.
Do:mnul a turnat in cugetul lor
un duh de zapiceala, asa ineat cu once
faptit a lor ei ratitcesc Egiptul, intocmai
cum cel beat se baracareste in viirsit-
tura lui;
Si nu va mai fi nici o fapta Cu
rost in Egipt, care sit adune laolalta pe
ciipetenii si pe popor, pe boieri si pe pro-
stime.
In ziva aceea, Egiptenii vor fi ca
femeile fricoase i cutremurate, din
eina amenintatoarei maini a Domnului
Savaot, pe care o va ridica peste ei.
Atunci pamantul Iudei va ajunge
pentru Egipt infricosare naare; oricine
ii va pomeni numele, Egiptul se va eu-
tremura din pricina punerii la cale pe
care o va plini, impotriva-i, Domnul
Savaot.
In vremea aceea, fi-vor numai
cinci cetati in tara Egiptului, care vor
griti limba Canaanului i vor jura intru
numele Domnului Savaot. Una se va
numi « Cetatea Soarelui
In ziva aceea, fi-va un jertfelnic
In mijlocul Ora Egiptului si un stall)
de pomenire pentru Domnul in tot cu-
prinsul lui.
Acesta va fi semn Omarturiepentru
Domnul Savaot in tara Egiptului. °and
vor striga catre Domnul, din pricina im-
pilatorilor lor, atunci el le va trimite un
mantuitor, care se va lupta pentru ei
va mantui.
Astfel Domnul se va da pe fata
In Egipt s't Egiptenii vor cunoaste pe
Domnul in ziva aceea. i vor aduce ar-
deri de tot si prinoase s't vor face juruinti
Domnului si le vor implini intocmai.
Deci Domnul va bate Egiptul, dar
il va bate ca sa-1 tamaduiasca. i Egip-
tenii se vor intoarce cu pocItinta la
Domnul si el se va indupleca i Ii va tit-
madui.
In vremea aceea, va fi un drum din
Egipt in Asiria qi Asiria va merge in
Egipt s't Egiptul in Asiria, si Egiptenii
Asirienii vor sluji pe Domnul.
In ziva aceea Israil va fi al treilea
In legimantul Cu Egiptul i cu Asiria si ca
o binecuvantare in mijlocul pamantului,
 ISAIA, 20, 21
25. Binecuvántare a Domnului Savaot
care va zice: Binecuvänta,t sä, fie popo-
rul meu, Egiptul, si Asiria, lucrul mainilor
mele, i Israil, mostenirea mea! *
20.
A jutorul Egiptului 0 al Etiopiei este o
desertiiciune.
In anul in care Tartan a venit la
Asdod trimis de Sargon, imparatul
Asiriei, si a impresurat Asdodul si 1-a
cuprins,
In zilele acelea a gait Domnul prin
gura lui Isaia, fiul lui Amos, si a zis:
a Du-te FA te dezbraca de sacul de pocä-
inâ pe trupul tau si descalta-te de
incaltamintea ta! a &cut asa
mergea gol si descult.
i a zis Domnul: a Precum robul
meu Isaia a umblat gol si descult vreme
de trei ani, i aceasta a fost ea fie semn
si prevestire pentru Egipt i pentru Egip-
teni,
Astfel va aduce imparatul Asiriei
robi din Egipt i prinsi in razboi din
Etiopia, tineri i batrani, despuiati
desculti i cu mijloacele goale, mare ru-
sine pentru Egipteni.
i cei care se bizuiau pe Etiopia
erau mandri cu Egiptul vor fi uluiti
Locuitorii acestui tinut de pe tiirm
vor zice in ziva aceea: ! Pe cine ne
bizuiam si la cine voiam sâ fugim
sit capatara ajutor i scapare, de dinain-
tea imparatului Asiriei ! i acum, cum
vom mai scä,pa? »
21.
Proorocie despre pustiirea Babilonului.
Hotdrfrea Domnului f mpotriva Edomului
impotriva Arabiei.
Proorocie despre Pustietatea MAL
Un bubuit adanc, asemeni crancenelor
vijelii care pustiesc in miazà-zi, soseste
din pustie, din tara spaimelor.
0 vedenie crunta aratatu-s'a mie:
Talharul j'afueste i pustiu lateste in
juru-i pustiitorul. « Avântá-te, Elame!
Mezi, impresurati ! Once suspin pentru
ei 11 voi innabusi!
682
www.dacoromanica.ro
Drept aceea, salele male s'au cutre-
murat i duren i dat-au peste mine, ca
durerile peste femeia gata sa nasca.
Sunt ca ecos din fire EA nu mai am auz;
rasturnat cu totul sunt si nu mai vad!
Duhul meu rä,taceste, frica navaleste
peste mine. Amurgul, atilt de mult dorit
mai inainte, acum mâ umple de spaima.
Pun masa, astern covoarele, ma-
nand); si beau! SUB, capitani! Prindeti
scuturile !
Caci asa zice Domnul catre mine:
Du-te i pane pe paznic la locul lui,
dea de stire despre ce-o vedea!
Daca va vedea un sirag de calareti,
venind caläri pe cai doi citte doi, sau
calarind pe magari, sau calarind pe
sa-si ciuleasca urechile i sa
asculte cu incordare.
Si sä, strige ca un leu: 4 De straja
stau, Doamne, necurmat, toot& ziva,
la locul meu de veghe, In fiecare noapte.
i iatä cä vin cete de caläreti
multime de cai doi cate doi ». Apoi, iz-
bucnind, sa strige: e A dizut, a cazut
Babilonul, i toate chipurile cioplite ale
idolilor sái le-a trantit, zob, la pamânt !
0, norodul meu, fecior al said. mele
batut cum se bate graul, ceca ce
am auzit de la Domnul Savaot Dum-
nezeul lui Israil, ti-am dat de stire!
Proorocie despre Edom. Un glas
striga din Seir, catre mine: e Strajere,
cat a trecut din noapte ? Paznice, cat mai
este 'Ana la ziva ?
Si strajerul raspunde: a Dimineata
se apropie, dar este inc.& noapte. Dacti
ii este de intrebat, vino si mai intreaba.
Proorocie despre Arabia. In hei-
tisurile, pustiului, maneti noaptea, voi
caravane din Dedan!
Aduceti LTA% celor insetati, voi lo-
cuitori ai tinutului Tema, intil,mpinati
cu päine pe cei fugan,
Cáci au fugit din faja ucigasilor,
din fata sabiei scoase EA a arcului intins
si de dinaintea grozâviior razboiului!
Caci MVO ce mi-a spus Domnul:
a Inca un an, ea anul näiraitului, i toata
strillucirea lui Chedar se va intuneca.
Vitejii arca* ai fluor lui Chedar
se vor rari s, cä,ci Domnul Dumnezeul
lui Israil a graft.
 ISAIA, 22, 23
22.
Poedintei i irdngere a inimii in loo de
bucurie.
Proorocie despre Valea descope-
ririi. Ce ai tu, ea tot norodul tau s'a
urcat pe acoperipri,
Tu cetate zgomotoasa, cetate plina
de zarvä §i de chiote de veselie ? Uc4ii
tai n'au cazut de sabie i n'au murit in
lupa.
Capitanii täi au fugit laolaltA i au
fost luati robi loza nici o sageata trasà;
toti vitejii tAj au fost legati, gramada,
pe ettnd erau fugan.
Pentru aceasta vA zic: Intoarce-
ti-va privirea de la mine la lasati-ma si
pläng amar; nu va imbulziti sa m'a män-
gftiati de priipadul fiicei poporului meu,
Ciici este o zi de razmirita, de ras-
turnare i de spaima, poruncità, de
Domnul Dumnezeul Savaot in Valea
descoperirii: prabu§ire de ziduri i tipe-
tele celor ce fug spre munti!
Elamul a luat tolba cu sägeti, por-
nind in convoi de calareti, i Chirul a
scos pavaza!
Mândrele tale vai sunt pline de care
de räzboi i cäläreii stau tabariti la
portile tale;
i ridicat a fost acoperemantul de pe
luda, dar atunci tu te uiti la stränsura
de arme din casa: « Padurea Libanului o,
Si spärturile zidurilor cetatii lui
David, care sunt fä,ra numär, le luati
aminte §.1 adunati apele din iazul cel de
jos ;
Si numarati casele din Ierusalim,
darbanati casele ca sa dregeti zidul.
Si faceti un iaz mai mare filtre
cele cima ziduri, ea sä, strangeti apa din
vechiul hele§teu. Dar voi nu luati aminte
la cel caro a fiicut toate acestea! Pe Cel
care le-a pregätit de demult, voi nu-1
vedeti!
Ci, in ziva aceea, Doranul Dumne-
zeul Savaot ne indemna sä plängem, si
suspiniim, sä, ne radem capul i sä ne
incingem cu sac.
Ci, dimpotrivä ! Iatit bucurie
veselie, boj täiati i oi junghiate; im-
buibare cu carne klio betie: Sä mincim
sa bem, caci mäine vom muri!*
683
www.dacoromanica.ro
De aceea Domnul Savaot s'a des-
coperit iar iar auzului meu: acest
11.1
pacat nu vi se va ierta vouä, pana când
yeti muri! Agá. rostit-a Dornnul Dum-
nezeul Savaot.
Impotriva lui Sebna, sfetnicul pala-
tului, jata ce apune Domnul Dumnezeul
Savaot: e Du-te i intra la acest dregátor,
Care îi sapä mormânt pe loe inalt
§i care 10 pregate* loca q in stânca:
Ce ai tu e'r cine e§ti tu, de-ti sapi aci
mormint ?
Iatä, ca Domnul te va inhata cu
putero i te va azvärli, voinicule, cät
colo !
Te va infarpus i te va azviirli ea
pe un ghem, ca pe un ghemotoc, in amp
deschis i larg. Acolo tu vei muri; acolo
se vor fränge falnicele tale care, tu ru§i-
nea casei stapitinului täu!
Eu iti voi lua slujba ta §a te voi da
jos din dregätoria ta.
Si in ziva aceea voi cherna pe sluga
mea, pr Eliachim, feciorul lui Hilchia,
Si-I voi imbraca cu ve§mintele tale
qi-1 voi incinge cu bräul tau vi-i voi da in
mâná dr, gatoria ta. Si va fi tata pentru
cei ce locuesc in Ierusalim i pentru casa
lui luda.
Si voi pune pe umerii lui cheile
casei lui David, §i daca el va deschide,
nimeni nu va inchide, EA dacä, el va in-
chide, nimeni nu va deschide.
Si-1 voi bate ca pe un cui in loe
värtos i va fi scaun de cinste in casa
tatalui säu. »
De el se va atarna toatä povara
casei tatalui, crangile ca zmicelele,
1.1
toatá válsária mica, precum i pocalele,
precum 1.1 ulcioarele.
a In ziva aceea », - zice Domnul
Savaot, - e cuiul infipt in locul cel de
nädejde se va slábi, se va fränge i va
aldea, Efi povara care atarna de el se
va face praf - caci a§a grait-a
Doranul!
23.
Jalea, prdpddul # moarlea veni-vor asupra
Tirului.
1. Proorocie impotriva Tirului. Jeli-
cordbii ale Tar§i§ului, deoarece pus-
tiit a fost limanul vostru! Niel o casa,
 ISAIA, 24
n'a mai rämas! Niel o corabie nu mai
intr.& ! De pe coasta Ciprului le-a sosit
aceastä veste.
Amutiti, voi cei ce locuiti la tärmul
pe care negutAtorii Sidonului,
räscolitorii märilor, vä umpleau de bo-
gätii!
Si de peste noian de ape, gräul
Nilului, secerat din valea lui, era ve-
nitul vostru si era ettf}tigul popoarelor.
Rusineazii-te, Fenicie, ciici marea
zice: s Tu n'ai avut duren i de mama, tu
n'ai nitscut i nici n'ai crescut feciori
nici n'ai ridicat fete I*
Ciind vestea va ajunge in Egipt,
locuitorii lui vor tremura la auzul ne-
norocirilor Tirului.
Treceti spre Tarsis, bociti-vä, voi
locuitori de pe tärmuri!
Nu este oare aceasta cetatea voa-
strä, cea plinä de petreceri, a cärei
obarsie se urea in varstele stravechi,
care isi indrepta mereu pasii ca sä in-
temeieze noi sälasuri?
Cine a pus la cale acest lucru impo-
triva Tirului, impärtitoarea de cununi,
ai cärei negutatori erau principi i ai
cärei stdpáni de corii,bii erau cei mai
vestiti de pe pämänt
Domnul Savaot a plänuit aceasta,
ca sä dea de rusine trufia prea sträluci-
toare i sä, micsoreze pe toti mai marii
pamfintului.
Revarsit-te in tara ta, ca Nilul,
popor din Tarsis, cäci portul tau nu mai
este !
El a intins mana asupra marii
si a cutremurat împäráii1e. Domnul a
ränduit Feniciei sá i se därâme intEtri-
turile,
Si a rostit: Acum nu mai zburda,
tu cea infrantil, dar pänä aci nebiruità
fecioarii, a Feniciei! Scoali-te i du-te
la Chitei, dar si acolo nu vei avea tihnit ! #
lath" tara Caldeilor acest popor
nu aunt Asirienii el a dat-o
fiarelor pustiei. Ei si-au intiltat turnuri,
au diírttmat palate, facut-au totul pa-
raginä.
Bociti-vä, voi coräbii ale Tarsi-
portul vostru a fost därlimat.
Si va fi in ziva aceea cá Tirul va
fi uitat saptezeci de ani, ca in anii de
684
www.dacoromanica.ro
domnie ai unui singur rege, i la affix-
situl color saptezeci de ani Tirul va fi
asa cum se zice in citntecul desfrtt-
natei:
« Ia chitara i strabate cetatea,
tu desfrttnatä, de toti uitatii! Cântii cu
mäiestrie ! Zi din gurä cu foc, ca lurnea
sä-si aducá aminte de tine ! #
Si dupä cei saptezeci de ani Domnul
va cerceta iarái cetatea Tirului i ea
va castiga din nou cAstigu-i de desfrrinatit
si se va iubi cu toate impärätiile pa-
mântesti, de pe fata a tot ptimäntul.
Ci tot chstigul ei i toati plata ei
cea necuratä, vor fi afierosite lui Dumne-
zeu i nici nu vor fi stränse i nici puse
deoparte; ci ciistigul va fi pentru cei
ce slujesc inaintea Domnului, ca sä
mänitnce din belsug i Ea se imbrace in
odajdii scumpe.
24.
Semne mart pe pdmeint ca fi in cer.
mdntul se reistoarnd sub povara nelegiuirii
o4tefti.
lath" , Domnul va pustii pämäntul
va preface in pustietate, va rästurna
fata lui si va imprästia pe locuitori.
Si preotului i se va intämpla ca i po-
porului, stäpänului ca i robului, slugii
ca i stiiptinei sale; vánzatorului ca
cumpärätorului, imprumutätorului ca
celui care se imprumutii, datornicului
ca i celui ce are zapisul datoriei.
Pämäntul va fi pustiit si va fi
prädat, fiindc6, Domnul a gräit cuvantul
acesta.
Pämäntul jeleste si se ofileste, lumea
toatä,,se usuci i este in cumpiinit mare,
cerul laolaltä cu pämäntul trag de
moarte.
Pämantul stä pitngärit sub cei ce-1
locuesc, cáci ei au cälcat legea, au infränt
ränduiala i legämäntul 1-au stricat pe
veci.
Pentru aceasta, blestemul mistueste
pitmantul i locuitorii de pe el ispitsesc
picatul ; drept acees, cei ce locuesc pe
pämiint sunt mistuiti i oamenii riimas-au
putini la numär.
Via titnjeste, vitelo Bunt firave, cei
altádatá cu inima veselä suspinit.
 ISAIA, 25
Curmatu-s'a zanganitul zburdalnic
al tipsiilor, chiotele petrecatorilor au amu-
tit, stinsu-s'a viersul cel dulce al harfei;
Cantecul nu mai merge man& in
man& cu pocalul, i bitutorului vinul
i se pare amar.
Cetatea pustiitit sta., daramata;
portile caselor sunt stavilite ;
Pe ulitg, lumea urla dup.& vin. Nu
mai este nici o bucurie; veselia s'a dus
din targ.
In cetate a ritmas numai pripadul,
porti darftmate i stricate.
Asa se va intámpla in cuprinsul
pitmantului, inlituntrul popoarelor, asa
ca la batutul mäslinilor i ca la culesul
viei, dupg adunatul poamei.
Aceia inaltg glasul i cantit, pro-
slavind marirea Domnului, mai zgomo-
tos decal oceanul:
a Voi cei din rasarit, preamariti pe
Domnul! Voi cci de pe tarmurile mgrii,
cinstiti numele Domnului Dumnezeului
lui Israil
De la marginile pitmäntului noi
auzim cantand: Märire celui drept ! *
Ci eu zic: « Vai de viata mea! Vai de
viata mea! Vai de mine! Cei nelegiuiti
cu mima aunt nelegiuiti i cu fapta!
Groazit çi groapit i curs& veni-vor
peste voi, locuitori ai piimantului !
Cel care va fugi de groaza cadea-va
In groapg, cel care va scapa din groapg
se va prinde in lat ! Caci stitvilarele cele
de sus se vor deschide i temeliile plimiin-
tului se vor clatina.
Pgmantul se sfartima, p5mantul
plesneste i sare in bucati, ptimantul se
elating !
Pgmantul se misci incoace i incolo,
ca un om beat, se da In sus i in jos ca
un scanciob; placatele 11 apasit, cade,
ca sa, nu se mai scoale!
Si in ziva aceea Domnul va cerceta
cu asprime, acolo sus, ostirea cea de sus
pe paniftnt, jos, pe imparatii pgman-
tului.
Si ca robii vor fi inchisi ¡rite° In-
chisoare sub piimant i dupii, multi
vreme vor fi cercetati.
Luna va fi rosie, iar soarele va
pierde din lumina lui, deoarece Domnul
Savaot va fi imparat i slava lui va 'Ara-
www.dacoromanica.ro
685
.
luci inaintea batranilor lui, in muntele
Sionului i in Ierusalim!
25.
Cantarea celar ce-au trecut prin valea
mortii fi au iefit teferi.
Doamne, tu esti Dumnezeul meu!
Pe tine te voi preamari i numele tau
voi làuda, cad tu ai adus la indeplinire
rainunate puneri la cale, care, din vremi
stravechi, hotarite au fost cu neschimbare.
Caci tu ai fa:cut din Cetate o gramadg
de pietre, si din locul cel intgrit o para-
ging. Cetatea celor trufasi, o data, risi-
pitä, nu va mai fi claditit in veac.
Pentru aceasta, neamuri puternice
te vor proslavi, cetatile popoarelor tari
de tine se vor teme,
Caci ai fost sciipare pentru cel Gar-
man, aditpost pentru cel ce era in strilm-
toare, liman In vremini vijelioase, um-
brar in tirnp de arsita, cand rgpsitul
celor tirani este ca ra,paiala ploilor de
iamb,' in pieptul zidului,
Si ca vipia soarelui inteun plimant
uscat. Potolit-ai zarva color
Precum dogoarea zilei se astamparg cu
umbra unui nor, asa domolesti tu cantecul
de biruintit al celor impilittori i silnici.
Si Domnul Savaot va pregiiti, In
muntele acesta, pentru toate popoarele,
()spat cu mancitri grase, ()spat cu viiauri
alese, cu belsug de maduvg, cu vinuri
bine limpezite !
Si in muntele acesta el va da lao-
parte valul care Invalueste toate po-
poarele i perdeaua care acoperg toate
neamurile.
El va nimici moartea pe vecie! Si
Domnul Dumnezeu va sterge lacrämile
de pe toate fetele, i rusinea poporului
eau o va departa de pe pamant, caci
Domnul a grait !
Si se va zice In ziva aceea: *Iatit
Duinnezeul nostru, in care nadajduim
sä fim mantuiti. Iatä Domnul pe care 11
asteptilm. Sit ne bucuram i sä ne ve-
selim de mantuirea lui!*
Cgci mina Domnului se va odihni
pe acest munte; 14Ioabul Ina va fi calcat
In picioare, pe locul lui, ca niste paie
In groapa Cu gunoi,
 . ISAIA, 26, 27
Si va intinde mainile sale precum
innotatorul le intinde ca sa innoate. Dar
Domnul va smeri mandria lui, cu
rneatera stradanie a mainilor lui.
Si zidurile tale cele tari j inalte
le va nimici ai le va risturna, la pämant,
In pulbere.
26.
Altd cantare de mullumire.
In ziva aceea se va canta cântarea
aceasta in tara lui luda: Avem o cetate
intarita Domnul ne ata intr'ajutor, ca
:bate ziduri i ca niate intarituri.»
Deschideti portile, sá intre un neam
drept, care pa,zeate credinciosia!
Celor cu nadejde neclintita, tu le
dai nantuirea ta, pacea ta, cand vi-au
pus in tine toata nadejdea.
Nadajduiti in Domnul pururea, caci
Dommil Durnnezeu este stanca in veac.
El a smerit pe cei ce stateau la (ida-
post in castele, cetatea cea mandra el
a doborit-o. a smerit-o pana la piimant
ai a culcat-o in pulbore.
Ea este caleata in picioare: picioa-
rele oropsitilor, paaii obijduitilor!
Cala celui drept este dreapta;
tu netezeati cararea pe care umbra cel
ara prihana.
Pe calea inva,taturilor tale, Doamne,
noi te aateptlim. Numele tau i pome-
nirea ta sunt dorirea sufletului nostru.
Sufletul meu te doreate in ceas de
noapte; duhul meu nazueate spre tine
dimineata. Cand indreptarile tale vor
fi pe pamant, cei ce locueso lumea in-
vata-vor ce este dreptatea.
Daca de cel fara de lege ne este
infla, el nu mai invata ce este dreptatea
si in pamántul celor sfinti el savaraeate
strilmbatatea ai nu vede debe inaltimea
Domnului.
Doamne, mana ta este riclicata, dar
ei nu o vad! Vedere-ar ravna ta pentru
poporul tau i s'ar face de ocara! Focul
sortit vrajmaailor tai manance
Doamne, da-ne noua pacea ta,
fiinda tot ceea ce ni se intampla, tu
ni le-ai fácut!
Doamne Dumnezeul nostru, avut-
am peste noi i alti stapani, dará de
www.dacoromanica.ro
686
tine, dar noi numai pe tine te vom lauda
voin pomeni numai numele tau !
Mortii nu vor fi iarassi vii i um-
brele nu vor invia; de aceea tu i-ai pe-
depsit i i-ai nimicit i ai aters pa,na,
numele lor.
Inmultit-ai poporul, Doamne, in-
poporul ai te-ai preamärit pe
tine FA ai lárgit botarele tariil
Doamne, pe tine te-am cautat in
vreme de restriste, catre tine am strigat
In scarba noasträ, cand a venit peste noi
pedeapsa ta.
Ca femeia insireinata ai gata sä
nasa., care se zvarcoleae i striga in du-
rerea ei, aaa am fost, Doamne, cu totii
In fata ta!
Ca impovarati de facere am fost
EA in dureri ne-am zvareolit, dar am nas-
cut vánt ! Mantuire tarii n'am adus
locuitori pe lume nu s'au nitscut!
Dar mortii täi vor trai i trupinile
lor vor invia. Deateptati-va, tresaltati de
bucurie, voi cei ce saldaluiti in pulbere!
Caci roua ta este rolla de lumina
mantul va naate din nou pe cei adormiti.
Sus, poporul meu! Infra in camarile
tale ai incbide uaa dupl tine! Ascunde-te
o clipá, pana cand va trece mania!
Caci iata Don:ir:mi va ieai din lo-
caaul sau, ca s'a pedepseaseä. &fide-
legile locuitorilor pamantului. Pamantul
va da pe fata sangele pe care 1-a supt
pe uciaii lui nu-i va mai tab:mi.
27.
Saptinul viei este Domnul. Via va
flori pururea.
In ziva aceea, Domnul se va napusti
cu sabia sa, grea, mare ai puternica, im-
potriva balaurului, a aarpelui care fugo,
impotriva leviatanului, a sarpelui inco-
Facit, ai va onaori balaurul cel din Nil.
Si se va zice in ziva aceea: Vie
frumoasii, canta »
Eu, Domnul, sunt strajärul; in
fiecare clip& o ud i o stropesc, ca frunza-i
si, nu cada. Zi, noapte, o pazesc.
Nu sunt maniat de fel pe ea. Dar ce
era sa, fac, cand o napadisera spinii
scaietii? Am pomit razboi impotriva-le
le-am dat foc 1
 ISAIA, 28
Ci mai bine este sä stea omul sub
ocrotirca mea ai cu mine sä fac5, pace,
pace sä fac5, cu mine!
Dar intr'o zi Iacob va prinde
Israil va inflori, va odräsli a't cu
roadele sale va umple lumea.
L-a lovit oare Domnul cum a lovit
pe ciflEtii lui, sau l-a ucis aaa ca pe uci-
gaaii lui?
Nu! Ci, izgonindu-i ai trimitandu-i in
robie, ti-ai fäeut rafuiala cu ei. I-ai spul-
berat cu räsuflarea ta, ca pleava, in ziva
vijeliei din rásárit.
Ala trebuia B5, fie ispäaitä fdrädele-
gea lui Iacob i acesta era sá fie rodul
iertärii päcatului lui: el sä ah-trame in
bucäti toate pietrele jertfelnicelor ido-
leati ca niate pietre de var, çi niciodatd
nu se mai ridice Aaerele i stalpii cei
ridicati in cinstea soarelui.
Cetatea cea intaritä rämanea-va
singurii un loe päräsit a't neumblat ca
un pustiu. Acolo va paute juncul, in
ea va fi locul lui de odihnä ai el va
paute lästarii tineri.
Cand crängile se vor usca, se vor
fringe Efi vor cadea, atunci veni-vor
femeile sà le punä, pe foc. Acesta-i popor
fárä de minte a't Ziditorul lui nu se mai
milostiveate de el ai F5,catorul lui nu-1
mai rabdä.
Si va fi c5, in ziva aceea Domnul
aduna-va roade de la Eufrat i pänä la
raul Egiptului; a't voi yeti fi culeai unul
cate unul , fil ai lui Israil!
In vremea aceea, trambita cea mare
va trb,mbita i cei care se pierduserg in
tara Asiriei vor veni, kfi céi ce se risipiserä
in tara Egiptului se vor fuchina Dom-
nului, in mtmtele cel sfánt, in Ieru-
salim.
28.
Dojand i infruntare Samariei. Nu vci
puneti, widejdea in iscusinta oamenilor.
Vai tie, cununit mändrä a betivilor
din Efraim ! Vai tie, floare trecittoare
care straluceati in gateala lor, pe createtul
väilor mitnoase, dar pline de betivi!
lata, un duaman tare ai puternic stä
In slujba Domnului: ca un potop de
www.dacoromanica.ro
687
grindinit, ca o T'Apresa de v'ant vijelios,
ca o n5,val5, de apä in aivoaie, riistoarnä
totul la pämant.
Ea va fi citicat.5, in picioare, cununa
cea märeatil a betivilor din Efraim.
lar floarea treatoare care stritlu-
cegte in diadema de pe varfurile minoase
ale vàii, va fi ca o smochinii timpurie
mai inainte de cules; cine o vede o ia
o m'imana), !
In ziva aceea Domnul Savaot va fi
munan& strillucitoare i stralucitä diademil
pentru rämäaita poporului
Insufla-va duh de dreptat,e celor
ce stau la judecatd, cu dreptate i tärie
celor ce se lupt5, la porti.
Dar a't aceatia sunt turburati de vin,
näuciti de hauturi ametitoare. Preotul
a't profetul se clatinä de betie, sunt zapa-
citi de bäuturä, se impleticesc de multul
vin bäut, bat ampii c5,nd proorocesc ; se
clatin5, cand îi rostesc hotä,ririle.
Toate mesele sunt pline de värsii-
turi Efi nu mai este nici un loe curat.
Dar tot ei zic: « Pe cine vrea sà in-
vete el intelepciunea i cui vrea s5,
destiiinuiascä descoperiri? Desigur co-
piilor deabia intärcati i läsati de curand
de la san.»
Si-0 bat joc: tau latau, tau latau,
cau lacau, cau lacau, zer aam, zer aam
(porunch peste poruncii, randuia15, peste
anduialä, indreptare peste indrepta,re,
putin ici, putin colea).
Cu adevarat, prin limbo celor
gangavi i prin limbá streinä va griii
poporului acestuia.
Domnul a rostit: 4 latà odihna,
se odihnea,sc5, cel care e obosit; jata
inviorarea! # Dar ei n'au voit 85, asculte.
Si cuvântul Domnului va fi pentru
ei, intr'adevar : tau latau, tau latau,
cau lacau, cau lacau, zer aam, zer aam
(poruncit peste poruncii, randuialá peste
randuialä, indreptare peste indreptare,
putin ici, putin colea), ca sä, se ducá,
sä se impiedice poticnindu-se i ni se
sfärame ai in cursi sil, fie prinai !
Pentru aceasta, ascultati cuvântul
Domnului, voi oameni batjocoritori, cä-
petenii ale poporului din Ierusalim!
Voi ziceti: «Noi am fiicut legamant
cu moartea i cu Seolul fiicut-am in-
 ISAIA, 29
harapnicul vijaitor cand va
trece, nu ne va ajunge pe noi,
ue-am fäcut din minciung adiipost
din inselAciune ascunzitoare!*
Drept aceea asa zice Domnul Dum-
nezeu: *Pus-am in Sion o piatri, piatr5
de incercare, piatra din capul unghiului
ceo de mare pret, bine pus& in temelie;
cel care se va bizui pe ea nu se va clätina !
$i voi face judecata dreptar
dreptatea voi face-o cumpimä. $i grin-
dina va lua la vale adipostul minciunii
potop de ape va da peste ascunzatoarea
$i legamântul vostru cu moartea
va fi stricat i intelegerea voastri, cu
$eolul va fi desfiicuta. and harapnicul
vajilitor va trece, veti cidea sub el
zdrobiti!
Ori de cite ori va trece, vä va lovi.
Ctici va trece in fiecare dimineati ziva
noaptea, i numai °At veti auzi de
el, vi, va scutura groaza!
Caci patul va fi prea scurt ca sä
te intinzi in el 0 pitura prea ingusti,
ca sä te invelesti cu ea. »
Ciici Domnul se va scula, precum
altiidatä in muntele Peratim, 0 se va
intdräta ca in voleo Ghibeonului, ca eá
sfivarseasc5 fapta sa, fa,pta sa ciudati,,
sá implineasc5, lucrul stt,u, lucrul eau eel
mai presus de fire.
Deci acum ispräviti cu batjocura,
ca nu cumva lanturile voastre sä se in-
greuieze si mai mult, cici de la Domnul
Dumnezeu Savaot am auzit c5, präpädul
este hotärit sä vie peste tot pamântul!
Luigi aminte i ascultati glasul
meu; bägatori de seam& i ascultati
graiul meu!
Oare in fiece zi plugarul
seamitrul, desfundä piimântul 0-1 gri.,
peazit ?
Nu vine el apoi, dupi, ce i-a netezit
fata, sá samene meiul, sá arunce in
brazde chimenul, sä, punä gräul i orzul
alacul pe de margini ?
Dumnezeul lui il invatä
aceste ränduieli.
Meiul nu este treerat cu tavElucul
si roata tävalucului nu trece peste chi-
men ; ci meiul este bi,tut cu un toiag
chimenul cu o nuia.
www.dacoromanica.ro
688
Iese bobul de gam zdrobit? Nici-
decum ! Gritul nu e treerat inteuna! $i
dad, treci cu rotile tävälucului i cu caii
peste el, de sfärtimat nu-1 sfärämi.
$i aceasta vine tot de la Domnul
Savaot. Minunat e sfatul lui 0 mare
este purtarea lui de grija!
29.
Impresurarea i mtlutuirea cetalii Ariel.
Vai tie Ariele, Ariele, cetate unde
David 0-a pus tabära ! Treadt an de an,
sirul de praznice sä se sfárseascit!
Apoi voi impresura Arielul i va fi
suspin i vaiet! Tu imi vei fi cu adevärat
jertfelnic al Domnului !
Ca David voi tábârî imprejurul
te voi inconjura cu santuri i voi ridica
valuri impotriva ta.
Tu vei fi nàbusit i glasul täu va
iei ca din pimänt; vorba ta va fi ca o
soaptil din täränä. Vocea ta va parea
murmurul unei näluci ce iese din pämänt,
0, din colb, spusele tale ca un suspin
se vor pirea.
Multimea vri,jmasilor tái va fi ea
pulberea märuntä, ceata
lAi ca pleava care zboari. Dar inteo
clipi.,
Fi-vei ajutat de Domnul Savaot, cu
tunet, cu cutremur i cu naprasnä, mare,
cu vijelie cumplitä i cu fläcäri de foc
raistuitor !
$i ca un vis, ca o vedenie de noapte
fi-va multimea de noroade lupt5toare
impotriva lui Ariel, care se räzboiesc cu
el 0 cu cetatea lui 0 de jur-imprejur o
impresoarä.
Intocmai ca i cel care viseazil
li este foame i iatä se desteaptä tot cu
päntecele gol, 0 ca cel caruia Ii este Bete
apoi se desteaptä insetat i chinuit,
tot a.sa se va intämpla cu acele noroade
luptätoare impotriva muntelui Sion !
Stati incremeniti i inmärmuriti,
orbi i orbi rämäneti! Imbiitati-vii, dar
nu de yin ; catinati-vä incoace i incolo,
dar nu de bäutura!
Citei Domnul a värsat peste voi un
duh de toropealä. El a inchis ochii vo-
stri, profetii, i capetele voastre,
le-a acoperit cu v5,I.
 ISAIA, 30
Drept aceea, once descoperire a
ajuns pentru voi ca serisele dintr'o carte
pecetluitä. Dacti le dai cuiva care stie
carte si-i zici: « Citeste! », el iÇi riispunde:
« Nu pot, dici cartea este pecetluitä!
Si (lac& o dai cuiva care nu stie
carte zici: « Citeste! », el iti va rio.-
spunde: s Nu stiu carte! »
Si a zis Domnul: « Pentru cá,
poporul acesta se apropie de mine si cu
gura si cu buzele má einsteste, dar cu
Mima stä, departe, fiindeä, cinstirea pen-
tru mine nu este decát o ränduiald
neascii, invittatit pe dinafarà,
De aceea face-voi pentru norodul
acesta minuni färit seamiin. Intelepciunea
celor intelepti va pieri i istetimea celor
isteti se va ascunde.
Vai de cei adanci la ascuns planu-
rile lor inaintea Domnului, ca faptele lor
sä se sävärseaseä, la intuneric ! Vai de cei
care zic: 4 Cine ne vede? Cine ne stie ?
0, multa voastrit strieticiune ! Oare
olarul trebue socotit la fel ea lutul?
Poate sit zicit scula fäcutit despre lucrit-
tor: Nu m'a fácut el! », sau ulciorul
sá zicá, despre olar: o Ce se pricepe el! s?
Inca putinä vreme, i Libanul se
va schimba in griiding i gradina va fi
socotitä plidure.
In vremea aceea, cei surzi vor
auzi cuvintele cartii i ochii color orbi
vor vedea, färä umbrii, i fiirä, intuneric ;
Cei smeriti se vor bucura intru
Domnul i cei siiraci se vor veseli de
Sfitntul lui Israil.
Oki tiranul nu mai este si bat-
jocoritorul a pierit, nimiciti au fost cei
ce pandeau sä facit räu,
Cei care dddeau vina pe nevinovat
intindeau in poartä curse judeciitoru-
lui, i cu eärciobdrii riipeau dreptul ce-
lui cinstit.
Pentru aceasta, Domnul, care a
räscumpärat pe Avraam, asa rosteste
eittre casa lui Iacob: a De aci incolo
nu se mai rusineze Iacob i fats, lui
nu se mai ingiilbeneascii.
Si atunci cand vor vedea lucrul
mäinilor mele in mijlocul lor, sfinti-vor
numele meu, vor numi sfänt pe Sfäntul
lui Iacob si se vor teme de Dumnezeul
lui Israil.
www.dacoromanica.ro
689
Cei rätificiti Cu duhul vor &grata
intelepciune i coi chrtitori inviitäturit. *
30.
Sfaturi protivnice infelegerii cu Egiptul.
Vai de feciorii räzvrätiti », zice
Donmul, « de cei ce planuesc färä de
mine, si fac legiiminte care nu sunt
duhul meu, i grilmädese pacate peste
pitcate !
Ei iau calea Egiptului, farit sit mä
intrebe pe mine, i se duc sä caute aju-
tor la Faraon i la umbra Egiptului sá se
adAposteascii.
Pentru aceasta sprijinul lui Faraon
va fi pentru voi rusine, i rfis aditpostul
la umbra Egiptului.
Cu toate cä, voevozii lui au ajuns
la Toan i pänä la Hanes trimisii lui,
Teti laolaltá nedumeriti vor fi de
acest norod fárá folos, de nici un ajutor,
de nici o trebuintii, ci dimpotrivit de
ocarä si de 'is.
Proorocie despre fiara cea mare de la
miazá-zi. Printr'o tar& de papad si de
jale, cu lei si cu leoaice, cu nitparci
cu serpi zburittori, ei duc pe miigari avu-
tale lor i pe arnile comorile lor, la un
popor care nu le foloseste la nimic.
Ajutorul Egiptului este desertiiciune,
este nimica toatá, pentru aceea il nu-
mese: Balaurul cel amortit ».
4 Acum du-te, serie acestea pe o
tablitä i trece-le jute() carte, ea 86, fie
marturie vesnicti, pentru vremea de mai
tärziu,
C.ici ei stint popor de razvrätiti,
neam minemos, care nu voiesc s'audá
de legea Domnului!
Care zic proorocilor: « Nu mai
vedeti nimic ! » i väaitorilor :Nu ne mai
proorociti adevärul, ci spuneti-ne lucruri
magulitoare, i vedeti pentru noi anal+,
gitoare vedenii!
Dati-vii, laoparte din cala cea
dreaptä, abateti-vii din drum i luati din
fats, noasträ pe Sfäntul lui Israil!
Pentru aceasta, asa zice Sfiintul
lui Israil: a Fiindc5, voi ati dispretuit
cuvântul acesta i ati radajduit in
strilmbatate si in neadevär i ati
numai in ele,
44
 ISAIA, 31
Pentru aceasta pgcatul vostru va
fi ca spartura inteun zid inalt, care din-
tr'o data i pe neaateptate se prábuaeate;
Ca un vas de lut care atat este de
apart ai de zdrobit Ufa milg, incat intre
cioburile lui nu se ail& nici railcar unul
cu care ea iei foc din vaträ sau sg, aduci
un strop de 0,0, de la ciamea. »
Cad aaa zice Domnul Dumnezeu,
Sfântul lui Israil: s Dacti va yeti pocii,i
va yeti astampäxa, vá, yeti miintui;
caci intru linite i in bunk nadejde stä
vartutea voastra ». Dar voi n'ati vrut
ea ascultati,
Ci ati zis: e Nu! Noi vom fugi
ctilari pe cai ! » De o.ceea trebue sit fu-
giti! i iaraai ati zis: o Vom calgri pe cai
iuti ea vântul!» De aceea vor goni dupg,
voi, de zor, prigonitorii voatri!
0 mie vor fugi de amenintarea
unuia singur, i cand vâ vor ameninta
cinci mii, toti veti rupe-o de fug& pan&
&and yeti ramanea ca o präjinti pe varful
muntelui i ea un st,eag pe varf de deal.
Dar tocmai de aceea Domnul
aateaptä sa se milostiveascä spre voi,
de aceea el se va ridica sa vá arate in-
durarea sa. Caci Domnul este Dumnezeu
al dreptiltii: fericiti sunt2cei care nit-
dajduese intr'insul!
Popor din Sion, care locueati in
Ierusalim, nu plange ! El se va milostivi
la glasul strigatului tau ai te va auzi
degrabg!
$i Domnul iti va da tie painea
necazului i apa nevoii, lar cei ce te
povatuesc nu se vor mai ascunde, ci
ochii did vedea-vor pe dascalii
urechile tale vor auzi aceste
i infierbilntat, hotarit pentru Moloch;
cuvinte la spatele tau: data calea, apu-
cati pe ea! s, fie má o ja la dreapta, fie ca
o ja la stänga.
Atunci, argintul care imbracti
idolii il yeti gag spurcat i aurul care
impodobeate chipurile turnate il yeti
arunca drept necurat i yeti zice: o Afar&
de aici !
*i atunci el IIi va da ploaie pentru
samlnatura ta pe care vei sii,mina,o pe
pámânt i painea pe care o va rodi
tarina va fi gustoasä i hranitoare.
Turmele tale vor paute in ziva aceea pe
pajiati intinse.
690
www.dacoromanica.ro
$i bou i miigarii care lucreazii
pamantul manca-vor nutret dat cu sare,
trecut prin vanturatoare i prin ciur.
Atunci pe orice muute inalt ai pe
once deal mare vor curge raulete
paraie de apa, in ziva marelui
cand turnurile vor
Si luna va strdluci ca soarele, iar
soarele striduci-va de aapte ori mai Inuit
decat lumina a aapte zile, in ziva când
Domnul va lega ränile poporului eau ai
va tämildui zdreliturile lui.
Iatii marirea Donmului care vine
de departe, mania, sa e foc ai nor greu
de fum: buzele sale aunt pline de urgie
limba sa e foc mistuitor!
Suflarea lui ca un aivoi ntivalnic
care ajunge pan& la gat; el vine sa
cearna popoarele in sita pieririi i sa
punä, in fâlcile lor fraul ratticirii!
Voi yeti data atunci ca in noaptea
prä.znuirii unui praznic, i cu bucurie
mare va yeti bucura, ca unul care pur-
cede cu ciintec de flaut sit urce in mun-
tele Domnului, la stanca lui Israil.
i Domnul va slobozi glasul stiu
cel puternic f}.1 va prävali bratul stiu, Cu
furie naprasnicii, cu izbucnire de foc
mistuitor, cu potop de ploaie Cu grinding.
Astfel, la glasul Domnului, Asiria
va tremura, in vreme ce Doinnul o va
pedepsi cu toiagul.
Si de fiecare data cand Domnul o
va lovi cu toiagul mustrarii, tipsiile
harfele vor izbucni in cintece! i ne-
contenit Domnul o va lovi cu bratu-i
aviintat.
Un cuptor de multa vreme este
vatra lui de foc e mare si largä; järatie
lemne sunt din belaug. Suflarea Dom-
nului, ca o vijelie de fläcari, 11 va aprinde.
81.
Neidejdea in ajutorul Egiptului
este de¢artd.
1. Vai de cei ce se pogoara in Egipt
dupä ajutor i se bizuesc in caii lor
In multimea carelor fai pun nadejdea
in puzderia calaretilor, dar nu-vi in-
drepteaza privirea catre sfantul lui Is-
rail si nu intreabii, pe Domnul.
 iSAIA, 32
Dar el este destul de intelept ca
sä abatd pritpädul i nu-si ja inapoi cu-
viritele. El se lidie& impotriva casei
celor firit de lege i nu sprijineste pe cei
ce sdvirsesc piicate.
Egiptul este om i nu Dumnezeu,
caiilui sunt carne tfi nu duh. Cand
Doinnul isi va intinde mina sa, ocro-
titorul se va Impiedica i ocrotitul va
aldea, i amindoi impreunä vor pieri!
Cdei kit& ce mi-a grdit Donanul:
Precum leul i puiul de leu racnese ciad
au inhdIat prada, si impotriva lor se
aduna toat& ceata ciobanilor, dar ei nu se
infioarä si nu se clintesc nici de zbie-
retele, nici de multimea care-i inconjoard,
tot asa Domnul Savaot se va pogori sd
se rázboiascti pe muntele Sionului si pe
colina lui.
Ca ptisdrile care se rotesc deasupra
cuibului, asa Domnul Savaot va ocroti
Ierusalimul, il va acopen, il va apara,
11 va °ruta si 11 va scb,pa.
Intoarcqi-vti cu poedintà la acela
de la care 4i chzut atta de adinc,
feciori ai lui Israil!
In vremea aceea, fiecare din voi yeti
urgisi idolii de argint Ffi cei de aur pe
care i-ald facut cu miinile voastre vi-
novato.
i Asiria va cadea in sabie, dar nu
in sabie °menease:6,, i nu sabia °menease&
va minca-o. Va rupe-o la fuga de dina-
intea sabiei, iar ostenii ei vor fi dusi in
robie !
i :Afinca ei se va topi de spaimii
principii ei vor fugi de sub steag s,
zice Domnul, care-si are vatra sa in
Sion si cuptorul sdu in Ierusalim.
82.
Stdruitoare indeninuri la trezvie sgi poza
cucernia.
In vremea aceea un imparat va
stdpini prin dreptate i voevozii vor
carmui dupd drepte pravili.
$i fiecare va fi ca un addpost impo-
triva vintului, ca un liman 1mpotriva
ploii vijelioase. ca ptiraiele de apá inteun
pämint uscat si ea umbra unei stanci
inalte inteun Iinut secetos.
www.dacoromanica.ro
691
Ochii celor care vid nu vor fi in-
chisi i urechile celor care aud vor fi
ascult&toare.
mima celor usuratici va judeca
sdniitos i limba celor gdngavi va grill
iute j deslusit.
Nebunului nu i se va mai zice
e de neam bun si celui viclean nu i se
va apune märinimos.
Cdci nebunul grdieste nebunii
mima lui glindeste la fiirddelegi, cum sil
86:s'amase& tictilosii, cum sd raintii pe
Domnul; pe cel lihnit de foame sa-1
base intru flämtinzirea lui i celor inset4i
si nu le dea sä bea.
Uneltele celui miel sunt ticiiloase ;
el phizmueste rele puneri la cale, ca sd
piard& pe cei sdrmani i, prin cuvinte
mincinoase, pe cel sdrac la judecatd.
Ci omul de neam bun cugetd lucruri
euviincioase i stdrueste in cuviinla sa.
Femei fiirti de grijd, scu1a4i-vä, !
Ascultati glasul meu! Fecioare increzd-
toare, 1ua0 arainte la graiul meu!
Intr'un an si cateva zile tremura-
yeti, voi increziitoarelor, ctici culesul
va fi nimicit i strinsul nu se va mai
faca!
Tremurati, neptistitoarelor, infiorati-
Increzdtoarelor, dezbrdcati-vii pina la
piele i incingeVi-vd coapsele cu sac !
Bateti-vä in piept
pentru tarinele cele frumoase, pentru
podgoriile cele mhnoase,
Pentru ogoarele poporului meu,
unde cresc spinii i ciulinii, i pentru toate
casele de petrecere din vesela cetate !
Cilei palatele sunt pustii, cetatea
cea plin& de zgomot e ndpustitä, colina
turnul de strajd, acum paragind
vizuini, fi-vor, de aici inainte, loe de
zburdare pentru intigari i loe de pdscut
pentru turme,
l'in& eind se va turna noud din
Duhul cel de sus. Atunci pustiul va fi
ca o griidind cu pomi i grädina va fi
socotità ca o piidure.
Atunci omenia va sdldslui in pu-
stie i dreptatea va locui in livada cea
cu pomi ;
Pacea va fi rodul dreptäii, roada
dreptiitii va fi linistea i nddejdea in
veci de veci.
11
 ISAIA, 33
Atunci poporul meu va locui in
loe de pace, in sdlasuri de nlidejde
in addposturi ara' grijit.
Dar padurea va cildea de grindina,
iar cetatea va fi smeritä.
Fericiti sunteti voi, care álmánati
In luncile tuturor apelor si 1ásai sá;
umble slobod boul i mdgarul I
33.
Zdrobi rea Asirienilor i despresurarea
Ierusalimului.
Vai tie, pustiitorule care n'ai fost
pustiit, pfaddtorule care n'ai fost inca
priidat! Cand vei sfirsi de pustiit, vei fi
pustiit, alud vei d'Al* de pnidat, prit-
dat vei fi i tu.
Doamne, milueste-ne, càci intru tine
nádájduim, fa ajutorul nostru in fiecare
dimineatä i mAntuirea noasträ in timp
de strdmtorare!
La glasul tunetului titu, neamtuile
fug ; cand tu te scoli, popoarele se risipesc.
lar& prada voasträ va fi zvtintatä
cum zvilinteazii läcustele i peste ea vor
nitväli cum navtilese arObusii.
Märet este Domnul! El sdldslueste
In ceruri; el umple Sionul cu judecatà,
cu dreptate.
Atunci veni-vor peste tine zile sta-
tornice, belsug de bunii pace, de in-
telepciune si de cunostintä, i frica de
Dumnezeu fi-va comoara ta.
Iatä cd, locuitorii lui Ariel stigg pe
crainicii paca pläng cu amar.
Drumurile sunt pustii, nici un tre-
cator pe cale, fiindcä el a stricat
mântul, dispretueste martorii si nu mai
tine seamit de nimeni.
Tara e jalnicii i vestedä; Libanul
tilnjeste i se ofileste. Saronul ajuns-a
uscat ca un pustiu; Basanul i Carmelul
îi scuturit frunzisul.
Acum mä voi scula zice
Domnul,o acum mä voi proshivi, acum
mä voi inälta!
Zamislit-ati film i ati nitscut paie,
suflarea voasträ este foc care
vä va mistui.
Popoarele arde-vor ca in cuptoare
de var, ca spinii tdiati care se mistue
in foc !
692
www.dacoromanica.ro
Voi cei de departe, auziti ce am
fitcut, i voi cei de aproape, cunoasteti
atotputernicia mea!*
Pdcdtosii vor tremura atunoi in
Sion si pe cei raid de lege fiorul Ii va
cuprinde: Care din noi poate s'O in-
dure focul nimicitor ? Care din noi poate
sä stea 10,ngit jarul cel nestins?*
Numai omul cel drept in calca sa
o cel ce grdieste cuvinte de cinste, care
dispretueste cfistigul cel nedrept, cel
ce-si fereste mdinile ca sä nu primeascii,
mitd i care-si astupd urechile când
aude de fárildelegi o îi pune val pe
ochi, ca sh' nu mai Izad& l'hui,
Acela va locui pe creste muntoase,
stAncile cele tari vor fi cetatea lui;
pitine va avea la indemanit i apa nu-i
va lipsi.
Ochii tui vor privi pe impOrat, in
toatit frumusetea lui, si o tara larg in-
tinsit vor vedea;
mima ta isi va aduce aminte de
aceste vremuri de groazd: « linde este
logofiltul, unde este vistiernicul, undo
este cel ce pretiiluia odoarele scumpe
Acest popor obraznic nu-1 vei mai
vedea, acest neam cu grai inchlcit, pe
cara nu poli sd-1 intelegi, care bolboro-
seste o limba de nepOtruns;
In schimb, vei vedea Sionul, ce-
tatea praznicelor noastre; ochii tii vor
privi Ierusalimul, loo tihnit, cort bine
statornicit, ai càrui .hruqi nu se mai pot
scoate i ale citrui franghii nu se mai
pot rumpe.
Ci Domnul este intre noi, aici,
cu toatit märetia sa, ca si cum noi am
sta Ii loe inconjurat cu fluya largi ca Nilul,
pe care nu trece nici un caic cu vtisle, pe
care nu se avantd nici o corabie crdiasci.
Domnul este judecdtorul nostru,
Domnul este cdpetenia noastrO, Domnul
este impitratul nostru, el ne va mottntui!
Franghiile tale s'au si ele
nu mai sprijinii catargul, nici nu tal ne-
clintit steagul. Atunci se va impiírti o
mare pradit i chiopii vor avea parte
de jaf.
Nimeni dintre locuitori Sionului
nu va mai zice: Sunt bolnav po-
porului care-1 locueste ierta-i-se-vor pd-
catele.
 ISAIA, 34, 35
34.
Judecata neamurilor inchipuitd in osan-
direa Edomului.
Apropiati-vii, voi neamuri, i ascul-
tati, i, voi popoare, luati aminte; sit as-
culte pamântul i pliniitatea lui, lumea
toate odra,slele ei!
Caci intiirlitat este Dornnul impotriva
noroadelor, aprins de m'arde impotriva
otiriilor. El le dâ pieirii i hotaraste
pentru ele zi de macel.
Mortii lor fi-vor aruncati pe ciimp,
starvurile lor greu vor mirosi si de san-
gele lor muntii se vor topi si se vor des-
face toate colinele.
Cerurile se vor stránge ca un sul
de carte si toata ostirea lor va &idea,
cum cad vestedele frunze de vita si cele
de smochin.
Caci de inânie s'a imbritat in ce-
ruri sabia Domnului i jata ea peste
Edom coboarit si peste norodul ha-
fázit pedepsei.
Si sabia Domnului este plina de
fango i satulit de grAsime, de slinge de
miei i de tapi, de gräsimea rarunchilor
de berbeci. Caci Domnul gramddeste
jertfe la Bosra i mare macel in tara lui
Edom.
Bivolii vor càdca, impreuna cu ei
FA boii cu taurii. i piimântul se va im-
bata de sangele lor rfi pulberea se va
plámádi cu grdsime.
Circi acerista este ziva de ritzbunare
a Domnului, an de rdsplatire pentru
pricina Sionului!
Raurile In pacura se vor preface si
pulberea in pucioasa. Tara lui, prefa-
cut& In piicura, va arde zi i noapte.
Niciodatii nu se va mai stinge in
veci de veci si din neam In neam inalta
se-vor vapaia i fumul. Pe veci pustiu
el va ramilnea i nimeni pe-acolo nu va
mai trece.
Pelicanul i ariciul se vor
acolo; bufnita i corbul vor fi la ei
acasa. i Domnul va intinde peste el
franghia nimicirii i cumpiina pus-
tiirii.
Nu va mai fi acolo nici un regat, ca
ei sa sue pe tron un rege, i toti voevozii
lui vor fi dati pieirii.
693
www.dacoromanica.ro
In palatele lui spini se vor Malta;
urzici i scaieti: In turnurile daramate.
Salasul sacalilor aici va fi, si adapostul
strutilor.
Acolo se vor întâlni pisici
tice i crlini, i fapturi omenesti cu chip
de tap avea-vor acolo clicul lor. Acolo
zilbovi-vor ielele i stafille vor face
locul de odihnii.
Acolo sarpele cuibul isi va face,
oua va puna in el, va cloci i va scoate
pui, la umbra däramaturilor. Acolo se
vor strange vulturii, stoluri-stoluri.
Cercetati cartea Donmului i cititi
ea nimio din toate acestea nu lipseste,
dici gura Domnului a poruncit i sufla-
rea lui le-a adunat.
El singur a aruncat sortii si mana
lui, cu funja, pämântul le-a impartit.
Pe veci ei stapani-l-vor si in el vor locui.
35.
Fericita vreme a dezrobirii lui Israil; prea-
trecirirea pácii fi a prelacerilor viitoare.
Pustiul i arina uscatá sa tresalte
de bucurie ! B5raganul s'a se veseleasca
sa, odrdsleasca, inflorind din belsug ca
brándusa de toamna!
Si de flori sa se acopere i sä se
bucure i ea izbucneasca In chiote i In
ctintece 1 Si de mdretia Libanului s'a
aiba parte si de mandra podoabli a Car-
melului si a Campiei Saronului ! Vedea-
vor stralucirea Domnului, privi-vor slava
Dumnezeului nostru!
Drept aceea, voi
maini istovite, i intiíriti-va, voi genunchi
tremuratori!
Spuneti celor cu inimä sovaitoare:
Fiti barbatosi i filfa frica! Uitati-vil!
Dumnezeul vostru vine ! Razbunarea
vine i rasplata lui Dumnezeu! El In-
susi vine s'a v5, aducil, mantuirea!
Atunci se vor deschide ochii celor
orbi i urechile celor surzi se vor des-
tupa.
Atunci sari-va schiopul ca cerbul
limba celui mut va tresalta dezlegatä,.
Atunci izvoare de apil ni-vor in
pustie i ivoaie in b5,rägan.
Atunci tinutul ars de soare se va
preface in helesteu si ogorul Insetat In
 ISAIA, 36
sirag de izvoare; prin locurile unde se
adäposteau sacalii va fi ves, Cu trestie
Cu papura.
Si va mai fi acolo o cale inalt5,, un
drum care se va numi s Drumul sfänt »;
nimeni necurat nu va calca pe el, ciici
va fi numai drumul poporului meu.
Cine va umbla pe calca aceasta, fie
el si sarac Cu duhul, nu se va l'atad.
Nici un leu nu se va dovedi, acolo,
niel o fiara sftisietoare nu va calca pe
drum, nimic din toate acestea nu va
fi; ci numai cei mtintuiti vor umbla pe
calca aceea.
Caci pe ea vor veni inapoi cei ras-
cumparati de Domnul si se vor intoarce in
Sion, cu cântari i cu jocuri; vesnicil
veselie va incununa fruntea lor. Voie
buna i bucurie trainica vor dobandi, iar
intristarea i suspinarea fugi-vor de la ei.
36.
Frtinturii istoried : urIvala lui Sanherib.
Si in anul al paisprezecelea al rege-
lui Iezechia, Sanherib, imparatul Asi-
riei, a pornit cu fazboi impotriva ceta-
tilor intarite ale Iudei i le-a cuprins.
Si imparatul Asiriei a trimis pe
Rabsache cu mare ostire, din La,chis la
Ierusalim, impotriva regelui Iezechia.
Rabsache tabari Itinga canalul de apa al
iazului de sus pe drumul spre «Tarina
Abagiului ».
Atunci iesi intru intimpinarea lui,
Eliachim, feciorul lui Hilchia, capetenia
cea peste palatul regelui, i ebna se-
cretarul i bah cronicarul, feciorul lui
Asaf.
Si Rabsache a grait catre ei: o Spu-
neti lui Iezechia: Asa zice imparatul cel
mare, imparatul Asiriei: Ce insemneazit
aceasta dArzenie pe care o ar5,ti ?
Crezi tu ca, vorbele goale slujesc de
sfat si de barbatie in luptä? In cine ti-ai
pus nadejdea, de te-ai riizvratit impotriva
mea?
Negresit, ti-ai pus nädejdea in
acest bat fránt de trestie, in Egipt, care
intra, in mana oricui se sprijina, in el si
i-o sträpunge. Asa se (trata Faraon, im-
paratul Egiptului, tuturor calor care se
bizuesc pe el!
694
www.dacoromanica.ro
Si daca imi yeti zice: In Domnul
Dumnezeul nostru ne-am pus niidejdea
noastra », oare nu este acesta Dumnezeul
a carui inchinare pe dealmile inalte
ale ciirui altare le-a desfiintat Iezechia,
and a poruncit in luda i in Ierusalim:
« Sá va' inchinati numai inaintea acestui
jertfelnic ! u?
Si acum fa acest ramasag cu sta-
panul meu, imparatul Eu iti voi
da tie doua mii de cai, numai sá ni tot
atfitia calareti care sa-i incalece!
Cum ai putea tu sa dai piept ma-
car cu unul din cei rnai mici slujitori ai
staptinului meu ? Si de aceea ti-ai pus
nadejdea in Egipt pentru care de raz-
boi i pentru alareti.
Si crezi tu ca fax& voia Domnului
m'am suit eu in aceasta tara ca s'o pu-
stiesc ? Domnul mi-a spus: o Sue-te in
tinutul acesta pustieste!*
Atunci Eliachim, Sebna i bah
raspunserä, lui Rabsache: e Graieste ro-
bilor Vid in grai arameian, crici noi 1'1
intelegem, i nu ne grai limba iudaicii,
inaintea norodului care sta pe ziduri!»
Dar Rabsache a inttimpinat: s Oare
catre stapanul táu i catre tine m'a tri-
mis stapanul meu sii dezvaluesc solio,
acea,sta? Oare nu mai degraba catre
oamenii care stau pe ziduri si care vor fi
siliti sa-si minânce impreun5, cu voi
scarna i sa-si bea udul? »
Si s'a ridicat Rabsache si a strigat
Cu glas mare, in bimba iudaiceasca, i a
zis: Ascultati cuvintele marelui imparat,
impiiratul Asiriei!
Iatit ce vä spune imparatul: S5,
nu v5, amageasca Iezechia, caci el nu va
putea sä va acepe!
Si, tot asa. sa nu va faca Iezechia
sa nadajduiti In Domnul, zicând: s Dom-
nul ne va mtintui i cetatea aceasta nu
va caldea in mitna imparatului Asiriei ! »
Nu ascultati pe Iezechia, caci iata
ce zice imparatul Asiriei: a Faceti pace
cu mine i fiti supusii mei, si fiecare
mantince din via si din smochinul säu
sá bea apä din fanttina sa,
Ptiná ce voi veni ca B5, v5, duc in-
tr'o tara ca tara voasträ, tara Cu grau
Cu vin, au bucate si °u podgorii.
 ISAIA, 37
i Iezechia s nu insele credinta
voastrii si sit zicit: o Domnul ne va min-
tui !* Oare dumnezeii neamurilor au
mántuit fiecare tara lui din mäna im-
pitratului Asiriei?
Unde aunt dumnezeii Hamatului
si ai Arpadului i ai Sefarvainului ?
unde sunt cei ai Samariei ? Scapat-au ei
oare Samaria din mäinile mele?
Care din toti dumnezeii tärilor
acestora au schpat tara lor din mána
mea? Si atunci o 86, poatii Domnul Dum-
nezeul vostru mäntuiascii Ierusalimul
din milna mea
Ci ei tacura 5i nu-i raspunserä, nici
un cuviint, did era porunca regelui care
spunea: s Sä nu-i riispundeti
Atunci Eliachim, feciorul lui Hil-
chia, mai marele peste palatul regelui,
ebna secretarul i bah cronicarul,
feciorul lui Asaf, au venit la Iezechia
rupandu-si hainele, i-au spus mml ate
unul cuvintele pe care le gräise Rab-
sache.
37.
Cumpenele Regelui lezechia.
i and a auzit regele Iezechia cu-
vintele acestea, rupt vesmintele, s'a
imbracat cu sac i a intrat in templul
Domnului.
i a trimes pe Eliachim, cel de peste
palatal sita, si pe ebna secretarul si pe
cei mai bäträni preoti imbracati in sac,
la proorocul Isain, fiul lui Amos,
i au zis cittre el: o Asa grhieste Ie-
zechia: Ziva aceasta este zi de stritm-
torare, de pedeapsä i de oropsire, cad
pruncii sunt gata sit iasä din pantecele
maicii lor, dar put,ere de näscut nu mai au.
Poate cä Domnul Dumnezeul tau
auzi-va cuvintele Iui Rabsache, pe care
1-a trimis impitratul Asiriei, stäpanul
ea sit facä de °car& pe Dumnezeul eel viu
poate cä il va pedepsi pentru cuvintele
pe care Domnul Dumnezeul tdu le-a
auzit; iar tu inaltä rugäciuni pentru rit-
masita care se mai aflä »
i au intrat dregä.torii regelui Ieze-
chia la proorocul Isaia,
i le-a zis Lsaia: o Iatä ce si räspun-
deti stäpinului vostru: Asa gräieste Dom-
www.dacoromanica.ro
695
nul Dumnezeu: o Nu te teme de cuvintele
pángitritoare pe care le-ai auzit din par-
tea slujitorilor impäratului Asiriei.
Iatä, voi pune in el aceastä insu-
flare cä, primind o ve,ste, se va intoarce
In tara lui si acolo il voi prifiväli in ascu-
tisul
i s'a intors Rabsache si a gäsit pe
impitratul Asiriei: prins cu impresurarea
Libnei ; cad aflase cit a plecat din Lachis.
Atunci impäratul Asiriei a prirait
vestea cä Tirhaca, impäratul Etiopiei,
pornise impotriva lui; si iariisi a trimis
soli catre Iezechia cu aceastii, solie:
« Asa sä ziceti lui Iezechia, regele
Iudei: Sä, nu te insele Dumnezeul tä,u,
In care näddjduesti, 5i sä crezi ca nu va
da Ierusalimul in mans, impäratului
Asiriei.
Iatti, tu insuti ai auzit ceea ce au,
filcut impä,ratii Asiriei tuturor tärilor si
cum le-au nimicit. i atunci cum vei pu-
tea sä scapi tu singur?
Oare dumnezeii lor au mäntuit
popoarele pe care le-au nimicit
mei: Gozanul, Haranul, Releful, pe
lui Eden din Telasar ?
Uncle este regele Hamatului, regele
Arpadului, regele cetatii Sefarvaim, al
Henei si al Ivei?*
Atunci Iezechia luä, scrisoarea din
mäna trimisilor si o citi. Apoi el intri in
templul Doranului EA o intinse desfácutti,
inaintea Domnului.
i s'a rugat Iezechia cätre Domnul,
si a zis:
o Doamne Savaot, Dumnezeul lui
Israil, care stai pe heruvimi, numai
tu singur esti Dumnezeu al tuturor im-
päratilor de pe pämitnt! Tu ai fä,cut
cerul si piimfintul!
Pleacä, Doamne, urechea ta
deschide, Doamne, ochii täi i vezi si la
aminte la cuvintele lui Sanherib, pe
care le-a trimis ca sit fa,c5., de batjocurä,
pe Dumnezeul cel viu.
Cu adeviirat, Doamne, impäratii
Asiriei au nimicit toate neamurile
ârile lor;
i pe dumnezeii lor i-au ars in foc,
dar ei nu Bunt dumnezei, ci lucruri de
omenesti: lemn si piatrit; pentru
aceea ei i-au nimicit.
 ISATA, 38
Ci acum, Doamne Dumnezeul nos-
tru, mantueste-ne din mana lui, ca
stie toate imparatiile parnintului ea tu
singur esti Dumnezeu!
i a trimis bala, fiul lui Amos, catre
Iezechia si-i spunä: « Asa zice Domnul
Dumnezeul lui Israil, caruia te-ai ru-
gat in pricina cu Sanherib, imparatul
Asiriei:
Tata hotarirea pe care a rostit-o
impotriva lui : « Te dispretueste
bate joc de tine fecioara, fiica Sionului;
In dosul tau clatina din cap fiica Ierusa,
limului!
Pe cine ai ocarit i ai hulit i im-
potriva cui ai ridicat glasul tau i ai
semetit ochii tu? Impotriva Sfintului
lui Israil!
Prin slujitorii tu i hulit-ai pe Dom-
nul i ai zis: Cu care multe urca-voi pe
varfurile muntilor, pe cele mai falnice
piscuri ale Libanului! Tiia-voi cedrii
cei falnici i frunt,ea chiparosilor i voi
ajunge pe cele mai inalte culmi i in cel
mai nepätruns desis de codru,
Caci eu sunt cel ce am sapat fin-
tini si am baut apa si am zvantat sub
pasii mei toate canalele Egiptului !
Oare tu nu intelegi ca din vremi
stravechi am pregatit aceasta, din vea()
de veac le-am hotitrit i acum le aduc la
indeplinire ? Ca tu, adica, era si pu-
stiesti i in ruina si prefaci cetatile
cele intärite;
lar cei ce locuiau In ele, istoviti de
once putere, si ramada sphimantati
si fie ca iarba campului, ea
pajiste,a ce,a verde, ca iarba de pe aco-
perisuri si ca un lan de grill ars de soare
mai nainte de a da in spic.
tiu cand te scoli i când te culi,
toate faptele tale imi sunt cunoscute.
Intaratarea ta impotriva mea,
trufia ta ajuns-au pana la urechile mele.
Pune-voi inelul meu in nasul tau i fritul
meu in gura ta i te voi intoarce pe coleo
pe care ai venit I
lar pentru tine, Iezechia, acesta
va fi semnul: anul acesta si máncati
din otava ce creste pe ogoare, anul cel
de-al doilea din ceca ce creste de la sine,
iar in al treilea an samanati, seeerati,
sädii vii i mincati din rodurile lor.
696
www.dacoromanica.ro
FI rámasita care va scapa din
neamul lui Inda 41 va infige rädacini
In jos si va face rod in sus.
Cáci din Ierusalim va iesi o fama-
sita, si din muntele Sionului cei scapati
cu viata. Rivna Domnului Savaot va
face acerista.
Pentru aceasta, asa zice Domnul
catre impiiratul Asiriei: Nu va intra in
aceasta cetate si nu va arunca nici o
sageata. Nu va porni impotriva ei cu
scut i nu va inconjura-o cu valuri de
pämant.
Pe coleo pe care a venit se va
intoarce si nu va intra in cetatea aceasta*,
zice Domnul.
Apára-voi cetatea aceasta si o
voi mantui pentru mine i pentru David
singa mea!»
i a pornit ingerul Domnului si a
batut oastea Asiriei: o Bufa,' optzeci
cinci de mii de ostasi; iar dimineata la
sculare, toti erau morti, polog.
Atunci Sanherib, imparatul Asi-
riei, a ridicat tabara si a plecat i s'a
oprit la Ninive.
i pe cand el se inchina in templul
lui Nisroc, dumnezeul sau, Adramelec
areter, feciorii sai, 1-au ucis cu sabia
ei au fugit in tinutul Ararat. lar Asar-
hadon, fiul lui, a domnit dupa el.
38.
Boala gi teimilduirea lui lezechia.
In vremea aceea Iezechia s'a im-
bolnavit de moartk. i a intrat la el Isaia,
fiul lui, Amos, si i-a zis: « Asa graieste
Domdul: Pune rinduiala in casa ta, caci
vei muri i vei ispravi cu viata.
Atunci s'a intors Iezechia cu fata
la perete si s'a rugat Domnului:
4 O, Doamne I Adu-ti arninte ca
am umblat inaintea ta cu credinta i cu
mimi curata, savtirsind ceca ce este
plä,cut inaintea ochilor tal! a izbucnit
Iezechia in hohote de pans.
i a fost cuvantul Domnului catre
¡soja I i-a zis:
« Du-te i zi lui Iezechia: Asa graieste
Domnul Dumnezeul lui David, tatal tan:
Af3cultat-am rugaciunea ta, vilzut-am
 ISAIA, 39
lacra,mile tale; iat, voi adä,uga la viata
ta Inca, cincisprezece ani.
Si din mama impäratului Asiriei
te voi mántui pe tine si cetatea aceasta
voi ocroti-o.
Si iata semnul care ti se va da tie de
la Domnul cit el va implini cuvântul sä,u.
Iat6, voi intoarce inapoi umbra
cu atätea linii, pe care soarele le-a strii-
b6,tut pe ceasornicul lui Ahaz, cu zece
o i soarele s'a dat inapoi cu zece
linii pe care le strhbiltuse.
Rugiiciunea lui Iezechia, regele
Iudei, °And a cazut bolnav si s'a tiima,duit
de boala lui.
# Atunci eu am zis: In miezul vietii
mele, trebue sA m6 pogor la portile im-
pdatiei celor morti; apiti mi-au fost
anii ce-ar fi fost el mai taiesc.
Nu voi mai vedea pe Donmul in
pämäntul celor vii; i oameni eu nu voi
mai privi in lumea cea de aposati locuitä.
Casa mea e doboritä, i spulbe-
ratä, departe de mine, ca o colibii de
ciobani. Ca un testitor, facut-am sul
viata mea. El taie pa,nza vietii mele
din rostul itelor! De dimineata pang,
seara, tu ai sfarsit cu mine.
Strig dupli ajutor pan6 dimi-
neata. Ca un leu boala imi afirämä,
oasele mele ! De dimineata pânä seara,
tu ai sfärsit cu mine!
Ca o andunea, ca un cocor, asa
ml tanguesc ; ca o porumbitii, asa puu-
ese de durere. Ochii mei se usucil tot
&Wand in sus. Doanine, stint in mare
cumpiin6, nu mä
Ce 86 mai gra,iese? El mi-a dat de
stire si a si indeplinit-o ! Tihnit voi petrece
toti anii vietii mele cu toatä, amilaciu-
nea sufletului meu!
Doamne! In tine stä, nildejdea
inimii mele! Tu ai pus la incercare viata
mea, dar m'ai titmaduit i mi-ai dat
viatii, nou6.
Iat6 cá amara suferinti s'a schim-
bat in sänä,tate. Tu ai crutat viata mea
de adâncul mistuitor! Tu ai aruncat
inapoia ta toate pacatele mele!
Ciiei iadul nu te va 16,uda i moar-
tea nu te va prosláxi; cei ce se pogoaa,
In mormânt nu mai nfidajdue,sc in harul
697
www.dacoromanica.ro
Cel viu, cel viu te laud& ca mine
ast6zi. Pdrintii invatä, pe copii credin-
ciosia ta.
Mântuiaseri-ne Domnul! i vom
canta din harf6,, toate zilele vietii noastre
In templul Domnului!
Si a zis Isaia: Luati o turta" de
smochine i intindeti-o pe rana, ca sà, se
lecuiasca!
Atunci a intrebat Iezechia: « Care
va fi semnul cal, pot s6 mA sui iarái in
templul Domnului ? »
39.
Solia lui Merodac-Baladan.
In vremea aceea, Merodac-Baladan,
fiul lui Baladan, impäratul Babilonului,
a trimis scrisori si un dar lui Iezechia,
c6ci auzise ca, a fost bolnav si s'a facut
sana,tos.
Si s'a bucurat pentru ele Iezechia
si a arätat solilor vistieria sa: argintul,
aurul, mirezmele i unklelemnul eel bun,
si twit& stansura lui de arme si tot ce
se afla in vistieriile sale, incht n'a amas
nimio in palatul lui i in tot cuprinsul
gospoda,riei lui pe care Iezechia sa, nu-1
fi ardta,t.
Atunci a zis proorocul Isaia citre
regele Iezechia: a Ce spuneau oamenii
acestia si de unde au venit ei la tine? o
Si a rfispuns Iezechia: a Au venit dinteo
tara departat6, din Babilon o.
Si 1-a mai intrebat: Ce au v6zut
In palatul tau?* Si a zis Iezechia: a Au
vizut toate cäte aunt in gospoddria mea,
incit n'a ramas nimic ca di nu le fi
aratat In vistieriile mele o.
Si a zis Isaia ditre Iezechia: As-
cultA ce gaieste Domnul Savaot!
aIata, cä vor veni zile, &Ind tot ce au
agonisit pärintii tai pan& astazi va fi dus
in Babilon si nu va ramitnea nimic o,
zice Domnul.
a Si din feciorii care vor iesi din tine
si-i vei naate, de asemeni vor lua, sä fie
slujitori la curtea impiiratului din Ba-
bilon ! *
Si a zis Iezechia lui Isaia: «Bun este
cuva,ntul Domnului pe care 1-ai gait !*
Ctici, se &Idea, el: s Numai ad fie pace
necurmatä, in vremea domniei mele!
 ISAIA, 40
40.
Slävit Parte este Damnul cel ce se F0814-
vete intru meintuirea poporului sdu.
mingitiati pe poporul
meu*, rice Dumnemul vostru.
e Imbirbiltati Ierusahmul 1-1 stri-
gati: Munca de rob s'a isprävit, fari-
delegea a fost ispàit, fiindc pedeapsä
indoitä a luat din mina Domnului,
pentru toat,e picatele sale *.
Un glas strigä in pustie:
calea Domnului, pregatiti, in pustie,
citrarea Duninezeului vostru.
Toatä valea sä se umple i tot
muntele i dealul sä, se netezeascli,
toate povarnisurile sà ajungi cale ne-
tea, i toate crestele stâncoase: vale
adin
Atunci se va aräta slava Domnului
toatá, fiptura va vedea mintuirea lui
Dumnezeu, ciici gura Domnului a gräit.*
Un glas imi zice: oPropovedueste
$i eu intreb: *Ce si, propoveduesc?
Toatá fäptura, este ca iarba i toatä mi-
rirea ei ca floare,a cimpului!
Se usuci iarba i floarea se veste-
jeste, eitei Duhul Domnului a trecut
peste ea. Cu adeviírat, poporul este
iarbi;
Iarba se usucá i floarea se ves-
tejeste, iar cuvintul Durrinezeului nostru
rimine in veac !
Sue-te pe pise de munte, sol de
bucurie al Sionului, Malta glasul táu cu
putero, sol de bucurie al Ierusalimului,
ridicà glasul i nu te teme! Spune cetä-
tilor lui luda: a latá Dumnezeul vostrul
Iati, Domnul Dumnezeu vine ca
un viteaz ii bratul lui supune tot. latí
cá plata biruintei lui este cu el si risplata
izhänzii merge inaintea lui.
Ca un pastor care paste turma sa,
aduna,-va mieii cu bratul siu i Ii va
purta la sinul siu, si pe cele ce alipteazá
le va mána la staul de odihnä. »
Cine a mäsurat apele cu ciusul
pumnului i cine a socotit cu cotul intin-
sul cerului? Cine a pus in banitá pulbe-
rea piimäntului? Cine a cintirit muntii
Cu eintarul i colinele cu balanta ?
Cine a cuprins Duhul Domnului
cine l-a sffituit pe el, ca sfetnic
698
www.dacoromanica.ro
Cu cine s'a sfatuit el ea si judece
bine si si, invete cale dreptitii, sä invete
stiinta i calea intelepciunii s'o cunoascii?
lata, neamurile sunt ca o picaturii,
de ETA' inteo vadrä, ca un fir de pulbere
inteun cintar. lath, hrmurile i ostroa-
vele el le spulberii, ca pe un firicel de
colb!
Libanul nu ajunge pentru focul
de la altarul sriu i toate
Libanului nu ajung pentru arderle sale
de tot.
Toate popoarele eunt ca o nimica
inainte,a lui; ele pretuesc in fata lui ca
o suflare.
Cu cine yeti asemäna voi pe Dum-
nezeu si ce chip yeti pune Itinga el care
sä fie asemenea lui?
Oare idolul cel turnat? Acesta a
fost turnat de faurar, iar argintarul 1-a
imbritcat cu aur i 1-a impodobit cu
tisoare turnate.
Cine este prea s'Ante alego un lemn
care nu putrezeste; apoi îi cauta' un
meter dibaci ca faca un idol cioplit,
astfel cumpiinit sä nu se ristoarne.
Nu bigati voi de seamä, ? Nu au-
ziti voi ? Nu vi s'a spus oare de la ince-
put? Nu prindeti voi ce vä, invata inte-
meierea
El este col ce vade deasupra cer-
cului piimántesc, pe când locuitorii
rolintului sunt mici ca niste hicuste; el
intinde cerurile ca un zibranic si le des-
face ca un cort de locuit.
El preface pe principi in pulbere
si pe judecätorii pämântului fi face ni-
mica toatii.
24, Abia sunt saditi, abia sunt sima-
nati, tulpina lor deabia a prins
in pimint, si el sufli peste ei i Ii mima!
vijelia li spulberä ca pe pleavii !
*Cu cine mä aseminati voi
cu cine pot si, fiu asemenea?* rice
Ridicati ochii in sus si priviti: Cine
le-a zidit acestea toate? Acela care scoate
ostirea lor cu numär si pe toate le cheami,
pe nume; acela cäruia, prin marirea pu-
terii sale si prin neaseminata-i tärie, nici
una nu-i scapi de sub poruncii!*
Pentiu ce zici tu, Iacobe, pentru
ce griiesti tu, Israile: Cales, mea este
 ISAIA, 41
ascunsa Domnului; dreptul meu este
trecut cu vederea de Dumnezeul mein
Nu stii tu, sau n'ai auzit tu ca
Domnul este Dumnezeu veanic, care a
facut marginile piima'ntului, care nu se
oboseate i nici nu-ai sleeate puterea;
intelepciunea lui este farli fund ?
El da tarie celui obosit i celui
slab fi da putero mare.
Cei tineri se obosesc, Ii risipesc
puterile i vitejii luptatori putea-vor
se potieneasca,
Insa cei ce nadajduese in Domnul
ii vor innoi puterea lor; aripi le vor create
ca ale vulturului; vor alerga si nu vor
osteni, vor merge necontenit si nu vor
obosi.
41.
Domnul este cel ce scoate pe Israil din
Idga§ul pcicatelor i al nenorocirilor.
o Taceti inaintea mea, voi tiirmuri
ostroave, i noroadele sa-ai primeneasca
puterile! Sä se apropie ai sä graiasca ;
apoi impreuna eh, intram la judecata!
Cine a ridicat din Räsiirit pe
acela pe care biruinta Il Intamping pas
cu pas? Cine i-a dat in stäpanire popoare
i-a supus imparati ? Cu sabia lui Ii face
zob, i cu arcul Ii risipeate ea paiele rub.-
runte.
El Ii urm5.reate, neatins, nevatamat,
ai trece pe chi pe unde picioarele lui n'au
mai mers.
Cine a facut aceasta ai cine a pus-o
la cale ? Acela care dintru inceput a
chemat neamurile la Eu, Domnul,
cel care sunt intaiul ai la cei din
urma tot acelaai I »
Ostroavele Il vad ai Bunt cuprinse
de spaimii, marginile piimantului se
cutremura se apropie si vin incoace.
Fiecare se indeamnit, unul pe altul
zic: s Curaj !
Turnatorul imbarbateaza pe giu-
vaergiu s cel ce bate aurul cu ciocanul
pe cel ce bate pe nicovali, zicand: s Imbi-
narea este bung *. i 11 intareate cu ouie,
ca ea nu se rästoarne.
o Dar tu, Israile, sluga mea, Iacobe,
pe care te-am ales, samanta lui Avraam,
iubitul meu,
699
www.dacoromanica.ro
Pe tine te-am smuls din cele mai
dépilrtate margini ale lumii ai te-am che-
mat din cele mai de departe colturi, si
ti-am zis: o Tu eati robul meu, pe tine
te-am ales i nu te-am lephdat;
Nu te teme, caci eu voi fi cu tine,
nu privi cu spaima, caci eu sunt Dum-
nezeul tau. Eu iti voi da putere i te voi
ocroti, i dreapta mea cea tare te va
sprijini!
Jata di se vor ruina i de °carä
se vor face toti cei ce se incrunth la
luptit impotriva ta; toti vor fi nimiciti
ai vor pieri cei ce se fac vrajmaaii thi !
Cauta-vei ai nu vei gag pe cei ce
te uriisc pe tine ai ca o nimica vor fi coi
ce vor voi sa se lupte cu tine.
Cad eu, Domnul Dumnezeul tau,
iti voi inthri dreapta ta si iti voi zice:
o Nu te teme, caci eu sunt ajutorul tau! *
Nu-ti fie frica, vierme al lui Iacob,
viermiaor al lui Israil, cad eu voi fi aju-
torul tau s, zice Domnul, Mantuitorul
tau ffi Maul lui Israil.
Iatli, voi face din tine grapa cu
dinti, ascutit5, t}.1 nouh. Grapa-vei peste
munti vei preface in pulbere i vaile
In pleava marunta.
Tu le vei vantura, vantul le va lua
vijelia le va risipi. lar tu te vei bucura
intru Domnul i intru Sfantul lui Israil
te vei preamäri !
Coi saraci i obijduiti cautii apd,
dar nu o gäsesc; limba lor este uscata
de sete. Eu, Domnul lor, Ii voi auzi; eu,
Dumnezeul lui Israil, nu-i voi parasi!
Pe dealuri pleauve voi slobozi
rauri, ai izvoare in mijlocul viiilor voi
trimite ; pustiul Il voi preface in iaz Efi
paintintul uscat in airag de fantfini.
Sadi-voi in pustie cedri, salcami,
mirti i maslini, ai In locuri neumblate
chiparoai, ulmi i molifti, laolaltä;
Ca sit vadä i sa se incredinteze
sa cerceteze i ta priceapa cu totii, ca.
mana Domnului a facut aceasta i ea
Sfamtul lui Israil le-a zidit !*
a Veniti i vä aparati pricina voas-
trii s, zice Domnul, s apropiati-va cu
dovezile voastre*, zice Imparatul lui
Iacob.
o S5, se apropie ai sit ne spun&
ceea ce va fi! Dar mai intai, ce-a fost mai
 ISAIA, 42
inainte si cum a fost, aceasta sä. ne spu-
neti, ca s5 cercetäm cu deamäruntul
apoi s iscodim i viitorul pe care-1
proorociti i vom vedea ce este.
Vestiti cele ce vor fi in vremea
cea de apoi, ea sä ne incredintim
sunteV dumnezei ! Haidem! Bine eau
faceti ca s và privini i sti ne
minunim de voi!
Dar iati cii lucrarea voastril este
nimio i nimio sunteti i voi, i vrednic
de urgie este cel ce vii, alege!
De la miazi-noapte am starnit pe
un om si vine; 1-am chemat pe nume din
laturea de räsirit. El calci pe principi,
ea tina, in picioare, cum frinittnti olarul
pämäntul bun de oale.*
Cine ni 1-a proorocit si cine ni 1-a
ficut cunoscut mai dinainte ca sii putem
si zicem: s A avut drepta.te!* Dar ni-
meni nu 1-a vestit, nimeni n'a grdit, nici
n'a auzit vreodatä cuvintele voastre.
Cel dintiui eu am zis Sionului:
Iatä-i, iatti-i! s, i Ierusalimului am
adus veste nouti.
Dar privase f3i nu este nimeni;
printre ei nu se aflà nici un profet. Eu
Ii intreb: a De unde vine el?* Dar ei nu
räspund nimio !
Drept aceea toi sunt nimio,
lor deserticiune, idolii lor aunt vb.-
nare de vint !
42.
Robul Domnului cel ales, cel ce lumineazcl
popoarele.
Iati sluga mea pe care o sprijin,
alesul meu, intru care binevoieste su-
fletul rneu. Pus-am peste el Duhul meu
si el va propovedui noroadelor legea
mea.
Nu va striga, nici nu va gril tare,
in piete nu se va auzi glasul lui.
Trestia franti n'o va zdrobi
festila fumegindä, n'o va stinge. El va
propovedui legea mea cu credinti;
El nu va obosi i nu-si va irosi pu-
terile, päni ce nu va aseza legea pe pi-
mint; did inviitä.tura lui o asteapti,
toate indepártatele
Asa gräie.ste Domnul Dumnezeu, care
a ficut cerurile i le-a Indus, care a ur-
700
www.dacoromanica.ro
zit pämintul i toate rodurile lui, care a
dat suflare norodului de pe el si duh co-
lor ce umblä pe intinsul lui:
a Eu, Domnul, te-am chemat intru
dreptatea mea si te-am luat de mini si
te-am ocrotit i te-am &cut legilmänt
poporului meu i lumina noroadelor;
Ca si deschizi ochii color orbi, si
scoti din temnitä pe cei robiti, si din fun-
dul inchisorii pe cei ce stau in intuneric.
Eu sunt Domnul i acesta este nu-
mele meu. Nu voi da nimänui slava mea
nici chipurilor cioplite cinstirea mea.
Cele proorocite altddati s'au plinit
altele mai nouä vi le vestesc: inainte
ea di odrisleasch vi le dau de stire.
Ctintati Domnului cfintare nouä,
cântati in strune laudele lui pan& la mar-
g-inile pimintului! Voi cei ce porniti pe
mare si stäpb.n4i intinderile ei, voi os-
troave i cei ce locuese intru voi!
Pustia glasul ridice i cei ce
o strabat i asezaiile in care are stilas
Chedar ! Locuitorii de pe povärnisurile
stâncoase si chiue de veselie; i cei din
virfurile muntilor de bucurie si strige!
Si prosliveasci pe Domnul
lauda lui s'o vesteasci in depärtate
nuturi.
Domnul iese ca un viteaz, ca un
rizboinic aprinde rivna luptei i izbuc-
neste in puternice strigite de räzboi.
Impotriva vrijmasilor lui el luptii, vite-
jeste fo't birueste!
N Tdcut-am multi vreme, stat-am
linistit s't mi-am stä.pttnit ticerea.; ae,um
ca o femeie care naste voi geme, voi striga
voi trage suflarea!
15, llfunp Ii voi pustii, la fel si dealu-
rile, toatä verdeats, lor voi pärjoli-o;
paraiele le voi preface in vii uscate
färi apti le voi.läsa!
Indrepta,-voi pe cei orbi pe dru-
mmi pe care nu le cunosc i pe poteci
nestiute Ii voi cäliuzi; intunericul 11 voi
preface inaintea lor in luminti Ffi povb,r-
nisurile in cam* Intinti. Acestea sunt
figiduintele mele pe care le voi implini
si nu le voi trece cu vederea.
Si dea inapoi i sii se rusineze cei
ce-si pun nidejdea in idoli, cei ce zic
chipurilor turnate: a Voi sunteti dumne-
zeul nostru!
 ISAIA, 43
Surzilor, auzii, orbilor
incoace i vedeti!
Cine este orb filrä numai sluga
mea ? Cine este surd ca solul meu pe care
il trimit? Cine este orb ca omul meu de
aproape i surd ca slujitorul Domnului?
Tu multe ai väzut, flied sä le iei
In seamh; urechile 0-erau deschise, dar
n'ai auzit.
Binevoit-a Domnul intru drepta-
tea sa ca legea sa s'o facii mare
reqh.
Dar poporul este furat i prädat;
aunt inchisi to0 in pesteri i ascunsi in
temni0. Fura4i au fost i nimeni nu i-a
präda.ti i nimeni n'a zis: 4 Dati
inapoi ! »
Cine dintre voi va pleca urechea
la acestea, va fi cu luare aminte si va
asculta la cele ce vor sä fie?
Cine a dat pe Iacob spre prildare
si pe Israil thlharilor? Domnul, fat,ä, de
care au phattuit, fiinda n'au vrut sä
umble in chile lui si de legea lui n'au as-
cultat !
Drept aceea, el a vareat peste ei
iutimea mhniei sale i prápàdul räzboiu-
lui. Vhpaia i-a cuprins in jur i n'au pri-
ceput, arsi au fost, dar minte nu s'au
invätat!
43.
Mântuirea lui Israil, cu toate laptele
prea ramie ale Domnului.
Si acum asa zice Domnul, ziditorul
tau, Iacobe, i creatorul tau, Israile: o Nu
te teme, chei eu te-am fitscumparat
te-am chemat pe nume fOi al meu esti!
Dad, va fi sh, treci prin aph, eu voi
fi cu tine, si prin puhoaie de va fi sä treci,
ele nu te vor inneca! Prin foc de va fi
sá treci, focul nu te va vathma i flä-
clirile nu te vor mistui,
Cad eu sunt Domnul Dumnezeul
tau, Sfilmtul lui Israil, Mântuitorul. Eu
voi da Egiptul preI de riiscumparare
pentru tine, Etiopia i eba in locul
tau;
Fiindch, tu esti de pret in ochii mei
si de cinste i te iubesc; voi da oameni
In locul tau i popoare in locul vietii
tale.
701
www.dacoromanica.ro
Nu te teme, cad eu voi fi cu tine!
De la rdsárit voi aduce senainVa ta
de la apus te voi aduna.
Zice-voi miazä-noptii: o Dh-mi-i!
Nu-i opri! Adu pe
mei din Iinuturi departate, si pe fiicele
mele de la marginile pämfintului;
Pe toti acei care poarth numele
meu i i-am creat, i-am zidit i i-am pre-
ghtit, pentru slava mea.
Sh, vinä poporul eel orb care totusi
are ochi i cel surd care totusi are
urechi!
Neamurile toate laolalth sä se adune
sh se strhngä, popoarele! Care dintre
ele poate sä ne vesteascii asemenea lu-
cruri i sä ne spunä vechile proorocii?
Sh-si aduch martori i sà dovedeascii, s5,
audà toVi Adevárat!
o Voi suntetd martorii mei s, zice
Domnul, sluga pe care am ales-o,
ca sá t4i, sh rah credeti i sh, pricepeti
cä eu sunt: inainte de mine n'a fost Dum-
nezeu i nici dupli mine nu va fi!
Eu, eu sunt Domnul i nu este
MAntuitor afar& de mine!
Eu sunt col ce a vestit mântuirea
si a adus-o si a propoveduit-o, si nu stint
strein la voi. Voi sunte0 martorii mei s,
zice Domnul.
o Eu sunt Dumnezeu din vesnicie
si de aci incolo acelasi stint! Nimeni nu
poate sa iasii de sub puterea mea si ceea
ce fac eu, cine poate sä Histoarne?
Asa zice Domnul, MAntuitorul vo-
stru, SfAntul lui Israil: Pentru voi, voi
trimite praphd impotriva Babilonului,
pe Caldei ii voi pune pe toti pe fugh,
In corhbiile de care erau atht de mandri.
Eu Bunt Domnul, Sfhntul vostru,
ziditorul lui Israil, impäratul vostru!
Asa zice Domnul, eel ce croieste
drum pe mare i chrare in apele zbuc-
nitoare,
Cel care scoate carele de rilzboi
caii, ostirea i chpitanii, ea sii se astearnä
la pámhnt i sà nu se mai scoale
se stingä, ca o festilä de opai:
« Nu WI,' mai aduceIi amint,e de lu-
crurile de altiidatii FA nu mai luall aminte
la cele ce au fost!
lath, ch eu voi face un lucru nou,
care acum inmugureste; nu-1 vedeti voi
 ISAIA, 44
oare? Croi-voi in pustie cale, in loe
desert izvoare de apt,.
Ma vor proslavi fiarele campului,
acaliiv't strutii, ca, am slobozit izvoare
in pustie, vivoaie de apa in pamitnt ne-
umblat, ca sa adap pe poporul meu, pe
alesul meu;
Acest popor Po care 1-am zidit
pentru mine ca sá povesteasca falnicele
mele fapte.
Dar tu nu m'ai cheruat, Iacobe,
tu nu te-ai ostenit pentru mine, Israile!
Tu nu mi-ai junghiat oaia ta ca ar-
dere de tot vi ca jertfe tu nu m'ai prea-
marit. Eu nu te-am suparat cerand pri-
noase vi nu te-am impovarat ca jertfe
de tamale.
Tu n'ai cumpärat mirezme pentru
mine vi de gräsimea jertfelor tale tu nu
m'ai saturat, ci m'ai coplevit cu pdcatele
tale vi cu faradelegile tale tu in'ai chi-
nuit.
Eu, eu sunt acel care iartit päca-
tele tale vi nu-vi mai aduce aminte de
faradelegile tale.
Adu-mi aminte i ta ne judecam
intre noi: înirä una cate una indreptarile
tale ca sa te dezvinovatesti !
Strabunul tau dintai a pitcatuit
urmavii tai vi-au calcat credinta fat&
de mine.
Pentru aceea, pangarit-am pe
principii cei unvi vi pe Iacob 1-am dat
pierzarii v't pe Israill-am lasat spre cicala bo
44.
Damnul cel ce incleammi, mustrii, inn*
pedepsefte. Idolii i deortdciunea lor.
acum asculta, Iacobe, sluga mea,
Israile, pe care te-am ales !
Ava zice Domnul, facittorul i zicli-
torul tau din pantecele maicii tale, vi
ocrotitorul tau: Na te teme, sluga mea
Iacob v't tu Israile, pe care te-am ales.
Caci eu voi varsa rya, peste paman-
tul insetat i parade de apit in tinutul cel
uscat. Varsa-voi din Duhul meu peste
odrasla ta i binecuvântarea mea peste
mlilditele tale.
Si vor odräsli ca iarba pe malul
pâraielor i ca pajivtile dealungul ape-
lor curgatoare.
702
www.dacoromanica.ro
Unul va zice: Eu sunt al Domnu-
lui ! Altul se va numi cu numele lui Ia-
cob. Unul va serie cu mana lui: Sunt al
Domnului, 0-vi va da numele de Israil!*
Ava zice Domnul imparatul lui Is-
rail vi Mantuitorul situ, Domnul Savaot:
«Eu stmt cel dintai i cel de pe urmit,
nu este alt Dumnezeu afara de mine!
Cine este ca mine? Acela ta yin&
incoace v't sa, strige vi s'o dea pe fatit
di se masoare cu mine! Cine a vestit din-
tru inceputul inceputului cele viitoare?
S't cele ce stau sit se intample cine poate
sa, ni le prevesteasca ?
Nu vit temeti, nici vä spilimantati!
N'am aratat eu odinioara i n'am pre-
vestit, cand v'am luat pe voi de mar-
tori? Este care un Dumnezeu afara de
mine? Nu mai este nici o stanca, de adit-
post, nici una!
Toti fauritorii de idoli nu sunt nimic
v't la nimic nu slujesc toate scumpele lor
intruchipari. i chiar ei aunt martori;
dar nu via nimic vi nu int,eleg nimic,
din ruvinea lor.
Cine face un dumnezeu i toarnä
un idol, care nu sunt buni de nimic ?
Iata toti cinstitorii lor vor ajunge
de ocara, fiincica fauritorii nu stint decat
oameni! Sa se adune toti i sit se apro-
pie! Vor tremura laolalta i vor fi in
grea ruvine
Fierarul taie fierul cu dalta
lucreaza la focul carbunilor; potrivevte
idolul cu lovituri de ciocan dá un
chip ca puterea bratului. Si este flii-
mand vi este sleit de put,ere,
de sete i obosevte.
Dulgherul intinde dreptarul, in-
semneaza cu plumbul, netezevte cu rin-
deaua i mascara, cu compasul. El face
lucrul lui dupa asemanarea omului,
frumusetea pitmitnteasca iar idolul va fi
avezat jute° cash.
El vi-a taiat un cedru, luat un
gorun sau un stejar, si-a ales ce i-a
cut dintre copacii pitdurii. Tot el a sadit
acevti copaci, i ploaia i-a udat i i-a
crescut.
Omul se slujevte de ei ca sa-vi
aprinda focal vi-i ia sá se incitlzeascii. El
Ii arde ca coact): painea. Ba face
mai mult! Face i un dumnezeu i se
 ISAIA, 45
fuchina la el; face un idol pe care il cin-
steste !
El a ars jumatate de lemn; pe ja-
ratee el a fript carnea pe care o manâncá
si se satura. Se mai Mcalzeste i zice:
4 Mi-e cald ! Simt dogoarea lui!*
Si cu lemnul care a mai ramas, el
face un dumnezeu, un idol pe care II cin-
steste i caruia i se fuchina i caruia se
maga zicand: Mântueste-ma, eaci tu
esti Dumnezeul meu!
Ei nu-si dau seama i nici nu pri-
cep ! Ochiui lor sunt Inchisi i nu pot sil
valí, i mima lor e impietrit5, si nu poate
sá inteleaga.
Nici unul nu-si face sonoteala In
Mima sa, nici unul nu are Mata minte
Intelepciune inda sa-si zica: Am
pus jumatate de lemn pe foc si am copt
piiine pe jeratec, am fript carne i am
mancat-o, iar cu jumatatea care a mai
ramas sa mä, apuc sa fac un idol inicios
si s'a má inchin la un trunchiu de
copac ?
El se hraneste cu náluci, Mima lui
inselata 1-a dus la ralacire. El nu-si mán-
tueste sufletul sau i nu zice: « Oare nu
strang eu o minciuna in mana mea cea
dreapta?*
Adu-ti aminte de,spre aceasta, la-
cobe si tu Israile, caci tu esti sluga mea!
Te-am fäcut sa-mi fii mie sluga Israile,
eu nu te voi uita!
Risipit-am pacatele tale ca un
nor i faradelegile tale ca o negurä.
Intoarce-te catre mine cu pocainta, citei
eu te voi miintui!»
Strigati de bucurie, voi ceruri, ami
Domnul a facut aceasta; rasunati, adán-
curi ale pamfintului; muntilor, saltati
de bucurie, voi toti copacii padurii, can-
tati, eaci a rascumpiirat Domnul pe Ia-
cob i in Israil vi-a dezväluit slava sa
Asa graieste Domnul, Mantuitorul
tau si cel care te-a zidit din sanul maicii
tale: « Eu sunt Domnul care a fácut lu-
mea; singur am intins cerurile, eu am
fntarit pama'ntul, i cine mi-a fost de
ajutor ?
Eu zadarnicesc prevestirile vra.-
cilor mincinosi si pe ghicitori fi scot ne-
rozi, rusinez pe cei intelepti i intelep-
ciunea lor o prefac In nebunie.
703
www.dacoromanica.ro
Eu sunt Domnul care intiiresc cu-
vb,ntul slujitorilor mei FA implineso sfa-
tul trimisilor mei. Eu am zis Ierusali-
mului: o Va fi locuit cetatilor lui Iuda:
Zidite vor fi! s i eu le voi ridica din
därâmaturi!
Si adâncului miirii i-am zis: «Usu-
eit-te ! Cid fti voi l'asa fluviile fara apa.*
Si am zis despre Cirus: El este
pastorul meu, caci el va implini toatä
voia mea i el va porunci Ierusalimului:
Clddeste-te la loe a si tenriplului: « In-
temeiaza-te din nou!
45.
C irus impeiratul, unsul Domnului i
unealta voin!ei sale prea f nalte.
Asa zic eu, Doirmul Dumnezeu, un-
sului ineu Cirus, pe care iltin de mana
dreapt5 ca ab; dobor neamurile sub pi-
cioarele lui i s'a dezleg cingatorile
deschid usile i portile
inte-i, ca ele s'a nu inai fie fnehise:
« Eu voi merge fnaintea ta i eaile
cele de munte le voi netezi; sfarama-voi
portile cele de ararna i zavoarele cele
de fier le voi rupe.
Si 'ni voi da tie vistiera ascunse,
bogatii ingropate in pamOnt, ea sa stii
cà eu sunt Domnul Dumnezeul lui Israil
ccl care te-a chemat pe nume.
Pentru sluga mea Iacob i pentru
Israil alesul meu, te-am chemat pe nume
si am facut de cinste numele tau, fara
ca tu sa ma
Eu sunt Donmul, i nimeni altul!
Mara de mine nu este Dumnezeu. Eu
te-am incins, faja ca tu sa ma eunosti,
Ca s'a se stie de la rasarit i pana la
apus ea nu este nimeni afarli de mine!
Eu sunt Donmul, i nimeni altul!
Eu Intoemesc lumina si plamadesc
fntunericul; eu sunt cel ce urzeste pacea
aduce restriste,a. Eu sunt Domnul
care face toate acestea.
Picurati rouä de sus, voi ceruri,
nourii s'a reverse ploaia dreptatii! Pa-
infintul deschidä sanul co sä, inflo-
rea,sca mantuirea i dreptatea res-
fire mladitele! Eu, Domnul, am zidit
toate acestea!
 ISAIA, 46
Vai de cel ce se cearti cu Ziditorul
sau, el un harb printre harbtuile de pa-
mânt ! Oare lutul zice olarului: a Ce te-ai
apucat sit faci? a, sau lucrul &titre me-
ter: o Esti cu mainile moarte
Vai de cel ce zice parintelui säu:
De ce ai adus copii pe lume? » si cätre
femeie: e Da ce ai ajuns mamá?
Asa zice Domnul, Sfantul lui Israil
ziditorul situ: Indrázniti voi, oare,
sá ma intrebati despre cele viitoare
«â-mi dati invatatura in privinta lu-
crului mainilor mele?
Eu am zidit pämäntul i eu am
fticut oamenii de pe el. Mainile mele au
tetina cerurile i toata ostirea stelelor
eu am orfinduit-o.
Eu 1-am ridicat, dupa planul drep-
filth mele, i toate cáile lui le voi netezi.
El va zidi cetatea mea si va libera pe ro-
bii mei, fara rascumparare i far& da-
ruri a, zice Domnul Savaot.
Asa zice Doirmul: s Bogatiile Egip-
tului i castigurile Etiopiei si ale Sabeeni-
lor cei inalti la stat vor curge la tine si
ale tale vor fi; ei se vor tine dup5, tine,
iti vor sluji ie in lanturi i vor cádea
inaintea ta i rugandu-se vor zice:
« Numai tu ai un Dumnezeu tare, si nu
este altul, nici un Dumnezeu dad« de el.*
Cu adevarat tu esti Dumnezeu as-
cuna; Dumnezeul lui Israil cel mantui-
tor !
Toti räman de rusine si se fac de
()card, laolalta, toti fauritorii de idoli se
fac de ea.'s.
Israil este mantuit de Domnul cu
mantuire vesnica si nu se vor ruina,
nici de °card nu se vor face in veac de
veac I
Caci asa zice Domnul cel ce a fa-
cut cerurile, Dumnezeu care a intocmit
pamantul, 1-a facut s't I-a intarit; i nu
In desert 1-a fácut, ci ca sá fie locuit:
« Eu sunt Domnul, i nimeni altul! »
N'am grait acestea inteascuns,
undeva in vre-un col intunecos al pa-
mântului; i nici n'am zis, fir& nici un
rost, neamului lui Iacob: Cautati-ma I
Ci eu aunt Domnul cel ce graieste drept
si spune adevärul!
Adunati-va i veniti, apropiati-va
cu totii, cei ramasi cu viata dintre nea-
704
www.dacoromanica.ro
muri. i cugetati: Ce far& minte sunt cei
ce duo dupä ei un idol de lemn si se in-
china, unui dumnezeu care nu mantueste!
Vorbiti, dati pe fatä, tineti sfat
intre voi ! Cine a ve,stit acestea de mai
nainte? Cine, din vremuri vechi, le-a fa-
cut cunoscute? Oare nu eu, Domnul,
nici un alt Dumnezeu afar& de mine?
Dumnezeu drept i izbavitor nu este
altul de at mine !
Intoarceti-va catre mine ca sa va
puteti mantui, voi cei ce locuiti toat,e
tinuturile cele mai indepartate ale pa-
mantului ! Cad eu sunt Duninezeu tare,
si nu este altul ! Jur pe mine insumi!
Din gura mea iese dreptatea,
nu-mi intorc cuvantul: inaintea mea tot
genunchiul se va pleca; lam numele
meu se va jura toata limba,
Si va zice: a Numai in Domnul este
dreptatea i vartutea! Catre el vor veni,
greu rusinati, toti cei ce s'au ritzvratit
impotriva lui.
Intru Domnul se va indreptati
se va preamari toata semintia lui Israil !
46.
Cdt de departe ski Domnul deasupra sld-
bdnogilor dumnezei as popoarelor.
Bel a cazut, Nebo s'a rasturnat;
chipurile lor stint incareate pe vite si pe
dobitoace. Chipurile pe care le purtati
cu alai sunt puse acum ca poveri in spi-
narea vitelor trudite.
Idolii cad, se prabusesc laolalta, nu
pot sa-si mantuiasca chipurile lor ; ei
inii sunt dusi in robie.
3: a Ascultati la mine, voi cei din nea-
mul lui Iacob i toti cei care ati mai ramas
din neamul lui Israil, voi pe care v'am pur-
tat din sitnul maicii voastre, de care am
avut grija de la nasterea voastra:
Rana la bá.tranetea voastra, eu sunt
acelasi; i pan& la adancile voastre ea-
runtete voi taxi povara voastra. Precum
am facut, asa o duc inainte, purtandu-va
povara si; mantuindu-vii.
Cu cine vreti voi ma asemanati
ma puneti alaturea, ea ma mäsurati
«â-mi gasiti asemuitor ?
Ci stint unii care scot aurul din pun-
gile lor, i argintul in cantar il cantaresc
 ISAIA, 47, 48
plätese un argintar ca sä, le Lc& un
chip de dumnezeu; apoi se inchina lui
cinstesc.
Pe umeri 11 riding, II due, Il pun jos,
si el et& Rub, sä, se clinteasca din locul
lui. El nu raspunde celui care striga ca-
tre el si din primejdie nu-1 mantueste.
Amintiti-vä de aceasta, i invittati-va
minte, puneti la inima, päcatosilor !
Aduceti-va aminte de cele ce au
fost in zilele strávechi, cdei eu sunt Dum-
nezeu, i nimeni altul. Eu sunt Dumne-
zeul eel tare, si nu este nimeni ea mine.
De la inceput eu vestesc sfarsitul
si de mai nainte ceea ce are sä, se in-
zie: Planul meu se va adeveri
toata voia mea voi face-o faptä, I
Chemat-am de la fásarit un vul-
tur, dinteun tinut departat: un om care
sä, indeplineascii planul meu. cum am
zis, asa voi face; pregatitu-l-am i acum
il voi implini.
Ascultati-m5,, voi oameni cu mima
voi cei care stati departe de
mantuirea voastra:
Apropia-voi mântuirea mea, de
vreme ce ea nu mai este departe, si
izbävirea mea nu va intarzia. Atunci,
voi intemeia mântuirea mea in Sion si
pentru Israil, slava mea !
47.
Cdderea Babilonului.
Pogoara-te i stai in taran5 fecioarä,
fiica Babilonului, stai pe pämänt, fära
tron, flied, a Caldeilor, cáci gingasa
alintatii, nu te va mai numi nimeni!
Invârteste lartisnitá j macinä
Di.-ti la o parte välul täu, ridiett-ti ves-
mantul tau, ramai cu picioarele goale
treci rhurile,
Ca sa se de,scopere goliciunea ta
sa se vaz5, rusinea ta! Mä voi fázbuna
nu voi cruta pe nimeni s,
Zice Mántuitorul nostru; Domnul
Savaot este numele lui, Santul lui Israil!
e Stai täcutä si mai la intunerie, fe-
cioara Caldeilor! Nimeni nu te va mai
cherna pe tine: stäpilna impärätiilor.
Intaratat am fost pe poporul meu:
pangitrit-am mostenirea mea si am dat-o
In mana ta. Dar tu n'ai avut
www.dacoromanica.ro
705
chiar asupra 135.,tranilor apiisat-ai cu jug
greu.
i tu iti inchipuiai: « Fi-voi pe veci
stapana! », dar niciodatä n'ai cugetat
de sarsitul titu nu ti-ai adus aminte !
i acum ascultä, tu cea crescutä in
phiceri, care sttipaneai far& de grijä
ziceai in mima ta: Nimeni alta nu este
ca mine ! Nu voi rámílnea vaduvä si nu
voi sti ce este lipsa de copii ! »
i aceste doua inteo clipa, in aceeasi
zi, vor da peste tine: lipsa de copii
vilduvia; i te vor eoplesi, in ciuda mul-
iniii tale i a puterii vrajilor
tale!
Intru färädelegile tale tu näddj-
duiai i ziceai: « Nimeni nu m5, vede !
Intelepciunea ta i tiints, ta te-au rd-
tacit, astfel ca giindeai in mima ta: « Eu,
nimeni alta nu este ea mine!
Drept aceea, va veni peste tine o
nenorocire pe care nu vei putea s'o im-
piedici si te va izbi un prapäd pe care
tu nu vei sti chei pe neastep-
tate va da peste tine pieirea, fára
fi avut vreme s'o prevezi.
Tine-te de fermecatoriile si de mul-
tele tale vrajitorii cu care te-ai strada-
nuit din tiller*, poate ii vor sluji,
poate vei insufla temere.
Ai ost,enit de atátea intrebdii si de
atilta cugetare! Sä, iasä, la ivealá i sä,
te izbaveascii cei ce iscodesc cerurile
intreaba stelele si care, la fiecare
nouä, spun ceea ce ti se va intampla!
Dar iatá-i ca pleava pe care o mi-
stueste focul! .Asa vor ajunge, si de pu-
terea fliicarilor nu vor scäpa, caci nu e
un jä,ratec la care numai s'á se incalzeasca,
sau o vela ea sä «tea dinaintea ei.
Asa se va întâmpla cu cei pentru
care te-ai zbuciumat i ai avut priete-
sug din tineretile tale. Fiecare Ii va ve-
dea de treabä, i nimeni nu va putea «5,
te mântuiascit.
48.
Inveirdtura de alteídatd, inset izvoritoare
in vremuri noi i amestecate.
1. Ascultati acestea, voi cei din casa
lui Iacob, care purtati numele lui Israil,
voi cei care ati iesit din samanta lui luda;
45
 ISAIA, 49
care va jurati pe numele Domnului i vä
laudati cu Dumnezeul lui Israil, dar nu
din inimä si nu cu dreptate.
Caci voi purtati numele Cetatii celei
Sfinte çi va, bizuiti pe Dumnezeul lui
Israil al carui nume este Domnul Savaot.
o Vestit-am din vremi stravechi cele
ce erau sä se Intample; din gura mea au
iesit si vi le-am dat de stire; dintr'o
data le-am facut si ele gata au fost;
Fiinda eu §tiu c'd tu esti tare ca un
drug de fier i gâtul Iti este de anima.
Ti-am prezis aceasta mai nainte ca
sa se intample i i le-am dat de veste,
ca sä nu zici: i Idolul meu le-a facut,
chipurile mele de piaträ i de fier le-au
poruncit ».
Tu ai auzit; priveste acum toate
acestea! De ce nu märturisesti? De aici
inainte iti voi Impartasi lucruri noi,
tinute in taina, pe care nu le stiai.
Ele aunt zamislite azi si nu de altä-
data, si mai inainte de ziva aceasta tu
n'ai auzit nimio despre ele, ca sit nu
zici: a Iatä, eu le stiam! »
Nu, tu n'ai auzit i nici n'ai stiut,
fiindat pe atunci urechea ta nu era
deschisa; caci eu IF} tiu cat esti de necre-
dincios i cit numele tau este:
credinta din pantecele maicii».
Pentru numele meu imi opresc
mania i pentru slava mea Imi potolesc
furia, ca sa, nu te prapadese.
Iatä cit te-am lamurit In foc, dar
n'am gäsit cà esti argint; te-am in-
cercat in cuptorul de topit al nenorocirii.
Pentru mine, din pricina mea am
facut-o, caci cum voi ingadui ca numele
meu sä fie pangilait? Nimanui nu voi
da slava mea!
Ascultit la mine, Iacobe si tu
Israile, pe care te-am chemat. Eu sunt
cel dintâi i cel de pe urmä.
Mana mea a intemeiat pitmantul
dreapta mea a desfasurat cerurile. Eu
le chem i iatit ele stau de &Va.
Adunati-va toti s't ascultati! Care
dumnezeu strein a prezis aceste lucruri?
Acela pe care Dornnul il iubeste va im-
plini vointa sa impotriva Babilonului
impotriva semintiei Caldeilor.
Eu, eu am gritit si 1-am chemat,
1-am adus si i-am dat izbanda, in calea lui.
706
www.dacoromanica.ro
Apropiati-va de mine si ascultati
aceasta: De la inceput eu n'am graft in-
tru ascuns, de cand s'a pornit totul de
fatä eu am fost.*Ci acum Domnul
Dumnezeu ma trimite pe mine si Duhul
eau.
a Asa gritieste Domnul, Mântuitorul
tau, Sfantul lui Israil: Eu sunt Domnul
Dumnezeul tau, care te invata ceea
ce-ti este de folos si te calituzeste pe
calea pe care trebue sä mergi.
Dad, ai fi luat aminte la poruncile
mele, fericirea ta ar fi fost asemenea
unui fluviu i dreptatea ta ca talazurile
marii ;
Atunci ar fi semintia ta ca nisipul
märii i odraslele pantecelui tau ca pul-
berea pàmântului, .1 nimio n'ar nimici
n'ar mai §terge numele tau de cline-
intea mea ).
Iesiti din Babilon, fugiti din Cal-
deea! Cu cantece de veselie! Vestiti
raspanditi stirea! Duceti-o panä la
marginile pamantului! Strigati: s Dom-
nul a ritscumparat pe Iacob, sluga sa
Si Bete nu le-a fost in pustiul
unde el i-a dus; caci apa a scos din
stand.. Despicat-a stance, i apa a tbil-
nit
4 N'au tihnä cei färä de lege »,
zice Domnul.
49.
Robul Domnului. Ispd§irea pdcatelor de
pdmi aici 9i mantuirea lui
Ascultati la mine, ostroavelor, luati
aminte, popoare departate! Domnul m'a
cheniat de la nasterea mea, din pantecele
maicii mele mi-a spus pe nume.
Fácut-a din gura mea sabie ascu-
titä; ascunsu-m'a in umbra mkinii sale.
Facut-a din mine sageata ascutita si in
tolba sa m'a asezat deoparte,
Si mi-a zis: Tu esti sluga mea,
Israil, intru care eu ma voi proslavi!»
Dar eu cugetam: ((In desert m'am
trudit, i In zadar i pentru nimio mi-am
prapadit puterea mea; caci, inteadevar,
partea cuvenita mie este la Domnul
rásplata mea la Dumnezeul meu! »
Si acum Domnul cel care din pan-
tecele maicii mele m'a urzit ca
 ISAIA, 50
slujesc lui i si tutora pe Iacob catre el
si ea strang la un loe pe Israil caci asa
am fost eu cinstit in ochii Doranului
Dumnezeul meu fost-a puterea mea
Mi-a zis: e Este putin lucru sa fii
sluga mea, ca sa aduci la loe semintiile
lui Iacob i sa intorci pe cei ce-au sciipat
dintre ai lui Israil; de aceea te voi face
lumina popoarelor, ca sa duci mântuirea
mea pana, la marginile pitmantului !»
Asa graieste Rascumparatorul
Sfantul lui Israil catre col dispretuit;
catre uriciunea neamurilor i sluga ti-
ranilor: Imparati vor vedea si se vor
xidica, voevozi se vor fuchina, pentru
Domnul cel credincios i pentru Sfantul
lui Israil, cel caro te-a ales ! »
Asa gráieste Domnul: e In vremea
milostivirii te voi asculta i in vremea
mantuirii te voi ocroti. Facutu-te-am
te-am hotarit Legamant al poporului,
ca sä pui randuialii in tara si sa dai
fiecaruia mostenirile nimicite ;
Ca sa zici celor robiti: Iesiti ! e,
celor caro sunt la intuneric: aVeniti
la lumina! » Ca s'a pasea dealungul
tuturor drumurilor ffi toate culmile ple-
suve sil fie pasunea lor;
Sa nu le fie nici foame, nici sete ;
soarele i vântul cel arzator sa, nu-i
atinga, fiindca cel care se va milostivi
de ei va fi calauza lor care fi va indrepta
spre izvoare de °T'a'.
Voi preface toti muntii in drumuri
s't chile mele vor fi bine randuite.
Jata ca unii vin din tinuturi de-
partate, de la miaza-noapte, de la apus,
iar altii din tara Sinitilor.
Tresaltati, ceruri, de bucurie si tu,
pämantule, ve,seleste-te, bucurb.-te ! Mun-
tilor. chiuiti de vesefie, fiindca Domnul
a mingaiat pe poporul silu si de obij-
duitii sal s'a milostivit.
Sionul zicea: Domnul m'a parasit
Stapanul meu m'a uitat !
16. Oare femeia afta pe pruncul ei
de rodul sânului ei nu are axila? Chiar
alud ea 11 va uita, eu pe tine nu te
voi uita!
16. Jata, te-am inseranat in palmele
mele ; zidurile tale sunt deapurtui
tea ochilor mei I
www.dacoromanica.ro
707
Copiii tal aleargä grabnic catre
tine, pe cand cei ce te-au daramat
pustiit fug departe de tine.
Ridica ochii tal de jur-imprejur
vezi: toti se aduna, toti vin la tine.
Viu sunt eu, zice Domnul ! Tu te vei im-
braca intru ei ca inteun vecmant de
podoaba, i ca o mireasa te veiincingecu ei !
Caci locurile tale paraginite c't
daramaturile tale i toatit tara ta pustie
fi-vor prea inguste pentru locuitorii tau,
iar toti pustiitorii tai vor fi departe.
Ba inca vor grai la urechile tale
copiii tâi, ai celei ce nu mai aveai
e Tinutul este prea stramt pentru mine ;
fa-mi loo sá stau i eu!
Atunci tu vei cugeta in mima ta:
Cine mi i-a nascut pe acestia ? Pier-
dusem copiii mei i eram stearpa, dusa
In robie xfi izgonità; dar pe acestia cine
i-a crescut.? Jata ca ramitsesem singura!
Dar acestia de unde vin ?
Asa zice Domnul Dumnezeu: data,
voi ridica mana mea catre neamuri
catre noroade voi malta steagul mea.
Ele vor aduce pe feciorii tai in san si pe
hiede tale pe umeri le vor purta.
Imparatii vor fi epitropii
principesele doicile tale. Cu fetele la
pimant tie se vor fuchina i vor linge
pulberea de pe picioarele tale. Atunci tu
vei sti ca eu sunt Domnul, care nu face
de °cara pe cei ce nadajduesc in el ! e
Oare poti celui viteaz iei prada,
sau celui puternic smulgi din mana
pe cei robiti ?
e Da! * zice Domnul. Chiar robii
celui viteaz i se vor lua, i prada celui
puternic zmulsa Ii va fi, caci eu má voi
razboi cu protivnicii t'E i pe fiii tal eu
Ii voi libera!
Si pe asupritorii taj Ii voi sifi
carnea ea manance si de chiar sangele
lor «a se imbete ca de vin. Atunci tonta
Mixtura va sti ca eu sunt Domnul Mân-
tuitorul tau, Räscumparatorul tau, Vitea-
zul lui Iacob
50.
Urmarea i urcarea tot mai sus a inca:-
fdturii.
1. Asa rice Domnul: e linde este cartea
de despartenie a mamei voastre, prin care
46*
 ISA1A, 51
eu am alungat-o? Sau care este dator-
nicul meu, ca,ruia eu v'am vändut pe
voi? Cä, iatä, pentru faradelegile voa-
stre ati fost vanduti i pentru pacatele
voastre am alungat pe mama voastrii.
Pentru ce, cand veneam, nu gaseam
pe nimeni, i cand strigam, nimeni nu
raspundea ? Oare mana mea este prea
scurtä, ca sa va pot mantui, sau n'am
destura putere ca ea VA pot izbiivi?
Prin certarea mea eu zvantez marea si
fluviile le prefac in pustiu; pestii din
ele pier din lips& de apit si mor de
sete.
Eu imbrac cerul cu zabranic i 11
acopar cu vesmant de jale. e
Domnul Dumnezeu mi-a dat mie
limb& de ucenic, ca sá tiu sá graiesc
celor de,snadajduiti. In fiecare dirnineatit,
el desteapta, desteapta urechea mea ca
sa ascult ca un ucenic.
Domnul Dumnezeu mi-a deschis mie
urechi, i eu nu m'am impotrivit i nici
nu m'am dat inapoi.
Spatele mele le-am dat spre
obrazul meu spre palmuire, i fata mea
n'am ferit-o de ocara scuiparilor.
i Domnul Dumnezeu mi-a ajutat,
n'am fost facut de ()card. Pentru
aceasta am i intarit fata mea ca o
cremene, fiindca, stiam oil, nu voi fi facut
de °café..
Aparatorul meu este aproape. Cine
vrea sit se napusteascii asupra mea ?
ne masuram impreuna! Cine este protiv-
nicul meul Sä se apropie de mine!
Iatä, Domnul Dumnezeu Imi vine
inteajutor! Cine ma va osandi? Iata,
ea un vesmant vechi toti se vor prapadi
molia Ii va manca!
Cine din voi se teme de Domnul
sa asculte de glasul slugii sale! Cel care
umblä in intuneric si este fara de lu-
mina, sa niidajduiasca, intru numele
Domnului i sá se bizue pe Dumnezeul
lui!
Voi toti care aprindeti focul
pregatiti sageti arzatoare, aruncati-va
In vapaia focului vostru i in sagetile pe
care le-ati aprins ! Din mana mea vi
se va intampla aceasta; pe patul durerii
va yeti culca!
www.dacoromanica.ro
708
51.
Faptele mdrefe din istoria lvi Israil sunt
chezei§ie pentru slava viitorului.
1. Ascultati-mit, voi care umblati dupa
dreptate, voi care autati pe Domnul!
Priviti la stanca din care ati fost taiati
la pietraria din care ati fost scosi.
Priviti pe Avraam, strabunul vostru,
si pe Sara cea care in dureri v'a nascut.
Caci pe el singur 1-am chemat, 1-am
binecuvantat i 1-am inmultit.
Cad Domnul mangitie Sionul
paraginii lui Ii dit nadejde. El va preface
pustiul lui in rai i piimantul lui cel
neroditor in gradina Domnului; zbur-
dare i veselie fi-vor in Sion, multumita
cantäri!
4. Ia aminte la mine, tu poporul meu,
voi, obstia mea, fiti cu urechea la
mine, caci de la mine va iesi invatátura
legea mea voi statornici-o
popoarelor.
Dreptatea mea este aproape, vine
mantuirea mea si bratul meu va da
dreptate noroadelor; intru mine vor nä,
diijdui tinuturile cele mai depiirtate,
cad de la bratul meu asteapta mfintuire.
Ridicati la ceruri ochii vostri
priviti jos pamantul: cerurile vor trece
ca un fum i pamantul se va invechi ca
un vesmant, locuitorii vor pieri ea mu-
stele, dar mantuirea mea va diiinui in
veac i dreptatea mea nu va avea sfarsit.
Ascultati-ma, voi cunoscatori ai
dreptatii, popor care esti cu legea mea
In inirna: Nu te teme de ocara oamenilor
de batjocura lor sit nu te ingrozesti,
deoarece ca pe un vesmant li va manca
molla i viermii Ii vor mistui ca pe lama!
Ci dreptatea mea va ramanea in
veac i mintuirea mea in neam de neam.
Ridica-te, scoalä.-te, inarmeazil-te
cu tärie, brat al Domnuluil Inalta-te ca
In stravechile vremmi, ca in veacurile
cele dintru inceput! N'ai zdrobit tu pe
Rahab i n'ai spintecat tu balaurul?
Nu esti tu, oare, cel ce ai secat
marea si apele genunei, cel ce fundul
marii 1-ai prefacut in carare largä, pentru
cei rascumpiirati ai
Astfel, cei mantuiti ai Domnului
se vor intoarce t¡i vor veni in Sion, in
 ISAIA, 52
cantece de biruintil; i veselie vesnicit va
incununa capul lor. Bucuria i veselia
vor veni peste ei, pe chnd durerea, in-
tristarea i suspinarea deptirta-se-vor
de la ei.
Eu, eu aunt cel care te manghie.
Si tu cine esti, ca sä te temi de un muri-
tor si de un om de rand, care trece ca
iarba,
Si sä dai uititrii pe Domnul,
ziditorul tau, cel ce a intins cerurile
a intemeiat pamhntul, i sä te infrico-
sezi mereu, in fiecare zi, de urgia impi-
lätorului, care nEtzueste säte pritpadeascit ?
Dar unde este urgia lui?
Curand, cel ferecat in cause va fi
dezlegat: in temnitit nu va muri i de
phine nu va duce lipsä.
Eu sunt Domnul Dumnezeul tau,
care inttiratá marea si ridicä valurile ei
clocotitoare; Doranul Savaot este nu-
mele lui.
Pus-am cuvintele mele in gura ta
cu umbra mhinii mele te-am acoperit,
ca ta intind cerurile i sä intemeiez
pämtmtul i ta zic Sionului: Tu esti
poporul meu!
Desteaptä-te, desteaptä-te, scoa-
Ierusalime, tu care ai bäut din
mttna Domnului nästrapa urgiei lui, po-
tirul buimacelii 1-ai sorbit i 1-ai bitut!
N'a fost nici unul din toti feciorii
pe care i-a nhscut, care sä-1 sprijineascá;
n'a fost nici unul din toti copiii pe care
i-a crescut, care ta-1 due& de manit!
Douit näprasne au dat peste tine
cine se va milostivi de tine ? pe de o
parte: pustiirea i prttpädul, pe de altä
parte: foametea i sabia. Cine te va
mänghia ?
Feciorii täi zac fix& vlaga, la
colturile tuturor ulitilor, ca o antilop&
prinsä in la: ametiti de urgia Domnului,
de lovitura Dumnezeului titu!
Drept aceea, ja aminte, dirmanä,
cetate, beatä, dar nu de vin !
Asa griiieste Stapitnul, Domnul
Dumnezeul tau, care se luptä, pentru
poporul sä,u: eu voi lua din mana
ta paharul buimâcelii, i nitstrapa ma-
niei mole nu vei mai bea-o !
Dar voi da paharul acesta in
mäna chinuitorilor till, in mhna celor ce
709
www.dacoromanica.ro
te impilau i iti zice,au: «Pleacti-te la
pämant ca sä trecem peste tine! » Si
trebuia sä faci spatele tau maidan
ulitä pentru trecatori !*
52.
Stclruitoare inclemnuri la credingl fi la
mare bucurie duhovniceasccl.
Desteaptate, scoalti-te, imbracit-te
intru puterea ta, Sioane! Invesmitntea-
z&-te in oditjdii de slavä,, Ierusalime,
cetate sf&ntii! Caci nu vor mai intra
In tine cel netitiat imprejur i col
spurcat !
Scuturti-te de pulbere, scoala-te,
Ierusalime, cetate robitä, ! Dezleagä fu-
Mile de pe grumazul tau, robitä Mc&
a Sionului !
Caci iat5, ce spune Domnul: Farb,
bani ati fost vänduti i fä,rä argint yeti
fi ritscump5,rati ».
Gael asa zice Domnul Dumnezeu:
a In Egipt pogorit-a poporul meu odini-
oarä, ca sä-si aib& sä,las; apoi Asiria 1-a
impilat färä cuvant.
Si acum ce sä, fac eu *, zice
Domnul, « and norodul meu a fost
luat rob färä temei, cand stapanitorii lui
strigä in semn de biruintit a, zice Dom-
nul, « iarä numele meu, necontenit, zi
de zi, este defäimat?
Drept aceea ta cunoascä poperul
numele meu, cáci eu Bunt cel care m-
stesc: iatii-mh!
Cät de frumoase Runt, pe munti,
picioarele solului care vesteste pacea,
care aduce solia de veste bunä, si
criiiniceste mäntuirea, gräind Sionului:
Dumnezeul täu este impärat I a
Toti strájärii thi ridicä glasul
laolaltà strigh, de veselie, de vreme ce
ei vhd cu ochii cum Domnul se intoarce
In Sion.
Izbucniti in chiote de veselie, voi
mormane de därämtituriale Ierusalimului,
citci Domnul a mängkiat pe norodul situ,
a fiiscumpärat Ierusalimul!
Descoperit-a Domnul bratul tau cel
sffint, in ochii tuturor popoarelor,
toate marginile cele indepartate ale pi-
mäntului vedea-vor mAntuirea Dumne-
zeului nostru.
 ISAIA, 53, 54
Pleeati, plecati, iesiti de acolo !
Nu vä atingeti de lucru spurcat!
voi cei care duceti odoarele
Domnului!
Dar nu iesiti buluc, nu plecati ea
fugarii, ctici inaintea voasträ merge
Domnul i in urma voasträ tot el, Dumne-
zeul lui lsrail!
Si s5, stiti cä sluga mea va izbuti,
va ereste mare si va sta sus de tot.
Precum multi s'au späimiintat de
el, asa de schimonositit era infátisarea
lui incitt chipul lui nu mai avea nici o
asemrtnare omeneascä,
Tot a.sa va fi pricin5, de uimire
pentru multe popoare; impriratii Ii vor
pune mana la gurä, cäci Vid acum ceea
co nu li s'a povestit i inteleg acum ceca
ce n'au auzit.
53.
Magia cel ce va set vie este racumpard-
forul nostru intru duren i gs mare smercnie.
Cine a dat crezare soliei noa,stre
bratul Domnului cui s'a descoperit?
Creseut-a inaintea lui ca o odraz15,
si ea o rädicini din pämitnt uscat. Nu
avea nici chip, nici frumusete, ca sâ ne
uitiim la el, si nici o infittisare, ca sä
ne fie drag.
Dispretuit era si cel din urmii dintre
oameni: om al suferintei i deprins cu
durerea; unul de care sä-ti acopen i fata,
c5,ndil vezi; dispretuit s't socotit ca nimio.
Dar el a luat asupräli bolile noastm
cu durerile noastre s'a impovärat, pe
cänd noi il socoteam ea pedepsit, ca
bätut de Dumnezeu i oropsit.
Ci el fuse,se str5,puns pentru plicatele
noastre i zdrobit pentru f5,räde/egile
noastre. El a fost pedepsit pentru mäntu-
irea noastr5, i prin ranele lui noi toti
ne-am vindecat.
Toti umblam rät5,citi ca niste oi,
fiecare pe calco lui, i Domnul 1-a in-
dircat pe el eu färädelegile noastre ale
tuturor.
Cbinuit a fost i s'a supus, si nu
deschis gura sa; ca o oaie spre
junghiere s'a adus i ca un miel fitr5, de
glas, inaintea celui ce-1 tunde, asa nu
si-a deschis gura sa.
710
www.dacoromanica.ro
Cu judecatit nedreapt5, fost-a
neamul lui cine-1 va spune? Crici
s'a luat de pe pämänt viata lui! Pentru
färädelegile poporului meu a fost adus
spre moarte.
Mormântul säu a fost pus ling5, cei
färtt de lege i cu cei facátori de ráu, dupit
moartea sa, cu toate eä nu sävärsise
nici o färädelege i nici o inselitciune n'a
fost in gura lui.
Dar a fost voia Domnului
zdrobeascä prin suferintil. i Mude& si-a
jertfit viata pentru pricatele noastre, ve-
dea-va pe urmasii säi träind indelungat
planul Doranului, prin el, va avea
izbándä.
De pe urma cbinurilor sufletului säu
se va satura de fericire; prin stiinta, sa,
dreptul, sluga mea, va indrepta pe multi,
si färädelegile lor le va lua asupra-si.
Pentru aceasta Ii voi da parte
längit cei preamátiti i cu cei puternici
va imp5,rti prada, ca räsplatit cá, si-a
dat sufletul situ spre moarte i cu cei
facittori de rele a fost numarat. Ci el
a purtat färädelegile multora i pentru
cei pitcatosi si-a dat viata.
54.
lerusalimul: f ericita cetate novii !
Veseleste-te, tu ceo stearp5, care
n'al nitscut, dä glas f,4 strigä, tu ceca ce
nu te-ai zvärcolit in dureri de na-
stere, eitci mai multi fi-vor liii celei
näpustite de cid ale celei cu brirbat s,
zice Domnul.
Litrgeste-ti cortul titu i covoarele
sitlasului täu intinde-le; nu cruts, nimio!
Lungeste funiile i infige bine Virusii,
Pandea tu te vei imprästia in toate
p5,rtile i semintia ta va mosteni nea-
murile i cetátile cele pustiite le va um-
plea de oameni!
Nu te infricosa, ciici nu vei rilmänea,
de °cara; nu te ruina, crtei tu nu vei
päti nici o rusine ; ci mai värtos cuvine-se
sä uiti rusinea tineretii tale i de tia:-
1°0a viiduviei tale sá nu-ti mai aduci
aminte,
Ciici bärbatul t5,u este Ziditorul titu,
numele situ: Domnul Savaot s,
Räscumpärätorul täu este Sfäntul lui
 ISAIA, 65
Israil: t Dumnezeul a tot pitmantul * se
numeste !
Ca pe o femeie parilsitä i dosiditä
chematu-te-a iaräsi Domnul. 4 Cum ar
putea sä fie alungatä », zice Dom-
nul Dumnezeul tau, « sotia din fi-
ner*?
0 clip& te-am piiräsit, dar cu mari
indurari te voi loa iardsi Pang& mine.
Trite° izbucnire de mânie, pentru
o clipa, mi-am intors fata de la tine, dar
In indurarea mea cea deapururi, ma
voi milostivi de tine », zice Riscum-
pärlitorul tau, Domnul.
a va fi ca in vremea lui Noe, &Ind
m'arn jurat ea apele potopului nu vor
mai inneca piiminntul ; tot asa ma juracum
nil nu ma voi rnai intarata fmpotriva
ta si nu te voi mai dojeni.
Muntii pot sä se dea inapoi
colinele pot sä se clatine, dar railosti-
Nina mea nu se va mai departa de la tine
legämäntul meu de pace nu se va mai
zdruncina s, zice Doninul c,e1 cu tine
milostiv.
4 SärmaMi, spulberatä de vijelie
färä miingaiere ! lath' , voi pune pie-
trele tale in tencuialä de antimoniu
temeliile tale le voi face din safire,
i din rubine crestele zidurilor tale,
iar portile tale fi-vor de cristal FO1 toatä, im-
prejurimea ta din pietre nestimate.
Toti copiii täi vor fi ucenici ai
Domnului si se vor bucura de mare fe-
ricire.
i vei fi intemeiati pe dreptate ;
depärteazá spaima, cad n'ai de ce sa te
temi ; lash groaza, cad nu se va apropia
de tine !
Jata, vor mai navali unii asupra
ta, färä voia mea, dar cine va porni impo-
triva ta se va prabusi.
Ci sä tii ta eu am zidit pe mea-
terul care, sufländ, aprinde focul de
cärbuni o faureste arma, cu mestesugul
lui, dar eu am zidit si pe cel ce trebue
s'o nimiceasca.
Once armil faurita impotriva ta
nu va izbuti i once limb& care se va
ridica la judecatá cu tine osandita va fi.
Jata care va fi mostenirea slujitorilor
Domnului i dreptatea care va veni de la
mine s, zice Domnul.
711
www.dacoromanica.ro
55.
Melntuirea vi as gird 8'o dobtinditi CU
MUThed ori cu bani I
4 Cei ce suntetiinsetati, veniti de beti
apä, i cei care nu aveti argint, duceti-vi
de cumpitrati i mâncati, mergeti si cum-
pärati far& de parale, far& de plata, vin
lapte.
Pentru ce cheltuiti argintul vostru
pe o Value care nu hräneste o agonisita
voasträ pentru o bucatä care nu vä
satur5,7 Ascultati-ma si yeti mänca cele
bune i intru bunatfiti se va desf5,ta
sufletul vostru.
Luati aminte cu urechile voastre
veniti la mine. Ascultati-ma pe mine
o viu va fi sufletul vostru. Face-voi cu
voi legamânt vesnic, incredintandu-va
indurarile mele cele deapururi nitre
David.
Jata, 1-am pus märturie popoarelor,
doran i stapfinitor peste neamuri.
Iata, tu vei cherna popoare pe care
nu le-ai stiut i noroade care nu te-au
cunoscut la tine vor alerga, pentru
Domnul Dumnezeul tau i pentru Stintul
lui Israil, cdci el te-a preamarit.
Cautati pe Domnul cat il puteti
gasi, strigati-1 crlt este aproape de
voi ;
Cel ticalos sä lase calea lui i omul
cel nedrept vicleniile lui i ea se intoarci
spre Domnul i spre Dumnezeul nostru
cel bogat in iertare, i atunci se va indura
de el.
Caci gändurile mele nu aunt ca
durile voastre i chile mele ca ale voa-
stre a, zice Domnul.
« Ci cat de departe sunt cerurile de la
pamant, tot atät de departe sunt cäile
mele de calk voastre i cugetele mele
de cugetele voastre.
Precum se pogoara ploaia
pada din cer si nu se mai intoarce pani
nu adapa pamantul si-1 face de odfas-
leste i rodete i dä sämänta sämänä-
torului i paine spre mancare;
Asa va fi si cu cuvântul meu care
iese din gura mea; el nu se va intoarce
catre mine far& isprava, adica pan& ce
nu va indeplini voia mea si nu va gati
lucrul la care 1-am trimis.
 ISAIA, 66, 57
Caci cu veselie yeti iesi i in pace
yeti fi calauziti muntii i dealurile vor iz-
bucni in strigate de veselie inaintea voa-
stra i toti copacii cámpului vor bate din
palme !
In locul maracinilor va creste chi-
parosul i in locul urzicii va creste mirtul.
A Domnului fi-va slava, spre vesnica
nepieritoatre pomenire. »
56.
Casa Domnului deschisä tuturor.
.A.sa zice Domnul: o Paziti pravila
faceti fapte bune, fiiindca in curand
va veni mantuirea mea si. dreptatea mea
se va descoperi.
Fericit este omul care sävárseste
acestea i care tine la ele: pazeste ziva
Sámbetei sä nu fie pangäritä i isi fe-
reste m'Ana lui ca 85, nu faptuiascä nici o
faptá rea.
i sä, nu zica cel de alt neam, care
s'a alaturat de Domnul: Osebi-m&-va
Domnul de poporul sä.u! » i famenul
sa nu e Iatä eu swat copec uscat!
Cäci asa zice Domnul: o Famenilor
care vor cinsti Sambetele mele i vor
alege ceea ce imi este plä,cut mie i vor
sta.rui in legamântul meu,
Le voi da in casa mea si inläuntrul
zidurilor mele un loe si un nume mai
de pret decílt feciori s't fete, ciici le voi
da nume vesnic i ara pieire.
lar pe streinii alipiti de Domnul,
ca sä slujeascá i sä iubeasca numele
Domnului i sil fie slujitorii sâi, pe toti
vor pazi ama Sambetei farä s'o
pangareasca i vor stärui in legamantul
meu;
Pe acestia îi voi duce in muntele cel
sant al meu i Ii voi bucura In casa mea
de rugäciune; arderile lor de tot i jert-
fele lor vor fi bine primito pe altarul
meu, iar templul meu casa de rugäciune se
va cherna pentru toate popoarele! »
Domnul Dumnezeu, care aduna pe cei
risipiti ai lui Israil, rosteste: s La cei
adunati voi mai aduna si altii!»
Fiare ale cámpului. veniti, mancati,
s't voi t,oate jivinile padurii !
Strajarii lui Israil toti sunt orbi
cu totii, ei nu inteleg nimic. Toti sunt
712
www.dacoromanica.ro
câini muti care nu latra. Ei viseaza
le place sä doarmä.
Ci sunt câini hlupavi care nu
se mai satura; iar aceia sunt pastori rai
care nu pricep nimio. Toti umbla pe
chile lor si se straduesc toti dupii castig.
o Veniti », zic ei, e eu voi aduce vin,
vom intinde praznic ! i maine va fi
ea i astazi: mare zi de ospät!
57.
Grepelile apeteninor poporului.
Dreptul piere çi nimeni nu-si bate
capul, se näruesc oamenii credinciosi
nimanui nu-i pasa. Din pricina ritutatii
pierit-a totdeauna cel drept.
El inträ in pace. Cal ce a umblat
pururea pe calea dreaptä se odihneste In
patul sau!
Dar voi, feciori de vräjitoare,
apropiati-va,, sarnântà desfranatá i pre-
curvará !
De cine vil bateti joc, la cine va
strámbati i scoateti limba? Voi sunteti
copiii nelegiuirii i urmasii minciunii !
Voi vä pangäriti idolilor pe sub toti
stejarii i copacii Inverziti i jertfiti pe
fii In zavoaiele raurilor i in cräpáturile
stincilor!
Pietrele cele lucioase ale raurilor
sunt partea ta 1 Iatä, iatá sortul tau! Lor
le aduci jertfa cu turnare sí prinoase!
Pot eu sä fiu multumit cu acestea?
Pe muntii inalti, stapanitori, Iti
asezi patul tau si acolo te urci
aduci jertfa ta
Dupà usa si la tátanile ei ai pus
odorul tau idolesc; i, lepaidandu-te de
mine, tu desfaci patul táu, te urci
mai largesti, hotarästi pretul vinderii
tale si te lasi dezmierdärilor lor i pri-
vesti goliciunea lor.
Apoi alergi dupä Melec cu untdelernn
cu mirezme multe; si trimiti solii
täi departe, si te tot apleci pana in Seol.
De multele tale drumuri, ai ostenit,
dar nu zici: Nu-mi mai trebue!» Tu
gasesti insá puteri nouä; pentru aceasta
tu nu te dai bätut!
De cine iti era frica, de cine te
temeai, ca te lepezi de mine, s'a nu-ti
mai aduci aminte i niei sä nu-ti mai pese ?
 ISAIA, 58
Asa este! Fiindca n'am deschis gura si
mi-am acoperit fata mea, tu nu te-ai
temut de mine!
Ci eu voi da pe fatä, dreptate,a ta,
ciici lucrurile tale nu slujesc la nimic.
Tu vei striga, dar multimea ido-
lilor tai nu te va izbavi. Pe toti îi va
duce viintul, o suflare II va face nevitzuti!
Insà cel care if3i pune nädejdea in mine
va mosteni pamantul i muntele meu
cel Wait va stiipani.
Atunci Domnul va porunci: Fa-
ceti loo, faceti loe, destupati drumul, dati
laoparte once piedica din calea no-
rodului meu.a
Cad asa zice Dumnezeul Cel Prea
halt, care imparigeste vesnie Ffi al carui
nume este Sfhntul: « In Ice inalt i intru
sfintenie salasluese i intru cei emeriti
franti, ca ea inviorez duhul celor do-
sad* i sit% imbarbiltez pe cei cu mima
zdrobita.
Cad nu vreau si stau in cearta
pururea i sa in mania in vesnicie;
altfel once duh i sufletele pe care le-am
creat vor cadea inaintea mea, far& sim-
tire.
Din pricina poft,ei lui nelegiuite,
m'am intaritat o clipii, si intru mania mea,
ascunzand fata mea, 1-am lovit. Iar el,
razvrátit, a mere pe calea inimii sale!
Ci eu am vazut chile sale i totusi
voi vindeca, i li voi harazi
mânghiere Ii voi därui,
Lui i celor care erau cu el in mare
jale, daruind buzelor lor chntari de mul-
tumita. a Pace, pace celor de aproape
celor de departe a. zice Domnul,
eu il voi tamädui !
a Dar coi färi de lege sunt ca marea
chinuith, de furtuna, care nu se poat,e
valmile ei scormonesc din
adhnc noroi
« Cei fartt de lege n'au tihna a,
zice Domnul.
58.
Care este pi cum trebue set fie postul cel
adeveirat qi adevdrata cinstire a Selmbetei.
1. Strigii, din toate put,erile si nu te
opri, dá drumul glasului sá sune ca o
trambita i apune poporului n-ieu ce
www.dacoromanica.ro
713
päcate are si neamului lui Iacob care-i
sunt faradelegile.
Ei má intreaba, in fiecare zi i vor
sä, stie caile mele, ca un norod care se
indeletniceste cu dreptatea si de la prä-
vila Dumnezeului sau nu se abate. Ei
ma intreaba despre legile dreptatii Efi
poftesc ad, se apropie de Dumnezeu.
« Pentru ce si postim, dad, tu nu
vezi? De ce sa smerim sufletul nostru,
daca tu nu iei aminte? Da, in zi de
post, voi vá vedeti de treburile voastre
tineti la lucru pe salahoiii vostri.
Voi postiti ca ta vá certati i sä, vä
sfaditi i ta va bateti, zanatici, cu pum-
nul. Postul vostru de astazi nu ajuta
glasul vostru BA, se audä sus.
Este oare acesta post care sa-mi
plata? O zi in care omul se chinueste, isi
incovoaie capul ca o trestie si se culcii in
sac si in cenusa! Oare aceasta se cheamä
post si zi bine placuta Doinnului?
lata postul care imi place intr'ade-
var, zice Domnul: «Rupeti lanturile ne-
dreptatii, dezlegati legaturile jugului,
dati drumul celor asupriti i sfärhmati
jugul lor !
Imparte phinea ta, cu cel famand,
adaposteste in cash,' pe cel fart), &Amin ;
data vezi un golan, pune haina pe el,
nu te ascunde de eel de un neam cu tine.
Atunci lumina ta va rastiri ca zorile
tiimaduirea ta va veni repede. Drep-
tatea ta va merge inaintea ta, iar in
urma ta slava lui Dumnezeu.
Atunci vei striga i Domnul te va
auzi; la strigatul thu el va zice: Ia-
ta-ma, !Daca tu vei goni din mijlocul
tau asuprirea, aratarea cu degetul
vorbele viclene,
Daca., vei da phinea ta celui flämtind
vei satura sufletul amarit, atunci
lumina ta va rtisäri in noapte i intu-
nericul tau fi-va ca miezul zilei.
Domnul iti va fi rnereu poviituitor
chiar i in pustie te va satura. El va da
attic oaselor tale si vei fi ca o gradina,
udatii, ea un izvor de BT.& vie, care nu
seacii niciodatä.
Pe striivechi mine oamenii täi
zidi-vor cladiri noi i ziduri din alte
veacmi vei ridica la loo i lumea te
va nurni: indreptatorul zidurilor
 ISAIA, 59
mate » i t innoitorul c5.ilor spre buna in-
tocmire a t'axil 5.
Dacá, vei stgpáni piciorul ttlu in
ziva Sâmbetei i nu-ti vei mai vedea de
treburile tale in ziva mea ceo sfanth, ci
vei socoti ziva Sambetei ca desfilare
vrednicá. de cinste, ca sfintita de Domnul,
fi vei cinsti-o, fiírä slt,' mai umbli, fárá ea
te mai indeletnieesti cu nevoile tale s't
fado; ta mai vorbesti desärtäciuni,
Atunci vei afla marea ta bucurie
intru Donmul i eu te voi purta in car
de biruinta pe plaiurile Varii si te voi
desfata cu mostenirea tatalui tau Iacob,
cáci gura Domnului a gräit.
59.
Adevdrata frangere a inimii va ecoate
din pdcate fi va impdca pe Damnul.
Isla., mana Domnului nu este prea
seurtà, ea sil', nu poata sä mántuiasca,
urechea lui nu e prea grea la auz, ca
nu audá.
Dar färädelegile voastre s'au fäcut
zid de despartire futre voi i Dumnezeul
vostru i phcatele voastre au fost de
vina c5 el si-a ascuns fata lui de voi, ca
si nu vá mai auda.
Caci mâinile voastre sunt mkijite
de fange si degetele voastre de farade-
legi; buzele voastre grale,sc cuvinte min-
einoase i limba voasträ vorbe viclene.
Nimeni nu cheamä in sprijinul shu
dreptatea i eu cinste nici un judecator
nu judeci, ci toti Ii pun niidejdea in
lucruri desarte i vorbesc lucruri fará
rost; zämislesc silnicia i nasc pacatul.
Clocesc ouä de sarpe i urze,sc panza
de päianjen: cine mánâncii, din ouäle
lor moare, iar cand se sparg singure, ies
din ele nftpärci.
Din esatura lor de viclenii ves-
minte nu se fac i cu lucrul ficut de
mana lor nu e nadejde de acoperit,
lucrul lor este lucru blestemat, iar in
mknile lor stmt numai fapt,e silnice.
Picioarele lor alearg5 de zor spre
firädelegi, grabnice s'a verse sfinge ne-
vinovat; cugetele lor sunt cugete vi-
clene, in ca lea lor zac pustiirea fi prapádul.
Nu cunosc drumul päciisi pe urmele
lor nu-i nici o dreptate, cärkrile lor si
www.dacoromanica.ro
714
le-au intortochiat spre folosul lor, i ori
cine apueä pe ele nu mai cunoaste pacea.
Pentru aceasta, judecata stä de-
parte de noi i dreptatea nu ajunge
pana la noi. Noi asteptam lumina, dar
jata intunericul; raza zilei, dar umbläm
in beznil.
Umblám de-a bajlaktul, ca orbii
pe Ling5, zid; ea i coi fado: ochi orbe-
cáim ne poticnim in miezul zilei
ca in amurg; desi sdnatosi, suntem totusi
ea niste morti.
Mormaim toti ca urii, guruim ca
porumbita, asteptam dreapta hotärire,
dar nu este ; asteptäm mântuirea, dar
ea este departe de noi.
Caci ritzvrätirile noastre s'au in-
multit inaintea ta i farädelegile mar-
turisesc impotriva noastra; farildelegile
noastre le stim proa bine si vinovátiile
noastre sunt de fatä in cugetul nostru:
Necredinta i lepadarea de Domnul
intoarcerea de la slujirea lui Dumnezeu,
vorbirea desartä i razvfátitä, nitscocirea
cugetarea de lucruri mincinoase.
lar omenia este data in lattui
dreptatea stä departe; adevärul se po-
ticneste in piatä i fapta cinstitä nu se
mai dovedeste.
Omenia a pierit i eel ce nu umblä
in calea rautátii este pradat de ceilalti.
väzánd Dumnezeu, s'a intkátat foarte
cá nu mai este dreptate.
A vilzut cá, nu mai este nimeni
de partea dreptätii i cuprins a fost
de mirare cä nimeni nu mijloceste. Atunci
bratul lui i-a fost ajutor i dreptatea sa
l-a sprijinit.
Pus-a dreptatea platos& i coiful
mantuirii pe capul tau; imbracatu-s'a
In vesminte de rdzbunare Eji in ravna
sa infäsuratu-s'a ca inteo mantie.
Dula& faptä i riisplatii: urgie im-
potriva räzvrätitilor, rdzbunare impo-
triva dusmanilor, s'a tärmurilor i ostroa-
velor plata cuvenitä.
Cei de la apus se vor teme de numele
Domnului i cei de la t'Asara de slava lui ;
ciici va veni ca un fluviu strâns futre
malmi, pe eare-lzoreste Duhul Donanului.
4 Pentru Sion el veni-va ea un
mantuitor, pentru cei din Iacob care se
vor ek de plicatele lor >, zice Domnul.
 ISAIA, 60
21. a Iatä, acesta este legiimántul meu
cu ei, zice Domnul: Duhul meu care
odihneste peste tine, si cuvintele male
pe care le-am pus in gura ta s'a nu se
depärteze din gura ta nici din gura
urmasilor täi i nici din gura urmasilor
urmasilor täi s, zice Domnul, n de
acum i 'Ana in veac ! »
60.
Slava cea netreciitoare a noului Ierusalim.
Lumineazk-te, lumineazä-te, Ieru-
salime, ciici a venit lamina ta si slava
Domnului peste tine a disärit!
Pe cat& vreme intunericul acopere
bezna popoarele, Vie iVi räsare
Domnul si slava sa sträluceste peste tine.
Popoarele umblä in lumina ta
impäraVii in razele rásärítuluí täu.
Ridici iraprejur ochii täi çi vezi,
caci toVi se adunä, se indreaptä i vin
spre tine. Fili tdi vin de departe si fiicele
tale vin aduse in brats.
Atunci vei vedea s't vei sträluci;
mima ta se va zbuciuma si se va largi,
deoarece spre tine se va indrepta bo-
gäVia máril i avuViile popoarelor care
tine vor ourge.
Caravane de c5,mile te vor prididi,
dromadere de Madian i Efa, Din Seba
ele vor sosi grilmadä, incärcate cu atur
sit tamale i vestind cu bucurie faptele
cele de slavä ale Domnului.
Toate turmele din Chedar la tine
se vor aduna; berbecii din Nebaiot vor
sta la Indemb.na ta i ea o jertfä bine-
plácutá se vor urca pe jertfelnicul meu,
ca eä se prosläveasc5, locasul cel plin de
slava al mea.
Cine zboadi ca norul i ca porum-
biVele spre sklasurile lor?
Da, pentru mine se adung coräbiile,
in frunte cu cele din Tarsis, ca sä
de departe pe feciorii tái, impreun5, cu
aurul i argintul lor, pentru numele
Domnului Dumnezeului tau i Proa San-
tului lui Israil, care te preamareste !
Feciori de neam sträin zidi-vor
zidurile tale si impliraVii lor in slujba ta
vor fi; did intru urgia mea te-am lovit,
dar intru indurarea mea m'am milosti-
vit de tine.
715
www.dacoromanica.ro
Portile tale mereu vor sta in
zi i noapte vor rämknea deschise,
ca oamenii sit care la tine bog54iile no-
roadelor, i imparaVii lor vor pAsi in
frunte.
lar poporul i imparitVia care nu
vor sluji Vie vor pieri ; atari popoare vor fi
1VIAreVul Liban la tine va veni cu
chiparosii, ulmii i molifVii lui, ca sii im-
podobeasci, sfântul mea locas, iar eu
cinste 85, dau locului ande se odihnesc
picioarele mele.
Si feciorii apiisitorilor taj sme-
riVi vor veni la tine s't se vor inchina la
picioarele tale toVi cei ce te-au urit,
pe tine te vor numi: cetatea Donumlui,
Sionul Sfintului lui Israil.
Din pkräsit5, i defilimata i nii-
pustitä ce erai, voi face din tine mândria
cea deapururi i inclintarea popoarelor,
din neam in neam.
Tu vei suge laptele noroadeIor FA
la sitnul impArateselor alAptat vei fi.
Atunci vei cunoaste cá eu sunt Dom-
nul, Mântuitorul i Riscumpärätorul tau,
Viteazul lui Iacob.
In loo de ararna iti voi aduce aur,
in loo de fier, argint, i in loo de lemn,
anima., in loo de pietre, fier. Si voi pune
judecatori ai tki: pacea, i stäpknitor
peste tine: dreptatea.
Si nu se va mai auzi de silnicie in
Vara ta, de pritpiid si de pustiire in cu-
prinsul Värii tale. Zidurilor tale le voi
zice: mintuire; i porVilor tale: slay&
Nu te va mai lumina soarele in
timpul zilei, FA luna nu-si va mai reviirsa
lumina sa, ci Domnul va fi deapururi
lamina ta i Dumnezeul täu striducirea ta.
Soarele täu nu va. mai asfinVi
luna nu va mai descreste, chici Domnul
va fi lumina ta cea deapurud i zilele
jelirii tale se vor apropia de sfärsit.
Atunci poporul tau intreg va fi
popor numai de drepVi, i pämiintul pe
veci Il vor odraslä din cele
sitdite de Domnul, lucrul mkinilor mele,
fiteut spre slava mea.
Atunci cel mai mic va ajunge ca
o seminVie FA cel mai neinsemnat popor
puternio. Eu Domnul sm hotiirit ace-
stea si la vreme voi fi plinitorul lor !
 ISAIA, 61, 62
61.
Robul Domnului soli-va mintuire, iertare
fri infiere pentru cei Cu inimd primitoare.
Duhul Doinnului este peste mine,
cAci Domnul m'a uns s binevestesc 8E-
racilor, m'a trimis sä vindec pe cei cu
inima zdrobitit, sä vestesc celor robiti
liberare i celor in lanturi mântuire,
SA, cräinicesc un an de milostivire
al Domnului pi o zi de rlizbunare a Dum-
nezeului nostru;
Sä mangiii pe cei intristati; celor
ce jelesc Sionul, sä le pun pe cap cununa
in Ion de cenu§ä, untdelemn de bucurie
In loo de veaminte de jale, slay& In loo
de desnadejde. Ei vor fi numiti: stejari
ai dreptiiVii, sad al Domnului, spre
preamArirea lui.
Ei vor zidi pe vechile
ridica-vor de iznoavli striivechile mine,
innoi-vor cetäVile därâmate, paragina
veacurilor trecute.
Oameni de neam strain vor veni
§i 1§i vor papte turmele, feciori din alt
norod vor fi plugarii i vierii noptri,
lar voi veVi fi preoVi ai Domnului,
slujitori ai Dumnezeului nostru yeti fi
numiti. BunitäVile popoarelor voi le yeti
manca pi cu averile ion vá yeti mändri.
Fiinddi ocara ion era indoitii, bat-
jocurá pi scuipari erau paltea ion, pentru
aceasta in pämantul lor mopteni-vor in-
doit i de slava cea deapururi ei se
vor bucura.
Si fiindcá eu Bunt Domnul care iu-
besc dreptatea i uriisc jaful cel filrit de
lege, le voi da cu credinciopie plata lor
legämitnt vepnic cu ei voi incheia.
Cu nume mare va fi neamul lor in-
tre neamuri i odraslele lor in mijlocul
noroadelor. Coi ce Ii vor vedea vor da
márturie cá ei sunt neam binecuvfi,ntat
de Domnul.
Bucura-mii-voi intru Domnul,
siilta-va de veselie sufletul meu Intru
Dumnezeul meu, did m'a imbrlicat In
haina mântuirii i cu vepmfintul drep-
tliVii m'a acoperit. Ca unui mire mi-a
pus cununä, §i ca pe o mireasä m'a
impodobit Cu podoabä.
Ca pämäntul care odräslepte ier-
buri §i ca o gràdinii In care säminVa, in-
www.dacoromanica.ro
716
colVe§te, tot a§a i Domnul Dumnezeu
va face dreptatea sii riisarà i inaintea
tuturor neamurilor slava sa!
62.
Ierusalimul, diadema celor
muntele rugeiciunilor.
Din pricina Sionului nu voi tiicea
pi din pricina Ierusalimului nu voi sta
locului, prtnii ce dreptatea lui nu va fa-
siiri ca reviirsatul zorilor i phnä ce man-
tuirea lui nu va lumina ca o fiche aprinsä.
Atunci neamurile vor vedea drep-
tatea ta i toVi imparaVii slava ta, pi te
vor cherna pe tine cu nume nou pe care
il va rosti gura Domnului.
Si tu vei fi ca o cununii strillucitoare
in mitna Domnului §.1 ca o diademit im-
päräteascii in raäna Dumnezeului tau.
Si nu Vi se va mai zice Vie: o näpu-
stitä » §i VArii tale: o pustiitä ci tu te
vei cherna: intru ea am binevoit §i
Vera ta: cea cu bfirbat », deoarece Dom-
nul va binevoi intru tine §i pämäntul
va avea sot.
Si in ce chip se insoVe§te tänärul cu
fecioara, cel ce te-a zidit se va insoVi cu
tine, §.1 in ce chip mirele se veselepte de
mireasii, apa se va veseli de tine Dum-
nezeul tau.
Pe zidurile tale, Ierusalime, voi
pune strAjdri, care nici zi, nici noapte nu
vor tiicea,! Voi care aduceVi aminte
Domnului de filgilduinVele lui, BA: n'aveVi
odihnä !
Si sä nu-i dati rägaz pan& ce nu va
clädi la loo Sionul pi pb,nit ce nu va face
Ierusalimul, pe pilmânt, de mare slavii !
8: Juratu-s'a Domnul pe dreapta lui,
pe bratul situ cel tare: 4 Nu voi mai da
de aici inainte grâul tâu hranii vriijma-
pilor täi i cei de neam strain, vinul
tau, rodul muncii tale, nu-1 vor mai
bea.
Ci numai cei ce au adunat graul
vor mânca §.1 vor läuda pe Domnul i coi
care au facut culesul vor boa vinul, in
curtile templului meu cel dint ! »
TreceVi, treceVi pe porli! Preet-
tiVi calea! NeteziVi-i, neteziVi-i drumul,
curigiVi-1 de pietre, inàlai steag peste
neamuri.
 ISALA, 63, 64
Tata., Domnul ve,steste ace,stea pana
la marginile pámantului: « Zicei fiicei
Sionului: lata, Mantuitorul tau vine!
Plata lui este cu el tfi rasplatirile merg
inaintea lui!»
Si ei se vor cherna: « popor sfânt,
mantuitii Domnului», i ie i se va zice:
cea cautatä », cetatea cea neparasita
63.
Pedeapsa lui Edom, indcircltnicit in pdcate.
Cine este cel ce vine din Edom, in
vesminte stacojii, din Bosra? Mare este
In imbracárnintea lui si se ridica mândru
plin de puterea lui s Eu sunt acela al
carui cuvant este: dreptate,a i puternic
este sil mantuiascii! »
Pentru ce imbracamintea ta este
stacojie i vesmantul tau este rosu ea
al unuia care calca, strugurii?
Singur am calcat in tease si dintre
popoare nimeni nu era cu mine; si am
calcat intru mania mea, i-am strivit in-
tru intarataxea mea si sangele lor a 04-
nit pe vesmantul meu i mi-am pátat
toat,e straiele mele.
Caci o zi de razbunare era sortita
In inima mea i anul ascumpiirarii so-
sise.
Priveam in jur: nici un ajutor! Mä
cuprindea mirarea, dar nu era nici
un sprijin! Atunci braVul meu m'a aju-
tat i urgia mea a fost sprijinul meu.
In urgia mea am calcat in picioare
noroade si le-am zdrobit in furia mea, si
sangele lor 1-am imprastiat pe pamiint.*
Milostivirile Domnului läudându-le,
le voi pomeni, faptele cele slavite ale
Celui Vesnic, asa precum le-a savfirsit
pentru noi Domnul, cel plin de bunatáll
cu casa lui Israil; pomeni-voi cele ce
a fkiptuit pentru noi, dupa indurarile
sale 11.1 dupti multimea milelor sale.
a zis: « Cu adevarat ei sunt po-
Si
porul meu, fil care nu vor fi necredin-
ciosi!»
Si el le-a fost mantuitor in toate
stramtorarile lor. Si n'a fost niei sol i nici
inger, ci fata lui i-a mantuit. Intru iubi-
rea lui i intru indurarea lui, el i-a rits-
eumparat, i-a sprijinit i i-a calauzit In
toatä vremea de demult.
www.dacoromanica.ro
717
Dar ei s'au razvratit si au turburat
Duhul lui cel sfant. Atunci el li s'a facut
dusman si s'a razboit impotriva lor.
Ci ei isi aduserä, aminte de vremile
stravechi, de sluga sa Moise: Unde este
cel ce a scos din mare pe pastorul turmei
sale ? Unde este cel ce a pus, in mijlocul
! lor, Duhul sit,u cel sfant?
Cel care cu bratail sau slavit a
càläuzit dreapta lui Moise, cel ce a des-
picat apele inaintea lor, faciindu-0 un
nume vesnic ?
Cel ce i-a purtat prin adancurile
marii, ca pe un cal in pustie, i ei nu s'au
poticnit?
Ca vitele care coboarä in vale
larga, astfel Duhul Domnului Ii ducea la
astfel calauzit-ai pe poporul tä,u,
ca sa-ti faci nume prea
Priveste din ceruri i vezi din pa-
latul tau cel sfant j stralucit: unde este
rfivna i putere,a ta? Unde este zbuciu-
mul inimii tale i indurarea ta?
Au contenit pentru mine! Dar tu
esti pitrintele nostru! Avraam nu ne stie,
Israil nu ne cunoaste. Tu, Doamne, esti
'fatal nostru; Mántuitorul nostru, din
carunta strä,vechime este numele tau!
Pentru ce, Doamne, ne-ai 1Isat
ratacim din calle tale i ne-ai impietrit
inimile noastre ca a, nu ne mai temem
de tine? Intoarce-te! De mila robilor
de mila semint,illor care sunt mosteni-
rea ta!
Pentru ce au pangaiit cei nele-
giuiti templul tau i dusmanii nostri au
caleat in picioare altarul tau?
Am ajuns ca un popor peste care
tu de multa vreme nu mai stapa'nesti
care nu mai este numit cu numele tau.
O, daca ai sfasia cerurile í te-ai pogori,
munii s'ar zgudui inaintea ta!
64.
Fafd in /ata': cei alungati i cei miluifi.
Ca un foc care arde vreascurile, ca
o para care fierbe apa in clocot, fa pe
vrajmasii tal sa cunoa,sca numele tau
tremure noroadele inaintea ta,
Facand minuni neasteptate,
Despre care niciodatä, nu s'a pome-
nit. Caci urechea n'a auzit, nici ochiul
 ISAIA, 65
n'a vazut alt Dumnezeu gaff), de tine,
sivarsind unele ca acestea, pentru cei
ce nadajduese in el.
Tu vil intru intampinarea celor ce
cu bucurie savarsese fapte bune
aduc aminte de tine umbland pe cäile
tale. Si tu te-ai intaratat impotriva noas-
trii din pricing' cä, eram vinovati prin
necredinta i prin färädelegea noastrá !
Toti am ajuns ca spurcatii i toatä,
calea vietii noastre ca un vesmant in-
gnat ! Noi toti am cäzut ca frunzele
uscate i farädelegile noastre ne spul-
berau ca vantul.
Nimeni nu cherna numele tau 0
nici unul nu-si venea in fire ca sil se in-
toarca, iarasi la tine. Caci tu ai ascuns
fata ta de noi i ne-ai läsat in voia päca-
telor noastre.
Si acum, Doamne, tu esti pärintele
nostru, noi suntem lutul 0 tu olarul,
fäptura mainilor tale!
0, Doamne, nu te mania, pe noi
foarte i nu-ti aduce aminte deapururi
de färadelege,a noasträ! Priveste, caci
noi toti suntem poporul täu!
Cetatile tale sfinte au ajuns
Sionul este ca o pustietate i Ierusalimul
ca un loe paraginit!
Templul nostru sfant i slavit, in
care te-au proslävit pärintii nostri, a
ajuns prada focului i toate cele scumpe
nouä daramaturi!
Poti tu oare Bk. impietresti, sä.
taci, Doamne, i sà. ne smeresti atat de
greu?
65.
Minunat este Damnul, atAt in indurdrile
gi in dreptele lui certdri.
Cautat am fost de cei ce nu intrebau
de mine, gasit am fost de cei ce nu mil,
cautau. Si am zis: Iatä-mii, iata-ma,
aici, la un neam care nu cherna numele
meu!
Tins-am mainile mele in toata
vremea catre un popor rázvratit, care
mergea pe mid rele, dupä socotintele sale,
Un popor care intarata deapururi
fata mea jertfind in gradini, si in foi-
soarele pardosite cu cilrämizi arzand
mirezme,
www.dacoromanica.ro
718
Oameni care stateau in mormanturi
maneau in crapaturi de stanca
miincau carne de pore, 0 ale caror vase
erau pline de mancäri spurcate;
Si ziceau: a Stai locului 0 nu te
apropia de mine, cilei eu aunt Wait
fatii, de tine!» Unii ca acestia sunt ca
un fum care se urcil in narile mele, i ca
o vapaie care arde far& sfarsit.
Is,t6 este seria inaintea mea: 4 Nu
voi avea tihna pan& ce nu voi rasplati,
turnandu-va räsplata in Ban,
Faradelegile voastre i faradelegile
parintilor vostri laolaltä. », zice Domnul,
ale color care au adus jertfa de ta-
maie pe miurti si pe dealuri, hulindu-mä
pe mine. Eu le voi da räsplata, in sanul
lor, dupii faptele lor i cu mama
Asa zice Domnul: 4 Ca atunci cand
gäsesti must inteun strugure çi zici: nu-I
rupe, cäci in el se afla binecuvantarea
de la Domnul, tot astfel voi face 0 cu
robii mei; 0 nu-i voi prapädi pe toti.
i voi face sä, räsari din Iacob o
odraslii 0 din luda un mostenitor peste
muntii mei, 0 cei alesi ai mei Ii vor stit-
pani i slujitorii mei vor locui acolo.
Si Saronul va ajunge pilsune pen-
tru turme i Acorul girl& de vite, pentru
norodul meu care m'a cautat.
Si voi, cei ce ati piirasit pe Domnul,
care ati uitat de muntele meu cel dint,
care intindeti mask pentru dumnezeul
Gad 0 umpleti cupa pentru Meni,
Pe toti vä, voi trece prin ascutisul
sabiei i yeti pieri in macel, flindca am
strigat catre voi 0 nu mi-ati räspuns,
am grait 0 nu m'ati auzit, ci ati facut
fapte rele in ochii mei 0 ceca ce nu mi-a
pacut all ales*.
Drept aceea, asa zice Domnul
Dumnezeu: «Tata, slugile mele vor manca
0 you& va va fi foame, vor bea i voi
yeti fi insetati, se vor bucura, lar voi
vá yeti ruina!
Tata, slugile mele vor salta de ve-
acije, lar voi yeti striga de multi in-
tristare a inimii, si de frant ce va fi duhul
vostru, veti tipa!
Si yeti lasa numele vostru alesilor
mei ca vorba de blestem: Domnul
Dumnezeu sä. te ucida, ca pe cutare »
Dar slujitorii mei vor fi numiti cu alt nume.
 ISAIA, 66
Cine se va binecuvants, pe pamant
binecuvanta-se-va intru Dumnezeul ade-
värului, i cel ce se va jura pe pamfint
se va jura pe Dumnezeul cel adevarat;
cad nenorocirile din vremile de demult
au fost uitate i ascunse de ochii mei.
Cad, iatâ, voi zidi ceruri noi
pamânt nou. Nimeni nu-ai va mai
aduce aminte de lucrurile vechi, i nu
vor mai veni in mintea nim5.nui;
Ci se vor bucura ai se vor veseli
de ceea ce voi face acum, câci, Rita, voi
intemeia Ierusalimul spre buctuie
poporul lui spre desfatare.
Si ma' voi bucura de Ierusalim
mâ voi veseli de norodul meu, ai nu
se va mai auzi in el nici pla'ns, nici
Nu vor mai fi acolo copii care sit
tritiasca numai cateva zile i nici ba-
trâni care sa nu ajunga, la capittul vietii!
Caci tanár va fi cel ce va muri la o slit&
de ani i chiar cel pacittos deabia la o
sutit de ani va fi lovit de blestem!
Si ei vor zidi case fo'i vor locui in
ele, a't vor sitdi vii ai din rodul lor vor
manca.
Dar nu vor clädi ca altul sä lo-
cuiasca, nici nu vor sadi ca altul sä mii-
nance. Cilci varsta poporului meu va fi
ca viirsta copacilor i cei aleai ai mei se
vor bucura de osteneala mainilor lor.
Nu se vor trudi in desert i nu
vor naate feciori pentru o moarte Lira
de vreme, ci ei vor fi neam blagoslovit
de Domnul i impreunit cu ei i odras-
lele lor.
i inainte de a ma' cherna pe mine,
eu le voi i riispunde i inainte de a grill
eu ii voi i auzi.
Lupul va paate la un loe cu mielul,
leul va manca paie ca boul i arpele
cu 0:ran& se va hräni. Nici o pagub5,
nici o stricaciune nu vor mai cikauna in tot
muntele meu cel sf5,nt o, zice Domnul.
66.
Iardsi slava noului lerusalim ; cei nele-
giuifi i impietrifi nu vor avea parte de
slava lui.
1. Aaa zice Domnul: o Cerul este sea-
unul meu, i pamantul aaternut picioa-
relor mele ! Ce fel de casit, deci, imi ve#
zidi voi i ce loe de odihnit pentru mine ?
www.dacoromanica.ro
719
2. Toate acestea =Ina mea le-a fiicut
sunt ale mele s, zice Dorrunul. Ci
spre unii ca aceatia imi indrept privirea
mea: spre cei smerii, cu duhul umilit
ai care tremura la cuviintul meu!
3. Cel ce junghie un bou ai in acelaai
timp omoara un om, cel ce jertfeate o
oaie i in acelaai timp rupe gatul unui
cel ce aduce prinos, dar cu sange
de porc, col ce aduce jertfa de tiimaie,
dar in acelaai timp se in china la idoli,
toti aceatia si-au ales ad nelegiuite
intru uriciunile lor sufletul lor se des-
fitteaza.
4. Pentru aceasta i mie imi va pliicea
oropsesc ai cele ce Ii infricoaeazil
sit le aduc peste ei; ciici am strigat
nu mi-au raspuns, am gritit ai nu m'au
auzit; au facut ceea ce eu urgisesc
[0.1 tocmai ceea ce uriisc aceea au ales.
Asculta# la cuvantul Domnului,
voi care tremura# de el! Iatit ce gridesc
fratii voatri care va uräsc i va prigo-
nesc, pentru numele meu: Sa-ai arate
Domnul slava sa, ca sä, vedem i noi bucu-
ria voastra! Dar ei se vor face de °café,. o
Auzi! Un vuet din cetate! Un glas
din templu! Este glasul Domnului care
riísplitteate vräjmaior siti dupit faptele
lor.
Inairite de a se zvarcoli in durerile
de naatere, fiica Sionului a nascut ;inainte
de a simfi chinul, ea a nitscut un fiu.
Cine a auzit sau cine a vitzut unele
ca acestea? Oare o t,arit se va naate inteo
singura zi, un popor se va naate dintr'o
data? Abia au apucat-o durerile naaterii
fiica Sionului a ai niiscut feciori !
o Oare eu voi deschide pantecele
far& sa-llas sâ nasal:? o zice Domnul.
Sau eu, col ce fac sit nasca, voi opri nits-
carea ? zice Dumnezeul tau.
Bucurit-te, Ierusalime, i voi cei
care-1 iubiti, sälta# de veselie! Tresältati
de bucurie mare, voi cei care 11 jeleati,
Ca sa sugqi fts'i sa vâ sittura# la
pieptul mangaierilor lui, ca sä sorbiti
sa và desfátaVi la sitnul maririi lui!
Cad aaa zice Domnul: Varsa-voi
pacea peste Ierusalim ca un fluviu,
ca un aivoi icait din albie, slava noroa-
delor ! Ca pruncii voi yeti fi duai la sin
dezmierdai pe genunchi!
 IEREMIA, 1
Dupli cum mama Ii mangaie pe
fiul ei, i eu va voi mangaia pe voi
anume in Ierusalim mangaiati yeti fi.
Cand yeti vedea, mima voastra va
tresari de bucurie i oasele voa,stre vor
intineri ea jaiba cea tallará. Si mana
Domnului se va arlita slujitorilor
iar vrajmasilor sai: urgia sa.
Caci, jata, Domnul vine in vapaie
carele lui sunt ca o vijelie, ca sä-si re-
verse mania in aria i certarea lui in
para focului.
Atunci Domnul va judeca cu foc
cu sabie pe toata faptura i multi vor
fi cei ce vor cadea, de bataia Domnului !
«Cei ce se sfintesc si se curatese
pentru inchinaciunile din gradini, inteun
loe ascuns in mijlocul unei adunäri de
ucenici, i cei ce mananca mancari de
carne de porc, mancad scarnave i oa-
reci, loalaltá îi vor vedea sfarsitul »,
zice Domnul.
« Dar eu cunosc faptele i scopu-
rile lor i voi veni ea ea adun toate nea-
murile i toate lirnbile. Ele vor veni
vor vedea slava mea,
Si le voi da un semn si pe unii din
cei scapati Cu viata Ii voi ti-imite catre
PR OFETUL IEREMIA
1.
Chemarea lui Ieremia la servirea profetied.
El este ehemat de Domnul in doud rdnduri.
Imbeirbdtare pentr uinc,eputul propoveduirii.
Cuvintele lui Ieremia, fiul lui Hil-
chia, dintre preotii din Anatot din ti-
nutul lui Veniamin,
Catre care a fost cuvântul Domnului
In timpul domniei lui Iosia, fiul lui Amon,
regele lui Iuda, in anul al treisprezecelea
al domniei sale,
Si a dainuit si in vremea lui Toa-
chim, feciorul lui Iosia, regele lui luda,
pina la sfarsitul anului al unsprezecelea
al lui Sedechia, fiu/ lui Iosia, pana in
luna a cincea, la ducerea in roble a
locuitorilor Ierusalimului.
Si-a fost cuvantul Domnului catre
mine ei mi-a zis:
www.dacoromanica.ro
720
popoarele din Tarsis, Put, Lud, Mesee,
Ros, Tubal, lavan, catre tinuturile cele
mai indepartate, caren'au auzit de numele
meu i n'au vazut slava mea. Si ei vor
vesti futre popoare slava mea.
Si din toate neamurile, vor aduce
pe fratii vostri prinos Domnului: pe cai,
In cartzte, in lectice, pe catar i pe camile,
pana la muntele cel sfant al meu, la Ieru-
salim », zice Domnul, asa precum
fili lui Israil aduc prinoase in vase curate,
pentru templul Domnului.
Si din ei voi lua preoti i leviti e,
zice Domnul.
«Cäci precum cerul cel nou i pa-
mântul cel nou, pe care le voi zidi
zice Domnul, vor ramânea inaintea
mea, asa va dainui deapururi neamul
vostru i numele vostru.
Si din luna nouil in luna noua
din Sambatä, in Sambata vor veni toti
si se vor Inclina inaintea mea », zice
Domnul.
« i cand vor iei, vor vedea star-
vurile celor care s'au razvratit impotriva
mea, caci viermele ion nu va muri i focul
lor nu se va stinge, i vor fi, pentru toata
faptura, priveliste de groaza. »
a Inainte de a te fi urzit in pan-
tecele maicii i inainte ca sa fi iesit
din pantecele mamei tale, te-am sfint,it
te-am randuit prooroc al nea-
mului ».
6, Atunci am räspuns: O, Doainne
Dumnezeule ! Jata ca nu sunt in atare
sa vorbesc, /Elida sunt tallar! e
Dar Domnul mi-a spus: e Nu zice:
« Eu sunt prea tallar! e Du-te incotro
te voi trimite i orisice iti voi da po-
runa, vorbeste
Nu te teme de ei, caci eu sunt cu
tine ca s'a te mantuesc », zice Domnul.
Si Domnul a intins mana inspre
mine i s'a atine de gura mea, apoi
Domnul mi-a zis: Tata, iti pun cuvin-
tele mele in gura ta!
Vezi, eu te-am pus astazi peste
popoare i peste imparatii, ea s'a smulgi
 IEREMIA, 2
si, arunci la pämänt, sá papidesti
si si dirárni, sI. zidesti i sä sädesti ! *
Apoi a fost cuvintul Domnului
ditre mine intr'acest chip: 4 Ce vezi tu,
Ieremia ? eu am rispuns: s Vild
crangi de migdal !
*i el mi-a glisuit: ir Bine ai väzut,
fiindc5, eu veghez ca si: se adevereasci
cuvintul meu!
euvintul Domnului a fost a
i ispäseascii päcatul, fiindc5, peste
doua oari cätre mine: 4 Ce vezi tu? o
Atunci eu am riispuns: 4 Vid, dinspre
miazä-noapte, un cazan in clocote cu
gura intoarsä ineoace !
Dar Domnul a zis ciare mine:
Dinspre miazti-noapte se va desläntui
pripiidul peste toti locuitorii Viril;
C5,ci iatI. voi cherna toate
tiile de la miazi-noapte zice Domnul.
e i vor veni i fiecare Ii va aseza tro-
nul säu la portile Ierusalimului si de
jur-irnprejurul zidurilor lui, i in toate
cetitile lui luda.
voi trage la judecatä pentru
färädelegile lor, Linde& m'au pariisit
au adus tämitieri altor dumnezei i s'au
inchinat la fiptura mâinior lor !
Incinge-ti acum coapsele,
là-tesi le propovedueste tot ceca ce iti
voi porunci. Nu te infricosa in fata lor,
Mude& nu vreau siLli fie frie& inain-
tea lor !
Vezi ci eu te-am fieut astâzi ca o
cetate tare, ca un stälp de fier §1.1 ea un zid
de aramil, impotriva Viril intregi, pentru
regii lui luda i pentru dregätorii
pentru preotii sài i pentru poporul
tärii.
i se vor räzboi impotriva ta, dar
nu te vor putea birui, cáci eu voi fi
Ring& tine ca si te izbivese o, zice
Domnul.
2.
Dumnezeu este credincios /ad de poporul
seiu care era si el credincios cdtre Dum-
nezeu. Dar acuni poporul se inchind
idoli, lucru nemai pomenit la nici un popor
la curgerea vremii, ca adiad sei-pi fi pcircisit
pe dumnezeii sed.. Dumnezeu, va judeca
poporul seiu,intinat de inchinarea idoleasccl.
i a fost cuvintul Domnului catre
1.
mine astfel:
www.dacoromanica.ro
721
4 Du-te tfi propovedue,ste in auzul
Ierusalimului ! .Asa zice Domnul: Mi-
aduc aminte de dragostea tineretii tale,
de iubirea din vremea, logodnei tale, cänd
mergeai dupi mine prin pustie, inteun
tinut filma siminituri.
Lucru sfint a fost Israilul pentru
Domnul, párga rodurilor lui. Toti cei
care au mineat dinteinsul au trebuit
ei s'a privillit nenorocirea o, zice
Domnul.
Ascultati euvantul Domnului, voi
cei din casa lui Iacob i toate neamurile
cele din casa lui Israil!
Asa graieste Domnul: « Ce nedrep-
tate au gisit in mine pärintii vostri,
de s'au depärtat de mine si au umblat
dupii idolii cei dese* ea sI. ajungit
ei deserticiune,
i nu s'au intrebat: Unde este
Doranul cel ce ne-a ecos pe noi din
tara Egiptului i ne-a dus prin pustie,
printeun tinut de biriigane si de pril-
pästii, tinut sterp i stingher färi ti-
penie de om i färit o urm5, de sala
omenesc ?
i v'am dus pe voi inteo tarä ca
gritdini, ca sI. mincati din roadele
si din buniititile ei; dar cand ati in-
trat inteinsa, ati p5,ngärit-o i moste-
nirea mea ati prefäcut-o hateo grozávie.
Preotii nu m'au intrebat: Unde
este Domnul ? Talcuitorii de lege nu
m'au cunoscut, pästorii poporului au
lepädat credinta, proorocii au proo-
rocit in numele lui Baal si au umblat
dup.& dumnezei care nu pot si vie kit?
ajutor.
Pentru aceasta la judecat5, voi
impotriva voasträ o, zice Domnul,
impotriva nepotilor vostri voi cere
osindi!
Treceti la ostroavele Chiteilor
vedeti, trimiteti la Chedar i cerceta,ti
cu luare aminte i vi" incredintati de
se aflä asa ceva!
schimbat oare un popor vre-
odati dumnezeii ? dei ei nu sunt
Poporul meu si-a schimbat
Dumnezeu.
slava lui cu un dumnezeu care nu-i poate
veni inteajutor.
 lERE MIA, 2
Minunati-vii ceruri, de aceasta, in-
fiorati-v5, i ramitneti stall& de piatra
zice Domnul,
« Oki dou5, lucruri rele a fitptuit
poporul meu: m'a päräsit pe mine, iz-
vorul de ap& vie pi säpat fantani,
fiintani care nu pot tine apa!
A fost oare Israil rob, rob nliscut
In casa? Pentru ce a ajuns prod& ?
Leu räcneac impotriva-i i slo-
bozesc urletele lor. Tara lui au prefitcut-o
In pustie, cet5,ti1e lui sunt parjolite, farit
tipenie de om in ele;
Chiar i locuitorii din Nof i cei
din Tahpanhes ti-au päscut pe teastii 1
Oare n'ai ajuns aici din pricin5,
ca ai pärasit pe Domnul Dumnezeul tau,
In vremea cand el te ducea pe cale ?
i acum ce inseamnit fuga ta in-
spre Egipt, ca sâ bei din apa Sihorului,
drumul spre Asiria, ca a& sorbi din
apa Eufratului?
19. Ritutatea ta te pedepsepte ne-
credinta ta te urgisepte. seama
chibzueste ea rä,u i amarnic este sa
te ritzletepti de Domnul Dumnezeul titu
nu-ti mai fie fricit de mine *,
zice Domnul Dumnezeul Savaot.
« Cad de multa vreme ai sfaramat
jugul täu, ai rupt funiile tale pi ai zis:
o Nu pot sit mai fiu slug& I* Si de atunci
pe orice colinà i sub once copac verde
te-ai desfriinat ca o ticaloasit.
Eu te sadisem vita bunk told&
de bun soi, dar cum te-ai preficut in
vitii sträina, de neam prost!
Chiar de te vei spilla cu nitru
te vei freca cu lepie, tot ma,njita de
singe va 6:manes, in ochii mei farade-
legea ta *, zice Domnul.
o Cum poi apune: o Nu m'am in-
tinat i n'am umblat dupa Baali Ui-
tii-te la semnele urmelor tale din vale
chibzueste ce ai fäcut! Cämilà sprin-
ten& care umbra' in lung i in lat pe
toate
24. Asin& salbateca deprins5, in pustie,
care in aprinsa ei poft5, umbla adul-
meeänd vantul ! Cine ar putea im-
piedice dorul ei? Cine vrea s'o gaseasca
sit nu se osteneascit, fiindcit o vor afla
la luna ei 1
722
www.dacoromanica.ro
Pazepte-te 85, nu iambi descult
gitul tau ea nu-ti ard& de seto! Dar
tu ritspunzii i Degeaba! Nu, imi plao
streinii i ma voi duce dup5, ei ! a
Dup.& cum se rupineaza hotul cand
esta descoperit, apa trebue sa se rupi-
neze casa lui Israil: regii, dreg5,torii,
preotii i proorocii,
Care zic lemnului: i Tu epti tatid
meu! i pietrei: oTu m'ai nitscut! Ei
stau cu spatele la mine, i nu cu fata,
iar in vreme de restripte striga: i Scoala
ne mantuepte
Unde iti sunt duranezeii pe care
tu i-ai fiturit? Sá se scoale çi sà te man-
tuiaseit daca pot, in vreme de restripte!
Ciici dumnezeii täi, Judo, aunt tot atitti
la numitr ca i cetiitile tale.
o Pentru ce va starniti impotriva
mea? Toti ati ajuns fàrä credintil
zice Domnul.
o In zadar am biitut pe feciorii
voptri, fiindcit ei nu s'au invittat minte;
sabia voastrá a priipädit pe proorocii
vostri, ca un leu priidalnic.
Neam prost ce sunteti! Luati
aminte la cuvantul DomnuluHo Am fost
eu oare o pustietate pentru Israil sau
un tinut beznatec? Din care pricing, po-
porul meu a zis: « Noi suntem liberi
pi nu ne vom mai intoarce la tine! a
Mt& oare fecioara gitteala sa si
mireasa cingatoarea sa ? Cu toate ace-
stea poporul meu m'a uitat din zile
far& numár !
Cat de iscusit iti urmezi tu ca-
lea, cand e s5, cauti iubirea! Tot lip pi
pentru fitriidelegile tale pe cararea ta
te-ai deprins sà mergi!
Chiar i poalele vemintelor tale
sunt pritate de sangele celor sarmani
fiträ de prilianit, pe care cu toate cit
nu i-ai giisit spiirgind zidul, dar tot
pentru aceleapi pricini tu i-ai omorit.
Si cu toate acestea mai indritz-
o Da, sunt nevinovat! De
nepti BA; zici:
bun& seam& mania lui s'a abatut de la
mine! a Dar iatit c5, acum voi incepe
proces cu tine care spui: oN'am savarpit
pitcat!*
De ce te zoresti acum ea sit-ti
schimbi calen? Tu vei fi facutit de ru-
 1ERE141A, 3
sine In Egipt, precum ai fost de ocari
fácut i in Asiria!
37. Si de acolo vei ie§i cu capul intre
mani! Fiindcii, Domnul a aruncat la o
parte pe cei in care tu ti-ai pus na-
dejdea, pe cei cu care tu nu vei avea
izbandit.
3.
Ncideidea poporului in milostivirea lui
Dumnezeu. Regatul lui luda n'a twit
aminte vi n'a scos inviipiturei din milania
lui Israil. Indemnuri la pociiintii. Poporul
da di se va vocal: noi
parinfii nostri au paccituit impotriva
Domnului Dumnezeului nostru din tine-
reOle noastre fi pana in zina de acum. »
Si a mai graft: e Cand un bärbat
se desparte de femeia sa, FA ea pleacä,
de la el 0 ajunge femeia altuia se va
mai putea intoarce inapoi la barbatu-
sau ? Aceastä femeie nu este cu totul
intinata ? Tu te-ai iubit cu multi ibovnici
acum ai vrea sA te intorcila mine! #
zice Domnul.
«Ridica ochii Val spre inältimi §i te
uitii! Pe unde nu te-ai de,sfranat? Ieseai
la drum BA stai la pandit, ca arabul in
pustie. Deci tu ai pangärit
cu desfranärile tale i cu ticalosiile tale!
Iubitii tai fiirá de numiir au fost
o curs& pentru tine. Tu ai luat chip
de femeie desfranata i ai litsat rusinea
laoparte!
Si acum m5, strigi: 'fatal meu!
Prietenul tineretilor mele tu esti ! o
mai cugeti:
e Oare el va fi mereu manios ?
mania lui deapururi? Vezi!
Asa vorbesti tu, ins& tu sävarsesti tica-
lo§ii si nu te la§i! »
Atunci a zis Domnul catre mine:
a In vremea domniei regelui Iosia, n'ai
vazut tu oare ce a savarsit Israilul cel
necredincios ? S'a dus pe varful oricArui
deal si sub once copac verde 0 acolo
a filptuit desfrfinari.
Dar eu am cugetat: Dupa ce se
va sätura de facut toate acestea, se va
intoarce la mine #. Dar nu s'a intors.
cu toate c5, luda, sora lui necredincioasa,
a vazut,
723
www.dacoromanica.ro
Ca pentru desfranärile lui i-am dat
carte de despirtenie lui Israil cel ne-
credincios, Iuda, sora lui necredincioasa,
n'a fost cuprinsa de spaitnä, ci s'a due
o s'a desfranat o ea,
Si cu nerusinarea desfranarilor ei,
ea a pangärit tara, savar§ind desfranari
cu pietrele i cu lemnele.
Si luda, sora cea vicleané nu s'a
mai intors la mine cu toatä mima, ci
cu prefitcatorie a, zice Domnul.
Atunci a zis Domnul c5,tre mine:
Israil cel necredincios este mai putin
vinovat decat Iuda cel necredincios !
Du-te 0 propovedue§te propove-
dania aceasta catre miaza-noapte i apune:
Pocaeste-te, Israile necredincios »,zice
Domnul, « cad nu ma voi mai uita
incruntat la tine, fiindca sunt milostiv a,
zice Domnul, « i urgia mea nu va
dainui in veac.
Ci marturiseste-ti numai faräde-
legea ta, cA ai &Meat credint,a, Domnului
Dumnezeului tau EA ti-ai irosit vremea
dupl cei straini pe sub orisice copac
verde, 0 de glasul meu n'ai ascultat a,
zice Domnul.
a Pociiiti-va, voi copii cazuti de la
credinta! a, zice Domnul, a c5,ci eu
stint stapanul vostru, i vä voi lua pe
voi, pe unul dintr'o cetate 0 pe doi
ante° semintie, i va voi intoarce in
Sion,
Si v5, voi harilzi pastori dup.&
mima mea, care va vor p5,stori pe voi
cu intelepciune si Cu pricepere.
Daca vä yeti inmulti si yeti spori
la numar in tara, in vremea aceea »,
zice Domnul, a nu se va mai auzi spu-
nand: a 0, chivotul leg5,mfintului Dom-
nului! u Oki nu se va mai sui la mima
voastr5 i nimeni nu va mai pomeni
de el, nu va mai fi nici cäinat i nici
nu se va mai face altul din nou.
In vremea aceea, Ierusalimul se
va numi e Scaunul Domnului » i in-
teinsul se vor strange toat,e neamurile
In numele Domnului si nu se vor mai
lua dupa impietrirea inimii lor.
In vremea aceea, casa lui luda
se va duce la casa lui Israil, 0 se vor
fntoarce impreunä din tinutul dela miaza-
46*
 IEREMIA, 4
noapte in tara pe care am däruit-o mo- Domnul! >>, toate neamurile te vor bine-
stenire parintilor lor. cuvânta si te vor proslävi.
Si am mai chibzuit: Cum te voi Cäci iatä, ce zice Domnul locuito-
aseza in randul fiilor voi da mo- rilor din luda si din Ierusalim: « Des-
stenire o tara mandra, mandretea man- teiniti inimilor voastre si nu mai
dretei popoarelor! Si am mai chibzuit: aruncati &imanta printre spini !
Tu imi vei zice: tatál meu! si nu te' Täiati-va imprejur pentru Domnul
vei mai razleti de mine. Dumnezeul vostru i dati laoparte ne-
Dar vai 1 Precum o feme'e calcä täierea imprejur a inimii voastre, voi
credirrta iubitului ei, tot asa si tu, neam oameni din luda i locuitori ai Ierusa-
al lui Israil, te-ai purtat ca o necre- limului, ca nu cumva urgia mea sa iz-
dincioasa fati de mine », zice Dom- bucneasca valvätaie i sa va mistuiasca
nul. nu se poatii stinge din pricina fap-
Auzi ! Pe inältimile plesuve se aud telor voastre celor rele!
plansete i tänguiri ale fiilor lui Israil, Vestiti in luda í in Ierusalim
care au apucat pe cäi ce due aiurea trirniteti solie: « Sunati din trambita,
Qi au uitat pe Domnul Dumnezeul lor. stligati din toate puterile i ziceti: Adu-
4 copii necredinciosi, nati-va, ca sá intram in cetätile cele
eu va voi tämädui de necredinta voa- intarite!
strä !* lata cà noi vom veni la tine, postiti-va, Ridicati steag inspre Sion, ada-
fiindcil tu esti Dumnezeul nostru! fan', zabavä ami eu voi porni
Cu adevärat minciuna sunt coli- mare priípäd de la miaza-noapte i pierzanie
nde i zarva praznicelor de pe dealuri! Un leu s'a näpustit din desisul sau,
Adevárat este ca numai in Domnul Dum- pustiitorul
nezeul nostru este mitntuirea lui Israil! din tinutulnoroadelor a pornit si a iesit
0! Idolii cei de ocarä, au mistuit Cetatile vorsau ca sá pustiasclt tara.
stradania parintilor nostri, din tineretea de om in ele.fi surpate i fara tipenie
lor: turmele lor, cirezile lor, feciorii Pentru aceasta, invesmantati-vil in
fetele lor ! vesmant de jale, tanguiti-vii i va bo-
Deci sil. atara culcati intru rusinea fiindca vapaia maniei Domnului nu
noastra, i ocara noastra s'a ne acopere, se va departa de la noi ! »
fiindca i noi i pitrintii nostri am pa- 4 In ziva aceea ». zice Domnul,
catuit impotriva Domnului Dumnezeului va pieri curajul regelui i al dregato-
nostru, din tineretile noastre i panä, in rilor, preotii îi vor pierde cumpätul,
ziva de acum si nu am ascultat de glasul iar proorocii vor fi cuprinsi de spaimá,
Domnului Dumnezeului nostru! Si vor zice: 0, Doamne Dum-
nezeule ! Tu ne-ai inselat poporul
4. acesta i Ierusalimul cand ne-ai fa-
Pociiinta sd fie fdcutd Cu zguduire i Cu gaduit: «Yeti triti in pace! # Dar iatä,
prelacere lduntricd. Nimicirea regatidui C a sabia ne-a strapuns de moarte
luda se apropie, dar el nu va fi nimicit In vremea aceea, se va spune no-
cu totul : « l'oatd (ara se va preface in rodului acestuia i Ierusalimului: Un
pustietate, dar nu o voi nimici Cu totul! vant arzii.tor de pe plesuvele culmi por-
Prof etul vede (ara ninticitet i tara; fipenie neste din pustie, inspre fiica poporului
de om intr'insa. meu, nu pentru vanturatul i nici pentru
curatatul graului I
s Daca vrei sil' te pociesti, Israile s, Un vant naprasnic imi vine in-
zice Domnul, 4 pociieste-te! De vrei tr'ajutor: acum rosti-voi hotiirirea!*
s'a gonesti idolii tai din ochii mei, nu Iatä-1 cum se apropie ca nourii de
mai sovai I vijelie, carele lui durueso ca o vifornitä
Cand te vei jura din inima, cu cre- caiilui mai iuti sunt decat vulturii.
dinti l cu inima curati: t Viu este Vai de noi, cáci suntem prapäditi!
724
www.dacoromanica.ro
 IERENLIA, 5
Spala-ti mima de picata, Ieru-
salime, ca sä afli mantuire. Cid vor
sälälui inlä,untrul tau ticaloase planuri?
Auzi! Vine solie din Dan si o
veste de papad din muntii lui Efraim:
16 e Strigati i dati de stire in luda,
trimiteti atafea in Ierusalim: Din tara
depärtatä vin impresuratorii i impotriva
cetatilor lui luda ridicil strigatul lor de
razboi;
Ca paznicii din tarini impresoara
ei Ierusalimul, fiindc& s'a azvatit im-
potriva mea s, zice Domnul
Purtarea ta i ale tale fapte rele
ti-au pricinuit aceasta! Iata cat de amar
este rodul rautlitii tale, care te-a ajuns
la inimii!
0, pieptul meu! O, pieptul meu!
Cât ma zbucium! O, pereti ai inimii
mele! mima mea zvacneete ai nu pot
avea tihna! Fiindca sunet de trambita
aud eu i zarvil de rdzboi.
Papad peste prapad se vesteate
vine si tima tara este nimicitä. Tuteo
clip& corturile mele sunt doborite la
painant, rfi adiposturile mele cat ai clipi
din ochi.
Cata vreme vom mai vedea steagul
bätaliei i glasul trambitei il vom auzi
mereu ?
Poporul meu este nebun i nu mil
cunoaste! Copii fila de minte i fila
intelepciune, iscusiti sa faca räul, iar
pentru bine nici ca-si dau osteneala !
Mi-am aruncat ochii pe pamant:
O, ce pustiu intins! Si apoi, catre cer:
0, ce lips& de lumina!
M'aria uitat la munti: O, cum
se cutremurau, i colinele se pavilleau
incoace i incolo !
M'am uitat in jurul meu: Nimeni!
Si toate pasarile cerului fugiseril!
Si m'am mai uitat din nou: Tarina
era o pustietate ! Toate ceatile dä,r&mate
de Domnul, de urgia maniei sale!
Cilci asa graieste Domnul: Toat&
tara se va preface in pustietate, dar
nu o voi nimici cu totul!
Pentru aceasta pamantul va fi
cuprins de jale si sus cerurile se vor
intuneca. Cu adevarat am gait i nu-mi
va parea rä,u, am faurit planul í nein-
deplinit nu-1 voi laso. »
www.dacoromanica.ro
725
La strigitul calaretilor si al arca-
silor, tara intreag& e pus& pe fuga; toti
se ascund in desia de codru i se catara
pe stanci; cetätile pariísite i Jara tipenie
de om in ele.
Si tu pustiito, acum ce vei face?
Invesmanta-te in porfirii cu giuvaeruri
de aur impodobeste-te i da-ti ochii cu
dresuri! In zadar frumoas& te vei face!
Iubitii täi te dispretuesc si-ti vor numai
viata.
Dar ce aud? Tipät de femeie care
se trudeate sä nasca, duren ca la nas-
terea cea dintai! E glasul fiicei Sionului,
care geme si-si intinde mainile: « Vai!
Ucigasii mi-au curmat viata!
5.
Striceiciunea se intinde peste tot regaba
tui luda fi mai cu osebire n lerusalim.
Din aceastd pricinei un neam crunt Il va
cuprinde va pustii. Aceastet pedeapsa
trebuia sd vinei.
Cutreerati ulitele Ierusalimului,
priviti, chibzuiti cercetati in piete:
daca va fi vre-unul care sa ia hoariri
drepte i 8â fie cu credinta, atunci voi
ierta cetatea.
Chiar cand ei zic: a Viu este Dom-
nul ! », ei jura stramb.
Doamne! Ochii tai oare nu cauta
credinta ? Tu i-ai lovit, dar ei n'au
simtit durere, tu i-ai dat pierzärii, dar
ei n'au vrut sä, ja inviltatura. Si-au in-
cruntat fetele mai mult decat stanca
n'au vrut la pocaint& se se intoarca.
Si am cugetat: a Numai cei de rand
sunt aaa fä,rä, de minte si nu cunosc
calea Domnului, pravila Dumnezeului lor.
Dar ma voi indrepta catre cei de
frunte cj le voi grai ca unora care
cunosc calea Domului, legea Dumne-
zeului lor. » Dar si ei au sfaramat jugul
si au rupt funiile
Pentru aceasta Ii sfasie leul din
padure, i lupul din pustie Ii sugrumi,
pantera pandeste lánga cetatile lor
oriaicine iese dinteinsele este rupt,
fiindca s'au inmultit filradelegile lor
s'au intetit lepadárile de la credinta.
a Deci cum as putea iert? Fe-
ciorii tal m'au pädtait ci jur& pe dum-
 IEREMIA, 6
nezei care nu-si au fiin.Si Cu toate
ca i-am pus sii-mi jure credintä, ei au
faptuit desfrául i spre casele desfraului
ei s'au pornit in carduri.
Cai bine tinuti, far& stapan, fie-
care necheaza dupa femeia, aproapelui
s au !
Pentru aceasta nu trebuia pedeap-
sà zice Domnul, impotriva
unui asemenea norod nu trebuia sä ma
fázbun ? »
&trip peste zid in vie si o ciumpa-
viti, dar nu cu desivarsire ! Täiati vitele,
dici ele nu sunt ale Domnului !
« Casa lui Israil si a lui Iuda nu
mai cred in mine » zice Domnul.
Au tägiiduit pe Domnul si au zis:
« Nu este el acela si peste noi nu va veni
nenorocirea! Ba nici sabia, nici foame-
tea noi nu le vom vedea!
Proorocii proorocesc in van, &ad
in ei nu este descoperirea Domnului!
De aceasta i ei sa aib5. parte !»
Pentru aceea, iatii ce zice Domnul
Savaot: « Din pricinä cà ei au vorbit
a,stfel, Mt& cl va fi cuvântul meu in
gura ta foo, iar poporul acesta va fi
ca aschiile care se aprind.
Iatä ca eu voi mana impotriva
voastra un neam din depärtare, o! casii
a lui Israilo, zice Domnul, «neam
nebiruit, popor strävechi, al cirui grai
nu-1 f}tii si nu-1 poti intelege &Ind el
grilieste.
Gura 1m este mormant deschis.
toti sunt viteji de luptil.
El va mânca secerisul i painea
ta, pe fiii si pe fiicele tale, turmele
cirezile tale, via si smoehinii tal. El va
pane stä.panire cu sabia pe intáriturile
tale pe care tu te bizui.
Dar si in ziva aceea », zice Dom-
nul «nu va voi präpädi cu total.
Si daci, unii vor intreba: Din
care pricinli Domnul Dumnezeul nostru
ne-a facut una ea asta? », sä le spui:
« Precum voi m'ati parasit i v'ati inchi-
nat la dumnezei streini in tara voastra,
tot asa sà vä, inchinati la cei streini, dar
nu in tara voasträ ».
Vestiti despre aceasta casa lui
Iacob i trimiteti solie in Judo, asa:
a Ascultati, oameni nebuni i färii
www.dacoromanica.ro
726
minte! Ochi au, dar nu vid, urechi au,
dar nu aud !
De mine nu vreti sa và temetin,
zice Domnul, inaintea mea nu
tremurati? Eu am pus nisipul hotar al
stavilà vesnica peste care ea nu va
trece. Valurile se vor invifora, dar nu o
vor birui i talazurile ei se vor invol-
bura ii nu vor trece pe deasupra.
Dar norodul acesta are inima
räzvratitil si darzä, se depirteaza de mine
si
Si nu cugeti in mima lui: ne
temem de Domnul Dumnezeul nostru,
care ne da ploaie din belsug, ploaie tim-
purie i tarzie la vreme i satura cam-
piile FA ne tine holdele ».
Faridelegile voastre vä lipsesc de
aceasta, i päcatele voastre va depar-
teaza de acesti fericire.
Cáci se gäsesc in poporul meu
nelegiuiti care stau la panda pitulati ca
vanatorii i intind curse ca sa prindi
oameni.
Precum o colivie este plinit de
pisitri, tot astfel i casele lor aunt ticsite
de agonisealä cu inseliiciune. Asa au ajuns
ei mari i bogati,
Grau i cu pielea lucioasä. Ei fap-
tuesc fapte rele i izbutesc. Nu judeca
pricina orfanului i procesul celui orfan
nu-1 hotäräsc.
Oare nu trebuia pedepsesc*,
zice Donmul, «ii impotriva unui
neam ca acesta sá má razbun ?
Lucruri niiprasnice i infricosate
se petrec in aceasta tara:
Proorocii proorocesc minciuni,
preotii invata ca i ei, iar poporul meu
simte plácere! Dar la capat ce yeti
face ?
6.
Impresurarea i cucerire,a Ierusalimului.
Nimicirea nu intdrzie sd vincl din pricina
necredinfei poporului. Pcrrnirea ndvalnicif
a poporului de la miazd-noapte, care va
cuceri Ierusalimul.
1. Adapostiti-vi, voi iii ai lui Venia-
min, afarii, din Ierusalim. i in Tecoa
sunati din trambiti, la Bethacherem
faceti semne: infigeti un steag! Cad o
 IEREMIA, 6
nenorocire Be iveste dinspre miaz5,-noapte,
prápad färil pereche.
Frumoasa i alintata fiicii, a Sionului
voi nimici-ol
La ea vor veni ciobanii cu turmele
lor; de jur-imprejurul ei ridica-vor cor-
turi i fiecare îi va paste turma in
parten sa.
« Pregatiti-vb, de luptii impotriva ei,
scul4i-v5, sä mergem in miez de zi! Vai
noua, caci ziva dá inspre sear& i umbrele
se intind mereu!
Haidem sa, pornim la miezul noptii
sit doborim palatele ei!
Oki asa griiieste Domnul Savaot:
« Tiliati copaci i ridicati val impotriva
Ierusalimului! Vai cetate mincinoasa cu
launtrul plin de silnicie ! »
Precum apa din fântilna, e proaspiita
mereu, asa si räutatea ei izvoraste färä
de incetare. Silnicie i nedreptate se ande
striggind in ea, lar in ochii mei mereu:
boalä, i raniri.
Prinde de veste, Ierusalime, ca nu
cumva sufletul meu sä se desprinda, de
tine si sit nu te fac pustietate, piimant
nelocuit !
B. Asa zice Donanul: 0uIegei, cule-
geti cu deamäruntul ea pe o vie fa-
mäsita lui Jaral], puneti mana pe vits
ca i vierul
Cui sa gräiesc si pe cine sä iau
marturie ca sa ma azurite ? Urechile lor
sunt netdiate imprejur si nu pot ea ja
arninte. Intr'adevar. cuvantui Domnului
a ajuns pentru ei ea o batjocurii, si nu
mai au gust de el!
lat.& c5, sunt plin de urgia Dom-
nului si nu o mai pot tine ! Varsä-o
peste copiii cei de pe ulitä EA in obstia
fläcäilor ! Caci femeia i bärbatul vor fi
luati in robie, b6,tranul ea si cel
runtit de vreme.
Casele lor vor trece la streini im-
preunä cu tarinile i cu viile lor, caci eu
imi voi Intinde mina impotriva locui-
torilor tarii a, zice Domnul.
t De la eel de rand pang, la cel maiimprästie pretutindeni groaz6,.
de frunte, toti aunt lacomi de castig, proo-
rocul ea si preotul, toti umblä cu min-
ciuna.
Zdrobirea, poporului naeu ar putea
o timaduiasca, intoemai ca pe o rang,
www.dacoromanica.ro
usoara, zicand: e Minunat! minunat! »,
°and ea merge fiu
Se rusineaza ei cumva pentru
grozäviile lor ? Debo! Ei nu se rusi-
neazi fA nu stiu de mug ! Pentru aceaata
ei vor &idea cu cei ce cad i ei se vor
prabusi in ziva 06,nd Ii voi pedepsi a,
zice DomnuL
Asa gra,ieste Domnul: a Luati dru-
mul cel de demult i cautati caile cele
de altädat6 calea binelui, i mergeti
pe ea qi yeti afla odihna sufletelor
voastre! Dar ei au räspuns: a Nu
mergem! a
Si am pus Ring& ei straji: Luati
aminte la glasul trambitei! » Dar ei au
räspuns: a Nu luäm aminte !
Pentru aceasta ascultati, ceruri,
fiti märturie de ceca ce li se va
intampla!
Asculta i tu,.pamantule ! Iat6 eu
voi aduce peste norodul acesta o pier-
zanie, rodul neeredintei lor, fiinde5, n'au
luat aminte la eaile rnele si au lepädat
legea mea!
Ce folos de tämilia din Seba si de
trestia aromati dinteo tar& depifirtatä?
Arderile voastre de tot nu le mai vreau
0 de jertfele voa,stre nu mai simt nici
o phicere. o
Pentru aceasta asa graieste Dom-
nul: a la* voi pune in caben poporului
acestuia piedici de care sa se impiedice
laolaltä parintii i copiii, iar vecinul
eel de alaturi de el sä piara, a.
Asa zice Domnul: e lath, s'a pornit
un popor din miazii-noapte, un popor s'a
seulat de In marginile pamantului,
Inarmat cu arc si cu lance, neam
crud 0 Ma rail& strigiitul lui e muget
de mare calare vine si glitit de luptit
ea, un om, impotriva ta, fact), a Sionuluia.
Am auzit de faima lui ! Minnie
ni s'au inmuiat, spaima ne-a cuprins,
zvarcoliri ea ale unei femei in na§tere.
La camp sà nu iesiti i nici sit, nu
porniti la drum, fiindea sabia vräjmasului
0, fi ea poporului meu! Incinge-te
cu sao si te tävaleste in cenusä Bocee-
te-te amarnie ea duni singurul fin, caci
intr'o clipa pustiitorul va da navala
peste noi!
727
 IEREMIA, 7
Ispititor te-am pus peste poporul
meu, limuritor de aur, ca sit ispiteati
cercetezi viata lui.
Toti sunt rizvrititi cerbicoai
hulitori aramä. i fier toti sunt ti-
caloaiti.
Foalele au inceput sá sufle
plumbul s'a topit ! In zadar se face hi-
murirea! Ce-i Hitt nu se mai desface.
a Argint de aruncat o le va fi nu-
mele, fiindca Domnul i-a aruncat pe ei.
7.
Pro povedania prof etului Ieremia la poarta
templului, impotriva inchindrii la idoli.
Dumnezeu ii spune lui Ieremia set nu se
rouge pentru poporul idololatru, cdci nu-1
va asculta. Cared poporul a lost scos din
Egipt, Dumnezeu nu i-a ordnduit ardeni
de tot, ci i-a poruncit asculte poruncile.
Rdzbunarea dumnezeiasa pustiirea
Cuvintul Domnului care a fost
care Ieremia;
e Stai la poarta templului Dom-
nului i propovedueate euvintul acesta
spune: Ascultati cuvitntul, voi, toti
Iudeii care intrati pe portile acestea ca
s'a và inchinati Domnului!
Aaa zice Domnul Savaot, Dumne-
zeul lui Israil: s Imbunatititi-vi pur-
tirile i faptele voastre i vi voi
si locuiti in locul acesta.
Nu vá puneti nidejdea in cei care
roste,secuvinte inaelitoare: s Templul
Domnului ! Templul Domnului! Aici este
templul Domnului!*
Citei numai dacä vá yeti
purtirile i faptele voastre i dad:
yeti face dreptate celor impricinati,
Daeä, nu yeti asupri pe strein, pe
orfan ai pe viiduvi a'r nu yeti virsa
singe nevinovatin locul acesta ; daci nu
yeti umbla dupri dumnezei streini spre
pieirea voasträ,
Atunei vá voi trisa sá locuiti in locul
acesta, in tara pe care am dat-o parin-
tilor noatri din yea° ai pin& in veac.*
Dar val! Voi ntidäjduiti in cu-
vinte inaelatoare i faà de nioi un
folos:
Furtul, uciderea, desfrinarea, jurit-
mintul strimb, jertfa adusä lui Baal,
728
www.dacoromanica.ro
inchinarea la dumnezei streini pe care
voi nu-i cunoasteti!...
Si veniti slujiti in templul
acesta fnchinat numelui meu i ziceti:
Am seitpat! s, ea si sävinsiti ai mai
departe toate acele blestemätii.
Oare acest templu inchinat nume-
lui meu este in ochii voatri peaterä de
tillhari? Acum pricep ! s zice Domnul.
Ducqi-v5, in locaaul meu din
Silo, unde altädatii, salialuise numele
meu a'r vedeti ce i-am Ificut din pricina
Hiutätii poporului meu Israil !
Si acum fiindci ati sävârit aceste
fapte *, zice Domnul « cind cu rtivni
v'am griit mereu fA nu m'ati ascultat,
am strigat la voi si nu m'ati auzit,
Ma voi purta cu acest templu
inchinat numelui meu, in care voi v'ati
pus nidejdea, i eu locul pe care 1-am
ditruit vouä a'r sträbunilor voatri, aaa
cum m'arn purtat cu Silo.
Si vi voi arunca din fata mea
precum am aruncat pe toti fratii voatri,
pe tot neamul lui Efraim.
«Dar tu nu te ruga pentru poporul
acesta i nu inilta pentru el nici tin-
guire, nici rugiciune, nici nu stärui pe
pe ling& mine, cici nu te ascult!
Nu vezi tu ce fiptueso cei din
cetitile lui luda ii cei de pe ulitele Ieru-
salimului ?
Copiii aduni lemne, pirintii atitä
focal, femeile frimitnti aluatul sà feat
turte impririte,sei cerului i aduc jertfe
cu turnare dumnezeilor streini ea &A
inthrite urgia mea.
Pe mine me, ocgriso ?» zice Dom-
nul « Nu! Pe ei batjocura le
stä in fatà !
Deci aaa zice Domnul: « Iota!
Mania mea ai furia mea se vor vase, in
locul acesta, peste oameni ai peste dobi-
toace, peste copacii cimpului ai peste
rodurile tarinilor pe care le vor arde, ai
nimeni nu le va putea stinge !*
Aaa griieate Domnul Savaot, Dum-
nezeul lui Israil: at Ortimilditi arden de
tot pe altarele voastre çi mincati carne,
Ciei n'am rinduit nimbé
voatri tai nioi nu le-am porunoit
 IEREMIA, 8
nimio pentru arderea de tot a'r pentru
jertfii cánd i-am scos din tara Egiptului,
Ci iota ce le-am poruncit atunci:
Ascultati de glasul meu i eu vd, voi fi
Dumnezeu, iar voi imi yeti fi mie popor
ai umblati in toate &idle pe care eu
voi porunci, ca ul. vg fie bine !
Dar ei n'au ascultat i n'au plecat
urechea, ci, dimpotrivi, au mars diva,
inchipuirile lor, drip& impietrirea inimii
lor rele, ai mi-au aratat spatele ai nu fata.
Din ziva in care au ieait párintii
voatri din tara Egiptului i Omit acum,
am trimis la ei necontenit pe slujitorii
mei profeti.
Dar ei n'au ascultat de mine ai
nu ai-au plecat urechea, ci ai-au invär-
toraat grumazul mai riiu decat parintii
/or.
Si dad, le vei propovedui cuvintele
acestea, i ei nu te vor asculta, i daed
vei striga la ei, i nu-ti vor räspunde,
Apoi spune-le: Acesta este poporul
care nu ascultit de glasul Domnului
Dumnezeului säu rai nu ascultii de po-
vat& ! Credinta a pierit, s'a dus din gura
lor !
Tunde-ti pirul tdu eel lung ai
arunc6-1! Pe viirfuri pleauve cfmta un
eäntec de jale, ciici Domnul a lepadat
ai a urgisit neamul urgiei sale !
« Fiii lui luda au dtvârait färäde-
legi in ochii mei », zice Domnul,
a pusu-ai-au idolii lor in templul inchinat
mie, ea s5,-1 pangareascii;
Zidit-au înältimi cu altare: Tofet
In vales. Benhinom, sä ardi in foc pe
fiii ai pe fiicele lor, lucru pe care nu
I am poruncit i nici in inimg, nu 1-am
avut. »
o Dar iatä cä vor veni zile s, - zice
Domnul, o &Ind nu se va mai spune
Tofet i valen Benhinom, ci o valet],
uciderii », ai din lipsä de loe vor fi ingro-
pati la Tofet,
lar leaurile acestui popor vor fi
mäncarea pdsärilor cerului si a fiarelor,
fiindcd, niineni nu le va putea goni.
Si voi opri in cetä,tile lui luda
qi pe ulitele Ierusalimului once chute°
de bucurie ai de veselie, cântecul mirelui
ai al miresei, fiinded tara va fi prefiicutd
in pustietate !
729
www.dacoromanica.ro
8.
Rufinea ce-i afteaptcl pe Inchineitorii la
idoli : scoaterea oaselor din mornAnturi
risipirea lor ; iar c,ei care vor
cu viafd vor vrea mai degrabd 8d moard.
Domnul va pedo psi cunzplit poporul. Pro-
fetul se tangueste pentru nenorocirile care
se vor abate peste popor.
o In ziva aceea», zice Domnul,
a vor fi scoase din mormanturi oasele regi-
lor lui luda, ale dregiitorilor, ale preotilor,
ale profetilor ai ale loeuitorilor Ierusa-
limului,
Si vor fi impfdatiate la soare ai la lung
inaintea oastei cerului, pe care le-au iu-
bit, carora /e-au slujit, dupä, care au um-
blat, pe care le-au intrebat i cgrora li s'au
inchinat. Nu vor mai fi adunate a'r nici
ingropate, ci vor sluji de gunoi pe ogor.
Si toti care vor rämänea din acest
neam ticitlos vor alege mai bine moartea
decdt viata, in toate locurile pe unde
i-am izgonit zice Domnul Savaot.
« Si tu mai spune-le: o Asa gritieate
Domnul: Cei care cad nu se mai scoalg
oare, a'r coi care cad de la credinta nu se
mai poctlesc ?
Pentru ce acest norod necredincios
al Ierusalimului stilrue necontenit in
necredinta lui, tine cu tärie la greaala
lui a*r nu se pocieate?
Am ascultat bine si am auzit: ei nu
gräiesc drept i nimeni nu se cäieate de
ticaloaia lui EA nu zice: Ce-am fa",cut?
Ba mai värtos ! Nimeni nu se intoarce
din goana lui, asemenea unui cal care se
avänta la riizboi.
Barza cunorrate dupd cer anotimpul
sdu, turturica, randunica i cocorul
zesc vremea pribegiei lor, iar poporul
meu nu cunoaate legea Domnului ! u
Cum yâ vine sd ziceti: a Noi suntem
intelepti i avemlegea Domnului cu noi?»
Dar iatii-o preficutli in rainciund prin
a ciirturarilor ademenitoare pang.
Inteleptii vor rämänea de ()card,
infricoaati i prinai in cursä. Ei au
dat cuviintul Domnului, iar intelepciunea
lor la ce le foloseate ?...
Pentru aceasta voi da femeile lor
altera i tarinile lor la alti stapâni, filndcd
de la mic i pang la mare, toti umblä
 IEREMIA, 9
dupä chstig nedrept; proorocul si preotul,
toti umblä cu minciuna.
Zdrobirea poporului meu ar putea
s'o ttimiiduiaseli intocmai ea pe o ranä
wart, chnd zic: Minunat! Minunat !
EA ea merge au ?
Se rusineazit ei cumva de grozit-
viile lor ? Debo! Ei nu se rusineaza EA
nici nu stiu de ocarii.! Pentru aceasta
vor cddea cu cei ce cad, in vremea chnd
Ii voi pedepsi », zice Domnul
«i când vor aduna rodurile tarinei,
se vor pritbusi».zice Domnul,--i nu se
vor mai afla nici struguri in vie sinicismo-
. chine in smochin, frunzisul lor vestejit va fi,
si le voi da celor ce vor nhviili in tara lor. »
De ce stäm locului? Strängeti-vä,
haideti in cetittile cele intitrite ca
pierim in ele, fiindci Domnul Dumne-
zeul nostru ne-o nimicit i cu apá otrit-
vita ne-a adäpat, din pricinä cä am
piicittuit impotriva Domnului !
Sit asteptim pacea ? In zadar !
Timp de lecuire ? Dar iatä groazä !
Din Dan se aude sforditul cailor !
De nechezatul armitsarilor riisuná tara
intreagä. i vin EA vor manca tot rodul din
Ora, cetatea i toti locuitorii ei.
o Dar luatI seama !... Eu voi tri-
mite peste voi serpi, serpi otritvitori,
impotriva cdrora nu este vrajä,. EA vä,
vor mura pe voi, fiträ, putintit de vin-
decare *. zice Domnul.
Jalea rnä coplerste, mima mi-e
bolnavit !
Ascultit ! E strigätul poporului meu
din tarä, depärtatä: s Domnul nu mai
este in Sion ? i imptiratul nu mai este
intr'insul? * Dar de ce m'au atatat cu
inchinarea la chipurile lor cioplite i cu
idoli din täri streine ?
o Secerisul a trecut, culesul poa-
melor s'a sfärsit i noi n'am fost izbáviti !»
Din pricina cäderii poporului meu,
sunt frant, sunt mhhnit i m'apucä,
spaima.
Nu mai este oare balsam alintitor in
Galaad i nici un vraci pe-acolo 1De ce rana
poporului meu nu merge spre vindecare?
0, de-ar face cineva capul meu
izvor de präns i ochii mei izvor de
lacrirrd, sá plttng zi i noapte pe coi ucisi
ai fiicei poporului 13:mu!
730
www.dacoromanica.ro
9.
Profetul se tangueste pentru ticeilosia po-
porului, care nu vrea sei, se pochiascd
Räzbunarea i pedeapsa lui Dumnezeu
vine: (ara va fi pustiitii. Tdnguirea pro-
f etului. Adevdrata intelepciune este cu-
noasterea lui Dumnezeu ; cu aceastd
(elepciune sei se fdleasca poporul.
0, de mi-ar face cineva o colibit
In pustie, a päräsi pe poporul meu
pleca de la el, cä,ci toti sunt desfrttnati,
gloat& de necredinciosi!
o Ei ii incordeazä, limbo ca un arc,
ca sti sloboadit minciuna. Nu cu adevärul
au ajuns puternici in tarit, de aceea
tuesc rituthti peste rilutäti pi pe mine
nu mg cunosc », zice Domnul.
Sä se pázeasch fiecare de piietenul
säu j nimeni sh, nu se increachl, in fratele
sä,u, ctiei orisice frate umblä cu viclesu-
guri i orisiee prieten cu bfirfeala.
Se instalä unii pe altii si nu spun
adevä,rul; ei isi invatá limbo cu vorbit
mincinoasä umbra: cu strâmb'ittatea
nu se strädueso spre pocäintit !
o Silnicie peste silnicie i viclenie
peste viclenie ! De aceea nu vor sá§tie
de mine », zice Domnul.
Pentru aceasta asa zice Domnul
Savaot: O clip& ! Eu Ii voi topi EA.
voi cerceta cu deamhruntul ! Cum as
putea altfel sá ma port cu fitritdelegea
fiicei poporului meu ?
'7. Limbo lui este stigeatit ucigasä EA
graiurile Ii sunt viclene. Sänätate ! li zice
prietenului situ, iar in inimit-1 pitndeste.
Sä-i las fart]. pedeapsä »,zice Dom-
o EA impotriva unui astfel de neam
di nu se räzbune sufletul meu ? »
Plángeti muntii i Ináltati thnguire
cantec de jale pentru pitsunile pus-
tiului, caci au fost pustiite EA nu mai
calci nimeni pe acolo si mugetul tur-
melor nu se mai ande! Pàsäribe cerului,
phuä i dobitoacele au fugit, s'au dus !
« Dar si Ierusalimul il voi preface
in mormane de pietre, vizuinft pentru
sacali, lar cetä,tile lui Judo le voi pre-
face in pustietate, fir& tipenie de om
intr'insele !*
O. de-ar fi vre-un intelept care
inteleagit i sá thlcuiasoá ceca ce i-a
 IEREM1A, 10
griit gura Domnului: Vara va fi nimi-
cita, prefacuta in pustietate i nimeni
n'o va mai strábate !
Atunci Domnul a zis: o Fiindea
au päräsit legea mea pe care eu le-am
dat-o, n'au ascultat de glasul meu
dupi, el ei nu s'au luat,
Ci s'au potrivit impietririi
lor ai au umblIt dup.& Baali, precum i-au
deprins párinVii lor
Pentru aceasta iati, ce zice Domnul
Savaot, Dumnezeul lui Israil: o De acum
inainte voi hrani cu pelin pe poporul
acesta vi-1 voi adipa cu
toare !
Si-i voi impriatia printre popoa,
rele pagine pe care nu le-au cunoscut
niciodatä, nici ei, nici parinVii lor, voi
urmari cu sabia pina Ii voi prapidi !
Aaa zice Domnul Savaot: s Luati
arninte ! ChemaVi bocitoarele si vina
TrimiteVi la cele mai istele,
Si vini, in graba ai sá ne cánte
un cantee de jale ! Din ochii noatri sa
muga piraie i genele noa,stre airoaie de
lacrrimi si, verse !
Auzi ! Tipete jalnice se aud din
Sion: O, cum am fost pierduVi! Ce ocara,
maro! Sá pierdem Vara i casele noa,stre
si le parasim!*
Dar aacultaVi, voi femeilor, cuvintul
Domnului i urechile voastre «a, audi
graiul gurii lui ! DeprindeVi pe fiicele
voastre canteo de tinguire, ai una pe
alta invilVaVi-vii cintec de jale:
41 Ah! Moartea a intrat pe fere-
strele noastre, a patruns in palatele noa-
stre, ca sa piara, pe copiii de pe uliVe
ai pe flacaii din pieVe !
Si mai spune: o Aaa zice Domnul!
Starvurile zac ca gunoiul pe cimp, ca
snopii pe urna secerifitorului, farii ca
nimeni sä, le adune! s
.Ataa griiieate Domnul: InVeleptul
si nu se fttleasci Cu inVelepciunea lui
nici cel vitea,z Cu vitejia lui i nici
cel bogat Cu bogiiVia lui,
(Ji acel care se frileate di se fa-
leaseâ cá este inVelept i mä, cu-
noaate, fiindci eu sunt Domnul ai la
m'ne este: indurarea, judecata i drep-
tatea, pe piimint i inteinsele este phi-
cerca mea s, zice Domnul.
www.dacoromanica.ro
731
e Tata vin zile s, zice Domnul,
a cánd voi pedepsi pe cel Wat imprejur
ea ai pe cel netiliat imprejur:
Pe Egipteni, pe Iudei, pe Edo-
miti, pe AmoniVi, pe Moabiti, pe cei cu
pirul tuns la timple i ca,re locueso in
pustie. Cazi toate aceste neamuri pagine
sunt netaiate imprejur, iar casa lui Israil
este ai ea cu mima netaiata imprejur.
10.
N imicnicia idolilor, Pipturd de mând de
mc,ster iscusit. Atotputernicia lui Dum-
nezeu, Dumnezeul cel viu i impdrat vefnic.
Tdnguirea poporului pentru judecata care
va veni. Rugaciunea poporului.
.AscultaVi cuvintul pe care Domnul
II vorbeate nouâ, cei din casa lui Israil !
Lao, zice Domnul: o Nu vi deprin-
deVi pe calea paginilor roi de semnele
de pe cer sä, nu vá infricoaati, cici nu-
mai pagânilor le este frica de ele.
Slujirea idolilor este lucru deaert:
un copac taiat din pidure, faptura de
meter, sculptat cu dalta,
InfrumuseVat cu aur i eu argint,
intarit cu cuie i cu lovituri de ciocan
ca s'a nu se clatine,
Ca o sperietoare tuteo harbuzarie,
caci nu vorbesc a'r trebuesc purtati, fiindci
altfel nu merg. Nu vá temeVi de ei,
ciici ei nu pot face niel bine, nici rau!
Nimeni nu este ca tina, Doamne:
tu eati mare, ai mare ¡A puternic este
numele tau!
Cine nu se teme de tine, imparate
al popoareIor ? Caci Vie Vi se cuvine cin-
stea! Intre toVi inVelepVii neamurilor
futre tonta imparaViile, nu este nimeni
ea tine !
ToVi sunt proati i nebuni, torda,
inOlepciunea idoleasci: lemn !
Argint cecinit din Tari i aur de
Ofir, lucru de meter i mina de Murar,
imbracaVi cu porfirri violeta, i roaie, fap-
tura de meater iscusit I
Irisa Domnul este adevaratul Dum-
nezeu, el este Dumnezeu viu i imparat
veanic ! De minia lui pimintul se cu-
tremura, i popoarele nu pot indura ur-
gía lui.
Inteaaa chip si le graiVi: o Dum.
 IEREMIA, 11
nezeii care nu au facut nici cerul, nici
pamantul, s piara, de pe pa,mant si de
sub cer !*
El a facut pmantu1 cu puterea
sa cu intelepciunea sa, el a intemeiat
lumen, i cerurile le-a intins cu price-
perea sa.
La glasul tunetului sa,u, apele free,-
mata in cer ! El ridica nourii de la mar-
ginile pamantului, sloboade fulgere pen-
tru ploaie i scoate vanturile din vi-
stieriile sale.
Once om este prost cu toati stiinta
lui, orice argintar iscusit se rusineaza
de chipurile sale cioplite. Chipurile tur-
nate sunt insehiciune, fari duh
sele:
Desertaciune, chipuri de ras! Cand
va veni vremea vor pieri.
Dar partenjudecatii'
lui Iacob nu este ca
ei, ci el este ziditorul lumii, iar Tamil
este semintia mostenirii lui. Numele lui
este Domnul Savaot.
Aduna-ti inteun loo poverile tale,
tu care esti impresurata!
Caci asa zice Domnul: e Iatä, voi
animen departe pe locuitorii acestei tari
voi baga la stramtoare, ca sii mil,
gii,sea,sca, pe mine*.
Vai mie din pricina r5,nii mele !
Rana mea este far& leac, dar zic: eAceasta
este boala mea si o voi indura!
Cortul meu este pustiit i toate
fiiniile rupte; copiii mei i turmele mele
nu mai Bunt! Nimeni nu mai desface
cortul meu si nu mai intinde p5,nzele lui.
Ciobanii au innebunit si pe Dom-
nul nu 1-au cautat: pentru aceasta ei
nu au spor i toata turma este impra-
stiata,.*
Auzi! Vine o stire: mare cutremur
de la miazii-noapte ! Cetatile lui luda vor
fi pustiite: vor fi vizuini pentru sacali.
Stiu, Doanme, cii nu omul îi alego
calen lui. Omul nu este stapan pe mer
sul lui si pe tinta pasilor lui.
Pedepseste-ma, Doamne, dar cu
dreptate, si nu intru mania ta, ca sa nu
mä, nimicesti!
Varsii, Doarane, mania ta peste
popoarele ptigitne, care nu te cunosc pe
tine, si peste neamurile care nu chiama
numele tau, cad au mistuit pe Iacob
732
www.dacoromanica.ro
si I-au nimicit i pa:sullen lui au pu-
stiit-o.
Necredinta poporului lard de legiimtintul
incheiat cu Domnul ; de aceea va pe-
depsit. Uneltirea locuitorilor din Anatot
impotriva lui leremia. Domnul va trimite
prcipad peste ei.
Cuvantul Domnului care a fost
tre Ieremia:
« Ascultà,' cuvintele leg5,mantului
acestuia i propovedueste-le locuitorilor
din luda si din Ierusalim,
Si le spune: Asa zice Domnul Dum-
nezeul lui Israil! Blestemat 85, fie omul
care nu va asculta de cuvintele
tului acestuia,
Pe care 1-am poruncit stramosilor
vostri in ziva cand i-am secs din tara
Egiptului, din aceasta topitorie de fier,
si le-am zis: Ascultati de glasul met'
impliniti tot ceea ce v'am poruncit
voua! Si voi yeti fi poporul ineu, iar
eu voi fi Duranezeul vostru,
Ca sa, se adevereasca juramantul
pe care 1-am jurat strimosilor vostri, ea
le voi da o tara in care curge lapte
miere, precum se vede in ziva de azi
Atunci eu am faspuns si am zis: e Da,
Doamne
Si Domnul a zis catre mine: e Pro-
povedueste toate aceste cuvinte in ce-
tatile lui Iuda si pe ulitele Ierusalimului
spune: Ascultati cuvintele acestui
legamiint si le impliniti!
7. Cad din ziva cand am scos pe strii-
mosii vostai din tara Egiptului i pana
In ziva de azi, cu ravnit i far& incetare
am indemnat: e Ascultati glasul o
Dar ei nu 1-au ascultat si nu au
plecat urechea, ci fiecare a umblat dupá
impietrirea inimii lui, pentru aceasta am
adus peste ei amenintarile lega,mintului
acestuia pe care 1-am poruncit ca Bi-]
impline,asca, dar nu 1-au luat in seama. *
Apoi a zis Domnul catre mine: e
uneltire s'a pus la cale intre locuitorii
lui luda i ai Ierusalimului:
Ei s'au intors la faradelegile cele
de altadatio, ale párintilor lor, care
n'au vrut sa asculte de ouvintele mele,
 IEREMIA, 12
ci au umblat s slujeasca alter dumnezei.
asa neamul lui Iuda i neamul lui Israil
au stricat leg5,m5ntul pe care il incheia-
sem cu parintii lor.
Pentru aceasta ass, zice Domnul:
Iata ca voi aduce peste ei o nenoro-
cire de care nu vor putea sá «cape,
iar cand má vor striga, eu nu-i voi auzi.
Si atunci cetatile lui Iuda i lo-
cuitorii Ierusalimului sa se dud, sä, strige
care dumnezeii lor, carora le-au adus
tamaieri, dar ei nu-i vor izbavi in vre-
mea restristii lor.
Caci cat de numeroase aunt ce-
tatile tale, sunt i dumnezeii tai, Judo,
yi cat de multe sunt ulitele Ierusali-
mului, tot atátea jertfelnice ati inaltat
idolilor de ocar5, i pentru tamaierile
lui Baal.
Si tu, Ieremia, nu te ruga pentru
poporul acesta i nu inalta nici tanguire,
nici rugiciune, cáci eu nu te voi asculta
c,and má vei striga in vremea restristii lor.
Co cauta norodul meu iubit in
templul meu, de vreme ce unelteste ? Ju-
ruintele icarnea sfanta a jertfelor pu-
tea-vor oare sä, departeze nenorocirea
tu iarasi fa te veselesti? »
s Maslin deapururi verde, Lupo-
dobit Cu roduri zninunate s, iata nu-
mele pe care ti I-a pus Domnul. Dar la
pornire,a unei vijelii, foc s'a aprins in-
teinsul i ramurile lui s'au rupt.
Si Domnul Savaot, care te-a sadit
pe tine, a hotirit restristea ta, din pri-
cina faradelegilor pe care le-au faptuit
cei din neamul lui Israil i cei din neamul
lui Iuda, ca sa mä, atate cu tamaieri
aduse lui Baal.
Si Domnul mi-a dat de stire i eu
stiu... Si tu, Doamne, mi-ai aratat
varsirile lor.
Si eu eram ca un miel bland dus
la junghiere i nu stiam planurile lor
impotriva mea: e Sâ taiem copacul in
nattzga lui i sa-1 nimicim din pamântul
celor vii i sä, nu se mai pomeneasca
de numele lui!
0, Doamne Savaot ! Tu esti ju-
decator drept, care ispitesti mima i rii-
runchii! 0, de-ay vedea rä,zbunarea ta
impotriva lor, caci tie ti-am descoperit
pricina mea!
733
www.dacoromanica.ro
Pentru aceasta asa graieste Domnul
despre oamenii din Anatot, cei care cauta
sufletul meu si-mi Zie: 4 Nu prooroci in
numele Domnului de vrei sä, nu mori
de mana noastra! »
Asa graieste Domnul Savaot: e Cu
adeviirat Ii voi pedepsi! Flacaii lor
vor inuri de sabie, iar fiii i fiicele lor
de foame;
Si nu va mai fa:manes, nimeni din
ei, fiindca eu voi porni prapad peste
locuitorii din Anatot in anul când
voi pedepsi pe ei!
12.
Nepritrunsa iconomie a lui Dumnezeu.
Proletul intreabei pe Dumnezeu despre
buncistarea i fericirea celor nelegiuifi
necredinciosi. Pldngerea Domnului pentru
rara cea pustiitd. Dumnezeu se va indura
de norodul seiu si va nintici pe vriijmasi.
4 Tu esti drept, Doamne, cand intru
la judecata cu tine ! A vrea sa te in-
treb despre judecata dreapta: Pentru ce
cei far& de lego proplyesc in viata lor, si
cei necredinciosi trä,lesc tihniti ?
Tu ii didesti vj ei îi infig
cina, creso si fac roade. Aproape esti
de buzele lor, dar departe de irdma lor !
Dar tu, Doamne, ma cunosti, ma
vezi i m'ai incercat (lac& mima mea
sta langa tine! Tartiste-i ca oile la jun-
ghiere i hotaraste-i pentru ziva I
Cat& vreme tara va jeli i iarba
de pe camp va fi uscata ? Pentru rau-
tatea locuitorilor dobitoacele i pasarile
pier. Si ei cu toate acestea zic: Dum-
nezeu nu vede caile noastre !
a Dacit intrecerea sa fugi cu cei ce
fug pe jo» te oboseste, cum te vei lua
la intrecere cu caii, i dad: tu fugi
inteo tarä, pasnica, co vei face cu ha-
tiyurile Iordanului?
Chiar fratii tal i cei din casa ta-
tälui tau, i ei se poarta viclean Cu tine
striga cat Ii -tine gura despre tine
Nici chiar cand lti vorbesc prietenos,
nu-i crede ! »
« Parasit-am casa mea, am lasat mo-
stenirea mea si pe iubitul sufletului meu
1-am läsat sä, cad& in mina vrajma-
silor
 IEREMIA, 13
Mostenirea mea a ajuns pentru mine
ca un leu In pidure si si-a ridicat glasul
impotriva mea, de aceea o uräsc.
Mostenirea mea este ca un vultur
pestri i asupra ciiruia vulturii se nil-
pustesc din toate partite. Porniti, adu-
nati-vä voi fiarele chmpului, toate, veniti
si sfasiati !
Pdstori nenumärati au pustiit via
mea, cälcat-au in picioare tarina mea
ogorul meu drag 1-au preficut In pu-
stietate ;
L-au prefäcut in pustie
fiírä, picior de om. Tara toatä-i pustie-
tate, fiindcii pe nimeni nu-1 doare mima.
Pe toate plesuvele piscuri ale pu-
stiului au venit pustiitori. Ciici a Dom-
nului este sabia i ea pustieste de la o
margine Van& la cealaltä, margine a pil-
mitntului i nici un pämäntean nu aflii,
eru tare !
Sämitnat-au gräu si au secerat
spini i vi-au irosit puterile far& de folos.
De °car& au ajuns cu rodurile lor, din
pricina iutimii mttniei Domnului!
A.sa griiieste Domnul: Pe toti ve-
cinii cei rid care se vor atinge de mo-
stenirea pe care eu am däruit-o popo-
rului meu Israil, Ii voi smulge din tara
lor i din mijlocul lor voi smulge
casa lui luda.
i dupä ce îi voi fi smuls, iaräsi
mä voi milostivi si pe fiecare Il voi
intoarce la rnostenirea sa i in patria sa.
Si dads,' se vor obisnui cu cdile no-
rodului meu, ea di jure pe numele mat:
4 Viu este Domnul ! s, precum i ei au
deprins pe poporul meu sii, jure pe Baal,
atunci vor fi asezati statornic in mijlo-
cul poporului meu,
lar dad, nu vor asculta, voi smulge
poporul acesta, il voi smulge din riidlicing,
voi pierde a, zice Domnul.
13.
Pedepsirea poporului care nu se mai
intoarce la Domnul. Parabola cu brdul
care a putrezit i tdlcuirea ei. Parabola
ca ukiorul plin de vin i tdkuirea ei.
Pro poveduire pentru intoarcerea poporului
la pocciintd.
1. Si iatii ce mi-a mai zis Domnul:
e Du-te i cumpiirii un brill de in
734
www.dacoromanica.ro
te incinge peste mijloc, dar sä nu speli
britul s.
Si dupä porunca Domnului am cum-
parat bräul i m'am incins.
Atunci a fost cuvantul Domnului
a doua oarä i mi-a zis:
brttul pe care hai cumpärat
cu care te-ai incins, scoalä-te si o
ia spre râul Fara i piteste-1 acolo lu-
te() vägäunit de stanca!
Si am plecat inteacolo si am ascuns
briul la räul Fara, precum imi porun-
cise Domnul.
i dupä o bucata de vreme, Dom-
nul mi-a dat poruncä: 4 Scoalii-te si te
du la rfiul Fara i in brfiul pe care ti-am
poruncit sa-1 ascunzi acolo 1
S't am plecat la rim/ Fara i am di-
pat si am luat bräul de unde ilascunse-
sem. i iatä cfi brfiul putrezise si nu mai
era bun de nirnic.
Dupii aceasta a fost cuvintul Dom-
nului dare mine:
e Asa zice Domnull Inteacest chip
voi pierde trufia lui Iuda i trufia Ierusa-
limului.
Acest popor räu, care nu vrea
asculte cuvintele mele i umblä, duph
impietrirea inimii, care slujeste si se
inchina la dumnezei streini, BA fie ca
bräul acesta care nu mai slujeste la
nimic !
Precum se lipeste braul de coap-
sele cuiva, asa mä lipisem eu de toatä
casa lui Israil si de toatä casa lui Ltd& ».
zice Domnul, ca ei sä fie popoi ul
meu: faima mea, lauda mea i podoaba
mea ; dar ei n'au ascultat.
« Apoi mai apune-le i cuviintul
aeesta: « Asa griiieste Domnul Dunme-
zeul lui Israil ! Orisicare ulcior trebue
sä fie plin de yin ! Si dad, Ii vor
punde: « Stim noi ca tot ulciorul trebue
sit fie plin de vin a,
Atunci apune-le: e Asa zice Dom-
nul ! latà voi umplea de betie pe toti
locuitorii acest,ei tali, pe toti regii care
stau pe scaunul lui David, pe preoti,
pe prooroci si pe toti locuitorii Ieru-
salimului,
S't Ii voi zdrobi unii de altii, pe
plirinti i pe feciori laolaltä, a, zice
 IEREM1A, 14
Domnul, crutare i flub: mili, i
Ii voi pierde fära indurare !*
16. Ascultati j luati aminte ! Nu vä
trufiti, càei Dornnul griete!
Dati slava Domnului Dumnezeului
vostru inainte de venirea intunericului,
inainte ca picioarele voastre ea se lo-
veascil de munti intunecosi. Zadarnic
asteptati lumina, fiindc5, el o preface
In intuneric i in bezna.
lar dad, nu veti asculta, mä voi
dosi sa phing obijduirea voasträ i voi
värsa lacrami. Ochii mei vor värsa si-
roaie de lacrämi, fiindca turma Dom-
nului va fi luatä in robie.
Spune regelui i reginei: o Sme-
riti-va, caci coroana de slay& va cadea
de pe capetele voastre!
Cetatile din Negheb stau inchise
nimeni nu le va deschide. luda va
fi dus in robie, cu totul in robie.
Ridicati ochii vostri i vedeti pe
cei ce yin de la miaza-noapte ! Unde este
turma care ti-a fost incredintata, oile
tale slit' vite?
Ce vei zice tu cand ei te vor
cerceta ? i cei pe cate te-ai deprins
sa-i crezi prietenii täi îi vor fi stapani
pe cap ? Oare nu te vor cuprinde zvir-
colirile ca pe o femeie gata sa flan& ?
Si dacä, tu chibzuesti in inima ta:
o Pentru ce s'au abätut acestea peste
mine ? Sä. stii ! Din pricina multimii
faradelegii tale. pulpana hainei tale va
fi ridicata i cälcaile Idsate sä se vada.
Poate oare un Etiopian
schimbe coloarea pielii si un leopard
pielea lui tarcata ? Asijderea i voi ! Pu-
tea-yeti oare sä faceti bine, fiind de-
prini cu raul ?
Pentru aceast,a ii voi imprästia
ca paiele pe care le risipeste väntul din
pustie !
Iata partea ta care ti-a cäzut la
sorti, rasplata razvratirii tale fmpotriva
mea *, zice Domnul. s Fiindca m'ai
uitat i ti-ai pus nlidejdea in minciunä,,
Si eu îi voi intoarce pulpana
vesmintului tau peste cap, ea sä se
vadii ocara ta.
Desfranitrile, nechezarile tale, pit-
catele desfritului tau pe coline i pe
ogoare precum i ticalosiile tale le-am
www.dacoromanica.ro
735
vazut. Vai de tine, Ierusalime, dad, nu
te vei curati ! i cand te vei pocai? *
14.
Domnul nu va ierta pe poporul situ.
Privelistea cumplitei secete. Rugeiciunea
poporului cdtre Domnul. Dumnezeu nu
ascultd rugeiciunea poporului. Projetul
leremia se roagei Domnului ca sd ierte
poporul.
Cuvántul Domnului care a fost &Litre
Ieremia:
Din pricina secetei luda se tán-
gueste, cei ce stau la portile Ierusali-
mului jelesc incovoiati la pardint. Stri-
gatul Ierusalimului se ridica pan& la cer.
Dregatorii trimit slugile la apà: ele
vin la fántâni, dar nu gasesc apá i se
intorc cu vedrele goale. De rusine stau
nedumiriti acopär capul.
Din pricina ca nu mai ploua pe camp,
plugarii sunt cuprinsi de spaima ; de
rusine stau nedumiriti i îi acopar capul.
6. Chiar i cerboaica salbatica, dupà
ce naste puii, ii lasa fiindca nu gäseste
iarba.
Asinii sälbat'ci »tau pe culmi ple-
suve cu nasul in vánt ca croccdilii. Ochii
li se sting, cá. DU mai au iarba.
Cu toate ea faradelegile noastre
marturisesc impotriva noastra, Doamne,
cruta-ne pentru numele tau. Necredinta
noasträ a sporit si am pacätuit impo-
triva ta.
Tu esti nadejdea lui Israil, Doamne,
Miintuitorul lui in vreme de restriste I
De ce esti tu ca un strain in aceastä
tara, ca un drumet care poposeste nu-
mai sä maie noaptea ?
Pentru ce esti ca un om farii de
vlaga, ca un viteaz care n'are putere
sá biruiascii ? Ins& tu, Doamne, in mij-
locul nostru petreci i ie ne rugäni:
nu ne hisa
Asa zice Domnul catre oamenii
din poporul acesta: o Sa hoindreasca, asta
lor le place si nu-si crut.ä. picioareIe. Dar
Domnul n'are placere fan' ei. El îi va
aduce acum aminte de farädelegile lor
va pedepsi pentru päcatul lor.
Si mi-a mai zis Domnul: (4 Nu te
ruga sa iert pe poporul acesta I
 IEREMIA, 16
Daci vor posti, nu voi asculta
rugaciunile lor, dacä imi vor aduce ar-
den i de tot si prinoase, nu voi simti
ph-were, ci Ii voi starpi cu sabia, cu
foamete l cu
Dar am zis: q Doamne Dunme-
zeule ! Iatä ce le fitgaduesc proorocii:
« Nu vh, temeti de sabio, foamete nu
yeti avea, aci in locul acesta v5, voi
dárui adeviiratä pace! »
Atunci mi-a räspuns Domnul:
Minciuni proorocesc in numele meu
proorocii! Nici nu i-am trimis, nici nu
le-am dat poruncä i nici lor nu le-am
vorbit. Vedenii mincinoase, proorocii de-
arte, inchipuiri inselätoare din duhul
lor: acestea-s proorociile lor! »
Pentru aceasta asa zice Domnul:
Proorocii pe care nu i-am trimis
care proorocesc in numele meu i zic:
Sabie i foamete nu va fi in tara
aceasta*, de sabie si de foamete vor
muri acesti prooroci.
Si oamenii, carora ei le fac proo-
rocii, vor fi aruncati pe ulitele Ierusa-
limului, si vor muri de foame 0 de sabio
si nu vor avea cine ingroape, pe ei,
pe femeile lor, pe feciorii i pe fetele
lor, cáci eu voi varsa peste ei neno-
rocirea lor.
Acest cuvânt gräiesti! Ochii
mei vor vitrsa lacrámi zi i noapte,
incetare, pentru cumplitul präpäd cu care
a fost nimicitä fecioara poporului meu,
pentru rana ei far& de leac!
les pe ogoare i iatà vAd sträpunsi
de sabie! Vin in cetate, dar iata vad
chinuiti de foame I Ba chiar proorocul
preotul cutreefá tare fárá rost!»
Ai aruncat pe luda i sufletul tau
simte sarbä, pentru Sion? Atunci de ce
ne lovesti cu präpäd färä, de lea° ?
däjduiam la pace, dar iota nu vine nimio
bun, la vreme de tämiiduire, dar iatil
groazal
Doamne, noi marturisim plicatele
noastre, ferädelegile pkintilor nostri,
fiinda am peiciituit inaintea ta.
Nu ne dispretui, pentru numele
tau, si nu face de oar& tronul slavei
tale! Adu-ti aminte 0 nu stiea legä-
mäntul cu noi!
Sunt oare intre idolii deserti ai
736
www.dacoromanica.ro
pägänilor dättitori de ploaie, sau cerul
de la sine plouit? Doamne, tu esti Dum-
nezeul nostru i in tine Midajduim,
tu faci toate acesteal .
15.
Dumnezeu nu vrea M ierte poporul pentru
fdrddelegile lui. Tdnguirea pro/etului,
pentru starea in care se Old prigonit de
ai Mi. Profetul este dojenit de Domnul,
care il va scdpa din meina asupritorilor.
Atunci a zis Domnul care mine:
Chiar de ar veni inaintea mea Moise
Samuil, mima mea tot nu s'ar in-
toarce spre acest popor. Izgoneste-i
plece !
Si de te vor intreba: Incotro sä
ne ducem? », räspunde-le: Asa zice
Domnul ! Cine-i pentru moarte la moarte,
cine-i pentru sabie la sabie, cine-i pentru
foamet,e la foamete i cine-i pentru robie
la robie !*
3.s i voi porni impotriva Ion patru
neamuri de nevoi s, zice Domnul
sabia ucidä, sfásie,
cerului i fiarele manânce
präpadeasa.
Si-i voi face sperietoare tuturor
impáratiilor, din pricina lui Manase, fiul
lui Iezechia, regele Iudei, pentru ceea ce
a faptuit el in Ierusalim.*
Cdci cine se va indura de tine,
Ieru.salime,i cui Ii va pärea räu
cine va veni la tine sä to intrebe de
sänátate ?
I Tu insuti m'ai aruncat s, zice
Domnul. mi-ai triton spatele, dar
eu iti voi intinde milna ca sä te pierd,
caci sunt obosit de atitta indurare !
Cu vantuatoarea Ii voi vintura
la portile tärii, Ii voi lasa fárä de copii,
voi pnäpädi poporul meu, dar nu se vor
citi de färildelegile lor.
Vaduvele lor vor fi mai numeroase
deat nisipul mänii. Voi aduce peste
mamele tinerilor osteni un prädätor in
raiezul zilei, intr'o clipä voi aduce peste
ele spaima i groaza.
Mama cea cu sapte copii 10 simte
sfirsitul, simte va da duhul. Soa-
rele ei asfinteste and tot mai este ziuä,
simte rusine i maxi. Pe coi care vor mai
 IEREMIA, 16
r5,manea li voi trece prin ascuIivul sä-
biei, in fa4a vrajmavilor lor zice
Domnul.
Vai mie, maica mea, c5, m'ai
cut s5, fiu om de ceart i de sfadit cu
toat5, lumea! N'am luat cu imprumut,
nici n'am dat cu imprumut, i toti
oAva, Doamne ! Eu te-am slujit cu
ravnä vi in vreme de restrivte vi de
stramtorare eu am stäruit cu rugiiciunea
mea chiar pentru vrajmav, tu bine vtii !
Oare fierul se va rupe in bucitti,
fierul cel de miazit-noapte i arama?
Bog4ia i vistieriile tale le voi
da pradä far& pret in cuprinsul tärii,
pentru pitcatele tale,
Si te voi face rob la vridmavii
täi intr'o tar5, pe care nu o cunovti,
cad foc aprins impotriva voastrit palpae
In nárile mele.
Doamne, adu-ti aminte de mine
poart5, de grija i ma ritzbun5, im-
potriva prigonitorilor mei! Nu m5, läsa
pieirii intru indelung5, ritbdarea ta: BA
vtii cá pentru tine mar comfit,
Din partea defitimAtorilor cuvin-
telor tale. Nimicevte-i! Sä fie cuvantul
täu bucuria i veselia inimii mele,
port numele tau, Doamne Dumnezeule
Savaot !
In obvtia batjocoritorilor n'am stat
ca sit ma, desfittez cu ei, ci inapins de
mana ta am stat singur, fiindcb, m'ai
umplut de mânie.
Pentru ce durerea mea este aril',
de sfárvit i rana mea färit de lene?
Vrei sá fii tu pentru mine un faulet
invelator cu ape in care s5, n'ai nadejde ?
Pentru aceasta, ava zice Domnul:
o Dad, tu te vei cái, atunci i eu te voi in-
toarce la mine FA vei sluji iafavi inaintea
mea; dac5, tu vei osebi lucrul de pret
de cel far& de pret, vei fi ca gura mea.
Atunci ei se vor intoarce spre tine
nu tu spre ei.
Si te voi face pentru acest popor
zid tare de antra& vi se vor räzboi im-
potriva .ta, dar nu te vor putea birui,
cäci eu voi fi cu tine ca s5, te ntântueso
vi sit te izblivesc*, zice Domnul.
o Si te voi mantui din mana räu-
737
www.dacoromanica.ro
f5,c5,torilor vi din mana celor asupritori
te voi seäpa. *
16.
Felurite porunci date de Dumnezeu lui
leremia preinchipuesc nimicirea poporului.
Nimicirea poporului ci nenorocirile care
se abat asupra lui sunt din pricina calcdrii
legii. Pescan i vdniitori vor intinde curse
poporului. Pdgdnii vor recunoaste cä
Dumnezeul cel atotputernic este Domnui.
Apoi a fost cuvantul Doranului ca-
tre mine:
e Nu4i lua femeie, ca si nu ai fe-
ciori §i fete in locul acesta,
Caci ava zice Domnul despre
fiicele care se vor navte in locul acesta,
despre mamele care ii vor navte vi de-
spre parintii care vor avea piunci in
pámantul acesta:
De moarte cumplitá vor muri,
nu vor fi nici nici ingropati, ci
vor fi ca gunoiul pe ogor, vor pieri de
sabie vi de foamete, iar levurile lor vor
fi hranä pentru päsitaile cerului i pentru
fiarele campului.*
Apoi mi-a poruncit Domnul: o Nu
intra inteo casà, de jale vi nu te duce
nici sá jelevti morii, nici
c5,ci am luat pacea mea, harul
rile de la norodul acesta*, zice Domnul.
Si °and vor muri oameni de frunte
oameni de rand din aceasta tafá, nu
vor fi ingropa# i nici jeIii, nimeni
nu-vi va face scrijilituri pe trup i nici
nu-vi va rade capul pentru ei.
Nimeni nu va fránge o paine de
jale, ea mangaiere pentru mort, i nimeni
nu va umplea un pahar de vin, ca
pentru moartea unui pärinte, ori
a unei mame.
Nu intra in casä de osp4 sä stai
de vo, bit, B5, mana,nci i sa bei cu cei
de acolo,
Clici ava zice Domnul Savaot, Dum-
nezeul lui Israil: s Jata, voi innEtbuvi
In locul acesta, sub ochii voatri vi in
zilele voastre, cantecele de bucurie
de veselie, cântecul mirelui vi al miresei.
Si °and vei vesti acestui popor
toate aceste fapte vi te vor intreba:
o Pentru ce Domnul a pornit asupra noa-
47
 TEREMIA, 17
strii toate aceste mari nenorociri i Cu
ce fitritdelegi i cu ce pitcate am mitniat
pe Domnul Dumnezeul nostru ? s,
Sit le riíspunzi: s Fiindc5, pärintii
vostri m'au piträsit s, zice Domnul,
au umblat dup.& dumnezei streini, le-au
slujit i li s'au inchinat i pe mine m'au
päräsit i legea mea nu au päzit-o.
Dar voi ati fiícut fapte mai rele
decal pärinii vostri; fiecare din voi se
poartä dupä, invärtosarea inimii sale rele,
far& sit rat' &setae pe mine.
Pentru aceasta vâ voi arunca din
aceastä tar& in altii tafá, pe care nici
voi, nici pärintii vostri nu au cunoscut-o,
si acolo veti sluji la alti dumnezei zi
noapte, ciici nu vä voi mai därui
indurarea mea!*
<fiat& vin zile»,rice Domnul,
a and nu se va mai zice: # Viu este Dom-
nul, care a scos pe fiji lui Israil din
tare Egiptului *,
Ci: Viu este Domnul, care a
scos pe Israiliti din tara de la miaza-
noapte si din toate împáráiile in care
i-am impfästiat ». si-i voi intoarce
tara pe care le-am d5,ruit-o pärintilor ion»
# Iata, voi trimite pescari multi »,
zice Domnul, a care îi vor pescui
apoi voi trimite multi vänätori care 11
vor Wins pe once munte si pe once deal
In vitgauni de salami.
17. Toate &tile lor aunt sub ochii mei
si nu se pot ascunde de privirea mea,
fitr5,delegea lor nu se ponte täinui
de dinaintea ochilor mei.
i voi fasplitti indoit färildelegea
s't piicatul lor, pentru c4 au pingitrit
tara mea i au umplut mostenirea mea
cu stärvurile grozitviilor i ticá1offlor lor
* ritchicina! Citnd vine cildura n'are de
0, Doamne, värtutea mea, intäritura
mea i aditpostul meu in zi de sträm-
torare ! °fare tine se vor indrepta po-
poarele de la marginile pämäntului i vor
zice: a Pitrintii nostri au mostenit inse-
litchme, idoli färä, de folos ! »
« Poate oare omul fang, dum-
nezei ? Acestia MBA nu stint duranezei!*
Pentru aceasta, jai ca li voi in-
stiinta i acum le voi aräta bratul meu
puterea mea si se vor incredinta,
numele meu este Domnul ».
738
www.dacoromanica.ro
17.
Din pricina inchineirii la idoli vi a Idrcl-
elelegilor seivdrvite, Dumnezeu va pedepsi
cumplit pe poporul seiu : el va ajunge rob.
Fericirea omului este numai cdnd el stet
ldngei Domnul i neiddjduevte in el. Ru-
gdciunea lui leremia impotriva protivni-
cilor batjocoritori. Ascultarea de legea Dom-
nului imbldnzevte pe Domnul gi duce la
mdntuire.
Päcatul lui luda scris este cu con-
dei de fier, cu vistrf de diamant ; säpat este
pe lespedea inimii lor si pe coarnele
jertfelnicelor lor,
Pe stilpii lor cu pisanii, pe Aserele
lor, pe orice copac verde, pe inaltele
piscuri,
i pe dealurile tarii. Voi liisa pra-
dit vriíjmasului bogittia ta i toate vi-
stieriile tale, inältimile tale mide di-
vitrseai pitcate in cuprinsul hotarelor tale.
Tu vei sciipa din maná mostenirea
pe care ti-am dat-o i vei ajunge rob la
dusmanii tâi inteo tali pe care tu nu
o cunosti, cilci foc deapururi pillptte
In närile mele.
Asa gritieste Domnul: a Blestemat
sä fie omul care Ii pune nädejdea in
oameni, al cii,rui sprijin este trupul ome-
nesc, iar cu Mima stit departe de Domnul !
El este ca un jneapän din biträgan,
care nu simte ce este fericirea. El stä
In pustie, In piimant ars, Intr'un tinut
egret i nelocuit.
Fericit bitrbatul ca,re Ii pune
dejdea in Domnul si a clirui nadejde
Domnul este !
El este ca un pom sitdit pe margine
de apii, i care dare suvoi îi intinde
ce se terne, fiindcit frunzisul lui rilmäne
verde, in an de secet5, nu are de ce
duce grijit i necontenit aduce roadit.
mima este mai adâncit decät ori-
sice i plinit de nenorocire. Cine poate
dea de fund
« Eu, Domnul, cercetez inima si is-
pite,sc ritrunchii, ca sit fiísplateso omului
dup.& chile vietii lui i dup5, roada fap-
telor lui ».
Dupii cum potknichea cloceste oult
pe care nu le-a ouat, tot asa e i bo-
 IEREMIA, 18
gatul care adunit avutii fads, trudii: in
floarea varstei el le parasepte, iar sfar-
situl lui este de om nebun.
0, tron de slava, maret din yes-
nicie, tu templul nostru,
Nadejdea lui Israil ! Doamne ! Toti
cei ce te parases° vor rama,nea de rupine,
cei necredinciopi din tar& vor fi nimi-
citi, fiindca, au parlisit pe Domnul, iz-
vorul ce! de BT.& vie.
Vindeca-m, Doamne, i voi fi
vindecat ! Mantueste-mit, Doamne, i voi
fi =Intuit, eaci tu epti nadejdea mea!
Dar vezi ce-mi zic: oUnde este ame-
nintarea Doranului? Sa se adevereasca!»
Eu nu te-am zorit sa aduci nenoro-
cirea, i ziva prapadului eu nu am vrut-o
sá vie, tu bine Oa! Cuvintele care au
iesit din gura mea sunt inaintea fetei tale.
Nu fi fituritorul nimicirii mele,
tu, adiipostul meu in vreme de restripte I
Sa se rupineze prigonitorii mei, pi
nu eu! Pe ei sa-i apuce groaza, pi nu
pe mine ! Pravalepte peste ei vremuri
de urgie Cu prapad indoit
Doamne !
i a mai zis Domnul catre mine:
Du-te i stai la poarta fiilor poporului
meu, pe unde intra i ies regii lui luda,
la toate portile Ierusalimului,
i le spune: 4 AscultaIi cuvantul
Domnului, regi ai lui luda, toti Iudeii
toti locuitorii Ierusalimului, care in-
trati pe aceste porti !
Mit graiepte Domnul:
voi insiva ea nu duceti povara in ziva
Siimbetei i di nu o bagati pe portile
Ierusalimului,
i si nu scoateti povara din ca-
sele voastre in ziva Sambetei, sa nu lu-
crati nimio, ci sa sfintiti ziva Sambetei
precum am poruncit parintilor voptri
Dar ei n'au ascultat i nici nu
pi-au plecat urechea, ci pi-au intarit gru-
mazul, ca ea nu asculte i nici ea ja
invittatura.
o lar dacii voi mit yeti asculta»,
zice Domnul,osa nu bagati vre-o povari
pe portile acestei cetati in ziva Sam-
betei j daca yeti sfinti ziva Sambetei
sit nu faceti nici un lucru,
Atunci vor intra pe portile acestei
eetati regi i principi, domnind pe tronul
739
www.dacoromanica.ro
lui David, in care pi calari pe cai, im-
preunit ca capitanii optirii, oamenii din
luda i locuitorii Ierusalimului, iar ceta-
tea aceasta va fi locuita deapururi.
26. i vor veni din cetatile lui luda
si din imprejurimile Ierusalimului pi din
semintia lui Veniarnin i din efela
din munte i din Negheb, i vor aduce
ardere de tot, jertfa, prinos i tamale
jertfit de multumire in templul Dom-
nului,
27. Dar dad, nu yeti asculta sa sfin-
ii Sambetei, sa nu bagati nici o
povara pe portile Ierusalimului in ziva
Sambetei, voi aprinde foc in portile lui
focul va mistui palatele Ierusalimului
nimeni nu va putea sit4 sting& »
18.
Omul este in voia lui Dumnezeu. Precum
olarul lace din lut erice vas vrea el, tot
afa i Dumnezeu face din Iuda ce vrea.
ludeii suleir nenorociri din pricina ticcl-
losiei lor. Poporul unelte,ste impotriva lui
leremia. Rugeiciunea lui leremia ca Dum-
nezeu rcizbune i ad pedepseasccl pe
tofi, uneltitorii.
Cuvantul Domnului care a fost catre
Ieremia:
o Scoala-te pi te pogoara la casa ola-
rului i acolo vei auzi cuvintele mele ! u
i m'arn pogorit la casa olarului
iatit el lucra cu roata.
i cand vasul pe care il facea din
lut se strica, apa cum se intampla in
=Ina oricárui olar, olarul facea din el din
nou alt vas, apa cum credea de cuviiutá
oil este mai nimerit fad,.
Apoi a fost cuvantul Domnului catre
mine pi mi-a zis:
« Yam eu oare putero sit fac cu
voi, intocmai ca acest olar, neam al lui
Israil zice Domnul. « Vede0 ! Voi
cei din casa lui Israil suntei in mama
mea ca lutul in mana olarului !
Intr'o clipii eu hotarásc ea un po-
por ori o imparatie sa, fie nimicita, data
la pämiint i prapeiditä,
lar dad', acel neam se va poeid
de färadelegea pe care i-o pusesem in
seama lui, má ciiesc i eu de raul pe
care imi pusesem in gaud sá i-1 fac,
47*
 1EREMLA, 19
Si intealtil clip& hotarisc ca alt
neam ialtä, impärtitie sá zideaseil
cä sideaseil ceea ce-a fost nimicit.
Si dacil acest neam face rilu in
ochii mei si nu ascultil de glasul meu,
mie imi pare rail de binele pe care
am fagilduit sii i-1 fac!
Pentru aceasta spune locuitorilor lui
luda i ai Ierusalimului: oAsa zice Dom-
nul ! latá eu pregiitesc pentru voi o neno-
rocire 0 pun ceva la cale impotriva voa-
grit! Sti-i pará rau deci fiecitruia de
viata lui cea rea caile
voastre i faptele voastre
Dar ei vor rdspunde: Trudil za-
darnicii! Fiecare vom umbla dupii pláz-
muirile noastre i ne vom purta dup.&
invilrtosare,a inimii noastre celei rele!*
Deci iatä, ce zice Domnul: o Intre-
bati popoarele ! Cine a auzit vreodatä,
una ea asta? Fecioara lui Israil a
viirsit o faptil foarte uricioasit!
Se topete oare zipada de pe stiln-
coasele vilrfuri ale Libanului ? Sau seacii,
apa cea rece care curge din Sirion ?
Dar poporul meu m'a uitat
aduce tiimaieri la idoli. Si eu Ii voi
potieni pe cilile lor, pe stravechile lor
poteci, ea sä,-0 caute cäxarea, pe .dru-
muri neumblate.
Tara lor o voi preface in pustie,
de riis deapururi, ca oricine va trece
pe acolo 85, ramble uluit si sà clatine
din cap.
Ca vantul de la räsiirit Ii voi im-
prilstia inaintea, vriljmasului, iar in ziva
präpildului le voi intoarce spatele si
nu fats, ! »
Dar ei au zis: o Haidem sii facem
un plan viclean impotriva lui Ieremia!
Ciici legea nu va pieri far& preot, nici
sfatul far& intelept §.1 nici proorocia f5ril
prooroc ! Haidem sä-1 ucidem cu limba,
sits nu ham aminte la toate indenum-
rile lui !*
Ascultit cu luare aminte, Doamne,
0 la spusele protivnicilor mei pleacä,
urechea, ta!
Oare binele se riisplateste cu ? de tot, lucre pe care eu nu 1-am poruncit,
Ciici pentru mine ei sapà," groap5.. Aduli
aminte cum stAruiam cu rugaciunea
inaintea ta ca sit te induri i ell abati
urgia ta de la ei!
740
www.dacoromanica.ro
Pentru aceasta, lasil pe feciorii
lor pradá foametei 0 pe ei trece-i prin
ascutisul sitbiei! Femeile lor ah ritmilie
vilduve i farts, copii, bärbatii lor morti
de ciumtl, flácäii lor BA fie ucisi in
Sit, se audä, tipete in casele lor,
cand vei porni peste ei MIA de veste
hoardele pradalnice, ciici au sápat groap5,
ca sä ma prindil i pentru picioarele
mele au intins cursä.
Dar tu, Doamne, cunosti toate
uneltirile lor de moarte impotriva mea!
Nu le ierta filridelegea lor si nu le sterge
piieatul din fata ta! Rastoarni-i la
pâmânt inaintea ta, iar in vremea urgiei
tale stritmtoreazii.41
19.
Simbolul cu ulciorul pe care trebuia
apargei Ieremia. leremia in valea Ben-
hinom. Priipcidul care se va abate pate
popor ; mare stramtorare. Spargerea ukio-
rului tnseamnit prcibuvirea lui luda.
Ieremia in templu.
Asa gritieste Domnul: Du-te si
cumpiftrii.,, de la olar un ulcior de lut,
ia cu tine etItiva dintre bätrânii poporului
dintre preqii cei
Si iesi in vale-a Benhinom, care este
In fata portii olitriei, §i acolo propove-
dueste cuvintele pe care tj le voi
apune!
Si s5, zici asa: Ascultati euviintul
Domnului, voi regi ai lui luda i locuitori
ai Ierusalimului! Asa zice Domnul
Savaot, Dumnezeul lui Israil: (data,
voi aduce restriste peste locul acesta,
mncât oricine va auzi, îi va tiui urechile.
FiindeO,' ei m'au päräsit 0 au instre-
inat locul acesta, tärniind pe alti dum-
nezei pe care nu i-au cunoscut nici ei,
nici pärintii lor, nici regii din luda, si
au umplut locul ace,sta cu silngele nevi-
novatilor ;
Au zidit Inâltimi cu jertfelnice lui
Baal, ca aducii, pe fiii lor ardere
nici nu 1-am grait i nici la mima mea
nu s'a suit.
Pentru acea,sta iatit vin
zice Domnul, « când locul acesta nu se
 IEREMIA, 20
va mai cherna e Tofet* i valea Benhi-
nom *, ci valea junghierii.
Si in locul a,cesta voi ritsturna
uneltirile lui Judo kd ale Ierusalimului,
si-i voi trece prin ascutisul sãbiei vrij-
masilor lor i in mâinile celor care cauta
viata lor, i voi da stärvurile lor spre
mincare psrilor cerului i fiarelor cam-
pului.
Si voi därâma cetatea aceasta, care
va ajunge lucru de spaim i de batjo-
ouri, incitt oricine va trece pe ling& ea
va rimb,nea uluit si-si va bate joc din
pricina nenorocirilor ei.
Si-i voi face si minince carnea
fiilor si a fiicelor lor i se vor minca
pe altii in vremea impresuriírii si a res-.
tristei la care 11 vor sili vritjmasii cei
ce cauti viata lor. *
a Atunci sparge ulciorul, in fata oa-
menilor care te vor insoti, i le spune:
Asa zice Domnul Savaot! Dupii
cum s'a spart vasul olarului, care nu
se mai poate face la loe, asa voi sfitrima
poporul acesta si cetatea aceasta. i vor
fi ingropati la Tofet, din lips& de loo
de ingropare.
Asa mä, voi purta cu local ace,sta »,
zice Domnul, « Si cu locuitorii lui,
voi face ceta,tea aoeasta ca. i Tofetul.
Si vor ajunge casele Ierusalimului
si easel° lui luda spurcate ca Tofetul
toate aceste case pe ale citror aeope-
risuri s'au s5,virsit târnâieri pentru
ostirea cereascit i s'au adus jertfe cu
turnare pentru dumnezei streini !
i s'a intors Ieremia de la poarta
olâriei unde il trimise,se Doinnul ca sä,
prooroceascä, si a stitut in curtea tem-
plului si a propoveduit la tot norodul:
s Asa zice Domnul Savaot, Dum-
nezeul lui Israil 1 latá. voi aduce peste
cetatea aceasta si peste toate aseziirile
din jurul ei toate restristile cu care am
amenintat-o, din pricinii, c locuitorii ei
si-au invirtosat cerbicea i nu au ascultat
de cuvintele mele
20.
Cearta cu preotul Pashur. Pafhur pune
pe Ieremia cu mdinile cu picioarele
In butuci inchide. Beirbeffia profetului,
care dojenefte pe Pa,shur pi-i vestepte
www.dacoromanica.ro
741
va fi dus in robie. Tdnguirea profetului
pentru suferinrele lui in lucrarea pro f eticd.
Zbuciumul lui. leremia blestemd ziva
nafterii lui.
Când a auzit Pashur preotul, fiul
lui Imer, mai marele peste slujitorii
din templul Domnului, pe Iereraia pro-
fetind asa,
Pashur 1-a lovit pe proorocul Ie-
remia i 1-a pus cu mftinibe i cu picioarele
In butuci, la poarta ceo de sus a. lui Ve-
niamin, ling& templul Domnului.
lar a doua zi, Pashur a scos pe
Ieremia din butuci. Atunci Ieremia i-a
zis: s Domnul nu te va mai numi Pashur,
ci Magor Misabib. care se tálcueate
groazä, de pretutindenic
(bici iatii ce gräieste Domnul: s In-
teadeviir, groazil, vei fi pentru tine
pentru prietenii tid i vei vedea cu ochii
cum ei vor &idea in sabia vrijmasilor
lor. Si pe toti Iudeii fi voi da in mina
impiratului din Babilon, care Ii va duce
In robie in Babilon, unde Ii va ucide
cu sabia.
Si-i voi da in mb,nts toate bunurile
acestei cetäti, tool& strädania, toate
scumpeturile si toate comorile regilor lui
Judo, si le voi hum si. cadi in mitinile
vrijmasilor care le vor prida, le vor räpi
si le vor duce in Babilon.
lar tu, Pashur, i toti casnicii
yeti merge in robie, iar citnd yeti ajunge
in Babilon, yeti muri si acolo vei fi tu
ingropat impreuni cu prietenii tii citrora
le-ai proorocit minciuna !*
Tu m'ai coplesit, Doamne, qi eu
m'am lisat coplesit, tu ai fost mai tare
decitt mine si m'ai biruit. Am ajuns
de batjoeuri ! In fiecare zi toti räd de
mine !
0, de cite ori pities°, trebue si.
strig ; si strig: e Silnicie si nedreptate!*,
asa ci. porunca Domnului imi pricinueste
In fiece zi mine si ocarii.
i and mi-am pus in gind: Nu-I
voi mai pomeni si nici nu voi mai
propovedui in numele lui! gindul
acesta s'a prefäcut in mima mea in
foc arziitor, de nu eram in sta,re nici si-1
înnäbu i niel mai indur !
Da! Ara auzit defaimiri multe:
 IEREMIA, 21
Groazii, de pretutindeni Dati-1 de gol,
trebue clan de gol ! Toti prietenii
mei imi pande,se pasii: o Poate se va
litsa amagit vom birui i ne vom raz-
buna pe el! u
Dar Doranul este cu mine, ca un
viteaz far& seaman, de aceea prigonitorii
mei se vor poticni si nu mit vor putea
birui. Ei strasnic se vor face de ocara,
fiindca n'au avut izbandit: ocarä deapu-
ruri, care nu se va uita!
Doamne Savaot ! Tu cerci pe cel
drept i pittrunzi cu privirea mimo si
rärunchii ! Si)", vad cum te vei razbuna
pe ei, Mai tie ti-am destäinuit pricina
mea!
Cantati Domnului, slay-4i pe Dom-
nul, cad el a izbavit sufletul celui obij-
duit din mana celor
Blestematit ea fie ziva in care am
fost niscut, ziva in care m'a nascut
maica-mea sa nu fie binecuvantata!
Blestemat sä fie omul care a adus
veste tatälui meu: s Ti s'a nascut baiat
parte ba,rbateascit ». i vestea I-a
umplut de bucurie !
Sä fie omul acela la fel cu cetä-
tile pecare le-a ditramat Domnul far5,
raila! Sä audit dimineata tipete, si la
araiaza, strig5,te de ritzboi,
Fibula& nu m'a ucis in sanul
maicii mele i atunci maim mi-ar fi fost
mormantul i pantecele ei m'ar fi tinut
In el deapururi !
Pentru ce am iesit din sanul maicii
mele, ca sä vad chinul i truda, iar zilele
mele sä le sfarsesa intru ocara,
21.
&Zia pe care Sedechia, regele regatului
luda, o trimite la Ieremia, ca sii intrebe
pe Domnul in pricina cu ritzboiul pe care
fi pornise Nabucodonosor, impiratul Ba-
bilonului. BrIspunsul pro/etuiui: toti vor
ti, du0 in robie. Poporul sei se supunii,
cuceritorului. Domnul va judeca cetatea
Ierusalimului.
1. Cuvantul Domnului care a fost
catre Ieremia, Mud regele Sedechia a
trimis la el pe Pashur, fiul lui Melchia,
si pe preotul Sofonie, fiul lui Maitseia,
sa-i zica:
www.dacoromanica.ro
742
o Intreabit pentru noi pe Domnul,
fiindcit Nabucodonosor, imparatul Babi-
lonului, a inceput razboi cu noi. Poate
co. va savarsi Domnul cu noi una din
toate minunile sale i Nabuoodonosar va
pleca de la noi !
Atunci Iereraia le-a räspuns: o Lui
Sedechia duceti acest ritspuns:
.Asa zice Domnul Dumnezeul lui
Israil: s Armele de luptä, pe care voi le
aveti in mâinile voastre i ou care va
luptati impotriva impiratului din Bar
bilon i impotriva Caldeilor veniti
vä impre,soare de dincolo de ziduri, le
voi intoarce inapoi si le voi face movila
in mijlocul ace,stei cetäti.
i voi lupta impotriva voastret cu
miina intinsa i cu brat inalt, cu manic,
cu urgie i cu ciudit mare;
i voi lovi pe toti locuitorii aaestei
cetäti: oameni i dobitoace, cu dumb,
naprasnicit, çi ei vor muri.
lar pe Sedechia, regele Iudei »,
zice D omnul ,« pe dreg& torii lui, pe popor,
pe cei care au ramas in aceastä cetate,
scipati de ciumä, de sabie FA de foamete,
Ii voi da in mana lui Nabucodonosor,
imparatul Babilonului i in mana vraj-
masilor lui si a celor care cautä sufletul
lor, vor trece prin ascutisul sabiei,
far& milo., fara crutare i faro. indurare !
lar ace,stui popor so.-i zici: Asa
graieste Domnul! Iatit in fata voastrii
calea vietii i calea mortii!
Cel care va sta in eetatea aceasta
va mud de sabie, de foamete, sau de
iar eel care va iesi si va cadea
In mainile Caldeilor, va ramanea cu viata
si va fi luat ca prado..
Cad m'ara intors cu fata spre
aceasta cetate, nu spre fericirea ei, ci spre
nenorocirea ei», zice Domnul «FA ea
va eadea in mitna imparatului din Ba-
bilon, care o va arde cu foe 1 »
0, casa a regelui din Iuda, asculta
cuvantul Domnului !
Casa a lui David, iata ce grit'este
Domnul: o Din faptul zilei, judecati dup.&
pravilit i scapati pe cel impilat din
mana celui care 11 apasa, ca nu cumva
ea isza ca un foc mania mea si sa arda,
nimeni so. nu-1 poatii stinge, din pri-
cina faptelor voastre color rele!
 IEREMIA, 22
Dar 85, stiti! Eu sunt impotriva
ta, locuitoare a vaii, stanch', din f}es
zice Domnul impotriva voastril care
ziceti: o Cine ne va impresura pe noi,
cine va pätrunde prin intárittuile nosy-
stre ? »
Dar eu vä voi pedepsi chip&
vrednicia faptelor voastre », alce Dom-
nul*, cad eu voi pune foc padurii
el va mistui tot #nutul inconjurator.*
22.
Profetie impotriva ticaloiilor c,asei dom-
nesti a lui Iuda: impotriva lui $alum
(loahaz), c,are va fi dus in robie,
impotriva lui Ioachim, care nu va fi
ingropat, ci aruncat la porrile lerusali-
mului. Regele lehania va fi dus in robie
si va reimcinca lard; urmasi, asa cii nimeni
din neamul lui nu se va mai sui pe tronul
lui David.
i iarasi mi-a zis Domnul: a Po-
goarä-te in palatul domnesc al regelui
lui lada i gr. aieste acolo cuvitntul acesta,
Si spune: s Ascultil cuvantul Dom-
nului, rege al lui luda, care stai pe scau-
nul lui David, tu si dregatorii t i rosu s!
poporul täu, care intrati pe poilile
acestea!
Asa alce Domnul: « Judecati drept,
face0 dreptate i scoatqi pe cel impilat
din mama celui silnic, nu f4i silnici cu
cel strein, pe vaduva., si pe orfan nu-i
pagubiti ì sange nevinovat in locul
acesta s5, nu v5,rs4i!
Si daca voi yeti implini cuvantul
acesta, atunci vor intra pe porOle pala-
tului acestuia regi i urmasi ai lui David
la scaunul lui, in care i c5,15,ri pe coi,
ei, dregatorii i poporul lor.
Dar clacit nu vqi asculta cuvintele
acestea, atunci ma jura,ziceDomnul,
« c5, voi ditrilma palatal acesta. »
Caei iata ce graieste Domnul despre
palatul domnese al regilor lui luda:
«Tu erai pentru mine muntele Galaadului,
piscul Libanului, dar te voi preface in
pustiu, cetate nelocuitä.
Pregatit-am impotriva ta
fiecare cu top:wilt lui, i vor taia
cedrii tai alesi i ii vor zvârli in foc.
Si când vor trece neamuri multe
www.dacoromanica.ro
743
pe langi cetatea aceasta i vor zice
unele catre altele: a De ce s'a purtat
astfel Domnul cu aceastä mare cetate ? »,
Ii vor ráspande: oFiindca locuitorii
ei au parasit leg5,mántul Domnului
Duranezeului lor i s'au inchinat la alti
duranezei si le-au slujit lor a.
Nu plangeti pe cel care a murit
si nu va vaiciir4i! Bociti mai degraba
pe eel ce se duce in robie, fiindca nu se
va mai intoarce i nu va mai vedea
local lui de °bar*.
Asa rice Domnul despre Salum,
fiul lui Iosia, regele lui Judo, care a
domnit in local parintelui eau Iosia
care a plecat din local acesta: a El nu
se va mai intoarce,
Fiindca in tinutul in care a fost
dus in robie va muri i nu va mai vedea
aceasta tara !
Vai de acel care zideste casa lui
intru nedreptate i cämärile lui intru
faradelege, care face pe altii s5, lucreze
far& plat& i pretul muncii lor nu li-1 da;
Care zice: « Imi voi zidi casa
mare cu c5,mari incapatoare, cu ferestre
largi, cu Valli de cedru i vä,psita cu
Ai ajuns tu oare rege ca sit te
fälesti cu palate eladite din lemn de
cedru? Pärintele tau oare n'a mancat
si n'a baut? Ins& el a judecat dupa
pravila i i-a men; bine!
El a judecat pe cel sarao i obij-
duit i i-a mers bine. Nu insemna aceasta
ea má cunoaste ? » zice Domnul.
Dimpotrivä ! Ochii fed i mima
ta cauta numai cástigul tau i cum
savarseasca fji impilare !
Pentru aceasta, iata ce zice Dom-
nul catre Ioachim, fiul luí Iosia, regele
lui Jada: o El nu va fi plans: o, fratele
meu! o, sera mea! Si nu va fi jelit: o,
Doamne ! o, Maria Ta!
Ci va fi ingropat ca un asin, va fi
tarit i aruncat dads: din poqiie Ieru-
salimului.
Sue-te in Liban si striglt, i in
Basan fasune glasul. i ipa, nit-
prasnic de pe Abarim, cad toti
OA Bunt zdrob4i.
Ti-am grait in vremea ta de liniste,
dar ai zis: Nu ascult ! » Aceasta este
 IEREMIA, 23
deprinderea ta din tineretile tale: Tu
n'ai ascultat de glasul meu! »
Vantul va impritstia pe toti pits-
torii tiii, iar iubitii titi se vor duce in
roble. Atunci vei avea parte de rusine
si de °car& pentru toatä striaciunea ta.
Tu care siilkluesti in Liban si-ti
asezi cuibul in várf de cedru, cum vei
geme and te vor apuca zvarcolirile
durerile unei femei gata ea nasc5.!
u Viu aunt eu », zice Domnul,
dacit tu, Iehonia, fiul lui Ioachim, regele
lui Iuda ai fi inel in mána mea cea
dreapta, te-as smulge !
Si te voi da in manta celor care
cautä sufietul tau si de fata carora te
va apuca groaza, in mama lui Nabu-
codonosor, imparatul Babilonului, i in
mana Caldeilor.
Si te vol zvitrli pe tine IF1.1 pe maica
ta care te-a nascut inteo altä tar& in
care nu ati fost nitscuti i acolo veti ; tatea-noastrii
Si nu vb.' yeti mai intoarce nicio-
data in Ora in care sufletul vostru
tragea ngdejde sä se intoarcg.
Vas de defäimat si de lepadat
este oare Iehonia ? Sculit far5. pret
Pentru ce a fost aruncat el si semintia
lui, zvOrliti inteo tart" pe care ei nu o
cunosc ?
0, targ ! 0, targ ! 0, targ ascultg
cuvAntul Domnului !
A.sa zice Domnul: # Inscrieti pe
omul acesta ca sterp, ca om färä noroc in
zilele lui. Nimeni din sernintia lui sit nu
izbutcascá sä stea pe tronul lui David
sa domneascit din nou peste Iuda! *
23.
Tdnguire pentru pdstorii cei rdi f i Idgd-
duinta adeväratuiui pastor din neamul iui
David, care va judeca drept si va lace
dreptate in tard. Prolefie impotriva pro-
mincinosi. Eisurile i profetiile
profetilor mincinosi nu se adeveresc. Rostul
cuvintelor « Povara Domnului *.
Vai de pastorii care pierd i risi-
pesc turma de pe päsunea mea! »
zice Domnul.
Pentru aceasta asa zice Domnul
Dumnezeul lui Israil pgstorilor care pits-
tore-sc poporul meu: # Din pricing c5,
www.dacoromanica.ro
744
voi ati risipit turma mea, ati izgonit-o
si nu ati avut grijg de ea, iatit cá eu
voi avea grija de voi, de faptele voastre
cele rele », zice Domnul.
e i eu voi strange laolalti pe cei
ce au mai rämas din turma mea, din
toate Virile in care i-am alungat, si-i
voi intoarce la pajistile lor ca sä se
priíseaseg i sä se inmulteascii.
Si voi pune peste ei pgstori care-i
vor paste si nu se vor mai teme tA nici
nu se vor infricosa si nu se va mai
pierde nici una dintre oi»,zice Domnul.
4 Iatä vin zile zice Domnul,
a i voi ridica lui David o Odraslá
dreaptii, un rege care va domni cu inte-
lepciune, va judeca drept i va face
dreptate in targ.
In zilele lui, luda va fi izbgvit
Israil va locui fára de grijii. i iatg
care va fi numele lui: 4 Domnul-drep-
Pentru aceasta. a iatä vin zile »,
zice Domnul « cand nu se va mai
zice: Viu este Domnul care a scos pe
fifi lui Israil din Egipt »,
Ci: 4 Viu este Domnul cel ce a scos
semintia casei lui Israil din Ora de la
miaza-noapte i din toate tärile pe unde
i-am izgonit si care ii va aseza in pg-
mäntul lor !
Impotriva proorocilor: Mi se rupe
mima in mine si toate oasele mele se
zbuciumg. Sunt ca un om beat, ca un
om coplesit de vin, din pricina Dom-
nului, din pricina sfintelor sale cuvinte.
0, tara este pling de desfrâmati!
Din pricina blestemului Ora jeleste,
pajistile s'au uscat. Tinta alergäturii
lor este fitradelegea i täria lor este ne-
dreptatea.
« Proorocul ca qi preotul sunt ne-
credinciosi, chiar in templul meu am
aflat räutatea lor », zice Domnul.
4 Pentru aceasta vor fi cline lor
ca o potecii lunecoasii in beznit: vor fi
se vor präbusi. i voi aduce
peste ei un präpad in anul rgfuielii »,
zice Domnul.
a Si la proorocii Samariei am vazut
prostia: profeteau in numele lui Baal
duceau la ratiicire pe poporul meu
Israil.
 IEREMIA, 23
14 Ins& la proorocii cei din Samaria
am vitzut ceva cumplit: sunt desfranati
umblit cu minciuna, imblirbätteazii pe
räufacittori ca nimeni mi., nu se intoard,
de la rautatea lui. Ei pretueso pentru
mine ca Sodoma si locuitorii ei ca Go-
mora. »
De aceea asa zice Domnul impotriva
acestor prooroci: o Iat ca,ii voi hrani cu
pelin si-i voi adätpa cu apa oträivitoare,
flindca de la proorocii cei din Ierusalim
s'a intins necredinta in toata tara!
Asa zice Domnul Sa,vaot: o Nu
ascultati de cuvintele proorocilor ! Ei vi
le proorocesc fiindea spun lucruri de-
arte. Ei spun vedenii nascocite din
inima lor, iar nu din gura Domnului.
Ei fagaduesc raereu hulitorilor
cuvintele mele: o Yeti avea pace ! » Si
tuturor celor care, umblä, intru invar-
tosarea inimii lor le spun: « Nu se va
abate peste voi nenorocirea!»
Care din ei oare a luat parte la
sfatul Domnului, a vazut si a ascultat
cuvantul lui, ea sii-1 epuna ? »
Asa izbucneste viforul Donanului,
vifornita se involburea,za si se pritvit-
leste peste capul celor fief), de credinti !
Urgia Domnului nu se va domoli
pang, nu se vor implini si nu se vor
adeveri chibzuintele inimii lui: la afar-
situl vrernii voi intelege pe deplin.
« Eu n'am trimis pe acesti profeti,
dar ei au alergat: nu i-am imbiat 85,
graiascii, dar ei au proorocit !
Daca ar fi luat parte la sfatul
meu, ar fi vestit poporului cuvintele
mele i 1-ar fi intors de pe chile cele
re/e si de la faptele lui cele ticaloase I
Sunt oare eu un Dumnezeu care
vede nunaai din apropiere*, zice Dom-
nul, o si nu i un Dumnezeu care vede
in depätrtare ?
Se poate ascunde cineva in loe
tainic i eu sa nu-1 vild ? » zice Domnul.
Oare eu nu umplu cerul i pamântul b-
zice Domnul.
e Am auzit ce minciuna proorocese
proorocii in numele meu: o Am visat,
am visat un vis
Dar pana" &and? Nu aunt eu oare
in mima proorocilor mincinosi care proo-
rocesc inchipuiri din inima lor, ca pe o povara i vá voi anima pe
www.dacoromanica.ro
745
Care gandesc ea poporul meu sa
uite numele meu prin visele ce le
povestesc unii altera, precum au uitat
parintii lor numele meu pentru Baal ?
Proorocul care a visat un vis
povesteste, iar celce are cuvantul
meu spune euvântul meu adevarat. Ce
au de a face paiele Cu graul ? s zice
Domnul.
o Cuvantul meu nu este oare ca
focul s, zice Domnul, « si ea un
ciocan care sfaritmit :Alum?
De aceea sunt impotriva proo-
rocilor care furii, cuvintele unii de la
altii zice Domnul.
« Sunt impotriva prooroci/or s,
rice Domnul, o care flecaresc cu limbs,
zic mereu: Aa gridet}te Domuul!
Da! Sunt impotriva proorocilor care
spun visuri mincinoase s, zice Dom-
nul « apoi le povestesc i cu minciu-
nile i prin flecareala lor ritacesc pe
poporul meu. Eu nu i-am trimis i niel
nu le-am poruncit: ei nu aduc folos po-
porului acestuia s, zice Domnul.
Si daca te va intreba poporul acesta,
ori prooroc, ori preot: o Care este povara
profetiei Domnului ? », tu sa riispunzi:
o Voi sunteti povarii, i am sa va arunc
jos s, zice Domnul.
Tar pe proorocul ori preotul, ori
cineva din popor, care va zice:
povara Domnului ! s, pe acela il voi
pedepsi impreuna cu casa lui.
Ci asa sa ziceti unii catre altii:
o Ce a räispuns Domnul? o Ce a vorbit
Domnul ?
Sa nu mai pomeniti de: o Povara
Domnului ! s, fiinda vorba fiecaruia
este pentru el R povara, ». Voi rastiilmaciti
intelesul cuvintelor Dumnezeului celui
viu, ale Domnului Savaot, Dumnezeul
nostru.
Asa sa intrebi pe prooroc: « Ce a
raspuns Domnul? » o Ce a zis Dom-
nul ?*
Si dac5, mai vorbiti de Povara
N
Domnului si mai intrebuintati cu-
vântul Povara Domnului *, and eu
v'am poruncit sä nu spuneti oPovara
Domnului s,
Eu atunci vii, voi ridica intocmai
 IEREMIA, 24, 25
voi din fata mea cum si cetatea
aceasta pe care am däruit-o you&
pärintilor vostri;
40. Si vh. voi acopen i de °car& yes-
nick, i de batjocura fr5, sftirsit, care
nu se vor uita!
24.
Vedenia ca cele cloud covuri cu svwchine:
un cov Cu smochine bune vi un cov Cu
smochine rele. Tcllcuirea acestei vedenii.
Domnul mi-a arätat aceasta vedenie:
Tat& doll& cosuri cu smochine stäteau
in fata templului Domnului dup5, ce
Nabucodonosor impdratul Babilonului
robise pe Iehonia, fiul lui Ioachim,
regele lui luda, impreunä cu dregatorii
lui luda, cu meste,mq.arii i cu fiturarii
din Ierusalim i Ii dusese in Babilon
Un cos avea smochine minunate,
smochine parguite, iar celalalt cos avea
smochine tare rele, inckt nu se puteau
mânca de rele ce erau.
Atunci m'a intrebat Domnul: 4 Ce
vezi tu Ieremia ? i eu am rlispuns:
Smochine ! Smochinele cele bune
sunt rninunate, iar cele rele sunt tare
rele, asa ea nu se pot gusta de rele ce
sunt.
Apoi a fost cuvántul Domnului
cdtre mine si mi-a zis:
# Asa, zice Domnul Dumnezeul lui
Israil ! Precum te uiti cu jind la smo-
chinele cele bune, asa mâ uit i eu duios
la Iudeii dusi in robie, pe care i-am
trimi,s din locul ace,sta in tara Calde-
ilor ;
Si-mi voi atinti duios privirile
mele spre ei si-i voi intoarce in acea-
stä tara voi zidi pe ei i nu-i voi
mai surpa, Ii voi sàdi i nu-i voi mai
smulge.
Si le voi da pricepere in inim5 ca
sa m5, tie ca eu sunt Domnul. Ei vor
fi poporul meu i eu voi fi Dumnezeul
lor, dacà se vor pocdi din toot& mima.
lar despre smochinele cele rele care
nu se puteau mânca de rele ce erau »,
asa zice Domnul », asa voi pre-
face pe Sedechia, regele lui Iuda, pi pe
dregatorii lui si pe cei ramasi din locui-
www.dacoromanica.ro
746
toril Ierusalimului in aceast5, tara,
pe cei care s'au asezat in tara Egiptului.
Si-i voi da pild5, infricosat5, de ne-
norocire pentru toate imparatiile
mântului, de batjocurii, de poveste
de ras si de blestem In toate meleagurile
pe unde i-am izgonit.
Si voi trimite sabia impotriva ion,
foametea i ciuma, pan& cand vor fi
nimicitl din tara pe care le-am däruit-o
lor i strämosilor lor
25.
Domnul judecd regatul lui luda vi pe
bate popoarele pdmdntului. Neascultarea
poporului la propoveduirea proletului
remia, timp de doudzeci vi trei de ani.
Robia cea de vaptezeci de ani in Babilon
pedepsirea Cakleilor. Cupa
Domnului vi sabia lui pentru toate po-
poarele peigtlne. Domnul va ievi la ju-
decatei vi va prdpeidi popoarele vi pe
ctlrmuitorii lor.
Cuvântul care a fost dare Ieremia
pentru tot poporul lui luda, in anul al
patrulea al lui Ioachim, fiul lui Iosia,
regele lui luda adica in anul intai al
domniei lui Nabucodonosor, imparatul
Babilonului
Cuvitnt pe care profetul Ieremia
I-a propoveduit inaintea intregului popor
al lui luda i in fata locuitorilor Ierusa,
limului:
# Din anul al treisprezecelea al lui
Iosia, fiul lui Amon, regele lui Iuda,
pan& in ziva de acum, sunt douäzeci
trei de ani de cand mi-a grait Dom-
nul. i eu v'am propoveduit cu riLvna,
dar voi nu m'ati ascultat !
Si Domnul a trimis la voi necon-
tenit pe slujitorii sai prooroci, dar nu
i-ati ascultat i n'ati plecat urechea voa-
strä ca sä, luati aminte:
antoarceti-vii, cu pocainta de la cgile
voastre cele rele i de la faptele voastre
ticaloase i veniti in pámtintul pe care
Domnul vi I-a däruit you'd; i parintilor
vostri din veac i pan& in veac.
Nu umblati dup5, dumnezei sträini,
ca sá le slujiti EA ta vä inchinati lor
si nu ma atatati cu fäptura mkinilor
voastre, spre nenorocirea voasträ.
 IEREMIA, 25
Dar voi nu m'ati ascultat», zice
Domnul, ci m'ati maniat cu lucru-
rile mainilor voastre, spre priipitdul
vostru. u
De aceea, asa zice Domnul Savaot:
Fiinde5 nu ati ascultat de cuvintele
mele,
Voi starni toate hoardele semin-
tiilor de la miazi-noapte zice Dom-
nul, « pe Nabucodonosor, imp5,ratul
Babilonului, sluga mea, si le voi aduce
In aceastä tarä, peste locuitorii ei si
peste neamurile din jur pe care le voi
prap5di si le voi pustii, le voi face de
batjocur5 si de vapid); ocara,
Si le voi curma bucuria qi ve-
selia lor, cantecul mirelui si al miresei,
huruitul pietrelor de moar5, si lumina
din sfesnic.
Si toatä tara aceasta va fi pre-
facutä in däramilturi si in pustietate,
locuitorii ei vor ramanea robi intre po-
poare, saptezeci de ani.
Si dup5 implinirea celor saptezeci
de ani, voi pedepsi pe impäratul Ba-
bilonului cat si pe norodul lui n, zice
Domnul. « pentru färädelegile lor, iar
tara Caldeilor o voi preface inteo pu-
stietate vesnicEt.
Si voi adeveri peste tara acea,sta
toate cuvintele pe care le-am spus de-
spre ea, tot ceea ce este «cris in cartea
legii acesteia, cesa ce Ieremia a profetit
pentru toate popoarele.
Clici popoare multe si imp5,rati
tari le vor duce si pe ele in robie qi eu
le voi riispláti dupit faptele lor si dupi
lucrul mainilor lor.
Iat5 ce mi-a mai «pus Domnul
Dumnezeul lui Israil: Ia din mitna mea
cupa cu vin care fierbe qi adapä cu el
toate popoarele la care eu te voi tri-
mite.
Ele vor bea qi se vor clatina in-
coace qi incolo qi îqi vor pierde firea in
fata aabiei pe care o voi trimite prin-
tre ei!»
Si am luat cupa din mana Dom-
nuiui si am ad5pat toate popoarele la
care m5, manase Domnul:
Ierusalimul impreung cu toate ce-
tittile lui luda, pe regii si pe dregittorii
lui, ca semn de pustiire, de spaimit, de
www.dacoromanica.ro
747
batjocurä si de blestem, preeum este
astäzi,
Pe Faraon, impiratul Egiptului,
pe dregatorii lui, pe principii lui si tot
poporul,
Popoarele de robi amestecate din
Ora lui, toti regii din tinutul 14, pe
toti regii din tara Filistenilor, Ascalonul,
Gaza, Ecronul qi ceea ce a mai ritmas
din Asdod,
Edomul, Moabul ql fiji lui Amon;
Toti regii Tirului qi ai Sidonului,
toti regii insulelor care sunt dincolo de
mare,
Dedanul, Tema, Buz si toti cei
care isi cioplese tämplele,
Toti regii Arabiei qi toti regii po-
poarelor amestecate care îqi au salasul
In pustie;
Toti regii Chimerienilor, ai Ela-
mului toti qi ai Mediei;
Toti regii de la miaza-noapte, de
aproape sau de departe unul de altul,
ql toate imp5,ratiile de pe fat-s, päman-
tului. i regele Sesac «A bea dupa ei.
Apoi spune-le: « Asa zice Domnul
Savaot, Dumnezeul lui Israil: « Beti, im-
bátati-va, varsati qi càdeti färâ si v5,
mai sculati in fata säbiei pe care eu o
voi trimite printre voi !
Si dad, nu vor vrea ja cupa
din mána ta bea, spune-le: « Asa
gräieste Domnul Savaot: « SA* beti!
Dar luati aminte! Peste cetatea,
care poartá nuraele meu voi de,shintui
pritphdul si nu yeti fi crutati ! Nu yeti fi
crutati fiindc5, voi aduce sabia peste
toti locuitorii tärii », zice Domnul
vaot.
a Tu insii, prooroceste toate cuvin-
tole aceste,a, si le spune: # Domnul va
striga cu putere din cer si din locasul
s'au cel sfá.'nt Iqi va slobozi glasul sau!
El va striga näpra,snic impotriva paji-
stei sale, va chiui ea cei care calca in
tease impotriva tuturor locuitorilor pa-
mantului.
Räsunetul glasului lui va ajunge
pang, la marginea pämântului, ciiei Dom-
nul se va räfui cu popoarele si se va
socoti cu p5,m5,ntenii, si pe cei far& de
lege ii va trece prin ascutisul säbiei »,
zice Domnul.
 IEREMIA, 26
Asa graieste Domnul Savaot: pricinuesc din pricina rautatii fapte-
nenorocirea va trece de la un neam la lor lor !
altul fA vifor mare se va desläntui de la 1. Si mai spune-le: e A.sa zice Domnul !
cele mai indepärtate margini ale pg,män- Dacti, nu yeti asculta sä umblati In legea
tului. mea, pe care v'am ränduit-o,
Si cei pe care Domnul Ii va fi De nu veti lua aminte la cuvin-
doborit in ziva aceea de la un capat tele slujitorilor mei prooroci pe care cu
'Arna. la altul al piimântului, nici nu ravnii, fi trimit si tot nu ascultati,
vor fi jeliti, nici stränsi, nici Ingropati, Voi face din acest templu ceea
ci vor rämänea pe jos ea gunoiul. ce am facut cu Silo si din cetatea aceasta
Urlati, pästori, i ipati din ras- voi face pildä de blestem pentru toate
puteri, in cenusä, povatuitori popoarele pamantului !
ai turmei, fiindc s'a implinit vremea Cänd preotii çi proorocii si tot po-
junghierii voastre: yeti cAdea ca ber- porul au auzit pi opovedania lui Ieremia
becii alesi ! » in templul Domnului,
Si pästorii nu-si vor mai gäsi add- Si dup5, ce Ieremia a sfärsit de
post si povittuitorii turmei, scapare ! «pus ceea ce-i poruncise Domnul
Ascultati! E strigiitul pästorilor propoveduiasca la tot norodul, atunci
urletul povatuitorilor turmei ! Domnul preotii, proorocii si tot poporul 1-au prins
pustieste pasunea lor, si au strigat: o Acum mori !
Si pajistile lor cele tihnite stint Pentru ce ai proorocit in numele
prapädite din pricina vàpäii mäniei Dom- Domnului ci ai zis: Templul acesta va
nului ! fi ca Silo, iar cetatea aceasta va fi &aril-
Ca leul care isi beg desisul. asa mata c färä locuitori trite insa ! » ?» Atunci
Domnul a napustit salasul sat:, de aceea tot poporul s'a sträns grämada impo-
tara lor a ajuns pustietate in fata triva lui Iereraia in templul Dom-
säbiei pustiitoare in fata vapaii mäniei nului.
Domnului / Dar când au aflat dregiltorii lui
26.
luda despre cele petrecute, au si pornit
din palatul regelui la templul Domnului
Pro povedania lui Ieremia in curtea tem- ci s'au oprit inaintea portii celei noi
plului, la Imceputul domniei reaelui loa- a templului.
clam. Amenin(drile lui leremia. Prim- Atunci preotii c proorocii I-au
derea lui Ieremia i amenintarea lui cu pä,rit dregitorilor si la tot poporul:
moartea. Rdspunsul proletului Ieremia. Omul acesta este vrednic sä, moarä,
Unii bdtrani ai poporului iau panca lui fiinda prooroceste impotriva acestei ce-
Ieremia, ardtelnd cd i proletul Illiheia tiiti, precum 1-ati auzit cu urechile voa-
Moraftitul a pro poveduit astfel, dar n'a - stre ! »
lost omorit. Uciderea proletului Urie. Dar Ieremia a indreptat cuvântul
La inceputul domniei lui Ioachim, catre dregiitori ci catre tot poporul
fiul lui Iosia, fost-a cuvantul Domnului a zis: o Domnul m'a triads sä prooro-
&titre Ieremia: cesc impotiva acestui templu c impo-
o A.sa zice Domnul ! Stai in curtea triva acestei cetäti c sit graieso toatti,
templului spune tuturor locuitorilor propovedania pe care ati auzit-o.
E}.1

din cetätile lui Iuda, care vin sa se Si acum imbuniitätiti-va dale voa-
inchine in templul Domnului, toate cu- stre ci faptele voastre c ascultati de
vintele pe care ti le-am poruncit glasul Domnului Dumnezeului vostru ca
le gräiesti lor ! Nu lä,.sa nici unul ! Domnul sti, se ciiiasca, de nenorocirea
Poate te vor asculta i fiecare se Cu care v'a amenintat
va intoarce la poc'etinta din calea lui Iatä, eu sunt in voastre !
cea rea si-mi va parea rii,u de nenoro- Faceti cu mine ceea ce vi se pare bun
cirea pe care am pus de gänd sá le-o ci nimerit in ochii vostri !
www.dacoromanica.ro
748
 IEREMIA, 27
Dar sä stiti ca, dad, voi m5, yeti
omori, va incarcati cu sange nevinovat,
atilt voi cat EA aceasta ceta,te i locui-
torii ei, fiindca intr'adevar Domnul m'a
trimis ca ea vá propovedueso la urechile
voastre propovedania aceasta! »
Atunci dregatorii impreunii cu tot
norodul s'au indreptat Cu grai cátre
preoti i prooroci asa: e Omul acesta nu
este vrednic de moarte, fiindcà propo-
vedueste in numele Doranului Dumne-
zeului nostru!
i s'au sculat i oameni dintre
batranii thrii si au zis catre obstia po-
porului:
e Miheia Morastitul a fost prooro-
cind in zilele lui Iezechia, regele lui Iuda,
si a cuvantat dare tot poporul lui luda:
e Asa zice Domnul Savaot! Sionul va
fi arat ca o taring, i Ierusalimul va
fi prefacut in merman de daramaturi,
iar muntele templului in deal cu pa-
dare !
Credeti cá Iezechia, regele lui luda,
si tot norodul 1-au omorit pe Miheia ?
Nu! Mai degraba le-a fost fricá de Dom-
nul i au cerut milostivirea lui, asa
Domnul s'a edit de prapadul cu care
Ii amenintase. Iar noi ne incarcam su-
fletele noastre cu o atát de infricosatii
ucidere !
In vremea aceea, a mai fost un
om care proorocea in numele Domnului,
an ume Une, feciorul lui enaaia din Chi-
riat-Ie,arim. i el a proorocit impotriva ce-.
tatii i impotriva tarii aceleasi lucruri
ca i Ieremia.
i regele Ioachim i capitanii ostirii
toti sfetnicii au ascultat cuvintele lui.
a cautat regele prilej sa-1 omoare.
Dar cand a aflat Une, 1-a cuprins frica
si a fugit in Egipt.
Lisa regele Ioachira a trimis oa-
meni in Egipt: pe Elnatan, fiul lui Acbor,
insotit i de altii,
i au adus pe Une din Egipt
1-au dus la regele Ioachim, care I-a ucis
cu sabia, iar trupul lui 1-a aruncat in-
tr'un mormant in care erau ingropati
oameni de r5,nd.
Dar Ahicam, fiul lui
ocrotea pe Ieremia sa nu fie dat in
mina poporului ea sa-1 omoare.
749
www.dacoromanica.ro
27.
Lupia lui Ieremia cu preotii ,si cu profetii
Toate popoarele vor supuse
lui Nabucodonosor,impeiratul Babilonului.
Ieremia cu juguri i cu funii pe grumaz
dei de fare popoarelor dimprejur cd se
apropie vremea robiei. leremia se In/dli-
eazei regelui Sedechia. Pro povedania lui
leremia indreptatei cdtre preoti i aire
popor.
La inceputul domniei lui Ioachim,
In anul al patrulea al lui Sedechia, fiul
lui Iosia, regele lui Iuda, fost-a cuv5,n-
tul acesta al Domnului catre Ieremia:
Asa zice Domnul catre mine:
funii i juguri i le pune pe grumazul tau!
Apoi trimite-le la regele Edomului,
la regele Moabului, la regele Amonitilor,
la regele Tirului si al Sidonului, prin
solii sositi la Ierusalim la Sedechia, re-
gele lui luda.
i da solie catre domnii lor astfel:
Asa zice Domnul Savaot Dumnezeul lui
Israil ! Jata ce eh spuneti domnilor vostri:
Eu am facut pámantul, oamenii
dobitoacele de pe fata pamantului,
Cu puterea mea cea mare i cu bratul
meu intins. EA le-am dat in stapanire
cui am crezut cu cale.
Dar iata cá acum ara trecut toate
aceste tari in stapanirea robului meu
Nabucodonosor, imparatul Babilonului ;
chiar i fiarele campului i le-am &trait
ea slujeasca.
Toate neamurile li vor fi supuse
lui, fiului säu i nepotului sau, pan& c5,nd
va veni vremea F i pentru Ora luí pe
care o vor supure popoare puternice
impitratii mari.
Orice neam mi imparatie care nu
i se va supune lui Nabucodonosor, 1m-
p5,ratul Babilonului, i nu-0 va pleca
grumazul sub jugul imparatului Babilo-
nului, Il voi pedepsi cu sabie, cu foa-
mete si cu ciumit », zice Domnul,
pana cand il voi da in mitna lui.
Deci nu mai ascultati de proorocii
vostri, de prezicatorii, de talcuitorii de
vise, de cititorii in stele i de vrajitorii
v ostri care va zic: Voi nu yeti fi robi
la impiíratul Babilonului ! »,
 IEREMIA, 28
Fiindcä este minciuni ce va pro-
fetes° ei, cu gänd sä vá instreineze din pit-
mtintul vostru, sá vh, izgonesc
Ins& pe poporul a ela care îi va
pleca grumazul lui sub jugul impäratului
din Babilon i i se va supune, Il voi
liisa in pace in tara lui », zice Dom-
nul, o ca a o lucreze si s'o locuiascil !
i pe Sedechia, regele lui luda, 1-am
povi4uit la fel: Plecati-vä, grumazul
vostru sub jugul impitratului din Ba,
bilon i slujiti-i lui i poporului lui, ca
sä, rámâriei cu ! Profetia lui Anania : bate odoarele tem-
Pentru ce a mori i tu si poporul
täu de sabie, de foamete si de ciumit,
ass, cum a amenintat Domnul pe po-
porul care nu se va supune impäratului
din Babilon ?
Nu asculta0 deci de cuvintele pe
care vi le spun proorocii: o Nu \Teti fi
robi impäratului din Babilon ! », cäci ei
proorocesc minciuni ! »
o Nu eu i-am trimis », zice Dom-
nul, s i proorocind in numele meu, ei
mint. Drept aceea, vá voi izgoni pe
voi i va voi pierde pe voi si pe proo-
rocii care vä proorocesc !
i preotilor i poporului ace,stuia
i-am propoveduit: Asa zice Domnul!
Nu ascultati de cuvintele proorocilor care
vi proorocesc: o Tail, odoarele templului
vor fi aduse in curind din Babilon !
aci profeia lor este minciuni !
Nu asculta0 de ei, ci fiti supusi
impiíratului din Babilon i \Teti sapa
cu viaá. Pentru ce sit fie prefilcutil ce-
tatea inteun morman de därämituri ?
Dads', ei sunt cu adeviírat proo-
roci i au cuvintul lui Dumnezeu, si
stiruiascit, mijlocind la Domnul Savaot
ca sä, fie aduse in Babilon odoarele ri-
muse in templul Domnului, in palatul
domnesc din Iuda si din Ierusalim.
Cici asa zice Domnul Savaot de-
spre columne, despre mare si despre cele-
lalte odoare ramose in cetatea aceasta,
Pe care nu le-a luat cu sine Na-
bucodonosor, impitratul Babilonului, cfind
a dus in robie pe Iehonia, fiul lui Ioa-
chim, regelP lui Judo, din Ierusalim, in
Babilon, precum i pe tqi dregitorii lui
luda i ai Ierusalimului;
750
www.dacoromanica.ro
Asa grilieste Domnul Savaot, Dum-
nezeul lui Israil, despre odoarele care au
mai rilmas in templul Domnului i in pala-
tul domne,sc din Judo, IA din Ierusalim:
« Aceste odoare vor fi duse in Ba-
bilon si acolo vor riminea pin& in ziva
and mit voi duce a le caut », zice
Domnul, a le iau i sä, le aduc Ina-
poi in locul acesta! »
28.
Ieremia i Aman ja, proorocul cel mincinos.
plului luate de Nabucodorwsor vor fi aduse
peste doi ami la Ierusalim. Alta profqie
mincinoasci a lui Anania i judecata lui
Dumnezeu prin gura prof etului Ieremia :
Domnul va pune jug de fier pe grumazul
tuturor popoarelor, si Anania va muri,
ceea ce 8' a i intamplat in acela§i an, in
luna a faptea.
In acelasi an, la inceputul domniei
lui Sedechia, regele lui Iuda, in anul
al patrulea, in luna a cincea, proorocul
Anania, fiul lui Azur, de fel din Ghi-
beon, mi-a gräit in templul Domnului,
in fata preotilor si a intregului popor asa:
o Iittä ce zice Domnul Savaot, Dum-
nezeul lui Israil Sfärimat-am jugul im-
piratului din Babilon !
Peste doi ani de zile eu voi in-
toarce in locul acesta toate odoarele tem-
plului Domnului pe care le-a luat de
aici Nabucodonosor, impliratul Babilo-
nului, i le-a dus in Babilon.
i pe Iehonia, fiul lui Ioachim, re-
gele lui Judo, si pe cei care au fost dusi
in robie in Babilon, eu Ii voi intoarce in
locul ace,sta », zice Domnul, aci voi
sfärima jugul impiiratului din Babilon.
Atunciproorocul Ieremia i-a raspuns
lui Anania proorocul, in faVa intregului
popor care sta, in templul Domnului.
i räspunsul lui a fost asa: 4 Amin
Asa sä, faa Domnul ! i sä, adevereasa
el cuvintele proorociei tale, a, va in-
toarce inapoi din Babilon, in locul acesta,
odoarele templului Domnului si pe tout»,
robimea!
Dar ascultä, acest cuvint pe care
eu 11 griliesc in urechile tale si in auzul
intregului popor:
 IEREMIA, 29
Proorocii care au fost din vremi
strävechi inaintea mea ai a ta au proo-
rocit despre multe tari i despre
ráii mari, despre räzboaie, despre nenoro-
ein i despre ciumá !
lar prooroeul care prooroceate despre
pace, numai atunci când se adevereate
proorocia lui poate fi socotit ca un
prooroc Cu adevarat trimis de Domnul !
Atunci proorocul Anania a luat
jugul de pe grumazul proorocului Ieremia
ai 1-a sfailimat.
Apoi Anania a grait in ochii a
tot poporul: s Aa zice Domnul! Aaa
voi sfarâma jugul lui Nabucodonosor,
imparatul Babilonului, peste doi ani de
zile i il voi lua de pe grumazul tu-
turor popoarelor !* i s'a dus proorocul
Ieremia in calea sa.
Apoi a fost cuvântul Domnului
&titre Ieremia, dupä ce proorocul Anania
i-a sfliramat jugul de pe grumaz, i i-a zis:
# Du-te §i spune lui Anania: Aaa
graleate Domnul! Tu ai sfárâmat un jug
de lemn, dar in locul lui voi face unul
de fier.
Cad iata, ce zice Domnul Savaot,
Dumnezeul lui Israil: # Jug de fier voi
pune pe grumazul tuturor popoarelor,
ca sa le supun lui Nabucodonosor, im-
paratul Babilonului, ai ele li vor fi su-
puse. Aaijderea i-am dat lui i stäpanire
peste fiarele campului!*
Apoi Ieremia i-a mai spus lui
Anania: s Asculta, Anania! Tu nu eati
trimisul lui Dumnezeu i indemni po-
porul acesta sá nadajduiasca in minciunä !
De aceea aa zice Dornnul:
te voi nimici de pe fate pa-
mintului ! i chiar in anul acesta vei
muri, filmic& tu ai propoveduit räzvrii-
tire impotriva Domnului!
i proorocul Anania a murit chiar
In acelaai an, in luna a aaptea.
29.
Scrisoarea proletului leremia nitre Iudeii
robi in Babilon. Din pricind cd vremea
robiei va lungd , de saptezeci de ani,
profetul indeamnei pe Iudei sd-si alcd-
tuiasai gospoddrie, sd-si seideascd vii,
intemeieze familii i sd se roage pentru
propeiSirea drii. Sd nu se tase amag- ifi
751
www.dacoromanica.ro
de profetii mincinosi. Apoi impotriva
Iudeilor din rani i impotriva profetilor
mincinosi din Caldeea. Scrisoarea aitre
Semaia Nehelamitul.
UM cuprinsul scrisorii pe care a
trimis-o proorocul Ieremia din Ierusalim
batrinilor din robie, preotilor, profetilor
foi la tot poporul care fusese dus rob
de Nabucodonosor in Babilon,
Dupii ce regele Iehonia parasise Ie-
rusalimul impreunä Cu regina, cu ai lui
curteni, cu dregiltorii lui luda i ai Ie-
rusalimului, cu meateaugari de toata
mane. i faurari.
Scrisoare trimisa prin mijlocirea lui
Elasa, fiul lui safan, i Ghemaria, fiul
lui Hilchia pe care Sedechia, regele lui
luda, il trimisese in Babilon, la Nabu-
codonosor, impäratul Babilonului.
i in ea seria: «Aaa graieate Domnul
Savaot, Dumnezeul lui Israil, catre ro-
bimea dusa din Ierusalim in Babilon:
6. « Cladii case i locuiti in ele, sit-
diti grádini i mâncati din roduiile lor,
Luati femei i naateti feciori ai fete,
insurati-vä feciorii i maritati-va fetele
ea sä sib& fil i fiice, inmultiti-va ei nu
va imputinati.
Sarguiti-va pentru propaairea tarii
In care v'am dus robi i rugati-va lui
Dumnezeu pentru ea, fiindca de bunii,
starea ei atarna i bunästarea voa,stra.*
Aar'. rice Domnul Savaot, Dumne-
zeul lui Israil: # Nu vb., lâsaçi amagiti
de proorocii din mijlocul vostru ai de
prezicatorii voatri ai nu le ascultati vi-
sele pe care ei singuri le tilleuesc,
Fiindcli ei va, proorocesc minciuni
In numele meu, ai nu eu i-am trimis s,
zice Domnul.
Ci dimpotriva aaa zice Domnul:
Dupa, ce se vor implini aaptezeci de
ani in Babilon, vii., voi cerceta i voi
adeveri cuvintele mele cele milostive
pentru voi, ca sa vä, intore in locul
acesta,
H. Caci eu imi cunosc gändurile pe
care le am fata, de voi, gänduri bune
nu rele, ea sa vä pregatesc un viitor
cu nadejde.
12. De mil yeti cherna i va yeti ruga
la mine, va voi auzi!
 IEREMIA, 30
De ma yeti cauta, ni yeti gag I
De ma veti cauta din toata inima voastrii
M'a yeti afla!* zice Doranul.
eu voi schimba restristea voastra i vg
voi aduna din toate popoarele i din
toate locurile in care v'am imprastiat*,
zice Doinnul, o si va voi intoarce
in locul din care v'am dus in robie.
*i daca ziceti: o Domnul a ridicat
pentru noi prooroci in Babilon *,
Etta ce zice Domnul regelui care
domneste pe tronul lui David i popo-
rului care locueste in cetate,a aceasta,
fratii vostri care nu au fost luati in robie:
Asa zice Domnul Savaot ! o Iatg
ea voi trimite impotriva lor sabie, foa-
mete si eiumä, i va voi face pe voi
ca smochinele cele rele la gust, care nu
pot fi máncate de role ce sunt ;
i va voi prigoni cu sabia, cu
foametea i cu ciuma i va, voi face
lucru de spaimg pentru toate
tiile pamantului, de blestem, de uimire,
de batjoeura, si de ocarg pentru toate
popoarele printre care v'am imprastiat,
Din pricing ca, n'ati ascultat de cu-
vintele mele zice Domnul s and
am trimis la voi cu ravna pe servii mei
prooroci i n'ati luat arainte la ele *,
zice Domnul.
o Acum insa ascultati cuvantul
Domnului, toti cei din robime, pe care
i-am trimis din Ierusalim in Babilon !
Asa zice Domnul Savaot, Dum-
nezeul lui Israil dare Ahab, fiul lui
Colaia, i catre Sedechia, fiul lui Maaseia,
care va proorocesc lucruri mincinoase in
numele meu: s Jata ca Ii voi da in
mana lui Nabucodonosor, imparatul Ba-
bilonului, va omori inaintea ochilor - Aducerea lui Israil la starea lui cea
vostri,
i vor fi luati ca pilda de blestem
de toti cei din robimea lui Iuda care nului
va fi teimeiduitei i dufmanii lui vor
sunt in Babilon i vor zice: Sa se filuidupi
poarte cu tine Domnul ea cu Se-
dechia i ca Ahab, pe care imparatul
Babilonului i-a ars pe foc ! s,
Fiindca au savarsit ticglosie in Is-
rail si s'au de,sfranat cu femeile priete-
nilor lor si au propoveduit in numele
meu lucruzi mincinoase pe care eu nu
le-am poruncit ! Eu insumi stiu i sunt
martor s, zice Domnul.
752
www.dacoromanica.ro
i lui emaia Nehelamitul spune-i:
s Asa, rice Domnul Savaot, Dum-
nezeul lui Israil ! Tu ai trimis in numele
tau scrisoare la tot norodul cel din Ie-
rusalim si la preotul Sofonie, fiul lui
Maaseia, si la toti preotii scrisoare cu
&TEA cuprins:
o Ca Domnul te-a facut preot in
local arhiereului Iehoiada, sá fil supra-
veghetor peste teznplul Domnului
peste tot omul zinatec, si care se credo
prooroc, pe unul ea acela sii4 pui in
butuci I Cu gatul in jug de fier.
Dar pentru ce nu ai certat pe
Ieremia din Anatot, care v'a proorocit
you& ?
Cad iata ce solie ne-a trimis in
Babilon: qederea voastrit acolo este
lung& ! Ziditi case si locuiti inteinsele,
saditi gradini i mâncati din rodurile lor !
i and preotul Sofonie a citit
scrisoarea in auzul proorocului Iereraia,
A fost atunci cuvantul Domnului
citre Ieremia i i-a zis:
o Trimite solie la toti robii i le
spune: a Asa zice Domnul catre emaia
Nehelamitul: Din pricing', ea emaia v'a
proorocit you& far& ca eu sa-1 fi trimis
v's facut sa nadajduiti in minciuni,
Jata ce zice Domnul: Starpi-voi pe
emaia Nehelamitul cu semintia lui.
Nu va rgmanea, nimeni din neamul lui
care sa locuiascli in mijlocul poporului
acestuia i sä vada fericirea pe care eu
o voi preggti pentru el s, zice Dom-
nul, o fiinda, a propoveduit razvratire
impotriva Domnului !
80.
Vremurile lui Mesia. Ziva Dom-
in care Israil va fi mantuit. Rana
in robie. Cetatea va fi ziditei din
nou 0 va fi ca in vremile cele de altädatd.
Cuvantul Domnului care a fost catre
Ieremia:
o Asa graiesite Domnul Duinnezeul
lui Israil: o Serie bite° carte toate cu-
vintele acestea pe care ti le-am grait,
Cad jatâ vin zile s, zice Domnul,
- 4 in care voi schimba restastea poporu-
 IEREMIA, 31
lui rneu Israil i luda si-i voi intoarce in
tara pe care am dat-o strabunilor lor
ca s'o stapilneascil. »
Dar iatä ce cuvinte a gräit Domnul
despre Iuda i despre Israil !
Asa g ideste Domnul: o Am auzit un
tipa de spaimii i groazä, in loe de pace.
Intrebati deci i vä dumiriti daca
nu cumva vre-un birbat naste. Cid
pentru ce vid pe toti bärbatii cu
nile tinându-se de sale, ca o femeie gata
i cu fetele palide?
s'A nascit',
Vai, mare este ziva aceea i färä,
pereche ! Vreme de striontorare pentru
Iacob, dar va fi mäntuit ! »
« In ziva aceea s zice Domnul,
voi sfärima jugul de pe grumazul lor
lanturile lor le voi rupe si nu vor mai
sluji streinilor,
Ci vor sluji pe Domnul Dumnezeul
lor si pe David regele lor, pe care 11 voi
sui iaräsi pe tron.
Dar tu nu te teme, Iacobe sluga
mea », zice Domnul, « s't tu. Israile,
nu te infricosa, cäci te voi sciipa din
tara ce,a depärtatä si pe urmasii täi din
pimântul robiei, s't Iacob se va intoarce
si va träi tihnit, färä, grijä, i farli sä-1 tul-
bure nimeni,
Cäci eu sunt cu tine », zice Dom-
nul o ca s'A te izbii,vesc. i voi prä-
pädi toate popoarele printre care te-am
imprästiat, dar pe tine nu te voi pierde,
ci te voi pedepsi dup.& pravilii, dar nu
te voi Iása nepedepsit debe.
Citci asa zice Doranul: o Rana ta
este färtt de leac i lovitura ta infricosatä !
Nimeni nu socoteste sä-ti lege rana
nici o doftorie nu poate sä o in-
Toti iubitii Ud te-au uitat si nu
le mai past de tine. Eu te-am lovit ca
pe un vriljmas si te-am pedepsit cu
pedeapsä cruntä, pentru multimea
delegilor tale i pentru sporul pitcatelor
tale.
De ce zbieri pentru rana ta si so-
eotesti cà suferinta ta e ara", leac
Multimea färädelegilor tale si sporul pi-
catelor tale ti-au pricinuit aceasta.
De aceea, cei ce te ditrapänä vor
fi darttpitnati i toti dusmanii taj vor
fi dusi in robie ! Cei ce te jefuesc vor fi
753
www.dacoromanica.ro
jefuiti, iar pe cei ce te pradá, fi voi da
prädaciunii.
Si voi inchide rana ta i zdrobirea
ta o voi famildui s, zice Domnul,
o si nu vei mai fi chemata ceta,tea cea
izgonitä, Sionul de care nimeni nu poarth
de grijit »!
Asa zice Domnul: lata', cá, voi
restatornici corturile lui Iacob si de
saldsurile lui mà voi milostivi. Cetatea
va fi rezidità pe muntele ei i templul
se va malta iaräsi pe locul lui cel dintiti.
Si de acolo vor porni cântäri de
lauda i chiote de veselie. Ii voi inmulti
si nu se vor mai imputina, Ii voi 1ncu-
nuna cu slavä si nu vor mai fi umiliti
Feciorii säi vor fi ca cei de alta-
data, obstia va fi tare in fata mea si pe
toti impiatorii îi voi pedepsi.
Capetenia sa va iesi din sitnul säu,
asijderea s't domnul dintre ai std, si-i voi
ingtidui sä, se apropie de mine, clici
cine s'ar incumeta primejduiasca
viata i «5, se apropie de mine ?
zice Domnul.
« Si voi yeti fi poporul meu, iar
eu voi fi Dumnezeul vostru s.
Tata: viforul Domnului care izbuc-
neste, näprasnica vijelie, care spintecit
vitzduhul s't se va priividi peste capul
celor fdrit de credinti1 !
Urgia nattniei lui nu se va domoli
Vana cttnd nu se vor adeveri si nu se vor
implini gändurile inimii lui. Numai in
zilele cele de apoi voi yeti pricepe rostul.
31.
Intdlnirea lui Dumnezeu Cu Israil in
pustie. Intoarcerea in patrie. Rahila pleinge
nu vrea sd se mtingdie. Pocdinta lui
Elraim fi milostivirea lui Dumnezeu.
Binecuvéintarea lui Dumnezeu. Fiecare va
fi pedepsit pentru pdcatul lui. Legdmântut
cel nou. Mdntuirea esa deapururea.
«,In vremea acee,a, a, zice Dom-
nul, o voi fi Dumnezeul tuturor se
mintillor lui Israil i ele vor fi popo-
rul meu ».
Asa graieste Domnul: o Poporul
celor sclipati din ascutisul saliei a aflat
har in pustie ! Israil a ajuns la locul sau
de odihnä,
48
 IEREM1A, 31
lar Dumnezeu de departe i s'a
arlitat: o Cu iubire fara seaman te-am
iubit, pentru aceasta te-am tinut sub mi-
lostivirea mea.
Te voi zidi din nou i zidit vei
fi, fecioara, a lui Israil. i iarasi te vei
impodobi cu timpane ca sa te prinzi in
hora saltareata.
Din nou vei sadi vii pe muntii
Samariei i säditorii le vor culege si se
vor bucura de parga lor.
Caci va veni o zi cand strajuitorii
vor striga in muntele Efraim:
sa ne suim in Sion, la Domnul
Dumnezeul nostru!
Caci asa graieste Domnul:
de veselie pentru Iacob i ridicati in
slavi pe neamul cel dintai, dati de stire,
ca,ntati de slay& i vestiti tuturor: o Dom-
nul a mântuit pe poporul säu, ramasita
lui Thrall !
o Si iata cà4 aduc dela miaz5,-noapte,
si-i adun de la depártatele margini ale
pámantului: orbi i chiopi, femei care
au zamislit si-s gata sa, nasca, laolalta.
Mare multime se va intoarce la mine,
Cu plansete i cu rugi fierbinti.
Si-i voi duce la paraie de ap5 pe cale
neted5, pe care 85, nu se poticneasca,
fiindeti iar sunt tatal lui Israil FA Efraim
este cel dintai nascut al meal*
Ascultati neamuri, cuvantul Dom-
nului itinuturilor celor mai indepartate
le dati de stire si le spuneti: o Cel care
a risipit pe Israil il va si aduna la un
loc sill va pazi cum îi pázeste ciobanul
turma,
Caci Domnul a rascumpazat pe
Iacob si din mana celui mai tare decat
el I-a mantuit.*
Si ei se vor indrepta cu chiotele
de veselie spre muntele Sionului i vor
curge &are bunatatile Domnului: clitre
grail i vin i untdelemn, catre cirezi
turme. i sufletul lor va fi ca o gradina,
udata din destul si nu vor mai duce
lipsa.
Atunci fecioara prinsä, la joc se
va desfata, cei tineri i cei hátráni lao-
lalta se vor bucura, cad eu voi preface
jalea lor in bucurie i Ii voi mangaia,
iar dupá chinurile lor le voi da prilej
de veselie.
754
www.dacoromanica.ro
Si preotilor le voi da din belsug
grasimea arderilor de tot, iar norodul
meu se va satura de bunatatile mele »,
zice Domnul.
Asa zice Domnul: Glas in Rama
se aude bocet i plans amarnic: Rahila
plange pe fili sal si nu vrea sa se mangaie,
caci nu mai sunt!*
Asa zice Domnul: « Curma cu plan-
setele i ochii tai EA nu mai verse siroaie
de lacrimi, caci vei avea rasplatä, pentru
chinurile tale s, zice Domnul. 4 fiii
tai se vor intoarce din pámant dus-
man !
Si mai este o nadejde pentru vii-
torul tau s, zice Domnul * caci fiii
tái se vor intoarce in patria lor !
o Aud bine pe Efraim vaicarin-
du-se: o Tu m'ai pedepsit i eu m'am
lasat pedepsit, caci eram ca un vital
nedeprins. Intoarce-m5, catre tine i eu
ma, voi pocai, fiindcii, tu esti Dumne-
zeul meu.
Ciici dupa ce m'am intors la tine,
m'am pocait i dupii, ce m'am &alit cu
nevoia, m'am lovit cu mitna peste coapsa
mea, rusinat si de ocara, cioci am ispasit
ocara cea din tineretea mea. »
o Dar Efraim nu este feciorul meu
scump, copilul meu cel alintat? Ori de
cate ori il amenint, mi-aduc aminte
Cu drag de el. Din aceasta pricina se
zbuciumä, mima mea si má cuprinde
mila s, zice Domnul.
« Aseazi-ti semne arlitatoare de
cale, bate stalpi cu aratarea dru-
mului, sargueste-ti mima sa, afli drumul,
calea pe care ai strahatut-o ! Intoarce-te,
fecioadi a lui Israil, intoarce-te din nou
la cetätile tale !
Cata, vreme te vei mai codi, necre-
dincioasa flick fiindca Domnul a asezat
o pravilä, float pe pamant: o Femeia se
intoarce la barbatul ei ! »
Asa zice Domnul Savaot, Dumne-
zeul lui Israil: o Si dup5, ce voi fi schim-
bat restristea lor, va umbla zicala aceasta
In tara lui luda si in cetatile lui: e S5,
te binecuvinteze Dumnezeu, salas al
dreptatii, munte sfant!*
luda i toate cetiltile lui vor locui
acolo, plugarii i ciobanii cu turmele
lor se vor aseza inteinsul.
 IEBEMIA, 32
Sufletele cele obosite le voi in- ceta temeliile pamantului, i eu voi
viora si pe cele care duo lips6, le voi lepäda neamul lui Israil pentru tot
umplea de bunatati. ceca ce el a savarsit s, zice Domnul.
Pentru aceasta m'am desteptat o Tata, vin zile o, zice Domnul,
am chibzuit, i somnul mi-a fost odihnitor. o c6,nd se va zidi cetatea Domnului, de la
a lata vin zile », zice Domnul, turnul Hananeel pana la poarta cea din
« cand voi dimana in casa lui Israil Col,
In casa lui luda samárrta, de om i sil- Si se va arunca funia de ma,surat
manta, de dobitoc. tocmai pa,n5, la 4 colina Gareb # i se va
Si precum am veghiat asupra lor intoarce pana, la Goa.
ca piad í sä-i sfara,m, 85,-i nimicesc Si toata o valea stramtorilor i a
sa-i prapadesc i sil le fac rau, tot asa cenusei » i tot tinutul sädit ca gr5,dini
voi veghia ca sá zidesc i s'a sädesc s, pana la pardul Chedronului, pana la
zice Domnul. coltul o porta Calor * inspm rasarit
In zilele acelea nu se va mai spune: va fi sfânt al Domnului: El nu va fi
Párintii au rnancat agurid5, i copiilor nici pripädit, nici dára,mat in veao ! #
li s'au strepezit dintii »,
Ci fiecare va muri pentru f5,r6,- 32.
delegea lui i oricärui om care va manca Ieremia, pe cand era inchis in curtea cea
agurida i se vor strepezi dintii lui. strdjuitd, este imbiat de Hanameel, fiul
4 lata, vin zile s, zice Domnul, unchiului sdu ,$alum, sd cumpere o tarima'
si voi incheia cu casa lui Israil i cu Anatot, Cu zapis dupd rdnduiala cum-
casa lui luda legimant nou, pdrarii i cu martori. .Rugeiciunea lui
Si nu-1 voi incheia precum 1-am Ieremia ca sci fnfrleagä ¿alca acestui fapt.
incheiat cu parintii lor, ca,nd i-am prins Rdspunsul lui Dumnezeu. Poporul a fost
de mana, ca 864 scot din tara Egiptului, dat in mana Caldeilor din pricina pd-
lega,mânt pe care 1-au stricat, cu toate catelor lui. Poporul se va intoarce in
ca eram stapinul lor s, zice Domnul, patrie pi va cumpeira ogoare va face
« Ci iatä care va fi legámäntul pe zapise, cdci Domnul va schimba restriptea
care 11 voi incheia cu casa lui Israil, lui.
(lupa acole zile », zice Domnul. « Pune-
voi legea mea inlauntrul lori in Cuv6,ntul Domnului °are a fost
mima lor o voi serie ; eu voi fi Dumne- catre Ieremia, in anul al zecelea al lui
zeul lor, iar ei vor fi poporul meu. Sedechia, regele lui luda, adica in anul
Si nu vor mai avea nevoie sa ja al optsprezecelea al domniei lui Nabu-
invatatura unii de la o Cunoasteti codonosor.
pe Domnul ! », fiindc5, toti Il vor cu- Atunci armata imparatului din Be,-
noaste, de la cel mai raic i pana la cel bilon incepuse impresurarea Ierusali-
mai mare #, zice Domnul, o iar eu le mului, iar proorocul lerendo, era inchis
voi ierta faradelegile lor si de pacatele in curtea stritjuitti a palatului regelui
lor nu-mi voi mai aduce amintel» lui luda,
Asa zice Domnul cel care a asezat Unde Sedechia, regele lui luda,
soarele s5, lumineze ziva si a pus lege ca inchisese cu dojana: o Pentru ce proo-
luna si stelele dea lumina lor noap- rocesti asa: « Tata voi da aceast5, ce-
tea, col ce zbucium5, marea si face 85, tate in mana imparatului din Babilon
mugeasca talazurile ei si al c5,rui nume care o va cuprinde,
este Domnul Savaot: lar Sedechia. regele lui luda, nu va
4 Daca aceste legi ii vor pierde in scapa din mana Caldeilor, ci va fi dat in
fata mea puterea lor #, zice Domnul, - mana imparatului din Babilon si va
O i semintia lui Israil va inceta sa-mi mai grái cu el gura catre gura, i unul pe
fie popor deapururi ! altul se vor privi in ochi.
Asa graieste Domnul: o Daca Si el va duce pe Sedechia in Ba-
se pot m'asura cerurile si jos se pot cer- bilon si va sta acolo pana, ce il voi
www.dacoromanica.ro
755
48.
 1EREMIA, 32
cerceta *, zice Domnul, insa daca
voi va yeti razboi impotriva Caldeilor,
nu yeti avea biruinta. »
Atunci a zis Ieremia: « Fost-a cu-
vântul Domnului cätre mine asa;
Asculta! Hanameel, fiul unchiului
tau Salum, va veni la tine si te va
imbia: Cumparft Sarina mea din Anatot,
deoarece tu ai dreptul s'o cumperi ca
rascumparator !
Si inteadevär a venit la mine Ha-
nameel, varul meu, dupä, cuvantul Dom-
nului, In curtea cea strajuita si m'a
imbiat: « Cumpara, Sarina cea din Anatot,
din seminSia lui Veniamin, deoarece ai
dreptul de stapanire, ca rascumpitrator !
Cumpara-o ! » i m'am incredinSat,
aceasta fusese porunca Domnului.
Atunci am cumpärat de la virul
meu Ilanameel Sa,rina cea din Anatot
í-am numarat banii : saptesprezece sicli
de argint.
Si am scris zapisul pe care 1-am
pecetluit, apoi am pus martori si am
cantarit argintul in cumpana.
Si am luat zapisul de cumptii aturii
copie pecetluitä, cuprinzand zapisul cu
invoielile, precum si o copie nepecet-
luita ;
Si am dat zapisul de cumparatura
lui Baruh, fiul lui Neria, fiul lui Mahseia,
fiind de fafá: Hanameel, viirul meu,
martorii iscaliti pe zapisul de cumpa-
atm.& i toSi Iudeii care se aflau in curtea
strajuita a palatului domnesc.
Si am dat porunca lui Baruh in
fata lor si i-am zis:
a Asa zice Domnul Savaot, Dum-
nezeul lui Israil ! Ja aceste zapise: zapisul
de cumparatura copia pecethiita i pe
cea nepecetluita, i pune-le inteun vas
de pamant ca sa «tea insul la pas-
trare, multa vrenne,
Caci asa zice Domnul Savaot,
Dumnezeul lui Israil: a Se vor mai cum-
para case, Sarini i vii in Sara aceasta!
Si dupii ce am dat zapisul de
cumparatura, lui Baruh, fiul lui Neria,
m'ain rugat Domnului:
0, Doamne Dumnezeule, tu ai
facut cerul i pamantul cu puterea ta
cea mare si cu braSul tau intins i nici
o minune nu-Si este cu neputinSa!
www.dacoromanica.ro
756
Tu iSi reversi milostivirea ta peste
mii de insi i rasplatesti fiíradelegea pii-
rinSilor in stanul feciorilor lor ; tu esti
Dumnezeu mare si puternic al carui
nume este Domnul Savaot;
Mare la sfat, bogat in fapte, care
cauSi cu ochii till la toate &ale vieSii
omenesti, ca sa rasplatesti fiecaruia
purtare,a lui i dupii vrednicia indelet-
nicirilor lui ;
Tu ai savarsit minuni i fapte
mai presus de fire in Sara Egiptului
pânâ In ziva de azi in Israil §1.1 printre
oameni, care li-au raspandit faima,
precum se adevereste acum ;
Tu ai scos pe poporul tau Israil
din Sara Egiptului cu semne minunate
fapte mai presus de fire, cu mana tare
cu braS intins i cu mare infricosare ;
Tu le-ai däruit lor aceasta Sara, pen-
tru care te-ai jurat sa o dai párinSilor
lor, Sara in care curge lapte i miere.
Si ei au intrat inteinsa si au
luat-o in stapanire, dar nu au a,scultat
de glasul tau si in legea ta n'au umblat,
si nu au implinit ceea ce le-ai poruncit
sa faca. Din aceasta, pricina tu ai pra-
valit peste ei prapadul acesta.
Dar iata! Valuri de impresurare
s'au ridicat pan& Ling& cetate ca 0, fie
cuprinsa, iar cetatea va adea in
nile Caldeilor cara se razboie,sc impotriva
ei: de sabie, de foamete si de ciuma. Pri-
mejdia cu care ai amenintat-o a venit.
Tu singur vezi !
Cu toate acestea, tu, Doamne Dum-
nezeule, imi poruncesti: « Cumpfira acea-
stii Sarin& cu bani i pune i martori,
chiar in clipa cand cetatea va cadea in
mainile Ca/deilor !
Atunci a fost cuvantul Domnului
catre Ieremia:
Cu adevarat, eu sunt Domnul
Dumnezeul a tot trupul! Oare fära de
mine este vre-o minune cu putinSä »
Pentru aceasta asa zice Dom-
nul : Jata, eu voi da cetatea aceasta
In mina Caldeilor i in mana luí Nabu-
codonosor, imparatul Babilonului, care
o va cuceri.
Si vor veni Caldeii care se rizboiese
impotiva acestei cetaSi vi-i vor da foc
si o vor arde impreuni cu foisoarele cele
 IEREMIA, 33
de pe acoperisul ca,selor unde se adu-
eeau tämâieri lui Baal i jertfe cu turnare
altor dumnezei, ca s m intarate pe mine.
30. Cad fiii lui Israil i fiii lui ludo au
fost faptuind fariidelegi inaintea mea,
din tinereVile lor, ha mai vartos, fiii lui
Israil au atatat mânia mea prin lucru-
rile mäinilor lor », zice Domnul.
31. « Ctici de cand a fost zidita aceast5,
cetate FA pads' in ziva de azi, au zadarit
vapaia mäniei mele, ca s'o prapadesc
de dinaintea ochilor mei,
32. Din pricina groztiviilor fiilor lui
Israil i ai lui luda, care m'au intärätat,
ei, regii, dregatorii, preotii, proorocii lor,
locuitorii lui luda o ai Ierusalimului,
33.i mi-au intors spatele, iar nu
fate i, cu toate ca Ii invtqam, Ii invät,am
cu râvflá, ei nu voiau sä ia invataturii.
Ci dimpotrivä ! Au asezat idolii
lor in templul inchinat numelui meu,
ea sä-I pangareasca.
Zidit-au temple pe locuri inalte lui
Baal, in valea Benhinom, ca sá ardä
In foc lui Moloc, pe fili i pe fiicele
lor, ceea ce eu nu le-am poruncit, i la
inima mea nu s'a suit ca sá savarseasc5,
asemenea tieáloii i sá traga pe luda
In pacat.»
i acum, asa zice Domnul Dumne-
zeul lui Israil despre cetatea de care tu
spui eti va cadea in mana imparatului
Babilonului, de sabie, de foamete i de
ciuma:
« Jata, ii voi aduna din toate
t,hrile in care i-am izgonit intru väpaia
inaniei mele i intru intiiih.tarea mea ceo
eumplita, i Ii voi intoarce in locul
acesta in care vor sälälui fära de grijit.
i ei imi vor fi mie popor, iar eu
voi fi Dumnezeul lor.
39.i le voi da o inim5, si un cuget,
ca sa se teama, de mine in tooth vremea,
spre fericirea lor si a feciorilor lor;
40.i voi incheia cu ei leglimant
vesnic, prin care nu voi inceta sit le
fac bine, si le voi pune in mima lor
frica mea, ca sa nu se mai ritzleteasca
de mine.
41. $i má voi bucura atunci ctind
le voi face bine i Ii voi Infige in acest
piimant cu tot dinadinsul, din tool&
iMma mea si din tot sufletul meu. »
757
www.dacoromanica.ro
42. Ctici asa zice Domnul: s Dupa
cum am abatut peste norodul acesta
fel de fel de mari necazuri, tot asa voi
aduce peste el tot felul de bunat4i pe
care i le-am fagaduit;
43.i vor cumpara arini in rara
aceasta, despre care tu zici: f Este o
pustietate far& oameni i fara dobitoace,
data, in mtina Caldeilor !
44. *i vor cumpära cu bani ogoare
vor face zapise pecetluite i cu
martori, in inutul lui Veniamin i in im-
prejurimile Ierusalimului ffi. in cetatile lui
luda, cele de la munt,e, cele de la ses si
de la miaza-zi, caci voi schimba restristea
lor s, zice Domnul.
33.
Fdgdoluinfi pentru mdntuirea lui Israil
asezarea lui in starea cea dintái. Domnul
va sdvdrsi pentru el lucruri mari si ne-
pdtrunse : if va kintddui rdnile, fi va
schimba starea lui cea rea va curdti
de Float. Tara tifi va schimba infdti,sarea :
va avea cetäti, i turme. Odrasla din neamul
lui David va domni fi preottia va fi slu-
jitoare. Aceastei stare va ddinui 9nereu.
i a fost cuvantul Domnului catre
Ieremia a doua oar5, pe cand el tot mai
era inchis in curtea striijuitä:
s Asa graieste Domnul caro a ficut
pämäntul, care i-a dat chip i 1-a intarit,
al citrui nume este Domnul:
Striga-mä i eu iti voi raspunde,
iti voi vesti lucruri mari i nepatrunse
pe care tu nu le stii.
Caci asa zice Domnul Dumnezeul
lui Israil despre casele acestei cetati FA
despre palatele regilor lui luda, care au
fost darâmate ca sä fie prefacute in me-
terezuri impotriva impresurarii FA a sabiei
Caldeilor, venivi sá lupte i sä le
umple cu stärvurile oamenilor pe caro
eu i-am lovit in vapaia mániei mele,
caci am scuns fa¡a mea de la cetatea
aceasta, din pricina färadelegilor lor:
Iati ca voi inchide i voi tämildui
riinile lor si le voi descoperi caile pacii
si ale adevarului,
i voi schimba restristea lui Judo foi
soarta Ierusalimului, voi zidi ca
In vremurile de altadati.
 IEREMIA, 34
si-i voi cur:4i de tot pacatul cu
care au paciituit impotriva mea foi le
voi ierta toate fárádelegile cu care au
pacittuit qi au párasit credinta.
Si Ierusalimul va fi faima mea,
bucuria, lauda 5i slava mea printre
toate popoarele pämäntului care vor auzi
de toate bunitätile pe care eu le voi da
poporului meu. Si se vor infrico5a FA
vor ritmänea inmarmuriti de milostivirile
qi de toatä fericirea pe care eu le-o voi
hiträzi
Aqa zice Domnul: # In locul acesta
pe care voi Il socotiti pustiu, f5,r5, de
oameni i f5,fet dobitoace s, in cetátile
lui ludo, 5i pe ulitele Ierusalimului,
pustii, farit oameni, Mr& vietuitoare
färä picior de om,
Se vor mai auzi cântece de bu-
curie 5i de veselie, cântecul mirelui
al miresei gi al celor care zic: a Läudati
pe Domnul Savaot, di este bun, c5, in
veac tine mila lui ! s, al celor care aduc
jertfa de multumire in templul Domnu-
lui, cäci voi schimba soarta Çärii, ca la
inceput *, zice Domnul.
A5a zice Domnul Savaot: a In
acest loe pustiu, färä oameni i farit
vietuitoare 5i in toate cetätile lui, vor
fi iar:15i tarle pentru ciobani, unde
inchiclä turmele.
In cetätile de la munte, de la yes,
dela miazä zi gi din tinutul lui Veniamin,
in imprejurimile Ierusalimului i In ce-
tätile lui luda, turmele de oi vor trece
iarä5i pe sub mtl,na celui care le numitrit
zice Domnul.
vin zile s, zice Domnul,
a in care voi adeveri fägdduinta mea
de mántuire pe care am fagitcluit-o casei
lui Israil i casei lui Iuda.
In zilele acelea 5i in vremea aceea,
voi odriisli lui David Odrasla dreptätii,
care va face judecatit 5.1 dreptate in tar&
In zilele acelea Iuda va fi mântuit
Ierusalimul va sä15,5Iui in tihnä, 5.1 va
purta numele: a Doranul-este-dreptatea-
noasträ!
Ma zice Domnul: a Nu-i va lipsi
lui David urma5 care si stea pe scaunul
casei lui Israil,
Si preotilor leviti nu le vor lipsi
urmaqi care s5, aduc5, arderea de tot in
758
www.dacoromanica.ro
toatit vremea, B5, inalte fumul prinosului
sä aduc5, jertfi.
Si a fost iarä5i cuvântul Domnului
citre Ieremia:
A5a zice Domnul: Dad, legit-
mäntul meu cu ziva i leglimântul meu
cu noaptea va fi desfiintat, ca ziva
noaptea sä nu mai fie la vremea lor,
Atunci i legitmântul meu cu Da-
vid, robul meu, va fi de,sfiintat, ca sä
nu mai Bib& urma5 care sit stea pe
tronul säu, a5ijderea 5.1 leg5,mantul meu
Cu preotii leviti slujitorii mei.
Precum oastea cerului nu se poate
numära i nisipul mitrii nu se poate
mitsura, a5a voi inmulti eu semintia
robului meu David qi pe leviti, sluji-
torii mei. *
Si a fost cuväntul Domnului citre.
Ieremia FA i-a zis:
a Nu vezi tu ce spun oamenii
ace5tia ? Cele douit neamuri pe care le-a
ales Domnul, le-a lepitdat ; el a dispretuit
poporul säu, care in ochii säi nu mai
este popor. *
A5a zice Domnul: Pe cht este
de adevarat cä am incheiat legitmánt cu
ziva S cu noaptea i ci am ränduit legi
pentru cer 5i pentru
Tot pe atat de adevärat este cit
nu voi arunca semintia lui Iacob 5i pe
robul meu David, ci, din spita lor, voi
lua stä,pitnitori, pentru neamul lui Avraam,
lui Isaac gi lui Iacob ! Cäci voi schimba
restri5tea lor gi mä, voi indura de ei. *
84.
Cuprinderea i deiramarea
Ieremia vestepte lui Sedechia ceea ce
Damnul hotiirise pentru el : cetatea va cam
in mtina Babilanenilor {ii el, regele, va fi
luat in robie. Cuvantul Domnului &lire
leremia in pricina liberârii robilor po-
trivit legii, lucru pe care d,accl l-au Aleut
Iudeii, nu l-au mai (inut, ci i-au intors
sci fie robi. Sedechia va fi dus in
robie, iar cetatea va fi cuprinsei.
1. Cuvitntul Domnului care a fost citre
Ieremia, cand Nabucodonosor, imparatul
Babilonului, impreunä, cu toatit oastea
lui i cu toate impärätiile pimintului su-
puse stärdnirii lui, 5i toate popoarele,
 IEREMIA, 34
pornisera cu ritzboi impotriva Ierusa-
limului i a cetatilor care tineau de el:
a Asa zice Domnul Dumnezeul lui
Israil ! Du-te i spune lui Sedechia, re-
gele lui ludo, astfel: Asa zice Domnul:
Tata. eu voi da cetatea acea,sta in
mana imparatului Babilonului, care o
va arde cu foc,
lar tu insuti nu vei scapa din mama
lui Nabucodonosor, ci vei fi prins i vei
fi dat in mama lui i va yeti vedea
ochi catre och i yeti grad gurii catre
gurit si te vei duce in Babilon.
Dar asculta, cuvrintul Domnului, tu
Sedechia regele lui luda! Asa zice Dom-
nul: Tu nu vei muri de sabie,
Ci vei muri in pace, si precum au
apiins mirezme pentru parintii tiii, care
au domnit inaintea ta, tot asa vor aprinde
pentru tine EA te vor jeli: « 0, Doamne !
Acesta este cuvantul pe care 1-am rostit
eu », zice Domnul.
Atunci proorocul Ieremia a impar-
tasit in Ierusalim lui Sedechia, regele
lui luda, toate cuvintele acestea,
In vreme ce ostirea impäratului Ba-
bilonului se ritzboia impotriva Ierusali-
mului si a tuturor celorlalte cetiiti care
mai ramasesera: Lachisul i Azeca, fiindca
acestea ramaseserit singurele cetati in-
tarite ale lui luda.
Cuvantul Domnului care a fost ea-
tre Ieremia, dupa ce regele Sedechia a
incheiat legimant cu tot poporul din
Ierusalim, ca sa vesteasca libertatea:
Fiecare trebuia sâ dea drumul ro-
bului ori roabei sale, evreu sau evreick
mncât nimeni sä, nu mai aibii, sluga pe
un frate al situ iudeu.
Atunci toti dregittorii i intreg po-
porul, care luasera parte la leglimant,
se invoirit sit lase liberi fiecare pe robul
ori pe roaba sa, i sá nu-i mai slujeascit,
0 inteadevar s'au invoit si le-au dat
drumul.
Dar s'au razgandit in urma si au
adus inapoi pe robii si pe roabele pe
care Ii lasaserä, liberi i i-au silit sa le
fie din nou robi i roabe.
Atunci a fost cuvantul Domnului
catre Ieremia:
Asa zice Domnul Dumnezeul lui
Israil ! Eu am incheiat legamant cu (Ara-
www.dacoromanica.ro
759
mosii vostri in ziva cand i-am scos din
pamântul Egiptului i din casa robiei
si am poruncit:
La sfarsitul celor apte ani, sa dai
drunnul fratelui tau evreu, care ti-a fost
vandut! ase ani sa-ti fie sluga, apoi
sa-1 lali liber ! Ins& parintii vostri nu
m'au ascultat çi nici nu si-au plecat
urechea.
i voi v'ati intors i ati savarsit
ceea ce este drept in ochii mei: fiecare
ati vestit libertatea pentru aproapele
situ, ba ati incheiat i legimant in tem-
plul inchinat numelui meu.
Dar iarasi ati pangLit numele meu
ati adus inapoi robii i roabele ca-
rora le-ati dat drumul de tot, i i-ati
snit sá vit fie robi i roabe. »
De aceea, asa zice Domnul: « Fiind-
ca voi n'ati ascultat de mine IA vestiti
libertatea fiecare fratelui situ i aproa-
pelui situ, eu va voi vesti fibertatea o,
zice Domnul, s pentru sabie, pentru
ciuma i pentru foamete, i vit voi
face groazit pentru toate imparatiile pit-
mantului.
lar pe oamenii care au calcat le-
gamantul meu i n'au cinstit cuvintele
legiimantului pe care I-au incheiat inain-
tea mea, 11 voi face ca pe vitelul pe
care 1-au taiat si au trecut printre bu-
catile lui;
Pe dregatorii lui Iuda si pe dre-
gatorii Ierusalimului, curtenii, preotii
tot poporul, care au trecut printre bu-.
catile vitelului,
Ii voi da in mama vrajmasilor
lor i in mana celor ce cautii, suiletul
lor, iar hoiturile lor vor fi hrani pentru
pasarile cerului i pentru fiarele sal-
batice.
Pe Sedechia, regele lui luda, si pe
dregittorii lui Ii voi da in mina dus-
manilor lor i a celor ce cauta sufletul
lor: in mana ostirii imparatului Babi-
lonului, care a plecat de la voi.
e Tata u, zice Domnul, s voi da
porunca sä se intoarca impotriva acestei
cetati, sit se lupte cu ea, s'o cucereasca
s'o arda Cu foe, iar pe celelalte ce-
tati ale lui Iuda le voi preface in loc
pustiu, färà urmii de om. D
 IEREMIA, 35
35.
Pilda de ascultare a Recabililor. Domnul
porunceste lvi Ieremia sd aduai in
templu cdtiva Recabiti si set' le dea vin
ed bea. Ei spun cd asa le-a poruncit
Ionadab, strdmosul lor, si ciirei porunci ei
se supvn. Ei au venit in lerusalim o datd
cu nelvdlirea Caldeilor. Poporul ed ia
invatilturd de ascultare a legii de la Re-
cabiti. Pentru ascultarea lor, Domnul
ja sd-i fie slujitorii lui.
Cuvántul Domnului care a fost catre
Ieremia, in zilele lui Ioachim, fiul lui
Iosia, regele lui Iuda:
« Du-te la obstia Recabitilor
adu-i in templul Domnului, intr'o chille,
imbie-i sä, bea vin !
Atunci am adus eu pe Iaazania, fiul
lui Ieremia, fiul lui Habatineia, fratii
feciorii lui, precum i toata obstia Re-.
cabitilor,
Si i-am bagat in templul Domnului
In chilia lui Ben-Hanan, fiul lui Ghe-
dalia, omul lui Dumnezeu, care se afla
Ring& chilia dregatorilor i deasupra chi-
liei lui Maaseia portarul, fiul lui
Salum.
Si am pus dinaintea acestor oa-
meni din obstia Recabitilor dini si pa-
hare pline Cu vin i i-am indemnat:
Beti vin ! »
Dar ei mi-au raspuns: Nu bem
vin, fiindc5, Ionadab, fiul lui Recab,
strábunul nostru, ne-a poruncit: « S5, nu
beti vin niciodatit, nici voi, nici copiii
vostri.
Case sil, nu ziditi, ogoare sil nu 85,-
mänati, vii s'a nu saditi i nici s Bta.-
ci cd locuiti in corturi in toate
zilele vietii voastre, ea 85, traiti mult
pe fata pamäntului pe care sunteti
drumeti. »
Si noi am ascultat de porunca lui
Ionadab, fiul lui Recab, strabunul no-.
stru, cuvânt cu cuviint, ca sa nu bem
vin in toate zilele noastre nici noi, nici
femeile noastre, nici fiji, nici fiicele noa-
stre,
S5, nu zidim case ca 85, locuim in
ele, si di nu avem nici vii, nici ogoare,
nici cd facem samn5,turia,
www.dacoromanica.ro
760
Ci srt locuim in corturi i sä as-
cultam i 85, facem intocmai cum ne-a
poruncit stramosul nostru Ionadab.
Dar cand Nabucodonosor impara-
tul Babilonului, a navalit in tarä, ne-am
imbiat: e Haidem s5, intram in Ierusahm
inaintea otirii Caldeilor i Sitienilor !
Si asa se face cii locuim in Ierusalim.
Apoi a fost cuväntul Domnului
c5,tre Ieremia: « Asa zice Domnul Sa-
vaot Dumnezeul lui Israil ! Du-te i spune
Iudeilor i locuitorilor Ierusalimului:
« Oare nu vreti cd luati invataturii, ca
cd ascultati de cuvintele mele ? » zice
Domnul.
# Fiii lui Ionadab, fiul lui Recab,
au tinut cu cinste porunca pe care a po-
runcit-o fiilor cdi 85, nu bea vin, i n'au
käut pana in ziva de azi, fiindcit au
ascultat de porunca stramosului lor.
Dar eu v'am grita voulb cu Axila
si nu m'ati auzit.
Si v'am trimis necontenit pe toti
servil mei prooroci, care v'au predicat:
Intoarceti-v5, cu pocaintä din calle
voastre cele rele i imbunittätiti-v5, fap-
tele voastre si nu umblati dupá dum-
nezei streini cinstiti, ca sä locuiti
In tara aceitsta pe care v'am dat-o
parintilor vostri». Dar n'ati pie-
cat urechile i nici n'ati ascultat de
mine.
Fiii lui Ionadab, fiul lui Recab, au
tinut la porunca pe care le-a dat-o ata-
mosul lar, dar acest popor nu m'a auzit.
Pentru aceasta asa zice Domnul
Dumnezeu Savaot Dumnezeul lui Israil:
Iat5, eu voi aduce peste luda si peste
toti locuitorii Ierusalimului toat5, neno-
rocirea cu care i-am amenintat, fiindcti
le-am vorbit si nu m'au a,scultat, i-am
strigat i nu mi-au raspuns ».
Si obstiei lui Recab asa i-a spus
Ierernia: o Asa zice Domnul Savaot,Dum-
nezeul lui Israil: « FiindcA ascultati de
porunca lui Ionadab, strämosul vostru,
ati p5,zit toate poruncile lui i ati
facut asa precum v'a poruncit,
Pentru aceasta a Fpl. zice Domnul Sa-
vaot Dumnezeul lui Israil: Nu va lipsi
din neamul lui Ionadab, fiul lui Recab,
bärbat care sa nu-mi slujeascii, mie in
toatá vremea! *
 . IEREMIA, 36
36.
Domnul porunceste lui Ieremia sci scrie
intr'o carte toate proletiile care privesc pe
cei din regatul lui hula, poate cci dupd ce
le vor citi se vor poni. leremia a chemat
pe Baruh, care a scris toate cuvintele
Domnului: Citirea ccirii inaintea popo-
rului si a cdpeteniilor. Regele Ioachim,
&clod ce a auzit cuvintele cdr(ii, a tciiat-o
si a ars-o. Domnul porunceste lui Ieremia
sd scrie din nou prole(iile intr'o carte.
Baruh a scris cartea in care Ieremia a
mai addogat i alte proletii.
lar in anul al patrulea al lui Ioa-
chim, fiul lui Iosia, regele lui luda, a
fost cuvantul acesta al Domnului
Ieremia i i-a zis:
o Ia-ti un sul de carte si serie toate
cuvintele pe care ti le-am gräit impo-
triva Ierusalimului, irnpotriva lui luda
si a tuturor neamurilor, din ziva de eänd
am inceput sä-ti vorbesc eu tie, din zi-
lele lui Iosia i pängi in ziva de azi
Poate cei din neamul lui luda, citnd
vor auzi de nenorocirea pe care eu o
pliinuesc impotriva lor, se vor pocgi de
faptele lor cele rele i eu le voi putea
ierta färcidelegile i piicatele lor.
Si a chemat Ierernia pe Baruh, fiul
lui Neria, i Baruh a scris in sulul de
carte din gura lui Ieremia toate cuvin-
tele pe care i le spusese Domnul.
Apoi Ieremia i-a poruncit lui Baruh
asa: o Eu sunt pgzit si nu pot sa mg duc
In templul Domnului,
De aceea du-te tu si propovedueste
in auzul poporului, in templu, inteo zi
de post, toate cuvintele Domnului din
cartea pe care ai scris-o dupg rostirea.
mea ; propovedueste-le in auzul tutu-
ror Iudeilor care au venit din cetgtile
lor,
Poate cg, ruggciunea lor fierbinte
va ajunge piing la Domnul si se vor
pociii de faptele lor cele rele, cad mare
este vgpaia mâniei cu care Domnul ame-
nintg pe norodul acesta!
Si Baruh, fiul lui Neria, a fgcut
intocmai precum ii poruncise proorocul
Ieremia: sä propoveduiascg, în templul
Domnului, cuvintele Domnului serse in
carte.
761
www.dacoromanica.ro
lar in anul al cincilea al domniei
lui Ioachim, fiul lui Iosia, regele lui
luda, in luna a noua, s'a vestit post
inaintea Domnului pentru tot poporul
din Ierusalim i pentru cel care ar mai
veni la Ierusalim din cetatile lui
Si Baruh a citit din carte, in tem-
plul Domnului, in auzul poporului, cu-
vintele lui Ieremia, in chilia lui Ghe-
maria, fiul lui Safan scriitorul, in curten
cea de sus, la Poarta cea Noug, a tem-
plului Doinnului.
Si dupg ce Miheia, fiul lui Ghe-
maria, a ascultat toate cuvintele Dom-
nului cele din carte,
S'a pogorit la palatul domnesc, in
chum scriitorului, unde stiiteau in divan
toti dreggtorii i anume: Elisama scrii-
torul, Delaia, feciorul lui Semaia, El-
natan feciorul luí Acbor, Ghemaria, fiul
lui Safan, Sedechia feciorul lui Hanania,
precum i alti dreggtori impreung cu ei,
Si le-a impartgisit lor Miheia toate
cuvintele pe care el le auzise cand Baruh
le-a citit in auzul norodului.
Atunci toti dregiitorii au trimis
la Baruh pe Iehudi, fiul lui Natania,
pe Selemia, fiul lui Cusi cu vorla: o Adu
cu mitna ta cartea din care ai citit in
auzulpoporului!» i Baruh fiul lui Neria,
a luat cu sine sulul si s'a dus la ei.
Si ei I-au imbiat ziand: o Cite-
ste-ne inch', o datg si in auzul nostru!»
Baruh le-a citit in auzul lor.
Si pe cand ei ascultau toate cu-
vintele acestea, au fost cuprinsi de spaimci
si au zis unul ciitre altul i lui Baruh:
o Trebue si aducem la cunostinta regelui
toate aceste cuvinte ! »
Si au intrebat peBaruh: oSpune-ne,
te ruggm, in ce chip ai putut serie toate
cuvinte/e acestea, din gura lui »
Si Baruh le-a rgispuns: « El mi-a
«pus toate cuvintele acestea prin viu
grai, iar eu le-am scris cu cernealg in
cartea aceasta ».
Atunci dregatorii 1-au imbiat pe
Baruh: Du-te si te ascunde impreung
cu Ieremia ca nimeni sä nu stie de voi! *
Si ei au intrat in curtea palatului
domnesc, iar cartea au lasat-o in chili&
scriitorului Elisama, i i-au impärtäsit
regelui toate cuvintele acestea.
 IEREMIA, 37
Si regele a natmat pe Iehudi sit
aducit sulul, iar el 1-a luat din chilia
lui Elisama scriitorul si 1-a adus. Si a
citit Iehudi dinteinsul in auzul regelui,
al dregiitorilor si al tuturor celor din
suita regelui.
In vremea aceasta, in luna a noua,
regele locuia in palatul de Darla, iar
dinaintea lui avea un lighean de cia-
buni aprinsi.
Si dupI ce Iehudi citise trei-patru
pericope, regele a täiat-o cu cutitul scrii-
torului s'a a aruncat-o incet-incet pe fit-
ratecul cel din lighean, Omit ce tot sulul
a ars pe järatecul cel din lighean.
Si nici regele, nici vre unul din
dregittorii lui, care auziserä toate aceste
cuvinte nu s'au inspäimantat Eli nu si-au
sfäsiat vesnaintele
Ci numai Elnatan, Delaia si Ghe-
maria au stäruit pe Mug& rege sä nu
ardit cartea, dar el nu i-a ascultat,
Ba dimpotrivä, regele a poruncit
voevodului Ierahmeel, lui Seraia, fiul lui
Azriel, i lui Selemia, fiul lui Abdeel.
prindä pe Baruh scriitorul si pe profetul
Ieremia, dar Domnul i-a ascuns.
lar dupä ce regele a ars cartea
cu cuvintele pe care Baruh le scrisese
din gura lui Iereraia, fost-a cuvântul
Domnului cittre Ieremia:
e Ia-ti un alt sul de carte si serie
inteinsul toate cuvintele cele dintäi, care
erau in sulul de carte pe care 1-a ars
Ioachim, regele lui Iuda,
lar lui Ioachim zici: 4 AEA
gräeste Domnul ! Fiindcä tu ai are sulul
acesta de carte Eli ai zis: « De ce ai
Buis inteinsul? iatii va veni impä-
ratul Babilonului i va pustii tara si
va präpàdi dinteinsa pe oaraeni si pe
dobitoace !
Pentru aceasta, asa zice Domnul
despre Ioachim, regele lui Iuda: e El nu
va avea urmasi care ea stea pe tronul
lui David! Trupul lui va fi aruncat afar&
In ziiduful zilei oi in frigul noptii!
si-1 voi pedepsi pe el si pe nea-
mul lui si pe dregätorii lui, pentru färä-
delegea lor i voi aduce peste ei, peste
locuitorii Ierusalimului si peste toatä tara
lui Iuda, toate nenorocirile cu care i-am
amenintat si nu m'au ascultat!
762
www.dacoromanica.ro
Atunci Ieremia a luat o altä carte
i-a dat-o scriitorului Baruh, fiul lui
Neria, care a scris inteinsa din gura
lui Ieremia, toate cuvintele ciírtii pe care
o arsese in foc Ioachim, regele lui luda,
si a mai oi aditogat i alte multe cuvinte
Cu acelasi cupiins.
87.
Rdspunsul lvi Ieremia la solia regelui
Sedechia : Caldeii vor da foc cetätii. Ie-
remia este prins pus la inchisoare in
casa lui Ionatan, care aisci fusese pre-
fdcutel in inchisoare. Regele Sedechia in-
treabd din nou pe profetul Ieremia, pe
care l-a calms la sine din inchisoare, care
este curtintul Domnului. Ieremia fi rds-
punde: o Tu mi fi dat in nzdna impdra-
tului din Babilon » i regele a dal po-
runai inchidd in cvrtea cea strdjuitd.
S'r in locul lui Iehonia, fiul lui Ioa-
chim, a ajuns rege Sedechia. fiul lui
losia, pe care Nabucodonosor impäratul
Babilonului, 1-a pus rege in tara lui
luda.
Dar nici el, nici dregiltorii lui Efi
niel poporul tärii n'au ascultat de cu-
vintele Domnului pe care le-a gräit prin
gura profetului Ieremia.
Atunci regele Sedechia a trimis solie
la Ierernia, pe Iucal, fiul lui Selemia,
pe preotul Sofonie, fiul lui Maaseia, cu
vorbä: 4 Roagii-te pentru noi, la Domnul
Dumnezeul nostru! »
nude& pe vremea aceea Ieremia
umbla nestänjenit prin popor si nu fu-
sese incit aruncat in inchisoare.
Atunci ostirea lui Faraon pornise
din Egipt, iar Caldeii care impresuraseril
Ierusalimul, and au auzit vestea, au ple-
cat din Ierusalim.
$i a foot cuväntul Domnului cittre
proorocul Ieremia i i-a zis:
e Asa zice Domnul Dumnezeul lui
Israil! Jata ritspunsul pe care sit-1 du-
ceti regelui lui luda, care v'a trimis
mä intrebati: e Oastea lui Faraon care
a iepit intru ajutorul vostru se va duce
In tara Egiptului,
lar Caldeii se vor intoarce oi se
vor räzboi impotriva acestei cetitti, o
vor cuprinde si o vor arde cu foe! o
 IEREAIIA, 38
Asa zice Domnul ! Nu va inselati
In cuget,ele voastre si nu ziceti: Caldeii
vor pleca cu totul de la noi», fiindea nu
vor pleca.
Chiar daca veti bate toot& oastea
Caldeilor, care duc rázboi impotriva voit,
stra, i n'ar riimanea decat cativa rii -
niti in corturi, tot s'ar scula i ar da
foc acestei cetitti ! »
Si pe cand oastea Caldeilor se ch-
i abir ea de la Ierusalim, din fata
lui Faraon,
Ieremia a pornit din Ierusalim
vränd sii se clue& in tinutul lui Veniarnin,
ca ea descurce cu oamenii de acolo ceva
treburi de mostenire.
Si and ajunsese tocmai la poarta
lui Veniamin, un stritjär anume Iria,
fiul lui Selemia, fiul lui Hanania, care
faces, de straja acolo, ha oprit pe
profetul Ieremia i i-a zis cu dojanit:
o Tu vrei sä, fugi la Caldei !
Dar Ieremia i-a räspuns: « Min-
ciunit! Nu vreau sit fug la Caldei ! Si
nu ha mai ascultat ce zice. i Iria ha
insfacat pe profetul Ieremia dus
la dregatori.
Atunci dregatorii s'au suparat, hau
batut i hau aruncat in temnita in casa
scriitorului Ionatan, pe care o prefäcu-
sera, in temnitä.
Si asa Ieremia a fost varit inteo
hruba boltitä in care a stat mult vreme.
Atunci regale Sedechia a trimis ca
sa-1 aducii de acolo si intrebat in
taina in palatul situ: « Este acesta care
cuvant de la Domnul? # Si Ieremia i-a
raspuns: o Da! » Si a adflogat: « Tu vei
fi dat in mama imparatului din Babilon
Si Ieremia i-a mai spus regelui Se-
dechia: o Cu ce am pacittuit Inaintea ta,
inaintea dregatorilor tad siinaintea acestui
popor, ca sit ma aruncati in temnita ?
Si unde stint proorocii vostri care
v'au proorocit: s Impäratul Babilonului
nu va veni peste voi si peste Ora
aceasta ?
Dar acum asculta, Maria, Ta,Rege !
Rugaciunea mea sit itiba bar fnaintea
ta: Nu má trimite in casa lui Ionatan
scriitorul, ca sit nu mor acolo !
Si asa regele Sedechia a dat po-
runcit sa-1 inchida pe Ieremia in curtea
763
www.dacoromanica.ro
strajuitit, dea in fiecare zi cite
o paine, din ulita pitarilor, pan& ce s'a
sfärsit toatä painea din cetate. Astfel
Ieremia a stat in curtea cea stritjuita.
88.
Profetul Ieremia este aruncat de e-
niile intr'o cisternd. El este 8C08
de acolo de Ebedmelec Cusitul. Regele
Sedechia vorbeste in taind cu Ieremia si-1
intreabd ce va face Domnui cu rara si Cu
cetatea Ierusalimului. Rdspunsul lui le-
remia : impdratul Babilonului va prinde
pe rege, iar cetatea o va arde cu foe.
Sefatia, fiul lui Matan, si Ghedalia,
fiul lui Pashur, Iucal, fiul lui Selemia
Pashur, fiul lui Malchia, au auzit cuvin-
tele pe care Ieremia le rostea cátre tot
norodul:
o Asa zice Domnul ! Cel ce va sta
In cetatea aceasta va muri de sabie,
de foamete, ori de ciuma, iar cel care
va pleca la Caldei va riimânea cu viata,
îi va lua sufletul ca pe o pradit si va
fi viu. »
Asa zice Domnul: Aceast5, cetate
va &idea in stapanirea ostirii imp:Ara,
tului din Babilon, care o va cuprinde
Atunci dregatorii au zis regelui:
« Omul acesta sit moara, fiindca, el slit-
beste darzenia ostenilor, care au mai
riimas in aceasta cetate, precum i bar-
batia tuturor oamenilor. &Ind le graieste
atari cuvinte. Omul acesta nu se strit-
dueste pentru pacea norodului, ci pentru
nenorocirea lui. »
Dar regale Sedechia le-a raspuns:
« Iatii-1 in mâinile voastre ! Regele n'are
cu ce vb., sta impotrivil ! o
i ei 1-au prins pe Ieremia i hau
aruncat intr'o groapa far& apä, dar 'Ahab',
cu mál. i dupà ce hau lasat in jo» pe
funii, Ieremia s'a cufundat in mal.
Si când a auzit Ebedmelec Cusitul,
un om de curte, care era in slujba re-
gelui, ca au aruncat pe Ieremia in groapa.
in care vreme regele era la poarta
lui Veniamin
A iesit din palatul regelui i i-a
grait astfel:
a Maria Ta, Doamne, rilu au ficut
oamenii acestia, purtitndu-se asa cu pro:»
 IEBEMIA, 39
rocul Ieremia. Ei I-au aruncat in groapa
cea far& apä, ca sä moarit de foame,
fiindd, in cetate nu mai este paine ! »
Atunci regele a poruncit lui Ebed-
melee Cusitul: o Ia cu tine trei oameni
scoate pe profetul Ieremia din groapiti
inainte ca el sit moarä ».
Si Ebedmelec a luat cu sine oa-
menii si a intrat in vesmantäria dom-
neasd FA a luat de acolo bucititi de ves-
minte vechi i rupturi i le-a dat dru-
mul cu funii in groapä, la Ieremia.
Apoi Ebedmelec i-a zis lui Ieremia:
o Pune aceste buchti de vesminte vechi
aceste rupturi la subtiori pe sub fu-
nü Si Ieremia a fä,cut asa.
Si 1-au tras pe Ieremia in sus cu
funiile i 1-au scos din groaptti. i Ie-
remia a stat de aci incolo in curten cea
sträjuitä.
Dupä acestea, regele Sedechia a
trimis sä, aducä pe proorocul Ieremia
la el, la usa a treia a templului Dom-
nului. Si regele i-a zis lui Ieremia: o Am
sä, te intreb ceva, dar nu thinui nimio
de mine! »
Atunci Ieremia i-a räspuns lui Se-
dechia: Daciti iti voi spune, tu mä,
vei omori, iar dad, te voi sfatui, nu mä,
vei asculta n.
Si. regele Sedechia a fä,cut lui Ie-
remia acest jurämtint in o Viu
este Domnul care ne-a dat viatä, dad
te voi omori sau te voi da in mama
acestor oameni care cautiti sufletul tau! s
Atunci Ieremia i-a räspuns lui Se-
dechia: o Asa gräieste Domnul Dumnezeu
Savaot, Dumnezeul lui Israil! Dad, te
vei preda dregätorilor impäratului din
Babilon, iti vei scäpa viata i cetatea
aceasta nu va fi arsä cu foc, i vei träi
si tu i casa ta;
lar dad, nu te vei preda dregitto-
rilor impäratului din Babilon, aceastä
cetate va fi datä in mainile Caldeilor,
care îi vor da foc, lar tu nu vei scdpa
din mama lor ».
Si regele Sedechia i-a räspuns lui
Ieremia: o Mi-e teamä, ca nu cumva
fiu dat in mama Iudeilor, care au trecut
la Caldei, radä, de mine ».
Dar Ieremia i-a ritispuns: o Nu te
vor da! Ascultä deci de glasul Dom-
764
www.dacoromanica.ro
nului pentru cele ce iti gräiesc tie
iti va merge bine FA vei famânea cu viatä !
lar dad, tu nu vei vrea sä te
preclai, iatiti ce mi-a descoperit Domnul:
« Toate femeile care vor rämä'nea
In palatul regelui din luda vor fi duse
la dregätorii impitiratului din Babilon
ele vor zice: « Prietenii täi cei de aproape
te-au inselat si au pus mana pe tine,
indatti ce te-au vilzut cu picioarele
bägate in mal, ti-au intors spatele ».
Toate femeile i fill tai vor fi
dusi la Caldei, i nici tu nu vei scapa
din mitina lor, ci impitiratul Babilonului
te va prinde, lar cetat,ea aceasta va fi
arsä.
Atunci Sedechia a zis lui Ieremia:
o Nimeni sti nu stie despre aceastä, vor-
bire, dad nu vrei sti mori.
Dar dad: dregtitorii vor afla cä
eu am vorbit cu tine i vor veni si te
vor intreba: « Spune-ne ce-ai gräit cu
regele, nu ne täinui nimio, dacä, vrei
nu te omorim, FA ce ti-a spus regele »,
Tu sä, le räspunzi: « Am citizut cu
rugticiunea mea fierbinte in fata regelui
ca sá nu má dud, inapoi in casa lui
Ionatan i sä, nu mor acolo s.
Si, inteadevar, toti dregititorii au
venit la Ieremia i I-au intrebat, iar el
le-a dat räspunsul pe care il poruncise
regele. Atunci 1-au läsat in pace, fiindd
nimeni nu auzise vorbirea lor.
Si Ieremia a stat in curtea cea
stnjuitá panä, in ziva cuprinderii Ieru-
salimului.
39.
Nabucodonosor, impciratul Babilonului, ca-
cereste I erusalimul. Regele Sedechia tulle
ca octstea, dar este prins i atlas 'inaintea
lui Nabucodonosor la Ribla. Regelui i-a
scos ochii ; a omorit pe cei doi iii ai lui,
precum si pe tofi dregiitorii regatului
luda. Jeluirea cetcitii. Nab ucodonosor
ocroteste pe I eremia. Pro/ef ja lui I eremia
pentru Ebedmelec Cusitul, care va sea-pa
Cu victid
1. Iatä cum a fost cuprins Ierusalimul:
In anul al noutilea al lui Sedechia, re-
gele lui Iuda, in luna a zecea, a pornit
Nabucodonosor, impäratul Babilonului,
 IEREMIA, 40
impreun5, Cu toatá armata lui impotriva
Ierusalimului i I-a impresurat,
lar in anul al unsprezecelea al lui
Sedechia, in luna a patra, in ziva a noua
a lunii, a cazut cetatea.
Atunci au venit toti dregatorii im-
pAratului din Babilon i s'au asezat la
poarta cea din mijloc: Nebuzaradan, ca-
petenia garzii imparatesti, Nebusazban,
Nergalsareter, Rab-Mag, precum i cei-
lalti dregatori ai imparatului din Ba-
bilon.
Mid Sedechia, regele Iui luda, pre-
cum si toti luptAtorii lui i-au vazut, au
fugit, iesind noaptea din cetate prin gra-
dina regelui i pe poarta dintre cele
doug, ziduri, si au luat drumul spre
Araba.
6. Dar oastea Caldeilor s'a luat dup5,
ei si a ajuns pe Sedechia in baraganul
Ierihonului, 1-a prins i l-a adus la Na-
bucodonosor, imparatul Babilonului, care
era la Ribla, in tinutul Hamatului.
imparatul BabilonuIui it judeca i ho-
El ucise pe cei doi fii ai lui Se-
dechia, in Ribla, sub ochii tatalui lor,
asijderea ucise imparatul Babilonului
pe toti dregatorii lui Jada.
Apoi, lui Sedechia i-a scos ochii
l-a ferecat in lanturi ca ducä cu el
in Babilon,
Caldeii au dat foc palatului dom-
nesc i cazelor gospodarilor i au däramat
zidurile Ierusalimului.
Poporul care mai ramiísese in ce-
tate i coi care trecuserä, la el, precum
celalalt norod al tarii, Nebuzara-
dan, capetenia garzii, i-a dus robi in
Babilon,
lar saracimea poporului, care nu
avea nici de unele, Nebuzaradan, ca-
petenia garzii, a lasat-o in luda i i-a
dat atunci vii i ogoare.
Ins& cu privire la Ieremia, Nabu-
codonosor, imparatul Babilonului, i-a dat
lui Nebuzaradan, cäpetenia garzii, po-
runca:
o Ada-1 aici i ochii tai sä fie la
el! Nu-i face nici un au, ci dimpotriva
ceea ce-ti va cere! »
Atunci Nebuzaradan, eapetenia gar-
zii imparatesti, Nebusazban, Babes,*
www.dacoromanica.ro
765
Nergalsareter i Rab-Mag, impreunä
cu toti dregatorii imparatului din Ba-
bilon,
Au trimis si au adus pe Ieremia
din curtea cea strajuitä, i l-au dat in
seama lui Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul
lui Salan, ca «5,4 tin5, in casa sa. i asa
el a stat la un loe cu norodul.
Si pe cand Ieremia se afla inchis
In curtea cea strajuita, a fost euvantul
Domnului catre el:
o Du-te i spune lui Ebedmelec
Cusitul: o Asa zice Domnul Dumnezeul
lui Israil: eu voi adeveri graiu-
rile mele impotriva cetatii acesteia spre
rau, iar nu spre bine. i se vor adeveri
inaintea ochilor tiii! »
o Si in ziva aceea - zice Dom-
nul, o te voi mantui i nu te voi
da in mana acelor oameni de care ti-e
groaza,
Ci te voi scapa si nu vei cadea
In ascutisul sabiei. i sufletul tau va
fi ea si când ai fi dobAndit o pradA,
fiindcá ai nadajduit in mine », zice
Domnul.
40.
Profetul lerentia se intillnWe cu Nebuza-
radctn, cdpetenia gdrzii impiirdteisti, care
li ingdclue ed rdmtinei in patrie sau sit
meargd in Babilon. Ghedalia este avezat
de Babiloneni airmuilor al (drii. El adund
pe Iudei la un loe, la Mitpa. Ghedalia
este vestit cd va li, omorit de Ismail,
lui Natania, dar nu crede.
Cuvântul Domnului care a fost catre
Ieremia, dupa ce Nebuzaradan, cApetenia
garzii imparatesti, ii l'Asase slobod in
Rama, unde fusese gasit ferecat in lan-
turi, in mijlocul robilor Ierusalimului
ai lui luda, care trebuiau sa fie dusi
In Babilon.
Atunci cApetenia garziiatrimis dupa
Ieremia i i-a zis: o Domnul Dumnezeul
tau a amenintat locul acesta cu aceastä
nenorocire,
Si acum a adus-o peste el si Dom-
nul FA-a adeverit amenintarea lui intoc-
rnai, i aceasta vi se intamplii fiindca
ati piicatuit impotriva Domnului i n'a%i
ascultat de glasul lui.
 IEREMIA, 41
Iatit c astiizi te-am slobozit din
lanturile care-ti ferecau mainile tale!
Dacä socotesti cu cale sä mergi cu mine
In Babilon, vino, si ochiul meu te va
ocroti, iar dacit nu socoti e este ni-
merit sà, vii cu mine in Babilon, stai!
Vezi, tot ptimitntul tarii este inaintes,
ta, du-te incotro crezi ca e bine si ti-e
drag sä te duci!
Iar dac5, socotesti 6, este mai bine
85, stai aici, du-te la Ghedalia, fiul lui
Ahicam, fiul lui Safan, pe care impit-
ratul Babilonului 1-a pus ocärmuitor al
tärii lui Iuda i stai cu el in mijlocul
poporului, ori du-te incotro ti-e drag
sit te duci ! » Si cäpetenia garzii i-a
däruit merinde i daruri i i-a dat dru-
mul.
Atunci Ieremia s'a dus la Mitpa,
la Ghedalia, fiul lui Ahicam, si a stat
cu el in mijlocul poporului care mai
ritmäsese in tara.
Si daca au auzit cäpitanii ostirilor
care stäteau In camp deschis, eä impä-
ratul Babilonului a pus citrmuitor al
tárii pe Ghedalia, fiul lui Ahicam,
i-a incredintat oameni, femei i copii,
impreuna cu säräcimea tärii, care nu fu-
seser5, dusi in robie,
Au venit la Ghedalia, care era in
Mitpa, ei impreunii cu oamenii lor
anume: Ismail, fiul lui Natania, Iohanan
Ionatan, fiii lui Careah, Seraia fiul
lui Tanhumet, fiii lui Efai din Netofa
Iezania, fiul Maacatitului.
9. Si Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul
lui Safan, i-a incredintat cu juramânt
pe ei i pe oamenii lor: o Nu vä fie
team& de dregatorii Caldeilor ! Stati in
tara i slujiti pe imparatul Babilonului
va va merge bine!
lar eu, iatti cii aunt inainte stä-
tätor pe fang& Caldeii care au nävitlit
peste noi. Voi sing strängeti vinul, poa-
mele i untdelemnul i puneti-le in jitni-
tele voastre j locuiti in cetatile in care
sunteti asezati! »
Gaud au auzit toti Iudeii care fu-
giserit in Moab, in Amon i in toate
tärile megiese, cit imparatul Babilonului
a mai litsat o riimásitä in luda i ca a
pus ocarmuitor peste ei pe Ghedalia,
fiul lui Ahicam, fiul lui Safan,
www.dacoromanica.ro
766
Toti Iudeii s'au intors din toate
locurile pe uride se imprästiaserit i au
venit in luda, la Ghedalia, care se afla
In Mitpa. Si in anul acela au strans vin
foarte multe poame.
Apoi Iohanan, fiul lui Careah,
toti cäpitanii de ostire, care aveau sälas
in câmp deschis, au venit la Ghedalia
In Mitpa,
Si I-au intrebat: o Ai tu oare
stiintit cit Baalis, regele Amonitilor, a
trimis pe Ismail, fiul lui Natania, sä, te
omoare ?>> Dar Ghedalia, fiul lui
cam, nu i-a crezut.
Si Iohanan, fiul lui Careah, i-a zis
In taind lui Ghedalia in Mitpa: s Ingli-
dueste sä, omor peIsmail, fiul lui Natania,
fänä sä, stie nimeni! Pentru ce sä, te
omoare el pe tine i sit impriístie din
nou toti Iudeii, care s'au adunat pe
Iiing5, tine i asa sä, piarä, riimitsita lui
luda? »
Dar Ghedalia, fiul lui Ahicam, i-a
räspuns lui Iohanan fiul lui Careah:
o Nu faptui asa ceva, fiindcg, ceea ce
zici despre Ismail este minciunä ! »
41.
Onwrirea lui Ghedalia in Mifpa. Ismail
a mai onwrit i cclOva pelerini care veneau
la Mitpa si meiceleirindu-i i-a aruncat
infro fcintamei. A mai luat fi robi, pe care
i-a liberat Ioh,anan, lui Careah, i i-a
adus la Ghidrot-Chimham, ldngeí Betleem,
ca de acolo treaca- la Egipt, ciici se
temeau de Caldei.
Insä in luna a §apte-a Ismail, fiul
lui Natania, fiul lui Elisama, de neam
regesc, a venit in Mitpa cu dregatorii
regelui i insotit de zece oameni la Ghe-
dalia, fiul lui Ahicam.
Si pe &and ospätau ei acolo in Mitpa,
s'a ridicat Ismail, fiul lui Natania, i cei
zece oameni ai lui si au lovit pe Ghe-
dalia, fiul lui Ahicam, cu sabia. Astfel
a omorit el pe oCarmuitorul pe care im-
paratul Babilonului 11 pusese peste tara.
Ismail a mai omorit pe toti Iudeii,
pe toti Caldeii si pe toti ostasii care se
aflau cu Ghedalia In Mitpa.
A doua zi dupä omorlrea lui Ghe-
dalia, pe când nimeni nu stia de aceasta,
 IEREMIA, 42
Au sosit oameni din Sihem si din
Silo cu barbile tunse, cu vesmintele sfa-
siate, cu scrijilituri pe trup, ca prinoase
cu tarnaie in manit, ca sa le aduca
la templul Domnului.
Atunci Ismail, fiul lui Natania, a
iesit intru intampinarea lor, din Mitpa,
pe and ei mergeau si se jeleau, si and
s'a intalnit cu ei i-a imbiat ziand:
Veniti la Ghedalia, fiai lui Ahicam ! »
Si dupa ce au ajuns in mijlocul
cetätii, Ismail, fiul lui Natania, impreunit
ca oamenii lui i-au macelarit i i-au
aruncat inteo antana.
Zece din oamenii care se aflau acolo
s'au rugat de Ismail: « Nu ne omori,
aci avem merinde ascunse in camp:
orz, untdelemn i miere ! i-a
ant si nu i-a ucis ca pe fratii lor.
Dar fantana in care Ismail aruncase
hoiturile oamenilor pe care Ii omorise
era o fantana mare, aceea, pe care o facuse
Asa, and se apara impotriva lui Baesa,
regele lui Israil.Aceastä, antana, Is-
mail, fiul lui Natania, a umplut-o de
oameni morti.
Dupä, aceasta, Ismail a luat in
robie toatit ramasita, poporului care se
gasea in Mitpa, domnitele, precum
celalalt popor din Mitpa, pe care Nebu-
zaradan, capetenia garzii, 11 daduse in
paza lui Ghedalia, fiul lui Ahicam; pe
acestia Ismail, fiul lui Natania, i-a luat
robi si a purces la drum ca sa-i treaca
granita la Amoniti.
Mild a aflat Ionatan, fiul lui Careah,
toti capitanii oastei, despre ticalosia pe
care o faptuise Ismail, fiul lui Natania,
Au luat toti oamenii lor si au
pornit sa faca ritizboi cu Ismail, fiul lui
Natania, si au dat peste el la iazul cel
mare din Ghibeon.
Gaud oamenii lui Ismail au vlizut
pe Iohanan, fiul lui Careah, i pe toti
capitanii ostirii care 11 insoteau, s'au
veselit,
Si tot poporul pe care Il ducea
Ismail din Mitpa in robie s'a rasucit
a trecut de partea lui Iohanan, fiul lui
Careah.
lar Ismail, fiul lui Natania, a sapat
din mana lui Iohanan cu opt oameni
a trecut in tara Amonitilor.
767
www.dacoromanica.ro
Apoi Iohanan, fiul lui Careah,
impreuna cu toti capitanii de ostire, care
11 insoteau, au luat tot norodul care mai
ramdsese i pecare Ismail, fiullui Natania,
11 robise din Mitpa, dup.& ce omorise
pe Ghedalia, fiul lui Ahicam: barbati
osteni, femei, copii, oameni de curte,
pe care el Ii adusese din Ghibeon,
I-au adus cu ei i au facut popas la
Ghidrot-Chimham, langa Betleem, ca de
acolo sit treacit in Egipt,
Departe de Caldei, de care se
temeau, fiindca Ismail, fiul lui Natania,
ucisese pe Ghedalia, fiul lui Ahicam, pe
care iiriparatul Babilonului Il pu.sese
c:irmuitor al tarii.
42.
Ieremia hind imbiat de al pitanii
precum fi de norod, sd cadd cu rugeiciumea
lui inaintea Domnului, intreabd pe Dom-
nul. El le aduce riispuns de la Domnul
ed rdritânci sub stdpinirea Caldeilor, in
lard, 9i ed ?la se ducd in Egipt, uncle
vor muri de sable, de loame i de ciumd.
Apoi toti capitanii ostirii, impre-
unit cu Iohanan, fiul lui Careah, Azaria,
fiul lui Maaseia, i tot norodul mic
mare,
S'au apropiat de profetul Ieremia
i-au zis: o Aibit har inaintea ta ruga-
ciunea noastra ces, din inimä qi roaga-te
pentru noi la Domnul Dumnezeul tau,
pentru toti care au mai ramas din Iuda,
6,6 din multi ce eram, am ritmas putini
precum ne vezi cu ochii
Domnul Dumnezeul tau sä ne arate
calea pe care sa apucam i ce sit facem !
Dar profetul Iereruia le-a ritspuns:
o Am auzit! Iatä, eu mä voi ruga la
Domnul Dumnezeul vostru dupit spusa
voastra si tot ceea ce-mi va raspunde
Domnul, vi-1 voi impartiisi you& far&
sa va tainuesc nimio.
Atunci ei au incredintat pe Ieremia
zicand: « Domnul sa% ne fie martor ade-
várat i credincios, daca noi nu vom
urma intocmai toate poruncile pe care
Domnul VI le va descoperi tie !
Ori de va fi bine, ori de va fi rau ,
noi vom asculta de glasul Domnului
Dumnezeului tau, catre care noi te tri-
 IEREMIA, 43
mitem; dar noi t i m di, va fi spre feri-
cirea noasträ, dac5, vom asculta de gla-
sul Domnului Dumnezeului nostru! »
lar dupit un ritstimp de zece zile,
a fost cuvantul Domnului cittre Ieremia.
Si el a chemat la sine pe Iohanan,
fiul lui Careah, si pe toti capita,nii osti-
rilor EA tot poporul de la mic la mare,
Si le-a gritit: « Asa zice Domnul
Dumnezeul lui Israil &Litre care voi m'ati
trimis, sit cad cu rugitchmea voastrii
inaintea lui:
« Dacit voi yeti sta nestriimutati
in aceastä tara, v5, voi cladi iariisi
nu v5, voi mai dariima, va voi
si nu va voi mai smulge, fiindcit imi pare
fau de nenorocirea pe care v'am pri-
cinuit-o.
Nu vit temeti de impäratul Babi-
lonului, de care va prinde spaima, nu
v5, temeti », zice Domnul, eu
sunt cu voi ca sä, va mântuesc i sä vit
scap din mans, lui.
Si eu voi cere indurarea lui pentru
voi i el se va indura de voi i va va lass,
sä locuiti in pitmantul patriei voastre.
Dar ciao& voi yeti cugeta impo-
trivh: o Nu vrem sä locuim in tara
aces,sta » i nici nu yeti asculta de glasul
Domnului Dumnezeului vostru,
Ci yeti zice! o Nu! » Sä ne ducem
in tara Egiptului, sä nu mai vedem
r5,zboi, i nici sunet de trambita sit' nu
auzim i sit nu fim flamanzi de paine,
ei acolo sa ne sálasluim a,
Ascultati, acum, cuviintul Dom-
voi care ati mai ramas din Iuda!
« Asa zice Domnul Savaot Dumnezeul
lui Israil: o Dacit voi chibzuiti in mintea
voastra sä plecati in Egipt ca sit vit
säläsluiti inteinsul,
Sabia de care vii infricosati, va
va ajunge in tara Egiptului i foamat
de care v5, temeti va veni pe urma voas-
tr5, in Egipt i yeti muri acolo.
Si toti oamenii care qi-au intors
fata spre Egipt, ca sà se duc5, i sit se
aseze intr'insul, vor muri acolo de Babia,
de foamete EA de ciumä. i nimeni nu va
scäpa, nici nu se va mitntui de nenoro-
cirea pe care o voi aduce peste ei. »
Citici asa zice Domnul Savaot, Dum-
nezeul lui Israil: o Dupit cum am värsat
768
www.dacoromanica.ro
vapaia urgiei mele peste locuitorii Ieru-
salimului, asa voi vársa urgia mea peste
voi and via yeti duce in Egipt, i yeti
ajunge de blestem si de uimire, de ocara
de ras f;,i nu yeti mai vedea locul
acesta. »
Si vouit celor din rämäsita lui
luda, iatä ce v'a gräit Domnul: a Nu
plecati in Egipt! Sit stiti bine c5, astäzi
eu v'am dat de stire.
Và faceti räu you& insiva, and
ma trimiteti la Domnul Dumnezeul
vostru i stitruiti: oRoagit-te pentru noi
la Domnul Dumnezeul nostru si tot ceea
ce va grai Domnul Dumnezeul nostru,
descopere-ne nouit ca sit implinim !
Astitzi v'am descoperit, dar n'ati
ascultat de glasul Domnului Dumne-
zeului vostru, i nici de vre-unul din
toate cele cu care m'a trimis sà vi le
propoveduesc vouä !
Acum sa stiti bine! Voi yeti muri
de sabie, de foame si de ciuma in tinutul
In care vreti sà vä !»
43.
Ei n'au ascultat de glasul 0 de porunca
Domnului, ci au plecat in Egipt, ludnd
fi pe Ieremia Cu ei, 0 au ajuns pand la
Tahpanhes. Dar aici leremia insullat de
Domnul vestelste supunerea Egiptului de
cdtre Nabucodonosor, impdratul Babilo-
nului.
i dup.& ce a isprävit Ieremia de
spus poporului toate cuvintele Domnului
Dumnezeului lor, cu careDomnul Dumne-
zeul lor 11 trimisese sit le spun5
Azada, fiul lui Maaseia, Iohanan,
fiul lui Careah i impreuna cu toti oame-
nil lui Ieremia au zis: o Min-
ciunit graiesti! Domnul Dumnezeul nos-
tru nu te-a trimis sä ne spui: Nu plecati
In Egipt, ca sä vä asezati intr'insul
Ci Baruh, fiullui Neria,te tot asmuta
impotriva noastra, ca sà ne dea in mane,
Caldeilor sä ne omoare, ori sä ne ia robi
In Babilon.
Astfel Iohanan, fiul lui Careah, cu
toti ciipitanii ostirilor i impreun5, cu
intreg poporul n'au ascultat de glasul
Domnului, ca 85, stea in pämäntul lui
Iuda,
 IEREMIA, 44
Ci Iohanan, fiul lui Careah, i toti
capitanii ostirilor au luat pe toti cei care
mai ramasesera din luda si care se inter-
sesera dintre toate popoarele pe unde
fusesedi imprastiati, sa locuiesca in luda:
Barbati, femei, copii, derange, in
sfirsit pe toti aceia pe care Nebuzaradan,
capetenia gárzii, Ii incredintase lui Ghe-
dalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Safan, cum
si pe profetul Ieremia si pe Baruh, fiul
lui Neria,
Si au trecut in tara Egiptului, in
loo sit asculte de &sal Domnului.
au ajuns pan& la Tahpanhes.
Dar la Tahpanhes a fost cuvintul
Domnulai catre Ieremia:
s Ia cu mana ta pietroaie i le in-
groapa, in fata Iudeilor, in caldaramul
de dub: mizi de la poarta palatului bu Fa-
raon din Tahpanhes,
Si le apune: s Asa zice Domnul
Savaot, Dumnezeul lui Israil: 'eta eu
voi aduce pe robul naeu Nabucodonosor,
imparatul Bablionului, si el Ii va pune
tronul situ deasupra acestor pietre pe
pe care tu le-ai ingropat si el Ii va in-
tinde peste ele schiptrul situ.
Si va veni si va infrange Egiptul:
care va fi pentru moarte va fi omorit,
cel pentru robie va fi dus in robie qi
cel pentru sabie va fi °merit cu sabia.
Si va da foe templelor dumne-
zeilor Egiptului si le va arde, ei-i va lua
In robie i va pureca pamántul Egip-
tului, precum puree& ciobanul Barka luí,
si de acolo va pleca cu santitate;
Si va sfarama obelisctuile din Ce-
tatea Soarelui din Egipt, iar templele
dumnezeilor Egiptului le va arde cu foe !*
44.
Lupta lui leremia ca Iudeii inchintitori
la idoli cu care se dusese in Egipt. Cu-
vtIntul ameninfdtor al lui Ieremia impo-
triva Iudeilor, cdrora le aratd cd toatd
nenorocirea care s'a abcitut peste ei este
din pricina idololatriei. .Rdspunsul obstiei
si al lemeilor cci vor sci se inchine imparci-
tesei c,erului. Alt cuvdnt de ameninfare al
lui Ieremia, ardidnd nenorocirile care se
vor ndpusti peste el,.
1. Cuvantul Domnului care a fost
catre Ieremia, impotriva tuturor Iudeilor
769
www.dacoromanica.ro
care locuiau in Egipt, in Migdol, in Tah-
panhes, in Nof i in tinutul Patures:
s A§8., zice Domnul Savaot, Dumne-
zeul lui Tamil! Ati vazut toate nenoro-
rocirile pe care le-am adas &supra
lerusalimului i asupra tutaror cetatilor
lui luda, care sunt astazi niraicite
fárä picior de om in ele,
Numai din pricina faradelegilor pe
care le-au 4, faptuit, ea sit mä, atate,
umbland ni, educe-, jertfii, de thmaie
slujire la dumnezei streini, pe care nici ei,
níci voi i nici pärintii vostri mi i-au
cunoscut I
Atunci v'am trimis necontenit pe
toti servii mei prooroci ca sä va spuna:
Nu savarsiti aceste lucruri cumplite
pe care en le wise! a
Dar ei n'au ascultat i nici nu si-au
plecat urechea, ca sä, se pocaiascit de
faradelegile lor: sa nu mai aduca jertfa
de tamale la dumnezei streini.
De aceea vapaia urgiei mele s'a
värnat si a párjolit cetittile lui luda
ulitele lerusalimului, iar cetatik au fost
preficute in daramaturi i in pustietate,
precum se vede in ziva de azi.
Si acum, iatii, ce zice Domnul Savaot,
Duranezeul lui Lsrail: «Pentru ce vEt pri-
cinuiti voua, Inivá aceasta Mare neno-
recite, de faceti sa piara din luda
barbati, femei, copii i prunci, ca di nu
mai ramitneti nici unul,
Melinda-ma cu lucrurile máinilor
voastre i aducand jertfe de tamaie durn-
nezeilor streini din tare Egiptului, in
care ati venit sa locuiti, ea ea fiti nimi-
eiti i cd liti buni de ble,stem si de bat-
jocura pentru toate popoarele Oman-
tului ?
Ati uitat faradelegile pärintilor vos-
tri, faradelegile regilor lui Iuda si ale
dregatorilor lor, i fáradelegile femeilor
voastre pe care le siivarseau in tara lui
luda si pe ulitele Ierusalimului?
Ei nu s'au pocitit nici pan& in
ziva de azi, nici nu se tem i nici nu umbla
In legea mea si in pravilele mele, pe care
eu le-am asezat in fata voastrit j in
fata parintilor vostri.
Pentru aceasta, asa zice Domnul
Savaot, Dumnezeul lui Tat& ea
49
 IEREMIA, 44
voi atinti privirea mea spre voi, spre
nenorocire, ea sä pripiidesc intregul luda!
Apoi voi lua pe cei din ramitsita,
lui luda, care si-au intors privirea cu
gaud eh se dual,' in tara Egiptului
sitlitsluiasch, acolo: ei vor fi cu
växsire nimiciti in tara Egiptului vor
&idea de sabie si de foame, i de la mks
phnä, la mare vor pieri de sabie i vor
muri i vor ajunge de blestem, de pominä,
de ocarit si de batjocurit.
Atunci voi pedepsi pe toti locui-
torii thrii Egiptului, precum am pedepsit
Ierusalimul cu sabie, cu foamete i cu
ciumg,
Si nimeni nu va salpa si nu va
riimitnea cu viatä nimeni din cei care au
venit sh se aseze in Egipt, ca sh se mai
intoarcä, in luda, cu toat,e cá, ei vor nitzui
sit se intoarch i sä, locuiascit in patrie;
dar nu se vor intoarce decitt chiva
fugari.*
Atunci toti bärbatii aceia care
stiau pe femeile lor eh' aduc jertfh de
thmhie la dunmezei streini, impreunit
Cu toa,te femeile care fäcuserit mare adu-
nare acolo, si tot norodul care locuia in
Ora Egiptului i in tinutul Patures, au
räspuns astfel:
4 Noi nu vom asculta cuvantul pe
care tu l-ai graft in numele Domnului,
Ci vom face ceea ce am fitgitduit
cu gura noasträ: sh' aducem jertfä, de
tàmâie impOrätesei cerului i jertfe cu
turnare, precum am adus noi,
nostri, regii i dregittorii nostri in ceti-
tile lui luda i pe ulitele Ierusalimului.
Pe-atunci ne saturam de phine, eram
fericiti pi nu stiam ce este nenorocirea.
Dar de chnd am incetat cu jertfa
de tamale i cu turnitrile pentru impli-
rateasa cerului, indurilm de toate
suntem secerati de sabie i de foamete ! o_
Si femeile au räspuns: Iar chnd
aduceam impáratesei cerului jertfit de
tamtlie i turnitri, era cumva fiträ, vrerea
bArbatilor nostri eä, faceam turte cu
chipul ei i aduceam jertf& cu turnEri ?*
Atunci Ieremia a graft &titre tot
poporul, dare barbati i catre femei
tuturor oamenilor care ii rhspunseserh,
aceste cuvinte:
4 Dunmezeu adue aminte de
770
www.dacoromanica.ro
jertfa de tiimhie pe care voi ati adus-o
In cetittile lui luda si pe ulitele Ierusa-
limului, voi, pärinii vostri, regii, dre-
gatorii vostri, precum i poporul thrii,
ea s'a suit la mima sa!
Si el n'a mai putut indura fap-
tele rele i grozhviile pe care voi le tap-
tuiti, pentru aceea tara voastrit a fost
prefä,cutit in mormane de ditritmatuii,
lucru de spaimä si de blestem i fan',
locuitori, precum este astitzi;
Fiindch ati aprins tämttie, ati
phatuit impotriva Domnului i n'ati
asculta,t de glasul Domnului i in legea
lui, dupti orânduirile lui i intru desco-
perhile lui n'ati umblat, din pricina
aceasta a slobozit peste voi aceasth nano-
rocire, precum se vede in ziva de azi.*
Si a mai propoveduit Ieremia la
toti oamenii si la toate femeile: Ascul-
tati cuvântul Domnului, voi toti Iudeii
din tara Egiptului !
Asa graieste Domnul Savaot, Dum-
nezeul lui Israil: Voi i femeile voastre
ati rostit cu gurile i ati indeplinit cu
mäinile voastre: Vona implini juruin-
tele noastre pe ca,re le-am fitcut
aducem jertfit de thmhie i cu turnari
imphrhtesei cerului! Tinqi cu thrie la
kumintele voastre i aduceti jertfele cu
turrari ale voastre!
De aceea, ascultati cuvintul Dom-
nului, voi toti Iudeii care locuiti in tara
Egiptului! Inteadevitr, mà jur pe nu-
mele meu cel mare o, zice Domnul
Niciodath numele meu nu va mai fi
rostit de vre-un Iudeu undeva in Egipt
foi eS zich: Viu este Domnul!
lath ch, eu voi veghia peste ei,
spre nenorocire §d nu spre fericire,
iar toti Iudeii din tara Egiptului vor fi
priipäditi cu desitvhrsire de sabie si de
foamete.
Dar numai chiva, care vor scrtpa
de sabie, se vor intoarce din Egipt in
Iuda, i atunci se vor incredinta toti cei
care au ramas din Jada i s'au dus in
Egipt sà se aseze acolo, al cui cuvhnt
are mai multi', tärie, al meu, ori al ion !
Si iatá care vh va fi semnul
vS voi pedepsi in locul acesta, ca
stiti cS amenintarea mea se va adeveri
impotriva voasträ spre feu »:
 IEREMIA, 45, 46
30. Aaa zice Domnul: « Iat eu voi
da pe Faraonul Hofra in mana vritj-
maailor säi i in mana celor ce vor sa-i
ja viata, precum am dat pe Sedechia,
regele lui Iuda, in mama lui Nabucodo-
nosor, imparatul Babilonului, vfajmaaul
eau, care cauta viat,o lui ! »
45.
Cuvlintul de mlingtliere al lui Ieremia
ccitre Baruh.
Cuväntul pe care proorocul Iere-
mia I-a graft lui Baruh, fiul lui Neria,
child in anul al patrulea al lui Ioachim,
regale lui Iuda, i-a serie in carte aceste
cuvinte din rostirea lui:
e Aaa zice Domnul Dumnezeul lui
Israil despre tine, Baruh!
Fiindca tu te jeleati: i Vai de
de mine, ca Domnul a adaugat jale
peste durerea mea, sleit sunt de sus-
pinul meu ai nu-mi aflu odihnä!
A§8, sà,-i spui: AEA zice Dom-
nul ! e Eu zideso i eu &dram, i ceea ce
am sitdit, eu smulg acelaai lucru
pentru toata tara!
Vrei sä ceri lucruri mari pentru
tine ? Nu cere ! Cäci iatä eu voi aduce ne-
norocire peste toati faptura»,zice Dom-
nul,sdaritivoidäruiviatata ca pe o
prada, incotro cu fata, te vei indrepta! o
46.
Prolef ii impotriva popoarelor peigtIne. Pro-
fefie impotriva Egiptului, and Faraanul
Neco parnise in ajutorul Asiriei sci, se
rerzboiasa Cu Nabucodonosor, impäratul
Babilonului. Infrtingerea lui Neco /vese
110k-trig de Damnul, deci nu se putea
nu se ingmple. .211tingaiere pentru Israil.
Cuvantul Domnului care a fost
catre Ieremia impotriva popoarelor,
Impotriva Egiptului: Impotriva
oatirii Faraonului Neco, imp5Aatul Egip-
tului, care se afla la Carchemia, pe flu-
viul Eufratului, ai pe care 1-a infrant
Nabucodonosor, impfiratul Babilonului,
In anul al patrulea al lui Ioachim, fiul
lui Iosia, regale lui Iuda:
e Gätii scuturi i paveze i porn*
la lupti, I
771
www.dacoromanica.ro
Inh5,maV can i cu avant porniVi !
Cu cliatile in cap inairaVi-va la rand,
lustruiVi audit) i cu platoae va inzaufgi !
Dar ce vitd ? Ei vor fi dobor4i la
pamant, vor da inapoi, vitejii lor vor fi
infranVi, vor fugi cu apriga fug& Mfg sit
se uite inapoi! Spaima de pretutindeni
Ii va cuprinde », zice Domnul.
s Cel iute de picior nu va scapa,
ai eel viteaz nu-vi va mantui viata: la
miaza-noapte pe Varmul Eufratului, acolo
se vor poticni EA se vor prabuai.
Cine-i acela care inainteaz5, ca
Nilul i ca talazurile fluviilor care fierb
In clocot ?
Este Egiptul care vine ca Nilul
ai ale cfirui ape clocotesc navalnic ! Si
zice: voi naboi p5,man-
tul, voi prapädi oraaele impreunä cu
locuitorii lor !
Voi cai, luati-o la goan5 voi care
de luptä, daV unul peste altul,
voi, Etiopieni i Libieni inar-
mati cu scuturi i Lidieni meateri
incordeze i sa trag5, cu arcul !
Dar aceasta-i ziva Domnului, a
Domnului Savaot, zi de räzbunare, ca
sa-ai razbune impotriva duamanilor sai,
zi in care sabia va manca rid se va satura,
ai de sangele lor ea fi-va adapatä din
belaug, fiindcä macel va face Domnul
In Vnutul cel de la miaza-noapte, la flu-
viul Eufrat!
Fecioar5,! Tu, ffica a Egiptului,
du-te in Galaad ia mirezme !... In
zadar ins& vei präpadi leacurile tale,
cici rana ta nu are leac !
Popoarele au aflat de ruainea ta,
pämantul s'a umplut de strigatul tau!
Viteaz cu viteaz s'au ciocnit impreuna
s'au pritbuait amandoi
Cuvantul pe care I-a grait Domnul
cätre proorocul Ieremia despre payola
lui Nabucodonosor, imparatul Babilo-
nului, ca sa cucereasca Egiptul:
DaVi de :Aire in Egipt, daV de
atire in Migdol, vestiti in Nof i in Tah-
panhes, i ziceti: Stati de straja
gata de luptä, caci sabia prfipadeate
In jurul vostru...
Ce?... Apis, boul tan sfant, fuge
ai nu se impotriveate, ffindca Domnul
1-a lovit !
49.
 IEREMIA, 47, 48
Multimea de neamuri se potic-
neste i eade, i fiecare zice dare
aproapele sau: Sa ne sculam i sá ne
intoarcem in patria noastra, la adäpost
de sabia pustiitoare 1*
Si lui Faraon, impáratul Egiptului,
nume: o Zarvib>, care scapa clipa
hotäritoare !
Viu sunt eu », zice imp5,ratul, al
carui nume este Domnul Savaot ! o Precum
Taborul este intre munti i dupa cum
Carmelul stäpaneste Marea, asa va veni el !
Pregitteste-ti poverile pentru ro-
bie, fiica a Egiptului, tu care locuesti
inteinsul, fiindert Noful va fi pustiit,
ars i far& locuitori !
Egiptul este o jimica mandril'
peste care s'a napustit un täune de la
miaza-noapte.
Seimenii ei sunt ca viteii grasi
care se intorc i laolaltä fug, fir& sä se
impotriveaseä, fiindc5, ziva nenorocirii
va veni peste ei, vremea pedepsirii lor...
Ascultà ! and vor veni cu oastea
lor, vor fi ca un sarpe care suera, ei vor
veni cu topoare ca acei ce taie lemnul
din p5,dure,
Si vor dobori pridurea i, zice
Domnul. Vor fi mai numerosi cleat
stolurile de lacuste, de nu se vor putea
numara i nici socoti !
Fiica Egiptului va fi facutit de
ocar5, EA va &idea in mans, poporului
de la miaza-noapte,
Caci iatit ce a hotarit Domnul
Savaot Dumnezeul lui Israil: Eu voi
pedepsi pe Amon din No pe Faraon,
Egiptul, dumnezeii i pe imphratii lui
Po toti care 0-au pus nridejdea, in el.
voi da in mrtna acelora care
caut5, sufletul lor, in mama lui Nabuco-
donosor, imparatul Babilonului, si in
mane dregatorilor lui, iar dupft aceista
el va fi iarrisi locuit ca in zilele de alta
data' », alce Doranul.
o Dar tu nu te teme, servul meu
Iacob, i tu, Israile, nu te inspitimanta,
et-Lei te voi mantui din tare cea departata
neamul tau din tara robiei; Iacob
se va intoarce i va fi linistit i /a
post de once spaimä.
28. Tu nu te infricosa, servul meu
Iacob, crici eu voi fi Cu tine si voi nimici
www.dacoromanica.ro
772
toate popoarele printre care te-am risi-
pit, dar pe tine nu te voi nimici, ci te
voi pedepsi dupä cum esti vrednio de
pedeapsa, i nepedepsit nu te voi läsa
47.
Prof efie impotriva Filistenilor.
Cuvrtntul Domnului care a fost
crttre Ieremia proorocul, impotriva Fi-
listenilor, inainte ca Faraon sit fi cu-
prins Gaza:
e .Asa alce Domnul Dumnezeu! 'eta'
cä vor veni ape de la miaza-noapte si se
vor preface in ram care iese din matcri,
si se vor revarsa peste tot cuprinsul
tarii i vor inneca ceta,tea impreunii, Cu
locuitorii ei! i oamenii vor striga
toti locuitorii tärii se vor vrtiari,
De ropotul copitelor cailor s5.i, hu-
ruitul carelor sale de lupta, de scar-
taitul roatelor sale! Parintii nu se vor
intoarce dare feciori, caci spaima va
slabi mâinile lor,
Din pricina zilei care va veni sä, ni-
miceasd, pe toti FiliBtenii, sa taie Tirului
Sidonului once nidejde de ajutor,
°lei Domnul va präpädi pe Filisteni
ceea ce a mai r5,mas din ostroavele Caf-
torului!
Gaza jeleste, cu capul ras, si .Asca-
lonul va pieri ! Asdodule, ramiisit.5, a
Enachitilor, cat& vreme li vei mai face
scrijilituri pe trup ?
0, sabie a Domnului, cat timp nu
vei sta locului ? Intoarce-te in teacä,
stai tihnitä si nu te clinti !
Cum ea st,ea ea locului, dad, Dora-
nul i-a dat porunca! Impotriva Asca-
lonului si a coastelor mènii, inteacolo
i-a dat el solie ! »
48.
Profefie impotriva Moabului. El va fi
cu totul nimicit. In mremea ces de apoi
va fi adus n starea lui esa dintlii.
Impotriva Moabului. Asa alce Dom-
nul Savaot, Dumnezeul lui Israil: Vai
de Nebo, cáci el va fi pustiit, Chiriataim
va fi cuprins de mine, cetatea va fi fit-
cutrt de ocara i daramatit,
Slava Moabului nu va mai fi !*
 IEREMIA, 48
In Hesbon se unelteste impotriva lui:
Haidem A4 nimicim dintre popoare I *
Dar i tu, Dimoane, vei fi nimicit
sabia va merge in arma ta!
Auzi ! Strigate se aud din Horo-
naim: Pripad i mare därapiinare !
Moabul este nimicit Strigate se
aud papa in Toar.
Pe arousal de la Luhit, cum te urci,
se aud plansete, pe coborisul de la Horo-
naim se aud strigate de nenorocire.
Fugiti ! Scapati-v5, viaja, i locuiti
ca asinul salbatic in pustie !...
Fiindca tu te-ai bizuit pe lucrurile
mainilor tale i in vistieriile tale, si tu
vei fi cucerit, i Chemos va merge in
robie impreuna eu preotii i cu sluji-
torii lui,
lar pustiitorul va veni si va nvitli
In toate cetö4ile, fara scape vre-una,
valen va pien i campia nimicita va fi,
intoomai precum a zis Donmul.
Ridicati un stalp de pomenire Moa-
bului, Ad el va fi pustiit cu deAvarsire I
Cetatile lui vor fi prefricute in pustietate
qi fir& urinä de om in ele !
Blestemat ea fie cel care inde-
plineste fa:xi tragere de inima lucrarea
Domnului, blestemat si fie cel care isi
fereste sabia de Ange !
11. Moabul a fost tihnit din tineretile
sale, i a stat linistit pe drojdie i n'a
fost ravicit dintr'un vas intealtul,
In robie n'a fost dus, deci gustul i-a ramas
acelasi i mireazma nu i s'a schimbat.
De aceea, iata vin zile *, - alce
Domnul, - 4 And voi trimite peste el ra-
vacitori, care 11 vor ravaci si-i vor deserta
vasele, iar burdufurile le vor sparge!
Atunci Moabul va avea rusine in
fata lui Chemos, precum casa lui Israil
s'a rusinat de Betel, nadejdea ei.
Si oricat ati zice: Viteji suntem,
osteni zdraveni pentru lupta *,
Pustiitorul Moabului va niivali
intr'insul i floarea tineretii lui va
cidea in mä.cel - zice Imparatul al
al carui nume este Domnul Savaot.
e Prapadul Moabului este aproape
sâ vinä,, ii nenorocirea lui zoreste tare
A-1 ajung5,
Toti vecinii lui jeliti-1 i toti care-1
www.dacoromanica.ro
773
cunoasteti din nume a 0, cum
a fost saramat toiagul cel puternic,
sceptrul cel de slava!*
Pogoafi-te din slay& i 'AM pe
gunoi, tu fiica locuitoare a Dibonului,
cäci pustiitorul va navili peste tine si
va nimici cetatile tale.
Stai de straja pe cale, tu care lo-
cuesti in Aroer, intreaba pe cei care fug
si pe cei care au seitpat: « Ce este ?
Moabul a ajuns de ocara, Ad a
fost sfarttmat ! Urlati i strigati, vestiti
in Arnon: Moabul a fost pustiit!
Judecata va veni asupra trtrii din
yes: asupra Holonului, asupra Iahtei
a Mefaatului,
Asupra Dibonului, asupra lui Nebo-
Bet-Diblataim,
Chiriataim, Bet-Gamul, Bet-Meon,
Cheriot, asupra Bosrei i a tuturor
cetatilor de aproape sau de departe ale
Moabului.
Cornul Moabului va fi titiat
bratul lui va fi sfaramat*,-zice Domnul.
Imbiitati-1, Aci el s'a fázvratit
impotriva Doranului i a bitut din
palme. Si ajunga si el de ras!
Dar oare Israil n'a ajuns de rásul
tau? Aflatu-l-ai printre hoti, e5 mi de
Ate ori vorbeai de el, clatinai din cap ?
Lisati cetatile i locuiti pe stanci,
voi locuitori ai Moabului, i fiti ca po-
rumbita care Ii face maul pe margini
de stanci pripästioase.
Am auzit de trufia Moabului, -
el e trufas foarte, - de ingli,mfarea, de
mândria, de indrazneala si de cutezanta
inimii lui.
« i eu cunosc semetia lui *,- zice
Domnul - vorbele lui goale i lucru-
rile lui far& rost I*
Pentru aceasta voi jeli Moabul
pentru Moabul intreg voi striga i voi
suspina pentru locuitorii din Chir-Heres,
Si te voi plange pe tine, vie din
Sibma, cu mai mult plánset de AtIazerul:
vitele tale se intindeau dincolo de mare
pang la Iazer. Pustiitorul va da naval&
peste pometurile tale i peste culesul
viilor tale ;
Atunci bucuria i veselia vor pieri
din livezile cu pomi i din tara Moabului.
Vinul va seca in teascuri i calcatorul nu
 IEREMIA, 49
va mai &lea in tease: chiuitul nu va
mai fi chiuit de veselie.
Strigitul din He03on va stritbate
pia, la Eleale, ig glasul lor se va auzi
la Ialug, din Toar pin& la Horo-
naim ii pin& la Eglat-eliqia. Chiar
apele Nimrimului vor seca.
* i voi nimici din Moab zice
Domnul, o pe cei care se sue pe
aduc jertfi de timlie dumnezeilor lor! r
Pentru aceasta mima mea cinti
ca un flaut de jalea Moabului, mima
mea pieuri jalnic ea un flaut pentru
oamenii din Chir-Heres, fiindci ceca ce
a mai rimas va pieri.
Toate capetele vor fi plepve, bir-
bile tunse, miinile scrijuite, coapsele
infisurate in sac;
Pe toate acoperifourile Moabului
In pietele lui numai plinset, fiindci
am sarimat Moabul #, alce Domnul,
o ca pe un vas netrebnic!*
Cum a fost zdrobit !
Cum se intoarce cu spatele de ruli-
ne Moabul a ajuns de ris qi de
groazi pentru toti vecinii ! Raba! Incingeti-vi cu sac, tinguiti-vi
A.la zice Domnul: s Iati, duma-
nul va pluti ca un vultur Foi i§i va
intinde aripile peste Moab!
Cetitile vor fi cucerite i intiri-
turile cuprinse, iar inima vitejilor Moa-
bului va fi in ziva aceea, ea inima unei
femei gata ea, nasci.
i Moabul va fi nimicit din rindul
popoarelor, fiindci a infruntat pe Dom-
nul.
Groazi, groapi i curs& vor veni
peste tine, Moabe1# zice Domnul.
* Cine va fugi de groazi va cidea
In groapli, cine se va scula din groapi,
va cidea in cursi. i acestea le voi
aduce asupra Moabului in anul pedep-
sirii lui ! * zice Domnul.
La umbra HeOonului se vor
opri färä vlagä, iar din Hefobon foe va
ieqi, i vipaie din cetatea lui Sihon ii va
mistui timplele Moabului §ri cre§tetul co-
lor fizvrititori!
Vai de tine, Moabe ! Tu eqti pierdut,
popor al lui ChemW Flu täi vor fi
luati in robie i fiicele tale vor fi prinse!
s Dar In zilele cele de apoi eu voi
schimba soarta Moabului*, zice Dom-
www.dacoromanica.ro
774
nul. ARA se sfir§e§te judecata Moa-
bului.
49.
Profefie impotriva Amonifilor, care in
vremea c,ea de apoi vor fi pv,i in starea
lor cea dintdi. Profefie impotriva Edo-
mului. Pedepsirea lui. Profefie impotriva
Damascului, impotriva seminfiilor arabe
impotriva Elarnului.
Impotriva Amonitilor.
Asa zice Domnul! o Oare Israil n'a
avut nici ffi, nici mo§tenitor? Atunci,
de ce Milcom a moOenit pe Gad qi po-
porul lui s'a a§ezat in cetiti?*
o Pentru aceasta, iati vor veni zile s,
alce Domnul, stg in Raba Amonului
voi face si se audit strigitte de rizboi,
cetatea va fi preficutit, in morman de
cetiitile invecinate cu ea vor
fi arse, iar pe Israil Il vor moOeni mo-
qtenitorii lui*, alce Domnul.
Jele§te-te He03oane, cici pustiito-
rul se apropie! Strigati, voi fiice din
si vä faceti scrijilituri, cáci Milcom se va
duce in robie, preotii lui i slujitorii
laolalti!
Ce te mindresti cu vale tale im-
bel§ugate, necredincioasi fiicä, increzi-
toare in comorile tale: « Cine va veni
impotriva mea?
s Dar iatit cà voi aduce peste tine
groazit din toate partile i, zice Dom-
nul, s i yeti fi imprá§tiati care incotro
nimeni nu va putea aduna pe fugari.
Apoi voi schimba soarta fiilor lui
Amon o, zice Domnul!
Impotriva Edomului.
Aa zice Domnul Savaot! Oare nu
mai este intelepciune in Teman? Sfatul
celor priceputi nu mai este f¡i iscusinta
lor a pierit?
Fugiti, plecati, ciutati adapost in
vizuini adânci, locuitori ai Dedanului,
fiindcä voi aduce pripid peste Esau,
In vremea pedepsirii lui.
Oare furii nu te vor &ilea? Tilhari
In vreme de noapte?... 0! cum te
vor pustii ! Fura-vor indeajuns I Sau
eind vor veni la tine culegitorii?... Pu-
tini ciorchini de poamit-ti vor lisa!
 IEREMIA, 49
Eu voi dezveli pe Esau vi-i voi
descoperi ascunatorile lui, ca sit nu se
poatá ascunde. Neamul lui va fi starpit
impreuna cu fratii i vecinii lui, ai nu
va mai fi.
Lasil pe orfanii ti, aci eu li voi
tine cu viaä, i vaduvele tale sä-0 pun&
niidejdea in mine!
Aaa gaieate Domnul: coi
care nu erau osanditi s bea paharul
il vor bea, iar tu vei fi crutat! Dar nu
vei fi nici tu crutat, caci vei fi nevoit
sii-1 bei !
Iatäm jur pe mine insu-mi »,
zice Domnul, 41 cii Bosra va fi spaimil,
batjocur i blestem, iar cetätile brie-
cinate cu ea, morman de ditritmaturi
deapururi!*
Am auzit o veste de la Domnul
ai un sol a fost trimis la neamurile
gane: Adunati-vä i porn*
sculati-vä la luptit !*
Iatil cä mic te voi face intre
popoare, dispretuit intre oameni!
Trufia inimii tale 0 semetia ta
te vor inaela, tu care ai Bala in vilgiluni
de stâncil, care te-ai aaezat pe varf de
deal! « Chiar daca iti vei zidi cuibul
trtu sus ca al vulturului, 0 de acolo te
voiu dobori a, zice Domnul.
« Edomul va fi ceva de spaima
oricine va trece pe laugh, el va rilma-
nel uluit ai va fluera pentru papildul
din el.
Si precum s'a intamplat cu pieirea
Sodomei 0 a Gomorei FA a cetatilor in-
vecinate zice Doranul, nimeni nu
va mai locui in Edom i nici pui de
om nu va mai ave.% Bala acolo !
Iat5-1 cum Bare ca un leu din hi-
tiaul Iordanului spre pitaunea din Te-
man ! Dar 'lute° cip 11 voi goni i voi
aaeza acolo pe alesul meu! Cad cine
este ea mine sit' des, piept cu mine 0
care este pastorul caro sä mi se impo-
triveascit?*
Pentru aceasta ascultati hotitrirea
Domnului impotriva Edomului i pla-
nurile pe ca,re le pune la cale impotriva
Temanului : Ei vor fi tariti ca oile
cele märunte, iar päaunea, va fi pa,rjo-
lit& !
De vuetul &Meiji lor prtmantul se
www.dacoromanica.ro
775
va cutremura, iar rasunetul va ajunge
sä se Enid& pan& la Marea Rosie.
Iatä-1, ca un vultur se va sui in
vilzduh i aripile sale 0 le va intinde
pe deasupra Bosrei. Atunci mima vite-
jilor Edomului va fi ca mima unei femei
gata a nascii.
Impotriva Damascului.
Ilamatul i Arpadul s'au ruainat and
au auzit aceaste veste rea mima lor
s'a topit de grijii, i nu-ai mai gase,so
astampar!
Damascul Ii va pierde cumpittul
ai se va gilti de fugä, cuprins de spaimä,
de chin 0 de durere, ca o femeie gata
sä nascil.
Vai de ea! Cetatea slävitä, orasul
desfiltárilor va fi päräsit:
« Bacilli ei vor adea in pieta 0
toti vitejii ei vor pieri in ziva aceea*,
zice Domnul Savaot.
«Apoi voi da foe zidurilor Damas-
cului, iar palatele lui Benhadad vor fi
mistuite de flacari !
Impotriva Chedarului 0 a rega,
tului Rigor, pe care 1-a infant Nabu-
codonosor, impitratul Babilonului.
Aaa zice Domnul: Sculati i porniti
impotriva Chedarului, i pustiiti pe Fiii
Räsitritului !
Corturile i turmele lor a: fie ril-
pite, covoarele lor i toate lucrurile lor
ciimilele lor sil fie luate i sä li se
strige: Groaza vine de pretutindeni !
4( Plecati, fugiti degrabit, ascun-
deti-vil in vägäuni, voi locuitori ai Ha-
torului *, zice Domnul, fiinda Na,
bucodonosor, impáratul Babilonului, a
fileut sfat ai a urzit un plan impotriva
voastra!
Sculati i porniti spre un norod mai
färä grijä, care stä la adilpost *, zice
Domnul, (4 care n'are nici porti, nici
avoare ai care locueate in singuratate
Camilele lor vor ajunge prada, iar
multimea turmelor lor jaf, 0 pe coi eu
tämplele tunee li voi impraatia in toate
partile 0 de pretutindeni voi aduce
peste ei nenorocire e, zice Domnul.
« i Hatorul va ajunge vizuini
pentru acali, pustietate deapururi1 Ni-
meni nu va mai locui acolo, 0. tipenie
de om nu va mai sälitslui in el ! *
 IEREMIA, 50
Cuvantul Domnului care a fost
atre Ieremia proorocul, la inceputul
domniei lui Sedechia, regele lui luda,
imnotriva Elamului:
e Asa zice Domnul Savaot! Iatä
voi zdrobi arcul Elamului, puterea lui
de capetenie!
Si voi aduce peste Elam patru
vánturi, din cele patru colturi ale ce-
rului, i voi imprästia locuitorii lui in
aceste patru vanturi, incat nu va fi
popor la care ea nu caute ocrotire fu-
garii Elamului!
Si voi face ca Elamul sa-si piarda
cumpatul de spaimil in fata vrajmasilor
lui si a celor care cauta sufletul lui!
voi pravali peste ei nenorocire:
mâniei mele *, zice Domnul, « voi
urmäri cu sabia piinä cand Ii voi nimici.
Si voi aseza tronul meu in Elam
voi starpi pe implirat si pe dregatori»,
zice Domnul.
e Iar in zilele cele de apoi voi
aseza Elamul in starea lui cea dintai
zice Domnul!
50.
Prof elie impotriva Babilonului. Cciderea
Babilcmului i nimicirea lui de un popor
care vine de la miazd-noapte. El nu poate
sci i se impotriveascd. La cdderea lui va
tremura pdmdntul, lar rdsunetul lui va
ajunge sa- se audit printre neamuri.
Cuvantul pe care l-a grait Domnul
impotriva Babilonului 0 a Valli Caldeilor,
prin gura proorocului Ieremia:
a Dati de veste i trimiteti vorba
printre neamuri, ridicati steag i faceti
cunoscut, nu tainuiti mimic, ci ziceti:
e Babilonul va fi cucerit, Bel va fi facut
de °car& i Marduc trántit la pamant!
Cáci iatil va porni un popor de la
miazit-noapte, care va preface Ora in
pustietate, fara picior de om, far& locui-
tori Efi Lira dobitoace: toti vor fugi
si se vor risipi!
In zilele acelea i in vremea aceeas,
zice Domnul, fiii lui Israil, impreuna
Cu fili lui Iuda, vor veni pe cale si vor
plange i vor cauta pe Domnul Dumne-
zeul lor,
www.dacoromanica.ro
776
Si vor intreba cu fetele intoarse
inspre Sion: s Veniti sa ne lipim de
Domnul prin legamá,ntul cel vesnic, care
nu se va uita!
Poporul meu a fost ca o turmii
de oi pierdute, ciobanii lor le ratácisera
din cale si le impinsesera spre munti,
mergeau din munte in colinci, uitand
de stana lor1
Toti cei care le gaseau le mancau,
iar dusmanii ziceau: Noi nu suntem
de vina, fiindcä au piicatuit impotriva
Domnului, salasul dreptatii i nadejdea
parintilor lor
4( Fugiti din Babilon çi din tara
Caldeilot ieiti, i fiti ca tapii inaintea
turmei!
Cad iata eu voi porni i voi aduce
impotriva Babilonului hoarde de popoare
mari din tinutul cel de la miazil-noapte,
care il vor impresura i il vor cuprinde,
iar sitgetile din maini de osteni incercati
vor lovi drept In tinta.
Si Caldeii vor fi pradati i toti
cei ce-i vor pritda se vor indestula s,
zice Domnul.
e Fiti veseli i tresaltati de bu-
curie, voi care ati pradat mostenirea mea,
zburdati ea viteii pe pajiste, nechezati
ea armlisarii !
Maica voastril va fi rusinata
groaznic i nascatoarea voasträ va fi
de ocarit! Iatä ea ea va fi °ea mai de
pe urmit dintre neamuri: pustie, tinut
uscat ii pustietate!
Din pricina urgiei Domnului nu
va fi locuita, ci toat5, va fi prefácuta in
baragan. Oricine va trece pe lang5. Ba-
bilon va fi uluit si va fluera pentru toate
nenorocirile lui.*
Asezati-v5, impotriva Babilonului
In linie de bataie, In jurul lui, voi toti
arcasii! Fulgerati sageti inteinsul EA nu
crutati nici una, fiindc5, a paciituit im-
potriva Domnului!
Strigati in juru-i cu necontenit stri-
gat de razboi! Dar hail ea ridica mainile:
turnurile lui cad si zidurile lui prabu-
site sunt la pamánt ! Aceasta-i rázbunarea
Domnului: Razbunati-vil pe el; precum
a fácut, asa faceti lui!*
R Nimiciti din Babilon si pe sa,-
miniitor si pe seceritor. Din fata sabiei
 IEREMIA, 50
pustiitoare, fiecare sä se intoarci la no-.
rodul situ, fiecare s& fug5, in patria lui
Fost-a Israil ca o oaie pierdut5,
gonit& de lei: mai intái imp&ratul
Asiriei a raincat-o, apoi Nabucodonosor,
impkatul Babilonului, i-a zdrobit oasele.
Pentru aceasta asa zice Domnul
Savaot, Dumnezeul lui Israil ! * Pe impit-
ratul Babilonului 11 voi pedepsi im-
preun& cu tara lui, precura am pedepsit
pe impiiratul Asiriei,
lar pe Israil Il voi intoarce la
piisunea lui si va paste Carmelul i Ba.,-
sanul i in muntele Efraimului i in
Galaad se va siitura.
*In zilele acelea i in vremea
aceea », zice Domnul, farildelegea
lui Israil va fi chutatà, si nu va fi, asij-
derea i p&catul lui luda, A nu se va
afla, cäci eu voi ierta rilmilsita pe care
o voi fi 15,sat in » s& apere pricina lor, ca sä aducit liniste
Porneste impotriva tinutului Me-
rataim i impotriva locuitorilor din Pe-
cod ! präpfideste », zice
Domnul precum ti-am poruncit. »
Auzi! Bdtálie in tar& EA mlicel
cumplit!
Cum a fost doborit i sfár&mat
ciocanul lumii ! Ce spaim5, r&sp5,ndise
odinioarii Babilonul printre neamuri!
0 curs& ti se va intinde i tu,
Babiloane, vei c5,dea intensa, fär& sà,
vei fi prins EA insflicat, fiindc& te-ai
ritzvriitit impotriva Domnului!
Iat& c5. Domnul îi va deschide
vistieria sa si va scoate armele m5,niei
sale, cäci o fapt& mare a Domnului Sa-
vaot se va petrece in tara Caldeilor !
Pomiti impotriva lui de la inde-
piirtatele margini, deschideti jitnitele lui,
faceti-1 girezi de snopi ca
nu rilmitie nimio din el!
Omoriti vieii lui; ei sit fie dusi
la zalhana! Vai de ei, cäci ziva lor,
vremea pedepsirii a sosit!
Auzi! Fugan i sciipati cu zile, din
tara Babilonului! Ei vin sä vesteasc5,
In Sion r&zbunarea, Domnului Dumne-
zeului nostru, räzbunarea pentru tem-
plul s5u!
Chemati arcasii impotriva Babilo-
nului, pe cei ce incordeaz& arcul!
AO in jurul lui, ca nici unul s& nu scape !
www.dacoromanica.ro
777
dup& fapta lui: dup.& fapta
ritsplat5.! Fiindc& s'a tinut trufas im-
potriva Domnului, sf&ntul lui Israil.
« Asa sa, cad& fliic&ii lui morti
in piete i toti ostenii lui 8à piar& in
ziva aceea s. zice Domnul.
Tat& eu sunt impotriva ta trufiei,
zice Domnul Dumnezeu Savaot,
e &lei a venit ziva ta, tirnpul pedepsirii
tale,
trufia* se va impiedica si va
c&dea i nimeni nu o va putea soul°,
de jos. i eu voi pune foo cetätilor
lui i focul va mistui imprejurimile lui !*
Asa zice Domnul Savaot: *Dads'
cei ce impileaz& pe fih lui Israil i pe
fili lui Iuda, laolaltà. i cei ce i-au robit
in si nu vor s&-i libereze,
M5,ntuitorul lor. al citrui nume este
Domnul Savaot, este tare EA el va sti
locuitorilor Varii i zbucium Babilonului:
Sabia va veni impotriva Caldeilor *,
zice Domnul,* impotriva locuitorilor
Babilonului, a dreg&torilor si a intelep-
tilor lui;
Sabie impotriva 1àudäroior, ca ei
sà innebuneascit, sabie impotriva vite-
jilor. ca a& se 1ngrozeasca,
Sabie impotriva cailor si a carelor
si a gloatei de noroade din mijlocul lui, ca
ei s& ajung5, ca femeile ! Sabie impotriva
vistieriilor lui. ca s& fie pradate
Seceti, peste apele lui, ca ele a&
Baca! Fiindc& ei sunt o tar& plin& de
idoli s't din aceste chipuri cumplite isi
Pentru aceasta, vulpile
se vor incuiba acolo si puii de strut
îi vor glisi Alas si In veac de veac
nu va mai fi locuit i asezare omeneasci
nu va mai fi in neam de nea.m.
*i cum a fost dup5, nimicirea
Sodomei i Gomorei EA a cetlitilor in-
vecinate s, zice Domnul, asa va
fi si acum: nimeni nu va locui inteinsul
EA nici un om nu-si va mai aseza sida
in el!
Luati seama! Un popor va veni
din miazii-noapte, un neam putemic
multi impiírati se vor porni de la mar-
ginile pgmantului,
Inarmati Cu arcuri i cu länci, cruzi
 IEREMIA, 51
farg, milä; vuet ca de mare ce mugeste,
°Mari pe cai, osteni gata de lupta, im-
potriva ta, fiica a Babilonului!
Cand imparatul Babilonului va afla
de aceastä, veste, mâinile i se vor taia
s't cuprins va fi de chin ca o femeie gata
sä nascti.
o Iatii-1 cum Bare ca un leu din
hätisul Iordanului spre piisunea din Te-
man! Dar inteo clip& II voi goni
voi aseza intrInsul pe alesul meu! Caci
cine este ca mine sä dea piept cu mine
si care este pästorul care sa mi se im-
potriveaseä?
Pentru aceasta, ascultati horarirea
Doranului impotriva Babilonului i pla-
ntuile pe care le urzeste impotriva tarii
Caldeilor: Thriti sa fie ca oile cele märun-
te, iar pasunea, sä ramting, inrnannurita!
La vestea: o Cuprins a fost Ba-
bilonul a, va tremura pamantul, iar
sunetul lui va ajunge sa se audit printre
ne,amuri!
51.
Puterea Babilonului si ceiderea lui. Ju-
decata Domnului este de mull feicuti :
impeiratul _Medici il va cuceri. Ciocanul
lumii. Insemneitatea judeceifii lui pentru
istoria lumii. Cucerirea Babilon,ului. Mtin-
gdiere pentru Israil. Blestemul pentru
Babilon aruncat de Seraia in Eufrat.
Asa zice Domnul: o Voi ridica im-
potriva Babilonului i impotriva locui-
torilor Caldeei un duh nimicitor!
Si voi trimite impotriva Babilo-
nului favácitori care il vor ravaci si care
vor deserta tara, i in zi de nenorocire
o vor impresura de toate pärtile! »
Arcasul sa, nu incordeze arcul i sa
nu imbrace platosa! Nu °rut,* pe flit-
caii lui, nimiciti toatä tara lui!
SI cad& morti in pämtuitul Cal-
deilor f4 sträpunsi in piete,
Cad tara lor este piing, de färä-
delegi inaintea sfântului lui Israil, iar
Israil i Iuda n'au ramas vaduvi de
Domnul Dunmezeul ion.
Fugiti din Babilon! Fiecare
scape viata! Nu stati sä pieriti din pri-
cina firädelegilor lui, caci aceasta este
razbunarea Domnului, rasplata pe care
i-o pläteste.
www.dacoromanica.ro
778
Fost-a Babilonul o cup& de aur in
mama Domnului cu care imbttta tot pa-
mantul. Din vinul ei au bäut popoarele
neamurile si-au iesit din fire.
De aceea Babilonul va &idea si se va
zdrobi: s Plangeti-1 amarnic I Aducetd bal-
sam pentru rana lui, poate se va vindeca».
o Am vrut sä lecuim Babilonul, dar
nu-i de lecuit! Läsati-l! Haidem sit met,.
gem fiecare in patria sa, caci fapta lui
a ajuns pan& la ceruri i spre judecatä
pang la non!»
o Dar Domnul va scoate la iveala
dreptatea noastr5,! Veniti sa povestim
In Sion fapta Domnului Dumnezeului
nostru!
Ascutiti sägetile i umpleti tolbele!
Caci Domnul a trezit duhul imparatului
Mediei, al carui gand este impotriva
Babilonului ca präpadeascii. Acea-
sta-i rázbunarea Domnului, razbunarea
pentru templul sau.
Ridicati steag impotriva zidurilor
Babilonului, intäriti paza, puneti Ara,-
jari, asezati oameni la panda, cad Dom-
nul a urzit un plan i cu ceea ce a ame-
nintat pe locuitorii Babilonului el va
aduce la fin-0'.
0, cetate! Tu care locuesti pe tar-
mul marilor ape, inde,stulatä de comori,
ti-a venit sfarsitul, vremea jafurilor tale
s'a implinit!
Domnul Savaot s'a jurat pe sine
o Te voi =plea de oameni ca
de lacuste i ei vor izbucni in chiote
de biruinta!
Domnul care a fäcut cerul prin
puterea sa, care a intemeiat pamtantul
cu intelepciunea sa i prin priceperea
sa a intins cerul !
La glasul tunetului slim apele spu-
megá in ceruri, apoi el ridicit nouri de la
marginile pamantului, sloboade fulgere
pentru ploaie i scoate vanturile din vi-
stieriile sale.
Orisice om e ca un nebun i farii
stiintä, once fäurar se rusineaza de idolul
futu, cáci minciuna aunt idolii säi turnati
Mfg, duh
Desertaciune, lucruri de luat in
rtu3 i caro vor pieri in ziva judecätii!
Dar partea mostenirii lui Iacob
nu se aseamana cu ei, ci el este ziditorul
 IEREMIA, 51
lumii, numele su e Domnul Savaot
Israil semintia mostenirii sale.
it Tu esti ciocanul meu si arma
mea de luptä ! Cu tine voi sfärâma po-
poarele i voi nimici
Cu tine voi sfäräma caii i pe
c5,15.reti, voi sfäritma carul de fázboi
si pe cäpitanul lui,
Voi sfäräma pe bärbat si pe fe-
meie, voi sfiiräma pe biträn si pe tánir,
voi sfäräma pe faciiu 0 pe fecioarii,
Voi sfärâma pe cioban si turma
lui, voi sfärtima pe plugar i boä lui,
voi sfiirima pe satrap 0 pe apitani,
Voi pläti Babilonului i locuito-
rilor Caldeei toatit färidelegea pe care
sub ochii vostri au fä,ptuit-o impotriva
Sionului s, zice Domnul.
Iatä ci, eu sunt impotriva ta
munte al pieirii »,zice Domnul, e care
ai pierdut tot pimántul ! Intinde-voi
mana impotriva ta si te voi rostogoli
de pe stinci si te voi preface in munte ars,
Si nu vor mai lua din tine nici
pietre de pus in capul unghiului i nici
pietre de temelie, ci vei fi daramilturit
deapururi *, zice Domnul.
Inältati steag pe pämänt, sunati
din trambitii printre neamuri, pregati-
ti-le de ritzboi impotriva lui, chemati
impotriva lui regatele: Ararat, Mini si
Aschenaz ! Asezati etipetenie
ostäseascii, aduceti cai nu-
merosi ca hicustele
Pregiititi de rizboi impotriva lui
pe regele Mediei, pe satrapii lui, pe ea-
pitanii lui 0 tot cuprinsul stäpfinirii lui !
Pimântul se cutremurä si se zbu-
ciumi, cAci se adevereste cu Babilonul
planul urzit de Domnul, sä prefacit tara
Babilonului in pustietate fä,r5, locuitori.
Vitejii Babilonului au incetat lupta
sta.0 in intárituri! Vâxtutea lor e pe
sfärsite si au ajuns ea femeile. Sälasu-
rile lui vor fi arse si zävoarele lui sfä-
rb,mate vor fi.
Sol dup5, sol, vestitor dupá ve-
stitor aleazga sà dea de stire
tului din Babilon, eft cetatea lui a fost
cuceritä de la un cap la altul,
Vadurile au fost cuprinse
tile cu stuf aprinse, oamenii de luptä
au totii späimantati!
www.dacoromanica.ro
779
C5,ci asa zice Domnul Savaot, Dum-
nezeul lui Israil: Fiica Babilonului este
ea o arie in vremea treeratului, i peste
putin va veni i vreme,a secerisului s.
e Nabucodonosor, impliratul Babilo-
nului, m'a mâncat si n'a hisat nimio din
mine, si m'a desertat ca pe un vas gol,
m'a inghitit ca un balaur, umplut
pAntecele 0 m'a lipsit de buniitäti !
Silnicia care a dat peste mine,
BA, se intoara peste Babilon va zice
locuitoarea Sionului, si stingele meu
peste locuitorii Caldeei s, va zice Ie-
rusalimul
Pentru aceasta asa zice Domnul:
Iatä, eu voi judeca pricina ta, voi
aduce la biruinlii rázbunarea ta, voi seca
marea lui i voi hisa färä picittur5, de
apä izvorul lui.
Si Babilonul va ajunge morman
de dä,r5maturi, adlipost pentru
spaimit i uimire, färä locuitori.
Toti vor mugi ca leu i vor
ca puii de leu,
lar cand pofta se va aprinde in-
teinsii, le voi face ospiit voi
ca piardä mintea, i vor adorrni
somnul cel de veci 0 nu se vor mai trezi*,
zice Domnul.
e voi duce ea pe miei la zal-
hana, ca pe berbeci pi ea pe tapi.
Cum a fost cucerit i cuprins ep°,
podoaba lumii ? Cum a ajuns Babilonul
spaimft printre neamuri ?
Marea a dat nävalä in Babilon si el
va fi acoperit de multimea valurilor ei !
Cetátile lui vor ajunge pustii, Ora
arsä, de soare i pustietate, tar& in care
nimeni nu va mai locui, i nici pui de
om n'o va mai sträbate.
Si voi pedepsi pe Bel din Babilon
voi scoate din gura lui ceea ce a
inghitit, i popoarele nu se vor mai
scurge ciitre el. Dar 0 zidurile lui vor
45. Tu poporul meu, iesi dinteinsul
fiecare s5.-0 scape viata de viipaia
mäniei Domnului !
46. Ski; nu pierdeti curajul i sä nu
temeti de vestea care se va fitspändi
In tarä ! Cad intr'un an va veni o veste,
iar intr'altul alt.& veste, i silnicie va fi
In tari, un tiran impotriva altui tiran.
 IEREMIA, 52
t Pentru aceasta, iatá, vor veni zile
cand voi pedepsi idolii din Babilon,
toatä tara va fi &cut& de ocarä i toti
locuitorii ei vor &idea ucisi in cuprin-
sul ei.
Atunci cerul i pämântul, cu tot ce
se aflä inteinsele, vor striga de bucurie,
citci se vor porni impotriva lui pustiitorii
de la miaziú-noapte zice Doranul.
Si Babilonul va adea pentru cei
care au fost omoriti din Israil, dupit cum
pentru Babilon au cdzut din toatä
lumea omoriti pentru el.
Cei care ati scapat din ascutisul
sábiei lui, fugiti si nu vé, opriti! Din de-
pärtitri, proslitviti pe Domnul, i Ieru-
salimul si fie deapururi in mima vos,-
strift!
Am ramas de rusine ctind am aflat
de °caza noasträ: streinii au pätruns in
templul nostru, in templul Domnului,
si hula acoperea fetele noastre!
4 De aceea, iatä, vor veni zile #,
zice Domnul, cand voi pedepsi chi-
purile cioplite, iar de gemä,tul celor ucisi
va fi plin pämäntul!
Chiar daca Babilonul îi va
dica ziduri pitnä, la cer, si-si va zidi ce-
tate nebiruitä, la porunca mea, pustii-
torii vor veni impotriva lui #, zice
Domnul !
Auziti! Strigitt din Babilon i prä-
pitd mare in tara Caldeilor 1
Domnul pustieste Babilonul
curmii, zarva dinteinsul; valurile lor
mugesc ea noianul milrii i riispändesc
mugetul lor.
Pustiitorul vine impotriva Ba-
bilonului: vitejii lui sunt prinsi i ar-
curile zdrobite. Domnul este Dumnezeul
ritsplätirilor si el ritsplittcste de bunä
s i voi imbitta pe dregittorii
pe inteleptii lui, pe satrapii lui i pe cit-
peteniile lui, si pe vitejii lui, i vor
adormi somnul cel de veci si nu se vor
mai trezi u, zice impitratul al cärui
nume este Domnul Savaot.
Asa graieste Domnul Savaot! Zi-
durile cele mari ale Babilonului vor fi
därämate pänii la temelie i portile cele
inalte vor fi arse ! Popoarele se tru-
www.dacoromanica.ro
780
desc pentru lucruri desarte, ii neamurile
se striidueso pentru foo !
Porunca pe care proorocul Ieremia
i-a dat-o lui Seraia, feciorul lui Neria,
fiul lui Mahseia,cänd a plecat cu
Sedechia In Babilon, in anul al pa-
trulea al domniei lui. i Seraia era oil-
mitras.
Atunci Ieremia a Boris intr'o carte
toate nenorocirile care se vor näpusti
peste Babilon,toate cele ce erau sá vinit
aeupra Babilonului,
Si i-a poruncit lui Seraia: s Cttnd
vei ajunge in Babilon, sátii minte
citesti toate cuvintele acestea,
Si zici: 4 Tu, Doamne, al ame-
nintat locul acesta cu präpidire, ea sil
nu mai fie nimeni intrInsul: nici oa-
meni, nici dobitoace, ci si fie deapu-
ruri pustiu!,
Si dupii ce vei sfirsi de citit
aceastà, carte, leal): de ea o piatrit
o aruncit in mijlocul Eufratului,
Si spune: Asa sk se duo& la fund
Bablionul i sä nu se mai scoa/e din
priipädul pe care eu II voi aduce peste
el i sá râmânä fárit vlagit ! s Aici se
sfitraesc cuvintele lui Ieremia.
52.
Dardmarea lerusalimului i ducerea In
robie a lui Sedechia. Templul este ars.
Nabucodonosor amara la Ribla pe cei
mai de seamd din poporul pira. In anul
al treizeci si faptelea dupd ducerea
robie, Evil .Merodah, impiratul Babilo-
scoate pe Ioachinz din temniiii
se poartii cu el onzeneste, punandu-1
m'induce la masa impcirdteascci.
Cänd s'a suit pe tron, Sedechia era
de doultzeci i unu de ani, iar in Ieru-
salim a domnit unsprezece ani. Pe mama
sa o cherna Hamutal ei era hice, lui Ie-
remia din Libna.
Si el a sävärsit fapte rele In ochii
Domnului, precum a sitvitrsit Ioachim.
Din aceastä pricinä, mânia Dom-
nului s'a intetit impotriva Ierusalimu-
lui i impotriva lui Iuda, incät el i-a
aruncat din ochii säi. i fiindci Sede-
chia se räsculase impotrivs,
din Babilon,
 IEREMIA, 52
In anal al nonálea al domniei lui,
In luna a zecea, in ziva a zecea, a pornit
Nabucodonosor, impäratul Babilonului,
impreunts cu toatit armata lui, impotriva
Ierusalimului, pe care 1-a impresurat
a ridicat impotrivit-i val de pamânt de
jur-imprejur.
Si cetatea a stat impresuratft pttnä
In anal al unsprezecele,a al domniei re-
gelui Sedechia.
lar in luna a patra, in ziva a noua,
s'a intetit foametea in cetate, si nu se
mai gitsea pline pentru poporul
Atunci a fost cuceritä cetatea
toti ostenii au fugit si au iesit noaptea
din cetate, pe poarta dintre cele douá
ziduri de Ifingá grädina regelui, desi
Caldeii erau imprejurul cetälli, si au apu-
cat inspre Araba.
Dar ostirea Caldeilor s'a luat duprt
rege i 1-a ajuns pe Sedechia in sesul
Ierihonului, dupá, ce intreaga sa ostire
se impritstiase.
Si au prins pe rege i 1-au adus la
impiiratul Babilonului, la Ribla, in ti-
nutul Hamatului, si acolo i-a ränduit
pedeapsa.
Imparatul Babilonului a miceliirit
pe feciorii lui Sedechia in ochii parinte-
lui lor, asijderea qi pe toti dregittorii
lui luda i-a omorit in Ribla.
Lui Sedechia i-au scos ochii, I-au
ferecat in lanturi de gram& si 1-au dus
In Babilon, la impäratul Babilonului,
1-au aruncat in temniVá, mide a stat
Omit' la moartea lui.
lar in luna a cincea, in ziva a
zecea a lunii, adieä in anal al nouti-
sprezecelea al lui Nabucodonosor,
Babilonului, Nebuzaradan, citpe-
tenia gärzii imparittesti i sfetnic al im-
paratului din Babilon, a venit la Ieru-
salim,
Si a dat foci templului Domnului
palatului domnesc i tuturor caselor
din lerusalim, i once castt mare a ars-o
ou foc.
Toatii ostirea Caldeilor, care in-
sotea pe ciipetenia gärzii impärätesti, a
ditramat zidurile dimprejurul Ierusali-
mului.
Nebuzaradan, capetenia gärzii im-
pärätesti, a dus in robie pe norodul care
www.dacoromanica.ro
781
rämiisese in cetate, pe fugarii cei care
trecuserit la impiratul Babilonului,
norodul de rtind.
Din sttriicimea àrii, Nebuzaradan,
capetenia gArzii imparittesti, a beat o
parte ca podgoreni i muncitori de
päm Ant.
Apoi Caldeii au sfarttmat colum-
nele cele de aramti ale templului Dom-
nului, temeliile si marea de aramit din
templul Domnului i toatà arama au
dus-o in Babilon.
De asemenea, au luat oalele, lo-
petile, cutitele, ibricele de stropit i cu-
pele i toate odoarele care se intrebuintau
la slujba dumnezeiasci.
Si apetenia gärzii impärätesti a
mai luat: lighenele, mucärile, ibricele de
stropit, oalele, sfesnicele, cupele si tale-
rele, fie ca erau de aur, ori de argint;
Cele doult columne, marea si cei
doisprezece boj de aranati pe care se spri-
jinea marea i pe care Ii Meuse regele
Solomon pentru templul Domnului, in-
at nu se mai putea cttntári arama care
intrase in aceste lucruri.
Columnele erau inalte de optspre-
zece coi fiecare, rotundul lor de doi-
sprezece coi, grosimea de patru degete
pe dinlituntru erau goale.
La caplitul fiecareia era un ca-
piteliu de aramr, Malt de cinci coti;
de jur-imprejurul fiecitrui capiteliu era
ca o horbota cu rodii in intregime de
aroma:. Dar i columna a doua avea
Cu totul erau noutizeci i sase de
rodii, iar patru nu tocmai la vedere, deci o
sutä de rodii erau de jur-imprejurul hor-
botei.
Apoi capetenia gärzii imparittesti
a luat pe arhiereul Seraia, pe Sofonie,
al doilea preot, si pe trei dintre pazito-
torii de la pragiui.
Atunci Nebuzaradan, capetenia
gärzii impärätesti, a luat din cetate o
ciipetenie ostaseasca, mai mare peste
ostasi, sapte oameni slujitori ai regelui,
care se aflau in cetate, pe scriitorul
capeteniei ostirii insärcinat sit inscrie
pentru ostire poporul tärii, precum
saizeci de oameni din poporul titrii, care
se aflau atunci in cetate,
 PLANGERILE LUI IEREMIA, 1
Si i-a dus la Ribla, la Impäratul
Babilonului,
Si impäratul Babilonului i-a omorit
In Ribla, in tinutul Hamatului. Astfel
luda a fost dus din patria sa in robie !
Iatä i numitrul calor pe care Na-
bucodonosor i-a luat robi: In anul al
saptelea al donaniei lui, a luat trei mil
doultzeci i trei de Iudei;
In anul al optsprezecelea al dom-
niei lui Nabucodonosor, a luat din Ie-
rusalim opt sute treizeci i douil de su-
flete ;
In anul al dou5.zeci si treilea al
domniei lui Nabucodonosor, Nebuzara-
dan, ciipetenia gärzii impärittesti, a dus
In robie sapto sute patruzeci i cinci
de suflete. Cu totii: patru mii i sase
sute.
PLANGERILE LU1 IEREMIA
1.
PleIngerea
Cetatea Ierusalimului, pustiitd, cautd
gdiere. Sianul cere rdzbunare de la Domnul
impotriva dufmanilor.
0, cum a rämas pustie, cetatea
cea cu mult norod ! Ajuns-a ca o vitduv5.,
cea mai vasta& dintre popoare; doamna
cetätilor ajuns-a birnicit!
Noaptea plänge necontenit cu la-
crimi pe obraz i dintre top GAP o iu-
beau, nici unul n'o mai mángáie ; top prie-
tenii ei si-au ctticat credinta si au ajuns
vrttjmasi.
luda a plecat aiurea din pricina
impilitrii si de muna grea ; el sidáslueste
printre pitgäni s'a nu are tihnä. Top pri-
gonitorii lui 1-au prins la stramtoare.
Drumurile care duc spre Sion sunt
jalnice, fiindca nimeni nu mai vine
la praznice. Toate portile sunt pustii;
preopi ei suspinit ; fecioarele sunt duse in
robie si ea este amiritä.
Vfalmasii ei sunt biruitori, dus-
manii ei sunt plini de voie 1:luna; ciici
Domnul a mihnit-o, din pricina mul-
telor ei picata; iar feciorii ei au fost
www.dacoromanica.ro
782
lar In anul al treizeci si saptelea,
dupä ducerea in robie a lui Ioachim,
regale lui luda, in luna a doutisprezecea,
In ziva a doultzeci i cincea, Evil Me-.
rodah, imparatul Babilonului, in anul
suirii sale pe tron, s'a lndurat de loa,.
chim, regele lui luda, si 1-a ecos din
temnitä,
Si i-a griit prieteneste, i tronul
lui a fost pus mai sus decid tronul
regilor care se aflau atunci robi la el
In Babilon.
Apoi i-a schlinbat hainele lui de
temnitä, si a mäncat la masa impira-
tului in toate zilele vietii lui.
Si tainul lui tain neintrerupt
i s'a dat de la curte& impäratului Babi-
lonului, zilnic, in toatä viata lui,
la moarte.
silii sä place In robie, inaintea cuce-
ritorului.
Astfel, fiica Sionului irosit toattt
stralucirea! Principii ei sunt ea berbecii
care nu au päsune, s'a fug sleiti de puteri
de dinaintea prigonitorului.
Cetatea Ierusalimului Ii aduce
aminte in restristea i in zbuciumul ei
de tolda, strálucirea pe care o avea in
trecutele vremuri. Acum insä, cand po-
porul a ctizut In mttna vrajmasului
cänd nimeni nu-i vine inteajutor, dus-
manii ei se uitti la ea si rid de pritbu-
sirea ei.
Ierusalimul a pä,cátuit greu, pentru
amasta a ajuns piiveIite de groaztt;
top cei ce-1 släveau il dispretuesc, cáci
i-au väzut goliciunea, iar el suspini
ascunde fato,.
De poala vesmintului stä lipitä ne-
curittenia, ctici la sfilnsitul lui el nu
s'a gändit. S'a präbusit in chip uluitor
si n'are pe nimeni care sit-1 m'A ngfi,:e!
Vezi, Doamne, obida mea, caci
masul birueste ! *
Dusmanul si-a intins intima la toate
podoabele. Viizut-a pe ptigani intränd
In templu, neamuri pentru care ai dat
poruncit: Stt nu intre in obstia ta!
 PLANGERILE MIT IEREMIA, 2
Tot poporul suspinit eä,utand piline,
odoarele pentru demancare, ca
stt-si iná viata. a Vezi, Doamne, i ja
aminte cum am ajuns at fiu dispretuit!
«Nu vt induiosati voi care treceti
pe cale ? Uitati-vä incoace i vedeti (lac&
este vre-o durere ca durerea mea care
mt copleseste i cu care Domnul m'a
impovärat In ziva pâlpâirii maniei sale!
Foc a trimis de sus in oa,sele mele
0 m'a smerit, curs& a lilting picioarelor
mele 0 m'a dat inapoi; m'a pustiit
m'a vliiguit!
Legat a fost de mama lui jugul
plicatelor mele; greu impletite, ele atitrnit
pe grumazul meu; sfitrimat-a putere,a
mea 0 m'a dat in mitna celor care sunt
mai puternici cleat mine.
Spulberat-a Domnul pe toti vi-
tejii mei din mijlocul meu; el a chemat
adunare de siirbittoare impotriva mea,
ca sii nimiceascit pe voinicii mei. SM.,
panul a toate a strivit ca in tease pe
fecioara, fata Iudei.
Pentru acestea, eu plang mereu;
din ochii mei izvoriíse Lacrimi, c5.ci de-
parte de mine este mangaietorul, cel ce
mt imbärbetta. Feciorii mei cu totii au
fost dati pieirii, cad dusmanul avut-a
biruintá. *
Sionul a intins mainile sale, dar
nu e nici un mangaietor ! Domnul a dat
poruncti tuturor vritjmasilor lui Iacob
sä-1 impresoare. Ajuns-a Ierusalimul Ina-
intea ochilor lor ca o grozttvie.
Drept este Domnul, cáci impo-
triva poruncilor lui m'am rttzvrätit. Lua0
aminte, voi toste popoarele, i vedeti
obida mea: fecioarele mele i feciorii
mei au fost dusi in robie.
Strigat-am care iubitii mei, dar
ei m'au inselat; preotii i bittranii mei
au pierit in cetate, cautand hranit, ea
scape viata.
Vezi, Doamne, cat sunt de stram-
torat ! Lituntrul meu se zbuciumit. Inima
mea se zvárcoleste in trupul meu, pen-
tru cit m'arn ritzvrätit. Afarit,sabia secerä
pe feeiorii mei, iar In cetate pustieste
moartea.
Ascultii, suspinul meu, coi n'am
pe nimeni mangaietor ! Toti dusmanii
mei stiu de nenorocirea mea 0 se bucurä,
783
www.dacoromanica.ro
05, tu te-ai purtat aka cu mine. Adtt
peste ei ziva pe care ai fägiiduit-o i sä
ajungä i ei ca mine!
Toatit färildelegea lor sä.
fnaintea ta i s'a le faci lor precum mi-ai
fäcut i mie, pentru toste pitcatele mele!
Citci multe aunt suspinele mele i mima
mea boleste.
2.
PkIngerea a d,oua.
Nimicirea
0, cum a acoperit cu nori Domnul,
intru mania sa, pe fiica Sionului! Din
cer a trantit pe pimiint slava lui Israil
0 in ziva mâniei sale nu adus aminte
de asternutul picioarelor sale.
Domnul a nimicit fárá milt toate
lasele lui Iacob; intru intäratarea urgiei
sale doborit-a la piimant intäriturile
fiicei lui luda; fitcutu-le-a una cu pit-
mantul, pangälit-a impitriVia 0 pe voe-
vozii ei.
Intru aprinderea mfiniei sale, a zdro-
bit toatit put,erea lui Israil; inaintea
dusmanului si-a tras dreapta sa inapoi.
Aprins-a in Iacob un parjol care parjo-
leste de jur-imprejur.
El a incordat arcul säu ca un dus-
man ; el s'a atinut cu dreapta sa ca un
protivnic ; el a fiicut praf tot ce desfäta
ochiul, in cortul fiicei Sionului ; viirsat-a
mania sa, ca o väpaie.
Stitpitnul s'a artitat ca un dusman:
nimicit-a pe Israil, a sters toate palatele
lui i i-a ditramat intitriturile; iar peste
fiica lui luda a grämädit jale peste jale.
Culcat-a la pamitnt ca pe o vie cortul
pustiit-a locul adunärilor sale de
situ ;
präznuire; curmat-a Domnul, in Sion,
adunärile i Simbiita lepädat, In iu-
timea maniei sale, 0 pe rege 0 pe
preot.
Scarbitu-s'a Domnul de jertfelnicul
situ, pangarit-a sfiintul situ boca; dat-a in
mina dusmanului zidurile templului priiz-
nuirilor sale; dusmanii au chiuit in tem-
plul Domnului ca in zi de praznic.
Socotinta Domnului a fost ca sit
surpe zidul fiicei Sionului, de aceea in-
tins-a funia si n'a tras fnapoi maim sa,
pan& ce nu I-a nimicit. Cufundat-a in
 PIANGERILE LUI IEREMIA, 3
jale zidul i valul de dinaintea lui. Jal-
nicii e darapanares, lor!
Portile ei au intrat In pamant, zi-
voarele lor le-a stricat i le-a sfaramat;
regele ei i voevozii stint pribegi printre
pagani. Legea sfântil, nu mai este; chiar
profetii nu mai aft& nici o descoperire
de la Domnul.
Stau la panatint si tac batranii
fiicei Sionului; in cap si-au presärat
tarani i s'au incins Cu sae; iar fecioarele
Ierusalimului in capetele lor plecate spre
pamant.
Ochii mei se sfarsesc de plans,
liuntrul meu arde ea vipaia, fierea
mea se varsa pe plimant din pricina
prabusirii fiicei poporului meu, din
pricina copiilor si a pruncilor care mor
de foame, In pietele cetätii.
Ei striga catre maicile lor: Unde
este piiine, unde este yin?* $i cad sleiti,
ca doboriti de sabie, in pietele cetatii, 1;d.
dau duhul la siinul maicilor lor.
Cu ce vorbe si te ogoesc? Ce ase-
manare sa-ti gases°, fiica lerusalimului?
Cu cine ea te pun alituri, ca si pot sà te
mangai, o, fecioara, fiica Sionului? Cici
netärmurit, ca marea, este prapadul
tau! Cine sit te timaduiasci?
Profetii tii ti-au profetit minciuni
inselaciuni si nu ti-au dat pe fata vina
ta, ca sà intoarcit de la tine robia ta, ci
ti-au arittat vedenii inseratoare ii adu-
catoare de pieire.
Bat la tine din palme toti drumetii,
fluera i clatina din cap, in pofida
fiicei Ierusalimului: i Aceasta este oare
cetatea pe care o numeau cununa fru-
musetii, buctuia lumii?*
La tine case& gura lor toti pro-
tivnicii tal, fluerit, scrasnesc din dinti
zbiara: a L-ara mancat! Da! Aeeasta
este ziva pe care am asteptat-o ! Am
ajuns-o! Am tritit-o !
Doranul a facut cee,a ce-si pusese
de gaud si faca, i a adeverit cuvantul
situ cu care el ne ameninta de multä,
vreme: el a nimicit Para de mila, dat-a
prilej de bucurie dusmanilor tad si a se-
metit pe protivnicii Va.
Striga tare catre Domnul, tu fe-
cioara, fiicit a Sionului! Sa curet lacri-
mile tale ca un parau, ziva i noaptea;
784
www.dacoromanica.ro
nu te lasa odihnei; ochiul tax sa nu con-
teneasca!
Scotia: si te jeleste in ceas de
noapte, la inceputul strajilor noptii;
mima ta varsa-o ca apa inaintea fetei
Domnului! Spre el tidica-ti mana pentru
viata pruncilor tai, care se prapidesc de
foame la coltul tuturor ulitelor.
Vezi, o, Doamne, si te uitii cui i-ai
mai facut asal Sä manance femeile rodul
pantecelui lor, pe copiii pe care Ii alinti?
Sa fie ucisi In templul Domnului preotul
s't profetul!
Stau culcati jos, pe ulii, tanär
batran. Fecioarele i feciorii mei cazut-a,u
de sabie. Ucisu-i-ai in ziva urgiei tale,
macelgtritu-i-ai fitrit indurare.
Chemat-ai ca In zi de praznuire
pe toti cei ce, de jur-imprejur, mä, ingro-
zeau. i in ziva maniei Domnului n'a
fugit si n'a scäpat nici unul dintre cei
pe care i-am alintat i i-am crescut;
pe toti i-a omorit dusmanul!
s.
Pitingerea a treia.
Niideide ai marigcliere.
Eu sunt omul care am simtit ne-
norocirea sub varga aprinderii lui.
El m'a =That s't m'a bagat in
mima intunericului, si nu la lumina.
Da, impotriva mea el Intoarce s't
iar intoarce, in toata vremea, mama sa.
Vestejit-a trupul meu i pielea mea;
sfitramat-a oasele mele.
Zid a ridicat Impotriva mea si
m'a innecat Cu fiere i cu necaz.
Cufundatu-m'a in bezna, ca pe
mortii cei din vea,c.
M'a imprejmuit cu zid, de n'am
pe unde si ies; ingreuiat-a lanturile
mele;
Oricat a striga i a racni, el nu
aude rugaciunea mea fierbinte.
El a imprejmuit caritrile mele cu
bolovani i a intortochiat potecile mele.
Urs care ma pandeste, asa a ajuns
el pentru mine, leu care sta gata sä, sarä
din ascunzatoare.
El m'a abiitut din drum si m'a
affisiat, m'a nitpustit;
 PLANGERILE LUI IEREMIA, 3
El a incordat arcul pi m'a pus
tinta pentru sageata lui.
Infipt-a in ritrunchii mei toate
sagetile pe care le-a avut in tolba.
Ajuns-am de rits in fata tuturor
popoarelor, cantecul lor de ras de fie-
care zi.
El m'a saturat de amarticiuni,
adapatu-m'a cu pelin;
Mi-a dat sa sfaram pietrip cu dintii
pi m'a taválit in cenupa.
Tu ai fápit pacea sufletului meu,
uitat-am fericirea,
Si am zis: o S'a dus puterea vietii
mele p't nädejdea mea in Dornnul!»
Adu-ti amirite de obida mea pi
de zbuciumul meu; nu mai ptiu decat
de amaraciune pi de otrava!
Impovarat de amintiri, sufletul
meu se incovoaie in mine.
Dar iata ce anume imi amiiatesc
incotro merge nädejdea, mea:
Miele Domnului nu s'au sfarpit,
milostivirile lui Bunt nesecate.
In fiecare dimineatä sunt altele,
mare este purtarea ta de grijä!
Parten mea este Domnul, a zis
sufletul meu, pentru aceasta voi nadajdui
inteinsul.
Bun este Domnul pentru acei ce
nädajduesc in el, pentru omul care-1
cautà.
Bine este sa aptepti in tacere aju-
torul Domnului.
Bine este pentru om sa poarte
jugul din tinerete-i;
Sa stea laoparte in tacere, dacä
Domnul i 1-a pus pe grumaji;
Sa sfirute pulberea cu buzele lui:
poate mai este nadejde!
intinda obrazul spre lovire
pi sit se sature de ocara!
C5ci Domnul nu aruncit pe om,
de veci,
Ci el pedepsepte pi se milostivepte
dupä multimea milelor sale;
Si nu de bunä voie. umilepte
pedepsepte pe fiii oamenilor.
Cand calciim in picioare pe toti
robii Vail,
Cand incovoiem dreptatea aproa-
pelui inaintea fetei Celui Prea Inalt;
Cand jafuim de dreptul lui pe
785
www.dacoromanica.ro
un om, oare Domnul nu vede toate
acestea?
Cine a zis pi s'a fä.cut, far& ea
Domnul sa fi poruncit?
Nu iese oare din gura Celui Prea
Inalt binele ca í räul ?
Dece sit suspinam twit& viata
sá ne plängem pacatele?
Sá cereetam cararea noastra
ne ispitim i sá ne intoarcem cu poca-
intä, la Domnul!
Sä ridicam inimile i mâinile noa,s-
tre dare Dumnezeu cel ce este in ceruri!
Noi am paciituit i ne-am
vrätit i tu nu ne-ai iertat.
Tu te-ai invepmantat in mitnie
ne-ai urmärit; tu ai secerat far& erutare.
Te-ai invaluit in nori, ca s'a nu
treaca nici o rugaciune pana la tine.
Tu ai fäcut din mine mitturatura
gunoi, in mijlocul popoarelor.
Toti dupmanii noptri au cascat
gura impotriva noastra;
De spaimit i de groapä am avut
parte, de pustiire FA de nimicire.
Siroaie de lacrarni liicfameaza o-
chiul meu, din pricina präpadului fiicei
Sionului.
Ochiul meu varsii lacrámi färä
incetare, fiindca n'are ragaz,
Pana ce Domnul sib se uite in jos
priveasca din ceruri.
Din pricina fiicelor cetätii mele,
tot ce vede ochiul meu ma slit*.
Ca pe o pasäre m'au vinat, f5,rá
cuvant, vriljmapii mei,
Au praupit in groapä viata mea,
cu pietre au azvarlit in mine.
Ape navaleau peste capul meu
cugetam: o Sunt pierdut! »
Atunci chemat-am numele tau,
Doamne, din adancul prapastiei.
Tu ai auzit glasul meu: o Nu as-
tupa urechea ta, la suspinul meu i la
strigiitul meu! »
Tu mi-erai aproape In ziva and
te-am strigat i ai zis: o Nu te tome!
0, Doamne, tu ai judecat pricina
mea, tu ai mantuit viata mea!
V5,zut-ai, Doamne, apiisarea mea,
ajutii-mi fa dreptate!
Tu ai vä.zut toatä setea lor de
60
 PLINGERILE LUI IEREMIA, 4
razbunare, toate planurile lor Impo-
triva mea!
Auzit-ai toate ocrile lor, o,
Doamne, toate chibzuirile lor impotiva
mea!
Cuvintele protivnicilor mei si gan-
dul lor ascuns sunt deapururi impotriva
mea!
Priveste: ori de stau, ori de se
eu sunt pricina rasului lor!
Rasplateste-le, Doamne, dupa fap-
tele mäinilor lor !
Orbeste mima lor Blestemul tau
sá. caza peste ei!
Urrnareste-i cu manie i star-
peste-i de sub cerul tau, Doamne!
4.
Plagerea a patra.
Impresurarea Ierusalimului.
0, cum s'a innegrit aurul, cum vi-a
schimbat fata aurul cel mai lamurit!
Sfintele tale pietre au fost aruncate
colturile tuturor ulitelor !
Feciorii Sionului, cei mai de seama,
altadatä canthriti Cu aur, cum au ajuns
M fie pretuiti ca vasele de lut, lueru de
mana de olar!
Ciliar si sacalii dan tatele ior, ca
puii lor sa suga, dar fiica poporului meu
ajuns-a cruda, ca strutii, in pustie.
De sete, limba pruncului ce auge
i s'a lipit de cerul copiii cer paine,
dar nimeni nu le-o intinde.
Cei care mancau odinioara mandiri
alese cad de foame pe uliti; cei care au
fost crescuti in porfirä stau culcusiti in
gunoaie.
Caci pacatul fiicei poporului meu a
fost mai mare decat faradelegea Sodo-
mei, präbusitä inteo clipa, nu de mita,
omeneasca.
Priñcipii ei erau mai stralucitori
(leen zapada, mai albi decat laptele;
trupul lor era trandafiriu ca miirgeanul;
infatisarea lor era mandra ca safirul.
Dar acum chipul lor a ajuns mai
negra decat funinginea; pe uliti nu-i
mai curiosti; pielea lor s'a zbareit pe
oase, s'a uscat ca o coaja de copa°.
Mai fericiti au fost cei ucisi de sabia,
decat cei secerati de foame i decat cei
786
www.dacoromanica.ro
ce se prapadeso incet, doboriti de lipsa
roadelor de pe camp.
Cu mainile lor, femei duioase si-au
fiert copiii, ca sä se hraneasa, In vre-
mea caderii fiicei poporului meu.
Sfärsit-a Domnul otarirea sa, viir-
sat-a pe deplin mania sa i in Sion a
aprins un foc, care a mistuit temeliile lui.
Niciodata n'ar fi crezut
pamintului i toti locuitorii lumii,
impresuratorii i dusmanii
vor intra andva pe portile Ierusalimu-
lui !
Ci s'a intamplat din pricina
telor profetilor si a faildelegilor preotilor,
care au varsat in mijlocul Ierusalimului
sfingele celor drepti!
Pe uliti umblau in nestire ea
niste orbi, patati de sange, M nimeni
nu se putea atinge de vesmintele lor.
e Paziti-va! Un necurat ! striga
lumea dupa ei. « Fugiti, laoparte, nu
vá atingeti de ei ! » i daca fugeau
ratiiceau näuei, chiar i päganii la
care fugiserá ziceau: e Sa nu mai stea
aici ! »
16 Mania Domnului i-a risipit i el
nu se mai uitä la ei. Pe preoti nu-i mai
cinsteau, pe blitrani nu-i nnai crutau.
i ochii nostri släbesc si se
sting asteptand ajutor zadarnic ! Din
turnurile noastre de straja ne-am tot
uitat departe, spre un popor al carui aju-
tor nu mai venea.
Ei pandeau toti pasii nostri, fica
inciit nu mai puteam sa umblam prin
pietele noastre. Sfärsitul nostru se apro-
pia, zilele noastre erau pe fund. Intea-
devär, ne venise sfarsitul!
Urmäritorii nostri erau mai iuti
deeat vulturii cerului; ne vanau cu in-
verunare prin munti, ne pandeau in
pustie.
Suflarea vietii noastre, unsul Dom-
nului, a, fost prins in groapa lor, acela
despre care noi ziceam: «La umbra lui
vietui-vom printre popoare !
Bucura-te i tresalta, fiica Edo-
mului, tu care locuesti in pamantul
pe la tine va trece cupa; te vei im-
bata i fti vei arata goliciunea!
Pedeapsa fáradelegii tale, o, fije&
a Sionului, s'a sfarsit; el nu te va mai
 IEZECHIL, 1
duce in robie. Dar el cerceteaza picatele
tale, o, bici a Edomului tfi dii, pe fata
faradelegile tale!
5.
Plangerea a cincea.
.Rugeiclunea proletului Ieremia.
Adu-ti aminte, Doamne, de ceea
ce ni s'a intamplat nona, uita-te i vezi
ocara noastr5,1
Moatenirea noasträ a cazut in mana
streinilor, casele noastre in mana celor
de alt neam.
Am ajuns orfani, f5,r5, de tata,
mamele noastre ca vaduvele.
Bem apa noastra ou parale, lem-
nele noastre le luam cu plata.
Impilatorii stau pe grumajii noatri
deai suntem vaguiti, n'avem parte
de odihna.
Intindem mana spre Egipt i catre
Asiria ca sa avem paine ea ne saturara.
Parintii noatri au greait ai nu mai
sunt, dar noi ducem färädelegile lor.
Stiipanii noatri sunt robi, i nimeni
nu ne scoate din mana lor.
Primejduindu-ne viata agonisim
painea noasträ, in fata sabiei care ne
amenintä din pustie.
Pielea noasträ arde ca un cuptor
de fierbinteala frigurilor foamei.
PROFETUL IEZECHIL
1.
Domnul cheamcl pe Iezechil la lucrarea
proletia. Arcitarea chipului 81avei Dom-
nului.
In anul al treizecilea, in luna a
patra, in ziva a eincea a lunii, pe cand
eram in mijlocul obatiei duse in robie
la fluviul Chebar,
Adica in ziva a cincea a lunii, in
anul al cincilea al robirii regelui Ioa-
chin, mi s'au deschis cerurile i vizui
vedenii de la Domnul.
Atunci a fost cuvantul Domnului
catre lezechil, fiul lui Buzi, preotul, in
tara Caldeilor, la fluviul Chebar,
acolo a fost mana Domnului peste mine.
787
www.dacoromanica.ro
Ei au batjocorit femeile din Sion,
fecioarele din cetatile lui luda.
Principii au fost spanzurati ai la
obrazul batrlinilor nimeni nu s'a mai
uitat.
Feciorii invartesc la raanitä i co-
pilandrii se poticneso sub povara sar-
cinilor de lemne.
Batranii nu se mai adunä la
poarta i cei tineri nu mai canta; din
S'a dus veselia inimii noastre,
jocul nostru s'a schinabat in jale.
C5zut-a cununa de pe capul nostru ;
vai nou5 caci am pacatuit!
*i mima noastr5, e bolnava i se
intunecä ochii noatri,
Cand vedem muntele Sionului
a ramas pustiu i vulpile cutreerä pe
el!
Tu, Doamne, stai deapururi in
jiltul tau, si imparalia ta in neam de
neam!
De ce ne uiti tu de istov i ne
pariseati atta de lungii. vreme?
Intoarce-ne catre tine i ne vom
intoarce; innoeate zilele noastre ca in
vremea ceo de demult!
Sau ne-ai lepadat cu totul i te-ai
mániat ai nu vrei sa te mai impaci
cu noi?
i iatä ce mi s'a arätat: O vifornitä
venea dinspre miazii-noapte, un nor mare,
un foc strälucitor, care värsa stralucire
In juru-i, iar din mijlocul lui se arata
un punct luminos ca electrul bagat in
vapaie.
i din mijloc am vazut chipurile a
patru fiare. i iata care erau chipurile
lor: ele aveau chip de om.
Fiecare aves, patru fete i fiecare
avea patru aripi;
Fiarele aveau picioarele drepte
rotunda i scanteiau ca arama straluci-
toare, iar aripile lor erau sprintene.
*i maini de om ieaeau de tuspatru
partile de sub aripi, i fetele lor,
aripile celor patru,
50*
 IEZECIIIL, 2
Ale caror aripi se atingeau una de
alta nu se intorceau cand mergeau,
ci fiecare fiara mergea intins inainte.
Ufa, i faptura fetelor lor. Tus-
patru aveau in fata chip de om, la
dreapta chip de leu, la stanga chip de
taur, iar la spate chip de vultur.
Tuspatru aveau aripile intinse in
sus, doua se atingeau una de alta, iar
cu dour), isi acopereau trupurile lor.
i fiecare mergea intins inainte
incotro le mans, Duhul inteacolo se si
indreptau, iar and mergeau nu se in-
torceau.
i intre fiare era ceva care semana
cu carbunii aprinsi, semana cu niste
lumini, care tot umblau printre fiare, si
focul stralucea, i focul scapara ca ful-
gerul.
i fiarele alergau incoace i incolo,
intocmai ca scapararile de fulger.
i m'am uitat la fiare si iatá ea
jos langa tuspatru fiarele erau patru
roat,e.
i chipul i faptura roatelor semi-
nau cu un crisolit, i toate aveau aceeasi
asensanare: chipul i faptura lor erau
ca o roata imbucata intealta.
Ele se indreptau in men; in cate
tuspatru partile, iar and mergeau nu
se intorceau.
Obezile lor erau ridicate la o
inaltime infricosata, i obezile erau um-
plute cu ochi de jur-imprejur. li asa
erau tuspatru.
Cand fiarele porneau, porneau
roatele de rang& ele, si and fiarele se
ridicau de pe pamant, se ridicau siroatele,
i ori incotro le mane, pe ele
Duhul, inteacolo se i indreptau i se
ridicau,0 roatele impreuna cu ele,fiindea
Duh de viata era in roate.
Cand porneau fiarele, porneau
roatele, i cand se opreau fiarele, se
opreau i roatele, and se ridicau ele,
se ridicau i roatele, fiindcá Duh de
viata era in roate.
lar deasupra capetelor fiarelor era
ceva tare ca bolta cerului, care seraäna
cu clestarul care-ti lua ochii intins
deasupra peste capetele lor.
i sub aceasta bolt& cereasca se
intindeau aripile lor unele spre altele,
788
www.dacoromanica.ro
fiecare fiará avea cilte doua aripi
cu care Li acopereau trupurile lor.
i cand porneau ele, auzeam fid-
faitul aripilor, ca un vuet de ape mari,
ca glasul celui Atotputernic, ca un huet,
ca huetul unei ostiri ; iar cand se opreau,
lazau aripile in jos.
i in timp ce se opreau i ii lasau
aripile in jos, rasunetul se auzea pe
bolta cerului, care era deasupra cape-
telor lor.
lar pe bolts, cerului, care era
deasupra capetelor lor, era ceva care
semana cu safirul, era ceva ca un tron
de imparat, iar pe el sedea, deasupra,
ca un chip de om.
i inlauntru si de jur-imprejur
am väzut ceva ca focul, ceva ca electrul,
pe cat aratau coapsele lui si mai sus,
apoi am vazut ceva ca focul pe cat aratau
coapsele si mai jos, iar de jur-impre-
jurul lui stralucire,
Ca de curcubeu care se aratil, in
nouri pe vreme de ploaie. Asa era stra-
lucirea lui de jur-imprejur. Era aevea
chipul slavei Domnului. i cand am
vazut-o, am cazut cu fata la pamant
am auzit o voce a unuia care-mi graia.
2.
Domnul trimite pe Iezechil propove-
duiased lui Israil col dus in robie.
zise: o Fiul omului ! Scoala-te
In picioare ca ea vorbesc cu tine! #
i pe cand el vorbea cu mine,
Duhul lui Dumnezeu intr.& in mine si
má ridica in picioare, i eu ascultai pe
cel care graia cu mine,
opuse: Fiul omului! latI, ca
te voi trimite dare neamul lui Israil,
neam de oameni razvratiti, care s'au
razvratit si au pacituit, i ei i parintii
lor, impotriva mea pin& in ziva de acum.
Deci te trimit cätre feciori indraz-
neti i cu mima impietrita, carora sä, le
graiesti: o Asa zice Dornnul Dumnezeu!a
i ori de te vor asculta, ori de nu
te vor asculta, fiindca ei Bunt neam de
riizvratiti, sá §tie cá tu eati prooroo In
mijlocul lor.
i tu, fiul omului, nu te teme de ei
0 de cuvintele lor nu te ingrozi, cu toate
 IEZECHIL, 3
cä vei fi inconjurat de spini si de maxi-
cini i vei locui in mijlocul scorpionilor.
De cuvintele lor sa nu te inspaimanti
la vederea lor id, nu te infricosezi,
fiindcá ei sunt neam de razvrätiti.
Dar tu tot sa le graiesti cuvintele
mele, ori de te vor asculta ori de nu
te vor asculta, fiindca sunt indafátnici.
i tu, omule, ascultä ceea ce eu iti
graiesc tie i nu fi indäratnic ca neamul
cel indaratnic. Deschide gura si ma-
name& ceca ce eu iti voi da. »
i arid m'am uitat, iatit cá i in-
tinsese mana spre mine, iar in maná
avea o carte,
Pe care mi-a deschis-o, scrisä
pe o parte si pe alta, si anume cu plan-
geri, tanguiri
3.
Insullarea proletului pentru lucrarea dum-
nezeiascd. Iezechil in mijlocul celor dufi
In robie.
zise: e Fiul omului! Mananc5,
ceca ce vei gäsi dinaintea ta! Manama,
aceasta carte, apoi du-te i propove-
dueste casei lui Israil!
i deschisei gura si el bad dadu sa
manánc cartea aceasta,
zise: o Fiul omului! Pantecele
tau ni manance i ltiuntrul tau sa, se
umple de cartea aceasta pe care ti-o
dau! » i eu am mâncat-o si era in gura
mea atat de dulce ca mierea.
zise iarasi: a Fiul omului!
Du-te la casa lui Israil vi-i graieste cu-
vintele mele,
Minder), nu esti trimis la un popor
strein, cu bimba neinteleasca i cu grai de
nepriceput, ci catre casa lui Israil,
i nici la popoare multe cu limb&
neintelea,sa i cu grai nepiiceput, ale
caror cuvinte nu le-ai pricepe, dar de
te-as trimite la ele, tot te-ar putea pri-
cepe.
i casa lui Israil nu va vre,a sa, te
asculte, fiindca, pe mine nu vor sä má,
asculte, ctici intreaga casa lui Israil are
fruntea incruntatä i mima impietrita.
Pentru aceasta voi impietri chipul
tau ca chipurile lor,
i i fruntea ta
intocmai ca fruntile lor ;
www.dacoromanica.ro
789
Ca diamantul, mai tare decat
stanca, asa voi impietri fruntea ta!
Nu te teme si in fats., lor nu te inspai-
manta, caci neam de razvratiti stint ei! »
mai zise: Fiul omului!
Prinde cu mima i ascultä cu urechile
tale, toate cuvintele pe care ti le voi
gral.
FIai, du-te in robie, lang6, feciorii
poporului tau, si le graieste si le propo-
vedueste: « lata ce zice Domnul Duni-
nezeu... ori de te vor a,sculta, ori de nu
te vor asculta ».
Atunci m'a ridicat Duhul i am
auzit la spatele meu un huruit mare ca
de cutremur, cand slava Domnului s'a
inalta,t din locul ei:
Fasaitul aripilor care se atingeau
una de alta, huruitul roatelor i vuetul
surd al cutremurului.
i Duhul má ridica i ma' duse
in zbuciumul duhului meu, in vreme ce
mana Domnului apäsa din greu pcste
mire.
i am ajuns la cei dusi in robie
din Tel-Aviv, care salasluiau pe fluviul
Chebar, unde le era salasul, si am zabo-
vit acolo sapte zile inmarmurit.
lar la cap5,tul celor sapte
fost-a cuvantul Domnului dare mine
mi-a zis:
« Fiul omului! Iatä, te-am pus
straja, peste casa lui Israil! Asculta deci
cuvantul care va iesi din gura mea OA
propovedueste din partes, mea!
°And voi osandi pe cel Ma de
lege si-i voi zice: e Vei muri! a i tu nu-1
vei poviitui i nu-i vei grai, ca sa
abati pe pacatos din calea lui cea pad,-
toasa, ca ni scape cu viata, i pacatosul
va muri in p6,catul lui, eu voi cere
sangele lui din mana ta.
Dar (lac& tu vei sfátui pe cel pa,-
catos si nu se va pociii de pacatul lui
si de vials, lui pacatoasii, nu se va hisa,
el va muri in pacatul lui, iar tu ti-ai
mântuit sufletul tau.
Tot asa, cand un om drept se va
abate de la calea lui cea dreaptä si va sit-
varsi un pacat, eu, atunci, îi voi pune
inainteo piatril de poticnea16, si el va muri.
fiindca tu nu j-ai dat invatätura, el
va muri in pacatul lui i toate faptele
 IEZECHIL, 4
bune pe care le-a ficut nu vor mai fi
pomenite, iar eu voi cere singele lui din
mina ta.
Si iaräsi, dad], vei poviltui pe cel
drept si nu pliciituiascii 0 el nu va pi-
atui, atunci el va fi viu, iar tu care 1-ai
povituit iti vei mtintui sufletul.»
Si iarisi a fost mina Domnului
peste mine 0 mi- zis: o
la amp, ciici acolo iti voi grai!*
Si m'am sculat si am pornit la
cimp, dar iatä &a acolo era slava Dom-
nului, care mi se descoperise la fluviul
Chebar. Si am clizut cu fata la
mint.
Si Duhul intri in mine si mii sculii,
In picioare. Si-mi grid si-mi zise: Du-te
si te inchide in casa ta!
Iati, fiul omului, Ii voi da funii
cu care te voi lega, ca si nu mai iesi
In mijlocul lor,
voi lipi limba de cerul
ca sii rimii mut 0 si nu le mai fü aspru
propoveduitor, fiindci, ei sunt neam de
lar cind ii voi gad, iti voi
deschide gura ca sii le spui: o Asa ro-
steste Domnul Dumnezeu! Cine va vrea
si mi auzift, auzit,-mi, 0 cine nu va vrea
si mii auzi, si nu mi auzi, fiindc5, ei
Bunt neam iabras. »
4.
Imyresurarea leru-salimului.
o i tu, fiul omului, ia-ti o c'iriunidit
pune-o in fata ta i desemneazi, o
cetate, Ierusalimul.
Impresoarli-o, clideste un val im-
potriva ei, ridici meterezuri, aseazä os-
tire impotriva ei i berbeci de jur-im-
prej
Apoi ia-ti o sob5, de fier i pune-o
ca un zid de fier intre tine si cetate,
Indreaptit-te cu fata spre ea, ca si fie
cetatea impresuratà si tu cel care o im-
presori. Acesta si fie serail pentru nea-
mul lui Israil.
i culci-te pe stfinga, 0 pe stinga
pune picatul casei lui Israil, i poarti
catul lor atitea zile cit vei sta culcat
poca,
www.dacoromanica.ro
Fiindci eu Ii voi miisura tie, dupi
anii plicatelor lor: o sutá noulizeci de
zile, atitea va trebui si porti picatul
casei lui Israil.
Si dup5, ce le vei fi sfirsit, intoar-
ce-te a doua oar& pe dreapta, i poart5,
picatul casei lui luda patruzeci de zile,
cite o zi de fiecare an.
Si si-ti indrepti fate, spre Ierusa-
limul cel impresurat, i cu mina intinsi
sä, profetesti impotriva lui.
Si te voi lega cu funii, ca 85, nu
te mai intorci de pe o parte pe alta,
pä,- pini cind nu se vor did* zilele de im-
presurare.
Pentru aceasta, ia-ti gnu, orz,
bob, linte, mei 0 mizäriche i pune-le
intr'un vas, si-ti fi pfiine pentru cite
zile vei sta pe partea a,ceea trei sute
nouitzeci de zile ca sä ai ce mines,.
*i hrana pe care o vei minca,
din vreme in vreme, ea fie de domizeei
de sicli pe zi,
lar apit s5, bei cu misur5 din
timp in timp, o sesime dinteun hin,
Si de mâncat sä, minhnci turtele
cele de orz pe care sä, le coci, sub ochii
lor, in spuzi ficuti din necuriltie orne-
neasc5,.
Si si le mai spui: i Intocmai asa
vor minca fiii lui Israil plane spurcatit
printre noroadele printre care eu Ii voi
goni !»
Atunci eu am rispuns : «0, Doamne !
Sufletul meu nu s'a spurcat niciodati,
iar hoit i dobitoc sfil.siat nici n'am
cat din tineretile mele si pin& acum
nici carne spurcatä n'a intrat In
gura mea. *
Dar Domnul imi zise: Vezi!
duit sii-ti fie gunoiul de vitä, in loo de
necurittia omeneascii, i deasupra lui
coci tu *tines, ta!*
$i mi-a mai spus: i Omule,
eu trimite-voi foamete in Ierusalim
locuitorii, plini de spaimä, vor mfinca
pftinea cu cintarul 0, ingroziti, vor boa
apa cu mitisurä
Ca si pitimeasc5, ei de foame
de sete, si se ingrozeasci, unii de altii
si din pricina plicatelor lor si se prii-
padeaseä. a
790
 IEZECHIL, 5, 6
5.
Alt semn care scl inchipuiascd impresw-
rarea I erusalimului.
« i tu, fiul omului, ja o sabie ascu-
pe care s'o intrebuintezi ca briciul
de ras, cu care sa-ti razi parul capului
pi barba; apoi ja un cantar si imparte
parul thiat.
0 treime arde-o pe foo, in mijlocul
cetatii, cand se vor sial* zilele de im-
presurare, apoi ja o alta treime EA bate-o
cu sabia de jur-imprejurul cetatii, iar
cealaltg, treime s'o imprästii in vant,
eu voi scoate sabia in urma ei.
Irisa, din parul acela, ja vreo ciiteva
fire si leaga-le de poala hainei tale,
Apoi vreo cateva fire pe cara sá, le
arunci in mijlocul focului i s'a le arzi.
De acolo va iesi foc pentru toatit casa
lui Israil.
Asa zice Domnul Dumnezeu: «Acesta
este Ierusalimul! Pe el il voi inaprastia
In mijlocul popoarelor pagane si-1 voi
inconjura cu tari,
Fiindcg, s'a impotrivit indreptiirilor
mele si oranduirilor mele, i locuitorii
au ajuns mult mai nelegiuiti decht pa-
ganii, mai mult decat tanJo invecinate:
indreptärile mele le-au dispretuit si in
oranduirile mele n'au vrut sá, umble.
De aceea asa rosteste Domnul Dum-
nezeu: Fiindc6, ati ajuns mai protiv-
nici decat paganii, megiesii vostri, i in
oranduirile mele nu umblati i indrep-
tarile mele nu le faptuiti, i nici macar
nu va purtati (lupa datinele páganilor
cu care va, invecinati,
De acees, asa rosteste Domnul Dum-
nezeu: i lata, si eu voi fi impotriva
ta i voi adeveri in raijlocul tau i in
väzul págitnilor dreptatea mea.
i din pricina inchinarii tale la
idoli, iti voi pricinui ceea ce nu ti-am
pricinuit i nu-ti voi mai pricinui vreo-
data:
P6,rintii vor manca pe fili lor in-
launtrul tau i fiü vor manca pe parinti,
si te voi judeca aspru i ceea ce va
mai fi ramas din tine, voi imprastia
in toate vânturile.
De aceea, viu sunt eu », zice Dom-
nul Dumnezeu, «din pricing, ea tu ai
www.dacoromanica.ro
791
p6,ngarit templul meu, cu toti idolii tal
cu toa:a inchinarea la grozaviile tale,
de aceea i eu te voi arunca i ochii mei
nu se vor mai milostivi de tine si nici eu
nu te voi mai eruta.
0 treime din tine sä, moara, de
cium i di se sfarseascg, de foame in
raijlocul tau, o treime 86, cada, de sabie
In jurul tau, si cealalta, treime o voi
imprästia in toate vanturile, iar in urma
lor voi scoate sabia.
Asa se va sfa,nsi urgía mea si-mi
voi potoli mania mea si ma voi raz-
buna, ca 86, stii ca, eu, Domnul, am griat
asa intru ravna mea, cand mi-am po-
tolit mania mea intr'insii.
i te voi preface in morman de
dliramaturi, spre biitaia de joo a pa-
ganilor, vecinii tái, si a oricarui dru-
met.
i vei ajunge de batjocura si de
ras, de poraina si de uluial6 pentru
pâgânii cu care te invecinezi tu, cand
voi adeveri judecata mea fata" de tine,
Intru aprinderea mâniei mele, cu aspre
pedepse, caci eu Domnul am grait
acestea,
Calad voi trimite impotriva ta
sa,getile cele cumplite ale foametei, care
vor face prapad sageti pe care le voi
trimite, ca sâ và prapadeascä i ca mai
vartos foametea sa bantue la voi
va, voi lipsi de orisice sprijin de pa,ine.
Atunci voi trimite impotriva ta
foamet,e,a i fiarele cumplite te vor asa
far6, copii, si ciumg si sange se vor abate
peste tine si sabie voi aduce impotriva
ta. Eu, Domnul, am grait acesteal»
6.
V estirea altor pedepse crtlncene pentru
dr eidelegile poporului.
j iafasi a fost cuvantul Domnului
catre mine si mi-a spus:
« Omule! Cauta Cu fata spre muntii
lui Israil si prooroceste impotriva lor,
i le apune: « Munti ai lui Israil,
ascultati cuvantul Domnului Dumnezeu!
Iatá, ce rosteste Domnul Dumnezeu im-
potriva muntilor, a dealurilor, a luncilor
a « Aduce-voi impotriva vos,
stra sabio si voi nimici plaiurile voaetre;
 IEZECHIL, 7
Jertfelnicele voastre vor fi pustiite
columnele inchinate soarelui vor fi
sfärämate si pe ucisii vostri fi voi arunca
In fata idolilor vostri,
Si hoiturile fiilor lui Israil le voi
pune dinaintea idolilor vostri i ciola-
nele lor le voi imprästia imprejurul jert-
felnicelor voastre.
In toate asezdrile voastre, cetätile
voastre vor fi därámate, dealurile voastre
cu jertfelnice fär5, umbrá de om, s't
intr'adevär jertfelnicele voastre vor fi
däramate i pustiite i idolii vostri sfä-
ramal i nimiciti i columnele inchinate
soarelui sfartimate, deci: lucrurile tutti-
nilor voastre vor fi präpädite!
Si vor cridea ucisi in mijlocul vostru,
ca sä stiti câ eu sunt Domnul.
S't daca, vá voi läsa o rämäsitä
de mantuiti din ascutisul sábiei, printre
págáni, in tärile n'azora voi yeti fi im-
priistiati,
Si cei mäntuiti isi vor aduce aminte
de mine, printre neamurile unde i-am
dus robi, atunci cand le voi zdrobi
mima cea desfrânatli, ce s'a razletit
de mine, si ochii lor cei desfranati dupä
idolii lor, se vor scarbi de ei 11100., din
pricina fárádelegilor pe ( are le-au sti,
värsit, si a tuturor groztiviilor lor,
Atunci vor cunoaste cá eu sunt
Domnul i n'am grait zadarnic c5, le voi
pricinui aceastä nenorocire.
Asa rosteste Domnul Dumnezeu:
a Bate din palme i bate din picioare
s'tapune: O! Pentru toate cumplitele
ticalosii ale casei lui Israil, sâ cada: de
sabio, de foamete si de ciumä:
Cel de departe sä, moa,rit de ciumg,
cel de aproape sä cadá de sabie, iar cel
ce a mai filmas si va fi scäpat s'A moarit,"
de foame, si asa imi voi fi potolit mânia
mea inteinsii.
Si inteace,st chip sä cunoascá ei
cä eu sunt Domnul, cánd mortii lor vor
zacea in mijlocul idolilor lor, imprejurul
jertfelnicelor lor pe once colina
pe orisice pise de munte si sub orisice
copac verde si sub orisice stejar frunzos,
pe orisiunde au adus ei jertfä cu miros de
bunä mireazmä pentru toti idolii lor.
voi intinde mana mea im-
potriva lor i toatä tara o voi preface
792
www.dacoromanica.ro
In pustietate i In loe neumblat prtnä
la Ribla, in toate shlasurile lor, ca eh
stie ei cá eu sunt Domnul. u
7.
Vine sPirpitul! Nenorocire i groaze 1!
Si a fost cuvântul Domnului catre
mine si mi-a zis:
a Si tu, fiul omului, apune: « Asa
rosteste Domnul Dumnezeu c5,tre pa-
mantul lui Israil: a Vine sfarsitul! Sfär-
situl vine pentru cele patru laturi ale
pamantului!
i acum vine sfilrsitul pentru tine
s't voi slobozi mänia mea impotriva ta,
si te voi judeca dupä faptele tale s't
voi grima:di peste tine toate uriciunile
tale,
A.sa inca ochiul meu sil, nu mai
fie Indurätor i eu sä nu te mai crut,
ci iti voi räspläti dupá faptele tale,
ca s'a; se vadii cá ticidosiile tale sunt in
rnijlocul täu i sá cunoasteti cä eu sunt
Domnul. »
ea:ni asa zice Dornnul Dumnezeu:
a Iatii vine nenorocire peste nenorocire,
Vine sfärsitul! Vine sfarsitul, se de-
steaptä impotriva ta! Iatii-I ca, vine!
Sfärsitul vine, locuitor al tärii! Vine
ctmuna, ziva räzmiritei räzboiului se
apropie i nu chiotele pe munti!
Si acum Imi voi rästurna mänia
mea peste tine i iutimea mea voi
värsa-o toatá, peste tine i te voi ju-
deca dupä faptele tale si voi präväli
peste tine toate ticalosiile tale,
S't ochiul meu nu se va mai In-
dura de tine si nu te voi mai eruta,
ci iti voi räspläti dupit tichlosiile tale,
care se sävärseso in mijlocul tän, ca
cunosti ca eu sunt Domnul care loveste.
lata,' ziva! Iatä vine ! Vine cununa!
Toiagul infloreste, trufia infrunzeste !
Silnicia cre.ste, ca sâ se facii toia-
gul fárltdelegii. Dar nu va rärnanea nimio
s'tnici din multimea lor, i nici din
zarva lor si nu vor avea nici o strälu-
cire !
Vremea vine! Ziva este aproape!
Cumpärätorul sit nu se bucure i van-
zatorul si nu se intristeze, cid urgia
va veni peste toatä multimea,
 IEZECHTL, 8
lar vitnzatorul nu va mai ajunge
stapan pe lucrul vandut, chiar de ar mai
fi in via, &Ad profetia este impotriva
intregii multimi care nu va veni inapoi
omul nu-ai va intemeia viata pe fir5d-
delege.
Sunati mereu din trâmbi i pre-
gätiti tot, dar nimeni nu va porni la
fiindcli manía mea este impotriva
intregii multimi:
Sabia afara i foametea inlauntru.
Cel care va fi in toxina de sabio va
muri, iar cel din cetate se va sfarqi
de foame ai de ciuma.
Si daca s'ar intampla 85, scape
cativa fugan i dintre ei qi de s'ar ascunde
In vagauni ca porumbeii, vor muri cu
totii, fiecare pentru faradelegea lui.
Mainile tuturora se vor inmuia
genunchii vor curge ca apa.
Incinge-se-vor atunci cu sac *i
spaima ii va cuprinde, fetele tuturor se
vor ruina i capetele vor fi ple*uve;
Argintul lor 11 vor arunca in drum
aurul lor va fi spurciiciune, fiindca
argintul lor aurul lor nu-i vor putea
**1
mantui in ziva urgiei Domnului. Cu aur
argint nu se vor satura pantecele
t}.1
lor nu *i-1 vor umplea, deoarece le-au
fost pricina cadera in pacat.
Scumpeturile cu care se gateau,
fäcute tot de aici, i-au dus la trufie
statuile idolilor ion, adictigrozöviile lor
care erau tot de aur i de argint, le vor
preface in spurcaciune.
Si le voi da prada in rnâinile stai-
nilor i jaf in mâinie celor nelegiuiti
ai lumii ca sä le pangáreasca.
Si imi voi intoarce fata mea ai
ei vor pângari odoarele mele EA vor in-
tra inlauntru talharii r;i'l le vor intina.
Preg5,te*te lanturi, caci tara este
plina de vársari de Muge **1 cetatea geme
de silnicie.
Si voi aduce pe cele mai cum-
plite neamuri, care vor pune mana pe
casele lor i vor curma trufia celor pu-
ternici i vor pangazi sfintele lor loca-
*uri.
Vine spaimal... Vor cauta man-
tuirea, dar nu o vor afla.
Nenorocire peste nenorocire va veni
spaim5, peste spaima, i vor cere ve-
713
www.dacoromanica.ro
denie de la prooroc í preotul nu va avea
la indemana legea i sfatul va pieri din
gura celor batrani.
Regele va fi cuprins de jale *i
voevodul va fi cuprins de uluire i mai-
nile poporului tara vor incremeni. Si le
voi plâti dupä felul vietii lor i dup5,
náravurile lor bi voi judeca eu, ca sa
cunoasca ei cä eu sunt Domnul.
8.
Ddrantarea Ierusalimului din pricina ti-
idole0i care se fdptuesc
lar in anul al foaselea, in ziva a
cincea din luna a sasea, pe cand ata-
teain in casa mea, lar batranii lui luda
stateau i ei in fata mea, mana Dom-
nului Dumnezeu can' peste mine.
Si cand m'am uitat, iata ca era
un chip ca de om, **1 de la *olduri in jos
pare c5, era foc *i de la *olduri in sus
puternic5, luminä ca electrul.
Si a intins ceva ca mana i m'a
apucat de *uvitele capului i Duhul m'a
ridicat intre cer i pamânt, i m'a
dus la Ierusalim in vedenii dumnezeeati,
dinaintea porta celei dinlauntru, in-
dreptat5, spre miazia-noapte, unde era sä-
la*ul idolului geloziei, care starne*te ge-
lozia.
Si iata ca acolo era slava Domnului
Dumnezeului lui Israil, intocmai precum
vazusem in amp.
Si-mi zise: « Fiul omului ! Cauta' cu
ochii spre iniaza-noapte!» i cand am
ridicat ochii spre miaza-noapte, jata ca
la miaz5.-noapte de u*a jertfelnicului, chiar
la intrare, se afla idolul
Si mai adaoga: Fiul oraului! Nu
vezi tu oare ce savar*esc ei aici? Mari
ticalo*ii... pe care casa lui Israil le sii-
varae*te, ca s'a ma departez de sfantul
meu loca*. Dar vei vedea inca i alte
ticalo*ii mai mari. »
Apoi m'a dus la poarta curtii
cand ma uitai, iatti o bodá in zid.
Si-mi spuse: Fiul omului! Stra-
punge zidul ! am inceput sa sträpung
zidul, dar iatä c5, dadui de o u*a.
Atunci el mai spuse: a Inträ foi vezi
cumplitele uriciuni pe care le savar*eso
ei inläuntru! $
 IEZECHIL, 9
Si am intrat si am viizut i iata
tot felul de chipuri de taritoare, de
dobitoace, de spurciiciuni FA toti idolii
casei lui Israil, zugraviti de jur-imprejur
pe pereti,
Precum i aptezeci de insi dintre
batranii poporului casei lui Israil, in
mijloc cu Iaazania, fiul lui Safan, stand
in fata chipurilor, fiecare cu catuia
In mana, in timp ce mireazina fumului
de tamale se ridica in sus.
Si-mi mai spuse: o Fiul omului!
Vezi tu ceea ce fac batranii casei lui
Israil in bezna si cum taniaia,z5, fiecare
alto un chip, si cugeta: o Domnul nu
ne vede, pail/sit-a Donmul tara sa!
Si adaose: vei mai vedea
ticalosii si mai mari, pe care le savar-
sesc ei ! »
Apoi m'a dus dinaintea uii tem-
plului Domnului, care da spre miaza-
noapte, EA ce di vezi?... Acolo erau
femei, care stäteau s'r boceau pe Tamuz.
Si-mi zise: Vezi, fiul omului, vei
vedea ticâlolisi mai mari decttt acestea! »
In sfarsit, ma duse in curtea cea
dinlauntru a templului. Si ce sa vezi?
La usa templul i Domnului, intre prid-
vor i jertfelnic, era,u ea la doudzeci
cinci de oameni, cu spatele spre templu
cu fet,ele intoarse spre rasiírit, si se in-
chinau spre ràsàrit, la soare.
Si iarrisi imi spuse: a Vezi, fiul
omului ? Sunt oare putin lucru pentru
casa lui luda ticalosiile pe care ei le
stIvarsesc aici, i cand ei au umplut
piimantul cu silnicie i starnesc mereu
urgia mea ? Ba mai mult, ei fac sa se
sue la mine duhoarea jertfelor lor!
Dar si eu m5, voi purta cu manie:
ochiul meu nu va mai fi milostiv
nu-i voi mai eruto, i cand vor striga
din rasputeri la urechile mele, nu-i voi
auzi!
9.
Pedeapsa celcifii vine!
Cei credinciopi vor fi crutafi, cei nelegiuifi
vor fi
1. i el se puse sa strige cu mare
glas la urechile mele astfel: o Se apropie
pedeapsa cetätii, i fiecare sa aibli in
mina unealta nirnicitoare!
794
www.dacoromanica.ro
Si indata venira sa,se barbati de la
poarta ceo de sus, care da spre miaza-
noapte, fiecare cu unealta sa nimicitoare
In mana, iar in mijlocul lor se afla un
barbat invesmantat in vesmánt de in,
cu o alimargi la brau. Si cum veneau,
se ()Fir& Pang& jertfelnicul cel de a-
rama.
Atunci slava Domnului se iidica
de pe heruvimul pe care sezuse FA se
indrepta spre pragul templului. Si Dom-
nul striga, pe barbatul cel imbracat in
vesmant de in, care avea calimarit la
Si-i porunci: a Treci prin mijlocul
cetatii, prin Ierusalim, i insemneaza cu
slova « Tau » pe frunte pe oamenii care
suspina si se vaietii, de toate ticalosiile,
care se saviirsesc in mijlocul lor!
lar celorlalti le-a poruncit:
bateti cetatea in urma lui i ucideti!
Ochii vostri sa nu se indure i sit nu
erute.
Omoriti cu des5,varsire pe batrani,
tineri, fecioare, copii i femei, iar de
orisicine va fi insemnat cu slova ((Tau» s5,
nu va apropiati! Dar incepeti cu templul
meu! incepura chiar cu batranii, care
se aflau in fate, templului.
Apoi le-a gait: o Spurcati templul
umpleti curtile cu oameni morti, apoi
iesiti! o i ei ie5ir5, i incepurii, sa omoare
In cetat,e.
Si fiindc5, tot omorau i ramasei
numai eu, cazui cu fato la pä,mant
incepui 85, strig: a 0, Doamne Dumne-
zeule! Vrei tu oare sà nimicesti tot ceea
ce a mai ritmas in Israil, r5,van3ându-ti
urgia ta impotriva Ierusalimului?
Dar el mi-a rdspuns: o Pacatul casei
lui Israil si al lui Judo este afar& din
cale de mare, pi tara este plini de vár-
sari de siinge si cetatea geme de silnicie,
ba ei chiar i5i zic: o Domnul a lasat tara
In pädtsire 5i Domnul nu vede !*
o De aceea si ochiul meu nu se va
uita indurator si nu-i voi mai eruto,
ci fapta lor le-o voi intoarce in capul
lor !»
i ce sà mai vezi? Omul cel in-
vesmantat in vesmant de in, cu calimara
la brilu, aducea raspuns: a Am facut pre-
cum mi-ai poruncit!
 IEZECHIL, 10, 11
10.
Vedenia cea infricosatii. Slava Domnului
8e depirteaxii de templu.
*i cum m'a uitam, jata, ca, pe bolta
cerului care se sprijinea pe capetele he-.
ruvimilor, se vedea deasupra lor ceva
ca o piata de safir, care era la privire
ea un tron.
Apoi se indrepa cu vorba catre
bärbatul cel frivesmantat in vesminte de
in si-i spuse: e Intrit futre roate sub he-
ruvim i ja un pumn de carbuni aprinsi
din locul dintre heruvimi i finprastie-i
deasupra cetatii!» a intmt In vitzul
meu.
In vremea aceasta, cand a intrat
bárbatul, heruvimii stateau In partes,
dinspre miaza-zi a templului si un nour
umplea curtea cea dinlauntru.
Atunci slava Domnului se ridicti de
pe heruvimi si se Indrepta spre pragul
templului, i templul se umplu de nour
si curtea se umplu de stralucirea slavei
Domnului.
*i fasaitul aripilor heruvimilor se
putea auzi pana' in curtea ceo de din-
afari, fntocmai ca vocea Celui Atotputer-
nic, cand el graieste.
i cand i-a. poruncit barbatului celui
invesmântat In vesminte de in: Adu
foc dintre roate, dintre heruvimi s, s'a
dus {A s'a oprit langa o mata.
Atunci un heruvim a Intins mana
dintre heruvimi spre focul cel ce era
filtre heruvimi si a luat foc i l-a
pus In pumnul barbatului celui Inves-
mantat in vesmant de in. i acela 1-a
luat si a iesit de acolo.
Dar heruvimul aven sub aripi ceva
caro semäna cu o mana de om.
$i cand ma tot uitam, iatii.
heruvimi se aflau patru roti, cate o
roata lângä fiecare heruvim, iar coloarea
rotilor era ca strálucirea pietrei de Tamis.
Cal despre Infatilarea lor, tus-
patru aveau aceiasi chip, ea si cand o
roata era Imbucatä fntr'alta.
Cand ele porneau, se Indreptau in
patru parti si nu se intorceau In mersul
lor, ci In partes, spre care se indrepta ceo
de dinainte porneau dupit ea, i in mersul
lor nu se fntorceau.
795
www.dacoromanica.ro
Intreg trupul lor, spatele,
aripile i roatele adicti cele patru
roate--erau pline de jur-Imprejur de ochi.
i pe aceste roate le-a numit In
auzul meu: s Oalgal ».
i fiecare avea patru chipuri: una
avea chip de tour, a doua chip de om,
treia chip de leu si a patra chip de vultur.
j heruvimii s'au ináltat. Aceasta
era fiara pe care o vazusem la fluviul
Chebar.
i cand porneau heruvimii, por-
neau i roatele de Muga, ei, si cand fsi
ridicau heruvimii aripile s'a zboare de
pe parnitnt, roatele nu se fntorceau de
langa ei.
Cánd stateau ei, stäteau si ele,
cand se in-64.9,u a se Intiltau toi ele,
fiindca Duhul fiarei era in ele.
Dupii aceasta, slava Domnului a
plecat de pe pragul templului si s'a
asezat pe heruvimi.
i heruvimii isi ridicara aripile lor
cttnd plecarti, se faltara de pe pámânt
In vitzul meu Impreuna cu roatele
se opririi, dinaintea usii de la filsárit a
templului, In vreme ce slava Domnului
era deasupra lor.
Aceasta a fost fiara pe care am
vazut-o dedesubtul Dumnezeului lui Is-
rail, la fluviul Chebar, i acum stiu eh'
au fost heruvimi.
Fiecare avea cate patru chipuri,
fiecare aves cate patru aripi, si sub
aripi chip de maini omenesti.
Cat despre infittisarea chipurilor
lor, ele emu chipurile pe care le vii,zusem
la fluviul Chebar. Aveau aceeasi
Visare. Erau chiar ele ! i fiecare mergea
fntins fnainte.
11.
Altd ved enie. Juclecata lui Dumnezeu
pentru cdpeteniile poporului. Domnul va
aduna iardsi in (a/Ti pe poporul alu, pe
care la ri8ipit irrin Impârdçii. i inirna
cugetul lui se vor 8chimba. Slava Dom-
nului peirdseste cetatea lerusalimului
se °preste pe muntele din PO cetd(ii.
Proletul poveste,8te color din Cald,eea dasco-
perirea lui Dumnezeu.
1. Apoi ma ridicii, din nou Duhul si
má dure la poarta con de la asaritul
 IEZECHIL, 12
templului, poart5, care da spre rasarit.
iata, cä dinaintea portii erau douà-
zeci i cinci de oameni, iar in mijlocul
lor zarii pe Iaazania, fiul lui Azur, ai pe
Pelatia, fiul lui Benaia, voevozii po-
porului.
S't atunci imi zise: lata oamenii
care cugeta faradelegea a't dau sfaturi
rele in cetate,
Cei care zic: a Prea in scurt am
zidit casele! Ea, cetatea, este cazanul,
iar noi carnea! »
De acee,a, profeteate impotriva lor,
fiul omului. profeteate!
S't indata s'a pogorit peste mine
Duhul Domnului FA mi-a zis: a Spune!
Aaa zice Domnul: « Intr'acest chip graiti
voi cei din casa lui Isrml i eu cunose
ceea ce urzeate duhul vostru.
Pe mul¡i dintre voi i-ati omorit
In cetatea aceasta i ati umplut cu ucisi
ei!
Pentru aceasta asa zice Domnul
Dumnezeu: Uciaii pe care i-ati pus
inteinsa sunt carnea, iar ea este cal-
darea, i eu vä voi scoate dinteinsa.
De sabie vä, temeti, dar sabie voi
aduce peste voi », zice Domnul Dum-
nezeu,
a Si vä, voi scoate pe voi dintr'insa
va voi da pe mana streinilor
voi face judecata.
Si yeti cadea in ascutisul sabiei,
ai vä, voi judeca in cuprinsul lui Israil,
ca sä, atiti cä eu sunt Domnul.
Ea, cetatea, nu va va mai fi cazan
nici voi nu veti mai fi carne inteinsa,
ci vä voi judeca in cuprinsul lui Israil,
Ca sa cunoaateti ca eu sunt Dom-
nul i cä n'ati umblat dupgi orandui-
rile mele, si de datinele mele nici nu v'a
ci v'ati calanzit de datinele
paganilor invecinati cu voi!
Si pe cand eu prooroceam, muri
Pelatia, fiul lui Benaia. Atunci cazui Cu
fata la pämant i cu glas mare strigai
q't zisei: 4 0, Doamne Dumnezeule ! Vei
nimici pe de-a'ntregul i ceea ce a mai
'limas din Israil? »
Apoi a fost cuvantul Domnului
&Are mine i-mi zise:
a Fiul omului! Despre fraldi
despre fratii tal, tovaraaii tai de surghiun,
796
www.dacoromanica.ro
despre intreaga cas5, a lui Israil, ro-.
stesc locuitotii Ierusalimului: a Ei stau
razleti de Domnul, fiindca nouä, ne-a
dat el ¡ara aceasta in stapanire ! »
Deci apune-le: « Aaa rosteate Dom-
nul Dumnezeu: o Cu toate ca, i-am ritz-
letit printre pagani fo't i-am impritatiat
In imparatii, le voi mai fi pentru o
bucata de vreme loca a sfant, in Wile
in care s'au dus s.
Si mai apune-le: a Asa zice Dom-.
nul Dumnezeu: « Dupa aceea va voi
aduna dintre noroade i va voi strange
din Virile in care v'am imprfiatiat
va, voi da iarasi pamântul lui Israil.
Si dupä, ce vor intra ei inteinsul
vor da laoparte toti idolii Eft toate gro-
zaviile din teinsul,
Atunci le voi darui un singur
gaud ai duh non voi pune inläuntrul lor,
voi indepa,rts, din trupul lor mima
ces, de piatra ai le voi da inimä, de
carne,
Ca sa umble in poruncile mele
oranduirile mele sä, le pitzeasca fo't
le implineasca; a't ei sa-mi fie poporul
meu, iar eu: Dumnezeul lor!
lar celor a caror inimi umbla
dupa idolii lor a't dupá ticaloaiile lor,
faptele lor le voi rasturna in capul lor »
zice Domnul Dumnezeu.
Apoi heruvimii Jai ridicara aripile
roatele pornira cu ei, in vreme ce
slava lui Dumnezeu era deasupra cape-
telor lor.
Si slava Domnului porni de dinain-
tea portii de la risärit ai se opri pe mun-
tele de la rasaritul cetatii.
Dar Duhul mä ridicä i mä duse
in Caldeea, langä, robime, cu vedeniile
Duhului lui Dumnezeu. i vedenia pe
care o avui pieri din fats, mea.
Atunci povestii, celor care fusesera
duai in robie, tot ceea ce Domnul imi
descoperise.
12.
Cuvdntul Domnului se va adeveri si fm-
plinirea lui nu va fi am/Maki.
i iaraai a fost cuvantul Domnului
dare mine aaa:
« Fiul omului! Tu locueati in in+
locul unui neam indaratnic: ochi au ca
 IEZECIIIL, 12
sä, vaza, dar nu vad, i urechi ca
aria., dar nu aud, de vreme ce aunt
neam indaratnic.
i tu, fiul omului, gateste-te in
ochii lor de pribegie i plead,: in pri-
begie ziva, in vazul lor, i pribegeste
in vazul lor clinteun loe intealtul, poate
ca, li se vor deschide ochii, fiindcá, sunt
indaratnici de neam.
i scoate povara ta de pribegie
ziva, in vazul lor, i pleach seara, ca cei
care pleacit in robie;
In ochii lor fä o gaura in zid
iesi printeinsa.
Incarca pe umar in ochii lor
intrá in beznit; acopere-ti fata ca
nu vezi pámantul, eaci vei fi semn mi-
nunat pentru neamul lui Israil !
i am facut intocmai precum
poruncise Domnul: seosei povara de drum
ziva, ca pe o povara de robie, iar seara
am fácut Cu Juana o gaura in zid, prin
care am iesit in bezná si in vazul lor
am incarcat-o pe umar.
Apoi, fost-a cuvantul Domnului eh-
tre mine a doua zi i Da'a intrebat:
a Fiul omului ! Oare cei inclarittnici
din neamul lui Israil nu te-au intrebat
ce faci?
Ci apune-le: a Asa rosteste Dom-
nul Dumnezeu! Aceasta proorocire este
pentru voevodul cel din Ierusalim
pentru tot neamul lui Israil care se alb;
inteinsul! »
i rispunde-le: a Eu aunt pentru
voi un semn minunat i intocmai ceea
ce am facut, aceea vi se va intampla
si Veti porni in robie !
j voevodul care este inteinsul
isi va pune pe umar povara de drum si va
iei prin zid pe intuneric i, ca sä iasa,
Ii vor face o gaura. El isi va acopeni
fata ca sit nu vazit pamântul Cu
ochii.
Pentru aceasta, îi voi intinde latul
meu si se va prinde in cursa mea, 0-1
voi duce in Babilon, in tara Caldeilor,
pe care nu o va vedea i in care va
muri,
lar toata curtea lui, toti drega-
torii luí, toata ostirea lui, Ii voi im-
prastia in cele patru vanturi i voi
scoate sabia in urma lor.
797
www.dacoromanica.ro
i asa sa stie ei, ca eu Bunt Dom-.
nul, &and ii voi impfastia printre po-
poare si-i voi raspandi prin impa-
ratii.
Cu toate acestea voi läsa vreo
chtiva, care vor scapa de sabie, de foa-
mete si de ciuma, ca s&-si povestcasca
ei, printre neamurile la care vor ajunge,
toate ticäloiile lor, ;;;i sa stie si ele ca
eu sunt Domnul. a
i a fost cuvitntul Doumului care
mine si mi-a poruncit:
a Fiul omului! Manincit painea ta
Cu cutremur i apa bea-o cu team& si
Cu spaimit,
i apune poporului taxii: a Asa
rosteste Domnul Dumnezeu despre lo-
cuitorii Ierusalimului din piimantul lui
Israil: voastra s'o mhncati cu
spainart i apa s'o beti eu groaza, filmic&
tara va fi pustiita si va rä,manea fara
tot ce cuprinde inteinsa, din pricina
silniciei locuitorilor ei:
Orasele ei pline de locuitori vor
fi pustiite, iar pamantul va ajunge o
pustietate, ca sá cunoasteti cb, eu sunt
Domnul ».
Fost-a cuva,ntul Domnului care
mine vi-mi zise:
o Fiul omului ! Ce insemneaza pilda
aceea care se zice la voi, in tara lui
Israil: o Cu cht se lungeste vremea, cu
atilt vedenia piere! »
Dar tu apune-le: « Asa rosteste
Domnul Dumnezeu! Voi pune captit
pildei acesteia, ca nimeni sá n'o mai
spun& in Israil! Ci mai cu deadinsul
apune-le: Vremea se apropie si once
ved enie se implineste! u
Ci sa nu mai fie in neamul lui
Israil vedenie desarta i proorocie min-
cinoasa,
Fiindca eu, Dornnul, child graiesc
un cuvant, Il graiesc i il i adeveresc
nu-1 mai aman, ci tu, neam indäratnic,
In zilele tale am grait cuvantul si tot
acum 11 voi i adeveri », zice Dom-
nul Dumnezeu.
Dar a mai fost cuvantul Domnului
catre mine si mi-a spus:
a Fiul omului! Iatä, ce cugetit nett-
mul lui Israil: a Vedenia pe care a va-
zut-o el se va implini chip& multá vreme,
 IEZECHIL, 13
fiindcit a fost proorocitit pentru vreme
indepartati ! #
28. De aceea lä.mureste-i: t Asa ro-
steste Domnul Dumnezeu! Toate cuvin-
tele mele pe care le grades°, nu va fi
aingnatil a lor implinire, caci ceea ce eu
graiesc, eu i adeveresc a, zice Domnul
Dumnezeu.
13.
Proorociri impotriva proorocilor i proo-
rocifelor mincinoa8e.
j iar a fost cuvintul Domnului
catre mine si-mi porunci:
4 Fiul omului ! Prooroceste impo-
triva proorocilor lui Israil, care prooro-
cese dupit indemnul iniinii lor, i le spune:
« Ascultati euvitntul Domnului !
Asa graieste Domnul Dumnezeu:
Vai de proorocii cei nebuni, care 80
calauzese de duhul lor, farti sit yacht
nimic !
Ca vulpile in darâmaturi, asa sunt
proorocii taj, Israile !
Nu se atin la spirturi i nu intärese
cu zid casa lui Israil, ca ea sa tin& piept
In lupti, in ziva Doinnului.
Vazut-au vedenii desarte i proo-
rocii mincinoase, cei care zic: Asa ro-
steste Domnul », fir& ca el fi trimis
ca ei sa poatit avea niidejde in adeve-
rirea
Deci voi vedeti vedenii desarte
profetiti profetii mincinoase ori de cite
ori ziceti: Asa rosteste Domnul », farä
ca eu si fi rostit nimic
De aceea asa zice Donmul Dum-
nezeu: « Fiindca, voi graiti vorbe desarte
vedeti minciuna, iata ea sunt impo-
triva voastrá. a, zice Domnul,
voi intinde mina mea impotriva
proorocilor care yid lucruri desarte i a
acelor care proorocesc minciung: in ob-
stia poporului meu sa nu intre i in cartea
neamului lui Thrall sit nu fie inscrisi,
In tara lui Israil si nu intre, ea sä, stie
ea eu stint Domnul !
Fiindea si fiindci ei înalá norodul
meu fágiduesc 4 pace i &Ind nu e
pace, i când fac un perete, Il tencuese
cu tencuialá.
Dar spune zidarilor eä, zidul va
&idea, ea va veni un puhoi de ploaie,
798
www.dacoromanica.ro
cá va eadea grindini, ea o vifornita va
sufla vijelios,
i c5.nd in sfarsit se va pravili
zidul, atunei nu va va intreba oricine:
4 Unde este tencuiala eu care ati tencuit *
Pentru aceasta, asa rosteste Dom-
nul Dumnezeu: intru ur-
gia mea furtuni vijelioasa i intru iu-
timea mea ploaie potopitoare si grinding
va cidea in furia mea,
i voi pritváli zidul pe care cu
tencuiali l-ati tencuit si-1 voi
la pgmant, Ii voi dezveli temelia, el
va cgdea si intro ditrimaturile lui va
yeti gasi pieirea, ea sä, stiti ea, eu sunt
Domnul.
voi varsa mania impotriva
zidului i impotriva zidarilor care ca ten-
cuiali hau tencuit pi pe drept vi se va
apune: Unde-i zidul i ande-s zidarii ? »,
Adica proorocii lui Israil, care proo-
roceau i vedeau pentru Ierusalim ve-
denii de mintuire, cand nu era lam-
tuire a, zice Doinnul Dumnezeu.
« $i tu, fiul omului, intoarce-te ca
fats la fiicele norodului meu, care proo-
rocese dupi capul lor i prooroceste im
potriva lor.
$i le apune: Asa rosteste Dom-
nul Dumnezeu! Vai de cei care fac le-
gatori pentru incheieturile mainilor i va-
luri pentru orice cap FA once stet de om,
ea si prindä, suflete. Vrere-ati sit omoriti
suflete pentru poporul meu, i pentru
voi sit le tineti cu viatit?
Voi ma pangariti pe mine in poporul
meu, pentru un puma de ora i pentru un
codru de paine, omorind suflete cars
nu se cuvine sa moara, i ineti cu
viati pe cele care nu se cede si traiasci,
momind cu minciuni un norod ascul-
tator la minciuni.*
De aceea, asa rosteste Domnul
Dumnezeu: eu Bunt impotriva
legátorilor in care voi prindeti sufletele
ca pe pasiri si le voi da drumul si le voi
smulge din inginile voastre ; i sufletelor
pe care voi le-ati prins, le voi da dru-
mul.
*i voi sfasia valurile voastre
voi scapa norodul meu din mainile
voa.stre si nu va mai fi in mnâinile voastre,
ea sa cunoasteti voi ci eu aunt Domnul.
 ItZECHIL, 14
Voi ati amarit cu minciung Mima
celui drept pe care n'am vrut sa-1 neca-
jesc i ati intarit mainile celui fara de
lege, ca sa nu se intoarca la pochinta
din calea lui cea rea i sa fie viu,
De aceea voi nu yeti mai vedea
desalts vedenii si nu veti mai profeti,
fiindca voi scapa norodul meu din mane,
voastra, i atunci yeti $ti voi ca eu sunt
Domnul ! »
14.
Proorocie impotriva inchindtorilor la idoli:
impotriva beitrdnilor g, a poporului.
Atunci au venit la mine vreo
cativa bdtrani ai lui Israil si au stat
jos inaintea mea.
Si cuvantul lui Dumnezeu fost-a
catre mine i mi-a zis:
o Fiul omului ! Iata oamenii care
vi-au pus pe idolii lor in mima lor
si-au asezat drept in fata uriciunea fära-
delegii lor ! Sa le mai dau ouvant
mä intrebe acum i ei ? »
Deci stai de vorba cu ei i le spune:
o Asa rosteste Domnul Dumnezeu: « Oti-
sicaruia din neamul lui Israil care II va
inchide idolii in inimá, i isi va pune
drept in fat& zminteala faradelecrii,
se va mai duce si la prooroc eu,e'Dom-
nul, fi voi rdspunde in pofida multimii
idolilor,
Ca ea sirntit raspunsul la inima coi
din neamul lui Israil, care cu multimea
idolilor lar s'au departat de mine.
De aceea spune casei lui Israil:
o Asa zice Domnul Dumnezeu: « In-
toarceti-vä de la idolii vostri si fata voas-
tra de la toate urIciunile lor,
Fiincica orisicarui mu din casa lui
Israil, incepand cu strainul locuitor in
Israil, care se va lepada de mine si îi va
pune in loo, in Mima sa pe idolii sin
va pune drept in fatii uriciunea Mfg-
delegii sale i se va mai duce si la proo-
roc ca sä mä, intrebe pe mine, eu, Domnul,
Ii voi raspunde.
Si voi indrepta fata mea impotriva
omului aceluia si-1 voi face semn minunat
pilda, ea sti-1 nimicesc din mijlocul
poporului meu, ca voi sa stiti cá eu
sunt Domnul.
799
www.dacoromanica.ro
Dad, vre-un prooroc se va inf;ela
ei va grin ceva, eu Dim lid, am facut
pe acel prooroc sit se in§ele. ei frni voi
intinde mana mea impotriva lui voi
nimici din mijlocul poporului meu
i asa î.i vor ispasi amandoi
pacatul eelui care intreaba cat si al
proorocului vor fi la fel,
Ca sa nudse mai abata casa lui Israil
de la mine cu ratacirea i 8á nu se mai
spurce cu pacatele lor, ci ei sa fie po-
porul meu i eu Dumnezeul lor o,
zice Domnul Dumnezeu.
Si cuvantul lui Dumnezeu a fost
catre mine i mi-a spus:
o Fiul omului! Daca o tara ar
pacatui din necredinta impotriva mea
mi-as intinde mana impotriva ei
zdrobi once sprijin de paine, trimi-
thud foamete, care ar nimici i oameni
dobitoace,
Si inteinsa s'ar afla trei oameni:
Noe, Daniil i by, numai ei si-ar mantui
sufletul », zice Domnul Dumnezeu.
o Daca as da drumul in tara la
fiare cumplite, care ar strabate-o, ca
ra,mana, fära locuitori i ar ajunge pustie,
din pricina fiarelor nimeni n'ar in-
drazni sä tread), de la un capat la
altul,
Si ar fi numai acesti trei barbati
inteinsa, viu sunt eu », zice Doranul
Dunmezeu, « n'ar scapa nimeni, niel
fii, nici fice, ci numai ei singuri s'ar
mantui, lar tara ar ajunge pustietate.
Sau daca as aduce in tara aceasta
ciuma si a zice: o Sabia sä treacil prin-
teinsa! s i va fi sii nimicesc dinteinsa
oameni i dobitoace,
Si ar ramanea, numai acesti trei
biirbati, viu sunt eu s, zice Domnul
Dumnezeu, o n'ar scapa niel fii, nici
fiice, ci ar scapa numai ei singuri.
Ori de as trimite ciuniä impo-
triva tarn acesteia si a varsa urgia mea
impotriva ei cu sange, ca sa nimicesc
dinteinsa oameni i dobitoace,
Si ar fi inteinsa numai Nao,
Daniil EA by, viu sunt eu o, zice Dom-
nul Dumnezeu, « ca ei n'ar scapa, nici
fu i nici fiice, ci prin dreptatea lor si-ar
mantui numai viata lor !
 IEZECHIL, 15, 16
21. Dar jata ce zice Domnul Dumne-
zeu: Cu toate acestea, daca voi tri-
mite impotriva Ierusalimului aceste patru
plagi: sabia, foametea, fiarele salbatice
eiuma, ca sä nimicesc dinteinsul oa-
meni i dobitoace,
Vor mai famánea caViva fugan,
care vor iesi din cetate: fui fiice. Si ei
se vor indrepta spre vqj i cand veVi
vedea purtarea lor i faptele lor, và veVi
mingaia de nenorocirea pe care am
aruncat-o peste Ierusalim, i ceea ce eu
am adus peste el.
Si. vor fi o mangaiere pentru voi,
cand veVi vedea purtarea i faptele lor
va veVi incredinVa ea nu in zadar
le-am pricinuit ceea ce le-am pricinuit»,
zice Domnul Dumnezeu.
15.
Pildd pentru necredinta lui Israil: vita
cea neroditoare.
Apoi a fost iarasi cuvantul Domnu-
lui catre mine si mi-a zis:
4( Cu cat este mai de preV vita de
vie dealt oricare alt lemn, curpenul de
viVa care creste printre copacii pa..
durii?
Oare lemnul ei se poate intrebuinVa
la vre-un lucru? Sau e bun de facut
cuie de atarnat ceva inteinsele?
Dar daca se pune pe foc i cele
dolls& capete ard, i mijlocul arde si el,
mai este bun apoi de vre-o treaba?
Si dacii atunci cand era intreg nu
era bun de treaba, Cu atat mai vartos
acurn, cand 1-a ars si 1-a mistuit focul,
va mai fi el bun de ceva?
De aceea, asa zice Domnul Dum-
nezeu: Dupa cum vita de vie dintre
lemnele padurii o pun pe foc sa arda,
asa voi face i cu locuitorii Ierusa-
limului.
Si imi voi indrepta faVa mea im-
potriva lor i, cu toate ci au scapat din
foc, focul ii va mistui, ca ta tie ei
cä eu Bunt Domnul, când Imi voi In-
drepta faVa, mea spre ei,
Si voi preface Vara in pustietate,
din pricina necredinVei lor s, zice Dom-
nul Dumnezeu.
800
www.dacoromanica.ro
16.
Israil in curgerea vremii. Neiscut din tatd
amorit i maicei hetitd, a lost gd sit de
Dumnezeu fi crescut mare. Israilul este
inchipuit ca o lecioard. Cdnd i-a venit
rremea cdsdtoriei, Domnul a luat-o de
solie, dar ea nu i-a lost credincioasd. Pe-
deapsa necredinfei ei. Iertarea dumne-
zeiascd. Incheierea unui nou legdmdnt.
Si a fost cuvantul Domnului catre
mine si mi-a zis:
oFiul omului! Dezvalueste cetaVii
Ierusalimului grozaviile lui,
si-i spune: Asa rosteste Domnul
care Ierusalim! Obarsia si patria ta este
Ora Canaanului: tatal tau a fost amorit
maica-ta hetita.
Dar nasterea ta cum a fost? In
ziva nasterii tale nu Vi s'a taiat buricul
si in apá n'ai fost scaldata ca sh, fii curata,
Cu care n'ai fost frecatä, Cu scutece
n'ai fost infasatá!
Ochiul nimanui nu avu grija de
tine, ca sa-Vi faca, vre-una din aceste
ingrijiri din inilä, catre tine, ci ai fost
zvárlita pe camp Cu scarba., in ziva
nasterii tale.
Dar cand am trecut pe langa tine
f3'i te-am vazut cum te zbateai in sange,
Vi-am zis: a In sangele tau rämâi cu
cu zile sä, ranuli in sangele tä,u,
Si inmulteste-te ca florile de pe
camp ! te-ai inmulVit, ai crescut
te-ai facut mare, sanii tuui crescurä.
parul Vi se facu mare, i erai goalii, de
tot goala.
Si cfind am mai trecut pe acolo
si te-am vazut, iata ca-Vi venise vremea
dragostei. Apoi am intins peste tine
poala vesmantului meu i Vi-am aco-
perit goliciunea i cu juriimánt am facut
legilmant cu tine », zice Domnul Dum-
nezeu, 4( i ajunsesi sa fil soVia mea.
Si te-am scaldat 10 te-am spalat
de sangele cel de pe tine i cu mirezme
te-am uns,
Apoi te-am imbracat cu vesminte
brodate i Vi-am facut sandale de viVel
de mare si Vi-am fiicut turban de vison
vesmant de panzii, subVire;
11. Impodobitu-te-am cu giuvaeruri,
cu braVari la maini i cu salbà la gat;
 IEZECHIL, 16
Inel in nos ti-am pus, si cercei in
urechi, in sfirsit o coroani pe cap.
i asa te-ai ficut frumoasä, cu
aur i Cu argint, ou vesminte de vison
si de panzi, subtire d de broderii.
mincai lamurii, de filing, miere i unt-
delemn, i erai frumoasi, frumoasi tare,
ajunsesesi Bai.
IC i i se dusese i vestea printre
neammi de frumusetea ta, cici era dedi-
virsitä din pricina podoabelor pe care
le pusesem pe tine », zice Domnul
Dumnezeu.
e Dar tu te-ai bizuit pe frumu-
setea ta, si din pricina renumelui tau
te-ai desfranat, si te &ideal cu neinfra-
narea ta orictirui trecitor.
luasi din hainele tale si-ti %cud
eu ele jertfelnice pe Inâlimi cu idoli
impoclobiti ou vesminte de felurite colori,
si pe care inältimi te-ai desfrinat, a.sa
cum nu s'a mai intimplat i nici nu
se va mai intimpla;
Luasi apoi giuvaerurile tale cele
de aur si de argint pe care ti le fieusem
dar si-ti facusi din ele chipuri de oameni
ca dt, te desfrinezi cu ei;
Pe urns& ai luat vesmintele
broderiile tale i te-ai imbricat eu ele,
mirezmele mele i timáia mea, si le-ai
adus inaintes, lor,
i painea mea pe care ti-o dii-
dusem, lamura de fain& i mierea care
era 85.--Vi fie hranii, o pus* dinaintea lor,
intru miros cu buni mireazmi », zice
Domnul Dumnezeu.
* Apoi luad pe ffii d pe fiieele tale
pe care i-ai niscut pentru mine adu-
sesi lor jertfi, ea si-i mina'nee 1 Dar ai
crezut cá de,sfrinarea ta n'ajunge I
Cad ai junghiat pe fiii tal, i i-ai
trecut prin foo si i-ai ars pentru ei,
Firti ca, sivirsind aceste
spureiciuni, sh-ti mai fi adus aminte
de vremea tineretelor tale, eind eral
goali, goal& de tot i te zbiteai in sin-
gele tau!
i dupi toate aceste ticäboii, vai!
vai de tine lio zice Domnul Dum-
nezeu,
Ti-ai mai zidit jertfelnice pe
ti-ai ficut temple in once
poiani de pe dealuri.
801
www.dacoromanica.ro
La orisice fispintie ficut
o capiste pa un deal al tau, ea Bali batjo-
coresti frumusetea ta d desfieut
picioarele la orice trecitor i ti-ai in-
multit desfrantirile tale.
Te-ai desfrinat i cu Egiptenii,
veoinii taj neinfrinati, i ti-ai inmultit
desfrinirile tale, ea sit mi zidirästi.
i de aceea intinsei mina mea
din ceca ce-ti fusese rinduit
si te-am läsat pradii urgiei dusmancelor
tale, filistencelor, cirora le era rusine
de purtarea ta eel), neinfrinati.
Dar te-ai mai desfrinat i eu
Asirienii, Uri si te saturi, i desfrii-
nindu-te cu ei tot nu ti-a fost deajuns,
i fed, ai faptuit desfrandrile
tale in Canaan, si in Caldeea, dar nici
ma nu te-ai siturat.
0, ce inimi slabi !1) zice Dom-
nul Dumnezeu, de hiptuesti toate
acestea, fapte de ourvi, nestapiniti I
i când îi clideai pe inältimea ta
capisti cu jertfelnice la orisice rispintie
si in orisice poiani de pe inaltimi îi ri-
dicai templu, nu eral ca o desfrinatit
care isi lua darul,
Ci erai o desfránat5, care in locul
birbatului eau primea pe streini.
De obicei, la toate desfranatele se
dau darmi, ci numai tu ai ficut daruri
ibovnicilor Cal i plocoane pentru des-
fránärile tale, ea de pretutindeni si vie
la tine.
Dar eu desfrânirile tale s'a in-
timplat altminteri decát cu femeile: ni-
meni nu umbla dupg, neinfrá'narea ta,
ci tu dädeai daruri, iar tie nu ti se
dideau. Astfel, cu tine, luerurile au fost
pe dos!
Pentru aceasta, desfrinato, m-
oult& euvintul Domnului:
o Asa rosteste Domnul Dumnezeu!
Din pricinii cä, sivirsind desfranirile
tale ti-ai dezvelit ocara ta desco-
perit goliciunea ta inainte,a ibovnicilor
adicit inaintea tuturor idolilor
ciunii tale, pentru singele fiilor tal, pe
care tu li 1-ai dat,
37, Iati ci. voi aduna pe toti ibov-
nicii tal pe care i-ai indrigit d pe care
i-ai iubit, afari de toti aceia pe care
i-ai urit, ii voi aduna, zio, impotriva
51
 IEZECHIL, 16
ta de pretutindeni si voi dezveli goli-
ciunea ta, i vor vedea °cars, ta,
8i te voi judeca dupti pravila
desfranatelor si a virsitoarelor de sange.
8i te voi coplesi ou mania mea si cu
ravna mea,
8i te voi da pe mama lor,
vor därama inaltimile tale cu jertfelnice
vor präbusi templele de pe dealuri;
dezbrica-te-vor de vesmintele tale, ripi-
vor giuvaerurile tale si te vor läsa goali,
de tot goalä.
obstia intreagi va porni im-
i 1-ai zvarlit in surorile tale, pentru pitca-
potriva ta si te vor ucide cu pietre
te vor cioparti cu sibiile,
Da-vor foc caselor tale si te vor
judeca in vitzul multor femei, i voi
curma cu desfraul titu *i nu vei mai
face daruri !
voi domoli mania mea in
tine si ravna mea o voi departa de tine
voi potoli s'iL nu mi voi mai ne-
(10,
Fiindci nu-mi voi mai aduce
aminte de zilele tineretelor tale, °and
tu m'ai zädärît cu toate färädelegile tale,
ci tool& purtarea ta voi intoarce
In capul tau roste.ste Domnul Dum-
nezeu, si nu vei mai sävarsi des-
fraul cu toti idolii !
i orisicine va alcitui o pildä, va
alce in bätaie de joc: Cum e mama,
asa-i i fiicit-sa!
Tu esti fiica maicii tale, care si-a
lisat bärbatul si copiii, sorä cu suro-
rile tale, care si-au lisat bärbatii
copiii lor: mama voastri hetiti
vostru a fost amorit.
Sora voastra, cea mai mare este
Samaria cu fiicele ei, care locueste la
miazit-noapte de tine, iar sora ta cea
mezink care locueste la miazii-zi de tine,
este Sodoma cu fiicele ei.
8i cu toate cá n'ai umblat pe calea
lor i n'ai sävarsit ticäloiile lor, mai
degrabi dealt ele te-ai stricat in tonta
purtarea ta.
Viu Bunt eu s, alce Domnul
Dumnezeu, ci sorii-ta Sodoma, adici
ea EA fiicele ei, n'au savarsit atata cat ai
sivarsit tu i fiicele tale!
Ia sá vezi care a fost pficatul
Sodomei: trufia, belsugul i lipsa de
802
www.dacoromanica.ro
grijä in care triia ou fiicele sale, fiträ,
sprijine mama celui sitrao i lipsit.
8i ele s'au trufit i in väzul meu
au sivarsit ticàboii, pentru acesta le-am
pierdut, dupi cum vezi.
Dar Samaria n'a picittuit nici pe
jumatate din picatele tale, ha mai var.-
tos tu ai inmultit ticillosiile tale mai mult
decat ele, iar in toate ticilosiile pe care
le-ai ftiptuit ai indreptatit pe surorile
tale.
Poartit deci si tu ponosul pe care
tele tale, prin care ai ajuns i mai
loasi decal ele, incat ele aunt mai drepte
decat tine. Poarti deci rusinea i ocara
ta, pentru cä ai indreptitit pe surorile
tale!
8i eu voi schimba soarta lor:
starea Sodomei si a fiicelor ei si sts,rea
Samariei si a fiicelor ei, i voi schimba
starea ta in mijlocul lor,
Ca si-ti tragi ocara i si fii bat-
jocoritä, pentru ceea ce tu ai sitvarsit
ea sá le mitngiii.
Atunci Sodoma impreunä eu fiicele
ei se vor intoaree la stare,a lor cea
asijderea si Samaria si fiicele ei se vor
intoarce la stare,a lor cea dintai si tu
fiicele tale vi yeti intoarce la starea
voasträ cea
8i nu va mai fi Sodoma, sora ta,
In gura ta cuvant de ocari in vremea
deserticiunii tale,
Inainte ea sit se fi dezvelit goli-
eiunea ta, ca in ziva de astäzi, batjocurit
pentru fiicele Edomului FA pentru toate
vecinele, pentru filistence, care jur-im-
prejur îi rid de tine.
Sä.4i isprisesti desfranarea
alce Domnul.
Ciici asa rosteste Domnul Dum-
nezeu: 4 Ma voi purta i eu cu tine pre-
cum te-ai purtat tu: cand adici ai &Meat
jurämintul si ai stricat legämantul pe
care 1-am incheiat cu tine;
Cu tcate acestea eu ¡mi voi aduce
aminte de legimantul incheiat cu tine in
zilele tineretelor tale, si voi incheia
mant vesnic cu tine.
Atunci Ii vei aduce aminte si te
vei ruina, eind voi lua pe surorile tale
cele mai mari IA pe cele mai mici cleat
 IEZECHIL, 17
tine si ti le voi da ca fiice, dar nu in
puterea leg5,mintului täu.
Si voi incheia leg5,mint cu tine ea
sä cunosti cä eu sunt Doranul,
Si ca si-ti aduci aminte
fie rusine, tacit sá nu mai deschizi gura,
and te voi ierta de tot ceca ce ai
virsit 6, zice Domnul Dumnezeu.
17.
Parabola cu via cea riecreclincioasii. Ea
inchipuegte pe regele Sedechia al ludei.
Ped,epsirea tui. Vremuri i fdgcicluinle
meeianice.
Si iarisi a fost cuvintul Domnului
citre mine i mi-a zis:
i Fiul omului! Spune casei lui
Israil o ghicitoare o Oda,
Si graieste: ¿Asa rosteste Doranul I
Un vultur mare, Cu mari çd falnice aripi,
cu mandre pene pestrite, veril in Liban
frinse un yid de cedru.
Rupse crestetul lui eel fined
duse lute° tar& de negutitori si-1 puse
bateau ors., al negotului.
Apoi ha un butas bästinas, pe
eare-1 sädi inteun pimánt mänos, Magi
un iaz de 8.0., intoemai ea pe o salcie,
Ca sit' se prindi i si ajungii vie,
care sit, creasc5, in voie, dar seundi la stat.
Vitele ei trebuia sä se intoarci inspre
vultur i räddcinile ascultätoare fie.
Si s'a ficut butuo mare cu vite vinjoaae
cu ramuri.
Si a venit un alt vultur mare, cu
falnice aripi i cu pene multe, dar acest
butuc isi intindea lacom rädáeinile spre
al doilea vultur i ramurile i le riispan-
des, ca sá Bug& ap5, mai mult decit era
In locul uncle fusese sltdit,
Cu t,oate e5, fusese sidit in päraint
minos i lingi iaz de spa, ea si, faci
ramuri i s5, fac5, roadi si 65, ajungä
vie minunat5.1
De aceea griieste: t Asa rosteste
Domnul Dumnezeu! Oare Ii va merge
bine? Nu va t5,ia el oare r5,dicinile lui
si nu va culege strugurii lui, ca
lui toti s5, se usuee? i se va usen,
dar nu va fi nevoie de mäiri multe
si de numeros popor, ca si fie emule
din rädicin5,!...
808
www.dacoromanica.ro
Si dupi cum a fost sädit 11 va
merge oare bine? i eind 11 va ajunge
vintul de la räsärit oare nu se va uses,
pe local unde a fost sitdit? Da, se
va usca!*
Apoi a fost euvintul Doranului
eitre mine i mi-a grait:
e Spune-i neamului acestuia in-
diritnie: Pricepeti voi oare ce va si
zicá acestea? » i talcueste-le: a Tat& c5,
va veril impäratul Babilonului la Ieru-
salim si va lua pe rege si pe principi
va duce in Babilon,
Si va lua pe unul de vitä dom-
neasci i va incheia legimint Cu el, si-1
va punts sä faci jurimint, pe fruntasii
lui Ii lunas in robie,
Ca s5, micsoreze stipanirea,
nu se mai räscoale impotriva lui i 85,
plizeasci legämäntul lui cu Midejde.
Dar el s'a räzveitit impotriva Ba-
bilonului, de a trimis soli pin& i in
Egipt, ca den cai i ostire. Va izbuti
el? Va fi mintuit cel ce s5,värseste uncle
ea acestea? Si eel ce oak& legämä,ntul
va sciipa teafär ?
Dar viu sunt eu! * zice Domnul
Dumnezeu, i cá el va muri in Babilon,
In palatul imp5,ratului, care 1-a ficut pe
el rege, din pricini c5, a c5,1cat jurimintul
legimintul
Si anume nu cu ostire mare si
cu oameni multi porni-va Faraon la
ca si riistoarne o intarituri i sä,
cradeasci un val i sä faci, miteel de
oameni,
Fiindc5, el a calcat jurimintul
a stricat leg5,mántul. De vreme ce el a
dat mina i apoi a sävärsit unele ca
acestea, nu va sciipa!
Pentru aceasta asa zice Domnul
Dumnezeu: i Viu aunt eu! Juräin5,ntul
pe care 1-a cileat i legämäntul pe care
1-a stricat, 11 voi intoarce in capul lui,
Si-i voi intinde cursa mea i se
va prinde In latul meu voi duce in
Babilon i acolo Il voi judeca pentru
viclenia cea fatä, de mine.
Si toti fruntasii lui din toati osti-
rea lui vor cädea de sabie, iar cei care
vor mai famines, vor fi imprästiati in
toate vinturile, ea si stiti voi cä eu,
Domnul, griie,sc!»
51*
 1EZECHIL, 18
Asa zice Domnul Dumnezeu: Eu
insumi voi lua din varful inaltului
cedru i voi rupe o riímurea frageda,
o voi sadi pe crestetul unui munte
inalt,
*i anume pe crestetul unui munte
din Israil o voi sádi, i va odriisli ramuri
roduri va da si va ajunge un cedru
falnic, la a ami umbra se vor adaposti
tot felul de päsari.
24. Atunci vor cunoaste toti copacii
ca, eu, Domnul, smeresc un copao bah
inalt un copac mic, usuc un copac de
curand inverzit i inverzesc pe unul
uscat. Eu, Domnul, graiesc i adeve-
resc ! >
18.
Omul drept i omul *lejitos. Dumnezeu
nu voieste moartea petcdtosului, ci sd se
pocdiascd i sci fie vitt.
i a fost ouvantul Domnului e:9,1re
mine si-mi
t Pentru care lucru spuneti voi
acest proverb cu privire la pilmantul
lui Israil: i Parintii miinanca, aguridä,
copfilor li se strepezeso dinii o?
Viu sunt eu r, zice Domnul
Dumnezeu, i ca, nu yeti mai spune
proverbul acesta in Israil.
lata' cá. toate sufletele sunt ale
mele: sufletul tatalui ea 1;4 sufletul fiului,
iar sufletul paciitosului sà moarä!
Un om este drept daca sävarseste
fapte bune i dupa lege:
Nu manan ea, jertfe pe munti i ochii
nu ridica spre idolii casei lui lsrail, nu
intineaza, pe femeia aproapelui sau, nu
se apropie de o femeie necurata,
Nu impileaza pe nimeni, da inapoi
zalogul, nu jdomiineste, da paine celui
fliimand, pe cel gol il acopere cu ves-
mantul sau,
Nu da bani cu camita, i dobanda
nu ja, mana qi-o trage inapoi de la tara,
delege, cand judeca pe impricinati scoate
adevärul la luminà,
El umbla in legile mele i piizeste
indreptärile mele cu credinciosie. Jata
omul drept, si el va fi viu s, zice Dom-
nul Dumnezeu.
804
www.dacoromanica.ro
«Dar daca, acest om va avea un
fecior iabras, varsiltor de sango, care a
facut aproapelui sàu unul din aceste
lucruri,
Faz& ca el sa fi facut v-re-unul:
va manca jertfe pe munti, va intina pe
femeia aproapelui säu,
Va asupri pe cel sarao i obijduit,
va jäcraani, nu va da inapoi zalogul,
Ii va ridica ochii spre idoli, va savarsi
grozavii,
Va da cu camata si va lua do-
banda... Sa mai traiascli unul ca acesta ?
Sil, nu triiiasea, fiindca a sävarsit toate
aceste blestematii, i sa moara ! San-
gele lui sa fie in capul lui
Daca el va naste un fiu, care va
vedea toate päcatele pe care le-a savarsit
tatal sau i se va teme si nu le va sil-
Nu va manca jerife pe munti, nu-si
va ridica ochii la idolii casei lui Israil,
nu va intina pe femeia aproapelui säu,
Nu va impila pe nimeni, nu va
lua zalog, nu va jitcmáni, va da paine
celui fiamand si pe cel gol 11 va acoperi
cu vesmantul sau,
Nu va sàvârj nedreptate i dobanda
ciimatareasca nu va lua, va face judecata
si va umbla in poruncile mele, acela
sa nu moara' pentru fartidelegea
stiu, ci s'a träiasca!
Dar daca, tatal siiu a impilat, a
jacmánit pe altul si a savarsit ceea ce
nu se cadea In mijlocul poporului d'u;
sà moara pentru farddelegea lui.
i daca mai intrebati: De ce
sa, nu ispaseasca fiul faradelegea pä-
rintelui sä,u ? lata, de ce! Fiul a savarsit
fapte bune i, dupil lege, a pä,zit porun-
cile mele i le-a implinit, de aceea
traiasca,
lar numai omul care va plica-
tui, vrednic este sit, moara! Fiul sä, nu
ispäseascii, farädelegea párintelui i pi-
rintele sa nu ispäseasca faradelegea
fiului. Cel drept ea fie vrednic de drep-
tatea sa i cel ara, de lege sa fie osandit
pentru faradelegea sa.
lusa daca nelegiuitul se va pociii
de pricatul pe care 1-a savársit i va
pazi toate poruncile mele i va savarsi
 IEZECHIL, 19
fapte bune i cinstite, s'a traiasca
sá, nu rimara,
i toate pacatele pe care le-a
siivarsit ea nu i se socoteasca, ci pentru
faptele sale cele bune ea traiasca.
Voiesc eu oare moartea pacato-
sului »,zice Domnul Dunanezeuo i nu
mai degrabá di se pocaiascit i ea fie
viu
Daca un om drept se va abate
de la viata lui cea dreaptil i va fitptui
faradelegi, blestematii ca toate pt: cate le
fiiptueste col pacatos, si mai trAiasca,
Ci feote faptele lui bune si nu i se
puna la socotealit din pricina necredintei
si a pacatului pe care 1-a savarsit! Din
aceastä priciná sa moara!
Dar daca, ziceti: a Purtarea Dom-
nului nu este dreaptä., ascultati, voi neam
al lui Israil: Purtarea mea nu este
dreaptäl Nu, mai degrabi, purtarea
veastra e nedreaptä
Daca un om drept se va abate
de la calea lui cea dreapta si va savarsi
pacat i moare, din pricina picatului
pe care 1-a siivirsit, sa moara.
lar daca un pacatos se va pocai
de pacatul pe carel-a slivarsit si va face
fapte bune i cinstite, va ramanea cu
viata.
i daca chibzueste FA se pociteste
de toate pacatele lui pe care le-a ea-
varsit, sä traiasei si si nu moará.
*i clac& mai zice neamul lui Israil:
« Purtarea Domnului nu este dreapta!*
Oare tu, neam al lui Israil, crezi
Purtarea mea nu este dreapti 7 Nu,
mai degrabá, purtarea voastra nu este
dreapti.?
De aceea, pe tine, neam al lui Is-
rail, te voi judeca dupá faptele vietii
tale s, zice Domnul Dumnezeu. a Po-
cititi-vi de toate piicatele voastre, ca
si nu mai fiti zmintealá din pricina fira-
delegilor voastre.
Zvarliti de la voi toate picatele
voastre cu °are ati pacatuit si vit oro*
un cuget nou i un cluh nou. De ce sa
mori tu, neam al lui Israil?
Caci nu voiesc moartea pacato-
sului s, zice Domnul Dumnezeu, ci
sil se pocitiasca i sil fie viu! *
805
www.dacoromanica.ro
19.
Cantare de plangere pentru cei din urmii
regi ai regatului luda: Ioahaz, I oachin
Sedechia, 8ub chi pul leoaicei fi al puiului
de leu, precum fi a/ vanjoeului butuc de vie.
i tu, fiul omului, rosteste o plan-
gene pentru voevozii lui Israil,
i spune: a Cum era maica ta ca
o leoaica futre lei ! Stätea tolaniti futre
lei si li crescu
i aduse un pui de-al san i ata
ca era leu. deprinse si umble dupa
pradá i ea minance oameni.
i aflarit de el popoarele si-1 prin-
será in groapa lor, i prins cu carlige
de falci il dusera in Egipt.
i cand vazu ei nadejdea ei fu
nimicita, si nu mai era nimio de asteptat,
lua un alt puiu de leu facu leu
mare.
i cand cutreera printre lei, era
leu. deprinse sá umble dupit pradi
manânce oameni.
i aduse prada in pesteri i ora-
vele le pustii, i tara toati o spaimanti
cu ragetul glasului
Atunci se adunará impotriva lui
popoare din tinuturi invecinate, intin-
será cursa lor, si-1 prinseri in groapa lor.
i J'ateo cusca, prins cu carlige in
filci, 11 inchiserá duserli la impa-
ratul Babilonului ; duseri intr'o ce-
tate, ca s'a nu i se mai suda glasul
In muntii lui Israil.
Maica ta fost-a ca un butue de
vie, in vie, sildit Mg& :n'a multa, plin
de struguri si de vite din pricina bel-
sugului de apa.
i avea si o ramuri vanjoasa pen-
tru schiptru impiratesc, i din pricina
desisului crescuse inaltá la stat i era
manda la privit, i pentru a ei
pentru multimea vitelor sale.
i intru manie fost-a ea smulsá
zvarlita la pimant, si vántul eel de ra-
aarit usa, vitele, care fusesera repte,
lastarisul ei 11 mistui focul.
Dar acum fost-a saditá in pustie,
In pamânt uscat i insetat.
i atunci feo iesi din vitelo sale
mistui ramurile sale, incat n'au mai
avut ramura vanjoasa pentru schiptru
 IEZECHIL, 20
imparatesc.* « Cantare de plangere
este, s't p15,ngere va rambles,.
20.
Profetul aratd bcitrdnilor plicatele
(ilor lor, de la care trece la cele advdrsite
de ei, copiii lor. Neascultarea in pustie.
Slujirea pe Cu aducere de jertfe.
Grija in viitor a lid Dumnezeu pentru
poporul &du, care va fi seas din impirdfille
printre care a fost imprdstiat. Aducerea
poporului in starea lui cea de altddatei.
lar in anul al paptelea, in luna a
cincea, in ziva a zecea a lunii, veniri
din batranii poporului sa intrebe pe
Domnul i staturii, inaintea mea.
Si atunci fost-a euv5,ntul Domnului
ciitre mine pi-mi grai:
a Fiul omului! Spune bittranilor lui
Israil astfel: a Asa rosteste Domnul: Ve-
nit-ati oare sâ mâ intrebati? Viu sunt
eu, dacii m5, voi 15,sa intrebat s, zice
Domnul Dumnezeu.
a Vrei judeci, vrei s5.4 judeci,
fiul omului? blestematille pa-
rintilor lor,
Si le spune: e Asa rosteste Domnul
Dumnezeu! In ziva And am ales pe
Israil, ridicai mana mea cu juramant
catre semintia casei lui Iacob i m5, des-
coperii in tara Egiptului, s't cu juramant
ridicai retina mea spre ei: a Eu aunt
Domnul Dumnezeul vostrul*
In ziva acee,a ridicai mana mea cu
juramant c5,-i voi scoate din tara Egip-
tului vi-i voi duce bate° Ora in care
curge lapte i miere, giuvaer fare toate
Si le-am poruncit: e Fiecare sa
arunce idolii de dinaintea ochilor sai
nu va mai pitngitriti cu idolii Egiptului,
caci eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
Dar s'au ot5,rit impotriva mea si
nu au vrut s5, ma asculte i nimeni n'a
aruncat idolii din ochii lor çi nici n'au
par5sit idolii Egiptului. i atunci imi
zisei: Sit vats urgia mea impotriva lor
sit desert vapaia mea inteinsii in
tara Egiptului!*
Dar i-am crutat pentru numele meu,
sä, nu se pangireascit ei in ochii noroade-
lor in raijlocul ciirora petrec, earora le-am
vestit voi scoate din ara Egiptului.
806
www.dacoromanica.ro
S't astfel ti scosei din tara Egip-
tului si-i adusei in pustie,
Si le dadui legile mele si le vestii
randuielile mele, pe care omul trebue sa
le implineasca si ea fie viu.
Ba i-am dat i Sambetele mele, ca
85, fie semn intre mine si ei, i sii cu-
noasca misicine cà eu aunt Domnul cel
care sfintesc.
Dar cei din neamul lui Israil s'au
otirit impotriva mea in pustie, in legile
mele n'auumblat, dispretuit-au randuielile
mele pe care trebue sit le implineasca
omul ea sit fie viu, pang5,rit-au Sam-
betele mele. i atunci cugetat-am: t
vars urgia mea peste ei in pustie
nimicesc !*
Dar mi-a fost milà pentru numele
meu, ea sä, nu se faca de ocarii, inaintes,
noroadelor din fata carera ti scosesem.
Si mi-am ridicat mana mea cu
juramant impotriva lor in pustie, ca
nu-i duo in piimántul pe care li-1 fa-
gaduisem, tara in care curge lapte i miere,
mandretea tuturor imparatillor,
Made& au dispretuit legiuirile mele,
In legile mele n'au umblat, S5,mbetele
mele le-au pangarit, umblitnd cu mima
dupit idolii lor.
Si iar m'am milostivit ca ea nu-i
nimicesc ispriivese chiar in pustie,
Si am griiit in pustie e5,tre feciorii
lor: a Nu va cal5,1adti de datinele p5,rin-
tilor vostri i obiceitnile nu le tineti,
cu idolii lor nu vi, pangariti.
Eu aunt Domnul Dumnezeul vo-
stru, in legile mele sit umblati,
oranduielile mele sii, le pliziti si sa le
impliniti,
Silmbetele mele s5, le sfintiti, ca
BA, fie semn intro) mine si voi ca eu,
Domnul, aunt Dumnezeul vostru.
Dar si fiii s'au rasculat fmpotriva
mea, si in legile mele n'au umblat, oran-
duielile mele nu le-au petzit, ea sit le
implineasca, si dup.& care trebue ea vie-
titian& omul ea Eta fie viu, si Stimbetele
mele le-au pangarit. De aceea am cu-
getat sa-mi vats mania mea peste ei
sii, desert urgia mea in pustie.
Si iaritsi am tras mana mea ina-
poi s't m'am indurat pentru numele meu,
ea sit nu se facto; de ocarit inaintea no-
 IEZECHIL, 20
roadelor in vizul cirora Ii scosesem din
Egipt.
i mi-am ridicat mina mea cu
jurimint impotriva lor in pustie, si-i
impristiu printre p5,gini si si-i
desc in imparitii,
Fiinda n'au implinit legiuirile mele
mele le-au dispretuit,
betele mele le-au pingärit si au umblat
cu ochii dup.& idolii pirintilor lor.
Din aceast5, pricimi le-am dat rin-
duieli care n'au fost bune i legiuiri dupi
care nu puturil ri. vietuiasci,
i i-am fäcut spurcati cu darurile
lor, câci ardeau in foc pe cel intii niiscut,
aceasta ca s5, le insuflu atita groazi,
incat sä cunoascii ei ci eu sunt Dom-
nul
De aceea, fiul omului, vorbeste
dare neamul lui Israil i apune: « Asa
rosteste Domnul Dumnezeu! Dar iatä
In ce fel m'au mai batjocorit strimosii
vostri dizánd de la credintä:
Dup5, ce i-am dus in Ora pe care
cu jurämint le-am figiiduit 85, le-o dau,
oriunde vilzur5, o colinit inalt5,, ori un
copac stufos, acolo junghiari jertfele lor,
aduseri darurile lor zad5,ritoare, intru
miros de buni mireazmä, si tot acolo
turnirile lor.
i i-am intrebat: a Ce fel de
time este aceasta undo vä duceti?
i-a limas numele e in5,1time #, pang in
ziva de azi.
De aceea apune casei lui Israil:
zice Domnul Dumnezeu! Tot in
chipul stribunilor vostri v5, intinati
voi i v5, desfrinati dupä idolii lor,
Ba Incä le aduceti i daruri de la
voi, arzänd pe copiii vostri in foe, si
vä pângârii cu idolii vostri pin& in
vremea de astäzi, si mai vreti s5,
mi mai las intrebat de tine, near!' al lui
Israil? Viu sunt eu #, zice Domnul
Dumnezeu, 4 ci nu m5, voi indupleca
sä mä intrebati voi.
$i ceea ce vi vine in mint,e
cugetati nu se va intimpla, adic5,: a Si
fim ca noroadele i ca neamurile impi-
fittiilor, aä ne inchintim la lemne si la
pietre! #
e Dar viu aunt eu i, zice Dom-
nul, s cioi cu mânä vinjoasii i cu brat
807
www.dacoromanica.ro
intins cu potop de mania voi domni
peste voi,
i v5, voi scoate dintre popoare
vi voi aduna din impiritiile in care
v'am risipit, cu mânä vinjoasä i cu
brat intins i cu potop de minie,
i v5, voi duce in pustiul noroa-
delor i má voi judeca cu voi fati citre
fat5
Precum am judecat pe striibunii
vostri in pustiul täril Egiptului, asa ma
voi judeca eu cu voi s, rice Domnul
Durnnezeu.
e i vä voi trece pe sub toiagul
meu, i v5, voi aduce spre povata le-
Atunci voi osebi dintre voi pe
cei care s'au räsculat si au picituit im-
potrivi-mi, scoate-i-voi din pimintul
pribegiei lor, i nu vor intra in pimintul
lui Israil, ca si cunoasteti c5, eu sunt
Domnul.
Dar pentru voi, cei din neamul lui
Israil, iati ce rosteste Domnul ! Fiecare
sit inliture idolii ali i apoi, daci n'ati
mai vrea BA; mai ascultati de mine, si
nu mai pingäriti numele cel sfint al
meu cu darurile i cu idolii vostri.
In muntele cel dint al meu, pe
inaltul munte al lui Israil s, zice Dom-
nul Dumnezeu, a imi yeti sluji mie, voi
toti cei din neamul lui Israil de pe pi-
mint. Acolo voi binevoi intru voi
voi cauta la jertfele voastre ridicate
si la darurile voastre din pirg5,, cu care
voi mä
i voi ctiuta la voi cu milI., ca
intru miros de bunä mireazm5 cind vä
voi scoate dintre popoare i v5, voi
stringe din imptiritiile in care v'am ri-
sipit i mI. voi sfinti intru voi in väzul
noroadelor,
Ca sä stiti voi ci en sunt Domnul,
voi duce in pimintul lui Israil,
In tara pentru care cu juriimint am ri-
dicat mina mea eit o voi da strimosilor
vostri.
i acolo si vi aduceti aminte de
viata i de faptele voastre cu care v'ati
intinat, s't sI. vI. scirbiti de toate riu-
tape pe care le-ati
Ca sit stiti ci eu sunt Dornnul
mii port asa cu voi pentru numele
 IEZECHIL, 21
meu, nu dup5, viata voastr i dupa
faptele voastre cele rele, neam al lui
Israil rosteste Domnul Dumnezeu.
21.
Parabola d,espre codrul aprins din Negheb,
care se tdlcueste : sabia Domnului care
porneste impotriva lerusalimului, cel ce
va fi crunt lovit. Impdratul Babilonului,
care va lovi cu sabia Iru.alimvl, ski la
rdspcIntie de drumuri se sfdtueste cu
vracii. Amenintarea Domnului impotriva
celor vinovati impotriva lui Sedechia si a
cetätii. Vremea lui Mesia. Sabia Dom,-
nulut loveste si pe Amoniti.
Si a fost cuvantul Doranului catre
mine si-mi zise:
Fiul omului! Indreapt54 fata
spre Teman, i cuvtintul tau sä picure
spre miazazi, i profeteste Impotriva
codrului din Negheb,
Si-i zi codrului celui de la miaza-zi:
Asculta glasul Domnului I Asa rosteste
Domnul Dumnezeu lata c5, voi aprinde
un foc care fti va mistui toti copacii
verzi çi uscati, i vapaia palpilitoare
nu se mai sting& si sit parjoleasca tot ti-
nutul de la miaza-zi la miaza-noapte,
Ca toata fiLptura sit vada cb,eu, Dom-
nul, am aprins focul IntrInsul, ca sa nu
se sting& !
Atunci zisei: 0, Doamne Dam-
nezeule, ei m5, fntreaba: o Oare nu gra-
ieste el in pilde ?
Si indatä a fost cuvantul Domnului
catre mine cu faspuns:
Fiul omului ! Caut5, cu fate, im-
potriva Ierusalimului ; sá picure cuvantul
tau Impotriva templului meu i proo-
roceste impotriva tarii lui Israil,
Si spune árii lui Israil: o Asa zice
Domnul Dumnezeu! lata ca sunt fm-
potriva ta. Scoate-voi sabia mea din
teac5, i voi nimici din tine si pe omul
drept si pe cel p5,catos.
Dar ffindca voi stärpi din tine
pe omul cel drept i pe cel pacàtos, sabia
mea va iesi din teacii, impotriva a toata
fäptura de la miaza-zi la miaz5,-noapte,
Ca sä cunoasc5, faptura toatä ca eu
Doranul am scos din teacti sabia ca
sit nu se mai intoaroa la loo !
808
www.dacoromanica.ro
Si tu, fiul omului, suspina
se desale salele i Indurerat sit fil In
fata lor.
Dar cand te vor fntreba: «De ce
suspini ? s5, le rtispunzi: Ca nu mai
vine nici o veste, din caro pricing mima
se topete, mainile sunt slabe, duhul
fmi este far5, vlaga i genunchii curg ca
apa. Dar iata eh, vine, se adevereste *,
zice Domnul Dumnezeu.
Fost-a cuv5,ntul Domnului c5,tre
mine si-mi
o Fiul omului ! Profeteste i spune:
o Asa rosteste Domnul ! s i spune:
sabie, o sabie este ascutitti i lustruit5,.
Pentru junghiere fu ascutitä i ca
sä iasit dinteinsa sapárari de fulger,
fu ea lustruita.
Si o dadui In ruana unui ucigas,
ca s'o apuce cu mina, de aceea sabia
fu ascutitit i lustruitä, ca sa fie data
In mina unui ucigas.
Tip& i urlä, fiul omului, ffindca ea
porneste fmpotriva norodului meu, it/1p°-
triva tuturor voevozilor lui Israil. Sunt
trecuti in ascutisul sabiei Impreuni cu
poporul meu! Deci, bate-te peste coapse,
Caci ziva de fncercare, iat'o, dar
cum ? Dar cand nu va mai fi acest
schiptru idispretuit ? zice Domnul
Duranezeu.
iSi tu, fiul omului, profeteste
bate mereu din palme, ca sabia sá lo-
veasc5, fndoit i fntreit. lat.& sabia ma-
celului, ea e sabia cumplitului macel
care fi inconjoarit,
Ca sa fie cuprinsi de flor si multi
sa fie cei care vor c5,dea, la fiecare
poarta, iata, vor fi omorIti ca dobitoa-
cele la junghiere. Sable, sabie ! Facut5,
sá scaperi ea fulgerul, lustruiti pentru
raificel !
Baga In groazä ! Ta-o la dreapta
si-apoi la stänga, fncotro sortit este as-
cutisul tau,
lar eu voi bate mereu din palme,
casa-mi potolesc urgia mea! Eu, Dom-
nul, am poruncit asa. *
Apoi a fost cuväntul Domnului
cittre mine si-mi gris:
Tu, omule, Inchipueste-ti doult
(Ai pe care va sa vinä palosul imparatului
 IEZECHIL, 22
Babilonului, dar s'a porneasc5, amindou5,
dintr'o singur& tara, i fa un aratator
In capitul drumului spre fiecare ca-
tete,
Apa incit drumurile sábiei 85, se
indrepte çi spre Raba, orapul domnese
al Amonitilor, i spre luda, in Mima Ieru-
salimului.
Si irnpliratul Babilonului sta la
dispintia celor doua drumuri, ca si afle
viitorul, i sloboade sageti, intreaba
pe teraffini pi se uitä la maiul plisa-
rilor.
In dreapta sa este prevestirea
Ierusalimul s, ca sá apeze berbeoi im-
potriva zidurilor, sa strige din rispu-
teri strigáte de razboi, sà apeze ber-
beci la porti, sà faca meterezmi pi si ri-
dice un val de pamint.
Dar in ochii lor aceasta nu este de-
eit proorocie depart5 dei au jurat ju-
rämintele cele mai sfinte, iar Domnul
le va aduce aminte de vinovatia lor,
cind vor fi prinpi.
Pentru aceasta, asa rostepte Dom-
nul Dumnezeu: oFfindca v'ati adus aminte
de faradelegea voastra, descoperind p&-
catele voastre, dind pe Uta toate pa-
catele in toate faptele voastre, fiindci
vi le-ati adus aminte, yeti fi prinpi cu
mina.
Si tie, pingaritorule, necredincio-
sule voevod al lui Israil, caruia ti-a sosit
ziva, fiindeà i färadelegea are sorocul ei,
Tata ce-ti apune Domnul Dum-
nezeu: o Jos cununa, jos cununa! Nu-ti
trebuepte asta! Inaltarea celui smerit
smerirea celui mindru!
Mormane, mormane, mormane de
darimaturi voi face cetatea! Vai de
ea! Darimati 85, aten pina ce va veni
acela care are dreptul i cäruia fi voi de-o!
Si tu, fiul omului, profetepte
apune: 4 L'a zice Domnul Dumnezeu im-
potriva Amonitilor pentru hula lor s. Si
le apune: o O sabie, o sabie este tras5,
din tea,ca pentru mácel, i este lustruitä
8á scapere ea fulgerul,
In timp ce aveai vedenii departe
pi ti se profetea minciuna, ca s'a tai
gitul celor far5, de lege pi filfa credintà,
a caror vreme venise, ffindeä i farade-
/egea are sorocul ei.
809
www.dacoromanica.ro
Intoarce-te in cetitile tale, in lo-
cul unde ai fost fitcuta, in tara obirpiei
tale, unde te voi judeca.
Atunci varsa-voi peste tine urgia
mea, cu vapaia miniei mele voi sufia
In tine pi te voi da pe mina s&lbati-
cilor oameni, fäuritori ai pieirei:
S& cazi pradä focului, singele tau
sä curga In cuprinsul tarii i nimeni si
nu te mai pomeneascä, fiindci eu Dom-
nul am poruncit!
22.
Vdrsdrile de stinge §i ble,stemdfiile care se
sdvar,gesc in Ierusalim sunt pricina pentru
care poporul va fi impreigtiat printrenea-
murile pdgdne. Cuptorul cel curdritor. 5i
cdpeteniile sunt la fel cu poporul. Dar fi
preofii, dregeítorii i proorocii nu sunt mai
prejos. Dumnezeu a veirsat peste ei
paja mdniei sale.
Fost-a cuvintul Domnului catre
mine pi-mi grai:
s Fiul omului! Vrei sä, judeci oare
cetatea varsfitoare de singe? Si-i dez-
väluepti toate blestemätiile ei,
Si 0,4 spui: s Apa rosteste Domnul
Dumnezeu! Vai de tine, cetate in
locul careia se vars5, singe! S5.4 vini
vremea i sa-pi faca idofi, ca si se in-
tineze !
Cu singele pe ca,re 1-ai vársat te-ai
f5.cut vinovat5, i cu idolii pe care i-ai
facut te-ai intinat, i ti-ai apropiat ziva
ta i vremea anilor tia ai dat-o mai
incoace! De aceea te-am facut de °cara
pentru popoarele pagine pi de ris pentru
imparatii:
5. Cei de aproape i cei mai de de-
parte de tine Ii vor ride de tine, ces
cu numele patat pi cu fiíradelegi puz-
derie.
Tata ca voevozii lui Israil, fiecare
dupa puterea lui, vara& singe,
Tata' i mama sunt de ras, streinul
asuprit, viduva i orfanul sunt obijduiti;
Tu dispretuepti templul meu fpi Sim-
betele mele le pingarepti.
In mijlocul tau se afiá hulitoxi care
vare& singe pi m'anime& jertfe, la tine,
pe munti i sävirpeso inlauntrul tau
fapte rupinoase;
 IEZECHIL, 23
Goliciunea tatilui este descoperitä,
iar femeia necuratä o smeresc;
Unul savirseste ticalosii cu femeia
aproapelui situ, altul intineaz6, cu spur-
citciunea pe norit-sa, iar6, altul smereste
pe sora lui, him tatälui säu.
La tine iau mitä, ca si se verse
sänge ; tu iei dobinda de climittar, tu
jiifuesti pe aproapele tau,si pe mine m'ai
uitat s, zice Domnul Dumnezeu.
e Dar iatä cà voi pune m6,na pe
prada ta, pe care ai prädat-o, si pe vär-
Baffle de sänge care se siivärse,sc in cu-
prinsul täu.
Oare mima ta se va impotrivi
mäinile tale sta-vor ele därze, c6,nd
voi judeca eu cu tine ? Eu, Domnul,
am zis si voi adeveri acestea!
Si te voi risipi printre neamuri
i te voi silmitna printre impar6,tii
voi da laoparte toatä spurcitciunea din
tine,
Apoi te voi lua pentru mine in
vitzul popoarelor pAgäne, ca sit stii tu
cA eu sunt Domnul.
Si mai fu cuv6,ntul Domnului catre
mine vi-mi zise:
e Fiul omului ! Neamul lui Israil
s'a &cut zgurit. Toti laolaltä sunt:
aramit, cositor, fier §i plumb, in mijlocul
cuptorului; toti s'au preficut in zgura
de argint.
Din aceasta pricinit asa rosteste
Domnul Dumnezeu: toti v'ati
pref6,cut in zgurä, iatä, và voi str6,nge
In mijlocul Ierusalimului.
S'it dup6, cum pui la un loe argin-
tul, arama, fierul, plumbul si cositorul
la topit, in raijlocul unui cuptor si dai
foc sit se topeascii, asa v6, voi aduna si
voi sufla i eu intru vitpaia m6,niei mele
§i Va voi topi.
Si va voi stränge la un loo 175
voi sufla impotriva voasträ cu v6,paia
mâniei mele çi yeti fi topiti in mijlocul
cetätii.
Cum se topete argintul in mij-
locul cuptorului, asa vä, yeti topi in
mijlocul ei, ea sit stiti cä eu aunt Dom-
nul, care am varsat peste voi
mea.*
Fost-a euv6,ntul Domnului nitre
mine si-mi grai:
810
www.dacoromanica.ro
eFiul omului Tu esti tara
spurcatä çi fitrit pie de ploaie in ziva
mâniei,
Ai crud voevozi aunt ca fiarele
care zbiarii, lacome dup6, prada, omorind,
jefuind avere i scumpeturi si läsand
multe femei väduve.
Preotii calcit legea mea si pan-
g6,resc lucrurile mele ¡Abate, färä sä faci
osebire intre ceea ce este sfant i ceea ce
este lumesc, i nici intre curat si necurat,
iar pentru calcarea Shmbetelor mele inchi-
sera ochui, asa cd, fusei pangitrit in mij-
locul lor.
Dregátorii sunt lupi rapitori,
gata 86, verse sänge, sit, piardit suflete,
ca sá citstige castig nedrept;
Proorocii dau pe deasupra cu
deoarece yid lucruri de-
arte si proorocesc minciunä, i zic: e Asa
zice Domnul s, fafa ca Domnul sä fi
zis nimic.
Norodul sitvärseste Impiläri13.1
mitneste, asupreste pe eel Barman i calle,
iar pe cel care nu este de un neam Cu
ei, il asupreste färit pricinä.
Si când vrui säI caut
.
pe vre-unul
care sá zideascit zidul sa stea de pazit
la spärturi, pentru tara pe care nu vreau
s'o pra,piidesc, n'am
i atunci am värsat peste ei urgia
mea i in väpaia m6,niei mele i-am ni-
micit, si le-am ritsturnat faptele lor in
capul lor *, zice Domnul Dumnezeu.
23.
Necredinta celor data regale surori :
luda i Israil, fatil de Dumnezeu, este
inchipuitei prin desfrdul a d,atta surori :
Ohola i Oh.oliba. Ele s'au desIrdnat cu
Egiptenii, Cu Asirienii 8i cu
Pedepsirea lor.
Si iariisi fu cuvantul Domnului citre
mine §i-mi zise:
Au fost odatit dou6, femei, fiicele
a,celeiasi mame.
Si ele se desfranarit din tineretile
lor, in Egipt. Acolo sänii lor fur& man-
gaiati si tot acolo fost-au apucate de
pieptul lor fecioresc.
i pe cea mai mare o cherna Ohola,
iar pe sora ei Oholiba. Si le-am luat
de sotii, si ele imi nascurit liisi fiice.
 IEZECHIL, 23
Ohola era Samaria si Oholiba era Ieru-
salimul.
Dar Ohola in desfrinarea ei mä,
pirisi, infierbintä pofta, dupit ibov-
nicii ei, dupi. Asirienii care se apropiau
de ea,
Invesmintati in podia violeti, ea-
trapi i mari cipetenii, báiei frumosi,
cithíreti pe cai.
Ciitre ei Ii indreptit de,sfrinirile
sale, spre toati boierimea fiflor lui Asur,
si se lilting cu toti idolii acelora cu care
aprinsese pofta.
Dar nu s'a dat in lturi nici de la
desfránitrile ei Cu Egiptenii, care o necin-
stiseri in tineretea ei, care Ii strinse-
serä pieptul ei cel fecioresc si se desfri-
naseri cu ea.
Pentru acea,sta am dat-o in mina
ibovnicilor ei, in mina feciorilor lui .Asur,
dup.& care 4i aprinsese pofta.
Ei Ii dezveliri, goliciunea, luari,
pe fiü i pe fiicele ei, iar pe ea insisi o
omorfri, cu sabia, §i ea ajunse prilej de
vorbi pentru femei, i astfel se adeveii
cu ea judecata.
Dar cu toate c Oholiba, sora ei,
vizu, se närivi in pofta ei. aprinsi mai
malt decit ea si in desfritul ei infra-
and desfrául surorii sale.
Dup. feciorii Asiriei se aprinse
pofta ei, dupi satrapi, mari cipetenii,
care se apropiau de ea imbricati in por-
firi, violetä, cälärei ciliri pe cai, toati
boierimea feciorilor Asiriei.
Si am vitzut cä i ea s'a intinat,
asa amandota cipitari acelasi nirav.
Si ea 4i spori desfritul ei si mai
mult child viizu chipuri de oameni
zugrivite pe pereti, chipuri de Caldei
zugrivite Cu row,
Incini cu brim peste vale, Cu ca-
petele infisurate in turbane bogate
pireau si fie toti rizboinici cu renume,
chipuri de Babiloneni sau de Caldei din
patria lor Caldeea.
Si se infierbinti pofta ei la ve-
derea lor i trimise soli la ei in Caldeea.
Si Babilonenii veniri la ea, ea
Eli se desfäteze cu iubirea ei i au in-
tinat-o eu desfrinirile ei, s't ea s'a in-
tinat cu ei, pima ce si-a schrbit sufletul
de ei.
811
www.dacoromanica.ro
Si cind ti didu pe fati desfri-
nirile ei goficiunea ei, su-
fletul meu se scarbi de ea precum se
scirbise si de sera ei.
Si-si inmulti desfritnirile ei, adu-
ctindu-0 arainte de zilele din tineretile ei,
când era desfrinati in tara Egip-
tului,
Cind se aprindea in pofta ei dupi
ibovnicii ei cu trupul ca de migar
cu infierbintarea ea de armlisar.
Si tu tinjesti dupi niravul cel
din tineretele tale, cind te stringeau
de sani Egiptenii pieptul.
De aceea, Oholiba, asa rosteste
Domnul Dumnezeu: e Etta cä voi atita
pe ibovnicii täi impotriva ta, pe aceia
de care s'a scarbit sufletul táu si-i voi
porni de pretutindeni impotriva ta;
Babilonenii i Caldeii toti, din
Pecod, din Soa si Coa, impreunä, cu
Asirienii, boierime de frunte, satrapi, mari
ciipetenii laolaltä, osteni de seamit, spi-
tosi, toti laolalti, ciliri pe cai;
Sit vie impotriva ta de la raiazi-
noapte cu care cu roate, cu cete de
noroade cu scuturi, cu paveze i cu coifuri
s't si, te inconjoare de pretutindeni,
inaintea lor pricina, ea
te judece dap& pravila lor.
Si voi porni i rivna mea im-
potriva ta, ca sä, se poarte cu tine sill-
batic: nasul i urechile ti le vor
urmasii MI de sabie vor &idea.
Pe flu i pe fiicele tale Ii vor lua in robie,
iar urmasii tii mistuiti vor fi de foc.
Si te vor dezbrica de vesmintele
tale i toate podoabele tale ti le vor lua.
Si-asa curma-voi picatul desfriu-
lui titu pe care l-ai savirsit in Egipt,
kti nu vei mai ridica ochii tlii spre ei
si de Egipt aminte nu-ti vei mai aduce,
Ffindci asa rosteste Domnul Dum-
nezeu: « Da-te-voi in mina celor care
te urau EA a acelora de care se seirbise
sufletul tau!
Si te vor uri vor räpi toati
stridania ta i te vor läsa goad, de tot
vor dezveli goliciunea desfriului
Pitcatul i desfraul tint
30. Ti-au pricinuit acestea,, fiindcä in
infierbintarea ta alergai chip& popoare,
te-ai intinat cu idolii lor.
 IEZECHIL, 24
Si deoarece apuci pe calea surorii
tale, iata cii iti dau i paharul ei in
mana ta! »
Dar iata ce rosteste Domnul: Pa-
harul larg i adanc al surorii tale sa-1
bei ea sa fie de ras si de madi!
Plin e de durere si de intris-
tare, paharul groazei si al spaimei, pa-
harul surorii tale Samaria.
Sii-1 bei i sa-1 sorbi, bei
drojdia lui, iar pieptul sa ti-1 sfasii,
caci eu am grait s, rosteste Domnul Dum-
nezeu!
De aceea asa graieste Domnul Dum-
nezeu: q Fiindcä m'ai uitat i m'ai
aruncat la spate, poartà-' pacatul si
desfraul tau!
Si-mi mai zise Domnul: Fiul
omului! Vrei sa judeci pe Ohola si pe
Oholiba ? Atunci dezvalueste-le bleste-
matiile lor,
Ca s'au desfranat, si-au manjit
mainile cu s'auge, au umblat cu idolii
lor, ba si pe fiii lor pe care i-au nascut
i-au ars pe foo, idolilor, ca
Si sa vezi ce mi-su mai facut:
In vrernea aceea spurcat-au templul meu
Siimbetele mele le-au pangarit.
Si efind Ii junghiau pe fill lor,
pentru idolii lor, tot in ziva aceea in-
trau i in templul meu, ca sa-1 pangit-
reascii. Si asa vezi ce-au facut ei in
templul meu!
Si chiar ele trimisera du$ bar-
bati ca sft-i educa de departe, si cei
dup.& care trimisesera soli, iatfi cit
sosiseri... Pentru ei scaldatu-te-ai
ochii ti i-ai dat cu dresuri i ti-ai pus
podoabe,
Te-ai tolänit pe divan, dinaintea
caruia asezasesi o masa, pe care ai pus
Carnaje mirezmata i rnirezme...
Si zarva unei multimi de oameni
veniti din pustie se auzea in casa ei !
Si le puserä brätiri la maini i cununi
pe capetele lor.
Atunci intrebai pe cea mai tre-
cut& Cu desfraul: q Va savarsi mereu
ea desfranari
Si au intrat la ea. Cum se duce
cineva la o desfranata, asa se dusera
la Ohola i la Oholiba, ca sii faptuiasca
812
www.dacoromanica.ro
Ci oameni drepti sa le judece dupa
pravila desfranatelor i dupà legea
siitoarelor de sange, cáci ele sunt des-
frânate Cu mâinile manjite de sange !
Dar iatil ce mai rosteste Domnul
Dumnezeu: impotriva lor o ob-
stie, ea slt fie date spre chinuire i spre jaf,
Si obstia sá, le omoare cu pietre
si ea le tale in bucáti cu spadele lor,
sa omoare pe fiii i pe fiicele lor i ca-
selor lor sä, le dea foo.
Si asa voi curma pacatul din
tara, ea toate femeile sa se invete minte
sa nu divirseasca pacatele lor...
Si cu pedeapsa pacatului vostru
vá, voi pedepsi i yeti ispasi pacatele
savarsite ou idolii vostri, ca siistiti cii eu
sunt Domnul Dumnezeu!*
24.
Cele din urmd cuvinte ale profetului d,e.spre
dirdmarea Ierusalimului. Pilda cu ca-
zanul ruginit i soarta care-1 afteaptd.
Illoartea sofiei pro fetului. Alte lucruri care
se VOT mai intdmpla.
Fost-a cuvantul Domnului catre
mine in anul al nouälea, in luna a zecea,
in ziva a zecea, grai:
Fiul omului! Insemneazi ziva a-
ceasta, chiar ziva aceasta, fiindca chiar in
aceasta zi imparatul Babilonului s'a
aruncat impotriva Ierusalimului
Si spune acestui neam indarfitnie
o pila; vi-i graieste: o Asa rosteste Dom-
nul Dumnezeu! Pune un cazan la foc
toarna epa intr'insul,
Apoi pune halci de carne, bucati
bune, solduri i spete, i umple-1 cu oase
bune.
Ia ceea ce este mai de frunte din
turma, pune lemne dedesubt, in
clocote, asa ca sa fiarba i oasele
untru.
De oxee& asa zice Domnul Dum-
nezeu: « Vol de tine, cetats varsatoare
de sange, cazan cu ruginii din care n'a
mai iesit rugina! Scoate buditile una
cate una si. nu le set:ate pe ales,
Fiindca, sangele se aflii inca in cu-
prinsul ei, varsat pe &tinca plesuvii, nu
viirsat pe plimant, ca sa4 poatä acopeni
cu pulbere.
 IEZECHLL, 25
Si am virsat sangele ei pe st5,nei
plesuvi, ca sa nu se acopere, cu g5,nd
s5 intirat i s pornese ritzbunarea!
Dar si vedeti ce spune Domnul
Dumnezeu: Vai de eetatea viirsitoare
de sánge ! Acum voi pune i eu o butu-
rug& sub cazan !
Adu lemne multe, atat5, focul,
fierbe carnea ea terciul, apoi team&
eiorba, iar oasele si fie arse.
La urmi pune cazanul gol pe car-
buni, ca sit se infierbante i aroma sä,
se roseasei FA spuraciunea sä se topeascii,
rugina si se dud,.
Trudi de-a surda! Rugina nu se
ja, focul n'are ce-i face !
Dar cu spure5,eiunea ta e ceva
eiudat 1 Ori de c5,te ori am vrut sä te
cur5I, nu te-ai euritat de spureAciunea
ta, dar tot spureatit vei rimanea pan5,
cand mania mea se va deserta in
tine !
Eu, Domnul, am graft, i toate se
vor intampla i le voi adeveri, nu le voi
trece cu vederea i niel nu m5, voi
indura i nici nu mâ voi cài, ci dup.& pur-
tarea ta te vor judeca i dupa faptele
tale s, zice Domnul Dumnezeu.
Si mai fu euvb,ntul Domnului eitre
mine si-mi zise:
t Fiul omului ! latà cà printeo
moarte fitr5, de veste te voi lipsi de
prieerea ochilor tiii ! Nu suspina, nu
plange si nu viirsa !
Susping in taini, nu cu tanguire ca
dup5, moqi, pune-ti scufia in cap si in-
calV5.-te ctr sandalele, nu-vi inveli barba
painea jalaniei si nu o minfinci,
Apoi a doua zi graiestenorodului !
Ci seara imi muri femeia si a doua zi
am flieut precum mi se diduse po-
run ei.
Dar 05,nd norodul m5, intampini
cu vorba: o Spune-ne °data i noui de
ce faci asa ?... *
Eu riispunsei: s Fost-a euvantul
Domnului eitre mine si-mi zise:
o Spune easei lui Israil ! Asa rosteste
Domnul Dumnezeu: s Pang5,ri-voi tem-
plul meu, mandria puterii voastre, po-
doaba ochilor vostri, dragostea sufletelor
voastre, lar Liii i fiieele voastre pe
813
www.dacoromanica.ro
care i-ati päräsit, sä cadi in ascuisul
sibiei.
22. Atunei yeti face intocmai cum am
ficut i eu, nu vi yeti inveli barba
painea jalaniei nu o yeti manca,
23. Si yeti fi cu scufia in cap i cu
sandalele in picioare, nu veti suspina
niel nu vá veti boci, ci vä ve0 sf5,rsi
in picatele voastre i unii din pricina
altera yeti ineremeni de groazi.
24. i Iezechil va fi pentru voi un
semn a,evea, fiinda tot ceea ce a ficut
el ve0 face si voi, iar ebiad se va ade-
veri, sit st4i cá eu sunt Donmul Dum-
nezeu.
26. i tu, fiul omului, in ziva cand
le voi lua vartutea lor, bucuria cea
podoaba ochilor lor i dragostea
sufletelor lor, fiii i fiicele lor,
In ziva aceea va sosi un fugar
ca dea de veste.
In ziva aceea gura ta se va des-
chide in faVa fugarului vei grid si
nu vei mai fi mut si le vei fi si semn
aevea, ca sá cunoase5, ei cä eu sunt
Domnul. »
25.
Prolefii impotriva popoarelor pcigtin,e La-
vecinate. Prof efii impotriva Amonifilor,
Moabifilor, Edomifilor i Filidenilor.
j a fost iar5,si euvantul Domnului
&Litre mine si-mi
o Fiul omului ! Indreaptai fat,a, spre
Amoniti i profeteste impotriva lor,
i le spune Amonitilor: s Ascultati
euviintul Doranului Dumnezeu! Asa ro-
steste Domnul Dumnezeu: s Fiindc5, tu
ziei templului meu: sac ! sae! » eand a
fost pangirit ii pimantului lui Israil
eand a fost pustiit, i neamului lui luda,
tand dus a fost in robie,
Da-te-voi in stiipanirea Beduinilor,
care sä aseze sälasurile lor in tine si
mute asezirile lor in tine, s5, miinance
rodurile tale i sá bea laptele
Si vol preface Rabo in piisuni
pentru cámile i orasele lui Amon in
axle pentru turme, ea si stiti ca eu
aunt Domnul. »
Drept este ceea ce spune Domnul:
Deoarece tu bati din palme t¡i bub03,-§* ;ti
 IEZECH1L, 26
din picioare a'a te bucuri din inimi
cu tot dispretul pentru pa,mäntul lui
Israil,
Intinde-voi mina mea impotriva
ta i te voi face pradit pentru popoare
ai te voi reteza dintre neamuri ai te
voi nimici dintre pri, i te voi prit-
pidi, ca sä cunoati ci, eu sunt Dom-
nul *.
Aaa griete Domnul Dumnezeu:
e De vreme ce Moabul i Seirul zic: iatit
ci nea,mul lui Israil a ajuns ea toate
popoarele,
De aceea voi deschide trectitorile
muntoase, ca astfel cetigile si fie ni-
micite pinit la una, ele podoaba
Bet-Ieeimot, Baal-Meon i Chiriataim,
Pentru Beduinii cirora le voi da
in stipitnire pe Amon*, ca ei si nu mai
fie amint* printre popoare.
Dar ai pe Moab* Ii voi judeca
eu, ca si age ei cà eu sunt Dom-
nul.
AlF}8. zice Donanul Durenezeu: «De-
oarece Edomul s'a rizbunat impotriva
easei lui ludo IA s'a incitrcat de vini
ai se fázbuna, cumplit,
De aceea aaa rosteate Domnul
Dumnezeu: Iata, cà voi intinde ma,na
mea impotriva Edomului i voi nirnici
dinteinsul oameni i dobitoace voi
preface in pustietate, ca de la Teman a'a
pin& la Dedan sä cada, de sabie.
Si voi trece fizbunarea mea im-
potriva Edomului in mina poporului meu
Israil, ai se vor purta dupe': vipaia
niei mele, ea sit simtift ei räzbunarea
mea», zice Domnul Dumnezeu.
Aaa rosteate Domnul Dumnezeu:
Ffindcii Filistenii se ritzbunarit cumplit
cu dispret in inima lor, crunt se
ritzbunarit, ca sit nimiceasca,
De aceea, aaa rosteate Domnul
Dumnezeu: Intinde-voi mana mea
impotriva Filistenilor ai voi nimici pe
Cretanii lor i voi pripidi pe ceilalti
locuitori de pe Iiirmul
Si ma, voi razbuna cu Inverau-
nare, cu pedepse de urgie, ea sa, cunoasci
ei cà eu, Domnul, aunt cel ce trimit peste
ei räzbunarea mes 1
814
www.dacoromanica.ro
26.
Proferie impotriva Tindui, care va fi
nimicit de Nabucodonosor, impciratul Ba-
bilortului. La did,erea Tirului, toate po-
poarele se vor cutremura. Llotdrirea aceasta
vine de la Domnul.
lar in anul al unsprezecelea, in
luna intala, in ziva Intâia, fost-a euvintul
Domnului cittre mine ai-mi zise:
s Fiul omului1 Fiindca, Tirul a griit
Ierusalimului: site sic poarta, noroa-
delor este sfärimata intorsu-s'a la mine
belaugul stralucirii lui
De aceea aaa, rosteate Domnul Dum-
nezeu: s Teti, eu sunt impotriva ta, Ti-
rule, i voi porni impotriva ta neamuri
multe, cum se stimesc talazurile mirii,
Care vor ditrima zidurile Tirului
turnurile le vor pribuai, i eu voi
mitura pulberea departe de el i 11 voi
preface in stinci pleauvit,
Dar sä mai rimini loe pentru
mreje in mijlocul märii, cäci eu gritieser,
zice Dornnul Dumnezeu. s i si fie prada
noroadelor,
lar eetitile invecinate de pe uscat
nimicite ea, fie cu spada, ca sà simti ei
eft eu sunt Domnul.*
Dar iatä ce rosteate Domnul Dum-
nezeu: s Stärni-voi indata, hnpotriva
Tirului pe Nabucodonosor, impitratul Ba-
bilonului, cel de la miazi-noapte,
ratul impitratilor, cu cai, cu care de
cu cälärei ii cu gloat& mare de
noroade.
Ceti*le megieae cu tine, de pe uscat,
le va nirnici cu sabia, val de pitmfint va
ridica Impotrivit-ti, meterezuri va sitpa
Impotriviqi i adlipost de scuturi
va Impotrivi.
Impotriva zidurilor tale el va in-
drepta izbiturile berbecilor säi, i turnu-
rile tale cu cängi de fier le va do-
bori.
Din pricina mulimii cailor lui, te
va acoperi cu colb, de tropotul caläre-
tilor sii ei de duruitul roatelor de la ca-
rele lui vor dârdâi zidurile tale ai and
va intra pe portile tale, va intra ca
inteo cetate cuceritit.
Copitele cailor säi vor calca pe
toate ulitele tale, poporul tiu va fi
 IEZECHIL, 27
ucis cu sabia, iar columnele tale cele
tari le va tranti la pamant.
*i vor Fads, averea ta, marfurile
tale le vor jefui, zidurile le vor Fab*,
mandrele palate le vor darama, iar pie-
trele, lemnele i molozul le vor zvarli
In apa.
Asa curma-voi multimea cante-
celor tale, si glasul harfei sit' nu se mai
*i te voi preface in stand,
loo uscat pentru mrejele pesca-
i sä nu mai fii zidit la loe, fiindca
rilor.
eu Domnul am graft rosteste Domnul
Dumnezeu.
Asa rosteste Domnul Duranezeu
impotriva Tirului: La vuetul caderii
tale, cand cei raniti de moarte vor geme,
and sabia va ucide in tot cuprinsul tau,
cutremura-se-vor tinuturile cele mai in-
departate:
Toti voevozii din ostroavele marii
se vor pogori de pe tron, 10 vor lua co-
roanele din cap si se vor dezbraca de
vesnaintele lor de felurite colori, se vor
invesmanta in vesminte de jale, se vor
tranti la piimant, tremuraLvor far& in-
cetare si din pricina ta vor fi uluiti,
i de dragul tau riclica-vor o
plangere vor grai: e Cum te-ai
prapadit i ai pierit din mare, slavita,
cetate, care impreuna cu locuitorii ei
era puternica pe mare! De care se inspai-
mäntau toti cei 'ce locuiau pe tarmuri!
i acum ostroavele se cutremura,
In ziva aderii tale! i se inspäimanta,
ostroavele din mare de sfarsitul tau! »
Asa zice Domnul Dumnezeu:
Când te voi preface in cetate pustie,
intocmai ca si cetatile nelocuite, cand
voi porni peste tine adäncul apelor
celor mari care te vor invalui,
Pogori-te-voi la cei ce s'au po-
gorit in mormant, la un norod de odi-
nioara, voi gati loo de odihnä, in
tara din adancuri, asemanatoare unor
stravechi ruine, la cei care s'au pogorit
In mormant, ea sa nu mai fil locuit
sä, nu mai dainuesti in tara celor vii.
Pieire cumplita vei avea i in
Tea° nu vei mai fi, te vor cauta 0 nu te
vor afia i, zice Domnul Dumnezeu.
815
www.dacoromanica.ro
27.
Pldngere ca prileju/ prawirii Tirului.
Tirul, corabia cea de descithrpitä frumu-
sefe, care avea intr'insa tot ce-i trebue:
Wale, pdnze i ostagi din. cei rnai
mdnateci, gi care leicea negof cu intreaga
lume: cu Grecii, cu Edoiniii, cu Arabii,
va pieri. La prcilm.girea lui, toli VO7
ndinea inmeirmuriti i vor alcdtui o pia-
gere : e Cdt a lost Tirul de strdlucit in
mima mdrii!...
Post-a cuvántul Domnului catre
mine si-mi zise:
q7. tu, fiul omului, alcatueste o
plangere asupra Tirului,
i spune Tirului care este asezat
pe tärmul märii, care face negutatorie
cu multe tinuturi indepartate: (+Asa ros-
teste Domnul Dumnezeu! Tu zis-ai,
Thule, ca esti corabie de desavársita
frumusete.
In mima märii se afla tinutul tau,
iar corábierii care te-au flicut, filcutu-
te-au negraita in frumusetea ta.
Facutuli-au twat lemnaria ta de
chiparos din Senir, iar ca sa-ti facts: un
catarg luat-au un cedru din Liban.
Visle facututi-au din stejarii din
Basan. Acoperisul tau a fost din fildes
prins in lemn de molift din insulele
Chitim.
Piinzele tale, din vison de Egipt
brodat, iti slujeau i ca steag. Porfira
violet& i stacojie din ostroavele Elisa
alcatuiau umbrarul corabiei.
Principii Sidonului i ai Arvadului
iti eran vaslasi. Iscusitii din Simira eran
In tine 0-ti eran carmaci,
Batrânii Biblosului i mesterii lui
erau la tine ca ea astupe orapaturile
corabiei.
Toate corabiile de pe mare cu
marinariilor erau la tine ca sa faca
schimb de märfuri. Persil,' Lidienii
Libienii erau osteni in Wires, ta, ei
atarnau in tine coiful i pavilza i ei
fi fäceau podoaba ta.
Fiji Arvadului roi Cilicienii eran
de jur-imprejur pe zidurile tale, si Gaina-
ditii In turnurile tale; scuturile lor
atä,rnau pe zidurile tale de jur-imprejur
0 ele te faceau negrait de frumoasä.
 1EZECHIL, 28
Tarpipul flicea negot cu tine din
pricina prea multei tale bogatii
&Idea in schimb: argint, fier, cositor
pi plumb.
Grecii, Tubal i Mepec fliceau
negot cu tine pi faceau schimb de mar-
furi, pe robi 0 pe odoare de arama.
DM Togarma iti dadeau in schimb:
cai, cuilrei çi catari.
Fiii lui Dedan faceau negot cu
tine, din depärtate tinuturi iti aduceau
márfurile lor &Amu ca platä tildes
abanos.
Edomul face% negot eu tine din
pricina tärgului tä.0 mare 0 &idea in
schimbul märfurilor tale: carbunculul,
smaraldul, orisolitul, visonul, mä,rgea-
nul i rubinele.
luda i Israilul faceau negot cu
tine pi dadeau In schimb: grtm, stirax,
ceara, miere, untdelemn 0 balsam.
Damascul facea negot cu tine din
pricina produselor tale a tuturor bo-
gätiilor tale cu vin de Helbon i eu
Din Ihal iti aduceau In schimb:
fier lucrat, scortipoarii, i trestie mirez-
mata.
Dedan faces, negot cu tine cu
paturi pentru
Arabia 0 tuti voevozii Chedarului
fiiceau negot Cu tine 0-ti dadeau in
schimb: miei, berbeci i tapi.
Negutatorii din Saba pi Raema
fliceau negot, eu tine, dind in schimb:
mirezme de tot soiul, tot felul de pietre
nestimate i aur, pentru márfurile
tale.
Haranul, Cane 0 Eden fliceau
negot cu tine, chiar Asiria pi Media faceau
negot cu tine.
Si ficeau negot cu veprointe
strälucite, cu mantii de porfirä vio-
leta i brodatä, ou covoare tesute cu
felurite colori, funii impletite i tari. Cu
astfel de luoruri faceau negot cu tine.
Coräbiile din Tarsi., te slujeau pe
tine pentru dusul märfurilor tale. Si tu
ajunsesesi ticsita pi tare falnica in inima
märii.
Pe Intinsele ape te duceau
care te insoteau. Dar.., un vánt de la
risarit te sfaramä, In jalma märii.
816
www.dacoromanica.ro
Averea ta ii marfurile tale, mari-
narii i cärmacii, mepterii dulgheri pentru
dresul sparturilor, cumparatorii de mär-
furi, toti ostapii, care se aflau in tine,
grosul norodului care se afla in tine
se scufundara In adäncul marii, in ziva
prabupirii tale...
La strightul tau cel puternic
macii tremura-vor i li vor pierde cum-
Si toti vaslapii täi cobori-se-vor de
pe cofabiile ion; marinarii i toti ctirmaoii
maxii veni-vor pe uscat,
Te vor boci eu mare glas i vox
tipa amarnic, pulbere ii vor pune In cap
pi se vor täväli in cenu0i.
Si ipi vor rade capul pentru tine, se
vor incinge cu sac 0 vor plânge pentru
tine cu amäraciune in suflet pi cu suspin
amar.
Si in suspinul lor vor alcitui o
plängere pentru tine 0 te vor plänge:
Cine a fost ea Tirul strälucit in mij-
locul märii!
Cand porneau märfurile tale pe
mare, saturai multime de popoare, cu
bogatia ta cea mare 0 eu marfurile tale
impäratii plimantului !
Si acum te-ai sfärämat, pierit-ai
In valurile marii, In adäncurile apelor!
Marfurile tale 0 tot norodul tau au
azut in adânc !
Toti locuitorii insulelor stau in-
cremeniti de tine, pi regii lor sunt cu-
prinpi de groazä. i liicrameaza.
Negutätorii popoarelor bat din
palme in ciuda ta pi te fluerä,
giisit un sfärpit naprasnic 0 in veci nu
vei mai fi! »
28.
Profefie impotriva Tirului. Trufia rege-
lui Tirului judecata lui Dumnezeu.
Tanguire pentru moartea regelui Tirului.
Prolefie impotriva Sidonului. Pedepsirea
Sidonului va ti spre folosul liniftea
lui Israil. Vremuri de fericire pentru
Israil.
i fu cuvantul Domnului &are mine
gräi:
a Fiul omului I Spune-i regelui
din Tir: Apa rostepte Domnul Dum-
 IEZECHIL, 28
nezeu: 4 Fiindca s'a ingamfat mima ta
ai zis: « eu sunt Dumnezeu i stau pe
tronul lui Dumnezeu in mima mariloro,
Cu toate a nu esti deal om si nu Dum-
nezeu, i iti inchipuesti in mima ta ca
esti Dumnezeu,
Drept e di tu esti mai intelept deal
Daniil, i nici o taina nu-ti este ascunsa;
Prin intelepciunea fs't prin price-
perea ta ti-ai agonisit bogatie 101 aur
argint strangi tu in vistieriile tale !
Prin prisosul intelepciunii tale in
negot, ti-ai sporit averea ta, de aceea
inima ta ti s'a ingamfat de boga-
tie !
De aceea asa rosteste Domnul Dum-
nezeu: s Fiinda, trufit mima ca un
Dumnezeu,
Voi starni impotriva ta streini,
cele mai cumplite neamuri, care vor
scoate sabia impotriva minunistiilor in-
telepcitmii tale si vor pangari stralu-
cirea ta.
Pogori-te-vor in groapa i vei muri
de moartea naprasnica, a celui ce moare
In adancul märii.
Si vei mai rosti: o Sunt Dumnezeu »,
In fata ucigasilor tai, cu toate cá nu esti
deat om, in mama ucigasilor tad?
i vei muri de moartea celor
netaiati imprejur, de mana celor streini,
Mudd's. eu, Domnul Dumnezeu, am hotâ-
rît
Si a fost iarài cuvintul Domnului
catre mine si-mi grill:
4 Fiul omului ! Alcatueste o plan-
gere pentru regele Tirului si-i spune:
o Asa rosteste Domnul Dumnezeu ! Fost-ai
un desavarsit inel de pecetluit de o ne-
gräita frumusete,
Si erai in grädina lui Dumnezeu,
In Eden. Vesmintele tale erau instelate
cu pietre pretioase: cu rubin, topaz, ias-
pis, crisolit, beril, onix, safir, carbuncul,
smarald i atu, legatura i a.sezarea lor
fusese gatitä, in ziva zidirii tale!
i erai heruvimul miruit si ocro-
testi i te asezasem in muntele dum-
nezeilor, s't umblai printre pietrele scan-
teietoare.
Fost-ai far& prihanii in citile tale
din ziva zidirii tale, pana cand pacatul
se cuibari in tine.
817
www.dacoromanica.ro
Dar din pricina intinsului tau
negot, fiinda läuntrul tau se umplu de
silnicie i ai pacatuit, te-am izgonit din
muntele dumnezeilor si te-am alungat,
heruvim acoperitor, din mijlocul pie-
trelor scânteietoare.
Si inima ta se trufi din pricina
frumusetii tale, ts'i lepädat intelep-
ciunea ta in schimbul frumusetii tale!
De aceea te-am aruncat pe pamant,
din pricina multimii pticatelor tale, si
te-am facut ptiveliste inaintea impa-
ratilor.
Cu viclenia negotului täu panga-
ritu-ti-ai sfintenia ta. De aceea foc va
izbucni din tine si te va mistui si te voi
face cenusa pe pamânt in ochii tuturor
privitorilor.
Toti cei ce te-au cunoscut dintre
popoare vor sta inmarmuriti, caci ai
avut un sfarsit náprasnic si nu vei
mai fi! r>
i a fost cuvantul Domnului catre
mine si-mi griii:
o Fiul omului! Indreapta-te cu
fa ta spre Sidon si profeteste,
Si spune: o Asa rosteste Domnul
Dumnezeu: lath: Bunt impotriva ta, Si-
doane ! Atunci mä, voi prearnki in
tine i tu vei cunoaste a, eu sunt Dom-
nul, and te voi judeca pe tine si ma
voi sfinti in tine;
Cand voi trimite ciumä in tine
si va fi situp pe ulitile tale, si ucisi
vor cidea in mijlocul tau de sabia din
jurul tau, cunoaste-vei cä eu sunt Dom-
nul.
Si nu va mai fi pentru neamul
lui Israil maracine tepos si spine ustu-
rittor printre vecinii - care il dispre-
tuesc, s't vor cunoaste cä eu sunt Dom-
nul Dumnezeu.
A.sa zice Domnul Dumnezeu : «Cand
voi aduna pe cei din neamul lui Israil
dintre popoarele printre care i-am im-
pfastiat, i ma voi sfinti in ei, in vazul
popoarelor pägäne, locui-vor pamiintul
pe care 1-am daruit robului meu Iacob;
Si-1 vor locui far& primejdie,
zidi-vor case, sadi-vor vii i vor fi siguri
pe viata lor, cand voi judeca pe toti
vecinii cei ce Ii dispretuesc, s't ei vor sti
cä eu sunt Domnul Dumnezeul lorl*
52
 lEZECIIIL, 29
29.
Prolefie impotriva Egiptului ; marele cro-
codil. Nabucodorwsor, impdratul Babilo-
nului, va cuprinde Egiptul ,si-/ va priida, ca
platá pentru lucrul pe care 1-a scivdr,9it
pentru Domnul, inconjurtind Tirul.
Fost-a cuvántul Domnului catre
mine, in anul al zecelea, in luna a zecea,
In ziva a douásprezecea, grii:
a Fiul omului! Indreapti-ti fata
spre Faraon, impiratul Egiptului, si pro-
feteste impotriva lui si impotriva intre-
gului Egipt.
Spune i cuvinteazi: e Asa rosteste
Domnul Dunmezeu: Vezi ! Eu sunt
impotriva ta, Faraoane, impárate al
Egiptului, marele crocodil, care stä
nit in mijlocul bratelor Nilului i zice:
e Al meu este Nilul cu apele lui si eu
filcutu-l-am!*
a Pune-ti-voi cirlige in fälcile tale
si-ti voi lipi de solzii tái pestii din apele
tale si te voi scoate din mijlocul flu-
viilor tale impreuni cu toti pestii care
s'au lipit de sol/ii
Si te voi azvárli in pustie, pe
tine si pestii fluviilor tale, si vei
eltdea, pe uscat fifí), ca nimeni si te
adune si si te strángi, ca si ajungi de-
mincarea fiarelor pimintului si pis&
rilor cerului,
Atunci cunoaste-vor toti locuitorii
Egiptului cá eu sunt Domnul. Fiindci
esti toiag de trestie pentru neamul lui
Israil:
and ei pun mina pe tine, te frAngi
si le si spargi mina, iar cand se spri-
jini, te rupi i le zdruncini alele!
De aceea asa rosteste Domnul
Dumnezeu: s lata, voi aduce impotriva
ta sabie si voi stirpi din tine oamenii
si dobitoacele,
Si tara Egiptului va ajunge pus-
tietate fárá tipenie de om, si atunci vor
simti ci eu sunt Domnul. Si de vreme
ce tu te-ai rostit: e Al meu este Nilul
si eu 1-am fácut!
De aceea ata cä sunt impotriva
ta si impotriva fluviilor tale si voi
preface tara Egiptului intr'o pustietate
nemirginitä, de la Migdol pina la Siena
pini la granito Etiopiei,
818
www.dacoromanica.ro
Incit picior de om sá nu treaci
pe acolo si nici picior de dobitoc si nu
se abata, si si rámâná pustiu timp de
patruzeci de ani.
Si voi preface tara Egiptului in
pustietate In mijlocul Várilor pustii si
orasele lui riminea-vor pustii, timp de
patruzeci de ani, in mijlocul oraselor
pustii. Si voi impriistia pe Egipteni
printre popoare si-i voi risipi printre
Dar ató, ce zice Domnul Dum-
nezeu: t La capitul celor patruzeci de
am, voi aduna pe Egipteni dintre po-
poarele printre care i-am imprástiat,
Si voi schimba stares, Egipte-
nilor si-i voi intoarce in tinutul Patures,
In patria lor de obársie, si acolo vor
intemeia o imparitie mai slabi,
Care si, fie mai slabii, decit alte
imparatii si sä, nu se mai porneasci
impotriva popoarelor, si-i voi imputina
ca sä nu mai poati stapâni noroa-
dele.
Si atunci nu vor mai insufla nea-
mului lui Israil nddejde aducindu-mi
aminte de vina lor, cit s'au dat de partea
Egiptului, si vor recunoaste ei eu sunt
Domnul.
Fost-a cuvintul Domnului &t'Are
mine, in anul al douizeci si saptelea, in
luna intiia, la zi-intii, si-mi zise:
e Fiul omului ! Nabucodonosor, im-
piratul Babilonalui, si-a pus ostirea la
grea corvoadit impotriva Tirului: toti
au plesuvit si si-au rinit umerele, dar
nici ostirea lui, nici el plata n'au luat de
la Tir, pentru lucrarea pe care o fitcuse
De aceea asa rosteste Domnul
Dumnezeu: Iati, voi da lui Nabuco-
donosor, imptiratul Babilonului, tara
Egiptului, ca ripeasei bogiltiile, s'o
prade i s'o jefuiasci! Asta fie plata
pentru ostirea lui,
Simbrie pentru lucrul pe caro
l-a ficut pentru mine »,zice Domnul
Dumnezeu.
a In ziva aceea voi face si odris-
leasci cornul casei lui Israil, si tu vei
putea sa deschizi gura in cuprinsul Egip-
tului, ea si, cunoasci ei cá eu sunt Dom-
nul.
 IEZECIIIL, 30
30.
Prole(ie impotriva Egiptuluit judecata
cea amenintiitoare a lui Dumnezeu 8e
apropie. Nabucodonasor, impdratul Ba-
bilonului, va fi unealta Fin care Dum-
nezeu va pedepei Egiptul. Braful lui
Faraan va fi zdrobit, ca el sci cunoascd pe
Domnul.
Si a fost cuvantul Domnului catre
mine vi mi-a grait:
u Fiul omului, profetevte vi spune:
Ava zice Domnul Dumnezeu! Bociti-va:
O, ce zi!
Caci aproape este ziva, ziva Dom-
nului zi nouroasá; sfárvitul popoa-
relor !
Sable va veni impotriva Egiptului,
vreme de spaima va fi in Etiopia, cand
vor cadea ucivi in Egipt, cand bogatiile
vor fi pradate i temeliile darámate.
Etiopienii, Libienii .1 Lidienii
toata amestecatura de noroade pi Cub
vi locuitorii din tara legamantului cu el
vor cadea de sabie.*
Aqa rostevte Domnul: Sprijini-
torii Egiptului vor ciidea i stralucirea
puterii lui va da inapoi, de la Migdol
pa'nil la Siena cadea-vor de sabia s,
zice Domnul Dumnezeu.
a Si va fi pustiit in mijlocul tarilor
pustiite, i oravele lui vor fi in mijlocul
oravelor pustiite,
Si atunci vor cunoavte ci eu sunt
Dornnul, cand voi pune foo Egiptului
vi alud tati sotii lui de luptá vor fi zdro-
biti.
In ziva aceea, vor ievi soli in graba
inaintea mea, ca a", spaimante pe Etio-
pienii neprimejduiti, vi vor fi cuprinvi de
groaza ca in ziva Egiptului, caci iata-o
ca vine!»
Ava Domnul Dumnezeu:
zice
Voi curma zarva Egiptului, prin
mttna lui Nabucodonosor, imparatul Ba-
bilonului.
El vi poporul sau, cel mai crud
dintre neamuri, vor fi aduvi pustiasca
Egiptul, Efi vor scoate sabia din teaca
impotriva Egiptului vi vor umplea tara
de morti.
Atunci voi usca fluviile vi voi
vinde tara in mana celor necredinciovi
819
www.dacoromanica.ro
vi voi pustii tara in tot cuprinsul ei,
prin mana streinilor. Eu, Domnul, am
grait ava!
Ava rostevte Domnul Duranezeu:
4 Nimici-voi vi idolii ! i voi curma
dumnezeii din Memfis vi voevozii din
Egipt, ca s'a nu mai fie, vi voi faspandi
frica in tara Egiptului,
Si voi pustii Paturesul vi voi da
foc Toanului, vi voi judeca Teba.
Varsa-voi mania mea impotriva
Sinului, cetatea Egiptului, vi voi
padi gloata din Memfis.
Pwae-voi foc Egiptului, Siena se
va zbuciuma de durere, Teba va fi cuca-
ra& v locuitorii vor fi impraptiati.
Flacáii din On vi din Bubastis de
sabio vor citdea vi femeile vor fi duse
In robie.
In Tahpanhes se va intuneca ziva,
cand voi zdrobi schiptrul Egiptului vi
voi curma stralucirea puterii lui, vi se va
acopen i ca de un nour, iar fiicele lui vor
pleca in robie.
Astfel voi judeca eu Egiptul, ca
ea curio:mea el ca eu sunt Domnul.*
Apoi fost-a cuvantul Domnului in
anul al unsprezecelea, in luna intaia,
In ziva a vaptea a lund, vi-mi grai:
*Fiul omului! Zdrobit-am bratul
lui Faraon, impitratul Egiptului, vi iata
câ nu va fi legat cu vre-o lega-Aura ca
sâ se tamaduiascit, sil se inzdraveneasca
vi sa apuce iar sabia in mana. #
De aceea ava zice Domnul Dum-
nezeu: *Tata cà. sunt impotriva lui
Faraon, imparatul Egiptului, vi-i voi
zdrobi mâinile lui pe cel zdravan vi
pe cel zdrobit ca sa-i cada spada din
maná,
Si voi risipi Egiptul printre po-
poare voi raspandi prin imparatii.
Dar voi intari rnâinil impara-
ratului Babilonului, vi-i voi da sabia
mea in mana lui vi voi zdrobi
lui Faraon, ca sa se vaiete, cum se vaieta
cei strapunvi de sable.
Si voi inzdraveni mâiuile impa-
tului Babilonului, incat mâinile lui Faraon
sa itintiie fax& vlaga, vi astfel sa vtie el ca
eu, Domnul, am dat sabia mea in mana
impitratului Babilonului, ca s'o intinda
pe deasupra tarii Egiptului.
52*
 IEZECH1L, 31
26. Asa e! Imprästia-voi pe Egipteni
printre popoare si-i voi rispindi In
impäräfii, ca sä cunoascii ei c eu sunt
Domnul.
31.
Prolefie impotriva Egiptului. Faraon este
asemiinat cu un cedru alnic, precum tusese
Asur care se prausise nu de multa-
vreme, din pricina mtindriei. .Rdsunetul
cdderii lui in toatd lumea.
lar in anul al unsprezecelea, in
luna a treia, la a lunii, fost-a
cuvintul Domnului &l'Are mine si-mi
gral.
a Fiul omului! Intreabi pe Faraon,
impliratul Egiptului, i gloata norodului
säu: Cu cine te asemeni tu in märi-
mea ta ?
Tata' Asiria era ca un cedru din
Liban cu rnindre ramuri, cu
deasä, cu trunchi inalt i al cairui virf
ajunsese gin& la nouri.
Apele 11 crescusera i adáncul
facuse mare, indreptindu-0 riurile sale
In preajma locului unde fusese sädit,
intinzind riulefele sale spre tofi copacii
de pe cámp.
Din aceastä pricinä el intrecuse in
iniilfime pe tofi copacii cimpului
í'ndesise crängile, i ramurile i se intin-
seserä mulfamitä belsugului de apl.). din
vremea cresterii luí.
cringile lui durará; cuibuti
toate päsärile cerului, i sub ramurile
lui flicurit pui toate fiarele cimpului,
iar la umbra lui Ii fácurit sälas multe
popoare.
i era falnic i cu cangi inalte,
din pricinä cä rädäcina lui era ring&
belsug de ape.
Cedrii din grildina lui Dumnezeu
nu-i semánau nici unul, chiparosiin'aveau
criingi la fel cu el, iar platanii n'aveau
ramuri ca el. Nici unul din tofi copacii
din grädina lui Dumnezeu nu-i semäna
la frumusefe.
Frumos 1-am fi:cut, cu multe ramuri,
tofi copacii Edenului din grädina lui
Dumnezeu aveau duda': pe el.
Deaceea asa zice Domnul Dum-
nezeu: }Inda a crescut inalt si si-a
820
www.dacoromanica.ro
Intins virful pinä la noun i si-a
mandrit mima lui din pricina
lui,
Datu-l-am in mina unui impitrat
al neamurilor, care sä se poarte cu el
dupit picatul lui i si-1 taie. *
Atunci il doborirä strâinii, nes,
muri crunte, zvtirlirä pe munfi,
toate cringile lui chzurit in väi i ramu-
rile lui stäteau rupte in toate vägäunile
iar toate neamurile
tului fugirä de la umbra lui si o l'A-
sará,.
Pe trunchiul lui doborit se ave-
zara toate pästirile cerului, iar in ramu-
rile lui se cuibärirà toate fiarele Biaba-
tice,
Ca nici un copac pus langä apä
eh.' nu mai creascá inalt i sä nu ajungii
cu virful pan& la nouri, i ca nici unul
din cei care se adapit cu apä, sä nu se
bizue pe ei in mindria lor, fiindca tofi
stuit sortifi morfii si se duc In adâncu-
rile pämttntului cu fiü oamenilor, la cei
care se pogoarti In mormint.
Asa resteste Domnul Dumnezeu:
« In ziva când cedrul cobori in eol,
1-am jelit si am acoperit adttncul si am
finut in loe fluviile sale, iar marile ape
se oprirä. Din pricina lui intunecai Li-
banul i tofi copacii campului tiinjirä
duro(); el.
Cu huetul càderii lui cutremu-
rat-am popoarele, and 1-am pogorit in
eol, la cei ce se pogoarä in mormint;
atunci se mingiliartt in adttncul pinattn-
tului tofi copacii Edenului, cei mai fru-
mosi i cei mai falnici din Liban, tofi
cei care se adapti cu
i ei furà nevoifi sä se pogoare
In eo1 la cei morfi de sabie ei care
mai nainte, ca sofii lui, stätusera adá,
postifi la umbrit-i in mijlocul neamu-
rilor.
Cu cine deci te asemeni tu in
strálucire si in marime dintre copacii
Edenului? Tu te-ai pogorit acolo i ai
fost dat jos cu copacii Edenului, In
adttncurile pämintului, i stai printre
cei netitiafi imprejur, cu cei ucisi de
sabia. lata pe Faraon i tolda oastea
lui o, zice Domnul Dumnezeu.
 IEZECHIL, 32
32.
Fldngere pentru Faraon. Prd7wirea ma-
relui crocodil. Egiptul va fi nimicit de im-
pdratul Babilonului. Cdntare de pogri-
banie pentru Faracm osdnditsd ecildeluiasal
In 6eol la un loc cu cei ucigi de eabie, unde
sâldluesc impdratii, regii i principii
lumii.
Fost-a euvitntul Domnului cittre
mine, in anul al doisprezecelea, in luna
a douiisprezecea, la zi-inthi a lunii,
zise:
a Fiul omului ! Alcatueate o plan-
gere pentru Faraon, imparatul Egiptului,
spune: Leu al neamurilor, -cum ai
pierit ! Fost-ai un crocodil in Nil, care
faceai sä bolboroseaseä apa cu närile
tale, o tulburai cu picioarele tale ai va-
lurile ei le räscoleai !
Aaa rosteate Domnul Dumnezeu:
Intinde-voi impotriva ta rrueaja mea,
adunare mare de popoare, ea sit te
scout& cu mreaja mea.
Si te voi arunca pe uscat, pe pit-
mânt te voi zvârli 't voi ingädui ca
toate päsitrile cerului sä se aaeze pe tine,
voi sätura din tine toate fiarele
Si carnea ta o voi arunca pe munti
väile le voi umplea cu stärvul tau,
Apoi voi addpa pämäntul cu pri-
sosul singelui täu ping la munti
prâpástiile pilmäntului se vor umplea
de tine.
i and te vei stinge, voi acoperi
cerurile, stelele le voi intuneca, soarele
11 voi acopen i cu nour, iar luna nu-ai
va mai Hispändi lumina sa;
Toti lurainittorii strii/ucitori din cer
li voi intuneca din pricina ta, a't intu-
nerio voi aduce pe fata pannIntului n,
zice Domnul Duranezeu.
s i mima multor popoare o voi
umplea de zbucium, cand voi aduce
pe robii tâi in imparitiile pe care tu nu
le cunoateai.
Multe neamuri se vor «pena de
tine ai pe impitratii /or Ii va apuca fiorui,
ctind voi invâxti sabia mea in fata lor,
ai vor tremura neincetat fiecare cu gändul
la viata lui, in ziva präbuairii tale.
821
www.dacoromanica.ro
Si iatit co gritieate Domnul: Sabia
impitratului Babilonului va veni peste
tine !
Cu spada voinicilor tuturor crun-
te/or popoare, dobori-voi multimea ta,
ei vor pustii striilucirea Egiptului
vor nimici toati gloata lui.
Präpitdi-voi toate vietuitoarele
din apele tale cele mari, picior de om
sit nu le mai turbure a't copitä de dobitoe
sit nu le mai fascoleascit!
Atunci limpezi-voi apele a't flu-
viile vor curge ca untdelemnul 0, zice
Domnul Dumnezeu,
Cand voi preface tara Egip-
tului in pustietate i cand va fi pustiitä
In tot cuprinsul ei, eá.'nd voi ucide toti
locuitorii dinteinsa, ca sá tie cä eu
aunt Domnul.
lath, plängerea, pe care s'o ros-
teasei, s'o rosteascä fiicele noroadelor
pentru Egipt d pentru poporul säu »,
zice Domnul Dumnezeu.
In anul al doisprezecelea, in luna
intitia, in ziva a cincisprezecea, fost-a
cuvântul Domnului care mine ai-mi
«puse:
e Fiul omului ! Suspinä pentru no-
rodul Egiptului, fiindcit eu il voi pogori
In aditncurile pgmitntului, la coi ce s'au
pogorit in mormânt.
Pe cine intreci tu in frumusete ?
Pogoarit-te a't sälitalueate cu eei nettiiati
imprejur,
In mijlocul celor care au ctizut de
sable. Acolo va sttliialui a't el impreunit
cu poporul lui.
Si voinicii lui ii vor gräi: e In
fundul Seolului cu sotii lui de lupti !
Sä se pogoare i sä sälaaluiaseä coi ne-
täiati imprejur, in mijlocul color strip
punai de sabio!
Acolo se aflä Asiria ai eu tot po-
porul, imprejurul mormäntului ei, toti
sunt morti, citzuti in ascutiaul sitbiei;
Mormintele ei se aflit in fundul
adâncului, iar poporul imprejurul mor-
mitntului, toti morti, egzuti in ascutiaul
säbiei, care Hispandisera groazg, In päp
mitntul color vii.
Acolo este Elamul ai tot poporul lui,
iraprejurul mormäntului lui, toti morti,
 rEZECHEL, 33
cizuti in ascuticul sibiei, care se (lobo-
riser& netkati imprejur in aditncurile
cele mai de jos ale pimantului, ei care
ritspindiseri groazi in pimi,ntul celor
vii, i acum îi poartii, mara la fel cu
cei ce s'au pogorit in mormOnt.
In mijlocul celor morti ti pre-
gätir Elam sillasul siu i norodu-
lui sii.u; imprejurul lui se tali, mor-
mintele lor; toti cunt netkati imprejur,
ucisi de sabie, i ei, care rispandiseri
spaima in piinittntul celor vii, acum isi
poartii ocara cu cei ce s'au pogorit
In mormânt si au fost asezati cu cei
omoriti.
Acolo este Mesec iTubal,Impreuni,
cu norodul. imprejurul mormintelor lor,
toti net:Ceti imprejur, ucisi de sabie,
care rispandiserà groaza in pitmAntul
celor vii.
Si ei nu silisluesc cu vitejii care
din vremi strivechi s'au pogorit InSeel
cu armele lor de lupti i ckora li s'a
pus sabia sub cap, ci Ii poarti picatul
In oasele lor, filndcá prin faptele lor
fizboinice ràspândiserä groaza in pi-
mintul celor vii.
Si tu vei sâlähui in mijlocul celor
nethiati imprejur, cu cei ucici de
sabie.
Acolo este Edomul, regii i prin-
cipii lui, care prin faptele lor ritzboinice
au fost acezati cu cei ucisi de sabie
ei stau cu cei netäiaÇi imprejur, cu cei
ce ?au pogorit in mormant.
Acolo cunt toti stiptinitorii de la
miazi-noapte i toti Sidonienii, care s'au
pogorit ucici, deoarece prin rizboaiele
cu care rispandiseri groazi, acum cunt
de ocarii. Acolo stau acesti netiiati
imprejur cu cei ucisi de sabie
ispäsese ocara cu cei ce s'au pogorit
In mormOnt.
Faraon Ii va vedea ci se va man-
gaia cu tot norodul lui, cici Faraon cu
oastea lui sunt ucisi de sabie i, zice
Domnul Dumnezeu,
o Cici a rispandit spaimi, in pi-
mitntul celor vii, de aceea va fi
In mijlocul celor netitiati imprejur,
cu cei ucisi de sabie, Faraon si tot no-
rodul lui *, alee Domnul Dumnezeu.
822
www.dacoromanica.ro
83.
Vremea nilntuirii. Mdntuirea nu este
pentru cei care se afld in rara lui Israil,
ci pentru cei ce 86 pocdiesc, pentru oa-
menii care stau aproape de Dumnezeu
prin faptele /or bone. Cei ce ascu/tcl pe
profet ascultd cuvintele, dar.nu lac nimic
din, ele.
Dupi aceasta, fost-a cuvântul Dom-
nului citre mine ci-mi zise:
e Fiul omului! Griiiecte fiilor popo-
rului thu i le propovedueste: e Cand
voi porni sabia impotriva unei tiri FA
iocuitorii tirii vor lua pe cineva dintre
ei si-1 vor pune Ara*
Si cand va vedea sabia venind im-
potriva firii, va suna din trambitii si va
vesti poporul,
Daci cel care aude glasul trim-
bitei nu se ostenecte dea de veste,
ci sabia vine si-1 ja pe neacteptate, can-
gele aceluia sä fie in capul lui.
Dacit cel ce a auzit glasul tram-
bitei nu s'a grifibit sá dea de veste,
singele lui si fie in capul lui, iar cel
care a dat de vests si-a mantuit su-
fletul
Strijkul care vede cá vine sabia
si nu sung, din trimbiti ci nu vestecte
poporul si sabia vine i ja firit de veste
pe vre-unul, acela va fi nirnicit pentru
firidelegea lui, iar sangele lui Il voi cere
din mOna
Dar eu te-am pus pe tine, fiul omu-
lui, strijk peste neamul lui Israil,
daci vei auzi vre-un cuvAnt din gura
mea, cri-i de veste.
Daci eu voi spune celui fitri de
lege: e Piiatosule. vei muri*, FA tu nu-i
vei da de veste, ca si se abati din calea
lui, pkitosul va muri in firidelegea
lui i sOngele lui il voi cere din mrma ta
Dar (lac& tu ai dat de veste
tosului, sá se abati din calea lui ci si
se pockascii, Efi nu se va pock de fapta
lui, va muri intru fkidelegea lui, iar
tu ti-ai mi,ntuit sufletul.
i tu, fiul omului, apune color din
nearnul lui Israil: o Aca v'ati rostit voi:
Picatele i färädelegile noastre ne
qi din pricina Ion pierim; cum putea-vom
oare sá rimanem cu viati?*
 IEZECHIL, 33
Atunci sö le raspunzi: Viu sunt
eu », zice Domnul Dumnezeu, a nu
voieso moartea picatosului, ci sa se po-
&Masai picatosul de fapta lui i si fie
viu! Pocaiti-va, pociiti-vá de faptele
voastre cele rele ; de ce sb: mori tu, neam
al lui Israil? »
i tu, fiul omului, propovedueste
fiilor poporului tau: o Faptele bune ale
celui drept nu-1 vor mintui in ziva and
va picatui, i piicatul pacatosului nu-1
va zaticni in ziva and se va pocii
de faradelegea lui s't nici faptele bune ale
celui drept nu-1 vor putea tine cu viati
In ziva &Ind el va pacatui.
Daci eu voi spune celui drept:
e Viu vei fi », si el se va bizui pe faptele
lui bune si va saviirsi picat, toate fap-
tele lui cele bune nu i se vor tine in
seamit, ci va mini din pricina faradelegii
pe care a sivOrsit-o!
Dacii voi spune celui pacittos:
e Vei muri », fA el se va pociii de pacatul
sau s't va savitrsi fapte bune ii dup.&
lege:
Va da inapoi zalogul, va plati
lucrul furat, va umbla in poruncile vietii,
fari sä, mai saviorseasca, nici un pacat,
okela va fi viu si nu va muri I
Toate pactitele pe care le va fi
sivarsit nu vor fi pomenite i, firadca
a s'aviirsit fapte bune i chip& lege, va
trai!
Dar daca, fili poporului tau zic:
Pravila Domnului nu este dreaptä,
nici pravila lor nu este dreapta.
Dacä cel drept se abate de la drep-
tatea lui i savarseste pticat, el va
muri.
Daca un pbeatos se pocateste de
picatul lui si face fapte bune i plicute,
pentru ele va ramanea, in viata.
lar ceea ce spuneti: Pravila Dom-
nului nu este dreaptit, », pe fiecare Il voi
judeca dupil pravila lui, adicit dupa fap-
tele lui, neam al lui Thrall! »
In anul al unsprezecelea, in luna
a zecea, in ziva a cincea a robiei nos,
stre, a sosit la mine un fugar din Ieru-
salim si mi-a spus: o Cetatea a fost cu-
cerita I *
Dar mâna Domnului a fost peste
mine, cu o seari inainte de sosirea fu-
823
www.dacoromanica.ro
garului, si mi-a deschis gura pima di-
mineata, la sosirea lui foi gura mi-a fost
deschisi FA n'am mai fost mut.
Atunci fost-a cuvintul Domnului
catre mine vi-mi zise:
4 Fiul omului! Locuitorii asezärilo
däramate din pamantul lui Israil zic
astfel: Avraam a fost unul i lui i s'a
dat in stipOnire tara, dar noi suntem
multi i noua ne este data tara in stà-
panire !
De aceea spune-le: 4 Asa rosteste
Domnul Dumnezeu! Voi mâncati pe
munti i stati cu ochii tinta la idolii
vostri, varsati strage, i mai cugetati
stäpaniti tara ?
VA, bizuiti pe spada voastra,
savarsiti blestematii i fiecare intineaza
pe femeia aproapelui situ, si mai cuge-
tati sa stapániti tara?
An ta le graiesti: o Asa rosteste
Domnul Dumnezeu! Viu sunt eu: cada
In ascutisul säbiei cei ce locuesc in ase-
ziirile dftri.mate, cei din taring sä, fie
hrana fiarelor, cei din castele si din pe-
steri ta moari de ciumä, !
*i voi preface tara in pustietate
far& tipenie de om, stralucirea puterii
sà se curme, iar muntii lui Israil sä, ta-
mâie pustii i ta nu mai treaci nimeni
prin ei,
Ca si cimoasci ei cä eu stmt Dom-
nul, mai alas &and voi pustii tara cu
desaviirsire, din pricina blestematiilor
pe care le faptueso locuitorii.
30. Dar iatä, fiul omului, ca fiii po-
porului tau sfatuesc despre tine pe l'inga
zid i la usile caselor si spun until catre
altul: s Haideti i ascultati ce fel este
cuviintul care iese de la Doranul! r
Atunci vin la tine, cum vine po-
porul, i stau in fata ta i ascultit cu-
vintele tale, dar nu le fac, firadca in
gura lor este minciuna, ci fac dupit,
mima lor lacoma de castig.
i asa tu ai ajuns ca un cOntaret
de seamil, cu glas frumos i care zice
bine din harfa sa. Ei ascuita cuvintele
tale, dar nu fac nimio din ele!
i and se vor adeveri i jata
6, se vor adeveri cunoaste-vor ca, se
allá profet in mijlocul lor!
 IEZECHIL, 34
34.
Peistorul cel reta care nu ingrijefte de oi
Duninezeu, piistorul cel bun, care in-
grijeiste de ele i ctind se risipesc le adunei
la un loc. Noul relator, dintre urmagii
David va fi peistor, iar Dumnezeu va fi
impclrat. Incheia-va atunci un non
Si a mai fost cuvantul Domnului
catre mine si-mi zise:
e Fiul omului! Prooroceste impo-
triva pastorilor lui Israil, prooroceste
le spune pastorilor: Asa rosteste Dom-
nul Dumnezeu: Vai de pastoril lui Israil !
Oare pastoril se pazesc pe ei insisi? Nu
pastores° ei turma?
Mancat-ati laptele, cu lana v'ati
imbracat, oile cele grase le-ati junghiat
si turma n'ati pàzit-o!
Pe oaia s'ab& n'ati inzdravenit-o,
pe cea bolnavä, n'ati tamaduit-o, pe cea
ramita, n'ati legat-o, pe cea l'atacas& n'ati
adus-o inapoi, pe cea pierdutit n'ati cau-
tat-o, iar cu cea zdravana v'ati purtat
cu silnicie.
Si oile mele se imprästiara din lipsil
de pastor i ajunsera demâncarea tu-
turor fiarelor salbatice si se razletirä,
Si ratitcirä, oile mele pe toti muntii
si pe toate dealurile înalte si se risipira
oile pe fata pamantului, filfa sii, alba
cine le cauta si cine le ingriji.
Pentru aceasta, ascultati, pastorilor,
cuvântul Doninului!
« Viu sunt eue, zice Domnul Dum-
nezeu. e Deoarece turma mea a ajuns
pradi i demancarea tuturor fiarelor
salbatice, fiindca n'au pastor, iar pa-
storil mei nu umblarà, cu oile, ci se pa-
storira, pe sinesi si nu oile mele,
Da aceea, Etscultati, pistmilor, cu-
vantul Domnului:
4 Asa rosteste Domnul Dumnezeu:
Luati aminte! Din mana pastorilor mei
voi cere oile mele i voi curma °data
cu pastoritul olor, i pastorii nu se vor
mai paste pe sinesi! Scapa-voi turma
mea din gura lor, ca sa nu le mai fie
spre mancare,
Fiindcit asa gritieste Domnul Dum-
nezeu: Iatit-ma ! Eu voi purta de grijä,
de oile mele §i le voi. priveghia.
824
www.dacoromanica.ro
Intocmai cum privegheazi cioba-
nul turma lui in zi de vijelie, asa voi
priveghea eu turma mea si o voi scapa
de orisiunde s'ar risipi in zi cu noni
intunecosi.
Si voi scoate oile mele dintre po-
poare si le voi strange din imparatii, si le
voi aduce in pamântul lor si le voi
paste pe muntii lui Israil, in luncile ksi
In toate pasunile asezaailor lui Israil;
Pe pásuni frumoa,se le voi paste,
iar stana lor va fi pe muntii cei inalti
ai lui Israil. Si se vor odihni la stanä,
bunit si vor paste päsune grasa in muntii
lui Israil.
Irisa eu singur voi paste turma
mea si o voi duce la odihnita, zice
Domnul Dumnezeu.
a Pe oaia ces, pierduta o voi cauta,
pe cea II-ab:cita, o voi aduce, pe cea rä,
nita, o voi lega, pe cea bolnava o voi
indzraveni, pe cea grasâ s't pe esa zdra-
vänä o voi paste precum se si cuvine.
Si voi, oile mele, asa zice Domnul
Dumnezeu: a Iatä ca voi judeca pe oi,
pe berbeci i pe tapi.
Oare nu-i de ajuns ca pasteti pit-
sunea cea mai buna si apoi calcati in
picioare cealaltä, pasune, i ca beti cea
mai limpede apâ i pe cealalta o turbu-
rati cu picioarele voastre,
Incitt oile mele paso pasunea cal-
°ata in picioare si beau apä tulbure?
De aceea asa zice Domnul Dum-
nezeu: e Tata, eu voi judeca futre oile
grase si cele Biaba.
Fiindca voi lovii cu soldul 5i cu
umarul si impungeti cu coarnele voastre
pe toate cele bicisniee, pana, ce le go-
niti afana,
Voi ajuta oile mele ca sit nu mai
fie pradá si voi judeca intre oaie si
oaie.
Si voi pune peste ele un pastor,
care le va pastori, pe robul meu David;
el le va pástori si el va fi pastorul
lor.
Si eu, Domnul, voi fi Dumnezeul
lor, iar David va fi imparat in mijlocul
lor. Eu, Domnul, am .grait.
Atunci voi incheia legamant de
pace si voi prapildi once fiará silba-
ticit din tara, ea sa poatit avea
 IEZECHIL, 35, 36
farà primejdie in pustie i in päduri
s5, doarm5,.
i le voi da lor binecuvântare de
ploaie mare, tFA le voi pogori ploaie la
vreme, ploi binecuvitntate!
Atunci pomii de pe ctImp Jai vor
da roada lor ;EA p5,mäntul Ii va da rod-
nicia sa, i vor locui la ad5post FA vor
cunoaste cà eu sunt Domnul, cand voi
sf5,rima jugul ai-i voi mintui din mina
eelor ce-i robiser5,.
i nu vor mai fi pradit pentru
popoarele pagine i fiarele din tar5, nu-i
vor mai m'Anca si vor locui fado, grij5.,
eitci nu va fi cine sa-i stinghereascit.
*i le voi intemeia o s5dire desii-
varsitg i nimeni in tará nu va mai
piitimi de foame ai nu vor mai indura
ocara pitgänilor.
Atunci vor cu.noaate ci eu, Dom-
nul Dumnezeul lor, aunt ou ei, iar ei,
casa lui Israil, sunt poporul meu*,
zice Domnul Dumnezeu.
Voi sunteti oile mele, oile p5,aunii
mele, oameni sunteti voi, iar eu sunt
Dumnezeul vostru », zice Domnul
Dumnezeu.
35.
Profefie impotriva Edomului. Edomul va
fi nimicit din pricina invermuirii impo-
triva lui Israil fi a dorinfei de ateipdnire
peste Israil.
Fost-a cuvitntul Domnului citre
mine vi-mi zise:
s Fiul omului ! Intoarce-te cu fata
spre muntele Seir i profeteate impo-
triva lui,
i spune: s Aaa gaieate Domnul
Dumnezeu: Iatiá ca sunt impotriva ta,
munte Seir, ai-mi voi intinde mit'na mea
impotriva ta ai te voi preface in pu-
stietate necuprins5,;
Cetittile le voi preface in mormane
de ditritmituri i tu vei fi pustietate,
ca sá tii cà eu sunt Domnul.
Fiindcli, tu ai nutrit duamänie ne-
incetati i ai trecut prin ascutiaul slt-
biei pe fiii lui Israil, in vremea nenoro-
cirii lor, in vremea cand p5,catul le apro-
pia sfttraitul,
De aceea, viu sunt eu*,zice Dom-.
nul Dumneezu, s te voi preface in lao
825
www.dacoromanica.ro
de sänge i sängele 85 te urmäreascii,
fiinda, sangele te-a &cut vinovat,
sängele si te urmfireasca I
i voi preface muntele Seir in
pustietate nemärginit5, ì voi nimici
dinteinsul pe oricine Ii va face cale
pe-acolo;
ITmplea-voi muntii titi de morti,
colinele i valle tale, si toate luncile
tale de uciai, citzuti de sabie,
Co sá ajungi pustietate deapururi
cetlitile tale sá nu mai fie locuite, ca
sá cunoati cá eu sunt Domnul.
De vreme ce tu zici: s .Ale mele
s5, fie amiindoui popoarele i anifindouii
eu s5, le stapftnesc, deai Domnul
este in ele*,
De aceea, viu sunt eu*, zice Dom-
nul Dumnezeu, s c5, má voi parta cu
tine dupá, vietjmgaia ta i dup5, ciuda
ta pe care tu ai vitdit-o cu ura impo-
triva lor, FA mi voi descoperi intru
ei, când te voi judeca eu,
Ca sà atii cá eu Domnul am aflat
despre toate hulele pe care tu le-ai gr5it
impotriva muntilor lui Israil: s Pustiiti
sil, fie si spre mâncarea voastr51*
i fiinda tu te ingiimfai cu gura
impotriva mea ai mà blestemai, dar eu
am auzit,
Aaa rosteate Domnul Dumnezeu;
Cum te bucuii tu ca tara mea sä fie
pustie, aaa iti voi face si eu;
Precum tu te bucuri de casa lui
Israil ca la fie pustie, tot asa iti voi
lace i eu. Pustietate 85 fii tu, munte
Seir, impreun5, cu tot Edomul, ca s5,
ata cá eu sunt Domnul!
36.
Israil se intoarce in, jara. Binecuvdntarea
Domnului se moral peste tot : munjii vor
fi locuifi i apezdrile deirdmate vor fi zidite
din non. Dumnezeu va culege pe poporul
sdu de printre popoarele peigtine i adu-
andu-1 in tara il va inzestra cu duh nou
inimä nouei. Popoarele paigdne vor
recunoafte atotputernicia lui Dumnezeu,
cdnd poporut sdu va fi afezat in atarea
lui cea dintdi.
1. s i tu, fiul omului profeteate de-
spre muntii lui Israil i spune: s Munti
 IEZECHIL, 36
ai lui Israil, ascultati cuviintul Dom-
nuluil
Aaa, rosteate Domnul Dumnezeu:
nude& vrijmasul strigi in ciuda voa-
strii: A Pustietate, aha ! sä, fil deapu-
ruri ! Stipinirea noastrii, eati! r,
De aceea profeteate i spune: e Af}a,
rosteste Domnul Dumnezeu: Fibula a'r
tot fiindeá va dispretuiau i vi, doreau
cu infocare vecinii vostri, ca sa fiti in
stipinirea celorlalte popoare, i voi ati
ajams de vorbf, i defilimarea norodului,
Pentru aceasta, munti ai lui Israil,
ascultati cuvintul Domnului Dumnezeu:
e Aaa rosteate Domnul Durnnezeu mun-
tilor, colinaor, luncilor, váilor, pustiilor
sidaauri &Amato, oraaelor párisite, care
ajunseseri pradä, si de räs pentru ce-
lelalte popoare vecine;
De aceea Elsa rosteate Domnul
Dumnezeu: In vipaia eiudei mele, gräit-
am impotriva celorlalte popoare piighne
impotriva Edomului intreg, care si-au
hotirit tare mea ea moatenire a ion,
cu toast", bucuria inimii i cu dispret in
suflet ca si le fie prada;
De aceea profeteate impotriva
lui Israil i spune muntilor e'r
dealurilor i luncilor i viilor: « Aaa
rosteate Domnul Dumnezeu: JatA, in
rfi.vna urgiei mele am grilit, fiindci tre-
bue sä, ispäaiti ocara popoarelor. *
Si iariai de a,ceea: Aaa zice Dom-
nul Dunanezeu Popoarele vecine cu voi
sf, poarte ocara lor !
lar voi, munti ai lui Israil, dati
mládite i faceti roduri pentru poporul
meu Israil, cici se apropie venirea lui.
Ca-xi iatä, mA apropiu de voi
indrept spre voi i veti fi arati
manati !
Si vi voi inmulti pe voi oamenii,
intreg neamul lui Israil: muntii vor fi
locuiti i sillaaurile cliirb,mate vor fi zi-
dite din nou.
Si vi voi inmulti pe voi oamenii
dobitoacele sii se inmulteasci i si se
prilsefusciiai va voi umplea de locuitori
ca in vremurile trecute i vi voi face
mai mult bine cleat In vremurile de la
inceput, ca si stiti ci eu sunt Donnaul!
Si voi aduce oarnerd peste voi,
poporul meu Israil, care ea va ia in
826
www.dacoromanica.ro
stipiinire moatenire i ea nu-i
mai lfsati fir& copii.
Aaa grideate Domnul Dumnezeu:
e Din pricini ca-ti spun: mâncittoare de
oameni eati tu, si tu-mi la.ai poporul
meu fArà copii,
Sä, nu mai mininci oameni i po-
porul tau sit nu mai riming fir& copii »,
zice Domnul Dumnezeu.
Si nu voi mai auzi la tine bat-
jocura popoarelor i ocara noroadelor nu
o vei mai purta si pe poporul tau sf,
nu-1 mai lasi fide: copii r, zice Domnul
Duranezeu.
Fost-a cuvfmtul Domnului citre
mine si-mi zise:
4 Fiul omului ! Cand cei din nea-
mul lui Israil locuiau in pitnaintul lor,
se spurcau prin viata i faptele lor i viata
ion inaintea mea era ca necuritia fi-
reasci, a unei femei.
Si-atunci am virsat milnia mea
impotriva lor, din pricina stangelui pe
care Il viirsari pe pimint i a idolilor
lor cu care 11 spureaserii.
Si-i printre neamuri ei-i
räspândii In împäri4ii, ei-i judecai dupi
viata i dupii, faptele ion!
Si aaa, plecari la neamurile la care
plecarii i ptangiriri numele eel dint
al meu, Meat se spunea despre ei: e Ei
Bunt poporul lui Dumnezeu i final
iasti, din tare lui!
Atunci i-am crutat pentru numele
meu cel dint, pe care-1 pingitriri cei
din neamul lui Israil, printre neamurile
printre care plecaseri.
De aceea aa rosteste Domnul
Dumnezeu: Spune casei lui Israil: o Nu
pentru tine, neam al lui Israil, mijlocesc
eu, ci pentru numele meu cel dint pe
care 1-ati pingirit printre popoarele unde
v'ati dus.
Si voi sfinti numele meu eel mare,
care a fost pingltrit printre noroade, pe
care voi 1-ati pingärit in mijlocul lor,
ca saatie neamurile pagine ci eu Bunt
Domnul r, zice Domnul Dumnezeu,
and mg, voi sfinti in voi, in viizul
lor.
Si va voi lua de printre neamuri
va voi stringe din toate
va voi aduce in patria voastri.
 IEZECHIL, 37
Apoi v voi stropi cu apa. curat5,
si v5, voi curiti de toate spurciiciunile
voastre pi de toti idolii vostri v5, voi
face curati.
i v5, voi da un cuget nou si un
duh nou voi pune inl'auntrul vostru
voi scoate mima cea de piatrii, din
trupul vostru i v5, voi da una de came.
i và voi puna Duhul meu in-
läuntrul vostru i vä voi insufla ea
umblati in legile mele i orinduielile mele
si le piziti ei si le faceti,
Ca sii, locuiti in pimintul pe care
1-am dat stritmosilor vostri i sä fiti po-
porul meu i eu ea' fiu Dumnezeul vostru.
i eu v5, voi curia de toate spur-
ciciunile voastre i vi voi da griu, si-1
voi inmulti ei nu voi mai ingadui 85,
bintuiasc5, foametea la voi.
Inmulti-voi i rodurile pomilor
roada tarinei, ca si nu mai indurati
rusinea foametei printre popoare.
Atunci v5, yeti aduce voi aminte
de viata vos,stri cea rea i de faptele
voastre role i vi yeti sch,rbi de pi-
catele voastre si de blestemitiile voa-
stre.
i nu pentru voi fac asa u, zice
Domnul Dumnezeu, s'o stiti! Rusi-
nati-v5, si v5, sâii de viata voastri, voi
cei din neamul lui Israil.
Asa rosteste Domnul Dumnezeu:
tIn ziva când vá voi curiiti de toate
delegile, voi umplea de oameni cetitile
asezärile dirimate vor fi iartisi zidite, carne si cu piele v5, voi imbraca si v5,
Piimântul care mai inainte era voi da suflare de viatä ei yeti fi vii, ca
pustiu in fata oricirui ctilittor, va fi lu- .sä etiti cà eu sunt Domnul !
crat,
35.i se va spune: acesta,
care a fost pustiu, a ajuns ca gradina
Edenului i cetätile cele d5,rimate, pu-
stii 5i nimicite, acum sunt
locuite a.
i popoarele vecine, care vor mai
riminea, vor cunoaste c5, eu. Domnul, am
zidit ceea ce a fost nirnicit si tara pu-
stiitá am eltdit-o. Eu, Domnul, am gfait
voi adeveri acestea. u
Asa griieste Domnul Dumnezeu
t Inch, un lucre hárizi-voi casei lui Israil:
voi inmulti oamenii ca turmele,
Ca oile de jertfi, ea oile din Te-
rusalim la praznicele lui, asa vor fi pline
www.dacoromanica.ro
827
de cirduri de oameni orasele cele nimi-
cite, ca 85, stie ei ci eu sunt Domnul. *
87.
Minunata tuviere a lui Israil. Vedenia
cdmpului de °ase. Duhul le inviazd çi pe
ele incep 84 se infiripeze vine f i carne pi
&I 8e imbrace cu piele. Iatd, eu voi
deschid,e mormdnturile voastre frs vd voi
scoate pe voi, norodul meu, din morndin-
turi oi vci voi duce in pcbruintul lui Israil...
Cele doucl regate se vor uni /a un loe sub
acelasi sceptru Cu acektsi fmpdrett, David,
iar Dumnezeu va incheia un nou legd-
mat, legiirrant vesnic.
i a fost peste mine mina Dom-
nului i Domnul m'a dus cu Duhul
m'a oprit in mijlocul unui cämp plin cu
oase de om.
$i m'a dus pe lingi ele de
imprejur, dar iatä c5, erau tare multe
jur,
pe fata cimpului i erau foarte useate.
Atunci zis-a cidro mine: e Fiul
omului ! Vor mai invia aceste oase ? * Dar
eu i-am rispune: a Doamne Dumnezeule,
tu stii!*
i mi-a zis: 4 Prooroceqte pentru
oasele acestea si le zi: Oase uscate, as-
cultati cuvintul Domnului
Asa rosteste Domnul Dumnezeu
catre oasele ace,stea: Tata, voi aduce
In voi duh de viatá i yeti invia,
i voi face si creascii, pe voi vine si
Atunci proorocii, precum imi fu po-
runca, si, pe când eu prooroceam,
cà se fiicu un vuet si o zarvi: oasele
se ineheiau unele cu altele.
i iatä cii, vizui c5, se infiripeaz5,
pe ele vine si carne si di se imbraci
pe deasupra cu piele, dar firi duh in-
teinsele.
zise: Prooroceste pentru du-
hul de viatä, prooroceste, fiul omului,
si spune duhului: 4 Aea zice Domnul Dum-
nezeu! Din cele patru vanturi vino, du-
hule, i sufra peste acesti morti, ea 85,
invieze
i am proorocit precum mi se po-
runcise, si a intrat in ele duhul de viatit,
 IEZECHIL, 38
si se Bondi in picioare o foarte
foarte mare ostire.
Apoi zise dare mine: o Fiul omului !
Aceste oase sunt cei din intreaga casi
a lui Israil. Iatä ei zic: o Uscatu-s'au
oasele noastre, niidejdea noastri a pierit,
s'a sfirsit cu noi! »
De aceea profeteste si le spune:
Asa zice Domnul Dumnezeu latä, eu
voi deschide morminturile voaatre
vä voi scoate pe voi, norodul meu, din
morminturi i vä voi duce in pimintul
lui Israil,
Ca si stiti cä eu sunt Domnul,
când voi deschide morminturile voa-
stre si vi voi scoate pe voi, norodul
meu.
*i voi pune Duhul meu in voi
si yeti invia i vi voi si1äIui in pi-
mintul vostru, ca sástiti cä eu, Domnul,
griiesc i adeveresc zice Domnul !
Apoi fost-a cuvintul Domnului
citre mine si-mi zise:
o Tu, fiul omului, ja un toiag
serie pe el: luda i fili lui Israil, care
sunt uniti cu el! » i mai ia j un altul
si serie pe el: a Iosif, toiagul lui Efraim,
si teat& casa lui Israil, care-s uniti
Cu el! »
i pune-le laolalti, unul
altul, ca sit faci unul singur
In mina ta.
lar când te vor intreba fill noro-
dului tau: Spune-ne, ce va si zicä,
toiagul din mina ta *,
Tilcueste-le: o Asa zice Domnul
Dumnezeu: e Lua-voi toiagul lui Iosif,
din mina lui Efraim, i semintiile lui
Israil unite cu el, si le voi pune ling&
toiagul lui Iuda ca sä le unesc si in
mina mea Ea fie unul!
i toiegele pe care vei serie si
fie in mina ta, in vizul lor.
Dupi aceea spune-le: A.sa zice
Domnul Dumnezeu: « Iatii., eu voi lua
pe fiii lui Israil dintre neamurile pe unde
pribegesc, si-i voi aduna de pretutindeni
voi aduce in Ora lor.
voi face un singur neam, in
pimintul meu, in muntii lui Israil, ca
toti sä alb& un rege, si nu mai fie doui
popoare i sa nu mai fie impirtiti in
doui regate,
828'
www.dacoromanica.ro
Sit nu se mai intineze cu idolii
lor i cu spurcáciunile lor i cu toate
picatele lor, ci-i voi mintui de toate
färädelegile cu care au piciituit, voi
ca sii, fie ei norodul meu i eu
Duranezeul lor;
Iarrobul meu David, impirat peste
ei, i toti sä sib& un singur pi.stor,
umble in orânduielile mele, sit pizeasca
poruncile mele si si le implineascit;
Si locuiascà in tara pe care eu am
dat-o robului meu Iacob, in care au fost
säláluit strimosii lor, i sä locuiasci,
inteinsa ei i fiii lor i nepotii lor dea-
pururi, iar David, robul meu, sä le fie
impirat in yea° !
i voi incheia cu ei legimint de
pace, vesnic legimint, si-i voi intemeia,
voi inmulti, iar templul meu va fi
vesnic in mijlocul lor.
i locasul meu si fie la ei: eu
sä fiu Dumnezeul lor, iar ei sit fie no-
rodul meu,
Ca sä cunoascii popoarele pagine
cä eu sunt Domnul col ce sfinteste pe
Israil, daci templul meu va di,inui dew-
pururi in mijlocul lor !
88.
Dumnezeu garn,efte °mica lui Gog, regele
din tara Magog, impotriva poporului situ.
Gandul cel reiu al lui Gog fi planul cel
mare al lui Dumnezeu. Infricafata jude-
cata cu care Dumnezeu fi va jud,eca pe
Gog.
Dap& aceea, fost-a cuvintul Dom-
nului dare mine si-mi grid:
o Fiul omului! Indreaptil-te cu fats,
spre Gog, in tara lui Magog, marele im-
pirat al Mesecului i Tubalului, si pro-
feteste impotriva lui i spune:
o Asa zice Domnul Dumnezeu:
Gog, mare impirat al Mesecului i Tu-
balului, stint impotriva ta!
Prinde-te-voi voi infige cir-
lige in fileile tale si te voi scoate im-
preuni Cu toatä ostirea ta, cai i chid-
reti, toti invesmintati cu platose, oaste
mare, cu scuturi i paveze i cu sibii
In mina:
Per*, Etiopieni, Libieni cu scuturi
coifuri;
 IE2tCHIL, 39
Gomer í ostirile sale, Togarma,
tinuturile de la miazii-noapte impreunti
cu ostile lor, noroade multe aläturi de
tine.
Gáteste-te te pregiiteste, tu si
s't
toat5, oastea care s'a adunat cu tine, si
fil gata pentru slujba mea.
Dupit, vreme inde1ungat5 in vremea
cea de apoi, vei primi poruncii sà por-
nesti impotriva unei tad, iaritsi lute-
meiat5 strans5, de printre multe neamuri,
impotriva muntilor lui Israil, care au
fost mult5, vreme pustii, neam adus dintre
popoare EA care intreg silláslueste fir&
giija.
Tu vei porni ca o vijelie i vei veril
ca un nour, ca sä acopen i p5,mntu1, tu
si °stile tale si multele neamuri care
sunt aláturi de tine.
Asa zice Domnul Dumnezeu: In
vremea aceea iti vor veril in minte lu-
cruri rele i vei Miscoci planuri tialoase.
Si vei zice: Sui-má-voi cu rlizboi
impotriva unei Vári Cu sate, porni-voi
impotriva celor linistiti, care triiiese in
tihná, a tuturor celor care locuesc far&
ziduri, far& z5,voare i fárti porti,
Ca prid i sii-i jilfuesc, ca
sä pun mlina pe ruinele iarási locuite
s't pe un popor adunat de printre nea-
muri, care creste turme si-si face avere
sitlaslueste in buricul pámántului.
Seba, Dedanul i negutatorii lor,
Tarsisul i toti ce fac negot iti vor zice:
Venit-ai sá prâzi? Adunatu-ti-ai ceata
ta de pradá, ca sà rapesti argint, aur,
turme i bogátii, sâ faci o pradá mare ?
De aceea, fiul omului, profeteste
si-i spune lui Gog: Asa rosteste Dom-
nul Dunmezeu: «In ziva cand poporul
meu Israil va locui far& degrijä, vei porni,
i vei veril din rara ta, din tinutul
de la miazli-noapte, tu si noroadele cele
multe care sunt alaturi de tine, toti cá-
lä,ri pe cai, oaste mare si puternia,
i te vei indrepta impotriva po-
porului meu Israil, s5, acopen i Ora ca
un nour. Iar in zilele cele de apoi, te
voi aduce impotriva tarii mole ca sâ mà,"
cunoascä popoarele toate, când mä voi
sfinti intru tine, in ochii lor, o, Gog !
.Asa graieste Domnul Dumnezeu:
Tu esti acela despre care am vorbit
www.dacoromanica.ro
829
in vremurile cele de dinainte prin gura
robilor mei, profetii lui Israil, care au
profetit in vremile acelea câ te voi aduce
pe tine impotriva lor !
Si in ziva aceea, in ziva când va
näväli Gog in pämántullui Israil s, zice
Domnul Dumnezeu, anánia mea va
pálpai in narile mele,
Si in ciuda mea, in v5,paia urgiei
rode, precum am spus, va fi un mare
cutremur in tot pilmântul lui Israil.
Si se vor cutremura inaintea mea
toti pestii mä,rii, pasarle cerului, fiarele
sä,lbatice i toate titritoarele de pe pil-
mânt, i toti oamenii de pe fata pámán-
tului, i muntii se vor präbusi, stancosii
munti vor cidea i toate zidurile tärii
se vor
i voi porni impotriva lui toate
spaimele», zice Domnul Dumnezeu,
unii pe altii se vor cioparti cu sabia.
Si-1 voi judeca pe el cu ciumä,
cu sange, cu potop de ploaie gd grin-
dina; foo i pucioasä voi turna peste
el i peste ostirile lui, i peste multele
popoare care sunt cu el.
Si m5, voi preamiiri i xnä voi
sfinti i mä voi descoperi in ochii mul-
telor popoare i m5, vor cunoaste c5, eu
sunt Doranul.
39.
Preibu,sirea luz Gog : ingroparea lui im-
preund Cu toatcl oastea in valea Abarim,
la ilisdritul Mdriz Moarte, loc care va
,purta numele de « Vales oØirii lui Gog u.
Peisclrile cerului chemate la marea ¡erg&
Popoarele pdgane vor recunoqte atotpu-
ternicia lui Dumnezeu. Israil va ti adus
din robie i afezat in farcl.
tu, fiul omului, prooroceste im-
potriva lui Gog si-i spune: Asa zice
Domnul Dumnezeu: s Vezi, eu aunt im-
potriva ta, Gog, mare impärat al Me-
secului FA al Tubalului.
Te voi ademeni, te voi momi s't
te voi atrage din tinuturile de la miazti-
noapte si te voi aduce in muntii lui
Israil,
Si voi dobori arcul tau din mana
ta cea stángá, i ságetile tale din mána
ta cea dreaptä le voi da jos.
 IEZECIIII, 39
4. Si tu..., tu vei cidea pe muntii
lui Israil, impreunit cu toati oastea ta
noroadele cele ce vor fi cu tine,
te voi da spre m6,ncare tuturor
de pradi i fiarelor silbatice!
Tu vei cädea In camp deschis,
fiiridcä eu am gritit », zice Domnul
Dumnezeu.
e Atunci trimite-voi foe peste tara
Magog si peste locuitorii cei färä grij6, ai
ostroavelor, ca scunoasci ei ci eu
stint Domnul.
Dar si numele cel dint al meu
Il voi descoperi in mijlocul poporului
meu Israil, i nu voi mai ingiidui ca
numele meu cel dint 86, fie p6,ngltrit,
ca sa cunoasc6, popoarele piigitne cá eu
sunt Domnul cel dint in Israil.
Acestea vor venit0 se vorimplini »,
zice Domnul Duranezeu. Aceaata este
ziva despre care am vorbit eu!
Atunci locuitorii oraselor lui Israil
vor ietsi dinteinsele, vor da foe si vor
arde armele, scuturile, pavezele, arcurile
sigetile, buzduganele i läneile, i le
vor arde pe foe sapte ani.
Si nu vor mai aduce lemne de la
amp s't nu vor mai tiia lemne din
piduri, ci vor arde pe foc numai arme,
vor pride, i vor jefui pe cei care
pridaserit, jefuiseri pe ei s, zice
Doranul Dumnezeu.
r In ziva aceea voi pregitti pentru
Gog o gropnità inteun loe renumit in
Israil, in valea Abarim, la ritsiritul
Moarte, si gura vàii va fi inchisii,
acolo il vor ingropa pe Gog impreuni
cu toatii oastea lui, vi-i vor pune numele
e Valea lui Gog ».
Si casa lui Israil Ii va ingropa
ca sà curate tara va fi nevoie de sapte
luni.
Si-i va ingropa tot norodul
va fi pentru el lucru de laudi in ziva
cind má voi proslivi s, zice Domnul
Dumnezeu.
Si se vor osebi oameni care si
cutreere neineetat tara, ea 86, ingroape pe
cei care ar mai fi ri,mas pe fata pimin-
tului i si o curete Os& caute timp
de sapte luni.
lar dind vor cutreera tara i vor
mai vedea vre-un os de om, sá puni
830
www.dacoromanica.ro
alituri un semn, páná cand groparii vor
veni ca sad ingroape in e Valen
lui Gog ».
16. Si vor ingropa acolo toati ostirea
asa vor cur6,ti tara.
Si tu, fiul omului, a§a zice Domnul
Dumnezeu: s Spune päsärilor zburitoare
tuturor fiarelor ailbatice: Adunati-v6,
si v6, stringeti de pretutindeni la jertfa
pe care o voi jertfi vouá, jertfi mare
pe muntii lui L3rail; mincati carne si
beti singe!
M6,ncati carnea voinicilor i beti
Angelo impiratilor piimemtului toti la-
berbeci, miei, tapi, vitei i vite
grase din Basan.
Mincati gräsime ping vi yeti si-
tura i beti singe mini vá yeti imbita,
din jertfa pe care eu o voi jertfi voui,
Ca sä vé, siturati la masa mea
de cai, de caireti, de voinici si de once
viteaz, in luptit, s, zice Domnul Dum-
nezeu.
e i voi dezvilui slava mea intre
popoare, ca si, vadi, toate popoarele ju-
decata pe care o voi face si mina mea
pe care o voi intinde peste ele,
Ca sâ cunoasc6, i cei din casa lui
Israil eä eu Bunt Domnul Dumnezeul ion,
din ziva aceea i mai departe.
Dar si cunoaseit i popoarele p6,-
gine cä neamul lui Israil, din pricina fitri-
delegilor pe care le-a sivirsit, a fost dus
In robie, din care pricinii mi-am ascuns
fata mea, dadui in mina vrij-
masilor i cu totii cizuri, in sabie.
Si mi-am ascuas fata mea de ei
m'am purtat astfel, din pricina spur-
eiciunii si a färidelegilor lor.
De aceea ass, zice Domnul Dum-
nezeu: r Acum voi schimba restristea lui
Jacob i mi, voi indura de tot neamul
lui Israil, si-mi voi arias, rivna mea
pentru numele meu eel sffint
i vor purta ocara si toatii ne-
credinta pe care le-au siviirsit fat& de
mine, cind vor locui in pimintul lor
fir& de grija' i fir& stinghereasci
nimeni.
27 Ins& and Ii voi aduce inapoi dintre
popoare si-i voi aduna din tirile vraj-
masilor lor, i ma voi sfinti intru ei,
In vitzul multor neamuri,
 IEZECRIL, 40
Atunci vor cunoaste cii eu sunt
Domnul Duranezeul lor, care i-a dus in
roble printre neamuri si fi adun in pa-
mäntul lor, ara di las pe nici unul din ei.
i nu-mi voi mai ascunde fata
mea de ei, fiindcA, mi-am varsat Duhul
meu peste neamul lui Israil s, zice
Domnul Dumnezeu.
40.
Vedenii profetice daspre noua avezare a
impdrdliei lui Dumnezeu. Templul cel
non: mii,sura lui si noua /ui avezare. Prid-
vorul, curtea i jertfelnicul impreund cu
uneltele lui.
In anul al doutizeci i cincilea dupá
ducerea noastrd in robie, la inceputul anu-
lui, in ziva a zecea a lunii, in anul al pai-
sprezecelea dupit cucerirea cetätii, chiar
In aceeasi zi, fost-a m'Ana Domnului peste
mine si mä duse acolo in tara lui Israil,
Cu vedenii dumnezeesti má dure
si m5, las& pe un munte foarte inalt,
iar in ata mea era o crádire ca de cetate.
i cAnd m'a dus acolo, ata vii,zui
un om care stAtea la poartá, ar'amiu la
chip, Cu o sfoará de in in maná f¡i cu
o Fajina de mAsurat,
grAi: s Fiul omului ! SA, vezi
Cu ochii, sá auzi cu urechile i sä fä cu
luare aminte la tot ceea ce eu ii voi
ariita, fiindc'n pentru aceasta ai fost adus
aici, ca sä-ti arät. i ceea ce tu vei
vedea, vesteste casei lui Israil!
i iatá cá de jur-imprejurul templului
era pe dinafará un zid, iar omul avea
In mané, o präjinä de sase coti, fie-
care cot era de un cot si un lat de maná',
si el m'Asura lArgimea zidirii care era de
o priljinA, i inAltimea ei tot de o prijinli.
Apoi m'a dus la poarta cea cu ata
inspre ritsärit i s'a suit pe treapta a
saptea si a mäsurat pragul portii eA a
gäsit o prAjin5, in larg, adicA pragul
intAi era larg de o prAjinä.
i fiecare chilioarA era lunga de o
pritjin'A i largA, tot de una, si intre chi-
lioare era un perete despArtitor, intocmai
ca un pilastru, gros de cinci coti, apoi
chilioara a dona era de o präjinä de lungii
si o priijinit de latä i avea un perete gros,
intocmai ca un pilastru, de cinci coti, si a
www.dacoromanica.ro
831
treia chilioarä, era de o prijin5, de lung5, Ffi
una de lata, i pragul al doilea al portii
de lAng5, pridvorul portii care dlidea in-
spre curte era larg de o priijinii.
Deci a miisurat pridvorul portii pe
parten cea ca,re d5, inläuntru spre curte,
si a gäsit o prlijinä.
Pe urmá a mä,surat lArgimea prid-
vorului portii si a gAsit cit era de opt coti
si peretii despärtitori ai lui erau grosi
de doi coti. Pridvorul portii dAdea in-
liuntru spre curte.
Chilioarele portii erau ata' in
trei de o parte si trei de cealalta, tustrele
aveau aceeasi mAsurli i peretii cei grosi
dintre ele de amândou'n pArtile aveau
aceeasi
Dupä aceea a mäsurat golul portii
a gAsit zece coti, iar lärgimea cori-
dorului treisprezece coi.
In fata fiech,rei chilioare era o
streasin'n ieitä inainte, de un cot de fie-
care parte, iar chilioara aven sase coti
lungime si sase liírgimer.
i a mai mAsurat departares, de la
usa, cea, de dinafarA a chilioarei pämä, la
usa chilioalei cea din fata ei, si a gAsit
lärgime de doulizeci i cinci de coti de la
usa pA,nii la cealaltit UO1.
Apoi másurá pridvorul i gási
douilzeci de coi, i poarta lui (ladea in
curtea cea de jur-imprejur,
Departarea dintre poarta din fati
poarta din dos a coridorului era de
cincizeci de coi.
Poarta avea de jur-imprejur ferestre
care erau mai largi inspre chilii si tot
asa si pridvorul avea ferestre mai largi
inlAnntru, iar peretii cei grosi dintre chi-
lii impodobiti pe o parte si pe alta
cu intruchipari de palmieri.
Apoi m'A duse in curtes, cea de
dinafarii. Acolo erau chilii i caldaritra
de momio de jur-imprejurul curtii. Pe
mozaic se aflau treizeci de chilii.
i mozaicul, mozaicul cel de jos,
era de o parte i de alta a portilor, po-
trivit lungimii portilor.
i a mA,surat lArgimea hice-
pAnd de dinaintea portii celei mai de jos
pe partes, dinläuntru, pânä dinaintea
portii celei de dinläuntru, pe partes, cea de
dinafarà rfi a gilsit o sutä de coti. Apoi mä
 IEZECHIL, 40
duse la, poarta care da spre raiazi-
noapte,
20. i iatä, era o poart& indreptatá spre
miaz&-noapte, in curtea cea de dinafark
mitsurd lungimea 1.1 lätimea portii
21. Ea avea trei chilioare de o parte
trei de alta, peretii cei groai dintre
chilii i pridvorul aveau aceeaai mäsurä,
ca la poarta cea dintfii: lungimea, de
cincizeci de coti i ldtiruea de douizeci
a't cinci.
Ferestrele ei i ferestrele pridvo-
rului i intruchipdrile de palmieri erau
dup& m'Asura portii care &idea spre
sdrit, si te suiai pe aapte trepte, iar prid-
vorul dlidea spre curte.
In fata portii de la miazd-noapte se
afla in curtea ceo de dinlduntru o poartrt,
ca ai in fata portii de la ritshrit. $i a mä-
surat depdrtarea de la o poartil la alta
glisi o sutil de coi.
Apoi mà duse in partea de mia-
iatá cd in partea dinspre miaz&-zi
era o poartd. $i el mitourä lungimea ai
ldtimea ei, chilioarele, peretii cei groai
dintre chilii i pridvorul ei i gäsi aceeaai
mäsurä.
i ea avea de jur-imprejur, ca
pridvorul ei, ferestre la fel cu celelalte
ferestre: lungimea clddirii era de cinci-
zeci de coti ai h.-gimes, de doudzeci
cinci de coti.
Avea aapte trepte, iar pridvorul
didea, inlduntru spre curte. *i peretii cei
groai dintre chiliii erau impodobiti cu in-
truchipdri de palmieti de o parte i de alta.
Dar in curtea cea de dinlduntru se
mai gasea o poartii, spre el
a mdsurat de la o poartä, pänd la cealaltd
inspre miazi-zi: o sutil, de coti.
Dupä, aceasta m& duoe in curtea
cea de dinlduntru, la poarta cea dinspre
miazä-zi. $i a mdsurat el poarta cea din-
spre miazd-zi ai ea avea aceeaai masurä,,
Chilioarele, peretii cei groai dintre
chilii i pridvorul aveau acemai misuri
dar aveau ca a't pridvorul ferestre de jur-
imprejur. Lungimea clä,dirii era de
cincizeci de coi i látimea de doudzeci
cinci.
Deci de jur-imprejur se aflau
pridvoare lungi de douäzeci i cinci de
coti i largi de cinoi coi.
www.dacoromanica.ro
832
Pridvorul diidea inspre curtes
c,ea de dinafarä. Peretii cei groai dintre
chilii erau impodobiti cu intruchipitri de
palmieri, iar scara avea opt trepte.
Apoi m'a dus in curtea ceo de
dinläuntru, inspre rlisdrit. i máisurd
poarta i o gäsi de aceeaai másurtt.
Chilioarele, peretii cei groai dintre
chilii ai pridvorul aveau aceeaai mliourä
ca a't celelalte, a't tot aaa aveau ferestre
ca a't pridvorul lui de jur-imprejur.
Clädirea era de cincizeci de coti lungime
doudzeci de coti
Pridvorul &Idea spre curtea cea
de dinafark peretii cei dintre chilii erau
impodobiti cu intruchipäzi de palmieri al
pe o parte ai pe alta, si scara avea opt
trepte.
Dup& aceea m'a adus la poarta
cea de la raiazd-noapte i mäsurdnd-o
gäsi aceeaai mitsurd:
Chilioarele, peretii cei dintre chilii
pridvorul ei aveau aceeaai milsurd,
aveau ferestre de jur-imprejur ca a't prid-
vorul. Clädirea avea lungimea de cinci-
zeci de coti i ldtimea, de douilzeciai cinci.
Pridvorul dädea spre curtea cea
de dinafard fai peretii cei dintre chilii erau
impodobiti cu intruchipiri de palmieri
de o parte ta'i de alta, ai scara avea opt
trepte.
i m'a dus iardai la poarta ceo
de la ritsdrit.
In pridvorul portii erau doud mese
de o parte i douä de alta, ca sá se junghie
pe ele arderea de tot, jertfa pentru picat
ceo pentru
Ling& peretele din laturc a de la
miazd-noapte, cum vii de la poartd, se
aflau doud mese, iar Ming& celälalt perete
lateral al pridvorului, se aflau alte dou&
mese,
Patru mese de o parte FA patru mese
de cealaltá parte a peretului läturaa, in
totul opt, pe care se junghiau jertfele.
OL mai erau patru mese de piaträ
lucratä, pentru arderile de tot, mese lungi
de un cot a'r jumätate, late de un cot
jumittate a't inalte de un cot. Pe ele
se puneau uneltele pentru junghierea
arderilor de tot ai pentru jertfe.
43. lar pe dinläuntru era un pervaz
de un lat de maná; aaezat de jur-imprejur.
 IEZECH.T.L, 41
Mesele aveau un acoperama,nt, ca atunci
cand se aflau dura s'a apere de ploaie
o de caldtuá carnmile pentru jertfä.
Si iarasi ma dime in curtea ceo de
dinlauntru, i in curtea ceo de dirdauntru
se aflau doua chilii, una langa peretele
poqii de la miaza.-noapte, cu fata spre
miaza-zi, EA alta langit peretele poqii de la
miaza-zi, cu fata spre miazi-noapte.
Si mi-a gráit: e Chilia cu fata spre
miazä-zi este pentru preqii care fue
slujba in templu;
Chilla cu fata spre miaza-noapte
este pentru preotii care fac slujba la
jertfelnic. Ei sunt feciorii lui Tadoc,
din fiii lui Levi, lá sunt singurii indrituiti
sá slujeascä. »
Apoi el m'asura, curtea cea de dinlä-
untru si o gasi patrata: o sutä de coi
lungime si o mita argime. Si jertfelnicul
se afla inaintea templului.
Apoi má duse spre pridvorul tem-
plului i masura pereii cei grosi ai prid-
vorului i gasi ea sunt de cinci coti de o
parte si de cinci coti de cealaltä parte.
Largimea usii era de paisprezece
iar peretii de pe de laturile uii erau de
trei coti pe o parte o tot de trei coi pe
cealaltä parte.
Largimea pridvorului era de douii-
zeci de covi i inaltimea de doisprezece,
si te urcai pe douazeci de trepte. Langä
peretii cei grosi se afiau douit columne,
una de o parte si alta de cealaltä parte.
41.
Sfrinta, SItinta Slintelor, chiliile de jur-
imprejurul templului cládirea din par-
tea de apus a templului. Ornamentafia
Iduntricei a templului pe pere4 : chipuri
de heruvimi fi de pa/mieri.
Apoi ma aduse in Sfânta. i miisura
peretii cei intocmai ea pilastrii care erau
de sase coti de largi de o parte si de sase
cc:4i de largi de cealalta parte, anume
lärgimea cortului descoperirii.
Lärgimea usii era de zece coti, iar
peretii dintr'o parte i dintealta ai usa
erau grosi de cinci coti de o parte si de
cinci de cealalta, parte. Pe urma masurit
lungimea Sfintei: patruzeci de coti
lungime i douazeci de covi largime.
833
www.dacoromanica.ro
Apoi, intrá in Sfanta Sfintelor
m'asura usorul usii i gäsi doi coi,
gimen usii era de sase O*, iar peretii
de amándoua pärile usli aveau sapte
coti de o parte i apte de cealaltä parte.
Apoi masurä lungimea Sfintei Sfin-
telor: douazeci de co0, i latimea: doua-
zeci de coi, pe partea Sfintei. Si mi-a
zis: u Aceasta este &anta Sfintelor ».
Apoi m'asura zidul templului i gäsi
sase covi, i latimea clädirii care era de
jurimprejurul templului, era de patru
coti.
Chiliile erau in jur, chille de chile,
cate treizeci, in fiecare din cele trei caturi
In ziduri erau prichiciuri de jur-im-
prejur, care erau rásfrante inspre chilii,
si nu intrate in zidul templului,
Asa ea chille erau tot mai largi
cu cat erau mai sus, dupä cum zidul
se rasfrangea mergand mai sus de jur-
imprejurul templului. Pentru aceasta
largimes, clädirii crestea in sus si din
catul col mal de jos te urcai in col din
mijloc, si din cel din mijloc in cel mai
de sus.
lar imprejurul templului am väzut
un caldaram. Temeliile chiliilor erau de
o prajingt de sase coti,
LäVimea zidului clädirii in afara
era de cinci coti, lar futre chiliile tem-
plului era cate un loe gol.
Si intre chilii era un loe inchis
de douazeci de coi de jur-imprejurul
templului.
Usile cladirii dädeau in locul cel
gol: o 11£0. la miaza-noapte FA una la
iar látimea locului de jur-impre-
jur era de cinci co0.
Cladirea din dosul templului, care
se afla in partes, de opus, in fat,a, locului
inchis, avea o latime de saptezeci de co0,
iar peretele clàdirii avea o latime de
cinci coi, i lungimea de nouazeci de coti.
$i el m'asura' ternplul, i gasi hm-
glinea de o sutá de colí, lar locul inchis,
cladirea din dosul templului i zidul, o
lungime de o sutä de co0.
LaVimea pieptului templului
locul cel inchis inspre rasarit era de o
sutil, de coi.
Apoi masura lungimea cladirii din
dosul templului in fato, locului inchis,
53
 IEZECHIL, 42
care este in dosul clitdirii, Cu zidurile
de o parte si de alta, o sutä de coti.
Shinto, Sfintelor, Sfilnta i pridvorul
Erau cilptusite, i ferestrele mai
largi inlituntru dildeau lumini de jur-
imprejur in cele troj incaperi, iar cilptu-
sala era &cut& de jur-imprejur cu lemn
dat la rindea, de la pardosea i pin& la
ferestre.
i o perdea atärna in jos la usa
Sfintei Sfintelor, in partea de dinafari,
iar pe tot peretele de jur-imprejur, atat in
Sfânta Sfintelor cat si in Sfilnta,
Erau inchipuiti heruvimi si pal-
mieri, cäte un palmier intro doi heruvimi.
Fiecaze heruvim avea douil fete:
Pe o parte avea chip de om, care
cilta spre palmier, si pe alta avea chip
de leu, care privea spre palmier. i asa
era randuit de jur-imprejurul intregului
templu.
De la pardosea i cat ajungea
cliptusala, adicil pe peretii Sfintei, erau
filcuti heruvimi i palmieri.
Usorii Sfiiatei eran patrati, iar in
fata Sfintei Sfintelor, era ceva ca un chip
de jertfelnic de lemn,
Inalt de troj coti i lung de doi
coti i lat de doi coti; coamele, te-
melia peretii eran de lemn. i el
mi-a zis: Iatä, masa care este inaintea
Donanului
Sfilnta avea dour], usi.
$i Milts Sfintelor avea tot dolt&
Fiecare us5 a Sfintei avea cloud cana-
turi i cäte dou5, uscioare care se deschi-
deau lute° parte si in alta, clouä pentru
un canat i dolt& pentru celillalt canat.
Pe usile Sfintei eran inchipuiti
heruvimi i palmieri, ca s't coi fäcuti pe
pereti. Pridvorul cel de dinafaril ayes,
o streasinit, de lemn.
Pe peretii liturasi ai pridvorului
eran ferestre mai largi inlauntru si pal-
mieri de o parte si de alta. Dar si chiliile
laterale ale templului aveau stresini.
42.
Curtea cea de dinld untru i chiliile de acolo.
Chiliile preote§ti si rostul lor. Alte
surdtori Ideute.
1. Apoi má duse In curtea cea de
dinliuntru inspre räsärit, apoi inspre
834
www.dacoromanica.ro
miazii-noapte, i mâ indreptit spre chi-
hile care se aflau in fata locului inchis si
In fata clitdirii din dosul templului,
spre miazit-noapte.
Lungimea era de o sutä, de coti in-
spre miazil-noapte i látimea de cincizeci
de cold.
i se lovea inteo margine lung&
de doufizeci de coti de curtea ceo de
untru s't intealtii, margine de caldanimul
curtii de dinafarit. Acolo se aflau galerii
cu trei caturi, unele in fata altera.
In fats, chiliilor era un coridor care
se prelungea inlituntru, de zece coti de
lat si lung de o sutä de coti. Usile chi-
liilor se deschideau in15,untru.
Chille cele de sus, lindeä galeriile
luau din locul cuvenit lor, erau mai in-
guste decitt cele din catul de la mijloe
si dealt cele din catul cel de jos.
Chilli° erau in trei caturi s't n'a-
veau stälpi ea aceia din curtea cea de
dinafarii. Din aceastä pricinä
cele de sus erau mai inguste cleat cele
din caturile de mijloe si de jos.
Se mai afla si un zid lung de cinci-
zeci de coti, care mergea dealungul chi-
liilor, inspre ourtea cea de dinafanl, prin
fata chiliilor.
CAA lungimea chiliilor inspre curtea
cea de dinafarit era de eincizeci de coti,
iar inspre fata templului de o sutä de
coti,
Mai jos decat aceste chili, era usa
tmui coridor inspre râsânit, pentru eel ce
vre,a sä intre din curtea ceo de dinafarii,
Acolo unde incepea capdtul zidului
curtii. Dupti aceasta ma duse inspre
In fata locului inchis
s't in fate, clâdinii din dosul templului
se aflau de asemenea
Pe dinaintea Ion trecea un coridor,
si ele semänau cu cele de la miaz5-noapte,
ea lungime, lätime, ieini, asezare
Intocmai ca uile chiliilor de la
miazii-noapte ; i mai era o usä la capatul
drumului, un drum dealungul zidului in-
spre riisiirit.
i el imi zise: e Chiliile de la miazit-
noapte i chiliile de la miazä-zi, din fate
locului inchis, sunt chiliile sfinte, in
care preotii, slujitorii Domnului, mil-
nitneä cele prea sfinte s't unde pun
 ItZECIELL, 43
ei lucrurile prea sfinte: prinoasele, jert-
fele pentru pitcat s't pentru vinä, ffindcii,
este loo dint.
i dupit ce au intrat la slujbi,
preotii si nu iasi din templu drept in
curtea cea de dinafark ci sä, se dezbrace
de odajdiile cu care au slujit, cici sunt
sfinte i set se imbrace cu alte vesminte
s't apoi si se dud, sä asculte pricinile
poporului.*
i dupi ce a sfirsit cu mäsurit-
toarea inliuntrul templului, m'a ecos
pe poarts, cea de la ritsirit i a inceput
sit mäsoare de jur-imprejur.
i mitsuri el partea cea de la
särit cu präjina i gitsi de jur-imprejur
cinci sute de prijini.
Apoi másuri in partea dinspre
miazi-noapte, i gäsi el de jur-impre-
jurul clidirii cinci sute de präjini,
i spre cinci sute
de prijini,
i se intoarse spre apus i mitsuri
cinci sute de prijini,
i in cele patru laturi mäsuri
de jur-imprejur clidirea i gig aceeasi
misurit: lungimea de cinci sute de coi
ligimea de cinci sute de co%i, ea si
osebeascit locul dint de cel ce nu este
dint.
43.
Slava Domnului intrci in templu. Slinfirea
templului fi a jertfelnicului. Rdnduiala
sfinfirii.
Dupi aceea mi duse la poarta
care da spre räsirit,
i iatit slava Domnului venea din-
spre räsitrit, iar vuetul ei era ea vuetul
unei ape mari, çi pimantul strälucea
de slava lui.
i vedenia pe care o vitzui fu ca
aceea pe care o vitzusem, cind el a ve-
nit ca si piarzi cetatea, vedenia cerului
pe care o vitzusem la fluviul Chebar.
am citzut cu fata la piimint.
i slava Domnului intri in templu,
pe poarta a eirei fatit &idea inspre
Atunoi mi nidicá pe mine Duhul
duse in eurtea ceo de dinlituntru,
www.dacoromanica.ro
836
iati cá templul era plin de slava Dom-
nului.
i am auzit pe cineva care-mi gräia
mie din templu, iar omul states, ling&
mine.
zise: o Fiul omului ! Acesta-i
locul tronului meu i acesta-i locul
picioarelor mele, unde voi locui
In mijlocul ffilor lui Israil, ca neamul
lui Israil sit' nu mai intineze numele cel
sfiint al meu, nici ei, nici regii Ion cu
necredinla lor i Cu lesurile regilor lor
In mijlocul lor,
Punitnd pragul Ion lângä pragul meu,
usorii lor Pinga usorii mei, inciit numai
un perete ne despirtea i astfel intinau
numele cel sflint al meu cu
pe care le sitvirseau, din care pricini
i-am i nimicit intru urgia mea.
i acum ei vor indepärta necre-
dinta lor i lesurile regilor de mine, ca in
felul acesta eu sä pot sälitslui in mijlocul
lor deapururi.
lar tu, fiul omului, descrie birba-
tilor casei lui Israil templul, precum
chipul intocmirii lui, ca sit se rusineze
de finidelegile lor,
i de faptele lor; fä planul tent-
plului i intocmirea lui, ieiiile, intrit-
rile si formele lui, toate rinduirile
intreaga lui infätisare i toate aritärile
lui, i serie lämurit inaintea ochilor lor,
ca sä ja minute ei la orinduirile i legik
lui dupi care sit tritiasci.*
Iatit care este pravila templului:
Tot cuprinsul lid, pe viirful muntelui de
jur-Imprejur, este prea efttnt. Aceasta-i
pravila templului.
LW, si mil:aura jertfelnicului soco-
titit in coV, cntul cuprinzind un cot
obisnuit si un lat de mini. Temelia lui
era latit de un cot i inaltit de un cot, iar
marginen care iesea inafari de jur-im-
prejur era de o palmit. Iatit care era si
lnàltimea jertfelnicului:
De la temelie pin& la cadrul de
jos, doi coti, Cu litrgime de un cot, si de
la cadrul eel mic pima la cadrul cel
mare. patru coti, cu un cot ilitime.
i vatra jertfelnicului era inaltit
de patru coVi, iar de la vatri in sus se
Inältau coarnele, un cot.
53*
 IEZECHIL, 44
Vatra jertfelnicului era lung& de
doisprezece coti i latà, de doisprezece
coi, asa oil cele patru margini ale lui
alcatuiau un patrat.
Cadrul cel mare era de paispre-
zece coti de lung si de paisprezece coti de
larg, cele patru margini ale lui erau
asemenea. Cadrul cel mil) de saispre-
zece coti de lung si de saisprezece de
larg, incat cele patru laturi ale lui erau
deopotriva. Marginea care iesea in afar&
era de o jumittate de cot, iar temelia pe
care se sprijinea era de jur-imprejur de
un cot. 8i ayes, o scar& inspre partea de
8i-mi zise: a Fiul omului! Asa
rosteste Domnul Dumnezeu! Iata care
sit fie rinduiala jertfelor la jertfelnic:
In ziva cand va fi sä, se aducii ardere de
tot si si se stropeasei pe el cu singe,
Si dai preotilor leviti, cei din
neamul din Tadoc, care se vor apropia
de mine s, zice Dornnul Dumnezeu,
a ea sit-mi slujeascii un vitel tänär jertfä
pentru pacat.
8i ei si ja din Angela lui si si
unga cele patru coarne ale jertfelnicului,
In cele patru colturi ale cadrului si mar-
ginea, care iese inafarä, de jur-imprejur, ca
sa-1 curate de pacate sfinteascit.
Sit mai ja un vitel ca jertfa pentru
pacat, pe care sa-1 ardit inteun loe anumit
al templului, dar afar& din templu.
A doua zi sit aduci un tap fara
meteahnä jertfä, pentru pima, ca sä,
curate jertfelnicul, precum Il curatiserä,
cu
8i dupg, ce vor sfarsi cu curatitul,
sä, ja un vitel tOnär farit racili ci un ber-
bec din turmä farä raeila,
Pe care sit-i aduca inaintea Dom-
nului, iar preotii sä arunce peste ei
sare Es't si-i aduci ardere de tot pentru
Domnul.
8i sä, jertfeascit ei aca timp de
capte zile cite un tap jertfa pentru
päcat, elite un vitel i cite un berbec
din turmi., toti far& meteahna.
8apto zile sä, facti ispäire pentru
jertfelnic, sa-1 curateascit i sa-1 sfin-
teasa.
8i dupä trecerea acelor zile, in
ziva a opta si mai departe, preotii
836
www.dacoromanica.ro
aducit pe jertfelnic arderle lor de tot,
jertfele lor de pace si eu voi fi induri-
tor », zice Domnul Dumnezeu.
44.
Slujitorii templului. Poarta cea de dina-
lard a templului este numai pentru in-
trarea impitratului. Slujba la templu s'o
/acá levitii pi nu streinii. Preolii set lie
dintre fiii lui rculoc. Preotii set nu aibd
parte de mostenire, ci numai parte la
veniturile din templu.
Apoi mä intoarse spre poarta cea
de dinafarä a templului, care poarti da
spre räsirit, i iatä, cit era inchisa.
si-mi zise mie Domnul: s Poarta
acesta sä, stea inchica si sit nu se deschidg
nimeni sit nu intre printr'insa, fiindcit
Domnul Dumnezeul lui Israil a trecut
printeinsa. De aceea sa stea inchisä.
(Ji numai singur imparatul sii, vie
pe ea, ca sä mänitnce paine inaintea
Domnului, sä intre prin pridvorul portii
si iasa tot pe acolo. *
Apoi mä duse inspre poarta de la
miazä-noapte, in fata templului, i cand
m'am uitat, iatit ca slava Domnului
umplea templul. i atunci cazui cu fats
la pamitnt.
8i Domnul imi zise: a Fiul omului!
Stärueste cu mima, uitit-te cu ochii
acculta cu urechile, ceca ce eu iti voi
grii despre toate rânduielile templului
Domnului, despre toate legile lui,
indreapta,ti luarea aminte la toti cei
ce intl.& pe toate portile templului,
8i spune acestui neam indäxatnie,
neamului lui Israil: e Asa rosteste Dom-
nul Dumnezeu I Destul vouit, neam al
lui Israil, ou toate blestemitiile voastre!
Destul cä mi-ati bitgat inlauntru
streini, netäiati imprejur la inimit si la
trup, in templul meu, ca si mi-1 pan-
gare,ascit, atunci cOnd imi aduceti jertfe
de paine, gräsimea i Angele, i inteacest
chip ati stricat cu toate blestematiile
voastre Iege.rnântul meu!
8i n'ati facut slujba mea in templu,
ci rOnduit pe ei sä, slujeasci in
templul meu, in folosul vostru.
Asa graieste Domnul Dumnezeu:
Once om strein, netitiat imprejur la
 IEZECHIL, 45
inim i la trup, a.dica, nici un strein din
cei ce se alit in mijlocul lui Israil, sá nu
intre in templul meu,
Ci numai levitii, iar cei care s'au
departat de mine si care au rat'acit
atata vreme cat rittacise i Israil, dup.&
idolii lor, tragit pacatul.
Aceia, ingaduit este sit fie slugi
la templul meu, stritjari la portile tem-
plului i robi ai templului. Ei sit junghie
pentru popor arderle de tot si jertfele,
si stea la indeminä, ca sit-i slujeasca.
Si din pricina ca au slujit idolilor
lor in au fost pentru neamul lui Israil
priciná de scandal, imi ridic mana mea
cu juramant impotriva lor zice Dom-
nul Dumnezeu, -II ea sit-in ispaseascá
faritdelegea lor.
Sä nu se apropie de mine, ca
sit-mi fie preoti, i nici de toate cele
sfinte ale mele, in locurile cele prea sfinte,
ci sa-si poarte ocara pentru blestemit-
tiile pe care au indritznit sit le siivfirseascit.
' 14. Si de aceea sä li se dea indelet-
nicire, sit fie strajari ai templului, pentru
orisice lucru s't pentru orisice s'ar sift-
varsi inteinsul.
Preotii leviti, fiji lui Tadoc, care
mi-au slujit mie in templu, atitta vreme
cat fiii lui Israil se rataciserit de mine,
ei sá se apropie de mine, ca slu-
jeasci in sá stea in fate, mea, ca sa-mi
aducit jertfe: grilsime i singe s, zice
Domnul Dumnezeu.
a Ei sà intre in templul meu i sii,
se apropie de masa mea, ca sii-mi slu-
jeascit, i sa, sib& grijit de slujirea mea.
Dar cand vor intra pe portile
curtii celei de dinafara sit se imbrace cu
vesminte de in si nu cu vesminte de lima,
cand vor sluji in curten cea de dinlãun-
tm i in teniplu.
Scufii de in Bali puni in cap,
sit sib& pantaloni de in pe coapsele lor,
in sit nu se incinga asa fel ca sit, asude.
Cand vor iesi in curten cea de
dinafara, la popor, sá se dezbrace de
odajdfile cu care au slujit i sa le lase
In chiliile templului, i sit se imbrace
Cu altele, ca sä nu sfinteasca ei norodul
ou odäjdiile lor.
Capul sa nu si-lrada dar nici pitrul
sitnu-llase ea le crease& lung, citlisi-ltund
www.dacoromanica.ro
837
Nici un preot sit nu bea vin
and va intra in curtea cea de dinlauntru.
Sä nu-si ja sotii vaduve ori des-
partite de barbati, ci numai fecioare,
din neamul lui Israil, insa vaduva
sit fie viiduvit de preot;
Sit invete pe norodul meu ose-
birea infra ceea ce este sfant i lumesc,
si fare ceca ce esta curat i spurcat.
In pricinile nehotarite, ei sa facit
judeeatii i ask judece dupä pravila mea.
SA pazeascit legile, i randuielile mele
la toate praznicele mele i Sambetele
le sfinteaseit.
Sit nu se apropie de mort, ca sa
nu se spurce ; ci numai de tata, de mama,
de fiu, de hid., de frate si de soli.' nemit-
ritata, ingaduit este sit se spurce.
Si dup.& ce a ajuns necurat, sit
se socoteascii sapte zile,
lar in ziva eland va intra in templu,
In curten cea de dinlituntru, ca sI. slu-
jeascit in templu, sit aducit jertfii, pentru
pa cat s, zice Domnul Dumnezeu.
« i iata care sit fie mostenirea lor:
Eu sunt mostenirea lor i mosie sä nu
li se dea in Israil, caci eu sunt mosia lor !
Prinosul, jertfa pentru pacat
cea pentru vina s'o minance ei, i ori-
cine va fi harazit pieirii sit fie al lor.
Fruntea din once fel de parga,
once jertfli ridicata, de once fe!, din toate
jertfele ridicate ale voastre, sit fie ale
preotilor, fruntea din lamura fainurilor
voastre sa o dati preotului, ca sit se re-
verse binecuvantareapeste ensebe voastre.
31. Si nici hoit, ori dobitoc sfasiat:
pasitri ori dobitoace, ea nu le mitnitnee
preotii !
45.
Cu prilejul impdrririi fiírii la sorfi,sd se
peistreze pcIrri pentru templa, pentr u
preoli i pentru leviti. Sa- se ma' oare
sd se dea fi impdratului o parte: « a-
ceasta sit fie moftenirea lui, ca
sei nu mai fmpileze poporul meu... »
Impdratului sd i se dea dijrad. Rdnduiala
pentru aducerea jertlelor la praznice :
la Pafti fi la sdrbittoarea corturil or.
1. Si cand yeti impiirti la sorti tara
pe care o yeti stapftni, sit haraziti Dom-
. nului un tinut. ca dar sfant ridicat din
 IEZECHIL, 45
pitmantul titrii, lung de douitzeci si cinci
de mii de pritjini lat de douiizeci
i sprezece sicli.
de mii, care si fie Flint in tot cuprinsul
lui de jur-imprejur.
Din acest tinut sit se piistreze pentru
templu un pätrat de cinci sute de pri-
jini pe cinci sute, inconjurat de o fiisie
de cincizeci de coti de loo de izlaz de
j ur-imprejur.
lar din aceastä, bucatit misoarä
una de douitzeci ii cinci de nui de pa.-
jini lungime pe zece mii hitime, care
sit fie pentni templu, cea mai sfitntil
bucatit de piimant din tarit.
Sä fie a:30AM, pentru preotii care-
mi slujesc mie la templu, care se apro-
pie Bá slujeascit pe Domnul,
loc pentru ensebe lor, anume pentru
sfintenia lor.
Si altä bucatä de doultzeci i cinci
de mii de präjini lungime pe zece mii
lätime, sit fie pentru levitii care-mi
slujese mie in templu, mosie pentru
cettiti de locuit.
j ca. moje a cetittii sit mäsori o
fäsie lat.& de cinci mii de priijini pe douä-
zeci i einci de mii de lungä, cât darul
cel sfitnt riclicat, 0 sit fie pentru tot
neamul lui Israil.
Si imparatului sä-i dai de amandouä
partile darului dint 0 a mosiei
la riísiiritul darului Wait 0 la räsitrit
de mosia cetittii, pentru apus la apus
pentru räsitrit la &skit, o lungime
potrivit cu fiecare parte de la granite, de
apns Omit la granita de räsitrit a tärii.
Aceasta sá fie mostenirea lui in
Israil, ea impitratii sä, nu mai impileze
poporul meu, ci tara s'o ja in stapanire
fiii lui Israil dupä semintiile lor.
Asa zice Domnul Dumnezeu: « Des-
tul, impärati ai lui Israil! Curmati cu
silnicia i cu asuprirea! Judecati dupit
pravila cea dreaptä! Scutiti pe norodul
meu de talhäriile voastre !ezice Domnul.
Sà aveti cantare drepte, efit
dreaptit 0 bat drept;
Efa i batul sä aibit aceeasimärime,
batul o zecime dinteun homer, si efa a
zecea parte dinteun homer. Mäsura sä
se facä deci cu homerul.
Siclul sä aiM douitzeci de ghere.
Mina sit' fie de douä.zeci de sicli, de
838
www.dacoromanica.ro
douitzeci i cinci de sicli 0 de einci-
Iatit i dijma pe care s'o luati
pentru el: o sesime de di', la homerul
de gram; o sesime de dip, la homerul
de orz.
Dijma pentru untdeleran: o ze-
cime de bat la un eor, fiinda zece bati
fac un cor, i inteun cor intr.& zece
bati.
Apoi o oaie diii turmit, sä dea dar
una la douit sute, toate neamurile lui
Israil: pentru prinosul de pitine, pentru
arderea de tot 0 pentru jertfele de pace,
pentru ispii.sires, voasträ s, ziceDomnul
Dumnezeu.
« Tot norodul tärii sá dea darul
acesta impäratului lui Israil,
Din pricinit cá impäratul trebue
sit aducit arderle de tot, prinosul de
pitine i turnarea la praznice, la lunile
noi, la Sambete, precum 0 la toate
priznuirile casei lui Israil. El este cel
ce aduce jertfa pentru päcat, prinosul
de pitine, arderea de tot 0 jertfele de
pace, ca sä ispliseaseit päcatele casei lui
Israil.*
Asa rosteste Domnul Dumnezeu:
41 La zi-intai a lunii intaia sá luati un
vitel tanir fiírti betesug ca jertfä pentru
päcat, pentru curätirea templului.
Si preotul sä ja din sfingele jertfei
pentru päcat si sit ungit urii templului,
precum 0 cele patru colturi ale cadrului
jertfelnicului i userii poll de din-
launtru.
Tot asa sá faceti la zi-intai a lunii
a saptea, pentru cel ce a pacituit cu
tiintä sau din nestiintit, ca sä cudititi
templul de pitcate.
In ziva a paisprezecea a lunii
intaia, sá präznuiti Pastile, praznic de
o säptä.manit de zile, in care sà mancati
azime.
Si impitratul ni. aducit in ziva
aceea pentru el 0 pentru norodul tärii
un vitel ca jertfit pentru pima.
Si in cele sapte zile ale praznicului
sit aducä ardere de tot pentru Domnul,
sapte vitei ì apte berbeci fir& me-
teahnä in fiecare zi, timp de sapte zile,
eitte un tap jertfit pentru pitcat in
fiecare zi.
 IEZECETIL, 46
Apoi prinos de päine eä aducit
o efd de fiecare vit,e1 i o efá, de fiecare
berbec, iar untdelemn, un hin la efa.
In luna a saptea, in cincisprezece
zile, la praznicul corturilor, si aduci
sapte zile aceleasi jertfe: pentni pacat,
arden de tot i prinoa,se de päirie
untdelemnul trebuitor.*
46.
Rtiruluiala pentru aducerea jertfelor in ziva
de Sdmbdtd si la lunile noi. Rdnduiala
venirii in templu si a plecdrii impdratului
din templu. Jertf ele pe care va voi sd le
aduai impdratul. Dreptul impdratului set
lase mostenire leciorilor sdi sau set facd
daruri dregdtorilor sdi. Bucdtdriile tem,
plului , cele ale preatilor si ale poporului,
pentru pregdtirea i lierberea feluritelor
jertfe care se vor aduce.
Asa zice Domnul Dumnezeu: «Poarta
curtii cea de dinlituntru, care di spre
stea inchisi sase zile lucratoare,
iar in ziva Simbetei si la luni novia sit
stea deschis5,.
i impiratul ed intre de afari prin
pridvorul porta i sä, se opreascit intre
stálpii portii, iar preotii sä, aducä ar-
derea lui de tot i jertfa de pace a lui
si el sä, se inchine pe pragul portii
sit iasà. i poarta ed nu se inchidit
seara.
Dar si norodul tOrii s'A se inchine
Domnului dinaintea portii, la Sämbete
si la lunile noi.
i arderea de tot pe care trebue s'o
aducä, impiratul Domnului in ziva Sim-
betei este: sase miei fitrit cusur si un
berbec fado,' cusur,
Prinos de päine o di de fiecare
berbec, iar pentru miei prinos de pitine,
cit li dä, mana, ii untdelemn, un hin de efä.
In ziva cu lunä nouä sä, aducti un
vitel Unir fârd betesug, sase mioi si un
berbec fifit betesug.
Prinos de paine sä, dea o di de fieeare
vitel si o di de fiecare berbec, iar pen-
tru miel, cht fi va da mana, untde-
lemn, un hin de efi.
i când va intra impitratul, ed intre
prin pridvorul portii i si iasä tot pe
acolo.
www.dacoromanica.ro
539
Cand va intra norodul tärii inaintea
Domnului, la praznice, cel ce va intra
85, se inchine pe poarta de la miazii-
noapte ed iasit pe poarta de la miazä-zi,
lar cel ce va intra pepoartade la miaz5,-zi
sä, iasä, pe poarta de la miazii-noapte,
sä nu se intoard, pe poarta care a in-
trat, ci sä, iasä, pe cea din fata ei.
i imptiratul si fie in mijlocul lor:
ed intre pe poarta pe care intrit poporul
sä iasit pe poarta pe care iese
el.
La praznice si la sitrbitori, darul
de päine sä fie o di de fiecare vitel si o
efá de fieoare berbec, iar pentru miei cät
fi va da mina, i untdelemn, un hin
de fiecare
Cand va voi impitratul ed aducä
un dar de bunä, voie, ardere de tot
sau jertfä de pace pentru Domnul,
i se deschidä poarta care dd spre rit-
särit si si aduci arderea ea de tot si
jertfa de pace precum o aduce Stimbitta,
apoi sä iasit i 86: se inchidi poarta in
urma lui.
In fiecare zi ed aducä. Domnului
ardere de tot un miel de un an, firit
meteahnä, jertfi pentru päcat, i anume
aducit in fiecare dimineat,ä.
i o data', cu el sá aduci prinos de
päine in fiecare dimineatä o sesime de
efä, i untdelemn, o treime de hin, pentru
stropit !amura de fáind, prinos de pitine
Domnului; acestea,s legi vesnice, dea-
pururi.
i ed aduci mielul m prinosul de
päine i untdelemnul in fiecare dimi-
neatä ardere de tot neintreruptit. o
A.,a, zice Domnul Duinnezeu: uand
imparatul va face un dar unuia din fiii
stii, si treacil el ca mostenire la fiii
lui, dar pe care sg-1 stapineascit ei ca
mostenire,
lar cand va face un dar din mo-
stenirea sa la unul din dregitorii
sä fie al lui numai pan& in anul
apoi si se intoarcii, la impdratul, iar
de a ajuns in stitpânirea fiilor lui, al
lor sä fie!
Impitratul sil nu ja din mostenirea
poporului i di nu-1 dea afani, de pe momia
lui, fiindat fiecare dd mostenire Olor
aiti din mosia lui, i deci nimeni din
 IEZECHIL, 47
poporul meu a nu fie izgonit de pe
mosia lui.
Apoi mg. duse printeun coridor,
care incepea de längil poartä, la sfin-
tele chilli hotitrite pentru preoti, aye-
zate in partea de miaz&-noapte, s't iatä
cit acolo se afla un loo dosnic, inspre
apus.
Si-mi zise: s Acesta-i locul uncle
sä fiarb& preotii jertfele pentru yin& si
pentru päcat i unde sit coacá prinosul
de pline, färä sä mai iasá in curten
cea de dinafark ca sá sfinfeascii poporul
Apoi mä scoase in curten cea de
dinafarit mä, trecu prin cele patru
s't
colturi ale curtii,s't iatit a; in fiecare
colt al curtii era ate o curte.
In cele patru colturi ale curtii
se aflau curti mici, avänd cätesipatru
aceeasi lungimea de patruzeci
s't latimea de treizeci de pritjini.
Si atesipatru erau inconjurate cu
ziduri i sub ziduri erau flicute vetre
de jur-imprejur.
Si-mi zise: slatá i buatiriile
unde slujitorii templului sá fiarbit jert-
fele poporului !
47.
lzvorul cel minunat care iefea de dedesubtul
templului ca sd se verse in Marea Moartd.
Aceste ape vor akcitui un lluviu plin de
pe§te fi de vietitti. Marea fi va schimba
apele in ape bune : pe Virmul nuirii vor
pescui pescarii. Granifele frnrii. Cetatea ceo
Wing. Impdriirea pit; la sorti. stre-
inii vor avea partea lor.
Dup5., aceasta m'a intors In usa
templului s't iatä c5, de dedesubtul pra-
gului ternplului curgea spre riisarit
aci fata templului era la ritsärit
s'tapa trecea, pe dedesubtul peretelui
drept al templului, de care raiazil-zi
de jertfelnic.
Apoi mä, scoase pe poarta cea din-
spre miazii-noapte i ocoli cu mine pe
dinafar& pänä, la poarta cea de dinafarii,
care dä spre rásárit, i iat& cá apa cur-
gea pe längii, peretele dinspre
Apoi mä, scoase omul spre räsärit
cu funja pe care o avea in =Ink
mäsurit o mie de coti s't mä trecu prin
aceastä ap5 i apaajungeaptuala glezne.
840
www.dacoromanica.ro
5i a mai mitsurat o mie s't m'a
trecut prin apt), s't apa ajungea la ge-
nunchi, s't a masurat ina o mie de coti
si m'a trecut prin apä pfinit la solduri.
Si a mai mäsurat o mie, dar flu-
viul nu se mai putea trece, ffindcii apele
se umflaserit, inat s'ar fi putut innota
In el, un fluviu peste care nu se putea
trece.
Si-mi zise: eFiul omului! Vizut-ai?»
Si mä dure, i mit aduse pe tarmul flu-
viului.
5i and ajunsei, iatä cä pe tármul
fluviului de o parte s't de alta erau o
multime de pomi roditori.
Si-mi spuse: a Apele acestea se in-
dreaptii in partea de ritsiirit a tärii
se vor pogori in Marea Moartit cea cu
ape arate. si apele se vor face bune;
Si toate fiintele vii, care se misck
pe orisiunde va curge fluviul, vor trä,i,
fluviul va fi plin de peste, iar and
va intra in Mare, apele se vor face
bune, si totul va fi cu viatit pe uncle
va trece fluviul.
Pe tärmul märii vor pescui pes-
carii de la Enghedi i pimii la Eneglaim.
Si vor fi §i locuri pentru aruncat mrejele,
si peste de tot soiul, mult foarte, ca
pestele din Marea cea Mare.
Dar mlastinile i baltile nu se vor
insimittosa, ci vor rämänea pentru sore.
lar pe tärmul fluviului vor creste
de o parte i de alta tot soiul de pomi
roditori, frunza lor nu se va vesteji
poamele lor nu se vor isprávi, iar in fie-
care lunit vor face poame noi, fiinda apa
lui izvoriste din templu: poamele lor
vor sluji pentru hrami, i frunzele vor
fi bune de lene!
Asa rosteste Domnul Dumnezeu:
u lath% granito inläuntrul areia sit im-
partiti tara la sorti celor douitsprezece
semintii ale lui Israil, iar semintia lui
Iosif sá aihé, dolt& pärti,
Dar voi sä luati in stäpänire at
tmul at altul, fiinda am ridicat cu
juramitnt mrtna mea ca a o dau strä-
mosilor vostri, i deci taro aceasta sit
fie mostenirea voasträ.
Dar iatä hotarul tärii a,cesteia!
Inspre miazti-noapte: De la Marea cea
Mare inspre Hetlon, spre Hamat Tedad,
 IEZECHIL, 48
Berot, Sibraim, Helam, intre ho-
tarul Damascului si al Hamatului, Hatar-
Enon, care este Muga granita Hauranului.
Deci granito., sä meargä de la Mara
si 'Ana la Hatar-Enon, iar tinutul Da-
mascului i al Hamatului sä ramänä la
miaza-noapte. Aceasta este granita de la
miazä-noapte.
Granita de rasärit: De la Hatar-
Enon, care se aflä futre Hauran i Da-.
111813C, lordanul alcEtueste granito. intre
Galaad si tara lui Israil pitnä la Marea
Moartä, spre nisarit pitnii la Tamar.
Aceasta-i granita la räsarit.
Gra,nits, spre miazit-zi: De la To-
mar pitnä la Me-Meribat-Cades, dealun-
gul pantului Egiptului, pana. la Marea
ces Mare. Aceasta este granita spre
miazä-zi.
Granita la apus: Marea cea Mare
alcatueste granita pana, ce apuci spre
Hamat. Aceasta este granita la apus.
Si tara aceasta s'o impärtiti intre
voi, semintiile lui Israil.
Si si, aruncati sorti, ca s'o eta-
voi i streinii care vor locui in
mijlocul vostru, anume cei ce au näscut
feciori in mijlocul vostru, i sä fie soco-
titi ca i bästinasii intre fiii lui Israil. Cu
voi sä primeascä i ei la sorti mostenirea
lor intre semintiile lui Israil.
Si in semintia in care el este
asezat ca strein, ni. piimeascä partes,
lui de mostenire zice Domnul Dum-
nezeu.
48.
Impdrtirea fdrii intre cele douds" prezece
seminÇii.15apte semintii vor avea partea
lor in partea de miazd-noapte a finutului
tikint, pi cinci seminrii vor avea parte la
miazcl zi de finutul sldnt, iar in mijloc va
fi finutul sltint. Cefalea sldntei portile
fmprejurimile 8i ea va parla numele de
Domnul sdliiplue#e inteinsa s.
1. Dar iatil i numele semintillor. La
capátul de miazit-noapte, de la Mare in-
spre Hetlon, pánä, spre Hamat, pana.
spre Hatar-Enon, tinutul Damascului
mane la miazii-noapte, lângä Hamat,
asa vine o fasie de la risitrit la apus.
Acesta-i cuprinsul semintiei lui Dan.
841
www.dacoromanica.ro
In granitä cu Dan, de la iiicitrit
la apus, semintia lui Mer;
In granitit cu Mer, de la räsirit
la apus, seraintia lui Neftali;
In granitä cu Neftali, de la ritsitrit
la apus, semintia lui Manase;
In granitii Cu Manase, de la nisarit
la apus, semintia lui Efraim;
In granitit cu Efraim de la risärit
la apus, o fäsie, semintia lui Ruben ;
In granita, en Ruben, o hisie de la
rasitrit la apus, semintia lui luda;
In granitii cu luda, o fäsie de la
rasarit la apus sa fie darul cel sfänt
pe care voi sä-1 aduceti: douizeci
cinci de mii de prajini ratime i in lun-
gime ca una din fasii pentru semintii,
de la rasärit si prinet la apus, locul in
mijlocul caruia al, fie templul.
Darul sfänt ridicat, pe care adu-
ceti Domnului, sä faba' lungimea de douti-
zeci j cinci de mii i litimea, de douli-
zeci de mii,
Si darul sfant ridicat sa, fie dat,
preotilor, o hisie la miaza-noapte de douä-
zeci i cinci de mii de präjini la apus de
zece mii lätime, la räsitrit de zece mii
latime si la miazä-zi lungli de douazeci
cinci de mii. Iar in mijloc al, fie tem-
plul Domnului,
II. Preotilor sfintiti, fiii lui Tadoc,
care au ramas in slujba mea, cei ce nu
ratacira, cand fiii lui Israil rätacira, ca
levitii,
12. Sä, aibii un dar din darurile
dar prea sfânt, langii, granito. levitilor.
' 13. Si levitii sá aibä in lungul granitei
preotilor o frisia lungii de doinizeci
cinci de mii i lata de zece mii de prä-
jini, in totul lunga de douizeci i cinci
de mii i latä de douizeci de raii de
prajini.
Si. sil nu vana dinteinsa i niel
ea, schimbe i nici parga tärii sä n'o
instreineze, Rindes. este lucru sfânt al
Domnului.
Cele cinci mii care rii.'infim din la-
timea de doulizeci i cinci de mii sä
fie pentru orisice altceva priveste cetatea,
pentru locuinte i pentru imprejurimi,
lar cetatea sá fie in mijlocul lui.
Iota, tA mäsura cetatii: inspre
miazä-noapte patru mii cinci sute de prii.
 DANIIL, 1
jini, la patru mii cinci sute,
la räsiirit patru mii cinci sute, la apus
patru mii cinci sute.
Si cetatea sä aibi imprejurimi:
la miazi-noapte doll& sute cincizeci de
prijini, la miazii-zi douil sute cincizeci
de prijini, la risirit douli sute cincizeci
si la apus doug sute cinci zeci de pri-
jini.
Si ceea ce va mai rilmänea de-a-
lungul darului sfänt, zece mii la riisärit
si zece mii la apus, rodul de pe el sit
fie pentru hrana locuitorilor cetätii.
lar locuitorii cetätii sä fie din
toate sernintiile lui Israil.
Tool& partea sfânti pe care s'o
dati sä fie un pätrat de douiizeci
cinci de mii pe doudzeci i cinci de
mii de präjini: asa sá fie partea sfânta
mosia cetätii.
Ceea ce va mai rämänea si fie
a impiratului, adicä de amândoui la-
turile pirtii sfinte i a mosiei cetätii
la risirit, pin& la granita de rlisärit,
de-a-lungul celor douäzeci i cinci de
mii de präjini, si la apus pin& la granita
de apus potrivit cu pärtile cuvenite se-
mintiilor, si fie a impiratului, iar par-
tea sfântri i templul si fie in mijloc.
lar de la mosia levitilor si de la
mosia cetlqii, care se allá inläuntrul mo-
siei impiratului, tinutul intre granite. lui
luda FA a lui Veniamin, sá fie al impit-
ratului.
Apoi sá vini celelalte semintii:
Elsie de la risirit i pänä la apus, se-
mintia lui Veniamin ;
In graniti cu semintia lui Venia-
min, o fiísie de la rigrit i pin& la
apus, semintia lui Simeon;
PROFETUL DANIIL
1.
Daniil la curtea lui Nabucodonosor.
ratul Babilonului.
1. In anul al treilea al domniei lui
Ioachim, regele lui luda, porni Nabuco-
donosor, impiratul Babilonului, impo-
triva Ierusafimului si 11 impresuri.
842
www.dacoromanica.ro
In graniti ou Simeon. o fäsie de la
riísiirit pan& la apus, semintia lui Isahar;
In graniti cu Isahar, o fisie de la
räsärit i pan& la apus, semintia lui
Zebulon ;
In granitä cu Zebulon, o fasie
de la räsiirit i pang, la apus, semintia
lui Gad;
In graniti cu Gad, hotarul si fie
In partea de miazii-zi de la Tamar, pänä,
la Me-Meribat-(Jade, apoi de-a-lungul
pardului Egiptului, pilni la Marea cea
Mare.
'atä deci tara pe care s'o trageti
la sorti ca mostenire pentru semintiile
lui Israil, i jata i care sunt
lor », zice Domnul Dumnezeu.
a Iati i portile cetitii. Dar portile
cetitii sá poarte numele semintiilor ffilor
lui Israil, i anume:
In partea de miazi-noapte, pe o in-
tindere de patru mii cinci sute de pri-
jini, si fie troj porti: poarta lui Ruben,
a lui luda si a lui Levi;
In partea de risitrit, pe o intin-
dere de patru mii cinci sute de priijini,
si fie trei porti: poarta lui Iosif, a lui
Veniamin si a lui Dan ;
In partea de miazi-zi, pe o intin-
dere de patru mii cinci sute de prijini,
sä fie trei porti: poarta lui Simeon, a lui
Isahar si a lui Zebulon;
In partea de apus, pe o intindere
de patru mii cinci sute de prijini, si
fie trei porti: poarta lui Gad, a lui Ayer
si a lui Neftali,
Adicit de jur-imprejur o intindere
de optsprezece mii de prijini, iar ce-
tatea sá poarte numele: Domnul si-
lEtslueste inteinsa! »
Si Domnul didu in mina lui pe Ioa-
chim, regele lui luda, precum si o parte
din odoarele templului lui Dumnezeu pe
care le duse in pimintul Sinear, in
templul dumnezeului siu, i asezá aceste
odoare in vistieria acestui durnnezeu.
Atunci imparatul porunci lul As-
penaz, cipetenia famenilor säi, sá aduci
 DANIIL, 2
dintre fili lui Israil, din neam regesc
si din cei de vi tä mare,
Tineri fail% nici un cusur trupeso,
frumosi la chip si fnzestrati Cu toatti,
intelepciunea, iscusiti In saint& cu adanci
putere de pätrundere i cu rävnä, ca
sä slujeasa In palatul fmpäratului, ca
fnvete pe ei scrisul i limbs, Cal-
deilor,
Si 85,-i creasa asa vreme de trei
ani, chip& trecerea arora sá intre in
slujba împäratului. Pentru aceasta fm-
paratul le randui sá li se dea in fiecare
zi mancare din mancarile sale si vin
din vinul
Printre ei se aflau iudeii: Daniil,
Anania, Misail i Azaria.
Si cäpetenia famenilor le puse nume
chemit: pe Daniil: Beltesatar, pe Ana-.
nia: Sadrac, pe Misail: Mesac i pe Azaria:
Abed-Nego.
Si Daniil i£}1 puse in grind a nu
se spurce cu bucatele impiratului si cu
vinul din care bea el, ci ceru apeteniei
famenilor Ingaduinta ca a; nu se pan-
gäreasa.
Si Dumnezeu fi dddu lui Daniil
sä, afle In ochii capeteniei famenilor har
fndurare.
Atunci apetenia famenilor fi zise
lui Daniil: s Má tem de stäptinul meu,
impäratul, care v'a randuit mtmarile
bäuturile; ciici de ce sá vä vadä, el mai
slabi la chip decat pe tinerii cei de
o virstä ou voi? Voi fmi puneti in pri-
mejdie capul meu inaintea impiratului. s
Si 1-a intampinat Daniil pe eit-
petenia famenilor, care fusese pus su-
praveghetor peste Daniil, Anania, Mi-
sail i Azaria, astfel:
s In cearcii, te rog, cu servii täi
timp de zece zile mänam
mitnari de verdeturi i sä. bem &pa;
Apoi sä, te uiti la fetele noastre
si la fetele feciorflor care mä,nincii, din
bucatele imparatului, si cum vei crede
de cuviintii asa sá faci cu robii täi ! »
Atunci el le asculti rugämintea
incera cu ei timp de zece zile.
Si chip& un rästimp de zece zile,
ei aratau mai frumosi la filtá si mai
grasi la trup cleat toti feciorii care min-
can din masa impäratului.
843
www.dacoromanica.ro
Atunci supraveghetorul le schimbä
mâncarea lor i vinul pe care trebuia
bea i le didu mancitruri de ver-
deturi.
Si Dumnezeu a häräzit ae,estor
patru tineri tüntá i iscusiná in once
fel de scriere, precum i intelepciune,
fnat Daniil se pricepea sa talcuiasca
vedeniile i visele.
Si dup.& trecerea rästimpului pe
care impiiratul 11 hotiirfse ca aduci
la el, apetenia famenilor fi inftitia ina-
intea lui Nabucodonosor.
Si impäratul statu cu ei de vorbä,
dar nu aflä pe nimeni dintre ei toti
ca pe Daniil, Anania, Misail i Azaria.
Atunci ei furä luati in slujba
Si in once pricinä, and era vorba
de intelepciune si de iscusinta, pentru
care impäratul le cerca dezlegarea,
gäsea pe ei de zece ori mai isteti dealt
magii i cleat vräjitorii din toata im-
päratia lui.
Si Daniil famase In aceastä dre-
gätorie pitnä in anul intai al domniei
lui Cirus.
2.
Vkele pe care le-a visat Nabucodarwsor.
Daniil k takugte.
i in anul al doilea al domniei lui
Nabucodonosor, a visat Nabucodonosor
vise, iar duhul lui s'a turburat i somnul
nu-1 mai prindea.
Atunci a poruncit impäratul
cierne pe vräjitori, pe vraci si pe magi
si pe caldei, ea sä-i spunä impäratului
visele lui. Si clupá ce ei au intrat si
s'au fnatisat imparatului,
Le-a zis lor impäratul: Visat-am
un vis din pricina cäruia mi s'a turburat
duhul, deci vreau sá tiu visul!*
Atunci caldeii au grAit impiíratului
In grai arameian: s Imparate, sä traiesti
deapururi! Spune robilor tai visul, ca
noi descoperim tälcuirea lui I*
Räspuns-a impäratul 0 a zis cal-
deilor: s Sá, stiti cá hotarirea mea este
neclintitä ! Dad); nu-mi yeti spune visul
tillcuirea lui, voi da poruneä ni. fiti
táiati In buati, iar oasele voastre sä
fie prefacute In mormane de darb,maturi,
 DANI.IL, 2
6. Dar dad, imi yeti descoperi visul
impreunà Cu thIcuirea lui, yeti primi
de la mine bogate daruri si cinstire
multà! Deci descoperiti-mi visul precum
thlcuirea lui !*
7. Atunci ei nispunserä, a doua oar&
ziserg: 0, Impitrate, spune robilor
täi visul, ca noi sali arittim care este
titicuirea lui !*
Rispuns-a impiratul IFA a zis: e Vid
bine cä, voi citutati sä cilstigati vreme,
câci vedeti 05, eu am luat hotgrirea ;
Fiindat dacii nu-mi spuneti visul,
este cà aveti de gind sä và intelegeti
intre voi spuneti vorbe min-
cinoase i inselittoare, phnä, chnd vre-
rnurile se vor schimba. De aceea spune-
ti-mi acum visul, ca eu sà tiu dacä
voi puteti si-mi faceti i thlcuirea lui ! *
Rispuns-au caldeii in fata impg-
ratului i i-au zis: a Nu este om in toati
lumea care sit poatä dezvitlui ceea ce
impiratul cere, fiindcii, nici un impgrat,
oricht de mare si de puternic ar fi, nu
cere asemenea lucre de la nici un titicu-
itor, vrijitor ori caldeu.
i lucrul pe care-1 cere impitratul
este greu i nimeni altul nu poate si
i-1 descopere, decht zeii, dar care nu-si
au silasul lor printre oameni ! *
Atunci impitratul s'a intitratat de
mhnie si 1-a prins asa de näprasnio furia,
incht porunci sä omoare pe toti inte-
leptii Babilonului.
Dar cand a iesit porunca dupi
e,are trebuiau 85, fie °merit.' inteleptii,
a fost ciutat FA Daniil impreunä cu
sotii lui, ca i ei sä, fie emeriti.
Atunci Daniil lug cuvântul cu in-
telepciune cu iscusinti inaintea lui
.Arioh, chpetenia gitrzii impAritesti, care
iesise sit omoare pe inteleptii Babilonului,
16. i incepu a grii lui Arioh, gene-
ralul impiratului : a Din care pricini'
impitratul a dat aceastit strasnicit po-
runcit? dupit ce Arioh i-a spus lui
Daniil rostul poruncii,
Daniil se duse i rug& pe impgrat
ea-i dea rigaz ca descopere impii-
ratului tillcuirea visului.
Apoi Daniil se duse acasit i spuse
pricina lui Anania, Misail i Azaria,
sotii lui,
944
www.dacoromanica.ro
18. Ca ei roage fierbinte indurarea
lui Dumnezeu din ceruri, pentru aceasti
ca di nu ingidue «A piari Daniil
sotii lui, impreunit cu ceilalti inte-
lepti ai Babilonului.
i i s'a descoperit lui Daniil aceastä
tainit intr'e vedenie in ceas de noapte.
Atunci a proslävit Daniil pe Dumne-
zeul cerului,
i a inceput el a griti: ß Fie nu-
mele lui Dumnezeu binecuväntat din veac
pitni In veac, cltei a lui este intelep-
ciunea i puterea,
i el este cel care preface timpu-
rile FA imprejurArile, el care di jos de
pe tron pe impärati si pe regi si tot el
pune ; el dä, intelepciune inteleptilor
iscusinti celor iscusiti ;
El descopere tainele cele mai adhnci
cele mai ascunse, el stie ceca ce se
petrece in intuneric si lumina sälitslueste
cu el.
Pe tine, Dumnezeule al pärintilor
mei, te laud si te proslivesc, fiindci
mi-ai dat intelepciune i putere i mi-ai
descoperit ceca ce noi ne-am rugat tie,
did tu ne-ai descoperit pricina Impi-
ratului i»
Apoi Daniil se duse la Arioh,
generalul pe care Impiratul il rhn-
duise si omoare pe Inteleptii Babilo-
nului, i Ii grid asa: t Nu omori pe in-
teleptii Babilonului, ci du-mä pe mine
inaintea Impàratului i eu Ii voi spune
Impitratului care este tillcuirea visuluin.
Atunci Arioh duse grabnic inläun-
tru pe Daniil in fal,a impitratului,
vorbi astfel: s Am gisit un iudeu
dintre cei adusi in robie care poate sä
tálcuiascä, visul
Rispuns-a impgratul i a intrebat
pe Daniil, care se cherna Beltesatar:
Oare poi tu «à-mi spui visul pe care
1-am visat, precum i thIcuirea lui ?
Daniil insä ritspunse impiratului
zise: s Taina pe care vrea «A o afle
impitratul nu pot si i-o dezvilluiasci nici
nici vracii, nici vräjitorii, nici
cititorii in stele,
Ci este un Dumnezeu in ceruri,
care descopere tainele si el a dat de
tire impäxatului Nabucodonosor ce se
va inthmpla in virstele de mai thrziu.
 DANIIL, 3
Iatit care este visul i vedenia pe care
ai vazut-o inaintea ochilor, In patul
tau:
Tie, impärate, iti treceau ginduri
prin minte, c5,nd erai in patul tau,
pentru ceea ce se va intampla, in vre-
mile de pe urmä, iar cel care descopere
tainele dat s tii ceea ce va fi.
lar mie mi s'a descoperit taina
aceasta, nu prin intelepciunea care ar fi
in mine mai mult cleat in oricare dintre
coi vii, ci pentru cuvántul ca sa fie
dezvaluitä imparatului tilcuirea i sä
poi cunoaate cugetele inimii tale.
Tu, impiirate, ai avut o vedenie
ai väzut o statue. Aceastä statue ne-
mäsurat de mare, cu stralucirea ei ne-
obianuitä, stätea inaintea ta ai chipul
ei era inspäimantator.
Aceastä statue avea capul de aur
carat, pieptul i mainile de argint,
tecele i oldurile de anima;
Pulpele de fier, iar picioarele parte
de fier ai parte de lut.
*i pe cand tu te uitai, iata ca o
piata desprinsä, nu de mina, lovi sta-
tuia peste picioarele de fier i de lut
ai le sfärtimä.
i furä sfärimate in acelaai timp
fierul, lutul, arama,, argintul i aurul ai
se facura ca pleava vara pe arie, i vintul
le mature', fära ca ea se &ease& urma
lor; iar piatra care a lovit statuia a
°resent munte inalt care a umplut
mantul intreg.
38. lata care a fost visul, iar talcuirea
lui o spunem acum In fata imparatului.
Tu, imparate, imparat al impara-
tilor, caruia Dumnezeul cerului i-a dat
impäratia, puterea, aria i slava,
In a Mimi stapinire a dat in-
treaga lume locuita, oamenii, fiarele cam-
pului i pasarile cerului, tu eati capul
de aur.
i dupa tine se va ridica o impii-
r4ie mai mica decit a ta, apoi o a
treia impärätie, de aram5,, care va sttipini
peste tot pilmántul.
Apoi o a patra impärätie va fi
tare ea fierul i, dupii cum fierul sfä-
rim& i zdrobeate totul, intocmai ca fie-
rul care sfärima In bucap, le va sfä-
ama ai le va preface in pulbere.
845
www.dacoromanica.ro
lar picioarele pe care le-ai vazut
degetele, unele de lut de olar ai al-
tele de fier, inseinneaza impari4ia
va fi imparVita ai va fi tare ca fierul, dupa
cum tu ai väzut fier amestecat ou lut.
lar degetele de la picioare, unele
de fier i altele de lut, Insemneazä ca:
imparalia va fi parte tare, parte sfä-
amicioasä.
Apoi ca ai vazut fierul amestecat
cu lutul insemneaza ea: in pofida ame-
stecärii inrudirilor nu vor putea avea
niel o temeinicie, dupi cum fierul nu se
poate amesteca la un loe cu lutul.
lar in zilele acestor imparati, Dum-
nezeul cerului va ridie.a, o veanicil Im-
para0e, care nu va fi nimicia, in veci
ai care impärätie nu va fi trecuta la
alt popor. i ea va sfarima ai va nimici
pe toate celelalte impärätii i numai ea
va ramanea In veci,
Fiindc5, tu ai vazut c5, o piaträ
s'a desprins din munte, nu de mina
omeneascä, ai a zdrobit fierul, arama,
lutul, argintul i aural. Marele Dumnezeu
a descoperit imparatului ceea ce va fi
In viitor: visul este adevarat ai talcuirea
lui !
Atunci imparatul Nabucodonosor
a cazut cu faja la pämint i s'a inchinat
inaintea lui Daniil i diidu porunca sa-i
aducä jertfä i tamlieri cu mirezme.
Atunci impäratul prinse a gal lui
Daniil astfel: o Cu adevärat ca Dum-
nezeul vostru este Dumnezeul Dumne-
zeilor i Stapitnul împärailor i el des-
copero tainele, ffindca tu ai putut sä
descoperi aceasta tainä !*
Atunci imparatul inifila pe Da-
nfil la mare vrednicie dlidu mari
bogate daruri, 0-1 puse satrap peste
toate inuturile Babilonului i ciipetenie
peste tqi inteleptii Babilonului.
La rugämintea lui Daniil, Impa-
ratul trecu ocirmuirea Babilonului in
seama lui adrac, Mews ai Abed-Nego,
iar Danfil ramase la mu-tea imparateasca.
8.
Cei trei tineri in cuptorul cal Cu loc.
1. Imparatul Nabucodonosor jam o
statue de aur inalta, de staizeci de ooti
 DANitt, 3
lata de pase coti, pe care o apeza in
campia Dura, din inutul Babilonului.
8i Nabucodonosor impáratul tri-
mise ail, adune pe satrapi, pe marii dre-
gatori, pe carmuitoii, pe capeteniile opti-
rilor, pe vistiernici, pe legiuitori, pe ju-
deatori i pe toVi ceilali dregatori ai
tinuturilor, ca sal villa la inaugurarea
statuii pe care o facu.se Nabucodonosor
imparatul.
Atunci se adunara, satrapii,
toril cei mari, carmuitorii, capeteniile
optirilor, vi.stiernicii, legiuitorii, judeca-
torii i toti ceilali dregatori ai Vinutu-
rilor la inaugurarea statuii pe care o
ridicase Nabucodonosor, i stiitura inain-
tea statuii pe care o ridicase Nabuco-
don osor.
i indata, un crainic striga cu glas
tare: Iatis ce porunca, vi se da voua,
popoarelor, neamurilor i limbilor:
Indatii ce veVi auzi sunetul tram-
bitei, al flautului, al chitarei, al harfei,
al psaltirii, al cimpoiului i al tuturor
instrumentelor muzicale, sa cadeti in ge-
nunchi i sa và inchinaVi la statuia cea
de aur pe care a ridicat-o imparatul
Nabucodonosor;
lar cine nu va &idea in genunchi
pi nu se va inchina, chiar In ace,a clipa,
sit fie aruncat in mijlocul unui cuptor
cu foc arzittor!
lar &Ind toate popoarele auzira su-
netul trâmbitei, al flautului, al chitarei,
al harfei, al psaltirii tA al tuturor in-
strumentelor muzicale, toate noroadele,
neamurile i limbile cizura in genunchi
pi se inchinara statuii de aur pe care o
ridicase imparatul Nabucodonosor.
In clips, aceea se apropiara eáliva
caldei care paririi pe Iudei.
i ei incepura I a spun& imparatului
Nabucodonosor: Impitrate, sà traiepti
deapururi
Tu porunci ai dat, ca oricine va
auzi sunetul trambiteei, al flautului, al
chitarei, al harfei, al psaltirii, al cim-
poiului i al altor instrumente muzicale
ea cad& in genunchi i 56, se inchine
statuii de aun;
lar cine nu va cadea in genunchi
nici nu se va trichina sit fie aruncat
in mijlocul unui cuptor cu foo arator.
846
www.dacoromanica.ro
Dar se afla Iudei, pe care i-ai pus
ciirmuitori peste Vinutul Babilonului: 8s,
drac, Mepac i Abed-Nego. Acepti bár-
baVi nici n'au luat in seam& porunca
ta, imparate! Inaintea dumnezeului tau
nu ingenunchiaza i nici statuii de aur
pe care tu ai inaltat-o nu i se inchina
Atunci Nabucodonosor impäratul,
manios i furios, porunci aduca Ina,
inte pe adrac, Mepac i Abed-Nego.
Iar cand acepti barbati furl), adupi inain-
tea lui,
Nabucodonosor imparatul incepu
sa-i intrebe: *Este oare adevarat, §a-
drach, Mepac i Abed-Nego, ca, voi nu
va, inchinaVi dumnezeului meu i sta.-
tuii de aur pe care eu am apezat-o nu-i
cideti la pa.mant cu rugaciuni?
Acum, daca voi sunteti gata ca,
atunci cánd yeti auzi sunetul trambitei,
al flautului, al chitarei, al harfei, al psal-
tirii, al cimpoiului pi al altor instru-
mente muzicale, sa citdeti in genunchi
3á va inchinaVi chipului pe care eu 1-am
facut, bine, iar dad), nu vreVi sa va In-
chinati, 'jute° clip& veVi fi aruncaVi in
mijlocul unui cuptor cu foe arziitor.
ce dumnezeu ar putea sit va, scape din
mans, mea? u
Raspuns-au adrac, Mepac pi Abed-
Nego i au zis imparatului: s 0, Nabu-
codonosor, noi n'avem nevoie ea la
aceasta sa-ti dam raspuns!
Dacii, inteadevar, Dumnezeul no-
stru, caruia noi ne inchinam, are putero
sä ne mantuiascii, ne va ma,ntui din
cuptorul cel cu foc arzator pi din mama
ta, imparate!
lar dad, nu, sit ptii, imparate, ca
noi nu ne vom inchina dumnezeilor
inaintea statuii de aur pe care tu ai
apezat-o nu vom cadea in genunchi!
Atunci Nabucodonosor se umplu
de manie i Ii schimba, chipul fetei sale
pentru adrac, Mepac i Abed-Nego.
porunci sit infierbante cuptorul de papte
ori mai mult decat era obiceiul.
i porunci celor mai vänjopi opteni
din oast,ea lui sa.' lege pe adrac, Mepac
Abed-Nego, arunce in cuptorul
cel cu foc arzator.
21. Atunci acepti oameni fura
imbracati cu pantalonii ion, cu min-
 DAIVItt, 4
tenele lor, cu scufiile lor, i cu Inaba-
citminte cu tot fura aruncati in mijlocul
cuptorului infierbantat.
Minded,' porunca imparatului fu-
sese grabnic i cuptorul foarte incins,
acei oameni care au aruncat pe adrac,
Mesao i Abed-Nego fur& mistuiti de
vapaia focului.
lar acesti trei bärbati: adrac,
Mesac i Abed-Nego, cazura legati in
mijlocul cuptorului cu foc arzator.
Atunci Nabucodonosor imparatul
fu cuprins de spaima si se seal& in graba,
prinse a grid i zise sfetnicilor sai:
Oare n'ara aruncat noi trei barbati le-
gati in mijlocul cuptorului cu foc ar-
zator?* Raspuns-au ei i i-au zis: Ade-
varat, asa este, impitrate !
i incepand din nou a grai zise:
Iatd, eu yid patru barbati dezlegati,
care umblä prin mijlocul cuptorului, ne-
vatamati, iar chipul celui de al patrulea
este ca chipul unui dumnezeu!
Atunci Nabucodonosor se apropie
de gura cuptorului cu foc arzator si in-
cepand a grai zise: « adrac, Mesac
Abed-Nego, slujitorii mei, iesiti Mara, si
veniti la mine!» Atunci adrac, Mesac si
Abed-Nego ieirá dinlauntrul cuptorului.
i adunandu-se satrapii, marii dre-
gatori, carmuitorii i sfetnicii impara-
tului, vitzura ca focul nu pricinuise nici o
va,tamare trupului acestor oameni,
parul din capul lor nici macar nu se
parhse i ca pantalonii Ion erau la fel
i ca nici micar nu miroseau a foc.
Atunci Nabucodonosor strigit: o Bi-
necuvantat sa fie Dumnezeul lui adrac,
Mesa° s't Abed-Nego, care a trimis pe
ingerul säu i a mantuit pe servii
care îi pusesera nitdejdea inteinsul
calcara pormaca imparatului í isi dadura
viata lor ea sä nu slujeasca i di nu se
inehine altor dumnezei decat Durane-
zeului lor.
i acum am dat aceasta poruncä
a mea, cä once popor i once neam
care va huli pe Dumnezeul lui adrac,
Mesac i Abed-Nego sit fie titiat in
bucati i casele lor sit fie prefacute inteun
morman de daramaturi, fiindcit nu este
un alt Dumnezeu care poate sit rnantu-
iasca intr'acest chip! o
847
www.dacoromanica.ro
Dupit aceasta imparatul a intarit
In dregatoride lor pe adrae, Mesa° si
Abed-Nego, peste tinutul Babilonu-
lui.
llrisovul lui Nabucodonosor impa-
ratul, catre toate popoarele, neamurile
limbile cam locuesc pe tot pamantul:
Pacea voasträ sit sporeasca!
Placutu-mi-a sä veste,sc minunile
faptele cele mai presus de fire pe
care le-a facut cu mine Dumnezeul Cel
Prea Inalt.
Cat de mari sunt minunile lui
cat de puternice sunt faptele cele mai
presus de fire! Imparlitia lui este impit-
ratie vesnied i stapanirea lui tine peste
varste i varste!
4.
Nabucodonosor viseazd un copac uria.,s.
Daniil tillcue:te visul.
o Eu, Nabucodonosor, stam tihnit
in casa mea si bucuros de viata in palatul
meu.
i am vi.sat un vis care m'a speriat,
gandurile care-si fiiceau loc in mintea
mea, cänd eram in patul meu, i vede-
Mile care mi se aratau inaintea ochilor,
m'au infricosat.
Atunci am poruncit sä viná ina-
intea mea toti inteleptii din Babilon,
care sa-mi talcuiasca visul.
$i sosira talcuitorii de semne, vracii,
caldeii i cititorii in stele, carora le-am
spus visul, dar ei n'au putut sa-mi
arate talcuirea lui,
Pana cand in cele din urinit veni
inaintea mea Daniil, ettruia Ii pusesem
numele Beltesatar, dupti numele dumne-
zeului meu, si in care salaslueste Duhul
lui Dumnezeu cel sfânt, i lui i-am spus
visul:
o Beltesatar, tu capetenia talcui-
torilor ! tiu ca in tine sfilaslueste Duhul
lui Dumnezeu cel sfant i nici o taint%
nu-ti riimäne nepatrunsa ; spune tal-
cuirea visului pe care 1-am visat !
Iata care a fost vedenia care mi-a
trecut pe dinaintea ochilor pe and eram
In patul meu: Priveam i iatii, cä am
vazut un copac foarte inalt in mijlocul
 DANILL, 4
Copacul crestea si se facea puternic:
varful lui ajungea pane; la cer si de zerit
se zarea panii, la capitul pamantului ;
Frunzisul era frumos i roadele lui
imbelsugate i toti gaseau hrana intr'in-
sul; fiarele campului se aditposteau la
umbra lui, piisarile cerului Ii durau
cuiburi in ramurile lui si din el se hie-
neau toate vietatile.
Apoi vazui in vedenia care trecea
pe dinaintea ochilor mei, pe ca,nd eram
In patul meu, ca un inger, un sfant se
cobora din ceruri.
El striga din riisputeri i zicea asa:
e Doboriti copacul i taiati-i crangile,
scuturati frunzele lui i impr5,stiati rodul
lui, ca vietuitoarele sit fug& de sub el
pitsarile din ramurile lui!
Iara virful rádäcinii lui lisati-1 in
pamant, intr'un len de fier si de arami,
in iarba campului! Din roua cerului
fie udat í cu dobitoacele sit imparti
iarba p5,mantului.
mima lui sa nu mai fie inima de
om, ci inima de dobitoc sit-i fie data
sapte am sá tread, peste el!
Aceastit sentintä, se reazemi pe
pomace ingerilor, iar porunca sfintilor
este ca sa cunoascii cei vii ca Cel Prea
Inalt stäpaneste peste imparatiile orue-
nesti, pe care le da cui voieste i poate
sit pima in fruntea lor pe cel mai de jos
dintre oameni.
Acesta este visul pe care 1-am
vazut eu, imparatul Nabucodonosor, iar
tu, Beltesatar, spune talcuirea lui, fiindcit
toti inteleptii imparatiei mele nu pot ea
dezvaluiasca talcuirea. Tu lima ai putero,
fiindca ai in tine Duhul Dumnezeului
celui rant!'
Atunci Daniil, care se numea Bel-
tesatar, 'Amase inmä,rmurit o clipa
gandurile lui se turburarit. Imparatul
prinse din nou a grai i zise: Beltesatar,
visul 5i talcuirea lui sa nu te inspai-
minte ! * Ritspuns-a Beltesatar si a zis:
e 0, Maria Ta! Visul ea fie pentru cei
ce te uritsc pe tine, iar talcuires lui
pentru vrajmasii VOA !
Copacul cel mare si puternic pe
care tu 1-ai vazut, care cu varful ajungea
pan& la cer si se zarea peste tot pit-
mantul,
848
www.dacoromanica.ro
Cu frunzis frumos, cu rod mult si
din care se hraneau toti, sub care se
adaposteau fiarele campului, iar in ramu-
rile lui durau cuiburi pitsarile cerului,
Copacul acela, tu esti, imparate!
Tu, care ai ajuns mare si puternic,
ai crescut si ai ajuns pan& la ceruri
a ta stiipanire se intinde pan& la capEt-
tul
C5, imparatul a vazut un inger,
un sfitnt pogorindu-se din ceruri si zicand:
Taiati copacul 5i-1 nimiciti, dar varful
rädäcinii lui lasati-1 in pamânt, in lanturi
de fier si de anima, in iarba pamantului,
si de roua cerului sa fie udat si cu fiarele
campului 85, fie partas pima ce vor trece
peste el sapte ani,
Aceasta se talcueste, impitrate, ca
sentina celui Prea Inalt s'a adeverit
Cu stiipanul meu imparatul:
Adicä, tu sit fii izgonit dintre
oameni si sá salasluesti cu dobitoacele
campului, sä, minanci iarbit ca boii, din
roua cerului sä, fil udat si s5, treaci
peste tine sapte ani, pan& ce tu vei cu-
noaste cá, a Celui Prea Inalt este stilpa-
nirea peste imparatia oamenilor, pe care
o da cui voieste.
i daci a poruncit si laso varful
radacinii copacului insemneazi cá impi-
ratio, ta se va intoarce in stii,panirea ta,
indata ce vei recunoaste cit Cerul este
puternic.
Pentru aceasta, imp5,rate, placut
sit-ti fie sfatul meu inaintea to. ! Rea-
°umpire' pacatele tale prin fapte bune
si far5,delegile tale prin mil& ciltre cei
sarmani, da,cii, vrei ca tihna ta sá dai-
nuiascii!*
Toate acestea i s'au adeverit im-
paratului Nabucodonosor.
Dup5, un rastimp de douisprezece
luni, pe °and impä,ratul Nabucodonosor
se plimba in palatul imparatesc din
Babilon,
Prinse a grii zicand: s Oare nu
este acesta Babilonul cel mare pe care
1-am clädit eu intru titria puterii mele
si spre cinstea stralucirii mele, curte
impar5,teascit
i nici n'apucase sá ias5, bine
cuvantul din gura imparatului si un glas
s'a coborit din cer: s Tu, imparate Nabu-
 DANILL, 5
codonosor, sä stii cä, imparatia s'a luat
de la tine;
i dintre oameni vei fi izgonit,
vei avea sä,las cu fiarele campului, cu
care vei paste iarb5., i vor trece § apte
ani peste tine, pan ce vei recunoaste
cä, Col Prea Inalt este stapitn peste im-
piratia oamenilor i o dI cui voieste
i in aceeasi clip& s'a implinit
cuvitntul cu Nabucodonosor: el a fost
alungat dintre oameni si a nub-mat iarbä
cu dobitoacele i trupul lui era udat de
rouit, pan& cAnd parul i-a crescut ca
penele vulturilor i unghiile ca ghiarele
pitsitrilor.
o i dupä trecerea acestei vremi
hotarite, eu, Nabucodonosor, am ridicat
ochii mei la cer, i mintea imi veni din
nou si am binecuvântat pe Cel Proa
Inalt i celui vesnic viu i-am adus 'audit
proslávire, cäci staptinirea lui este
stäpfinire vesnicä, iar imparatia lui peste
vitrste i viirste.
Toti locuitorii pamântului sunt
socotiti ca o nimiea, si el face ce voieste
cu ostirea cereascä, i cu locuitorii pa-
mäntului, i nimeni nu poate sit-1 impie-
dice si o Tu ce faci?
In acelasi timp mi-a venit mintea
la loe i, spre faima imparatiei mele,
mi-a venit iarái impar54ia i stralu-
cirea. i sfetnicii mei si boierii mei m'au
chemat iaritsi am fost pus imparat
i ratului, dar nu putura citi scrisul
peste imparatia mea si puterea mea a
crescut foarte.
Acum, eu, Nabucodonosor, laud,
înal i preamaresc pe Imp5,ratul cerului.
Toate faptele lui sunt adevärate i cäile
lui drepte, iar pe cei ce umblä, trufasi,
are puterea sä-i smereasca! »
5.
Ospdful impdratului Belsatar. Pingdrirea
odoarelor templului din lerusalim.
Pedeapsa lui Dumnezeu.
Belsatar imparatul facu un mare
ospät pentru o rnie din boierii
bau vin in fata celor o mie.
Belsatar, fiind infierbäntat de vin,
porunci sa i se aducá odoarele de aur
si de argint pe care Nabucodonosor; p5,-
rintele sau, le luase din templul din
849
www.dacoromanica.ro
Ierusalim, ea imparatul sä, bea dintein-
sele, impreuna cu boierii säi, femeile sale
tiitoarele sale.
Atunci au fost aduse odoarele cele
de aur si de argint care fuseseri, luate
din templul lui Duranezeu din Ierusalim
bäurá dinteinsele impäratul
femeile i iitoarele sale.
Ei biiurä yin i pros15,vira pe dum-
nezeii de aur, de argint, de anima, de
fier, de lemn i de piatrit.
In clipa aceea iesirä la ivealä, de-
getele unei rnäini de om, care scrisera
In fata candelabrului celui mare, pe va,
ruitura peretelui palatului impäratese,
impäratul vazu varful degetelor
care seria.
Atunci fata impiiratului ingälbeni
gändurile lui il turburadi ; incheieturile
coapselor sale slabirä, iar genunchii in-
cepura sit dardaiascil.
Impäratul incepu sä strige din s-
puteri sä i se adueä vrajitorii, caldeii
tälcuitorii de semne. Atunci el prinse
a gräi i zise tuturor inteleptilor din Ba-
bilon: Oricine va citi scrisul acesta
imi va aräta talcuirea lui sa fie imbrdcat
In vesmiint de porfira, lant de aur sii
i se pun& imprejurul gâtului lui
carmuiascii, el ca al treilea in impärätia
mea!
Atunci venira toti inteleptii impit-
nici sä arate impitratului care este till-
cuirea lui.
i in vreme ce Belsatar imparatul
era tare cuprins de spaima, cu fata ingäl-
benitä, iar boierii incremeniti de spaimä,.
Impäräteasa mamá-sa, auzind stri-
gatul imparatului si al boierilor, intra in
cámara de ospá i prinse a gräi zicând:
0, imparate, sä träiesti deapururi ! Gän-
durile tale sit nu te inspäimânte i chipul
fetei tale sä nu se schimbe!
In impärätia ta se af1á un om
care are inteinsul Duhul lui Dumnezeu
cel sfänt i in vremea domniei tatä,lui
tau a fost descoperitä in el lumina', iscu-
Biqa i intelepciune, ca intelepciunea
dumnezeiascä,, iar Nabucodonosor im-
paratul, tatal tau, pärintele tau,î uparate,
11 puse mai marele tälcuitorilor de semne,
al caldeilor si al cititorilor in stele.
54
 DAMIL, 6
i fiindca s'a descoperit in Daniil
un duh mai presus de fire, stiintit
iscusinta in tillcuirea viselor i in desco-
ierirea lucrurilor ascunse i in talcuirea
tainelor, imparatul i-a pus numele Bel-
tesatar. Deci chiama pe Daniil i el iti
va aratit talcuirea! »
Atunci Dardil fu adu.s inaintea
imparatului. Imparatul prinse a griti
intrelii pe Dania: Tu esti Daniil, cel
dintre robii iudei pe care i-a adus impa-
ratul, pdrintele meu, din luda?
Am auzit ca in tine este Duhul lui
Dumnezeu i cit in tine se afla lumina,
iscusinta i intelepciunemai presusde fire.
*i tocmai au fost adusi la mine
inteleptii i vrajitorii ca sa-mi citeaseit
scrisul acesta, i sa-mi arate talcuirea lui,
dar ei nu pot sit spunä, care este intelesul
acestor cuvinte.
i eu am auzit despre tine c5, tu
poi sà tiilcuesti visele i sa scoti lute-
lesul tainelor. Acum, daca tu esti in
stare sit citesti scrisul i sa-mi
luesti talcuirea lui, ai sa fü imbriicat in
vesmiint de porfira i lant de aur ai sa
ai imprejurul gatului tau i ai sit carmu-
esti ca al treilea in imparittia mea !
Atunci Daniil incepu sit vorbeascit
si-i zise impiiratului: *Darurile tale pits-
treaza-le pentru tine 13.1 rasplatirile tale
harazeste-le altora, caci eu voi citi
asa imparatului scriptura voi des-
copen i talcuirea ei.
0, imparate ! Dumnezeu Cel Prea
Inalt a dat lui Nabucodonosor, parintele
tau, imp5,ratia, marirea, cinstea i ¡Ara-
lucirea ;
Iar din pricina puterii pe care el
i-o daduse, toate popoarele, neamurile
limbile eran cuprinse de spaima i tre-
murau in fa ta lui, fiindeä, el omora pe cine
voia i liisa cu viata pe cine voia,
pe cine voia í pogora pe cine voia.
i fiindc5, inima lui se trufise
duhul lui se impietrise pang; la cutezare,
a fost dat jos de pe tronul imparktiei
sale i vrednicia lui i-a fost luatit;
i a fost izgonit dintre oameni
s'a facut asemenea dobitoacelor, si a stat
la un loo cu asinii salbatici, mancand
iarbi cu dobitoacele, i si-a udat trupul
din roua cerului Omit a recunoscut ca
www.dacoromanica.ro
850
Dumnezeu Cel Prea Inalt este stapan
peste imparatia oamenilor i aseaza in
fruntea ei pe cine voieste.
i tu, fiul situ, Belsatar, tu nu ti-ai
smerit in ima, mitcar ca. tustii toate acestea,
Ci te-ai ridicat impotriva Stapa-
nului cerului i ai adus odoarele casei
sale inaintea ta, i ai bitut vin din ele,
tu FA boierii tai, femeile tale i tlitoarele
tale, i ai proslavit dumnezei de argint,
de aur, de arama, de fier, de lemn, de
piatra, dumnezei care nu vad si nu aud
nici nu cunosc nimic, lar pe Dumnezeul
In mina caruia este suflarea ta i toate
ciiile tale, nu 1-ai cinstit.
Atunci el a trimis varful mainii
care a scris aceasta scriptura.
lath', scriptura care este scrisa:
Mene, mene, techel u farsin.
Aceasta este talcuirea cuvantului
mene: Durnnezeu a numarat miele im-
pitratiei tale si i-a pus capiit;
Teche!: Tu ai fost cantarit in cantar
ai fost gasit usor ;
Peres: Imparätia ta va fi impiír-
tit& si va fi data Mezilor i Persilor ! o
Atunci a poruncit Belsatar i au
imbriicat pe Daniil in vesmant de pm-fir&
i-au pus kilt de aur la gatul lui si au
crainicit ca el va ciirmui ca al treilea
In imparatie.
Chiar in noaptea aceea a fost
omorit Belsatar, irnpitratul Caldeilor.
Daniil aruncat in groapa cu lei.
i Dariu Medul ajunse imparat in
vfirstit de saizeci i dei de ani.
i i-a plitcut lui Dariu ca sa pun&
peste imparittia lui o sut5, i douazeei
de satrapi care s5, privegheze in toatit
iniparatia.
lar in fruntea lor trei sfetnici dintre
care unul era Daniil, i acesti satrapi
trebuiau 65, le dea lor socotealii, a.stfel
ca impitratul BA, nu fie pägubit.
Tilsit Darnil intrecea sfetnicii, si sa,
fiindca avea intr'insul un duh mai
presus de fire i imparatul cugeta sa-1
facii mai mare peste tool& impitratia.
Atunei sfetnicii i satrapii citutara
gaseasca lui Danill vre-o yin& din
partea carmuirii imparlitiei, dar nu pu-.
 DANIIL, 6
tun afle nici o pricinä ori lucru
fiindcil el era credincios i nici o scäpare
din vedere ori gresalä, nu i s'a putut gäsi.
Dar acei oameni au zis: atoll,'
nu-i gäsim lui Daniil nici o pricinä, cu
toate acestea Ii vom afla lui una, pri-
vitor la legea Dumnezeului lui ».
Atunci sfetnicii i satrapii aceia se
&men in grab& la impärat i Ii grain,
asa: 0, impärate Dariu, sä traiesti
deapururi!
Toti sfetnicii imparatiei, marii car-
muitori, satrapii, legiuitorii i guverna-
torii s'au sfittuit laolaltà sä scoan hrisov
impárlitesc prin care sä se randuiasciíaspra
oprire, ca, orisicine s'ai ruga vreme de trei
zile la alt duninezeu i om de cat tie, im-
pirate, sä fie aruncat in groapa cu lei.
i acum, imparate, vesteste aceastä
aspra oprire i iscaleste hrisovul care,
dupa legea nestramutatä a Mezilor
Persilor. si nu se mai poat5, schimba! »
Deci Dariu imparatul iscäli hriso-
vul in care era acrid), porunca.
Indata, ce Daniil an& cä hrisovul
fusese iscälit, se duse acasä, unde avea
In foisorul din catul de sus ferestrele
deschise spre Ierusalim. i in fiecare zi
ingenunchia de trei ori i se ruga
multumea lui Dumnezeu, asa precum
avusese obiceiul sä, fad, i ruai inainte.
Atunci barbatii aceia se näpustir5,
gälagiosi i gasin pe Daniil rugandu-se
fierbinte i ceränd indurarea lui Dum-
nezeu.
Apoi se apropian i grain, inaintea
impäratului privitor la oprirea impä-
rateascii: Oare n'ai iscälit tu hrisovul
cà oricine se va ruga timp de trei zile
la oricare alt dumnezeu ori om, cleat
numai tie, impärate, 85, fie aruncat in
groapa cu lei ? s Riispuns-a impäratul
a zis: Ma rämâne hotärit, iar
legiuirea Mezilor i a Persilor nu se poate
schimba!*
Atunci au riispuns ei impäratului
si au zis: Daniil cel dintre robii iudei
nu a tinut In seamä de oprires, ta pe care
tu, imparate, ai iscalit-o, ci de trei ori
pe zi isi face rugaciunea!*
Gaud a auzit imparatul aceasta,
s'a turburat foart.e si si-a pus in giind,
cum ar face ca sä-1 scape pe Daniil,
851
www.dacoromanica.ro
pfinii la apusul soarelui s'a strAduit ca
sa-1 libereze.
In urmii oamenii aceia se duseril
In grabi la imparat i Ii ziserä: « tiut
sit-ti fie, imparate, ca dupä legea Mezilor
si a Persilor once porunc5, sau oprire
impanteascä intärita de imparat nu se
mai poate schimba! »
Atunci impäratul porunci sä aduca
pe Daniil i 11 aruncii, in groapa cu
lei. i impiíratul prime a gräi i zise
lui Daniil: Dumnezeul täu, pe care tu
*11 cinstesti färä incetare, acela mä te
miintuiascil!*
Apoi a fost adusä, o piatrii care
a fost prilvälitä, deasupra gropii, iar
imparatul a pecetluit-o cu inelul situ
cu inelul dregätorilor säi, asa ca nimic
sä nu se schimbe cu privire la Daniil.
Dupa, aceasta, impiiratul se duse
In palatul säu i petrecu toata noaptea
In post, tiitoare nu aduse längä el, si
somnul nu-1 mai prinse.
Apoi imparatul se sculä la revär-
satul zorilor cänd se lumina de ziva
si se duse in grabä la groapa cu lei,
i cilnd s'a apropiat de groapä, a
strigat pe Daniil cu glas tare. i impa-
ratul prinse a grdi i zise lui Daniil.
Daniile, slujitorul Dumnezeului celui
viu, Dumnezeul tau, cdruia te inchini
neincetat, oare a putut si te mântuiasca
de lei ?
Atunci Daniil vorbi cu impäratul:
0, imparate, in veci sä, träiesti !
Dumnezeu a trimis pe ingerul eau
si a astupat gura leilor de nu mi-au
facut nici un nu, pentru cä, am fost gasit
nevinovat inaintea lui, asijderea si In fat,a
ta, imparate, n'am fäcut nici un ram ! »
Impiíratul s'a bucurat atunci
foarte si a poruncit ca ea scoatà pe Daniil
din groapa ; i Daniil a fost scos din
groapEt, färä, sä fi avut nici ceo mai
mica, vätämare, fiindca nitdajduise in
Dumnezeul lui.
Atunci a poruncit impäratul sa
aduci pe barbatii cei caro päriserä pe
Daniil aruncä in groapa cu lei, pe
ei, pe fill lor si pe femeile lor, i nici
nu ajunserä, bine in fundul gropii, cii
leii se si näpustirli asupra ion si le sfä-
nmarä toate oasele.
54'
 DANIIL,
i imparatul Dariu serse la toate
popoarele, neamurile i limbile care lo-
cuesc peste tot piimantul: Pacea voastri
si sporeascit !
Porunca am dat ca in tot cuprinsul
imparätiei mele si se teama i sa tremure
lumea inaintea Dumnezeului lui Daniil,
fiindca el este Dumnezeul cel viu, care ri-
mane in veci, i imparatia lui nu se va ni-
mici i stipinirea lui nu va avea sfarpit.
El poate si mantuiasci i sä slo-
bozeasca, face minuni i fapte mai presus
de fire in cer pi pe pänifint ; pi el a mantuit
pe Daniil din ghiara leilor ! »
i Daniil a stat in dregiltoria luí in
vremea imparitiei lui Dariu i in vremea
imparitiei lui Cirus, impäratul Perpilor.
7.
Ved eniile lui Daniil ; palru fiare.
cele
Implreitia Fiului Omului fi a sf
In anul intai al lui BeLpatar, impä-
ratul Babilonului, Dandi a visat un
vis vedenii ii treceau pe dinaintea
f}i
ochilor, pe cand era culcat in patul lui.
Atunci el scrise visul i povesti cele mai
insemnate fapte.
Daniil incepu a grai zicând: 4176,
zut-am in vedenia mea in ceas de noapte
iata ca, cele patru vanturi ale cerului
sfredelira marea cea necuprins5
i patru fiare uriape iepira, din mare,
una mai ciudata, decat alta.
Cea dintái sernina cu un leu
avea aripi de vultur. M'am uitat la ea
pana; ce aripile ei fura smulse pi fu ridi-
cata-, de pe pimant i pasa, in picioa,re
ca un om i i s'a dat inima de om.
i iata, cá iepi a doua fiari, cu infa-
tipare de urs, stand toläniti pe o parte
tinând in gura, intre dinti, trei coaste.
ei i s'a dat porunci: Scoaa-te pi
mananci multa carne !
Dup5, acea,sta m'am uitat iarapi
vàzui alta fiará, care semana ca o pan-
tera, cu patru aripí de pasiíre in spate
cu patru capeta i i s'a dat ei putere.
i iarapi mi s'a aratat in vedeniile
mele in ceas de noapte i vázui pe a patra
fiará spaimantatoare i infricopati
foarte puternici. Ea avea dinti puternici
de fier i ghiare de aramä; manca pi
852
www.dacoromanica.ro
sfärama, iar ce ramOnea, calca in picioare.
Ea se deosebea de toate celelalte fiare
de mai nainte i avea zece coarne.
M5, uitai tinta, la coarne i vazui
un alt corn mic care se ridica intre ele
pi el smulse din radicinä trei din coarnele
cele dintai. i vizui cá acest corn avea
ochi ca ochii de om i gura care gráia
cu trufie.
Privii pana cand fura puse jilturi
pi s'a apezat Cel vechi de zile: imbracä-
mintea lui alba ca zapada, iar parul
capului säu curat ca Una; jiltul sau:
flaciri de foc; roatele lui: foc arzator.
Un pariu de foc se virsa
iepea din el; mii de mii Ii slujeau i zeci
de mii de mii stäteau gata inaintea lui!
Curtea de judecata se apeza i cartile
fura deschise.
i eu mä uit,am din pricina zgo-
motului cuvintelor trufape pe care le
graia cornul. i privii pana cand fiara
fu ornoriti i trupul ei fu nimicit i dat
focului mistuitor.
Dar pi celorlalte fiare li s'a luat
stipitnirea i lungiinea vietii lor a fost
hotáritä, numai pentru o vreme.
i pe cand eu priveam tinta la
vedenia mea in ocas de noapte, jata c5.
pe norii cerului venea cineva, ca Fiul
Omului pi a ajuns pana la Cel vechi de
zile pi a fost dus inaintea lui.
i lui i s'a dat stápirnirea, slava
Efi impäratia, ca toate popoarele nea,mu-
rife i limbile lui slujeasca. Stäpani-
rea lui este vepnicit, stapanire care nu va
trece, iar imparitia lui nu va fi nimicitä.
i fiindeä eu, Dandi, am fost turbu-
rat cu duhul meu i vedeniile care treceau
pe dinaintea ochilor mei m5, sp5,imântau,
Mi apropiai de unul din cei de fatti
pi-1 rugai sá mi liimureasca temeinic
despre toate acestea. i el imi vorbi
descoperi talcuirea vedeniei:
« Aceste patru fiare insemneaz5, c5,
patru imp5,rati se vor ridica pe pama,nt,
lar sfintii Celui Prea Inalt vor
lua imparatia pi o vor tine in stapanire
In veci i in vecii vecilor ! »
Dupi aceasta am voit s 5, m
limureaseä temeinic despre fiara a patra,
care se deosebea de toate celelalte
care era strapnic de infricopat5 cu dinti
 DANIIL, 8
de fier i Cu ghiare de amnia i ceea ce
miinca sfitrilma, iar ceea ce riiratInea calca
In picioare;
Si despre cele zece coarne care
erau pe capul säu i despre celäilalt care
se ridica i inaintea aruia azuserá cele
trei i avea ochi i gurii, care g-rdia cu
trufie si care era mult mai mare de at
celelalte.
Si m'ara uitat cum cornul acela
purta räzboi cu cei sfinti i i-a biruit,
Pánä ce veni Cel vechi de zile
facu dreptate, sfintilor Celui Prea Inalt,
pan& ce se plini vremea fo'r impärätia
ajunse in stapanirea sfintilor.
El riispunse astfel: o Fiara a patra
inseamnä a o a patra impärätie va fi
pe pämänt, care se va deosebi de toate
celelalte impärätii, care va mtinca tot
pämäntul, il va calca in picioare i 1'1
va preface in pulbere.
Si cele zece coarne insemneazi
din aceastä impitritie se vor ridica zece
impárati si un altul se va scula dupá ei
si se va deosebi de cei de dinaintea lui
si va dobori trei impfirati.
Si va grai cuvinte trufase impo-
triva Celui Prea InaIt i va nirnici pe
sfintii Celui Prea InaIt si Ii va pune
de gänd sá schimbe praznicile
legea, i sfintii vor fi dati in milna
lui
timp de un an i doi ani i o jumiltate
de an.
Si se va face judecatä i i se va lua
stäpfinirea, ca sä, fie nimicit i priibusit
In veci.
Si impärätia i stäpänirea
rhea imparätiilor care sunt sub ceruri
se vor da norodului sfintilor Celui Prea
InaIt; impärätia lui este impärätie ve.s-
nia, i toate stäpfinirile Ii vor sluji lui
pe el Il vor a,sculta!
28. lath,' sfärsitul vorbirii. Pe mine,
Daniil, gandurile mele m'au inspäimiintat
fata mi s'a schirribat si am pästrat
vedenia in mima mea. »
8.
Alti vedenie: berbecul si aim/. Eilcu-
irea ei.
1. o In anul al treilea al impärätiei lui
Belsatar, mi s'a arätat mie, lui Daniil,
www.dacoromanica.ro
,85.3
o vedenie, afarit de cele ce mi se ara-
tasera mai nainte.
2. Si pe and eram cu ochii tinta la
vedenie, se faces, pe and priveam
eu cá eram in Suza, capitala Elamului,
ständ cu privirea tinta, eram pe flu-
viul Ulai.
3. Si am ridicat ochii mei i am privit
si ara väzut un berbec cu douä coarne,
caie stätea in picioare in fata fluviului.
berbecul avea coarne, coarne lungi,
iar unul mai lung cleat celdlalt i cel
mai lung crestea cel din urmä.
4. Vdzut-am berbecul impungänd cu
coarnele la apus, la miazä-noapte si la
nici o fiará nu i se impotrivea
nimeni nu sapa de impunsiiturile lui.
El facea ce voia i crestea mereu.
Si m'am uitat cu luare aminte
iata un tap venea de la apus pe deasupra
fetei pämäntului, fära, sti, se atingh
.de pärnant. i apul avea un corn care
se ziirea intre cei doi ochi.
i a venit pänli, la berbecul cel cu
douit coarne pe care il väzusem
stätea inaintea fluviului i se niipusti
spre el cu toatá väpaia táriei lui,
Si 1-am väzut apropiindu-se de ber-
bee, si se inversunä, impotriva lui si
izbi berbecul si-i sfärämä cele douä
coarne ale lui, inat berbecul nu mai
avea putere sá i se impotriveascä;
1-a trfintit la pämänt si 1-a aleat in
picioare, incat nimeni n'ar fi putut
scape pe berbec din silnicia lui.
Si tapul crescu foarte i and era
In culmea puterii lui, cornul cel mare se
sfärämä i crescurä in locul lui alto
patiu coarne inspre cele patru vanturi
ale cerului.
Si din unul dintle ele iesi un corn
caie din mic ce era, crescu afar& din cale,
spre miazä-zi, spre räsärit i atre tala
cea mändrà.
Si el se fäcu mare pänii ce ajunse
la oastea cerului i dobori la plimfint
o rarte de ostire si de stele pe care le
cálcá In picioare.
Si ajunse tot cresand pAnii la
voevodul otirii, inat Ii fápi jertfa de
fiecare zi i pangäri locul templului sä,u,
lar in locul jertfei de fiecare zi
a asezat päcatul, iar eredinta cea ade-
 DANIIL, 9
väsatig a fost doboriti la pimint
orisice Jima, Ii mergea in plin.
13. i am auzit un dint care griia
si un alt dint a intrebat pe cel ce griia:
Câta vreme va sä mai tin& vedenia jertfa
de fiecare zi si nu se mai aducä, picatul
cel pustiitor si fie pus in loc i templul
ostirea si fie calcate in picioare 4*
Atunci el Ii rispunse: oPânä vor
trece douä mii trei sute de seri 0 de
dimineti; dupä aceea templul îi va
capita iarài rostul lui !
i cand eu, Daniil, am viizut vede-
nia i m'am striduit si o inteleg, viizui
dinteo data pe cineva care stitea inaintea
mea si avea chip de om.
Atunci am auzit o voce de om
deasupra fluviului Ulai, voce care striga
spunea: o Gavriile, tálcueste celui de
acolo vedenia!
i el a venit in locul unde eram
eu i, pe cánd se apropia, m'am spiti-
mintat 0 am cázut cu fata la pimánt.
el mi-a gritit: o Ia aminte, fiul omului,
&it vedenia este pentru viitor ! *
i pe cind vorbea cu mine, stam
uluit cu fata la pimint. Atunci el se
atinse de mine 0 mi ridicä, in picioare,
spuse: o Iatä iti voi desco-
peri ceea ce va fi in viitor cu mania lui
Dumnezeu; fiindc13, pentru viitor este
sorocitä vedenia.
Berbecul pe care 1-ai väzut ca
avea doug coarne insemneazi impiratii
Medici i Persiei;
lar tapul este impiratul Greciei
cornul cel mare care este intro ochi,
pe fruntea lui, este impiratul cel
Apoi, eä, dupg ce a fost sfirimat,
patru coarne au crescut in locul lui,
asta insemneazi cä inapärätii se vor
ridica dinteun singur popor, insi firg
sä, aibä puterea lui.
lar la sfirsitul impiritiei lor, cand
se va covirsi mii,sura picatelor, se va ri-
dica un impgrat cu chip semet i istet
la uneltiri.
i va fi puternic prin puterea lui,
dar nu prin puterea lui, i va fi pricing
de infricosat pripild 0 in once lucru
va izbuti si va präbusi pe coi puternici
0 pe norodul sfintilor.
854
www.dacoromanica.ro
Din pricina istetimii lui, va iz-
buti inselaciunea in mina lui 0 se va
semeti in mima lui i in vreme de pace
va dobori pe multi. i se va ridica impo-
triva voevodului voevozilor, dar va fi
doborit la pamint 0 nu de mini' de om.
lar vedenia despre seri i despre
despre care ti s'a gräit mai
inainte, este adevärati; tu ins& pecet-
lueste vedenia, fiindcil ea este hotiriti
pentru viitor !
i eu, Daniil, am ramas Cu totul
istovit de puteri 0 am fost bolnav vreo
citeva zile. Dar m'am sculat 0 am avut
grifi de slujba împäratului. i din pricina
vedeniei am rimas uluit. i nimeni n'a
putut sä, inteleagg vedenia.
9.
Cele paptezeci de scIptdrndni. Maria.
« In anul intgi al lui Dariu, fiul lui
Ahasveros, din neamul Mezilor, care a
domnit peste impiratia Caldeilor,
In anul cel dintgi al impäriitiei lui,
eu, Daniil, am citit in clirti numirul de
saptezeci de ani, pentru care a fost
cuvintul Domnului citre proorocul Jere-
mia, ani care trebuiau sä se plineascä
de la dirimarea. Ierusalimului,
i am intors fata mea catre Domnul
Dumnezeu stäruind in rugiciune 0 in
rugi fierbinti, cu post, sac 0 cenusä.
i m'arn rugat Domnului Dumnezeu
m'am mirturisit 0 am zis: e Doamne
Dumnezeule col mare 0 minunat, care
pastrezi legimintul i indurarea pentru
cei ce te iubesc pe tine 0 pizeso porun-
cile tale !
hicatuit-am, firädelege am sivgrait
si ca nelegiuitii ne-am purtat, rizvrä-
titu-ne-am i ne-am depirtat de la po-
runcile si de la rinduielile tale,
i nu am ascultat de robii tiii proo-
roci, care ne-au gräit In numele tau: im-
piratilor nostri, voevozilor nostri, pi-
rintilor nostri intregului popor al WI
De partea ta, Doamne, este drep-
tatea, iar de partea noastri rusinarea
fetelor noastre, precum se intimpli in
ziva de astizi: pentru locuitorii lui
luda i ai Ierusalimului i pentru intreg
Israilul de departe ori de a,proape, din
 DANIIL, 9
toate tärile in care i-ai izgonit din pri-
cina necredintei cu care s'au fäcut vi-
novati inaintea ta.
Stapâne Doamne, a noastrd este
rusinarea fetelor, a imparatilor nostri,
a voevozilor nostri si a parintilor nostri,
fiindc5, noi am pacatuit inaintea ta!
A Domnului Dumnezeului nostru
este milostivirea i iertarea. Riízvráti-
tu-ne-am impotriva lui,
i n'ara ascultat de glasul Dom-
nului Dumnezeului nostru ca s5, umbläm
In legea lui, pe care ne-a dat-o noua
prin mâna robilor sai prooroci.
Ci tot Israilul a alcat legea ta
si s'a rilzletit de tine, din pricinii ea n'a
ascultat de glasul t5u. De aceea s'a
varsat peste noi blestemul i jurilmântul
scris in legea lui Moise, slujitorul lui
Dumnezeu, fiindcil am pacatuit impo-
trive ta.
i si-a adeverit cuvintele sale pe
care ni le-a grait nouä i judecatorilor
nostri care ne-au ciirmuit pe noi, fiindca
a voit 85, educa peste noi strasnic
prd,p54 care nu s'a mai aba,tut niciodatit
sub cer asemenea celui care s'a abätut
peste Ierusalim.
Precum este Boris in legea lui
Moise, toatä aceastä nenorocire s'a na-
pustit peste noi, dar noi n'am imbunat
fato, Domnului Dumnezeului nostru, ca
sii ne pocilim de fdrifidelegile noastre
sii ne intoarcem la credinta noastra.
Giindit-a indelung Domnul, pentru
nenorocirea pe care a abdtut-o peste
noi, fiinded Domnul Dumnezeul nostru
in toate faptele pe care le face, este
drept, ins5, noi n'am ascultat de gla-
sul lui.
i acum, Doamne Dumnezeul no-
stru, tu care ai scos pe poporul tilu din
tara Egiptului ca mânit tare si te-ai
flicut vestit pana in ziva de astäzi,
eittuit-am, fiíradelege am sdvdrsit !
0, Doamne! Intru milostivirea ta
intoarce toati minio, si toiart vdpaia ur-
giei tale de la cetatea Ierusalimultti, de la
muntele cel sfânt al tau, fiindea pentru
pdcatele noa,stre i pentru faradelegile
piírintilor nostri, Ierusa1imul i poporul
tau au ajuns de °cara, pentru toti ve-
binii nostri.
855
www.dacoromanica.ro
*i acum ascultá, Dumnezeul no-
stru, rugliciunea robului tau si ruga lui
fierbinte i luminea,z5, fata ta spre tem-
plul tau pustiit, pentru numele tau,
Doamne !
Pleac5, Dumnezeul meu, urechea
ta i auzi, deschide ochii tal i vezi
pustiirea noastril i cetatea in care se
chiamá numele tau. Caci nu pentru fap-
tele noastre cele bune cildern cu ruga-
ciunile noastre cele fierbinti, ci pentru
indurgrile tale cele bogate.
0, Doarane, auzi! 0, Doamne,
iartii! O, Doamne, ja aminte si nu fi
tárzielnic pentru numele tau, Dumne-
zeul meu; caci numele ta'u 11 chiamll
cetatea i poporul tau!»
i in vreme ce griliam si má rugam
mArturisiam pacatul meu si päcatul
poporului meu Israil i cfideam cu ruga
mea fierbinte inaintea Doirmului Dum-
nezeului meu, pentru sfänt muntele Dum-
nezeului meu,
i pe cánd vorbeam in rugaciunea
mea, iatä un om, Gavriil, pe care 1-am
vázut in vedenia mea cea de la inceput,
In zbor graba, se apropie de mine, pe
la vremea jertfei de sear5,.
i a venit si mi-a grait asa: o Da-
niile, chiar acum am sosit, ca sa-ti des-
chid mintea.
Cand tu ai inceput sá te rogi,
poruncä mi-a fost data si eu am venit
sa-ti aduc veste, fiindc5, tu esti un om
iubit de Durnnezeu. Ja aminte la po-
runa, i intelege vedenia!
aptezeci de sliptámani sunt bo-
tara° pentru poporul täu si pentru ce-
tatea ta cea sfântil pfmä ferildelegea ta
va ajunge la calme si p5,catul va co-
v5,r5i mäsura si se va ispäsi filradelegea,
pán5, ce dreptatea cea ve5nic5, va veni
vedenia proorocului se va adeveri
se va unge Sfántul Sfintilor.
Slt, 5tii deci si 1ntelege cd, de la
iesirea poruncii pentru zidirea din nou
a Ierusalimului si pind. la Cel Uns
voevodul sunt sapte saptiimini 5i sai-
zeci i dou5, de silpte,mani; si vor fi
zidite din nou pietile si zidul cel din
In vremi de strâmtorare.
lar dup5', cele saizeci si doua, de
siptamáni, Col ITns va pieri fárá 85, se
 DANIIL, 10
giseasci vre-o vini inteinsul, iar po-
porul unui principe va veni i va diirb,ma
cetatea i templul. i sfirsitul cetiitii va
veni prin potopul mâniei lui Dumnezeu,
pänii la capilt va fi
cel hotirit.
27. Atunci el va incheia un legii,mint
Cu multi inteo säptämânä, iar la mij-
locul siptitintinii va inceta jertfa i pri-
nosul, i in templu se va aseza uriciu-
nea pustiirii, pin& clind pedeapsa nimi-
cirii cea hotitritii se va viirsa peste lo-
cul pustiirii. »
10.
Altd vedenie a lui Daniil.
1. In anul al treilea al lui Cirus, im-
pdratul Persilor, i s'a descoperit un cu-
vint lui Danill care se cherna Belte-
satar i adeviirat este cuvintul i el
inseamn5, mare primejdie de räzboi. El
intelese cuvitntul i pricepu intelesul ve-
deniei.
2. « In zilele acelea, eu, Daniil, am pe-
trecut trei saptiimini de zile in jiilanie
3. Paine bun& n'am mincat, carne
vin n'au intrat in gura mea i cu mi-
rezrne nu m'arn uns, pin& ce nu s'au
implinit trei saptitmitni de zile.
4. Dar in ziva a douilzeci i patra a
lunii intäia, eu, Daniil, eram pe tirmul
fluviului celui mare adieä Tigrul.
5. Si mi-am ridicat ochii mei si väzui
un om imbritcat in vesminte de in, iar
coapsele lui incinse cu aur curat si de
pret,
6. Trupul lui era ea si crisolitul i chipul
lui ca fulgerul, iar ochii lui ca flächrile
de foc, mâinile i picioarele lui strillu-
ceau ca arama lustruitii, iar huetul cu-
vintelor lui ca vuetul unei multimi.
7. Si am väzut numai eu, Daniil, ve-
denia, iar oamenii care erau cu mine
n'au vazut vedenia, ci spaimi mare a
cizut peste ei si au fugit sä se ascundit.
8. Atunci eu am riimas singur si am
vazut aces,sti mare vedenie EA am riimas
fir& putere, i infitisare,a chipului meu
s'a schimbat in rim i rärná.sei fiirii
9. Si am auzit huetul cuvintelor mele,
si in vreme ce auzeam huetul cuvintelor
mele, cäzui in toropeali cu fata la pi-
mänt
856
www.dacoromanica.ro
Si Raä ci o mini se atinse de
mine si mä, sili ca tremurind EA, m5, scol
In genunchi, sprijinindu-mli in podul pal-
melor.
Atunci el mi-a zis: a Daniile, om
pläcut al lui Dumnezeu, ja aminte la
cuvintele pe care eu i le voi spune
scoalii in picioare, fiindc5, acum sunt
trimis chtre tine ! » Si pe când imi vorbea
asa, m'am sculat tremurind.
Si el mi-a zis: Nu te teme, Da-
niile, ciici din ziva dintii, de cind te-ai
striiduit s5, intelegi i sit te smeresti
inaintea Dumnezeului tau, cuvintele tale
au fost auzite i am sosit pentru cu-
vintele tale.
Si ingerul plizitor al Persiei mí-a
stat impotrivi doudzeci i una de zile,
dar iatit c5, Mihail, voevodul ingerilor
zitori, a venit inteajutorul meu i eu
1-am litsat acolo la ingerul pazitor al
impäratului Persilor,
Si am venit ca si parunzi cu
mint,ea ceea ce va veni peste poporul
tiu in viitor, fiindcä vedenia este ho-
aril& pentru viitor !
Si pe and grids, cu mine astfel
de cuvinte, m5, intorsei cu fate spre
ptimiint i r5,mitsei mut.
Si iati! Acela care avea chipul
Fiului Omului s'a atins de buzele mele
atunci am deschis gura mea si am gritit
si am zis celui ce sta inaintea mea:
0, Stiiptinul meu! Din pricina acestei
vedenii m5, cuprinseri zvircoliri de du-
rere
Si cum ar putea robul Domnului
meu B5, gridascii cu Domnul meu, care
este aici de fat& ? Fiindc5 de spaimä, imi
piere toatä, puterea i suflarea mi se
opreste !
Atunci s'a atins iariisi de mine
acela care avea chipul Fiului Omului
si m'a intlirit,
Si mi-a zis: e Nu te teme, om pliicut
lui Dumnezeu! Pace tie ! Fii tare si
barbitos ! Si pe &Ind grilia cu mine,
m'am simtit mai birbitos si am zis:
e Spune, Stitpâme, cad m'ai intärit! »
Atunci el zise: Stii tu, oare,
pentru ce am venit la tine ? Acum rn5,
voi intoarce si m5, rizboiesc cu ingerul
pizitor al Persiei i eind eu má voi
 DANTIL, 11
duce, iota c5, ingerul pilzitor al Greciei
va veni.
21. Dar eu iti voi descoperi tie ceea
ce este scris in cartea adevärului si ni-
meni nu poate 85, mi se impotriveasci
la aceasta dedil Mihail, ingerul vostru
päzitor !
11.
Istaria poporului iudeu, descoperitd lui
Daniil de ingerul .Mihail. Nen,orocirile
cara se vor abate peste popar pclnd la
venirea lui Mesia.
# i eu in anul ce] dinteti al lui Dariu
Medul stam litrigi el ca ajutator si ca
ocrotitor.
Fi acum iti voi descoperi adev5,rul !
Uta ea se vor mai ridica in Persia trei
imparati, iar al patrulea va fi mai bogat
decat toti i prin put,erea bogatiei sale
va ridica totul impotriva imparatiei gre-
cesti.
i va iesi la ivea15, un imparat vi-
teaz si va stitpani peste o impitritie
puternic5, si va face numai ceea ce i
se va parea bun.
lar cánd va fi in culmea puterii
sale, imparatia lui se va pribusi si se
va imparti dupii cele patru vânturi ale
cerului, fax& ca ea raniânil urmasilor
Ffi nu va mai fi co impifatia peste care
el a domnit, fiindci impiratia lui va
fi sfásiata i se va impiírti la altii decat
la urmasii lui.
i imparatul de la miaz5..-zi va ajunge
puternic í unul dintre voevozii lui va
fi mai puternic decat el si va dorani,
iar impäratia lui va fi o impärittie pu-
ternica.
i dupi trecere de ani se vor uni,
fiica imparatului de la miazi-zi se va
duce la imparatul de la miazi-noapte
ca sä aducit pacea, fusa puterea bratu-
lui nu va diiinui i nici bratul situ nu
va diinui, ci ea va fi data mortii impre-
una cu cei din jurul ei, cu copiii i cu
sotul ei.
Apoi, unul dintre odraslele iesite
din neamul ei se va ridica in locul ei
si va porni cu rizboi impotriva ostirii
protivnice si va intra in cetatea trapa-
ratului de la miazi-noapte si se va purta
www.dacoromanica.ro
857
asa cum va socoti cu cale si va fi pu-
ternic.
Chiar i dumnezeii lor, impreuni
cu chipurile lor turnate, cu odoarele lor
de aur i argint, vor fi dusi in robia
Egiptului i el va fi ani de-a-randul mai
puternic decat impiiratul de la miazii-
noapte.
El va nä,vili in impiratia imp5,ra-
tului de la miazit-noapte, apoi se va in-
toarce in tara sa.
*i feciorul lui va incepe rItzboiul
si va strange o mare oaste i va navitli
peste el si il va potopi i 11 va cotropi
cand va face al doilea rizbol, va pi-
trunde pana in cetatea lui.
Atunci imparatul de la miazit-zi va
fi foarte amarit si va iesi i se va razboi
cu el, adicá el cu impäratul de la miazti -
noapte. Fi el va ridica o mare ostire,
iar ostirea va clidea In mana aceluia.
i ostirea va fi nimicita i mima
lui va fi trufasit; zeci de mii va dobori
la pamb,nt, dar nu va fi mai puternic.
Fi inca o data imp5,ratul de la miazii-
noapte va ridica o ostire mai puternica
decat ceo dintâi i dupi un rastimp de
cátiva ani va da naval& peste el cu o
mare ostire i cu numeroasä
i in vremea aceea multi se vor
acula impotriva impäratului de la miaziti-zi
oameni silnici din poporul film se vor
ridica asa ca 65, se plineasci vedenia,
dar se vor poticni.
lar impitratul de la miazii-noapte
va veni Foi va ridica un val de pimant
si va cuprinde cetatea, iar ostirea de
ajutor a impäratului de la miazi-noapte
nu va putea si tinit piept si cetele de
ostire ale sale vor fugi i nu va fi nici un
chip de stat
Cel care va porni impotriva lui
va face dupit placul situ i nimeni nu
i se va puteo, impotrivi, i se va opri in
tara cea mandra i totul va fi in mana lui.
i ¡si va indrepta privirea BA
ia in stäpanire intreaga lui impiratie
si va face o invoia15, cu el va da
de sotie pe o fila, a so, ca sä aducit pieirea
te5,rii, dar aceasta nu se va intilmpla
nu va duce la izbandit.
i îi va intoarce privirea spre
tärile de pe coaste si va cuprinde multe,
 DANIIL, 11
iar un cäpitan de ostire va sterge ocara
lui i inseptit ii va pläti ocara prici-
nuitä de el.
Si isi va intoarce fata spre
riturile 0-Hi, dar se va poticni i va
cádeasi va pieri.
Si in locul lui va veni unul care
va trimite un strängätor de dad prin
mándretea impärätiei, si in catäva vreme
va fi doborit, dar nu prin mânie i nici
prin rázboi.
Si in locul lui va veni un om dis-
pretuit, care nici nu se gändise la vred-
nicia impäräteascä, si el va veni pasnic
prin uneltiri va ajunge stiipiin pe
imparätie.
Si ostirile de ajutor vor da inapoi
de dinaintea lui i vor fi sfärâmate,
asijderea i principele legdmântului.
Si dupit imprietenirea cu el se
va sluji de viclesug 10 va porni i va fi
stäpan Cu putin popor.
Si pe neasteptate va näväli in
cele mai bogate tinuturi ale tärii i va
face ceea ce n'au &cut parintii lui
nici stramosii lui: el le va impärti cu
risipä pradä i jaf i bogáii, i va urzi
planuri impotriva tärilor intärite, ins&
numai pentru o vreme.
Si-si va imboldi puterea sa i inima
sa Impotriva impáratului de la miazii-zi,
In fruntea unei mari otiri, iar imparatul
de la miazà-zi se va prinde in luptä
cu caste mare i foarte puternick dar
nu va putea sä i se impotriveasck fiindcit
se vor urzi uneltiri impotriva lui.
Cei ce manânclí la masä cu el
11 vor präbusi, iar oastea lui se va ed-
ema i multi vor &idea ucisi.
Si cei doi impärati vor urzi ble-
stemätii in mima Ion. unul impotriva
altuia, si la aceeasi masä îi vor spune
vorbe mincinoase; ins& nimio nu va iz-
buti, Mudd, sfinftul nu va veni decat
la vremea hotäritä.
Si se va intoarce in tara lui cu
mari bogätii i mima lui va urzi planuri
impotriva sfântului legiimânt, i asa va
face i se va intoarce in tara lui.
La vremea hotäritä va poni räzboi
din nou impotriva impärittiei de la
miaza-zi; dar aceastä din urmä bätälie
nu va fi ca cea dintai.
858
www.dacoromanica.ro
Coräbii din Chitim vor raviili im-
potriva lui, asa cti-si va pierde curajul,
iaräsi se va intäräta impotriva
tului legAmânt i iarasi îi va indrepta
privirea spre cei caro s'au lepädat de
legImântul sfânt.
Si osti trimise de el se vor opri
acolo i vor pangäri templul i cetatea
jertfa cea deapururi o vor desfiinta
vor pune in loo idolii pustiitorului.
Si cu lingusiri el va ademeni la
cinstirea idolilor pe cei ce s'au leptidat
de legitmânt, iar poporul celor care ein-
stesc pe Dumnezeu va rämtmea statornic
11 va urma.
Si coi mai iscusiti vor inväta gloata
norodului, dar ei vor &Idea o bucatä,
de vreme in ascutisul sabiei, de foc, de
ducere in roble EA de pustiire.
Si in toatä aceastä prabusire a
lor vor cii,päta putin ajutor si multi
vor trece la ei mai mult din fhtärnicie.
Si vor fi si intelepti care vor cädea
ca 85, se lamurea,scii, sit se curäteascä
si set se albeasca pan& la sfärsitul vre-
mii, c?ici încá nu s'a implinit vremea
rb,nduitá de Dumnezeu.
Si imparatul va face dupi placul
sáusi se va semeti si se va trufi im-
potriva oricärui dumnezeu i impotriva
Dumnezeului dumnezeilor va griti cu-
vinte de trufie si-i va merge in plin,
pttnä când mäsura mániei se va umplea,
câci ceea ce este hotärit se va implini.
Si nu-i va pasa de dumnezeii pii-
rintilor lui i nici de dumnezeul pläcut
femeilor, si nu se va sinchisi de orisi-
care alt dumnezeu, ci 1i va inchipui
cit este mai mare dectit toti.
Si in locul lui va cinsti pe dum-
nezeul cetätilor i pe un dumnezeu pe
care pärintii lui nu I-au cunoscut, ace-
luia se va inchina cu aun, cu argint,
cu pietre nestimate i podoabe scumpe.
Si in tArile intärite va pune cin-
stitori ai dumnezeului strein; pe cei care
11 vor cinsti, el ii V incirca de cinste
si-i va face stäpânitori i ca räsplatli le
va impärti tinuturi.
Si in vremea cm de apoi se va
riizboi cu el imparatul cel de la miazä-zi,
iar imparatul cel de la miazä-noapte se
va näpusti impotriva lui, cu care. de
 OZEEA, 1
razboi, cu calareti i cu multe corabii,
si va pittrunde navalnic in tinuturi pe
care le va cotropi.
i va naval i in tara cea
zeci de mii se vor prabusi, i iatit care
vor scaps, din mana lui:Edomul, Moabul si
ceea ce va mai ramanea din fiji lui Amon.
i va intinde mana sa peste tad
Ora Egiptului nu va saps,.
i va ajunge stapan peste vistie-
riile de aur si de argint si peste toate
scumpeturile Egiptului, iar Libienii
Etiopienii vor face parte din suita lui.
Dar zvonuri de la rasarit i de la
miaza-noapte il vor inspiiimânta f3.1 el va
iesi cu furie grozavit sa prapadeasca
si sä nimiceasca pe multi.
i va infige corturile palatului
intre mare i muntele tarii celei mandre,
apoi isi va zori sffirsitul, far& ea ni-
meni yin& in ajutor.
12.
Invierea morgilor. Vrem,ea cea de apoi.
qi in vremea, aceea se va scula
Mihail, marele voevod care ocroteste pe
feciorii poporului tau, si va fi vreme de
stramtorare care n'a mai fost de &and
Bunt popoarele i pan& in vremea de
acum. i oricine din norodul tau va fi
serie in cartea aceea va fi mântuit.
i multi dintre cei care dorm in
tiirana pamantului se vor destepta,
pentru viata vesnica, lar altii spre ocarä,
spre scarba vesnica.
Cei intelepti vor straluci cum stra-
luceste bolta cerului i cei care vor fi
indemnat pe multi di, umble pe calea,
dreptatii vor fi ca stelele in vecii vecilor.
lar tu, Daniile, tine ascunse aceste
descoperiri i pecetlueste cartea paná la
PROFETUL OZEE A
1.
Cdseitoria profetului Ozeea cu o femeie
desfranatd. Aceasta o face din porunca
iui Dumnezeu.
1. Cuvantul Domnului care a fost dare
Ozeea, feciorul lui Beeri, in vremea dora-
www.dacoromanica.ro
vremea cea de apoi. Multi o vor strabate
cu deamaruntul vor spori stiinta. »
i citnd eu, Daniil, m'am uitat in
jurul meu, vazui alti doi barbati stand
In picioare, unul pe un tarm al fluviului,
lar altul pe celalalt tarm al fluviului.
i unul zise catre cel care era im-
bracat in vesminte de in i statea dea-
supra apelor fluviului: Cand se vor im-
plini aceste fapte minunate ?
i am ascultat pe barbatul cel im-
ro'r bracat in vesminte de in care statea
deasupra apelor fluviului, si el a ridicat
dreapta i stanga sa spre cer si a jurat
pe cel ce este viu in veci: Va mai
tine un an, doi ani i jumatate de an
indatit ce se va nimici puterea po-
porului celui 'Ant, se vor implini
toate acestea!
$i eu am auzit, dar fiindca, n'arn
inteles, am intrebat: Stapftne, cand se
va implini cel din urma lucru din toat,e
acestea?
i el mi-a dispuns: e Du-te, Daniile,
caci ace,ste descoperiri aunt inchise
pecetluite pang, la vremea cea de apoi !
Multi vor fi curatiti, albiti
mmiti, iar coi nelegiuiti se vor purta
ca cei nelegiuiti; i niel unul din cei far&
de lege nu va pricepe, ci numai cei in-
telepti vor intelege.
i din vremea cand va inceta
jertfa cea deapururi i se vor aseza
idolii pustiitorului, vor fi o mie dona sute
nourtzeci de zile.
Fericit va fi cel ce va nitdajdui
va ajunge la o mie trei sute treizeci
cinci de zile.
13. i tu mergi spre sfarsitul tau si
te odihneste! Caci te vei scula ea sa-ti
primesti rasplata, in vremea cea de apoi !
niei lui Uzia, Iotam, Ahaz i Iezechia,
regii lui luda, i in zilele lui Ieroboam,
fiul lui Ioas, regele lui Israil.
2. Cand a inceput Domnul sä graiascit
lui Ozeea, gfaitu-i-a Domnul lui Ozeea
astfel: sIa-ti de nevastii o femeie des-
franatil i aibi copii din desfrftnare!
859
 OZEEA, 2
Clíci iatit a precurvit tara lui Israil, abá-
tfindu-se de la Domnul !
Atunci s'a dus el luat de
sotie pe Gomer, fiica lui Diblataim,
ea a zamislit i i-a nitscut un fiu.
Si a zis Domnul catre el: s Pune-i
numele Izreel! Cáci peste putini vreme
eu voi rizbuna omorurile lui Izreel asu-
pra casei lui Iehu i voi sfttrvi regatul
casei lui Israil.
Si in ziva aceea voi sfitrOma arcul
lui Israil in valea lui Izreel! u
Si iariivi a zilraislit 0 a mai niiscut
o fiicit. Si i-a zis atunci Domnul: Pune-i
numele Lo-Ruhama, citci de acum incolo
nu mi voi mai indura de neamul lui
Israil, ca iert pitcatele.
Dar de neamul lui luda má voi
indura vi-1 voi mitntui eu, Domnul Dum-
nezeul lui, i nu-i voi mAntui pe ei nici
cu arcul, nici cu sabia, nici prin
nici prin puterea cailor sau a cálireti-
lor
Si dupli ce a intárcat pe Lo-Ru-
hama a zimislit vi a nascut incii un fiu.
Si i-a zis Domnul: s Pime-i numele
Lo-Ami, cilci voi nu sunteti poporul
meu, iar eu nu sunt Dumnezeul vostru!*
2.
Rilcuirea poruncii pe care Dumnezeu o
deicluse proletului.
lar numitrul fiilor lui Israil va fi
ca nisipul indrii care nu se socotevte,
nici nu se numárii. Si atunci, in loe
le o Voi nu sunteti poporul meu u,
li se va apune: s Voi sunteti fiii Dum-
nezeului celui viu!
Si se vor aduna fiji lui luda
lui Israil laolaltä i ¡vi vor alege o ci-
petenie i vor ievi din tarile robiei,
mare va fi vacul lui Izreel.
Spuneti fratilor vovtri: o Ami »
surorilor voastre: o Ruhama u.
Osanditi pe mama voastrá invi-
nuiti-o, fiindcit ea nu mai este femeia
mea, iar eu nu mai sunt barbatul ei.
Sä lepede podoabele desfrinitrii de pe
obrazul ei i semnele de,sträbillárii dintre
sânii ei
Altfel, eu ii voi dezveli goliciunea
ei vi o voi läsa goalá, ca in ziva ciad
860
www.dacoromanica.ro
s'a nitscut, vi o voi preface inteun pu-
stiu, ca un plimAnt uscat 0 o voi l'Osa
sá moarit de sete.
Nu mä voi indura de fiii ei, ciici
ei sunt copii din destrAnare,
De vreme ce mama lor a fost des-
frOnatit i nitsciitoarea lor a stivarvit fapte
de ocar5 0 a zis: o Duce-mli-voi dupit
ibovnicii mei, cei care mi-au dat paine,
apii, lana vi in, untdelemn i bitu-
turi !
Pentru aceasta iatit voi astupa
drumul cu miricini, voi ridica zid, ea
sá nu-vi mai giiseaseä ea cdrärile ei.
Ea va umbla dupit ibovnicii
dar nu-i va ajunge; Ii va Cauta, dar
nu-i va afla. Si va griti atunci: Duce-init-
voi inapoi la bitrbatul meu cel
ami atunci imi mergea mai bine idead
acum ! u
Dar ea n'a vtiut cä eu am fost
acela care i-a dat ei gritul, vinul
untul de lemn i i-am inmultit argintul
aurul pe care 1-au afierosit lui Baal.
Pentru aceasta imi voi lua inapoi
grilul, la vremea lui, i vinul, la vremea
lui, voi lua rana i inul cu care
ea 10 acopere goliciunea ei.
Si acum voi descoperi ocara ei
in ochii iubitilor ei i nimeni nu va putea
s'o scape din mina mea.
Si voi curma toate desfittärile ei,
siirbittorile i lunile noi i Siimbetele
ei i ttutte pritznuirile ei,
Si voi pustii via ei i smochinii
ei, dup5, care ea jinduia: « Tata, darul
pe care mi 1-au dat iubitii inei ! s Si-i
voi preface in hätivuri vor strica do-
bitoacele shlbatice.
Si o voi pedepsi pentru zilele
háritzite Baalilor, azora le aducea jertfit
de támâie, pe calad ea se gitea cu inelele
ei 0-0 punea podoabele vi se ducea dupá
iubitii ei, huä pe mine m'a uitat »,
gritievte Domnul.
o Pentru aceasta, iatil cá eu voi
indupleca-o 0 o voi duce In pustie
voi grái cu ea din inimit.
Si de acolo fi voi da viile ei
valea Acor o voi preface in poartä, de
nlidejde, 0 ea va fi voioasä ca in vremea
tineretii ei, ea in ziva cand tu ai scos-o
din tara Egiptului.
 OZEEA, 3, 4
i va fi in vremea aceea e, lee
Dornnul, eä ea va striga pe bärbatul
ei si nu va mai striga pe Baali.
i voi scoate din gura ei numele
Baalilor si nu vor mai fi pomeniti pe
numele lor.
ì voi incheia, in ziva aceea, un
legamânt cu dobitoacele câmpului í cu
pasdrile cerului i ca ttiritoarele
voi sfäräma arcul i sabia si
voi curma r5.zboiul din tara:, iar pe lo-
cuitori Ii voi pune la adapost.
i te voi logodi cu mine pe vecie
si te voi logodi cu mine intru dreptate
dupä pravilä, intru indurare i intru
dragoste;
i te voi logodi cu mine intru
credintli i intru cunoasterea Domnului
lar in ziva aceea», zice Domnul,
« voi asculta cerurile, i eerarile vor
asculta p5,mântul,
i pimIntul va asculta graul si
vinul i untdelemnul si ele vor asculta
pe Izreel.
voi sano5.na pe Lsrail in tarä
má voi indura de Lo-Ruhama, i voi
zice lui Lo-Ami: a Tu esti poporul mea»,
si el imi va ráspunde: Tu esti Dum-
nezeul meu! »
3.
Rdscumpdrarea femeii desfrdnate insem-
neazd indurarea lui Dumnezeu pentru po-
porul sdu.
1. i a zis Domnul catre mine: e Du-te
iubeste iar o femeie desfrAnatil, care
iubeste un ibovnic, asa precum Domnul
iubeste pe fiii lui Lsrail, dei ei umblä
dupà dumnezei streini i iubese ttutele
de struguri e.
Atunci am cumpärat-o pe pret de
cincisprezece sicli de argint, un homer
si un letec de orz;
*i i-am zis: Zile nenumiirate
stai asa, fa nu te desfrânezi i sä nu
fi a nici unui bOrbat. Dar nici eu nu
voi veni la tine! »
Ciici zile nenumärate fiii. lui Israil
trebue ta rámânii färä rege i rara di,-
petenie, färä jertfä si Vira stillp de po-
menire, fitrii efod s färä terafirni.
Dupii, aceasta, fili lui Lsrail se vor
poc5,i i vor cauta pe Domnul Dumne-
861
www.dacoromanica.ro
zeul lor si pe David, impäratul lor;
a.stfel in zilele cele de pe urna vor
alerga intru frica Domnului i la bine-
cuviintarea lui.
4.
_D'are stricticiune in popor: ninieni nu
umbld in legea Domnului.
Ascultati cuviintul Domnului, voi
filai lui Israil, cáci Domnul este in
judecatä cu locuitorii Viril, fiindeit nu
mai este credint5 nici dragoste, nici cu-
noastere de Dumnezeu in aceasta tara,
Ci jurämOnt strOmb, minciunä, uci-
deri, jaf i destránare i silnicie, iar y-6,1.-
85.61e de sange se tin lant.
Pentru aceasta tara e in jale, iar
cei ce locuesc in ea sunt fär5, vlagä,
chiar i dobitoacele cânipiei, chiar i pa-
axila cerului, pânà i pestii märii pier
ei.
Dar nimeni s5, nu porneasca cor-
tare i nimeni sä, nu mustre pe celilalt,
ci impotriva ta, preote, indrept ce/ta-
rea mea.
De te poticnesti ziva i noaptea,
si de se poticneste i profetul impreunä
cu tine, se va nimici cu tine
i poporul meu, pentru cä nu mai
cunoaste pe Domnul. i fiindc5., tu ai
aruncat de la tine eunoasterea Domnului,
eu te voi lepäda, ca sä nu-mi mai
fii preot, i fiindcii tu ai uitat de legea
Dumnezeului tau, i eu voi uita pe fe-
ciorii t'AL
Cu cat se inmultir5 cu atat paca-
tuir5, impotriva mea si cinstea Ion au
schimbat-o cu ocara.
Ei se hriine,se din pileatele popo-
rului meu, si sunt lacomi de fárádele-
gile lui.
Dar cum a fost cu poporul. asa
va fi si cu preotul: voi pedepsi purtarea
lui si-i voi räspläti dupä, faptele lui.
SO mänânce, dar sil nu se sature,
sä se laso in voia destränárii, dar ta
nu-si inmulteaseà averea, fiindc5, au pii-
räsit pe Domnul, ca sä slujeascil lui
Baal.
Vinul i mustul iau mintile omului.
Oamenii din poporul meu Intreaba
o bucati de lemn i vor ca toiagul sä, le
 OZEEA, 5, 6
spunä viitorul, aci duhul desfrânarii i-a
sävärsind desfrâniri s'au de-
partat de Dumnezeul lor.
13. Aduc jertfe pe piscurile muntilor
tiimideri pe värful colinelor, sub ste-
jari si sub plopi si sub terebinti, aci
umbra este dulce. lar (lac& fiicele lor
se lasä, in voia desfrtmarii i nurorile
lor precurvesc,
Eu nu voi pedepsi pe fetele Ion fi-
indcä s'au läsat desfritnärii i nici pe nu-
rorile lor din pricina cä au precurvit,
chei ei înii, biírbatii, se dosesc cu des-
franatele i aduc jertfä, cu preotesele
ptigäne, astfel cä poporul fdrä ruinte
merge la pieire.
Daca tu te desfränezi, o, Israile,
Inda a nu pädituiasa ! Nu mai veniti
la Ghilgal si nu vä, mai suiti la Betaven
In Beerseba nu vâ mai jurati: Viu
este Domnul ! »
Cad asemenea junicei indärätnice,
asa i Israil s'a indäratnicit. i sä-i mai
pasa pe ei Domnul ca pe un miel,
in loe larg de päsune
Efraim este un ibovnic care sti
tortinit,
In ceata celor ce beau. i ibovnica
sa if Ms& in voia destrabälarii. i ei
iubesc faptele rusinoase mai mult dealt
slava lor.
Dar vijelia Ii va invilui in aripile
ei, i rusinea h va cuprinde din pricina
jertfelnicelor lor.
5.
Dumnezeu va pedepsi pe preoli, pe cei din
neamul lui Israil, pe rege i pe voevozi
din pricina vietii lor ticaloase.
1. .Ascultati acestea, voi preotilor,
luati aminte, voi cei din neamul lui Is-
rail, i plecati urechea, voi cei din pa-
latul regelui, caci impotriva voasträ este
pornita judecata, fiinda ai fost lat
pentru Mitpa si o curaintinsä, pe Tabor,
2. i groapi adlinc säpatä càci ni-
meni nu invati poporul sä meargi drept.
3. lata, eu cunosc Efraimul, iar Israilul
nu-mi este ascuas, ciici tu, Efraime, dad.,
te-ai spurcat cu idoli, i Israilul s'a in-
tinat EA el.
4. Faptele lor nu le dau rii gaz si se
intoara la pociiinti &titre Dumnezeul
862
www.dacoromanica.ro
ion, aci un duh idolesc säliíslueste in-
pe Domnul nu vor sa-1 cu-
noascd.
Trufia lui Israil märturiseste pe
fat& impotriva lui; Israil i Efrain' se
vor prdbusi din pricina färädelegii lor,
asijderea i luda va cadea impreuni cu ei.
Cu oile i cu boil lor merge-vor
caute pe Domnul, dar nu-1 vor
fiinda, el s'a depärtat de ei.
Cfizut-au de la credinta in Domnul,
aci au niiscut feciori necredinciosi. De
aceea un vänt arzdtor Ii va mistui pe
ei i arinile lor.
Sunati din corn in Ghibe a si din
trämbitä in Rama, ridicati lumea in pi-
cioare in Betaven i biigati in groazi
pe Veniamin !
Efraim va fi pustiit in ziva ju-
death ; semintillor lui Israil le vestesc
veste care se va adeveri.
Voevozii lui luda au fost aceia
care schimbil pietrele de hotar; peste ei
värsa-voi, ca apa, urgia mea!
Efraim este silnic i silueste drep-
tatea, fiinda, Ii place sä, alerge dupä
vriijmasul
Ci eu aunt ca o molie, pentru
Efraim, i ca un car ce roade, pentru
casa lui luda.
Mid Efraim a inteles boala sa
and luda a vilzut rana sa, Efraim
a pornit spre Asiria si luda a trimis soli
marelui imparat; ins& el nu poate sa vä
tämilduiasa, nici sä vi vindece rana
voastra.
Cad eu sunt ca un leu fatit de
Efraim FA ea un pui de leu fata de nea-
mul lui luda. Eu, eu sfäsiu, i mi duc,
eu imi car prada i nimeni nu poate s'o
mai «cape;
1115, due si ma intorc la locul meu,
pana ce ei se vor al de faptele lor
si vor veni caute fata mea, i in strim-
torare îi vor atinti ochii i vor zice:
6.
Pociiinfa /garnica, fiindeA nimeni nu-fi
rdnduefte viata dupei lege. Mild voieac fi
nu jertlei fi cunoafterea lui Dumnezeu
mai mull dealt arderile de tot.
1. s Veniti si ne intoarcem cu po-
aintä la Domnul, cad el ne-a sfitsiat
 OZEtA, '7
si el ne va vindeca; el ne-a bitut
el va lega radie noastre.
Si dupti doult zile din nou ne va
da viatii, iar In ziva a treia ne va scula;
ca sá fim iarttsi vii in fata lui.
Vrem sit-1 cunoastem i s ne
guim spre cunoasterea Domnului. Ve-
nirea lui este sigurli ca revársatul zo-
rilor, cáci el va veni peste noi ca o ploaie
timpurie i ca o ploaie tárzie care in-
vioreazii pánatintul. »
Ce ái-ti fac tie, Efraime ? Ce si-ti fac
tie, Israile ? fiindca dragostea voastri
este ca nourii de dimineatá si ca roua
care se ja de timpuriu.
Pentru acea,sta i-am priibusit prin
cuvántul profetilor, i-am ucis prin graiul
gurii mele, lar judecata mea a iesit ca
lumin a.
Cetei mira,* voiesc, iar nu jertfil, FA
cunoasterea lui Dumnezeu mai mult de-
cat arderile de tot.
Ci ei Intocmai ca Adam au cälcat
leglimantul meu, acolo fost-au färâ ere-
dintá catre mine.
Galaadul este o cetate de räufá-
c'Éttori, plina de urme de s'auge.
Si asemenea unei cete de tálhari,
ceata preotilor stiviirseste omoruri pe
calea spre Sihem, aptuind fapte de
°cara!
In Betel viizut-am priveliste de
groazd; acolo se desfrttneaza Efraim
se Vángtireste Israil.
Si tie, Iodo, ti se pregilteste un
seceris, and voi schimba restristea po-
porului meo.
7.
Destracilarea calor mari. Ameslecul cu
pcigdnii. Nu ncldeijduesc in Doinnul, ci
In Baal.
M'id am voit sä lecuesc pe Israil,
atunci s'au dat pe fatá pácatele lui E-
fraim i iárádtlegile Samariei au iesit
deasupra, aci se tin de Inseatorii; bor-
fasii sparg casele; hotii pradti la drumul
mare.
Si ei nici nu cugetii, In inimile lor
cä eu in minte toatâ nelegiuirea lor;
acum lata ei faptele lor mä impresoara,
ele stau inaintea ochilor mei.
863
www.dacoromanica.ro
Prin fartidelegile lor desfiiteazi pe
rege, si pe voevozi prin minciunile lor;
Irisa toti sunt plini de mánie
sunt asemenea cuptorului aprins de pitar,
care se odihneste de and a frilmántat
aluatul i pana la vremea
lui.
De ziva regelui nostru, cápeteniile
s'au infierhantat de vin, amesteand
vinul co mirodenii i inánd tovalisie
co cei fitrâ de lege,
Care tin gata, arztind ea un cuptor,
liicomia lor pánditoare. Toatá, noapt,ea
mânia lor a dormit, iar dimineata izbue-
neste ca para focului.
Toti sunt huir* ea un cuptor
raistuesc pe judecatorii lor. Toti regii
lor s'au priibusit i nici unul dintre ei
nu m'a chemat pe mine!
Efraim s'a amestecat co ptigitnii;
el este ca o tinta pe care nimeni n'a
intors-o pe cand se cocea.
Cei de alt neam au nitincat puterea
lui, i el nu baga de seamá! Par cárunt
creste pe el Fji el nu-1 vede.
Cu toate cii trufia, lui Israil
iese in fati, co toate acestea el nu se
intoarce &are Domnul Duranezeul lui
nu voies,Ae ta-1 caute.
Si Efraim a ajuns ca un porumbel,
nepiiceput i nestiutor: chemat-au pe
Egipt,eni, indreptatu-s'au catre Asirieni;
Dar cand vor porni, eu intinde-voi
asupra lor latul meu i ea pe pastirile
cerului li voi dobori, pedepsi-i-voi pre-
cum s'a dat de stire in obstia lor.
Vai de ei, caci au fugit de mine!
Prdpiid sá dea peste ei, fiinda au pila-
tuit impotriva mea ! i sii-i mai mántuesc ?
Dar ei graiese lucrusi de minciunä im-
potrivti-mi;
Si nu strigi care mine In mima
lor, ci se tánguesc In culcusurile lor.
Ei se iau la harta pentru grttu pentru
vin, çi îi intorc privirea de la mine.
Desi Ii invtit si le intrtrese bratul
lor, ei mi-o riisplittesc cu giinduri role.
Ei se indreaptii catre Baal. Ei
sunt asemenea unui arc care alunecä din
maná,. Voevozii lor au ciftzut In aseuti-
sul säbiei, din pricina turharii limbii
lor, adic5, a groztivelii lor in privinta
Egiptului.
 OZEEA, 8, 9
8.
Viafa destradlatd a lui Israil. Regi
voevozi pusi fa-rd voinfa lui Dumnezeu.
Inchinarea la idoli. Indrepteirile Dom-
nului aunt socotite ca un lucru strein.
L Sunä din trambitä !... Intocmai ea
un strajar la templul Domnului, fiindea,
au cälcat legamántul meu, i au pacii-
tuit impotriva legii mele.
Totusi ei striga: Dumnezeul lui
Israil, noi te-am cunoseut pe tine ! *
Israil a dispretuit mantuirea ; dus-
manul urmareaseä I
Ei si-au ales regi, dar färä vrerea
mea; pusu-si-au voevozi pe care nu
i-am stiut. Din aural si din argintul
lor, facutu-si-au idoli, spre pierderea lor.
Samario, urgisesc vieIu1 tau! Mania
mea stä aprinsa impotriva lor. Panä
&Ind pot sa ramanii, ei nepedepsiti ?
C6.ci el îi are obarsia in Israil, un
meter 1-a lucrat, dar el nu este Dumne-
zeu. Sä fie facut farame vitelul Samariei!
Pentru cä ei au sämänat vant, cu-
lege-vor furtuna, o hold& care nu rodete
spice FA n'are in ele nici o samanta.
daca, ar avea ceva in ele, streinii
le milnánce !
Israil va fi nimicit, fi-va socotit
printre neamuri ca un vas pe care nu-1
pofteste nimeni.
Caci ei au pornit in sus spre Asirieni,
dar mägarul iálbatic ramane siha-
stru. Adus-au Egiptului daruri de
iubire.
Dei au rätäcit printre neamuri
eu â voi aduna laolalta i ei vor in-
ceta sa-si unga regi i voevozi.
Efraim clitdit multe altare,
ci spre pacátuire au fost ridicate !
i de i-as eerie de o raie de ori
indreptarile mele, el le socoteste ca un
lucru strein.
Jertfele pe care mi le aduc, nu
sunt altceva decat carne pe care o
jertfesc si o mana,ne6,. Domnul nu le
binevoieste acum imi voi aduce aminte
de fáradelegile lor i voi pedepsi paca-
tele lor. Sa, se intoarcä in Egipt!
Fiinddi Israil a uitat de ziditorul
säu i si-a clädit palate si luda a inmultit
cetatile sale intärite, pentru aceea tri-
864
www.dacoromanica.ro
mite-voi in cetatile lui foc, ca sä mistu-
iasca palatele sale.
9.
Israil va fi dus in robie, uncle nu va mai
aduce nici o jertfd. In loc va reimanea
paragind.
Nu te bucura, Israile, i nu salta
de veselie ea paganii, caci te-ai desfranat
departandu-te de Dumnezeul tau, iu-
bit-ai pretul unei desfra,nate in toate
ariile de grim.
Caci aria si teascul nu-i vor hräni,
iar mustul Ii va amagi in asteptarea lor.
Nu vor mai locui in pamantul
Domnului; intoarce-se-va Efraim in
Egipt, iar in Asiria mitnea-vor mancari
necurate.
Nu vor mai aduce Donmului nici
o turnare de yin i nici nu-i vor mai
pregäti vre-o jertfa. Ca o paine de jälanie
fi-va painea lor, toti cei ce vor manes
din ea vor fi necurati. Câci painea lor
va sluji numai sä, aline foamea lor
nu va fi adusa in templul Domnului.
Ce yeti face in ziva de präznuire,
In ziva de sarba,toare a Domnului ?
Caci, iatä, cand vor pardsi tara lor
pustiita, Egiptul Ii va aduna si Memfisul
li va inmormanta; odoarele lor scumpe
de argint le vor cotropi
märäcinii vor napadi corturile lor !
Sosit-au zilele de pedeapsä, sosit-au
zilele de rasplata. Israil striga: Pro-
fetul este un nebun, i omul cu Duhul
lui Dumnezeu iesit din minti! » Din
pricina märimii vinovatiei tale sunt
acestea, din pricina märimii päcatelor
tale !
Profetul este sträjärul lui Efraim,
sträj rul poporului Dumnezeului meu.
Laturile pasararului Bunt intinse pe
toate caile lui i prigoani amenintä casa
Dumnezeului eau.
Au mers pang la fundul tichlosiei
lor, ca pe vremea celor petrecute in
Ghibe a! El îi va aduce aminte de bles-
temätiile lor si va pedepsi pacatele lor.
Ca pe niste struguri in pustie,
asa 1-am gasit pe Israil, ca o parga, de
smochine, la inceputul ei, asa mä uitam
la pärintii lui. Dar ca,nd au ajuns la
 OZEEA, 10, 11
Baal-Peor, a' au afierosit lui Baal i au
ajuns uriciun e, ea si cel pe care 11 In-
drägiserii.
Slava lui Efraim va zbura ca un
stol de piisiiri; si nu vor mai fi nici
nasteri, nici sarcini, nici
Chiar arad îi vor vedea copiii mari,
ii voi liisa fiirii copii, ca s'a nu mai rtimanii
nimeni, ciici vai lor, daca Imi voi In-
toarce privirea de la ei.
Efraim, precum il vid eu, seamiinii
cu finicul tanar sadit In ciair, dar Israil
va scoate pe fil BOA la junghiere.
DA-le lor, Doamne !... Once-ai
vrea sa le dai ! lor pintece sterp
sini lira de lapte !
Toatä rttutatea lor a pornit din
Ghilgal, caci acolo am 1nceput sii-i
uriisc. Din pricina räut4ii faptelor lor fi
voi izgoni din casa mea i nu-i voi mai
iubi debe: toti voevozii lor sunt °amera
rázvriititi !
Efraim a fost lovit, ridikina lui
s'a uscat si rod nu va mai da. Si. chiar
daca vor mai naste, eu voi ucide rodul
scump al piratecelui lor.
Dumnezeul meu fi va lepOda, fiind-
ca n'au ascultat de el. De aceea
umble riitacitori printre popoare !
10.
Altarele idole§ti au fost inmulfite pe meisura
Regatul lui lerail va fi nimicit
prcipcidul nizboiu/ui cumplit.
Israil a fost o vie mánoasá, care
dadea rod din beloug. Cu ad avea mai
multa roadii, cu atáta sporeau altarele'
sale, i cu cht tara era mai bogata, cu
atata se impodobeau mai mult
idoleati.
mima lor este fátornicii., de aceea
85,0 ispOseascii picatul ! Domnul va
dobori altarele lor, va ofárama stalpii
lor
lar daca astazi zic: N'axem noi
un rege 7 Daca, de Domnul nu ne temem,
atunci regele la ce poate sà ne slujeascii7»,
Insirii vorbe, jura' strOmb, incheie
legaminte; de aceea, pedeapsa va odriisli
ca buruiana otrivitoare pe brazdele ogo-
rului.
Pentru vitelul din Betaven, locui-
torii din Samaria sunt plini de mare
865
www.dacoromanica.ro
ba poporul lui se jeleste i preotii
se bocese, pentru podoaba lui de care
vor fi lipsiti.
Ci si pe vitel 11 vor duce In Asiria,
ca un dar marelui Impárat. Rusinea
va cuprinde pe Efraim, i Israil se va
ruina pentru idolii lui.
Nimicitii va fi Samaria! Regele ei
va fi ca o famuricil pe deasupra apei.
Pustiite fi-vor dealurile fiirádelegii,
pacatul lui Israil! Ciulini i mafácini
vor creste peste altarele lor ! Atunci vor
griii catre munti: Acoperiti-ne ! Si.
colinelor vor zice: e Cadeti peste noi ! »
Din zilele celor Intimplate in Ghi-
beea, tu pacatuesti, o, Israile ! Acolo
ei ziceau: Razboiul nu ne va ajunge
In Ghibeea (. Impotriva fiilor nelegiuirii
m'ara ridicat eu i i-am pedepsit.
Asa se vor aduna popoarele im-
potriva lor, când le voi lua ispaà pentru
cele donó: fiiradelegi ale lor.
i Efraim este un dobitoc bland,
bucuros sá treere In arie; deci eu voi
pune jug pe frumosul lui grumaz ; voi
Injuga pe Efraim, ca ea are primântul,
Iacob sà traga. grapa:
fapte bune, secerati
potrivit dragostei; prefaceti felina In
ogoare ale cunoasterii de Dumnezeu,
deoarece este timpul sa oilutati pe Dom-
nul, pttni ce va vera i va aduce ploaia
miratuirii peste voi ! »
Dar voi ati sliminat firádelegea
ati secerat nenorocirea! Mimcati acuma
roadele minciunii ! Fiindcá ti-ai pus nii-
dejdea in carele tale de luptä i in mul-
timea vitejilor
Pentru aceasta präpadul iiizboiu-
lui va veni peste cetatile tale i toate
Intariturile tale vor fi därttmate, asa
precum odinioari Salum a nimicit casa
lui Ieroboam, In ziva de razboi, arad
mama fu zdrobitii impreural cu pruncii ei.
Asa voi face i eu cu voi, neam al
lui Israil, din pricina multimii räutätilor
voastre. In focul luptei va pieri regele
lui Israil !
11.
Din Egipt am chemat pe fiul meu.
1. Când Israil era prunc, eu il iubeam,
din Egipt am chemat pe fiul meu.
55
 OZEEA, 12, 13
2. Cu cat eu îi chemam, Cu atat ei
fugeau de dinaintea mea; jertfeau Baa-
lilor i aduceau tamfueri chipurilor ido-
leeti.
3. Ci eu invittat-am pe Efraim
mearg5, in picioare luam in brate.
Dar ei n'au inteles cii eram ocrotitorul
lor.
4. Ii tineam cu legaturi de milostivire
e't de dragoste i am fost strangfindu-1
ca pe un prune de obraji i m'a plecam
spre el &ideara demii,ncare.
5. S& se intoarcä, in Egipt, i Asur
0, le fie rege, fiindeft n'au vroit sä, se
poctdasa!
6. Sabia sä pustiasc& cetiiie lui i sä,
nimicea,sa pe copiii lui i sIi sfartime
intdriturile lui.
7. Ins& norodul meu este bolnav de
aderea lui i strigit pe Baal. ei nu se
poate scula.
8. 0, cum te voi lisa, Efraime ! Cum
te voi pârási, Israile! Cum mä, voi purta
cu tine cum m'am purtat cu Adma, cum
te voi pune alaturi cu Teboimul! mima
se zvareoleete in mine, mila mea cloco-
teete!
9. Nu m& voi lisa in voia iutimii
mâniei mele, ei nu voi priipädi din nou
Efraimul; aci eu sunt Dumnezeu
nu om. Sfant sunt in mijlocul tau ei
nu voi veni si te pr&pidesc.
10. Veni-vor dup& mine, e't eu voi
fitcni ca un leu. i and voi rieni, vor
da nfivalä, fiii mei cei de la apus,
11. Fälfaind ca paarea veni-vor din
Egript. i ca porumbelul. din tara Asiriei.
Si-i voi siuilui in casele lor s, rosteete
Domnul.
12.
Purtarea lui Efraim a inteirdtat urgia
Domnului.
Efraim m'a inconjurat cu minciuni
e't casa lui Israil cu ineeläciuni i luda
este mereu eovilelnic fatá, de Cel Atot-
puternic i fat& do Dumnezeul Proa
Sfant o crediticios.
Efraim are grija vantului i dup&
vfmtul de la räsdrit alearg& toat& ziva;
sporeete in minciung, ei in ineel&ciune;
incheie legfunant cu Asiria tei duce dar
de untdelemn in Egipt.
866
www.dacoromanica.ro
Ci Domnul este in ceartà, i cu
Israil o va pedepsi pe Iacob pentru pur-
tarde lui va riisplati dupä, faptele
lui.
In pantecele maicii sale, Iaeob a
tinut de alai pe fratele au, e't ca un
viteaz s'a luptat el cu Dumnezeu.
Cu ingerul s'a luptat e't a fost biruitor.
PlIns-a Iacob e't s'a rugat de Domnul
a se indure de el. Apoi 1-a aflat la
Betel §4 acolo Dumnezeu a gräit cu el,
Adic& Domnul Dumnezeul Savaot,
Domnul este numele shu.
lar tu intoarce-te la Dumnezeul
tau! Piizeete credinta i legea, lui ei
nildájdueete pururea in Dunmezeul tau!
Ca un negutátor care tine in manii,
o cumpanit mincinoas& ei-i place a, hiede
la antar,
Efraim zice: Am ajuns bogat
averi mi-am str&ns s. Dar tot citetigul
lui nu-i este deajuns sä, riiscumpere
fariidelegea pe care a fiiptuit-o.
Eu sunt Domnul Dumnezeul tä,u,
din tara Egiptului i pana, acuma. Te
voi duce a locueeti iaräei In corturi, ca
In zilele de prä,znuire.
Eu am vorbit proorocilor ei le-am
inmultit vedeniile ei tot prin prooroci
grait-am in parabole.
In Galaad a fost ffirlidelegea ido-
leasa, deeertaciune; in Ghilgal jert-
fit-au tauri, jertfelnicile lor vor ajunge
ea mormane de pietre, in brazdele
ogorului I
Cand Iacob a fugit in pärtile Me-
sopotamiei, atunci Israil a slujit pentru
o femeie, i pentru o femeie a fost cioban.
Si printeun prooroc scos-am eu,
Domnul, pe Israil din Egipt i de un
prooroc a fost päzit.
Efraim insä a intiratat urgia mea,
de aceea virsiirile lui de sfmge le voi
arunca asupritri i eu, Domnul, ii voi
faptele lui de oca,r6,.
13.
E fraim fi sporeste inchinarea la idoli.
Pedeapsa eumplitd a lui Dumnezeu.
1. Cand Efraim se pornea la iáscoalä,
era fria mare ami era socotit ca un
voevod in Israil, dar cand a cazut In
 OZEVA, 14
osandit, inchinandu-se lui Baal, pieirea
1-a cuprins.
i acum ei sporesc In pacat, caci
fac, din argintul lor, chipuri turnate,
chipuri de idoli, toti: lucru de mester
faurar. i ei spun acestor lucruri Dum-
nezeu i le aduc jertfe si, oameni
se inchina viteilor si-i sitruta!
Din aceastit pricinit vor ajunge ca
nourii cei de dimineata, ca roua care se
ja de cu vreme, ea pleava pe care o suflii
vfintul de pe arie si ca fumul care iese
printre gratiile ferestrelor.
Dar eu sunt Domnul Dumnezeul
tau care te-am ecos din tara Egiptului,
si alt Dumnezeu afarit de mine s'a' nu
cunosti, caci alt mantuitor afar5, de mine
nu este.
Eu te-am pitstorit pe tine in pustie
si in piimantul cel ara de soare.
Dar pascand ei, s'au sitturat, si
dup5, ce s'au saturat, mima lor s'a se-
metit. Pentru aceasta ei m'au uitat.
De aceea, voi fi pentru ei ca un leu
si fi voi pilndi pe cale ea o pantera;
$i voi tilbäri pe ei ca o ursoaicit
lasata faja de pui, si le voi afasia cosul
pieptului cu inimii cu tot si ca o leoaicit
Ii voi afâia, ca fiarele salbatice li voi
face f5,rame !
Eu te voi pierde pe tine, Israile,
si cine ar putea veni Intr'ajutorul tau?
Unde este regele tau, ca sa te
mantuiasea, si toti voevozii titi, ea sii, te
indreptatesca ? ì despre care tu ziceai:
a Da-mi rege si voevozi !
Rege iti dadui intru urgia mea si fi-
CUM ti-1 iau inapoi, intru intáriltarea mea!
Faradelegea lui Efraim este legata
ca Inteo punga si pacatul lui este escuna
deoparte.
Duren i ca de femeie care naste vor
da peste el, dar este vorba de un copil
dezmetic, fiindeit nu se atine la timp
la deschiderea sanultri.
Sa-i mai izbilvesc din stapânirea
Sit-i mai rascumpar de la
moarte? Nu! Moarte, unde sunt batalle
tale? eolule, unde surit chinurile tale?
Razbunarea sta ascunsa de ochii mei!
Efraim poate sa creasc5, mare ca
trestia In apil, ci un vant de la riisitrit
867
www.dacoromanica.ro
se va porni, o vijelie de la Domnul, din
pustie, se va stárni, care va seca Vant5,na
lui si va zvanta izvorul lui. El va jefui
comoara de toate odoarele-i de pret.
14.
Samaria va pieri. Fdgdduinri de mdntuire
daccl, Israil ae va paced.
Samaria va pieri pentru ca s'a raz-
vratit fmpotriva Dumnezeului ej. C5,-
dea-vor In ascutisul sitbiei; pruncii ei
vor fi striviti si femeile ei Insiircinate
spintecate vor fi!
Intoarce-te, Israile, Cu pocitinta la
Domnul Dumnezeul tau, caci ai ciizut
prin färadelegea ta!
Luati cuvinte de dezvinovatire si
intoarceti-va cu pocitinta, la Domnul si-i
ziceti lui: etIartil-ne toatiti aradelegea
primeste-ne cu bine, ca sa-ti aducem
jertfa, In loe de tauri, jertfa buzelor
noastre!
Asiria s5, nu mai fie izbiivitorul
nostru; si nu mai incilleciim pe cai
sil nu mai zicem: sTu esti Dumnezeul
nostrur, unor lucruri facute de mainile
noastre. Cid la tine &este Infla
cel orfan.
Titmadui-i-voi de ranile necredintei
lor; fi voi iubi din toatit mima,
mania mea s'a dep5,rtat de la ei.
Fi-voi ca roua pentru Israil; si sä,
infloreasca el ca crinul si sa-si infiga
jadacinile lui ca radiicinile cedrului din
Liban.
Crangile lui sa se fritindit, mandretea
lui sa fie ca a maslinului, iar mireazma
luí ca mireazma Libanului.
i iariisi sil, atea la umbra mea, 85,
samene gr5,u si s'a; lucreze via, care sa
dea vinuri ca cele de Helbon.
Ce va mai face Efraim, de aici
incolo, cu idolii? Eu singur Ii voi ras-
punde i voi veghia asupra lui, eu care
sunt ca un chiparos verde! De la mine
purced roadele lui.
Cine este fntelept s5, priceapa
acestea! Cine este intelegittor si le ja
aminte ! Citci drepte sunt calle Dom-
nului ! i coi drepti umb15, pe ele, iar
coi nelegiuiti se poticnesc i cad.
56*
 PROFETUL IOIL
1.
Pedeapsa lui Dumnezeu: Ndvala Wu-
stelor. Totul e nimicit. Preotii indeamnd
poporul la poulintd.
Cuv&ntul Domnului care a fost
catre Ioil, fiul lui Petuel.
Ascultati acestea, voi batranilor,
luati aminte, voi toti locuitorii OHO
Oare una ca aceasta s'a mai intamplat
In zilele voastre sau in zilele parintilor
vostri ?
Povestiti-o feciorilor vostri, iara ei
feciorilor lor, hid& a,ceia neamului care
va veni dupa ei!
Ceea ce a ramas de la g&ze, a m&ncat
puhoiul licustelor, i ceea ce a ramas
de la puhoiul lacustelor, au rut:meat for-
focarii, i ceea ce a ramas de la forfocari
au prapadit cafabusii.
Desteptati-va, betivilor, i pl&ngeti !
voi, bautorilor de vin, tanguiti-va pen-
tru vinul cel nou, fiindca vi s'a luat
de la gurii.
Caci a nifivitlit in tara mea un popor
puternic i fara de numar ; dinii lui
sunt ca dintii de leu, iar maselele lui
sunt ca miselele de leoaica.
Pustiit-a via mea, si smochinii mei
i-a bracuit; i-a jupuit de coaja i i-a
facut vraiste. Crangile lor ramas-au
albe.
Jeleste-te ca o fecioari, care s'a in-
cins cu sac dupii, rairele din tineretea ei !
Prinosul i jertfa Cu turnare au
pierit din templul Domnului ! Preotii,
slujitorii de la jertfelnicul Domnului, se
tanguesc.
Gampul a riimas pustiu, tarina
este jalnica, pentru cä holdele de grau
sunt pustii, mustul a secat, iar untde-
lemnul a emu numai pe fund !
Muscati-vä, mâinile, plugarilor ! Cad-
nati-va, podgorenilor, pentru
pentru orz, caci secerisul campului a
pierit.
Vita de vie este uscata, smochinul
vested, rodiii ca i finicii, ca i merii:
toti copacii de pe c&mp s'au uscat,
astfel ca veselia a amutit intre fiii oa,
menilor.
868
www.dacoromanica.ro
Incingeti-va Cu sac si va anguiti,
voi preotilor ; izbucniti in plitnsete, slu-
jitori ai altaruluil Veniti, mftneti noaptea
In sao de jale, voi slujitori ai lui Dumne-
zeu, did prinosul i jertfa cu turnare
lipsesc din casa Dumnezeului vostru!
Postiti post sfant, tineti adunare
eft:ma, strtIngeti pe batrani, pe toti
locuitorii tärii in templul Domnului Dum-
nezeului vostru i strigati catre Domnul:
« 0, ce zi !... Caci aproape este
ziva Domnului i vine ca un prapad de la
Cel Atotputernic.
Oare nu ni s'a retezat hrana de
sub ochii nostri, bucuria i veselia din
templul Durnnezeului nostru ?
Semintele putreze,sc sub brazde,
gr&narele aunt goale, hambarele stau
darapanate, ciici nu mai este grttu.
Cum gem vitele ! Cirezile de boj
ragesc, cad nu afla nicaieri pasune, la
fel si turmele de oi patimesc greu.
Catre tine, Doamne, ridic glasul
meu! Deoarece focul a mistuit pasunile
pustiului i vapaia lui a scorojit toti co-
pacii de pe cb,mp.
Pin& i fiarele câmpiei mugesc la
tine, fiindca pftraiele de spa au secat
aria focului a nirnicit pasunile
raganului.
2.
Ziva cea infrico,satd a Domnului. °asks
cea mare de kicuste lace preipeid. Pocciinta:
stafierea inimilor nu a vomintelor.
9i
Sunati din trambitit in Sion, stri-
gati din rasputeri in muntele cel sfant
al meu, ca sit se cutremure toti locuitorii
tarii, fiindcil, vine ziva Doranului. Iatit
ea este aproape !
Zi de intuneric i de bezna, zi cu
non i cu negura, deasa. Ca zorile care se
revarsa peste munti, tot asa dä naval&
un popor mare i mai puternic decat
care n'a mai fost de la inceputul lumii,
de and e lumea i nici dup5, el nu va
mai fi, pana, in vremurile celor mai de-
partate vfixste.
Inaintea lui arde focul, iar dupa
el flacara mistueste. Ca gradina Raiului
este pam&ntul in fata lui, iar dupa ce
 TOIL, 2
a trecut: pustiu infricosat, cäci nimic
scapa de urgia lui.
La infatisare, ei seamana, cu
ea sprinteni caláreti, asa alearga.
Se aud ca un duruit de care de
razboi, sarind pe erestetul muntilor, ca
parttitul flacarilor care naistuesc o miriste,
,ca un tare norod razboinic, asezat in
ainduri de bätaie.
Inaintea lui neammile tremurit de
spaima, toate fetele sunt galbene ca ceara.
Alearga ca niste viteji; ca ostasii
Incercati se catara pe ziduri; fiecare o
tine drept inainte i nici unul nu-si rupe
randul.
Nimeni nu se imbranceste cu cel
de alaturi, fiecare fi vede de drumui lui;
prin lanci se aruncii, fiLra sä facii vre-o
sparturit.
Dau naval& in cetate, alearga pe
ziduri, razbese in case si patrund prin
ferestre, ea furul.
Inaintea lui tremura pamantul,
cerul se zbuciuma, soarele i luna se
intuneca, iar stelele isi pierd stralucirea.
Si Domnul sloboade glasul
In fruntea ostirii sale, caci intinsa foarte
este tabara lui i puternic este cel ce
implineste porunca lui. Ziva Domnului
este mare si infricosatii, foarte, çi cine va
putea stea
«i macar acum ), zice Domnul,
# pocaiti-vii din toata mima voastrii, eu
postiri i Cu plans i Cu tanguire s.
Sfasiati inimile si nu vesmintele
voastre i intoarceti-va cu pocainta .1a
Domnul Dumnezeul vostru, eilei el este
railostiv s't indurat, domol la manic) s'a
mult milosard, caruia Ii pare rau de
prapadul pe care 1-a abatut peste voi.
Poate ca-si va lua de seama si-i
va pärea ram si va lasa dupa el o binecu-
vantare, ea ea aveti din ce aduce prinos
jertfa cu turnare Domnului Dumne-
zeului vostru
Sunati din trambitä in Sion, ho-
táriti zile de post, adunati obstia la
templu ca in zile mari!
Strangeti poporul, pregatiti obstia,
chemati laolalta pe batrâni, aduceti co-
pruncii care sug la san! i mirele
EA his& din °Amara lui s'a raireasa din
iatacul ei!
869
www.dacoromanica.ro
Intre pridvor si altar s5, planga
preotii, slujitorii Domnului, i sá zica:
Milostiveste-te, Doamne, spre poporul
tau s'a nu face de ocar5, mostenirea ta,
ca s'o batjocoreasca pagitnii! » Pentru
ce sa, zica popoarele: Unde este Dum-
nezeul lor ? »
Ci Domnul este plin de ravni pen-
tru tara sa i se indura, de norodul sau,
Pentru aceasta a faspuns Domnul
poporului eau Foi a rostit: eu
voi trimite gram, vin i untdelemn i va
yeti satura i nu vi voi mai face de ocara
printre pagani!
Puhoiul vriijmas de la miazii-
noapte Il voi departs, de la voi si-1 voi
goni spre un tinut meat i pustiu; ca-
pital va fi spre Marea de la Rasa rit,
iar coada lui spre Marea de la Apus ;
si se va ridica din el duhoare i miros de
starv va porni din el, pentru ca a siivarsit
lueruri peste masura
Nu te teme, tu tara, bucura-te
te veseleste, caci Domnul s'a preamarit
In faptele sale!
Nu va temeti niel voi, dobitoacele
campului, de vreine ce au inverzit pasu-
nile pustiei, caci pomii Bunt inciircati de
rodul lor: smochinul si vita de vie dau
la ivealá puterea lor.
Bucurati-va i voi, fil ai Sionului,
va desfatati intru Domnul Dumnezeul
vostru, caci el v'a dat pe invatatorul
dreptatii; i v'a trimis vlog de ploaie,
ploaie timpurie i tarzie, ca odinioari.
Si ariile se vor umplea de grail,
iar teascurile vor da peste, 61 scoale de
must si de untdelemn.
Si va voi da ani de belsug in local
anilor in care au mancat lacustele, for-
focarii, carabusii i gazele, adicá oastea
mea cea mare pe care am trimis-o impo-
triva voastra.
Si yeti manca din destul i va
yeti satura i yeti prosIavi numele Dom-
nului Dumnezeului vostru, care a facut
cu voi lucruri minunate. i norodul rneu
nu va mai fi de °car& in veci de veci!
Atunci va yeti da seama ca eu
sunt in mijlocul lui Israil i eu Bunt
Domnul Durnnezeul vostru, s'a nu mai
este altul, iará norodul meu nu va mai
fi de ocara in veci i deapururi!
 IOIL, 3, 4
3.
Filgcicluinfa vrenturi/or //Li. Meeia.
Iarii dupit acestea, turna-voi din
Duhul meu peste tot trupul
fiicele voastre vor profeti, batránii vostri
vise vor visa, iar tinerii vostri vor ve-
dea vedenii.
Chiar i peste robi çi peste roabe
voi turna din Duhul meu,
Si voi face semne minunate In ce-
run i pe plimint: singe, foo i stälpi
de fum;
Soarele se va schimba in intuneric
si luna in sänge, inainte de venirea zilei
celei mari fA nainunate a Domnului.
Si oricine va cherna numele Dom-
nului se va mAntui, cAci in muntele
Sionului i in Ierusalim va fi, precum
a fdg&duit Domnul, mantuirea í dintre
cei scapati pe care Ii va cherna Domnul.
4.
Dumnezeu.
C&ci, iat, in zilele acelea i in vre-
mea acee,a, cand voi intoarce pe Inds,
si pe lerusalim din robie,
Atunci voi aduna toate popoarele
le voi pogori in valea lui Iosafat Efi ma voi
judeca acolo cu ele, pentru poporul meu
pentru mostenirea mea Israil, pe care
au imprästiat-o intre pEigani, i tara
mea pe care au impartit-o in
Cäci ei au aruncat sorti asupra po-
porului meu, au dat copilul pentru o
desfritnatä i fetele le-au vfindut pe vin
I-au baut.
Si voi ce aveti cu mine, Tirule
Sidoane, impreuna cu toate tinuturile
Filisteei? Oare voiti s va ritzbunati
impotriva mea? Daca voiti ea m& in-
tiirOtati, atunci lute° clip& v.& voi rits-
plati pentru fapta voastra,
Ca unii care ati luat aurul i argintul
meu i odoarele mele scumpe
dus in palatele voastre,
Iar pe fili lui Judo si pe fili leru-
salirnului i-ati vandut Grecilor, ca
duceti in surghiun din tara lor.
lath', eu Ii voi aduce din tinutul
unde i-ati vandut i voi intoarce isprava
voastrit in capul vostru,
870
www.dacoromanica.ro
Fiindch voi vinde pe fiii s't pe fiicele
voastre feciorilor lui Jude., iar& ei li vor
vinde Sabeerdlor, popor indepärtat foarte,
did asa a hotarit Domnul.
Vestiti cu strigare lucrul acesta pa-
gAnilor: a Pregatiti-va de rlizboi! In-
fl&carati vitejii! Toti bitrbatii buni de
lupta sä, se apropie si sit se infatiseze!
Faceti din britzdarele plugurilor
voastre sabii foi din secerile voastre !
Chiar i cel neputincios sit zia: s Bunt
viteaz!
Alergati In grabk voi toate po-
poarele dimprejur, i adunati-vii,! Acolo
coboara, Doamne, pe vitejii tai!
Sa porneasc& toat,e neamurile si
s& vinä in valea lui Iosafat, fiindca
acolo voi sedea la judeca,tit cu toate
popoarele din jur.
Puneti la secere, caci holda este
coaptii, veniti, pogoriti-va, cad teascul
este plin, azile dan dal* cad farade-
legea lor ajunsä, e la culme.
Multirni si iar multimi, in Vales
Judecátii! Cad aproape este ziva Dom-
nului, in Vales. Judeditii!
Soarele si luna se vor intuneca
stelele Ii vor pierde lumina lor.
Domnul racni-va din Sion si din
Ierusalim va slobozi tunetul situ, iar
p&mantul i cerurile se vor cutremura,
ci Domnul fi-va scapare pentru poporul
situ i adapost pentru fili lui Israil.
Atunci voi yeti cunoaste cá eu
aunt Domnul Dumnezeul vostru, care
saliislueste in Sien, in muntele cel Walt
al meu; Ierusalimul va fi loom dint,
Rix& strainii nu vor mai trece pe acolo.
Si in vremea, acee,a, muntii vor
pleura must si din coline va curge lapte
din toate plraiele din luda va izvori
apt, iarit din templul Domnului va iesi
un izvor care va uda valea Siam.
Egiptul va fi pustiit i Edomul
prefacut va fi in paragina, din pricina
silniciilor impotriva fiilor lui Judo, care
au varsat singe nevinovat In tara lor.
lar ludo va fi locuit in veci s3i
Ierusalimul in neam de nea,m.
Ritzbuna-voi stingele pe care nu
1-am fázbunat *in& acum! » i Domnul
va stil&slui in Sion.
 PROFETUL AMOS
1.
Proorocie despre popoarele vecine cu po-
porul ales :Filistenii, Edomiii si Amonirii.
Cuvintele lui Amos, unul dintre pa-
storii din Tecoa, pe care le-a auzit in
vedenie, despre Israil, in vremea lui Uzia,
regele Iudei, in vremea lui Ieroboam,
fiul lui Ioas, regele lui Israil, doi ani
mai nainte de cutremur.
Si a zis: o °and Domnul va racni
din Sion si din Ierusalim va slobozi
glasul sau, jalnice fi-vor pasunile pasto-
rilor i usca,t va fi piscul Carmelului! »
Asa zice Domnul: o Pentru trei pii,-
cate ale Damascului, ba pentru patru,
nu ma voi intoarce, fiindca, ei au treerat
Galaadul cu täväluei de fier.
Pentru aceasta voi trimite foc im-
potriva easel lui Hazael ca sit mistuiasca
palatele lui Ben-Hadad;
Si voi sfitrama zitvoarele Damas-.
cului i voi starpi pe locuitorii din valea
Aven si pe cel care tine in mini schip-
trul din Bet-Eden si norodul din Siria
va fi dus in robie la Chir 0, rosteste
Domnul.
Asa zice Domnul: Pentru trei pa-
cate ale Gazei, ba pentru patru, nu ma
voi intoaree, din pricing oâ locuitorii
ei au dus in robie mari tabere de robi,
ca sä, le dea in mana Edomului.
Pentru aceasta, foe voi arunca in
zidurile Gazei ca sa mistuiascii palatele ei.
Starpi-voi pe locuitorii din Asdod
si din Ascalon i pe eel ce Vine in man&
schiptrul ; i voi intoarce spre Ecron
mana mea j râmáia Filistenilor va
pieri », rosteste Domnul Dumnezeu.
Si iati ce mai zice Domnul: «Pentru
trei picate ale Tirului, ba chiar pentru
patru, nu mil, voi intoarce, din pricing
ca tabere intregi de robi au fost date in
mana Edomului si nu si-au mai adus
aminte de legamantul cel dintre frati.
De aceea voi arunca foe in zidu-
rile ca sä mistuiasca palatele lui
Asa zice Domnul: s Pentru trei
plicate ale Edomului, ba chiar pentru
patru, nu ma voi intoarce, din pricini
871
www.dacoromanica.ro
c5, el a urmärit ou sabia pe fratele sau
si-a Inäbuit indurarea i urgia lui a
dainuit necont,enit i a pästrat furia lui
pina la urma.
Pentru aceasta arunca-voi foe in
Teman, ca sä, mistuiasca palatele cele
din Bosra!*
A.sa zice Domnul: Pentru trei
picate ale Amonitilor, ha chiar pentru
patru, nu mâ voi intoarce, cad ei au
spintecat femeile insarcinate din Galaad,
ca sa-si lárgeasca tara lor.
Pentru aceasta, voi pune foc in
zidurile Rabei, ca ea mistuiasci palatele
ei in urletele zilei de batalie, in ples-
netele zilei de furtuna.
Si regele lor va merge in robie,
el i cu voevozii lui ! rosteste Domnul.
2.
Proorocie tmpotriva Moabifilor. Binef a-
cerile lui Dumnezeu pentru Israil
luda. Pedepsirea lor.
Asa gräieste Domnul: « Pentru trei
pacate ale Moabului, ha chiar pentru
patru, nu mä, voi intoarce, din pricing
câ el a ars oasele regelui Edomului liana
le-a facut var.
De ace,ea, voi pune foe in Moab,
ea si mistuiascit palatele cele din Che-
riot. Si Moabul se va sfarsi in larma,
In tipete i in sunetul trambitei.
Si pe judecatori li voi starpi din mij-
locul lui si pe toti voevozii ii voi omori
o data cu el s, rosteste Domnul.
A.sa zice Domnul: Pentru trei
cate ale lui luda, ba chiar pentru patru,
nu mä voi intoarce, din pricina cit ei
au zvarlit legea Domnului i au neso-
cotit randuirile lui si au raticit um-
bland dup.& idolii lor mincinosi, dup.&
care si pärintii lor umblasera.
Pentru aceasta. voi arunca foc in
luda ca sä mistuia,sca palatele cele din
Ierusalim ! »
Asa zice Domnul: o Pentru troj pa-
cate ale lui Israil, ba chiar i pentru
patru, nu ma voi intoarce, fiindca au
vandut pe cel drept pe argint si pe
cel sarao pe o pereche de inciltäminte.

Ei calcä, in pulbere, la r5,sptintia
drumurilor, pe cei nevoiagi 10.1 calea celor
obijduiti o cotes°. Feciorul dimpreunä
cu tat:al sgu se due la aceea,gi roabg,
ca sä panggreascä numele meu eel sfânt.
Pe vegmintele luate zâlog ei se to-
Fines° pe längä, once jertfelnic i vinul
celor globiti Il beau in templul Dum-
nezeului lor.
Ci eu am nimicit de dina intea voasträ,
pe Amoriti, care erau oameni inalti la
stat cat cedrii i falnici ca stejarii, ni-
micind sus rodul lor i dedesubt ris-
dacina lor!
Tot eu v'am scos din tara Egip-
tului i patruzeci de am v'am dus prin
pustie, ca sä, cuceriti tara Amoritilor.
Eu am agezat prooroci dintre fe-
ciorii vogtri i nazorei dintre tinerii vo-
:Ad ! Oare nu este a,ga, fil ai lui Israil ? #
intreabg Donanul.
« Dar voi ati dat nazoreilor sä boa
vin, iar proorocilor poruncit
zis: « Nu proorociti !
Pentru aceastä pricing voi chitin&
pä,mantul sub voi, cum se elating un
car incärcat cu snopi.
Col iute de picior nu va putea 85,
fugä cel puternic nu se va putea folosi
de puterea sa gi cel viteaz nu va scápa
cu viat4;
Arcagul nu va putea sstin& piept,
cel sprinten la picior nu va scâpa, iar
cillaretul nu va putea sg se izlativeasc5,!
lar cel mai indrianet dintre cei
viteji va fugi gol in ziva ammo, I,
stegte Domnul.
3.
Fdratdelegile i pedepsirea lui larail.
Ascultati cuvintul acesta pe care
Domnul il graiegte catre voi, fil ai lui
Israil, i catre tot neamul pe care 1-am
scos din tara Egiptului, i iatg cuvantul:
0 Numai pe voi v'am cunoscut din-
tre toate neamurile pämäntului, pentru
aceasta vg, voi pedepsi pe voi pentru
toate fgadelegile voastre!*
Oare pot merge doi laolaltä,
BA, se fi inteles?
Oare urlg leul in piidure fgrä sä fi
prins prada ? Oare sloboade puiul de leu
www.dacoromanica.ro
AMOS, 3, 4
glasul säu, din vizuing, firg sg fi in-
hatat ceva ?
Cade, oare, pasärea in lat fiirä, sä
fi fost momealii ? i se ja oare latul de
pe pämänt fära. di, se fi prins ceva in el?
Ori sung trb,mbita in cetate fruit
ca poporul sg nu se späimânte? Ori
se intimplä vre-o nenorocire in cetate
fä,rà srt, fi fost de In Domnul?
Nu! Fiinda Domnul nimio nu face,
fgrä sä descopere taina sa proorocilor,
slujitorii lui !
Daca. leul rgcneste, cine nu se va
spiiiminta ? Dad. Domnul griiiegte, cine
nu va prooroci ?
Strigati de pe palatele din Asiria
si de pe palatele din tara Egiptului
ziceti: Adunati-vii, pe muntele Samariei
vedeti fazmirita cea mare din mijlocul
ei si asuprhile dirdäuntrul ei !
Ei nu gtiu sa. meargg dupg pravilita,
zice Domnul, ci strang comori
de nedreptate fo'i de jgcmiinealii, in palatele
lor. *
Pentru aceasta, aga grgiegte Domnul
Dunanezeu: e Vrii,jmalAil va impresura
tara si va infränge puterea ta, FA pa-
latele tale vor fi jefuite
Aga griiegte Domnul: Precum cio-
banul scoate din gura leului o pereche
de picioare sau un varf de ureche, ago,
vor sciipa ii Israilitii care locuesc in Sa-
maria gi «tau tolaniti in coltul divanului
gi pe sofale asternute cu scoarte s.
« Ascultati gi märturisii impotriva
ro- casei lui Iacob s, rostegte Domnul Dum-
nezeu, Dumnezeul Savaot.
((In ziva in care voi pedepsi fgrä-
delegile lui Israil, pedepsi-voi gi altarul
din Betel, si coarnele altarului vor fi
täiate si vor cädea la pämänt.
i voi diirâma palatele de iarng
casele de varg, precum i palatele de
fide vor fi pustiite, gi case multe nu vor
mai fi !* rostegte Donanul.
4.
Cu toate pedepsele pe care Dumnezeu
le-a trimis peste Israi/, tot nu se poofteis.
Puatiirea a'a intina pretutindeni, dar
/sraii ramtine n,epiíseitor.
1. Ascultati cuväntul acesta, voi vaci
din Basan, care stati pe muntele Sa-
872
 AMOS, 5
mariei, voi care asupriti pe coi slabi
obijduiti pe cei sarmani, voi care grititi
catre barbatii vostri: Dati sit bem !*
Juratu-s'a Domnul intru sfintenia
sa: Iatä vin zile peste voi, cand yeti fi
ridicate Cu cangea i ce va ramfinea
dintre voi, Cu cinghelul pescaresc,
Si yeti iesi prin sparturile zidurilor,
una cate una, 0 yeti arunca pe Hadad-
Rimon », rosteste Domnul.
« Duceti-va la Betel 0 faceti-va de
cap la Ghilgal: inmultiti fariidelegile !
In fiecare dimineata, aduceti jertfele
voastre i, la trei-trei zile, zeciuielile
voastre;
Aduceti prinoase de mu1tamit5 din
paine dospitä, fit strigati si se auda
dup5, prinoasele cele de bunii voie, caci
asa va, place fil ai lui Israil s,
rosteste Domnul Dumnezeu!
you'd%'
« De aceea i eu v'am läsat ca dintii
curati in toate cetatile voastre i cu lips5,
de paine in toate salasele voastre, dar
tot nu v'ati pocait », rosteste Domnul.
Lipsitu-v'am de ploaie ca troj luni
mai nainte de seceris ; 0 peste o cetate
am trimis ploaie, iar peste alta nu; un
ogor a avut parte de ploaie, iar altul,
care n'a avut parte de ploaie, s'a uscat.
Afja incrit porneau doua-trei cetati
catre o altii cetate ca sa bea spa, dar
nu se saturau! i voi tot nu v'ati in-
tors cu pocaintii la mine », rosteste
Domnul.
# V'am bittut cu rugin5, i ca malurii;
pustiit-am gradinile i podgoriile vos,-.
stre ; smochinii i maslinii vostri fost-au
präpa,diti de forfocari. Dar voi nu v'ati
intors Cu pocitinta la mine », rosteste
Domnul.
« Trimis-am peste voi ciumii, la fel
eu cea din Egipt; Cu sabie am ucis
pe feciorii vostri, v'am lisat pagubasi
de caii vostri 0, intru urgia mea, 0
duhoarea ta,berilor voastre am ridicat-o
In narile voastre. Dar tot nu v'ati po-
cait », rosteste Domnul.
«Si v'am pustiit cum a pustiit Dam-
nezeu Sodoma i Gomora i ati ajuns
ca un tiiciune scos din foc. Dar tot nu
v'ati poc5,it », rosteste Domnul.
Drept aceea, iath, ce-ti voi face,
Israile, i ca deadinsul îi voi face
873
www.dacoromanica.ro
aceasta! G5,teste-te 85, dai ochii ca Dum-
nezeul tau, Israile ! »
Caci iata el este cel ce a creat
muntii si a intocmit vantul i oamenilor
le descopere care este gandul sau; el a
facut zorile fji intunericul, i calca peste
Snaltimile p5,mantului, Domnul Dum-
nezeu Savaot este numele lui !
5.
Din pricincl cd ',grail nu se indreapa cu
pocclintil spre Domnul, el fi vete* di va
/i luat in robie. Zina Domnului cea in-
fricoptii.
Ascultati acest cuvant, acest °Ante°
de jale, pe care eu 11 incep pentru voi,
cei din neamul lui Israil:
Cazut-a, ca sä nu se mai scoale,
fecioara lui Israil; trantitii zace la pli-
inânt i nimeni nu o ridica!
Cad asa gritieste Domnul Dumnezeu
catre casa lui Israil: Cetatea care scotea
o mie de oameni la luptii va riimanea
ca o suta, i cea care scotea o sutii va
rarnánea cu zeee 5.
Cad asa griiieste Domnul catre casa
lui Israil:
« Cautati-mi 0 yeti fi vii ! Nu um-
blati dupa Betel, nu va duceti la Ghil-
gal 0 nu treceti pe lang5, Beerseba,
caci Ghilgalul va fi dus in robie 0 Be-
telul va fi spulberat;
Ci cautati pe Domnul ea sa fiti
vii, ca nu cumva sä dea flacarilor casa
lui Iosif, ca ea arza de istov i nimeni
sa n'o poatil stinge din cei care locuesc
In Betel.
Acestia prefac judecata in pelin
doboara dreptatea la piimant.
C5,utati pe cel ce a gout Pleiadele
Orionul, pe cel ce preface bezna noptii
In dimineata, i intunecii ziva 0 o face
iarasi noapte, pe cel ce chiam5, apa
si o varsa peste fata pamantului, Dom-
nul este numele lui!
El care aduce pripädtil peste eel
puternic, asa bleat paragina se intinde
peste cetatea ces. intarita.
Ei urasc pe cei ce musträ, in
poarta cetatii, 0 de cel ce gräieste intru
dreptate se scarbesc.
Drept aceea, fiindc5, voi calcati
In picioare pe cel sarman i luati de la
 AMOS, 6
el gloaba pe gram, Cu toate ca ati zidit
case de piatra cioplitit, insii nu le veti
locui, i desi ati sadit vita de bun soi,
nu veti bea din vinul ei,
Fiindca stiu ea multe sunt farii-
delegile voastre i grozave sunt pacatele
voastre, ca unii care asupriti pe cel drept
luati mitä stoarceti pe cei saraci,
'r
la portile cetatii!
Ci in vremea aceea omul cel in-
telept va tacea, cad vrerne rea este.
Cautati binele si nu raul, ca Ba fiti
vii, i ass, Domnul Dumnezeu Savaot
va fi cu voi, precum spuneti ca este.
Uriti raul i iubiti binele i dati
hotariri drepte la poarta cetatii, poate
ca Domnul Durnnezeu Savaot se va in-
dura de r5,masita lui Iosif.
Pentru aceasta asa rosteste Dom-
nul Dumnezeu Savaot Atottiitorul: *In
toate piet le planset va fi si pe toate
ulitele se vor tângui: vai! vai! Plu-
garul va fi chemat la jale i la bocet
In rand cu bocitoarele.
Si in toate viile va fi jalanie,
când eu voi trece prin mijlocul titu »,
zice Domnul.
Vai de cei ce doresc ziva Domnului !
Ce se va intâmpla cu voi! Ziva Dom-
nului fi-va zi de intuneric si nu de
lumina!
Cum ar fi cu unul care fugo din
fata leului i da peste un urs i, add-
postindu-se in cas5, i rezimandu-se cu
mina de perete, il muse& un sarpe!
Negresit ! Ziva Domnului va fi zi
de intuneric i nu de lumina, zi de bezna
si nu de striilucire!
Urit-am, scarbit-am praznuirile
voastre si nu simt nici o placer() pentru
aduniirile voastre in templu.
Cand imi yeti aduce arden i de tot
prinoase, nu le voi binevoi si la jert-
fele cele graze de pace ale voastre nu
voi privi.
Departeaza de mine zgomotul can-
tecelor tale, fiindca nu vreau sit ascult
sunetul harfelor tale !
Ci judecata sa curga ca apa
dreptatea ca un pârau navalnic !
Voi, neam al lui Israil, adusu-mi-ati,
oare, jertfe i prinoase, in pustie, vreme
de patruzeci de ani?
874
www.dacoromanica.ro
Ci ati dus in area pe Sacut, re-
gele vostru, i steaua dumnezeului vostru,
Chevan, idolii vostri pe care vi i-ati
fáurit.
De aceea eu vâ voi duce robi
dincolo de Damasc o, rosteste Domnul
al ciirui nume este Dumnezeu Savaot.
6.
Viata destretbeilatei a celor bogati. Ei vor
fi du.pi in robie i in urma lor totul va
ajunge paragincl.
Vai vouâ, celor fara de grijit din
Sion si tihniti in muntele Samariei, vai
boierilor celui dintai popor la care
vine neamul lui Israil sa ceara sfat!
Indreptati-va spre Caine i vedeti,
duceti-vii, de acolo la Hamatul-cel-Mare
apoi, in Gatul Filisteei.
Sunt ele, oare, mai bune decal impii-
ratiile acestea, sau tara lor mai mare
decht tinutul vostru?
Voi credeti di e departe ziva ne-
norocirii i totusi aduceti inspre voi sta-
pitnirea silniciei.
Tata c5, ei stau tolifiniti pe divanuri
de fide i se rasfatä pe sofalele Ion,
maninca miei din turma i vitei pusi
la ingräsat in iesle.
Zburda in cantece de had& i toc-
mai ca David nascoceso instrumente mu-
zicale ;
Beau vin din amfore si din fruntea
untdelemnului isi fa,c mirezme de uns,
dar nu le pasa claw de priibusirea casei
lui Iosif !
Pentru aceasta 85, fie dusi in robie
In finntea robilor i nechezatul arma-
sarilor din Efraim va conteni.
Juratu-s'a Domnul pe sine insusi
rosteste Domnul Dumnezeu Savaot.
*Urgisesc trufia lui Iacob i uritsc palatele
lui! Pentru aceea, voi da in mina al-
tuia cetatea dimpreuna cu tot ceea ce
este inteinsa.
Si se va intfimpla ca. daca vor
manes, zece oameni intr'o singura cas5,,
vor muri!
Si vor rämlinea numai cktiva din
cei din neamul lui, ca sii, Beata& oasele
din casa si dacit unul va intreba pe ce]
care este in cel mai din fund colt al casei;
 AMOS, 7, 8
« Mai este cu tine cineva ?
va riíspunde: a Nu! * i cel dinthi Ii va
zice: Tacere Caci nu trebue sä fie po-
menit Domnul.
Cäci, iat5 Domnul va porunci
va lovi casa ces mare cu paraginti
casa cea micä cu critpäturi.
Oare pot caii sä alerge pe stAnc5,4
Sau poti sä ari cu boü fata m5,rii? Ci
voi prefaceti judecata in venin i rodul
dreptätii in pelin,
Voi vä veseliti pentru Lodebar
ziceti: Oare n'am cucerit, prin puterea
noastr5 Carnaim ? o
Ci sä titi voi ea eu voi ridica
impotriva voasträ, coi din casa lui
Israil zice Domnul Duranezeu Sa-
vaot, a un popor care v5, va asupri
de la intrarea Hamatuiui, pan& la rttul
Araba. o
7.
Pedepse straimice: prapoldul läcustelor.
Amaria, preotul lui Ieroboam, vesteste pe
rege despre proorocia lui Amos,
lag ce vedenie mi-a arfitat Domnul
Dumnezeu: Iat5., el infiripa un atol de
lamiste, la datul otavei,otava care creste
chipa cositul cuvenit regelui.
Si dupä ce au sarsit de mancat
iarba de pe plimânt, am zis: Doamne
Dumnezeule, fie-ti infla! Cum va putea
indura aceasta Iacob, atad este atilt
de mio ?*
Si s'a milostivit Domnul pentru
aceste vorbe si a zis: a Nu se va mai
intampla!
Apoi Domnul Dumnezeu mi-a des-
coperit o alt5. vedenie. Jatá câ Domnul
cherna focul s5, faca judecatä; el rnistui
adtmcul cel maro i prOpOdi i parte din
piimant.
Atunci am zis: a Doamne Dum-
nezeule, opreste-te ! Cum va indura Ia-
cob, and este atta de mic ?o
Si s'a milostivit Domnul i acum,
si a zis: a Nici acea,sta nu se va intOmpla!
Si iartisi mi-a ariitat o vedenie:
iatä câ Domnul stätea l'ing5, un zid
drept, de sus si pana jos, iar in mana
lui aves o cumptinâ cu plumb la vtirf.
Si a zis Domnul catre mine: a Ce
vezi tu, Amos ? * i am zis: a O cum-
www.dacoromanica.ro
875
pilni de zidar ! Si mi-a dispuns Dom-
nul: a Iatä, eu voi pune cumplina cea
dreaptà, in mijlocul poporului meu Ja-
rail si de aici incolo nu-1 voi mai ierta.
Intiltimile lui Isaac vor fi nimicite
templele pägâne ale lui Lsrail vor fi
dibramate, iar impotriva casei lui Iero-
boam mä voi scula ca sabia. *
Atunci a trimis Amatia, preotul
cel din Betel, eitre Ieroboam, regele lui
Israil, vorba: a Amos unelteste impotriva
ta, chiar in casa lui Israil ! i locuitorii
Virii nu mai pot indura cuvintele luir
Cilei iatä ce gritieste Amos: a De
sabie va muri Ieroboam ii Tarad va fi dus
In robie, de pe pämttntul lui !
Si a zis Amatia lui Amos: a Proo-
rocule, scoa15. /3.1 fugi in tara lui Iuda
si acolo mänOnc5, pline si acolo proo-
roceste !
Dar in Betel sä nu mai proorocesti,
clici este templul regelui i al st5,ptbnirii ! o
Si a ráspuns Amos i a zis lui
Amatia: a Eu nu sunt prooroc i nici
ucenic de prooroc, ci sunt cioban i cul-
tivator de sicomoro;
Si de la turna& m'a luat Domnul
si mi-a zis: a Du-te i prooroceste im-
potriva poporului meu Israil
Si acuma ascult5, cuvantul Dom-
nului, tu care zici: a Nu se cade sä
proorocesti impotriva lui Israil i sil, nu
propoveduesti impotriva casei lui Isaac !*
Pentru aceasta asa grä,ieste Dona-
nul: a Femeia ta va fi desfrfinatä in
cetate i fiji i fiicele tale vor ciidea
In ascutisul stibiei; plimántul tan va fi
másurat cu funia, tu vei muri in pit-
mânt spurcat, iar Israil va fi dus in
robie din tara lui
8.
Vedenia lui Amos: coma cu roade coapte.
Cumplita pedeapsd a lui Dumnezeu pentru
fdrädelegile poporului.
Si iatii ce mi-a descoperit Domnul
Dumnezeu! Se fácea un cos cu ronde
coapte.
Si mi-a zis: e Ce vezi tu, Amos ?
Si eu am ráspuns: a Un coI cu roade
coapte ». Si a gritit Domnul catre mine:
Venit-a sftirsitul poporului mea Israil,
fiindcä nu-1 voi mai ierta!
 AMOS, 9
Si in ziva aceea eantecele din pa-
late se vor preface in urlete », zice
Domnul Dumnezeu. slloiturile fi-vor
farii de numb's; oriunde se vor arunca,
fi-va acere! »
Ascultati acestea, voi care cifleati
In picioare pe cei sarmani i asupriti
pe cei obijduiti,
Zicand: Ca,nd va trece luna noua,
ca s vindem gritul? i Sambata, ca sa,
deschidem jitnita, sä micaoram efa,
maxim siclul i sa punem in loe cântare
stambe ?
SA. cumpiiriim pe prat de argint
pe cei nevoiaai i pe eei siirmani pentru
o pereche de inctiltarainte, sä vindem
codina de grail? a
Juratu-s'a Domnul impotriva tru-
fiei lui Iacob: Niciodata nu voi uita
faptele lor ! »
Pentru aeeasta, cu hotarire parna'n-
tul se va zbuciuma i toti locuitorii vor
fi cuprinai de jale ! El se va umfla ea
Nilul, in intregime ; se va involbura
va descreate, ca Nilul Egiptului !
o Iar In ziva aceea », zice Domnul
Duranezeu, voi face id apinä soarele
In miezul zilei i voi intuneca piimitntul
In ziva mare;
Preface-voi praznicele voastre in
jelire i toate cantecele voastre in tan-
guire ! Pe toate coapsele voi aaterne sao
pleauve vor fi toate capetele ! Voi
inteti jalania ea pentru cel unul naseut,
caro a murit, i sfitraitul va fi o zi de
desnrulejde !
Tatä vin zile s, zice Domnul
Dumnezeu, « in care voi trimite foa-
mete in taxi., nu foamete de *Line IA
nu sete de api, ci de auzit euviintul
Domnului.
Si vor rätäeì de la o mare pin&
la cealalta ai de la miazil-noapte la fet-
sárit EA vor cutreera cautand cuvantul
Domnului, dar nu 11 vor afla.
In vremea aceea, se vor usca de
sete fecioarele cele frumoase, cu tinerii
impreunii.
Ei, care se jurii pe picatul Sama-
riei i zic: Triiiascit Dumnezeul tau,
Dane, ai traiascgt Dumnezeul tau, Beer-
aebo vor cadea ai nu se vor mai
scula!*
876
www.dacoromanica.ro
9.
/wait nu va fi erufat. Alta vedenie: jert-
felnicul deirdmat. Israil va dus in robie,
dar nu va fi nimicit. Vremuri de fericire:
cetigile vor fi rezidite fi tog. vor &di
In
Vazut-am pe Domnul stand hinga
altar si a zis: 4 Loveate capiteliurile co-
lumnelor ca sä se cutremure pragurile
sfartima-le in capul tuturor! Iar pe
cei ce vor saps., cu sabia Ii voi ucide.
Nici un fugar nu va scapa cu fuga
nici unul din cei care ar sclipa nu-0 va
mantui viata!
Dacä se vor strecura in Seol, de
acolo mtina mea ii va apuca, ai de se
vor sui in cer, Ii voi da jo» de acolo ;
Dacii se vor piti pe vttrful Carme-
lului, ai acolo ii voi cauta EA Ii voi apuca ;
de se vor dosi de dinaintea ochilor mei
in fundul marii, da-voi porunci aar-
pelui srt-i mute.
Si de se vor duce in robie inaintea
vriijmaailor lor, ai acolo voi porunci
biei sa-i ucidii caci voi tine ochii
mei atintiti asupra lor spre nenorocire,
nu »pro fericire ! »
Domnul Dumnezeu Savaot se atinge
de p5,mánt, fo'i el se topete i toti lo-
cuitorii aunt cuprinai de jale;
intreg se umflii, ea Nilul i scade ca flu-
viul Egiptului.
El e eel ce zideate in ceruri foi-
aorul sria i temeliile boltilor sale le-a
pus pe pamitnt. El chiami apele
si le revarsa peste fata
Domnul este numele sii,u!
o Care nu sunteti voi, feciori ai lui
Israil, pentru mine, ea i Cuaitii? b
zice Domnul. o Care n'am scos eu pe
Israiliti din tara Eg,iptului, pe Filisteni
din Caftor ai pe Sirieni din Chir ?
la* ochii Domnului Dumnezeu pri-
vesc la regatul cel plicatos i eu 11 voi
nimici de pe fata pamAntului! Dar nu
voi pierde cu totul casa lui Iacob s,
zice Domnul.
oCaci, iata, voi da porunc5,0 vá voi
vantura, printre toate neamurile, pe voi
cei din neamul lui Israil, precum yin-
turi grtiul la ciur, ca nici o pietricicii,
nu cad& pe panalint.
 OBADIA
De sabie vor muri toti pacatosii
poporului meu, care zic: t Pritpadul nu
se va apropia de noi i nenorocirea nu
ne va lua pe neasteptate ! #
In ziva aceea, voi ridica cortul cel
citzut al lui David si voi drege sparturile
lui i daramaturile le voi ridica la loo, si-1
voi zidi ea in vremile cele de la inceput;
Ca astfel ei sä cucereascii, famasita
Edomului si pe celelalte popoare peste
care s'a chemat numele meu s, zice
Domnul, cel ce indeplineste acestea.
t lat.& vin zile *, zice Donmul,
PROFETUL OBADIA
Domnul pedepsefte Edomul. Pdgdnii nimi-
cesc Edomul din pricina dufmciniei impo-
triva lui Israil, fratele lui. Ziva Domnului
pentru top: pánii. Zi de pe leapsei pen-
tru Edom, zi de mtintuire pentru
Biruin(a lui luda: cuprinderea prilor pd-
Vine, nimicirea Edomului, lcirgirea hota -
relor, intoarcerea din roble fi intemeierea
unei impcircifii a Domnului.
Vedenia lui Obadia. Asa zice Dom-
nul Dumnezeu despre Edom: Auzit-am
o veste de la Domnul si un sol a fost
trimis cä,tre noroade: i Haidem, sit ne
sculä,m cu fázboi impotriva lui Edom ! s-
a Tads ca mic te voi face intre po-
poare i foarte dispretuit!
Trufia inimii tale te va amagi I
Fiindcit tu ai salas in vagitunile stan-
cilor i asezare pe varfuri, zici In inima
ta: Cine ma va dobori jos ?*
Chiar ciao& iti vei aseza salasul sus
ca vulturul i ti-ai face cuibul tau printre
stele, i de acolo te voi da jos s, zice
Domnul.
Oare furii nu te vor calca? Talhari,
In vreme de noapte 1... 0, cum te vor
pustii ! Fura-vor indeajuns ! Sau cand
vor veni la tine culegatorii? Putini
ciorchini de poamit-ti vor rasa!
Cum vor scotoci pe Esau si aprig
vor cerceta comorile sale ascunse!
Pii,na la hotar te vor duce toti sotii
tai; naval& vor da poste tine si te vor
infringe cei ce se vor imprieteni eu tine.
TovariLsii täj ij vor intinde curse sub
picioarele tale farä ca tu sit banuesti eeva I
877
www.dacoromanica.ro
t &And cel ce ara va ajunge din urma
pe cel ce secera i cel ce calcit strugurii
pe cel ce samiina. i muntii vor picura
must si toate dealurile se vor topi.
Si eu voi intoarce din robie pe cei
din poporul meu Israil, care vor zidi ceta-
tile cele diirâmate s't le vor locui, sadi-vor
vii i vor bea din vinul lor, vor intemeia
grädini si din rodurile lor vor manca.
Si-i voi räsiidi in tara lor
vor mai fi smulsi din tara pe care le-ani
dat-o in stäpanire #, zice Domnul Dum-
nezeul tau.
t In ziva aceea », zice Domnuf,
a voi pierde pe inteleptii Edomului i iscu-
sinta din muntele Esau!
Cumpatul vor pierde vitejii
Temane, ca sit fie micelitriti cu totii
cei din muntele lui Esau.
Din pricina silniciei impotriva fra-
tehti tau Iacob, vei fi acoperit de ru-
sine i vei fi nimicit in veae i deapururi !
In ziva cand tu stäteai de fata,
in ziva cand pitganii au prins ostirea
lui si cei streini patrundeau pe portile
lui, iar asupra Ierusalimului aruncau
sortii pieirii, si tu te-ai purtat ea unul
din ei !
Dar nu ti se euvenea tie sä te
bucuri de fratele tau in ziva nenoro-
cirii lui ! i nici sa te veselesti de
lui luda, in ziva pieirii lor ! i nici
fil cu gura mare in ziva stramtoritrii!
Si iar nu se cidea ta intri pe
poarta poporului meu in ziva necazului
lui, nici sa te bucuri de nenorocirea lui
in ziva de restriste, i nici sa intinzi mina
ta spre ostirea lui in ceasul priibusirii !
Nu se cadea sa stai la spartura
zidului sä ucizi fugarii lui i nici
pui mina pe cei ce scapaserit in ziva
de restriste !
Dar ziva Domnului este aproape
pentru toate popoarele. Precum ai facut,
asa ti se va face si tie, iar fapta, ta
fi-va rasplatitii!
Si fiindca i voi yeti bea din vinul
meu in muntele cel sfant al meu, tot
asa noroadele toate vor bea din vinul
 IONA, 1
meu; vor bea i vor sorbi i vor fi ca
pi cum niciodata n'ar fi fost!
Ci numai in muntele Sionului va
fi miintuire templu va fi. i Iacob
va stäpani moçiile lor.
i va fi neamul lui Iacob foc pi
neamul lui Iosif flacara, iar neamul lui
Esau va fi paie, pe care le va aprinde
pi le va mistui, nici unul din neamul lui
Esau nu va scapa, Linda, Domnul a grait.
*i vor cuprinde muntele lui Esau
In partea de la miaza zi tara Filistenilor
PR OFETUL IONA
1.
Dumnezeu trimite pe lona la Ninivc,
propoveduia.scd, dar el five din /ala lui
Dumnezeu la Tarpip. lona aruncat de co-
raieri in mare.
i a fost cuvantul Domnului ditre
lona, fiul lui i-a zis:
Scoa/a pi te du in cetatea cea
mare a Ninivei propoveduepte acolo,
caci faradelegile lor au ajuns liana in
fata mea!
i s'a sculat Iona sá fugh la Tarsi?
de dinaintea Domnului. i s'a pogorit
la Isla, uncle a gasit o corabie care
mergea la Tarsi§ platind pretul
latoriei s'a pogorit in ea, ca sa mearga
la Tarpik4, impreura cu toti cei de acolo,
el fugind din fata, Domnului.
Dar Domnul a pornit un vant na-
prasnic pe mare si o furtuna crancena
s'a starnit, apa incat corabia era gata
sa se sfarame.
Atunci s'au spaimantat corabierii
incepura fiecare sa strige catre dum-
nezeul lui pi aruncara in mare incarca-
tura corabiei, ca sa, se mai upureze. Dar
lona se pogorise in fundul corabiei
culdindu-se, adormise.
Atunci se apropie de el capitanul
corabiei zise: « Ce faci somnorosule?
Scoala-te striga catre dumnezeul tau,
poate ca el va aduce aminte de noi,
ca fib', nu pierim !*
i au zis unul catre altul: tHaidem
sA aruncam sorti, ca sa stim din pri-
cina cui a dat peste noi nenorocirea
878
www.dacoromanica.ro
In partea campoasii, vor lua in stii-
panire podipurile muntoase ale lui Efraim
campiile Samariei si Galaadul Ve-
niaminul.
i cei robiti care fao parte din
aceasta (*ire vor lua in stapanire Ca-
naanul pima, la Sarepta, coi robiti
din Ierusalim, care sunt in Sardes, vor
stäpani cetatile cele de la miaza-zi.
i biruitorii se vor sui in mun-
tale Sionului ca sa judece muntele lui
Esau. Iar imparatia a Domnului va fi!»
aceasta! ei au aruncat sorti, sortul
a cazut pe Iona.
*i I-au intrebat pe el: 4 Spune-ne
nouli: din pricina cui a dat nenorocire,a
aceasta peste noi ? Care este indeletni-
cirea ta, de mide pi din ce tara vii
si din ce popor epti ? »
Atunci el le-a nispuns: 4 Sunt evreu
qi niA inchin Domnului Dumnezetzhii ce-
rului, cel ce a facut marea pi uscatul s.
lar toti oamenii s'au temut cu
hid', mare pi i-au zis lui: Pentru ce
ai sa vb,rsit una ca aceasta? Cad ptiau
cA el e fugar din fata lui Dumnezeu,
fiindca apucase sa le-o spuna.
Atunci i-au zis lui: s Ce sa-ti
facem ca marea di ni se domoleasca? *
Cad marea era din ce in ce mai vije-
Ci el a raspuns: Luati-mit, 0 ma
aruncati in mare pi ea se va potoli ;
ptiu bine ca, din pricina mea s'a pornit
peste voi aceasta vifornita! *
i marinarii se luptau sA indrep-
teze corabia inspre tarm, dar nu biruiau,
caci marea era furioasa impotriva lor.
Atunci au strigat catre Domnul
si au zis: s 0, Doamne, nu ne lasa
pierim din pricina acestui om pi nu ne
impovara pe noi cu Gauge nevinovat ! Cad
tu, Doamne, precum ai voit, ai facut!*
Deci 1-au luat pe Iona pi 1-au
aruncat in nnare pi s'a potolit urgia
ei.
i oamenii s'au temut cu teama
mare de Domnul adus-au jertfa lui
Dumnezeu juruinte i-au
 IONA, 2, 3, 4
2.
lona in päntecele unui peste urias. Rugei-
ciunea lui &are Domnul. Pestele U aruncei
pe uscat.
Atunci Dumnezeu dildu porunca
unui peste mare sa inghiti pe lona. i a
stat lona in pantecele pestelui troj zile
si trei nopti.
i s'a rugat lona, din pttntecele
pestelui, catre Domnul Duranezeul lui,
si a zis:
e Strigat-am catre Doranul intru
stramtorarea mea, i el mi-a ritspuns ; din
pantecele *colului am strigat, si tu ai
auzit glasul meu!
Tu m'ai aruncat in adanc, in mima
m5,rii, i puhoiul m'a inconjurat; toate
valurile i talazurile tale au trecut peste
mine.
i gândeam: Artmcat sunt de di-
naintes, ochilor tai! Cum voi mai vedea
inca o data templul cel sfant al tau?
Apele m'au covarsit, gata
innece, adtincul m'a impresurat, iarba
márii s'a incolacit in jurul capului
meu.
Ma pogorisem pang la temeliile
muntilor, zavoarele p5,mantului ma, inchi-
sesera pe veci ! Dar tu ai scos din stri-
caciune viata mea, Doamne Dumnezeul
meu!
Cand se sfarsea in mine duhul meu,
de Domnul mi-am adus aminte, i la
tine a ajuns rugaciunea, mea, in templul
tau cel sfant !
Cei ce slujeso idolilor deserti dis-.
pretueso pronia ta;
Dar eu iti voi aduce tie jertfä de
multämita i toate faggduintele mele
Je voi implini, citci mantuirea vine de la
Domnul ! *
Atunci Domnul porunci pestelui,
pestele varsä pe lona pe uscat.
3.
Domnul U trimite din nou sä propove-
duiasal in Ninive i srl resteascci pieirea
Niniritenii se pocäesc ji Dumnezeu
nu prclpädeste cefalea.
1. i a fost cuvantul Dornnului cittre
lona de a doua oari zi,se:
www.dacoromanica.ro
879
u Scoala i porneste catre cetatea
cea mare a Ninivei, i propovedueste
acolo vestea pe care ti-am poruncit-o!*
i s'a sculat lona si a men; in Ninive
dupä porunca Domnului. i Ninive era
cetate mare inaintea lui Dunmezeu, s'o
strabati in trei zile de umblet.
i lona a patruns in cetate cale de
o zi tsi a inceput ea propoveduiasca
sä zica: e Mai sunt patruzeci de zile,
Ninive va fi pierdutä
Atunci Ninivitenii au crezut in
Dumnezeu, au tinut post si s'au imbracat
in sac, de la cei mai mari i pan& la cei
mai mici.
i a ajuns ve,stea pana la impäratul
Ninivei. Acesta s'a sculat din jetul salt,
lepädat vesmantul sau cel scump,
s'a acoperit cu sac si s'a culcat in cenusa.
Apoi, din partea imparatului si a
dregatorilor säi, crainicii au strigat F,4i au
rostit: e Oamenii ca i dobitoacele, vitele
mari ca i cele mici sä nu manance nimio,
sä nu pasea i nici apit sä nu bea;
lar oamenii sa se imbrace cu sac
dare Dumnezeu sä strige din toata
puterea, i fiecare cu pocainta ea se
intoarca din calen lui cea, rea i mainile
lui sâ nu mai sävärsescii fapte silnice.
Cine stie! Ponte ca Domnul iaräsi
se va Indura si va opri in loo iutimea
maniei lui, ca sit nu mai pierim!
Çi Dumnezeu a vazut faptele lor
cele de pocainta, ea: s'au intors din caile
lor cele rele, s't Domnului i-a parut räu
de präpadul care zisese c5-1 va slobozi
peste ei, si nu 1-a mai slobozit.
4.
Profetul lona. aprins de mänie, jiindc,c1
Dumnezeu n,'a prcipdclit celatea, s'a asezat
vadcl ce se va in-
la rdsäritul cetcifii
tämpla Cu ea. Dumnezeu Ii dá prilej scl se
incredinfeze cä in urma pocclintei, el a
crufat cetalea.
Atunci lona se scarbi grozav i se
aprinse de manie.
i se rug& de Domnul i zise: * 0,
Doamne, iatit tocmai ceea ce cugeta,m eu,
cánd eram in tara mea! Pentru aceasta
eu am vrut sa fug in Tarsis, caci tiam
ca tu e.sti Dumnezeu indurat si milostiv,
 MIHEIA, 1
indelung rabdator i mult milosard
!ti pare räu de farädelegi.
i acum, Doamne, ia-mi sufletul
meu, caei este mai bine a mor decat sa
traiese!*
i a zis Domnul: « Este bine, din
partea ta, a te intarati asa? o
Atunci lona a iesit din cetate i s'a
asezat la distiritul ei, i si-a facut o coliba
si a stat sub ea la umbra, ea sá vadä ce
se va intampla cu cetatea.
i Donanul Duranezeu a gatit un
vrej eare s'a ridicat deasupra capului
lui lona, ea sa-i tina umbra i sa-i mai
potoleascä mânia. i s'a bucurat Iona
eu bucurie mare pentru vrej.
Dar Dumnezeu, a doua zi, la re-
viksatul zorilor, a poruncit unui vierme
sa reteze vrejul, iar el s'a uscat.
i la räsaritul soarelui a pornit
PROFETUL MIHEIA
1.
Dumnezeu iese la judecalci. Nimicirea
Samariei. luda va fi pedepsit.
Cuvantul Domnului, care a fost
catre Miheia Morastitul, in zilele dom-
niei lui Iotam, Ahaz i Iezechia, regii
Iudei, aaandu-i in vedenie cele ce se
vor intampla cu Samaria si cu Ierusa-
limul.
Aseultati, voi neamuri toate. Ia
aminte, pämantule, cu toate cate le
cuprinzi! Caei Domnul Dumnezeu va fi
martor impotriva voasträ, Donmul din
templul cel stant al sau!
°bici, iata, Domnul iese din locasul
lui, se pogoara i paseste peste ing4i-
mile pamántului;
Muntii se topesc sub pasii sal si
viiile crapti precum se topete ceara de
fata focului, precum apele se prabusesc
devale, pe povarnis.
Toate aceastea din pricina tira-
delegii lui Iacob i a pacatului casei
Judo! Care este firiidelegea lui Tacob ?
Oare nu este Samaria ? i eare sunt pa-
catele lui Judo? Oare nu Terusali-
mul?
880
www.dacoromanica.ro
Dumnezeu un vânt arzator de la rasarit
soarele a dogorit capul lui Iona, inda
el se prapädea de caldudo,. rugat
moartea zicand: « Mai bine este sil mor
decat sä trajese!
i a gait Domnul catre Iona:
Fost-a oare cu cale sä te superi din
pricina vrejului? el a dispung: a Cu
cale a fost sá ma supar pana la
moarte!
i a zis Domnul: Tie pasat
de un vrej pentru care nu te-ai tracia
çi nici nu 1-ai crescut, care s'a ivit inteo
noapte i intealta a pierit!
Dar mie cum nu era sa-mi pese
de cetate,a ceo mare a Ninivei, unde sunt
mai bine de o sua doutizeei de mii de
carnet* care nu stiu nici care le este
dreapta, nici care le este nango., cum
atat de multe dobitoace ?
4 Pentru aceasta voi preface Samaria
inteun camp de mormane de piatra
siliste pentru podgorii. Voi rosto-
goli devale salpa ei i temeliile ei le
voi dezveli.
Toate chipurile ei cele cioplite vor
fi stä,ramate, tooth bogatia adunaa din
desfranare va fi arsä in foc i toate intru-
chiparile ei idolesti le voi pustii, caci din
plata de desfanatä, au fost adunate si
in plata de desfranatä, a se prefaa!
Din aceasta priciná trebue s'a ma
tanguese i sä ma je/ese, sá urablu cu
picioarele goale i dezbracat, sá urlu ea
sa,caliii a scot tipete ca strutii;
Caei prapiidul de la Domnul este
fädt, de leac; ajuns-a pana, la luda, pa-
truns-a pana la poarta norodului meu,
pana la Ierusalim.
In gradinile din Ghilo nu sältati
de bueurie, in podgoriile din Bet-Ofra
nu vä, divaliti in pulbere!
Vuetul cornului suda* pentru voi,
locuitori din Salir ! i din cetatea lor
nu ies cei din Taanan. Jalanie se aude in
Bet-Haet,e1, caci ve# fi lipsiti de sprijin.
Locuitorii cei din Marot cum sä
nadajduiascé, ei ci le va fi bine, de vreme
 MIHEIA, 2, 3
ce nenorocirea de la Domnul s'a pogorit
la portile Ierusalimului !
Inhamati la car telegarii cei iuti,
voi locuitori ai Lachisului! Tu ai fost
ineeputul päcatului fiicei Sionului, caci
In tine s'a aflat izvorul pentru farade-
legile lui Israil.
Si tie, Moreset-Gat îji vor fi da-
ruite daruri de despartenie. Locuitorii
Aczibului sunt ca un pirau inselittor
pentru regele lui Israil 1
Oare yeti mai avea voi cine sti
vä mosteneascá, locuitori ai Maresei?
Stinsu-s'a slava lui Israil!
Taie-ti cositele i rade-te de dure-
rea copiilor tai dragi; fa-ti plesuvia mare
ea de vultur plesuv, caci ei au fost dusi
in robie, departe de tine!
2.
Ameninfarea c,elor bogati i puternici,
precum si celor ce se Empotrivesc prolefilor.
1. Vai de cei ce fac planuri silnice In
asternuturile lor FA nascocesc rautati,
ea sa le indeplineasca dis de-dimineatit,
dupd cum le eta in putero.
2. Ei poftesc tarini si le rapesc, ei
poftese case si pun Enana pe ele; ei
calca, silnic drepturile stapanului si ale
casei lui, ale staphnului si ale moste-
nirii lui.
3. Pentru aceasta asa zice Domnul:
o lata cà eu pun la cale impotriva acestui
neam un prapad, din care nu yeti mai
scoate grumajii vostri i nu yeti rnai
umbla Cu capul sus, caci va fi o vreme
cumplita.
4. In vremea aceea rosti-vor impo-
triva voastra o satird i citnta-vor un
cantee de jale, cu aceste vorbe s Precum
a grait Domnul, pieirea ne e intreaga!
El da in alte maini clironomia noastra!
El ia! De intors, nici vorba! Si imparte
filtre pagani ogoarele sträbune!
5. Pentru aceea, nu veti mai avea pe
nimeni care ea arunce fuina pentru
sortul sau in obstia Domnului.
6. « Nu va apucati de cuvantari! Cu
cuvantari sau faz& cuya:nazi, despre
aceste lucruri, rusinea nu se va departa!
7. Casa lui Iacob zice: o Oare Dum-
nezeu a pierdut ritbdarea ? i acestea
881
www.dacoromanica.ro
sunt chiar faptele sale ?... s Cuvintele mele
nu sunt ele, oare, cu ingaduintá pentru
cel ce umbla pe cala cea dreapta?
Ci voi, dusmanind norodul meu,
dati ajutor vrajmasului lui. In fata lui
Salmanasar, voi luati prazi de ritzboi
de la cei care merg cu nadejde in calea lor ;
Voi dati Mara pe femeile poporului
meu din caminul lor iubit, iar pruncilor
lor le luati pe veci slava mea!
Sculati-vii i plecati, caci aici nu
este loe de odihna1 Din pricina pánga-
ririi lui, avea-va parte de chinuri gro-
zave.
Daca ar veni cineva purtat de
duhul minciunii i ar porni sä vii, gra-
iasca, nascraconii i ar zice: « Propove-
dui-voi tie despre vin F,;i despre bautura
imbittatoare s acesta ar fi tocmai proo-
rocul acestui popor.
o Aduna-te-voi pe tine, Iacobe, in
intregime, aduna-voi laolaltä ceca ce a
mai ramas din Israil! fi voi strange ca
pe niste oi, in mame piimejdie, ca pe o
turma in dirdora unei izbeliti. Spai-
mantati, ei vor fugi departe de locul
praplidului!
Cel ce croieste cale este in fruntea
lor; ei îi croiesc cale fA intra pe poarta
ies, iar regele merge inainte i Domnul
in fruntea lor!
8.
Ameninteíri impotriva celor ce calcei legea,
jacmiinind pe cei seirmani. Nimicirea
Ierusalimului.
i iar am zis: o Ascultati acum,
voevozi ai lui Iacob i judecatori a casei
lui Israil: oare nu este datoria voastra,
ea cunoasteti dreptatea,
Voi care uriti binele i iubiti raul,
c,are jupuiti pielea de pe oameni
carnea de pe oasele lor?
Si dupa ce vor sfasia carnea obij-
duitilor poporului meu vor jupui
de piele i le vor sfaritma oasele si le
vor face bucatele, ca pe carnea din °ala
ca pe bucata din calo:Tare,
Atunci vor striga catre Domnul,
dar el nu-i va asculta, ci îi va ascunde
fata de catre ei, din pricina rautatii fap-
telor savarsite.
56
 IVIMBIA, 4
Tata ce zice Domnul impotriva proo-
rocilor care atacesc pe norodul Domnu-
lui, care atat cat au in ce sa-ai infigi
dintii strigii: o Pace ! *, iar impotriva
celor care nu le aruncit nimia in guri
propoveduesc razboi:
4 Pentru aceasta si aveti parte de
noapte in loo de vedenie ai de bezna in
loo de proorocire Soarele s apuna
peste prooroci i ziva si se prefacti in
intunerio,
De ruaine s riimana, vizEttorii
prevestitorii sii fie de °cara i tqi
acopere barba, d'id ei nu vor avea
raspuns de la Domnul!*
Ci eu sunt plin de putere, prin
Duhul lui Dumnezeu, plin de judecati
ai de hárbatie, ca sli vadesc necredinta lui
Iacob i picatul lui Israil.
Ascultati acestea, voi, voevozi ai
casei lui Iacob, judectitori ai casei 1m
Israil, voi care uriti ce este drept
strambati judecata dreapti;
Care ziditi Sionul cu virsari de
sange i Ierusalimul cu silnicii!
Ciipeteniile lor fac judecati luand
plocoane, preotii dau hotariii celor
impricinati pentru plat5, i profetii pro-.
fete,sc pe parale i se razimi pe Domnul
rostesc: Domnul este in mijlocul
nostru i nici un necaz nu va da peste
noi !
Deci, din pricina voastri, asa
rosteate Domnul: 4 Sionul va fi arat cu
plugul ca o tarina i Ierusalimul va fi
prefacut inteo mare gramad5, de dará' -
maturi i muntele templului va ajunge
o culme acoperita, cu padure !
4.
lui Magia.
lar in zilele cele de apoi muntele
templului Domnului va fi mai inalt
decat toate varfurile muntilor i piscul
lui se va ridica dea,supra cuhnilor
citre el vor curge popoarele;
Si neamuri multe vor porni spre
el zicand: o Veniti sI. ne suim in muntele
Donrmului, in templul Dumnezeului lui
Iacob, ca el si, ne invete cine sale, 11.1
sá mergem pe carlirile sale, caci din Sion
va ieai legea i cuvantul Domnului din
Ierusalim !
882
www.dacoromanica.ro
Atunci el va judeca multe popoare
va imparti dreptate la neamuri puternice,
pana, in zari depärtate. Ele vor preface
sabiile lor in fiare de plug si tincile lor
In cosoare; nici un neam nu va mai ridica
sabia impotriva altuia EA nu se vor mai
deprinde cu pravila razboiului;
Ci fiecare va sta tihnit sub vita
sa tfi sub smochinul sau i nimeni nu
va mai raspandi groaza, cici gura D om-
nului Savaot a fitgliduit aceasta.
Ci toate popoarele vor umbla, fie-
care in numele dumnezeului säu, iar noi
vom umbla in numele Domnului Dum-
nezeului nostru, de acum i pana, in veac !
o In ziva aceea s, zice Domnul,
ovoi aduna laolaltii pe cei care achioapita
voi strange pe cei risipii i pe cei pe
care i-am pedepsit rau;
Si din cei achiopi voi face o riimliaiti
ai din cei osteniti un neam puternic,
Domnul va impariti peste ei, in numele
Sionului, de acum i pana in veac!*
Iar la tine, turnul de pazi al turmei
castelul de strajä, al fiicei Sionului, la
tine se va intoarce stiptinirea cea de
odinioar5 imparatia casei lui Israil!
Si acum. pentru ce strigi din ras-
puteri ? Oare iti lipseate rege i sfitui-
torul tau a pierit, de te-au cuprins du-
rerile ca pe o femeie care naate ?
Indurii duren i de facere i zvarco-
leate-te ca o femeie in chinuri, fila a
Sionului, caci vei ieai din cetate i te
vei sä1älui in camp i vei merge pana
In Babilon. Ci acolo vei fi mantuitä ffi
acolo te va riscumpära Domnul din
mana vrajmaailor
Acum s'au adunat impotriva ta
neamuri multe care zic: Goali
ritmaie, ca ochii noatri si se destiteze
privind Sionul!*
Dar ele n'au cunoscut gandurile
Domnului i n'au priceput sfatul siu,
ca el le adunase ca snopii pe arie.
Scoalá-te i treera-i, fiic5, a Sio-
nului ! Cäci voi fa,ce cornul tiu de fier
de aramii copitele tale ca s'a zdrobeati
popoare multe ai prada luata de la ele
s'o afieroseati Domnului i comorile lor
Stipanului lumii.
Si acum, inchide-te ou zid, Bet-
Gader, cici ele ne-au impresurat. Ele
 MIHEIA, 5, 6
lovesc Cu toiagul peste f5,Ici pe toate
semintiile lui Israil!
5.
Nafterea lui Mesia. Curd:lima grii de
idoli.
i tu, Betleeme Efrata, deai eati
cel mai mic dintre neamurile lui luda, insä
din tine va ieai stapanitor peste Israil,
a citrui obârie ste dintru inceput, din
veanicie.
Pentru a,ceea, Domnul Ii va lasa
pitna cand nalsciitoarea va naate.
atunci ceilalti frati ai 85,i se vor intoarce
la fiji lui Israil.
El va fi tare Foi va paate poporul
cu puterea Domnului, cu märetia nu-
melui Domnului Dumnezeului säu ;
toti vor fi fir& de grija, cad faima lui
se va intinde pang, la marginile pam5,n-
tului.
i el va fi mantuirea noastra. Cand
Asiria va nävali in tara noasträ o va calca
In pala,tele noastre, noi vom ridica impo-
triva-i aapte pastori, ba chiar opt voe-
vozi,
i ei vor pustii tara Asiriei cu sabia
tinutul lui Nimrod cu paloaul gol.
Astfel el ne va scäpa de Asirieni, c5,nd ei
vor näväli in tara noastra i cand vor
calca tinutul nostru.
lar r5,mitaita lui Iacob va fi in
mijlocul multimii popoarelor, ca roua
de la Domnul i ea bura de ploaie, pe
iarbii, care nu se bizue pe nimeni ai nu
aateapta ajutor de la fiii oamenilor.
i ram5,aita lui Iacob va fi intre
neamuri, intre popoarele cele multe,
ca un leu intre fiarele padurii i ca un
pui de leu printre turmele de oi, care
trece ai calcii in picioare i sfaaie prada,
aril ea nimeni sä poata sâ i-o zmulg5,.
Mitna ta sä se ridice impotriva duama-
nilor taj i tori protivnicii tiii sit fie nimi-
citi 1
* i in ziva aceea a, zice Dom-
nul «voi da pieirii caii tai din cuprinsul
tau i toat,e carele de razboi le voi prii-
padi.
i voi darama cetatile din tara
ta i toate intaritiuile tale le voi tranti
la pamant.
883
www.dacoromanica.ro
Fi voi niraici din mans, ta pe vrii-
jitori ai nu vei mai avea ghicitori;
Voi starpi idolii tai i stalpii ido-
leati din tara ta, ea sti, nu te mai inchini
la lucrul mainilor tale;
Voi zmulge Aaerele din cuprinsul
tau EA voi titia copacii tiii, afierositi
idolilor.
lar intru iutimea maniei mele, ma
voi räzbuna impotriva neamurilor care
nu vor vrea sit ma asculte !
6.
Duinnezeu judecd poporul.
Ascultati deci cuvantul pe care
graieate Domnul: Scoalä-te ai te judeca,
de latâ cu muntii, i culmile sâ audit
glasul tau! *
Ascultati, voi muntilor, pricina
Domnului. i voi, neclintite temelii ale
pamantului, luati aminte Caci Domnul
este in pricina cu poporul sau i porneate
proces cu Israil.
e Poporul meu, ce ti-am facut i cu
ce ti-am fost povara ? Raspunde-mi !
Eu sunt cel ce te-am scos din tara
Egiptului ai din casa robiei te-am rits-
cumparat, EA am trimis inaintea ta pe
Moise, pe Aaron ai pe Maria!
Norodul meu I aminte ce-vi
puBese in gaud Balac, regele Moabului,
ai ce i-a riispuns Bileam, feciorul lui
Beor, i intamplarile dintre
Ghilgal, ca sit cunoati milostivirile lui
Dumnezeu!
a Cu ce ski m5, infätiaez inaintea
Domnului i cum sa mâ plec inaintea
Dumnezeului Celui Prea Inalt ? Cu ardeni
de tot, cu vitei de un an ?...
Dar are Domnul vre-o placere
pentru miile de berbeci i pentru zecile
de mii de pantie de untdelemn? Ori sit
dau pe cel intai nascut al meu, pentru
faradelegea mea, Efi rodul pantecelui meu,
ca ispaa5, pentru pitcatul vietii mele ?
Ti s'a aratat, omule, ceea ce este
binele i ceea ce Dumnezeu cere de la tine:
85, fi drept, sâ iubeati milostivirea
cu snaerenie sit umbli inaintea Domnului
Dumnezeului tau!
Auzi ! Domnul striga catre ce-
tate i intelept este omul care se teme
56*
 MIHEIA, 7
de numele tau: « Ascultati, voi se-
mintii si tu obstie a cetatii:
Indura-voi eu oare casa celui
far& de lege, comorile celui nelegiuit
blestemata ciä mica?
Oare voi ierta pe cel cu cumpene
nedrepte i cu greutäti strambe In sac?
Bogátanii cetatii sunt plini de
silnicie i locuitorii graiesc cuvinte min-
cinoase i limba din gura li-e vieleana.
De aceea te voi bate pan& la cange
si te voi pustii din pricina päcatelor
tale:
Vei manca, dar nu te vei satura
foamea te va roade; vei pune lao-
parte, dar nu vei putea sä scapi nimio
din mana vrajmasului, i ceea ce vei
scapa, eu voi trece prin ascutisul
SA sameni, dar sa nu seceri;
calci in tease masline, dar BA, nu te ungi
cu untdelemn ; sä, faci must, dar sit nu
bei vin.
Caci tu te-ai luat dupii pildele lui
Onari i dap& tot dezmatul casei lui
Ahab si te-ai calä.uzit de datinile lui;
pentru aceea voi face din tine paragina
si pe locuitorii tai de batjoeura, ca sä
purtati ocara popoarelor
7.
Eirddelegea a ajuns la culme. Neídejdea
celor drepti. Nddejdea in milostivirea lui
Dumnezeu, care duce la mtintuire.
Vai mie! Caci am ajuns ca dupä
culesul poamelor de vara, ea dup.& cule-
sul viilor! Nu mai este nici un strugure
de mancare, nici o smochina timpurie
care sá placa sufletului meo!
Cuviosii au pierit din tara; nu mai
e nici un om drept printre oameni; toti
pandesc ea verse sange, i unii altera
Ii intind curse;
Mainile lor se pricep si. fifiptuiasca
raul: capetenia cere daruri, judecatorul
judeca stramb i cel mare vorbeste dup.&
pofta lui,
Gel mai bun dintre ei este ca un
maracine, cel mai cinstit dintre ei e mai
rau ea un gard de spini. Dar ziva vestitä
de vazatorii täi, ziva rasplatirii tale, e
gata si. soseasca. Atunci ei vor fi In
mare turburare.
884
www.dacoromanica.ro
Nu va bizuiti pe prieteni i In
cel de aproape nu vä puneti nadejdea
si de ceea care se odihneste la pieptul
tau pune strajä. gurii tale!
Cad feciorul dispretueste pe tatal
fiica se scoala impotriva maicii
sale, nora impotriva soacrei; i dusmanii
fiecarui ora cunt casnicii lui.
Ci eu numai spre Domnul voi atinti
ochii mei, In Domnul Dumnezeul meo
imi voi pane nadejdea i Dumnezeul
meu mi. va asculta.
Nu te bucura de mine, vrajmasa
mea, cad daca am cazut, ma seo!, iar
cand stau in Intuneric, Domnul este
lumina mea.
Räbda-voi mania. Domnului, eaci
am paciituit impotriva lui, pan& mind
el va judeca pricina mea si Imi va face
dreptate; atunci mä va scoate la lumina
voi privi fapta dreptitii sale.
i va vedea,o i vrajmasa mea,
si se va rusina foarte, ea care-mi apunen:
Unde este Domnul Duranezeul tau? »
Ochii mei se vor uita la ea, cand va fi
caleati. in picioare ea tina de pe ulite.
Veni-va ziva &Ind zidurile tale
vor fi zidite iarasi i hotarele tale vor
fi mutate departe.
In ziva aceea, va veni lurnea la
tine din Asiria si pan& in Egipt, de la
Tir pan& la Eufrat, de la Mare si pang
la Mare si de la munte pina la munte.
Dar tara pagftnilor va fi o pustie-
tate, din vina locuitorilor ei, din pricina
roadelor faptelor lor.
Paste poporul cu toiagul tau,
turma mostenirii tale, cea care knits-
lueste singura, asezatä In mijlocul Car-
melului ! S'a pascii in Basan si In Galaa.d,
ca In zilele cele de altadata!
e Ca in ziva and ai iesit din tara
Egiptului, arata-ne lucruri minunate!
Neamurile fi-vor martore a'. se
vor ruina, cu toatá puterea lor; pu-
ne-vor mana la gura, /tar urechile lor
vor fi cuprinse de surzenie.
Vor linge pulbere ca erpil, i ca
taritoarele pamantului iesi-vor tremu-
rand din intariturile /or i vor veni
la Domnul Dumnezeul nostru, infrico-
candu-se de tine foarte.*
Cine este Dumnezeu ca tine, care
 NAUM, 1, 2
ierti faradelegea i treci cu vederea pa-
catele poporului tau care a mai rimas?
Mánia sa nu tine pururea, fiinda iubeste
indurarea.
19. Si iariisi te vei milostivi spre noi
fariidelegile noastre le vei curati!
PROFETUL NAUM
1.
Dumnezeu judecei cetatea Ninive. El por-
nege impotriva ei çi o nimice§te fi mAntu-
esste pe poporul sciu.
Proorocie despre Ninive. Cartea ve-
deniei lui Naum cel din Elcos.
Dumnezeu ravnitor i izhänditor
este Domnul; fázbunator este Domnul
stapan pe rnänie. Domnul isi razbuna
pe vrajmasii sai i impotriva dusmanilor
sta n eind u plecat.
Doninul este indelung rabdator
atotputernic i nepedepsit nimic nu irisa.
In vifor i in furtunit, Domnul isi croieste
cale, iar nourii sunt pulberea de sub
picioarele lui.
El cearta marea si o deserta
toate raurile cele mari le seacä; Basanul
f;11 Carmelul se ofilesc i floarea Libanului
se vestejeste.
Muntii se cutremura, din pricina
lui i colinele se fac una cu pamantul;
pamantul se zbuciuma in fata lui, lumea
toti cei ce locuese inteinsa.
Impotriva urgiei lui cine stä
cine poste sa stavileasca, aria mâniei
lui? Vápaia urgiei lui se varsit ca focul
stancile se pravalesc in fata lui!
Bun este Domnul: adäpost tare, in
zi de strárntorare, i tie bine pe cei ce
nadajduesc inteinsul.
Ci prin navalnic puhoi de apil va
nimici locul ei i pe vrajmasii sai fi va
urmari in intuneric.
Ce puneti la cale impotriva Dom-
nului? Prapád va aduce Domnul, fiindca
urgia lui nu vine de douli ori.
Si de ar fi incilciti futre ei ca
mlirácinii i plini de bauturä, totusi
mistuiti vor fi de istov ea paiele uscate.
885
www.dacoromanica.ro
Arunca-vei intru adancul marii toate
päcatele noastre.
20. Credincios vei ramilnea fagadu-
intei date lui Iacob i milosärd catre
Avraam, precum ai jurat strämosilor
nostri, in vremurile cele de altadata.
Din tine a iesit cel ce urzeste
viclene planuri impotriva Domnului
cel ce sfätueste fapte ticaloase.
Asa graieste Domnul: Vor fi pier-
duti i secerati, mica ar fi de vitcji
si de multi!
Si daca. te-am smerit pana acum,
nu te voi mai smeri, ci voi sfärärna
jugul de pe grumazul tau i voi rupe
lanturile tale. »
Dar impotriva ta, Ninive, iatä
ce porunceste Domnul: Nurnele tau nu
va mai vlastari; din casa dumnezeilor
thi sfärama-voi chipurile cioplite
turnate voi pregáti mormäntul tau,
caci de prea putin pret ai fost!
2.
Nadlirea dumanilor. Cetatea nu poate
Ii apelratcl. Dumanii pcitrund inleiuntru.
.1 a f ul.
lata, pe munti, picioarele celui ce
binevesteste, ale celui ce criliniceste
pacea! Pfaznueste, Judo, sarba,torile tale,
plineste fagaduintele tale, caci dusmanul
cel inversunat nu va mai trece pe la
tine, el a fost cu totul infrânt.
Un dusman nimicitor a pornit
impotriva ta, Ninive; päzeste intari-
turile, strajueste calea, incinge-ti coap-
sele, fii barbatoasa foarte!
Calci Domnul a sädit din nou via
lui Iacob slava lui Israil pe care
furii au pradat-o i i-au ciumpavit vitele.
Scutul riízboinicilor sai este vopsit
cu rosu; ostenii sunt invesmantati in
porfira; in focal armelor de otel carele
de räzboi se ivesc. In ziva de nävalä,
caláretii pornesc ca un viirtej, peste
campie.

Carele de lupta duruesc si se avanta
In crimp deschis. Infatisarea lor: flacari
de foc, fulgere care scapara.
Capeteniile ei Ii aduc aminte... si
se poticnesc in mersul lor... Dau zor
inspre ziduri qi pregatesc apitratori.
Stavilarele fluviilor se deschid
curtea imparateascit de spaima e cu-
prinsa!
S'a sfarsit. Ea este prinsa
roabh I Slujnicele ei scot suspine
ruit de porumbei si se bat in piept.
Si Ninive este ca un iaz de apa
din vrenni stravechi !... i locuitorii ei
fug din eal... Stati, opriti-va! o Dar
nimeni nu se intoarce.
o Pradati aurul, jafuiti argintul I*,
crici far& sfarsit sunt bogatiile ei: averi,
scumpeturi fel de feb.
Ea este pustiitii, jafuitii si pradatit !..
Inimi fránte, genunchi care tremura,
coapse care diirdtre de groaza, i fetele
tuturor sunt ingalbenite de spaima.
Unde este sälasul leilor? Uncle
este vizuina puilor de leu, unde se in-
varteau leul, leoaica i puiul de leu, si
nimeni nu indrftznea sa-i turbure?
Leul care sfasia prada pentru puii
lui si o sugrurna pentru leoaicele lui
Ii umplea de viinat si de prada
nele i culcusurile lui?
o Iatä, ca aunt impotriva ta s,
zice Domnul Savaot, s i voi arde
In foc carele tale i puii tai de leu
sabia ii va ja strapunge ; starpi-voi din
tara prlidriciunile tale si glasul craini-
cilor tai nu se va mai auzi!
3.
Frircidelegile Ninivei. Ea va fi nimicitit
cu destivarfire, intocmai ca i cetatea
No-Amon, capitala Egiptului.
Vai de cetatea ceo vitriatoare de
singe, plina de minciung si de silnicie,
ale carei pridäciuni nu se mai curmá!
Pocnet de bici, duruit cutremu-
rittor de roate, cai care fug viforosi, care
de riizboi ce zdruncina pamántul!
Cáldreti care s'avitnta, sabii caro ful-
geri, sulite care scapara, multime de fa-
niti, grámezi de lesuri, stb,rvuri nenu-
886
www.dacoromanica.ro
NAUM, 3
marate, hoituri care stau gram:Ida in
cale !...
Numai din pricina multelor des-.
frinitri ale curtezanei, frumoasi la chip
s't meterá in fermecátorii, care prinde
In curs& noroadele cu desfranarile ei
neamurile cu vräjile ei !
a late', c5., aunt impotriva ta! zice
Domnul. « Ridica-voi poalele tale paint
peste fata ta, ca sá arat neamurilor go-
gu- liciunea ta i împäraibor ocara ta!
Arunca-voi asupra ta eu spurcii-
ciuni, 0 te voi face de °cad,
te voi da!
Si oricine te va vedea va intoarce
capul de la tine, zictind: « S'a prribusit
Ninive! Cine o va jeli 0 de unde Ii voi
diuta, mingitietori? r
Oare tu e§ti mai bine Intiiriti cle-
at No-Amon, ceo asezata pe tarmurile
Nilului i inconjurata de spa, a ciirei
intaritura era noianul undelor si ale carei
ziduri erau numai apa ?
Etiopia era put,erea ei, impreuna
cu Egiptenii cei fitra de numiír. Put
erau sotii ei de luptá!
Dar si ea a fost surghiunità
dug& in robie! Si, tot asa pruncii ei
fost-au striviti la raspantiile tuturor uli-
telor; asupra boierilor ei au aruncat
sorti i toti fruntasii ei ferecati au fost
in lanturi.
Asijderea si tu te vei imbata de
sichera mâniei mele i fárá vlaga vei
ajunge; tot asa vei cere i tu ajutor
de la dusmanii
Toate intariturile tale aunt smo-
chini eu roade parguite: daca le scuturb,
cineva parga, cade in gura celui ce vrea
sá o manance,
Iatá, norodul cel ritzboinic ajuns-a
norod de femei, inläuntrul tau! Portile
Várii tale se vor deschide in fata vrajma,-
silor tái i focul va rnistui zavoarele tale !
Adu-ti apa pentru vremi de im-
presurare, drege-ti întániturile, frimb,nta
lutul, calca pamântul cel clisos i fa
carrimidä. tare!
Cu toate acestea te va mistui
focul i sabia te va starpi si te va pustii
cum pustiesc lacustele, chiar daca ai fi
Uri numir ea bioustele i noian ca
stolurile lor.
 A VACUM, 1, 2
Inmultitu-ti-ai negutatotii tu i mai
mult decat stelele de pe cer. Ei Bunt
intocmai ca liicustele care intind aripile
zboara!
Capeteniile tale aunt ea 15.custele,
fir& num5,r, iar dregatorii tâi ea stolu-
rile de lacuste, care se aseaza pe ziduri,
In vreme friguroasa, iar dupi ce rasare
soarele, zboara si nu se mai cunoaste
locul unde au fost.
PROFETUL AVAC UM
1.
Navala Caldeilor. Profetul cere indurarea
lui Duninezeu pentru prime jdia care ame-
ningi pe poporul seiu: cel feird de lege
inghite pe cel drept.
Vedenia pe care a vazut-o proo-
rocul Avacum.
Pan& când, Doamne, voi striga, far%
ca sâ ma, auzi i voi malta glasul meu
spre tine, din pricina silniciei, farit ca
tu s5, ma,ntuiesti?
Pentru ce Ina Iasi s5, privesc fára-
delegea, iar tu rabzi ea vezi chinul?
Inaintea mea stau prápàd i silnicie;
porneste cearta, izbueneste galceava.
Pentru aceasta, legea nu are nici o
putere i dreptatea nu se arata nici-
odatä; cel nelegiuit birueste pe cel drept,
iará judecata iese strambi.
Aruncati privirea peste noroade,
titi cu bagare de seam& si spiimantati-va,
caci in zilele voa,stre se indeplineste un
lucre, pe care nu 1-ati crede, dad, 1-ar
povesti cineva!
Iata eu voi porni pe Caldei, neam
amarnic i care cutreera pi-
vijelios,
mintul in lung si in lat, ca sà cuce-
reasca, asezari ce nu Bunt ale lui.
El este nápraRnie i infricosat. El
nu are alta pravilti, decal trufia lui.
Mai iuti decit leoparzii sunt caii
lui i dealt lupii de sear& rnai sprin-
teni. lui s'avanta, vin de de-
parte i zboaril ca vulturul zorit sa,
infasce prada.
Intreg acest neam e pus pe silnicie,
spaima merge inaintea lui i robii
aduna, laolaltä ca nisipul.
87
www.dacoromanica.ro
Pästorii tai dorm, imparate al Asi-
riei ! Principli tad stau culcati; norodul
tau s'a imprástiat in munti i nu este
cine B5,-1 adune !
Prabusirea ta este fir& leac,
naprasnic prapadul tau! Toti câi vor
auzi aceastà veste despre tine vor bate
din palme, caci peste cine nu s'a abb.,-
tut, necontenit, urgia ta ?
El îi bate joc de imparati,
ride de voevozi si-si face de glum& cu
toate cetatile, caci ridici in jurul lor
valuri de pilmant, si le cuprinde.
Pe urma ii schimba, mersul, ea
furtuna, i trece mai departe, si-si
face din put,erea lui dumnezeul lui!
Nu esti tu oare, din strilvechime,
Domnul Dumnezeul meu, Sfantul meu,
care in veci nu moare? Tu, Doamne,
spre judecatit ai rinduit acest popor,
si sol al pedepselor tale tu 1-ai hotiirit!
Ochii tái sunt prea curati ca si
priveasch, faradelegea i tu nu poti sr"
te uiti la silnicie. Atunci, de ce te in-
duri sá vezi pe talhari i stai tacut,
and cel far& de lege inghite pe cel mai
drept cleat el?
Socotesti tu pe oameni ea pe pestii
ca taritoarele care n'au
?
El Ii scoate pe toti cu undita,
fi prinde in mreaja sa i ii adunit pe
toti in navodul säu. Pentru aceasta se
bucura foi se veseleste.
Drept aceea, el aduce jertfi mrejei
sale si jertfa de tamaie ravodului all,
aCi cu ajutorul lor partea lui este grasa
dernit ncarea lui satioasii.
Si atunci, iar i iar, deserte
mreaja i fari crutare sä macelireasci
popoarele ?
2.
Dreptul din credinbi va fi viu.
1. Voi sta de straja i mi voi aseza
in turnul col de veghe, ca si prive-
 AVACUM, 3
ghez i s vad ce-mi va grai mie Domnul
si ce-mi va raspunde la tânguirea mea.
Si Domnul mi-a rä,spuns ei mi-a
zis: e Serie descoperirea ei o sapä eu
slove pe table, ea sa se poata citi ueor;
Caci implinirea descoperirii se va
face la vremea hotarita, zoreete sa ajungii
la tinta, e'r nu este mincinoasa. Daca
este zabavnicii aeteapta-o, caci se va
implini negreeit i farä, sâ zaboveascii.
Dar ia Betuna !Nelegiuitul este trufa
ei in sufletul lui nu este drept, Ruca
dreptul din credintä va fi viu!
Vai ! Cat va fi lovit cel ara, de lege !
Omul cel trufa § nu va däinui, el care
lei deschide gura ca Seolul eA nu se
satura ca moartea si care cotropeete toate
neamurile i aduna toate noroadde!
Ci toate aceste popoare vor rosti
impotriva lui pilde, fabule i cuvinte
cu tale! i vor zice: e Vai de cel ce-vi
sporeete averea cu ceca ce nu este al
lui pana cand? i se impovareaza
cu zalogurile hiato!
Oare nu se vor scula fara, de veste
datornicii tai ei nu se vor trezi cara:U
tái? Si tu vei ajunge prada lor!
Si Muda, tu ai pradat popoare
multe, ei celelalte neamuri te vor prada
pe tine, din pricina omorurilor ei a sil-
niciilor savareite impotriva tärii, impo-
triva cetatii i impotriva locuitorilor
lor.
Vai de coi ce strang in casa lor
detiguri nedrepte i comori de silnicie
iei aeeaza cuibul pe inaltime, ca sä,
acepe din ghiara nenorocirii!
Tu ai planuit rusinea casei tale
and ai nimicit adttea popoare. De aceea
vei ispäi cu viata ta!
Gaci impotriva ta va striga piatra
din zid i grinda din costoroabele casei
Ii va raspunde.
Vai de cel ce zideete cetatea intru
varsari de sane si o intemeiaza pe Lara-.
delegi!
Cu adevarat, iatii, o randuiala de la
Domnul Savaot: 6 Popoarele se trudesc
pentru foc i neamurile se striiduesc
pentru nimica toatil !
Cdei pamântul plin va fi de eu-
noetinta slavei Domnului, multa ea apele
caro acopar fundul märii.
888
www.dacoromanica.ro
Vai de cel ce adapit pe prietenul
sau, din cupa mâniei lui, pana 11 imbata,
ca sá veda goliciunea lui!
Tu te-ai säturat de mara, in loe
de slava; bea ei tu ei te ameteete ! Cupa
dreptei Domnului va ajunge la tine ei
rueinea va acopen i slava ta.
Caci asupra ta cadea-vor bräeuirea
Libanului ei spaima fiarelor vânate din
pricina sängelui pe care 1-ai varsat ei a sil-
niciilor fácute tarilor i cetatilor ei tu-
turor locuitorilor din ele.
La ce slujeete un chip cioplit, ca
si-1 ciopleascá meeterul? Sau un chip
turnat, lidia, un idol minemos? Curn
poate cel ce 1-a facut 85,-0 puna na-
dejdea inteinsul, turnand astfel de chi-
puri mute?
Vai de cel care zice lemnului:
e Deeteaptii-te! » i pietrei mute: e Fii
treazá » Pot asemenea idoli s'a ne dea
invatilturi? Dar la seama! Poleit eu aur
cu argint, idolul nu are intru el nici o
suflare de viata,
Pe cand Domnul salaelueete in
templul sau cel sfant! T'acere, in fata
lui, pamântule intreg !
3.
Rugeleiunea profetului Avacum.
Rugaciunea proorocului Avacum,
cantata din hazla.
Doamne, auzit-am de vestirea ta
ei m'ara temut de punerile tale la cale,
Dumnezeule ! In cursul anílor, da-le lor
In trecerea vremii, tu da-le pe
Jata! i intru m'arria ta, acta-ti aminte
ca, esti ei rnilostiv !
Dumnezeu vine din Teman ei Cel
Sfant din muntele Paran ! Sela.
lucirea lui inveemânteazil cerul si tot
pämäntul plin este de s'aya lui!
Zbucnire de lumina ca la rasara
de soare, raze se revarsa in jurul lui;
acolo sita escuna& a luí putero!
Ciuma pileeete inainte-i, iar prä-
padul vine dupa el!
Se opreete !... Zgudue pamantul!..,
Priveete !... i arana, spaima printre
neamuri !... Muntii cei din veac tros-
riese, colinde stravechi se smeresc ei pier
sub paeii veeniciei sale.
 SOFONIE, 1
Din pricina faradelegii lor, tu ai
ingrozit salasurile lui Cuan, ii cortu-
rile Madianului prinse au fost de freamat.
Oare impotriva fluviilor aprinsu-si-a
Domnul vipia sa ? Ori asupra marilor
rauri mania sa? Ori impotriva marii
urgia ta, cand purcezi pe caii tai
te sui in carele tale de biruinta ?
Arcul tau se incordeazil ! Sagetile
tale sunt juramintele pe care le-ai rostit.
Sela.Tu spinteci pamántul cu suvoaiele
tale !
Vazutu-te-au muntii i s'au cutre-
murat ; puhoaie de apa, au trecut. Adan-
cul sloboade tunetul sau i bratele sale
de valuri in sus le izbeste.
Soarele si luna opritu-s'au in sa.-
lasul lor, din pricina luminii sagetilor
tale in zbor, din pricina stralucirii hindi
tale fulgeratoare.
In maula ta, tu calci pamántul
In picioare, intru urgia ta, tu treeri no-
roadele !
Iesit-ai ca sa dezrobesti pe po-
porul tau, ca sä mantuesti pe Unsul tau.
Doborit-ai acoperisul casei celui fära de
lege i temeliile le-ai dezvelit pana jos,
la piatra. Sela.
PROFETUL SOFONIE
1.
Ziva Don-mulla: judecata lui infricopti
Cuvantul Domnului care a fost
catre Sofonie, fiul lui Cusi, fiul lui Ghe-
dalia, fiul lui Amaria, fiul lui Iezechia,
In vrernea clo,/niei lui Iosia, fiul lui
Amon, regele Iudei.
Voi prapadi tot de pe fata pa-
mantului », zice Domnul
« Voi prlipadi oameni i dobitoace,
pasarile cerului i pestii Nimici-
voi pe nelegiuiti i voi pierde pe oameni
de pe fata pamantului s, zice Domnul.
« i voi intinde mana mea impotriva
lui luda i impotriva tuturor locuito-
rilor Ierusalimului i voi sterge, din locul
acesta, numele lui Baal, numele preo-
tilor idoleti, impreuna cu al preoti-
lor ;
889
www.dacoromanica.ro
Striipuns-ai cu sagetile tale capul
lui Faraon i al celor care se napusteau
asupra mea s'a, mä sfarme, strigand in
veselia lor ca unii porniti sä sfásie in
co4 tainic pe cel obijduit.
Cu caii tai tu cutreeri marea, noia-
nul intinselor ape!
Auzit-am i launtrul meu s'a zbu-
ciumat ; la glasul tau, tremurat-au bu-
zele mele; toropeala a cuprins oasele
mele i picioarele mele au f}oviiit. Totusi
linitit voi astepta vremea prapadului,
care va veni peste norodul impia-
tor.
Smochinul sa nu mai inmugureasca
si via rod sä nu mai dea; inselatoare
sa, fie rodirea maslinului, i ogoarele
ramana sterpe! Turme sa nu mai fie
In tarcuri i vite in staule niciodatá !...
Ci eu voi tresalta intru Domnul,
bucura-mift-voi de Dumnezeul mantuirii
mele:
Domnul, stapanul meu, vartutea
mea, cel ce sprinteneste picioarele mele
ea ale cerbilor si pe culmi inalte imi da
putere sä cale !Starostelui cantaretilor,
cu cantare din harfe!
i pe toti cei ce, pe acoperisuri, se
I nchin ostiri i cerurilor, si pe toti cei ce
slavesc pe Dornnul si se jura pe el
. pe cei ce se jura pe Milcom;
Pe cei ce se leapada de Domnul,
care nu 1-au cautat nu s'au sarguit spre
el ! »
Taceti toti inaintea Domnului Dum-
nezeu, caci aproape este ziva lui,
Domnul a ga,tit praznic de jertfa a
sfintit pe cei poftiti la el!
in ziva praznicului de jertfa jata
ce va fi: « Voi pedepsi pe principi
casa regelui pe cei ce se imbraca. in
vesminte straine.
Voi pedepsi pe cei care sar peste
prag umplu casa stäpanilor lor cu
averi adunate din silnicie si din viclenie.
se va ridica in ziva aceea un
strigat », zice Domnul « de la poarta
 SOFONIE, 2
Peatilor ai un urlet din Cetatea cea
Nouti, ai mare ¡Maui«) de pe coline.
Urlati, voi locuitori ai Macteaului,
cid tot norodul negutätorilor a pierit;
starpiti au fost toti cántáritorii de bani.
*i va fi in ziva aceea, c voi
scotoci Ierusalimul cu candelele apiinse
voi pedepsi pe toti cei care stau in
drojdia lor i pe cei ce cugetä, in mima
lor: # Dumnezeu nu face nici bine,
nici ráu!*
Pentru aceasta, averea lor s fie
data jefuirii i casele lor pustiirii, i de
vor zidi case, in ele s'a nu locuiasch
de vor sadi vii, din vinul lor sil nu bea.
Aproape este ziva cea mare a Dom-
nului, aproape este i vine cu
mare! Auzi! Ziva Domnului este groaz-
nieä! Insuai cel viteaz striga de spaimit!
Zi de urgie este ziva aceea, zi de
stramtorare i de jale, zi de pustiire
ai de priiptid, zi de intuneric ai de beznit,
zi de nouri ai de negurit!
Este zi de trambitá ai de urlet
de rázboi impotriva cetittilor i a tur-
nurilor inalte.
Stramtora-voi pe oameni i vor
merge ca orbii, fiindea au pitcátuit im-
potriva Domnului; sangele lor vitrsat
va fi ca pulberea i trupurile Ion ea
spurcáciunea!
Aurul i argintul Ion nu vor putea
mántuiasci in ziva mániei Dom-
nului, cáci mistuit va fi pämántul tot
de focul ravnei lui; cid el va aduce
papad cumplit i va pierde dintr'o clip5,
pe toti locuitorii pimantului.
2.
Donmul judecd popoarele: pe Filisteni,
pe Moabiti, pe Anumiti, e Etiopieni f i
pe Asirieni.
Umb15, dupi lege ai fui cu randuial5
neam fard rusine,
Pana", a nu v5, toca mania mitrunt
ca /miele, pana a nu ajunge la voi aria
maniei Domnului, pana a nu veni peste
voi ziva intäratárii Domnului!
Citutati pe Domnul, toti cei smeriti
din tara, care sftvaniti faptele legii lui,
ciutati dreptatea, cautati smerenia;
poate veti gasi adäpost, in ziva urgiei
Domnului.
www.dacoromanica.ro
Osad Gaza va fi näpustitä, ai Asea-
lonul prefiteut in pustiu; poporul din
.Aadod va fi gonit in miezul zilei
Ecronul va fi ras de pe pilmant.
Vai vouil celor ce locuiti pe tiírmul
neam de Cretani ! Cuvantul Dom-
nului v5, ameninta: « Canaane, tara a
Filistenilor ! Cá, te voi prlipädi cu totul,
ea nu-ti mai rämana nici un locui-
tor !
itinutul cel de lana mare, Che-
retul, sä ajungá platine pentru ciobani,
Cu târle pentru oi.
i aceastà bucat5, de pilma,nt de
langil mare sä fie pentru cei rilmaai din
luda; acolo sá-li pasea turmele. Seara
sä se odihneasa, in casele din Ascalon,
deoarece Domnul Dumnezeul lor fi va
cerceta i le va schimba restriatea Ion.
« Am auzit de hula Moabului i de
ocitrile fiilor lui Amon, care defáirnau
norodul meu i dialuiau mereu din ho-
tarele lui.
Pentru aceasta, viu sunt eu*, zice
Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israil,
# Moabul va ajunge ca Sodoma ai fuilui
.Amon ca Gomora, o siliate de
o ocnitá de sare ai o pustietate in veac
de veac. Cei rimaai din norodul meu
ii vor jefui i cei scdpati cu viata din
poporul meu Ii vor lua in stlipanire
li se va intampla nao, din pricina
trufiei lor, pentru cà i-au faeut ras ai
s'au trufa impotriva poporului Dom-
nului Savaot.
Atunci Domnul va fi infricoaat
pentru ei, ciici el va aterge pe toti dum-
nezeii pitmAntului i inaintea lui se vor
fuchina neamurile tinuturilor color mai
de departe, fiecare din locul
# i voi Etiopienilor, yeti fi uciai
de sabia mea !
Atunci el va intinde spre
noapte mama sa qi va nimici Asiria, ai
va pustii Ninive ai va preface-o in pusti-
etate.
In mijlocul ei turmele
toate dobitoacele pamántului. i pe-
licanul ca i ariciul vor manea pe ca-
pete/e columnelor din ea. Pe ferestre
va trece vuetul vántului £11 pustiul se
va intinde pe prag, ai lemnäria de cedru
va fi sumisa din loc.
 SOFONIE, 3
15. Asa va ajunge cetatea cea veselit,
care eta:tea tihnitit i zicea in sine: « Eu!
nimeni nu mai este ca mine! » Cum
va fi pustiitit, cum va ajunge vizuingt
pentru jivine ! Orieine va trece pe MO
ea va fluera de mirare qi va da din
mana/
3.
Domnul jucleca I erusalimul.
Vai de cetatea ritzvratitli i man-
jitii, cetatea
N'a ascultat de nici o prevestire,
si n'a primit nici o dojanit; in Domnul
n'a nadajduit si de Dumnezeul ei ea
nici nu s'a apropiat.
Principii care salitsluese inteinsa
aunt lei care racnesc; judecii'torii ei aunt
lupi de searit care din prada lor nu Wit
nimio pentru a doua zi;
Proorocii sunt oameni usuratici
vicleni; preotii pingfirese templul s't si-
luesc legea.
Ci numai Domnul este drept, in t,ot
cuprinsul ei, i nu face nici o strambii-
tate. In fiecare dimineati, el aduce ju-
decata sa la lumina; el nu lipseste nici-
°data i nici nu cunoaste nedrepta-
tea.
«Nimicit-am neamurile, riisturnat-am
turnurile lor, ulitile le-am liisat goale
si far& nici un trecator. Pustiite au fost
orasele lor, de n'a mai ritmas nímení
ca ta locuiascii in ele.
Si ziceam: Acum se va teme de
mine EA se va invata minte, ca locasu-
rile lui sä nu fie nimicíte, asa precuni
am hotarit! Dar eí mat vartos se sileau
sii faca fapte si mai nelegiuite.
Pentru acerista, asteptati-ma,»zice
Domnul, e Omit' in ziva and mit voi
scula ea märturie! Citci hotarit-am sa
strang laolalta neamuri/e i ta adun
impitratitle, ca sá v5,rs peste ele frith.-
ratarea mea si aria urgiei mele. Si tot
plimantul va fi rnistuit de vapaia ma-
niei mele !
Atunci da-voi noroadelor buze cu-
rate, ea toate 65, se roage Domnului
sa-1 slujeasca cu ravn5,.
891
www.dacoromanica.ro
Din tinuturile de cealaltit parte
a fluviilor Etiopiei, inchinatorii mei, ri-
sipitii mei, prinoase imi vor aduce.
In ziva aceea, nu te vei mai ru-
sina de toate faptele tale cu care ai
pa,ciituit impotriva mea, fiindcit atunci
voi da laoparte, dinlauntrul tliu, pe
trufasii care petrec, iar tu nu te vei
mai proslitvi in muntele cel sfitnt al meu.
Si voi lasa inlauntrul tau ca ra-
mitsitit un neam smerit i sitrac, care
sá nadiijduiasea in numele Domnului.
Cei care vor mai ritmanea din
neamul Israil nu vor silvarsi nedreptate
nici nu vor grid cuvânt de minciuna
si nu se va afla in gura lor limb& vicleanit.
Ci ei vor alciitui o turm5, care va paste
si se va odihni in tihna i pe care ni-
meni nu o va infricosa.
Bucurii-te, fiica Sionului, saltit de
veselie, Israile, veseleste-te si te bucurit
din toata inima, fiicit a Ierusalimului!
Caci Domnul a inliiturat hotaririle
rostite impotriva ta EA a gonit pe vrii,j-
masii tái. Domnul, imparatul luí
este in mijlocul tau; tu nu te veí mai
teme de nici o nenorocire.
In zíua aceea, voi zíce Ierusali-
mului: « Nu te teme, Sioane, i mitinile
tale sit nu slabeasca,!
Domnul Dumnezeul titu este in
mijlocul tau, ea un viteaz mantuitor.
El se bucura de tine foarte i intru
dragostea lui tresaltit i pentru tine canta
de bucurie.
Strange-voi laolalt5, pe cei in-
tristati i fara de sarblitori, i fi-vor
iarasi dintre ai tili, desi ocara
asupra lor.
Si in ziva aceea, voi staxpi pe
toti asupritorii tai; voi mantui oaia ce
schiopateaza si pe cea izgonita voi stran-
ge-o de pe drumuri. Si-i voi face de
lauda i faimli le voi da, in toate ti-
nuturile pe ende fusesera de ocar5,.
In vremea aceea v5, voi aduce
inapoi. i atunci cand vá voi aduna,
vá voi face de laud& i faimit vá voi
da, in mijlocul tuturor popoarelor pit-
mantului, schimblind restristea voastra,
In ochii vostri », zice Domnul.
 PROFETUL AGITEU
1.
Media poruncet a Domnului: cleklirea
templului.
In anul al doilea al impäratului
Dariu, in luna a sasea, in ziva intaia
a lunii, fost-a cuvantul Domnului, prin
gura lui Agheu proorocul, &titre Zoro-
babel, fiul lui Salatiil, carmuitorul Iudei,
catre arhiereul Iosua, fiul lui Iotadac,
si a zis:
« Asa rosteste Domnul Savaot: No-
rodul acesta spune: « N'a venit inca vre-
mea ca sa zidim templul Domnului! »
Atunci a fost cuvantul Domnului
prin gura proorocului Agheu, si a zis:
«Mai aveti voi ragaz sä locuiti in
case cu peretii in täblii, lar templul
acesta sit stea paraginä ?
Si acum asa zice Domnul Savaot:
*Luati aminte ce vi s'a intamplat pan&
acum !
Voi ati semänat mult, dar ati cules
putin ; ati mancat, dar nu v'ati saturat;
ati baut, dar nu v'ati imbiitat; v'ati
imbrácat, dar vesrnintele nu v'au tinut
de cald, i ati strams simbria voastrii,
inteo pungä gauritä.
Asa graieste Domnul: « Fiji luatori
aminte la ce vi s'a inttimplat pang acum!
Suiti-va in munte i aduceti lemne
templul, de care avea-voi dra-
goste i intru care ma voi proslavi »,
zice Domnul.
« V'ati asteptat la mult, dar iatä
aveti putin, i când ati adus bucatele
a,casit, am suflat i s'au risipit. Pentru
ce ? s zice Domnul Savaot. o Din pri-
cina templului meu, care sta.' pariginit,
pe cand voi zoriti cu lucrul, fiecare pentru
casa lui!
Pentru aceasta cerul a ramas in-
cuiat si n'a mai dat rout), i pamántul
a intiircat roadele sale.
i am chemat seceta pe pämänt
si pe munti, peste grail, peste yin, peste
untdelemn si peste once rodete pa-
mântul ; peste oarneni i peste dobitoace
si peste toatii stradania palmelor voa-
stre. »
892
www.dacoromanica.ro
Si a auzit Zorobabel, feciorul lui
arhiereullosua, fiul lui Iotadac,
toatä famäsita norodului, glasul Dom-
nului Dumnezeului lor i rostirea proo-
rocului Agheu, cu care Il trimisese Dom-
nul Dumnezeul lor, i poporul a fost
cuprins de spaima in fata Domnului.
Atunci Agheu, trimisul Domnului,
dupa randuiala trimiterii lui de Domnul,
gräi norodului in acest chip: o Eu sunt
cu voi ! » zice Domnul.
Si Domnul a desteptat duhul lui
Zorobabel, fiul lui Salatiil, ocármuitorui
Iudei, i duhul arhiere Iosua, fiul
lui Iotadac, i duhul norodului, care
mai ramisese, i venirâ i incepurit lu-
crul la templul Domnului Savaot, Dum-
nezeul lor,
In ziva a douazeci i patra a lunii
a sasea, in anul al doilea al lui Dariu
impäratul.
2.
Mdrirea templului al doilea va covdri
mdrirea celui dintdi templu. Praufirea
impdreitiilor idololatre.
In ziva a douäzeci si una a lunii
a saptea, fost-a cuvantul Domnului prin
gura lui Agheu proorocul, rostind:
o Spune-i lui Zorobabel, fiul lui Sa-
latiil, ocarmuitorul Iudei, i arhiereului
Iosua, fiul lui Iotadac, i norodului in-
treg, astfel:
o Cine a mai ramas dintre voi in
viaâFA a vazut templul acesta intru
stralucirea lui cea dintai, si cum este
acum? Oare nu se arata el ca nimica
in ochii vostri?
Si acum, Zorobabel, fil bärbatos »,
zice Domnul, « fil barbatos, arhiereule
Iosua, fiul lui Iotadac, fii plin de curaj
tu, intreg norod, i lucrati, cad eu
aunt, cu voi », zice Domnul Savaot.
o Acesta este legamântul pe care 1-am
incheiat cu voi când v'arn scos din tara
Egiptului i Duhul meu ränname in inij-
local vostru: Nu Ira temeti »
Caci asa rosteste Domnul Savaot:
o Peste puinâ vreme, eu voi zgudui
cerul i pamantul, marea FA uscatul ;
 ZAHAMA, 1
Voi zgudui toate neamurile i odoa-
rele tuturor neamurilor vor sosi incoace
voi umplea de slavä templul acesta »,
zice Domnul Savaot.
« Al meu este argintul, al meu este
aurul », zice Domnul Savaot.
e i slava templului acestuia de pe
urmä va fi mai mara decat a celui
dintai », zice Domnul Savaot, o si in
locul acesta voi shlaslui pacea », zice
Domnul Savaot.
In ziva a douazeci i patra a lunii
a noua, in anul al doilea al lui Dariu,
a fost cuvântul Domnului prin gura lui
Agheu proorocul, rostind:
o Asa zice Doranul Savaot: s In-
treaba pe preoti despre invatatura din
aceastä poruncá din lege:
o Daca cineva ja carne sfintita in
poala vesmantului si se atinge, cu poala,
de Vaina sau de bucate fierte, de vin,
de untdelemn si de once fel de man-
care, oare se va sfinti ce-a fost atins ?»
au räspuns preotii i au zis: o Nu ! »
i a intrebat Agheu: Daca' cineva
care este spurcat, fiindca s'a atins de
un mort, se atinge de vre-unul din toat,e
lucrurile acestea, oare ele se vor spurca ? »
au räspuns preotii s't au zis: o Se vor
spurca! »
i a raspuns Agheu si a zis: o Asa
este poporul acesta si asa este neamul
acesta inaintea mea », zice Domnul.
o si tot asa este si cu lucrul mainilor
lor: tot ceea ce ei aduc jertfá este spurcat.
iacum luati aminte din ziva
aceasta i mai in trecut, atunci cana
PROFETUL ZAHARIA
1.
Viitorul lui Israil. Dumnezeu cere po-
alinyi. V edeniile in ceas de noapte ale
profetului: caii fi Puterea pd-
gdmilor va fi nimicitcl.
1. In luna a opta, in a,nul al doilea
al lui Dariu, fost-a euvantul Domnului
catre proorocul Zaharia, fiul lui Berechia,
fiul lui Ido, si-i zise:
893
www.dacoromanica.ro
nu se pusese piatrit peste piatrii in tem-
plul acesta al Domnului !
Aduceti-vä aminte ed atunci cand
voi veneati la o gramada de douiizeci
de banite, nu eran decat zece, i ettnd
veneati la tease ca sä scoateti cinci-
zeci de vedre, nu gaseati decat douä-
zeci,
Caci bäteam cu rugini i cu ma-
lura' i cu grindina toatä munca mtti-
nilor voastre, dar voi nu v'ati pocait »,
zice Domnul.
« Luati acuna aminte la cele ce se
vor intampla de azi incolo, din zíua a
douazeci i patra a lunii a noua, ziva
cand s'a pus temelia templului Dom-
nului, i fiti cu bagare de seamä !
Se mai aflä samântit in hambare ?
Via, smochinul, rodiii si maslinul n'au
mai rodit... Dar incepand din iiva
aceasta, da-voi bineeuviintarea mea!»
i a fost cuvântul Domnului a
doua ()ara catre Agheu, in ziva a douti,
zeci i patra a lunii, graind:
o Zi lui Zorobabel, ocarmuitorul
Iudei: « Eu voi zgudui cerul i pitmantul;
Voi fasturna tronurile imparatiilor
voi pravali puterea irnpäratilor po-
poarelor i voi tranti la pamánt carele
calaxetii räzboinici din ele, iarä
calaretii se vor prabusi, striipungän-
du-se cu sabia calare cu citlaret.
23. In ziva aceea », zice Domnul
Savaot, « te voi lua pe tine, Zoroba-
bele, fiul luí Salatiil, sluga mea, si te
voi Sine ca un inel cu pecetie, fiin de& pe
tina te-am ales », zice Domnul Savaot.
« Amarnic s'a maniat Domnul
potriva párintilor vostri !
De aceea, graieste catre ei: o Asa
zice Domnul Savaot:« Pocaiti-va, », zice
Domnul Savaot, « i atunei i eu mä voi
indura de voi », zice Domnul Savaot.
« Nu fiti ea parintii vostri carora
le-au propoveduit proorocii de mai nainte,
strigand: o Asa zice Domnul Savaot: ln-
toarceti-vá cu pocainta, din chile voastre
 ZAI1ARIA, 2
cele rele si de la faptele voastre cele rele!
Dar ei n'au ascultat vi n'au vroit sa
ma ja in seam& s, zice Domnul.
« Unde Bunt acum pärintii vostri?
Si profetii trajese ei deapururi?
Dar amenintarile mele i hotaririle
mele, pe care le-am poruncit sa le ve-
steasca slujitorii mei prooroci, au ajuns
pe pärintii vostri, asa incat ei s'au po-
eat FA au marturisit: o Asa cum a pus
la cale Domnul Savaot ea sa ne raspla-
tease& nou5,, dup.& purtarile noastre fo't
dupa faptele noastre, asa ne-a i räs-
platit ».
In ziva a douazeci
i patra, din
luna a unsprezecea, care se chiama Sebat,
In anul al doilea al lui Dariu, cand
a fost cuvantul Domnului catre mine,
proorocul Zaharia, feciorul lui Berechia,
feciorul lui Ido,
Am avut o vedenie in ceas de
noapte, i iatä, un om calare pe un cal
roib; si el statea intre doi munti, spre
soare-scaplita, iar in dosul lui se vedeau
cai roibi, murgi i albi.
Si am intrebat: e Ce sunt acestia,
Doamne ? * Atunci ingerul care griiia cu
mine mi-a ritspuns: s Iti voi arAta acum
ce aunt acestia! »
Ci omul care stätea intro cei doi
munti mi-a gait: s Acestia sunt solii
pe care i-a trimis Dornnul ca sâ cu-
treere pamantul!*
i ei au rostit care Ingerid Dorn-
nului, care statea intre munti, si au zis:
a Am cutreerat pamantul i, jata, tot pa-
mântul este locuit i linistit!
Si ingerul Domnului a intrebat:
Doamne Savaot, pana cand vei
nea neinduplecat fatal, de Ierusalim
de cetatile lui luda, pe care esti mânios
de saptezeci de ani? »
Si ingerului care vorbea cu mine
riispunsu-i-a Domnul cu cuvinte burn),
cu cuvinte de mangitiere.
Si mi-a zis ingerul cel care vorbea
cu mine: e Vesteste astfel: Asa zice
Domnul Savaot: M'am aprins de mania
impotriva Ierusalimului i impotriva
Sionului;
Dar crincena, este urgia mea im-
potriva neamurilor care trajese far& grija I
Cad pe eand eu eram numai putin su-
www.dacoromanica.ro
894
parat pe Israil, ele au ajutat si au sporit
nenorocirea.
Pentru aceasta, asa rosteste Dom-
nul: oMa voi intoarce catre Ierusalim
cu indurare, ca templul meu Ea fie zidit
intru el », zice Domnul Savaot,
funja de masurat sa se intinda asupra
Ierusalirnului ! »
Si iafasi vesteste: rasa zice Domnul
Savaot: Inca o data cetatile mele se vor
desfaa intru bunätäti, i Domnul isi
va reviirsa din nou indurarea sa peste
Sion si Ierusalimul iarasi Il va alege.
2.
Ved enia cu cele palm coarne §ti palm
faurari. Damnul va alege iarcisi lerusa-
limul.
Si cand mi-am ridicat ochii si am
privit, iota, ea ara vazut patru coarne.
Si am intrebat pe ingerul care vor
bea cu mine: Ce stmt acestea ? »Iar el
mi-a raspuns: o Acestea sunt coarnele
care au imprästiat pe Iuda, pe Israil
Ierusalimul!*
Apoi Domnul mi-a arlitat patru
faurari.
Si eu am zis: s Ce vor sä, facii aceq-
tia? s Ras' punsu-mi-a: s Tata coarnele
care au risipit pe Iuda, ineat nimeni nu
mai indraznea sa ridice capul. Iar acestia
au venit sä, ascua securile i sa doboare
la pamant coarnele acelor popoare care
si-au ridicat cornul impotriva Vail lui
Iuda, ca do o risipeascii. »
*i cfind mi-am ridicat ochii i m'am
uitat iatä un om care tinea in mana
o funie de mäsurat.
i i-am zis: Incotro ai pornit?
Si el mi-a räspuns: Sa masor Ierusali-
mul, ca s5, vad care este lungimea
latimea lui ! *
Si iatii ci s'a aratat ingerul care
graia cu mine si alt inger a iesit intru
intampinarea lui,
Si i-a graft asa: o Alearga degraba,
spune tana,rului acestuia: Ierusalimul
va fi locuit ca oras deschis, atat de mare
va fi multimea dobitoacelor i oamenilor
dinlauntrul lui;
Si eu voi fi un zid de foc de jurim-
prejur », zice Dorrmul, slava sa in
mipocul
 ZAIIARIA, 3, 4
Sculati, sculati si fugiti din tara in cap si 11 invesrnintari, in vreme ce
cea de miazil-noapte*, zice Domnul, ingerid Doranului stitea de fati.
voi aduna din cele patru vinturi i ingerul Domnului i-a hotitrit lui
ale cerului. Iosua astfel:
Scoa15, sc5,parea in Sion, s Asa zice Domnul Savaot: Dada:
tu care silitsluesti in Babilon ! » vei umbla in ciile mele si dad. vei fi
Ciici asa zice Domnul Savaot: credincios slujirii mele, atunci vei fi
Pentru slivirea sa, el m'a trimis la chivernisitor al templului meu i vei pri-
popoarele pagitne care vit, jäluiseri pe veghia peste curtile mele i iti voi
voi, citci cel care se atinge de voi se dui sä intri aici cu aceia care aunt slu-
atinge de lumina ochiului situ! jitorii mei.
Dar sit mai stii! Câci imi voi roti Ascultit deci, tu arhiereule Iosua,
mina mea peste ei, ca ei sit ajungit pradit tu si cei ce slujesc inaintea, fetei tale,
pentru cei care acum sunt robii lor !* cici ei sunt semne minunate.
atunci yeti cunoaste cl. Domnul Sa- eu voi aduce pe servtzl meu Vlistar.
vaot m'a trimis. Tat& piatra pe care am pus-o ins,-
Bucurit-te si te veseleste, fiica intea lui Iosua, pe care piatr5, aunt
Sionului, cici iatit eu voi locui in mij- sapte ochi, §.1 pe ea voi soulpta chipul
locul táu », zice Domnul. care i se cuvine), rice Domnul Savaot,
i in ziva aceea, multe noroade « inteo singuri zi voi nimici firidelegea
se vor lipi de Domnul i vor ajunge tArii acesteia.
poporul meu s't eu voi locui in mijlocul In ziva aceea s, zice Domnul Sa-
täu ». Atunci vei sti cl. Domnul Savaot vaot, fiecare din voi va imbia pe ve-
m'a trimis la tine. cinul six sub vira si sub smochinul situ. *
i va lua Domnul pe Judo ca
mostenire a sa in tara cea Mina, §i va 4.
alego iaräsi Ierusalimul. Alta' vedenie: candelabrul i malinii de
Sit taci tot trupul inaintea Dom- langti el.
nului, cici el s'a desteptat din locasul
situ cel sifint. i ingerul care gritia cu mine iariísi
3. m5, destepa, ca pe un om pe care il tre-
Agezarea preotiei. Arhiereul Iosua, invinuit zesti din somn,
de Satana, este apcirat de Domnul. i ml. intrebi: e Ce vezi ? eu
Ii rispunsei: s Iati, vid un candelabru
i mi-a araat apoi pe Iosua arhi- cu totul de aur, cu sapte candele, iar
ereul stand inaintea ingerului Domnului, deasupra candelabrului se afli un vas
pe cand Satana statea la dreapta lui, . cu untdelemn din care pornesc sapte
ca sit-1 invinuiascit. tevi care cele fjapte candele.
i a zis Domnul lui Satana: Gear- i all.turi sunt doi znáelini, until
tit,te pe tine Domnul, diavole, ceartit-te de-a-dreapta vasului cu untdelemn
pe tine Domnul cel care a ales Ierusa- altul de-a-80,33ga vasului.*
limu/ ! Acesta, nu este el oare un ticiune i am intrebat iarisi pe ingerul
scos din foc care graia cu mine: Ce aunt acestea,
i era Iosua imbricat in vesminte Doamne ? »
murdare si stitea inaintea ingerului. i mi-a fitspuns ingerul cel care
i a rostit si a poruncit slugilor cu mine astfel: Oare nu stii ce
care stäteau inaintea lui astfel: Dez- taunt toate acestea ? * i am zis: a Nu,
briicati-1 de ve§mintele cele murdare 1* Doamnel*
i-a zis lui: e Iatit, ti-am iertat f Ara' de- i mi-a vorbit iar si a zis: s Acesta
legile tale si te-am imbritcat cu vesmint este cuvintul Domnului care Zorobabel:
de pritznuire !* Nu intru tirie §i nici intru vartute, ci
i a mai zis: a Puneti mitri curatii intru Duhul meu*, zice Domnul Sa-
In capul lui! ei ii puseri mitri curatit vaot.
895
www.dacoromanica.ro
 ZAHAR1A, 5, 6
«Ce esti tu, munte inalt? Inaintea
lui Zorobabel sa te prefaci In campie.
Si el va ridica piatra cea din crestet in
strigatele multimii: Cat este de shivita
Si a fost cuvantul Domnului cittre
mine si mi-a zis:
lui Zorobabel au pus te-
melia templului acestuia EA tot mainile
lui sii-1 ispritveasci. Atonal tu vei sti
ca Domnul Savaot m'a trimis.
Cad cine a defairnat ziva acestor
mici inceputuri ? Veseli-se-vor curand
vor vedea piatra cea din urmä in mama
lui Zorobabel. Iar aceste sapte candele
stint ochii Domnului care cutreerä tot
pitmantul.*
II. Si mi-am luat indemnul si 1-am
mai intrebat: s Ce insemneaza acesti
maslini, unul de-a-dreapta i altul de-a-
stânga candelabrului? s
Si 1-am intrebat si a doua oara:
« Ce va sä zicil cele doll& crängi de maslin,
care stint langa cele douä palnii de aur
prin care se lasii in jos untdelemnul ?*
Si mi-a grait astfel: Oare nu stii
ce va sa zic5, acestea ? s Si am riispuns:
« Nu, Doamne
Si el m'a 15,murit: Acestia sunt
cei doi fii unsi, slujitorii Doninului a tot
parnantul ! *
5.
Vedenia Cu sulul de carte care zboarcl.
1. Si cand am ridicat din nou ochii,
am vazut o carte ca un sul care zbura.
2. Si intrebändu-mit: o Ce vezi tu ? s,
eu i-am ritspuns: Växl o carte ca un
sul care zboara, lungil de douiftzeci de
coi si lath de zece coti.s
3. Si el mi-a &limit: o Acesta este
blestemul care se intinde peste fata in-
tregului pamânt, ciici orisice fur va fi
nimicit, cum zice cartea, i oricine jura
stramb va fi niruicit, cum zice cartea s.
4. o I-am dat drumul blestemului s,
zice Domnul, s ca sa intre In casa
furului i in casa celui care jura stritmb
intru numele meu s't sa stea acolo in casa
pana ce va nimici si lemnitria si pie-
trele ei s.
5. Si ingerul care grAia cu mine a venit
I5,ng5, mine si m'a imbiat: Mica ochii
vezi: ce este arätarea aceasta?
www.dacoromanica.ro
896
Si fiindca am intrebat: s Ce este
aceasta ? s, el mi-a riispuns: Este efa
care a iesit la privealä ! sSi a mai spus:
Inteinsa se did farädelegea intregului
pan:dint! s
Si iatä, ca s'a ridicat dintr'o data
un disc de plumb din di., i in mijlo-
cul efei se vedea o femeie.
Si el talcui: o Aceasta este fiirticle-
legeah> Si el a aruncat-o in mijlocul
efei si peste ea a rasturnat sloiul cel de
plum b.
Si and am ridicat din nou ochii
mei si am privit, iata c5, ieirâ douit
femei. i vá'ntul bittea in aripile lor,
ciici aveau aripi ca aripile de barzä.
ele ridicara efa intro pämant i intre
cer.
Si cand am intrebat pe ingerul
care graia cu mine: o Incotro due ele
efa? s,
El imi ritspunse: Sä zideasca
pentru farädelege o casa In tara Sinear
Acad, i s'o aseze acolo la locul ei s.
6.
Vedenia ca cele patru care. Cununa
pe capul arhiereului.
Si and am ridicat iarái ochii mei
m'arn uitat, am vazut ca ieseau patru
care dintre cei doi munti, i muntii erau
de amnia.
La carul cel dintai erau inhamati
cai roibi, lar la: carul cel de-al doilea
cai negri.
La cel de-al treilea car erau inhii-
mati cai albi, iar la cel de-al patrulea
cal pintenogi voinici.
Si mi-am luat indenmul ka am in-
trebat ingerul cel care grail), cu mine:
Ce sunt acestia, Doamne
Atunci mi-a ritspuns ingerul si mi-a
zis: « Acestea stint cele patru vitnturi
ale cerului, care ies, dupii, ce s'au
liaat inaintea stipanului intregului pii-
mtint.
Carul 1nhamat cu cai negri se in-
dreaptit spre tara cea de la miazä-
noapte, cel cu cal albi catre tara din-
spre iásârit, iar cel cu cai pintenogi
spre tara dinspre miazii-zi.
Si caii cei voinici iesira i voiau
sa porneasca sit cutreere piimantul.
 ZAHARIA, 7, 8
cand el le-a zis: a Plecati i cutreerati pa-
mantul !», ei iesiri sä, cutreere pamintul.
Atunci a strigat el catre mine si mi-a
gráit asa: a Vezi ! Cei ce se indreapta catre
tara cea de la miazn-noapte au potolit Du-
hul meu, in partile de la miazil-noapte. »
*i a fost iaräsi cuvantul Domnului
catre mine si mi-a zis:
« Ia darurile celor ce sunt in robie,
aduse de Heldai, de Tobie i de Iedaia,
du-te tu insuti in ziva aceea, du-te ih
casa lui Iosia, feciorul lui Sofonie, mide
ei au sosit din Babilon.
*i lutind argint si aur, sa. faci o
cununä si s'o pui pe capul mliereului
Iosua, feciorul lui Iotadac,
i sä.4 graiesti lui intr'acest chip:
« Asa graleste Domnul Savaot: Vezi !
Aici este un om cu numele Vlistar, care
va vlastári si va zidi templul Domnului.
El va zidi templul Donmului
el va fi invesmantat cu dama, i va sedea
pe tronul sau si va domni, i arhiereul va
fi de-a-dreapta lui i intre amandoi va
fi un sfat de pace.
i cununa si fie misil pentru po-
menirea lui Heldai, a lui Tobie Ffi a lui
Iedaia i in cinstea feciorului lui Sofo-
nie, In templul Domnului.
*i oameni de la mari departari vor
veni i vor zidi la templul Domnului,
atunci voi yeti cunoaste ea Domnul
Savaot m'a trimis la voi. i aceasta se
va adeveri daei yeti asculta de glasul
Domnului Dumnezeului vostru! »
7.
lema in trecut.
lar in anul al patrulea al lui Dariu
imparatul, fost-a cuvantul Domnului
citre Zaharia, in ziva a patra a lunii a
noua, care se chiamn Chislev.
Casa lui Israil a trimis pe areter,
dregittor regese, cu oamenii sai, ea sa,
cearn indurarea Domnului,
Sil pillasen preotilor din templul
Domnului Savaot i proorocilor
cest chip: a Si, mi mai tangueo° eu oare
In luna a cincea i sa mi infranez cu
post, precum am facut cine stie eati ani ?
Atunci a fost cuvantul Dornnului
Savaot catre mine si mi-a zis:
897
www.dacoromanica.ro
e Vesteste tot norodul tirii si pe
preoti: Daca, ati tinut post si v'ati tan-
guit in luna a cincea i intr'a saptea,
timp de saptezeci de ani, pentru mine
oare ati postit voi?
i cand mancati i beti, oare nu
sunteti voi aceia care mâncati i aceia
care beti?
Nu sunt oare acestea poruncile pe
caro Domnul le-a rostit prin graiul pro-
fetilor calor de demult, cand Ierusalimul
era locuit i pasnic, ca i orasele luye-
cinate, ca i Neghebul i efela ?
Deci, a fost iarài cuvantul Dom-
nului catre Zaharia inteacest chip:
a Asa gräieste Domnul Savaot: Ju-
deeati judecati adeviratá, fiti cu dra-
goste FA marinimosi unii fati"), de altii;
Nu asupriti pe vaduva, pe orfan,
pe strain si pe cel Barman i nimenea
sä. nu cugete in mima sa räutäti impo-
triva aproapelui shu ! »
Dar ei n'au voit sa. ia aminte, ci
Ii intoarsern spatele cu indaratnicie
astupara urechile ca sä, nu auda;
i-siimpietrirä, Mima ca diamantul,
ca sä nu asculte legea i poruncile pe
care le-a trimis Domnul Savaot prin
Duhul gnu i prin graiul proorocilor celor
de demult. i s'a pornit Donanul Savaot
pe crancenä manie.
i s'a intamplat ca., dupä cum el
a strigat i ei n'au voit s'a miza, tot asa
a sa strige i ei fax& ea eu sa-i aud »,
zice Domnul Savaot.
a i fi voi Impristia printre toate
popoarele pagane pe care ei nu le cunos-
cusern, ea tara in urrna lor sä
pustie, firi calatori i fiira locuitori!
astfel au facut dintr'o tara mandrá
o pustietate.
8.
Israil in viitor.
i a fost iaräi cuvantul Donmului
Savaot catre mine si mi-a zis:
a Asa griieste Domnul Savaot. In-
bese Sionul cu ravnil mare si cu patimä
aprinsa, 11 ravnese. »
Asa galeote Domnul: « M'am tu-
tora cu milostivire catre Sion si voi
locui in mijlocul Ierusalimului; si Ieru-
57
 ZAHARIA, 9
salimul se va cherna cetate credincioasä
muntele Domnului Savaot munte
dint !
4. Asa zice Domnul Savaot: Bátrani
batrâne iaräi vor sta in pietele Ieru-
salimului, fiecare cu toiagul in mina,
din pricina virstei lor,
i pieele cetatii se vor umplea din
nou de baieti si de fete care a se joace
inteinsele !
Asa zice Domnul Savaot: Dad,:
acest lucru se va pirea cu neputinta
intea ochilor poporului acestuia care a
mai ramas in aceste zile, oare a fie el
peste putint i inaintea ochilor mei !*
zice Domnul Savaot.
Asa graieste Domnul Savaot: Iati.
ca eu voi mintui pe cei din poporul meu
din tárile de la soare-räsare i din tarile
de la soare-scapit5,,
i li voi aduce pe ei acasa, ca
locuiasea iarasi in mijlocul Ierusalimului
ei sa fie poporul meu, iar eu si fiu
Dumnezeul lor, intru credinciosie i intru
dreptate *.
Asa graieste Domnui Savaot: t In-
mäinile voastre, voi cei ce auziti,
in zilele acestea, cuvintele din gura proo-
rocilor, rostite in vremea and s'a pus
temelia templului Domnului Savaot
and s'a cladit templul lui 1
Caci inainte vreme omul nu avea
nici o rasplata pentru munca i dobi-
tocul nu aducea nici un folos, i cel ce
intra i cel ce iesea n'aveau pace din
pricina dusmanilor, si en atiitasem pe
toti oamenii, pe fiecare impotriva aproa-
pelui eau.
Dar acum nu voi mai fi ca inainte
vreme fata de fámásita poporului meu *,
zice Domnul Sa,vaot.
t Ci acum slim5,naturile se vor face
In pace: via îi va da rodul ei, i p5,-
mintul belsugul eau; cerurile vor därui
roua lor, iara eu voi da in stápánire
poporului care a mai ramas toate bund-
tatile acestea.
8i se va intimpla cá, precum ati
fost blestem printre noroadele pàgâne,
tot asa, o, voi, casa lui luda i casa lui
Israil, v5, voi mintui pe voi ca sá fiti
binecuvintare. Nu va teme0, ci
barbitosi
898
www.dacoromanica.ro
Nei iata ce zice Domnul Savaot:
Precum m'arn hotitrit sä va fac rim
and parintii vostri au intaratat mania
mea s, zice Domnul Savaot si nu
mi-a fost mil& de voi,
Tot astfel m'arn razgandit,
vremea de acum, ca 85, arat indurarile
mele Ierusalimului i casei lui luda. Nu
va temeti
Iati poruncile pe care sa le piziti:
* Graiti adevárul aproapelui vostru, ju-
decati i da4i hotariri drepte, la portile
cettitilor voastre ;
Nu cugetati faradelege impotriva
aproapelui vostru i juramantul strâmb
sá nu-1 iubii, fiinda toate acestea le
wan s, zice Domnul.
i a fost iaräi cuvintul Domnului
dare mine i mi-a Zif3:
t Asa zice Domnul Savaot: Postul
din luna a patra, a cincea, a saptea
si a zecea sa fie pentru neamul lui luda
zile de bucurie i veselie i sarbatori
luminate. Dar iubiti adevarul si pa-
cea !*
A.sa zice Donmul Savaot: t se
va mai intimpla in viitor ca vor veni
popoare i locuitori din multe cetati,
i locuitorii dinteo cetate se vor
duce in cealaltä, zicand: a Haidem
dobindim indurarea Domnului i sá eer-
cetam pe Domnul Savaot! e 4 i eu
vreau sä merg I
i vor veni noroade multe
popoare puternice sa caute pe Dom-
nul Savaot in Ierusalim i prin jertfe
sa dobandeasa, indurarea Domnului.
Asa graieste Domnul Savaot: *
In zilele acelea zece oameni dintre nea-
murile pagine vor apuca pe un iudeu
de poala hainei i vor zice: Cu voi
voim sa mergem, fiinda, am auzit
Dumnezeu este cu voi !
9.
Pdgánii vor fi smerifi i Israil va fi
vitintuit.
1. Proorocie. Taal, care este cuvintul
Domnului pentru tara Hadrae i pentru
Damasc, cetatea domneasca,fiindei ale
Domnului stint cetape Siriei i toate
semintide lui Israil,
 ZAHARIA, 10
Asijderea i despre Hamat cu ca,re
se megieseste, cum i despre Tir i despre
Sidon, caci ele sunt osebit de intelept,e.
Tirul zidit intárituri si si-a
strás.ns argint, ca pulberea, i aur, ea
tina de pe ulit,e.
Dar iatii c5, Domnul 11 va cuceri
si va pravali in mare bogsátia lui, fs'i el
insusi va fi mistuit de foc.
Ascalonul va vedea si se va spdi-
manta, Gaza va fi cuprinsi de dureni
nitprasnice i Ecronul la fel, 0.5,6 a ramas
de rusine intru nädejdea lui. Regele din
Gaza va pien i Ascalonul pustiu va
ritmânea.
Adunátur5, de popoare va locui in
Asdod i trufia Filistenilor voi sfár5,ma-o.
« i le voi scoate stmgele jertfelor
din gur5, i prinoasele idolesti dintre
dinti, astfel cä si aceste cetäti vor rimit-
nea, ale Dumnezeului nostru si vor fi
ca o 'amura a lui luda, lar Ecronitii
vor fi ca Iebusitii.
i voi aseza o straj5, in jurul casei
mele, ea nimeni din cei ce se duc i se
intorc i nici un impilittor sâ nu-si mai
faca drum pe acolo, ctici, iat5 eu prive-
ghez Cu ochii mei!
Bucurá-te foarte, fiica Sionului,
veseleste-te, fiica Ierusalirnului, &ami, jata,
impttratul tii,u vine la tine: drept
mántuitor; smerit i c5,1are pe asin,
pe minzul asinei.
a El va nimici carele din Efraim
caii din Ierusalim, iar arcul de rtaboi
se va fr5,nge «. El va vesti popoarelor
pacea i impärittia lui se va intinde de la
o Mare pitn5, la cealaltá, Alare si de la
Eufrat p5,n4 la marginile painântului.
« Tot asa, pentru sángele legámán-
tului tliu, voi da drumul robilor
din fánt5,na cea fax& de api.
Intoareeti-vä In cetatea inttiritä,
voi robi plini de nadejde ! Miar astazi
v5, dau de veste: Iti voi rispliti de
dota ori!
CAci am intins pe luda ca pe un
arc si pe Efraim Il pun sageatii, pe coard5
voi asmuti pe fil tái, Sioane, impotriva
fiilor tñi, Iavane, si te voi preface in
sabie de viteaz.
i Domnul se va aráta deasupra
lor i sfigetile lui vor lic5,ri ca fulgerul,
899
www.dacoromanica.ro
Domnul Dumnezeu va suna din tram-
bita 13.1 va porni in vijelia de la miazà-zi.
Domnul Savaot li va lua sub
ocrotirea sa, iar ei vor nimici i vor
calca in picioare pe purtátorii de prastie,
vor bea stmgele dusmanilor i vor fi
infierbintati ca de vin i vor fi plini
ea nastrapele de la jertfelnic i ea un-
ghiurile altarului.
i in ziva aceea va mtmtui Domnul
Dumnezeul lor pe poporul sttru, care
este turma sa, i ei vor fi ea pietre
scumpe intr'o diadem5 strälucind in
tara sa.
Ce fericire si ce mándrete va fi
atunci in tara! Grtml va cresta pe flaciti
vinul pe fecioare
10.
Dumnezeu adund poporul sdu de pretu-
tindeni a4eazd in (ara lui.
Cereti de la Domnul ploaie la vreme,
ploaie timpurie i tarzie ! Domnul ur-
zeste norii plini de fulgere si le dá, trám-
bele de ploaie, pentru fiecare buruiani
de pe cámp,
Pe c11, vreme terafimii spun vorbe
f5,r5, rost i vracii yací vedenii minci-
noase i bálguiesc visuri amagitoare
m5,ngtlieri desarte. Pentru aceea ei
rätticese ca oile i tritiesc in nevoie, cáci
sunt far5, pastor.
s Ci impotriva pbstorilor s'aprinde
m5,nia mea si tapilor le voi cere soco-
Domnul Savaot are grijá de
turma sa: casa lui luda, si face din ea
calul stiu de podoabá in rázboi.
Din ea va iesi piatra din capul
unghiului, din ea tarusa de corturi,
din ea arcul de rázboi, din ea vor
toate dipeteniile
Ei vor fi ea vitejii care, In luptil,
calc5, pe dusman in noroiul ulitelor ; si
se vor rázboi, cáci Domnul va fi cu ei,
iar cei ce eálárese pe cai vor iesi de
ocara.
Eu voi intári casa lui luda i voi
mintui casa lui Iosif si-i voi aduce iar
la rostul lor, eaci mä doare Mima de ei,
vor fi ea si aliad nu i-as fi lepädat,
cáci eu sunt Domnul Dumnezeul lor
voi auzi.
57.
 ZAI1ARIA, 11, 12
i Efraimitii vor fi ca vitejii
zglobie va fi inima lor ca de vin, i copiii
lor vor vedea i se vor bucura i mima
lor va tresälta de veselie intru Domnul.
i voi suera dupi ei si bi voi stringe
la un loe, cäci i-am riscumpltrat, i ei
se vor lnmu1i, ca ki mai nainte.
Dei i-am impritstiat printre no-
roade, totusi, in acole tinuturi depirtate,
ei îi vor aduce aminte de mine si vor
triti acolo ca fiii lor i vor veni inapoi.
i Ii voi aduce din tara Egiptului
si din Asiria Ii voi aduna s'a ii voi duce
In tinutul Galaadului i al Libanului,
qi nu va fi atata loe pentru ei.
i vor trece prin marea Egiptului
vor lovi in valurile märii i toate
adincurile Nilului se vor usca. Trufia
Asiriei va fi doboriti gd. schiptrul Egip-
tului va fi dat in láturi.
voi intäri intru Domnul, ca
sá unible intru numele lui o, zice
Domnul.
11.
Pcistorul cel bun nu este asculto2 de turra&
Turma palmita de un pastor rdu.
Deschide, Libane, portile tale, ca
focul sä mistue cedrii tal!
Vaietà-te, chiparosule, ciici a cäzut
cedrul si tot ce-a fost mai falnic s'a
pribusit! Vuiti, voi stejari ai Basanului,
citci pidurea cea nesträbitutli s'a näruit !
Rásunä, vaietul pistorilor, cáci mttn-
drele Ion plisuni au fost pustiite; rimná
räcnetul puilor de leu, cet falnicele hiti-
suri ale Iordanului au fost parjolite !
Asa zice Domnul Dumnezeul meu:
o Paste oile cele hiträzite junghierii,
Cáci cei care le cumpird, le junghie,
fir5, si se cread& vinovaVi, iar cel care
le vinde zice: o Binecuvintat s'a fie Dom-
nul, cäci iatä m'am imbogitit o, astfel cä,
ciobanii lor n'au mili de ele.
*Ci i eu nu mä, voi mai indura de
locuitorii tärii o. zice Domnul. « Ci nul
Eu voi da oamenii pe fiecare in mfi,na
ciobanului silu si a vitnzittorului säu,
si acestia vor jticmini tara, färä, ca
nimeni poatä scips, din mina ion!
i m'ara fitcut cioban peste oile
de junghiat, pentru negutatorii de oi.
900
www.dacoromanica.ro
am luat dota toiege. Pe unul I-am
numit *Indurare », iar pe celilat s Legi-
mira » s'a am inceput se. pase turma.
i inteo luna ara dat afarà pe
cei trei ciobani. Dar mi s'a urit se. pitzesc
oile, i sufletul lor, la fel, era sätul de
mine.
Deci am zis: Nu vi mai paso!
Cea care este de murit si moarii, ces
de pierit se. piafa, iar oile care vor mai
rämitnea si se sfisie filtre ele !
Atunci am luat toiagul meu Indu-
rare » i 1-am frint, ca sä, strio leginaintul
pe care 1-am inclaeia,t cu toate popoarele.
*i in ziva când legamftntul fuese
stricat, negutitorii de oi care mi luaseri
cu simbrie pricepurft ce. aceasta tuses°
porunca Domnului,
Cind le-am zis: *Daca socotiti
cu cale, dati-mi simbria, iar daeä nu,
nu mi-o dati 1* i mi-au cantara simbria
mea treizeci de arginti,
Atunci a gräit Domnul d'Are
mine: o Aruncii-1 olarului pretul acesta
scump, ou care eu am fost pretuit de
ei! o i am luat cei treizeoi de arginti
s'a i-am aruncat in vistieria templului
Donmului, pentru olar.
Apoi am rupt s'a toiagul cel de al
doilea care se numea « Legimint o, ca sä
strio frittia dintre luda i Ierusalim.
i a zis Doranul ciltre mine: o Ia-Vi
acum inca o date-, sculele unui pistor
dezmetic !
Caci, iatä, eu voi pune un pi-
stor in tara, care nu se va ingriji de
oaia ceo pierdutä i ca,re nu va cauta pe
cea rizletité, s'a pe cea ränitä nu o va
vindeca si nu va hräni pe ceo zdravänä
dar va manca pe ceo grasa si fi va smulge
copitele.
Vai de ciobanul netrebnic, care
pilaseqte turma! Sabia sä, loveasci
mina lui i ochiul lui cel drept! Mftna
lui si se usuce i ochiul lui cel drept si
orbeascii!
12.
Biruinla desdvdrpitd a lui Israil §i viata
Zui nota.
1. Proorocie. Cuvintul Domnului des-
pro Israil. Asa gritieste Domnul care
 ZAHARIA, 13
intinde cerurile ea un cort i aaterne
temeliile pämäntului i în1irip duhul
omului inläuntrul lui.
o Ci voi s luati aminte Eu voi
face Ierusalimul cup& de ametealä pentru
toate popoarele invecinate a't tot aaa
va veni rändul lui Judo, and Ierusa-
limul va fi impresurat.
Si in ziva aceea voi preface Ieru-
salimul in piata de povaa, pentru toate
popoarele i oriaicine o va ridica se va
scrijila, se vor aduna impotriva lui
13.1
toate popoarele pämäntului.
In ziva aceea, s, zice Domnul,
voi lovi toti caii cu spaimä q't pe cit-
läreti cu nebunie ; i voi sta cu ochii
deschiai la casa lui Judo ai pe toti caii
noroadelor Ii voi lovi cu orbire.
Atunci vor gräi in mima lor voe-
vozii lui Judo: s Bärbatia locuitorilor Ie-
rusalimului este intru Domnul Savaot,
Dumnezeul lor
In ziva aceea voevozii lui Judo vor
fi ca un lighean de fáratie In mijlocul
lemnelor i ea o tortä aprinsä intr'un
stog de snopi, ea sä mistuie toat,e po-
poarele care stau in preajmit, la dreapta
IA la stänga, dar Ierusalimul sä,
ai mai departe pe locul lui, In
Ierusalim !*
i Domnul va restatornici, mai
corturile lui Judo, ca semintia casei
lui David ai trufia locuitorilor Ierusali-
mului a nu se ridice deasupra lui Judo.
In ziva aceea va ocroti Domnul
pe cei ce locuesc in Ierusalim, !flat cel
mai bicisnie dintre ei a fie co David,
iar casa lui David sä fie ea ins* Dum-
nezeu, co ingerul Domnului care merge
inaintea lor.
« Si in ziva acaso mä, voi stridui
sá stärpesc toate popoarele care s'au
pornit impotriva Ierusalimului.
Dar peste casa lui David ai peste
locuitorii Ierusalimului voi revä,rsa duh
de milostivire ai de rugticiune, co ei sä-ai
atinteasa privirile spre mine, pe care
ei I-au stapuns, q't sä piing& dup.(); el, co
dupti, un fiu unul-näscut i Ea, se jeleasa,
ei ca la moartea celui trial näscut.*
In ziva aceea,, va fi plängere mare
In Ierusalim, cum a fost la Hadadrimon
in eimpia de la Migron.
901
www.dacoromanica.ro
Tara va fi in more jale, fiecare
familie deosebit: familia din casa lui
David pentru ea i femeile pentru ele ;
familia din casa lui Notan deosebit
femeile lor deosebit;
Familia din casa lui Levi pentru
sine ai femeile lor la fel ; familia din casa
lui Simei deosebit i femeile aaijderea.
Toate familiile care mai sunt, fie-
care pentru sine ai femeile lor iaräai
pentru sine.
13.
Careitirea lui Israil.
In vremea aceea, un izvor de ap5,
curg5,toare se va deschide in casa lui
David ai pentru locuitorii Ierusalimului,
spre cuatirea de pticat EA de once altá
intinare.
« Si in ziva aceea s, zice Domnul
Savaot, e voi stärpi din tarä numele
idolilor, ea nimeni sä nu-i mai pome-
neasci, aaijderea voi da afarä din tarrt,
pe profeti i duhul ce! spurcat.
i dad), va mai profeti cineva, atunci
zice-vor dare el taal sä,u a't mama sa,
care 1-au näscut: s Tu trebue sä mori,
fiinda, ai gait rainciunä, in numele Dom-
nului !* i atunci tatal tau i mama sa,
care 1-au niiscut, 11 vor sträpunge,
s'a apucat sa prooroceasa.
i In ziva aceea se vor ruina proo-
fiecare de vedenia lui, and va
grii ca prooroc, i nu se vor mai In-
veamitnta, cu veamänt de pär, ea sä, in-
vele mai temeinic.
Si fiecare va zice: « Eu nu aunt proo-
roc, ci stint plugar, etici ogorul a fost
avere,a mea din tineretile mele s.
i dad, va fi intrebat: «Ce sunt
nile acestea, de pe nainile tale ? s El
va aspunde: s Am fost anit in casa
prietenilor mei !*
«Sable, scoalä-te impotriva pästo-
rului meu q't impotriva oraului care imi
este tovaräa s, zice Domnul Savaot.
« Bate-voi pästorul 13.1 se vor risipi oile,
iarà eu imi voi intoarce mina mea im-
potriva celor mai mid.
Si in toatä tara,* zice Domnul,
« douti pärti vor fi papidite i vor pieri,
q't va rämänea In ea numai a treia parte,
 ZAHARIA, 14
9. lar pe cei din aceast5 a treia, fi
voi baga in foc si Ii voi himuri cum se
liimureste argintul, si-i voi incerca cum
se fncearca aurul. Ei vor cherna numele
meu, si eu îi voi auzi si voi zice: n Acesta
este norodul meu a, si ei vor riispunde:
Domnul este Dumnezeul meu!
14.
Juclecata lermalimului 0 a apciscitorilor
lui. Striducirea viitoare a cetcllii, erlei Dorn-
nul va ji impärat peste tot peimdntul.
1. Tat& c5, vine ziva Domnului, cand
averea ta va fi pradatii si va fi impar-
tial intre zidurile tale.
2. Si voi aduna la lupta impotriva
Ierusalimului pe toat,e noroadele, 5i ce-
tatea va fi luatä si casele vor fi jiiluite
si femeile vor fi necinstite, si jum5,tate
din cetate va fi dusft in robie, iarft po-
porul care va mai fi ramas nu va fi
starpit din cetate.
3. Atunci Domnul va iesi la luptit
si se va rizboi impotriva acestor po-
poare, ca in zilele luptelor sale, ca in
vreme de fázboi.
4. Si in ziva aceea se vor sprijini
picioarele sale pe Muntele Maslinilor,
care este in fate, Ierusalimului la rdsiirit;
iarà, Muntele Maslinilor se va despica
In dota de la nisarit la apus si se va
face o vale mare foarte, si jum5,tate din
munte se va trage inapoi spre
noapte, si cealalta jumittate spre
5. i voi yeti aierga prin vaiea mun-
tilor mei, deoarece valea rnuntilor se va
intinde Omit la locul unde eu voi da
izbavire. Si yeti alerga cum ati alergat
de frica eutremurului, in vremea dom-
niei lui Uzia, regele lui luda. Atunci
va veni Domnul Dumnezeul meu si toti
sfintii impreuna cu el.
6. In ziva aceea nu va mai fi lumina,
ei frig si ger.
7. Va fi o zi far5, pereche, pe care
Domnul singur o stie: nu va fi nici zi,
nici noapte, ci la vremea serii va fi
8. lar in ziva aceea, va izvori din
Ierusalim apa vie: un brat se va in-
drepta catre Marea cea de la rasa:tit,
www.dacoromanica.ro
902
si alt brat spre Marea ceo de la apus.
Si va fi asa si vara si iarna.
Si va fi Domnul implirat peste tot
piimantul, In ziva aceea va fi Domnul
unul singur, si tot asa si numele eau
unul singur.
Tara intreaga se va preface in
campie, de la Gheba qi pani la Rimon,
spre miazii-zi de Ierusalim. Iar Ierusa-
limul va fi ridicat in slitvi s't va sta
siilitsluit pe locul unde se gaseste, de la
poarta lui Veniamin si pang la locul
portii celei clintâi, adicá pan& la poarta
din Colt, si de la turnul lui Hananeel
pants, la teascurile regelui.
Si vor sälálui inteinsul si nu-1
va mai ajunge nici un blestem, ci Ieru-
salimul va fi locuit in pace.
Dar iatit care va fi prapidul eu
care Domnul va pierde toate popoarele
care s'au ritzboit impotriva Ierusalimului:
trupul dusmanului va putrezi de-a'n pi-
cioarele, ochii ii vor putrezi in orbite
si limbo in gurlt.
In ziva aceea va fi, de la Domnul,
mare turburare printre ei 5i fiecare va
apuca de m5,116 pe aproapele eau si-si
vor ridica mama unii impotriva altora.
Si Inds, se va riizboi impotriva
Ierusalimului si bogatia tuturor popoa-
relor vecine: aur, argint si vesmints
multe, vor fi stranse la un loc.
Si la fel cu acest pr5,pad va fi prit-
padul care va lovi calul, catarul,
asinul si toate dobitoacele care vor fi
In taberile de rlizboi.
Si toti cei ramasi cu viaá, dintre
popoarele acelea care venisera sit se raz-
boiasc5, impotriva Ierusalimului, se vor
sui in fiecare an sit se inchine impa-
ratului, Domnul Savaot, i sá praznuiasca
siirbEtoarea corturilor.
'aid cele din neamurile prtman-
tului care nu vor veni sit se inchine,
In lerusalim, imparatului Domnului Sa-
vaot, nu vor avea parte de ploaie.
Si (lac& norodul Egiptenilor nu se
va sui si nu va veni la sarbätoare, ffi
peste ei va veni bataia in care Domnul
va bate acele neamuri ce nu se vor
sui sá pr5,znuiasca sErbatoarea corturilor.
Aceasta deci va fi pedeapsa Egip-
tului si pedeapsa tuturor neamurilor care
 MALEABI, 1, 2
nu se vor sui in Ierusalim aä prEznuiascg
sitrbritoarea corturilor.
20. In ziva aceea va fi seria pe oale
ciildäri: Sfitnt lui Dumnezeu! o $i
vor fi caldärile din templul Domnului
ea ci cupele inaintea jertfelnicului.
PROFETUL MALEAHI
1.
Nerecunoftinfa poporului. Certarea preo-
filor nevrednici.
Proorocie. Cuvântul Domnului &are
Israil prin graiul lui Maleahi.
e V'am iubit pe voi o, zice Dom-
nul, e dar voi m'ati intrebat: « In ce
fel ne-ai iubit tu ? » e Oare Esau nu este
fratele lui Iacob ? ozice Domnul, «
am iubit numai pe Iacob,
Si pe Esau 1-am urit si am pre-
&cut muntii lui in pustietate çi moste-
nirea lui am dat-o sacalilor pustiului.
Si. daca' Edomul zice: o Am fost ni-
miciti ci noi iarasi vom zidi la loe dit-
rimäturile noastre !... o, asa griieste Dom-
nul Savaot: 4 Voi yeti zidi, dar eu voi
däráma, ci ei vor fi numiti: (1 Tara ara.,
delegii c popor impotriva cáruia Dom-
nul intitrit in veac urgia sa ».
Si yeti vedea cu ochii vostri
yeti apune: e Mare este Domnul si din-
colo de cuprinsul lui Israil ! »
« Feciorul cinsteste pe fatal sin si
sluga se teme de stripanul situ ; ci dad,
eu sunt parinte, unde este cinstea ce
trebue sit mi-o dati ? Si dacit sunt stapan,
unde este teama fatá de mine ?
intreabit Domnul Savaot pe voi, preotii,
care dispretuiti numele meu. Dar voi
ritspundeti: « Cura am dispretuit nu-
mele tiiu ?
« Voi aduceti jertfa pe altarele mele
prinoase spurcate de pAine ci ziceti: e Cu
ce te-am necinstit? o Cu vorba voastrit:
Masa Domnului este de ocarit!
«j c5,nd aduceti jertrá un dobitoe
orb n'aveti vinit ? Cánd aduceti, la jertfit,
unul schiop ori cu racilä, n'aveti
Ia adu-1 la satrapul täu: te va prirni
sau se va uita la fata ta?» zice Domnul
Savaot.
www.dacoromanica.ro
903
21. Si orisice &alelare din Ierusalim si
din Iuda va fi stánt5, Domnului Savaot,
incát toti coi ce vor veni sä jertfeascit
le vor lua ci vor fierbe carne. Si nu va
mai fi nici un negutátor, in ziva a,ceea,
in tetnplul Donanului Savaot.
« Si acum imbunati fata lui Dum-
nezeu, rugandu-vä ca sä vil fie milostiv,
(«mi prin mâinile voastre s'a &cut una
ca aceasta. Poate isi va intoarce fata
catre voi o, zice Domnul Savaot.
4 O, de-ar inchide cineva din voi
usile tPmplului, ca sa nu mai aprindeti
in zadar focul pe jertfelnicul meu! Nu
simt nici o phicere pentru voi o, zice
Domnul Savaot, « si nu mi-este mima
la prinoasele aduse de máinile voastre.
Oaci, de la räsiiritul soarelui ci prima
la apusul lui, mare este numele meu
printre neamurile prtgine, si in once loe
se aduc jertfe de tánaiie intru numele
meu ci prinoase curate, libada numele
meu este mare intre popoare ! o zice
Domnul Savaot.
4 el VO1 fi pang5,riti cind
« Masa Domnului este spurcatit ci pri-
noasele de mimare de pe ea sunt de
dispretuit o.
Si mai ziceti: e Ce trua,' cu slujba
noasträ ! aSi o defaimati zice Dom-
nul Savaot esi dobitoace cu betesug,
schioape sau cu radilä, de acestea-i jert-
fiti lui ! Primi-le-voi din mána voastrá ?
zice Domnul.
e Blestemat sil fie omul viclean,
In a citrui turma se alfa dobitoc de parte
barbateascit, ci facánd juruintit, aduce
Domnului jertfit un dobitoc präpadit, citci
eu sunt mare imparat », zice Domnul
Savaot, numele meu este luid-
cosat intre neamuri
2.
Slinfenia legeinilintului. Nici ceiseítorie cu
cei de altd lege, nici desfacerea cdsdtoriei
adevcIrate.
1. « Si acum catre voi, preotilor, se
indreaptit aceastä porunc5.:
 MALEAHI, 3
Daca voi nu yeti asculta si nu v5,
yeti pleca mima sit dati slav5, numelui
meu o, zice Domnul Savaot, voi
trimite peste voi blestemul s't voi pre-
face in blestem binecuvantarea voasträ
si am si prefitcut-o in blestem, caci voi
nu puneti la inim5, poruncile mele.
lata c5, eu voi doborf bratul vo-
stru i in fat5, arunca-va-voi spurcit-
ciune, spurcticiunea dobitoacelor voastre
jertfite, i yeti fi máturati cu ea.
Atunci v5, yeti da seama cit eu v'am
dat porunca aceasta, ca sa fie neclintit
legamantul meu cu Levi o, zice Dom-
nul Savaot.
a Avut-am legamant cu el de viat4
si de pace. Si i le-am dat, iar el mi-a
dat cinstirea cuvenitii. Caci el s'a temut
de mine si s'a cucerit in fata nume-
lui meu.
Infittatura dreapta fost-a in gura
lui si pe buzele lui nu s'a aflat stram-
batate; Intru pace si intru dreptate a
umblat cu mine si pe multi i-a Intors
de la faradelege.
Caci buzele preotului sunt paznicele
stiintei si din gura lui asteptam luya-
tittura, c5,ci el este solul Domnului Sa-
vaot.
Dar voi v'ati depirtat de la calea
cea dreapt5, i pe multi i-ati poticnit
din credinta; voi ati stricat lega,mântul
meu cu Levi o, zice Domnul Savaot.
t Pentru aceasta i eu v'am llisat
s5, fiti dispretuiti i umiliti In fato po-
porului fntreg, fiindc5, n'ati pitzit in-
dreptarile mele i nici nu v'ati ridicat
ochii la Invittatura mea.
Nu avena oare cu totii un singur
parinte? Nu ne-a facut pe noi un singur
Dumnezeu ? Pentru ce suntem vicleni
unul catre altul i p5,ngarim legamantul
parintilor nostri?
luda este necredinoios i uriciune
se stivarseste In Israil i in Ierusalim;
ctici luda pangAreste templul pe care 11
iubeste Domnul i s'a fnsotit cu fijen
unui dumnezeu strein.
Nimicire-ar Domnul pe martor
pe aparator, din corturile lui Iacob, pen-
tru cel ce faptueste unele ca aceste
aduce prinoase Domnului Savaot.
904
www.dacoromanica.ro
Ci iata si a doua fapt5, pe care o
Voi acoperiti eu lacrimi jert-
felnicul Domnului, cu plansete i cu ge-
mete, pentru eit, el nu se mai uitd la
prinoase si nu mai binevoieste pri-
measca nimio din mainile voastre.
Si intrebati: o De ce ?o Din pri-
einii, eh, Domnul a fost mitrturie futre
tine si femeia tineretelor tale, fati"); de
care tu esti necredincios, desi ea este
tovarasa ta si femeia legitmántului tau.
Oare nu i-a facut Dumnezeu ea
sa fie ca o singura hiptura, cu trupul
Cu sufletul ei? i aceasta fapturb, In-
trunitá, ce nazueste ea ? Sa aiba odrasle
pentru Dumnezeu! Luati aminte deci
la viata voastr5,! Si tu nu iü viclean
cu femeia cu care te-ai Insotit din ti-
neretele tale.
o Cand cineva o gonete din ura o,
zice Domnul Dumnezeul lui Israil,
o este ca i cum cineva fi acopere de
strambatate vesmantul sau », zice
Domnul Savaot. Aveti grijit de viata
voastra si nu vi purtati cu viclenie.
Voi obositi pe Domnul cu vorbele
voastre. i mai intrebati: « Cum fl obo-
sim? s Când ziceti: « Oricine face rail
este bun fnaintea Domnului i fatii, de
acestia el e plin de voie bun5,! o, sau
cand Intrebati: Unde este Dumnezeul
dreptalii?
3.
Alte indemnuri i mustretri. Vremea lui
Magia se apropie.
lata' ca eu voi trimite pe fngerul
meu si va g5,ti cale fnaintea fetei mele,
indatil va intra in templul sau Domnul
pe care 11 c5,utati Efi fngerul leg5,mintului
pe care voi 11 voiti. Iat5, c5, vine ! o,
zice Domnul Savaot.
Dar cine va putea sa, rabde ziva
venirii lui si cine va sta drept, c5nd el
se va arata? C5,ci el este ea focul tur-
natorului Ffi ca lesia pivarului.
Si el va fncepe Bit topease5, si sâ
curäte argintul, si va curato, pe fiii lui
Levi si-i va lámuri ca pe aur si ea pe
argint, ea ei aduca Domnului jertfe
fntru dreptate.
 MALEAHI, 3
Atunci jertfa lui luda si a Ierusa-
limului placuti va fi Domnului, ca inainte
vreme, ca in anii cei de altadata.
o i voi veni la voi, ca sit va judec,
voi fi martor grabnic impotriva vra-
jitorilor, a desfrânatilor i a celor care
jura stramb, impotriva celor care 0811-
presc pe simbrias, pe vaduva si pe orfan,
impileaza pe cel strain si nu se tem de
mine », zice Domnul Savaot.
o Caci eu sunt Domnul si nu m'ain
schimbat, i voi sunteti mereu fiii lui
Iacob.
Din zilele parintilor vostri v'ati de-
partat de la indreptiirile mele si nu le-ati
piizit. ca cj eu sa mä intorc
spre voi *, zice Domnul Savaot. o Dar
voi intrebati: o Cum sit ne pocaim? »
Este oare cu cale ca omul sä in-
sele pe Dumnezeu, cum ma inselati, si tot
voi ea intrebati: o Cum te-am inselat?*
Cu zeciuielile i cu parga!
Sii fii blestemati cu blestem greu,
si tot ma' inselati! Tot norodul
este inselator !
Aduceti toate zeciuielile in jitnitele
mele, ca ea fie merinde in templul meu,
cu aceasta,*, rice Dom-
nul Savaot, 4 si yeti vedea cä voi des-
chide stavilarele cerului i vä voi yam
binecuvantare cu prisosinta.
i voi certa forfocarul, spre binele
vostru, on sa nu strice rodul tarinilor
voastre i via voastra de la camp sit
nu mai ramana stearpii zice Domnul
Savaot.
o i toate neamurile vä vor ferici
pe voi, cad yeti fi o tar& mandrii
zice Domnul Savaot.
oAti vorbit cuvinte grele impotriva
mea», zice Domnul. voi graiti: 4 Ce
am spus impotriva ta ?
An ati spus: o Este trud'a zadar-
ilia ea slujim pe Dumnezeu! Ce castig
am avut di am pazit pravila sa si am
umblat in haine de jale, inaintea Dom-
nului Savaot?
905
www.dacoromanica.ro
De aceea noi acum fericim pe cei
trufasi! Celor ce saviirsesc fariidelegi le
merge bine! Celor ce nu le pas& de Dum-
nezeu scapii teferi !*
i cand cei ce cinstesc pe Domnul
gralau asa unul cu altul, Domnul a luat
aminte ci i-a ascultat ci scris a fost,
In fata lui, pomelnicul celor care se tem
de Domnul çi cinstesc numele sau.
Fi-vor acestia pentru mine »,
zice Domnul Savaot, « in ziva In care
voi face judecata, ca o avere a mea,
voi cruta pe ei precum °rut& parin-
tele pe feciorul lui care it slujeste.
Atunci yeti pricepe voi si veti
face osebire intre cel drept ci cel pa-
catos, intre cel care slujeste pe Dum-
nezeu ci cel ce nu-1 slujeste !
Caci, iata, vine ziva dogoritoare
ca un cuptor. i toti cei trufasi si care
faptueso faradelegea vor fi ca paiele, iar
ziva care vine Ii va mistui de istov *,
zice Domnul Savaot. $i nu va riiminea
dinteinsii nici radacink nici rimuris.
lar pentru voi cei care cinstiti
numele meu, rasari-va soarele dreptii-
tii, aducand tlimaduire pe aripile lui,
si yeti ieci ci yeti zburda ca viteii din
staul.
i yeti calca in picioare pe cei
fara de lege, care se vor preface in colb,
sub talpile picioarelor voastre, in ziva
cand eu voi sta la judecata, », zice
Domnul Savaot.
e Aduceti-va aminte de legea lui
Moise, slujitorul meu, pe care i-am dat-o
cu porunca, in muntele Horeb, pentru
tot Israilul, cu oranduirile ci indreptii-
rile ei.
lat.& cä eu vit trimit pe fie proo-
rocul, Omit a nu sosi ziva Domnului
cea mare si infricosatii.
El va indupleca mima pirintilor
catre fil ci mima fiilor catre parintii
lor, ca &a nu viu ci sa lovesc plimantul
cu prapad! »
 CARTEA LTA TOBIT
1.
Cucernicia bdtrdnului Tobit.
Viata lui i ducerea in robia
la Ninive.
Cartea istoriei lui Tobit, fiul lui
Tobiel, fiul lui Ananiel, fiul lui Aduel,
fiul lui Gabael, din neamul lui Asiel,
din semintia lui Neftali,
Care in vremea domniei lui Balm,
na,sar, impitratul Asiriei, fost-a luat rob
din Tisbe, orrs asezat la miazä-zi de
Cades, din semintia lui Neftali, in
lileea, mai sus de Hator.
Eu, Tobit, In toate zilele vietii mele
am umblat pe calea adevä,rului si a
dreptiitii si am fäcut multit milostenie
cu fratii poporului meu, caro fuseserit
dusi cu mine in robia Asirienilor, in
Ninive.
Mad eram in tara mea, in pa-.
mantul lui Israil, in vremea tineretii
mele, intreaga semintie a lui Nef tali, se-
minÇia meu, pärä,sise templul
din Ierusalim, oras care fusese ales dintre
toate semintiile lui Israil, ca toate se-
miniile aducä, acolo jertfi i In care
fusese zidit i sfintit templul, locaaul lui
Dumnezeu, pentru toate neamurile cele
viitoare.
i toate semintiile caro se leptida-
Berk precum si Neftali semintia strit-
bunului meu, jertfeau Vitelului Baal.
Si numai eu singur mä, duceam
adeseori la Ierusalim la praznice, dup5,
vesnica r5,nduia15, scrisk cu 'Alga j cu
zeciuialä din roadele pämântului i cu
pargä din turme,
Pe care le dideam preotilor, ur-
maailor lui Aaron, pentru slujba la jert-
felnic, iar zeciuiala din roadele pämiintu-
lui o dkideam levitilor care slujeau in
Ierusaliin. A doua zeciuia15, o vindeam
o cheltuiam cu prilejul calatoriei mele
pe ewe o faceam in fiecale an la Ieru-
salim.
Pe cea de a treia o dedeam cui se
euvenea, chip& cum imi poruncise bunica
mea Debora, fiindca rilmäsesem orfan de
tat
906
www.dacoromanica.ro
Si and am ajuns bärbat, am luat
de sotie pe Ana, o rudii din neamul
nostru, i cu ea am avut pe Tobie.
Si cand am fost dus in robie la
Ninive, toti fratii mei ai cei din neamul
meu mancau din m5,ncarea
Eu ins& mà feream ca sa nu
Fiindc5, imi aduceam aminte de
Dumnezeu din tot sufletul men.
Si Cel Proa Inalt imi &Au mie har
ochi buni in fats. lui Salmanasar,
astfel ajunsei iconomul lui.
Si am c5,15,torit In Media si am
15,sat in p5strarea lui Gabael, fratele lui
Gabri, din orasul Raghis din Media, zece
talanti.
lar dup5, moartea lui Salmanasar,
se sui pe tron fiul säu Sanherib. Insä,
Mudd, domnia lui nu era tihnitä, n'am
mai putut calatori in Media.
In vremea domniei lui Salmanasar
fäcui multä niilostenie cu fratii mei:
Demitncarea mea o dädeam color
hainele mele le impärtearn
color goi. i daca vedeam pe vre-unul
din neamul meu mort, azvarlit in dosul
zidurilor Ninivei, J1 ingropam.
Minderea cilnd impitratul Sanherib
omora pe cineva care se intorcea fugar
din Iudeea, 11 ingropam pe ascuns. Pe
multi el Ii omora in furia lui, si cand
impäratul ciiuta lesurile lor, nu le mai
gitsea.
Dar unul din Ninive
impäratului, c5, eu sunt col caro le in-
grop. i atunci m5, ascunsei. Cand ins&
am aflat cä mä cauta sti m5, ucidä, de
Mc& am fugit.
Toath averea mea a fost luatd,
afarä de Ana, femeia mea, si de copilul
meu Tobie.
Dar nu trecuser5, cincizeci de zile,
ai cei doi fil ai lui omorifá pe tatiil lor
ai fugira in tinutul muntos al Araratu-
lui. In locul lui s'a suit pe tron fiu-
säu Asarhadon, si puse pe Ahicar, fiul
fratelui meu Anael, peste toatä vistieria
Impârâiei si peste toatä cirmuirea.
 TOBIT, 2, 3
22. i Ahicar stärui pentru mine,
ii astfel am putut sà mä intore in Ni-
nive. Ahicar era paharnie i pazitorul
sigiliului, mare sfetnic i vistiernic, jar
Asarhadon 11 puse al doilea dupä sine
In cirmuirea împäräiei. i el era ne-
potul meu.
2.
Orbirea lui Tobit i viata lui ametritd.
Cand m5, intorsei acasä i imi da-
durä pe Ana, femeia mea, si pe copilul
meu Tobie, in ziva sarbatorii Cincize-
cimii, care este särb5,toarea celor sa,pte
siiptämäni, facui un praznic frumos
statui la masá.
i cänd v5,zui mäncarile cele multe,
zisei fiului meu: Du-te i adu dintre
fratii nostri pe vre-un särman, care-si
aduce aminte de Domnul, i iat5, ca te
astept !
i dup5, ce se Intoarse, zise: Tatà,
unul din neamul nostru sträns de gat
este aruncat in piatit!*
i inainte ea sä fi Imbucat ceva,
adusei intr'o casi unde 11 läsai
päna la scapätatul soarelui.
i intocandu-m5, acasä, mà spalai
¡i mâncai demäncarea mea mähnit.
adusei aminte de profetia lui
Amos cum spune: e Praznicile voastre
85, se prefaca in jelire i t,ot chiotul vo-
stru de veselie in t5,nguire!* i mä, pusei
pe plitns.
lar la scripätatul soarelui, mä dusei
säpai o groap5, vi-1 ingropai.
i vecinii mei îi r5.deau de mine si
ziceau: o Acesta nu se mai teme c5, va
fi ucis din pricina faptei lui! Era fugar
iatä-1 cá iar ingroapa mortii!
In aceeasi noapte, dup5, ce m'a In-
torse,sem de la ingropare, dorinli, fiindca
eram necurat, lângä zidul ograzii cu faIa
descoperita.
Si nu bägai de seama cá in zid
erau vräbii. i pe &Ind stam cu ochii
deschisi, vraliile au läsat de sus necu-
rätie in ochii mei si facui albeata.i cu
toate c5, m5, dusei pe la doftori, ei nu
puturd sá má lecuiaseä. i Ahicar 1mi
dadu hran5, pänii, and el plea in
Elirnais.
907
www.dacoromanica.ro
i Ana, femeia mea, torcea lina pe
la gospodine
$i o trimetea pe la gospodari, care
li dadeau de lueru si-i plateau. Bi odatá
Ii d5,dura, drept platä un ied.
i cänd a venit acasa, iedul a in-
ceput sit zbiere, fo'r eu o intrebai: e De
unde ai tu iedul? Nu cumva-i de fu-
rat? D5,-1 stapänului inapoi, ca,ci nu
este ingaduit sa mananci de furat!
B'r ea r5spunse: o Datu-mi-l-au
drept platá!* Dar eu n'o crezui.
poruncii sä-1 due& inapoi la stapänul lui.
mä rosii de mine inaintes, ei. Ea 11)85,
lmi ritspunse i zise: o Unde este mari-
nimia i bländet,ea ta? Iatä cum ies
toate la ive,a15,!*
8.
Rugdeiunea /ui Tobit in care 4i roagcl
moartea. Viata zbuciumatei a Sarei, Iiiea
lui Rag uel. Ea se roagei lui Dumnezeu.
Rugeiciunile amdndorora au lost aseultate.
Si mtJhnit plänsei i ma rugai cu
durere astfel:
« Drept esti tu, Doamne, i toate
lucrurile tale t;si chile tale sunt indurare
si adeviír. i in yea° de veao tu faci ju-
decata dreapt5, i adevärata!
Adu-ti aminte i priveste in jos
spre mine, i nu mä pedepsi pentru
picatele mele i pentru picatele parin-
tilor mei, care au pá'catuit inaintea
ta,
Gaci ei c5,1cara poruncile tale, si
'din aceastä pricinä i-ai liisat in prada
vrajmasilor EA in robie i la moarte,
i-ai facut de ocara tuturor popoarelor
printre care tu ne-ai imprästiat.
i acum multele tale pedepse sunt
drepte, dar nu te purta cu mine dup5,
päcatele mele si ale pärintilor mei. Noi
n'am implinit poruncile tale si n'am um-
blat intru adeviir 1naintea ta.
Si acum f5, cu mine dup5, buna
vrerea ta! Binevoieste s5, mi se ja
duhul i sä mor pi sä m5, fac pämänt,
fiindca mai bine irai este sä mor decal
sä traiese. Cäci din pricina hulelor min-
cinoase pe care le-am auzit, mare este
mähnirea mea. Binevoieste dar sä fin
izbävit de aceasta stra,mtorare, ca chiar
 TOBIT, 4
acum sit ajung la locul cel de veci. Nu
intoarce fata ta de la mine ! »
Tot in aceeasi zi s'a intitmplat ca
Sara, fiica lui Raguel din Ecbatana din
Media, sit fie ocaritit de slujnicele ta-
titlui situ,
Fiindcit ea tinuse sapte birbati.
Asmodeu, duhul cel räu, i-a fost ucis
inainte de a trai ea cu ei. Si ele o ocitrau:
o Tu esti proastil cit ti-ai ucis bärbatii!
Sapte ai tinut i nu porti numele nici
unuia.
De ce ne bati? Dad, au murk,
du-te dupit ei! Am vrea sa nu mai ve-
dem in veac de veac fecior sau file&
din tine !*
Cand auzi ea aceste ocitri, se
mähni foarte, incilt era citt pe ce sit se
spinzure, ins& Ii zise: Sunt singurit
la parintele meu, &xi fac aceasta,
fac de ocarit i pogor cu mttlinire bit-
trinetele lui in iad
Si ea se rugä la fereastra i zise:
o Proslavit sâ fii tu, Doamne Dumne-
zeul meu, i proslitvit sit fie numele tau
cel sfant si in veci sidvit. Proslitveascit-te
pe tine toate lucrurile tale in veci!
Si acum, Doamne, ochii mei si
fata mea stau atintite spre tine.
Porunceste sä fiu chematä, de pe
prtmant, ca sa nu mai aud astfel de
()cad.
Tu stii, Doamne, ca n'am sitvirsit
piicat cu birbat,
Si ca nu mi-am pätat numele meu
nici pe al tatalui meu in tara in care
eu aunt roabtt. Sunt singurit la tatäl
meu si el nu mai are copii care sit-1
mosteneascit, nici rudenie apropiatä
nici fecior ca sä ma pästreze i sä fin
nevasta lui. Rana acum mi-au murit
sapte bitrbati; la ce sä mai tritiesc ?
&teä nu socotesti sä ma omori, cautä,
Cu indurare spre mine, ca sä nu mai
aud astfel de ocitri!*
Atunci rugitciunea amiindorora fuse
ascultatit inaintea slavei marelui Dum-
nezeu,
Si Rafail a fost trimis ca sit-i vin-
dece pe amindoi: pe Tobit sit-1 vindece de
albead i pe Sara, fiica lui Raguel, s'o
dea de femeie feciorului lui Tobit i sd
ferece in lanturi pe Asmodeu, duhul cel
908
www.dacoromanica.ro
ritu, fiindcit Tobie, fiul lui Tobit, avea
dreptul s'o mosteneasca. Tot in vremea
aceea Tobit se intoarse aces& si Sara,
fiica lui Raguel, se cobori din foisor,
4.
Tobit trimite pe fiul eclu Tobie ta ccl-
leitorie. El fi d,cl povefe pentru vialcl pi-i
trimite la Gabael ecl ia banii pe care
incredinface altcldatcl.
In ziva aceea Ii aduse aminte
Tobit de banii pe care Ii Mime in pis-
trarea lui Gabael, in orasul Raghis din
Media,
Si zise in sine: Rugatu-mi-am
moartea! De ce n'as cherna pe fiul meu
Tobie, ca arät inainte de moarte
ce va fi sit fax& ? »
Si-1 cherna si-i zise: s Copile ! Cand
va fi sit mor, ingroapit-mit, dar sa nu
parlisesti pe mama ta. Cinsteste-o in
toate zilele vietii tale, fit-i voia ei
n'o mihni
Adu-ti aminte, copile, ea pentru
tine a infruntat multe primejdii, cand
te purta in pantece. Mud va muri, in-
groapit-o s't pe ea tot intr'un mormint
ou mine.
In toatit vremea adu-ti arninte de
Domnul Dumnezeul nostru i sä nu pit-
catuesti, nici sii, calci poruncile lui, ci
in toate zilele vietii tale fit fapte bune
nu umbla pe cdi nedrepte,
nude& daci vei iubi adevarul, vei
izbuti in lucrarile tale.
Fit milostenie din averea ta cu toti
coi ce fac fapte bune, i ochiul tau BA
nu fie pizmas când faci milostenie; nu-ti
intoarce fata de la nici un Barman, ca
nici Dumnezeu ed nu-si intoarcit fats,
de la tine.
Dad, ai mult, fa milostenie, iar
dacä ai putin, nu te teme sä faci milos-
tenie dupit putinul pe care-1 ai,
Panda numai asa iti vei strange
o comoara frumoasä pentru ziva de
restriste:
Milostenia scapit de moarte si nu
Iasi); pe om sä intre in intuneric.
Inaintea Celui Prea Inalt milos-
tenia este un dar bun pentru cei care
o fac.
 TORET, 5
Pazeste-te, copile, de once de,s-
fib:flare,i mai intäi de toate sotie
din neamul tatalui tau. Nu lua femeie
sträina, care nu este din neamul tatälui
ffindca noi suntem vlastarii proo-
rocilor: Noe, Avraam, Isaac si Iacob.
Adu-ti aminte, copile, de sträbunii nostri,
c5, ei toti si-au luat sotii dintre fratii lor
si au fost binecuvti,ntati in copiii lor,
neamul lor va mosteni tara Canaanului.
Si acum, copile, iubeste pe fratii
täi i mima ta sä nu se trufeasc5, inaintea,
fratilor tai i inaintea fiilor i fiicelor
poporului fau ca s5, te feresti iei
sotie din neamul lor, caci trufia duce la
pieire i prilejueste neorânduiará
iar femeia netrebnicä te duce la paguba
la lips& mare, fiindcil femeia netrebnica
este mama foamei.
Nu opri simbria lucrätorului tau,
ci indatii. i daca asa vei sluji
Domnului, el iti va riíspliiti. Ia seama
la toate lucrurile tale i fii ingrijit in
toatä, purtarea ta.
Si ceea ce tie nu-ti place, altuia
nu face. Nu bea vin 'Ana sä te imbeti
Cu betia nu calatori pe cale.
Imparte din painea ta cu eel fia-
mind i din hainele tale d celui gol. Cu
tot ce-ti prisoseste fit milostenie,iarochiul
tau sa nu se uite cu ciuda când faci mi-
lostenie.
Fa pomana ca pitine i cu vin la
mormantul celor drepti, dar nu face po-
man& cu cei pleatosi.
Cere sfat de la orice om intelept
si once sfat folositor nu-1 dispretui.
Preamareste pe Domnul in toata
vremea i cere ca Domnul 85, te calau-
zeasca pe &file tale si ca toate incepu-
turile i planwile tale ea izbuteasca,
Waldo& nimeni nu poate sá fad, nimio
din voia lui, ci numai Domnul därueste
toate cele bune s't smereste dupa voia
sa pe cine vrea. i acum, copile, adu-ti
aminte de poruncile mele si ele sá nu se
steargii din mima ta.
Si acum Ii spun despre cei zece
talanti pe care i-am läsat in pästrarea
lui Gabael, fiul lui Gabri, in oiasul Ra-
ghis din Media.
Nu-ti fie teama, copile, cá suntem
sirmani. Ci vei ajunge chiabur, dacti te
909
www.dacoromanica.ro
vei teme de Domnul si te vei infrina de
la once pleat i vei face ceea ce este
placut inaintea lui.
5.
Ingerul Rafail cincluze,ste pe ttincirul Tobie
in timpul cadtoriei.
Atunci Tobie raspunse i zise:
Tatii! Toate câte mi-ai poruncit le
voi face !
Insä cum voi putea sä iau banii,
fara sa-1 canoso pe Gabael?
Atunci tatál sau i-a dat zapisul i i-a
spus: « Cautii pe cineva care 85, meargä
cu tine voi prati cat voi trai, si du-te
scoate banii!
Si a plecat 85, caute pe cineva si a
dat de Rafail. El era inger, ins& Tobie
nu stia.
Si el ii zise: a Vrei sI. mergi cu mine
In calatorie, la orasul Raghis din Media ?
Cunosti tu tinutul? »
Si ingerul i-a raspuns: a Vreau!
Canoso bine drumul i chiar am s't mas
la Gabael, fratele nostru,»
Atunci Tobie Ii spuse : «Asteaptii-ma,
fiindca vreau 85,-i spun tatalui meu ».
Si ingerul Ii raspunse: e Du-te, dar
nu zabovi ! »
Si Tobie se dure acasä i spuse
tatalui sau: a Am gasit pe cineva care
vrea sa. mearga ca mine s. i tatal sau
zise: s Cheama-1 la mine, ca sä aflu din
care semintie este si dac5 e ora de treaba,
ea 85, cAlatoreasca pe cale cu tine ».
10. Si I-a chemat, i ingerul inträ in
casä i se inchinara cu plecaciune unul
la altul.
Atunci Tobit il Intreba.: t Din cam
semintie s't din care female esti tu ?
Spune-mi !
Si ingerul 11 raspunse: Cauti sa
tii semintia si familia mea sau cauti un
simbrias, care 85, insoteasca pe fiul tau
In calatorie ? » Dar Tobit Ii luä vorba:
a Frate ! Vreau sä stiu neamul si nu-
rnele tau!»
Acela ii raspunse: Eu sunt Azaria,
feciorul marelui Anania unul dintre
fratii tai ».
Si Tobit Ii zise: Sä Iii sanatos,
frate, si nu te sup5,ra pe mine ea. am
 TOB1T, 6
vrut ui till care este semintia si familia
ta; tu insit, frate-meu, esti dinteo fa-
milk mare. Am cunoscut pe Anania
si pe Ionatan, feciorii marelui Simei,
fiindcii am alittorit impreunit la Ieru-
salim, ca sá ne inchinam, duand pargä,
zeciuial& din roadele pämttntului.
ei nu cazurä In rätiicirea fratilor nostri.
Tu te tragi dintr'un neam mare, frate!
Inca spune-mi ce simbrie dau ?
Ti-ajunge cumva o drahma pe zi i bani
pentru merinde intocmai ca i pentru
fiul meu ?
Si cleat, vii, yeti Intoarce sitatosi
acasä, pe laugh' simbrie îi voi mai edit-
oga ceva. »
Si ei se Impitcara asa. Si-i zise
lui Tobie: t Giaeste-te de drum si
toria voastrit sä, fie in plin! » i fiu-situ
se gäti de drum, iar tatäl sáu ii zise:
Du-te cu omul acesta! lar Dumnezeu,
care sitläslueste in cer, sä va. dea izbandä,
la drum si ingerul säu sä, meargát cu voi.»
amandoi iesirä sä plece i ainele Ulna-
rului fugea dupit. ei.
Atunci Ana, mama lui, Incepu 0.,
piing& zise lui Tobit: *De ce ai tri-
mis copilul? Nu era oare toiagul biarit-
netelor noastre cfind el ne Insoles, pre-
tutindeni ?
Mai bine ar fi ca banii aceia sit
nu-i mai avem, numai el sit se intoareit
anittos aca,sit!
Cäci ceea ce ne däDumnezeu
este deajuns pentru noi.*
Si Tobit Ii zise ei: N'ai nici o
soro, cad el se va intoarce aniitos
aced): vei vedea cu ochii,
Citci un Inger bun va merge Im-
preuni cu el; s't va avea izbandit la drum
si se va intoarce ambles.*
Si ea îi ourmä plansul.
6.
Poposirea pe ((Irma Tigrului i princlerea
unui pefte. Ralail indeamnd pe Tobie sci
ia de femeie pe Sara.
lar ei pleand la drum ajunsera
seara la fluviul Tigru i masera. acolo.
Si tänärul se cobori a, se scalde.
Dar un peste sari din fluviu i vru
inghita.
910
www.dacoromanica.ro
Atunci ingerul Ii zise: Prinde pee-
tele! * i tänitrul prince pestele si-laruncit
pe titrm.
Si Ingerul Ii mai zise: Spinteca
pestele si-i scoate inima, ficatul i fierea,
pe care pitstreazit-le cu grijil!*
Si titnitrul filcu Intocmai cum
poruncise ingerul, iar pestele il fripserä
si-1
*i pornirO amândoi mai departe
pin& se apropiará de Ecbatana.
Dar tânitrul intrebit pe inger: Frate
Azaria! Pentru ce cunt bune ficatul,
mima i fierea pestelui?
Si el ii räspunse: « Daca, vre-un
om, ori vre-o femeie, este chinuit de
diavolul cau de vre-un duh rau, sit se
afume cu mima i cu ficatul i nu-1 va
mai chinui;
lar fierea, ea este bunä a se ungit
cineva cu ea la ochi, cand are albeata,
si se lecueste.
Citnd ei se apropiará de Ecbatana,
Ingerul zise e Frate!
Asta. searit vom minea la Raguel. El
este ruda ta si are o singura fatä, pe
Sara.
Si eu ti voi spune sa. ti-o dea
de sotie, aci tie ti se envine moste-
nirea ei, ffindcit tu esti singur din
neamul ei. i fata este frumoasä
cuminte.
Si acum ascultit Incoace la mine!
Eu voi griti cu tatäl ei i, and ne vom
Intoarce din Raghis, vom face Jaunts,.
Cad eu stiu ca Raguel n'o di dupit un
alt biírbat impotriva legii lui Moise,
aril, eh se faca, vinovat de moarte,
tu treci inaintea oricui, fiinda ie i se
cuvine mostenirea. »
Atunci tänärul zise ciare inger:
*Frate Azaria! Eu am auzit ea fata a
fost maritatä, de sapte ori i cii. toti mirii
ei au murit in camera de nuntit. i fiindcit
eu cunt singurul fecior la tatia meu,
mä, tem ca nu cumva intrand Inläuntru
sit mor si eu ca i cei mai dinainte,
fiinda pe ea o iubeste un diavol care
nu face nimitnui nici un räu, dead celor
care se apropie de ea.
Si acum ma tem ea sit nu mor
sa pogor viata tatäiui meu i a maicii
mele, din pricina mea, cu durere in
 TOBIT, 7, 8
mormânt, fiindea nu au alt fecior care
ingroape. *
Ci ingerul ii räspunse: t Oare nu-ti
aduci aminte de cuvintele pe care ti
le-a poruncit tat5.1 tau, ea iei sotie
din neamul tau? i acum asculta-ma,
frate-meu: Ea va fi sosia ta! lar de
diavol nu purta de grijä fiindca in
noaptea aceasta ti se va da de sotie.
Cand vei intra in camara de nunta,
ja un carbune din tamaiernie 11A pune des,
supra o bucatici, din mima si din ficatul
pestelui i afuma, i °and diavolul va mi-
rosi, va fugi i nu va mai veni inapoi in
veac de veac.
$i and vei intra la ea, sculati-va
amandoi i strigati catre milostivul Dum-
nezeu, si el vd va mantui i vä va milui.
Nu te teme, caci ea este menita pentru
tine din veac si tu o vei mantui si ea
va merge cu tine, si cred cä vei avea cu
ea copii. *
Cand a auzit Tobie, a inceput s'o
iubeasca i sufletul lui se lipi de ea foarte.
7.
Cdnitoria lui Tobie. Raquel incloindu-ae,
ingerul Ralail U hotdrclgte pentru aceasta.
aspdful de nuntd i e,elelalte datini.
i cand ajunsera in Ecbatana, se
1.
dusera la casa lui Raguel. Iar Sara le
iesi inainte hiritisi i ei o hiritisira
pe ea i ea Ii duse in casa.
2. Atunci Ra,guel zise citre femeia sa
Edna: s Cum seaman& tanirul acesta
Cu varul meu Tobit !*
3. intrebii, Raguel: t De unde sun-
teti, fratilor ? lar ei ii raspunsera: Din
semintia lui Nef tali, care au fost luati
In robie in Ninive*.
4. Dar el le zise: *Cunoasteti voi pe
fratele nostru Tobit?* i ei spusera:
t II cunoastem
5. *i el ji Intrebii: o E sanitos
ei zisera: E sanatos voinic I* i Toble
mai zise: s El e tatal meu!
6. Atunci sari Raguel
incepu sa binecuvanta
zise: s Tu esti feciorul unui om cu
mare vaza!* i cand auzi ca Tobit
pierduse vederea, se mahni i planse.
911
www.dacoromanica.ro
Dar sl Edna, femeia lui, si Sara,
fiica lui, planserii. primirà ei cu
huimä buni,
$i junghiara, un berbec i gatira
mai multe feluri de bucate.
$i Tobie zise lui Rafail: s Frate
Azaria! Vorbeste despre ceca ce mi-ai
spus pe cale, ea sä se sfarseascä, pricinalb
i el spuse lui Raguel, iar Raguel
imbie pe Tobie: Manâncii i bea i fii
en voie bunk ciici ti se cade sà iei pe
copila mea. Ins& se cade sà4i spun ade-
viral:
Pe copila mea am dat-o dupii,
sapte barbati i când fiecare intra la ea,
murea peste noapte. Insa acum fii cu
voie bun& !*
$i Tobie zise: s Nu voi manca
nu voi bea pang, ce nu-mi yeti aduce-o,
voi sá fiti martori inaintea mea*.
Raguel zise: s De acum incolo ia-o po-
trivit legii. Tu esti fratele ei si ea este
a ta. Milostivul Dumnezeu st* va indrepte
calea spre fericire I*
Apoi chemä. pe Sara, fiica
luand-o de mana o dete lui Tobie de
sotie i zise: s latá, ia-o dupä legea lui
Moise 13.1 du-o la tatrd taut* i i-a bine-
euvantat.
i ehemä i pe Edna, femeia lui,
lua o hartie i serse invoiala pentru
casatorie si o pecetlui. Apoi incepura sit
manance.
Pe urmä Raguel strigii pe Edna,
femeia lui, si-i zise: s Soro, giiteste odaia
cealalta si-i du inlauntru!*
16. i ea facu intocmai cum Ii po-
runci i duse pe Sara inlauntru. $i ea
incepu si planga. Ci ea, indreptatind
lacrimile fiicei sale, fi zise:
17. tIndrazneste, copila! Dumnezeul
cerului si al pamantului sa-ti facâ parte
de bucurie in locul mahnirii tale. In-
drazneste, fiici!
8.
Tobie face intocmai dupel efatul lui Ralail.
Rugdciunea lui Tobie gi a Sarei. Ei rdnIdn
amdndoi neatingi.
1. Dup.& ce isprivira de mancat, du-
sera si pe Tobie la Sara in odaie.
 TOBIT, 9, 10
Si pe cand mergea isi aduse aminte
de vorbele lui Rafail i luä carbunele
din tämtliernic i puse mima peatelui
ficatul i afumä eu ele.
Gaud diavolul simti mirosul, fugi
pana in Egiptul de sus, unde ingerul
fereca in lanturi.
Si dup.& ce amandoi se incuiara
In odaie, Tobie sari din pat pi zise:
Scoalä-te, soro, sa ne rugam ca Domnul
sa ne miluiasca!
Si Tobieincepu sà se roage: 4 Pro-
sliivit 85, fii tu, Doamne, Dumnezeul
rintilor noptri, i preamarit ad fie numele
tau cel !ant i slavit in veci! Sa te
preamäreasea pe tine cerul i toat,e
fapturile tale!
Tu ai zidit pe Adam i i-ai dat aju-
tor pe Eva, femeia sa. Si din ei s'a niiscut
neamul omenesc. Si tu ai zis: a Nu este
bine sit fie omul singur; sa-i facem un
ajutor asemenea lui
Si acum, Doamne, nu din poftii.
trupeascli iau pe sora mea aceasta, ci ca
sotie. Miluepte-ma, ca sa pot ea ajung
la IA:trill-lets impreunä ou ea. o
Si ea zise cu el: « Amin! »
i in noaptea, aceea dormirá amin-
doi.
Dar Raguel, sculandu-se, purcese
sa sapo o groapa zise: 4 Nu cumva
sä moara si el*.
Apoi °and Raguel se intoarse
acasa, zise eittre Edna, sotia lui:
a Trimite o slujnica sá vadii, dad',
el mai triiiepte. lar de nu, sa-lingropam,
ca nimeni sa nu afle !
Si slujnica deschise upa i, intrancl
grisi pe amandoi dormind.
Apoi iei afar& spuse csa el
träieste.
Atunci Raguel slavi pe Dumnezeu
pi zise: a Proslavit sa fii tu, Doamne,
cu toatit slava curatil i sfanta i si te
laude pe tine sfintii i toate fapturile
tale pi toti ingerii i toti alepii tai ! Pro-
s15,veasca-te pe tine in veci!
Proslävit sà fii tu pentru cá m'ai
bucurat pi nu mi s'a intamplat nimic,
dupa cum socot,eam, ci te-ai purtat cu
noi dupa mare mila ta.
Proslävit sit fii tu, fiindca te-ai
indurat de doi copii singuii la parintii
912
www.dacoromanica.ro
lor. Milueste-i pe ei, Doamne, i da-le
ea petreaca viata cu sanatate, cu bucurie
cu indurare!
Apoi porunci slugilor sa astupe
groapa.
Si el le fact! °spat de nunta pai-
sprezece zile.
Si inainte ca sá se sfarseasca
zilele de nuntil, Raguel 11 jura ca
nu plece pa,na nu vor trece cele pai-
sprezece zile de nunta,
Si dupii, aceasta sá ia jumata,te din
averea sa i si se due& saniitos la tatal
lui: a lar partea care va mai ramanea:
dup5, ce voi muri i eu i femeia mea #.
9.
Tobie se inloarce la piirinfii
i Tobie strigà pe Rafail zise:
q Frate Azaria! la-4i un rob Ili
doll& camile i porneste spre Raghis in
Vara Mediei, la Gaba,e1, ja banii i mi-i
ad& la nuntä,
Fiindca Raguel m'a jurat sä nu plec.
Taal meu nurnitrio, zilele 0, daca
voi z5,bovi mult, el se va mahni foarte!*
Si Rafail pleca i merse la Gabael
dadu zapisul, i Gabael Ii aduse
punga cu sigiliurile i i le ditdu.
Si amandoi se sculara la manecate
venirii, la nunta. i Gabael binecuvanta
pe Tobie si pe femeia lui.
10.
Plecarea Jul Tobie.
i Tobit, tatal s5,u, numära fiecare
zi. Si cand s'au implinit zilele calatoriei
ei Inca nu veniserä,
El zise: a Poate cft, au fost opriti
acolo, sau poate Gabael sä fi murit si n'a
avut cine sit le dea banii!
Si s'a intristat foarte.
Dar femeia lui ii zise: q Copilul a
murit, de aceea intarzie atata!* Si ea
incepu sa-1 planga i zise:
a Mi-e jale, copile, ea te-am läsat
sá pleci, tu lumina ochilor mei
i Tobit zise catre ea: e Taci ! N'ai
grijä, did el e sänittos!
Atunci ea II intampina cu vorba:
Taci t Nu m5, insela, copilul a murit
 TOBIT, 11, 12
Si iesea in fiecare zi afar& la drumul
pe care plecasera. Ziva nu manca nimic,
iar nopti intregi nu inceta sä, planga pe
Tobie, fiulei, 'Ana and trecura cele
paisprezecezile de nunta, cu care
jurase Raguel ca sä le petreacii la el.
Ins& Tobie zise lui Raguel: o Da-mi
drumul sa plec, deoarece tatä.1 meu
maia-mea nu mai au nadejde sa.
mai vazil, o.
Si socru-situ Ii raspunse: Stai!
Cad eu voi trimite o stafeta la tatal
tau, ea dea de veste despre tine.*
Dar Tobie Ii zise: o Nu, ci da-mi drumul
sà ma due la tatal meul*
Si Raguel se sculâ vi-i dadu pe
Sara, femeia lui, i jumatate din avere:
robi, dobitoace i bani,
Si-i binecuvanta si-i lasa sä, piece
zicand: o Dumnezeul cerului sa v facâ
parte de copii inainte de moartea mea!
Si cátre femeia lui zise: Cinsteste
pe socrii tái, care acum taunt parintii tai,
sa aud veste buna despre tine !* Si
el o saruta.
Atunci Edna zise lui Tobie: o Iu-
bite frate ! Dumnezeul cerului sit te
aduca inapoi i sit má invrednicea,sa,
sé, vad copiii tai din Sara, fiica mea, ca
eu sa má veselesc inaintea Domnului.
Si iata iti incredintez pe fiica mea in
grija ta. N'o amäri!*
Dupii acestea Tobie a plecat, prea-
marind pe Dumnezeu, câ i-a dat izbandi
la drum si-si luá ramas bun de la Raguel
si de la Edna, femeia lui.
11.
Intoarcerea tut: Tobie la casa pdrinteascd.
Vindecarea lui Tobit. Sdrbdtorirea nuntii
cu bucurie.
1. Si mersera pan& se apropiará de
Ninive. Si atunci Rafail zise lui Tobie:
« Oare nu stii tu, frate, cum ai
litsat pe tatal tau?*
Sib grabim pasul inaintea femeii
tale si sá randuim casa.
Ia cu tine fierea pestelui!* Si ei
zorira pasul, i ainele alerga dupa ei.
Si Ana statea i privea in drumul
fiului ei.
913
www.dacoromanica.ro
Si and 1-a zarit a vine, ziso atre
tatal lui: o Iata, fiul tau vine cu tova-
rául de drum!
Si Rafail zise: o Stiu, Tobie, ca
tatal tau va capata vederea,
Ci unge-1 cu fiere la ochi
va intepa, s'o stearga ca sá cada albeata,
el va vedea *.
Si Ana alergand inainte cázu de
gatul fiului ei si-i zise: Te-am vazut,
copile, de acum pot sit mor Si amândoi
plansera.
Atunci Tobit iesi la usa si se lovi.
Fiul sau ins& alergä, inaintea lui,
Si apuca pe tata-situ unse
ochii cu fiere ziand: o Curaj, tata!
Si and incepu intepe, el se
sterse la ochi, i albeata se coji de pe
ochii lui,
Si vazand pe fiul lui cazu de gatul
lui i plangand Ii zise:
o Proslavit ni. fii tu, Duinnezeule,
prosavit sa fie numele tau in veci,
proslaviti sa fie toti sfintii tä.i ingeri,
fiinda, pedepsindu-mä, te-ai i indurat
de mine, aci jata vad pe Tobie fiul
meu!*
Atunci fiu-sau intra in casa bu-
euros i spuse tatalui sau marile lucruri
care s'au intámplat in Media.
Si Tobit iesi in intampinarea nu-
rorii sale, cu bucurie, pan& la poarta Ni-
nivei laudánd pe Dumnezeu. Si cei care
il vedeau cá umbla, se minunau cä i-a
venit vederea. Si Tobit marturisea Ina-
intea lor cä Dumnezeu se indurase de el.
17. Si and Tobit se apropie de nora
sa Sara, i se inchina cu pleciiciune
zise: o Bine ai venit sanatoasa, fiia, !
Slavit a fie Dunmezeu care te a adus
la noi i tatäl tau i maia-ta!»
Si toti fratii lui cei din Ninive
se bucurara.
Si a venit i Ahicar, precum
Nadan, nepotul lui, si a tinut nunta lui
Tobie sapte zile cu mare veselie.
12.
Iugerul Rafail se descopere lui Tobit
spune ni taptele lui bitne l-au invrednicit
de tclmdduire.
1. Si Tobit cherna pe fiul sail Tobie
si-i zise: o Fiule, vezi de simbria tova.-
os
 TOBIT, 13
rasului tau de drum si sa-i mai dim ceva
si pe deasupral*
Dar el Ii raspunse: Tatit! N'am
sit fiu in pagubá daca-i voi da jumatate
din ceea ce am adus,
Fiindca, el m'a adus siinatos acasa,
ba ilia, a lecuit i pe neva,sta-mea, a
adus banii mei si te-a lecuit si pe tine.»
Atunci biitránul zise: I se cuvine !
Apoi cherna pe inger vi-i zise: e Ia
jumatate din ceea ce tqi adus ».
Atunci ingerul ii chema deoparte
si le zise: Proslaviti pe Dumnezeu
preamari0-1 si-i multum4i
inaintea tuturor celor vii pentru ceea ce
el a facut Cu voi. Frumos lucru este ea
preamarim pe Dumnezeu i sa prea-
inaltam numele lui i sa vestim, slávind,
lucrarile lui! Nu zaboviti ca sa-i multu-
m4i lui.
Frumos lucru este sit Vnein ascunsi
taina unui imparat, ins& ea sa, dam la
ivealá faptele cele mari ale lui Dumnezeu
este lucru mnäret. Face0 bine, cad numai
asa nu va da peste voi raul.
Bun lucru este rugaciunea cu post,
cu milostenie cu dreptate. Mai bine
putin cu dreptat,e, decal mult i cu
nedreptate. Mai bine este sa faci milos-
tenie, decat sii aduni aur,
Caci rnilostenia scapa de moarte
ne curb:1,We de once pacat, Cei ce fac
milostenie i fapte bune vor trai mult.
Pad:di:4H stint vrajmasii vietii lor.
i acum nu voi ascunde nimio in
fata voasträ, 6.6 v'am spus: Frumos
lucru este sa tinem aseunsa taina unui
impárat, insa ca sa dam la iveala faptele
cele mari ale lui Dumnezeu este lucru
mtirq.
Si cand te rugai tu si nora ta Sara,
eu duceam jertfa rugaciunii voastre
intea Celui &ant, i cand ingropai
la fel eram eu langii tine,
Si calla nu pregetai sa te scoli
lasi pranzul tau, ea sit te duci
sá ingropi mortii, aceasta fapta bun& nu
mi-a ramas ascunsa, ci eu eram cu tine.
Si acum Dumnezeu m'a trimis sa
te tamaduesc pe tine i pe nora ta Sara.
Eu stint Rafail, unul din cei sapte
sfinVi ingeri care due rugaciunile celor
sfirqi i intra in fata slavei Celui Mat.*
914
www.dacoromanica.ro
Atunci cei doi se spiiimantará si
de spaima cazurà cu fata la pämant.
Dar el le zise: i Nu va spiiiman-
tati! F4i pe pace si preamar4i pe Dum-
nezeu deapururi!
Caci nu de voia mea am venit,
ci dupa voia Dumnezeului nostru, pentru
aceasta preamiriVi-1 pe ella veci!
In toate zilele m'am aratat voila
n'am mancat i n'am baut, ci voi
vazut o vedenie.
Si acum preaslaviti pe Domnul,
fiindca eu ma ina4 la cel ce m'a trimis pe
mine, iar tot ceea ce s'a intamplat,
scrieVi inteo carte!»
Si cand s'au sculat de jos, ei nu-1
mai vazura.
Si ei proslavira marile i minu-
natele savarsiri ale lui Dumnezeu i in
ce fel ingerul lui Dumnezeu li s'a aratat
lor.
13.
Cdntarea lui Tobit.
1. i Tobit scrise o rugaciune de lauda
zise:
2. A Prosliivit sa fie Dumnezeu
impár4ia sa in veci! Caci el pedepseste
el milueste, el pogoarä, in iad i el
ridica din iad, i nimeni nu poate sit
scape din mana lui.
Lauda0-1 pe el, voi fili lui Israil,
inaintea neamurilor pagitne printre care
el ne-a risipit,
Si acolo vestiti striilucirea lui. Inal-
tAV-1 pe el in fata tuturor celor vii, caci
el este Doinnul nostru i Dumnezeu
parintele nostru Mtn.' toti vecii.
El ne pedepseste pentru toate gre-
salele noastre i iarási ne milueste
ne aduna dintre to0 paganii, printre
care noi am fost
Daca va veti pocai din toata mima
voastra si din tot sufletul vostru
yeti intoarce cu credinta catre el, si el
se va intoarce catre voi i fqa sa nu si-o
va ascunde.
Priviti apoi la ceea ce va face el
cu voi, pros/avi0-1 pe el cu toatá gura
voastra i laudat,i pe dreptul Stapan
inalta0 pe Imparatul cel vesnic.
 TOBIT, 14
8. Eu il märturisesc pe el in tara in
care potreo ca rob, sizi vestesc put,erea
mirirea lui inteun popor de pacittosi.
voi pdcdtosilor, i faceti fapte
bune ! Cine stie (lac& el nu vä va indragi
si se va milostivi spre voi.
9. Pe Dumnezeul meu Il voi Malta
sufletul meu 25, inalte pe Imparatul
cel ceresc i sä se bucure de mirirea lui.
Toti sa-1 preamareascit mul-
tumeascli in Ierusalim: Ierusalime, cetate
sfântä ! Si pe tine te va pedepsi el pentru
faptele máinilor tale t;ii spre fiii celor
drepti iaräsi se va milostivi.
Proslaveste pe Domnul cum se
cuvine i laud& pe vesnicul
ca iarài cortul shu sa fie cu bucurie
inältat in rnijlocul tau,
Si 86, bucure pe toti roba i sä
arate dragoste celor dosäditi in neam
de neam pins& in veci.
Multe popoare vor veni de de-
parte la numele Domnului Dumnezeului
nostru, cu daruri in mänä i cu daruri
pentru cerescul Impärat. Si din neam
in neam te vor prosavi i cintare de
laud& iti vor aduce.
Blestemati sä fie toti cei ce te
uriisc pe tine. Binecuvântati sä fie in
veci cei ce te iubesc pe tine.
Bucurii-te i te veseleste pentru
feciorii celor drepti, cdci ei vor fi adu-
nati i vor proslavi pe Domnul celor
drepti! Fericiti sunt cei ce te iubesc
pe tine, chei ei se vor bucura de pacea
ta.
Fericiti sunt toti cei care au fost
maniti de biltaile tale, clici ei se vo' r
veseli de tine, and vor vedea toot&
stritlucirea ta i se vor veseli in veci.
Suflete al meu, proshiveste pe Dumnezeu,
pe rnarele impgrat,
Caci Ierusalimul va fi din nou
zidit cu safir, cu smarald si pietre nes-
timate, i zidurile tale i turnurile tale
intariturile tale cu aur curat. i uli-
tele Ierusalimului vor fi pardosite cu
beril, cu carbuncul i cu pietre sclunpe
din Ofir.
18. Si toate ulitele lui vor rosti:
Aliluia! » i vor proslAvi pe Domnul
zicand: a Proslavit ea fie Dunmezeu care
te-a inältat pentru vecie !
916
www.dacoromanica.ro
14.
Cele din unnd, clips din viata lui Tobit
vi a lui Tobie.
Si Tobit 8611.0 clintarea lui de
laud&
Tobit era de cincizeci si opt de ani
and si-a pierdut vederea, i dupii, opt
ani iaräsi si-a cäpätat-o. El fiicea milo-
stenie si nu contenea sä se teamä de
Dumnezeu si sä-1 prosläveasca.
Si el a ajuns tare batean. Atunci el
chenul pe fiul sEtu i pe nepotii sai
zise lui Tobie: Copile, ja pe fiii tái!
Vezi, eu am irnbatränit si aunt aproape
siivtirse,sc din viatä.
Du-te in Media, fiule, did eu cred
tot ceea ce a rostit profetul lona despre
Ninive, cä anume cetatea va fi nimicitá,
fratii nostri vor fi risipiti pe párnânt
departe de tara cea mitndrä, i ca Ieru-
salimul va fi pustiit, cá templul lui Dum-
nezeu va fi parjolit si va fi pustiit pitná
la o vreme, iar in Media va fi pan& la
o vreme mai multit pace.
Si Dumnezeu se va milostivi
si-i va intoarce pe ei in Ord i vor zidi
templul, dar nu ca acela dintâi, pan&
se vor implini vremurile cele din veac
hottirite. Apoi se vor intoarce din robie
vor zidi din nou Ierusalimul cu strä-
lucire. i templul lui Dumnezeu va fi
zidit inteinsul pentru toate neamurile
viitoare zidire märeatä precum au
griat despre el proorocii.
Si toti pitgtinii se vor intoarce la
adeviir si se vor teme de Domnul Dum-
nezeu, i vor ingropa in piimânt idolii
lor i vor proslavi pe Domnul,
Dar si poporul säu va prosavi pe
Doranul i Domnul va *Malta pe po-
porul sail, si se vor veseli toti cei ce
iubesc pe Domnul, cu adevärate fapte
bune, fac5,nd milostenie cu fratii nostri.
Si acum, copile, plead'', din Ninive,
c5,ci se va adeveri tot ceca ce a rostit
profetul Iona.
Tu ins& plizeste legea i poruncile,
fli milostiv i drept, ea sä-ti fie bine,
ingroapi-m5, dupil cuviintä si pe maica
ta liIngd, mine, si nu mai zabovi in Ninive.
Fiule ! Adu-ti aminte ceea ce Nadab
i-a &cut lui Ahicar, cel care I-a crescut
58*
 IUDITA, 1
pe el, cum de la lumina 1-a dus la in-
tuneric s't toate cate i le-a rasplatit. Dar
Durnnezeu a mantuit pe, Ahicar, iar
acela vi-a luat rasplata, coborindu-se in
intuneric. Ahicar a facut tnilostenie Ffi a
fost mantuit din laturile mortii, pe care
acela i le intinsese, irisa Nadab cazu in
laturi i pieri.
$i acum, copii, ved* ce poate
si faca, milostenia s't cum fapta cea buna
mântueste h> $i pe cand el rostea ace-
stea, i-a iesit sufletul. $i el era in varstà
de o sutil' cincizeci si opt de ani. i fiul
silu 1-a ingropat cu cinste.
$i cand a murit Ana, el a ingro-
CARTEA IUDITEI
1.
Rdzboiul intre Nabucodonoscrr Arpaxad.
Arpaxad este infrtint.
Era in anul al doisprezecelea al
imparatiei lui Nabucodonosor, care a
domnit peste Asirieni in marea cetate
Ninivei, i in vremea domniei lui Ar-
pasad, care a domnit peste Mezi in Ec-
batana.
Acesta zidi imprejurul Ecbatanei
ziduri din lespezi de piatra Mate in
patru colturi, lespezi lungi de trei coi
si late de trei coi, i zidurile erau inalte
de saptezeci de coti si late de cincizeci
de coti.
$i el ridica, deasupra portilor ce-
turnuri inalte de o sutil, de coti
si late de saizeci de coti.
$i-i fácu porti, porti inalte de sapte-
zeci de coti si late de patruzeci de coi,
ca sa poata iesi uriasa sa ostire si pe-
destrimea.
In zilele acelea, imparatul Nabu-
codonosor porni cu razboi impotriva im-
paratului Arpaxad, in se,sul cel mare,
odia, in se,sul din tinutul Ragau.
i s'au pornit impotriva lui toti
locuitorii fesului i toti cei ce locuiau
de-a-lungul Eufratului si al Tigrului s't
al fluviului Ulai, i cei din sesul lui
Arioh, regele Elimeilor, precum Efi foarte
916
www.dacoromanica.ro
pat-o lana tatal sau. ApoiTobie a plecat
cu sotia i cu fii,i s'al la socrul säu in
Ecbatana.
$i el ajunse, la adánci i cinstite
batra,nete si ingropil cu cinste s't pe socrii
sai si le mosteni averea lor s't pe a lui
Tobit, tata' situ.
$i el muri in varsta de o suta
doulizeci i apte de ani in Ecbatana
din Media,
$i inainte de moarte a auzit ve-
stea despre pieirea Ninivei, pe care o
cuprinsesera Nabucodonosor i Ahasveros.
astfel, inainte de moarte, a putut
se bucure de pieire,a Ninivei.
multe popoam care se stransera laolalta
impotriva Caldeilor.
Dar Nabucodonosor, imparatul Asi-
rienilor, trimise crainici la toti locui-
torii Persiei s't catre toti aceia care lo-
cuiau spre asfintit, catre locuitorii Ci-
liciei i ai Damascului, ai Libanului
ai Antilibanului, precum i catre cei ce
locuiau pe tarmul m'Axil,
$i la popoarele care salasluiau in
Carmel si in Galaad si in Galileea de
sus si in larga campie a Ezdrelonului,
$i catre toti aceia care locuiau in
Samaria si in orasele ei i dincolo de
Iordan pana, la Ierusalim, i in Bet-Anot
In Halhul i in Cades pana la flu-
viul Egiptului, s't in Tahpanhe,s i in
Ramses si intreaga tara Gosen,
Pana dincolo de Tanis si de Memfis,
s't la toti locuitorii Egiptului pana in
hotarele Etiopiei.
Dar locuitorii pamantului intreg
dispretuirá cuvantul lui Nabucodonosor,
imparatul Asirienilor, Efi nu pornira cu
el la razboi, fiindca ei nu se temeau
de el, ci-1 socoteau ca pe un om oare-
care. i asa ei trimisera pe crainicii lui
inapoi cu mainile goale i plini de ocarä.
Atunci Nabucodonosor se manie
foarte impotriva acestui tinut intreg s't
se jura, pe tronul M'u si pe impiiratia
sa, ea sa-Efi razbune pe toate tinuturile
Ciliciei si ale Damascului i eu sabia
 IUDITA, 2
sa sa nimiceascä pe toti locuitorii din
tara Moabului i pe fiii lui Amon, Iu-
deea toata si pe toti locuitorii Egiptului
pana la tinutul celor doua Mari.
i in anal al saptesprezecelea, el
naväli cu armata sa impotriva impara-
tului Arpaxad infranse in luptii
nimici toatá ostirea lui toatà calarimea,
precum 1.1 ti:ate carele lui de rázboi.
Apoi cuceri cetatile lui i pätrunse
pana la Ecbatana, cuprinse turnurile,
pustii uliele ei i stiálucirea ei o fácu
de °cara,
lar pe Arpaxad 11 prinse in muntii
Ragau, Il strapunse cu varful lancii
in aceeasi zi Il omori.
16 i el se intoarse la Ninive impreuna
Cu cei care se aläturasera de el, o foarte
mare multime de popor razboinic.
acolo se odihni i fácil ospat o finta
dourtzeci de zile.
2.
Nabucodonosor trimite pe Olofern sd pe-
depsea,scd Cilicia, Mesopotamia si Da-
mascul.
In anal al optsprezecelea, in a douii-
zeci i doua zi a lunii inthia, a iesit
zvon in palatul lui Nabucodonosor, im-
paratul Asirienilor, ca el se va räzbuna
pe intreg tinutul acela, precum zisese.
Atunci el a chemat la sine pe toti
drega.torii si pe toti boierii sal i le-a
impartásit lor planul tau tainic i ho-
tárirea ea neclintità, ca ea nimiceascn
intreg tinutul acela.
Irisa aceia socoteau ca porunca lui,
ca s'A nimiceascá total, nu poate sil, se
adevereasca.
i dupa ce s'a isprilvit sfatul, Nabu-
codonosor, imparatul Asirienilor, a che-
inat pe Olofern, generalul ostirii sale, care
era al doilea in carmuire dupa el,
zise:
e Asa porunceste marele impärat,
stapanul lumii. Porneste j ja cu tine
oarneni cu nadejde in puterea lor, o
mita doulizeci de mii de pedestrasi, iar
cai i calareti douiisprezece mii;
$i sa te indrepti spre intregul tinut
de la soare-apune, fiindca ei n'au as-
cultat de porunca gurii mele.
941
www.dacoromanica.ro
i sa le spui sa pregateasca pentru
mine phmant i epa, fiindca intru urgia
mea voi porni impotriva lor i voi aco-
peri fata pamântului cu picioarele rAzboi-
nicilor mei, azora ii voi da pe ei prada.
Ranitii lor sä umple vagaunile stan-
cilor i toate raurile, i Eufratul sä fie
plin de lesurile lor, cand va fi sa-1 treci,
lar pe robii lor Ii voi t'AA panä la
capätul paraantului.
Deci porneste supune in-
tregul lor tinut. i daca se vor da in
mana ta, pastreaza-mi-i pentru ziva pe-
depsei lor.
Pe cei ce nu vor sä, se supuna,
sä, nu-i erute ochiul tau, ci pretutindeni
mortii i jafului,
Caci pe viata si pe imparatia mea
jurat-am i Cu mana mea voi implini ju-
ramântul.
Tu deci nu calca nici una din po-
runcile stäpitnului tau, ci imphneste-le
precum ti-am poruncit si nu zäbovi ! »
$i dupa, ce Olofern iesi de la im-
parat, cherna la sine pe toti voevozii pe
capeteniile si pe capitanii otirii asiriene,
i numärá trupele alese pentru
luptä, o mita douäzeci de mii de oameni
douasprezece mii de arcasi caldri.
si-i puse in rand cum se pune o
ostire gata de ritzboi.
i lua o foarte mare multime de
cämile, de asini Eji de catäri pentru dus
poverile lor, iar oi, boi i capre, cat
nu se puteau numära, pentru hrana lor,
Precum i bogatie de merinde
pentru fiecare ostas, i aur i argint
foarte mult din palatal imparatului.
i pm-ni la drum, el i toatik, ostirea
lui, ea ea o ja inaintea imparatului Na-
bucodonosor, inda cu carele i eälaretii
cu pedestrimea cea almsá ea, aco-
pere toata fata pämantului spre soare-
a pune.
i n'ultimen care i-a insotit pe
ei era ca lacustele de numeroasa, ift ea
nisipul pámantului: multimea lor era ne-
numbiratii.
i el iesi din Ninive i se indrepti
spre sesul Bectelet, trei zile de drum.
asezara tabära de la Bectelet pana
aproape de muntele care se aftá la miaza-
noapte de Cilicio, de sus._
 IUDITA, 3, 4
Dup5, aceasta lua intreaga sa osare,
pedestrasii, calaretii i carele, i picea
de acolo in munte.
i el impritstie pe Put FA Lud
jefui pe fiii lui Rasis si pe fiii lui
Ismail, care locuesc la marginea pustiei,
spre miazii-zi de tara Helei/or.
El trecu Eufratul i strabatu Me-
sopotamia i nimici toat,e cetatile inta-
rite de pe räul Abrona pan& la mare.
El cuprinse tinutul Ciliciei i ni-
mici tot ce-i iesea in cale EA ajunse pana
in tinutul Iafetului, care este la miaz&-zi
de Arabia,
i impresura pe toti fiii lui Ma-
dian, ame asezärile lor i jefui t'Ariete
lor,
Apoi se pogori in ciimpia Damascu-
lui, pe vremea secerisului, i pitrjoli toate
lanurile i nirnici toate turmele de oi
cirezile de vite, jefui cetätile lor si
pustii toate tarinile lor, iar pe flacali
lor Ii trecu prin a,scutisul
28. Atunci Ii cuprinse frica si tremurul
pe toti locuitorii de pe malul
din Sidon, din Tir si din Aco, i toti
locuitorii din Iamnia, din Asdod si din
Ascalon se ingrozeau de el.
3.
Multe popoare trimit soli la Ololern, ca
ad i 8C supund, dar el ILU conteneste jaful
pustiirea.
Atunci trimisera la el soli cu in-
demnuri de pace si cu vorba:
a Tata', noi stiim inaintea ta ca robi
ai imp5,ratului Nabucodonosor, ci fA cu
noi ceea ce ti se pare bun in fata ta.
Iat5 gospodariile noastre, toate ta-
rinile noastre, turmele i cirezile i toate
trtrlele asezitrilor noastre sunt inaintea
ta ca sä faci cu ele cum iti va placea.
Iat5,, i cet5,tile noa,stre i locuitorii
dinteinsele sunt robii tái! Vino si f5,
cu ei cum crezi cö, este bine in ochii tia! *
i dup5 ce crainicii venirà la Olo-
fern si-i spusera lui toate cuvintele
adestea,
El se cobori ca oitstea pe tärmul
Märii si puse stritji in cetätile intarite
dinteinsii pentru ostirea lui
meni unu si unu.
www.dacoromanica.ro
918
i ei precum ì intreg tinutul in-
vecinat il primir5, cu cununi, ou dan-
turi i cu cantece insotite de daira.
Cu toate ace,stea el pustii intregul
lor tinut si dumbr5,vile Ion le tale, avand
de gand sä, nimiceasc5, toti zeii pamán-
tului, ea toate popoarele sa i se inchine
lui Nabueodonosor i toate limbile
neamurile 85, i se roage ca unni dumnezeu.
i asa ajunse el la Ezdrelon, aproape
de Dotan, care se af15, in fata marelui
ses al lui Iuda,
asez5, ostirea futre Ghibeea
Schitopolis, unde a zabovit o luna
de zile ca sa-si adune toate poverile
ostirii sale.
4.
Olofern poraeste impotriva Iudeilor. Ei
postesc si se roagd lui Dumnezeu. Cu-
vdntul arhiereului Ioachim.
Când auzira fiii lui Israil cei care
locuiau in Iudeea, de tot ceea ce 010-
fern, generalul lui Nabucodonosor, im-
paratul Asirienilor, facuse popoarelor FA
cum le jefuise toate templele lor si le
nimicise,
Se späimantarit in fata lui foarte
tare si se turburar& din pricina Ieru-
salimului si a templului Dumnezeului lor,
Fiinda nu trecuse multa vreme
de când se intorsesera ei din robie
abia de curtind tot norodul Iudeei se
stränsese la un loe, i dupii pingarirea
care se intitmplase, odoarele sfinte, jert-
felnicul i templul fuseser5, iarAi sfintite.
i ei trimiser& in tinutul Sama-
riei i in sate si la Bethoron si la Bel-
main si la Ierihon si la Hoba si la Hator
In valea Salemului,
i pusera straja pe toate virfurile
muntilor celor mai inalti i intarirli
toate satele muntelui i adunará in sate
merinde, pregatindu-se de rázboi, cáci
lanurile lor fuse,serii, secerate de curand.
Ioachim, arhiereul din zilele acelea
In Ierusalim, scrise locuitorilor din Be-
tulla si din Betomestem din preajma Ez-
drelonului, inaintea ctimpiei celei mari,
In apropiare de Dotan,
S& intiireasc5, trecittorile muntelui,
fiinda prin ele drumul rizbea epre Iu-
 TUDITA,
deea, si era usor stt impiedice trecerea,
fiindc5, o trecittoare era ingustä cel mult
pentru doi oameni.
Si fiii lui Israil facuri intocmai
dup5, porunca arhiereului Ioachim si a
braránilor intregului popor al lui Israil,
care tineau sfat in Ierusalim.
Atunci intreg Israilul strigit cOtre
Dumnezeu cu mare rtivnit FA se smeri
cu infocare.
Atat ei cat i femeile i copiii lor,
vitele Ffi streinii i simbriasii i robii
cumpärati se incinserii ca sac peste coap-
sele lor.
Si tot Israilul, bàrbati, femei
copii, locuitori ai Ierusalimului, &tzar&
cu fata la pánaänt in templu si-si pre-
sarari cenus5, in cap si intinser5, yes-
ruintele lor de jale in fata Domnului.
Asijderea îmbrâcarl i jertfelnicul
cu sac si strigarä cOtre Dumnezeul lui
Israil inteun cuget i ca infocare, ca
sä nu la,se pradit pe copiii lor si pe fe-
meile lor jaf, i orasele mostenirii lor
nimicirii, i templul pángitririi si ocirii
batjocurii piglnilor.
Si Domnul auzi glasul lor i vitzu
obidalor, i norodul din toati. Iudeea i lo-
cuitorii Ierusalimului postirli, mai multe
zile in fata templului Domnului celui
atotputernic.
Si arhiereul Ioachim, impreunä cu
toti preotii stittatori i slujitori inaintea
Domnului, încini cu sac peste coapse,
aduceau arderea de tot de fiece zi
juruintele i darurile de bun& voie ale
poporului.
Si cu cenus5, presitrati, pe mitrele
lor strigau &are Domnul din toatä pu-
terea lor, ca 85, caute cu indurare atre
intregul neam a lui Israil.
5.
Ahior, cdpetenia Amonifilor, inOiinfeazei
peOlofern despre pregittirile de rdzbai ale
Iudeilor si povestesste email istoria acestui
popor. Dacti Dumnezeu va pirdsi acest
popor, Ob/em Li va putea birui.
1. Lui Olofern, generalul ostirii asi-
riene, i-a sosit vestea ci fiii lui Israil
se pregittesc de luptit, c5, au inchis tre-
ditorile muntilor i oft au intärit orice
919
www.dacoromanica.ro
pise Malt, lar in cOmpii au asezat ob-
staeole.
Atunci, turbat de mänie, chemii pe
toti principii Moabului si pe toti capi-
tanii Amonitilor si pe toti satrapii de
pe tiirmul
Si le t Spuneti-mi, feciori ai
lui Canaan, cine este norodul acesta care
locueste in munte, ce fel de orase stint
acestea in care el locueste, care este
num5,rul ostirii lui EA pe ce se sprijinit
puterea i därzenia lui, si cine este ge-
neralul ostirii lui?
Si pentru ce numai el mi.' dispre-
tuieste dintre toti locuitorii de la soare-
apune si nu ies intru inampinarea
mea ?»
Atunci Ahior, capetenia fiilor lui
Amon, luä cuvitntul i zise: o Sbi asculte
stitpanul mea cuvántul din gura robului
situ, caci vreau spun adevärul de-.
spre norodul acesta, care shhislueste in
munte alitturi de tine, si sä, nu iasit min-
ciunit din gura robului trim
Oamenii acestia stint urmasii Cal-
deilor,
Si inainte vreme locuidt in Meso-
potamia. Si fiindcä ei nu voirit sit se
inchine dumnezeilor phrintilor lor, care
locuiau in tara Caldeilor,
Se lenidadt de legea parintilor lor
si se inchinari, Dumnezeului cerului,
Dumnezeului pe care l-au cunoscut. Si
din aceastä pricinit párintii lor i-au gonit
din fata dumnezeilor pe care
será i atunci ei fugirá in Mesopotamia,
unde bocuirá vreme indelungati.
Apoi Dumnezeul lor le porunci
laso sälasurile i s5, piece in tara Cana-
anului. Si ei se asezarit inteinsul f}i se
imbogOtirli ca aur, cu argint i cu turme
nenumOrate.
Pe urm5, se pogoririt in Egipt,
din pricini cit o foamete bantuia in tara
Canaanului, i sälksluir5, acolo, atät ettt
gäsirä, hrand i ajunser5, popor numeros:
neamul lor era nenumarat.
Atunci se sculä impäratul Egip-
tului i cu siretenie ii obijdui pe ei,
vi-i asupri cu fikutul de ciirimidit si-i
puse In rändul robilor.
Dar ei strigarit cktre Dumnezeul
lor, care bettu tara Egiptului ou pletgi
 IUDITA,
fár leac, din care pricinä Egiptenii
gonna din fata lor.
Apoi Dumnezeu seca Marea Rosie
inaintea lor,
Si-i calauzi pe drumul spre Sinai
spre Cades-Barnea, i ei izgonira pe
toate noroadele care locuiau in pustie.
Si locuira in tara Amoritilor
prin puterea lor nimicira pe toti locui-
torii Hesbonului, apoi, dupa ce trecura
Iordanul, pusera stapanire pe tot tinutul
muntos.
Pe urmä gonirii din fa te lor pe
Canaaniti pi pe Pereziti, pe Iebusiti
pe locuitorii Sihemului, precum FA pe
toti Gherghesitii, i locuira acolo vreme
inde/ungatä.
Si atat cat nu piicatuirii, impotriva
Dumnezeului lor, avurii, parte de feri-
cire, fiindch este cu ei un Dumnezeu,
care uraste nedreptatea.
Dar cand se razletirit de calea
pe care el le-o randuise, ei fur& nimiciti
jalnie de multe razboaie, fur/I dusi robi
in tear& sträina i templul Dumnezeului
lor fu nimicit, iar vrajmasii cuprinsera
orasele lor.
Dar acum, intorcii.ndu-se eu po-
cainta catre Dunmezeul lor, venirä aces&
din Virile de pe unde fusesera impra-
stiati i cuprinsera Ierusalimul, in care
se afla templul lor cel sfant, si se salas-
luird in tinutul muntos, pe care Il gä-
sirä pustiu.
Si acum, stapane Maria Ta, dad,
acest popor a savarsit farädelege FA a
päcatuit impotriva Dumnezeului lui, vom
intelege cá aceasta va sa zica pieirea
lui, i atunci sa pornim impotiva lui,
vom nimici;
Dar daca in nearnul acesta nu
se aflä faradelege, domnul meu sä treacii
mai departe, ca nu cumva Domnul lor
Dumnezeul lor sá intinda paviiza in
dreptul /or si sa ajungem de de in fata
lumii intregi! a
Si dup.& ce Ahior sfarsi povestirea
aceasta, norodul cel rázboinic, care statea
în jurul cortului, incepu sá carteasca,
iar capitanii lui Olofern f}i toti cei ce
locuiau pe tarmul Mara i Moabul se
inversunarli impotriva lui ea sit hacuiascii.
pe Ahior:
92Q
www.dacoromanica.ro
« Caci noi nu ne temem de fiii
lui Israil, eaci iata, ei sunt popor fish'
put,ere i fara vartosie pentru o puter-
nica impotrivire.
De aceea noi vom porni impo-
triva lor i ei vor fi ca o imbucatura
pentru intreaga oaste a ta, stapane Olo-
fern. *
6.
Oliera se sci pedepseasa pe
hotdreiste
Ahior. El dá porundi dual la Be-
tulia dea in ?mina Israilitilor. Dar
ostafii il legará la poalele munteluf. El
fu luat de Israiliti, cárora le demilui
toate planurile lui Olofern. .
Si dupa ce se potoli zarva barba-
tilor e,are stateau in jur la sfat, Olofern,
generalul armatei asiriene, zise lui Ahior,
inaintea intregului norod de streini
catre toti fiii lui Moab:
# Cine esti tu, Ahior, i voi
tibor ai lui Efraim, ca tu profetesti astazi
asa i ne imbii sa nu ne razhoim cu eel
din neamul lui Israil, fiindcii, Durnnezeul
lor Ii apara? i cine este Dumnezeu afar&
de Nabucodonosor ? El îi va trimite
ostirea sa si-i va nimici de pe fata
mantului, iar Dumnezeul lor nu va putea
a:AA infintuiascii
Ci noi, robii lui, Ii vom bate ca
pe un singur oni si nu vor putea sä, se
impotriveasca iuresului cailor nostri,
Caci noi Ii vom potopi cu ei, incat
muntii lor vor fi adiipati de sfingele lor
si &Impale lor vor fi pline de lesurile
lor. Si ei nu se vor mai putea impotrivi
nouä ci vor fi nimiciti cu desiivarsire,
zice imparatul Nabucodonosor, stiipanul
lumii, eaci el a zis: Sii, nu ram/lie
neindeplinite cuvintele mele !
Tu insa, Ahior, nâimitub lui Anion,
care graisi astazi astfel de cuvinte de
defaimare, sa nu mai vezi din ziva de
azi fata mea pana ce nu ma, voi
buna pe neamul celor coboritori din
Egipt.
Atunci spada otiril mele i sulita
razboinicilor mei te vor strapunge i vei
ciidea cu uciii lor and eu ma voi
intoarce.
 IUDITA,
Ci robii mei sit te due& in munte
di te lase inteuna din cetatile de acolo,
Si a& nu pieri pánii ce nu vei fi
nimicit impieunä, cu ei.
Dar fiindctt. tu näldájdueati in inima
ta c ei nu vor fi infritnti, sd nu te mah-
neati, cad eu am zis ai nici unul din
cuvintele mele nu va rilmänea neim-
plinit
i Olofern porunci capitanilor ski
care erau de fatä, in cortul lui, sä: in-
aface pe Ahior i sh-1 dud,' in Betulia
sh-1 dea in má'inile fiilor lui Lsrail.
Atunci capitanii sai il inafácarit
duserä guts,' din taharit in es, iar
din aes 11 duserá in munte i ajunserit
la izvoarele din josul Betuliei.
Dar când i-au zärit locuitorii ora-
aului, îi luará armele i ieairit din ce-
tate pe viirful muntelui i toti
se fitcura stiiplini pe urcuaul spre ei
azvarlifá cu pietre
Atunci ei se pitirit pe dupá munte,
legará pe Ahior, vi-1 läsarit la poalele
muntelui, iar ei se intoarserit la stá-
pânul lor.
Dar fiii lui Ismil se coboririt din
ora a ai se duserá la el, II dezlegarit
aduserä in Betulia ai-1 infätiaarit inaintea
ciipeteniilor oraaului,
Care erau in zilele acelea: Ozias,
fiul lui Miheia, din semintia lui Simeon,
Habris, fiul luí Otniel, i Haimis, fiul
lui Melchiel.
Si ei chemarit pe toti
oraaului, gi mai venial,' degrabá la sfat
toti tinerii lor i femeile. i ei puserá pe
Ahior in mijlocul 1ntregului lor popor,
iar Ozias Il intrebit despre cele intilm-
plate.
Atunci el le räspunse si le spuse
toate planurile sfatului lui Olofern
toate cuvintele pe care el le graise in
fata cdpitanilor asirieni FA cum Olofern
se semetise impotriva neamului lui Israil.
Atunci poporul cäzu cu fata la
pitintInt ai so inchini lui Dumnezeu
striga
« Doamne, Dumnezeul cerului,
cautii la trufia lor i indurii-te de umi-
linta neamului acestuia ai te uitii cu
milostivire astäzi la fata celor sfintiti
ai titi ! »
91'
www.dacoromanica.ro
Pe urmä mitngiiiarit pe Ahior
liiudará foarte.
Si Ozias Il luit din adunare acasti.
la el ai fitcu °spat pentru bätráni.
ei strigarä pe Dumnezeul lui Israil in-
teajutor toatá noaptea aceea.
7.
Impresurarea Betuliei. Olofern cuprinde
izvoarele de alai i sileste pe locuitori sei
se predea. Cuvtintul lui Ozias care le mai
cere locuitorilor 'inch cinci zile de reibdare
f i Dumnezeu se va intoarce Cu milostivire
spre ei.
A doua zi, Olofern dlidu poruncit
intregii sale oatiri a't intregului popor
ritzboinic al sotilor sä.i de luptá sä por-
neascit impotriva Betuliei, sá cuprindä
trecittorile muntelui i sä. inceapit lupta
cu fiii lui Israil.
Si in ziva aceea porniri la luptá
toti oatenii i teat& oastea lui, alatuitit
din o But& aaptezeci de mii de oateni
pedestraai i douiisprezece mii de cit-
litreti, afará de poveri, iar multimea celor
care o insoteau pe jos era uriaait.
Si täbitrirá in vale llingit Betulia,
la izvor, i se intinseriti in lätime panä
la Dotan ai piing, la Belmaim i in lun-
gime de la Betulia i pana la Chiamon,
care este in preajma Ezdrelonului..
Mild fiii lui Israil vitzurit multimea
lor, se sphimantarii, foarte i ziserit, unii
ditre altii: « Acum ei vor linchi toatit
fata pämiintului, incât nici muntii inalti,
nici väile, nici culmile nu-i vor stánjeni ! »
Si lufindu-ai fiecare armele sale,
aprinserit focuri in turnuri i in noaptea
aceea fitcurit de straja.
A doua zi Olofern scoase
inaintea ochilor fiilor lui Israil din Betulia,
i citutit potecile spre ora a umblii
dup.& izvoarele de aptt pe care ai puse
mina, i punfind la fiecare cate o strajá
de ostaai, se intoarse la oatirea sa.
Atunci venirit la el capeteniile fiilor
lui Esau ai toti voevozii Moabului
ciipeteniile oatirii de pe tärmul Märii
ziserà.,:
« Domnul nostru sá asculte un cu-
vitnt, ca nu cumva oatirii tale sá i se
Intâmple vre-o infringere,
 IUD1TA. 7
Odd fiii lui Israil nu se bizue pe
läncilelor, ci pe indltimile muntilor in
care îi au silasul, si nu este usor ad,
patrunzi pe vfirfurile muntilor lor.
$i acum, stlipine, nu te rizboi
cu ei dupä cum este datina
ca sà,' nu pierzi nici un otean,
Ci stai in tabära ta si tine toti
ritzboinicii ostirii tale la adäpost. Insit
robii täi sä pun& stApanire pe izvorul
de api care izvoräste din poala mun-
telui,
Fiindcii, de acolo vin sä, ia aptt
toti locuitorii Betuliei, i cand Ii va chi-
nui setea, vor inchina orasul. Iar noi,
impreuna cu oa,stea noastrit, ne vom sui
pe várfurile muntilor din apropiere
vom aseza tabara i vom sta de strajä
co sit nu iasit nimeni din cetat,e.
*i se vor topi de foame, ei i fe-
meile lor i copiii lor, i inaints ca sabia
doboare, vor zicea doboriti in
sälasului lor.
*i asa tu le vei fitsplitti amarnic,
fiindci i s'au impotrivit i n'au iesit
si te intimpine cu pace!»
*i cuvintele lor phicurit lui Olo-
fern EA capitanilor sii, i el diidu porunca'
sit faci, intocmai dupi sfatul lor.
i astfel ostirea Amonitilor im-
preund cu cincizeci de mii de Asirieni
täbitrird, in vale si puserà mina pe apä
pe izvoarele de apii ale fiilor lui Israil,
Apoi fiii lui Esau *si fiii lui Amon
se suirit asezard, tabara in munte,
In preajma Dotanului. 0 parte o trimiserit
spre spre ritsitrit in fata Ecre-
belului, in apropiere de Husi, pe 'Atli
Mohmur, iar cealaltit ostire asirianä
aseza tabära in ses i acopen i intreg
tinutul. Corturile lor ins& i poverile lor
erau la un loe asezate cu norodul in
tabitrit, incit alcituia o multime nespusii.
Atunci fiii lui Israil strigard care
Domnul Dumnezeul lor, deoarece Ii pier-
durä cumpitul, cand se vlizurä impresu-
ratI de dusmanii lor i cit, nici nu mai
era chip de scipare.
i toati ostirea Asirienilor, pede-
strimea, carele de ritzboi
tinurd impresurati treizeci i patru de
zile, !neat toti locuitorii Betuliei sfirsirit
toate strinsurile de spit.
922
www.dacoromanica.ro
Dar si cisternele se goliri pi nu
avurä sä-si astimpere setea nici railcar
pe o zi, cici li se da si bea cu ma-
surd.
i femeile çi copiii Ii pierdurà
curajul, lar fliciii erau lesinati de Bete
cideau pe ulitsle orasului i in adäpo-
sturile portilor i nu mai rimitsese in-
vlagit.
Atunci intreg poporul se aduni
la Ozias si la cäpeteniile
femeile i copiii; i strigari cu mare glas
zisera in fata tuturor
# Dumnezeu si fie judecittor intre
noi i voi, fiindeä, ne faci mare pagubi
cii n'ati inceput dibuielile de pace cu
Asirienii.
i acum nu mai avem ajutor de
fiindca Dumnezeu ne-a vándut
In mina lor, asa ci noi vom fi doboriti
inaintea lor de sete i de pieire.
Deci acum chemati-i i dati orasul
pradi rdzboinicilor lui Olofern
lui,
Fiindcä este mai bine si &Weill
pradi in mina lor. Asa vom ajunge
robi i vom scapa, cu viatä, decal si
vedem cu ochii moartea copiilor nostri
cum copiii i femeile noastre se sfirsesc
de sets.
i acum ne juritm pe cer si pe
pamttnt si pe Domnul i Dumnezeul
rintilor nostri, care ne pedepseste pentru
pacatele noastre i pentru firadelegile
pirintilor nostri, si nu se poarte cu
noi astizi dupi cuvintele acestea! *
Atunci se porni dinteo data o mare
vaicireali in mijlocul ostirii celei mari
si strigarä cu glas tare care Domnul
Dumnezeu.
Dar Ozias be zise: Fiti bärbitosi,
fratilor Sii mai induräm Inca cinci zile,
In care Domnul Dumnezeul nostru se
va intoarce spre noi, &lei el nu ne va
lasa pina in sfitrsit.
i daci, dui:4 ce vor trece, nu ne
va veni nici un ajutor, atunci voi fa,ce
intocmai dupä indemnul vostru!
i el impristie norodul räzboinic in
tabarii i ei se duseri pe zidurile i in
turnurile cetiii, iar pe femei si pe co-
pii Ii trimiseri la casele lor. i In oraq
era mare manire.
 IUDITh, 8
8.
ludita din Betulia ceartii pe beitranii po-
porului care vor ed inchine cetatea in
nana Asirienilor. Ea ii indeamnd scl in-
dure de sele i set neideijduiascd in Dum-
nezeu, care va veni in ajutorul celor ce
cred in el.
i in vremea aceea asemenea cu-
vinte ajunseri la urechea Iuditei, fiica
lui Meran, fiul lui Ox, fiul lui Iosif,
fiul lui Uziel, fiul lui Hilchia, fiul lui
Anania, fiul lui Ghedeon, fiul lui Ra-
fain, fiul lui Ahitub, fiul lui lije, fiul
lui Hilchia, fiul lui Eliab, fiul lui Na-
tanail, fiul lui qelumiel, fiul lui Turi-
sadai, fiul lui Israil.
ibarbatul ei, Manase, om din
semintia si din neamul ei, murise pe
vremea seceratului orzului.
Pe când statea pe camp i lua
seama la legatorii de snopi, un vânt
arzator Il pall in cap si el cazu la pat
muri in orasul situ Betulia, si-1 in-
gropara linga parintii lui intarina dintre
Dotan si Belmaim.
i Iudita ran:Cases° vaduva in casa
ei de trei ani i patru luni,
i ea isi Meuse o colibi pe aco-
perisul casei i umbla incinsa cu sac
imprejurul coapselor sale si purta hai-
nele vaduviei sale,
i postea in toate zilele vacluviei
sale, slant de ajunul Simbetelor si de
Simbete, Mara de ajunul lunilor noi
si de lunile noi, afar& de praznice si de
zilele de veselie ale neamului lui Israil.
i era frumoasa la stat i fermecit-
toare la chip. *i Manase ii hisase aur
argint, robi i roabe, vite i arini,
pe care ea acum le stapinea.
i nu ar fi indritznit nimeni
spung vre-o vorbg rea, fiindca ea era
osebit de cucernick.
i ea auzi vorbele cele rele ale
norodului impotriva citpeteniilor, fiinda
din pricina lipsei de apg 1i pierduse
cumpitul. Asijderea Iudita auzi i cu-
vintele lui Ozias pe care le graise no-
rodului si cum jurase el ca dupa cinci zile
va inchina orasul in mina Asirienilor.
Deci ea trimise pe roaba ei pe
oare o pusese mai mare peste toati, ave-
923
www.dacoromanica.ro
rea ei, ca sä cheme la ea pe Ozias, pe
Habris si pe Harmis, batránii orasului.
i dupg ce ei sosidi la ea, ea le
grai: « Ascultati incoace la mine, voi
capetenii ale locuitorilor Betuliei ! Caci
nu este drept euvintul pe care il gräi-
rati In fata poporului, eind vä jurarati
pe Dumnezeu i fagilduirgti sa inchinati
dusmanului orasul in timp de cinci zile,
daca pina atunci Domnul nu va veni in
ajutorul vostru.
i acum cine sunteti voi, cei ce is-
pititi pe Dumnezeu in ziva de azi si care
In locul lui Dumnezeu stati prints-
oameni?
Inteacest chip voi ispititi pe Dom-
nul, dar in veac de veac nu yeti eu-
noaste nimic,
Caci daca adâncimii inimii oinului
voi nu-i puteti da de fund FA nici nu
puteti sa euprindeti sirul cugetarii ei,
cum vreti voi oare sa cercetati pe Dum-
nezeu, care a fácut toate acestea, i sit
cunoasteti mintea lui i BA intelegeti
durile /ui? Niciodata, fratilor Nu in-
taríttati pe Domnul Dumnezeul vostru!
Fiindcg (lac& in timp de cinci zile
el nu voieste sa ne ajute, el are putere
sa ne ocroteascit orisicind vrea, sau sa
ne prapacleascit in fata vrajmasilor nostri.
Nu cautati sit scoateti cu sila sfa-
turile Domnului Dumnezeului nostru,
eaci Dumnezeu nu poate fi amenintat
ca un om i nici ea un pilmántean nu
sovaeste in telul situ.
De aceea sâ asteptam ajutorul siu
strigam pentru mántuirea noastra,
el va asculta glasul nostru, daca are
incluiare catre el
Gáci nu se afla niel unul in neamul
nostru i in ziva de astazi nu este nici
semintie, nici familie, nici popor, nici
cetate care sit se inchine la idoli fácuti
de mina omeneasca, dup.& cum era
inainte vreme,
Din care pricing parintii nostri
fur& trecuti prin ascutisul sabiei i je-
fuiti, ori suferirá o mare infringere
inaintea vritjmasilor nostri.
Noi nu cunoastem alt Dumnezeu
afarg de el, pentru aceasta noi naditj-
duim eit nu ne va trece cu vederea niel
pe noi i niel pe unul din neamul nostru.
 IUDITA, 9
Cici dacii orasul nostru va fi
cuprins, cuprinsä va fi toati Iudeea,
iar templul nostru va fi priidat i, pentru
pinglirirea lui, Domnul ne va cere so-
tealä,
lar uciderea fratilor nostri s't ro-
birea àrii, pustiirea mostenirii noastre
o va intoarce in capul nostru, in mijlocul
pàgânilor unde vom fi robi, i vom ajunge
de batjocurä si de °car& in fata celor
ce ne vor stipitni pe noi;
Fiindcit robia noastrii, Domnul nu
o va indrepta spre bine, ci Domnul Dum-
nezeul nostru o va preface in ocarii.
Si acum, fratilor, sà arätim fra-
tilor nostri cà viata noastrit atirnà de
noi s't dints, sfintelor i templul i altarul
se reazimit pe noi.
Pentru toate acestea sà multumim
Domnului Dumnezeului nostru care ne
incearcii pe noi intocmai ca, i pe stri-
m Cii nostri.
Aducqi-vii, aminte cite a ficut cu
Avraam si de cite ori 1-a incercat pe
Isaac si cite a intimpinat Iacob in
Mesopotamia, pe cind pastes, turmele
unchiului siu Laban.
Cad precum el i-a ispitit pe
aceia pentru incercarea inimii lor, tot
asa ne-a incercat i pe noi, dar nu ne-a
pedepsit, ci Domnul pedepseste pe cei
care se apropie de el, spre invittiturit. »
Apoi Ozias zise &titre ea: o Toate
cite le gräii, le griisi cu inimi bunk s't
nimeni nu poate sà se impotriveasci
cuvintelor tale,
Cici nu de astlizi intelepciunea ta
este cunoscuti, ci de la inceputul vietii
tale tot norodul mirturiseste iscusinta ta
cat de cuminti sunt giindurile inirnii
tale.
Ci norodul tare se chinueste de
Bete si el ne-a silit pe noi sà facem pre-
cum am fiigiduit s't ne-a supus la jurii-
mint, pe care noi nu vom putea
cificlun.
Si acum roagi-te pentru noi, fiindci
esti femeie temittoare de Dumnezeu, ca
Domnul sà ne trimità ploaie, ca sit se
umple cisternele noastre i si nu ne
mai chinuim! »
Dar Iudita le ritspunse asa: s As-
cultati-mi ! Vreau si sitvársesc o fapti
924
www.dacoromanica.ro
care si rinatinit in neam de neam in mintea
feciorilor neamului nostru.
In noaptea aceasta stati la poarta
eu voi iesi cu roaba mea si in
zilele pe care voi le-ati fägäduit cà yeti
inchina cetatea in mina vrijmasilor nos-
tri, Domnul va saps, cetat,ea prin mina
mea.
Voi insit nu cltutati sà plitrundeti cu
mintea fapta mea eu nu vi voi spune
nitnic pin& nu voi implini ceea ce vreau
sà fac. »
Atunci Ozias i cipeteniile ziseri
cittre ea: o Mergi in pace,
i Domnul
Dumnezeu si fie cu tine, ca sa ne ritzbune
de vrijmasii nostri!
Si indati iesirä din colibi i ple-
carit pe la casele lor.
9.
Rugdciunea luditei. Ea es roagd lui Dum-
nezeu ca a o intireascd sdvdrgeascd
cesa ce gi-a pus de gand.
Apoi Iudita ciizu cu fata la ptimint
presiri cenusit in cap 0-0 lepfidä
sacul cu care era incinsit. Si in seara
aceea se aducea la Ierusalim jertfa de
Atunci strigi Iudita cu mare
glas i zise dare Domnul:
o Doamne Dumnezeul strámosului
meu Simeon, ciruia i-ai dat sabia in
mina, ca si se räzbune pe cei de neam
strein care dezvelifi pintecele fecioarei
spre intinare i descoperirit coapsele ei
spre rusine i sinul i-1 pângàrirä spre
ocari. Tu ai poruncit: Sit nu fie asa! »
dar ei cu toate acestea sàvârirà nele-
giuirea.
Pentru aceasta ai dat pe dipeteniile
lor la moarte, i patul lor, care a fost
pingirit de inselaciunealor,1-ai preficut
In lac de singe i ai lovit si pe robi
pe stipitni i pe principi pe tronurile
lor,
Si pe femeile lor le-ai dat pradi
pe fiicele lor in robie i toate odoarele
lor jafului iubitilor tài fil, care erau in-
flacirati de zelul pentru tine siingroziti
de intinarea singelui lor, si pe tine te-au
strigat inteajutor. Dumnezeule, Dumne-
 11.31/1TA, 10
zeul meu, asculti la mine cea va-
duvi!
Cele ce au fost mai Inainte decat
acelea, i acelea tu le-ai facut, si cele de
mai tarziu si cele de acum. Tu ai pus
la cale viitorul j ceea ce tu ai pus la
cale s'a adeverit.
Ceca ce tu ai hotarit a fost de fati,
si a zis: u Iatä-mi,! Toa te dile tale sunt
pregitite i judecata ta mai de dinainte
vazutit.
Caci, iata, ostirea Asirienilor este nu-
meroasä i ei se mandresc cu cai i cala-
reti i se trufes° cu bratul vanjos al pe-
destrasilor, si-si pun Midejdea lor in scut,
In lance, in arc i in prastie si nu stiu
ca tu esti Domnul, care pune capät
razboaielor.
Domnul este numele tau! Sfarimii
cu puterea ta puterea lor i cu urgia ta
&árala, tária lor, cáci ei si-au pus de
gind si pingáreasci templul täu i si
intineze cortul säláluirii slavitului tau
nume i cu sabia si retozo coarnele alta-
rului tau.
Cauta In jos la trufia lor i sloboade
urgia ta peste capetele lor, i d'a in mana
mea, celei viduve, putere pentru ceca ce
mi-am pus in gand!
Izbeste cu buzele mele cele viclene
robi i stapani, stapini i robi. Nirniceste
semetia lor cu mina unei femei!
Cid puterea, nu ata in multime,
ci tu esti Dumnezeul celor smeriti, aju-
tatorul celor mai mici, ajutorul celor
aparitorul celor aruncati,
vitorul celor fati); de nidejde.
slabi'
0, Dumnezeule al parintelui meu
Dumnezeul mostenirii lui Israil, Sta-
panul cerului si al pimintului, Ziditorul
apelor, Impiratul intregii fapturi, asculti
rugaciunea mea,
Si ingidueste ca si fie cuvantul
meu i viclenia mea rani, i zdrobire
pentru ei, care au pus la cale nipra,sne
impotriva legiimantului tau i a tem-
plului si a muntelui Sionului!
Si fi ca intreg norodul tau, pre-
cum i fiecare sernintie, si, cunoasci
sa stie ca tu esti Dumnezeul puterilor
si al tariei i ca nu este altul care sá ocre-
teasca neamul lui Israil afari, de
tine! »
925
www.dacoromanica.ro
10.
Iudita pleacd din Betulia ise indreaptel
spre tabdra Asirienilor. Sträjile asiriene o
dux la cortul lui Olofern.
Si dupi co sfirsi cu rugiciunea
catre Dumnezeul lui Israil si toate cu-
vintele ei se contenira,
Se ridici de unde cilzuse cu fata la
pämint i cherni, pe roaba ei i se duse
in casa unde ea petrecea Sambetele
zilele de praznic,
Si se dezbrici de vesmintele ei de
vaduvie spili trupul cu apa si se
unse cu mir de mare pret, pieptana
cosita, puse turban in cap si se
imbraci cu hainele de sarbitoare, cu
care avea obicei si se n'abrace aviad traia
barbatu-siu Manase.
Apoi se incalta cu sandalele, îi puse
läntisoarele la picioare s't inelele i cer-
ceii i toate podoabele ei. Si se impodobi
pana inteatáta, incat cei care o vor
veden si riiminä inmärmuriti.
i didu roabei sale un burduf cu
vin si un ulcior cu untdelemn, i umplu
o disagi cu páine de orz i cu turte
de smochine f}i paine de gráu curat,
toate le Lima o legatura i i le puse in
carca roabei.
Si ele se indreptari spre poarta
orasului Betulia i gasiri stand
poarti pe Ozias i pe bitranii orasului,
pe Habris sí pe Harrnis.
Cand ei vlizurii, pe Iudita, eäci fata
ei era schimbata ivemintele ei asijderea,
ramasera uimiti de frumusetea ei
ziseri.:
u Dumnezeul pärintilor nostri sa-ti
dea tie llar ca sä4i ajungi telul tau, spre
mandria ffilor lui Israil si spre slava
Ierusalimului! » i ei se rugari lui Dum-
nezeu.
Atunci ea zise: u Dati porunci
mi se deschidi poarta orasului, ca si,
savirsese ceca ce am grait cu voi ! * Si
ei porunciri paznicilor deschidi, dura
cuvantul ei.
Si ei facuri intocmai. Si Iudita
impreuni cu roaba ei ieirä. i locuitorii
orasului se uitari, dupi ea pina cobori
muntele devale i sträbitu valen s't pan&
o pierdurii in zare.
 IUDITA, 11
Si ea strabatu vales, drept fnainte
'Ana cand se intrdni cu strkijarii Asiri-
en ilor.
$i ei o oprirti, si o intrebara: e Cine
esti, de unde vii i incotro te duci? » $i
ea raspunse: Sunt fiica, de Evrei; si fug
de la ei, caci ei vor fi zdruraicati de voi,
§i ma duc la Olofern, generalul
otirii voastre, ca destainuesc ade-
varul i «à-i ara un drum pe unde «a
apuce ca ja in stapánire mun tele intreg,
fara ca sá piará nici unul din oamenii lui ! *
Cand auzira strajärii cuvintele ei
si se uitara in ochii ei, fiindcä, ea era
in ochii lor negrait de frumoasa,
zisera:
« Ti-ai scapat viata; grabe.ste-te
te coboafa la stapanul nostru i in-
dreapta-te spre cortul lui, iar unii din
noi sa te insotesaca pana cánd te vor
preda in mainile lui!
i cand te vei infatisa inaintea lui,
Mima ta si nu se teama, ci arata-i pre-
cum ai «pus, si el se va purta domol
cu tine ! »
Apoi ei alesera o sutä, de insi pe
care Ii puserá s'o insoteascä, pe ea si pe
roaba ei. i ei le dusera, la cortul lui
Olofern.
i se isca un freamát in tabara,
caci vestea despre sosirea ei patrunsese
In corturi. i venial i o inconjurara,
fiindca ea statea Mara in fata cortului
lui Olofern, pana «à-i dea de stire des-
pre ea.
$i ei se minunau de frumusetea
ei, i pentru ea ei se minunau de fiii lui
Israil i ziceau unii catre altii: e Cine
poate s'a disprettnasca un astfel de popor
care are in el asemenea femei? Nu este
cu cale «a scape nici unul din ei, fiindeä,
daca ar scapa, ar putea sa amagease.i
o lume intreaga!
$i cei ce faceau de strajä, la Olo-
fern precum i capital/U lui iesirä aferá
o dusera in cort.
$i Olofern se odihnea pe patul
sau, sub un polog de pedirá tesut cu
fire de aur, cu smaralde i cu pietre
scumpe.
$i &ami el fu Instiintat despre ea,
le iesi in tinda.cortului, iar inaintea lui
orbii mergeau cu sfesnice de argint.
www.dacoromanica.ro
$i &liad el i capitanii lui &Aura
Cu ochii de Iudita, se minunara de fru-
musetea chipului ei. i ea cazand cu
fato, la pamant i se fuchina, lar robii
sis o ridicarii.
11.
Iudita de:vdluefte lui Oliera pricina ve-
nirii ei in 1ab4ra Asirienilor fi aratd
necazul in care se gdsesc locuitorii Betuliei.
Olofern se bucurci fdgdduefte ea' va fi
luatet la curten lui Nabucodonosor.
Atunci Olofern Ii zise: e Fii cute-
zatoare, femeie, si nu te teme in Mima
fi ta, fiindca eu nu fac räu nimanui care
este gata sa, s/ujeasca /ui Nabucodonosor,
inapitratul lumii.
$i poporul tau care locueste in
munte, daca nu m'ar fi dispretuit, n'as
fi ridicat sulita mea impotriva lui. Ci ei
singuri vi-au facut-o.
Dar spune-mi acum: Pentru ce
ai fugit de la ei i ai venit la noi? Chel
ai venit «pro mintuirea ta. Fli cura-
joasa! In noapt,ea aceasta vei scapa
cu viati, cum i de acum inainte.
Nimeni sá nu-si faca rau, ei bine,
asa cum se *fután/phi cu slujitorii
meu, impäratul Nabucodonosor.
Atunci Iudita Ii grai lui: e Priveste
cu ingiiduinta cuvintele roabei tale, ea
roaba ta sa vorbeasca, inaintea ta. $i
nici un cuvánt mincinos nu voi apune
stapá'nului meu in acesta. noapte.
i daca vei urma cuvintele roabei
tale, Dumnezeu va desavirsi cu tine
lucrul sau, iar stapfinul meu va merge
drept /a tinta.
Caci viu este Nabucodonosor, finpa-
ratul lumii, si vie este put,erea lui care te-a
trimis ca «a pui ránduialá in toati fap-
tura, caci nu numai oamenii Ii slujesc
lui prin tine, ci i dobitoacele campului,
vitelo j pasarile cerului vor tris prin
puterea ta, pentru Nabucodonosor
pentru intreaga casá a lui.
Auzit-am de intelepciunea ta
de iscusinta duhului tau, i toata lumea
stie cä tu nu numai ca esti bun in tosta
imparatia i tare priceput, ci esti
neintrecut in mestesugul razboiului.
$i euvántul pe care 1-a grait Ahior
In sfatul tau, 1-am auzit i noi, cite/
926
 IUMTA, 12
locuitorii din Betulia 1-au lasat cu viata,
iar el le-a spus tot ceea ce ti-a graft tie.
Pentru aceasta, stapane i doamne,
nu dispretui cuvantul lui, ci pune-I in
mima ta, ca el este adevarat. Neamul
nostru nu poate sa fie pedepsit si sabia
nu poate sä-1 biruiasca, daca el nu pa-
catueste irnpotriva Dumnezeului sari.
i acum, pentru ca domnul meu
sa nu fie izgonit, MIA sa-si fi ajuns
tinta, ci ca moartea sâ dea peste ei,
ei au cazut in päcat, cu acest pacat
intarlita pe Dumnezeul lor, i asa este
ori de cate ori slivarsese vre-o faradelege.
i dupa ce li s'au ispravit merindele
si au ramas fara de al* ei s'au hotarit sii
pun& mama pe vite, si tot ceea ce Dum-
nezeu a oprit prin legile sale ca sa nu se
nit-trance, ei au de gaud sit manti.nce.
Chiar i parga graului i zeciuiala
de la vin si de la untdelemn, pe care ei
o pastrasera pentru preotii care slujesc
In Ierusalim in fata Dumnezeului nostru,
s'au hotarit sä, le manance, lucruri pe
care nimeni din popor nu are voie sa le
atinga, nici mitcar cu mana.
Dar Linde& locuitorii de acolo au
facut la fel, au trirnis la Ierusalim oameni
care sit le adueä, invoialii, din partea
sfatului.
i indata ce li se va aduce la cu-
nostinta i vor savarsi atari lucruri,
chiar in ziva a.ceea vor fi dati tie
spre pieire.
Deci, and roaba ta a aflat toate
acestea, am fugit de dinaintea lor o
Dumnezeu m'a trimis sa-ti dau de stire
fapte care cand se vor auzi, lumea in-
treaga se va inspaimanta,
Fiindca roaba ta este tematoare
de Dumnezeu fA ziva i noaptea se roaga,
Dumnezeului ceresc. i acum ramanea-voi
la tine, stä.pane, i roaba ta va iesi
noaptea in vagauna stâncii, ea ea
rog lui Dumnezeu, EA el imi va apune
°and savarsit ei pacatele acestea.
Apoi eu voi veni la tine si-ti voi
dezvalui tot, iar tu vei porni cu ostirea
ta i nimeni din ei nu va putea
tin& piept.
i te voi calauzi prin mijlocul
Iudeei, pana, in fats Ierusalimului, si-i
vei goni ea pe oile care nu au pastor.
927
www.dacoromanica.ro
nici un eitine nu va marai inaintea ta.
Asemenea lucruri mi s'au descoperit
mi s'au vestit, i trimisa am fost sa, ti le
dan de tire! *
i cuvintele ei placura lui Olofern
tuturor capitanilor lui, ¡neat ei se
minunara de intelepciunea ei i ziserä:
« O astfel de femeie frumoasa la
chip i inteleapta la vorbe nu se allá
nicaieri, de la un capat i pia), la celalalt
al pamántului ! a
Apoi Olofern Ii zise ei: e Bine a
facut Dumnezeu de te-a trimis inaintea
poporului, ca astfel biruinta sa fie in
mainile noastre, iar cei care dispre-
tuesc pe stapanul meu sa aibii parte de
prapäd.
i acum tu esti frumoasä la chip
iscusita la vorba. Daca vei face pre-
cum ai zis, Dumnezeul tau va fi Dum-
nezeul meu si tu vei sta in palatul lui
Nabucodonoser imparatul i vestita vei
fi in toata lumea!*
12.
Ospdful I'dcut de Olofern pentru slujitorii
sdi. Bagoas, Iamenul lui Olofern, polteste
pe Tudita la ospdr. ludita vine si ja parte
la ospdf.
i el dadu porunca s'o vare inla-
untru, unde erau asezate tacarnurile de
argint, i se intindii o sofa, ea sa
manance din bucatele lui i sä bea din
vinul lui.
Dar Iudita zise: « Nu marline din-
teacestea, ca «a nu hisâ vre-o sminteali,
ci sa mi se aduca, din merindele pe care
le-am adus cu mine !
Atunci Olofern Ii raspunse: « i daca
cele care le ai cu tine se vor ispravi,
de unde sa mai aducem ca sa-ti dam
la fel? Otici aici n'avem pe nimeni din
neamul tau. a
*i Iudita Ii zise: Pe viata ta,
stapane, cá roaba ta nu va ispravi cele
ce are cu ea, panä ce Donmul nu va
izbandi prin mana mea ceca ce mi-am
pus in mintets
Dupii aceasta, capitanii lui Olofern
o dusera in cort, i ea dormi pima la
miezul noptii i se acula spre straja
diminetii,
 1 UDITA 13
$i trimise la Olofern spuna:
Sä porunceascä, stapanul meu, ca roaba
ta sä, fie ingAduitä sa iasit la rugáciune
Atunci Olofern porunci stritjárilor
impiträtesti sà, n'o impiedice. $i asa ea
statu in tabitrii, trei zile, i noaptea iesea
In vitgituna stanch de langa Betulia,
se scaida in tabara, la un izvor de apt-L.
lar dupil ce iesea, se ruga Domnului
Dumnezeului lui Israil, ea s5-i indrepte
calea pentru mb,ntuirea poporului ei.
$i intorcandu-se curata, ea statea in
cort pana ce dare Bead), i se aducea cina.
Iar in ziva a patra Olofern ficu
ospät, numai pentru slujitorii FRIA, si nu
pofti pe nimeni dintre dregatori.
$i el zise lui Bagoas eunucul, care
era pus mai mare peste toate ale sale:
Du-te i induplecii, pe femeia evreica,
aceea care este la tine, sa yin& sit rail-
nance i BA bea cu noi,
Citci ne-ar fi rusine, dacit am hisa
sä, ne scape o a,stfel de femeie i sä nu
fim cu ea. $i (lac& n'am aduce-o la noi,
Ii va rade de noi.*
$i Bagoas iesi de dinaintea, lui
Olofern i intra la ea zise: SA nu
zä,boveasca acesta frumoasä, roabit sä,
yin& /a stapanul meu, ca sit fie cinstitá in
fata lui i sä, se desfitteze band vin
cu noi i inteaceastä zi sa fie ea una din
fiicele Asirienilor, care sunt in palatul
lui Nabucodonosor *.
$i Iudita Ii ritspunse: o Cine sunt
eu sà mä impotrivesc domnului meu ?
CAci tot ce este placut ochilor säi ma
voi grabi BA, fac, i aceasta va fi o bucurie
pentru mine pan& In ziva mortii mele !*
$i sculandu-se, se impodobi cu
vesmantul i Cu tot felul de podoabe
femeiesti, iar roaba ei se duse inainte vi-i
intinse covoarele inaintea lui Olofern,
pe care le luase de la Bagoas pentru
ea sä le intrebuinteze in fiecare zi i sä
ate°, pe ele in vremea mesei.
$i Tudita intra si se puse jos. $i
mima lui Olofern ardea inteinsul pentru
ea, si sufletul i se zbuciuma, cad el
dorea mult sä, fie impreunii cu ea. Ci el
cauta numai pri/ejul ca s'o ademeneaseit,
din ziva in care o vitzuse.
Atunci Olofern fi zise: 4 Bea si te
veseleste cu noi !
928
www.dacoromanica.ro
$i Iudita ii ritspunse: e Beau, sat-
pane, fiindea viata mea a fost astäzi
cinstitä, mai mult dealt in once zi de
la nasterea mea s.
$i ea manca i bAu inaintea lui
din ceea ce-i ghtise roaba ei.
$i Olofern se bucura de ea si bau
vin foarte mult, cat nu &Wee niciodati
In vre-o zi de la nasterea lui.
13.
ludita raiding dupd °spit singurd ca
Oloferit. Ea ii tac capu/ aduce in
Betulia. Bucuria nespusd pi midejdea in
Dumnezeu, care a sceipat poporul siiu din
vaina vrcijmarului
lar seara tarziu slujitorii lui se
zoreau sa plece. $i Bagoas inchise cor-
tul pe dinafarit i dadu deoparte pe
musafiri din fata stitpanului sEu. $i toti
erau osteniti de ospittul cel indelungat.
$i Iudita fu läsatit singura in cort,
iar Olofern, biruit de vin, stittea trantit
In patul situ.
$i Iudita poruncise roabei sale si
stea Marà si ed astepte iesirea ei, ca in
fiecare zi, caci ea zicea eä, se va duce
ad, se roage, dar si lui Bagoas ii spusese
tot asa.
$i dupit ce plecara toti si nu mai
rimase nimeni in iatac, nici dintre cei
mari i nici dintre cei mici, Iudita veni
ling& pat si zise in mima sa: Doamne,
Dumnezeul cel atotputernic, priveste in
ceasul acesta, la fapta mainilor mele,
spre slava lui Israil!
Caci acum este vremea sa ai grijä
de mostenirea ta i sa aduci la indepli-
nire gandul meu, spre pieirea vräjmasilor
care s'au sculat impotriva noastra. *
$i indreptandu-se spre stalpul pa-
tului care era la capul lui Olofern,
palosul lui,
$i apropiindu-se de pat prinse pe
Olofern de chic& i zise: s Intiireste-ma,
Doamne Durunezeul lui Israil, in ziva
aceasta!
Apoi Il lovi peste gat de douit, ori
din toatit puterile vi-i reteza capul,
$i rostogoli trupul lui de pe pat
i 1M pologul de pe stalp, i indata iesi
&Au roabei sale capul lui Olofern.
 IUDITA, 14
ea 11 puse in däsaga ei cu merinde.
amándouit ieaira ca de obicei la rugä-
ciune. i striibatura, tabära, ocolita vä-
gauna stancii a'r o luara, la deal pe mun-
tele Betuliei EA ajunser5, la portile ora-
aului.
i de departe Iudita striet, la
strajarii poqilor: o Deschide0, de,schi-
poarta! Cu noi este Dumnezeu,
Dumnezeul nostru, ca sa-0 mai arate
puterea i taria lui in Israil impotriva
duamanilor nostri, precum a flicut el in
ziva de azi!
i and locuitorii
glasul, se grabir5, sit se coboare la poarta
oraaului i strigari 0 pe batrânii ora-
Atunci alergarä toi de la mic la
mare, fiinda era ceva cu totul neaateptat
a se mai intoarca ea, vi-i deschif3erá
poarta oraaului 0 le primirä a'r aprinserä
foe ca si se vaza ai le inconjurarä pe
amandoug.
5i ea le zise cu glas tare: s Laudati
pe Dumnezeu! Laudati-11 Proslaviti pe
Dumnezeu, care n'a lipsit neamul lui
de mila sa, ci a zdrobit in noaptea aceasta
prin mama mea pe vrajmaaii noatri ! »
i scoase capul din dasagit,
atatandu-1 le zise: s Jata capul lui Olofern,
generalul arrnatei Asirienilor, RAO ì po-
logul sub care sta in betia lui. i Dum-
nezeu 1-a ucis prin ma,na unei femei.
Viu este Domnul care m'a plizit
In calea pe care am mers, cä faa mea
1-a amagit spre pieirea lui ai el n'a sà-
varait nici un pacat spre intinare sau
spre ruaine. »
i tot norodul se spiiimOnta foarte
si, cazánd in genunchi, se inchinä lui
Dumnezeu i zise Intr'un cuget: o Prea-
marit eati tu, Dumnezeul nostru, c,are
ai nimicit astazi pe vrajmaaii poporu-
lui nostru!
i Ozias Ii zise Iuditei: e Slavita
tu, fiia, de Dumnezeu Cel Proa
Inalt, inaintea tuturor femeilor de pe
pamânt, i proslavit s5, fie Domnul Dum-
nezeu, care a facut cerul i pämantul
care te-a insotit pe tine, ca sâ dobori
eapul voevodului duamanilor noatri.
i nu se va curma pomenirea in
inimile oamenilor despre nadejdea ta in
929
www.dacoromanica.ro
Dumnezeu, ci deapururi îi vor aduce
aminte de puterea lui Dunmezeu.
i Dumnezeu sa-ti p5streze o yea-
nica amintire i sä, te binecuvinteze spre
bine, ca nu Vi-ai crulat viata and a fost
vorba de umilirea norodului nostru, ei
ne-ai ridicat din cilderea noastfa, um-
bland pe calea cea dreaptä inaintea
Dumnezeului nostru! » i tot norodul
strig5 Amin ! Amin ! »
14.
La sfatul Iuditei, locuitorii Betuliei se
inarmeazii 9i ies inaintea caraulelor asi-
riene, Cu chip ca a se facd zarvii 'in armata
asiriand ni se afle de moartea lui Olo-
fern, dar feird gdnd de luptd. 11loartea lui
°totem pricinuefte pierderea cumpiitului
In oastea asiriand
Dupä acestea, Iudita le zise: o As-
cu1ta4i-ma, fratilor ! Luati acest cap 0-1
sp&nzuraIi pe createtul zidurilor voastre.
i in revaisatul zorilor, dupa ce
soarele va rOsári, fiecare sa-ai ja armele
de lupta EA voi to0 cei destoinici de lupta
sä iea4i afarä, din ora a cu un apitan
In frente, ca i cand ai avea de git'nd sii
vä coboriVi in aes spre straja Asirienilor,
dar sä, nu a cobor4i.
Atunci ei cu arme in manä vor intra
in tabarft i vor deatepta din soma pe
capeteniile otirii asiriene, care vor alerga
impreunit la cortul lui Olofern, dar'nu-1
vor gasi. i atunci vor fi cuprinai de
spairnit i vor fugi de dinaintea voastrii.
Pe urmä, voi i toti cei ce locuesc in
tot muntele lui Israil, urmariti-i
dobor4i-i pe drumurile voastre.
Insä inainte de a face aceasta,
chemati-mi pe Ahior Amonitul, ea sä
vada i B5, recunoaseä pe cel care dispre-
Oia neamul lui Israil 0 cum 1-a trimis
pe el la noi, la moarte !
i ei chemata pe Ahior din casa lui
Ozias. i and el veni i azu capul lui
Olofern in mainile unui om in obatia
poporului, eizu cu fat& la pamint ai-1
apucä leainul.
i dupii ce-1 sculatá de jos, el cazu
la picioarele Iuditei a'r se inchinä, inaintea
ei i zise: Binecuvântatä, sá fa tu in
once sälaa al lui luda i la toate popoa-
59
 itIDITA, 15
rele, care, auzind de numele tau, se vor
spiiminta!
i acum spune-mi mie ce-ai fácut
in zilele acestea ? o Atunci Iudita îi po-
vesti in mijlocul poporului tot ceea ce
ea facuse de când plecase i pina in
clipa cand grajo, cu ei.
i dupä, ce ea a sfirsit de vorbit,
poporul izbucni in chiote de veselie, in-
cit strigatul lui se auzi in oras.
Si incredintindu-se Ahior despre
toate c'ite le facuse Dumnezeul lui Israil,
crezu cu neclintim in Dumnezeu
taje imprejur trupul si fu primit in neamul
Jai Israil pina in ziva de azi.
in revarsatul zorilor, ei spän-
i imprejurul BetuLiei, o rupsera de fuga.
zurara capul lui Olofern pe zid i apoi
iesira in cet,e spre trecitorile mun-
telui.
i ciad Asirienii ii zdrira, trimi-
sera dupa càpeteniile lor, iar aceia se
dusera la capitani rA la cei de peste
si la toti mai marii lor,
i aceia ajunsera la cortul lui Olo-
fern j ziserä, celui ce era mai mare acolo:
Secad pe domnul nostru, cáci robii cu-
tezara s1 se scoale cu räzboi impotriva
noasträ, ca sa ne pripadeasci cu totul! »
Atunci Bagoa,s intra i bitu in
perdeaua cortului, fiindca el socotea cii,
Olofern doarme cu Iudita.
i deoarece el nu auzi pe nimeni,
dlidu perdeaua laoparte intri in
11.1
iatac, si-1 gasi pe pragul cortului mort
si Cu capul taiat.
i atunci incepu si strige din ras-
puteri si se puse pe plans, pe strigat
pe tipat, FA-§i sfIsie hainele de pe el.
Apoi se duse repede in cortul
unde era sälasul Iuditei, dar n'o gasi.
In sfirsit se repezi la poporul cel faz-
boinic i incepu sá strige:
s Robii se purtarà, ca niste vicleni;
o singura femeie evreicä fäcu de °cara'
casa impäratului Nabucodonosor, caci
Olofern eta lungit la pamant, cu capul
retezat ! u
Când capeteniile ostirii asiriene
auziri aceasta veste, isi sfisiari vesmin-
tele i se zäplicira de tot. i vaietul
strigiltul Ion mare se inteti in mijlocul
taberii.
930
www.dacoromanica.ro
15.
Ostasii Betuliei urmdresc pe Asirieni pre-
tutindeni, pana Ii trec peste hotarele Da-.
mascului. Jefuirea taberii asiriene timp
de treizeci de zile. Bucuria nespusd a
poporului. ludita colina rara canttind
biruinta.
Cand cei din corturi aflarà ceca
ce se intimplase, se ingroziri.
i spaima i tremurul ii cuprinse.
nu mai ramaserii, la un loe grámada,
ci se imprastiara si o apucara razna toti
laolalta pe potecile sesului si ale muntelui.
Dar i cei care tábarisera in munte,
atunci toti bärbatii destoinici de
lupa, ai lui Israil se repezira pe ei.
i Ozias trimise crainici la Beto-
mestem, la Bibe, la Hobe si la Cola, pre-
cum EA in tot Vinutul muntos al lui Israil,
ca vesteasca despre ceca ce se intilm-
piase i ca toti cu totii s'a tabere pe vraj-
masi nimiceasca.
Cand auzira de aceasta fiji lui Israil,
cu totii se napustirä, impotriva lor
biturit pina la Hoba. Dar si cei din Ieru-
salim si din tot inutul muntos guiri
inteajutorul lor, ctici i pe ciii vestise
despre cele intimplate in tabara vrtij-
masä. Asijderea i cei din Galaad si din
Galileea Ii batura crunt, pana ce trecura
dincclo de tinutul Damascului.
lar ceilali locuitori ai Betuliei
vaira in tabara asirianä pe care o jefu-
ira i se imbogitira.
i fiii lui L3rail, care se intoarserà
de la infriingerea vr5jmaau1ui, posea
atiipânire pe ceea ce mai ramisese.
satele i catunele din munte i din cim-
pie luarit prada bogatii, caci era multa
foarte.
Atunci Ioachim arhiereul impreuni
cu marele stat al fiilor lui Israil, care
locuiau in Ierusalim, se duseri sá vazá
izbanda pe care Domnul o diduse lui
Israil i s'a, yaz& pe Iudita i BIJA faca
urare de izbindi ca niste prieteni.
i când ei ajunsera la ea, toti inteun
cuget o laudara: t Tu, mindria lui Israil,
tu, faima cea nespusi a neamului nostru!
Tu le-ai fä,cut toate acestea Cu
mina ta i tu ai adus izbinda lui Israil!
 IUDITA, 16
Dumnezeu aratatu-si-a bunfivrerea sa
cu tine ! Binecuvântata sa fii tu de Dum-
nezeu cel atotputernic in veci i dea-
pururi! » Si tot norodul striga: « Amin!»
Si tot poporul pradit tabira timp
de treizeci de zile. Si i-au dat Iuditei
cortul lui Olofern i toate tacamurile de
argint, paturile i pernele, precum
toate lucrurile din el. Si ea, luandu-le, le
puse pe catarul ei, pe care Inhámandu-1
la trasura ei, porni la drum.
Si toate femeile din Israil alergau
s'o wait i o slavirii, iar j cinstea ei
se incinserit in hora. Si ea lua ramuri in
mama i dadea femeilor care o insoteau.
Si se incununara cu ramuri de
maslin, atat ea cat si soatele ei. Si ele
mergeau in fruntea poporului intreg,
In timp ce toate femeile driquiau. Si toti
fiii lui Israil veneau in urma, incununati
cântitnd cantece din gurit.
Atunci Iudita incepu sa cante
aeeasta cantare de laudá in tot Israilul,
iar tot norodul cttnta dupft ea aceasta
slavoslavie.
16.
Ctintarea de laudd a luditei, in care pro-
skivepte pe Domnul. Viora ei cucernicii
cu infrdnare. Ea ajunse la addnci bdtrel-
nete inainte de moarteipi averea.
Si Iudita zise: Porniti Domnului
cantare din timpane, cantati-i stiiptt-
nului din chimvale, miíestriti-i un psalm
nemai cantat, preamáriti s't sus strigati
numele lui
Dumnezeu cel ce conteneste ,raz-
boaiele este Domnui, clici, In tabara
In mijlocul poporului, el m'a scitpat
din mitna celui ce met urmitrea pe mine.
Venit-a Asur din muntii de la
miazit-noapte, el veni cu zecile de mii
ale ostirii sale, si multimea lor stavilea
puhoaiele i caii lor acopereau Wale.
Si-si Ricca socoteala sä parjoleascit
plaiurile mele si pe flaciiii mei sii-i jun-
ghie cu sabia, pe pruncii mei sit-i dea
la pamant, pe copiii mei sa-i dea de inc
si pe fecioarele mele si le riipeasca.
Domnul cel atotputernic prin mane
uncí femei i-a nimicit,
Caci voevodul lor n'a fost doborit
de tineri voinici, i nici feciorii uriasilor
931
www.dacoromanica.ro
nu 1-au lovit pe el, si nici nu i-au stet
impotriva oameni inalti ca muntii, ci
Iudita, fiica lui Meran, cu frumusetea
ei 1-a dat la pamant.
Oki ea s'a dezbracat de vesmintele
ei de vaduva, spre biruinta celor obij-
duiti din Israil, ca uns fate, cu mir,
Si-a impletit cosita sub turban si
s'a imbra.cat cu vesmant de in, ca sii-1
ademeneascit.
Cu sandalele ei i-a luat oath, fru-
musetea ei i-a robit inima, i cu sabia
retezaturi-a capul.
Persil s'au ingrozit de harbatia
ei i Mezii de cutezanta ei.
Atunci au chiuit obijduitii mei
si au strigat din ritsputeri cei fad:, vlaga,
iar ei s'au spadmantat si si-au ridicat gla-
sul i au luat-o la goana.
Copii de mame tinere i-au stritpuns
Cu sabia si ca pe niste robi i-au doborit
la pamant, perit-au in randul de
tale al Domnului mea.
Canta-voi Dumnezeului meu can-
tare nouit: Doamne, mare esti tu i prea
slavit, minunat in puterea ta, i nimeni
nu poate sit te intreacii!
Tie slujeasca intreaga fap-
turä, pentru ca tu ai zis si toate s'au
&cut. Trimis-ai Duhul tau si totul a
fost zidit i nimeni nu poate sá stea
impotrivá poruncii tale!
Muntii ca si marile se zbuciuma
din temelie, stancile se topesc cum se
topete ceara inaintea fetei tale, iar cu cei
ce te cinstese pe tine, milostiv esti tu
cu ei!
Piindca orice jertfa cu miros de
mireazmä, pretueste putin pentru tine
si tend& grasimea arderii de t,ot este
de mai putin pret, Insá cel ce se teme
de Domnul deapururi este mare.
Vai de noroadele care se ridica
Impotriva norodului meu, caci Domnul
cel atotputernic le va pedepsi In ziva
judecatii, i va da focului i viermilor
prada trupul lor, ea sä, une de durere
In veci de veci! »
Si cand ajunserit la Ierusalim, se
inchinarii lui Dumnezeu, iar dupa ce
norodul se curati, aduse arden i de tot,
daruri de bunii, voie i danii.
 BARITH, 1
Si Iudita afierosi toate lucrurile
lui Olofern, cate i le &dime norodul,
iar pologul pe care il luase din iatacul
lui, il dadu ca afierosire pentru Dom-
nul.
Si poporul se veseli in Ierusalim
trei luni, in fata templului, i Iudita
mase la ei.
lar dupa aceste zile, fiecare se in-
toarse la clironomia lui, i Iudita se
intoarse in Betulia petrecu viata
la gospodaria ei. i cu inaintarea in
varsta a ajuns vestita in tosta tara.
Multi au dorit-o, dar nkmeni nu
a cunoscut-o in toate zilele vietii ei,
CARTEA LUI BARUH
1.
Baruh este trimis cu bani i cu ocl,oarele
templului la Ierusalim, impreund Cu o
scrisoare.
Acesta, este cuprinsul cartii pe care
a scris-o Baruh, fiul lui Neri, fiul lui
Maaseia, fiul lui Sedechia, fiul lui Ha-
sadia, fiul lui Hilchia, in Babilon,
In anul al cincilea, in luna a aaptea,
In vremea cand Caldeii cuprinseserii, Ie-
rusalimul diiduserit foc.
Si Baruh citi cuprinsul cartii acesteia
In auzul lui Iehonia, fiul lui Ioachim,
regale lui luda, pi in auzul intregului no-
rod, care venise sä asculte cuprinsul
i in fata boierilor i a voevozilor,
In fata b5,tranilor ai a poporului de la
mic i pana la mare, cum ai a tutu-
ror acalora care erau aaezati in Balilonia,
pe tármul ráului Sud.
i când 1-a auzit poporul, a inceput
sä pla,ngi Efi sä posteasca §1.1 sä, se roage
Domnului.
i aduse argint fiecare cal Ii dedea
mana,
Si ei il tiimiserit la Ierusalim, la
arhiereul Ioachim, fiul lui Hilchia, fiul
lui Salum, i la ceilalti, preoti i popor,
care se mai aflau in Ierusalim, i anume
prin Baruh,
Cel ce luase in a sa primire, in ziva
a zecea a lunii Sivan, tfi odoarele tem-
932
www.dacoromanica.ro
de cand murise sotul ei Manase ai se
adaogase la poporul lui.
Ea era foarte batrána, i ajunse
In casa barbatului ei la o sutil, i cinci
ani. i ea dezrobi pe roaba ei. Ea muri
In Betulia ai fu ingropati in gropnita
hárbatului ei Manase.
Si neamul lui Israil o jeli aapte
zile. i inainte de moarte Ii imparti
averea la rudele barbatului ei Manase
ai la cele mai de aproape rude din nea-
mul ei.
Si cat a trait Iudita, nimeni n'a
indr6,znit sa turbure pe Israiliti i Inca
multa vreme dup5, moartea ei.
plului Domnului care fuseserit pradate
din templu, ca sa le dila, inapoi in tara
lui luda, adica odoarele de argint care fu-
seser5, facute din porunca lui Sedechia,
fiul lui Iosia, regele lui luda,
Dupa ce Nabucodonosor, imparatul
Babilonului, luase robi din Ierusalim pe
Iehonia cu boierii, cu faurarii, cu ca-
peteniile i cu norodul tarii dusese
in Babilon.
Si-idesluaira inteo epistola cu
care il trimiser6, lata ca vä trimitem
bani ! Cumparati cu aceati bani dobi-
toace pentru arderle de tot i pentru
jertfele pentru picat, precum i timaie.
Pregatiti prinoase i le aduceti pe al-
tarul Domnului Dumnezeului nostru,
i rugati-va pentru viata lui Nabu-
codonosor, imparatul Babilonului, i pen-
tru viata lui Baltazar, fini lui, ca zilele
vietii lor 86, dainuiasca cat zilele cerului
deasupra pamantului,
Ca Domnul 85, ne dea putere
si lumineze ochii noatri i sá traim la
umbra lui Nabucodonosor, imp5,ratul Ba-
bilonului, ai la umbra lui Baltazar, fiul
lui, i si le fim slugi vreme indelungata
ai si afläm har inaintea lor.
Rugati-vä, aaijderea i pentru noi
catre Domnul Dumnezeul nostru, fiindci
am pacatuit impotriva Domnului Dum-
nezeului nostru i mania Domnului si
 BARUH, 2
urgia lui nu s'au intors de la noi pana.
in ziva de azi.
i cititi cartea aceasta pe care
noi v'am trirais-o voua ca ea fie cititä,
In temp/u1 Domnului, la sarbatoarea cor-
turilor i in zilele de adunare la templu,
*i marturisiti: Domnul Dumnezeul
nostru este drept, iar noi, locuitorii lui
luda i cei din Ierusalim, s ne rusinám,
Precum q't regii noatri toi voevozii
noatri, preotii i proorocii noatri i pa-
rintii noatri,
Fiindca am pacatuit inaintea Dom-
nului,
*i n'arn ascultat de Domnul
n'am luat aminte la poruncile Dornnului
Dumnezeului nostru, pe care el ni le
punea inaintea noastra, ca sa umblam
intru indreptarile sale.
Din ziva in care Domnul a scos
pe stribunii noatri din Ora Egiptului
a't pánä, in zius, de azi, ne-am
nicit impotriva Domnului Dumnezeului
nostru si am stäruit intru neascultarea
glasului eau.
*i asa s'au abatut peste noi ne-
norocirile i blestemul pe care Domnul
a poruncit robului eau Moise ea le
vesteasca in ziva in care a scos pe stra-
moaii noatri din tara Egiptului, ca sá ne
dea noua o tar& in care curge lapte
miere, precum se vede in ziva de a,stazi.
Dar cu toatit, certarea proorocilor
pe care el i-a trimis la noi, tot n'am
ascultat de glasul Donnaului Dumnezeului
nostru,
Ci fiecare din noi a umblat dupa
poftele inimii sale celei rele, inchinân-
du-ne la dumnezei streini i savarsind
blestemätii inaintea ochilor lui.
2.
Pedepsele care eau abdtut peste popor
duce rea in robie sunt urmarea neascultdrii
poruncilor Dornnului.
i aaa a adeverit Domnul cuvantul
sau pe care-1 graise impotriva noastrá
impotriva judecatorilor noatri care au
judecat pe Israil, impotriva regilor
voevozilor noatri i impotriva intregrdui
Israil f}.1 luda:
Ca va trimite peste noi astfel de ne-
norociri, care nu s'au mai intamplat sub
www.dacoromanica.ro
933
cer vreodatit, cum s'a intamplat acum
in Ierusalim, precum este saris in legea
lui Moise,
Ca fiecare din noi sá manance carnea
fiului sáu i a fiicei sale.
*i el i-a dat pe ei in mana tuturor
impäratiilor invecinate spre batjoeura
spre blestem i In toate popoarele dim-
prejur, printrecareDomnul Ii impraatiase,
i, in loe ea fie stapftni, au ajuns
supuai, fündcä noi am paclituit impo-
triva Domnului Dumnezeului nostru prin
neascultarea poruncii sale.
Insä, de partea Doranului Dumne-
zeului nostru este dreptatea, iar de parte,a
noastra ai a parintilor noatri rusinarea,
fetelor noastre,
Minded, tot ceee, ce a gait Dom
nul impotriva noastra, toata aceastá ne-
norocire a venit peste noi.
i noi n'ara imbunat fata Dom-
nului ca sa ne intoarcem de la cugetele
initnii noastre celei rele,
Pentru aceasta Domnul a stat de
veghe pentru nenorocirile au care ne-a
amenintat si le-a abatut peste noi, fiindca
Domnul este drept in toate lucrarile sale
pe care el le-a orânduit pentru noi.
Cu toate acestea noi tot n'am
ascultat de glasul lui, sá umblä,m
intru indreptarile Domnului pe care el
ni le-a pus inaintea noastra.
i acum, Doamne Dumnezeul lui
lui Israil, tu care ai scos pe poporul
tau din tara Egiptului, cu mina tare,
cu minuni i fapte mai presus de fire,
cu putero mare ai cu brat inalt i ti-ai
fäcut nume mare pan& in ziva de azi,
Greait-am, färadelege a't nedrep-
tate am savarait, Doamne Dumnezeul
nostru, in randuielile dreptitii tale,
Insä, intoarce urgia ta de la noi,
fiindca putini am ramas intre popoa-
rele printre care tu ne-ai impraatiat.
Asculta, Doamne, rugaciunea noa-
stra ai ruga noastra fierbinte i man-
tueate-ne pentru numele tau, i ne
sá afiam liar In ochii celor care ne-au
dus in robie,
Inctit sä, cunoasca toata, lumea ea
tu eati Domnul Dumnezeul nostru i ca
Israil t3.1 neamul lui este numit cu nu-
mele tau.
 BARUH, 3
0, Doamne, cautit din sfant lo-.
004'11 tau i ia aminte; pleaca, Doamne,
urechea ta i auzi!
Deschide, Doamne, ochii
vezi, fiindca nu mortii cei din iad, al
ertror duh li s'a luat, vor lauda pe Dom-
nul i dreptatea lui,
Ci cei cu sufletul intristat peste
masurit, garbov i färä vlaga, cu ochii
sfarsiti i släbii, Ii vor da tie slavit
vor lauda dreptatea ta, Doamne!
Si nu din pricina vredniciei pa-
rintilor si a regilor nostri aducem ru-
gaciunea noasträ inaintea fetei tale,
Doarone Dumnezeul nostru,
Choi tu pe bunk' dreptat,e ai slo-
bozit mania i urgia ta impotriva noa-
strä, precum ai vestit prin robii
profetii:
«Aya zice Domnul! Plecati sub
jug grumazul vostru i slujii impara-
tului din Babilon, ca astfel sit locuiti
In Ora pe care am d'aruit-o
vostri.
lar dam& nu yeti asculta de gla,sul
Domnului, sa slujiii imparatului din
Babilon,
Atunci voi curma din orasele lui
ludo si de pe ulitele lerusalimului stri-
gatul de bucurie i cel de veselie
voiosia mirelui i a miresei, i toata tara
se va preface in pustietate fruit tipenie
de om! »
Si noi tot n'am ascultat de gla-
sul tau, sâ slujim imparatului Babilo-
nului. Dm aceasta pricinâ ti-ai adeverit
euvintele tale pe care le-ai gr5,it prin
gura robilor täi profeti, ca oasele regilor
nostri i ale parintilor nostri s'a fie arun-
cate afar& din mormintele lor.
Si inteadevar cä au fost scoase
afar& la caldura zilei si la frigul noptii.
Ci ei muriserit de rfaprasne, de foame,
de sabia si de ciumit,
Tar tu, din pricina ritutatii easel
lui Israil si a casei lui luda, chiar tem-
plul tau, in care se chiama numele titu,
1-ai adus in starea in care se vede as-
tazi.
Si tu, Doamne Dumnezeul nostru,
tu te-ai purtat cu noi ("up& teat& bunit-
tatea ta i diva teat& marea ta in-
durare,
www.dacoromanica.ro
934
Precum ai rostit prin gura robului
tau Moise, cand i-ai poruncit sa serie
legea pe care s'o graiasca fiilor lui
« Dacit nu yeti asculta de glasul
meu, aceastit mare si numeroasit mul-
time va ajunge una mica printre po-
poarele pe unde Ii voi imprastia,
Fiindcit stiu oil nu mit asculta,
fiindcit el este norod tare la cerbice,
ins& in pamb,ntul robiei lor se vor invata
minte,
Si vor cunoaste cä eu Bunt Dom-
nul Dumnezeul lor; si le voi da inimit
çi urechi ca sit audit.
Atunci ma vor proslavi vor
aduce aminte de miracle meu in tara
uncle vor fi dusi in roble.
Si de la indafatnicia lor se vor
intoarce, precum i de la faptele cele
rele, fiindcit Ii vor aduce aminte de
patania parintilor lor care au pacittuit
inaintea Domnului.
Si li voi intoarce atunci in tara pe
care am dat-o cu juramant stramosilor
lor, lui Avraam, lui Isaac si lui Iacob, si pe
care o vor stapani, i Ii voi inmulti
niciodata nu-i voi irnputina.
Si voi incheia cu ei legamant ves-
nic, ca eu sä fiu Dumnezeul lor i ei
85, fie poporui meu. Si-atunci nu voi
mai izgoni pe poporul meu Israil din
tara pe care eu le-am dat-o. »
8.
lama a fast pedepsit pentru cd n'a umblat
pe calea infelepciunii, pe care Dumnezeu
i-a dat-o in lege.
Doamne, Atottiitorule, Dumnezeul
lui Israil! Un suflet strilmtorat si un
duh necajit strigit catre tine:
« Asculta, Doamne i milostiveste-te
spre noi, cáci am pacatuit inaintea ta.
Tu stai in jiltul tau in veci, iar
noi sit pierim in veci?
Doamne, Atottiitorule, Dumnezeul
lui Israil, asculta rugaciunea celor din
Israil care aunt aproape 85, moar5, si a
calor caro au piteittuit impotriva ta, a
calor care n'au ascultat de glasul Dom-
nului Dumnezeului lor, si din care
pricina a venit peste noi naprasna
aceasta!
 BARUH, 3
Nu-ti aduce aminte de faradelegile
parintilor nostri, ci in vremea aceasta
adu-ti aminte de puterea ta si de nu-
mele tau;
Fiindcii, tu esti Domnul Dumnezeul
nostru, ca sä, te proslävim pe tine.
i pentru aceasta ne-ai pus in ini-
mile noastre gandul ca sä ne temem
de tine i s chemám numele tau
sit te proslaxim pe tine in tara robiei
nos,stre i sä ne pocaim din initna pentru
toate pacatele parintilor nostri, care au
pacittuit impotriva ta.
Irma, vezi ! Acum suntem in tara
robiei noastre, in care ne-ai impritstiat
spre ()cad, i spre blestem i spre pur-
tarea vinei pentru toate fárädelegile pa.-
rintilor nostri, care s'au lepadat de Dom-
nul Dumnezeul nostru.
Asculta, Israile, poruncile vietii,
luati aminte ca sa invatati intelepciunea!
Cum se intamplii, Israile, ca tu
esti in tara, vrajmasil i cá tanjesti in
pamánt strain ? Cä trebue sá fii spurcat
ca hoiturile,
Si sä te numeri cu cei ce se po-
germ): in eel?
Pariisit-ai izvorul intelepciunii.
Daca, ai fi umblat pe cales, lui
Dumnezeu, in veci ai fi locuit in pace.
Invatä deci unde este iseusinta,
unde este puterea, unde este mintea,
ea sä pricepi unde este viata lung& ka
fericitä, uncle este lumina ochilor
pacea.
Cine a gasit vreodatii, salasul ei
si cine a intrat in vistieriile ei?
Unde sunt stäpanitorii popoarelor,
care stapaneau chiar i peste dobitoa-
cele pamantului,
Si se desfatau cu pasarile cerului?
Unde sunt coi care adunan argint
aur, cei in care omenirea Isi punea na-
dej dea i a carer avere era far& afar-
sit ?
Unde sunt cei ce lucrau argintul
si se straduiau ea lucrarile lor sä fie
neintrecute ?
S'au stins i in iad s'au coborit
altii au venit in locul lor!
20. Cei de mai tarziu vazura, lumina
locuirä pe pamánt, ins& nu cunoscurii,
drumul
www.dacoromanica.ro
935
Si nici nu intelesera caile ei. Dar
nici feciorii lor nu o pricepura, i staturi
departe de calea ei.
In Canaan, nimeni n'a auzit de-
spre ea, iar in Teman n'a fost zaritä, nici-
°data.
Chiar nici fiii lui Agar, care se
stradueso dup.& intelepciune, negutatorii
Madianului i ai Temei, cei ce graiesc
In pilde s't se sarguesc sá afle priceperea,
n'au cunoscut calea intelepciunii i nici
n'au aflat vre-o stire despre cararile
ei.
0, Israile! Cat de mare este tem-
plul lui Dumnezeu EA cat de intins locul
stapanirii lui!
Mare si färft sfa,rsit, inalt ne-
masurat !
Acolo s'au näscut uriasii cei ve-
stiti din vrerai straveehi, inalti la sta-
turâ i iscusiti la rázboi.
Dar Dumnezeu nu i-a ales pe ei
nici cala catre intelepciune nu le-a
deseoperit-o.
Si s'au stins pentru cá n'au avut
pricepere, pierit-au din pricina nebu-
niei lor.
Cine s'a suit vreodatä in cer, ca
Ee0 ja s't s'o pogoare din non?
Cine a trecut dincolo marea, ca
s'o de,scopere EA s'o cumpere in schimbul
aurului curat?
Nimeni nu cuneaste calea catre
ea i despre cararea ei nu stie nimeni.
Ci numai Atotstiutorul o cunoaste
cu priceperea lui o descopere, el care
a zidit piimántul pentru vesnicie si I-a
umplut de dobitoace,
El care sloboade fulgerul i fulgerul
porneste, Il chiamä i ascultä tremuránd,
Din pricina caria stelele lumi-
neazä in locul lor si se veselesc,
El le cheama si ele raspund:
» Ele stralucese voioase intru
slava celui care le-a zidit.
Acesta este Dumnezeul nostru,
altul nu poate fi socotit asemenea
cu el.
37. El ne-a descoperit once cale ce duce
spre intelepciune, pe care a daruit-o ro-
bului sau Iacob 1}i lui Israil, cel iubit
de el.
 BARUH, 4
38. Dupa aceasta el insusi s'a ar5,tat
pe pa:mint i impreunii cu oamenii a
petrecut.
4.
lerusalimul Çi cldngtlie fiii sái. Vräj-
nza§di vor fi pedepsiO. Mtingaierea leru-
salimului.
Intelepciunea este cartea poruncilor
lui Dumnezeu i legea care dainueste des,-
pururi. Toti cei care se tin de ea dobtindesc
viatä, iar cei care o pärksese - moarte.
Intoarce-te, Iacobe, la intelepciune
apuca-o ; indreaptit-te spre stralueirea
ei i umbla in lumina ei.
Nu lasa slava ta altuia Efi nici
celor de alt neam foloasele intelepciunii.
Fericiti suntem, Lsraile, fiindca
ceea ce iubeste Dumnezeu ni s'a des-.
coperit cola.
Indriizneste, norodul meu, care porti
numele lui Israil.
Fost-ati vanduti paganilor, dar nu
spre pieire. Ci numai fiindc5, ati hag-
riltat pe Dumnezeu, ati fost dati in mâna
vrajmasilor ;
Fiindc5, ati intaratat rávna zidito-
rului vostru i ati adus jertfii demonilor,
si nu lui Dumnezeu.
Uita-tati pe Dumnezeul cel vesnic
care v'a näscut i ati intristat Ierusa-
limul cel care v'a crescut,
Si care, v5,z5,nd urgia lui Dumnezeu
deslantuindu-se asupra voastr5 zise:
it Ascultati, voi vecinele Sionului,
ca,ci Dumnezeu m'a lovit cu mare jale.
Am vázut robirea fiilor si a fiicelor mele
pe care Cel Vesnic a adus-o peste ei.
Crescutu-i-am cu voiosie si a tre-
buit sä-i las sä plece cu plânset i cu jale.
12.Nimeni sa nu se bucure viizandu-init
vaduva i de multi p5,räsitá.
sunt din pricina päcatelor fiilor mei,
fiindca s'au abátut de la legea Domnului,
Si nu s'au ingrijit de orânduirile
lui i pe calea poruncilor lui n'au um-
blat i nici pe cararea drcptei ránduieli
n'a calcat piciorul lor.
Veniti, vecinele Sionului, i amin-
titi-v5, de robirea fiilor i fiicelor mele
pe care Cel Vesnic a adus-o peste ei !
C5,ci el a adus peste ei un popor
de departe, popor îndrázne i en limbi
www.dacoromanica.ro
936
streinä, care de cel batrán nu se ruina,
iar de copii nu se indura,
Si care a riipit pe drägälasii copii
ai vaduvei i celei pustiite i-a rapit
fiicele !
Dar eu, cum as putea sa va fiu
de ajutor ?
Fiindc5, numai eel care a abiltut
nenorocirea peste voi, numai acela poate
sä va, miintuiasca din m5,na vräjmasilor
vostri.
Duceti-vii, copii, duceti-vä, caci
eu trebue sa fiu 15,sata pustie.
Dezbracat-am vesmantul meu de
pace i m'am imbracat cu cel de rug&
fierbinte i in toate zilele vieii mele
striga-voi catre Cel Vesnic.
Dar indräzniti i voi, copiilor,
strigati i voi care Dumnezeu, caci el
v5, va m5,ntui de impilare si de mána
vriijmasilor vostri;
Deoarece eu am nadejde in Cel
Vesnic, ell el va va mantui si ma vese-
lese ca Cel Sf5,nt i Vesnic, Mántuito-
rul vostru, in curand se va milostivi
spre voi.
Si daca v'am läsat EA v5, duceti
cu plänset l cu jale, Domnul imi va
face mie parte de vesnica bucurie si
pl5cere.
Si precum vecinele Sionului au
vazut ducerea voastra in robie, tot astfel
vor vedea in curánd mantuirea voastri
de la Dumnezeu, de care va yeti in-
vrednici cu marea si strillucita slay& a
Celui Vesnic.
Copii, indurati cu rabdare ruttnia
care a v nit peste voi de la Domnul.
Pe tine te-a urmärit vräjmasul, dar in
curand vei vedea pieirea lui si-i vei pune
piciorul till' pe grumaz.
Plapttnzii mei fü au fost siliti
sträbatá drumuri erlincene i au f ost
tariti ea o turra5, pe care vrajmasul
o r5,peste.
Indrazniti, copii, i strigati &fare
Dumnezeu, cäci cel caro a adus neno-
rocirea peste voi poate 85,0 i aducä
aminte.
Si dup5, cum cugetul vostru era
plecat sh se ratticeascii de Dumnezeu,
stráduiti-va de zece ori cautati
din nou,
 EPISTOLA PROOROCULUI IEREM1A
Fiindc5, el, cel care a adus peste
voi prapadul, o data cu mäntuirea voa-
stra va va häritzi i vesnica bucurie. »
Indrazneste, Ierusalime! Cäci cel
care ti-a dat nume te va si mangaia.
Dar vai de cei care ti-au pri-
cinuit reiu si de caderea ta s'au bucurat!
Vai de cetatile in care fiii tái au
fost robi! Vai si de a,celea care i-au
primit !
Si dupa cuna s'au bucurat de ca-
derea ta, tot asa se vor jeli pentru pu-
stiirea lor.
CAA voi lua bucuria din multimea
norodului i veselia lor se va preface in
jale:
Foc va aduce peste ele in scurta
vreme Cel Vesnic i multi vreme vor fi
locuite de duhuri necurate.
Priveste imprejur, Ierusalime, in-
spre rasarit, i vezi bucuria care îi va
veni de la Dumnezeu.
Jata, feciorii pe care i-ai läsat sa
plece vin de la r5,siiritul i pang, la
apusul soarelui, adunati prin cuvitntul
Celui &ant, bucurandu-se de slava lui
Dumnezeu.
5.
Intoarcerea din robie. Dumnezeu este cel
ce aduce biruinp lui Israil si el este
cel care U caduzefte.
1. Dezbraca-te, Ierusalime, de haina
ta de jale si de necaz i imbraca-te dea-
EPISTOLA PROOROCULUI IEREMIA
Copia scrisorii pe care a trimis-o leremia
celor ce erau sd fie du,si in roble frt.
Babilon, de impclratul Babilonului, i prin
rare vestea ceca ce Dumnezeu Ii poruncise.
Din pricina plcatelor cu care ati
pacätuit impotriva lui Dumnezeu, yeti
fi dusi robi in Babilon, de Nabucodonosor,
imparatui Babilonului.
Si dup5, ce veti ajunge in Babilon
veti sta acolo multi ani i vreme in-
delungata, pan& la al saptelea neam, dupà
care va voi aduce de acolo inapoi, cu
pace.
www.dacoromanica.ro
937
pururi cu podoaba stralucirii lui Dum-
nezeu.
Imbraca-te cu mantia dreptatii,
care vine de la Dumnezeu, i pune-ti
In cap diadema stralucirii Celui Ves-
nic.
Dumnezeu arata-va stralucirea ta
tuturor tarilor de sub cer,
Si vei fi numit cu nurnele cel pus
de Dumnezeu deapururi: e Pacea drep-
tatii» qi e Slava temerii de Dumne-
zeu ».
Scoalii-te, Ierusalime, si sue-te pe
inaltime i priveste in jur spre rasarit!
Iat5 copiii tai s'au adunat de la rit-
särit i pan& la apus la cuvantul Dom-
nului, bucurandu-se ca Domnul adus
aminte de ei.
Ei plecaserlt de la tine pe jos, dusi
de vrajmasi, insit Dumnezeu ii intoarce
acasä cu cinste ea pe vlastari de 1m-
p5,rat,
Cad Dumnezeu a poruncit ca orsicare
munte Malt i vesnicele coline sa se lase
In jos si vaile sa se prefacii in sesuri,
ca Thrall sá treacá, sub ocrotirea slavei
Domnului ;
Codrii i crangurile mirezmate sa
umbreasca pe Israil la porunca Dom-
nului.
Cad Dornnul inn*, cu bucurie
mare, calauzeste pe Israil intru lumina
stfalucirii sale, cu dreapta lui milosti-
vire.
Dar luati aminte ! Voi yeti vedea
In Babilon dumnezei de aur i de ar-
gint si de lemn dusi pe umeri, care in-
sufla groazä paganilor.
Paziti-vä ca nu cumva sá fiti la
fel cu cei de alt neam i sit v5, apuce
pe voi frica de ei.
Si când yeti vedea popor fnainte
In urma lor, c5, se inchinii, ziceti in
cugetul vostru: Tie ti se cuvine 85, ne
inchinam, Stapane! s,
Fiindc5, ingerul meu este cu voi
si el v5, va cere you& socoteala.
 EPISTOLA PROOROCULUI IEREMIA
Limba idolilor este netezitä, de un
meter, ei înii sunt imbracati cu argint
cu aur, pentru aceasta sunt chipuri
mincinoase, care nu pot sit graiasca.
Si intoemai ea pentru o fecioarti
iubitoare de podoabe, filurarii iau aur,
Si fiuresc din el cununi, ea s5, le
punii pe capul zeilor. Dar se mai in-
tämplä c5, preotii iau aurul i argintul
idolilor lor si-1 cheltuesc pentru ei
Ba chiar ei fac daruri desfrânatelor in
casele de desfrau.
Si ei ii impodobesc pe idolii lor
cei de aur, de argint ori de lemn, ca pe
oameni, Cu vesminte. i ei nici nu pot sii
fie macar paziti de ruginä EA nici de
cari.
Ei aunt imbriicati in vesminte de
porfirli, însä fata lor trebue ea, fie sp5.-
latii de praful care se face in templu
care se pune din belsug pe ei.
Idolul are schiptru, ca un oni
oarecare sau ca un judecator de tinut,
dar cu el nu poate sá omoare pe acel care
Il ockfaste ;
In dreapta lui tine o spada,
o secure, dar nu se poate ritzboi i nici
nu poate sä, se apere de hoti.
Din toate acestea se vede cá ei
nu sunt Dumnezeu, deci nu vä temeti
de ei.
Precum omul nu mai are trebuintä,
de un vas stricat, tot asa si de idoli.
Ei aunt asezati in temple.
Ochii lor sunt plini de praful fa's-
colit de picioarele celor care inträ in-
Si precum se inchid portile temnitei
In urma unui om care a hulit pe im-
pirat si care om este ostmdit la moarte,
intocruai asa preotii intiiresc templul cu
usi, cu broaste si Cu zavoare, ca idolii
lor sa nu fie furati de tálhari.
Si ei aprind sfesnice, i anume mai
multe deal pentru ei insisi, dar idolii
nu pot sit' vadti, pe nici unul.
Ei sunt intocmai ca o grind& din
templu, si se zice cä mima lor este mä,n-
cat& de viermii párnântului, care îi rod
FA pe ei i vesmintele de pe ei, Mfg, ca
ei sit simta.
Fate, lor este innegritit de fumul
templului ;
www.dacoromanica.ro
938
Pe trupul i pe capul lor zboarit
lilieci, rilndunele i alte pasari, chiar
pisici sar pe ei.
Din toate acestea vedeti cá ei nu
sunt Dumnezeu, deci nu viL temeti de ei.
Aurul Cu care Bunt imbracati este
numai pentru infrumusetare, iar dacá
nu-I freci de ruginä, nu mai striilu-
ceste, iar °find au fost turnati, ei n'au
simtit nimic.
Ei au fost cumparati cu pret mare,
cu toate cit inteinsii nu este suflare
de viatil.
Si din pricinä, cit nu au picioare,
sunt dusi pe umeri, i astfel ei îi aratii
oamenilor nevrednicia lor. Iar cei ce
li se inchinii, sa, se rusineze de ei ! Si
dad, vre,-unul din idoli cade jos, nu se
ridicii de la sine,
Si dacä vre-un om îi scoala in pi-
cioare, nu incep sa unible singuri, i dacá
se pleacá inter) parte, singuri nu se pot
indrepta. Ci darurile li se pun dinainte
intocmai ea la morti.
Preotii vând jertfele care li se aduc,
in folosul lor, sau femeile lor fac cu ele sii-
raturit si nu dau nici color sármani
nici color neputineiosi. Femeile lehuze
si cele necurate se ating de jertfele
lor.
Fiind incredintati din acestea
nu aunt Dumnezeu, nu vä.,' temeti de
ei !
Pentru ce deci 65, fie numiti Dum-
nezeu femeile sunt cele ce pun
daruri inaintea acestor idoli de aur, de
argint i de lemn.
Si in templele lor, preotii stau in
cu vesmintele rupte, cu capul i cu
bärbile rase i cu capetele descoperite.
Ei zbiarä i striga, in fata dum-
nezeilor lor, intocmai ca la un °spat
pentru mort.
Preotii Si dezbracii de vesmintele
lor femeile i copiii.
Ori cá le-ar face cineva bine sau
ei nu pot sä rAsplitteascet; ei nu
pot sEi sue un imparat pe tron i nici
sa-1 dea jos.
Tot asa ei nu pot sä imbogilteasca
pe nimeni, nici ea le dea macar un
banut. Dad, cineva ar face o fagaduintii
n'ar implini-o, ei nu o cer.
 EPISTOLA PROOROCULUI IEREMIA
Ei nu pot sa scape pe nimeni
de la moarte i nici ad smulgä pe cel
slab din mana celui tare.
Orbului ei nu-i pot sa-i dea ve-
dere si nu pot ad scape pe nimeni din
nevoie.
Pe vhcluva ei n'o miluesc i orfa-
nului nu-i fac bine.
Deci acesti idoli imbrileati cu aur
cu argint seaman& eu pietrele din
munti, iar cei caro li se inching ad fa,.
nthra de ocara!
Cum poate cineva sà creada
eh, spun& ca acestia sunt Dumnezeu?
Ba chiar inii Caldeii nu-i pre-
tresc cum se cuvine. Dach, viid pe un
om mut, Il aduc inaintea lui Bel s't vor
ca mutul ad graiasca, ca si cum Bel
ar putea ad audtt.
Si cu toate cii inchinatorii îi dau
seama, nu pot sa se lepede de ei, fiindca
le lipseste puterea de pricepere.
Femei incinse cu funii stau la
drumuri i aduc jertfii de crupe,
Si ori de ate ori vre-una din ele
este luata de vre-un trechtor si se cilicà
cu el, isi bate joc de vecina ei c'a n'a
fost invrednicita ca ea si cii, funja ei a
riimas nerupta.
Tot ce se petrece acolo este min-
ciuna. Deci cum poate cineva crede
apuno ett ei sunt Dumnezeu?
Ei sunt fitur4i de mesteri si de
argintari, si nu pot &A fie dealt ceea
ce vor coi care ii lucreaza.
Si daca lucratorii care ii fats pe
idoli nu mai au mult de trait, cum vot fi
dumnezei cei pe care ei i-au faurit?
Ei nu lash in urma lor cleat min-
ciuna i rusine.
Ori de cilte ori da peste ei riizboi
ori nenorocire, preotii lor in sfat unde
sit se ascunda cu ei.
Cum dar nu puteti pricepe
ei nu sunt Dumnezeu, de vreme ce ei
nu se pot mantui de primejdia ritzboiului
nici de alte naprasne amenintritoare?
Dar, mai tarziu, acesti idoli de
lemn, imbracati cu argint i cu aur, se
vad cd sunt chipuri mincinoase. Si pen-
tru toate popoarele i pentru toti im-
piiratii este lucru limpede ca ei nu sunt
Dumnezeu, ci fapturi de mttini omenesti,
939
www.dacoromanica.ro
inteinsii nu se atia, lucrare dumne-
zeiasca.
Cui poate oare ad scape din ve-
dere c5, ei nu sunt Dumnezeu?
Ei nu pot ad sue pe tron pe nici un
impärat, iar oamenilor nu pot sa le dea
ploaie;
Ei nu pot facit dreptate
niel nu pot sit fereasca pe nimeni de
nedreptate, fiindca ei Bunt neputinciosi,
Efi. sunt ca ciorile intre piimant i cer.
Si child la foc templul acestor
zei, idoli de lemn imbracaIi cu aur
cu argint, preotii lor fug si-si scaph
lar ei ard ea i grinditria templului in
mijlocul
Ei nu se pot impotrivi nici impii-
ratului i nici vräjmasului.
Deci cum poate eineva sit-si in-
chipuiasca i ad creada ca ei sunt Dum-
nezeu?
Si acesti idoli de lemn, imbriicati
Cu aur i cu argint, nici macar de hoti
nu pot sd scape. i fiindca aceia sunt
mai tari cleat idolii, ei jefuesc aurul
argintul, precum i vesmintele cu care
sunt imbfacati, si plea* farit ca ei
intr'ajutor.
Deci este mai de folos Bà fii im-
parat, care isi desfiisoara puterea lui,
sau un vas de treabii inteo casii, de care
se poate folosi stäpânul, decitt idol, ori
mai degra,b5, o usa la o cash, care apard
pe cei ce se aflä Inteinsa, decht idol,
ori mai degrabti o columna' in palatul
unui imparat, decht idol.
Soarele, luna i stelele care strà-
lucesc f}i sunt trimise pentru folosul
omului ascultit de porunca lui Dum-
nezeu ;
La fel i fulgerul este frumos la
vedere cand scaphra, asijderea i vantul
care sufla pretutindeni.
Child Dumnezeu porunceste no-
rilor et, strabatil pamântul intreg, ei
asculta porunca indatift; eand focal este
trirnis do sus sd mistue munti fji
codri, el implineste ceea ce i s'a po-
run cit.
Acesti idoli 'limit nu seaman& cu el
nici in frumusete i niel in putero.
Deci nici sa nu credem i nici
miirturisim ca ei stint Dumnezeu, fiindcii
 CANTAREA CELOR TREI TINERI
ei nu pot nici Sil judece i niel sil
oamenilor bine.
De vreme ce stim cil nu sunt
Dumnezeu, nu vä temeti de ei !
Pe impärati ei nu pot nici
binecuvinteze i nici sä-i blesteme ;
Paghnilor, ei nu le aratii, semne
pe cer ; ei nu stralucesc ca soarele
niel nu lumineazg ca luna.
Dobitoacele pretuesc mai mult de-
citt ei, iar in primejdie ei nu pot sil scape
inteun loe adäpostit.
Fiindeä in nici un chip nu ne este
dovedit c5, ei sunt Dumnezeu, nu vii
temeti de ei !
CANTAREA CELOR TREI TINERI
Anania, Azaria gi Misail, jiind aruncafi
in cuptorul cel cu loe, au cAntat Domnului
aceasteí Matare.
i ei merseril prin mijlocul
läuand pe Dumnezeu i prosavind pe
Domnul.
Apoi Azaria se opri i. deschizänd
gura, se rugé, in mijlocul viipäii i zise:
# Proslavit esti, Doamne Dumnezeul
pärinior nostri, i läudat i preamirit
este numele Van in veci,
Fiindeä tu esti drept in tot ceca
ce ai fäcut pentru noi, i toate sävär-
sirile tale sunt adevärate si chile tale
sunt drept,e i indreptarile tale, ade-
värate.
Tu ai dat drept,e hotiíriri, in toate
näprasnele care s'au abätut peste noi
si peste cetatea cea sfântä a pärintilor
nostri, Ierusalimul, fiindca tu cu drep-
tate si dreaptä, hotärire ai präviilit peste
noi toate acestea din pricina färädelegi-
lor noastre.
hicatuit-am, färiidelege sävärsit-am
lepädändu-no de tine, si ca nelegiutii
am fost purtändu-ne si de poruncile tale
n'am ascultat,
Nici n'am luat aminte de ele si
nici n'am implinit ceea ce tu ne-ai po-
runcit, ca sä ne meargä bine.
www.dacoromanica.ro
940
Dup5, cum o sperietoare de päsäri
nu pitzeste nimio inteo bostänárie, tot
asa sunt i acesti idoli de lemn imbriicati
cu aur i cu argint.
La fel sunt ei cu orisice tufg de
máracini pe care se aseazii, päsärile ; la
fel sunt acesti idoli de lemn imbracati
cu aur i cu argint ca i hoiturile zvárlite
In intunericul mormântului.
lar dupit porfira i visonul care
a putrezit pe ei, dumiriti-vä cil ei nu
sunt Dumnezeu, i in cele din urmi ei
insisi se vor präpädi i vor ajunge de
batjocurà, in tara.
Mai de pret este un om drept
färä, idoli, cAci el nu se teme de ()cara.
$i tot ceea, ce tu ai adus peste noi
orisice ne-ai fäcut nouä, facutu-le-ai
In puterea hotiiririi tale ;
Apoi ne-ai dat in mâinie vrajma-
Olor inversunati impotriva noastrii, si a
unui imparat nedrept, cel mai räu de
pe tot pämäntul.
i acum nu mai putem 85; deschi-
dem gura noasträ: de batjocurä i de
ocar5, au parte robii täi i cei ce te cin-
stesc pe tine.
Nu ne da pe noi deapururi in
mina lor, pentru numele titu, si nu strica
legämäntul tau,
i nu ne lipsi pe noi de indurarea ta
cea chtre Avraam, iubitul tau, i cabe
Isaac, robul tau, i Israil, sfântul thu,
Cárora le-ai fäghduit cfi vei in-
multi semintia lor ca stelele de pe cer
si ca nisipul de pe tifirmul m'Axil.
Cici, Doamne, am ajuns mai putini
deat oricare alt popor i suntem impilati
astäzi in tot piimantul, din pricina pii-
catelor noastre.
i in vremea de acum nu este
niel voevod, niel profet i niel stäpa,-
nitor, nici ardere de tot, nici jertfä,
nici prinos, niel tämttie, niel loe unde s5,
aducem inaintea ta parga si sil, aflä,m har,
Ci numai cu inimá infräntil, i duh
umilit sä, fim primiti.
 CANTAREA CELOR TREI TINERI
Precum tu primesti arderile de
tot de berbeci si de tauri, i zecile de
n'ah de miei grasi, asa sà fie astiizi jertfa
noastra inaintea ta, ca s'a imbun5,m fata
ta, fiinda, cei ce midajduese In tine nu
vor ramtmea nicicand de rwine.
i acum noi te ascultam din toata
inima j ne temem de tine si cautam
fata ta. Nu ne ruina,
Ci poartii-te ca noi dupa indurarea
ta Efi dupa multimea milostivirii tale,
i ne mantueste pe noi prin faptele
tale nainunate i da, Stilpane, numelui
tau slavä !
Ci ea se rusineze toti cei ce impi-
leaza pe robii tai, ea ajunga de °cara
cu toatä put,erea lor i doborita sa, fie
vartutea lor,
Ca sa, cunoasca ei, a tu, Doamne,
singur esti Dumnezeu i proslavit In
tot pamantul. *
i slujitorii imparatului, care-i
arunce,sera in foc, nu curmara cu in-
calzirea cuptorului, pe care-1
tara cu nafta, cu smoala, cu calti
cu curpeni.
§i villvataia se ridica de patruzeci
si nota de coti deasupra cuptorului,
Ineat, and izbucni afara, mistui
pe Caldeii care se aflau in jurul cupto-
rului.
Atunci Ingerul Domnului se po-
gori la Azaria i la cei trei prieteni ai
lui in cuptor i goni vapaia din cuptor,
lar launtrul cuptorului ajunse ca
si catad ar fi suflat un vant de roug
racoritor, iar focul nu-i mai atinse, nici
nu-i ráni i nici nu le pricinui rau.
Atunci cei trei tineri cantara, can-
taxi, Mudara i proslavira pe Dumnezeu
In cuptor astfel:
o Proslavit esti tu, Doamne Dum-
nezeul parintilor nostri, i laudat
preamiírit este numele tau in veci.
Binecuvantat este numele täu cel sfant
slavit, prea vrednic de laud5, i prea
înàlat intru toti vecii.
Binecuvb,ntat esti tu In templul
slavei tale sfinte, s'a prea laudat si pros-
lavit in veci.
Binecuvantat esti pe scaunul impa-
ratiei tale si liudat i prea slavit In
veci.
941
www.dacoromanica.ro
Binecuvântat esti tu, care stai pe
heruvimi i vezi adâncul, i prea laudat
proslavit in veci.
Binecuv5,ntat esti tu pe bolta ceru-
lui, i laudat i prea slavit in veci.
Binecuvantati toate hicrurile Dora-
nului pe Doranul, laudati-1 prea
ináltati in veci.
Prosláviti, ceruri, pe Domnul,
laudati-/ vi-/ prea Inaltati in veci.
Prosläviti, ingerii Domnului, pe
Domnul, litudati-1 vi-1 prea inaltati in
veci.
Proslaviti, apele cele de deasupra
cerului, pe Domnul, 1äudati-1 prea
inaltati in veci.
Proslaviti, toate puterile, pe Dom-
nul, lauda-ti-1 prea inaltati in veci.
Binecuvântati, soare 1.1 luna, pe
Domnul, laudati-1 si-1 prea inaltati in
veci.
Binecuvantati, stelele cerului, pe
DomnuLlaudati-1 vi-1 prea inaltati In veci.
Preamariti, ploaie i roui, pe Dom-
nul, 1audati-1 prea inaltati in veci.
Binecuvantati, toate vanturile, pe
Domnul, laudati-1 prea inaltati in
veci.
Binecuvantati pe Domnul, foo
caldura, laudati-1 prea inaltati in
veci.
Prosláviti pe Domnul, frig si in-
ghet, lä,udati-1 si-1 prea inaltati in veci.
Proslaviti pe Domnul, picaturi de
rolla i fulgi de zii,pada, láudati-1
prea inaltati in veci.
Proslaviti pe Domnul, omiit Efi
láudati-1 vi-1 prea inaltati in veci.
Proslaviti pe Domnul, gheturi
viscole, laudati-1 prea inalt,ati in veci.
Proslaviti pe Domnul, nopti
zile, laudati-1 si-1 prea inaltati in veci.
Binecuvantati pe Domnul, lumina
intuneric, 1audati-1 prea inaltati in
veci.
Binecuvántati pe Domnul, fulgere
non, laudati-1 si-1 prea 1nàlai in veci.
a binecuvinteze pamantul pe
Domnul, sil.-1 laude si prea inalte
In veci.
Proslaviti pe Domnul, munti
dealuri, laudati-1 si-I prea Inaltati in
veci.
 CARTEA A TREIA A LU1 EZDRA, I
Prosläviti pe Domnul, toate plan-
tele pamantului, läudati-1 si.-1 prea
tati in veci.
ProsIdviti pe Domnul, ploi mari
izvoare, läudati-1 prea, înälai in
veci.
ProsI174i pe Domnul, mdri
fluvii, läudati-1 vi-1 prea inältati in veci.
Prosliviti pe Domnul chitii
toate jigäniile din apt, hiudati-1
prea indltati in veci.
Prosläviti pe Domnul, voi toate
pädtrile cerului, läudati-1 si-1 prea
tati in veci.
PreamAriti pe Domnul, voi dobi-
toace i fiare, litudati-1 prea
in veci.
Preamiriti, voi fiji oamenilor, pe
DJm.iul, laudati-1 si-1 prea ináltati in
veci.
Preamiiriti, voi Israilitilor, pe Dom-
nul, läudati-I si-1 prea inältati in veci.
CARTEA A TREIA A LUI EZDREA
1.
Preiznuirea Pa,stilor n vremea lui losia.
Moartea lui losia. Ddrdmarea lerusali-
mului.
Dupä ace,st,ea, Iosia a präznuit in
Ierusalim särbdtoarea Pastihr, in cinstea
Domnului Dumnezeului säu, i fiii lui
Israil junghiarii, miela! pascal,
In ziva a paisprezecea a lunii intiia,
puniind la templul Domnului preoti
de rind invesmântati in sfinte odäjdii.
Apoi a poruncit levitilor, sfintitilor
slujitori ai lui Israil, s5, se gatease&
de slujbd, ea sä aseze chivotul Domnului
In templul pe care 11 zidise Solomon,
feciorul lui David imparatul:
ai sä nu-1 mai duceti pe umeri!
Ci acum slujiti Domnului Dumnezeului
vostru i aveti grijä de norodul lui
Israil i pregOtiti mieii pentru Pasti,
dupà familiile i dup.& semintiile voastre,
precum este rinduiala lui David, impà-
ratul lui Israil, i dupa potriva str5,1ucirii
fiului säu Solomon.
www.dacoromanica.ro
942
Preamäriti, voi preoti, pe Domnul,
läudati-1 vi-1 prea inaltati in veci.
PreamOriti, voi slujitori ai templu-
lui, pe Domnul, läudati-1 prea inältaV
In veci.
Binecuvintati pe Domnul, voi du-
hun i suflete ale celor drepti, läudati-1
si-1 prea inaltati in veci.
Binecuvintati pe Domnul, voi cei
cucernici i emeriti Cu mima, litudati-1
si-1 prea Inälai in veci.
Progiviti pe Domnul, voi, Anania,
Azaria i Misail, laudati-1 si-1 prea inil-
t,ati in veci, cdci el ne-a smuls din iad
ne-a mintuit din puterea mortii,
ne-a scos din mijlocul cuptorului cu
viipaie i ne-a mântuit din foc !
Läudati pe Domnul, cfr este bun,
ci in veac tine mila lui!
Proshiviti pe Domnul, cei ce cin-
stiti pe Dumnezeul Dumnezeilor,
dati-1, oäci mila lui tine in veci i in vecii
vecilor !
Si slujind in templu cu rindul,
fiecare dupä clasa farniliilor voastre,
adic5, a levitilor, inaintea fratilor vostri,
fiii lui Israil,
Junghiati mieii pentru Pasti
preghtiti jertfele fratilor vostri, i präz-
nuiti Pastile, dup5, porunca pe care
Domnul a dat-o lui Moise ! »
Atunci Iosia a däruit norodului
care se afla de fatii, treizeci de mii de
miei i iezi i trei mii de vitei. Acestea
toate s'au diiruit din turmele regesti
dup.& fiigirduintä: poporului, preotilor
levitilor.
lar Hilchia i Zaharia i Iehiel,
templului, au diiruit i ei de
Pasti preotilor: dou5, mii i sase sute
de oi i trei sute de vitei.
Asijderea i Iehonia i emaia
Natanail, fratele ern, i Hasabia i Ieiel
Ioram, cdpeteniile peste mii, däruirä
preotilor de Pasti: cinci mii de oi
sapte sute de vitei.
Apoi s'a s&virsit dupd aceastä ran-
Preotii i levitii in odiljdii,
 CARTEA A TRE1A A LUI EZDRA, 1
Fiecare avand azime dupti se-
mintii i dupa capii de familie, statura
inaintea norodului,
Ca sä aducti Donmului jertfä, pre-
cum este scris in cartea lui Moise.
asa facurii, ei i la jertfa cea de ditnineatä.
Si au fript pe foe mieii pentru
Pasti, precum se cuvine, i jertfele cele
cu bun miros le-au fiert In caldari de
de amnia si in oale si le-au adus intre-
gului popor.
lar dupa aceea au pregätit jertfe
pentru ei înii i pentru preoti, fratii
lor, fiii lui Aaron. Si fiindca preotii adu-
seserä, jertfe grase pan& la miezul noptii,
levitii gatira pentru ei i pentru preoti,
fratii lor, fiii lui Aaron.
Si sfintitii antareti, fill lui Asaf,
se aflau la locul lor, dupà oranduirile
lui David si ale lui Asaf, Zaharia
Iedutun, dregatorii impitratului David.
portarii se aflau fiecare la poarta lui,
fiindcä nimánui nu-i era ingaduit sa-i
tread,' tandul. i levitii, fratii lor, ga-
teau pentru ei.
Si asa se ispravirä, toate pregati-
rile pentru jertfa Domnului in ziva aceea,
ca sä, se praznuiasca Pastile i di se
aduca arden i de tot pe jertfelnicul Dom-
nului, dup5, porunca, regelui losia.
Atunci fiii lui Israil, call se aflau
de fat& in vremea aceea, praznuira
Pastile i särbiitoarea azimilor, timp de
sapte zile.
Si nu se mai sarbitorisera Pastile
in felul acesta, in Lsrail, din vremea luí
Samuil proorocul.
Si nici unul din regii lui
nu praznuise inteasa chip Pastile, pre-
cum Il praznuiserii Iosia i preotii
levitii i Iudeii i intreg Israilul, precum
cei ce se giíseau in salasul lor, in Ie-
rusalim.
Si Pastile acestea s'au präznuit in
anul al optsprezecelea al domniei lui
Iosia.
Si faptele lui Iosia avuta izbanda,
inaintea Domnului, din pricina inimii
lui pline de evlavie.
Si ceea ce s'a intamplat in vremea
lui s'a scris in cronicile de atunci: felul
cum toti au pacatuit si ce Linidelege au
savarsit impotriva Domnului, mai mult
943
www.dacoromanica.ro
dealt oricare popor i imparätie, apoi cum
I-au intdratat si in ce fel s'au implinit
amenintarile Domnului impotriva lui
Israil.
lar dupa toata aceasta stradanie
a lui Iosia, Faraon, fmparatul Egiptului,
a pornit cu razboi la Carchemis pe Eufrat,
Toga a iesit intru intampinarea lui.
Aturici imparatul Egiptului a tri-
mis la el si I-a intrebat: o Ce am eu cu
tine, rege al Iudei?
Nu impotriva ta sunt eu trimis
de Dumnezeu, ci rä,zboiul meu se in-
dreapta spre Eufrat. i acum Domnul
este cu mine ! i Domnul care este cu
mine ma zoreste ! Da-te inapoi si nu te
impotrivi Domnului ! »
'ma Iosia nu se intoarse la carul
lui de titzboi, ci prinse sh se razboiasea
atunci cu el, farg, sa ja aminte la cuvintele
lui Ieremia proorocul, cuvinte din gura
Domnului.
Si a intrat cu el in luptil in campia
Meghidonului. Atunci arcasii tintiri in
regele Iosia.
lar regele grái catre slujitorii sai:
Scoateti-mii din luptii cáci aunt greu
ranit ! slujitorii sai 1-au scos degraba
din rândul de bátaie.
Si el s'a suit inteun alt car de
razboi si, dupa ce a ajuns in Ierusalim,
a raposat si a fost ingropat in gropnita
parintilor
Si 1-a jelit pe Iosia torah' Iudcea,
iar Ieremia proorocul a alcatuit o plan-
gene pentru Iosia, si citntäretii si cant&
retele I-au plans in plangerile ion pana
In ziva de azi. i aceasta a ajuns datina
deapururi pentru tot neamul lui Israil.
Toate acestea se afla serse in
Cronicile regilor Iudei », asijderea
faptele pe care le-a sävarsit si slava lui
priceperea lui in legea Domnului.
toat,e ispravile lui, de la inceputul si
pan& la sfarsitul domniei lui, se aflii
istorisite in « Cronicile regilor lui Israil
luda s.
Atunci capeteniile poporului luara
pe Ioahaz, feciorul /ui Iosia, 5i-1 facura
rege in locul lui Iosia, parintele jam,
la vitrsta de douitzeci 5i trei de ani.
El a domnit in luda si in Ierusalim
trei luni, 5i imparatul Egiptului I-a dat
 CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 2
jos de pe tron ca si nu domneasa in
Ierusalim,
Si a pus norodul la dajdie de o
sutá de talanti de argint i unul de aur.
Apoi impáratul Egiptului a búa-
tat rege al Iudei i al Ierusalimnului
pe Ioachim, fratele lui Ioahaz.
Si impáratul Egiptului a ferecat in
lantini pe Ioachim, pe dreglitori tfi pe
Ioahaz, fratele siiu, pe care luandu-i cu
sine Ii duse in Egipt.
Ioachim era de douázeci i cinci
de ani cánd a inceput sá domneasa
in Iudeea i in Ierusalim. Si el a sitvár§it
fapte rele inaintea Domnului.
Impotriva lui s'a pornit Nabucodo-
nosor, impiiratul Babilonului, care, le-
glindu-1 cu lanturi de aroma, 1-a dus in
Babilon.
Si luand Nabucodonosor odoarele
sfinte din templul Domnului, le-a dus
cu sine Eji le-a a§ezat in templul sau din
Babilon.
Cele ce s'au será despre el ei
despre faptele lui de ocará i despre
credinta lui se aflil cuprinse in Cronicile
regilor ».
i in locul lui a ajuns rege Iehoia-
chin, fecioru-au. Cánd a inceput el
domnia era de optsprezece ani,
Si a domnit in Ierusalim troj luni
zece zile i a sivar§it faradelegi ina-
intea Domnului.
lar dup5, un an Nabucodonosor
1-a dus rob in Babilon, impreuná, cu
sfintele odoare ale Domnului,
Si a a.gezat rege in Iudeea i in
Ierusalim pe Sedechia, care era in
vársti de doUtizeci i unu de ani.
acest,a a domnit unsprezece ani.
El a sávar§it fdrildelegi inaintea
Domnului i n'a luat aminte la graiurile
proorocului Ieremia, graiuri ie§ite din
gura Domnului.
Si fiind legat cu juramânt de im-
piiratul Nabucodonosor intru numele
Domnului, el a cálcat juramântul 9i a
fost dat jos din donmie. i inviirto-
panduiti cerbicea, a alcat legea Domnu-
lui Dumnezeului lui Israil.
Afoijderea i mai marii norodului
*1 ai preotilor au sávânoit multe farädelegi
legea au cálcat-o, filptuind toat,e
944
www.dacoromanica.ro
lo§iile pàgânilor i piingárind templul cel
sfánt al Domnului din Ierusalim.
Din aceastit, pricinä, Dumnezeul
párintilor lor a trimis ve,stitorii säi ca
sti-i cierne la pociiintà, fiindcà voia
erute atril pe ei, at i locapl au.
Dar ei ei-au bátut joc de vestitorii
säi§i in ziva In care a grAit Domnul,
ei batjocorirá pe profetii lui, pánit, ce
el s'a intaratat impotriva norodului
din pricina fáradelegilor §i a poruncit
impäratului Caldeilor sá, nitväleascil in
tara lor.
Si Caldeii au trecut pe feciorii lor
prin ascuti§ul siibiei in preajma templului
lor eel sfânt, filrä a, erute pe cineva din
ei: nici pe tallar, nici pe bii,trán, niel
pe fecioará, nici pe copii, ci pe toti i-a
dat Domnul in mâinile lor.
lar toate sfintele odoare ale Dom-
nului, mari i mici, precum i odoarele
chivotului Domnului i comorile dom-
ne0i, le-a luat i le-a dus in Ba-
bilon.
Dup5, aceea an dat foe templului
ei au ditramat zidurile Ierusalimului, iar
palatelor le-au pus foc.
Si toate lucrurile de seami furii
nimicite. Iar pe cei care au sapat
din ascuti§ul säbiei, i-au dus robi in
Babilon,
Si ei au fost robii lui Nabuco-
donosor i ai fiilor lui pana In vremea
impárittiei Per§ilor, ca sá, se plineasci,
astfel cuvántul Domnului eel grdit prin
gura lui Ieremia:
Pina and piimantul so va
indestula de anii sii sabatici, in tonta
vremea pustiirii sale a, priiznuiasa anii
al sabatici, pana la implinirea celor
qaptezeci de ani !
2.
Cirus, impeiratul Peri1or, dd poruncii pen-
tru rezidirea templului din, lerusalim.
1. In anul Intâi al impiiratiei lui
Cirus, impiiratul PeriAlor, ca sil, se ade-
vereasa astfel euvtintul Domnului cel
gnäit prin gura proorocului Ieremia,
trezit-a Domnul duhul lui Cirus, im-
piiratul Per:Olor, §.1 el a vestit in toati
impárätia sa prin grai i prin seria:
 CARTEA A TREIA A LU1 EZDEA. 2
Asa griiieste Cirus, impiiratul Per-
silor: « Domnul Dumnezeul lui Israil,
Domnul Cel Prea Inalt, m'a pus pe mine
impiirat al lumii si mi-a poruncit ca
sag zidesc templu in Ierusalimul cel din
Iudeea.
Deci oricare din voi este din noro-
dul lui Domnul Dumnezeul lui sii fie
cu el ! sä se sue in Ierusalimul ce!
din Iudeea i sá zideased templul Dumne-
zeului lui Israil, Domnul cel ce silliis-
lueste in Ierusalim.
Drept aceea, câi locuesc in partca
locului, oamenii tinutului aceluia
ajute cu aur, cu argint cu daruri de
cai i vite, pe ling& alte daruri pentru
templul Domnului din Ierusalim. »
Atunci cdpeteniile semintiilor lui
luda i Veniamin, preotii i levitii
toti acei ciirora Domnul le trezise duhul,
purceserä sá se sue si sä zideasch tem-
plul Domnului din Ierusalim.
Si toti vecinii Ii ajutard cu de
toate: cu aur cu argint, cal i vite,
si cu nenumiirate daruri fiicute de cei
al ciiror duh fusese trezit.
Atunci Cirus impitratul a scos
sfintele odoare ale Domnului, pe care
le adusese Nabueodonosor din Ierusalim,
si le pusese in templul
Pe acelea le-a scos Cirus, impiiratul
Persilor, si le-a dat lui Mitridate, visti-
ernicul sdu, prin mijlocirea cdruia fund
date in seama lui Sesbatar, eirmuito-
rul Iudeei.
Si iati, care a fost numärul lor:
o mie de talgere de aur, o mie . de
talgere de argint, doudzeci i noud de
eätui de argint,
Treizeci de cupe de aur, dour',
patru sute zece cupe de argint si o mie
de alte odoare.
Toate aceste odoare de aur
de argint, in numär de cincii mii patru
sute saizeci i nouit, au fost aduse de
Sesbatar in Ierusalim, impreund cu cei
care s'au intors din robie din Babilon.
In vremea impäratiei lui Arta,
xerxe, imphratul Persilor, Bilsam
Mitridate, Tabeel i Rehum ocirmuitorul,
impreund cu Simsai scriitorul i tova-
räsii lor, care locuiau in Samaria si in
alte locuri, scriserit urmiitoarerea scrisoare :
www.dacoromanica.ro
945
o Stápânului impirat Artaxerxe,
slugile sale: Rehum cronicarul iSimsai
scriitorul i ceilalti din sfatul lor i dregi-
torii din Cele-Siria i Fenicia...
Cunoscut a, fie acum stiipi'nului
nostru, impdratul, cá Iudeii care au por-
nit de la tine au ajuns la noi in Ierusalim
intiresc aceasti cetate rlizvrätiti
nelegiuitä, dreg portile i zidurile ei
pun temelia unui templu.
Si de se va intari cetatea aceasta
si de se vor sfársi zidurile, locuitorii ei
nu se vor mai supune la plata dajdiei,
ci se vor rdscula impotriva impäratilor.
Si fiindca au inceput clddirea tem-
plului, am socotit vrednic sä nu trecem
aceasta cu vederea, ci sä, vestim pe stii-
pinul nostru, Impäratul, eä, dacd vrei
sä cauti Cu amiíruntul in cronicile
párinilor tiii,
Atunci vei afla in cronici insemniiri
despre ace,stea si te vei incredinta ei
cetatea aceasta a fost triiddtoare i cd
turburat cetiiti i impdrati, i Iudeii
cei trildittori inc.& din vremuri vechi
urzesc rdscoale, pentru care pricinii
cetatea aceasta a fost pustiitii.
Acum deci, iti ardtám tie, Doamne
impdrate, ci, dacä, aceastii cetate se va
intäri i zidurile ei vor fi ridicate la
loe, tu nu vei mai avea drum spre Cele-
Siria i Fenicia!»
Atunci impitratul a faspuns in
scris lui Rehum cronicarul
torul, lui Simsai scriitorul, precum
celorlalti pirtasi ai lor, care locuiau
Samaria, in Siria i in Fenicia, cele
serse mai jos:
« Citit-am epistola pe care mi-ati
trimis-o,
Si am dat poruncit sá se cerceteze
cronicile FA s'a gasit di, din vremuri vechi
cetatea aceasta este impiratilor impo-
trivitoare, i locuitorii au urzit ffiscoale
riízboaie inteinsa,
Si cd in Ierusalim au fost regi
foarte puternici care cilrmuiau i adunau
din.' din Cele-Siria si din Fenicia.
Pentru aceasta, acum poruncesc
ea s'a fie opriti oamenii aceia
cetatea,
Si si purtati de grijii si nu
se mai intámple nimic impotriva po-
60
 CARTEA A TEMA A .LUI EZDRA, 3
runcii acesteia, ticáloiile sh nu se tnai
inmulteasch i imparatii si nu mai fie
turburati! »
Dupa ce a fost cititg scrisoarea lui
Artaxerxe, Rehum i iinai scriitorul
pgrtasii lor pornirti in grab& la Ieru-
salim Cu cai i cu oameni i incepurg
sá opreascii pe cei ce intgreau ce-
tatea.
i zidirea templului din Ierusalim
a fost opritá pang in anul al doilea al
impg,rgtiei lui Dariu, impgratul Per-
3.
Rcintd,sagul celor trei tineri din garda
impciratului Dariu.
iimpäratul Dariu fticu ospht
mare pentru toti supusii sgi, pentru toti
curtenii sai, i pentru toti boierii din
Media i din Persia,
Pentru toti satrapii i generalii
chrmuitorii supusi lui, din
India si phnä In Etiopia, in o sutg
dougzeci i apte de satrapii.
i ei mâncarh i blurb; i dupit ce
se indestularit - se intoarserá inapoi, iar
Dariu impgratul s'a dus in iatacul situ
de culcare si s'a culcat, i dupg aceea
s'a desteptat din somn.
Atunci cei trei tineri din garda im-
pgratului, care pazeau pe impitratul,
grdirä unul ciitre altul:
spunem fiecare din noi ch'te
un cuvânt, sh, vedem al cui va fi mai
intelept, iar al clirui cuvânt va fi mai istet
aceluia sg-i dea Dariu imparatul daruri
mari i rdsplatii mare ;
i sa fie imbrgcat in vesrninte de
porfirg., sá bea din cupe de aur, sg
doarnaá in pat de aur, sà meargä, in
trAsurg trash de cai cu friiele de aur,
sa poarte in cap turban de vison
liintusele de aur la OA,
lar pentru intelepciunea lui sà fie
al doilea duph Dariu i rudii, a lui
se cheme! u
i dupg ce fiecare serie cuvântul
siiu, I-au pecetluit i 1-au pus sub perina
impgratului Dariu i au zis:
« Cand se va destepta impgratul,
voi da lui scrisoarea, si al cgrui cuvhnt
946
www.dacoromanica.ro
va socoti impgratul si cei trei mari
sfetnici ai Persilor cá este cel mai inte-
lept, acela sa astige rtimäsagul, precum
este scris.
Cel dinthi a «cris: « Cel mai tare
este vinul !
Al doilea a scris Impgratul este
eel mai tare! »
Cel de al treilea a scris: Mai
tari sunt femeile si mai presus de toate
este adevitrul
i când s'a desteptat impgratul
din somn, au luat scrisoarea i i-au dat-o
si el a citit-o.
Dupa aceea, el a trimis sh cierne
pe toti dreggtorii Persiei ai Medici,
ro'r
satrapi i generali de ostire, chrmui-
tori i sfetnici. Apoi au intrat in divan,
si el a citit scrisoarea inaintea lor,
i a poruncit: Chernati pe tineri
ca sg ne lámureascá ei cuvintele lor
au fost chemati i ei au intrat in-
lguntru.
i el le-a grhit lor: s Thlcuiti-ne
cele ce le-ati scris!*
Atunci a inceput cel dintâi, cel
care spusese despre puterea vinului si a
grhit astfel:
s Barbatilor! Cum eh nu fie cel
mai tare vinul? Tuturor oarneniler care
beau, le zlpgceste mintea,
i face tot una mintea impgratului
si a orfanului, a robului si a celui liber,
a celui sgrman EA a celui bogat.
El pricinueste in mintea orisicui
bucurie i veselie i ne face sg uitam
de orice intristare si de once da-
torie.
*itoateinimile le indestuleazg, din
belsug, incht nimeni nu mai pomeneste
nici de implirat, nici de satrap, si in
once clip& ne face «â socotim toate numai
in talanti.
Chnd oamenii beau, nu-si mai
aduc aminte nici de prieteni i nici de
frati, ci indatit scot sabia.
i cand se desteapti din ameteala
vinului, nu-si mai aduc aminte de ceca
ce au fäcut.
0, bgrbatilor! Oare vinul nu este
cel mai tare, de vi-eme ce impinge pe
oameni sg faca asa » i dupl.+. ce spuse
acestea, el titcu.
 CARTEA A TREIA A LIJE EZDRA, 4
4.
Puterea impdratului. Puterea femeilor.
Puterea adedirului. Dariu dii pruned' sei
se zideaseci Ierusalimul fi templal.
Apoi a inceput sd vorbeased cel
de al doilea, care spusese despre puterea
impAratului:
0, barbatilor! Oare cei mai puter-
nici nu sunt oamenii care stdp5nesc
mintul si marea i toate ate sunt in-
teinsele ?
lar impiratul este cel mai tare si
toa,te le stdpäneste si este ca un stdpin
peste toti i once le-ar porunci, ei fac.
i daed, le-ar da poruned 85, fug
rdzboi unul impotriva altuia, ei fac.
de i-ar trimite impotriva vrdjmasilor,
se duo si fdrim5, muntii i zidurile
turnurile.
Ucid i se lasii ucisi, dar nu ailed'
porunca impdratului. Dacd biruesc, toate
le adue impdratului, i dacd pradd, asij-
derea pe toate i le aduc.
Si citi nu se duc la Hizboi i riu
se luptd, ci lucreadi pàmântul, dupá ce
samdnd i secerd, iarài aduc dantri
impitratului, ba chinr se silesc unii pe
altii ea sti aducd dajdie impäratului.
i el este numai unul. íi dacii, el
poruneeste ea ei sá omoare, ei omoard,
daed dii poruncd si lase, ei
Daeä poruneeste sä batd, ei bat,
dactl, el le zice B5, pustiased, ei pustiesc;
de le spune el BA zideascd, ei zidesc.
Dad, le porunceste sd taie, ei taie,
si de le zice sä sddeasc5 ei sddese.
Si once popor i ostirea lui de
el ascultd.
Pe lângá toate acestea, el std.,
mdniined, bea i doarme, iar ei il p5,-
zese de jur-imprejur, ii nimeni nu poate
s5, piece si sa-si vad5, de treburile sale,
nici nu poate s5, nu-1 asculte pe el.
0, bdrbatilor ! Nu este oare atunci
cel mai tare impiratul, de vreme ce el
este asa de ascultat el tiicu.
In sfarsit cel de-al treilea, cate
vorbise despre femei i despre adeviir -
acesta este Zorobabel - a inceput a grai:
a Bärbatilor ! Drept este c5, cel
mai mare este impAratul si multi stint
oamenii si tare este vinul ! Dar cine
947
www.dacoromanica.ro
st5,pitneste si cine domneste peste ei?
Oare nu femeia ?
Femeile au ndseut pe impdratul
si pe tot norodul care stdpineste marea
uscatul.
i din ele s'au niiscut i tot ele
au crescut pe cei care au sddit via din
care se face vinul.
Ele fac imbrdeimintea oamenilor
si tot ele priiejuese marica lor, 1 oa-
menii nu pot fi fdril femei!
i dacd ei string aur sau argint
si once lucruri de mare pret, cited vid
o femeie frumoasd la chip si la infitisare,
Lasd toate baltd de dorul ei
cdseind gura la ea. o pretuesc mai rnult
deal aurul i dealt argintul i dealt
once scumpeturi;
i lasii omul pe tatal sin cate
1-a crescut i Ora lui si se hpeste de
femeia lui,
j cu feineia lui isi di sufletul
si nu-si mai aduce aminte nici de tata,
nici de mama i nici de
De aici trebue s5, recunoasteti
feineile vi stdpinesc pe voi. Oare nu
vii striiduiti j nu yii osteniti i toate
le dati i le aduceti femeilor ?
j ja omul sabia sa Efi iese la drum
s5, tillhäreased i ad, jefuiascd, i pluteste
pe mare si pe fluvii,
i vede si pe leu si merge si in
intuneric, iar ceca ce pradd, furd ori
jefueste, aduce la iubita lui.
Ba chiar mai v5,rtos iubeste b5.r-
batul pe fetnei a lui cleat pe tatal situ
si pe mama sa.
i multi si-au iesit din minti din
pricina femeilor i robi ai Ion s'au facut;
Asijderea multi au pierit i s'au
prdbusit si au piiciituit din pricina fe-
meilor.
i acum, nu nul credeti pe mine?
Cu adevdrat mare este imparatul intru
puterea lui i toate tinuturile se sfiesc
en fried chiar si se atingd de el !
Dar eu 1-am vazut pe el si pe
Apainina, fiica lui Bartac cel en fahnd,
tiitoarea impdratului, stind de-a-dreapta
impdratului:
Ea a luat coroana de p- capul im-
pdratului i vi-a pus-o pe capul ei, iar eu
mina ei cea stängd piihnuia pe irupdratul.
 CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 4
Si cu toate acestea imparatul o
privea cu gura caseatá ; i (lac& ea rides,
la el, i el radea, i daci ea se supara
pentru ceva, el o lua cu binisorul ea
ea se impace cu el.
0, barbatilor! Cum si nu fie tari
femeile, de vreme ce fac astfel ?
Atunci imparatul i sfetnicii lui
cautara unul la altul. Apoi el a in-
eeput a grai i despre adevir.
0, barbatilor ! Tari Bunt femeile !
Mare este pamantul i inalt este cerul
repede este soarele in mersul lui,
fiindca, inteo singuri zi strabate crugul
cerului si se intoarce la locul lui.
Nu este oare mare cel ce face
una ea aceasta? Dar adevarul este si
mai mare i mai puternic dectit toate !
Tot pamantul chiama adevarul
cerul pe el 11 proslaveste i toate se ela-
ting fg se cutremura, ki in el nu se aflä
nici o farami de nedreptate.
Nedrept este vinul, nedrept este
imparatul, nedrepte sunt femeile, toti
fiii oamenilor sunt nedrepti i toate lu-
crurile lor stint nedrepte, i inteinsele
nu se afla adevar, i toti pier din pri-
cina nedreptatii lor.
Ci numai adevarul este tare si
ramane in veac i este viu si are pu-
tere in vecii vecilor.
El nu cauti la fata oamenilor
nu partineste, ci face ceea ce este drept,
spre deosebire de cei nedrepti i rai.
Faptele lui sunt placute in ochii tuturor,
iar cand el judecti, da dreapta hotirire.
Aceasta este tar* impar5,tia, pu-
torea si slava tuturor veacurilor! Pro-
elävit fie Dumnezeul adevitrului!
Si cand a ineetat de a grai, tot
norodul inteun glas s'a pornit sit strige:
e Mare este adevarul i mai puternic cle-
at orisice!
Atunci imparatul i-a zis: Cere
ce voiesti i mai mult decat ceea ce este
Boris, i iti voi da tie, din pricina c5,
te-ai aratat a fi cel mai intelept. Alaturi
de mine si stai si ruda mea si te
chemi!
Atunci el a prins a grill imparatului:
Ada-0 aminte de fagaduinta pe care
ai facut-o in ziva and ai ajuns imparat,
ca sä zidesti
948
www.dacoromanica.ro
Si sä dai inapoi toate odoarele
care au fost luate din Ierusalim, FA pe care
le-a ales Cirus cand a fagaduit sä ni-
rniceasca Babilonul si a fagaduit sit le
trimita acolo.
Si tu ai fagaduit sá zidesti templul
pe care il arsesera Edomitii, cand Iudeea
fusese pustiitä, de Caldei.
Iatä, acum ce te rog, Stapane
imparate, i ceca ce cer de la tine ! Aceasta
este fapta ceo mare pe care s'o savár-
sesti! Acum te rog, implineste fagaduinta
pe care tu eu gura ta te-ai legat sit o
implinesti Cerescului Imparat! »
Atunci sculandu-se Dariu
ratul I-a sarutat i i-a scris scrisori catre
toti dreg5,torii, carmuitorii, capeteniile
ostirilor i satrapii, ea si-1 lase pe el
ea treaca impreun5, cu toti insotitorii
lui, cu care se sue s5, zideasca Ierusa-
limul.
Asijderea el serse scrisori i car-
muitorilor din Cele-Siria, Fenicia i celor
din Liban, ca sä, aduca, lemne de cedru
din Liban in Ierusalim 45i cu el impreuna
sä zideasca cetatea.
Apoi tuturor Iudeilor care plecau
din imparatie la Ierusalim le didu scri-
sori de liberi petrecere, ca toti din cei
ce au puterea, fie satrapi, fie carmui-
tori, fie dregitori, sa nu villa nici unul
la usa lor,
Fiindci toata tara a fost scutità
de dajdie, i ca Edomitii sâ paraseasca
satele pe care mai inainte le stipb,neau
de la Iudei.
Apoi, la zidirea templului, ea dea
in fiecare an eitte douazeci de talanti,
pan& se va isprávi zidirea;
Si la jertfelnic s5, se aduci in fie-
care zi arden de tot dupa porunci,
sä, se mai dea in fiecare an cate zece
talanti.
Si toti coi ce vin din Babilon
zideasci cetatea, sä, fie slobozi, atat ei
cat i feciorii lor i toti preotii care i-ar
insoti.
Le-a mai scris i despre venituri
despre odajdiile in care sa, slujeascit
preotli.
A serie apoi sä, se dea dajdie le-
vitilor, p5,na in ziva cand se va sfâri tem-
plul si se va zidi Ieru.salimul;
 CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 5
Si in cele diu urma le-a dat po-
runca scristi ca tuturor strajarilor cetatii
sit le dea ptimant i simbrie.
Si a trimis toate odoarele pe care
le alesese Cirus din Babilon, si tot ceea
ce fagtraduise Cirus sa faca, a poruncit
di, se fact): i sa se trimitti la Ierusalim.
Si cand a iesit tanarul Zorobabel,
ridicandu-si fata la cer inspre Ierusalim,
a proslavit pe Cerescul Imparat i a zis:
n De la tine vine biruinta, asij-
derea i intelepciunea, si a ta este slava,
iar eu stint robul tau!
Proslavit sä fii tu, cel ce mi-ai
dat intelepciune, si pe tine te preamaresc,
Doamne Dumnezeul parintilor no5tri ! »
Si a luat scrisorile si a plecat din
Babilon, si a dat de veste tuturor fra-
tilor BM.
Atunci ei au prosliivit pe Dum-
nezeul parintilor lor cá le-a daruit lor
libertate i prilej ca sii, se intoarcli in
patrie,
Si sa zideasca Ierusalimul i tem-
plul cel inchinat numelui lui. i ei facura.
°spat thrip de sapte zile, cu cantäri de
veselie.
5.
Intoarcerea in patrie.
Dupti acestea, au fost alesi ca
se intoarca in patrie capii familii1or dup.&
semintiile lor, femeile lor, fili i fiicele
lor, robii i roabele lor impreuna cu
dobitoacele lor.
Si Dariu a trimis o mie de calarcti
ea sa-i insoteascä i sa-i aseze in Ieru-
salim cu pace, cu muzici, cu timpane
cu flaute.
Si toti fratii s'au veselit la ple-
carea lor, iar imparatul le-a ingiiduit
sä. plece cu ei.
lath i numele barbatilor, capi de
familii din semintii, care au pornit
tinuturile lor:
Preotii, fiji lui Fineas, feciorii lui
Aaron, Iosua, fiul lui Iotadae, fiul lui
Seraia, Ioachim, fiul lui Zorobabel, fiul
lui Salatiil din casa lui David, din nearnul
lui Fares, din sernintia lui Inda,
Cel care a gráit inaintea lui Dariu,
imparatul Persilor, cuvinte intelepte in
949
www.dacoromanica.ro
anul al doilea al impazatiei lui, in luna
lui Nisan, intaia luna a anului.
Iata i Iudeii care au iesit din streina
robie, in care Ii adusese in Babilon
Nabucodonosor, impáratul Babilonului,
i cei ce s'au intors in Ierusalim
In tot cuprinsul Iudeei, fiecare in cetatea
lui, cei ce au venit cu Zorobabel i cu
Iosua, cu Neernia, Azaria, Raamia, Na-
hamani, Mardoheu, Bilan, Mispar, Big-
vai, Rehurn i Baana, capeteniile lor.
Etta numele oamenilor din popor
carmuitorii lor: Füi lui Faros, douti
mii o sua, §aptezeci i doi; fiii lui
fatia, patru sute saptezeci i doi;
Fiii lui Arah, E} apte sute cincizeci
for gase ;
Fiii lui Pahat-Moab, adica. fiii lui
Iosua i ai lui Iacob, cloud mii opt sute
doisprezece ;
Fiii lui Elam, o mie cicala sute
cincizeci i patru; fiii lui Zatu, nouà sute
patruzeci i cinci; fiii lui Harim, sapte
sute cinci; fiii lui Bani, sase sute patru-
zeci si opt;
Fiji lui Bebai, sase sute treizeci
trei; fiji lui Azgad, trei mii trei sute
douazeci i doi;
Fili lui Adonicam, sase sute gai-
zeci i a p te ; fili lui Bigvai, douti mii
sase sute sase; fili lui Adin, patru sute
cineizeci to'r palm;
Fili lui Ater, adicti cei din familia
lui Iezechia, nouazeci s'ra doi. Oamenii din
Cheila si din Azeca, saizeci i apte.
Fiii lui Azur, patru sute treizeci i doi;
Fiii lui Anania, o sutä unu ;
lui Hasum, treizeci s'ra doi; fiji lui Betai,
trei sute douazeci i trei; fiii luí Harif,
o Butt,. doisprezece.
Oameni din Beter, trei mii cinci ;
oameni din Betleem, o suta doulizeci
trei ;
Oameni din Netofa, cincizeci
cinci; oameni din Anatot, o sutii cinci-
zeci si opt ;
Oameni din Betazmavet, patruzeci
doi ; oameni din Chiriat-Iearim, douti-
zeci i cinci ; oameni din Chef ira i Beerot,
sapte sute patruzeci i trei;
Oameni din Hadasa i Modein,
patru sute doutizeci i doi ; oameni din
Rama si Gheba, pee sute douazeci i unu ;
 CARTEA A TREIA A LIII EZDRA, 5
Oameni din Micmas, o sutil, dou5-
zeci i doi; oameni din Betel si Ai, cinci-
zeci i doi. Fiji lui Magbis, o sutil", cinci-
zeci i ase.
Oameni din Lod, Hadid si Ono,
*apto sute dotazeci i cinci; oarneni din
Ierihon, trei sute patruzeci i cinci.
Fiii lui Senaa, trei mii trei sute
treizeci.
Preotii:
Fiji lui Iedaia, adica, familia luaosua,
impreung, cu neamul lui Eliaib, nou5
sute qaptezeci i doi; familia lui Imer,
o mie cincizeci i doi;
Familia lui Pashur, o mie
sute patruzeci i apte; fiii lui Harina,
o mie
Levitii:
Familia lui Iosua, Cadmiel, Binui
Hodavia, saptezeci i patru.
i sfintitii cantilreti, familia lui
Asaf, o sutil douLizeci si opt.
Portarii:
Fiji lui alum, fiii lui Ater, fiii lui
Talmon, fiii lui Acub, fiii lui Hatita,
fiii lui oba,i, o sutil treizeci i nouti.
Robii templului:
Fiii lui Tiha, fiii lui Hasufa, fiii lui
Tabaot, fiii lui Cheros, fiii lui Sia, fiii
lui Padon, fiii lui Lebana, fiii lui
llagaba;
Fiji lui Acub, fiii lui Cuta, fiii
lui Chitab, fiii lui Catua, fiii lui Hagab,
fiii lui a1inai, fiii lui Hanan, fiü lui
Ghidel ;
Fiji lui Gabar, fiii lui Reaia, fiii
lui Retin, fiii lui Necoda, fiii lui Caseba,
fiii lui Gazam, fiii lui Uza. fiii lui Pa-
seah, fiii lui Hasra, fiii lui Besai, fiii lui
Asna, fiii lui Meunim, fiii lui Nefisim,
fiii lui Hacufa, fiii lui Harhur, fiii lid
Asur, fiii lui Parachim, fiii lui Batlut;
Fiji lui Mehida, fiii lui Cuta, fiii
lui Harsa, fiii lui Barcos, fiii lui Sisera,
fiii lui Temah, fiii lui Netiah, fiii lui
Hatifa.
Fiji robilor lui Solomon:
Fiji lui Hasoferet, fiii lui Perida, fiii
lui Iaala, fiii lui Darcon, fiii lui Ghidel,
fiii lui efatia;
Fiii lui Hatil, fiii lui Pocheret-
Hatebaim, fiii lui Saroti, fiii lui Maaseia,
fiii lui Gas, fiii lui Adus, fiii lui Afera.
www.dacoromanica.ro
950
fiii lui Barodis, fiii lui Safat, fiii lui
Amon.
Toti robii templului i fiii robilor
lui Solomon au fost trei sute saptezeci
doi.
Iatá coi cate au pornit din Tel-
Melah i din Tel-Harsa, Cherub-Adan
Imer,
37.i coi ce n'au putut sá arate cii
familiile i neamurile lor fac parte din
Israil: fiii lui Delaia, fiii lui Tobie, fiii
lui Necoda, sase sute cincizeci i doi.
i dintre preotii care erau in slujba
preotiei, dar nu s'au ghsit in catastive:
fiii lui Habaia, fiii lui Hacot, fiii lui
Iadua, col care luase de sotie pe una
din fetele lui Barzilai si care Ii luase
numele.
i cand s'a cercetat cu amäruntul
spita neamului lor i n'au fost aflati
In catastive, au fost dat,i afar5 din
preotie.
Atunci Neemia ocrirmuitorul le-a
poruncit tul nu mai ja parte din da-
rurile sfinte, pana ciind nu se va im-
braca arhiereul cu Urim i Tumim.
i toata obstia lui Israil de la
doisprezece ani si mai mari, afara de
robi i roabe, a fost de patruzeci i douà
de mii trci sute saizeci. lar robii
roabele erau sapte mil troj sute i trei
zeci i apte; psalti i ciintiireti dou5,
sute patruzeci si cinci.
Cdmile, patru sute treizeci i cinci;
cai, apto sute treizeci i ase; catiiri.
dou5, sute patruzeci i cinci; i asini,
cinci mii i cinci sute douiizeci i cinci.
43.i and au ajuns ei la templul
Domnului din Ierusalim, unii dintre capii
familiilor au facut fagìiduinâ, ca dup5,
puterile lor sá ridice templul pe acelasi loe,
44.i s'a dea in vistieria templuliii.
pentru lucru, o mie de mine de aur,
cinci mii de mine de argint i o suta
de odajdii preotesti.
Apoi preotii i levitii cei din
poporul Ierusalimului si din vecindtatea
lui, precum i sfintitii cAntiíreti si por-
tarii i intreg Israilul s'au asezat in
satele lor.
i cfind au ajuns in luna a t}aptea
fiii lui Israil se aflau fiecare intru
ale sale, s'au str5,ns laolaltá In okmpul
 CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 5
portii celei dintai care este poarta de la
disärit,
Arhiereul Iosua, fiul lui Iotadac,
fratii lui, preotii ci ZorobabeI, fiul lui
Salatiil, ci fratii lui, au pornit sa pre-
gäteasca jertfelnic pentru Dumnezeul
lui Israil,
Ca sa, aduca pe el arden de tot,
precum este sods in cartea luí Moíse,
omul lui Durnnezeu.
Atunci s'au adunat impotriva Ion
unele dintre popoarele pagane ale tarii.
Dar ei ridicara jertfelnicul pe locul sä.0
si se impotrivira cu tärie, cu tout& dus-
mania popoarelor tarii impotriva lor
adusera jertfä, la vrerne i arden i de
tot Domnului, dimineata çi seara.
Atunci pretznuira ei sarbatoarea
corturilor precum este randuitä, in lege,
cu jertfe in fiecare zi dupa. cuviinta,
Apoi aduserä prinoase neincetate
ci jertfe in zilele de Sambatit si la zi-
intetile lunilor c la toat,e sfintitele praz-
nice,
Si pentru toti care fagaduisera
vre un dar de bunii voie lui Durnnezeu.
Si ei incepura sa aduca jertfa lui Dunt-
nezeu la zi-intiti a lunii celei noi din
luna a saptea, cu toate ca templul lui
Dumnezeu nu fusese Inca zidit.
Si dada argint pietrarilor c dul-
gherilor c mancare, bautura c untde-
lemn Sidonienilor ci Tiricnilor ca sa le
care cedri din Liban ei sa-i aduca cu
plutele pana la portul Iafa, potrivit
cu in cuviintarea scrisa data lor de Cirus,
Impetratul Persilor.
64. lar in anul al doilea dupa sosirea
lor la templul Domnului din Ierusalim,
In luna a doua, Zorobabel, fiul lui Sa-
latiil, i Iosua, fiul lui Iotadac, i fratii
lui, preotii si levitii i toti cei care ve-
nisera din robie in Ierusalim, incepura
lucrul.
Si la zi-intai a lunii a doua, in
anul al doilea, dupa, sosirea lor in Iudeea
si in Ierusalim, pusera temelia templului
Domnului.
Si pe levitii de la douitzeci de ani
ei mai in varsta ii puserei supraveghetori
la zidirea templului Domnuluí, iar Iosua
feciorii lui s't fratii lui, Cadmiel cu
fiii i fratii lui Hodavia j fiii lui Jude.,
951
www.dacoromanica.ro
fiul lui Henadad, cu fiii si fratii lui,
toti levitii laolalta se prinsera la lucru
pentru templul Domnului.
Si pe cand rnesterii cladeau tent-
plul Domnului, preotii státeau invesmiln-
tati in odajdii cu muzici e cu trambite,
iar levitii, fiii lui Aaron, cu chimvale
cantau Donmului proslaveau
randuiala lui David, imparatul lui
Israil.
Si cantau cu glas mare pesnc.
proslavind pe Dumnezeu, fiindca, mila
lui si slava lui pentru tot Israilul tine
In veac !
Si tot norodul suna din trâmbite
sí striga cu glas mare, preametrind pe
Domnul la ridicarea templului Domnului.
Si cei mai batrani dintre preoti
ei dintre leviti ci capii familiilot, caro
vazuserä, templul cel dintai, venira acum
la zidirea celui de-al doilea, cu plangere
ei cu tânguire mare,
Inset erau multe trambite ci vuet
mal e de glasuri de veselie,
Inat norodul nu putea ski mai
osebeasca trambitile de strigatele de
tánguire, fiindca gloata sufla vartos
din trambite, de se auzea de departe.
Si &Ind auzira vrajmasii semin-
tiei lui luda ci Veniamin, venirä, sa afle
ce inseamnä, glasul acesta al trambitelor.
Si aflara ci. cei ce se intorseserá
din robie zidesc templo inchivat Dorn-
nului Dumnezeului lui Israil.
Si indreptandu-se catre Zorobabel
catre Iosua ei catre capii familii/or, au
gräit catre ei: Si. cladim e noi im-
preuna cu voi,
Fiindca, e noi la fel slujim Dum-
nezeului vostru ei aducem jertfa din vre-
Inca lui Salmanasar, imparatul Asirie-
nilor, care ne-a stramutat pe noi aici !»
Atunci le-au raspuns lor Zoroba-
bel ci Iosua, impreunit cu capetenilie
semintiilor lui Israil: « Nu cu voi vom
ridica noi tenaplu pentru Dumnezeul
nostru,
Ci noi singuri vom zidi templu
Dumnezeului lui Israil, dup.& cele ce ne-a
randuit noua Cirus, impäratul Persilor !»
Attmci popoarele din tara impre-
suraret ei silk& pe Iudei sii, opreasca
zidirea,
 CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 6
70. 5i fiindds, ele fiiceau sfaturi
räscoale, impiedicarä sfärsirea zidirii in
toatä, vrernea vietii lui Cirus. i astfel
ei se liisarä de zidit, timp de doi ani,
panii, in vremea impArtitiei imparatului
Dariu.
6.
Dariu incuviinteazei inceperea zidirii tem-
plului. Isprdvitul zidirii templului.
In anul al doilea al impärätiei lui
Dariu, proorocirä proorocii Agheu EA Za-
haria, fiul lui Ido, printre Iudeii care
erau in Iudeea sit in Ierusalim, in nu-
mele Domnului Dumnezeului lui Israil.
Atunci au purces Zorobabel, fiul
lui Salatiil, i Iosua, fiul lui Iotadac,
au inceput sá zideasa, templul Dom-
nului in Ierusalim, fiind de fat& proo-
rocii Domnului care ii ajutau pe ei.
In vremea aceea venir ä la ei Sisin,
ocarmuitorul Siriei si al Feniciei, si e-
tarboznai cu tovaräsii lor i i-a intre-
bat:
o Cu ce invoire ziditi voi templul
acesta i acoperisul acesta fA toate le
86,7'5,1-FAO *i cine sunt ziditorii care
zidesc? »
Dar bätrtinii Iudeilor aflat-au har de
la Domnul, cel care Ii avusese in grija
sa in vremea robiei,
i ei nu furit opriti s zideascii Vilna
nu a fost instiintat Dariu i pani n'a
venit raspuns.
Iatä copia scrisorii pe care Sisin
o serse si pe care i-o trimise lui Dariu:
o Sisin, guvernatorul Siriei i al Feniciei,
etarboznai impreunii cu sotii lui, cd-
petenii in Siria si in Fenicia. Impäratului
Dariu, inchirdiciune!
Sä fie toate cunoscute impiíratului
nostru Dariu, ca, ajungänd noi in tara
Iudeei i venind in cetatea Ierusalimului,
am gäsit in cetate pe biltránii Iudeilor,
cei care se intorseserii din robie in Ieru-
salim, zidind Domnului templu mare si
nou din piatrii, cioplitä i punând lemne
in ziduri.
i lucränile acestea se fac cu toatä
rilvna i totul sporeste in mâna lor
se sävärseste cu toatii stralucirea i ne-
vointa.
952
www.dacoromanica.ro
Atunci am intrebat pe bätritnii lor
astfel: o Cu ce invoire ziditi voi templul
acesta i slivärsiti din temelie
acestea
Dar noi i-am intrebat ea si-ti
facem tie cunoscut scriem de-
spre cdpeteniile lor, si le-am cerut
numele celor ce mai inainte Ii cärmuiau
pe ei.
Iarli ei ne-au räspuns i ne-au zis:
o Noi suntem robii Domnului celui care
a fdcut cerul i pämiintul!
i t,emplul acesta cu multi ani
inainte fost-a zidit i sfärsit de un im-
parat mare si put,ernic al lui Israil.
i din pricinä cä pärintii nostri,
prin pacatele lor, au inthrätat pe Cerescul
Impärat al lui Israil, el i-a dat in mäi-
nile lui Nabucodonosor, impäratul Ba-
bilonului, adia in mâiniie impiiratului
Caldeilor.
5i Caldeii au dat foc si au därämat
templul acesta, iar pe norod 1-a dus
rob in Babilon;
Dar in anul întâi al impärätiei
lui Cirus peste tara Babiloniei, seria-a
Cirus impäratul ca sii fie zidit templul,
i odoarele cele de aur si de ar-
gint pe care le luase Nabucodonosor din
templul cel din Ierusalim si le pusese
in templul dumnezeului eau, iaräsi le-a
scos Cirus i le-a dat in seama lui Zo-
robabel, adicii a satrapului esbatar.
i i-a poruncit sii due& acesto
odoare i sii, le aseze in templul din
Ierusalim i sii zideasa acest templu
al Domnului pe locul unde fusese.
Atunci eabatar acela, venind, a
pus temelia templului Domnulni in Ie-
rusalim. i de atunci i pânä acum se
zideste, dar n'a putut fi sfärsit.*
íi acum, impärate, dacii socotesti
cu cale, pune ea' se caute in arhivele
impiirätesti ale lui Cirus,
i de se va gäsi cit zidirea tem-
plului Domnului in Ierusalim se face
cu invoirea impiiratului Cima i dacii
va fi pliicut stiipanului nostru impiírat,
s5, ni se rtispundii i nouii despre aceasta ! »
Atunci Dariu impäratul a poruncit
ea' se cerceteze arhivele impärätesti din
Babilon, si s'a aflat in Ecbatana, capi-
tala Mediei, un hrisov care aräta cum
 CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 7
In anul întâi al impariltiei lui
Cirus, dat-a porunci impáratul Cirus
sit se zideasci, din nou templul Dom-
nului din Ierusalim, unde se aduc jertfe
arse fir& incetare ;
Iniiltimea templului sit fie de sai-
zed de coi i littimea de saizeci de coi,
si si se facit i trei rinduri de piaträ,
un rind de lemn, din partea
locului, iar cheltuiala sit fie Mouth: din
vistieria impiratului Cirus.
Si odoarele cele de aur ale tem-
plului Domnului si cele de argint, pe
care le luase Nabucodonosor din tem-
plul din Ierusalim si le asezase in Ba-
bilon, sä fie puse la lee, in templul din
Ierusalim, i unde fuseserit mai inainte,
acolo si, fie puse.
Atunci Dariu a dat poruncä, lui Si-
sin, guvernatorul Siriei si al Feniciei,
supravegheze iar lui Setarboznai i tova-
ràibor i cirmuitorilor asezati in Siria
si in Fenicia, si, nu se amestece acolo,
ci IA lose pe Zorobabel, robul Domnului
cirmuitorul Iudeei, si pe bitrinii Iu-
deilor, sä, zideascit acel templu al Dom-
nului pe locul unde a fost:
Deci eu poruncesc sä, se zideasci
In intregime si si, se supravegheze cu
luare aminte ca Iudeii care s'au intors
din robie sä, fie ajutati sä, sfirseasci,
templul Domnului.
Si din dajdiile din Cele-Siria si
din Fenicia, si se dea cu osirdie oa-
menilor acelora, pentru jertfele Domnului
lui Zorobabel chrmuitorul: tauri, ber-
beci i miei.
Asijderea i grâu, «are, vin i unt-
delemn fará incetare peste tot anul, cat
este de trebuinti in fiecare zi, dupit
aritarea preotilor din Ierusalim,
Ca sit se aducit jertfe cu turnare
Dumnezeului Celui Prea Inalt, pentru
impirat i pentru supusii lui i si se
roage pentru viata lor.
Apoi sit se dea porunci ca oricine
va nesocoti ceva din cele portmcite mai
sus si din cele scrise i ar incerca sä, le
zfidiírniceascit, sit, fie spinzurat de un
lemn scos din chensteaua casei lui, iar
averea lui si ajungii, irapiritteasa.
Pentru aceasta, i Domnul al cirui
nume se prosliveste in locul acela
953
www.dacoromanica.ro
piardi pe once impirat sau pe once
popor care si-ar intinde mina ca sit impie-
dece zidirea sau sä, pricinuiascä, vre-o
pagubi, templului Domnului din Ierusalim.
Eu impitratul Dariu poruncesc ca
acestea sit se aduci la indeplinire in-
tocmai ! »
7.
Porunca lui Dariu este fndeplinitcl. Slin-
lirea templului. Pritznuirea scirbittorii
Pastilor.
Atunci Sisin, guvernatorul Cele-Si-
riei si al Feniciei, impreunit cu Setar-
boznai, indeplinitori ai celor poruncite
de impiratul Dariu,
Cu mare osárdie se indeletniciri
cu lucrurile sfinte, ajutind pe bitrinii
sfintitii cirmuitori ai Iudeilor.
Si lucrul (ant mergea sporind, in
urma proorociilor proorocilor Agheu
Zaharia,
Asa cá ei sfirsidi totul, dupi po-
runca Domnului Dumnezeului lui Israil,
Si Cu vrerea lui Cirus i Dariu, im-
pitratii Persilor, templul dint s'a sfirsit
In ziva a doulizeci i treia a lunii Adar,
In anul al saselea al lui Dariu impiratul.
Atunci fiii lui Israil, preotii si le-
vitii, precum i ceilalti care se intorsescrit
din robie si care se mai adaoserit, siivár-
Orä, dupi randuiala scrisil in cartea lui
Moise,
Si aduseri jertfit la sfintirea tem-
plului Domnului o sutit de tauri, (iota
sute de berbeci, patru sute de miei,
Doisprezece tapi jerfti pentru
catul intregului Israil, dupä, numirul
celor doutisprezece semintii ale lui Israil.
Si preotii i levitii stiteau dupi
semintii, invesmintati in odiljdii la lu-
cro! Domnului Dumnezeului lui Israil,
precum este rinduit in cartea lui Moise,
tot asa portarii, fiecare la usa, lui.
1;si
Atunci fiii lui Israil, cei care se
intorseseri din robie, priznuirit Pastile
ziva a paisprezecea a lunii Intlti, dupii
ce se curatiserit preotii impreunit cu
levitii,
i cei ce se intorseserit din robie
nu se curitiserii toti, ci numai levitii
se curitiseri,
 CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 8
*i junghiara mielul pascal pentru
toti fiii lui Israil tutor* din robie
pentru fratii lor, preotii, i pentru ei
Dar la praznicul Paatilor luarä
parte nu numai Israilitii intorai din ro-
bie, ci i toti cei ce se departasera
de idolii popoarelor din i care cin-
stisera pe Domnul.
*i au praznuit sarbatoarea azi-
melor timp de aapto zile, veselindu-se
inaintea Domnului,
Caci el intorsese spre ei mima im-
pdratului Perailor, ca sä intareasca
minile lor pentru lucrurile Domnului
Dumnezeului lui Israil.
8.
Ezdra se intoarce in pairie cu alfi robi
din Babilonia. Oprirea clisdtoriei ludeilor
cu pdgdnii.
1. *i dupa aceste întâmplári, in vre-
mea impitratiei lui Artaxerxe, impäratul
Perailor,
2. Ezdra, fiul lui Seraia, fiul lui Azaria,
fiul lui Hilchia, fiul lui *alum, fiul lui
Tadoc, fiul lui Ahitub, fiul lui Arnaria,
fiul lui Uzia, fiul lui Buchi, fiul lui Abi-
gua, fiul lui Fineas, fiul lui Eleazar, fiul
lui Aaron arhiereul se intoarse
patrie.
3. Acest Ezdra porni din Babilon, fiind
cärturar iscusit in legea lui Moise, cea
data' de Domnul Dumnezeul lui Israil,
4. *i imparatul Ii dadu cinste, i alfa
har inaintea lui in toate cererile lui.
5. *i pornira impreunä cu el unii din
fili lui Israil, dintre preoti, dintre leviti,
cântareti i portari i robi ai tenaplului
din Ierusalim,
6. In anul al aaptelea al imparatiei
lui Artaxerxe, in luna a cincea. Acesta
este anul al aaptelea al imphrittiei lui.
ei ieaird din Babilon la luna nouit,
in luna inthia i ajunsera la Ierusalim
dupit o cillatorie buniti, cu ajutorul lui
Dumnezeu, la lunit noua, in luna a
cincea.
7. *i Ezdra avea multä grijä, ca
nu lase laoparte nimio din legile
poruncile Domnului, ci sà invete pe Is-
rail toate orânduirile i indreptarile.
www.dacoromanica.ro
954
lar urmatoarea poruncit a fost scrisit
si datá de impäratul Artaxerxe catre
Ezdra, preotul i carturarul legii Dom-
nului:
<I lmpiiratul Artaxerxe catre Ezdra,
preotul i invätätorul de lege, ea-
natate !
Judecand ca un iubitor de oa-
meni, am poruncit ca cei ce de buna
voie vor vrea, din neamul Iudeilor, dintre
preoti i dintre leviti, care petrec in im-
paratia noastrit, slobozi s'a fie sa, plece
cu tine la Ierusalim.
Deci citti vor pofti, sit porneascd,
precum am chibzuit eu i cei aapte sfet-
nici cei mai apropiati ai mei:
Sil cerceteze cu luare aminte ceea ce
se face in Iudeea i in Ierusalim, dupiti
cele ce sunt serse in legea Dom-
nului,
*i sii aduca in Ierusalim Dumne-
zeului lui Israil daruri, pe care le-am
fitgaduit eu i sfetnicii mei cei rnai apro-
piati, ai tot aurul i argintul care se
aflä, in tinutul Babilonului, irnpreunä cu
daniile norodului pentru templul Dom-
nului Dumnezeului ion in Ierusalim.
*i sii strängà aur i argint pentru
tauri, pentru berbeci i pentru miei,
pentru tot ce mai este randuit,
Ca sá, aducit jertfe Domnului pe
jertfelnicul Domnului Dumnezeului lor
din Ierusalim.
*i tot ce vei chibzui tu i fratii
tai sii faceti cu aurul ffi argintul strans,
fa-le dupit voia Dumnezeului tau.
Si. odoarele sfinte ale Donmului,
care ti se incredinteaza pentru trebuinta
ternplului Dumnezeului tau din Ierusa-
lim, pune-le inaintea Domnului Dumne-
zeului tau,
lar toate câte iti vor mai trebui
pentru trebuinta templului Dumnezeului
tau, sd le dai din vistieria imparateasca.
*i eu, imparatul Artaxerxe, porun-
cit-am vistiernicilor Siriei a'r Feniciei ca
once ar cere Ezdra, preotul i citan-
rarul legii Dumnezeului Celui Prea
Inalt, sii i se dea cu ogrdie, pitnä la
o sutil de talanti de argint,
Aaijderea i pAna, la o sutil de
cori de gräu, i vin panií la o sutil de
bati, i sare din belaug.
 CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 8
Si toate sä se aducä cu grijä dupii
legea Dumnezeului, Dumnezeului Celui
Prea Inalt, ca nu cumva urgia lui
se abatä peste impärätia impäratului
peste fiii lui.
Si vä mai poruncesc ca preotilor
levitilor i canaretilor, portarilor
robilor i slugilor acestuí temple sä nu
li se pun& vre-o dare eau vre-o dajdie,
nici sä aiba, putere et/A punti la vre-
una din ele.
Si tu, Ezdra, dupä intelepciunea
lui Dumnezeu care iti este datil, pune
legiuitori i judecätori, ca sá judece in
toatä, Siria si Fenicia pe toti cei ce stiu
legea Domnului, iar pe cei ce nu o stiu,
invaa-i.
Si oricine ar indazni 85, calce
legea Dumnezeului au, precum i legea
impäräteascii, di fie pedepsiti färä §o-
ori cu moarte, ori cu chinuri, ori
cu gloabä, ori cu pribegie! n
Atunci a zis Ezdra cArturarul:
« Binecuvântat sa fie Domnul Dumne-
zeul pärintilor mei, cel care í-a insuflat
impiiratului asemenea lucruri in mima
lui, sä proslaveasa templul /35,.0 cel din
Ierusalim,
lar pe mine m'a invrednicit
aflu liar in fata impEratului, a sfetnicilor
säi si a celor mai de aproape si a celor
mai mari dregiitori ai
Si eu am prins curaj, cu ajutorul
Domnului Dumnezeului meu, si am adu-
nat bark/1i din Israil, ca sá piece im-
preunä cu mine.
Iatä i càpeteniile farniliilor 'lor
si ale sernintfilor care au pornit cu mine
din Babilon, in vremea impärätiei im-
päratului Artaxerxe.
Din fiii lui Fineas: Ghersom.
Din fiii lui Itamar: Daniil. Din fiii lui
David: Hatus, fiul lui Secania. Din fiii
lui Paros: Zaharia i coi trecuti cu el
In cartea neamului: o sua, cincizeci de
inei.
Din fiii lui Pahat-Moab: Elioenai,
fiul lui Zerahia, i biírbatii care Il in-
soteau: douli sute de ill§i.
Din fiii lui Zatu: Secania, fiul
lui Iahaziel, i biirbatii care 11 insotkau:
trei sute de insi.
Din fili lui Adin: Ebed, fiul lui
955
www.dacoromanica.ro
Ionatan, i bärbatii cate Il insoteau: doutt
suto cincizeci.
Din fiii lui Elam: Isaia, fiul lui
Atalia, f31 oamenii lui: saptezeci de insi.
Din fiii lui Sefatia: Zebadia, fiul
lui Mihail, si oamenii care Il insoteau:
optzeci de insi.
Din fiii luí Ioab: Obadia, fiul
lui Iehiel, i cei ce-1 insoteau: clotiä sute
doisprezece.
Din fiii lui Bani: Selmnit, fiul lui
lui Iosifia, i bärbatii cei impreunit cu
el: o sua, saizeci.
Din fiii lui Bebai: Zaharia, fiul lui
Bebai, i cei douäzeci i opt de oanneni
Cu el.
Din fii lui Azgad: Iohanan, fiul lui
Hacatan, i cei o sutä zece oameni cu
el.
Din fili lui Adonicam, coi mai de
pe urinii dar iat5, numele lor: Elifelet,
Ieiel iSemaia, si cei saptezeci de oameni
cu el.
90. Din fiii lui Bigvai: Utai. fiul lui
Zacur, i ceí saptezeei de oameni impre-
unä, cu ei.
si-i adunai la rul Tera i po-
posiam acolo trei zile.
Dar cAnd Ii cercetai tfi viizui ea;
nu se aflau acolo nici preoti, nici leviti,
Trimisei pe Eliezer, pe Ariel, pe
Elnatan, pe Semaia, pe Iarib, pe Natan,
pe Elnatan, pe Zaharia i pe Mesulam,
capetenii iscusite.
Si le poruncii ca sá imbie pe cupe-
tenia Ido, in localitatea Casifia.
$i le &dui in seamb, sii graiascii
ei cu Ido si cu fratii lui i cu cei ce
se aflau in aceastii, loealitate. Casifia,
ne trimia nouá preoti pentru ternplul
Domnului Dumnezeului nostru.
Si ne-au adus cu ajutorul lui Dum-
nezeu bärbati iscusiti din fiii lui Mahli,
fiul lui Levi, fiul lui Israil, pe Serebia
cu fiii ali i cu fratii sai, optsprezece
inei,
Si pe Hasabia si pe Hanun si pe
Isaia, din fiii lui Hanun, i cu fiii lor,
douhzeci de insi.
Si din robii ternplului, pe care Si
(Muse David i dregatorii lui pentiu
slujba levitilor, clouá sute dourtzeci de
robi. Numele tuturor fost-a inserunat.
 CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 8
Si am rinduit acolo post inaintea
Domnului Dumnezeului nostru pentru
oamenii noptri,
Ca sä cerem de la Domnul cillatorie
bung pentru noi i pentru tovarapii noptri
de drum, pentru copiii noptri i pentru
dobitoacele noastre,
Fiindc uni fusese rupine s cer
de la imp5,ratul pedestrad i cillareti
insotitori, care si ne pazeasca de
vrajmasii noptri,
De vreme ce noi spusesem impà-
ratului cà puterea Domnului nostru va
fi cu cei ce-1 cautii, pe el cu bun&
credin a.
Si iarapi noi ne-am rugat Domnului
pentru aceasta pi s'a milostivit spre noi.
Si am osebit dintre principii pre-
otilor doisprezece barbati pi pe Serebia
pi pe Hasabia, impreuna cu zece barbati
dintre cei de un neam cu ei,
Cärora le-am cantirit argintul pi
aurul, precum i sfintele odoare ale tem-
plului Donmului nostru, pe care le da-
ruise imparatul i sfetnicii lui i dregä-
torii lui d tot Israilul.
Si dupa ce 1-am cintärit, li-1 dädui
In mina: sase sute cincizeci de talanti de
argint, o suta de talanti in sfinte odoare,
aur o slit& de talanti, ocloare de aur
doufizeci, vase de anima, de aramil lus-
truita care striducepte ea aurul, cloud,
sprezece,
Si le-am zis: Voi sunteti sfintiti
Domnului, i odoarele acestea dint sfinte,
deasernenea i aurul i argintul sunt un
prinos pentru Doinnul Dumnezeul pa-
rintilor noptri.
68. Privegbia,ti i paziti-le, pan& &Ind
voi Il yeti da in mina principilor
preotilor, a levitilor pi a capilor de fa-
milie ai lui Israil din Ierusalim pi care
le vor pune in vistieriile templului Dum-
nezeului nostril !*
Dup.& aceea, preotii i levitii pri-
mind argintul i aurul i sfintele odoare
cele pentru Ierusalim, le dusera in tem-
plul Donumlui.
Si plecind de la râul Tera in ziva
a doultsprezecea a lunii întâia, ajunse-
räm in Ierusalim cu mina cea tare a
Dorrmului care era cu noi d care de la
inceputul dilatoriei ne-a izbavit de toti
956
www.dacoromanica.ro
vrajmapii, i rip am ajuns la 'ern.,
salim.
Si dupa un popas de trei zile, in
ziva a patra, argintul i aurul au fost date
cu numiir i cu cantarul in templul Dom-
nului nostru, lui Meremot, fiul preotului
Une,
Cu care era Eleazar, fiul lui Fineas.
maierau de fa t& Iozabad, fiul lui Iosua,
Noadia, fiul lui Binui, leviti. Si in
acelad timp au fost toate serse.
Atunci cei ce sosisera din robie
aduserä, jertfe Domnului Dumnezeului
lui Israil, doisprezece tauri pentru tot
Israilul, noutizeci i pase de berbeci, sapte
zeci i doi de rniei, doisprezece tapi
jertfii pentru päcat, toate ca ardere de
tot Domnului.
Apoi &Aura poruncile
tepti ocirmuitorilor p'r satrapilor din
Cele-Siria d Fenicia, care cinstira pe
popor i templul Dornnului.
Si dupil, ce s'au sfarpit toate
acestea, venirä la mine dipeteniile
spuserä:
Poporul lui Israil i capeteniile
preotii i levitii nu s'au osebit de po-
poarele de neam strein ale %aril d de
toate necuratiile lor, de popoarele Ca-
naanitilor, Hetitilor, Perezitilor, Iebu-
sitilor, Moabitilor, Egiptenilor pi Edo-
mitilor,
Fiindca si-au luat sotii pe fetele
lor, atilt ei, eta i feciorii lor, d au ames-
tecat dimánta dint& cu neamurile stre-
ine ale tánli, iar capeteniile pi dregatorii
fost-au piirtapi de la inceputul incepu-
tului la ticalopia aceasta.
Si indatä co am auzit despre
acestea, mi-am sfidat vekimintele
sfintele odajdii smulsei pärul din
cap pi barba, d mä pusei jos pe pi-mint,
mihnit i indurerat,
Si pe cand stateam eu apa din pri-
cina acestei faradelegi, se adunará la
mine toti citi erau rivnitori i grabnici
pentru cuviintul Domnului, pi eu statui
mihnit pin& la vremea jertfei celei de
seara.
Apoi ma sculai din locul unde
post,eam, cu vesrnintele sittpiate pi cu
odajdiile rupte, i cazui in genunchi i, in-
tinzand mâinile catre Domnul, mä rugai:
 CARTEA A TRE1A A Llil EZDRA, 9
u Doamne, mit rusinez i mi saiesc
inaintea fetei tale.
Fiindc5, pacatele noastre au co-
varsit capetele noastre i färadelegile
noastre ridicatu-s'au peina la cer,
Inca din vremea parintilor nostri,
pana, in zilele acestea ne aflam in
mare piicat;
lar din pricina plicatelor noastre
si ale parintilor nostri, noi impreuna
cu fratii nostri, cu regii nostri, cu preotii
nostri, am fost dati in mana imparaflor
ptimantului, ori in sabie, ori in robie, ori
la jefuire i rusine, pana in ziva de
azi.
Si acum, Doanine, tu te-ai mi-
lostivit spre noi pentru puting vreme,
ca sä ne lavi faclacirá i nume in locul
tau cel sant,
Ca sa arda un sfesnic in templul
Domnului Dumnezeului nostru, i sa
ne dai hranti in vremea robiei noastre
cu toatä robia noastrit s'a nu fim pti-
rasiti de Domnul Dumnezeul nostru,
Ci ne-a dat sa afram har inaintea
imparatului Persilor, incat ne dadu
hrana,
Si proslavi templul Domnului no-
stru, ca sti ridice Sionul cel pustiit,
ne dadu o intaritura in Inda si in Ieru-
salim.
Si acum ce sil mai zicem, Doamne,
dupti, ce s'au intamplat toate acestea?
Calcat-am poruncile tale pe care ni le-ai
dat prin gura robilor tai prooroci,
ai zis:
Tara in care veti intra, ea 's'o
mosteniti, este o tara pangárita Cu spur-
caciunile popoarelor streine din tara
care o umplura de necuratiile lor.
Si acum nu luati pe fiicele lor
femei pentru feciorii vostri, i fiicele
voastre nu le dati dupa fiii lor,
Si nu cautati sii va impacati cu
ei in toata vremea, ci sii va intariti
sa, mancati bunatatile pamantului
s5,-1 lasati mostenire copiilor vostri pana
In vea,c.*
83. Si tot ceea ce ni s'a intamplat
nona, ni s'a intamplat pentru faptele
noastre cele rele, si din pricina päcatelor
noastre cele mari. Tu, Doamne, ne-aj
usurat pacatele noastre.
957
www.dacoromanica.ro
Si ne-ai daruit nona o astfel de
rtidacina, dar noi Ud* ne-am pornit
sa caledm legea ta, ca sti ne amestecam
Cu spurciiciunea neamurilor tarii.
Oare nu te vei mb,nia pe noi, ca ea
ne pierzi, Era ea ne mai lasi nici rada-
cina, nici samânta, nici mime?
Doamne Dumnezeul lui Israil!
Adevarat esti! Ctici tu ne-ai lasat rada-
cinti pana azi.
Iata ca acum suntem fnaintea ta,
noi impreuna cu fartidelegile -noastre,
fiindca din pricina lor noi nu mai putem
ea mai stäm in fata ta! »
Si pe cand Ezdra se ruga si
märturisea cu lacrimi pacatului poporu-
lui, i statea intins la pamant inaintea -
templului, se adunara la el o foarte
rnare multime din Ierusalim: barbati
femei i copii, i gloata se puse pe
bocit.
Atunci, Iehonia, fiul lui Teje!, din
fiii lui Israil, cuvantii: « Ezdra! Noi am
pacatuit inaintea lui Dumnezeu, de ne-am
insotit cu femei de alt neam, dintre po-
poarele t'axil. i iata ci acum se afli
aici intreg Israilul!
Sti, facem jurtimant ei vom izgoni pe
toate femeile cele de alt neam, impreuna
cu copiii lor, dupti socotinta ta si a celor
ce asculta de legea Domnului.
Scoala-te i incepe ! Tu si incepi
lucrul, iar noi impreuna cu tine ne bi-
zuim ducem la capat!*
Si purcese Ezdra i lui juramantul
tuturor capeteniilor preotilor i levitilor
intregului Israil, cii vor face astfel. Si ei
jurara' .
9.
Judecarea pricinii calor cdsätorgi Cu lemei
streine. Citirea legii lui Moise. V eselia
poporului.
Apoi sculandu-se Ezdra din curtea
templalui; se indrept5, spre casa lui
Iohanan, fiul lui Eliasib,
Si maind acolo, paine n'a mancat
apa n'a bltut, jelind faradelegile cele
mari ale poporului.
Si au fost chemati cei din toata
Iudeea i Ierusalimul, cei ce fusesera
In robie, sa se adune la Ierusalim,
 CARTEA A TREIA A LUI EZDRA, 9
Tar cati nu se vor infatisa in doug
ori trei zile, chip& hotarirea cdpeterffilor
carmuitoare, bunurile lor sit fie luate
ei sit fie dati afar& din poporul celor
ce fusesera in robie.
Si in tirrip de trei zile toti cei din
semintia lui Iuda si a lui Veniamin
se stranserd in Ierusalim, in luna a noua,
In ziva a douitzecea a lunii.
Si tot poporul s'a asezat jos in curtea
templului, tremurand din pricina ploi-
lor.
Atunci, sculandu-se, Ezdra le cu-
vanta: Voi ati savarsit farädelege
v'ati insurat cu fernei de alt neam, adao-
gand la pacatul lui Israil.
Si acum marturisiti-va Domnului
Dumnezeului parintilor vostri,
Si faceti voia lui, i despartiti-vit
de popoarele tarii si de femeile cele de
alt neam. »
Atunci tot norodul striga Cu mare
glas FA dispunse: « Vona face asa cum
ne poruncesti! »
Ci fiindcit este mult norod
vreme ploioasa si nu putem sta afar&
nu-i un lucru de o zi (Iota, fiindcit
mult am picatuit in lucrul acesta,
Sä stea capeteniile, in locul noro-
dului, EA toti cei care din asezarile noastre
s'au insurat cu femei streine «A villa
la vremea hotarita,
Cu bätranii i judecittorii fiecarei
asezari, ca nu cumva sit se aprindä din
aceasta pricinä impotriva noastra urgia
lui Dumnezeu. »
Ci numai Ionatan, fiul lui Azael,
Iahzeia, fiul lui Ticva, furd impotriva,
iar Mesulam i abetai levitul Ii spri-
jineau.
Dar cei ce fusesera in robie
porunca.
Atunci preotul Ezdra îi alese
barbati, capi de familii din fiecare fa-
milie, - toti insemnati pe nume, - si
incepura sa judece la luna nouit, in luna
a zecea, pentru liimurirea pricinii.
Si pana, la luna noua din luna
întâia dusera la capat pricina cu barbatii
care se insurasera cu femei streine.
Si dintre preotii cei ce se stran-
sera laolaltä gäsira insurati cu femei
streine:
968
www.dacoromanica.ro
Din fiii lui Iosua, fiul lui Iotadac,
si din fratii lui: Maaseia, Eliezer, Iarib
Ghedalia,
Care se legara prin cuvant ca vor
goni femeile lor i vor aduce berbeci
ca jertfa pentru ispalsirea pacatului lor.
Si din fiii lui Imer: Hanani
Zebadia. Din fiii lui Harim: Maaseia,
llie, Semaia, Iehiel i Azaria.
Din fiii lui Pashur: Elioenai, Maa-
seia, Ismail, Natanail, Ochidilos i Saltas.
Si dintre leviti: Iozabad, Simei,
Chelaia, acesta este Chelita, Petahia,
luda si lona.
Dintre cantareti: Eliasib, FA Zacur.
Dintre portari: Salurn, Telem
Un,
Dintre fiii lui Israil. Din fili lui
Paros: Ramia, Izia, Malchia, Miiamim,
Eleazar, Miheia i Benaia.
Din fiii lui Elam: Matania, Zaharia
Iehiel, Abdi, Ieremot i Ilie.
Din fiii lui Zatu: Elioenai, Eliasib,
Matania, Ieremot, Zabad i Aziza.
Din fiii lui Bebai: Iohanan, A-
nania, Zabai i Atlai.
Din fiii lui Bani: Mesulam, Maine,
Adaia, Iasub, Asad l Ieremot.
Din fiii lui Pahat-Moab: Adna,
Chelal, Benaia, Maaseia, Matania, Beta-
leel, Binui fA Manase.
Din fiii lui Harina: Eliezer,
Malchia, Semaia, Simeon si Semaria.
Din fiii lui Hasum: Matnai,
Matata, Zabad, Elffelet, Manase iSimei.
Din fiii lui Bigvai: Ieremia, Maadai,
Amram, Ioil, Benaia, Bedia, Vania, Me-
remot, Eliasib, Matania, Iaasai, Binui,
Simei, Selemia, Natan. Si din fiii lui
Azur: Sasai, Azareel, Salum, Amarla
Iosif.
Din fiii lui Nebo: Matatia, Zabad,
Iadai, Ioil i Benaia.
Toti acestia se insurasera cu femei
streine, si le lepildara impreuna cu copiii.
Astfel preotii FA levitii, impreunit
cu Israilitii care se aflau in Ierusalim
si in imprejurimile lui, i fiii lui Israil, se
asezara la luna nouä, in luna a saptea,
in locurile lor.
Si tot norodul se aduna inteun
singur gand, in campul de dinaintea
portii de fasarit a templului,
 INTELEPC1UNEA LU1 SOLOMON, 1
Si ziserä, lui Ezdra, preotul
invatatorul, sä, aducii legea lui Moise
care a fost data de Domnul Dumnezeul
lui Israil.
Atunci Ezdra preotul aduse legea
la tot norodul, birbati i femei, si la toti
preotii co si asculte, la luna nota, in
luna a saptea,
Si au citit-o in cttmpul de dinaintea
portii templului, de dimineata si pana la
amiaza, inaintea barbatilor ffi a femeilor,
si tot norodul lua aminte la lege.
Si Ezdra, preotul i invä,tatorul
de lege, Batea pe o podina de lema pre-
gatita pentru acesta pricina,
lar inaintea lui statea de-a dreapta
Matatia, Sema, Anaia, Azaria,
Hilchia, i Maaseia;
lar la stanga: Pedaia, Misail,
Malchia, Hasurn, Hasbadana i Zaharia.
lar c'ind luä Ezdra cartea legii
inaintea norodului, caci el statea cu
slava inaintea poporului,
Si deschise legea, toti se sculara
In picioare. Atunci proslavi Ezdra pe
Domnul Dumnezeul cel Prea Inalt, pe
Domnul Savaot Atottiitorul,
lar tot norodul Amin !
iNTELEPCIUNEA LUI SOLOMON
1.
In(elepciunea se dobande.fte dacci ne lerim
de pcitate. Dumnezeu nu vrea moartea
omului.
Iubiti dreptatea, judeciltori ai
mantului ; cugetati drept despre Domnul
si cautati-1 cu inim5, smerita,
Caci el se lasa giisit celor ce nu-1
ispitese si se arata celor ce au credinta
In el.
Inteadevar, cugetele viclene depar-
teaza de Dumnezeu, i puterea lui, cand
il ispitesti, mustra pe coi farft de minte.
Intelepciunea nu patrunde in su-
fletul viclean si nu salaslueste in trupul
supus pazatului.
Duhul cel sfant, povatuitorul oa-
menilor, fuge de viclesug, se departeaza
959
www.dacoromanica.ro
ei ridic'ánd in sus mainile, cazura, la
pamant si se inchinara Domnului.
Si Iosua, Bani, Serebia, Iamin,
Acub, Sabetai, Hodia, Maaseia, Chelita,
Azaria, Iozabad, Hanan, Pelaia i levitii
inviitau legea Domnului si o citeau po-
porului.
Atunci ocarmuitorul tarii zise
Ezdra preoLul i carturarul i tuturor le-
vitilor care invatau poporul intru toate:
e Ziva .aceasta este sfanta Dom-
nului i toti plangeau când ascul-
tau legea-
« Duceti-va i mancati bucate
grase beti bauturi dulci i trizniteti
i
In dar si celor ce nu au.
Ziva aceasta este sfänta pentru
Domnul! Nu va intristati fiindca Dom-
nul Tfi va proslavi! »
Si levitii porunceau intregului po-
por si ziceau: e Ziva aceasta este sfanta!
Nu va intristati! o
Atunci t,ot norodul purcese sa
m'Analice si s'a bea i si se veseleasca
sa trirnitä, daruri i celor sarmani
se veselira
55. Insuflati de cuvintele pe care le
inviitasera. Apoi se adunara laolalta...
de mintile fara pricepere si se da in laturi
cand se apropie faradelegea;
6. Intelepciunea este duh iubitor de
oameni i nu lasa nepedepsit pe cel
ce huleste prin vorbele sale, caci Dum-
nezeu este martor gandurilor celor mai
ascunse i pátrunde ara gres inimile
aude toate cuvintele.
Duhul lui Dumnezeu umple hunea,
el cuprinde toate i stie once oapta.
Pentru aceea, cel ce graieste lucruri
nedrepte nu poate sii se ascunda i drep-
tatea razbundtoare nu-1 uita.
Caci chibzuintele nelegiuitului vor
fi ccrcetate i zvonul vorbelor sale va
ajunge p'ana la Domnul, spre pedeapsa
stranabatatilor sale.
0 ureche geloasa aude totul
sunetul soaptelor nu-i scapi.
 INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 2
Plizifi-vä, deci de vorbele chrti-
toare i desarte i ferifi limba voasta
de clevetire, fiindd vorba cea mai tainica
nu va trece fáfa pedeapsh i gura min-
einoash aduce sufletului moarte.
Nu v.& gfabiti moartea prin rhtä-
cirile viefii voastre si nu v atragefi
pieirea prin fapta mainilor voastre.
Chci Dumnezeu n'a fitcut moartea
si nu se bucurh de pieirea celor vii.
El a zidit toate lucrurile spre vigh
fiipturile lumii stint izbtivitoare; intru
ele nu este shmântii, de pieire i moartea
n'are putere asupra phnantului.
Cuviosia e nemuritoare, iar nedrep-
tatea aduce moarte.
Dar cei necredinciosi ii atrag
moartea cu mainile i cu glasul, se uitit
la ea ca la o prietenh, sunt phtimasi
dupti ea si au legat leghturh cu ea, si cu
adevarat vrednici sunt sä fie ai ei.
2.
Cei pcicelto#, meritei moartea. Dumnezeu
a zidit pe om dupii chipul Iiinfei sale, iar
prin pizma diavolului, moartea a intrat
in lume.
1. Cei ce cugeth nedrept si-au zis in
sine: o Viga nostril' este scurt i tristd,
omul nu poate schpa de moarte, nici
nu cunoaste cine 1-ar izbavi de iad.
2. Din intamplare am ajuns sit fim
cum suntem i dupä viata aceasta vom
fi ca si cum n'am fi fost niciodatä; cad
fum este rhsuflarea din &wile noastre
cugetarea o sch,nteie care se aprinde
din miscarea inimii noastre.
Cand se va stinge, trupul nostru
se va face cenush i duhul se va risipi ca
aerul cel usor.
Numele nostru se va uita cu vremea
nimeni nu-si va aduce aminte de
lucrurile noastre, i viga noastra va
trece ca urma norului si se va risipi
ca negura pe care o alungii, razele soarelui
chldura lui o ingreuiad,.
Ca umbra de tredtoare este viata
noastrh i sfarsitul ei e färh, inapoiere, ea
s'a pecetluit i nimeni nu mai vine inapoi.
Venifi deci i sá ne desfäSam cu
bunitafile cele de acum si de fitpturi
ne folosim cu toattt chldura tinerefii.
www.dacoromanica.ro
960
Sh avem din belsug vinuri scumpe
mirezme i sh nu lashm sit treach florile
de piimhvarit.
Sä, ne incununhm cu flori de trail-
dafir, pant"), nu se vestejese.
Nimeni dintre noi sa nu lipseasd
de la petrecerile noastre, set lásám pretu-
tindeni semnele veseliei noastre, chci
aceasta este partea noastrit i menirea
noasträ,.
Sá asuprim pe cel drac i drept,
sh nu ne fie mil& de vhduvit si de ca-
runtetele baranului inchreat de ani sh
nu ne rusinftm,
Puterea noastrii, sä fie pravila
dreptgii noastre, ch co este slab nu e
de nici o treabh.
Sä vanam pe cel drept, fiindch ne
stinghereste si se impotriveste isprävilor
noastre i ne scoate vinä, ch, strichm legea
ne invinovhfeste eh nu umbliim cum
am fost invggi din copiliírie.
El se face pe sine eh are cunostintil
despre Dumnez3u si se numeste o fiul
Domnului».
El este pentru noi ca o °sand&
a gandurilor noastre i ne este greu chiar
&Ind ne uitam la el.
Cáci viga lui nu seamhnä cu
via-fa celorlalfi i chrdrile lui Bunt schim-
bate.
Inaintea lui, suntem socotifi ca
necurati si de chile noastre se fereste ca
de o spurcheiune; el fericeste sfhrsitul
color drepti si se laudi eh are pe Dum-
nezeu drept tath.
Deci sh vedem dach cuvintele
lui sunt adevarate i sä cercetlim ce i se
va inthmpla iesind din aceasta
Choi dad dreptul este fiul lui
Dumnezeu, atunci Dumnezeu 11 va aphra
si-1 va scoate din mane, protivnicilor
SA-1 cerdm cu ochri i Cu chinuri,
ca sá vedem cat este de blajin,
ispitim rhbdarea lui.
Sh-1 dam unei morfi de °cad), caci,
dupi vorba lui, Dumnezeu va avea grija
de el.«
Acestea aunt gandurile lor, dar ei
se arnagesc, viclenia lor i-a orbit.
Ei nu cunosc tainicele puneri la
cale ale lui Dumnezeu, ei n'au nadejde
 INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 3, 4
tu fasplata sfinteniei si nu cred cä sufle-
tele curate vor avea cununa lor.
Dumnezeu a zidit pe om spre ne-
stricaciune si 1-a fäcut dupá chipul
sale.
lar prin pizma diavolului moartea
a intrat in lume i cei ce stmt de partea
lui vor ajunge s'o cunoascit.
8.
Cei drepti, chiar dacd in lata oamenilor
au indurat suferinte, neidejdea lor e plinei
de nemurire, iar cei pdaltosi in ziva jude-
cdtii nu vor avea mdngdiere.
Sufletele dreptilor sunt in mána lui
Dumnezeu i chinul nu se va atinge de ele.
In ochii celor fare% de minte, dreptii
aunt morti cu desävarsire i iesirea lor
din lume li se pare mare nenorocire,
Si plecarea lor dintre noi, un prit-
pad, dar ei sunt in pace.
Chiar daub:, in fata oamenilor, ei
au indurat suferinte, nadejdea lor este
plina de nemurire.
Si fiind pedepsiti cu liutin, mare
nisplatit vor primi, 6:6 Dumnezeu i-a
pus la incercare i i-a gasit vrednici de el.
Ca pe aur in topitoare, asa i-a
murit, i ea pe o jertfa de ardere intreaga,
i-a primit.
Straluci-vor in ziva räsplatirii i ca
niste sclintei care se lasa pe miriste, asa
vor fi.
Judeca-vor neamurile i stapani
vor fi peste popoare i Domnul va im-
piträti intru ei, in veci.
Ei vor intelege adevarul, ca unii
care si-au pus nadejdea in Domnul, cei
credinciosi vor petrece cu el intru iubire,
cad harul i indurarea sunt partea ale-
silor lui.
Cei nelegiuiti pedepsiti vor fi, dupi
cugetul lor cel viclean, pentru ea nu le-a
pasta de cel drept, iar de Dumnezeu s'au
depärtat.
Defitimiitorii intelepciunii s't ai
cucerniciei sunt ticálosi, i nadejdea lor
este desarta i ostenelile lor fare; de folos
lucrurile lor netrebnice.
Femeile lor sunt alit de minte
copiii lor stint stricati i spila lor e
blestemata.
www.dacoromanica.ro
961
Drept aceea, fericitit este cea
stearpa care nu s'a pangitrit si care n'a
cunoscut pat cu pacat ; ea avea-va road&
la cercetarea sufletelor.
Tot asa famenul ale carui maini
n'au sitvársit fitradelegea i impotriva
Domnului n'a gándit cele rele; el va
primi aleasa plat& pentru credinta lui i, in
casa Domnului, locul cel mai de dorit.
Cad roads, bunelor osteneli este
slavitä i ritclacina intelepciunii n'are
pieire.
Fiii desfranatilor nu vor avea de-
savarsire i siimana iesita din patul nele-
giuit se va stinge.
Ca de vor i avea viata lungit,
nu vor fi de nici o treabil I bittránetile
lor, la urma de tot, vor fi far& cinste.
lar de vor muri de timpuriu, vor
fi flint nadejde i far& mangiliere vor fi
In ziva
Caci neamul celui nedrept are
groaznic sfarsit,
4.
Sulletul ce/ui drept este placut lui Dum-
nezeu, de aceea Il scoate din mijlocul
Moartea celor peiceitogi este cumplitd.
Mai bine este sa nu ai copii, dar
sa ai bunatate, caci pomenirea
este nemuritoare; i Dumnezeu o stie
oamenii o stiu.
Cánd este de faVd., o urmezi, i and
s'a dus, ill pare rau chip& ea. Bunatatea
poarta vesnica cununa, vesnic birui-
toare, iesind MIA manjala din lupte cas-
tigate.
Multimea pruncilor la cei nelegiuiti
nu este de nici un folos; din mladitele
lor spurcate nu se va infige rildacina in
adinc si nu vor avea temei nezdruncinat.
Chiar dad, se va imbritca vremelnic
intru ramuri, fijad fara temeinicie, se vor
zgudui de vant si se vor dezridacina de
puterea vijeliei.
Raruurile lor vor fi frante mai
nainte de varsta deplinit; rodul lor va fi
netrebnic, crud la mancare si de nimic
bun.
Fiindca pruncii niscuti din somnul
necurat sunt ruartori ai nelegiuirii pa-
rintilor, cand stai sa-i cercetezi.
 INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 5
Cel drept, chiar când apuci,
moari mai devreme, da de odihni.
Bitrinetile cinstite nu Bunt cele
aduse de o viati lunga nici nu le mitsori
dupd numiirul anilor.
Intelepciunea e la om adevirata
ciiruntete i virsta bitränetelor insem-
neazi, o viati nespurcatä.
Plitcut fiind lui Dumnezeu, Dom-
nul I-a iubit i, fiindcá triia intre pica-
tosi, 1-a mutat de .pe
A fost ripit ca rautatea si nu-i
schimbe mintea sau inseliciunea sit nu-i
arnigeasci sufletul.
Ciici vraja vitiului intuneci sim-
tirile bane i ameteala poftei schimbi,
gindul eel färi de riutate.
Ajungind curind la desivirsire,
dreptul a apucat ani indelungati.
Sufletul lui era phicut lui Dum-
nezeu, pentru aceasta Domnul s'a gräbit
si,-1 swat& din mijlocul raufitii.
Pagánii vid, dar nu pricep
nimic i nu-si bat capul cu asa ceva,
ci adici harul lui Dumnezeu i mila
lui Bunt ca aleii sii i eit poara de grijä,
de sfintii
Dreptul care moare osandeste pe
nelegiuitii care tritiesc, iar tineretea
ajunsä la grabnici desävärsire osändeste
lungile bitrinete ale celui nedrept.
Vedea-vor sfirsitul inteleptului, dar
nu vor intelege ce sfat a avut Dumnezeu
cu el 0 pentru ce 1-a pus bine pentru sine.
Vedea-vor vor bate joc, dar
Domnul Ii va face de mart!,
Ciici vor fi pe urmii, hoit firi de
cinste, printre morti, intru rusine, in
veac de veac; Domnul fi va zdrobi
muti, Ii va zvirli cu capul in jos, li va
zgudui din temelie i vor pieri pima la
cel mai mic; chinul ii va mlicina i pome-
nirea lor se va sterge.
Veni-vor inspiimintati de stiinta
picatelor lor i farädelegile lor li vor
mustra fart', in fati.
5.
Rcleplata celor drepfi i pedeapstz celor
Pdceita9i.
1. Atunci cel drept va sta cu multi
indriznealit inaintea celor ce 1-au pri-
gonit tA au dispretuit ostenelile sale.
www.dacoromanica.ro
962
lar ei, vizindu-1, se vor turbura
cu cumplitä friers, si se vor minuna de
minunea mântuirii dreptului.
Ei vor zice, cäindu-se in mima lor
gemänd intru strimtorarea duhului lor:
acesta este pe care-1 aveam altidati de
batjocurit i tobá. de ocäri.
Nebunii de noi! Am socotit viata
lui o cipialit i moartea lui o ticilosie.
Si iati, cum a fost socotit intre
fiii lui Dumnezeu i partea lui intre
sfinti!
Asa dar noi am ri,ticit de la calea
adevärului 0 lumina dreptätii n'a strä-
lucit pentru noi i flout', soarele nu ne-a
Ne-am siturat de ciri,rile fr.:trade-
legii si ale pierzarii, am stribitut pu-
stietäÇi iar calea Domnului
n'am cunoscut-o.
Ce folos ne-a adus trufia ? La ce
ne-a slujit bogiitia i toati, fala ei?
Toat,e acestea au trecut ca umbra
si ca o veste care se duce pe aci incolo.
Au precut la fel cu corabia care
rizbate marea involburati 0 a clirei
brazdi in apii, nu poi s'o mai giisesti,
nici locul coapselor ei, in mijlocul
valurilor ;
Sau ca pasttrea ce zboari in aer
si a citrei cilittorie nu Iasi, nici un semn ;
cici ea, bitind cu aripile väntul eel
usor i despictindu-1 cu aviintul
îi taie cale prin miscarea penelor, iar
dupi aceea nimic nu mai arati, pe unde
a trecut ;
Sau la fel cu sigeata care zboarit
spre locul insemnat, iar aerul pe care
1-a spintecat se impreunä la loe si nu
poti si mai stii care i-a fost urma.
Tot asa i noi ne-am niscut ffi
am isprivit cu viata 0 nu put,em si
arititm nici un semn de faptIt buni, ci
intru räutatea noastrii ne-am risipit.
Inteadevar nädejdea celui nele-
giuit este ca praful pe care-1 spulberi
vintul, este ca picla subtire pe care o
imprästie vijelia, ea fumul pe care-I
Bulla o adiere i ca araintirea, care se
destramtt, a unui oaspete de o singuri zi.
Ind+, cei drepti vor fi vii in veacul
veacului i ritsplata lor este la Domnul
Cel Atotputernic are griji de ei.
 INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 6
Drept aceea, primi-vor din mama
Domnului impäratia frumusetii i cu-
nuna cea stralucitoare, caci el Ii va
ocroti cu dreapta sa i cu bratul situ,
asemenea unui scut, Ii va acopen.
El va face arme din mänia sa
cu ele va intari faptura mainilor sale,
ca sä rasplateascä vtajmasilor.
Din dreptate el isi va face platosä
si din judecata ces, nefatarnica i§i va
face coif.
Din sfintenia sa va face pavaza
nebiruita,
Tar din cumplita sa mânie va
face sabie ascutita, i lumea va porni
rázboi impreuna cu el impotriva celor
färä de minte.
Sagetile fulgerului sau vor porni
bine indreptate s't vor lovi in tinta, zbu-
rand din arcul puternic incordat al no-
rilor.
Mania lui, ca o prastie, va azvärli
noian de grindina; apele marii se vor
intarata asupra lor i aurae Ii vor inneca
vijelios.
Duhul puterii dumnezeesti se va
ridica impotriva lor i ca viscolul Ii va
väntura. Astfel, faradelegea va aduce pu-
stiire pe pämänt i rautatea va tásturna
scaunele celor puternici.
6.
Solonum socotefteinfelepciunea folositoare
pentru armuirea popoarelor i zice: Im-
peirafi ai popoarelor, dacei fineli la tro-
nurile Ili la schiptrurile voastre, cinstiii
infelepciunea, ca sci impcircllifi in veac! »
Auziti dar, imparatilor, s't intelegeti,
luati invatatura, voi care judecati mar-
ginile pamantului.
Bagati In urechi, voi cei ce sta.-
paniti peste multimi s't care cu mändrie
stati in fruntea gloatelor neamurilor.
Pricepeti cä stäpfinirea vi s'a dat
de la Domnul i puterea de la Cel Prea
Inalt, care va cerceta faptele voastre
va pune la incercare gändurile voastre.
Fiindca, desi dregatori ai impara-
tiei lui, n'ati judecat drept, nici legea
n'ati nici n'ati umblat dupa
sfatul lui Dumnezeu.
www.dacoromanica.ro
963
Groaznic i fara de veste el va
sta asupra voasträ, caci pentru cei mari
judecata va fi cumplitä.
Celor mici, Domnul le va aräta
ins& cei puternici vor
fi pedepsiti cu sträsnicie.
Stapanul tuturor nu se va ruina
de nici un obraz, nici nu se va sfii de
vre-o marire, cad si pe cel mic s't pe cel
mare el i-a fäcut i pronia lui e la fel
pentru toti.
Ins& cei puternici avea-vor parte
de o incercare mai grea.
Deci catre voi, imparatilor, indreptez
cuvintele mele, ca sä inválati intelep-
ciune i sa nu cadei.
Pentru ea, cei ce au plizit cu sfin-
tenie pravila sfântä sfinti-se-vor i cei
ce vor invata-o vor sti ce sa räspundii.
Iubiti deci cuvintele mele i le
doriti i va, yeti inväta din ele.
Intelepciunea este luminata i ne-
inserata, s't cei ce o iubesc o vac' usor
s't cei ce o cauta o gäsesc.
Ea iese in cale celor ce o doresc
1'1 li se arata ea, intai.
Cel ce se scoalä pentru ea dis-
de-dimineatä nu se va osteni, ctici o
va afla sezánd la poarta lui.
Cel ce-si bate capul cu intelep-
ciunea indeplineste desavarsirea mintii
cel ce-si pierde somnul pentru ea
va fi in curand far& de grija.
Ea umblä in toate pártile &Wand
pe cei vrednici de ea FA se arata priete-
noasä in drumurile lor i li intampina
In tot ce pun la cale.
Inceputul ei este pofta oca ade-
varata de invätäturi.
lar pofta de invätiltura, are in
sine iubirea, lar iubirea este paznica le-
gilor ei, lar pazirea legilor ei este ade-
verirea nemuririi.
lar nemurirea ne face sä fina
aproape de Dumnezeu.
Drept aceea, pofta intelepciunii
duce la imparatia esa vesnica.
Deci dar, o, implirati ai popoa-
relor, dad, tineti la tronurile s't la schip-
trele voastre, cinstiti intelepciunea, ca
In veac sä
lar ce este intelepciunea igt cum
s'a facut, sunt gata sä va, spun, fátá
61*
 INTELEPCIUNEA LU1 SOLOMON, 7
sä ascund tainele lui Dumnezeu. Ci voi
cerceta de la inceputul fapturii i voi
da la luminä, cunoatints, ei EA nu voi
trece pe alaturea de adevar.
Nu voi merge pe acelaai drum
cu pizma care roade, caci ea n'arenici o
pOrthaie cu intelepciunea.
Multimea inteleptilor este man-
tuirea lumii fo'r un imparat cuminte in-
semneaza bunastarea norodului.
Drept aceea, luati invatatura din
cuvintele mele i folosul va fi al vostru.
7.
Solomon a'a rugat lui Dumnezeu dea
intelepciune. Infelepciunea trebue ad treacd
inaintea tuturorbunurilor pdmIlnteati, fiind-
cd Dumnezeu iubeate pe cel ce petrece intru
intelepciune.
Sunt a'r eu om muritor, asemenea
tuturor i coborind din neamul celui
dintai om zidit din pamant.
Si am fost infiripat, cu trupul, in
pantecele maicii mele, inchegandu-ma din
strage, vreme de zece luni, din sämânta
barbäteasca i in ceasul somnului odih-
nitor.
Si dupä ce m'am nascut, am res-
pirat aerul obatesc EA pe pamantul ob-
ateatii patimiri am cazut i eu, i glasul
meu dintâi, la fel ca la toatit lumea,
a fost plitnsetul meu.
Am fost infaaat in scutece i am
dat pärintilor grija i bataie de cap.
Si nici un imphrat n'a inceput altfel,
cand s'a nascut.
C5, toti intra in viata in acelaai
fel ai ies iardai la fel.
Pentru aceea m'arn rugat e'r mi
s'a dat intelepciune, am chemat, ai du-
hul cuminteniei a coborit in mine.
Am tinut la ea mai mult decal la
schiptre fo't decitt la tronuri e'r am so-
cotit bogätiile deaarte fat& de ea.
N'am pus alaturi cu ea nici pie-
trele cele mai scumpe, fiincica tot aurul
din lume pe rang& ea nu e decal nisip,
lar argintul, inaintea ei, mi se pare noroi.
Am pretuit intelepciunea mai mult
decat sanittatea i frumusetea; am pus-o
chiar inaintea luminii, fiindca stritlucirea
ei nu se stinge niciodatä,.
964
www.dacoromanica.ro
Impreund cu ea mi-au venit toate
bunatatile, de vreme ce in minile ei
stint bogatii nenumarate.
Si m'am bucurat de toate acestea,
caci intelepciunea le aduce cu sine. To-
tuai eu nu atiam cit ea este nascatoa-
rea lor.
Am invittat-o fare-, viclenie, o im-
partitaese fara gelozie ai nu ascund co-
morile ei.
Ea este pentru oameni comoara
nesfaraita, cei ce se folosesc de ea se
fac prietenii lui Dumnezeu, pentru da-
ruffle agonisite de invataturd.
lar mie sä-mi chtruiasca Dumnezeu
e5, grdiese precum gandesc i sä cuget
In chip vrednic despre darurile sale, caci
el este povatuitorul intelepciunii i in-
dreptatorul inteleptilor.
Ca in mana lui suntem i noi
cuvintele noastre i toata intelepciunea
atiinta lucrurilor.
El mi-a dat cunoatinta cea ade-
värata despre cele ce Bunt, ca sá atiu
tocmirea lumii i lucrarea stihiilor,
Inceputul i sfaraitul i mijlocul
vremilor, intoarcerile anotimpurilor
prefacerile vitzduhului,
Cursurile anilor i randuiala ste-
lelor,
Firea dobitoacelor i apucaturile
fiarelor, puterea duhurilor i gandurile
oamenilor, feluritele neamuri ale plan-
telor i insuakile radácinilor.
Toate acele ascunse i cele ara-
tate le-am cunoscut, fiindcá intelepciu-
nea, meatera tuturor, mi-a dat inva-
tatura.
Inteadevar, in ea se afla un duh
de intelegere, dint, far& pereche, cu
multe laturi, nephmântesc, ager, pittrun-
zator, neintinat, prea intelept, fads, de
patima, iubitor de bine, ascutit, neatiu-
tor de oprealk binefactitor,
Iubitor de oameni, neclintit, te-
meinic, neturburat, atotputernic, atot-
veghetor, i razbatand prin toate duhu-
rile istete, curate e'r oricat de sub-
tiri.
Pentru ca intelepciunea este mai
sprintena dealt rake miecare, ea pa,
trunde 0-0 face loe pretutindeni prin
curatia ei.
 INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 8
Ea este suflul puterii lui Dum-
nezeu, ea este curata revärsare a slavei
Celui Atotputernic, astfel ci nimio nu
poate s'o minjeascg.
Ea este striílueirea luminii celei
vepnice i oglinda färä pata' a lucrgrii
lui Dumnezeu pi chipul bunitAtii sale.
Fiindc6 este una, toate le poate,
rilmânând una cu sine. insdpi ea toate
le innoiepte, i Hispandindu-se, prin vea-.
curi, in sufletele sfinte, ea intocmepte
din ele prieteni ai lui Dumnezeu
prooroci.
Cu adevarat Dumnezeu nimio nu
iubepte flirg numai pe cel ce petrece
intru intelepciune.
Ea este mai frumoasg decit soa-
rele i decá,t toatä oranduirea stelelor;
daca' o pui atáturi cu lumina, intelep-
ciunea o intrece.
Fiindc5, dup5, lumini urmeaza
noaptea, pe cánd intelepciunea rdmine
nebiruitá in fata
8.
Solomon s'a streicluit dupii infelepciune,
liindal pe ea se reazimei tocad viata omului.
1. Intelepciunea ajunge cu tarie de la
marginile lumii pida la marginile lumii
toate le intoemepte prea placut.
2. Mi-a fost drag5, t3.1 am cercetat-o
din tineretile mele pi am chutat si mi-o
petese mireasi pi am iubit foarte fru-
musetea ei.
3. Neamul ei cel bun pi-1 preamirépte
prin petrecerea laolaltii, ca Dumnezeu,
Stiiptmul a toate o are in mare iubire,
4. Fiindett ea duce pe oameni la
ptiinta lui Dumnezeu i ea alege lucru-
rile lui.
5. i de este bog54ia ciptig poftit in
viatit, ce este mai bogat decid intelep-
ciunea, care toate le lucreazi?
6. Dacä cumintenia st5, in fruntea tre-
burilor, cine este mai bun meter decit
intelepciunea in toate cite sunt?
7. Si de iubepte cineva dreptatea, oste-
nelile intelepciunii rodeso sfinte puteri,
ea ne invatU infrinarea i chibzuinta,
dreptatea i biirbiitia, tot ce este mai
de folos In viata oamenilor,
965
www.dacoromanica.ro
Si de pofteste cineva sà aibäptiinti
intelepciunea ptie cele trecute
intrezarepte cele viitoare, ea ptie in-
torsiturile cuvintelor i dezlegarile intre-
birilor celor mai intunecate; ea cunoapte
de mai inainte semnele i minunile EA
intimparile vremilor pi ale sutelor de ani.
Drept aceea, am hotarit si mi-o
prind tovarlipii in viat,5,, fiindcä tiu ca
mi va sifttui cele bune pi-mi va fi man-
&ere in griji i in necazuri.
Si voi avea, prin ea, m5,rire in
aduniiri; i, depi sunt tirar, voi avea
cinste in fata celor
Md vor gisi patrunzator la ju-
deeiti, pi mi voi infittipa uimitor in
fato, celor puternici.
C5,nd voi tâcea, vor aptepta si
incep sà vorbesc; cand voi vorbi, vor
fi toti cu luare aminte, i cind voi rosti
o lungil cuvintare, vor pune toti mina
la gua.
Prin intelepeiune avea-voi nemu-
rire i voi läsa celor de dup5, mine o
pomenire
Voi carmui popoare, i semintii
streine se vor supune stäpinirii mele.
Tirani temuti, cánd vor auzi vor-
bindu-se de mine, se vor teme ; iná voi
alias, bun gloatelor i viteaz in razboi.
Si intorcindu-mii in casa mea, cu
intelepciunea mea má, voi odihni,
petrecerea cu ea n'are amgrilciune
vietuirea cu ea n'are durere, ci veselie
bucurie.
Am chibzuit aceste ginduri in cu-
getul meu pi le-am tot purtat in mima
mea pi am inteles cä nemurirea este
rodul legEturii en intelepciunea.
Si am mai inteles di in prietenia
cu ea sunt sfinte bucurii ffi in faptele
mitinilor sale sunt bogatii nesffirpite
stfind in preajma ei ai aptig de minte
dreaptii EA enstig de slav5, ai din vorba
cu ea; drept aceea am umblat pretu-
tindeni i m'am strAduit fel i chip si
am int,elepciune.
Am fost copil bun pi am avut
parte de un suflet farà rhutate.
Sau mai virtos, apa bun cum
eram, am venit inteun trup nespureat.
Ci cunosctuld c5, nu voi putea
altfel sä am intelepciune, de nu-mi va
 INTELEPC1UNEA LUI SOLOMON, 9, 10
da Dumnezeu, cu toate c i aceasta
era intelepciune, s5 tiu de la cine vine
darul, m'am rugat Domnului i m'am
cucerit lui si am zis din toatii mima mea:
9.
Solomon ae roa,gd lui Dumnezeu sd-i dea
infelepciune.
Dumnezeule al parintilor i Doamne
al milei, cel ce ai facut toate cu cuvitn-
tul tau,
Si cu intelepciunea ta ai oránduit
pe om ea sil, stipineasa peste zidirile
cele ficute de tine,
Si si armuiasca lumea cu cuviinVa
cu dreptate si cu suflet drept sá faca
judecata,
Da-mi mie intelepciunea care stá
aproape de scaunul tau si nu mii le-
pida dintre slujitorii tal
Gáci robul tau sunt eu i fiul roabei
tale, ora slab si cu viatä scurt5, i putin
destoinic si inteleg judecata i legile.
Caci, chiar când ar fi cineva de-
divirsit filtre fiii oamenilor, de-i va lipsi
intelepciunea cea de la tine, ca nimica
toati se va socoti.
Tu m'ai ales pe mine mai dinainte
ca sá stäpinesc poporul tau i sá judec
pe fiii si pe fiicele tale.
Tu mi-ai poruncit s5, zideso tem-
plul in numele tiu cel sfint E}i un jert-
felnic in cetatea in care locuesti, dup5,
chipul cortului celui sfint, pe care 1-ai
pregatit dintru inceput.
Cu tino este intelepciunea care stie
faptele tale si care era de fati, and
ai facut lumea si care stie ce este placut
inaintea ochilor tái i ce este drept, po-
trivit poruncilor tale.
Trinaite aceasti intelepciune, din
sfintele tale ceruri, de tanga tronul slavei
tale, ca si mi ajute in ostenelile mele
si ea sá cunosc ce este bine plácut inain-
tea ta,
Fiindci intelepciunea toate le stie
EA le intelege i ma va povitui iqe-
lepteste in luerarile mele i prin slava
sa ma va pizi.
Si astfel, faptele mele iti vor fi
placute i voi judeca poporul tau mi
966
www.dacoromanica.ro
dreptate i voi fi vrednie de tronul ta-
tiilui meu.
Cu adevarat, ce om poate si, cu-
noascii sfatul lui Dumnezeu, sau cine
poate sá pitrund5, vointa lui Dumnezeu?
Gandurile muritorilor sunt sovael-
nice i cugetirile noastre sunt cu gresali.
Ctici trupul cel putrezitor ingreuiaza
sufletul i locuinta, cea piminteasc5, im-
povareaza mintea cea plin5, de grija.
Cu greu ne däm seama despre
cele ce sunt pe pimint i cu osteneali
gasim cele ce sunt chiar in mina noa-
eta; atunci, cine a putut si pitrundi
cele ce sunt in ceruri?
Cine a cunoscut vointa ta, daca
tu nu i-ai dat intelepciune i daca nu
i-ai trimis de sus duhul tau cel sfant?
Astfel, s'au facut drepte ararile
color de pe pimint i oamenii au in-
vatat ceca ce este placut inaintea ta,
prin intelepciune au cunoscut min-
tuirea. »
10.
Intelepciunea a cdrmuil omenirea de la
inceputul ei. Pilde: Adam, Noe, Avracam,
Iacob i Iosif. Ea scapd din primejdie pe
coi drepfi.
Intelepciunea a pizit pe intftiul
om zidit de Dumnezeu, ea si fie pi-
rintele neamului omenesc, atunci and
a fost zidit
Ea 1-a ecos din picatul luí i i-a
dat putero si stiipineasa, toati fiptura.
Filiada, s'a depártat de ea, mi-
niindu-se, col nedrept a pierit intru ne-
bunia sa ucigasi de frate.
lar and pámtintul a fost acoperit
de ape, intelepciunea 1-a mintuit i pe
col drept 1-a purtat in slaba corabie de
lemn.
Citad popoarele si-au amesteeat ne-
legiuirile toate, deavalma, intelepciu-
nea a stiut pe cel drept i 1-a pistrat
färä vini in fata lui Dumnezeu i 1-a
pizit nebiruit, atad a fost sa-1 doboare
mila de copilul
Tot ea a mintuit pe cel drept
din priptidul color rai i el a fugit
departe de focul coborit peste cele cinci
orase.
 INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 11
Si ea dovadii, arat&nd nelegiuirea
lor, acest tinut pustiit fumega E;1i azi,
pomii dau road& in afar& de vreme
0 un stalp de sare se inalt& acolo, spre
pomenirea necredinciosului suflet al fe-
meii lui Lot.
Nu le-a pasat de intelepciune
de aceea n'au stiut ce este binele 0 au
lasat celor ce sunt in viatä amintirea
nebuniei lor, asa incat ticalosiile lor a&
nu fie inghitite de uitare,
Dar intelepciunea a smuls din ne-
cazuri pe cei ce sunt credinciosi.
Iariftsi intelepcitmea a purtat pe
cai drepte pe dreptul care fugea de mil,
nia fratelui sàu, aratandu-i impartitia lui
Duranezeu i dandu-i invitätura despre
lucrurile sfinte; ea 1-a imbogatit, cand
el muncea din greu, i spor i-a dat in
stradaniile lui.
Intelepciunea 1-a sprijinit and a
fost sä-1 jacmiineasca stapanii hräpäreti
si 1-a ajutat sa dobandease5, mari averi.
Ea 1-a ferit de dusmani; ea 1-a
ocrotit de cei ce-i intindeau curse; ea
I-a fâcut biruitor inteo luptá crancenä,
ca sa-1 invete cä mai tare decal toate
este cucernicia.
Intelepciunea n'a part-fait pe drep-
tul cel vandut, ci 1-a ferit de pacat.
Ea s'a pogorit cu el in groapii,
si in lanturile lui nu I-a napustit, panä
ce i-a dat schiptrul impäratese i pu-
tere peste cei ce-1 asupreau; ea a do-
vedit de mindful& pe parisii lui i i-a
dat o vesnic5, marire.
Intelepciunea a mäntuit pe po-
porul cel cuvios i semintia ces, nevi-
novati de noroadele care II impilau.
Ea a piitruns in sufletul robului
lui Dumnezeu si cu semne cu minuni
ea a tinut piept unor imparati temuti.
Celor euviosi datu-le-a plata oste-
nelilor lor i i-a calauzit pe o cale prea
minunatä, i ziva le-a fost aeoperamant
noaptea lumina de stele;
I-a trecut prin Marea Rosie 0
i-a purtat prin ape mari.
A acoperit cu ape pe dusmani
apoi din adancurile märii i-a aruncat
afara.
Pentru aceea dreptii au jefuit pe
cei necredinciosi 0 au slavit, cantand,
967
www.dacoromanica.ro
numele tau eel sfant, Stapine, i toti
laolaltä au Iiiudat mama ta care lupta
pentru ei.
Ciici intelepciunea a deschis gura
celor muti i limba pruncilor a fäcut-o
bine graitoare.
11.
Infelepciunea pedepsefte pe cei pdaltofi:
pe Egipteni.
Fäcut-a sâ sporeasca lucrarile lor
prin mana srantului prooroc,
Si-au facut cale prin pustia cea ne-
locuit& si au intins corturile lor in lo-
curi neumblate.
Au stat dárji impotriva dusmanilor
lor i pe ei toti 0-au razbunat.
Au indurat setea si au chemat nu-
mele tau 0 spa li s'a dat dinteo stanci
aspr5, 0 din piaträ si-au astamparat
astfel setea.
Ceea ce fusese pedeapsit pentru
vrajmasi s'a facut pentru ei, in nevoia
lor, binecuvântare.
i pe cand apa marelui fluviu se
prefäcuse in kluge necurat,
Spre pedeapsa ca Faraonul porun-
cise sa ucida pe copii, tu ai dat celor
ce-si pierdusera nadejdea apä din belsug;
Si astfel le-ai arätat, prin setea
de care suferiserä, cu ce pedeaps5, pe-
depsesti pe protivnicii lor.
Si din aceasti certare, cu toate
cà fuseser& certati cu crutare, ei stiut-au
cum sunt chinuiti nelegiuitii, judecati
sub manie.
Cercatu-i-ai pe unii ca un pärinte
care dojeneste, iar pe ceilalti i-ai pe-
depsit ca un impärat aspru care osandeste.
i cei ce erau de fati i cei ce
erau departe se chinuiau deopotrivi.
0 indoita durere i-a cuprins
suspinau, aducandu-si aminte de lucru-
rile trecute.
Caci dttndu-si seama cä pedepsele
lor au fost spre binele celor scäpati, au
cunoscut puterea lui Dumnezeu.
Acela pe care mai inainte 1-au
lepadat si 1-au avut de batjoeura, mai
pe urmä le-a fost lor lucru de mirare,
atunci cand au insetosat altfel decat
drepti.
 INTELEPCITTNEA LUI SOLOMON, 12
Pentru gandurile cele neintelegli-
toare ale desträbilErii lor, care li rätä-
ceau aduceau s5, cinsteascii, jivinele
cele necuvAntiltoare netreb-
nice, trimis-ni a,supra lor, Stâpâne, spre
pedeaps5, multime de animale fads, minte,
Ca sâ invet43 cä prin ceea ce IA-
cátueate cineva, prin aceea se EA pedepseate.
Nu era cu anevoie m5,inii tale
atotputernice, care a zidit lumen din
nimio, sâ trimitâ a,supra lor multime de
urai ai lei fioroai,
Sau de fiare nou zidite, necunos-
cute FA pline de turbare, sufland aburi
arz5tori, scotlind pe nas' fum puturos
sau risipind din ochi infricoaate fulgere.
Si aceste fiare puteau omoare,
nu numai cu muacitura, dar s'a-i in-
gr zeasca r3.1 ucid5, cu chiar vede-
¡ea lor.
Si f5,r5, de acestea, puteau sii piarit
numai la o suflare, urmiriti de drep-
tatea rizbunatoare i vânturati de vantul
puterii tale; ci toate le-ai riinduit cu
masurit, cu numir i cu cumpänit.
Ciici tu pururea ai putere
bratului thu cine va sta
impotrivä ?
Lumea toat5,, inaintea ta, este
ea acel pie de praf, care face cumpana
sä se plece, i ca picAtura de rota cea
de dimineatä, ce se pogoari pe pimint.
Si milueati pe toti, cli toate le
poi, i treci cu vederea greaalele oe,
menilor, ca si se pocaiasca.
Pentru ci iubeati toate cele ce aunt
nimio nu urgiseati din cele ce ai hicut,
eit daci ai fi urit un lucru, nu 1-ai fi
phizmuit.
Si cum ar fi rimas ceva, de n'ai
fi voit tu? Sau cum ar
n'ar fi fost chemat de tine la flint& ?
Dar tu ierti tuturor, cii toate ale
tale sunt, Stapilne, iubitorule de suflete.
12.
Infelepciunea peolcpsefte pe Canaanifi, dar
le da prilej de pocdintd.
Duhul t5,u cel fin striaciune este
intru toate.
Pentru aceea pedepseati cu miisuri
pe cei ce cad i, cand paciituesc, le des-
968
www.dacoromanica.ro
chizi ochii dojeneati, on si se lase
de riutatea Ion i si creazii, intru tine,
Doamne.
De locuitorii cei de demult ai sfin-
tului tau piimant te-ai scirbit.
Caci fáceau lucruri uricioase, vfi-
jitoreati i aduceau jertfe necurate,
Omorind fir& mili pe prunci, miln-
cand carne omeneasc5, foi adiplindu-se
cu singe; pe aceati jertfitori spurcati,
Si parinti ucigaai ai unor prunci
fir& de apärare, ai voit nimiceati
prin m5,inile pArintilor noatri,
Aaa incht acest pamknt, care este
mai de cinste inaintea ta decit toate
eelelalte, si primeasci vrednici locui-
tori pe fiii lui Dumnezeu.
Dar ai pe aceia ca pe niate oameni
i-ai iertat i le-ni trimis, ca soli ai
tale pedepsitoare, t5uni care inteapA, ea
ucidä cu incetul.
Nu pentru c5, doar n'ai fi putut
supune, cu riizboi, pe cei necredincioai
celor drepti sau pierzi dintr'o (lath,
cu groaznice fiare sau cu o porunci
scurtii,
Ci ai judecat sä-i iei cu domolul,
andu-le loo de poc5,inti, deai bine atiai
ci neamul lor este viclean i rgutatea
Ion este fireasci i siditi inläuntru
ci g5,ndul lor nu se va schimba in
veac,
Pentru ci din inceput a fost si-
mânt5, blestemati. Apoi nici pentru aceea
eä te-ai teme de cineva, te-ai artat
indelung 1i-113db:tor cu plicatele lor.
Citei cine ar putea 8540 zicä: o Ce-ai
fäcut? Sau cine va sta impotriva jude-
clitii tale? Sau cine te va scoate vi-
novat pentru neamurile cele pierite, pe
care tu insuti le-ai fiicut ? Sau cine se
va ridica impotriva ta cu proces pentru
oamenii cei nedrepti ?
C5, nu este alt Dumnezeu afari
de tine, care sii aib5, grijib de toate fA
cttruia si i dovedeati ea' judecitile tale
sunt totdeauna drepte.
Nu este niel impárat, nici stii-
peinitor care sä, poati sii ridice ochii
in fata ta cearä socotealii, pentru
cei pe care i-ai nimicit.
Ci, fiind drept, toate le carmueati
cu dreptate i socoteati lucru nepotrivit
 INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 13
ou puterea ta ca sä osindesti pe cel
ce nu trebue pedepsit.
Puterea ta este inceputul drep-
tätii 0, pentru c5 esti stiipan a toate,
eätre toti cu ingaduia1ä te al./4i.
Aräti aria ta celor ce nu cred
In atotputernicia ta i infrftngi cute-
za,nta celor ce o cunosc.
Stiipan al puterii precum esti, ju-
deci cu bländete i ne carmuesti cu multä
erutare, c5,ci la tine e puterea, and
voiesti.
Prin lucruri ea acestea ai inviitat
pe poporul täu cä cel drept trebue sä
fie iubitor de oameni i ai dat fiilor tea
bun& nädejde &El, le Iasi timp sä se po-
ciiasc5, de päcate.
C5., de vreme ce ai pedepsit cu
atäta incetinealä i ingaduintä, pe dus-
manii slujitorilor tä,i, dei eran vinovati
pänä la moarte, dandu-le timp i loe
85, se abatá de la nelegiuirea lor,
Atunci cu cat& luare aminte ju-
deci tu pe robii täi, ai c&ror pärinti
primit-au de la tine jurämintele
legamintele unor stralucite fägadu-
inte !
Deci, and ne mustri, tu bati pe
vräjmasii nostri de mii de ori mai mult,
ca sä tinem in seam& buniitatea ta,
cánd judecam; iar cänd suntem jude-
cati sä nädäjduim in indurarea ta.
Drept aceea pe cei nedrepti ce
si-au trait viata nebuneste i-ai pedepsit
cu insiísi ale lor fapte uricioase.
CAci au meis atilt de departe
pe &tile rätilcirii, 'Malt socoteau drept
dumnezei dobitoacele cele mai respin-
giltoare, inseländu-se ca pruncii cei
de intelepciune.
Pentru aceea, ca unor prunci fiirä
de minte le-ai trimis o pedeapsä, batjo-
coritoare.
lar cei ce nu s'au pätruns de
aceastä, certare de batjocurá simti-vor
o pedeapsii, vrednicit de Dumnezeu.
Suferind i turburändu-se cu ceca
ce ei socoteau a fi dumnezei, au cu-
noscut pe Dumnezeul cel adevärat, pe
care altädatä au zis oil nu-1 cunosc ;
pentru aceea osända cea mai de pe urnia'
a venit asupra lor.
969
www.dacoromanica.ro
13.
Infelepciunea eate impotriva inchindrii /a
idoli.
Deserti sunt din fire toti oamenii
care nu cunosc pe Dumnezeu 0 care
n'au stint, plecänd de la bunatiitile
zute, sit vad& pe cel ce este, nici, din
cercetarea lucriirilor sale, sà, inteleagit pe
meter.
Ci au socotit cà sunt dumnezei
cärmuitori ai lumii sau focul, sau väntul,
sau aerul cel iute, sau cursul stelelor,
sau apa navalnic6,. sau luminatorii ce-
rului ;
Ei, care, desfätati de frumusetea
acestora, le-au luat drept dumnezei, sä,
stie acum cu cat este Stäpánul mai
presus dead acestea, cà el, cel ce in-
susi este incepätorul frumusetii, este fä-
cätorul lor.
lar dac5, se minuneazä de putere
0 de lucrare, sä, inteleagä dinteacestea
cu cät este mai puternic urzitorul.
Cad din märimea i frumusetea
filpturilor poti sä cunosti bine, socotin-
du-te, pe cel ce le-a zidit.
Dar, in acelasi timp, in toate ace-
stea este oarecare neajuns, cáci doar
unii ca acestia rätäce,sc cautfind pe Dum-
nezeu i sträduindu-se afle.
C5.ci, indeletnicindu-se cu
lui Dumnezeu i cercetändu-le, ei se in-
creclinteazä cu vederea ad de frumoase
sunt cele väzute.
De altä, parte, ei n'au cuvant sä
li se ierte
CAci dac& au putut sä adune atlita
invätäturä, ca sä, descoas& lumea, cum
n'au aflat ei mai degrabil pe Staptinul
lumii ?
Dar sunt cu totul tichlosi i si-au
pus niidejdea in 1ucruri färä de viatä
cei ce numesc dumnezei lucrurile mäi-
nilor omenesti, aurul i argintul cu me-
stesug lucrat i inchipuiri de dobitoace
sau piatrá netrebnicá, cioplitii, de mänä,
de demult.
Un meter lemnar a täiat din
pildure un lemn bun de lucrat, 1-a ju-
puit de coajá i apoi cu indemänarea
ea a facut din el o unealtä folositcare
spre slujba vietii.
 INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 14
Rimisitele de la lemnul lucrat le
pune pe foc fiarbi demincare
potoleste foamea.
Si ce-a mai rimas dintr'aceste-a,
nefiind de nici o treabi, pentru ca este
lemn strimb i nodoros, 11 ciopleste ca
treaci de wit i potrivindu-1 si me-
stesugindu-I, 1-a ficut asemenea cu chipul
de om.
Sau 1-a ficut asemenea vre-uriui
dobitoc uricios i, boindu-1 peste tot si
rumenindu-1 la fati cu vopsea rosie, i-a
ascuns Cu boia toate metehnele.
Apoi i-a hicut in perete bun& ase-
zare, I-a pus acolo si I-a întärit cu pi-
roane de fier.
El are grip,' de idol sit nu cadi,
stiind bine cit nu-si poate ajuta singur,
cici nu este deca un chip care are ne-
voie de ajutor.
Dar el se roagi chipului pentru
averea sa, pentru nuntile sale si pentru
fui sii, i nu se rusineazi a griii critre
lucrul cel nelnsufletit.
El cere sinittate de la cel nepu-
tincios, se roagit de viati celui mort
si de ajutor celui ce nu poate sâ dea
nici unul; el se roagii de bunii citlitorie
cui nu poate sâ meargii In picioare.
Ca pun& la adapost averea,
alergittura i izbilnda muncii sale, el cere
putere de la eel care are mitinile cele
mai betege.
14.
omai ea inchinat de la ineeput la
idoli din pricina defartei ratriri omene,sti.
Ac,eazitii inchinare a fost cured pentru el.
Altul, voind sit meargi pe apá si
sa calitoreasci prin cumplitele valuri,
se roagá la un lemn mai subred cleat
luntrea care Il duce.
Aceastit luntre a fost nitscocitit de
pofta de cihotig si a Intruchipat-o age-
rimea lucrátorului.
Ci, o, Parinte, pronia ta o era-
mueste, tu, care ai deschis eitritri In
mare si drum neritticitor In volbura va-
lurilor.
Si Cu aceasta arittat-ai cit poi si
mintuesti din once primeklie, asa Incit
cineva, chiar fiat sit aibit stiinta cori-
970
www.dacoromanica.ro
bierului, sä poati porni pe mare. Tu
nu voiesti ea prea Inteleptele tale lu-
criri si riminit desarte, de aceea oa-
menii, Incredintandu-si viats. unui lemn
de tot slab,
Trec prin valuri pe o plutit i scapii
de moarte.
lar de demult, ctind au pierit tru-
fasii uriasi, nitdejdea Intregii lurai a sea-
pat friteo barcit, i barca, Indrumatá
de mina ta, a litsat omenirii simanta
urmasilor.
Si binecuvintat este lemnul care
slujeste la o trebuintit binecuvintati.
Dar idolul ficut de mina omeneaseit
este blestemat, si el si acel ce 1-a facut:
acesta pentru ci 1-a ficut, iar idolul pen-
tru cä. stricicios fiind, i s'a zis Dumnezeu.
Cáci Dumnezeu uritste deopotrivit
pe nelegiuit o nelegiuirea lui.
Lucrul i lucrittorul fi-vor deopo-
trivi pedepsiti.
Pentru aceea, idolii neamurilor vor
fi cercetati spre pieire, fiindcii, dei sunt
fipturi, au ajuns uriciune, sminteald
pentru sufletele oamenilor i la% pentru
picioarele celor far& de mints.
Gindul plitsmuirii de idoli a fost
Inceputul aprinderii spre desfrii.u, si nits-
cocirea lor a fost pierderea
Fiindci n'au fost de la Inceput
si nu vor fi totdeauna.
Prin desarta märire omeneasci au
intrat In lume, astfel eS. apropiatul lor
sfirsit este hotitrit Inaintea lui Dumnezeu.
Un tatit, Intristándu-se cu amará
jale pentru feciorul situ ripit degrabi,
i-a fiicut chipul, si pe acest fecior ri-
posat a prins sii-1 cinsteascit asemenea
unui dumnezeu si a rinduit celor din
casa sa taine i slujbe sfinte.
Dupit aceea, cu vremea, intirin-
du-se acest pitgilnese obicei, s'a pizit
ea o lege i, din poruncile tiranilor, a
iesit cinstirea chipurilor cioplite.
Cind popoarele nu puteau si-i
cinsteaseit de fati, pentru eS. locuiau de-
parte, fitceau o asemuire dupit chipul
depiírtat i potriveau un chip vázut al
Impitratului prea cinstit, asa Incit
dea celui ce nu era de fats& aceleasi
sirguincioase Inchiniciuni ca si cum ar
fi de fatii.
 INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 15
i pentru izbanda acestei
cei ce erau nestiutori au fost i ei im-
pinsi de pofta de slavá a mesterului.
Pentru c5, el, voind sä plac5, stit-
ptinitorului, si-a pus tot mestesugul ca
facii asemänarea all mai frumoasà,.
lar gloatele, inseltindu-se din fru-
musetea lucrului, 1-au socotit acum ca
dumnezeu pe cel ce mai inainte il cin-
steau ca pe un om.
Si aceasta a fost o inseliiciune
pentru viata oamenilor, eft ei, batuti de
nevoi sau robiti de tiranie, au dat pie-
trelor i lemnelor numele ce nu se poate
da la nimio de pe pamint.
Apoi n'a fost destul c5, au ri-
tlicit intru cunoasterea lui Dumnezeu,
ci, vietuind din intunericul mintii br-
in räzboi necurmat, au numit pace atti,
tea rele.
Ei ficeau slujbe in care ucideau
chiar pe copiii lor, sau slivarseau taine
ascunse sau betii nebunesti dupti bar-
bare obiceiuri.
Si nici viata, niel cisitoriile nu
le mai ptizeau curato, ci unul pe altul
ucidea prin viclenie sau 11 batjocorea
prin destranare.
Toate se invalmäsesc intru kluge
ucidere, intru furtisag i viclesug, intru
striciciune i necredint5 intru räzvrit-
tire i jurä,mânt strâmb,
Intru prigonirea celor buni i ni-
tarea binefacerilor primite, intru pangsit-
rirea sufletelor i rästurnarea trupestilor
nevoi, intru turburarea citsätoriilor
desfránare i dezmittare sub ochii tu-
turor.
Cad inchinäciunea idolilor, care
nici n'ar trebui pomeniti, este inceputul
a tot räul i pricina i sfOrsitul.
DestOtárile lor aunt niste bucurii
smintite, proorociile lor Bunt mincinoase,
ei traiesc intru nedreptate i jurä strâmb
cu usurintà.
Ca unii care nádiljduesc in idolii
cei färä de suflet c5,nd jurit strâmb,
ei nu se t,em ci. li se va dovedi nedreptatea.
Si din douit pärti pedeapsa va da
peste ei: întâi pentru cä, au cugetat sucit
despre Dumnezeu, inchintindu-se idolilor,
si al doilea pentru ci. au jurat vicleneste
pe nedreptul, dispretuind sfintenia.
971
www.dacoromanica.ro
Caci nu puterea idolilor pe care
s'au jurat, ci pedeapsa cuvenità pitca-
tosilor, aceea prigoneste pururea p5,catul
celor ce au gresit.
15.
Poporul lui Israil n'a eunoscui idolii,
ei numai peigdnii ii se inchind.
lar tu, Dumnezeul nostru, esti bun
adevarat, indelung rabdator i cu
cármuitor a toate.
Chiar &And pacituim, ai VIA suntem,
noi cei ce cunoastem puterea ta, dar nu
vom päcätui, tiind bine oh, suntem din
numarul celor numiirati ai
C5, a te cunoaste pe tine este drep-
tate desaviirsiti i a sti puterea ta este
rild5,cina nemuririi.
Pe noi nu ne-a inselat iscusinta
acestui n.0 mestesug omenesc, nici de-
sarta trudä a zugavitorilor, adicti chipul
mânjit cu multe feluri de vopsele,
A carui infiitisare atatit patima celor
nebuni, cu pofta chipului neinsufletit
a unei arittitri fári
Iubitori de rele precum sunt, ei
sunt vrednici s5, aibi. asemenea niidejdi,
s't cei ce le fac i cei ce le poftesc
se inchinit.
Olarul främAntii, piimOntul moale
cu ostenealá, si face spre slujba noa,strä
once vas, i din acelasi p5,m5,nt face vase
spre curata intrebuintare i altele dimpo-
trivii, dar toate asemenea; si care vas
de ce treabä sfi, fie, hotäräste olarul.
Apoi cu nelegiuitä trudä, din acelasi
pämânt, tot el scoat,e un desert chip de
idol, el care, cu putin mai inainte, din
p5,m5,nt a fost fäcut i dupi. putin se va
intoarce iaräsi de unde a fost luat, cand
se va cere sä dea sufletul cu care este
dator.
Dar el se ingrijeste nu de aceea cä
puterile lui slEtbesc, nici ci. viata este
scurtà, ci se ia la intrecere cu mesterii
aurari i argintari si face ce fac fäurarii
In aroma, çi, ca mare cinste pentru el,
sine s5, faciL chipuri amigitoare.
mima lui este cenusli, i nädejdea
lui mai slab& dectit pit,mantul i viata lui
mai midi in cinste cleat lutul.
 IN'.12ELEPCI1JNEA LUI SOLOMON, 16
nuclei el n'a cunoscut pe facaterul
sàu,si pe cel ce i-a insuflat duhul faptelor
si a pus in el putere de viata.
(Ji socoteste ca viata noastrii, este
jucarie i traiul nostru ca un iarmaroc
de procopsealit, pentru ca asa zic ei
trebue BA, aduni parale cu once chip,
chiar cu ticalosie.
Dar bine sa stie ca pacittueste mai
mult cleat toti ceilalti acela care, din
aeelasi lut, scoate vase fitrii, vlagit
chipuri
Ci told acestia saint mai nerozi
mai de plans cleat sufletul unui nevarst-
nic, toti dusmanii poporului tau i asu-
pritorii luí.
De vreme ce pe toti idolii neanau-
tiler i-au socotit drept dumnezei, pe cei
ce nici cu ochii nu vad, nici cu nasul
nu trag aer, nici cu urechile nu aud, nici
cu degetele máinilor nu pipite, nici cu
picioa,rele nu umblit.
Cel ce i-a facut a fost un ern, ifi
cel ce a primit duhul in dar, tocmai el
i-a inchipuit, cad nici un om nu poate
sit faca un dumnezeu, la fel cu el.
El fiind muritor, el face un lucru
far& viata cu mainile lui nelegiuite, el pre-
tueste mai mult cleat idolii sai, fiindca
el este viu, iar aceia nicidecum.
Ei se inchina dobitoacelor celor
mai uricioase, care, dupa támpenia lor,
sunt mai rele decal celelalte.
N'au in ele nici o bunatate care
&A ni le fad), dragi i sunt fugare, si de la
lauda lui Dumnezeu, si de la binecuvitn-
tarea
16..
Infelepeiunea ocrotege pe Israilifi i pe-
depsefte pe Egipteni: prepelife pentru unii,
jigdnii pentru grindinä pentru unii,
?nand, pentru alfil.
Drept aceea, au fost cu dreptate pe-
depsiti, prin uncle fitpturí ca acestea
si au fost chinuiti de multime de jiganii.
In locul acestor pedepse, tu
daruit cele bune poporului tau ifi foamea
lui cea mare ai potolit-o cu o mancare
nouti, cu carne de prepelita.
Asa Meat Egiptenii, des.' pofteau
manance, vitzilnd uriciunea dihaniilor
www.dacoromanica.ro
trimise, s'au lipsit i de mitncarea, de
nevoie, iar ceilalti, dupi patinä lip*
au avut o Juana nouit.
Cad se cuvenea ca o foamete care
nu iartit sä vie peste asupritori, iar celor-
lalti numai sa li se arate cum sunt chi-
nuiti vrajmasii lor.
lar cand a venit peste ei infricosata
manic) a fiarelor si se prapadeau muscati
de serpii cei cumpliti, aprinderea ta n'a
linut pan& la urma.
Ei au fost turburati putinä vreme,
ca sit se indrepteze, si au avut un semn
de mantuire, ca aducit aminte de
poruncile legii tale.
Cad cel ce se intoarcea dare acest
semn se vindeca, dar nu prin ceea ce
vedea cu ochii, ci prin tine, Mintuiterul
tuturor.
Si prín acesta aratat-ai vrájma-
silor nostri di tu esti cel ce mantuesti
de tot ram'.
Pentru cii intepätura litcustelor
a mustelor le-a adus moart,ea si n'a mai
fost nici un chip s5-si scape viata, fiindca
vrednici erau de atare pedeapsit.
lar pe robii täi nici dintii balau-
tiler celor inveninati nu i-au biruit, cad
mila ta a venit i i-a vindecat.
Ca sii4 aducit aminte de cuvintele
tale: erau raniti i apoi degraba vindecati,
ca nu cumva cazand in aditncit uitare,
nu fie instreinati de bunatittile tale.
Nici iarbit de leac, nici alifie nu
i-a vindecat, ci cuvantul tau, Doamne,
cel ce toate le vindecii.
Caci tu stápitnesti peste viata
peste moarte i pogori pina la portile
iadului i iar ridici.
Omul, intru räutatea sa, poate sit
ucida, dar nu poate sti, aducii, inapoi
duhul care a iesit, nici sit scoata sufletul
incaput in imparatia mortii.
lar de mana ta nu este cu putintit
nimanui si scape.
Paganii care s'au lepadat de a te
ai cuneaste, au fost bitituti cu put,erea bra,
tului tau; ape naprasnice, grindinä
ploi neinduplecate i-au chinuit; para
focului i-a mistuit.
Si ce este mai minunat, focul ardea
mai tare in apa care toate le stinge,
972
 'INTELEPCIUNEA LU1 SOLOMON, 17
pentru ca toata faptura este aparatoarea
celor drepti.
Uneori, para focului se domolea, ca
sa nu arda fiarele cele trimise impotriva
celor necredinciosi, i ei sa vadi
cunoasca cum ca Ii prigoneste judecata
lui Dumnezeu.
Alteori, focul ardea in apa mai
mutt decat este puterea lui, ca si. ni-
miceasca astfel toate roadele tarii acelor
nedrepti.
Dar pe poporul tau 1-ai hranit cu
hranà ingereasca i i-ai trimis din cer
paine gata, Mid de osteneala, i care
avea toata dulceata i placea tu-
turor.
*i painea aceasta arata catre fii
buniitatea ta fat& de ei, iar pentru cel
care o manca, avea gustul demânciirii
pe care o poft,ea.
lar zapada i ghiata rabdau focul
nu se topeau, ca si. cunoascii. Israil
ca focul cel arzator, care stralucea in
zapada si in ploi, a mistuit rodurile
vrajmasilor ;
i iarasi acelasi foc Ii le-
pada puterile, ca sit ludneasca pe cei
drepti.
Pentru ca faptura, slujindu-ti tie,
celui ce ai facut-o, se incordeaza pentru
pedepsirea celor nedrepti si se domoleste
spre buna indemanare a celor ce radaj-
duesc intru tine.
Drept aceea, schimbandu-se in
toate aceste chipuri, ea slujea harului
tau celui a toate hranitor, potrivit do-
rintei celor ce te rugau,
Astfel ca fiii pe care i-ai iubit,
Doamne, sa invete ca nu felurite soiuri
de roade hränesc pe oameni, ci cuvantul
tau tine in viatd pe acei ce cred in
tine.
Fiindca ceea ce nu se strica de
puterea focului, se topea, incalzindu-se
de o usoara raza a soarelui.
Ca sä se inteleaga cé. trebue sit
manecam multumim mai inainte
de rasaritul soarelui i sa, ne rugam tie
din revarsatul zorilor,
lar nadejdea celui nemultumitor
se va topi ea ghiata de iarnà si se va
scurge ca o apa nefolositoare.
973
www.dacoromanica.ro
17.
Intelepciunea ocrotefte pe Israilifi fa; pe-
depsepte pe Egipteni: lumind pentru untii
$i intuneric pentru
Judeca,tile tale sunt mari i anevoie
de lamurit, de aceea cugetele far& invi,
Wind sunt in ratacire.
Nelegiuitii, avtind incredintarea ca
pot sa asupreasci, pe neamul sfant, za-
ceau inchisi sub acoperisurile lor in-
lantuiti de intuneric i robii unei nopti
farà ziva fugan i erau de la vesnica
ta purtare de grija.
i and socoteau ci. vor ramanea
ascunsi cu tainicele lor Vacate, in valul
intunecat al uitärii, risipiti au fost
spaimantati amarnic i turburati au fost
de naluciri.
Pesterile unde se tineau nu i-au
scutit de spaime, caci in jurul lor rasu-
nau zgomote care îi infricosau i aratari
posomorite II umpleau de groaza.
Nu era nici un foc care sa poata
sa-i lumineze i vapaile vii ale stelelor
nu puteau sà risipeascii acea noapte
infricosatii.
Cateodata li se arata o invillvorare
grabnicii i spaimantatoare i zguduiti
de aceasta vedenie, cu pricing necunos-
cuti socoteau ce vedeau drept groaza
groazelor.
Mestesugul copilaros al vrajitorilor
nu mai putea nimio i ingamfarea lor
ca stiu ceva iesise de rusine.
Ei care ziceau ca pot sa goneasca
din mima bolnava, spaimele i turbu-
raffle, chiar ei zaceau acum plini de
rusinoasa spainni.
i, macar ca nu era prea mare
grozavia care sa-i spaimanteze, totusi
dihaniile care treceau i erpii care flue-
rau ii ingrozeau, si se topeau de frica i in-
chideau ochii sa, nu mai vada prapadul
ce-i pandea din toate Vartile.
Fiindca rautatea inimii e plina
de temere ca una ce se stie vinovata
mustrata ea de sine însài, ea Ii vede
marita, nenorocirea.
Caci spaima nu este altceva Rua
numai lepadarea oricarui ajutor care-ti
vine de la dreapta judecata.
 iNTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 18
Si cand cade nadejdea in fundul
inirnii, te sperii si mai mult, (lac& nu
stii care este pricina de uncle gi vine
chinul.
lar ei In noaptea aceea crind
se taiaserit once puteri si care venise
peste ei din iadul priponit dormind
deavalma,
Aci se zbä,teau Ingroziti de aratitri
pocite, aci mureau de golul din inimile
lor, cad o groazti, zornica i fara de veste
pusese stäpanire peste ei.
Si tot asa ceilalti, oricare ar fi
fost, cadeau vlaguiti i ramáneau asa,
Inch* ca hate° inchisoare far& zaveare.
Si plugar de era cineva, ori cioban
cu oile, ori muncitor prins la muncile
campului, apucati far& de veste, Indurau
aceastä, nitprasna fad', scapare.
Fiindcil toti erau ferecati cu ace-
lant de Intuneric. Si atunci väntul
suerator i glasul cu bun viers al pasta-
rilor din desisuri i navala apelor aprige,
Si bubuitul stancilor care se pra-
valesc si fuga nevazuta a jigániilor
tilsnitoare i räcnetul fiarelor cumplite
sunetul care se frange si se resfriinge
In pesterile =uglier acestea toate fi
fä.ceau sa-si dea duhul de Mat-.
Gad in vreme ce teat& fitptura
era lurninatä, cu strillucitoare lumina
0 far& impotrivire îi vedea de lucrul säu,
Numai peste aceia se intindea, o
noapte grea, care era icoana intuneri-
cului celui ce era si-i inghita i ei pentru
ei înii erau mai grea povara ca insusi
acel intuneric.
18.
Infelepciunea pedepseite pe Egipteni
ocrotete pe Israilifi: uciderea intAilor
ntisculi ai Egiptenilor i crufarea celor
inthi u.dscuti ai Evreilor.
Pentru cuviosii Via stedlucea lumina
mare, iar Egiptenii auzeau glasul lor,
dar chipul lor nu-1 vedeau I, cu toate
suferintele lor de panä aci, ii preaferi-
ceau.
Si de vreme ce dupä, atätea asu-
priri Israil nu se rázbuna asupra lor,
Egiptenii le erau multumitori si se rugau
sit-i ierte de relele ce le-au fost facut.
www.dacoromanica.ro
974
In loc de Intuneric, dat-ai =vie-
silor tai stalpi de foc arzätor, care sii4
calituzeasca in acea citlatorie nectmoscuta,
Beare nevatamitor datu-le-ai In drumul
lor cel plin de slava.
Vrednici erau Egiptenii sä, fie lipsiti
de lumina; i sa fie inchisi in intuneric,
ca unii care tineau fnchisi pe fili tai
aceia plan care trebuia sà se dea
veacului nestricicioasa lumina a legii
tale.
Si cand s'au sfatuit sii, ucidà pe
pruncii sfintilor tul, unul &Titre acesti
prunci a fost aruncat EA =intuit, dar tu,
spre pedeapsa lor, le-ai luat multime
de copii 0 pe ei pe toti i-ai Innecat In
valurile mitirii.
Noaptea aceea a fost cunoscutit
mai inainte de parintii nostri, ca stiind
bine in ce juraminte crezusera näciaj-
duind intru ele stt se veseleasca.
lar poporul tau a vazut i mantuirea
celor drepti i pieirea vrtijmasilor.
Si precum ai pedepsit pe protivnici,
tot asa chemandu-ne pe noi ne-ai prea-
mItrit.
Cuviosii copii ai celor cuviosi jert-
feau Intru ascuns i statorniceau toti
inteun gaud legä,mantul cel dunanezeesc,
ca sfinti partasi sit fie deopotrivà la
aceleasi bunatáti si la aceleasi primejdii,
cantand laudele pärintilor.
lar cu cantecele lor se insoteau
tipetele risipite ale vrajmasilor si se au-
zeau bocetele lor pentru copiii
Rebid i stäpanul erau pedepsiti
cu aceemi pedeapsä i omul de rand In-
dura aceleasi duren i ca i imparatul.
Teti deopotrivIt aveau morti NIA
de numär, dar din acelasi soi de moarte,
EA cei ce rámliseserit in viatá nu puteau
sä, pridideascä ingropaciunile, de vreme
ce hate° clipa tot ce era mai de setting
In neamul lor piense.
Ei, cei ce nu voiserä sà creadlidin
pricina vritjitorilor lor cand le-au pie-
rit cei dintai nascuti ai lor, au martu-
risit cä, 'grail este poporul lui Dumnezeu.
Caci, pe cánd lina tacere stäpanea
peste toate i noaptea cu repedea ei
curgere ajunsese la calea jumittate,
Cuvfmtul tau cel atotputernic a
purees din fnaltul cer EA din scaunele
 INTELEPCIUNEA LUI SOLOMON, 19
impärätesti, ea un eumplit ritizboinic, In
mijlocul acelui pämant hotitirit pieirii,
Si aducand, ca o sabie ascutitä,
porunca ta cea far& de schimbare,
stititea i umplea toate de moarte
ajunge.a pants, la cer, rezemttindu-se de
pitimant.
Atunci, pe loe, vedeniile unor vi-
suri groaznice Ii turburard i spaime
izvodite deodatä au nitivalit asupra lor.
Azvarliti incoace i incolo pe pa-
mant i pe jumatate morti, ei dädeau pe
fat& pricina pentru care mureau.
Citici vedeniile care ii ingroziseriti
le destitiinuise lucrul, ca 85, nu moarit
In nestiintiti: pentru ce patimese atftit de
eau.
Cercarea mortii a atins si pe cei
drepti i multi au pierit in pustie, dar
mania ta nu a tinut multä vreme.
Caci un om färä vinä a luat de-
grabä partea color vinovati, avand ea
arme ale slujbei sale rugaciunea i tä-
mâia de imptticare, EA a statut impotriva
miniei tale i primejdiei mortii i-a pus
un capät, arätandu-se pe sine cb, este
robul tau.
El a biruit multimea
nu cu täria trupului, nici cu puterea
armelor, ci a supus cu cuvantul pe cel
ce-i pedepsea i pomenind jufamintele
facute pdrintilor i legama,ntul cu Ls-
rail.
Cänd mortii, citizuti unii peste
altii, ajunserä, gramezi, el a stat la mijloc,
a potolit mania si a inchis pieirii calea
care ducea spre coi vii.
C5,ci in vesmantul preotesc, lung
pan& la glezne, era toatä, lumea, i numele
slavite ale pärintilor eran säpate pe cele
patru siruri de pietre scumpe, iar mä-
retia ta pe diadema de pe cap.
Inaintea acestor semne, Ingerul
pieirii a contenit si s'a temut, caci singurä
ispita mitiniei tale era destulä.
19.
Infelepciunea peclepse,vie pe Egipteni cu
prilejul urmaririi Evreilor Mad treceau
prin Marea Ropie.
1. Ci o manic neinduratä prigoneste
pe nelegiuiti panä la sfarsit, fiindca Dum-
www.dacoromanica.ro
975
nezeu Oki, de mai naint,e care va fi pe-
trecerea lor,
Cá adicii, Egiptenii, dup5, ce au
là,',sat pe Israil sá piece i cu mare
stäruintä i-a zorit la drum, avea-vor
pareriderau i vor incepe sa-i urmäreascii.
Cu adevärat, cand nu ispritivisera
de jelit pe mortii lor i plangeau Inca la
mormintele color ucisi, un alt gaud ne-
bunesc le-a venit si au inceput, ca pe
niste fugan, ea urmäreasca pe aceia pe
care ii zoriserli cu rugaminti sii piece
de la ei.
La acea,sta ii trägea pedeapsa de
care erau vrednici i despre cele mai
inainte intamplate ei nu mai aveau tinere
de minte, ca sti se implineasciti i ceea ce
mai lipsea din urgiile suferite de ei,
Asa incat poporul täu sä savar-
wawa necrezuta lui trecere prin mare,
iar Egiptenii sä dea peste o moarte
nhprasniciti.
Fiindeä, fitiptura intreagit a fost pre-
fácutiti in alatuirea ei, supunandu-se
deosebitelor tale porunci, pentru ca robii
täi sä se pazea,sc5, nevatämati.
Astfel un nor umbrea tabara ion;
din apa care mai nainte era acolo, s'a
facut pamitint uscat, iar din Marea Rosie
cale fart], de piediciti i campie cu pa-
jiste din valurile zbuciumate.
Si pe aici a trecut tot neamul Israil,
pe care II ocrotea mans, ta, i minunate
lucruri a vä,zut.
Si ca niste cai din pustia ierboasiti
ca niste miei care zburdä, ei te prea-
mitireau pe tine, Doamne, cel ce i-ai
mantuit.
Fiindc5, isi aduceau meren aminte
de cele ce s'au fost intamplat in tara
pribegiei lor, cum pämantul in locul
altor vietäti a scos la ivealä, tiuni, iar
Nilul in loe de pesti a värsat o multime
de broaste.
Si mai pe urniä au väzut o noui
odritislire de 'Agri, eind, fiind purtati
de poftä, au cerut mitincitiri desfätate.
Si spre implinirea dorintei lor, nor
de prepelite s'a ridicat dinspre mare;
Insiti pedeapsa a venit peste cei
pacä,tosi i nu fitirii, semnele preves-
titoare ale puternicelor fulgere si au
pititimit cu dreptate pentru räutitile lor.
 IISUS, F1UL LUI SIRAH, PROLOG
Caci s'au purtat cu ura crancena
fat& cu cei streini. Unii n'au voit sit
primeascit pe trecatorii necunoscuti, dar
acestia au adus in robie pe streinii care
le fOcuserit bine.
i nu numai aceasta, ci mai este
inca un lucru, cit adica aceia primeau pe
cei straini cu dusmanie.
Pe cand acestia au primit poporul
tau cu bucurie, iar dup5, ce 1-au facut
partas, la aceleasi drepturi ca i ei, 1-au
asuprit cu cumplite necazuri.
Pentru care au fost pedepsiti cu
orbire, ca i aceia care dadeau naval&
la portile celui drept, cánd, cuprinsi de
intuneric nepatruns, citutau fiecare iesi-
rea portii.
C5,ci stildile se schimbau intru
sine, precum coardelc la aliiuta schimba
CARTEA INTELEPCIUNII LUI IISUS, FIUL LUI
SIRAH, SAU ECLESIASTICUL"
Prologul tamdcitorului
Multe i mari invatitturi datu-s'au
nouit prin lege i prin prooroci i prin
ceilalti scriitori, urmasii lor, pentru care
datori suntem sit preamarim pe Israil
In stiinta i in intelepciunea lui.
Ci, fiindca nu numai singuri cei ce
pot sit citeasca in limba ebraicii, cuvine-se
sa ajunga intelepti, datorie este ca iu-
bitorii de invatatura sa se poata face
folositori prin euvant i prin scriptura
celor din afara, nestiutori de limba
ebraica.
Pentru acest cuvant, bunicul meu
Iisus, care se indeletnicise foarte mult
cu cetania legii i a proorocilor i cu
a celorlalte carti parintesti i care-si
castigase in aceste invataturi o imbel-
sugata agerime, s'a simtit indemnat
alcatuiasca o scriere despre cele privi-
toare la invatatura si la intelepciune,
Asa incitt cei dornici de stiinta,
dupit ce vor pittrunde si cartea lui, sit
poata sit propiíseasca mai cu temei, in
viata poruncita de lege.
www.dacoromanica.ro
976
numele cantecului, miicar cá glasul ra-
mane pururea, ceea ce se poate vedea
cu mare limpezime, din rostul celor
petrecute.
Jivinele de pe pamant se faceau
jivine de apt, iar cele ce innotau se mutau
pe pamant.
Focul ardea in apa dincolo de
puterea sa, iar apa îi pierdes, insusirea
ei de a stinge.
Flitcarile focului nu mai vatitmau
carnea plapandelor dobitoace care umblau
primprejur si nu topeau acea demancare
venita din cer, care semana cu ghiata
si se topea ca i ea.
Intru toate, Doamne, ai preamarit
pe poporul tau si 1-ai fitcut de cinste
nu 1-ai trecut cu vederea, ci in toat&
vremea j in tot locul ai stat in preajma lui.
Rugati sunteti sä cititi cu bun&
vointa i cu luare aminte i sa fiti cu
pogoramant, acolo uncle, cu toata sargu-
inta pe care ne-am dat-o la talmacire,
vä, vom parea ea n'am nimerit bine
unele ziceri.
Cdci ce s'a spus in limba ebraica,
(lac& este talmacit inteo limbá strainit
nu mai are aceeasi putere.
i nu numai aceasta carte, ci chiar
legea i profetii i celelalte carti care
mai aunt, arata destul de mari deosebiri
&Ind le citesti in limbs, de obársie.
Ci eu ajungand in Egipt, in al
treizeci i optulea an al domniei regelui
Evergetes i petrecand acolo in zilele
lui, am giisit o mare scadere de invitta-
tura fat,a de cea din Iudeea.
Drept aceea, am socotit cit este
foarte de trebuintit ca eu insumi sá aduc
oarecare stradanie i sarguintit, in till-
macirea acestei
Jertfind multit veghe i invittatur5
In toatá vremea, ca sa due talmlicirea
data pana la capat i s'o dau in vileag
pentru aceia care, trititori in Ora still-
ina, sunt totusi volnici sá invete i sunt
 lISUS, FIUL LUI SIRAH, 1, 2
gata sa-si potriveascit viata dupa po-
run cile legii.
1.
Obeirfia i urea nÇelepeiunii. Intelepciu-
nea este Inca de Dumnezeu.
Toata intelepciunea vine de la
Don:1'1u' i cu el este in veac.
Nisipul m'AM si picaturile ploii
zilele vesniciei, cine poate sà le numere?
Inaltimea cerului si latimea pa-
mantului i oceanul i intelepciunea, cine
poate sä le cerceteze?
Mai nainte decát toate s'a zidit
intelepciunea i lumina mintii a fost
din vesnicie.
Izvorul intelepciunii este cuvântul
lui Dumnezeu intru cele inalte, si cara-
rile ei sunt poruncile cele vesnice.
Radacina intelepciunii cui s'a des-
coperit ? i tainicele ei puneri la cale
cine le-a cunoscut?
Stiinta intelepciunii cui s'a dat pe
fata i bogatia mijloacelor ei cine a
priceput-o ?
Unul este intelept, infricosat foarte,
Domnul, cel ce vade in jiltul sau.
El a zidit intelepciunea i a vazut-o
si a masurat-o si a revarsat-o peste
toate lucrárile sale.
La toatä faptura ea se afla dupit
m'asura dämiciei sale si a harlizit-o
celor ce-1 iubesc pe el.
Frica Domnului este marire
lauda, i veselie i cununa de bucurie.
Frica Domnului desfateaza mima
si da veselie si voie 'puna i lungime de
zile.
Celui ce se teme de Domnul,
la urma de tot bine-i va fi si in ziva
sfarsitului situ va afla han.
Inceputul intelepciunii este frica
de Dumnezeu i cu cei credinciosi ea se
formeazit o data, in s'aun' mamei.
Intre oameni s'a cuibarit pe te-
melie vesnicii i cu semintia lor ea
va obladui fära smintealä.
Deplinátatea intelepciunii este a
se teme de Domnul si ea satura pe inte-
lep0 din rodurile sale.
Ea umple casa lor eu comori
granarele lor cu roade.
977
www.dacoromanica.ro
Cununa intelepciunii este temerea
de Dumnezeu, inflorind fericirea i sa-
natatea.
Domnul a vazut-o si a masurat-o.
Stiinta i inteleaptit pricepere Domnul
trimite ca ploaia i ridica sus in cinste
pe cei ce stapánesc intelepciunea.
Radacina intelepciunii este teme-
rea de Domnul i rammile ei lungime
de zile.
Frica de Dumnezeu gonete pa-
catele si cine ramane langa ea abate
mania din cale.
22 Mitnia celui nedrept nu poat,e s'a
taba indreptatire, cáci iutimea maniei
lui este insusi prapadul lui.
Omul cel cu multa l'aclare se
stitpaneste pana, la timpul potrivit, iar
(lupa aceea rasare veselia;
Pana, la timp prielnic el îi ascunde
cuvintele tfi gura celor credinciosi va
povesti despre cumintenia lui.
In vistieriile intelepciunii sunt
pilde iscusite, dar celui pacatos temerea
de Dumnezeu i se pare uriciune.
Poftesti intelepciune? Tine porun-
cile i Domnul iti va da intelepciune.
Caci intru temerea de Dumnezeu
stau intelepciunea i inviitatura, i phi-
cute sunt lui credinta i blandetele.
Nu fli räzvratit fata de temerea
de Domnul si nu te apropia de el cu
inima f arnica.
Nu te purta cu oamenii fatamic
la seama la ce-ti iese din gura.
Nu te indita pe tine insuti, ca sa
nu cazi i sit te faci singur de °cara,
caci Domnul va descoperi cele ascunse
ale tale si te va prábusi in mijlocul
fiindca, nu te-ai apropiat de frica
Domnului i mima ti-a fost plina de
viclesug.
2.
Rabdarea in ispite. Neídejdeu in Dum-
nezeu.
Fiul meu, daca te apropii sä slu-
jesti Domnului, pregateste-ti sufletul
pentru ispite.
Incordeaza mima ta i fii tare
si nu te turbura in timpul .de res-
triqte.
62
 IISUS, FIUL LUI SIRAH, 3
Lipeste-te de Domnul si nu te
departa de el, ca sá crasti mereu pina
la sfarsitul tau.
Primeste toate cite ti se intimplit
in felurimea smereniei tale fii indelung
n'iba:ton
&id aurul se lamureste in foc
oamenii cei pläcuti lui Dumnezeu in
cuptorul smereniei.
Nidajdueste in el si el te va ajuta,
fi drepte ciririle tale si nitdajdueste
intru el.
Voi cei ce va temeti de Domnul,
asteptati mila lui si nu va abateti, ea si
nu cideti.
Voi cei ce vä, temeti de Domnul,
puneti-vii credinta in el si rasplata voastra
nu se va pierde.
Voi cei ce va temeti de Domnul,
nädiijduiti in cele bune i in vesnica
desatare si in indurare.
Uitati-vi la randurile de oameni
cele de demult i vedeti: cine a nadajduit
In Domnul si a ramas de rusine ? Sau
cine a staruit in frica Domnului si a
fost päräsit ? Sau cine a chemat numele
Domnului i l-a trecut cu vederea?
Fiindca Domnul este indurator
milostiv ì iarta pacatele i mantueste
in vremas necazului.
Vai de inimile fat.arnice i de
slabanoage si de picitosul care
umbla pe doui. drumuri.
Vai de mima färi vlagá,
n'are nici o credintä, de aceea va dima-
nes, fari adapost.
Vai voui color ce ati pierdut rab-
darea, caci ce yeti face cand vi va cerca
Domnul?
Coi ce se tem de Domnul riman
credinciosi poruncilor lui i cei ce-1 iubesc
se tin de caile lui.
Cei ce se tem de Domnul cauta
86;4 fie placuti lui i coi ce-1 iubesc pe el
se satura din legea lui.
Cei ce se tem de Dornnul au inimile
pregatite pentru el si in fata lui smeresc
sufletele lor.
Voim mai bine si cadem in
nile Domnului si nu in máinile oame-
nilor, caci pe cal de mare este puterea
lui, tot atit de mare este si indurarea
lui.
978
www.dacoromanica.ro
8.
Datoria fiibor ceitre pdrinÇi. Smerenia.
Fiilor, ascultati de la mine care
este dreptul tatalui i purtati-vä astfel
ca sá vi mintuiti,
Fiindca Domnul a hotarit ca tata.'
si fie cinstit de feciori si a intarit seupra
fiilor puterea mamei.
Cel ce cinsteste pe tata Ii rascum-
para picatele,
Si cel ce da cinste mamei sale sea-
mana cu cel ce aduna comori.
Cel ce cinsteste pe tata bucura-
se-va de copiii säi i in ceasul rugaciunii
sale el va fi ascultat.
Cel ce mareste pe tata va trai zile
multe si cel ce Ltscultä, de Domnul va
odihni mima mamei sale.
Cel ce se teme de Domnul cinsteste
pe tatil sau i slujeste ea unor stapini
pe coi ce 1-au nascut.
Cu fapta i cu euvantul cinsteste
pe tatil tau, ca bineouvantarea lui si
viná asupra ta.
Caci binecuvanta.rea tatitlui inta-
reste casele fiilor, iar blestemul mamei
le &trama pina in temelie.
Nu cauta marire intru necinstea
tatitlui tau, cid necinstea tatälui nu-ti
aduce märire.
Matirea omului vine din cinstea
tatilui sau si o mama farsa cinste este
ocarä pentru copii.
Fiule, sprijineste pe tatal tau la
batrânete i nu-1 mihni in viata lui.
Chiar daca mintea lui se va im-
putina, f ingaduitor i nu-1 dispretui,
cand esti in toata puterea ta.
Pentru ca purtarea milostiva ara-
tata tatalui nu va fi uitatti si, in pofida
picatelor, casei tale fi va merge bine.
In ziva de restriste Domnul
va aduce aminte de tine i, ca ghiata
cand este o zi caldá, asa se vor topi pa-.
catele tale.
Aidoma ca hulitorul de Dumnezeu
este cel ce nipusteste pe tata i bles-
temat de Domnul este cel ce face zile
role mamei sale.
Fiule, cu blandete sivirseste lu-
crurile tale si vei fi iubit de omul primit
de Dumnezeu.
 IISUS, FIUL LUI SIRAH, 4
Cu al esti mai mare, Cu atit
smereste mai inult i vei afla bar ina,-
intea Domnului.
Ci multi oameni mari i sliviti
sunt, dar tainele se descopár celor sme-
riti; cäci puterea Domnului este mara
si se preamáreste de citre cei smeriti.
Ceea ce covirseste mintea ta, nu
ciuta, si ceea ce este mai presus de pu-
tenle tale, nu iscodi.
Cele ce s'au poruncit Ve, la acelea
si te gandesti, cici de cele ascunse
n'ai nici o nevoie.
Nu te apuca si iscodesti cele ce
trec dincolo de indeletnicirile tale, cici
V s'au aritat mai multe decit poate
si priceapi o minte °menease& ;
De vreme ce singura lor inchi-
puire pe multi i-a inselat i relele so-
cotinte au strimbat cugetele lor.
Inima indiriltnic5, va pati r5,u mai
pe urmá, çi cel ce iubeste primejdia in
primejdie va pieri.
mima impietritä se va impovira
Cu dureri i cel paciitos va grimädi pa-
cate peste pdcate.
Nenorocirile nu lecuesc pe cel
trufas, clici vliistarul riutitii s'a inri-
dicinat in mima lui.
Inima celui intelept ziboveste asu-
pra pildelor celor intelepti i dorinta
omului cuminte este si &eme& o ureche
ascultatoare.
Focul palphitor il stinge apa, iar
milostenia ispaseste picatele.
Cel ce intoarce binefacerea pri-
mita se gindeste la cele ce vor fi pe
urmil V la vreme de cidere el va afla
sprijin.
4.
Milostenia. CtIt de mult tolose,ste intelep-
ciunea.
1. Fiule, si nu lipsesti pe cel sirac
de mijloacele de trai i ochii celor ne-
voiasi sá nu-i faci sá astepte.
2. Sufletul celui flimánd sä nu-1 in-
tristezi i s'a nu amiriisti pe omul sirac
In siíricia lui.
3. mima necijiti, nu o tulbura V nu
intarzia sii, dai celui lipsit.
979
www.dacoromanica.ro
Rugiciunea celui necijit nu o le-
pida si nu-ti intoarce fata ta de la
cel särac.
Nu-ti intoarce ochii de la cel ce
este in nevoie V nu da prilej omului
si te blesteme.
05, rugiciunea celui ce te blestemi
pe tine, intru amiriiciunea sufletului siu,
o va auzi cel ce 1-a ficut pe el.
Fi-te iubit adunitrii i inaintea celui
mai mare smereste capul tau.
Pleacä sixacului urechea ta i cu
blindete riispunde la inchiniiciunea lui.
Scoate pe cel nipastuit din mina
celui ce-1 n5,pistueste V nu fi slab de
inger cánd hotirdsti dreptatea.
Fil celor orfani ca un tati, i ca
un birbat pentru mama lor, i vei fi
ca un fiu al Celui Proa Inalt V te va
iubi pe tine mai mult decit mama ta.
Intelepciunea inalti pe fiii Vd V
poartii de griji celor care o cauta.
Cel ce o iubeste iubeste viata,
cei ce se scoalá, pentru ea dis-de-dimi-
neatii se vor umplea de veselie.
Cel ce o stapaneste va mosteni
rire i oriunde va merge il va binecu-
vinta Domnul.
Coi te o slujesc pe ea fac slujba
Celui Sfant, si pe cei ce o iubesc, Dom-
nul Ii iubeste.
Cine ascultil de ea va judeca nea-
ruurile i cel ce se apropie de ea va
sälälui fari grijä.
Cine are nadejde in ea are parte de
ea V vor avea parte de ea V urmasii lui,
Fiindci la inceput umbli, cu el
ou fa ta ascunsii V aduce asupra lui
spaimi i strimtorare si-1 chinueste cu
invitatura sa, pina ce va prinde in-
credere in el si-1 va ispiti intru indrep-
tirile sale;
Apoi din nou vine la el pe cale
dreapti umple de bucurie si-i
pe fati cele ascunse ale sale,
lar daci, va riitici, ea il va pirisi
si-1 va lása in mâinile pripidului.
Ia aminte la ce-ti aduce vremea
fereste-te de riiu, i pentru credinta
sufletului täu si nu te rusinezi,
Ciici este rusinare care aduce
piad si este rusinare care aduce mi-
rire i har.
82'
 IISUS, FIUL LUI SIRAH, 5, 6
Sit nu te uiti la fats, nimanui,
and e vorba de paguba sufletului tau,
si sa, nu-ti fie rusine, cand iti sta in
fa ta primejdia cäderii tale.
Nu opri cuvantul cand poi sa,
mantuesti pe fratele tau si nu ascunde
intelepciunea ta spre slay& desarta,
Fiindca intelepciunea se cunoaste
din cuvant i invatatura din ceea ce
rosteste gura.
Nu grad impotriva adevarului, ci
te rusineaza, pentru neinvatatura ta.
Nu-ti fie rusine a marturisi pa-
catele i nu te sili impotriva curgerii
Nu te supune omului nerod si nu
maguli fata celui puternic.
Luptii-te pin& la moarte pentru
adeviir i Domnul Dumnezeui se va lupta
pentru tine.
Nu fi viteaz cand vorbesti
molau i lenes and te apuci de lucru.
Nu fi ca un leu in casa ta i pre-
puelnic cu casnicii
Sa nu fie mina ta Indus& la luat
stransit la dat.
5.
Primejdiile bogdiei. Pcizeste-fi euvdntul.
Nu te bizui in avutiile tale si sa
nu zici: i Am destule! »
Nu te lua dupä pofta ta i dupa,
otarirea ta, ca sit umbli in relele dorinte
ale inimi.i tale.
Si sâ nu zici: e Cine-mi va porunci
mie ?», caci Domnul negresit te va pedepsi.
Sa nu zici: Am paatuit. i ce
mi s'a intamplat? caci Domnul este
indelung rabdator.
In privinta ispasirii sa, nu fli Meg
fria, wind/A sä adaogi pi:teat peste pacat.
Sä nu zici: Mila lui este mare,
va curäti multimea pacatelor mele », ci la
el se afla mila, dar si mania, si mania lui
stä gata deasupra pftcatosilor.
Nu intarzia a te intoarce la Domnul
si nu amana din zi in zi, aci far& de
veste va izbucni mania Domnului EA in
ziva räsplätirii vei fi dat pieirii.
Nu nadajdui In bogatiile adunate
cu nedreptate, oä nimio nu-ti vor folosi
In ziva maniei.
980
www.dacoromanica.ro
Nu vantura la once vant si nu
umbla pe once cale, caci asa face pit-
catosul cel cu doll& limbi.
Fii statornic in cugetul tau si unul
sa fie cuvantul tau.
Fii grabnic la auzite, dar fii za-
bavnic and iti rostesti raspunsul.
Daca te pricepi, ritspunde aproapelui
tau, iar de nu, pune-ti mitna, la gura.
Márirea i necinstea sunt in ou-
vânt i limba omului 11 face sä caza.
Sa nu-ti iasa nume de barfitor
si di nu viclenesti cu limba ta, caci
precum pe fur il asteapta rusinea, tot
asa o grea °card' pe cel ce are dui& limbi.
Nu pitatui nici in lucruri mari,
nici in lucruri mici si din prieten nu
te fa vrajmas, caci omul räu are
parte de nume prost, de rusine si de
cicala i asa este paciitosul care vorbeste
cand asa, and asa.
6.
Despre prietenie. infetepciunea, mai Lund
ea toate.
Nu te rasa purtat in voia patimiloi
tale, ca sa nu fii tarit de ele cu puterea
taurului,
Altfel vei prapacli frunzele tale si
roadele tale le vei nimici i vei ajunge
ca un lemn uscat.
Sufletul cel ram duce la pieire pe
cel ce II are i da prilej de batjocura
vraj masilor.
Graiul dulce inmulteste pe prieteni
si limba cea bine graitoare sporeste bu-
nele inchinaciuni.
Multi sa fie cei ce traiesc in pace
cu tine, dar sfetnicii tái sa fie dinteo
mie unul.
Dacrt-ti faci un prieten, fa-1 pu-
nându-1 la incercare si nu te increde
degraba in el,
Caci este cate unul prieten pan&
la o vreme, dar nu Him5,ne astfel
ziva necazului tau.
Si este prieten care se Intoarce in
dusman i cearta dintre voi va da-o
pe fata spre ocara ta.
Si mai este prieten, tovaras de
masé, si care nu va ramanea 'Aug& tine
In ziva and vei fi nenorocit.
 IISUS, FIUL LUI SIRAH, 7
Si cati vreme iji va merge bine,
el va fi fratele tau sufletesc si va vorbi
Cu multa libertate cu cei din casa ta;
Baca insit vei ajunge la fund, el
va fi protivnicul tau i de la fata ta se
va ascunde.
Departeaza-te de dusmanii tai
cu pa& fatä, de prietenii tai.
Un prieten credincios este acope-
remânt tare, si cel ce 1-a gasit a gasit
o comoaa.
Nimio nu pretueste mai mult ca
un prieten credincios; nici un cantar nu
poate sä-1 cantareasca.
Un prieten credincios este leacul
vietii fA cei ce se tem de Domnul vor
avea parte de el.
Cel ce se teme de Domnul va tine
prietesugul situ, caci dup.& inima lui
ales pe prieteni.
Fiule, din tineretile tale alege-ti
invatatura i vei avea parte de intelep-
ciune pang, la caruntete.
La fel cu cel ce ara i samani,
apropie-te de ea i asteapta roadele ei
cele bune, 06:6 putin te vei osteni cu
munca ei i din roadele ei vei manca
degraba.
Cat de grea este ea celor neinva-
tati i cel nepriceput nu stärueste in-
tru ea.
Ea este pentru el ca o piatrit
grea de incercare, de aceea nu va za-
bovi ca s'o lepede.
Caci intelepciunea este asa cum
o arata numele si nu se da, pe fa ta la
multi.
Ascultä, fiule, i primeste invata-
tura mea i nu lepada sfatul meu,
Si vara picioarele tale in obezile
ei i gatul tau in lantul ei,
Incovoaie umrtrul tau si o poara
In care& si sit nu-ti fie greu de legit-
turile ei.
Apropie-te de ea din tot sufletul
tau i pazeste caile ei din toot& pu-
terea ta.
Tine-te de urmele ei i caut-o
ti se va aata, i cand vei fi stapan pe
ea, n'o litsa,
Caci mai pe urma vei afla In ea
odihnit i se va preface pentru tine In
bucurie;
www.dacoromanica.ro
Asa bleat obezile ei vor ajunge
pentru tine acoperemânt puternic i Ian-
turile ei vesmant de slava.
Podoaba de aur poartá pe capul
situ j cordelele ei aunt din fire de por-
fia.
Ca intr'un vesmânt slavit te vei
imbaca inteinsa i cununa de bucurie
10 vei pune imprejurul tamplelor.
Fiule, dad, te trage inima, vei do-
bandi invätatura, i dad, sufletul tau e
sarguincios iscusit, vei ajunge.
Daca iti va fi drag ea asculti, vei
invata, si de vei pleca urechea ta, in-
telept vei fi.
Stai In tovaasia celor batrani
aciuiaza-te lângá ce! intelept.
Ascultä bucuros once cuvant care
preamitreste pe Dumnezeu i parabolele
priceputilor sa nu-0 scape.
Dad, vezi un om cu multa pri-
cepere, cerceteaza-I dis-de-dimineata, asa
incat piciorul tau sä, roada pragmile
usilor lui.
Cugeta la poruncile Domnului
fie-ti gandul pururea la hoaririle lui.
El va intari mima ta i intelep-
ciunea pe care o poftesti iti va fi daruita.
7.
S faturi f,atreburi1,ei intniprejurdrae
Nu face rele i nici un au nu te
va prinde.
Departeaza de la tine ce este ne-
drept i nedreptatea se va abate de la
tine.
Fiule, nu sämina In brazdele ne-
drepatii, ca BA, nu seceri de pe ele cu
sapte parti mai mult.
Nu cere de la Domnul sa-ti dea
stapitnire, nici de la imparat sa-ti dea
scaun slavit.
Nu te face pe tine drept inaintea
Donmului si nu te aata ca esti lute-
lept inaintea impäzatului.
Nu te stradui sa fii judecator, ca
nu cumva sEt te dovedesti fara putero
sä, gonesti nedreptatile i ca nu cumva
sä, te sfiesti de fata celui puternio
sä dai de smintealä dreptatea ta.
Nu te pune In pricina cu obqtia
cetatii i nu te amesteca 1n glouta.
 IISUS, FIUL LUI SIRAH, 8
Nu giindi oà poi nepedepsit ea,
te legi de douä, ori cu pácatul, fiindcit
si de intilia datit nu vei ritmänea
nepedepsit.
Sà nu zici: Domnul va eituta la
multimea darurilor mele i cand le voi
aduce Dumnezeului Prea Inalt, el le va
primi
Nu fi slab in credinta, cänd te
rogi i nu trece cu vederea sä, faci mi-
lostenii.
Nu rlde de omul cu suflet
amätrit, citci Dumnezeu este eel ce eme-
rete i cel ce inaltä.
Nu fituri minciuni impotriva fra-
telui titu si nu le fituri nici impotriva
prietenului tau.
Nu-ti îngàdui nici o minciunii,
deprinderea cu minciuna nu este bun5,.
Nu fi limbut in tovärätsia celor
bittrtini si nu poftori cuvintul in ruga.-
ciunea ta.
Sit nu uritsti muncile cele din
greu i lucrarea päimantului cos, orän-
duitä, de Cel Prea Inalt.
Nu te pune in rand in grimada
piicittosilor; aduli aminte cá mania nu
va zätbovi.
Smereste foarte sufletul tä,u, ca.ci
focul i viermii sunt pedepasa celui ne-
credincios.
Sä, nu dai in schimb pe prieten
Cu nici o comoarit, nici pe fratele eel
bun pentru aurul Ofirului.
Nu te intoarce de la sotia lute-
leapti i bunä, ciici harul ei este mai
de pret deeät aurul.
Nu schingiui pe robul care lu-
creazit cu tragere de inimit, nici pe sim-
briasul care te slujeste cu credintä.
Pe sluga inteleaptit s'o iubeascii,
sufletul tä.0 i sit n'o lasi pururea in
robie.
Dacii ai vite de emit, poartii-le
de grijä, i dacá iti sunt de folos, sä.
man& la tine.
Dacä ai feciori, dä-le bunit ere-
stere si din pruncie incovoaie grumajii lor.
Dacit ai fete, ai grijät de trupul
lor i nu te arita eätre ele cu fata veselä.
Maxitit pe fata ta i ai settpat
de o mare griji, ins& dit-o dupit un
bärbat priceput.
www.dacoromanica.ro
982
Dacä ai dat de o sotie dup5, mima
ta, nu o alunga, dar cu una care-ti este
uritä, nu-ti lega capul.
Cinsteste pe tat-II täu din toatit
Mima ta EA nu uita de durerile mamei
tale.
Aduli aminte ca, prin ei te-ai
niscut pe lume i cum ai putea sa, le
dai inapoi ceea ce ei ti-au dat
Teme-te de Domnul din toatä
Mima ta i cinsteste foarte pe preotii
Din toatit puterea ta iubeste pe
fiícittorul täu i pe slujitorii säi sit nu-i
päräisesti.
Terne-te de Domnul i da,
preotului partea lui precum ti
s'a poruncit: pima, EA parte din jertfet
pentru pitcat i oldul legiinat i pEi-
noitsele prea sfinte i p5,rga preoteasei.
lar celui särac intinde-i mitna ta,
ca sa, fie desitvärsitii binecuviintarea ta.
Da din toata, mima celor ce sunt
In viata, i fati de cei morti nu opri
darul aducerii aminte.
Nu te intoarce de la cei ce pläng
plängi si tu cu cei greu intristati.
Nu te lenevi sä cercetezi pe coi
bolnavi, fiindcit pentru unele ea acestea
fi-vei iubit de Dumnezeu
In toate faptele tale adu-ti aminte
de sflirsitul titu si in veac nu vei pa,cittui.
Cum a treliesti in mijlocul oamenilor.
Nu te prici cu eel puternic, ca nu
cumva sii, cazi in mitinile lui.
Nu te prici cu omul bogat, ca nu
cumva sä punä, in cumpänit impotriva
ta aurul luí; fiindca, pe multi i-a pierdut
aurul chiar inimile impazatilor le-a
EfiL
plecat.
Nu te sfädi cu omul limbut si nu
grámádi lerane peste focul lui.
Nu sta de glume cu omul räu cres-
cut, ca sit nu ajungä, de ocarä stra,mosii VAL
Nu infrunta pe omul care se lea-
pädá de pa,cat, ci aduli aminte ea, sun-
tem toti vrednici de pedeapsä.
Sä nu necinstesti pe om la bitrit-
netele lui, ca, i dintre noi imbittritnese.
Nu te bucura de moartea nimanui,
adu-ti aminte cI. toti murim.
 IISUS, FIUL LUI SIRAH, 9
Nu trece cu vederea cuvintele in-
teleptilor, ci indeletnice§te-te cu pildele
lor. Citei de la ei vei lua invittátura
cum ea, sluje§ti pe cei mai mari.
Nu dispretui cele ce au spus bg-
tranii, pentru ea i ei au invittat de la
parintii lor. Cáci de la ei vei invata
intelepeiunea, ca sá dai riispunsul cu-
venit in ceasul de nevoie.
Nu atata cgrbunii piteitosului, ca
sit nu iei §i tu foe de la vgpaia focului lui.
Nu te pune in proptit cu mojicul
care te ocarg§te, ca sa nu stea pan-
deaseg, toate vorbele.
Nu da cu imprumut celui ce este
mai putemic dealt tine, iar dad, i-ai
imprumutat ceva, socote§te imprumutul
ca pierdut.
Nu chez5,§ui peste putere-a ta, iar
dam& ti-ai dat chezg§ia, fil cu grijit
va trebui sit plate§ti.
Nu fi in pricing cu judeciitorul,
did judecata va ie§i tinand seam& de
el.
Si nu porne§ti la drum cu un om
nechibzuit, ca sit nu-ti cadii povarg, cad
el va face toate dupä cum Ii tuna, prin
cap 0 vei pieri impreung cu nebunia
lui.
Nu intra in galeeavg cu omul
abra § sä nu mergi cu el prin de§erte
locuri, cgci a varsa sang) este pentru
el nimica toatä, 0 te va ucide acolo
unde nu va fi nimeni ca sit-ti vie in-
teajutor.
Nu sta la stet cu cel nebun, crtei
nu poate ting gura.
Fat& cu un om strain sit nu faci
nimio care trebue sg, fainting% ascuns,
di nu fotii ce se va intampla.
Nu-ti da pe fatit Mima ta ori§icui,
ea sg, nu ai proastit multumitä.
9.
Pravila cea band and e vorba de lemei.
Nu fi gelos de sotia care este la
sanul tg,u, ca sg, n'o inveti, impotriva
ta, o invg,tiiturg, rea.
Sg, nu dai femeii tot sufletul tgu,
ca sg, nu infrunte puterea ta.
Nu te intalni cu femeia destranatit,
ea sit nu cazi in laturile ei.
983
www.dacoromanica.ro
S'a nu fii adesea cu femeia cantit-
reatä, ca nu cumva si te prinzi cu me-
§te§ugurile ei.
Nu te uita la fecioarg, ca nu cumva
sg, te sminte§ti intru frumusetea ei.
Se: nu dai desfranatelor sufletul
tau, ca sà, nu-ti pierzi mo§tenirea ta.
Nu casca gura pe ulitele cetittii
0 nu hoinitri prin locurile ei pustii.
Intoarce-ti ochiul tau de la femeia
frumoasá 0 nu te uita, la frumusetea
stating. Cu frumusetea femeii multi s'au
in§elat 0 din aceasta patima se aprinde
ca un foc.
Nu te a§eza niciodatit litng5, o fe-
meie mgritatá §i nu te apuca cu ea sg,
te intreci la bitute, ca nu cumva Mima
ta sg, incline cittre ea §i intru patima
ta si nu fil tarn la pieire.
Nu pgriisi pe prietenul cel vechi,
cáci cel nou nu este asemenea lui. Ca
vinul cel nou este prietenul cel nou;
de se va invechi, Il vei bea cu ve-
Belie.
Nu ravni mgrirea plicatosului, cgoi
nu §tii care va fi sfg,r§itul lui.
Nu impartg,0 pacerile nelegiuitilor,
adu-ti aminte eit nu vor ramanea ne-
pedepsiti pang, la moarte.
Stg,i departe de omul care are
putinta sit te ucidit, ca sg, nu tritie§ti
In fric5, de moarte, iar &tea te apropii
de el pize§te-te de once gre§alg ca
n'aib5, cuvant ridice viata.
socotealg cé. umbli in mijlocul laturilor
ca pg,§e§ti pe mucha zidurilor ce-
Cearci, dupg, putere, pe cei din
preajma ta i cu cei intelepti te sta-
tue*.
Stai de vorba, cu coi intelepti
tot euvantul tau sg, fie despre legea
Celui Prea Inalt.
Oamenii cei drepti sg, fie tovargqii
titi de mesa i intru frica Doranului
fie slava ta.
Mána me§terilor face de laudg lu-
crul cel me§te§ugit, precum carmuitorul
poporului se adevere§te intelept din vor-
birea sa.
De spaimg este in cetatea sa cel
cu gura mare, iar cel ce este fir& tram
In vorba lui se face urit de told.
 M'ETS, FIUL LUI SIRAFI, 10
10.
Lauda staptinirii infelepte. Des pre ferirea
de semetie. Set' nu se necinsteasch sefracul
cel drept. nici sá se skiveascci bogatul cel
Stapanitorul intelept indrumeaza
bine pe poporul sau i conducerea omului
priceput este cu t'una randuiala.
Dupa cum este judecatorul popo-
rului, asa sunt i dregatorii lui. si cum
esto mai marele cetatii, asa sunt i cei
ce locuesc inteinsa.
Imparatul rara randuiala prapiideste
pe poporul sau, dar cetatea sporeste prin
intelepciunea principilor ei.
Stapanirea pamantului este in mana
Domnului si el ridicä, la timpul po-
trivit, pe acela care-i este de folos.
Izbanda, in viata unui om, este
in mana Domnului i Domnul este cel
ce pune marirea sa pe fruntea stapa'ni-
torului.
Pentru nici o nedreptate 8ä nu te
manii pe aproapele tau si nimio sa nu
faci cu patimä i cu nechibzuinta.
Urita este inaintea Domnului
inaintea oamenilor trufia i atat fatá de
Dumnezeu cat i fatä de camera ea
este pacatul nedreptatii.
Imparatia trece de la un popor
la alt popor, din pricina nedreptatii, a
semetiei i a lacomiei de avutii.
Pentru ce se trufeste cel ce este
numai pulbere tsi cenusä, cand, in viata
fiind, el le leapada mereu dirdäuntrul
sau ?
0 boala usoaril: doftorul o ia in
gluma i totusi impäratul de astäzi va
muri maine.
lar dac5, omul moare, mostenirea
lui sunt: serpi i jivine i viermi.
Inceputul trufiei omului este a
pirási pe Dumnezeu i a-mi intoarce
mima de la cel ce 1-a f5.cut.
Inceputul pacatului este trufia
cel ce starueste intru ea este ca si cand
i-ar plena uriciune. Pentru aceea Dom-
nul trimite certari minunate i dä,ramä
de istov pe vinovati.
Jilturile celor mari le-a surpat
Domnul si a pus in locul lor pe cei
blajini,
984
www.dacoromanica.ro
115,dacinile neamurilor trufase le-a
smuls Domnul i a rasadit in locul lor
pe cei smeriti.
Domnul a rasturnat tarile nea-
murilor i le-a nimicit pana, in p5,mant,
la temelii;
Le-a maturat si a ucis pe locui-
toril lor i a starpit de pe pamant po-
menirea lor.
Trufia nu este harazit5, oamenilor,
nici urgia mâniei color ce se naso din
femei.
Care este neamul vrednic de cinste ?
Neamul omenesc. Care este neamul vred-
nic de cinste ? Neamul care se teme de
Dumnezeu. Care este neamul Lira de
ciaste? Tot neamul omenesc. Care este
neamul fara, de cinste ? Neamul celor
ce calca poruncile Donanului.
In mijlocul fratilor, stapanitorul
lor st5, in cinste, iar inaintea Domnului,
coi ce se tem de Domnul.
Lauda celui bogat si a celui ein-
stit, ea si a celui s'arao, este frica Dom-
nului.
Nu este drept sä batjocoresti pe
saracul cel intelept si nu se cuvine 85,
dai cinste celui pacatos.
Cei mari, dregatorii, principii, sunt
preamariti, dar nici unul dintre ei nu
este mai mare decat cel ce se teme de
Domnul.
Pe robul intelept il vor sluji oa-
menii liberi i barbatul cuminte nu va
carti cand este dojenit.
Nu face pe filozoful cand nu mun-
cesti nimio si nu te lauda cand esti la
stramtoare.
Mai de lauda este cel ce lucreazi
are prisos intru toate, deciit cel ce se
läudandu-se, iar paine nu are.
Fiule, cinsteste sufletul tau cu
smerenia ta Efi da-i cinstea care i se
cuvine.
Caci pe omul care pacatueste im-
potriva sufletului 85.u, cine il va socoti
drept i cine va cinsti pe cel ce-si face
de ocarit viata, sa?
Este cate un särac pe care lumea
il cinsteste pentru invatatura lui pe cand
bogatul este cinstit pentru bogiltia lui.
Cel ce este de cinste in saracie,
cu cat mai mult ar fi de ciaste daca'
 IISUS, FIUL LUI SIRAH, 11
ar ajunge bogat? Iar cel care e dispre-
tuit, bogat fiind, cu cat ar fi mai mult,
(lac& ar ajunge sitrac ?
11.
Ca lumina soarelui, infelepciunea toate le
lcimurefte fi bine le statornice§te.
Intelepciunea celui smerit
capul lui vi-1 pune sa, aadit infra cei
marl.
Sa nu lauzi pe om pentru frumu-
setea lui i sa nu te scarbeati de om
pentru chipul lui.
Micâ este albina intre zburatoare,
dar rodul muncii ei este fruntea a tot
ce este dulce.
SO, nu te lauzi cu hainele cu
care eati imbracat al in ziva märirii sir;
nu te trufeati, fiindca lucrurile Domnului
sunt minunate i lucraren sa fat& de
oameni este ascunsa.
Multi tirani s'au piabuait la pa-
mint, iar ce] la care nu se gándea, ni-
meni a purtat diadema.
Multi oameni puternici au ajuns
la mare °car& i oameni slitviti au fost
dati in mainile altora.
Nu hull pan& ce n'ai cercetat cu
deamaruntul; mai intai vezi i cearca
t}i pe urrra dojeneate.
Nu da nici un raspuns pana ce n'ai
ascultat a'r nu-i tàia nimnui iruI cu-
vintelor.
Nu te certa pentru lucrul care nu-ti
este de folos al la judecata celor paca-
toai nu sta cu ei alaturi.
Mule, nu te amesteca in prea
multe treburi, caci, daca te rtpuci de prea
multe nu vei riimanea far& vinit i ciao&
alergi dupa ele, nu le vei prinde iar °and
vei vrea sá fugi de ele, nu vei scapa.
Este cate un om care se osteneste
munceate greu a'r se sargueste, dar cu
atat mai mult el e gol de once
spor.
Este citte un slabanog Ma, de
ajutor, lipsit de put,ere i impovarat de
&trade, ins& ochii Domnului au cautat
la el cu bine ai l-au ridicat din sme-
renia lui,
i au inaltat capul lui, i multi
s'au mirat de el.
www.dacoromanica.ro
Cele bune si cele rele, viata
moartea, saracia i avutia sunt de la
Dornnul.
Darul Domnului ramane la cei
binecredincioai E;1i bunavointa lui &it pu-
rurea fericire.
Este cate un om care se imbo-
gateate tot iconomisind i chirnogindu-se,
dar iatá care este parten rasplatii lui:
Clind e gata ea zica: Aflat-am
odihda i acum voi mânca din bunatil-
tile mele », tocmai atunci el nu atie cata
vreme va mai trece al va rasa toate
acestea altora si va muri.
Ramai intru chemarea ta i petrece
intru ea ai imbatrineste la lucrul tau.
Nu te mira de faptele celui pi-
catos, pune-ti nildejdea in Domnul
stitrueate intru osteneala ta, caci lesne
este inaintea Domnului ca intr'o clip& FA
Thai, de veste sa imbogateasca pe cel
sarac.
Binecuvântarea Domnului este
plata celui cucernic i Domnul, in ceasul
grabnic, dä floare binecuvantarii sale.
SA nu zici: « Ce-mi mai lipseate
mie si de ce bunatati mai am eu nevoie
de acum inainte?*
Sit nu zici: « Am de toate indeajuns,
al ce nenorocire ponte sit dea peste mine ? *
In ziva ferichii nenorocirea este
uitata, iar o zi de nenorocire face ui-
tat& toata fericirea,
Caci uaor este inaintea Domnului
sa dea omului in ziva cea din urmft,
dupa faptele sale.
Vremea de restriate aduce uitarea
desfittarilor 0, la sfaraitul vietli, se dez-
valuesc faptele omului.
Sit nu zici despre nimeni, mai
inainte de moart,ea lui, di este fericit,
cad deabia in cea,sul lui cel din urma
cunoaatem soarta omului.
Sa nu aduci pe oriaicine in casa
ta, fiindca, multe sunt meateaugirile celui
viclean.
Ca o potarniche inchisa, in coa-
nita, ca sa momeascit alte potarnichi,
asa este mima trufaaului, i ca o iscoada
cerceteaza locurile slabe,
i preface cu viclenie riul in bine
asupra celor mai frumoase virtuti
arunca, .cu noroi.
 IISUS, FIUL LUI SIRAH, 12, 13
Precum dinteo sctinteie de foc se
inteteste jarul. tot atja i omul nelegiuit
pândeéte sa verse sange.
Fereéte-te de cel viclean, caci el
iscodeéte cele rele, ea nu cumva sa te
minjeascii i sa nu te mai poti sterge
niciodatä.
Dad: salitélueéti la tine pe cel
strain, el va turbura calea vietii tale
s't te va indepärta de casnicii
12.
Fit bine celor cucernici. Paza fag de cei
ce ne du§nuïnesc.
1. Daci faci binele, sa étii cui 11 faci,
ca sa tragi nadejde de pe urma bunatatii
tale.
2. Fa bine celui cucernie i vei gasi
rasplátire, dacá nu de la el, de la Cel
Prem. Inalt.
3. Nu face fapta buna acela care mi-
lueéte pe nelegiuit i darnicia lui n'are
nici un har.
4. Da celui cucernic, Irma nu ajuta
pe pacatos.
5. Fb: bine celui umilit, dar nu fi
darnic cu cel nelegiuit. Popreéte-i mij-
loacele de trai EA nu i le da. ea sa nu
ajunga cu ele mai puternic cleat tine,
caci, in once bine Ii vei fa,ce, vei gási
pentru tine fautäti indoite,
6. Fiindca, insusi Cel Prea Inalt uritéte
pe cei pactitosi i dá rasplata cuvenita
celor necredinciosi.
7. Da celui bun, dar nu ajuta pe cel
pacatos.
8. Prietenul nu poi sa-1 cunosti atunci
cand eéti fericit, iar duémanul nu fa-
mine ascuns atunci ca,nd eati nenorocit.
9. Gaud ii merge bine omului, vrajmasii
sunt in intristare, iar ciind Ii merge rim,
chiar i prietenul se fereéte de el.
10. Nu te increde in dusmanul tau
niciodata, caci. precum cocleste arama.
tot asa i rautatea lui.
11. Chiar cand se aratii smerit i umbra
incovoindu-se, fii cu ochii atintiti asupra
lui i pazeéte-te de el. Fä fata de el
ca unul care sterge mereu oglinda
vei cunoaste cá n'a lepadat toata, rugina.
12. Nu-I pune sá ste,a Mgá tine, ea
ea nu te dea laoparte i ea se aseze in
086
www.dacoromanica.ro
locul tau. Nu-i face loe sa stea la dreapta
ta, ca nu cumva sá incerce sá ja locul
tau, rip inat la urma tu, dandu-ti seama
de dreptatea sfaturilor mele, sa, nu-ti
aduci aminte cu suparare de cuvintele
mele.
Cui Ii este milli de descantatorul
pe care I-a muscat sarpele si de toti cei
ce umblä sá imblanzeasca fiarele ?
Tot asa este cu cel ce leaga to-
varasie cu omul pacatos si care se face
partas cu pkatele lui.
Cali vreme tie-ti rrterge bine, nu
se va da pe fatii; dacá ins& te potic-
nesti, va arunca fraul la o parte.
Dusmanul are pe buze miere, Irma
In mima lui ii face planul cum sa. te
riistoarne in prapastie. Din ochi el yarsá
lacrami, daca-i vine bine, el nu va
putea sa. se sature cu tot sangele tau.
Daca dá vre o nenorocire peste
tine, il vei gasi pe el aci langa tine,
sub euvant ca. Bate eä te ajute, iti va
da branci ea cazi;
Si va clatina din cap, si-si va freca
rnainile i, vorbind multe si de toate,
se va schimba la fat&
13.
Fii Cu mare luare ami nte cad te intane,sti
cu cei tari i mari.
Cel ce se atinge de smoala se man-
jeste éi cine se intovaraseste cu cel
trufas ajunge sá4 semene.
Nu richea in spinare o povara, mai
mare decal poi sa. duci, i cu cel mai
puternic decat tine si cu cel mai bogat
nu intra in cardaqie. Cum se va Into-
várái de plimant cu ciildarea,?
darea, va izbi oala i oala se va sparge.
Bogatul face o strambätate FA tot
el este manios. Cel sarao a inghitit ne-
dreptatea 41.1 el se nag& de ierfaciune.
Catii, vreme Ii vei fi de folos, se
va sluji de tine, dar de vei ajunge in
nevoie. te va napusti.
Dacii ai vre-o avere, se va vari
In viaja ta 0 te va saraei, far& ca
pese de tine.
Daca are nevoie de tine, te va
amagi eu fel de fel de vorbe si-ti va
surade vefonie EA te va incarea de nidejde,
 IISUS, FIUL LUI SIRAH, 14
ni va vorbi frumos Eji te va intreba:
Iti trebue ceva?
Si te va amen i cu ospetele lui,
pan5, ce-ti va goli punga de doug-trei
ori i mai pe urm5, va rade de tine.
Dup5, aceea, cand te va vedea, te va
da laoparte ei va da din cap in fata
Ja aminte 85, nu fil pacalit i ea
nu dai de rusine, cand ti-e lumen mai
draga.
Cand te chiama cel puternic, fa-te
ca ei cum te-ai Len i cu atta mai mult
te va cherna.
Nu te vari in el, ca sa nu
dat afarii nici nu sta prea departe, ca
s'a nu fii dat
Nu vorbi cu el cum ai vorbi cu
unul de teapa ta o nu te increde in
multimea cuvintelor lui, caci, prin bel-
eugul lui de vorbe, el te va ispiti
glumind i surázand iti va scotoci su-
fletul.
Tiranul arunea vorbe de mara
nu eruta pe nimeni i teso zavistii im-
potriva multora.
P5,zeete-te i ja seama cu
nicie, fiindca umbli pe marginen pritpastiei.
Once fiinà iubeete pe semenul
ei ei tot omul pe cel ce-i stá aproape.
Toati faptura se insoteete cu cel
de soiul ei i omul se va insoti ou cine
fi seamäná.
Cum poate sà se intov5,raseasca
lupul cu mielul? Si tot aea este cel pa-
catos fatá, de cel cucernic.
Ce pace o sil aibit Mena cu &Lucio ?
Si ce pace o s'a aiba bogataeul cu cel
sine?
Asinii sâlbatici, in pustie, sunt
vinatul leilor, aeijderea säracii sunt prada
celor bogati.
Dup5, cum smerenia este urit5,
pentru cel trufas, tot aea urit este cel
calic in ochii celui cu avere.
C5,nd se chaina' bogatul. sar prie-
tenii ei-1 propte,sc; cand se clatin5,
gracul, toti il imbrancesc.
Cand vorbeete un bogatas. multime
sunt cei ce Il incuviinteaz5,; dei a vorbit
n5,zdr5,v5,nii, totusi Ii dau dreptate. Daca
ins5, vorbeete un grântoc, toti fi &ese
cusur. El a vorbit intelepteete, dar in-
telepciune,a lui n'are gutare.
987
www.dacoromanica.ro
Când vorbeete chiaburul, toti tac
din gura, iar cuvantarea lui este in5,1-
tata, cu laude, pana, la nori; dacà vor-
beete nevoiaeul, ceilalti se intreaba:
Cine-i asta? s; iar daca' se poticneete,
11 arung, la p5,mant.
Burá este avutia la cel ce esto
fi-1,ra de picat i rea este gracia In gura
celui fära cucernicie.
Conetiinte, omului schimba fata
lui, ori in bine, ori in fax.
Fata cea vesela este semn c5,
inima petrece iutru cele bune, dar cau-
tarea intelepciunii cera ostenitoare
taie de cap.
14.
Cum ad ne folosim de bunurile vremelnice.
Fericit este cel ce cauta infelepciune.
Fericit este barbatul care nu pii-
c5,tueete cu gura sa si nu este chinuit
de chinul pacatului.
Fericit este cel pe care nu-1 osan-
deete cugetul säusi care n'a c5,zut dintru
niidejdea sa.
Pentru omul cirpiinos averea nu
e bunä la nimia, i omul pizmataret ce
intelege din banii sal?
Cine strange avere, rabdand de
foame, strânge pentru altii i cu bunti-
tatile lui altii se vor desflita.
Gel ce este rau pentru el insusi,
cui va fi bun ? El nu se va bucura de
avutia sa.
Nimeni nu este mai rau decat cel
cel ce se chirnogeete pe sine insusi
aceasta este riispliitirea rautatii lui.
Chiar cand face vre-un bine, il face
din uitare, iar mai pe urma Sei da arama
pe f ata.
Rau este cel ce pizmueste cu ochii
intoarce fata f}.1 dispretueste pe cei
ce-1 roaga.
Ochiul zgarcitului nu se multumeete
cu partea pe care o are ei blestemata
de zgarcenie usuca sufletul.
Ochiul cel ritu i pizmittaret se
lipseete de paine o se caliceete chiar la
masa sa.
Fiule, fà4i bine tie insuti cât vei
putea i adu Domnului prinoase vred-
nice.
 IISUS, FIUL LUI SIRAH, 15
Adu-ti aminte cä moartea nu zit,-
boveste i ea zapisul naortii nu ti-a fost
destainuit.
Mai nainte de a muri, fit bine prie-
tenului i dupit, puterile tale intinde
mana i darueste-i.
Nu lass, nici o zi buna sâ piara
fara folos i partea ta din bucuria cuvi-
incioasa sit nu te treacit.
Nu vei rasa oare altuia roada
necazurilor tale i trudnica ta agonisita
nu va fi impartità prin sorti?
Da i ia i imbuneaza sufletul tau,
caci in Seol nu este de cautat nici o
desfatare.
Once fapturii se invecheste ca un
pesmant, cad aceasta este sentina cea
vin veac: cu moarte vei muri!
Precum frunzele ce creso pe co-
pacul plin de frunze, unele se scuturit,
altele nasc la loo, tot asa este cu nee,
murile carnii si ale sangelui: unul moare
altul se naste.
Orice lucre stricacios se sfarseste
cel ce l-a lucrat se duce cu lucrul
Fericit este barbatul care se sta.-
dueste dupit intelepciune si care 'isi face
socotelile cu patrundere,
Care indrepteaza cugetul situ spre
caile intelepciunii i care-si framanta
mintea cu tainele ei,
Merga'nd in urma ei ca o iscoada
ispitindu-i potecile.
El piindeste cu ochiul la ferestrele
ei i trage cu urechea la usile ei;
El se sitlaslueste in vecinittatea
casei ei si-si bate thrusii in peretii ei;
El isi intinde cortul langa ea si
poposeste la popasul fericirilor;
El îi aseaza pe fiü sai sub acope-.
remantul ei i se adäposteste sub ramu-
rile ei!
Si la umbra ei, ferit va fi de
arsiti j intru slava ei se va odihni.
15.
Cum 8c1 c4tigeim intelepciunea. Liberia-
tea omului.
1. Asa va face cel ce se teme de Domnul
si cel ce tine legea va ayea parte de into-
lepciune.
988
www.dacoromanica.ro
Si-1 va intampina ca o mama, i ca
o mireasa Il va prinii.
Hritni-l-va cu painea intelegerii
cu apa intelepciunii ii va potoli setea.
Rezems,se-va intru ea si nu se va
clinti, tine-se-va de ea ts'i nu va da de
rusine.
Si-1 va Malta pe cl mai mult decat
pe sotii lui va deschide gura in inij-
locul adunarii.
Desfatare i cununa de bucurie va
afla i nume nemuritor va fi partea lui
de mostenire.
Oamenii cei nebuni nu vor stapani
intelepciunea i cei nârävii pacatului nu
vor vedea-o.
Ea std departe de trufie i cei min-
cinosi nu-i vor pomeni numele.
Lauda Domnului nu sta., bine in
gura pacatosului, cd nu i s'a taimis lui
de la Domnul,
Pentru od intru intelepciune va fi
graitit lauda i ea va fi bine placuta
Domnului.
Sit nu zici: Pela Doinnul vine
pacatul care m'a indepartat de el », caci
ceea ce el urliste, nici nu sitvarseste.
Sit nu zici: « El m'a dus in rata-
cire », caci lui nu-i trebueste omul pa-
catos.
Once nelegiuire este uritit Dom-
nului si el nu ingadue sa se apropie de
cei ce se tem de el.
El dintru inceput a facut pe orn
si 1-a liisat in mana sfatului din el
insusi.
De vrei, pazeste poruncile; i ca
ea fii credincios std la buns, ta alegere.
Pus-a inaintea ta foc i spa;
incotro ii va fi voia, poti sä intinzi
mama ta.
Inaintea oamenilor stau viata
moartea si pe care omul va pofti-o aceea
i se va da.
Cad mare este intelepciunea Dom-
nului, vajnic este el intru putere
toate lucrurile el le vede!
i ochii lui stau atintiti spre
cei ce se tem de el si el cunoaste toate
faptele omului.
Si nimanui n'a poruncit ad tra-
iasca paganeste i nimitnui nu i-a inga-
duit BA pacatuiasca.
 IISUS, FIVL LUI SIRA, 16
16.
Dreapta melnie a Domnului impotriva
celor rdi. Omul e o nimica inaintea Dom,.
nului. Infelepciunea invederatei prin face-
rea lumii.
Nu pofti fii mu4i i netrebnici, nici
nu te bucura de fii fitrit credinIä.
De se vor innaulVi, nu te bucura
de ei, dach sunt far& fria, de Dumnezeu.
Nu te astepta, de la ei, la viaVA
lung& si nu te bizui pe numttrul lor, caci
mai bine este unul singur, care face
voia Domnului, decät o mie, si mai bine
este sä mori fiírä, de copii, cleat sä ai
copii pägäni.
Cad un singur om temator de Dum-
nezeu va umplea cetatea de locuitori,
pe cänd un neam intreg de nelegiuiti
va pustii-o.
Multe ca acestea a vlizut ochiul
meu i mai tari ded,t acestea a auzit
urechea mea.
Impotriva adunärii piciitosilor a
izbucnit focul i impotriva neamului
räzvrittit s'a aprins mänia lui Dum-
nezeu.
El n'a iertat pe uriasii din vechime
care, trufasi intru puterea lor, s'au de-
partat de Doranul;
El n'a crgat pe cei ce locuiau im-
preuntt cu Lot, ci i-a urgisit din pricina
nebunestii lor trufii;
El a fost far& milá cu poporul
pierzarii, care a fost starpit intru
tele lui.
Tot asa a fost cu cei pase sute de
mii de piotasi secerai laolaltä pentru
inima lor invärtosatii.
Si unul dacä este vartos de ceafá,
minune ar fi sä, faulting, nepedepsit,
ciici de la Domnul yin i milostivirea si
mänia; puternic este sit ierte, dar i sit-EA
reverse mänia.
Pe at este de mare indurarea sa,
tot atilt de asprit este si pedeapsa sa;
el judecit pe om chip& faptele lui.
Nu va sapa pacatosul cu prädä-
ciunile lui i nu va ritmänea fiirä rds-
plat& riibdarea celui bine credincios.
Once faptii milostivit are parte
de riísplatii, i fiecare om primeste dupä
faptele sale.
989
www.dacoromanica.ro
Domnul a invartosat mima lui
Faraon, ca sä nu ie socotealit de Dom-
nul, spre a vadi puterea sa in tot pit-
mântul de sub cer;
Mile, sa s'a dat pe fatii, fapturii
intregi; si lumina sa i intunericul situ
le-a impärtit fiilor oamenilor.
Sä, nu zici: o Eu sunt ascuns de
la fat.% Domnului; cäci intru
cine o sä-si aducä aminte de mine?
Inteatata multirae, voi fi fitrift pomenire,
si ce este sufletul meu in fiiptura netär-
muritä ! »
Dit-ti seama: cerul i cerul cerului,
oceanul i päiniintul se cutremurii cand
Domnul le cerceteazá.
Mugii impreunit cu temeliile
miintului se chitin& de fried, la privirea lui !
Dar la acestea inima omului nu
se gändeste si cine este cel care ia aminte
la cáile Domnului!
Precum este zbuciumarea väntu-
lui pe care omul nu o vede, tot asa cele
mai multe din lucrurile Domnului stint
ascunse.
« Cine ne va ve,sti faptele dreptlitii
sale sau cine va putea sii le adast,e ?
Departe este legamantul fäcut cu pii-
rinii »
Acestea cugetä cel lipsit de pri-
cepere i omul nerod i rittAcit se zbate
in glinduri nebunesti.
Ascultä, fiul meu, i illy*, in-
telepciunea i cu mima ta ja aminte la
cuvintele mele !
Eu vreau arit o invkitáturii,
bine eintiíritti, vestesc o
numaratit bob cu bob.
Dap& sfatul Domnului, lucrurile
lui sunt asa din inceput, si de cand le-a
fäcut a osebit pärtile lor.
El a oranduit intru vecii vecilor
luerdrile sale si cuprinsul puterii lor l-a
intdrit in neam i in neam; nu stiu de
foame i nu stiu de oboseaI5, si nu con-
tenesc niciodatä, din lucrul lor.
Nici una din aceste fiipturi ale
cerului nu se ciocneste cu vecina ei
ph,nii, in veac nu vor iesi din ascultarea
euvântului siiu.
Si dupii toate acestea citutat-a
Donmul spre pitmant si 1-a umplut cu
buntità,Vile sale.
 IISUS, FIUL LUI SIRAIL 17, 18
30. Cu tot felul de fiinte vii a aco-
perit fata pamantului si in pámtint ele
trebue sá se intearcii.
17.
Dirnicia lui Dumnezeu. El ritsplette§te pe
alujitorii 8di. Indemnuri atclruitoare.
1. Domnul a facut pe om din pamant
iarAsi 1-a Intors In pamant.
2. Zile cu numar i putina vreme i-a
daruit i i-a dat stapinire peste cele ce
sunt pe piimant.
3. Dupa chipul sau, i-a Imbritcat pe
oameni Cu vartute, i dupa asemanarea,
sa facutu-i-a pe ei:
4. A pus frica de om peste toata fap-
tura, ea el sa stApaneasca peste fiare
peste päsari.
5. Pricepere i limba, ochi, urechi
inimá dat-a omului, ca s'a cugete.
6. Umplut-a pe oameni cu stiinta
Cu Intelegere si le-a aratat ce este binele
si ce este rail'.
7. El a sAliisluit ochiul sau In inimile
lor, ca sa le faca, stiuta naketia faptelor
sale,
8. Ca astfel ei sä slaveascä sifint nu-
mele sau i sa vesteasei minunile sa-
varsirilor sale.
9. Le-a mai harazit i tiinta i legea
vietii le-a dat-o In stapanire.
10. A facut cu ei lega:mal:A vesnic
poruncile sale li le-a dat in pita,.
11. Ochii lor au privit stralucirea
miririi sale si ureehile ion au auzit Inál-
timea glasului sita.
12. Si el le-a grAit: *Feriti-va de
(n'ice nedreptate ! si a dat fiecaruia
grijä datoriile catre aproapele.
13. Citile lor Bunt pururea In fato
Domnului, nu se pot ascunde de la
ochii lui.
14. Fiectirui popor i-a pus cate un
Indrumátor, dar partea Domnului este
Israil.
15. Toate lucrurile Ion stau inaintea
lui, ea soarele, i ochii sai sunt atintiti
asupra cäior lor.
16. Nedreptatile lor nu se pot ascunde
de fata lui i toate pacatele lor sunt
fnaintea Domnului.
990
www.dacoromanica.ro
Milostenia omului pretueste la
Domnul ca un inel cu pecetie, i bine-
facerile omului, el le pastreaza ea lumina
ochiului.
Dup.& aceea, Domnul se va scula
si le va rasplati si va da fiecaruia
ritsplata euvenita.
Insa celor ce se podiesc el le div-
rueste Intoarcere i mangaie pe cei ce
au slabit In rabdarea lor.
Intoarce-te eu pocitinta la Domnul
lasa-te de pacatele tale, roaga-te
Inaintea fetei lui i Impqineaza alune-
afile tale.
Vino inapoi la Col Pica Inalt
dezbara-te de nelegiuire si te scarbeste
foarte de ceca ce este urit Inaintea Dom-
nului.
Cine 11 va läuda In Seo]. pe Cel Prea
Inalt, In locul celor vii si al celor care
Ii aduc Inchinaciunile lor ?
Din partea celui mort, ca de la
unul care nu mai este, a pierit orice
lauda; cel viu i sanatos preamareste
pe Domnul.
Cat este de mare milostivirea
Domnului i Indurarea sa catre coi ce
se l'atore la el!
Ca nu poate desä,varsirea s'A se
afle intru oameni, pentru cá fiul omului
nu e nemuritor.
Ce este mai luminos decat soarele?
totusi el se intuneca, darmite ce
este carne si sânge! Va cugeta negresit
cele rele,
Pe cand soarele cerceteaza ostile
din inaltul cerului, oamenii Cu totii sunt
pámant i cenusa.
18.
Dumnezeu i omul. Felurite afaturi pentru
treburile viefii .
Cel ce traieste In veac a zidit toate,
deobste.
Dumnezeu singur este fara, de
paeat.
El n'a dat fneuviintare nimanui
vesteasca luerurile sale, si cine va putea
sa urmareasca minunile sale?
Cine va putea sa masoare puterea
lui mareatá si cine va eta sil spuna In-
duiárile sale?
 IISUS, iVL LUI SIRAH, 19
In minunatele sale sivarsiri, nu
este nimic de scitzut si nu este nimio
de adflogat si ele sunt de nepittruns.
Cand omul a sfrirsit cu cercetirile,
este deabia la inceput, i când se (apreste,
nu stie incotro sit mai apuce.
Ce este omul si la ce poate sil fie
folositor ? Care e partea lui buni si care
este partes, lui cea rea?
Numärul zilelor omului este cel
mult de o sutii de ani.
Ca o piciturit de api din mare si
ea un gr5,unte de nisip, atta suntdeputini
anii lui, in fat,a vesniciei.
Pentru aceea, Domnul este inde-
lung ritbdator cu oamenii si a revärsat
peste ei milostivirea sa.
El a väzut EA a cunoscut cii, sfar-
situl lor este jalnic, pentru aceea a in-
multit induritrile sale.
Mila omului se °preste la cel ce-i
este aproape, dar mila Domnului se in-
tinde peste intreaga fipturi.
Mustand si certitud i invätánd,
el duce inapoi la staul, ea un cioban,
turma sa.
El milueste pe cei ce primesc
invittatura ká pe cei ce se sirguesc si
urmeze poruncile sale.
Fiule, cand faci o faptit bung, nu
adäoga si o dojaná, si la darul pe care
il faci nu pune vre-un euvánt jignitor.
Dupä, cum bura de ploaie
para aria verii, tot asa si cuvântul
schimbg pretul darului.
i daca' cuvintul este mai de pret
decitt darul cel de pret, omul cu mina
darnicg sä, le adune laolaltä,.
Omul zinatic scoate ochii cu do-
janele lui, iar darul celui pizmas face
ochii sä licritmeze.
Mai inainte ca sä vorbesti, invatg,
si mai inainte ca sä cazi bolnav, ingri-
jeste-te de sinätate-ti.
Mai nainte de judecati, cerco-
teazit-te pe tine insuti, i atunci, in
ceasul judecätii, vei afla indurare.
Pana a nu te imbolnä,vi, posteste,
si in vremea picatelor aratä frangere
de inimi.
Nu zitbovi implinesti juruint,a,
la timpul potrivit, si nu astepta pana la
moarte, ca si faci ce-ai
991
www.dacoromanica.ro
Mai nainte de a figidui, pregit-
teste-te, si nu fi ca omul care ispiteste
pe Domnul
Adu-ti amint,e de mania din ziva
cea din urna& si de vremea ritzbuni"trii,
cand Domnul îi va intoarce fata sa.
Adu-ti aminte de timpul foamet,ei
In timpul belsugului, gändeste-te la si-
räcie la lipsii in miele de bogittie.
Eji.
De dimineati pan& seara se
schimbi vremea i toate sunt grabnice
inaintea Domnului.
Omul intelept isi ia seama in
toate lucrurile i in zilele de päcat se
päzeste de gresali.
Once om priceput invatä inte-
lepciunea si pe cel ce a aflat-o cu cinste
Il cinsteste.
Cei care au intelegere pentru cu-
vintele intelepte, ei insisi au ajuns inte-
lepti i rä,spandesc cu belsug pildele
cele mai bune.
Nu te irisa purtat de poftele tale
fereste-te de dorintele tale!
Daci hirizesti sufletului tau ceea
ce-ti cero pofta, ea te va face de petre-
cere pentru dusmanii tä,i.
Nu te veseli intru proa multe
mese bune, cäci, daca va fi si te lipsefAi
de ele, iti va fi de douli ori mai
greu.
Nu te sä,räci, fäcänd ospete cu
bani imprumutati, in timp ce tu esti
cu punga goali!
19.
Des pro infrdnare, limbuie, dojanii
smerenie
Muncitorul nitrivit cu vinul nu
strange avere, si cine dispretueste pu-
tinul pe care-1 are se präbuse,te degrabit.
Vinul i femeile insalli pe cei mai
intelepti si cine se adunä, cu desfrAnatele
este sortit pieirii.
Moliile i vierraii vor avea parte
de el i - suflet nelegiuit - stárpit va fi.
Cine se increde prea usor este usu-
ratio, si cine cade in astfel de gresalä
isi aduce pagubi
Cine e bucuros de flechrealit va fi
räu judecat, iar cine uritste vorba de
clacä li micsoreazä aup5z5zile.
 F1TJL LUI SIRAli, 20
Niciodati nu apune altora ceea ce
ai auzit ì Cu nimic nu vei fi pigubit;
Nu apune nici prietenului, nici
vrtijmasului, si dad], prin ticerea ta nu
faci vre-un piicat, nu da nimic pe fatä,
Cici auzind cel dat pe fatii, se va
feri de tine i, când va avea prilej, iti
va aräta di te uriste.
Auzit-ai vre-o taint'," ? Si, moari o
data' eu tine! Fii färä grijä, ca nu te va
sfàia ca sá iasi, din tine!
Din pricina unui cuvint care tre-
bue täinuit, cel nerod se zbate in duren,
intocmai ca o femeie care e gata sa.'
nasci.
Intocmai ca o sigeatá infiptii in
sold, asa stä cuvlintul de fain& in ini-
ma unui nerod.
Cereeteazä pe prieten, poate
n'a &cut ce binuesti, i, ciao& a ficut,
sit nu mai fact), sat-Watt
Cerceteazi pe priet,en, poate cit
n'a zis ce binuesti si, dacii a zis, si nu
mai zici
Cerceteazit pe prieten, ci de multe
ori este birfeali si nu da crezare
zvon.
Este cite unul care slime* dar
nu cu dina,dinsul, si cine n'a gresit vor-
bind prea mult?
Dojeneste pe aproapele tau, mai
nainte co ameninti si fit asa cum
zice legea Celui Prea Inalt.
Toatii, intelepciunea stà in frica
Domnului si in tool& intelepciunea nu
este dead irnplinirea legii.
Intelepciunea nu este iscusinta
dreapta cugetare nu se
giseste in sfatul plicatosilor.
Este o iscusintil care este intreagi
uriciune si se intimprá nerod care si
n'aibi räutate.
Este mai bun unul care n'are
multi pitrundere, dar este temittor de
Dumnezeu, decit unul care prisoseste
In istetime, dar calcii legea.
Este un soi de istetime care nu
di' gres, dar care e nedreaptit, i sunt
oameni care sucesc dreptatea, ea
scoati o sentinti, pe plac.
Sunt oameni care merg incovo-
iati i in haine cernite, dar pe dinliuntru
sunt plini de inseliciune;
992
www.dacoromanica.ro
Merg cu capul in piept i se fac
surzi de-o ureche, dar pe nevizute vor
nilvâli asupra ta.
Si daci, fiind prea slabi, au fost
impieclicati de la picat, cand vor gasi
prilejul, vor face ce e rim.
Omul se cunoaste dupit inflitisare
cel cu mints anume dap& intimpi-
asses, ochilor.
Imbricifitura omului, dezvelirea
dintilor cind ride i cilcitura lui dau
de veste ce este in el.
20.
aind 8ei loci fi and Id vorbefti.
uneori infect% Darurile cetui nerod.
Felurite anti*.
Uneori dojana nu este Monti la
timp potrivit i citeodati cel ce tace
se dovedeste raintos.
Este mult mai bine si dojenesti,
dealt, ticind, sä fierbi de minie, i cel ce
Ii mirturiseste gresala va fi scutit de
necaz.
Ca un famen care se apropie de o
fecioarii, asa este eel ce, orbit de patimi,
voieste si faci judecati,.
Unii care tac se dovede,so intelepti,
iar unii din prea multi vorbirie ajung
nesuferiti.
Unii tac fiindci n'au ce di ids-
pundii dar unii tac fiinda, tiu ci e
vremea sà,
Omul intelept tace pini la timpul
potrivit, dar cel ingionfat i nerod trece
dincolo de ceasul prielnic.
Cine meliti, necontenit cu gura se face
urit tuturor si cel infumurat asijderea.
Citeodati, in nenorocire, omul
de eistig i cateodatit norocul se schimbii
In pagubi.
Uneori faci daruri care nu-ti aduc
nici un folos i alteori cite un dar iti
este ráspliitit indoit.
Poate si-ti vie smerenia dupi
slay& i se poate ca, dap& smerenie, si
riclici capul pan& la slavi.
Cite unul cumpari malt cu putin
altul phiteste cu sapte pärti mai mult.
Inteleptul se face pl'acut prin cu-
vintele sale, dar drigilisiile unui nerod
sunt lepidate.
 usus, ram LUI SIRAH, 21
Darul unui nebun nu-ti este de
nici o ispravâ, etici el se asteaptä la o
inseptitit rOsplatire.
El di putin scoate ochii cu
ce ti-a dat, i face gálägie cât un pristav.
Astäzi dá cu imprumut i mâine cere
inapoi. Un astfel de om te respinge!
Nerodul zice: « N'arn nici un prie-
ten s't faptele mele cele bune nu intâ,m-
pin& nici o recunostintd. Cei ce miinâ,ned
pâinea mea au limbd vicleand !
De câte ori i cata lume va title
de el!
E mai bine sit, cazi pe caldaram,
decat sti eazi din pricina limbii, s't
busirea celor rái vine astfel degraba.
Omul uricios este ca o poveste
träzvitä, pe care o poartd, in gur& cei
neciopliti.
0 pildä care vine din gura unui
nerod este neprimiti, dei el n'o ros-
teste la vremea potrivitä.
Sunt oameni care sunt opriti de
la pheat din pricina särticiei; acestia, in
somnul lor, nu sunt prigoniti de remus-
dri.
Sunt unii care isi pierd viata
dintr'o rusine neinteleaptit i care se
jertfesc de hatârul unui prost.
Câte unul. tot din rusine neinte-
leaptä, fitgOdueste unui prieten marea
Cu sarea i si-1 face vrajmas pe veresie.
Minciuna la om este mânjiturd
rusinoasä, dar ea stä, pururea in gura
celor färd crestere.
E mai bun un fur, decât un min-
cinos rani, de leac, dar amândoi vcir fi
mostenitorii pieirii.
Näravul omului minemos este °car&
rusinea lui este cu el pururea.
Cel intelept in cuvintele lui
sporeste vaza s't omul cuminte stapti-
neste pe cei puternici.
Cine îi lucreazä ogorul säu
cadeste inalt stogul de grâu i cel ce are
trecere la stâpâni poate sä-si acopere
greselile.
Plocoanele i darurile orbesc ochii
celor intelepti s't ca zäbala in gura calului
opreso pe loo mustedrile drepte.
Intelepciunea ascunsä, i comoara
ingropatit in pfunânt: ce folos pot ele
sä, aduci?
993
www.dacoromanica.ro
Onaul care-0 ascunde nerozia este
mai bun cleat cel ce-si ascunde inte-
lepciunea.
21.
Sd ne ferim de pcicat f i de nedreptate.
Cum aratei nebunul i inteleptul, pufi lap
in laid.
Fiule, dad, ai pOcittuit, nu mai
spori in päcat i roagii-te pentru cele ce
ai sáviirsit in trecut.
Fugi de dinaintea piicatului ca de
dinaintea sarpelui, cdci dad te apropii
de el, te va musca; dintii lui sunt ca
dintii de leu si sfitsie sufletele oame-
nilor.
°r ice fOrädelege este ca o sabie cu
cloud täisuri; rana ei nu are vindecare.
Tirania i ingimfarea pustiesc bo-
ghtia; astfel cäminul celui trufas se va
nOrui.
Rughciunea säracului urea din gura
lui pan& la urechile Domnului, i jude-
cata Domnului soseste in twit& graba.
Cel ce uräste mustrarea cald pe
urmele pädtosului, dar cel ce se teme
de Domnul se va intoarce ciitre Dom-
nul cu mima
Omul cu gura mare se cunoaste de
departe, dar omul ctuninte stie cá bate
Cel ce-si zideste cad, cu bani streini
este asemenea celui ce Ii adunä, pietre
de mormant.
Câlti adunati este adunarea celor
NA, de lege si sfarsitul lor este para
focului.
Calea pfteätosilor este pardositi cu
pietre, dar la capatul ei se cased, gura
iadului.
Cine piizeste legea îi tine gâ,ndu-
rile in frä,u, i urmarea fricii de Dunanezeu
este intelepciunea.
Cine nu este intelept nu distigii,
invätäturd, dar este o desteptliciune care
sporeste amärticiunea.
Stiinta celui intelept se revarsii ca
potopul i sfatul lui este ca un izvor
de viatd.
Launtrul nebunului este ea un
vas spart si nu poate sá tie in el nici o
Intelepciune.
83
 IISUS, FIUL LUI SIRAH, 22
Când omul cuminte aude o vorbä.
inteleaptil, o pretueate si mai pune ceva
la ea; dar and o aude un fecior de bani
gata, o ja in rtis i apoi o aruncit la spate.
Ce povesteate nebunul este ca
povara in cáltitorie; pe când pe buzele
celui cuminte se aflä,
Gura celui mintos are cäutare in
adunare ai cuvintele lui sunt cantárite
In cugetul ascultätorilor.
Pentru cel nerod intelepciunea
este ca o temnitä, ai tot ce atie nebunul
sunt cuvinte fârä noimit.
Invätätura pentru cel dezmetic
insemneazà obezi la picioare i cittuati
la mana dreaptä,
Pe cánd la eel intelept, invitä-
tura este podoabá de aur kfi ca o bratarit
la bratul drept.
Nebunul, cánd d.de, rade cu ho-
hote, pe când omul cu simtire deabia
zimbeate.
Dezmeticul, cänd inträ In odaie,
dá návalii; pe efind omul socotit
teapta sfios la uaii.
Nebunul se apleacá, de la uä ca
sá vazá ce e In odaie; omul bine crescut
stä, afarä.
Pentru omul cu simtire este mo-
jicie sá asculti la usä; pe omul intelept
11 jigneate atare faptä, necinstitä.
Buzele celor fdri minte vorbese
meren de treburile altera, pe cand cu-
vintele omului intelept sunt cantirite
In tirizii.
25. mima nebunului este in gura lui,
iar gura Inteleptului este in mima lui.
and cel nelegiuit blestemá pe
duamanul säu, el se blestemii pe sine
Cel ce «ni zäzänii se pängäreate
singur i toti din preajma lui Il uritse.
22.
Copiii buni i copiii rdi. Prietenul nerod
gi prietenul inte/ept.
Leneaul este asemenea unei pietre
intinate i toti fluerit intru ocara lui.
Leneaul este asemenea unui mor-
man de gunoi; cine se apucti, stt-1 ridice
scuturä
904
www.dacoromanica.ro
Fiul rä.0 orescut este o mine pentru
tata' säu, iar ciind este o fiica, ea s'a
nttscut spre paguba pitrintelui sä,u,
0 fecioará inteleaptä face bogat pe
bärbatul ei, dar cea dezmitatä, aduce
intristare celui ce a näscut-o.
Fiica färit ruaine face sá roaeasca
si pe tatá ai pe bärbat ai este dispre-
tuitá de amtmdoi.
Un euvitnt spus la timp nepotrivit
este ca o muzicii in zi de intristare; dar
biciul i bEttaia au intelepciunea lor tot-
deauna.
Cine invatá pe prost este ca
and ar lipi o oalit aparta, sau ca a't când
ai seu.la din somn adán° pe unul care
doarme.
Cánd vorbeati cu un prost, este ca
cand ai vorbi cu un adormit; cand
ai slitrait euvitntul tau, el te va intreba:
<(Je ai zis ? »
Pe cel mort il pltmgi, cici li lipseate
lumina; pe cel prost 11 plängi,
li lipseate mintea. Pe mort fi plängi cu
duioaie, cáci a gäsit odihna, dar viata
celui nätäräu e mai rea deeät moartea,.
Dupä, un mort eati in intristare
sapte zile, dar cu un prost sau cu un
nelegiuit eati in intristare in toate zilele
vietii lor.
Cu cel dezmetic nu te intinde
la vorbit si nu eta in tovtiritaia celui
prost; päzeate-te de el ea Bit nu ai necaz
ca sä nu te mánjeati atingändu-te de
el. Ocoleate-1 i vei afla odihnä, si nu
te impoviira cu nebunia lui.
Ce este mai greu decät plumbul
si care îi este numele altul deat: nerodul ?
Nisipul, bolovanii de sare, drugii
de fier, Ii duci mai usor, dectt,t sá stai
laolaltä cu un om färä, minte.
Incheietura grinzilor intirite in
zidirea casei nu se priibuaeate la cutre-
mur; tot astfel cugetul care e intitrit
prin sfaturi bine cantÉtrite, nu-ai pierde
cumpatul in ceasul de primejdie.
mima care se reazimä, pe cuge-
täri temeinice este ea o tencuiali data
pe un perete neted.
Gardul infipt in värful dealului
nu rämäne in picioare, ciind il izbeste
vijelia; tot aaa un ouget sovlielnic
 HSU'S, FIUL LUI SIRAH, 23
btut de giinduri nebunesti nu rämtme
dfirz in fata spaimelor.
Cel ce impunge ochiul scoate din
el lacrimi; cel ce impunge mima räsco-
leste simtirea.
Cine aruneä cu piatra dupti pa-
sarele le gonete; cine ocareste pe prie-
ten stria, prietenia.
Chiar cand ai sees sabia impotriva
unui prieten, nu te desnadajdui, cazi
intoarcerea este cu putint5,.
Dad. ai deschis gura impotriva
prietenului tau, nu te teme, caci puteti
s5, vá, impäcati. Mara doar de ()car&
si de obraznicie, de descoperirea tainei
si de barfirea vicleana, caoi de unele
ca acestea fuge once prieten.
Rämai credincios prietenului tau
In sanicia lui, ca sa te bucuri impreunä
cu el cand va da de belsug; rimai tang&
el in vremea de necaz, ca sa iei si tu
parte la bogatia pe care va mosteni-o.
Mai inainte de a se aprinde focul,
se tidied din cuptor abur i fum; tot
asa injuraturile merg inaintea
de singe.
SA nu-ti fie rusine de prietenul
care a cazut in saracie si nu te ascunde
din fate, lui,
Caci dada i se intampla vre-un ne-
ajuns din nepasarea ta, oricine va auzi
se va feri de tine.
0, de-ar pune eineva paza gurii
mele si peste buzele mele pecetie de
intelepciune, ca s5, nu alunec din pri-
cina ei i ea ea nu ml. piarda Inaba
mea!
23.
Rugciciune. Pckatele limbii. Pcicatele poftei
trupefti.
Doamne, Parinte i Stapánul vietii
mele, nu ml. Elsa ea ma dud], gura mea
dup.& cum vrea ea si nu ingadui 85,
alunec din pricina ei!
Cine va pune biciul peste gándurile
mele i varga indreptarii peste mima
mea, ca sa nu erute rätäcirile mele
sâ nu tread, cu vederea pticatele mele!
Ca gresalele mele sit nu sporeascá,
s5, nu se inmulteasca, alunecarile raele
995
www.dacoromanica.ro
di cad inaintea protivnicilor mei si
sa se bucure de rusinea mea vrajma-
sul meu.
Doamne, Parinte i Dumnezeul vietii
mele, ingamfarea ochilor nu mi-o da mile,
i pofta intoarce-o de la mine !
Pofta p5,ntecelui si a impreunarii
trupului sa nu ma cuprinda i duhului
celui far& de rusine sa nu ml. dai.
Copii, ascultati invatatura despre
paza gurii, si cine o pazeste nu va cadea
prins.
Pacatosul se prinde din vorbele
sale; ociritorul 1}.1 trufasul se poticnesc
tot aya.
Nu-ti obisnui gura cu jurtimantul
Numele Prea Sfant nu-1 pomeni adesea.
Caci precum robul care este adesea
luat la rost nu scapa, far& de v5,nat5,i,
tot asa i cel ce se jura fA are vesnic
In gura numele lui Dumnezeu nu va
ramemea slobod de pacat.
Cine se jurii, rault pacatueste mult
harapnicul nu se va departa de casa
lui. Daca nu se tine de juramant, pl.-.
catul ramane &supra lui i dada, nu da
nici o luare aminte, pacatueste indoit.
Iar dacit se jura pe degeaba nu va fi far5,
vin5,, caci casa lui se va umplea de
nenorociri.
12. Este uneori vorbire care casuneaza
moartea; asa ceva eh nu se afle in mo-
stenirea lui Iacob ! Caci de la cei bine-
credinciosi toate acestea departa-se-vor
ei nu se vor tavali in pacate.
Nu-ti deprinde gura cu rostiri dez-
matate, caci intru ele sunt i cuvinte
cu pacat.
Adu-ti aminte de tatiil tau i de
muma ta, cand stai la sfat in mijlocul
boierilor, ca nu cumva, uitandu-ti de
ei in fata acelora, sä savarsesti, din
obisnuinta, vre-o nerozie i sa ajungi
doresti sa nu te fi nascut i sa-ti ble-
stemi ziva nasterii.
Omul care se obisnueste cu cu-
vinte de sudalmä nu se mai ciopleste
ate zile va trai.
Doua soiuri de oameni îi sporesc
pacatele si al treilea soi aduce mania
Dorrmului; patima fierbinte arde ca focul
si nu se stinge pana ce nu mistueste
68
 IISUS, FIUL LUI SIRAH, 24
totul, tot aaa omul desfranat in trupul
sau si in carnea sa nu se astampara
pan& ce nu-1 mistueate focal. Pentru
omul desfranat once pain° este dulce
ai nu se do moleate decat odatä ca moartea.
Precurvarul care párasete patul
caminului zice in cugetul sail: a Cine me
vede ? Intuneric este imprejurul meu,
peretii ma ascund i nimeni nu ma za-
reate: de ce sa, ma tem? Cel Prea Inalt
nu va pomeni pacatele mele.*
Astfel, el se teme numai de ochii
oamenilor ai nu stie câ ochii Domnului
sunt de zece mii de ori mai luminoai
decat soarele i ei yid toate caritrile
oamenilor a't patrund in colturile cele
mai aseunse.
Toate lucrurile cunoscute au fost
de Domnul mai inainte de zidirea lor
tot aaa, dup5, ce au fost desavaraite.
Precurvarul sa fie pedepsit in pieta
cetatii, caci unde cu gandul nu gandeate,
acolo va fi prins ;
La fel ai femeia care-ai lasa bar-
batul si aduce moatenitor pe fiul altuia.
Alai intai: ea a calcat legea Celui
Prea Inalt, al doilea: ea a greait fate'
de barbatul ei, ai al treilea: a savarait
precurvie i a fiicut copii cu barbat
strain.
Una ca aceasta sa fie adusä inain-
tea adunarii, iar asupra copiilor ei va
Marna pedeapsa.
Copiii ei nu vor prinde radacini
ramurile ei nu vor aduce roade.
Pomenirea ei va famanea sub ble-
stem ai ocara ei nu se va sterge nicio-
data ;
Aaa Meat cei ce vor trai dupa ea
vor cunoaate ca, nimic nu este mai bun
decal frica Domnului i nimio nu este
mai dulce dead ascultarea de poruncile
Domnului. Cad este mare cinste sa ur-
mezi pe Doranul ai este viatit lunga cand
te lipeati de el.
24.
Lauda intelepciunii ca temelia legii
Domnului.
1. Intelepciunea îi este lauda sie in-
este preamarita in mijlocul po-
porului.
996
www.dacoromanica.ro
Ea deschide gura sa in adunaren
Celui Pros, Inalt i se preamareate in
fata oatilor lui:
« leait-am din gura Celui Prea Inalt
ai ca negura am acoperit pamântul.
Intru cele inalte m'am
tronul meu e deasupra unui stalp de
nouri ;
Am strabiitut de jur imprejur ro-
tundul cerului ai am calcat adtincurile
oceanului.
Pe valurile märii ai in tot pamantul
ai in tot norodul i semintia sunt sta-
pane.
Dar peste toate acestea cautat-am
un loo de odihnii i am zis: intea cui
moatenire sit m5, satialuese?
Atunci Facatorul a-toate mi-a dat
porunca i cel ce m'a creat a hotarit
cortul mea, ai a gait: a Aaeaza-te in
Iacob i ia-ti moatenire in Israil!*.
Mai nainte de veac, dintru inceput,
m'a zidit i pan& in veac nu voi avea
sfarait.
In cortul eel sfant am slujit inain-
tea Domnului si pe urma in Sion m'am
statornicit.
In cetatea cea iubita aaijderea
m'a odihnit i in Ierusalim este scaunul
imparatiei mele.
Inradacinatu-m'am in poporul cel
marit, in parten Domnului, in mijlocul
moatenirii sale.
Ca un cedru in Liban m'am inaltat,
ca un chiparos in muntii Hermonu-
lui.
Crescut-am ea finicul din Enghedi
ca dumbravile de trandafiri din Ierihon,
ca un maslin trainic in campie i m'am
ridicat ca un platen la tarmul apei.
Ca scortiaoara fiti ea balsamul cu
bun miros dat-am mireazma mea si ca
smirna cea aleasa raspandit-am olmul
meu; ca galbanul, ea onixul i ca stactia
si ea duhul tamaii din cortul descope-
ririi ;
Ca un terebint intins-am ramurile
mele i ramurile mele sunt ramurile
slavei tai ale harului ;
Ca o vita odraslit-am harul i flo-
rile mele dat-au rod de slava EA de avutie.
Apropiati-v5, de mine cei ce mä
doriti i vä saturati de rodurile mele ;
 IISUS, FIUL LUI SIRAH, 25
CA pomenirea mea este mai dulce
deckt mierea i agonisirea mea mai dulce
decát fagurele de miere.
Cei ce mä mänancii simt mereu
foame de mine si cei ce ma, beau m'ar
bea necontenit.
Cel ce ma. asculta, nu va da de
rusine si cei ce se ostenesc pentru mine
nu vor cadea in 'Amt. »
Toate acestea aunt cartea lega-
miLntului Dumnezeului Celui Prea Inalt,
legea pe care ne-a poruncit-o Moise, ca
sa fie mostenirea obstiei lui Iacob.
Si legea aceasta umple pe om de
intelepciune, cum se umplu de apa flu-
viile Fisonul i Tigrul, când se coc roa-
dele.
Legea umple de pricepere cat Eu-
fratul 5i citt Iordanul, cand vine mare,
in zilele secerisului.
Ea ravarsä invatatura ca Nilul
raviirsat si ca Ghihonul, la culesul viilor.
Cel dintai care a invatat-o n'a
ajuns s'o cunoasca desilvarsit, si la fel
cel din urrnii n'a dat de hotare/e ei,
Cad cugetul ei este mai coprin-
zator dectit marea si pätrunderea ei este
mai adanca decht genunea.
lar eu am fost ca un sant cu apä
tras din 'Au, ca o panglica, de aria ce
strabato o gradinä desfatatä,
Si am zis: adapa-voi grädina mea
si voi inneca razoarele mele, si iatä ca,"
santul rneu s'a fitcut fluviu si fluviul
meu a ajuns mare!
Raspandi-voi, iar qi iar, invatä-
tura ca ravärsatul zorilor si voi vadi
pildele ei pan& la caphtul lumii.
Si ca proorocia voi turna invatii-
tura i voi lasa-o mostenire neamurilor
din veacurile viitoare.
Vedeti cá nu m'am ost,enit numai
pentru mine, ci pentru toti cei ce cautä
intelepciunea.
25.
Trei lucruri bune i trei lucruri rete.
Infelepciunea este cununa bdtrane(ii. Frica
de Dumnezeu e sf amid. Despre emeia rea.
1. Trei lucruri iubeste sufletul meu,
si ele stint pläcute si inaintea Domnului
si inaintea oamenilor: unirea dintre frati,
997
www.dacoromanica.ro
dragostea dintre prieteni i bärbatul Cu
femeia care se ingilduesc unul tu altul.
Si sunt trei soiuri de oameni pe
care le urgiseste sufletul meu si ale ciiror
naravuri má ingretoseazà; foarte: calicul
fudul, bogatul inselator si batranul pre-
curvar si färä minte.
Dará n'ai adunat la tinerete, cum
vei gasi cu ce tria, la batranete?
Cat de bine le vade cäruntetelor
cand judecit drept i celor biltrani &Ind
stiu sá dea sfaturi!
Cat de frumoasii e la bátrani inte-
lepciunea i la cei ce stau In loc de
slava: chibzuinta si sfatul bun 1
Cununa mosnegilor este ciociineala
vietii si marirea lor este frica Domnului.
Sunt noua lucruri pe care le feri-
cese in inima mea si pe al zecelea
voi spune cu toatä gura: fericit este
omul care a ajuns sa se bucure de copiii
sai si a trait a& vazil prabusirea
Fericit este cel ce s'a cisiitorit cu
o femeie intelegatoare si care, Lang& ea,
nu este ca boul cu magarul, arand la
un plug. Fericit este cel ce nu paciitueste
cu limba sa si fericit este care nu e
sluga la un stäpan mai prejos decal sine.
Fericit este cel ce a gasit un prieten
credincios si cel ce da, inviitáturit unor
urechi ascultatoare.
Cat de mare este cel ce a &it in-
telepciunea, ins& nimeni nu este mai
presus de eel ce se teme de Domnul!
Frica de Domnul toate le covar-
seste; cine are aceasta frica nu poate
fi asemänat cu nimeni!
Nici o ranä nu este ca rana inimii Qi
nici o räutate nu este ca räutatea femeii.
Nici un necaz nu este ca necazul
pe care ti-1 fac cei ce te maze si nici o
loviturä nu este ca lovitura pe care ti-o
da dusmanul.
Nici un venin nu este mai riiu ca
veninul sarpelui si nici o manie nu este
mai presos de mania femeii.
Mai degraba vreau sa locuese im-
preuna tu leul si cu balaurul, dealt sä
tridesc inteo casa cu o femeie hapsani.
Rautatea, femeii Ii schimonoseste
obrazul si-i face fata neagrä ca de ur-
soaica.
 usus, FruL LUI SIRAH, 26
1'7. Brbatul ei sade in mijlocul prie-
tenilor i farts-, de voie suspina cu amar.
Once fautate este mica pe Pang&
rautatea femeii. Soarta piicatosului
sib& parte de ea!
Cum este suisul nisipos sub pi-
cioarele batranului, asa este femeia lim-
but& pentru brubatul linistit.
Nu cauta la frumusetea femeii
nu o pofti fiindca e femeie.
Este sminteala, uriciune si mare
rusine, cand femeia hraneste pe bra-
batu-sau.
Initra infranta, obraz ofilit i rang
launtrica, iata co aduce o femeie rea.
Máini far5, putere i genunchi slablnogi
are sotul pe care nevasta-sa nu I-a
ferieit.
De la femeie este inceputul
catului i prin ea toti murim.
Nu lasa apei loe pe unde sa, iasa,
nici femeii celei rele putere a,supra ta.
Daca 'nu umbla cum o poarta
mana ta, reteaza-o de la sanul tau!
Tot des pre sotie, Mad e band, 0 ctind e rea.
Fericit este b5,rbatul femeii celei
bune, cad numarul zilelor lui se in-
doieste.
Femeia vrednica veseleste pe bar-
batu-sau i el ajunge in pace la capatul
anilor
Femeia ceo bung este partea ceo
buna i e dat5, cástig celor ce se tem
de Domnul.
Fie bogat, fie s5,rac, sotul ei are
mima voioas5, i totdeauna este cu fata
vesela.
De trei Iucruri se teme mima mea
si de cel de al patrulea sunt ingrozit:
zavistiile din cetate, gr5,madeala noro-
dului i napastuirea,- acestea toate sunt
mai rele deciit moartea,
Dar o femeie geloasi de alta fe-
meie. care-i impärtaseste pe toti de ha-
rapnicul limbii ei, este sfasierea inimii
jale grea.
0 nevastä rea laugh' tine este ea
un jug cu boi rau injugati, i cel care
o tine este ca unul care a apucat o
scorpie,
www.dacoromanica.ro
998
Blestemätie mare este muierea be-
Ova ; ea nu mai poate sài aseundli
rusinea.
Pe femeia desfranata o cunosti dupa
indrazneala ochilor i chip& freamatul
genelor.
Asupra fetei indaratnice intireste
paza, ea nu cumva, afland prilej, sa
fac5, ce pofteste.
Fereste-te sit' te tii dup.& o femeie
Cu ochi nerusinati, ori de nu, sa nu te
miri cand te-o vari in pacat.
Precum calätorul insetosat li des-
chide gura i bea din once apa ca,re
Ii vine la indemana, asa i ea vade lang5,
once par si-si deschide tolba la orice
sageata.
Harul femeii inveseleste pe bar
batul ei i intelepciunea ei da putere
oaselor lui.
Femeia acuta este un dar al
Domnului i femeia bine crescut5, nu
are pret pe pamfint.
Dar peste dar este femeia rusi-
noasa i nici o comoara nu pretue.ste cat
o femeie infranat5,.
Precum soarele se ridica intru inal-
tele ceruri ale Domnului, tot asa frumu-
setea femeii celei bune, in buna intoc-
mire a casei sale.
Precum este candela care lumi-
neaza in candelabrul cel sfant, asa este
un chip frumos pe un trup bine implinit.
Si cum sunt niste stalpi de aur
pe o temelie de argint. asa sunt picioa-
rele frumoase pe calcit'ie puternice.
Fiule, piistreaza intrega floarea ti-
neretii tale si nu da desfranatelor vat,-
tutea ta.
Cautii i gäseste, In toat5, mosia,
o postata bung, i sam5,na samanta ta,
cu credint5, in neamul tau eel bun.
Astfel vlastarii tài vor crests in
jurul tàu i sa,manta ta nu va fi pre-
tutindeni.
0 femeie de vanzare socotita este
ca un scuipat, dar o femeie maritata
insemneaza turnul mortii pentru cel cu
care a pacatuit.
0 femeie fara Dumnezeu e data
ca pedeapsa celui nelegiuit, lar o femeie
cucernica e rasplata celui ce se teme de
Dumnezeu.
 IISUS, FITT!. LUI SIRAH, 27
Femeia nerusinatit Ii bate joo de
ouviinta femeiasck dar femeia Cu ru-
vine se sfieste chiar si de sotul ei.
Femeia far& de obraz este ca o
cittea, dar femeia rusinoas& se teme de
Domnul.
Femeia care-si cinsteste b&rbatul
se v&deste inteleaptá tuturor, dar aceea
care nu 5i-1 cinsteste d& pe fat& tuturor
ca e pkganit.
Femeia gitligioas& i vorbitreatä,
este ca o tr&mbitä, de fázboi care pune
pe vràjmasi pe fugit; iar sotul ei, dad,
se potriveste cu ea, trebue s&-si duo&
viata in ritzmirit& de r&zboi.
De dou& lucruri se intristeaz&
mima mea, dar de al treilea mä apuc&
m&nia: omul bogat care se caliceste
rabdä, de foame i omul cu nume mare,
c&nd nu este luat in seamit; iar cine
se intoarce de la cucernicie spre pitcat,
pe acela Domnul il pregäteste de sabie.
Anevoie scap& negutätorul de päcat
c&rciumarul nu ritmane fix& vial.
27.
Palcatele i primejdiile traiului
mire oameni.
Din pricina banilor, multi au p&-
cittuit, FA cine cauta sit se imbogateascit
intoarce ochiul de la dreptate.
Intre incheieturile pietrelor tärusul
se infige tare, iar intre vanzare si cum-
pärare pittrunde pitcatul.
Dac& omul nu se tine cu s&rgtrintit
intru frica Domnului, casa lui curand
se prtibuseste.
Cand dai gr&ul la ciur, 6:man gu-
noaiele, tot asa ¡A pleava omului in con-
vorbirea lui.
Vasele olarului cuptorul le pune la
incercare, iar pe om 11 pui la incercare
cánd stai cu el de vorbit.
Cum a fost ingrijit pomul, aratä,
roada pomului, tot asa cuv&ntul omului
aratä, ce za,ce in inima lui.
Nu läuda pe nimeni p&nä ce nu
vorbesti cu el, citci cuvantul este piatra
de incercare a omului.
Dac& te tii de dreptate, va fi a ta
si te vei imbraca cu ea ca inteo mantie
de slavit..
www.dacoromanica.ro
999
Pits&rile se adun& laolalt& cu se-
menele lor, tot asa si adev&rul se in-
toarce pururea la cei ce tritiesc dupit
adeviir.
Leul p&ndeste prada, asa si
catul p&ndeste pe cei ce lucreazi ne-
dreptatea,.
Vorbirea omului cucernic este tot-
deauna cu intelepciune, pe c&nd nerodul
se schimb& ca luna.
Cánd te afli in naijlocul prostilor,
vremea; dar cand te afli in
mijlocul oamenilor intelepti, zäboveste
cât poi.
Vorba nerozilor e uricioas& si räsul
lor merge al&turi cu dezmittarea si cu
pacatul.
Vorba celui ce se jurä, necontenit
zb&rleste pärul, iar c&nd se ceartit, tre-
bue s&-ti astupi urechile.
Inciderarile trufasilor se sfársesc cu
värsitri de ¡Adage si injuritturile lor sunt
de neauzit.
Cel ce &A pe fat& o taints si-a
pierdut credinta si nu mai gäseste prieten
dup& pofta inimii
Iubeste pe prieten si fii lui cre-
dincios, ins& (lac& li dai tainele pe fatk
nu mai umbla dup.& el,
Caci, precum un om vi-a pierdut
mostenirea, asa ai pierdut tu prietenia
prietenului tä,u,
Si dup.& cum scapi o pagre din
asa ai scapat pe prietenul tau
si nu poti sit-1 mai prinzi.
Nu mai alerga dup& el, did a
ajuns departe si a fugit ca o c&prioar&
din la.
Poi sà, legi o rani): 5i poi sit te
impaci dupi ceartit, ins& cel ce a dat
pe fat& o tainä, a pierdut once ntt-
dejde.
Cine face cu ochiul panueste lu-
cruri rele si cine-i prinde de ve,ste stä,
departe de el.
°And stä inaintea ta, el are in
gur& vorbe dulci si e plin de admirare
cand vorbesti ; ins& dup& a,ceea 15i schimb&
graiul si dä, cuvintelor tale intelesuri
care si te punä, räu cu lumea.
Multe lucruri uritsc, dar nimio atitt
de mult ca pe omul acesta; si Domnul
11 uraste la fel 5i-1 di. blestemului.
 IISUS, FIUL LUI SIRAH, 28
Cine arunci piatra in sus o arunci
In capul sau, iar o loviturá vieleana ni-
mereste intai pe cel viclean.
Cine Etapa, groapa altuia cade in
ea, si cel ce intinde cursa se prinde
singur.
Cel ce face fapt,e rele, ele se
atoara, peste el, fara ea s'a stie de mide
i-au venit pe cap.
Batjocura i ocara sunt partea
celui semet, dar pedeapsa Il pandeste
ea leul.
Cei ce se bucura de prabusirea
celor cucernici vor cadea in cursa,
chinurile ii vor mistui mai nainte de
moarte.
Supirarea i manis,: i acestea sunt
uricioase i omul pacatos se tine tare
de ele.
28.
Rdzbunarea, izbucnirea nulniei i pcicatele
limbii.
Cel ce se razbuna, fazbunare gaseste
la Domnul, caci pacatele lui Domnul le
va tine minte.
Tarta aproapelui tau ceea ce ti-a
gresit i atunci cand tu te vei ruga,
ierta-se-vor päcatele tale.
Omul care tine manie impotriva o-
mului, cum poate s'a ceara de la Dom-
nul támaduire?
De omul cel asemenea lui nu-i este
totusi se maga sa, i se ierte
pacatele!
El, care este carne, pastreaza
nie ; atunci cine va curati piicatele
lui?
Adu-ti aminte de cele de pe urma
pune eapat vrajmasiei; adu-ti arainte
de stricaciune si de moarte i vine-te
de porunci.
Adu-ti aminte de aceste porunci
si de legamantul Celui Prea Inalt si nu
mai vrajmasi pe aproapele si iarta-i ne-
stiinta.
Departeaza-te de vrajba, i vei im-
putina pacatele, fiindca omul grabnic
la mitnie 444 vrajba.
Caci omul pacatos turbura pe prie-
teni i samana zazania printre cei ce
tritiesc in huna, pace.
1000
www.dacoromanica.ro
Precum este materia focului, asa
este i puterea flacarilor i dupa puterea
celor ce se ceartà se aprinde i vrajba ;
citt este de puternic omul tot Mata si
mánia lui; pe masura bogatiei lui °reste
si furia lui.
Smoala i pacura se aprind pe
data; cearta grabnica aduce varsare de
san ge.
Daca sufli inteo licurti de foc, se
aprinde, iar daca scuipi in ea, se stinge;
at'at una cat si alta ies din gura ta.
Blestemati pe biirfitor si pe cel
cu limba fatarnica, fiindca au pierdut
pe multi oameni care traiau in pace.
Limba clevetitoare a prabusit pe
multi i i-a gonit din popor in popor
a surpat cetati intarite si a rasturnat
casele color mari.
Limba clevetitoare a gonit din
casele lor femei vrednice i le-a .16,sat
pagubase de rodul ostenelilor lor.
Cel ce asculta de ea nu mai gaseste
tihnii, si nu mai poate sa locuisca in pace.
Lovitura biciului face viinataie, dar
lovitura limbii frange oasele.
Multi au cazut de ascutisul sabiei,
dar nu asa de multi ea acei ce au cazut
de ascutisul limbii.
Fericit este col ce e la adapost
de loviturile ei i n'a, incaput sub mánia
ei si n'a tras la jugul ei i n'a fost legat
cu lanturile ei.
Caci jugul ei este jug de fier
lanturile ei sunt lanturi de arama.
Moartea pe care o aduce ea este
moarte groaznica i decat ea este mai
bun iadul.
Dar asupra celor cucernici ea nu
are putero si de flacara ei acestia nu
s int vatilmati.
Cei ce parasese pe Domnul vor cadea
In puterea ei; pe acestia ii aprinde si nu
se mai stinge. Asupra lor îi dI. drumul
ea un leu ffi ca un pardos îi nimiceste.
Baga de noma, ingradeste cu
racini mosia ta i argintul tau i aurul
triu leaga-1 bine,
lar pentru cuvintele tale fa cantar
greutati si, tot asa, gurii tale pune-i
usa, cu incuietoare.
26. Ia aminte sa, nu aluneci din pricina ei
sil nu caziinaintea celor ce te prindesc.
 IISUS, FIUL LUI SIRAH, 29, 30
29.
Impruntutul, chevigia, ecIminul ci petre-
cerea prin
Cine este milostiv dà aproapelui
cu imprumut si cine are mtlna darnica
tine poruncile.
D5, cu imprumut aproapelui, cand
se gäseste in nevoie si tot asa intoarce
la vreme aproapelui tau ce ti-a dat cu
imprumut.
Tine-te de cuviint i poarti-te cu
credintil fatii, de el i vei gäsi totdeauna
ce-ti trebueste.
Multi socotesc imprumutul ca un
lucru gäsit in drum i dau bätaie de cap
celor ce i-au ajutat.
Piing sà ja imprumutul, siirutä,
nile celui ce-i dà i pentru banii aproa-
pelui ii smereste glasul, iar and este
vremea sä dea inapoi, tärägäneste sorocul,
da in loc de bani väicä,reli i invinovii-
teste timpurile grele.
Mud poate 85, pläteascä, aduce
deabia pe jumätate i aceea o socoteste
ca bani dati de pomanä; iar de nu poate
pläti, 1-a pägubit pe celiilalt de banii
imprumutati; i acesta si-lcapätä dusman
pe degeaba, cä,ci Ii plateste cu blesteme
cu sudalme i, in loe de cinste, Ii riís-
punde cu ocará.
Multi, din pricina acestei räutäti
a oamenilor, se intorc de &titre om si nu
dau cu imprumut, temändu-se sä nu se
pagubea,scä in zadar.
Totusi fii ingaduitor cu cel smerit
si nu-1 läsa sä, imbatränescii, astepand
milostenia ta.
In numele poruncii Domnului, ajutií
pe cel shrac i, in nevoia in care se aflä,
nu-i da drumul cu mäinile goale.
Lasti-ti banul pierdut, pentru frate
si pentru prieten, i nu-1 him st1-1
nânce rugina, sub piatra ori in perete.
Pune-ti comoara ta intru poruncile
Celui Prea Inalt i aceasta iti va folosi
mai mult dealt aurul.
Grämädeste milostenii in ciimärile
tale s ele te vor scoate din toate neno-
rocirile.
Mai mult dealt scutul tare si de-
cât nä,valnicii ele se vor fázboi cu
vriijmasul, pentru tine.
www.dacoromanica.ro
1001
Omul bun se pune chezas pentru
aproapele situ, iar cel ce a pierdut rusi-
nea il näpusteste.
Binele pe care ti 1-a fäcut che-
zasul sä nu-1 uiti, aid el si-a pus viata
pentru tine.
Cel plicIttos primejdueste averea
chezasului i cel cu suflet nerecunoscä,tor
piräseste pe izbavitorul säu.
Cheziísia pe multi care erau soco-
titi fericiti i-a dat la pämänt i i-a
azvarlit incoace i incolo, ca valurile ;
Pe oameni bine instäriti i-a scos
afar& din casele lor i i-a gonit sä, ritit-
ceascil prin neamuri streine.
Pacatosul dä gres in cheziísie
cine aleargh, dup.& castig necurat
In judecliti.
Chezäqueste pentru aproapele täu,
dupti puterea ta, dar bagä, bine de seam&
sä, nu cazi.
Cele mai de seamä lucruri, in
via4a, omului, sunt apa, pitinea, vesmiln-
tul i locuinta, ca acopen i goliciunea.
Mai bun& este viata siíracului,
sub acoperis de scanduri, dealt ospete
imbelsugate prin sträini.
Multumeste-te si cu mult i cu
putin, i astfel n'o sä-ti mai auzi ocara
6, esti venetic.
Rea viatä, este sä, umbli din casä
in casá, i unde te-ai ficivat nu deschide
gura ta.
Ospätezi i dai sà bea unor nemul-
tumitori i, pe längii aceasta, mai auzi
vorbe amare:
n Vino incoace, veneticule, i pune
masa! i ce-ai la indemlinit sä,
mananc !*
Sau: *Mara, hangiu venetic, din
fata mai-märimilor ! Cä, mi-a venit oaspe
fratele meu, vi-mi trebueste toatà casa!
Greu ji cade omului cu simtire
sà audit certarea stäpilnului casei
ocara cà esti cámiltar !
80.
Des pre cregterea eopiilor. Des pre &Imitate
anufie.
1. Cel ce iubeste pe fiul situ 85, nu in
biciul de pe spinarea lui, ca mai pe
urmä sä se bucure de el.
 IISUS, FML LUI SIRAH, 31
Cine mustrulueste pe fiul sau va
avea multuraire fA se va liuda cu el, in
adunarea cunoscutilor.
Cine da invitatura fiului sil'u face
gelosi pe dusmani i ponte si se bucure
de el intre prieteni.
Daci, moare tatal sin, este ca
cum n'ar fi murit, c5,ci a läsat dupil el un
fecior asemenea lui.
Cat a trait, a v5,zut de el FA s'a bu-
curat, iar cand a fost si moark nu s'a
intristat.
El Iasi un rizbunator asupra
masilor, iar prietenilor un urmas care le
raspläteste pentru dragostea lor.
Cine räsfat,a pe fecior se apuca
lege Vanataile si la once tipat al lui
ii Bare mima.
Calul nedomolit ajunge näravas
fiul läsat de capul lui ajunge rizvratit.
Daca esti prea dragistos cu fiul
tau, va ajunge sä, te infricoseze, í daca
iti faci cu el de joaca, o s5,ti facä,
necaz.
Nu rade cu el, ca si nu dai de
duren i la urma, s5, nu scrasnesti din
dinti!
Nu-I 15.sa de capul lui, cand este
mic, i nu-i trece cu vederea nebuniile.
Frange-i grumazul in copilärie
plesneste-1 peste sale cat este 'Inca
prune, ca si nu se invartoseze i sa, se
razvräteasca impotrivali i si4i sange-
reze mima.
Mustrulueste-1 i bine-1 sub jug
greu, ca nu cumva, intru zburdalnicia
lui, si se poticneasca.
Este mai bine si fii sarac, dar si-
natos i cu trup de fier, decat bogat
impovärat de suferinte.
Sanatatea EA zdr5,venia pretuesc
mai mult dead tot aurul, EA un trup
voinic dec5,t avutii nenum5,rate.
Nici o bog5,tie nu este mai presus
de sänätatea trupeasca, FA nici o stapà-
nire pimanteasca nu face cat bucuria
inimii.
Este mai buna moartea decat o
viata chinuita, i mai bunä vesnica
odihna decat o suferintä neconteniti.
Mancaruri alese, aduse in preajma
une guri inchise, sunt ea bucatele cele
puse la mormänt.
1002
www.dacoromanica.ro
Ce foloseste idolului jertfa? CA,
nici nu milnanca, niel nu miroase! Asa
este cu cel ce stapaneste avutie, dar nu
poate si se bucure de ea.
El o vede doar cu ochii i ofteaza,
intocmai ca famenul care imbrätiseaza
o fecioara.
Nu liza intristärii sufletul tau IA nu
te chinui cu prea multi purtare de grijä.
Veselia inimii di viatä omului
voiosia lui Ii prelungeste zilele.
Imbuneaza sufletul tau i ogoieste
inima ta i gonete intristarea departe
de tine, cad intristarea a ucis pe multi
si nu e bung la nimio
Pizma i mania seurteaza zilele
si multe griji te imbatrânesc mai nainte
de vreme.
Somnul celui plin de voie buni
e adevärat °spat FA demancarea Ii priest()
foarte.
31.
Primejdiile bogdfiei. Pravila ospeifului.
Sfdnta cumplitare.
Veghile celui bogat topesc carnea
de pe el si grija lui de bani Ii alungä
somnul.
Främäntarea lui necontenita il im-
piedica si atipeasca si-i risipeste somnul
mai abitir ca o boalii, grea.
Bogatul se trudeste ea adune averi
cand se odihneste, pofteste sise sature
de desfitari.
Saracul se zbuciuma, pentru ea nu
are cu ce trai, iar cand se odihneste, toate
Ii lipsesc.
Cine iubeste aurul nu va ajunge
la sfintenie i cine alearga dup.& clistig
se incurca in päcate.
Multi au ajuns eh,' se poticneasci,
din pricina aurului i si-au pus lucre-
derea lor in margäritare.
Aurul este grind& de impiedicare
pentru cei nerozi, i cei fin a de minte
se poticnesc in ea.
Fericit este bogatul care se dove-
deste farii, de prihana i care n'a alergat
dupä aur!
Cine este acesta? - ea si-1 laudam
ea prea fericit si ea pe unul care a fiteut
minunatii in poporul
 IISUS, FIUL LUI SIRAH, 32
Cine este acela care a fost pus la
incercare, prin bogatie, i a ramas in
totul drept? El este vrednic de toata
lauda! Cine a putut &ilea porunca
n'a calcat-o ? Cine, a putut face rau
EA n'a facut?
Fericirea unuia ca acesta este
intarita i olaptia va preamäri facerile
lui de bine.
C5,nd pezi la masa unui boier mare,
nu casca gura In fata ei EA nu zice:
a Cate buniati stau pe mas5,!
Aduli aminte câ ochiul lacom
este uricios. Ce este mai rau, intre lu-
crurile create, decitt ochiul ? Doar nu
degeaba plange el la orisice.
Nu intinde mana ta unde pi-a pus
ochii altul de langl tine, ca sa nu vi se
intalnesca mâinie in talger.
Judecä dorintele aproapelui tau
dup5, dorintele tale pi fil cu socotealli
In toate cate faci.
Miinancit cuviincios cele ce sunt
puse inaintea ta pi nu elefái, ca 65, nu
te faci urit.
Ca bun& creptere, ispriiveste cel
dintai i nu fi nesatios, ca ea nu dai
sminteala.
Dacii pezi in mijlocul unei adunari,
nu-ti intinde mina mai inainte decat
ceilalti.
Cat de putin Ii trebue omului bine
crescut! De aceea, cand se °Web, in patul
situ. nu are inneaciuni.
Pantecele cumpittat are parte de
somn siingtos. Te scoli dimineata
cugetul ti-e limpede. Truda nesomifului,
varsaturile pi durerile pantecelui sunt
captigul omului nes5,tios.
lar dacä ai fost nevoit sit ospittezi
dincolo de masufa, scoalti-te, du-te
primprejur pi te vei simti upurat.
Asculta-ma, fiule, pi nu mil dis-
pretui ! Si mai la urinä vei descoperi ade-
varul cuvintelor mele. In toate lucrurile
tale fü cumpata,t i nici o boala nu va
da peste tine.
Gurile lauda pe cel ce di ospet,e
stralucite, i märturia d'arniciei lui este
Intemeiata.
Dimpotriva, cetatea cartepte asu-
pra mesei zgarcitului, i marturia car-
panopiei lui este iarapi intemeiat.a.
www.dacoromanica.ro
1003
La biute, nu te arata viteaz,
pe multi i-a pierdut vinul.
Dupil cum cuptorul pune la incercare
lucrul faurarului, tot apa i vinul inimile
trufapilor care stau gata sa se incaiere.
Vinul este pentru om apa data-
toare de viata, daca 11 bea cu mäsura.
Ce este viata celui ca,re nu are yin ? Ca
el a fost facut ca sä veseleascii pe oameni.
Bucuria inimii (0.1veselia sufle-
tului este vinul, cand Il bei la vreme
cu m'asurä.
Dar vinul baut cu nemiluita, aduce
amaraciune sufletului, intaratare i g5.1-
ceav5,.
Betia aprinde patima celui farä
minte Impinge in pr5,pastie, scade
puterile i capuneaz5, b5,täi i rani.
Gaud stai la ()spat, nu te apuca
sä dojenepti pe prieten i nu-i aräta
dispret pe cand el se veselepte. Nu-i
apune cuvinte de °car& i nu-1 necaji
cerandu-i inapoi niscaiva bani impru-
mutati.
Runde moravuri la ospere. Cucernicii
Fapta
Daca sotii ospatului te-au facut mai
marele mesei, nu te trufi i fii in mijlocul
lor ca unul dintre ei; ingrijepte de ei
apoi pezi pi tu la masa.
Dupa ce ai indeplinit toate cele
de trebuintii, poi sa% stai jos, ca di te
bucuri de cinstea pe care ti-au dat-o
pentru buna intocmire a mesei, sá pri-
mepti oununii.
Graiepte tu cel ce epti mai batran,
caci tie se cuvine intai, dar cu part i cu
ptiinta i fara sit Impiedici pe cántareti.
Unde nu te ascultä nimeni, nu
cheltui vorba, pi la timp nepotrivit nu-ti
ar5,ta intelepciunea.
Ca o pecetie de cornalina in lega-
tura, de aur, apa este rostul cantttretilor
In mijlocul ospatului.
Si iarapi ca o pecetie de smarald,
inschunatii in aur, este rasunetul cânte-
cului, in tovaräpia vinului dezmierdator.
Gridepte i tu, tinere, daca gandepti
cá ai nevoie, ins& dup.& ce ai fost poftit
de doua-trei ori.
 IISUS, FIUL LUI SIRAH, 33
Strange-ti euvantul ; eu putine,
spune multe; fii ca unul care stie, dar
care tace.
Intre cei mai mari, nu te face de po-
triva lor, i unde stint batrani, scurteazi,
vorba,.
Precum fulgerul straluceste
intea tunetului, la fel inaintea tanarului
sfios purcede harul.
Gaud a venit ceasul, ridica-te de la
mug, si nu fi cel de pe urnail; alearga
fleas& si nu Vandal pe drum.
Aci petrece i fá ce-ti cere inicia,
dar intru frica Domnului pi nu in ne-
bunie.
lar pentru toate aeestea binecu-
vinteazá. pe Ziditorul tau, care te in-
destuleaza cu buniitätile sale.
Cel ce se teme de Domnul aro
parte de inviitaturit i cei ce-1 cautä
dis-de-dimineata gasesc bun5,vointa luí.
Cel ce cauta legea hrana va avea
intru ea, pe and coi fatarnic se va po-
tieni in ea.
Cei ce se tem de Dumnezeu afla-vor
dreapta judecatä si vor aprinde ca o
torta rostirile lor cele intelepte.
Omul eel nedrept respinge dojana
si chip& patimile sale îi gäseste dez-
vi novittiri.
Barbatul eel de sfat nu trece ca
vederea parerile altora, pe cand cel
strain de lege si trufas nu se impiedica
de nici o frica.
Nu face nimio far& de chibzuiará,
ea sa nu te caesti de fapta 85,varsita.
Nu merge pe drumul cel surpat,
ca sa nu te izbesti de pietre.
Nu te Meted° prea mult nici in
drumul fará hopuri, ci fereste-te chiar
si de fiii
In once faci, ai grijá de sufletul
tau, cáci aceasta este paza poruncilor.
Cel ce crede legii asculta de porunci,
si eel ce se increde in Domnul nu va da
de ru.sine.
33.
Preziderite cucerniciei. Ougetdri i slaturi
practice,
1. Pe temitorul de Dumnezeu nu-1
nimiceste nici o nenorocire, i chiar
1004
www.dacoromanica.ro
daca intr.& in ispita Domnul il scoate iar
afara.
Barbatul intelept nu uraste legea,
dar cel ce este fatarnic fat& de ea este
ca o corabie in furtuni.
Omul intelegittor isi pune toatii
nadejdea in lege, si legea este pentru el
cu totul vrednicit de incredere, ca ras-
punsul Domnului din Urim.
Pregateste ceca ce ai de rostit
vei fi ascultat; adunali invatatura
raspunde.
Capul unui nebun este ea o roatä
de car si cugetarea lui este ca osia care
se invarteste.
Un prieten batjocoritor este ca un
armasar: el necheaza oricine ar incaleca
pe el.
Pentru ce o zi este mai slavitit de-
cat alta, o data" ce toatà, lumina din
zilele anului vine de la scare ?
Prin intelepeiunea Domnului ele
s'au osebit intre ele, caci el a statornicit
vremurile felurite Efi zilele de praznic,
Astfel c5 dintre ele, pe unele le-a
inaltat si le-a sfintit, iar pe altele le-a
pus in randul zilelor obisnuite.
La fel, toti oamenii sunt din
tarana, din pamantul din care a fost
zidit Adam,
Dar intru multimea intelepciunii
sale, Dornnul i-a osebit i le-a dat ea
mearga pe di felurite:
Pe unii i-a binecuvantat i i-a
inaltat, pe unii i-a sfintit i i-a apropiat
sie-si; pe altii i-a blestemat i i-a smerit
i-a ritsturnat din locurile lor.
Precum lutul stä in mane olarului,
ca sa.-1 framftnte dupá placul sau, tot
asa oamenii aunt in mane FrIcatorului
lor, ca sit le dea lor dupa cum a
hotarit.
Fata in taá eu raul sta binele,
fat& in tap: cu moartea stä viata,
asijderea in fata celui cucernic sta. pa-
catosul.
Priveste,astfel, la toate cate a
fácut Cel Prea 'wilt: ele stint perechi
perechi, una inapotriva celeilalte.
Cat despre mine, cel venit la
urma, m'am straduit dupä intelepciune
si aunt ea unul care adunä in vie pe
urma culegatorilor, dar cu binecuvan.
 IISUS, FIUL LUI SIRAII, 34
tarea Domnului am apucat inaintea
tovarasilor i ca un adevarat culegator
am umplut teascul.
Socotiti ca nu m'am ostenit pentru
mine singur, ci i pentru toti cei ce cauta
intelepciune.
Ascultati-ma, mai mari ai popo-
rului; intai stiitatori ai aduntirii, luati
aminte!
Nici fiului tau, nici femeii tale,
nici fratelui tau, nici prietenului tau sit
nu le dai, cat traiesti, putero asupra ta.
banii tai sá nu-i dai altora, ca nu
cumva sa-ti pará rau i sa te rogi pen-
tru ei.
Cat traiesti i catit vreme este
suflare in tine, nu te da rob nim5,nui,
Ctici este mai bine ca liii täl EA se
roage de tine, deal tu sit cauti la
mainile fiilor t5,i.
In toate lucrurile tale, nimbi tu
stapinul si nu ingadui asupra cinstei
tale nici o pata.
Cand va veni sfarsitul zilelor vie-
tii tale, in ceasul cel din urm5 atunci
imparti mostenirea.
Magarului Ii trebue m5,ncare, toiag
povara; robului Ii trebue pane, bataie
munca.
25. Pune B5, muncescli pe robul tau
vei avea odihnit; dads, ins& Ii Iasi
mainile fara lucru, el va umbla dupti
libertate.
26. Jugul i fuma incovoaie gru-
majii, iar pe robul cel netrebnic caznele
biitaia.
Pune-1 la munca, 85, nu stes, tran-
dav, fiindci tr5,ndavia este diiscalita
multor rautati.
Da-i de lucru, dup.& priceperea lui,
si (lac& nu asculta, ingreuiaza obezile lui.
Totusi nu intrece masura fat& cu
nimeni i nu lucra nimio fara dreapta
j udecata.
Dacti ai un rob credincios, tine
socoteala de el ca de tine insuti, fiindc5,
1-ai agonisit cu sudori de sange.
Dacii, ai un rob credincios, poar-
ta-te cu el frateste, cad iti este de folos
cum iti esti tu insuti.
Daca te pc* neomenos cu el
porneste i fuge, pe ce drum te vei
duce sa-1 cauti?
1005
www.dacoromanica.ro
34.
Deertäciunea viselor. Cdldloriile. Pronin
lui Dumnezeu. Adevärata inchinaciune
cuvenitä Domnnlui.
Nadejdi desarte i amagitoare
face omul cel neintelegator, si visele scot
din fire pe coi nerozi.
Ca unul care ar vrea sa prindil umbra
cu mans, sau care ar alerga dupa vant,
asa e cel ce se bizueste in vise.
Ceea ce vezi in vis este numai
oglindire, este oglindirea chipului fatii
cu chipul
Dup5, cum din ceea ce este necurat
nu poate 85, ias5, nirnic curat, tot asa din
ceea ce este minciuna nu poate stt iasa
nimio adevarat.
Ghicitul, talcuirea semnelor si vise-
le Bunt desertticiuni, la fel cu inchipui-
rile unei femei insarcinate.
Afar& numai dacii nu-ti Bunt tri-
mise de Cel Proa Inalt, spre cercetare,
nu le da niel o luare amirite.
Caci visele au ratacit pe multi,
care dând viselor creziimant s'au po-
ticnit in drum,
Pe cand legea se implineste farii
de minciun5 ca once cuvint intelept
care purcede din gurli credincioasa.
Omul pe care 1-a dascalit viata stie
multe lucruri i cel ce a trecut prin
multe graieste cu intelepciune.
Cine n'a descusut viata stie putine,
dar cel ce a ciilatorit mult sporit
iscusinta.
Multe am vazut in calatoriile mele
si multe intamplari au dat peste mine.
De multe ori am fost in piimejdie
de moarte si am scapat prin iscusinta
aceasta.
Duhul color ce se tem de Domnul
va fi viu, pentru c5, niidejdea lor este
spre mântuitorul lor.
Cel ce se teme de Domnul nu se
infricoseaza de nimio si nu tremura de
nimio, cáci Domnul este nadejdea lui.
Fericit este cel ce se teme de
Domnul! In cine se reazima el si cine
este intarirea lui?
Ochii Domnului sunt asupra celor
ce Il iubesc ; el este scut puternic i intl.-
ritur5, vajnica; el apara impotriva van-
 FI13L LUI SIRAH, 35
tului arzator; el este adapost impotriva
arsitei de la amiaza ; el pazeste de impie-
dicare i intru cadere dà ajutor;
El inaltá sufletul si lumineaza
ochii; el da vindecare, viata i binecu-
vantare.
Cel ce aduce jertfä, din agonisitä
nedreaptii, aduce jertfit de ocaril,
prinoasele nelegiuitilor nu sunt placute
Domnului.
Cel Prea Inalt nu se uitä, cu drag
la cele ce-i aduc necredinciosii, iar ier-
tarea pacatelor n'o da, in schimbul jert-
felor numeroase.
Cine aduce jertfa stoarsä din
putinul sáracilor este ca si cum ar junghia
pe fiu sub ochii tatalui.
Painea goal& este viata saracilor;
cine le-o ja de la gura este ucigas de
oameni.
Ucigasul aproapelui 85,u este cel
ce Ii ja hrana trebuitoare i varsiitor de
sange este cel ce opreste simbria argatului.
Cand unul zideste Efi eelalalt risi-
peste, ce alt folos pot 8á aiba
zadarnica osteneala ?
Cand unul se roaga s't altul bles-
tem5,, al cui glas auzi-l-va Stäpanitorul?
Cand te lai, dup5, ce te-ai atins de
un mort, i iarasi te atingi de el, la ce
ti-a fost bun litutul?
.A.sa este i cu omul care posteste
pentru pacatele sale, si porneste din non
si face aceleasi pAcate. Cine va asculta
rugaciunea lui si ce folos a avut din
infranarea lui?
35.
Jertiele plcicute Domnului. El ascultei
strigeitul celor asuprifi.
Col ce päzeste legea este ea s't cum
ar aduce multime de jertfe; cel ce ja
aminte la porunci aduce jertfa de pace.
Cine se dovedeste recunoseator
aduce jertfä, de paine si cine fa,ce milos-
tenie aduce jertfa de laudé,.
Placut este Domnului cand te de-
pArtezi de rautate i iertator este Dom-
nul cand te lepezi de strâmbatate.
Sà nu te arati in fata Domnului
cu mâinile goale, dtei toate jertfele stmt
din porunca legii.
1006
www.dacoromanica.ro
Jertfa omului drept unge jertfel-
nicul i bunul ei miros se ridica, pana
la Cel Prea Inalt.
Jertfa celui drept este placutä si
pomenirea ei Domnul nu va uita-o.
Cinsteste pe Domnul cu inimä ne-
vinovatä si nu scadea nimio din pârga
mainilor tale.
Totdeauna cand dai, fii cu fata
voioasä, i cu bucurie sfinteste zeciuiala.
DA Celui Prea Inalt precum si el
ti-a dat, i dä, din toatä mima din cele
ce se ala sub mana ta,
Fiindca Domnul este raspliititor
va da inapoi de sapte ori mai
mult.
Nu cauta sä-1 cumperi cu daruri,
&id nu le va primi i nu-ti pune nädejdea
In jertfele nedrepte.
Domnul este drept judecator
la el nu incape pärtinire.
El nu face hataruri in paguba sa-
racului; dimpotrivA el asculta ruga-
ciunea celui nedreptatit.
El nu trece cu vederea rugaciunea
orfanului si a vaduvei &bid i se je-
lueste,
Astfel ca nu zadarnie lacrärnile
vaduvei i se scurg pe obraz i strigarea
ei se inaltä impotriva asupritonilui.
Domnul primeste cu bunavointä
pe cel ce-i slujeste i rugaciunea ere-
dinciosului se lidie& pana,' la non.
Rugaciunea celui smerit strabate
norii i nu se odihneste pana ce nu-si
ajunge tinta, si nu se linisteste pana ce
Domnul nu-i ja aminte i judeca cu
dreptate i da sentintä dreaptit.
lar Domnul nu va mai zabovi
nu va mai räbda pe cei fax& indurare.
El le va zdrobi coapsele i se va razbuna
impotriva pagânilor; el va risipi mul-
timea color trufasi i va frange schiptrul
nelegiuitilor;
El va rasplati omului dupii faptele
sale si va judeca ispravile oamenilor
dupa gándurile vicleniei lor.
El va sta ca judeclitor pentru po-
porul 85,u si-1 va bucura cu indurArile
sale.
Scumpá este mila Domnului, in
vremea cand Israil e impilat, ea norii
cei plini de ploaie in timp de seceta.
 IISUS, FIUL LUI SIRAH, 36, 37
36.
Rugdciune pentru adunarea /la Israil col
risipit. Lauda lemeii casnice.
o Milueete-ne pe noi, Stäpäne, Dum-
nezeule al tuturor, i priveete i trimite
frica ta peste toate noroadele.
Inaltä, mama ta deasupra neamu-
rilor streine, ca si vazá puterea ta.
Precum, pedepsindu-ne pe noi, le-ai
arittat lor sfintenia ta, tot aea, batandu-le
pe ele, aratti-ne nouä, märirea ta,
Ca sä te cunoasca pe tino, precum
noi te-am cunoscut, cä nu este Dum-
nezeu afara de tine, Doarnne.
Innoeete rainunile tale, adu Inca
o datti dovezile puterii tale, proslitveete
mttna ta i bratul tau cel drept.
Deeteaptä, mania ta i revarsa aprin-
derea ta. Nimiceete pe dueman i spul-
her& pe protivnic !
Grabeete vremea fázbunarii i adu-ti
aminte de juramant, ca sit se povesteascit
märirile tale.
Iutimea focului sä, mistuia.sea pe
cel scäpat foi cei ce asupre,so pe poporul
tau gäseasca pieirea.
Zdrobeete capetele celar
tátori ai vritjmaeilor ei care zic: Nu
mai este nimeni afar& de noi! »
Adunä toate semintiile lui Iacob
lor moetenirea pe care au avut-o
de la inceput.
Milueete, Doamne, poporul care se
chiamit cu numele tau, pe Israil, pe care
1-ai inchipuit ca intaiul tau nitscut.
Indurii-te de cetatea unde este
templul tau, de Ierusalim, locul odihnei
tale.
Umple Sionul cu strälucirea ta
sfitntul tau loca e cu slava ta.
Intäreete adevärul celor filcute de
tine, la inceput, te't implineete proorociile
rostite intru numele tau.
Rispläteete pe cei ce te asteaptä
cu rabdare i dá crezamant proorocilor
Asculta. Doamne, rug5,ciunea celor
ce V se roagii tie, pentru poporul täu,
intärind binecuvantarea lui Aaron,
i toti cei de pe pämänt sá cu-
noasca cum cá tu. Doanane, eeti Dum-
nezeul veacurilor. »
1007
www.dacoromanica.ro
Pitntecele primeete orice mancare,
insä, o bucata este mai bine primiti
cleat alta.
Dupä, cum gura osebeete gustul
vanatului, tot aea cugetul priceput ose-
beete cuvint,ele mincinoase.
Cugetul viclean caeuneadi supd-
rare, insä omul dedat cu viata etie sti-i
stea impotrivä.
Femeia primeete orine sot, dar
cuta,re fatä este mai bun& cleat alta.
Frumusetea femeii lumineaza fate,
barbatului e't covareeete once alta des-
fatare a ochiului.
Daca in gura femeii se aflä
blandee, atunci bárbatul ei nu are
pereche printre ceilalti oameni.
Cine-ei agoniseete o femeie bunä
a pus temelia averii sale, avand ajutor
pe potriva sa i stalp de reazim.
Unde nu este ingráditura, ago-
niseala casei e jefuitä, i unde nu este
femeie, toate sunt färä, ritnduialä, i fu-
gare.
Cine BB increde in polcul do ostaei
care aleargä, din cetate in cetate ?
Tot aea este ta cu omul care nu
are cuib ei care poposeete pe unde
insereaza.
37.
Prietenii buni §i prietenii rdi. Sletnicii
aclevdrati mincino§i.
Tot prietenul apune: eu Bunt
prietenul tau », ins& sunt prieteni nu-
mai cu numele.
Nu este intristare puternica sà.
Ve pana la moarte, cand un so t sau un
prieten se schimhá in dueman ?
0, tu vicleanä fire omeneasci! De
ce ai fost tu facutä sä, umpli fate, lumii
cu viclenie !
Cát de rea este fapta prietenului
care sta cu tine la mask iar in timp
de restriete se dovedeate dueman!
Adeväratul prieten se luptä cu due-
manul i pune mana pe scut, in fata
protivnicului.
Nu uita pe tovarite, cant' e in rázbot,
ei nu-1 lasa in primejdie, dandu-te in
läturi, incarcat cu prada ta.
 IISUS, FIUL LUI SIRAH, 38
Once sfetnic sine la sfatul su, dar
sunt Efi sfetnici care dau sfaturi cu gandul
la treburile lor.
Pazeste-te de cel ce-ti da sfaturi
afla intai care este nevoia lui - caci
el te sfatueste spre folosul lui - ca
nu arunce mreaja asupra ta,
zica: Esti pe calea cea
buna », dar pe urma Bit «tea langa tine,
ca vaza ce ti se va intampla.
Nu te sfatui cu omul care te pri-
veste piezi i ascunde planurile tale
fati); de cei ce te pizmuesc.
Nu te sflitui cu o femeie in privinta
protivnicei ei, nici Cu un fricos despre
ritzboi, nici eu un negutator despre
schimb, nici cu un cumparator despre
vanzare, niel cu un pizmátaret despre
recunostintä, nici cu cel nemilostiv de-
spre milostenie, niel cu cel trandav de-
spre munci, nici cu sluga tocmita Cu
anul despre bucatele din anul viitor,
nici cu robul lenes despre vre-o lucrare
grea: Cu unii ca acestia, nu te sfatui;
Ci stai statornic in preajma omului
cucernic, pe care-1 stii ea tine portm-
cile i a carui inima se potriveste cu
Mima ta si pe care, daca ar fi si cazi
In vre-un necaz, Il va durea Mima de
tine.
Pe ranga acestea, asculta ce te
povátueste cugetul tau, caci nimeni nu-ti
Ette mai credincios dedil tu insuti,
Fiindcii simtul omului îi spune
lui ce-i trebueste, mai bine dec5,t sapte
iscoade care «tau sus pe turn, puse ca
sa ia seama ;
lar mai presus de toate acestea,
roaga-te Celui Prea Inalt ca sa indrep-
teze intru adevar calea ta.
Inceputul oricarui lucru este cu-
vantul i inainte de orine fapta este
buna chibzuiala ;
Din radacinile cugetarii inimii,
odraslesc ace,ste patru lucruri:
Binele i raul, viata i moartea ;
lar limba este pururea stapana lor.
Este cate un om iscusit i inva-
tatorul multora, dar pentru sine insusi
nu e bun de nimio.
Este cate un om care face pe in-
teleptul, dar este urit pentru euvintele
lui i ajunge si n'aiba ce manca,
1008
www.dacoromanica.ro
Fiindca nu i-a fost lui hiírazit han
de la Domnul í lipsit a fost de toatit
cinstea.
Sin-A oameni intelepti spre binele
lor si roadele stiintei ion se vad dupa
infatisarea lor.
Omul intelept dä, invatatura po-
porului sau I rodul invataturii lui
mane.
Omul intelept este de toti bine-
cuvantat i toti cati il vád II fe-
ricesc.
Viata omului are zilele numarate,
dar 7ilele lui Israil sunt fitra numar.
Inteleptul castiga increderea po-
porului si numele silu va trai in veac.
Fiule, in viata pe care o incepi,
cerceteazá-te pe tine insuti, vezi ce poate
«a te vatame i fereste-te;
Fiindca nu toate lucrurile folosesc
orisicui si nu toate sufletele se multu-
mese cu aceleasi lucruri.
Nu fi nesátios in nici o desfatare
si nu te repezi cu lacomie asupra bu-
catelor,
Fiindca mancares, cea multa aduce
boala i nestapanirea de sine ajunge
pana, la ingretosare.
Din pricina lácomiei, multi si-au
pierdut viata, dar cel infrinat isi pre-
lungeste zilele.
38.
Doltorul ci leacurile. Moartea i indelet-
nicirile omenefti.
Cinsteste pe doftor, mai nainte ca
ai nevoie de el, cu cinstea ce i se
cuvine, câci i pe el 1-a facut Domnul,
Caci doftorul isi are istetimea lui
de la Durnnezeu si de la imparat pri-
meste daruri.
tiinta doftorului Malta fruntea sa
si este admirat printre principi.
Domnul scoate leacurile din pa-
mant i omul intelegátor nu le dispre-
tueste.
Oare nu din lemn s'a indulcit, odi-
nioara, apa, pentru ca Domnul sa-si va-
deascá puterea sa
i el insusi a dat oamenilor stiinta,
ca sa se preamareasca intru leacurile sale
cele minunate.
 IISUS, F1UL LUI SIRAH, 38
Cu acestea vindecg doftorul i ri-
dicä iar spiterul pregdteste din
ele alifiile sale,
Asa incat lucriírile Domnului
nu conteneasett i sEtnätatea poruncitä
de el sä, stapttneascit pe fata pämitntului.
Fiule, in boala ta nu fi nebitgator
de seamä, ci te roagä Domnului si el
te va tämädui.
Depärteazi paicatul, intinde-ti
spre faptele drepte i curäteste mima
ta de tout& caticarea de lege.
Adu tamale i jettfit de pomenire
din lamurit de fain& i junghie jertfe
grase, pe cat te ajutä, puterile.
Apoi dä rand doftorului, c5, si pe
el 1-a fitcut Domnul; i sä nu se depar-
teze de langa tine, fiindcai si el iti tre-
bueste,
CA, uneori izbanda este in mati-
nile lui.
Ci si el se roagii, Domnului ca sä-1
ajute in mestesugul lui i tämtiduire
dea spre insänatosirea bolnavului.
Cel ce pdcatueste fata de Zidi-
torul situ sit cazat in mâinile doftorului !
Fiule, pentru cel ce a murit van&
lacrimi greu incercat precum esti,
i,
incepe tanguirea pentru morti, i dupit
cuviintat ai grija de trupul lui si nu
trece nimic cu vederea din cele ale in-
Amara' plängere fä, i fierbinte tan-
guire i te jeleste, dupii vrednicia celui
raiposat, o zi ori douä, ca sä, gonesti
clevetirea, i apoi mängfile-te de intri-
stare,
Ca din intristare vine moarte
intristarea inimii incovoaie puterea.
Necazul statornic este mai räu
decat moartea si o viatä impoviiratä im-
pinge mima la blestem.
Nu ltisa intristärii sufletul tä,u,
ci gonete-o, aducanduli aminte de ziva
cea din urmit.
Si nu uita cä nu este intoarcere;
lui, celui räposat, nu-i folosesti cu nimio,
iar pe tine te pagubesti.
a Cugetä la rostul meu, eäci la
fel este si al tau! Eu, ieri, i tu, astäzi!
Cel plecat se odihneste; odihneas-
cii-se i pomenirea lui. Duhul lui s'a
despärtit de el, mangaie-te s't tu.
1009
www.dacoromanica.ro
Intelepciunea ciirturarului se do-
bandeste cu ziibavä si cine n'are tre-
buri pamantesti poate sat, ajungd, inte-
lept intru ale legii.
Cum poate sä ajung5., intelept cel
ce tine coarnele plugului si se fdleste cu
boldul de imboldit, cel ce mama, boii
si-0 trece viata, cu ei i toatä vorba lui
este numai de vitei ?
Tot gandul lui este cum sä, in-
toard, brazda i toatä, grija lui este la
nutretul vacilor.
La fel este cu once dulgher s't cu
once zidar, care muncesc necontenit zi
noapte ; la fel este cu cel ce sap& sä-
pitturi de peceti si se strtidueste cu räb-
dare sat impleteasca scrijiliturile, ptme
toatit inima sâ scoatä izvodul intocmai
si nu di gean5, in geanat pin& nu-si
desävArF3e0e lucrul sau.
Tot asa este fierarul care sti Ping&
nicovalii, i se uitä la fierul nelucrat;
dogoarea focului II face lac de sudoare
si el indura zipusala cuptorului; poc-
netele cioca,nului Ii asurzesc urechile, dar
ochii lui stau atintiti la scula pe care
trebue s'o scoot& din ciocan. Gandul lui
este cum Bali facit lucrul mai bun pi
strädania lui e sit-i dea o desaivarsitä
frumusete.
Tot asa este i olarul care vade
la meseria lui i invarteste roata cu pi-
cioarele si esto pururea ingrijit de lu-
crul situ i, in munca sa, numartt iar
iar oalele poruncite.
Mttinile lui sunt maple din pri-
cina lutului si mai inainte de bätranete
el este garbov i frant de sale ;
grija lui este smältuitul i toatä, luarea
lui aminte este potrivita ardere a cup-
torului.
Toti acestia se bizuesc in mainile
lor i fiecare este priceput in meseria
lui.
nail de ei nu se zideste nici o
cetate i oriunde se aciueazit, ei nu mor
de foame.
Indt, in adunarea poporului nimeni
nu intreabit de pärerea lor i in sfat
n'au nici o intaietate; in scaunul jude-
catorului nu au ce ciiuta, iar intru ale
legii si ale dreptätii nu au nici o pri-
cepere.
64
 LISUS, FIUL LUI SIRAH, 39
34. Ei nu se indeletnicese Cu treburile
invatiturii si ale dreptului i cu pildele
inteleptilor n'au nici o legatura. Totusi
ei sunt cei ce intaresc alcátuirea tovari,-
omenesti ki inclinares lor este catre
mune& pi catre meptesug.
39.
Cum este infeleptul care cunoa,ste teges.
Lauda Icipturii celei zidite.
Altfel este cel ce-si indrepteaza cu-
getul catre frica de Dumnezeu i se in-
deletniceste numai cu legea Celui Prea
Inalt; el cereeteaza intelepciunea tuturor
celor din veohime cuprinde vremea
Cu adincirea profetilor;
El pástreazá cuvintele barbatilor
celor vestiti s't piitrtmde in taina para-
bolelor ;
El da de urma intelesului adinc al
pildelor i petrece intru descurcarea pro-
verbelor.
Slujba lui este in mijlocul celor
mari Efi el se arati inaintea principilor;
el strabate prin tarile popoarelor striLine
cântilrepte ce este bine 1.1 ce este M'u
intre oameni.
El ¡si deprinde cugetul s5, se in-
drepteze catre Domnul, Ziditorul sau,
sä se roage inaintea Celui Prea Inalt,
deschizind gura Ba in rugaciune pi ce-
rind iertare pentru gresalele sale.
Si daca marele Dumnezeu bine-
voieste, el se va impartasi de duhul
telegetii i Domnul va rávarsa, ea ploaia,
cuvintele intelepciunii lui, iar el intru
rugaciuni va liuda pe Domnul.
Domnul indrepteaza vointa i pri-
ceperea lui, iar el se va apropia eu mintea
de sfaturile Donmului cele ascunse.
Domnul insusi Ii insufla invatatura
cu care se aratá luraii, a,stfel di el ajunge
de lauda in támurirea legii si a legamin-
tului cu Domnul.
Multa lume va lauda stiint,a sa
numele sau nu va fi sters in veac. Po-
menirea lui nu va pieri i numele lui
va fi viu din neam in neam.
Popoarele vorbi-vor despre bite-
lepciunea lui si lauda lui va vesti-o
adunarea.
www.dacoromanica.ro
Cat va t'id va avea un nume mai
vestit dectit o mie laolaltä, iar cand
va intra intrn odihna, slava lui va fi
mai mare.
Inca o data', cu bun5, chibzuiala,
vreau s'a tupir gandurile mele, fiindei
sunt plin de ele ea luna plina, la juma,-
tatea lunii.
Ascultati-mä pe mine, voi fil cu-
cernici, i yeti odriisli ca trandafirul cel
sadit
i ca tä,maia yeti ritsp5,ndi bun
miros i yeti inflori ea floarea crinului.
Ridicati glasul vostru i cintati cântece
de lauda si binecuvantati pe Domnul,
pentru toat,e lucrurile sale.
Dati madre numelui situ i spu-
neti sus si tare vrednicia lui de laudit,
prearaltrindu-1 cu cintari din gura' i cu
eintari din harfä, tfi graiti astfel, cu bu-
curio mare:
Lucrurile Doranului sunt toate
foarte bune i tot ce este de nevoie,
el dä la vreme potrivita.
Sä nu zici: u Ce e asta? » sau:
*La ce slujeste asta ? », pentru ea toate,
la vremea lor, se dovedesc de folos. Prin
cuvintul lui, au stat apele in picioare
ea niste stoguri de gran i la porunca
gurii lui, apele s'au adunat in zacatorile
lor.
Intru porunca lui stau toate cele
bune i nimeni nu poate sä-1 impiedice
cand vrea sa mintuiasca.
Toate faptele oamenilor sunt de
fat,5, inaintea lui i nimio nu se poate
ascunde de ochii lui.
Cu privirea lui el imbratiseaza'
vea,curile i nimio nu este neinteles
pentru el.
Nimeni 85, nu zica: La ce foloseste
acest lucru? », cáoi toate sunt ficute cu
scopul lor.
Binecuvintarea lui se revarsi ca
Nilul i adapä ea Eufratul pämântul cel
uscat.
Dar, tot asa, mänia sa dezmoste-
neste neamurile pi preface in Baratura
tinutul eel udat de ape.
Caile lui, pentru cei cucernici, sunt
drepte pi tot asa, pentru cei trufasi,
sunt pline de hopmi.
 IISUS, FIUL LUI SIRAH, 40
De la inceput, el a häräzit bunit-
tätile sale celor buni i, la fel, celor pa-
cätosi, cele role.
Cele dintai lucruri trebuincioase
pentru viata omului sunt: apa i focul,
fierul i sarea i faina de gram i laptele e'r
rnierea, cangele strugurelui i untul de
lemn i vesmantul.
Toate acestea slujesc spre bine
celor cucernici, ins& celor pacátosi din
bune li se fac rele.
Sunt vanturi care au fost facute
spre pedeapsä i, intru mania lor, ele
zdruncinä muntii. In vremea prapidului,
ele revarsä strasnicia lor i domolesc
mania Ziditorului.
Focul i grindina, foametea
ciuma au fost i ele &cute spre pe-
deapsä;
Asijderea coltii fiarelor, scorpiile
naparcile i sabia räzbunittoare.: ea
sä starpeascii pe ne/egiuiti; toate ace-
stea au fost facute cu scopul lor
stau gata in vistierie, ca sà slujeaseä
Ja timpul potrivit.
Cand Domnul le porunceste, ele
aunt in mare bucurie i sunt pregatite,
and ele II trebuesc pe pamant, i and
vine vremea, nu trec peste euvantul
lui.
Despre acestea, incrediiatat am
fost de la inceput i, dupä ce m'am
gandit indelungat, am läsat in scris
aceste ganduri:
Lucrurile Domnului Bunt toate
bune i, la ceasul lor, vor raspunde la
toata trebuinta.
Nu trebue sa zici: Lucrul acesta
este mai rau cleat celsalalt 0, caci fie-
care lucru se va dovedi bun, la tim-
pul lui.
lar acum, din toata inima deschi-
deti gura s'r läudati pe Donmul i bine-
cuvamtati numele lui I
40.
Trudnicia lidutatea pi buniitatea.
1. Truda mare a fost harazita fie-
carui om si jug greu zace peste fiii lui
Adam, din ziva când ies din pantecele
maicii lor j pan& in ziva cand se !acre
la maica Ion obsteasca.
1011
www.dacoromanica.ro
Gandurile lor i zmiicinarea inimii
lor i asteptarea lor plinä de grijä, toate
merg spre ziva mortii!
De la cel ce vade pe tron, intru
davit, i pan& la cel smerit, in pulbere
In cenusä,
De la cel ce poarta porfirä si co-
roanii, pang la cel ce se imbraca in
panzii de tort, mania i ciuda, turbu-
rarea i zbuciumul si frica de moarte, inta-
ratarile i incaierarile sunt painea tuturor.
6. Chiar in vremea cand se odihneste
In asternutul sau, somnul noptii Ii aiu-
reste cugetul.
Putina, ca i nirnic, este odihna
lui, dar ci atunci el este turburat de
vise; amägit de vedeniile sufletului sau
el este ca un fugar care fuge de dinaintea
prigonitorului.
In clipa cand e di scape, se de-
steaptä si se minuneazä, nevazand nici o
primejdie.
Asa este cu toatä faptura, de la
cm panto'. la dobitoc, iar cu piicatosii
de sapte ori mai limit.
Ciuma i värsärile de sange, cer-
turile i sabia, pustiirile i prapadul,
foametea i moartea:
Toate acestea au fost fäcute pentru
cei nelegiuiti si tot din pricina lor a
venit i potopul.
Toate cate sunt din pknant se
baton) in pämant i cate sunt din ape
se intorc in mare.
Once dar mitarnie i orice avere
nedreapta se vor prapadi, Irmä cinstea
ramane in vesnicie.
Banii nedreptilor Bead. intocmai
ea un au si pier ca bubuitul tunetului,
cand
Cine deschide mana bucurie va avea,
dar cei ce caleä legea vor pieri de istov.
Urmasii color nelegiuiti nu vor
avea multi vlastari, caci rädacinile ion
necurate stau in stancii neprimitoare.
Tot asa papura care crests pe
tang& apt): si pe lamp); tarmul riului este
smulsä mai devreme dec'at once alta
buruianit.
Buniitatea este ca o gradina bine-
cuvantata i milostenia tine in vesnicie.
Dulce este vista celui ce are cu
ce tad r}.1 a muncitorului care se mul-
64e
 IISUS, FlUL LUI SIRAH, 41
tumeste cu ce castigä, dar mai bun&
decat a lor este viata celui ce a aflat
o comoara.
Copiii i ziclirea unei cetati fac
un nume sa traiasca, dar mai presus
decät amándoua acestea socotita este
femeia cea fad+, de prihana.
Vinul i muzica veselesc mima,
mai mult decal amecndouä; iubirea in-
Fluerul si harfa fac cantarea dulce,
dar mai mult decal amandoua place
darul vorbirii.
Harul i frurnusetea desfateaza,
ochiul omului, dar mai mult decal aman-
doua Il desfateaza lanurile verzi.
Prietenul i tovaritsul te intam-
pin& uneori la vreme de nevoie, dar mai
mult decal ei este de bun folos sotia
in teleaptii.
Fratii i ocrotitorul sunt de pret
la ceasul greu, dar mai mult decal ei
mantueste milostenia.
Aurul si argintul intaresc picios,
rele, dar mai bun decat amandoua este
sfatul cel bun.
Averea i puterea inaltä inima,
dar mai mult decat amandoua: frica
de Dumnezeu. Temerea de Dumnezeu
nu are nici un cusur; nu trebue sa-i mai
cauti alt ajutor.
Frica de Dumnezeu este un rai
binecuvântat fo'r peste once slava ea se
revars5, ea un polog imparatesc.
Fiule, sa nu-ti duci viata in cer-
setorie, caci e mai bine sa mori decal
sa cersesti !
Card un om priveste cu jind la
masa altuia, viata lui nu mai trebue
socotita ca viatä omeneasca. El panga-
reste sufletul säu cu mancari stretine de
lege, pe cand omul cu simtire i cu ore-
stere se fereste.
In gura omului nesimtitor cersitul
poate sa fie dulce, dar in maruntaiele
lui arde ea focul.
41.
Intelepciunea mortii. Numele eel bun si
pata lui.
1. 0, moarte, cat de amara este amin-
tirea ta pentru cel ce traieste in pace,
1012
www.dacoromanica.ro
intru averea sa, pentru cel lipsit de
griji i cu noroc in toate si care este
inca destul de zdravan ca sä se bu-
cure de desfiltarile mesei!
Dar, o, moarte, cat de placuta este
sentina ta pentru cel stirac i istovit
de putere i garbovit de batranete
coplesit de gnu i care nu mai na-
dájdueste in nimie si a pierdut rab-
darea!
Nu te teme de sentina mortii;
adu-ti aminte ca, stramosii taii dup.!),
tine urmasii täi stau sub puterea ei.
Este hotarirea Domnului pentru in-
treaga faptura, i atunci cum sit te ráz-
vratesti tu impotriva vointei Celui Prea
Inalt ? Fie o mie, fie o sutä, fie zece ani, in
*eol nu se mai socoteste lungimea
Neam urit aunt feciorii celor pa-
catosi, ca unii care petrec in locasurile
necredinciosilor.
Mostenirea fiilor p5,catosi1or se nä,
rueste i ocara va Bann pururea deasupra
neamului lor.
Pe tatal nelegiuit feciorii fl hulesc,
fiindea ei sunt de °car& din pricina lui.
Vai voua, oameni necredinciosi, care
ai lepadat legea Dumnezeului Celui Prea
Inalt !
Caci dad, vä inmultiti, nenorocirea
vá manancii; dad: faceti copii, durerea
are parte de ei; daca va prabusiti, twit&
lumea se bucura de cäderea voasträ;
daca muriti, blestemul và inghite!
Toate cate sunt din piimant se
baton in pamant, tot asa i neeredin-
ciosii, din blestem dau in prapad.
Omul este desertaciune, cand e
vorba de trupul lui, Insà numele celui
cucernic nu se sterge.
Ai grip, de numele täu, caci el
va dainui mai mult decat o mie de
comori de mare pret.
Bunatatile vietii in nuruai putine
zile, pe cand fajina unui nume tine zile
nenumarate.
Copiii mei, paziti intru pace in-
vatatura mea: Intelepciunea nedata pe
fat& fo'r comoara ascunsö, in piimant, de
ce folos aunt amandoult?
Mai bun este omul care ascunde
nerozia sa, decal omul care isi ascunde
intelepciunea.
 II SUS, F.RTL LIJE SIRAFI, 42
Ascultati, copii, invätiitura asupra
simtimântului de rusine i simtiti ru-
sinea, dup5, pravila mea, &lei nu once
rusinare este la locul ei si nu este bine
si te rusinezi de fitece.
S5, te rusinezi de destranare, inain-
tea tathlui si a mamei, i 85, te rusinezi
de minciunit inaintea Domnitorului si a
och,rmuitorului;
Si te rusinezi de fapta rea inaintea
judechtorului 0 a dregitorului, 0 de cil-
carea legii inaintea adundrii poporului;
De chicarea prieteniei inaintea to-
varisului 0 a prietenului, si de furtisag
inaintea oamenilor cu care triliesti.
Si-ti fie rusine sii strici legamhntul
ori jurlimh,ntul, si intinzi cotul, la
masä, in pieptul altera, sii opresti darul
figäduit;
Si respingi cererea unui prieten,
si jacmilnesti pe altul de partea ce i
se cuvine sau si nu vrei dai ce
esti dator ;
Si nu rispunzi cu inchin5,ciune
ceiui ce ti se inchini, si te uiti la o
femeie de,sfranati, sau sä4i opresti ochii
asupra unei femei miiritate;
Si-ti fie rusine s5, te lai in prie-
tenie cu slujnica ta i sh, te impirtä-
sesti de patul ei;
Sh,'-ti fie rusine si ochristi pe
priet,en 0. dupi co i-ai däruit ceva, si-i
scoti ochii cu darul tiu;
Sii-ti fie rusine sii mai spui si al-
tora ceea ce ti s'a spus in taind i si
dezväluesti ceea ce se chdea
ascuns.
Astfel, tu vei {di care este rusinea
ceo adevärati i vei afla bar inaintea
oricärui om.
42.
Grija pentru fecioare. Dumnezeu in
fclpturile sale.
sr, nu-ti fie rusine de urmitoarele
lucruri si de hatirul nim5,nui si nu intri
In picat:
Sä nu-ti fie rusine de legea Celui
Prea Inalt fA de legamOntul situ, ca
dai indreptitire celor
Si nu-ti fie rusine si faci socoteli
binesti ou prietenul sau Cu tovaripsul
www.dacoromanica.ro
1013
do drum si si nu te rusinezi de dreapta
impärtire intre rude a unei mosteniri.
Si nu-ti fie rusine de cântarul drept
de misurile adevärate, nici de chstigul
mult-putin;
Si nu-ti fie rusine de banul castigat
din jocul cumpiririi 0 al vanzilrii, nici
de aspra pedepsire a copiilor, nici de
friingerea coastelor robului Celtics.
La femeia rea, este bun& pecetea,
unde sunt mhini multe, incuie.
Once dai, dii cu numir i cu nib:-
Bur:A; si ce dai 0 ce iei, toate serie-le.
Si nu-ti fie rusine sii dojenesti pe
prost 0 pe nebun 0 pe mosneagul
zut in petrecere cu tinerii, i vei fi cu
adevirat om intelept i cu vazii inaintea
celor cu fric5, de Dumnezeu.
Fata este pentru tatä Wade de
cap multi i ascunsi; grija ei halungii
somnul: cat este tfiniirii, ca nu cumva
treacit varsta, i dup5, ce s'a ma-I-Hat,
ca nu cumva s'o urasci bärbatul.
Cat este fecioari, tatil are mereu
griji si nu se pangireasei si sit ramtinii,
grea in casa p5,rinteasc5,, iar chnd este
laugh birbatu-säu, si nu apuce pe dru-
muri rele, sau, in casa sotului ei,
nu ritinh.ni stearpä.
Cu fata indäritnici intiireste paza,
ca nu cumva si dea vrijmasilor tui
cuvânt de bucurie i si te tacit' de po-
veste in cetate i batjocorit de norod
0 si te dea de rusine in adundrile din
poarti.
Sii nu-si arate frumusetea nici
unui birbat i sh, nu stea intre femei,
vorbind nimicuri,
C5, molls, iese din hail* si de la
femeie räutatea femeii.
Este mai neprimejdioasii hursu-
zenia bärbatului decO,t ajutorinta femeii,
&Ad cu femeia poi si dai de rusine
de ocari.
Aduce-mi-voi arninte de lucrurile
Domnului tFA cele ce am vizut voi isto-
risi. Prin cuvfintul lui fficutu-s'au 0, la
porunea /ui, ele implinese voina lui.
Soarele, risärind, pe toate le pri-
veste, el insusi fiind fäptura Domnului,
Oa, de slava lui.
Nici sfintii Domnului nu sunt de
ajuns ca si numere toate minunile lui,
 IISUS, FIUL LUI SIRAH, 43
msa Dumnezeu a dat ostilor sale pu-
tere s. stea in fato, märirii sale.
Domnul fazbate oceanul si mima
cuneaste a,seunzisurile lor, ad el este
atoatestiutor si are chile vesniciei ina-
intea ochilor.
El vesteste ce a fost §i ce va a
fie si dezvàleste albia celor thinuite.
Nici un gand al omului nu-i acepa
nici un euvânt nu ritmâne ascuns de el.
El a imbritcat intru podoabii
retele sale lucran; el este unul s't acelasi
din vesnicie; el nu creste FA nu des-
creste s't nu are nevoie do sfatul ni-
mán ui.
Citt sunt de vrednice de iubire
lucrurile lui §i dragi la privit ca niste
flori!
Toate au viata i ritmhn in veac
si tente-i sunt ascultittoare, spre folosul
pentru care au fost fhcute.
Toate lucrurile sunt felurite futre
ele, dar nici unul dintre ele nu este de
prisos.
Un lucru sporeste bunitates, c,elui-
lalt si cine se ponte satura admirand
frumusetea lor!
43.
Minunat este Domnui fntru Icipturile sale,
dar el este mai presus de toate laudele
noastre.
Stravezia ferie a cerului este fru-
musetea locasurilor de sus si strilucirea
lui: miíreata priveliste!
Când se aratä, soarele, el reversa
lumia, si aldura; minu.nata este aceastà
fhtpturá a Celui Prea Inalt!
Cu vápaia lui de la amiazà, el usua,
phmlintul; cine ponte sa stea impotrivä
arsitei lui?
Cuptorul de topit, il aprinde me-
sterul faur, suflAnd in foc cu foalele,
dar soarele incinde muntii de trei ori
mai mult; el aprinde pacle de foc §i,
raze imprastiind, orbeste ochii.
Mare este Doranul, ziditorul soa-
relui, si el, la porunca Domnului,
bate de zor ararea-i hothrith.
Asijderea si luna se wat& totdes,
una la ceasul ei, ca sä insemneze im-
partirle vremii i ca semn fara de moarte.
www.dacoromanica.ro
1014
Ea este crainicul särbatorilor; discul
ei scade, noapte cu noapte, dupä ce s'a
aratat intreg.
Luna dupii luna, ea se premeneste,
cht de minunatil, este in schimbarile
ei! Ea straluceste pe bolta cerului ca
un steag de aur, in tabara ostirilor
inältimii.
Frumusetea thriei este colbaria ste-
lelor, podoabh saparittoare in inaltul
cer al Domnului!
Dupit pravila Celui Sfint, ele stau
In rh'nduiala lor si nu obosesc in strii-
jile lor.
Priveste curcubeul si binecuvin-
teaza pe faatorul lui, ad e negrhit de
mandru in maretia lui de colori!
El coprinde tot cerul cu arcul sau
slavit si mina Celui Prea Inalt 1-a in-
tins, intru atotputerea sa.
Atotputernicia Domnului frttnge
fulgerele de bolta cerului si raspandeste
shgetile de feo ale hotaririlor sale.
Pentru aceasta el si-a zidit vi-
stierie unde le pastreaza i norii sil
zboara ca
Cu puterea-i nenalisurath el in-
aliaga norii si farfimiteaza pietrele grin-
dinii.
Glasul tunetului säu cutreinura
mantul i, and el se arate, muntii incep
s'a se clatine.
Dup.& vointa lui, se porneste
din miazit-zi i furtunile din miazil-noapte
si vijelia pustiitoare. El scutura ornittul,
ca un stol de pasan i care se las& pe pa,-
DATA; ca niste lacuste care poposese, asa
este pogorirea zhpezii.
Dalba ei stralucire aiureste ochii
cugetul se minuneazit de fulguirea ei.
El presara bruma pe pitmhnt, ca
sarea, si inghetul o face ca vfirfuri de
bold.
Când sloboade vitntul de la miazit-
noapte, apa prinde ghiata si peste once
iezer se intinde o pojghith i apele se
irabraci in za de ghiatä,.
Domnul mistueste muntii si arde
pasunile i cu arsita phrjoleste coltul
ierbii.
Dar leacul acestui praphd este
grabnica innourare si roua care se iveste,
aduchnd racoare dupit zaduf.
 IISUS, FIUL LUI SIRAH, 44
Prin a sa socotinti, el a linistit
främintarea oceanului ai a sidit in el
ostroave.
Cei ce c1toresc pe mare vorbesc
de intinderea-i nemisurath; i noi as-
in uimire, istorisirile lor.
In märi sunt flipturi de necrezut
minunate, felurirai de jivine i dihänii
nazdrivane.
Pentru Domnul, ingerii implinese
lucrul lor i dup5, porunca sa Bunt lu-
crätorii vointei sale.
Am putea sà spunem inch', multe,
farä a dim de c5.pititi, dar toate cu-
vintele laolaltä stint unul singur: tot
toate el este!
preamirim, - cum vom iz-
buti Ci el este mai mare decit toate
lucrurile sale.
Infricosat este Domnul i necu-
prins de mare EA minunatä este pu-
terea sa!
Iniltati pe Domnul intru laude,
cat puteti de sus, dar el rilmâne dea-
pururi si mai sus ! Cu puteri premenite
foarte i nu và obositi, dar de
ajuns nu-1 puteti ajunge!
Cine 1-a Vazut, ca sä poati
ni-1 zugräveasa si cine poate sä-1 prea-
mireasa. dupi cuviintä ?
Sunt multe lucruri si mai minu-
nate si mai neintelese decat acestea, eiici
prea putine am vizut din lucrärile sale.
Toate le-a fticut Domnul i ce/or
cuviosi le-a dat intelepciune.
44.
Istoria 91 miiretia descoperirii duninezeoti.
Lauda pair.
i a rhilor
Sä läudim pe oamenii cei vestiti
si pe pitrintii nostri, clupit cum au venit
unii dupii altii.
Domnul le-a häräzit lor multi cinste,
aritandu-le slava sa, din strivechime.
Ei eran stilpinitori de tari in ti-
nuturile lor i oameni vestiti prin pu-
terea lor; ei erau sfetnici plini de in-
telepciune i prin proorociile lor vesteau
vointa Domnului.
Ei indrumau noroadele prin iste-
timea lor i cu intelepciunea lor. Ei
tau poporul pilduiau intru §tiinta lor.
1015
www.dacoromanica.ro
Ei alatuiau cântäri dupä pravila
muziceascii qi au asternut in scris fal-
nice isprävi.
Ei eran oameni boga4i, prisoselnici
intru putere, dar locuind in pace in sit-
lasurile lor.
Toti acestia au fost preamäriti In
vacul lor si au fost de laud5, in zilele
and au tr5.it.
Sunt dintre ei unii care au läsat
nume mare, ca sà putem sa povestim
liudatele lor fapte.
Dar sunt altii care nu au pomenire
si au pierit ca si cum n'ar fi fost i au
fost ca si cum nu s'ar fi ntiscut, i ei
copiii lor dupà ei.
10 Ins& pärinii nostri au fost oameni
cucernici, ale aror vrednicii n'au fost
uitate.
Cu semintia lor däinueste binecu-
antarea i mostenirea ei 1.5:mane in-
treagä in mina urmasilor.
Neamul lor stärueste in pästrarea
copiii copiilor lor
'Ileac la fel.
Sämttnta lor famine in vac
miirirea lor nu se va sterge.
Trupurile lor au fost ingropate cu
pace, dar numele lor tfaieste in neam
de neam.
Noroadele preamiresc intelepciu-
nea lor i adunarea lui Israil antä
lauda lor.
Enoh a fost plicut Domnului
s'a mutat eu trupul, ficindu-se neamu-
rilor pildi de poainti.
Noe s'a aflat desivirsit i drept
In vremea mhriei Dornnului ffi a ajuns
a, fie impicarea neamului omenesc. Pen-
tru aceea, a fames o rämisit5, pe pi-
mint and a venit potopul.
Cu el Dumnezeu a incheiat le-
gilmttnt yank, ca sà nu mai piar5,
toati fiptura, nimicitä de potop.
Avraam este parintele cel mare
a o multime de popoare si nu s'a do-
vedit altul asemenea lui, intru märire.
El a päzit legea Celui Prea Inalt
si a &cut legiimant cu Durunezeu; el a
statornicit acest legämtint in carnea sa
si s'a arätat credincios, and a fost pus
la incercare.
 IISUS, FIUL LUI SIRAH, 45
Pentru aceea Dumnezeu 1-a in-
credintat cu jurámant o neamurile se
vor binecuvanta intru semintia lui
cd va inmulti-o ca pulberea pamantului
si va malta pe urmasii sai ca stelele ce-
rului, dandu-le lor mostenire de la Mare
pana, la cealalt5, Mare si de la fluviul
Eufrat pana la marginile pamantului.
Asijderea i in Isaac a intitrit,
pentru Avraam, tata' sdu, binecuvantarea
tuturor popoarelor ì legamantul,
Asezandu-le, dupä aceea, pe capul
lui Iacob. Si i-a dat lui precädere de
intai näscut si pe el 1-a facut mostenitor
In pamantul fágaduit i a impärtit pa-
rnântul in bucati i 1-a dat in stapanire
color douäsprezece senníntii.
45.
Lauda lui Moise i a /la Aarcm,. Manta
lui
Din Iaeob. Domnul a scos un om
cucernic care era plicut tuturor, pe
Moise, cel iubit de Dumnezeu si de oa-
meni, a cärui pomenire fie izvor de
binecuvantare I
Domnul i-a dat lui slavä deopotrivi
Cu a ingerilor si mare 1-a facut prin
frica pe care dusmanii o aveau de
el.
Prin cuvintele lui Moise, Domnul
a indeplinit minuni grabnice i Domnul
1-a preamarit pe Moise in fata impäratilor,
i-a dat porunci pentru poporul salí
1-a Risat sä priveaseä märirea sa.
Pentru credinciosia ì bländetea sa,
Domnul 1-a ales din toti muritorii,
Si 1-a läsat 85, auzá glasul säu EA sa
intre in norul de pe munte i i-a pus in
mana poruncile sale, legea vietii i a
intelepelunii, ea Iacob sâ invete lega-
mantul cu Domnul i Israil poruncile
indreptarile sale.
Apoi a ridicat pe Aaron, sfant ase-
menea lui Moise, i frate cu el, din se-
mintia lui Levi.
Si a fäcut cu el legiimant vesnie
i-a dat preotia in popor i 1-a impo-
dobit cu stralucita podoabi si 1-a incins
cu vesmantul de slavä.
8. Si 1-a imbräcat cu frumusete desä-
varsita i i-a harazit vesmintele slujbei
1016
www.dacoromanica.ro
lui, härizindu-i vesmantul coapselor
tunica i efodul.
Si a cusut de vesmant, jur-imprejur,
rodii si printre ele clopotei de aur, ca
85, sune cilnd mergea si sil se auz5, in
templul Domnului, ca o pomenire a
fiilor poporului.
L-a imbracat cu un vesmant sfant,
lucru &cut cu mestesug, tesut din aur
din porfira violeta i stacojie; apoi
i-a dat engolpionul cu Urim i Tumim,
tesut din fire stacojii, lucru de mare
meter,
Avand pietre scumpe siipate ca
pecetile i inscäunate in aur, de m5,na
unui meter säpator, ca sä pomeneasca
numele serse pe ele ale celor dou5spre-
zece semintii ale lui Israil.
Dup.& aceea, i-a pus pe mitra o
cuntmä de aur, cu aceste cuvinte shpate:
Sfant lui Dumnezeu », care era po-
doabil de mare cinste, lucru desitv5,rsit,
desfätand ochii ca un odor slavit.
Nimio asemenea n'a fost inaintea
lui si nu va mai fi niciodatä; niel un
str5,in nu s'a imbracat in aceste odajdii,
ci numai fiii lui Aaron i urmasii lui, din
veac in veac.
Jertfele Domnului trebuiau aduse
de douä ori in fiecare zi, fär5, incetare.
Si Moise 1-a asezat in cinstea luí
si 1-a uns pe el cu untdelemn sfant.
acesta a fost pentru el un legamant
vesnie, ea i pentru neamul lui, cát, vor
tine zilele cerului, ca sä slujeasci iría-
intea Domnului i sa implineasca toata
slujba preotiei i sä, binecuv'anteze po-
porul intru numele Domnului.
Si Domnul 1-a ales dintre toti coi
vii, ca sa-i aduc5, arderi de tot i jertfe
gra,se ardet pe jertfelnic
cu bun miros, spre pomenire, i sä jert-
fea,sc5, cele de nevoie pentru ispasirea
pacatelor poporului.
Si i-a dat poruncile sale si putere
s5, talcuiascit legea i el. judece i s'a in-
vete pe Iacob &lile dreptatii í sa-i vare
In minte lui Israil intelegerea randuie-
lilor.
Dar niste oameni de neam strain
s'au invfajbit impotriva lui tift 1-au piz-
muit, pe c5,nd erau in pustie; acestia au
fost oamenii °are tineau ou Datan si ou
 IISUS, FIUL LUI SIRAH, 46
Abiram i ceata lui Core, aprinsg,
valnica.
Vazut-a Donmul si s'a scarbit
aceia au pierit in aria maniei lui, caci
el a facut rninuni impotriva lor i i-a
nimicit cu vapaia focului situ.
Atunci el a sporit slava lui Aaron
i-a intarit lui ca mostenire i i-a &A-
ruit, ca parte a lui, parga roadelor
mit'ntului i i-a poruncit sit manance
jertfele Domnului.
De asemenea painile punerii ina-
inte sunt partea lui si dar pentru el si
pentru urmasii sai;
Insä el sä nu aiba parte de moste-
nire i sa, nu stapaneasca pamant in
mijlocul poporului, fiindca, Domnul in-
susi este partea i mostenirea lui, in
mijlocul fiilor lui Israil.
Finea,s, apoi, fiul lui Eleazar, a
ajuns, al treilea, la cinste, prin ravna
lui puternicii, fiindcg, fiind plin de zel
pentru Dumnezeul a toate, E3'a aratat
statornic &and cu rlizvratirea poporului
fiind cu inima viteaza, el a dobandit
ispasire pentru Israil.
Drept aceea, facutu-s'a ca el lega-
mánt de pace, ca sá, fie ciipetenie preo-
tilor i poporului i ca arhieria sa fie
pururea numai a lui si a urmasilor lui.
A fost de asemenea i legamantul
ca David, fiul lui Iesei, din semintia lui
luda; dar mostenirea regelui trece din
fiu in fiu, pe cand mostenirea lui Aaron
merge deavalma la toti urmasii
Ci acum, o, preotilor, daruiascii--va
Domnul intelepciune in inimile voastre
ca sa judecati poporul lui Cu dreptate
si sä, pu se iroseasca norocul lui i nici
slava lui, pan& in vremurile cele mai
departate !
46.
losua, Caleb, judealtorii fi Samuil.
1. Rizboinic mare a fost Iosua, fiul
lui Nun, i urmas a fost lui Moise, in
vrednicia de prooroc; el a fost, dup.&
talcul numelui sau, puternic in mán-
tuirea alesilor Domnului i trimis sa
pedepseascä, pe dusmanii care se ricli-
cau impotriva-i i sä, dea tara mostenire
lui Is rail.
1017
www.dacoromanica.ro
Cat de maret era el, cand intindea
mama sa avanta sulita impotriva
unei cetäti!
Cine ar fi putut sii-i tin& piept,
cand el ducea razboaiele Domnului !
Oare nu la semnul lui, soarele a
stat pe loe o ziva s'a facut mare cat
doll& zile?
Cad a chemat pe stapanul Cel
Prea Inalt, atunci and vrajmasii
stramtorau de jur-imprejur, i Cel Prea
Inalt i-a rgspuns cu o vajnica grindina
cu bulgari de ghiata,
Aruncandu-i asupra poporului pro-
tivnic i, pogorind asupra lor, a nimicit
pe cei ce tineau piept, ca sa cunoascg
neamurile sortite pieirii care sunt armele
lui Iosua si cum ca razboiul este din
porunca Domnului, iar el se supune
vointei Celui Prea Inalt.
Ci in zilele lui 11,1oise el se dovedise
cucernic, impreuna cu Caleb, feciorul lui
Iefune, când ei au infruntat obstia rgz-
vratita si au oprit poporul de la pacat
si au domolit clevetirile.
De accea, numai ei doi au ramas
in viata din cei F,4ase sute de mii de
piotasi, ca Domnul aducg in tara
mostenirii, unde cargo lapte o miere.
Si Donmul a daruit lui Caleb putero,
puternic a ramas pan& la adanci
sa se Buie pe podisurile
iar urmasii sai au stäpanit mosia mos-
ten itä,
Ca toti fili lui Israil sa cunoasca
cum ca bine este a asculta de Domnul.
Apoi vin la rand judecatorii, fie-
care dupä, numele sau, toti a carer
inima nu s'a desfranat si care nu s'au
departat de Domnul, fie pomenirea lor
fantanit de binecuvantari!
Oasele lor sa oddisleascil din local
undo odihnesc s'a numele lor di se inno-
iasca in stränepotii plini de slava!
Samuel, cinstit de popor i iubit
de Ziditorul situ, a fost cerut din Om-
tecele maicii sale; el a fost uns prooroc
de Domnul, a fost judecator i preot.
Dupä porunca Domnuliti el a carmuit
pe Israil si a uns principi poporului.
Cu legea Domnului a judecat
obstia i Donanul a cercetat milosard
pe Iacob.
 IISUS, MUJA LUI SIRAH, 47
Intru credinta sa s'a adeverit pro-
oroc i prin rostirile sale s'a aratat bun
va,zator.
Si el, la fel, a chemat pe Domnul
cel puternic, cand vrajmasii il impre-
surau, pi a adus jertfä, un miel de lapte.
lar Domnul a slobozit din cer
tunetul sita pi a racnit cu glas bubuitor.
Si a nimicit pe capitanii (*flor
vriljmape i pe toti principii Filis-
tenilor.
Apoi Samuil, mai nainte de vre-
mea adorrnirii sale, a mitrturisit inaintea
Domnului pi a unsului Domnului: a Nici
bani, nici macar o pereche de incalta-
minte n'am luat de la nimeni !o i nimeni
nu i-a adus vre-o invinovittire.
Si cbiar dupä, adormirea lui, cand
a fost intrebat, a arlitat regelui cum o sä,
sfärpeasca pi din pamant a ridicat glasul
sau de prooroc, ca sa ptearga pacatele
poporului.
47.
Natan proorocul, David, Solomon, Ro-
boam i leroboam.
Apoi s'a ridicat Natan ea prooroc,
In vremea lui David.
Ca seul cel osebit, din jertfa de
pace, apa, a fost David osebit dintre
fiji lui Israil.
El se juca cu leii, cum s'ar fi jucat
cu iezii, Efi cu urpii, cum s'ar fi jucat cu
mieii din turma.
In tineretea sa, el a °mor% pe
uriap pi a indepärtat ocara de la neamul
situ, and a invärtit praptia cu mana
pi a doborit semetia lui Goliat,
6. Fiinda, el se rugase Domnului
Celui Prea Inalt ca si-1 ajute i Domnul
dliduse putere dreptei lui David, ca sa
rapue pe ritzboinic p*I ea inalte cornul
neamului sau.
Pentru aceea, fecioarele efintau
intru slava lui pi-1 läudau pentru cei
zece raii de dupmani rztpupi. lar cand
a pus stemä de impä,rat, a dus razboaiele
inainte;
A smerit pe dupmani de jur-impre-
jur pi a dat pierzarii pe Filistenii vrtij-
mapi pi a sfärfimat cornul puterii lor,
de nu s'a mai ridicat pana astazi.
1018
www.dacoromanica.ro
In toate faptele sale, el aduces
multumitä Celui Sffint, antând cu
cuvinte de lauda pe Dumnezeul Cel Prea
Inalt i iubind pe Ziditorul sau din toata
mima i slavindu-1 in psalmii säi, in
toate zilele.
Si a pus eäntitreti inaintea alta-
rului ea sa mäestreascit cu glasurile lor
chntäri proa frumoase i sä laude zilnic
In stihurile lor pe Domnul.
El a dat sarbatorilor strälucire
pi a impodobit praznicele cu toata po-
doaba, laudand numele cel sfänt al
Domnului i umplánd de ettntare Bantú
locap,
Ci Domnul a sters picatele lui
pi a inaltat in veci cornul lui íi i-a dat
lui drept de stapänire i a intarit tronul
lui peste Israil.
lar dupä, el s'a ridicat un fecior
Int,elept, care, dupa reaboaiele pärintelui,
a odihnit Intru largime.
Solomon a domnit in zile'de pace,
aci Dumnezeu i-a dat tihnä, de jur-im-
prejur, ca sä inalte sfânt loca p intru
numele Domnului ffi sit-i intemeieze jert-
felnic vesnic.
Cát de intelept erai tu, din fine-
retile tale, pi ca Nilul revärsai inväta-
tura ta!
Cu duhul tau ai impánzit pa-
mántul i 1-ai umplut cu pildele tale
cele adänci la tále.
Pittruns-a numele tau ptma la
ostroavele cele mai depärtate i pretuit
ai fost pentru dragostea ta de pace.
Cu cântecele, cu pildele, cu para-.
bolele i cu talcuirile tale, ai uimit
toate popoarele.
Numitu-te-ai cu numele cel mai
de gaya, care este pomenit in Israil.
Adunat-ai aur mult ca fierul 1.1 ai ago-
nisit argint mult ca plumbul.
Dar ai lásat femeilor coapsele tale
le-ai facut &apane pe trupul täu.
Adus-ai pata de rupine pe slava
ta i ai pangarit patul tau, astfel
ai intaritat mania asupra vlastarilor
titi i ai capunat suspin in neamul
tau.
Pentru acest cuvant, regatul tau
s'a despartit in dona pi din Efraim s'a
ridicat un regat razvrätit.
 IISUS, nuL LUI SIRAH, 48
Insi Domnul nu va lepida indu-
rarea sa ei nu va tása stearp& niel una
din f&giduintele sale: c5, el nu va prii-
pidi vlitstarii alesului sätu ei nu va stairpi
neamul aceluia pe care l-a iubit. Ci
Domnul a liisat lui Iacob rimiteitä,
lui David rilditein5, din el.
Iar cind Solomon s'a odihnit
s5,i, a ritsat dup& sine,
din sitmânta sa, un fecior bogat in nebu-
nie i sitrac in inte/epciune, adica pe
Roboam, care, cu nechibzuinta lui, a
impins pe popor la fázvrittire; iar Iero-
boam, feciorul lui Nabat, s'a ridicat ei a
ispitit pe Israil spre pitcat i l-a impins
pe Efraim in calea nelegiuirii.
.Astfel, el vínovat a fost c5, fili /ui
Israil au fost goniti din ter& i c5, paca-
tele lor s'au inmultit peste mäsuri,
Dindu-se la toate nelegiuirile,
pin& ce pedeapsa Domnului a citzut
peste ei.
48.
Iiie, Eliseu, lezechia
Dup5, aceea, s'a sculat proorocul
Ilie, aprig ca focul; iar cuvintul lui era
torta arzátoare.
El a adus foametea peste ei i cu
rivna lui a sclizut numitrul lor.
Cu cuvintul Domnului el a incuiat
cerul ffi de trei ori a pogorit foc.
Cit de vajnic erai tu, Ilie, prin
minunile tale ei numai cine este la fe/
eu tine, poate s5, te laude!
Tu ai inviat pe mort din moarte
ei din Seol, cu incuviintarea Celui Atot-
puternic.
Tu ai risturnat regi in prä,pastie
ai ridicat pe cei mItreti din patul lor.
Tu ai auzit mustrarea in Sinai, e'r
In Horeb judecilti rizbunittoare.
Tu ad una regi ea sä, dai ritsp15,tire
el ca urmae al tau ai uns un prooroc.
Tu ai fost inilltat la cer in vijelie,
inteun car cu cai de flacirit.
Tu eeti hottirit, precum este serie,
pentru vremi viitoare, ca s& potoleeti
minia dumnezeeascil mai inainte de
izbucnire, sä intorci inima pirintilor
cátre copii i s& aduci la loo semintiile
luí Israil.
1019
www.dacoromanica.ro
Fericiti cei ce te-au vilzut ei au
adormit e'r fericit eeti tu, cií, eeti viu!
Cind lilie a fost rä.pit la cer, in
vijelie, Eliseu s'a umplut de duhul luí.
El a fäcut minuni de douä, ori mai multe
ei din gura lui au ieeit minuni. Cit a
tritit, el n'a tremurat inaintea nimänui
e't nici un om n'a avut putere a,supra luí.
Nici un lucro nu era pentru el
peste putint& e't chiar din mormintul
lui trupul lui proorocea.
In zilele vietii sale sivineit-a
minuni ei la moartea lui, la fel, fapte
m itoare.
Si cu toate acestea, poporul nu s'a
litsat de necredinta lui ei nu s'a dezbirat
de pacatele lui, pan& ce a fost smuls
din tara lui ei a fost imprietiat peste
tot piimintul ei a ramas din luda o min&
de oameni e'r un príncipe din casa lui
David.
Unii dintre ei au tritit intru drep-
tatea legii, iar altii, printre ei, au sii-
vineit pitcate infricoeate.
Iezechia a intárit cetetea e'r a adus
ap& in mijlocul ei; el a siipat cu fierul
stinca ei a clitdit iazuri de apii.
In vremea lui, s'a ridicat San-
herib qi a trimis pe Rabeaehe, e'r acest
a venit intins mina impotriva
Sionului i, in trufia lui, a hulit pe
Dumnezeu.
Atunei tremurat-au inimile
nile lor e'r fiii lui Israil sinatirit dureriea
o femeie care naete.
Si strigar& cátre Dumnezeu,
Proa Indurat, ffi ciare el au intins 111E-
11i/e Ion; e't atunci Cel Sfant auzit-a
din cerril situ, degrab5,, rugficiunea lor
e't i-a mintuit prin mina lui Isaia.
Si a lovit tabira Asirienilor
ingerul situ i-a pr5,pädit cu cium5
Chci Iezechia acuse cees, ce era
pliteut Domnului e'r umblase cu nestrit-
mutare in clAIe stritmoeului situ David,
sea cum Ii poruncise Isaia, proorocul
cel mare ei viziitorul vrednie de °re-
zare.
In zilele lui, soarele s'a dat ina-
poi ei bada a prelungit viate regelui.
Prin duhul san cel puternic, el
vedea cele ce vor veni e'r mingiia pe
cei ce plingeau in Sion.
 IISUS, FIUL LUI SIRAH, 49, 50
25. Pitn5, la portile vesniciei, el a
stritbittut cu duhul si a vestit cele vii-
toare i cele a,scunse mai inainte de im-
plinirea lor.
49.
losia i leremia. lezechil, Zarobabel,
losua i Neemia.
Numele lui Iosia este ca t5,maia
binemirositoare, pregatita cu mestesug
de cel ce pregateste mirezme, si este
dulce, in gura fiectiruia, ca mierea
ca muzica de la ospete,
Fiinda el s'a mahnit din pricina
necredintei noastre i a pus capitt uri-
ciunilor idolesti.
El si-a dat mima cu totul Domnului
si a intärit cucernicia In vremea lepäd5,rii
de Dumnezeu.
Mari de David si de Iezechia
de Iosia toti au cilzut in pacate ; toti
regii din luda au parasit legea Celui
Prea Inalt, pana' cánd a venit prapädul
peste ei.
De aceea, puterea lor a fost tre-
cuta altera si slava lor unui popor strein ;
Si cetatea sfantd a fost data' focului
ei au rtifnas
Din pricina lui Ieremia, pe care
1-au chinuit, macar di el a fost, din pan-
tecele maicii sale, hotarit si fie prooroc,
ca s5, smulgi, si sfarame i si risipeascä
si tot asa si cladeaseä, si sadeasc5, i si
in täreascii.
Iezechil a avut parte sa, priveascä
artítarea slavei si el a descris fapturile
care tin tronul cu roate al Domnului.
Si mi-aduc aminte si de Iov, care
a tinut cu sarguinta calle dreptatii.
Iar cei doisprezece profeti fie
ca oasele lor si vlastäreascii iar din
mormintele lor1 ei 1-au insanatosit pe
Iacob i 1-au mantuit, dandu-i temeinice
nadejdi.
Cum vom preamäri pe Zorobabel,
caci el este ca un inel cu pecetie, in mana
dreapta!
Si tot asa Iosua, fiul lui Iotadac;
amândoi, in zilele lor, au zidit la loo
locasul Domnului i au ridicat templul
inchinat Dora,nplui j härazit vesnicei
slave.
www.dacoromanica.ro
1020
A.semeni i Neemia odihneascd
intru laude pomenirea lui ! ne-a inältat
din nou zidurile diíriipanate i ne-a
f &cut portile cu zilvoarele lor i cuele
ni le-a zidit la loc.
Dar putini au fost pe pamant
asemenea lui Enoh, caci el a si fost
räpit de pe pfimânt.
Nici ca Iosif nu s'a mai nascut
altul, principele fratilor sal i sprijinul
poporului sau, iar osemintele sale au
fost ascunse cu grijd.
Si Sem si Set si Enos au fost
preamtiriti intre oameni, dar, mai presus
de toti cati au trdit pe pamtint, stit intru
slava Adam.
50.
Lauda lui Sir/ton arhiereul, fiul lui Onia.
Cel mai mare futre fratii sal
mandria poporului sau a fost arhiereul
Simon, fiul lui Onia, care, in timpul san,
a premenit casa Domnului i in zilele
ciíruia templul s'a intärit ca o ce-
tate,
Cid in zilele lui s'au ridicat zidu-
rile, turnurile de la colturi i zidul din
jurul altarului ;
In zilele lui s'a s5.pat casa apelor,
un strángator larg ca marea;
El a pus la adápost poporul din
partea prádtíciunilor si a intarit cetatea
impotriva navalirilor dusmane.
Cat de maret era el, c5,nd iesea
din sf5,ntul bocai pornea in suvoiul
poporului!
Era ca lucearárul de dimineatá,
printre nori i ca luna plin5, in zilele
de praznic;
Era ca soarele cand straluceste
dea,supra templului Celui Prea Inalt
ca arcul curcubeului ctind incepe si se
arate futre non;
Ca floarea trandafirului in zilele
ca floarea crinului langi
paraie, ca faldurii de verdeata ai Liba-
nului in timpul verii,
Si ca norii de t'arable in jurul ca-
delnitelor, i ca potirul de aur, lucrat
de maná,' de meter i b5.tut cu tot felul
de pietre scumpe;
 IISUS, PIUL LUI SMAH, 51
Era ca un máslin plin de rod si
ea un chiparos care atinge norii cu
crestetul.
Calad se invesmanta in sfintele
odajdii si se impodobea cu toatti po-
doaba, cand se suia el la sfantul jert-
felnic, se umplea de luminli curte& dim-
prejur ;
lar cand primea partile jertfelor
din mainile preotilor i statea in pi-
cioare láng5, focul de pe altar, in jurul
lui statea cununa fiilor sâi, ca nioto cedri
tineri in pajistile Libanului, sau ca niste
salcii care fac rotocol in jurul unei fan-
tâni ;
i toti fiii lui Aaron erau in odajdii
jertfele Domnului harlizite focului eran
in m'anille lor, in tata obstiei intregului
Israil.
i dupá ce starsea toata slujba
din tata altarului, ca sa pecetluiasca
aducerea facuta Prea Inaltului Stapan,
El intindea catre cupii mana sa
aducea prinos din sangele strugurelui,
varsandu-1 la temelia jertfelnicului, ca
miros de huna' mireazmä Celui Prea
Inalt, imparatul imparatilor.
Atunci fiii lui Aaron suflau in
trambitele lor lucrate maestrit si, su-
fland, ridicau rasunet mare, ca sa educa
aminte Celui Prea Inalt de poporul ce
statea de tata.
Atunci tot poporul laolaltit se
grabea i cadea cu tata la pamant ca
s'a se Incline Domnului sau, Atottiitorul,
Dumnezeului Celui Prea Inalt.
i cantaretii porneau s'a cante
psaImii lor i in largul d'ATA locas fasuna
dulce viersul lor.
i tot poporul tresalta in ru-
gaciunea catre Cel 31ilostiv, pana ce
slujba Domnului se incheia oi tot ce se
cuvenea fusese adus.
Atunci arhiereul se pogora I ri-
dica mainile sale peste toata obstia lui
Israil, ca sá dea binecuvantarea Dom-
nului cu buzele lui i, rostind nurnele
Domnului, si se preannireasca el insusi.
i poporul cadea iarasi la pamant
ca sa primeascii binecuvantarea Celui
Prea Inalt.
lar acum binecuvantqi pe Dum-
nezeul a toate, care savarseste lucruri
www.dacoromanica.ro
1021
mari pretutindenea, care ridica pe om
din pantecele mamei i ne darueste
nota toate, dupa mare mila sa.
23. Daruiasca-ne nota bucuria initnii
trimita, In zilele noastre, paces, in
Israil, ea in zilele de odinioara!
24. Statomiceascá mila sa cu Simon
pástreze pentru el legamantul lui
Fincas, ea nici el, nici nimeni din urmasii
lui sa nu fie retezat, cat vor tinea zilele
cerului !
Doua neamuri a urit sufletul meu,
ciici al treilea nu este neam.
Neamul sálaeluit in muntele Seir
Filistenii i neamul nelegiuit care
locueste in Sihem.
Invataturi inteleaptii s't priceputa
scris-am in cartea aceasta, eu, Iisus, fiul
lui Sirah, din Ierusalim, ca unul care a Fa-
sat sa se reverse intelepciunea inimii sale.
Fericit este barbatul care va umbla
dup.& aceste sfaturi si le va pune la
inima ; el va ajunge intelept,
Cid daca se tine de ele, va fi
put,ernic intru toate, de vreme ce frica
de Dumnezeu este viata.
51.
Bugdeiunea lui 1i8u8, fini lui Sirah.
cele din urmä indemnuri.
Preamari-te-voi pe tine, Doamne
Imparate, e't lauda iti voi aduce tie, Duna-
nezeului mántuirii mete! Lituda-voi nu-
mele tau, tu sprijinitorul vietii mele !
Caci aparator i ajutor ai fost pentru
mine i ai mantuit trupul meu din prit,
pastie i ai emulo picioarele mele de sub
puterea eolului i m'ai scos din latul
limbii clevetitoare, din gura celor ce
inconjura lumea cu minciuni; m'ai ocrotit
sprijinitor mi-ai fost impotriva pro-
tivnicilor mei.
i m'ai mantuit, dup.& multimea
induritrilor tale, din latul celor ce pla-
nuiau sii m'a inghita oi din puterea celor
ce umblau sa-mi ja viata i din multele
nevoi pe care le-am indurat;
Din innecaciunea fumului si a fo-
cului care era in jurul meu si din väpaia
pe care n'o aprinsesem eu,
Din adancul inimii eolului, de la
limba necurata si din valul vorbelor
 I1SUS, IUL LUI SIRAH, 51
mincinoase si din sitgetile limbilor vi-
clene.
Apropiatu-s'a pin la naoarte su-
fletul meu i viata mea coborise pan&
la fundul impitratiei
Atunci m'am intors in toat,e pár-
tile, dar nu era nimeni care sá má ajute;
m'am uitat spre vre-un sprijin din
partea oamenilor, dar n'am gäsit nici
unul;
i mi-am adus aminte de mila ta,
Doamne, s'a de lucrarea ta cea din veac,
cá miintuesti pe cei ce ntidzi,jduese intru
tine si-i izbitvesti din mans, vräjmasilor
lor.
i am habitat, de pe pämänt,
ciunea mea i m'am rugat sá fiu sapat
de moarte.
Chemat-am pe Domnul: 0,
Doamne, tu esti tattd meu! Gici tu esti
viteazul mäntuirii mele. Nu mä uita
In ziva de necaz, in ceasul de napitstuire
si de jale grea.
Liiuda-voi pururea numele titu
intru antari, multumiri iti voi aduce.*
Domnul a auzit glasul meu si a luat
aminte la tänguirea mea,
i m'a liberat din toatä ritutatea
si m'a izbävit in vremea de primejdie.
Drept aceea, ie iti voi multumi i ie
iti voi anta chntitri de laud& i voi
märi foarte numele Domnului.
Cänd eram ina tänär i mai nainte
de-a porni in citlitorii, am cäutat cu
dor intelepciunea in rugäciunile mele.
M'am rugat, in sflintul locas,
pentru ea s'a pänii, la sfärsitul vieii mä
voi strädui dupä ea.
Ea este in floare ca un strugure
ce se come EA intru ea mima mea se
veseleste. Cu povata ei, piciorul meu a
alcat pe pámtint neted; din tineretea
mea am mere pe urmele ei.
Indatä ce i-am plecat urechea mea,
am primit-o si am &flat multi inviitä-
turii.
Mare folos avut-am de la ea; celui
ce mi-a dat intelepciune, cu multä
tumire Ii voi räspunde.
1022
www.dacoromanica.ro
Am fost neincetat purtat de gändul
sá dau pe fat& intelepciunea, i m'am
straduit cu rftvnit sá fac cele bune
n'am dat de rusine.
Tot sufletul meu s'a luptat pentru
intelepciune si in toate faptele mele
m'am purtat cu luare aminte; intins-am
mâinile mele atre cer i m'am intristat
cand am gresit impotriva intelep-
ciunii.
Indreptat-am cugetul meu atre
ea si am gäsit-o prin curätia inimii mele;
dobändit-am de la inceput pätrundere,
cu ajutorul ei; de aceea nu mä voi
de ea niciodatä.
Tot läuntrul meu era incordat sä
umblu dupii ea; drept aceea am c&stigat
cu ea frumoas5, stäpttnire.
Domnul datu-ini-a darul graiului
ca Displatii, de acees, cu buzele mele
cäuts,voi laudele Domnului.
Intoarceti-vit la mine, voi cei nein-
vdtati, s'a rämb,neti in casa mea, la
!
vreme mai räbdati lipsa
CAUL'
voasträ de invittáturá, chnd sufletele
voastre insetostazii dupit ea?
Deschis-am gura mea ca sá vor-
besc: venii, cumparati, nu costa-, nici
un ban !
Incovoiati grumajii vostri sub
jug si sufletul vostru primeasa
taturii, ctici ea este aproape de coi ce
o cautii si cine i se därueste o git-
seste!
Vedeti cu ochii vostri cá numai
putin m'am ostenit i multá odihnä
mi-am gasit intru ea.
Impärtitsiti-v5, de invitätur5, cttt
mai multi si cu ea, argint
aur.
Veseleascii-se sufletul vostru de
mila Domnului i nu conteniti cu laudele
lui!
Indepliniti lucrul vostru intru
dreptate, si el vit va da räsplata, voastri
la vremea cuvenitä.
 ISTORIA SUZANEI
Suzana i cei doi boitrdni. asandirea Su-
zanei. Daniil scapc1 pe Suzana. Judecata
osanda celor doi bdtrani.
Era un om care locuia in Babilon
si care se numea Ioachim.
Si el isi luA, de sotie o femeie cu
numele Suzana, fiica lui Hilchia, femeie
foarte frumoasi i temiltoare de Dum-
nezeu.
Dar si prinii erau cucernici i ei
crescuseril pe fiica lor dup.& legea lui
Moise.
Ioachim ins& era foarte bogat
ring& casa lui avea o gridinä. La el
aveau obiceiul sä, se adune Iudeii, fiincici
e/ era cc/ mai co vazi dintre ei.
Si in anul acela fuseserit asezati ca
judeattori ai poporului doi bitrAni, des-
pre care Domnul a zis: t Din Babilon a
purees faridelegea, de la bAtrinii care
fuseseri pusi judecitori i despre care
lumea credea ca ei carmuesc noro-
dul ! »
Ei veneau adesea in casa lui Ioa-
chim, iar toti cati aveau pricini de ju-
decat se duceau la ei.
Ci la ainiazii, dupit ce poporul
pleca, iesea i Suzana de se plimba in
gridina barbatului
Si fiindcA cei doi bátritni o vedeau
cii iese la plimbare in fiecare zi, Ii apuci
o poftä, nestipinitä, pentru ea.
Atunci ei fi stricari mintea si-fa
indreptari ochii in pimi'nt ca si nu se
trite la cer i nici aduci aminte de
hotäririle judecAtii celei drepte.
Si amAndoi erau cuprinsi de ace-
easi patimit de iubire, dar nu-si spuneau
urnd a/tuia ce-1 chinueste,
Fiindcti se rusinau 85,-0 dezvit-
luiascà unul altuia pofta care Ii Impingea
citre ea.
Cu toate acestea ei ciutau prilej
ea s'o vadii, in fiecare zi.
Dar inteo zi, unul imbie pe celi-
lalt: t Haidem acasi, cad este vremea
pri,nzuluil* i dupi ce iesiri si se des-
unul de altul,
1023
www.dacoromanica.ro
Apucari pe cite un drum de ocol
si se intilniri tot in acelasi loe, iar cttnd
se intrebarit unul pe altul care este pri-
cina, ei Ii marturisirä, patima lor. Apoi
se inteleserä pentru vremea egad ei ar
putea s'o giseascA, singurä.
Si pe cind ei pandeau o zi
iati cä Suzana intri in gritdinä,
asa cum avea obiceiul, impreunA cu doui
slujnice, ca sa se sealde, fiindcit era
cald.
Dar in grädini nu se afla nimeni
decit cei doi birbati ascunsi, care o
pindeau.
Apoi ea porunci slujnicelor: 4 Adu-
ceti-mi mirezme i urisori i inchideti
poarta grädinii, ca sà mi scald! #
Si ele ficurA, intocmai i inchiseri
poarta gradinii i ieirá prin poarta de din
dos, ca sä, aduci ceea ce ea le poruncise,
färä saatie cä bittrinii erau ascunsi in
gradinit.
Si fridatä dupit ce iesiri slujnice/e,
cei doi bitrini se scularä, i alergari
la ea.
si-i Vezi! Poarta grAdinii
este inchisä i nimeni nu ne poate ve-
dea, i suntem aprinsi de iubire pentru
tine; ingidueste-ne ca sà fim cu tine,
lar de nu, vom mArturisi impo-
triva ta cit a fost Cu tine un flaciu,
de aceea ai dat drumul slujnicelor sA
se &la.*
Atunci suspinA, Samna i zise:
Sunt striantoratä din toate pärtile !
Dad): fac ceca ce-mi spuneti, moartea
m'asteapti, iar dad, nu fac, nu pot
mapa din mina voastrA,.
(Ji mai degrabii, sä nu fac i aft
cad in miinile voastre, decit sà pick.-
tuesc impotriva Domnului.
Atunci Suz.ana sties, cu glas mare,
dar si cei doi bâtrâni strigarti la ea,
lar unul dinteinsii alergi si des-
chise portile gridinii.
CAnd insi slugile auzirit strigitul
In grAdinit, alergari degrabi pe poarta
cea de din dos, ca si vadi ce i s'a in-
timplat stiipttnei.
 ISTORIA SUZANEI
Si cand batranii liimurirg, pricina,
sluglie se rusinarii foarte, fiindcii, nici-
°data nu se spusese asemenea lucru de-
spre Suzana.
A doua zi, &Ind poporul se stranse
la sotul ei Ioachim, venira i cei doi
bittrani, plini de gandmi necurate im-
potriva Suzanei, ca s'o dea spre moarte,
Si zisera inaintea poporului: Tri-
miteti dupg Suzana, fiica lui Hilchia,
sotia lui Ioachim a. Si o chemara.
Si ea veni ca parintii ei, Cu copiii
cu toate rudele ei.
Inca. Suzana era foart,e gingasa
frumoasg la chip.
Atunci cei doi battani fara de lege
poruncirii, sa i se ja valul, fiindca ea
purta väl, ca sit se sature de frumu-
setea ei.
Si toti ai chi precum i cunoscutil
ei izbucnira, in plans.
Dupg aceasta, cei doi biitrani se
sculara in mijlocul poporului pu-
sera mainile pe capul ei,
lar ea uittindu-se la cer plangea,
caci inima ei nadiljduia in Dornnul.
Atunci batranii zisera: < Pe cand
noi ne plimbam singuri prin grading,
intr.& ea ca douii slujnice i, dupii, ce
a poruncit sS inchida portile, dadu dru-
mul slujnicelor.
Apoi veni la ea un tanar care
pan& atunci statuse ascuns i se mild,
cu ea.
Noi, care in vremea aceasta eram
In coltul gràdinii, cand am vazut aceastg
fgradelege, alergaram spre ei.
Si noi am vazut cum ei erau cul-
cati impreuna, dar n'am putut sii punem
mana pe fib-x.6ml acela, i fiindca, el era
mai tare decal noi, deschise portile
gràdiniisi o bra la goang,
lar pe ea am prins-o si o intre-
baram: « Cine era flacaul? »,
Insg ea n'a vrut sà ne spuie. Tata
ce marturisim ! a i obstia i-a crezut pe
ei ca pe niste batrani ai poporului
judecatori ce erau, si o osandirli, la
moarte.
Atunci Suzana izbucni in hohote
de plans i zice: a 0, Dumnezeule cel
vesnic, cel ce cunosti cele a,scunse, fiindca
tu le stii inainte es ele sa ja
1024
www.dacoromanica.ro
Tu Qtii cS ei au marturisit stramb
impotriva mea, si kit& cá eu mor cu
toate ca n'am savarsit nimic din ceea
ce ei in rautatea lor au näscocit impo-
triva mea!
Si Domnul a ascultat glasul ei.
Si pe child ei o duceau s'o omoare,
Dumnezeu desteptii, duhul Wait al unui
tfiniir pe care Il cherna Daniil,
Care striga cu glas tare: a Nevi-
novat cunt eu de cangele acestei femei !
Atunci intreg poporul se intoarse
spre el si-1 intreba: a Ce insemneaza cu-
vantul acesta pe care tu 1-ai grgit? »
Iar el venind in mijlocul lor zise:
a Asa de nebuni sunteti voi, fii ai lui
Israil, sit ()sand* pe o fiicg a lui Israil,
färS sä. cercetati i far& el. cunoasteti
adevarul?
Intoarceti-vg inapoi la judecatorie,
fiindcg acestia au marturisit stramb ini-
potriva ei! »
Atunci, tot norodul se intoarse
grabnic. Si batignii li ziserii: 4 Vino aici
stai in mijlocul nostru i ne apune
gandul tau, caci tie ti-a hariizit Dum-
nezeu intelepciunea batranetii! »
Dar Daniil a zis poporului: Des-
partiti-i unul de altul ca sa-i ascult! a
Si dupa ce au fost despartiti unul
de altul, el chema pe unul din ei si-i
zise: a Imbatranitule in zile rele, acum
vin peste tine pacatele tale pe care tu
le-ai savarsit mai nainte,
Din priciná cS ai facut judecata
nedréapta i ai osandit pe cei nevino-
vati, lar celor vinovati le dadeai dru-
mul, cu toate ca Domnul a zis: t Pe cel
nevinovat si pe cel drept sI. nu-1
ucizi!
Si acum, dad. ai viizut-o, apune:
Sub ce fel de copac i-al vazut pe aman-
doi cand erau impreung? a Si el ras-
punse: a Sub un ulm».
Atunci Daniil zise: a Mintit-ai in-
deajuns pentru pierderea capului tau,
eiici ingerul lui Dumnezeu primit-a po-
rune& sa te despice in doua ! »
Si dupit ce i-a dat drumul, a po-
runcit sii-i aduca. pe celalalt caruia fi
zise: a Neam al lui Canaan si nu al lui
Iuda! Frumusetea ei te-a ademenit
patima ti-a stricat mima!
 BEL SI BALAURUL
67, Asa vi purtati voi cu fiicele lui
Draft, citrora fiindu-le frica, de voi se
lissau in voia voastri, iar fiica lui luda,
n'a putut si, fridure fitridelegea voastri !
Acum deci, spune-mi: Sub ce fel
de copac i-ai vizut pe arnindoi, °bid
erau impreunit,' ? aSi el rispunse: t Sub
un stejar !*
Si Daniil ii zise: a Mintit-ai in de-
ajuns pentru pierderea capului tiu, ciíci
Ingerul Domnului sta cu sabia In mina,
ea si te taie in doui si si vi dea
axil !*
60. Atunci toatä, obstia izbucni in stri-
gite i proslävi pe Dumnezeu cel care
a mintuit pe cei ce nildájduesc in el.
BEL SI BALAURUL
Daniil nu se inchincl lui Bel, fiindcd
este idol pi nu Dumnezeu. Daniil omoard
cu voia impdra,tului pe balaurul cel 8fdnt.
Poporul 8e infurie pi Daniil este aruncat
In groapa cu lei, unde Dumnezeu
ocrotepte.
Dupii ce finparatul Astiage s'a adio-
gat la parintii sii, Cirus Persul s'a suit
pe tronul
Si Daniil era prietenul impäratului,
mincand la madi, cu el, si cel mai de
cinste dintre toti prietenii luí.
Si Babilonienii aveau un idol pe
care fl cherna Bel, pentru care se chel-
tuiau in fiecare zi doufisprezece baniti
de lamuri de fiada:, patruzeci de oi
sase vedre de vin.
Dar si impiratul 11 cinstea si se
ducea In fiecare zi si i se fuchina. Insi
Dardil se fuchina Dumnezeului
Atunci impiíratul fi zise: a De ce
nu te inchini lui Bel? a i Daniil ras-
punse: a Nu ma inchin unui idol fiícut
de miná, de om, ci numai Dumnezeului
celui viu, care a M'out cerul i pimantul
si este stipin peste total], fäptura s.
Dar impäratul Ii zise: a Nu crezi
tu cá Bel este dumnezeu viu? Si nu vezi
cit mäninci, el i bea in fiecare zi?
Si Daniil fi rispunse zimbind: e Nu
te amagi, imparate, fiindci liuntrul lui
1025
www.dacoromanica.ro
Apoi se ridicari fmpotriva celor
doi bätritni pe care Daniil i-a dovedit
di au mirturisit strimb din chiar spusa
lor, i le-a ficut räul pe care ei voiseri
si-1 faca aproapelui lor,
Ca sa Implineascá legea lui Moise;
rfi ei i-au ostindit la moarte, iar singele
nevinovat fost-a mintuit in ziva aceea.
Atunci Hilchia i sotia lui,
cu Ioachim, bärbatul ei, preamá.-
rirá pe Dumnezeu pentru fiica lor Su-
zana, precum i rudele ei, fiindci nu
s'a aflat in ea pricini de ocari.
Si Dandi a ajuns la mare cinste
In fato, norodului din ziva acees, si in
vremea mai de pe urmii.
este de lut, iar partea, de dinafari este
de arami si el n'a mincat niciodati!
Atunci imparatul s'a miniat Eji a
chemat pe preotii idolului i le-a zis:
s De nu-mi yeti apune cine mininci
aceste prinoase, yeti muri, iar de-mi yeti
dovedi ea Bel milnandt, prinoa,sele, Da-
niil va muri, fiindci a hulit pe Bel*.
Si Dandi zise impiratului: a Fie
dupi, cuvintul tiu!* Si Bel aves, sapte-
zeci de preoti, afea de femei si de copii.
Dupi aceasta impäratul se duse
eu Daniil in templul lui Bel.
Si preotii lui Bel ziserä: e Teth noi
iesim afarä, iar tu, impirate, pune pri-
noasele i vinul dres cu mirodenii inain-
tea lui, inchide usa i o pecetlueste cu
inelul Impiritesc, iar cand vei veni maine
de diraineati, de nu vei gasi ci Bel &
mancat tot, noi si murim, iar de nu, si
motu& Daniil, cel eare a umblat cu
minciuni impotriva noastrii!
Ei fusa, se gindeau la usulita as-
cunsi dedesubtul me,sei cu prinoase, pe
unde ei intrau i mincau piinoasele.
Si dupi ce au iesit ei, Impiratul
puse prinoase de mincare fnaintea lui
Bel,
Apoi Daniil porunci slugilor fui
sá aducis cenusi, pe care ele o presitrari,
In tot templul in fata impiiratului.
au iesit si au fnchis usa, pe care au pe-
65
 BEL I BALAURUL
cetluit-o cu inelul imparatului, si au
plecat.
lar preotii veniri in timpul noptii,
precum le era obiceiul, impreunii ca fe-
meile i copiii, i mancara i baud' tot
vinul.
i imparatul se sculä, la manecate,
impreunit cu Daniil.
i imparatul intreba pe Daniil:
PeceVle aunt neatinse, Daniile? *
Daniil ráspunse: s Sunt intregi,
rate !*
i indata ce s'a deschis usa
imparatul se uita pe masa de prinoase,
striga cu glas tare: «Mare esti tu, Bel,
In tine nu se aflä, viclesug!
19 Ins& Dania incepu sa rada, si
nand pe imparat ca sit mi intre, li zise:
Ja te uita pe caldaram i vezi ale cui
sunt urmele acestea ? *
i imparatul zise: o Vad urme de
barbati, de femei si de copii I*
Atunci imparatul se intarati de
manie i cherná pe preoti, impreunii, ca
femeile si copiii lor i ei aratara impa-
ratului usa con tainieft pe unde
sera si mancasera prinoasele de pe
masa.
i imparatul Ii dada moriì, iar
pe Bel il dadu in seama lui Daniil, care
11 nimici impreuna cu templu cu tot.
i Babilonienii mai aveau si un
balaur mare pe care 11 cinsteau.
i imparatul zise lui Daniil: s De-
spre acesta nu pqi apune ea nu este
dumnezeu viu. Inchina-te dar lui! »
Atunci a ráspuns Daniil: o Dom-
nului Dumnezeului meu mä, voi inchina,
fiindca el este Dumnezeu viu. Insä, tu,
imparate, da-mi putero i eu voi omori
balaurul fara sabia i fära toiag.*
i imparatul Ii zise: s Ti-o clan!»
Deci lug Daniil smoala, grasime
par pe care le fierse impreuna i fácu
cocoloase pe care le aruncti, in gura ha,-
laurului. Iar dupa ce balaurul le mánci,
crapa. Apoi Daniil zise: s Iatti, cui va
inchinati voi I*
Gaud auzira Babilonienii, cumplit se
necijirgs i uneltirä, impotriva impara-
tului zicand: 4 Imparatul s'a Rout iudeu I
1026
www.dacoromanica.ro
Pe Bel 1-a nimicit, pe balaur 1-a omorit,
si pa preoti i-a mácelarit.*
i s'au dus la imparat si i-au
zis: 4 Dii-ne pe Daniil, iar de nu, te vom
°mod pe tine impreuna cu toata casa
tas.
Mud a vitzut imparatul ca norodul
unelteste impotriva lui, fu silit ca sa-1
dea pe Dania lor.
i 1-au aruncat trite° groapii, ml
lei, in care a stat sase zile.
i in groapa se aflau sapte lei,
carora li se &idea in fiecare zi hrana:
douti vite i doua oi. Dar atunci nu
li s'a dat nimio de mancare, ea sa-1
manance pe Daniil.
In Iudeea ins& se afla profetul
Avacum. i el tocmai facuse o fierturii
dumicase paine pe care o pusese
inteo sea& i pornise la camp s'o ducii
seceratorilor.
Atunci ingerul Domnului zise lui
Avacum: s Prânzul pe care 1-ai gatit,
du-1 lui Daniil in Babilon, in groapa
eu lei!»
Dar Avacum zise: e Doamne ! Ba-
bilonul nu 1-am vazut i groapa cu lei
n'o stiu! *
i ingerul Domnului il apuca pe
Avacum de chic& duse in Babilon
Jute° suflare.
i Avacum striga: Daniile, Da-
niile ! Ia mancarea pe care Dumnezeu
trimis-o!*
Atunci Daniil zise: Adusu-ti-ai
aminte de mine, Dumnezeule, 'twat
pe cei ce te iubesc pe tine !*
i Daniil se scula
ingerul lui Dumnezeu il duse pe Avacum
indata la locul lui.
i imparatul veni in ziva a sa,ptea
ca sa jeleasca pe Daniil, i ajungand
la groapli viizu pe Daniil ca states in
mijlocul leilor.
Atunci el striga cu glas mare si
zise: Mare esti, Doamne, Dumnezeul
lui Daniil, si nu este altul afar& de tine !*
Apoi fl scoase din groapa cu lei
si pe cei ce voiserä, pieirea lui Ii arunca
In groapa i ei fur& sfarteca4i intrio
clipa, in fata lui.
 CARTEA INTAIA A MACABEILOR
1.
Imperial la meartea lui Alexandra cel
Mare. Antioh Epilaniu dá poruncd in
toaui impdrdlia ca tog. ecl aibd acelea§i
datini. Prigoane impotriva ludeilor care
mai lineau la legea lor.
Dupä ce Alexandru, fiul lui Filip
Macedoneanul, care plecase din tara Chi-.
tim, a bätut pe Dariu, impttratul Per-
silor si al Mezilor, a Imptträtit in locul
lui, qi el a fost ce] dintai impitrat de
neam grecesc.
Si el a &cut multe räzboaie, a cu-
cerit multe cetiti si a rEtpus impärati
ai
S't el a ajuns pinto, la capittul
mintului si a luat präzi de la multime
de popoare. i dup.& ce ptimantul i s'a
fost supus, el s'a trufit i mima lui s'a
semetit.
Si a adunat o oeste foarte puter-
nicit qi a supus äri, popoare s'a voevo-
date, care ajunseserä, sti-i plfiteaseä, tribut.
Si dupit acestea a citzut la pat
cind a simtit cä i se apropie sfrusitul,
A chemat pe doi dintre cei mai
de seam& dregätori ai säi, care din ti-
nerete crescuserä cu el, 0, inch fiind in
viatto le-a impä,rtit impftratia.
Si Alexandru a murit dupa o dom-
nie de doisprezece ani.
Apoi au inceput sit domneascä, dre-
gätorii lui, fiecare la locul lui.
Si dupä moartea lui toti s'au in-
coronat si tot asa si feciorii lor multi
ani de-a-rindul i ei filcurtt multe ritutäti
pe pilmfint.
Si a iesit dintr'insii un vlästar
nelegiuit, Antioh Epifaniu, feciorul Im-
päratului Antioh, care fusese ostatic la
Roma, si el ajunse impirat in anul o
(Data treizeci i apte al impiträtiei gre-
cesti.
In zilele acelea s'au ivit in Israil
oameni far& ctipätiii care imbiau pe multi
si le ziceau: Haidem sä ne infrätim
ou popoarele care se megiesesc cu noi,
cäci, de cand stiim ritzletiti de ele, multe
nenorociri au dat peste noi 1*
1027
www.dacoromanica.ro
Si acest indemn a fost pliicut in
ochii lor.
Si citiva din popor s'au inifitarat
s'au due la imparat, care le-a dat
lor depart& putere ca sä tráiasa dupá
datina
i ei au zidit in Ierusalim un gim-
naziu dup.& datina päginilor,
Si nu s'au mai titiat imprejur,
ci s'au lepttdat de Bantu' legamint
s'au injugat mai virtos cu
s'au vindut, ca sä sävirseasa ptica,t.
Si and Antioh a socotit cä, tine
bine In mini frinele domniei, i-a trecut
prin gind sii, impäräteasa, si peste Egipt,
adia sit fie imparat peste amándouti,
Deci el a intrat In Egipt cu o
puternicti ostire, cu care de rä,zboi, cu
elefanti i cu o mare f/otä,
Si s'a retzboit cu Ptolomeu, im-
pttratul Egiptului. Ptolomeu ins& a fugit
din fats, lui. Atunci au azut o multime
de morti.
Sirienii cucerirä cetittile Egiptului,
iar Antioh lui, din Egipt o bogatá pradtt.
Dupä ce Antioh a infrint Egiptul,
in anul o slat& i patruzeci i trei, s'a
intors 0 a pornit cu o putemicit °stir()
impotriva
Si in trufia lui a intrat in templu qi
a luat altarul tämâierii cel de aur
candelabrul, impreuniti cu toate cele ale
lui,
Masa piirtilor punerii inainte, cu-
pele pentru turnare, ibricele, cituile cele
de aur, catapeteazma, coroanele i toati,
podoaba de aur de pe fatada templului,
pe care o despuie de aurul ei.
De asemenea el a jefuit aurul
argintul, odoarele i vistieriile cele as-
cunse pe caro a putut sä, le gäseasa.
Si dupá, ce a jefuit tot, s'a tutors
In tara lui; iar pentru aceasta a sävitrsit
multe viirsitri de singe si multe ble-
stemätii.
Atunci s'a pornit mare jälanie in
Thrall si in toate asezärile lui,
Si cäpeteniile ci preotii s'au pus
pe bocet; fecioarele si tinerii au rimas
65'
 CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 1
frumusetea femeilor s'a
vestejit.
Tot mirele a izbucnit in plans
cei care sedeau in citmara miresei
varsat-au lacrámi.
Panattntul s'a cutremurat din pri-
cina locuitorilor si tot neamul lui Iacob
s'a acoperit de rusine.
S't dupa doi ani impäratul a trimis
un stringittor de ditri in orasele lui Iuda,
care a venit la Ierusalim cu mare oaste,
i cu siretenie le-a gait cuvinte
de pace, asa incitt ei 1-au crezut. Apoi
pe neasteptate a tilb5,rit pe cetate, ca-
reia i-a pricinuit o mare infritngere,
a omorit multi oameni din Israil.
S't dup5, ce a jefuit cetatea, i-a
dat foc, a daramat casele s't zidurile ei
de jur-imprejur.
Apoi au dus femeile cj copiii In
robie, iar vitele le luarit.
lar cetatea lui David au intiirit-o
cu zid mare Efi puternic, cu turnuri tari,
s't asa a ajuns cetatea lor.
Si au adus oameni fara credinta
si far& de lege, care s'au int5,rit intr'insa.
Ei au adus i arme si merinde
si au strans intr'insa prada pe care o
luaser5, din Ierusalim, incitt cetatea aceea
a ajuns o mare curs& intinsä.
Si a ajuns ca o panda pentru
templu si ca un diavol rim pentru Israil
In toatii vremea,.
S't ei au vareat sange nevinovat
imprejurul templului i 1-au spurcat.
Atunci locuitorii Ierusalimului au
fugit din pricina lor si el a ajuns sälas
pentru coi streini. Cetatea a ajuns strain&
pentru cei ce se nitscusera in ea, chiar
ei o paräsisera.
Templul a ajuns pustiu, ca o par-
loag5 sitrbatorile s'au prefficut in bo-
cet, S5,mbetele in ocar5 c cinstea lui
In dispret.
i pe cat fusese odinioar5, str5,1u-
cirea lui, tot pe atat era acum jalea.
Atunci impitratul &Au un hrisov
al ciirui cuprins era pentru toatá im-
pitrittia: #Toti locuitorii 85, alcatuiasca
un singur popor,
Si fiecare 85, se lepede de datinile
sale deosebite I Atunci toate popoa-
rele s'au supus poruncii imp5,ratului.
1028
www.dacoromanica.ro
Multi Israiliti se invoir5, cu aceasta
inchinare a lui, au adus jertfe uriciu-
nilor idolesti si au pangitrit Sambitta.
Dupä aceasta impäratul a trinais
scrisori prin máinile crainicilor, in Ieru-
salim ci in toate orasele lui luda, cu cuprin-
sul ca aä se laso de datinile streine tärii;
Sit desfiinteze arderle de tot, jertfa
ci turnarea din templu, ci ail pangitreasca
Sambetele c sarb5,torile;
S5, intineze templul çi poporul ce!
sfänt;
S5, zideasca altare pentru jertf5
ci dumbravi c't temple idolesti, pe care
sit se jertfeasca porci ci alte dobitoace
necurate;
Sit base pe feciorii lor netaiati itn-
prejur ci sä se spurce cu tot felul de
spurcAciuni c groz5,vii,
Incat sit uite legea ci toate indrep-
t5,rile lui Dumnezeu sä le desfiinteze.
Iar cine nu se va supune poruncii
impitratului, 85, fie ucis.
S't el a poruncit ea se trimiii scri-
sori cu acest cuprins in toata imp5,ra4ia
lui si a pus supraveghetori peste tot
norodul, si a dat porunca in toate ora-
cele lui luda, ca de la cel dintâi s't pana
la col din urmit sa aducä jertfe.
Atunci multi din coi care se le-
piidasera de lege se alaturarä de ei.
ei prigonira,
Si izgonira din tara pe adevitratii
Israiliti care au fost siliti Bd se ascunda
In ascunzittori c in tot felul de locuri
dosnice.
In anul o sutit patruzeci c cinci,
In ziva a oincisprezecea a lunii Chislev,
ei ridicarit uriciunea pustiirii pe altarul
de jertfit, iar in toate orasele invecinate
au ridicat altare,
Incät au adus jertfe la wile ca-
selor si pe ulite.
Si toate citrtile legii pe care au
putut sä le gitseasca le-au rupt s't le-au ara.
67. Si la cine s'ar fi g5.sit cartea le-
gamantului, sau dad, cineva isi
dragostea pentru lege, era dat mortii,
potrivit hrisovului imparäte,sc.
58. i cu aceastit silnicie ei s'au purtat
cu Israilitii, luna dupit luna, si impo-
triva acelora care erau prinsi in dife-
rite cetiti.
 CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 2
In ziva a douizeci i eince,a a
lunii, ei au adus jertfä pe altarul care
fusese zidit deasupra altarului de jertfi.
Pe femeile care-0 traliaserä copiii lor
imprejur le-au ucis potrivit hrisovului
Imparraitese,
Spinzurandu-le copiii de gät, s'ra
micelärind pe toti din casele lor, cum
pe cei care ficuserrai thierea imprejur.
Pe de altrara parte multi Israiliti s'au
stipinit i s'au intirarit in sine-si ca
nu mrainfince din cele spurcate,
Incit mai degrahá au ales moartea,
dealt sä se spurce eu minciri i sä pin-
gitreaseä, sfântul legimtrant. i inteade-
vär ei au murit.
Si marea urgie a lui Dumnezeu
se abituse peste Israil.
2.
Rclecoala lui Matatia. Deirdmarea alta,
rului pcigeinesc din Modein fi din alte
orafe. Retzboiul pentru lege. Moartea lui
Matatia. El lag in locul stiu pe luda
Macabeul.
In zilele acelea s'a ivit Matatia
feciorul lui loan, nepotul lui Simeon,
preot din neamul lui Ioiarib din Ieru-
salim, care locuia in Modein.
Si el avea cinci feciori: loan, po-
reclit si Gadis,
Simon, care se mai numea i Tasi,
Iuda, numit i Macabeul,
Eleazar. numit i Auaran, i lona-
tan, crairuia i se mai zicea Afifus.
Si cind el a virazut pirangärirea care
se sivirsea in luda si in Ierusalim,
A zis: Vai mie Pentru ce m'am
näscut ea si mira uit la pieirea poporului
meu i la pieirea cetë4ii sfinte i srara stau
nepisitor i s'o yid cum cade in mina
vrraijmasilor s'ra templul in mina pägtmilor !
Poporul ei a ajuns ea un om firs&
de ciaste;
Toate podoabele au fost luate pra-
di; copiii mor pe ulite, tinerii cad in
sabia dusmanului.
Care popor n'a pus stäpänire pe
Impáräia ei si nu si-a ficut parte din
präzile ei?
Toati podoaba ei i-a fost luati,
si din cetate liberi a ajrams roabi.
1029
www.dacoromanica.ro
Templul nostru i podoaba noa-
strä,, ja uitati-vi cum stau pustiite, cum
at& pustiitii slava noastrit: pängäriti, de
pigäni!
La ce sá mai triiim 7 *
Si atunci Matatia si-a sffisiat yes-
mintele, franpreunä cu feciorii, i s'au in-
cins cu vesminte de pociiintira si au in-
eeput si jeleasei.
Si au venit crainicii Imptiratului
la Modein, ea sä, sileasclt cetatea la le-
piradare de lege si ea sá aducti jertfe.
Multi Israiliti au trecut la ei.
Ins& errand 1VIatatia feciorii lui s'au
s'ra
adunat
Crainicii impiratului au inceput
si gritlasci lui Matatia: Tu esti dre-
graitor Cu vazi si mare in aceastä, cetate
sprijinit de feciori si rude !
Incepe tu mai intai i implineste
porunca impäratului, precum au ficut
toate popoarele si bärbatii lui luda, care
au rimas in Ierusalim; atunci i tu im-
preuni cu casa ta vei fi numärat printre
prietenii impäratului i yeti fi cinstiti,
atät tu at s'ra feciorii täi, cu argint, cu
aur i cu multe daruri!*
Dar Matatia riraspunse cu mare
glas si zise: *Mar °And toate popoa-
rele care se aflä, in cuprinsul
Impiratului vor asculta de el si se vor
lepraida fiecare de legea pärinti/or lor qi
se vor supune poruncilor lui,
Eu, copiii mei, câ,t i rudeniile mele,
vom umbla si mai departe in legitmintul
strämosilor nostri pe care Dumnezeu I-a
incheiat cu ei.
Dumnezeu sá ne pizeascii sä ne
lepidim de lege i de indreptárile ei.
Si nu vom asculta de porunca
Impiratului ea ail ne abatem de la legea
noasträ, niel la dreapta, nici la stinga. *
Si dupira ce el a stinsit aceasti
vorbire, a venit In ochii tuturor un
iudeu ea si aduci, jertfä pe altarul de la
Modein, potrivit cu porunca impiraratului.
Când 1-a väzut Matatia, l-a prins
ciuda i firunchii lui se cutremurarii,
si mania lui se intärätä, potrivit legii
repezindu-se la el I-a ucis pe altar.
s'ra
Tot in cupa aceea el a omorit
pe dregitorul imparraltesc care 11 silea
si aducii, jertfi i &rim& altarul.
 CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 2
Si el s'a inflácgrat pentru paza
legii, precum a fäcut altädatti Fineas im-
potriva lui Zimri, fiul lui Salu.
Atunci Matatia a strigat in cetate
cu glas tare pi a zis: o Cine este infra-
carat pentru lege ai tine la legiimAnt,
sit vie dupä, mine ! »
Atunci el, impreunä, cu feciorii lui
au fugit in munte p't avere,a lor au la,-
sat-o in cetate.
In vremea acee,a, cei care se stir-
guiau dup.& dreptate i dup.& omenie s'au
dus i s'au salitaluit in pustie,
Impreunit cu feciorii ai cu femeile
lor i turmele lor, fiindcit blestemätiile
se intetisedi foarte.
Atunci dregátorii imparatului, pre-
cum pi oa,stea care se afla in cetatea lui
David in Ierusalim, au fost inptiintati
vreo chiva inai care cillcaserii porunca
impärfiteascii, s'au impaptiat in ascun-
zipuri in pustie.
Deci a inceput urmilreaseä,
multi Wire i ajungându-i, se apezil, in
rand de biltaie impotriva lor, pi se pre-
gatirá, de luptii, in ziva ambetei,
Si a strigat la ei: Ajunge !
de aici i supuneti-vá poruncii
tului, ca sä, ramâneti cu viati !*
Dar ei au riispuns: Nu iepim de
aici i nici nu ne supunem poruncii im-
ca sà. pingárim ziva
betei !*
Atunoi Sirienii au inceput
lupta impotriva lor.
Insá ei nu le-au räspuns cn ni-
mic: nici n'au aruncat cu pietre i nici
nu le-au táiat calea spre ascunziito-
rile lor,
Ci le-au zis: o Mai degmbi sä mu-
rim cu totii cu cugetul curat ! Cerul
plimántul stint martori cá voi ne onto-
eV pe nedrept !*
Atunci ei incepuri lupta In zi de
Shanbátli, i murk& barbatii i femeile
copiii lor, impreunii cu turmele lor,
ca la o mie de inai.
Cand Matatia pi cu prietenii lui
aflará, Ii plânseri mult,
Si ziseri unii ciitre Doe&
am face apa precum au gout fratii no-
ca sit nu ne luptäm impotriva pi-
gAnilor, pentru vials i pentru legea noa-
1030
www.dacoromanica.ro
curAnd-curAnd ne vor nimioi ei de
pe fata pitmântului ! o
Atunci ei luari in ziva aceea
aceastä hotiirire: o Oricine ar niivitli peste
noi Skobilta, sá pornim rázboi impotriva
lui, ca sit nu murim cu totii, precum au
murit fratii noptri in ascunziltori I*
In vremea aceea, au trecut de
partea lor ceata Asideilor, oameni din
Israil, viteji, toti dintre cei care in mima
lor erau gata sä se jertfeasc5, pentru lege.
Si toti cei caro cilutau sä, scape
de nenorociri treceau la ei i le spores
numitrul.
Toti aceptia alcittuiri o caste: ei
uciseri in mánia lor pe cei pacitopi
pi in urgia lor pe cei färá de lege. Si
cei care au mai limas au satpat cu
fuga la paglini.
Atunci Matatia, impreuni cu prie-
tenii lui au dat ocol pe de altä, parte
pi au därámat altarele,
Au tiiiat imprejur cu sila pe copiii
cliti mai ramitseserii, netaiati imprejur in
cuprinsul lui Israil,
Si izgonirä pe cei caro erau plini
de trufie ; i lucrul sporea In mama lor.
Ei au aparat legea impotriva pu-
terii pAgánilor, impotriva puterii
ratilor pi nu-pi plecari fruntea in fate
pacatopilor.
Si and Matatia a simtit cá i se
apropie vremea sá moará, a zis fillor
sal: Acum stapánepte trufia pi faca
prApad pedeapsa !
Este o vreme de priiplid i de cum-
plitä urgie. Deci, copii, fiti infläcárati
pentru lege pi dati-va viata pentru patrie I
Aduceti-vii aminte de faptele strä-
mopilor voptri, pe care ei le-au siivitrpit
In vremea lor, cä, dobilnditi o mare faimä,
pi un nume nepieritor.
Oare Avraam n'a fost el gisit
credincios in ispitá pi nu i s'a socotit
aceasta ca dreptate ?
Iosif, in vremea strâmtoràrii lui,
a päzit porunca lui Dumnezeu 10 a ajuns
stitpanitor In Egipt;
lineas, strámopul nostru, flinch&
ardea de rávnii. pentru Dumnezeu, a do-
bandit legiunftntul preotiei veanice ;
Iosua, fiindcli a implinit porunca lui
Dumnezeu, a ajuns carmuitor al lui Israil ;
 CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 3
Caleb, fiindc6, a miírturisit drept
In fata obstiei, a prirait mostenire.
David, pentru evlavia lui, a mo-
stenit tronul impáritiei deapururi.
Ilie, fiiiadc6, era cu mare rivni
pentru lege, a fost luat la cer.
Anania, Azaria si Misail, prin ore-
dint/1,, au sc6pat de vapaia focului.
Daniil, pentru neprihtranirea lui, a
fost sapat din gura leilor.
i tot asa ati putea gâsi pilde
In fiecare and de oameni, ci toti cei
ca,re nidirajduese In Doranul nu pier !
Deci sit' nu vä fie team& de ame-
nintiirile omului pEraciratos, fiinderat slava
lui este stricaciune i mincarea viermilor.
Astimi se ridie6, i maine nu mai
este, oftci se intoarce iaräsi In pämänt
piere Impreunii, cu planurile lui!
64. Voi ins6 copiii mei, fiti bärbittosi
tari, fiindcä in lege este slava voastri.
i Simon, fratele vostru, este un
om iscusit. Pe el s6,-1 ascultati de acum
inainte, fiindc6, el va fi tatäl vostru!
luda Macabeul, care a fost viteaz
din tinerete, sä fie apitanul
el sit se rilzboiaaci cu pi-rag/Mil.
lar voi toti care impliniti legea,
adunati-vii toti i razbunati poporul
vostru!
Risplätiti pralgänilor pentru ceea
ce ne-au pricinuit i piziti poruncile
legii !*
Apoi el i-a binecuväntat ii s'a
adtraogat la pärintii lui.
El a murit in anul o sutä patru-
zeci i sase, i fiji siral 1-au ingropat
gropnita pttrintilor sIti din Modein,
intreg Israilul 1-a jelit cu jale mare.
8.
Fa piale vitejepti ale lui Iuda Mctcabeul pi
faima /ui. luda cu mica sa (Ore In-
/range pe Apoloniu. Antioh dcl porunccl
lui Lisias aci porneascd rdzboiulimpotriva
Gorgias, generalul lui Lisias.
i in local lui Matatia a venit fiul
säu luda, numit Macabeul.
i 1-au ajutat pe el toti fratii lui
toti cati se alaturaseri de pärintele
lui, i Cu voie bunä au inceput rirazboiul
pentru Israil.
1031
www.dacoromanica.ro
El a riispändit in lung si In lat
faima poporului 86,u si s'a Mahn-teat cu
platosa ca un viteaz, si s'a incins cu
armele de luptä si a f6eut räzboaie, ocro-
find cu sabia ostirea lui Israil.
El, in faptele lid, a fost asemenea
unui leu i ca un pui de leu care rrarac-
neste dap& prad6,.
El a adulmecat pe cei nelegiuiti
i-a urmhrit si pe cei care chinuiau
norodul lui i-a dat prad6,
i cei flir6 de lege au dat inapoi de
frica lui, i toti cei care au sivirarsit
f6,fädelege,a s'au cutremurat si In par:ma
lui a ajuns la sfärsit liberarea popo-
rului
El a am6,rit multi impärati i cu
faptele sale a veselit pe Iacob, s'a po-
menirea lui este binecuv6,ntatà, in veac
de veac.
El a strirabätut orasele lui Inda qi
a nimicit pe cei fiat' de lege si a abiltut
urgia lui Dumnezeu de la Israil.
Faima lui a ajuns piing, la capiratul
pamlintului si pe cei care erau s6, piari
i-a adunat.
Ins& Apoloniu a str6,ns pe p6,gäni
si o mare oeste din Samaria, ca sä se
lupte lmpotriva lui Israil.
Dar errand luda a prins de veste,
i-a iesit inainte, I-a infr6,nt i 1-a omorit.
atunci au pierit multi dusmani, iar
cei ce au mai riramas au luat-o la fug6,.
$i ei le-au luat o bogata prad6,,
iar luda a luat sabia lui Apoloniu
a folosit-o in /apt& In toate zilele vieii lui,
i and a auzit Siron, cirapetenia
()Oka din Siria, c6, luda straws o
multime de oeste i o ceat6, de oameni
credinciosi, care au pornit eu el la
rralzboi,
zis In sine: Face-mi-voi un
renume i voi dob6,ndi fainarat in
riratie i voi lupta cu luda cu oamenii
lui, care au dispretuit porunca impara-
tului!*
$i a pornit din nou la nâvalä cu
o puternicira armatii de pagfini, ca sä-1
ajute fa se riizbune Impotriva fiilor lui
Insä cfmd ajunsese aproape de
sui§ul Bethoronului, luda fi iei fnainte
cu cativa oameni.
 CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 3
Si dad, au vizut ostirea care le
iesise inainte, ei au zis lui luda: it Cum
putem noi atad de putini s5, ne luptäm
cu o armat5, atit de mare, mai ales
eft noi suntem osteniti i nici mäcar
n'am luat nimio in gurä, !
Dar luda zise: o Este foarte cu pu-
tint& ca multi si cad& in mâinile celor
putini, i pentru Dumnezeu din ceruri
nu este nici o deosebire dac5, mintuirea
vine prin multi ori prin putini,
Fiindc5, biruinta in lupti nu se
reazimit pe mitrimea oastei, ci puterea
vine de la Dumnezeu din ceruri.
Ei inainteaz5, impotriva noastrg
plini de trufie i de fänidelege, ea si
ne piarzit pe noi, pe femeile 0 pe copiii
nostri, i 85, ne jäluiasci,
Noi insä ne lupt5,m pentru viaja
noastr5, i pentru legea noasträ.
Si Dumnezeu li va sfirima Main-
tea ochilor nostri; you& deci s5, nu vi
fie Mc& de ei!*
Si dup5, ce a sfirsit vorba, el s'a
repezit dinteo data iar Siron
impreuni cu oastea lui au fost zdrobiti
In fata lor.
Si i-a urmitrit pän5, la povilrnisul
Bethoronului. p5,n5, in cimpie, 0 au clzut
dinteinsii opt sute de insi, iar ceilalti
au fugit la Filisteni.
Atunci a inceput si se r5spän-
deasc5, frica de luda 0 de fratii lui
groaza printre toate neamurile megiese.
Numele lui ajunsese p5,n5, la ure-
chea impiratului, lar de rizboaiele lui
povestea toatä, lumea.
Cand Antioh a aflat despre aceste
lucruri, urgia lui s'a aprins 0 el a tri-
mis ca si se strings& toati armata
sale, o armatil daft', din cale
de puternic5,.
Atunci el a deschis vistieria sa
si a plitit solda armatei sale pe un an,
apoi a vestit-o ca si fie gata pentru
once nevoie.
i cand a vitzut 6, nu mai are
bani in vistierie i c5, dirile tärii s'au
imputinat din pricina riscoalei si a asu-
pririi care se deslintuiser5, in tari pentru
desfiintarea datinelor strivechi,
S'a temut ca si nu-i lipseasci
banii, dupg cum s'a intimplat adesea
1032
www.dacoromanica.ro
mai nainte, nemai putind si &al fatä,
cheltuielilor i darurilor, pe care el le
diduse mai eu &amide 0 mai din bel-
sug cleat impiratii, inaintasii lui.
In aceastit mare incureiturg, el
s'a hotirit si plece in Persia, ca sä, string&
&rile tärilor supuse i si aduci multi
bani.
De aceea a Fasat peste trebile
pitr5,tiei, de la fluviul Eufratului i ping
la granita Egiptului, pe Lisias, unul
dintre coi mai cu vazi boieri i care
era 0 din familia impiriteascit,
Precum i si se ingrijeasci de
cresterea fiului situ Antioh, p5,n5, la in-
toarcere.
Si i-a incredintat jumitate din
armatele sale, precum i elefantii i i-a
dat i deplini putero pentru aducerea la
indeplinire a tuturor planurilor sale,
asijdere a si indreptiri mai cu seam& pen-
tru toti locuitorii Iudei i ai Ierusalimului,
Impotriva cirora trebuia sä, tri-
mitä, ostire ca s5, sfárime cu desävir-
sire dirzenia lui Israil i r5,m5sita Ierusa-
limului 0 si steargit din acest loe amin-
tirea lor,
Si si aseze striini in tot cuprinsul
tirii, iar tara si le-o imparti prin sorti.
Apoi impliratul a luat cealalti ju-
mittate de oeste 0 a plecat din capitala
sa Antiohia, in anul o slit& patruzeci
sapte, a trecut Eufratul 0 a stribi,tut
tärile cele de sus.
Dup5, aceasta, Lisias a ales pe
Ptolomeu, fiul lui Dorimene, pe Nica,nor
si pe Gorgias, cgpitani viteji dintre prie-
tenii impara,tului,
Pe care i-a trimis cu patruzeci
de mii de pedestrasi i apte mii de 05,-
lgreti, ca sä, nivileasci in tara lui luda
si s'o pustiasc5 intocmai dupti porunca
Si ei au poniit cu toati ostirea
Ion i când au intrat in Iudeea, au ti-
b5,rit in yes, uângi Emaus.
Si and negutatorii tärii au rains
de veste despre ei, au venit in tabiri
cu mult aun cu mult argint, precum
cu dituse, ca si cumpere robi pe fiii
lui Israil. La accost& ostire s'a adiugat
ostirea din Siria 0 cea din tara Filiste-
nilor.
 CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 4
i vizitnd luda i fratii lui c ne-
norocirea era tot mai ameninttttoare si
oastea vrijmasit titbárise in tinutul
lor, ì prinzind de veste despre porunca
impiratului ea IA pritplideasci i si
nimiceasci, poporul,
Au zis unii mitre altii: Sä, ne
sculim impotriva nimicirii norodului
nostru si si luptim pentru popor
pentru templu!*
i obstia poporului s'a adunat ca
sà, fie gata de lupti i ca sit' se roage
si cearit de la Dumnezeu milostiva sa
Indurare.
Dar Ierusalimul era firii, locuitori
çi pustiu i nici unul din fili sái nu intra,
nici nu iesea; templul era cillcat in
picioare i stráinii sàlãluiau in cetate;
Ierusalimul era sitlasul piginilor. Veselia
lui Iacob piense, iar flautul si harpa
amutiserit.
i dupit ce s'au adunat, au purees
la Mitpa, in preajina Ierusalimului, unde
fusese altädati locul de rugiciune al lui
Israil.
Apoi, in ziva aeeea, ei au postit
s'au imbricat eu vesmint de jale, si
si-au presitrat cenusii, in cap si si-au
sfitsiat vesmintele lor,
i au deschis cartea legii, una
dinteacelea pe care o ciutau pitgänii
ea zugräveasci pe ea chipurile ido-
lilor lor.
i au adus oditjdiile arhieresti,
pärga i zeciuielile, precum si pe nazireii
eare-si impliniseri vremea juruintii
i au inceput sá strige din fits-
puteri la cer i si zici: i Ce sá facem
cu acesti oameni i incotro si-i ducem?
Templul tiu a fost cilcat in
picioare si a fost pingirit, iar preotii
Val jelesc stunt ! fost voia.
B*1 iati cá págânii s'au adunat
impotriva noastri ca sá ne piarzi,. Tu
stii ce pun ei la cale impotriva noastri!
Cum putem dar si, stam in fate
lor Mfg ajutorul au?*
Apoi au sunat din trimbiti i au
strigat cu putero.
i dupit aceasta, luda a pus
pitani peste poporul cel rizboinic: capi-
tani peste mii, sutasi si ciipitani peste
oincizeci si peste zeci.
1033
www.dacoromanica.ro
66. Pe urmi a poruncit celor ce-si
zidiseri case, color ce se insuraserlt, celor
ce-si didiserii, vie i celor pe care i-ar fi
apucat frica, 5 se intoarci acasi,, asa
cum serie legea.
Bi oastea a pornit Indatá ia
tibárit la miazi-zi de Emaus.
i atunci luda le-a spus: Fiti
gata i ostasi viteji I
69. Cad este mai bine sit .murim in
lupti, dead si ne uitim la nenorocirea
poporului si a templului nostru.
60. i asa cum a hotirit Dumnezeu
din ceruri, a44a si fie!»
4.
InIrdngerea lui Gorgias ; infrtingerea lui
Lisias. Curdfirea templului din Ierusalim.
Inzestrarea lui cu noi odoare Mute. Min-
firea altarului pi a templului. Intdrirea
cetdçii Betfur, ca pazei inspre Edom.
Atunci Gorgias a luat cu sine cinci
mii de pedestrasi i o mie de clilireti
unul i unul, i castes, a pornit noap-
tea,
Ca si cadi peste oastea Iudeilor
loveascii, firi, de veste. i oamenii
cetitti le-au fost chläuzi.
Dar cind ludo, a prins de veste,
a pornit cu ostasii ca sä bovescá oastea
impiratului, care täbitrise la Emana,
Atäta vreme cát oastea era im-
pristiati afar& din ta,biri.
Când Gorgias a ajuns in tabira
lui luda si n'a dat de nimeni, s'a due
caute in munti, cici cugeta: i Ei
fug de noi !*
Dar in revirsat de zi, ludo s'a
arittat in ses cu trei mii de insi, ins&
far& atätea platose i säbii cât le-ar fi
i väzând oastea pigitnilor mai
puternici si mai inzimatit i citläreti iscu-
siti in mestesugul rizboiului, c,are ficeau
de straji imprejurul ei,
A zis ludo voinicilor care erau cu
el: 4 De multimea lor sá nu vit temeti
de niivala lor sit nu vä, inspitimäntati!
Ci aduceti-vit aminte de felul cum
stramosii nostri au fost izbävitì in Marea
Rosie, cind Faraon ii urmärea cu oeste
puternici.
 CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 4
Si acum s strigitm la cer, Cu
dejdea c Dumnezeu Ii va aduce aminte
de leglimantul ficut cu stramosii
zdrobeaseft astazi in faja nostril' aceasta
ostire,
Ca si stie toate neamurile c este
cineva care izbaveste pe Israil ! *
Si cand piganii si-au ridicat ochii
çi i-au vizut c inainteazit spre ei,
Au iesit din tabitri ea sà se 6'2-
boiasca, iar cei care erau cu luda au
sunat din trambitä,
Si au inceput lupta. Rigitnii au
fost infranti si au luat-o la fug& in see,
lar intreaga coada a ostirii a cizut
In ascutisul sábiei, i Iudeii i-au urmiirit
pan& la Ghezer trt pang in F}esul Edo-
mului si al Azotului si al Iamniei, si au
pierit din ei trei mii de insi.
Intorcandu-se luda impreuni, cu
oastea lui de la infrangerea lor,
A zis norodului situ: H Nu vi, laco-
raiti la prada, fiindca ne asteapta iarisi
o lupta:
Gorgias si armata lui sunt aproape
de noi, in munte: acum
cu tirie vrajmasilor nostri i luptati-vi
cu ei, iar dupit aceasta pritdati firi fricä. *
Si luda nici nu isprivise vorba,
iatà, cà o ceati de ostasi ai lui Gor-
gias se lasa din munte.
Ei au vazut cä ai lor fugisera
Iudeii adusera foo taberii, deoarece
fumul care se zärea arata, ceea ce se in-
tamplase.
Cand si-au dat seama, s'an ingro-
zit, si mai vazand si pe luda gata de
luptit in yes,
Au fugit cu totii in Ora Filis-
tenilor.
Si luda s'a intors si jtifuiasei
tahara. Si au luat mult aur si argint si
porfira violeta i stacojie si tot felul de
lucruri scumpe,
lar la intoarcere au cantat sla-
voslavii, prosliivind pe Dumnezeu din
ceruri: Cit este bun, cit in veac tine
mila lui !*,
Fiindcit in ziva aceea Israil avusese
parte de o mare biruinti.
Toti piganii care scipasera se
indreptara spre Lisias si-i vestiri cele
ce se fntamplasera.
1034
www.dacoromanica.ro
lar el, and a auzit aceasti, veste,
si-a pierdut cumpatul i s'a mahnit, fi-.
indcit toate planurile lui impotriva lui
Israil dadusera' grey si mai eu seama
cit porunca imparatului nu fusese
In anul urmator, Lisias a strans
o armatit' aleasa de saizeci de mii de
pedestrasi i cinci mii de calareti ca ea se
lupte impotriva lui Israil.
Si ei au intrat in Edom i tabi-
rifa' la Bettur, iar ludo pomise impotriva
lor in fruntea unei cete de zece
de insi.
Cind a vizut el oastea cea puter-
nica, a inceput sit se roage si a zis: Pros-
fii tu, Doamne, Mantuitorul lui
Israil, care ai zdrobit puterea uriasului
prin mina robului tau David si ai dat
tahára Filistenilor in mina lui Ionatan,
fiul lui Saul, si a scutierului situ.
Di si aceasti, Wire in mainile
poporului titu Israil, ca sa riming, de
rusine cu toati pedestrimea si cu toatit
caldrimea.
Insuflit-le teami! Piardit-si cum-
pittul si si tremure din pricina infran-
gerii lor !
Doboari-i cu sabia celor ce te
iubesc pe tine si sit te laude pe tine toti
cei ce cunosc numele tau!
Si ei s'au prins in luptà, si din
oastea lui Lisias au cazut in fata Iudeilor
cinci mii de insi.
Cind a vazut Lisias infrangerea
ostirii sale si birbatia ostirii lui ludo,
care era gata ori sà triiasca cu cinste,
ori si moarii, s'a tutors la Antiohia.
Si el a nitimit streini cu gandul ca sit
intre din non In Iudeea cu oeste prospita.
Atunci ludo a zis fratilor
*lath:4 pe vrajmasii nostri nimiciti 1
Si curitim iarasi templul si sa-1 sfintim ! *
Si toatit oastea s'a adunat si s'a
suit pe muntele Sionului.
Vizand templul pustiu, altarul de
jertfii, pangitrit, portile arse, pi in curti
ea in padure, si chiliile
mate,
Si-au sfasiat hainele si au izbuonit
In plans, si-au pre,sltrat cenusit in cap,
Si au cazut cu fata la pamant,
au sunat din trambite si au stiigat la cer.
 CARTEA !M'ATA A MACABEILOR, 5
Atunci luda a poruncit une (seto
de ostaai sä, se lupte cu cei din cetate
pana cand ei vor curitti templul.
Atunci el a ales preoti färit pri-
hana credincioai legii,
Care au curatit templul ei au dus
inteun loo necurat pietrele altarului
idolesc.
Apoi ei au facut sfat ce 86, faca,
ei cu altarul cel pangarit al arderilor
de tot,
Si au ajuns &j'Ame, ca sa nu
fie pricinit de ruaine o data, ce pilganii
pangitrisera. i ei au därilmat altarul,
lar pietrele le-au dus in muntele
templului inteun loo potrivit, pana ce
va veni un profet care sit ia o hotarire
pentru ele.
Si au luat pietre necioplite, dupii
cum serie in lege, a't au zidit un altar nou,
dupâ chipul celui de mai nainte.
Ei au zidit Sfanta din nou, cal ai
lituntrul templului ai au sfintit curtile;
Facut-au sfinte odoare noi, au
pus candelabrul la locul lui in templu,
altarul tämäierii ai masa punerii painllor
inainte;
Au aprins tiimaie pe altar, au
aprins candelele din candelabru ai au
luminat templul;
Au pus pe masa, paini ai au pus ai
catapeteazma. i dup6, ce au dus la
capat tot ceca ce-ai puseserii in gand
s'A faca,
In anul o Bufa patruzeci vi opt,
In luna a noua, care este Chislev, in
ziva a dolfitzeoi ì cincea, s'au sculat
de dimineatit,
Si au adus ¡eras& pe altarul arde-
rilor de tot cel nou, pe care il facuserit.
In ceasul i in ziva in care
pangariserii pägftnii, altarul a fost sfintit
din nou cu cantad de lauda, insotite de
harfe, de alitute ai de chimvale.
Atunci tot poporul a cazut cu fata
la pamant ai s'a inchinat ai a proslitvit
pe Dumnezeu din ceruri, care le diduse
izbandä.
Si au priznuit sfintirea altarului
opt zile tfi au adus arden i de tot cu veselie
ai au adus jertfe de pace ai de lauda;
Apoi au impodobit fata templu-
lui ou oununi de aur i cu paveze tnici,
www.dacoromanica.ro
1035
au dres t'Ole i chiliiie ciirora le-au 840-
zat
i poporu/ s'a veselit cu veselie
mare, fiindca ocara pricinuitä de pa-
gitni fusese indepartata.
Dupi aceasta,, luda. impreunii, cu
fratii lui i cu obatia luí Israil au hota-
rit ca ziva sfintirii altarului sa se paz-
nuiasea an de an, la vremea ei, incepand
de la douazeci i cinci Chislev, timp de
opt zile cu bucurie i cu veselie.
In vremea aceea au intärit muntele
Sionului cu ziduri imite de jur-imprejur
Qi °u turnuri tari, ca nu cumva sa, vinä
pagitnii i si calce in picioare templul
cel sfant, dupil cum fitcuserit mai inainte.
Si au pus inteinsul straja ea sa-1
pilzeasca i sa-1 intareascii. Si au intärit
cetatea Bettur, care sa apere poporul
dinspre Edom.
5.
luda pornepte cu rdzboi impotriva
Baianifilor i Amonirilor. luda se
duce in Galaad pi Sinum in Galileea, ca sd
libereze pe fratii lor ameniMati cu nimi-
eirea. lzbanzile lor si intoarcerea in ludeea.
Cand au auzit paganii din vecina-
tate di altarul fusese din nou zidit
templul fusese sfintit ca mai nainte,
s'au necajit foarte,
Si s'au hotarit sa, starpeasca, pe
cei din neamul lui Iacob din mijlocul
lor a't au ineeput prigoneasca ai
ma,celareasca.
Atunci Iuda a pornit cu ra,zboi
impotriva fiilor lui Esau din Edom, in
tinutul Acrabatene, fiindca ei navaleau
mereu peste fili lui Israil. i dupg, ce i-a
infra,nt cumpla, i-a supus si le-a luat
bogate
Dar el ai-a adus arninte qi de Baia-
niti, care erau cursa, i smintealit pentru
popor, fiindc6, Il pändeau mereu pe
cale.
El i-a inchis in turnurile lor, i-a
impresurat i i-a ucis ai a dat foo tur-
nurilor cu tot ceca ce era inteinsele.
Apoi a trecut la Amoniti, unde a
dat peste o oaste puternica i nume-
roas6 in fruntea carda se afla, Timotei
capitanul.
 CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 5
$i s'a misurat cu el in multe
si 1-a infrint ki I-a nimicit.
$i dupä, ce a cuprins Iazerul cu
asedirile din jur, s'a intors in ludeea.
Dupi, aceasta págânii din Galaad
s'au strins impotriva Israilitilor care
locuiau in tinutul lor, ca stirpeascii,
dar ei au fugit in cetittuia Datema,
$i au trirais scrisori lui luda
fratilor lui ou urmiitorul cuprins: Pigi,
dimprejurul nostru s'au strins impo-
triva noastrit ca CA, ne starpeascit,
$i se pregitesc sä, nivileaseit in
cetatea in care noi am fugit, iar Timotei
este in fruntea otirii lor.
Vino acum i ne scapii, din mina
lor, eici multi dintr'ai nostri au si cfaut.
Toti fratii nostri din tinutul Tubi
au si fost omoriti, i protivnicii nostri au
dus in robie pe femeile qi pe copiii lor,
si au jefuit averea lor. $i au omorit
aproape o mie de insi.*
$i tocmai citeau scrisorile lor, cind
au sosit din Galileea alti soli, eu hainele
sfilsiate, aducand aceasti veste:
a Ptolemais, Tirul, Sidonul i toatä,
Galileea cea pâgâné. s'au adunat ca si
ne nimiceascit !
Cind ludo, si poporul au auzit
aceastit veste, ei au strins o mare adu-
nare ca sit ehibzuiascli ce id. facit pentru
fratii lor care erau atilt de strimtorati
de duqmani.
Atunci ludo a zis fratelui siu
Simon: a Alege oameni i du-te de libe-.
reazit pe fratii tiii din Galileea, iar eu si
ou Ionatan o sé. ne ducem in Galaad
In Iudeea el a litsat de pazil pe
Iosif, fiul lui Zaharia, si pe Azaria, cape-
tenia poporului, impreunit cu cealaltit
parte a armatei,
$i le-a poruncit astfel: i Ctirmuiti
poporul acesta, Irisé. pima la intoarcerea
noastri nu vi prindeti la luptit eu
pägânii s.
$i Simon a luat trei mii de oameni
ea sit, plece in Galileea i Judo opt mii
ca si. plece in Galaad.
$i a plecat Simon in Galileea si
s'a mitsurat cu pägé.nii in multe
si a zdrobit pe pilgini,
$i i-a urmirit pin& la poarta
Ptolemaisului. $i au clizut dintre pigani
www.dacoromanica.ro
1036
ea la trei mii de insi. $i el a luat o bogati
pradit.
Apoi a luat pe Iudeii pe care i-a
gisit in Arbata, impreuni cu femeile
copiii i toate cite le mai aveau, i cu
mare bucurie i-a dus in Iudeea.
Dupit aceasta, Judo Macabeul, im-
preuni cu fratele situ Ionatan au trecut
Iordanul si s'au infundat in pustie cale
de trei zile.
$i. ei au dat peste Nabateeni care
i-au primit prieteneste i le-au povestit
tot ceca ce se intimplitse cu fratii lor
In Galaad,
i di multi din ei sunt inchisi in
Bosra, Beter, Alema, Casfon, Mached
Carnaim, cetiti mari i intitrite,
Dar si in alte cetäti ale Galaadului
se mai anti inchisi, iar protivnicii Ion
s'au pregitit ca de miine sé. nävãleascä
asupra cetäi1or, si le cuprindii, i inteo
singuri zi sé. stirpeascit pe toti Iudeii
dintr'i nsele.
Atunci luda s'a intors pe neastep-
tate cu oastea sa in pustie spre Beter.
El a cuprins cetatea, a omorit, treand
prin aseutisul sibiei. toatit partea bar-
biteasci, a luat o pradli bogatii si a dat
foe cetitii.
Apoi in timpul noptii el a pornit
de acolo si a mers pin& la cetatea Da-
tema.
Dimineata, eind au ridicat ochii,
au vizut oaste nenumitrati. care ducea
scari i masini de impresurare, ca si
cuprindi cetatea i erau gata sit inceapit
nfivala.
$i dad, a viizut ludo cé. lupta
incepuse si eit, zarva din cetate se ridica
pti,nit la cer de sunetul trttmbitelor si de
strigittul cumplit,
A zis ostasilor din ostirea lui:
Luptati-vä, astizi pentru fratii vostri!
$i cu trei cete de oameni le-a sä,rit
In spate, apoi au sunat din trâmbite
si au sunat de rugiciune.
Mud a cunoscut Timotei ci este
Macabeul, a fugit din fata lor. $i el i-a
biitut cumplit si au cizut dintre ei in
ziva aceea ca la opt mii de insi.
Dupi aceasta s'a indreptat spre
Mitpa, a nivitlit asupra ei, a cuprins-o,
a pridat-o i i-a dat foc.
 CARTEA ils,ITAIA A MACABEILOR, 5
De acolo a pornit si a cucerit
Casfon, Mached, Beter, precum i toate
cetettile Galaadului.
Dupit aceste întâmpläri, Timotei
a adunat alti ostire si a tiibirit in fata
Rafonului, dincolo de riu.
Si Iuda a trimis oameni ca si
iscodeasci tabära, i i-au adus vestea
aceasta : Toti piginii din vecinittate
s'au stritns la ei si alcituesc o foarte
mare ostire.
De asemenea si-au tocmit si Arabi,
oeste de ajutor, care se allá dincolo de
gata sá inceap5., lupta cu tine. »
Atunci luda a pornit in intimpinarea lor.
Si Timotei a zis cipeteniilor ostirii
sale, in timp ce Judo i cu ai lui se apro-
piau de riu: Dacil el se nipusteste
mai tut& impotriva nowt* nu putem
si-i tinem piept, fiindcgt el ne covirseste,
iar ciao& de team& eta Cu oastea dincolo
de ritu, sá ne arunciim asupra lui si-1
vom dovedi s.
°and luda a ajuns aproape de
räul cu api, a poruncit clipeteniflor
oastei: s Nu ingicluiti niminui sii, se
opreasci, aici, ci toti sit intre in luptii!
Cind el a trecut cel dintii din-
colo pi s'a näpustit impotriva lor im-
preunii cu oastea lui dupgt, el, pigitnii au
fost infränti, au aruncat armele i au
fugit in templul din Carnaim.
Atunci el a cuprins cetatea si a
dat foe templului i tuturor celor ce se
aflau inteinsul. Asa a fost infrint Car-
naimul EA ei n'au mai putut sit se impo-
triveasa lui Judo,.
Dupi aceasta, Lida a adunat pe
toti Israilitii care se gäseau in Galaad,
de la mic piing,: la mare, cu femeile
ou copiii, si Cu tot avutul lor, o foarte
raare tabârä, ca due& in Iu-
deea.
Si ei au ajuns pinit la Efron,
cetate foarte intitritä si mare, asezat5,
bite° trecitoare, incit nimeni nu putea
sit coteasc5, nici I dreapta, nici la stinga,
oi trebuia sit treacä prin ea.
Locuitorii cetittii huffs inchiseseri
portile i trintiseri grimezi de pietre
inteinsele.
Atunci Lida a trimis la ei crainici
ea sit-i ja cu binisorul i si le spunit:
1037
www.dacoromanica.ro
Ingidu4i-ne si trecem pe pilmintul
vostru ca sá ajungen in tara noastri,
cad nimeni nu vi va face nici o pagub5,,
ci numai sä trecem pe jos ». i n'au voit
si-i deschidit.
Atunci ludo a poruncit si se dea
de veste ca fiecare costal) sá poposeasci
cu tabitra unde se allá.
Si ostasii au poposit cu tabb,ra
s'au luptat impotriva cetittii toati
ziva i toatit noaptea aceea, i cetatea
a cizut in mina lui.
Si el a trecut toati part,ea barbit-
tease& prin ascutisul säbiei, iar cetatea
a därilma,t-o din temelie i, dupi ce a
jefuit-o, a trecut prin cetate pe deasupra
hoiturilor.
Apoi au trecut lordanul si au
ajuns in sesul cel mare ling& Betsean.
Si in tot timpul Judo a stat la
coada otirii, adunind pe cei care rimi-
neau In urmá i imbilrbätänd poporul,
pin& ce a ajuns Ora lui luda.
Dap& aceasta ei s'au suit in mun-
tele Sionului cu bucurie si cu veselie
si au adus arderi de tot, fiindcit ei se
intorseser5, cu bine, fiat sá piardi pe
nici unul din ei.
In vremea cand Judo i Ionatan
se aflau in Galaad, iar Simon, fratele
lor, in Galileea, in fata cetiltii Ptole-
mais,
Iosif, feciorul lui Zaharia, i Azaria,
cipeteniile ostirei, afland despre faptele
vitejesti i despre bitfiliile pe care ei le
diduserä,
Au zis: o i noi vrem s5, ne fa,cem
faim5, i sit ne ducem ca sá ne rázboim
Cu pagginii cu care ne megiesim I
Atunci ei au dat de stire oamenilor
din ostirea lor si au pornit impotriva
Iamniei.
Dar Gorgias, impreun5, cu oamenii
lui au iesit din cetate i au inaintat
impotriva lor, ca si se batit cu ei.
Insi Iosif i cu Azaria au fost
pusi pe fugi i au fost urmiriti pin& la
granita Iudeei, i in ziva aceea au cizut
din ostirea lui Israil clout" nui de insi.
Si asa ostirea a suferit o mare
infrängere, fiindcit n'au ascultat pe Judo
si pe fratii lui, inchipuindu-si 0, pot si
ei sá faci, fapte vitejesti.
 CARTEA iNTAIA A MACABEILOR, 6
Insi ei nu erau din neamul acelora
prin mane, citrora Israil avea sä ajungit
la biruinta.
luda cel viteaz i fratii lui au fost
slaviti de tot Lsrailul i de toti
orisiunde s'ar fi auzit de numele lor,
Si se adunan in jurul lor ca sit le
fad, urari.
Si luda a pornit din non ca ea se
bath cu fiii lui Esau in tara de la miazit-zi.
El a cucerit Hebronul i satele hive-
cinate, i-a dartimat intariturile, iar tur-
nurilor celor de jur-imprejur le-a dat
foc.
Apoi a pornit sit se due& in tara
Filistenilor i a trecut prin Marea.
In ziva aceea au cazut i cativa
preoti, fiindcit i ei voiau sä, faca fapte
vitejesti, intrand in luptit ea niste nesti-
bäduiti.
Apoi luda s'a litsat spre Azot, in
tara Filistenilor, unde a ditramat altarele,
a ars chipurile idolilor i, dup.& ce a luat o
begat& pradit din orase, s'a intors in
Iudeea.
6.
Impciratul Antioh V Eupator ajunge int-
pdrat In locul tatâlui sclu. Beizboiul din
ludeea. Bdteilia de la Bet-Zaharia. Impre-
surarea Ierusalimului. Pacea cu ludeii.
1. i pe citnd imparatul Antioh strii
bátea tinuturile cele de BUS ale tarii,
a auzit ca in Persia este un oras anume
Elimais, vestit prin bogatie, prin argint
prin aur,
2. Si templul care este in acest oras
este foarte bogat i acolo se aflit scuturi
de aur, zale i alte arme pe care le liisase
Alexandru, impäratul Macedoniei, fiul
lui Filip, care a domnit cel diritai ca
impärat grec.
3. Atunci el a venit si a incercat sä,
cuprinda orasul i sä-1 jtifuiftsca, dar n'a
izbutit, filndcá planul lui fusese aflat.
4. Si. locuitorii s'au ridicat impotriva
lui la luptit, incttt el a fost silit sä dea
inapoi i cu mare mithnire sä se intoarca
In Babilon.
5. Atunci a venit in Persia un crainie
ca sä-1 vesteasca pe el c5, °stile care
intraserl in luda fusesera infrante ;
1038
www.dacoromanica.ro
Lisias, care inaintase in fruntea
unei armate puternice, fusese silit sa
fug& din fata lor ; ei se intitrisera cu arme,
cu oaste i cu multe prazi pe care le
hissed), de la ostirile biruite;
Niraicisera uriciunea pe care o zidise
el pe altarul de jertfä din Ierusalim,
templul fusese inconjurat cu ziduri inalte
ea i mai inainte si tot asa i cetatea
Began
Auzind aceste vesti, imparatul fu
ingrozit i zdrobit. El caul la pat i din
pricina aceasta se fmbolntivi de mál-
nire, cá vointa lui nu se implinise.
Si a stat in pat mai multe zile,
Mudd, el cildea mereu in mare mihnire.
cand a simtit ca este aproape sá moara,
A chemat pe toti prietenii lui
si le-a zis: Somnul nu ma mai prinde
methnirea mi-a zdruncinat mima.
Si am zis in mimo mea: Ce chin
si ce zbucium cumplit m'au cuprins pe
mine, care eram bun i iubit in imparti-
tia mea?
Acum mi-aduc aminte de bleste-
matiile pe care le-am &cut in Ierusalira,
cum am luat toate odoarele de aur
de argint care se aflau acolo si am trimis
o oaste ca sä nimiceascrt fartt cuvint pe
locuitorii din Judo.
Stiu ea pentru toate acestea m'au
ajuns nenorocirile i bat): cá mor in tara
streinti din pricina acestei mari mâhniri. *
Atunci el a chemat pe Filip, unul
din prietenii sáí, i l-a pus peste tool&
imparatia lui,
Si i-a dat coroana, mantia de por-
firä, i inelul cu pecetia imparateascit,
poruncindu-i sá crease& pe fiul säu
sa-1 pregateascit sä, fie impiirat.
Si imparatul Antioh a murit acolo,
In anul o Butt); patruzeci ì noutt.
Citnd a aflat Lisias ea a murit
impitratul, a pus imparat pe .Antioh,
fiul lui, pe care II cre,scuse de th,nar,
i-a pus numele de Eujiator.
Castes, din cetate tinea incercuit
pe Israil de jur-imprejurul templului
cauta mereu sa-i facts', neajunsuri, iar
pentru pagOni sä le fie sprijin.
Atunci Judo se hotari s'o
pentru aceasta a adunat poporul cel
riaboinic ca s'o impresoare.
 CARTEA INVAIA A MACABEILOR, 6
Si s'au adunat ei si au impresurat-o
In anul o sut i cincizeci si au ridicat
turnuri cu baliste FA au aseza,t masini de
impresurare.
Dar din aceastit ineercuire au se5,
pat vivo eigiva, de care s'au alitturat
citiva nelegiu4i din Israil.
Acestia s'au dus la impitrat
i-au spus: « Pin& cand vei zabovi tu
ca sit nu judeci i sä nu ritzbuni pe fratii
nostri ?
Noi am slujit de bun5, voie pe
pitrintele tau, fáctind ceca ce ne zicea
hind urmettori poruncilor lui.
Din acestä pricinit fiii poporului
nostru au ajuns s'a ne fie dusmani: ori-
cine din noi a fost prins fost-a omorit,
iar mostenirea noastrit a fost
Dar ei si-au intins mana nu numai
asupra noastrit, ci i in .tinuturile inve-
cinate.
Si acum ei au tabitra in fqa, cetit-
tuii Ierusalimului, ea s'o cuprinda, pentru
aceasta ei au intärit tempulul i Betturul.
Si daeä tu nu zoresti sä le iesi
In cale, vor face si altele si mai mari,
fiträ BA, poi opresti.
Cind impiratul a auzit aceasta,
a adunat pe prietenii BM, cipeteniile
ostirii, cat si pe citpitanii
Si i-a sosit i Wire näimitil din alte
impärittii si din insulele märii.
Ostirea sa era de o sutit de
de pedestrasi, doult zeci de mii de ciffitreVi
treizeci i doi de elefani deprinsi cu
ritzboiul.
Ei au inaintat prin Edom
titbarit la BetVur. i s'au bittut multe
zile si au ficut maini, insä Iudeii au iesit
din cetate t le-au ars, si s'au luptat
vitejeste.
Atunci luda a Meat cetatea si a
asezat tabära la Bet-Zaharia, in fa0, ta-
berii impäratului.
Dar impiiratul s'a sculat la mil-
necate si a indreptat oastea in grab&
spre Bet-Zaharia, asezat-o in linie
de bätaie in sunetul tntmbitei.
Pe elefaqi i-a imbittat cu singe
de struguri i de dude, ca inteteascä
la luptä.
Apoi au impärit ei elefantii fa-
langelor ostirii; fiecare elefant era ins4it
1039
www.dacoromanica.ro
de o mie de oameni imbritcati cu zale
cu coffuri de aramit, iar dupit el veneau
cinci sute de citlitreti
Acestia intovaritseau din capul
locului fiara, si unde era ea, erau i ei, si
incotro se indrepta ea, se indreptau i ei
si nu se desparteau de ea.
Pe fiecare elefant era cite un
turn tare de lemn, pentru apärare, legat
cu chingi, i pe fiecare elefant erau doi
trei oameni care se luptau de sus, pre-
cum i un indian care era calituza, lui,
lar ciarimea a pus-o de o parte
si de alta, la cele doll& aripi ale ostirii,
ca sit ingrozeasc5, pe dusman i sit fie
acoperire pentru falange.
Si &And razele soarelui au eitzut
pe scuturile de aur i de aramit,
stralueeau i luminau ea niste &chi
aprinse.
0 parte din armata impärittease5,
s'a desfäsurat pe muntii cei inalti, iar
alti parte in yes, inaintiind sigur i in
bunä
Si toti cei ce auzeau zarva
mersul ei i zingitnitul armelor tremurau,
fiindc5, oastea era foarte mare si puter-
Atunci Inda a inaintat cu oastea
lui ca sá se batä, i in bätitlia aceea au
citzut din ostirea impäräteascit sase sute
de oameni.
Si cind Eleazar, poreclit Auaran,
a vitzut una din fiare care era mai inaltä
decit toate celelalte imbricatil in zale
impärätesti, inchipuit cá deasupra
este impitratul,
S'a jertfit pe sine ea sit izbiveascit
pe poporul situ i sä dobindeasc5, un
nume nepieritor.
Pentru acesta el s'a repezit prin
falangli spre el, macelitrind in dreapta
In stinga i despärVind pe dusmani 'kite°
parte i in alta,
Apoi s'a strecurat sub elefant
i-a vitrit sabia in pitntece i 1-a omorit.
Elefantul a citzut peste el i Eleazar
a murit.
Si Iudeii väzind puterea
Imparitte§ti i barbiitia osta§ilor, au dat
inapoi din fa ta lor.
0 parte din armata impiratului
a pornit in intampinarea lor la Ierusalim,
 CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 7
iar impiiratul aeezat tabara sl, se lupte
impotrive Iudeei ei a muntelui Sion.
Cu locuitorii din Bettur el a in-
cheiat pace ei ei s'au predat, fiindc5, ei
acolo nu mai aveau merinde, ca si mai
fi stet închii inlä,untru, deoarece pa-
mantul era in anul sabatie.
Si astfel imparatul a cuprins
Betturul, in care a aeezat straja de pea,.
Dar in fata templului el a stet
multi vreme in tabära, aeezánd tumuli
cu baliste i maeini de impresurare, arun-
catoare de foc ei de pietroaie i scorpioane,
pentru aruncatul ságetilor, cat ei präetii.
Dar ei Iudeii au aeezat maeini in
fate maeinilor lor i s'au batut multi
vreme.
Si in hambare nu mai erau me-
rinde, fiindc5, era in anul al paptelea
cei care fugisera in Iudeea, din pd-
cina paganilor, mancaseri ceca ce
sese la pástrare.
Si in templu nu mai ramasesera
decit cativa Iudei din prieina foamei
care se intetise, aea el, ei s'au impreetiat
fiecare la vatra sa.
Mid a aflat Lisias crt Filip pe
care impl,ratul Antioh, fiind Incä in
pusese sa creasol, pe fiul eau
Antioh pentru doranie
S'a tutors din Persia ei din Media
Cu oetile Cu care plecase impáratul i el,
Filip cauta 65, ia in man& trebile impa-
ratiei,
Si-a pus in gánd sä se retraga, cat
mai grabnic, de aceea a zis impäratului
cl,peteniilor oetirii, precum i ostaei-
lor: Noi ne mácinám din zi in zi, me-
rindele se imputineeza, iar locul pe care
il impresuram este bate-zit i apoi mai
avem pe capul nostru i trebile impl-
ratiei.
Deci sä recunoaetem acestor os,
meni drepturile lor i sé, facem pace cu
tot poporul lor,
Ingeduindu-le el, tralase& dup5,
datinile lor ca tsi mai nainte, fiindca din
pricina datinilor lor, pe care noi le-am
desfiintat, s'au invereunat ei au savireit
oxeasta.*
Si indemnul acests, pläcu 11310,-
ratului i apeteniilor, care au trimis
soli la ei ea sit incheie pace. Si ei au primit.
1040
www.dacoromanica.ro
lar cänd imparatul i capeteniile
au jurat ca se vor tine de euvant, ei au
ieeit din cetate.
Si imparatul, intränd in muntele
Sionului i vazánd cetatea, a cálcat
jurl,m5,ntul pe care il Meuse ei a poruncit
därttme zidul cel de jur-imprejur.
Apoi el a pleeat In grab5, in Antio-
hia, i gásind pe Filip stl,prtn in cetate,
s'a betut cu el ei a luat cetatea cu sila.
7.
Dimitrie I ajunge impetrat. Bacchide pi
Alchimos ¡runt trimisi de impeirat in llama.
luda Macabeul bate oastea intpirciteo-sod
de sub porunca lui Nicanor. Moartea lui
Nicanor.
In anul o sutii, i cincizeci i unu,
Dimitrie, fiul lui Seleue, a fugit din Roma
i. insotit de o man& de oameni, s'a oprit
inteun ors., de pe tármul mlaii ei s'a
&cut imparat.
Si dupä ce a intrat el in palatul
imparatese al párintilor 85,i, capitanii
oetirii au prins pe Antioh ei pe Lisias
ca aducit la el.
Si cand i s'a dat de retire, el a zis:
t Nu vreau sale vad fatal*
Atunci oetirea i-a °morn, iar pe
Dimitrie 1-a suit pe tronul impárátiei lui.
Si au venit la el oameni din Israil
nelegiuiti i Ufa credinta, in frunte cu
Alchimos, care voia sâ ajungil arhiereu,
Si au parit poporul inaintea im-
päratului zicand: luda i cu fratii lui
au pierdut pe toti prietenii tal, iar pe
noi ne-au izgonit din tara.
Deci trimite acum pe un om de
credinta', care ea plece i sä vadi tot
prip&dul pe care ni l-au pricinuit not's&
tarii impäxatului i sa-i pedepseasci
pe ei precum ei pe cei care ii ajutä,.*
Atunci imparatul a ales dintre prie-
tenii sai pe Bacchide, satrapul tinutului
de dincolo de Eufrat, mare dregator al
imparátiei i credincios imparatului.
Si 1-a trimis pe el ei pe Alchimos
nelegiuitul, pe care 1-a facut arhiereu,
i-a poruneit sit se razbune pe Isra-
iliti.
Si an pornit pi au ajuns cu oaste
multi in luda. Apoi Bacchide a trimis
 CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 7
soli la luda si la fratii lui eu cuvinte
de pace, ca sa-1
Ins& ei n'au luat in seamä cuvin-
tele lor, fiindcti vedeau ca venisera cu
multi oaste.
Atunci s'a adunat un sfat de
carturari la Alchimos i Bacchide, ca
sa cerceteze dreptatea pricinei.
Si Asideii, cei mai cu vaz5, dintre
fiji lui Israil, au cerut pace,
Fiindcti ziceau: Un preot din
neamul lui Aaron a venit cu oastea
el nu ne va face sa patimim!*
Si Bacchide le graia pasnic si le-a
facut juramant: a Nu cautam s5, va fa-
cem rau nici vouä, nici prietenilor vostri !
Si 1-au crezut; ins& el a luat 6ai-
zeci de insi dintre ei, pe care i-a
jute° singura zi, dup.& cuviintul
Scripturii:
Trupurile cuviosilor tai si
gele lor 1-au värsat imprejurul Ierusa.-
limului si nu era nimeni care sa-i in-
groape !*
Atunci tot poporul a fost cuprins
de fric5, si de cutremur, si a zis: In-
nu-i nici adevar i nici drep-
tate, fiindca au °Meat legamantul i ju-
ramantul pe care 1-au facut!»
Dupa acestea, Bacchide a plecat
din Ierusalim si a poposit cu tabara la
Bezet, apoi a trimis ea sti prindä pe
multi din coi care fugiserä din ceata
lui, precum i vreo cativa oameni din
popor, pe care dupä ce i-a omorit, i-a
aruncat in cisterna cea mare.
Si dup5, ce Bacchide i-a dat lui'
Alchimos In seam& tara i i-a litsat
caste de ajutor, s'a intors la imparat.
Si fiindca Alchimos ducea lupta
pentru arhierie,
S'au strans la el toti turburätorii
poporului, care puserä =ilia pe tara lui
luda i facura mare präpad in Israil.
Si °and a vazut luda toate nett-
junsurile pe care le facea Alchimos
tovartiaii lui fiilor lui Israil, mult mai
rai cleat päganii,
A strabatut tot tinutul Iudeei,
pedepsind pe lepädatii de lege si oprin-
du-i di cutreere tara.
°and a vazut i Alchimos ca luda
tovarasii sal erau mai tari dectit el,
1041
www.dacoromanica.ro
incredintandu-se ca nu le putea tine
piept, s'a intors la impärat i i-a parit
de cele mai rele fapte.
Din aceasta pricina, imp5,ratul a
trimis pe Nicanor, unul din coi mai de
searna generali ai lui, vrajmas invier-
sunat al lui Israil, cu poruncii sa nimi-
cease& poporul.
Si ajungand la Ierusalim cu caste
multa, a trimis la luda si la fratii lui
soli cu cuvinte de pace ca insele
si le-a zis:
a Sä nu ne razboim unii cu altii!
Ci voi veni la voi pasnic, ca sa va vad
fata!*
Si au venit la Iuda 1Fi si-au facia
urari de pace unul altuia, dar dus-
manii erau gata di rapeascil pe Iuda.
i and luda a aflat cb, Ni-
canor venise cu siretenie la el, 1-a apucat
groaza si n'a mai vrut vadii fata.
Atunci a aflat Nicanor eä i s'a
descoperit planul si a pornit cu razboi
impotriva lui luda, inainte la
Cafarsalam.
Si au cazut din oamenii lui Ni-
canor ca la cinci mii, iar ceilalti fugira
In cetatea lui David.
Si dupä aceste intampläri, Nicanor
s'a suit in muntele Sionului. Atunci au
iesit din tempIu cativa preoti i biitrani
ai poporului ca sa-1 hiritiseascá priete-
neste i sä-i arate arderea de tot, care
se aduce pentru imparat.
El ins& b5,tut joc de ei i i-a
luat in rás, ba chia:r i-a i spurcat
le-a grait Bernet,
Si In mania lui s'a jurat astfel:
«Baca nu-mi dati acum in mama pe
luda i oastea lui, cand ma voi intoarce
biruitor, voi pune foe templului ace-
stuia! s Apoi a plecat de acolo ma-
nic&
Atunci preotii au intrat inläuntru
si au stat in fata altarului de jertfa
si in fata templului, i izbucnind in
plans, au zis:
Ta ti-ai ales, o, Doamne acest
templu, ca inteinsul sä se cheme nu-
mele tau, i di fie cadi de rugaciune
si de rug& fierbinte pentru norodul tau.
Rtizbunii-ti impotriva omului ace-
stuia i impotriva ostirii /ui si sá cad&
68
 CARTEA INTiiIA A MACABEILOR, 8
In ascutisul sabiei. Adu-ti arainte de
hula lor si n'o lasa sa ditinuiasca!
Si Nicanor a iesit din Ierusalim
si a poposit cu oastea la Bethoron, unde
i s'a mai adaogat oeste din Siria.
Si luda stätea cu tabara so de
trei mii de oameni la Adasa. i luda
s'a rugat Domnului ki a zis:
a Cand solii imparatului Asiriei te-au
hulit, ingerul tau a venit i a ucis o
suta optzeci i cinci de rail de oameni.
Tot asa nimiceste oastea aceasta
In fata noastrii, ca sá cunoasca i cei-
lalti cat a hulit templul tau! Judedi,1
dupä rilutatea lui !
La treisprezece Adar, °stile s'au
incaerat la lupta, i oastea lui Nicanor
a fost infrantä, iar el insusi a cazut
cel dintai in lupta,
lar cand oastea lui Nicanor a
prins de veste cá el a cazut, a aruncat
armele i a fugit.
Si Iudeii i-au urmarit cale de o zi
de la Adasa pan& in pärtile Ghezerului
si in urma lor au sunat prelung din
trambitii.
Atunci din toate satele invecinate
ale ludeei au iesit oameni care i-au in-
cercuit. i s'au incäerat unii cu altii
si au cazut toti vräjmasii de sabie, de
n'a mai sapat nici unul.
Si Iudeii au luat o prada bogata,
iar lui Nicanor i-au täiat capul i mama
lui cea dreapta pe care o ridicase tru-
fas, si le-au adus si le-au spanzurat la
Ierusalim.
lar poporul s'a veselit foarte
ziva aceea a pritznuit-o ca o mare zi
de veselie. i s'a hotarit ca, in fiecare
an, ea fie praznuita ziva de treisprezece
Adar. i tara lui Judo a avut pace
catava vreme.
8.
11/ianta /ui luda Macabeul cu .Romanii.
1. i a auzit Judo despre faima
despre puterea ceo mare a Romanilor,
despre bunavointa pe care o aratia tu-
turor celor ce se alatura de ei, despre
legaturile de prietenie pe care le fac cu
cei ce incheie legamant cu ei, in sfarsit
cá ei aunt tari i puternici.
1042
www.dacoromanica.ro
i i-au povestit lui despre razboaiele
lor i despre faptele lor vitejesti printre
Galateni, in ce chip i-au supus de au
ajuns sa pliteasca tribut,
Precum i despre faptele lor in
Spania, cum au pus mana pe zaca-
mintele de argint i de aur,
Si cu toate ca aceastä, tar& este
departe, ei au pus sta,panire pe ea prin
cumintenia i prin stäruinta lor; ba
imparatii care au venit de la margi-
nile pitmantului, ei i-au rapus si le-au
pricinuit mare infrangere, iar ceilalti
le-au platit tribut in fiecare an.
Mai departe, au invins i au sub-
jugat pe Filip i Perseu, regii Chiteilor,
care se rasculaserit impotriva lor,
Ba chiar i Antioh cel Mare, im-
paratul Asiei, care pornise cu razboi im-
potriva lor, fusese infrant de ei, cu toate
ca avea o suta douäzeci de elefanti
calarime i care de räzboi si o uriasa
ostire
Si anume 11 prinsesera de viu
11 silisera pe el si pe urmasii lui la
tron sä pläteasca un mare tribut i os-
tatici i sit le dea si o bucata de
tara:
Pisidia, Milia FA Lidia, cele mai
pretioa,se tinuturi ale lui, pe care luau-
du-le, le-a dat regelui Eumene.
Mud Grecii pusesera la cale o riís-
coal& ca sa-i nimiceasca,
La aceasta veste, Romanii au tri-
mis impotriva lor un sing-ur general,
care, biruindu-i, a omorit pe multi din
ei. Ei au dus in robie pe femeile si pe
copiii lor, au jefuit averea lor, s'au
cut sthpani pe tara lor, le-au däramat
intariturile i i-au facut robi pana in
ziva de azi.
Pe celelalte regate i tinuturi care
li se impotriviserk le-au doborit
le-au subjugat. Cu prietenii i cu
lor erau credinciosi.
In felul acesta ei capätasera in-
taietate peste toti regii de aproape
de departe, i singur numele lor insufla
groaza.
Color carora ei voiesc di le ajute
sä-i aseze in domnie, domnesc, si ma-
zilesc pe cine voiesc, asa incat Romanii
au ajuns vajnici obláduitori de neamuri.
 CARTEA INTIiIA A MACABEILOR, 9
Si Cu t,oate acestea la ei nimeni
nu se incoroneaz5, cu diadem& i nici
nu se invesmânta in porfira, ca sa. se
faleascii.
Ba mai mult, Romanii si-au facut
un senat, unde in fiecare zi sfatuesc troj
sute si doutizeci de senatori pentru binele
propasirea poporului.
In fiecare an ei incredinteaz5, unui
singur om carmuirea intregului imperiu,
toti asculta de acest unul, pe care n'au
nici pizmk nici ravnire.
Atunci luda a ales pe Evpolemos,
fiul lui loan, fiul lui Acos, si pe Iason,
fiul luí Eleazar, pe care i-a trimis la
Roma, ca sá incheie legamant de prie-
tenie,
Si sii-i libereze de sub jugul im-
parätiei Grecilor, care, dupti cum ve-
deau ei, aveau de gänd sa robeasci pe
Israil.
Si ei au plecat la Roma
latoria a fost loarte lung& i, intrand
In senat, au luat cuvântul i au zis:
e luda numit i Macabeul i fratii
lui precum i poporul Iudeu ne-au tri-
mis la voi, ca sii, incheiem un tratat de
alianta de räzboi si de pace si ca noi
sä fim inscrisi in numarul aliatilor
prietenilor vostri
Si cuvantul acesta le-a plticut lor.
Iatil copia tratatului pe care Ro-
manii 1-au sapat pe doua table de anima
si 1-au trimis la Ierusalim, ca sa riimana
la ei ea un monument de aliantii, de pace
ritzboi:
Pace deapururi ¡titre Romani
poporul iudeu, pe uscat si pe mare!
Sabia vrajmasului sit,' fie departe de ei I
Dacii, vre-un razboi va ameninta
mai intai Roma sau pe vre-unul din
aliatii ei in tot cuprinsul imperiului,
Poporul iudeu s5, tiara in ajutorul
lor din told& mima, pe cat imprejurarile
li vor ingadui.
Vrajma.silor 25, nu le dea nici gran,
nici arme, nici bani i nici corabii.
Acea,sta este vointa Romei. Iar Iudeii
vor pizi aceste indatorki fära ea pri-
rneasca nimio.
Tot aya, dacii vre-un razboi va
ameninta mai intai pe poporul iudeu,
Romanii vor lupta impreuna cu ei din
1043
www.dacoromanica.ro
tot sufletul, pe cat le vor ingadui im-
prejurarile,
Si vräjmasilor nu le vor da nici
grau, 'lid arme, nici bani, nici
Aceasta este vointa Romei. Ei vor pazi
aceste indatoriri fârâ inselä,ciune.
Acestea sunt temeiurile legriman-
tului intre Romani si poporul iudeu.
Insa, daca mai pe urma unii ori
alii ar vrea sä, mai adaoge ori sa mai
taie ceva, sâ se faca cu invoirea lor,
iar ceea ce va fi adaogat ori taiat
aiba titrie.
Cat despre neajunsurile pe care
imparatul Dimitrie li le-au pricinuit, i-am
Boris asa: Pentru ce lasi sa apese jugul
peste prietenii si aliaÇii nostri Iudei ?
Dad), va mai veni vre-o plangere
din partea lor impotriva ta, vom apara
dreptul lor çi ne vom razboi cu tino
pe mare si pe uscat.
9.
Moartea lui Iuda Maca beul. Ionatan arhi-
ereul, fratele lui luda, este ales cdpetenie
a oftirii. El duce mai departe lupta. Bac-
chide este infrant. Pacea.
Cand a auzit Dimitrie ca Nicanor
a cazut In luptä si cá ostirea sa suferise
o mare infriingere, a trimis a doua oar5,
pe Bacchide si pe Alchimos in Iudeea
in fruntea aripii drepte a ostirii.
Si ei au pornit pe drumul spre
Galileea si au poposit cu tabära la Me-
salot, langa Arbel, pe care 1-au cuprins,
si au omorit multi locuitori,
lar in anul o suta cincizeci si doi
0-au a§ezat oastea in fats Ierusalimu-
lui.
Apoi au pornit Cu oastea spre Be-
reea, cu douizeci de mii de pedestrasi
çi doua raii de caliireti.
Si luda se asezase cu oastea, cu o
ceata de trei mii de viteji, la Elasa.
i cand au väzut multimea ostirilor,
i-a prins frka si au fugit din tabark
astfel ca luda nu mai ramitsese decat
Cu opt sute de insi.
Când a vitzut luda c5, oastea lui
fugise çi cä, bätalia il zorea, mima i
se zdrobi, fiindca n'avea vreme ca sa
stranga pe ai sal
66.
 CARTEA IN'TAIA A MACABEILOR, 9
Si in zbuciumul säu, a zis celor
care mai riimitseserit:
Haidem! Sii ne
azvärlim pe dusmanii nostri, poate
vom birui !*
Dar ei intoarseri euvitntul: s Nu
putem ! Ci mai intai sâ ne sciipitm viattal
Ne vom intoarce cu fratii nostri EA vom
lupta impotriva lor. Noi suntem putini!
Atunci a zis Iuda: e Debe! Nici-
odatil, nu vom fugi din fata lor ! Dad),"
a venit ceasul nostru, sä minim vite-
jeste pentru fratii nostri i sä nu ne
pittäm slava noasträ
Atunci oastea vräjinasä, a pornit
din tabitrit i, inaintand spre el, ciiliri-
mea s'a impärtit in douä cete, iar
cu arcasii mergeau inaintea
ostirii. In rändul intiti al ostirii eran
cei mai viteji. Bacchide era la aripa
dreaptii.
Falanga inainta din dou5, pärti in
sunetul trâmbitei.
Dar si ostasii lui luda sunau din
trämbitä,, 'Mat pitmântul se zguduia de
zgomotul ostilor. Si a inceput bittälia
si a tinut de dimineatä, i pang, seara.
Mad a vlizut Judo cá Bacchide
cu cele mai tari cete era la dreapta,
a sträns imprejurul luí pe totei cei mai
curajosi,
Si zdrobind aripa dreaptä, Ii ur-
märi Omit spre mmtele Azor.
Dar cei din aripa stängä, cand au
väzut cii aripa dreaptä fusese infrantit,
se intoarserä, pe la spate pe urmele
lui Iuda i olor lui.
Lupta a fost inversunatii, si au
cäzut multi morti i dinteo parte si
dintealta.
Dar a eitzut çi Iuda, iar
au fugit.
Atunci Ionatan i cu Simon au
/uat pe Judo si 1-au ingropat in mor-
mäntul piirintilor lor la Modein.
Si I-au plä,'ns si 1-au jelit, intreg
Israilul, cu jälanie mare si 1-au bocit
multe zile
*Cum a ciizut viteazul, izbävitorul
lui Israil !*
Cealaltit istorie a vietii lui luda,
a rä,zboaielor lui si a faptelor lui vitejesti
isprävilor lui nu s'a seria,
erau tare multe.
1044
www.dacoromanica.ro
23. Si dupä moartea lui luda, s'au
ivit nelegiuitii in tot cuprinsul lui Israil,
räuflicittorii au inceput sä, ills& la lu-
mind.
24. In vremea aceea a inceput o
foamete groaznicii, asa 'mitt se pärea
tara s'a dat cu dusmanii.
25. Bacchide si-a ales pe cei far& de lege
i-a pus ispravnici in taxi.
26. Ei citutau pe prietenii lui luda
cánd Ii gitseau, Ii aduceau la Bao-
chide, care Ii pedepsea bites joo
de ei.
Si a fost mare nevoie in Israil,
cum nu mai fusese din ziva in care nu
li se mai arätase profet.
Atunci s'au adunat toti prietenii
lui Judo i i-au spus lui Ionatan:
a De cand a murit fratele tau Judo,
nu se mai gäseste nimeni la fel cu el,
ca sá porneascil impotriva vriijmasilor
nostri si a luí Bacchide j mai eu seamä
impotriva color care ne vrä,jmasese po-
porul nostru.
De aceea noi te alegem astlizi ca
capitan in locul lui i voevod ea
sä te lupti in ritzboaiele noastre. *
Si atunci Ionatan a primit
si a luat locul fratelui situ
Judo.
Mud a auzit Bacchide, a cautat
sä, omoare pe Ionatan.
Dar &bad au aflat Ionatan si Simon,
fratele lui, precum i coi ce erau in preaj ma
lor, au fugit in pustiul Tecoa i au tä-
bitrit aproape de cisterna Asfar.
Si fiindcit Bacchide a aflat despre
aceasta, a trecut cu ostirea lui dincolo
de Iordan.
Ionatan a trimis pe fratele situ
loan, cipetenia poporului, la Nabateeni,
prietenii BM, Cu rugamintea ca sit-i in-
gaduiascit sá ducä la ei a,vutul lor cel
mult.
Atunci fili lui Iambre au iesit din
Medeba si au prins pe loan i cu tot
ceea ce avea i s'au dus cu el.
Dupä aceste întâmplâri, i s'a dat
de stire lute° zi lui Ionatan i lui Simon,
frate-sii,u, ca. Iambritii fac nuntii mare si
cá aduc din Nadabat cu mare alai
pe mireasä, fiica unui mare boier din
Canaan,
 CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 9
Si si-au adus aminte de sängele
lui loan, fratele lor, i s'au suit si s'au
aseuns lute° vggliunä, a muntelui.
Si child au ridicat ochii i s'au
uitat, iatg o mare caravang, mirele cu
multe daruri, vorniceii i rudele lui, care
fi iesiserà in Cale cu dairale, cu instru-
mente muzicale i Cu multi); zestre.
Atunci s'au repezit pe ei din ascun-
zihoare i i-au macelärit. Si au dizut
multi ränii, iar ceilalti au fugit in munte.
Iudeii au luat o prada bogatii.
Astfel c nunta s'a prefacut in
jale, i muzica lor In plängere.
Si dupg ce s'au fázbunat pentru
siingele fratelui lor, s'au tutors In smarcu-
rile Iordanului.
Si Bacchide, prinzänd de ve,ste, a
venit inteo zi de Simbiitä cu multä,
caste pang; pe malul Iordanului.
Atunci Ionatan a zis voinicilor sgi:
Haidem! Sä, ne rgzboim pentru viata
noastrg, fiindcg astazi nu este ca ieri
ori ca
Iatii cä bätälia ne da zor din fate',
din spate, iar la dreapta i la stänga
Bunt smireurile Iordanului i cu tufäri-
sul, deci nu-i chip de sciipare.
Strigati acum la cer ca sä, scipati
din mâinile vrajmasilor voF,dri! *
Si efind era In focul luptei, Io-
natan a fntins mAna ea sä dea In Bac-
chide, dar el s'a tras fnapoi.
Apoi Ionatan impreuna eu voinicii
lui au sarit In Iordan, pe care il trecura
fnnot, iar Sirienii n'au mai trecut Ior-
danul dupii, ei.
In ziva aceea au cgzut din oastea
lui Bacchide o mie de insi.
Dupii acestea, el s'a tutors in Ie-
rusalim si a clädit in Iudeea cetäi In-
tiírite: cetatea de länga Ierihon i aceea
de länga Emaus, Bethoron, Betel, Timna,
Piraton, Tapuah, eu ziduri falte i cu
porti cu manele,
61. Si a pus sträji Inteinsele,
tuiasca pe Israil.
Tot asa a intiirit el Betturul, Gheze-
rul i Acra, in care a pus oaste i merinde,
Apoi a luat ostatici pe feeiorii
boierilor tarii i i-a inehis in cetate, In
Ierusalim.
www.dacoromanica.ro
1045
54. In anul o sutg i cincizeci i doi,
Alchimos a poruncit di fie darfimate
zidurile curtii celei dinläuntru a tem-
plului, ca sa strice lucrarea profetilor,
chiar a si inceput sä le dartime.
Dar in clipa aceea, Alchimos a
fost lovit de Dumnezeu i toate planu-
rile lui au rämas zädarnice. Si gura i
s'a inchis, iar el fiind cuprins de dambla,
nici n'a mai putut sa gräiasca i nici
sä, ja cele din urmg hotäriii pentru
casa lui,
Ci a murit In vremea aceea In
chinuri cumplite.
Si daca Bacchide a vizut cä, a murit
Alchimos, s'a intors din nou la imparat.
tara a avut parte de pace timp de
doi ani.
In vremea aceea, toti nelegiuitii
au fiieut sfat si au zis: s Ionatan
tovarlisii lui traiesc, dup.& cum vedeti,
In pace si fgra grijâ. Sä chemgm in-
coace pe Bacchide, ca 'jute° noapte
pun5, milna pe ei!
Si cu acest gaud au pornit la el.
Si el a purees cu armatg puternicä
In tainli a trimis scrisori tovariisilor
lui din Iudeea, ca sit; punä mäna pe Io-
natan ì pe prietenii lui. Dar n'a iz-
butit, fiindca planul lui a fost aflat.
Din aceastä pricing ei au prins
ca la eincizeci de oameni din targ, fm-
preung cu urzitorul rautatii i i-a omorit.
Atunci Ionatan si Simon, impreung
cu voinicii lor, s'au retras in pustie la
Betbasa, pe care au clädit-o din nou
si au fntärit-o ca o cetate.
Când a aflat Bacchide, a adunat
toata oastea lui i &du de stire oame-
nilor lui din Iudeea,
Si pornind a impresurat Betbasa,
impotriva clireia s'a luptat multä, vreme
aseztInd masini de rtízboi.
Atunci Ionatan a läsat pe frate-
situ Simon in cetate si a dat tärcoale
prin tara numai cu o ceatä de voinici,
Si a bätut pe Odomir s't pe fratii
lui, si pe cei din neamul lui Fa,siron,
In asezärile Ion. In urma acestor biruinte
oastea lui se tot miirea.
Pe de alt5, parte, Simon a iesit
Cu voinicii lui din cetate i a ars masi-
nile de rizboi,
 CARTEA INTLA A MACABEILOR, 10
Apoi se bitturi cu Bacchide, citruia
pricinuindu-i o mare invitlmäaealä, el fu
cuprins de mähnire din pricinä c planul
bätäliei &Anse grea.
In viipaia urgiei lui impotriva celor
care 1-au sfätuit sá vinit in tarä, el a
omorit pe multi din ei s'a hotárit
sit se intoarc& in tara lui.
Cänd a aflat Ionatan despre
aceasta, a trimis soli la el, ca sä, incheie
pace cu el ai sit le dea inapoi pe cei
prinai in luptä.
Bacchide i-a primit ai s'a invoit
Cu propunerea lor. Apoi s'a legat cu
jurämti,nt fatä, de Ionatan, sä nu-i facä
nici un ran in toate zilele vietii lui,
Si i-a dat inapoi robii de ráz-
boi pe care ii luase mai inainte din
Iudeea. Apoi s'a intors in tara lui
n'a mai calcat in cuprinsul tärii lor.
Si s'a fäcut pace. Ionata.n
ales cetate de scaun Micmasul. Atunci
a inceput Ionatan s carmuiasc5, ai a,
starpit pe toti nelegiuitii din Israil.
10.
Alexandru Epifaniu cát i Dimitrie vor
c4tige pe Ianatan ca aliat al lor. Fie-
care ti scrie cdte o scrisoare. Icmatan ¡ma'
se hogrdiste set reimAnd de partea lui Ale-
xandru. lonatan in/range pe Apoloniu.
In anul o sutit aaizeci, Alexandru
Epifaniu, fiul lui Antioh, a pornit ro'i a
cuprins cetat,ea Ptolemais. El a intrat
inteinsa, ai a inceput sä domneascä.
Ci, and a auzit impOratul Dimitrie,
a stráns caste puternicit ai a pornit
cu fázboi fmpotriva lui.
Apoi Dirnitrie a trimis lui Ionatan
scrisori de pace ai de Malt& pretuire,
C5,ci chibzuia: e Sà facem repede
pace cu el, inainte ca el 85, incheie pace
cu Alexandru,
Fiindc5, el tot mai tine minte toate
ticitloaiile pe care i le-am acut lui,
fratilor lui i poporului a.
Si-i dädea putere co 85, aib5, oeste
sä fac5, arme, sä fie aliatul lui i sari
der+, inapoi ostaticii din cetate.
Si indatO Ionatan a purees la Ie-
rusalim tj'i a citit scrisorile in auzul po-
porului ai al color din cetate.
1046
www.dacoromanica.ro
Dar ei furä cuprinai de spaimä
cumplit5,, citric' au auzit 05, impäratul
putero s& aib5. caste.
Si straja cetätii a predat lui Io-
natan ostaticii, pe care el i-a trirnis la
piirintii lor.
Apoi Ionatan s'a aaezat in Ieru-
salim, pe care a inceput sitrl faci la loo
FA 85,-1 reinnoiasel.
El a poruncit lucr5,torilor s5, in-
täre,ascä zidurile Sionului cu piaträ, cio-
plitit in patru muchii, iar celelalte zi-
duri 86 le zideasc5,. Si au ficut in-
tocmai.
lar streinii care se acivaser5, in ce-
tätile pe care le zidise Bacchide, au fugit,
Si lasanduli fiecare casa s'au in-
tors in tara lor.
Ci numai cittiva din cei care se
lep5,daserä de lege ai de porunci
seser5, in Bettur, caci oraaul era loo de
scäpare pentru ei.
Când impitratul Alexandru a aflat
despre poftirile pe care Dimitrie le tri-
misese lui Ionatan i °and i-au pove-
stit lui despre räzboaiele i despre fap-
tale vitejeati pe care le fitcuser& el ai
fratii lui, precum i necazurile pe care
le induraseri,
A Zi21 : .Undeamputeasàmaigà-
sim unul la fel cu el? Sa-1 facem acum
prieten i aliat al nostru I »
Atunci el i-a scris o scrisoare cu
urmittorul cuprins:
e Impitratul Alexandra trimite fra-
telui säu Ionatan inchiniciune!
Aflat-am cä eati viteaz i vrednic
de prietenia noastr5,.
Pentru aceasta te punem astäzi
arhiereu al poporului, prieten al im-
pOratului a sO te numeati. - Si el i-a
trimis un veamtint de porfirä ai o co-
roanä de aur. - Poartä grijá de trebile
noastre i tine la prietenia noasträ.!
Si Ionatan s'a imbricat cu yes-
mántul sfä,nt in anul o sutá aaizeci, in
luna a aaptea, la sarbitoarea corturilor,
ai-a adunat oaste i ai-a fäcut arme.
Cänd a aflat Dimitrie despre acest,e
plin de mähnire a zis:
« Ce-am fitcut, ci Alexandru ne-a
luat inainte ca särai cäatige prietenia
Iudeilor i sä-ai tut:armies& puterea?
 CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 10
Dar ei eu Ii voi serie o scrisoare
de poftire, Cu fagaduinti de slava ei de
daruri, ca sa-mi fie de ajutor. s
$i i-a trimis o serisoare eu acest
cuprins: a Imparatul Dimitrie trimite
poporului iudeu inchinäciune!
Cu multi bucurie am auzit c5,
ati tinut legamintele incheiate Cu noi,
c5, ati p5;strat prietenia noastra i n'ati
trecut de partea duemanilor noetri.
Stäruiti ei de acum incolo in cre-
dinta fa t& de noi, i noi va vom ras-
plati cu binefaceri pentru ceea ce ati
facut pentru noi.
$i vä vom face multe scutiri
vä vom da daruri.
De acum incolo v5, scutesc pe voi
pe toti Iudeii de däri, precum i de
darea pentru Bare i pentru coroana im-
paritteasca;
30. Tot ma, de azi inainte va scutesc
de o treime din rodal samanliturilor, ju-
mätate din rodul porailor, care mi se
cuvine mie; de azi inainte, i niciodata
nu le voi mai lua din tara lui luda
nici din cele trei tinuturi ale Sama-
riei care s'au alipit acum.
Ierusalimul sa fie sfant i scutit
de zeciuia15, ei de biruri, impreuna cu
tot tinutul lui.
De a,semenea má lipsesc de pu-
terea mea peste cetatea rea din Ieru-
salim §d o dan arhiereului, ea Bali pun&
inteinsa bärbati pe care vi-i va alego
singur ca s'o pizeasci;
Liberez fir& rascumparare pe toti
Iudeii care au fost duei in robie din
luda incotrova in tot imperiul meu,
toti s5-i scuteasca de dari pe ei, chiar
ei pe vitelo lor.
Toate zilele de praznuire, Sambe-
tele, lunile noi i sarbitorile dup.& lege,
trei zile inainte i troj zile dup.& sarba-
toare, s5, fie pentru toti Iudeii din tot
cuprinsul imparatiei mele zile libere de
zile de scutiri,
$i nimeni Ea nu 3,035, dreptul sä-1
urmäreascii, pe vre-unul din ei, ori sà-1
turbure pentru orieice pricina ar fi.
S5, fieluati in oastea impgra-
tului pana la treizeci de mii de Iudei
li se dea acemei soldä, ea EA tu-
turor oetilor impärateeti.
1047
www.dacoromanica.ro
Unii din ei sit fie puei In marile
cetati impiirateeti, iar catorva din ei ea
li se incredinteze dreg5,torii de incredere
In carmuirea imparatiei. C5,pitanii i cii,-
peteniile 85, fie luati dintre ei, i ei sa
vietuiascá, dup5, legile lor, dup5, cum
imparatul a hotarit pentru tara lui
luda.
Cele trei tinuturi ale Samariei care
s'au alipit la Iudeea, sit alelituiascrs un
trup, adicá sá faca una, kd sit nu as-
culte de alta putero decal de a ar-
hiereului.
Ptolemais, impreun5, cu tinutul ei,
o dau templului din Ierusalim pentru
preintiimpinarea cheltuielilor de slujba.
$i eu voi da in fiecare an cinci-
sprezece mii de sicli de argint din vi-
stieria impatitteatica, bard care s5, se
striingii din localitätile ande se va g5.,'si
cu cale.
$i tot prisosul, pe care slujbaqii
peste dári nu-1 vor fi platit ca in anii
trecuti, sa fie dat de aici tnainte pentru
nevoile templului.
Pe langs. toate ficestea, eei einci
mid de sicli, caro se luau in fiecare an
din veniturile templului, s5, fie lasati,
fiindeä ei se cuvin preotilor slujitori.
$i cati vor fugi in templul din
Ierusalim i in tot cuprinsul lui, fiind
datori &titre Impärat, sau din orieicare
alas, pricina, sà, nu li se pricinuiasea nici o
vittimare, nici lor i nici averii lor, in
erice parte a imparatiei s'ar afla.
Cheltuielile pentru prefaxerea pi in-
frumusetarea cladirii sä fie acoperite din
vistieria imparatului.
Tot &ea cheltuielile pentru zidire,a
zidurilor Ierusalimului, cat i pentru dre-
gerea celorlalte ziduri ale cetatilor din
Iudeia, sä fie acoperite din vistieria im-
pitrateasc5,.
Cand Ionatan i Cu poporul au
auzit aceste fiigaduieli, nici nu le-au
crezut i nici nu le-au primit, fiindca
ei tineau minte toate nenorocirile pe
care Dimitrie le ficuse lui Israil Cu
care el
$i s'au hot5,rit sa le primeasca
pe ale lui Alexandru, fiindcli, el cel dintai
i-a intampinat cu cuvinte de prietenie,
deci ei au Dimas mereu tovarii§ii lui.
 CARTEA INTAIA A MACABELLOR, 10
Si imparatul Alexandru a strins
o mare oetire 0 a inaintat impotriva
lui Dimitrie.
Si cei doi impiírati s'au inciierat
la luptii, ii oastea lui Dimitrie a luat-o
la fugit, iar Alexandru 1-a urmiirit
1-a biruit,
Si el s'a luptat vitejeete pitni la
asfintitul soarelui. Si Dimitrie a cizut
In ziva aceea.
Atunci Alexandru a trirais crai-
nici la impiiratul Egiptului, cu urmi-
toarea solie:
Intorsu-m'am la impiritia mea
m'am suit pe tronul pitrintilor mei,
ei am pus mina pe domnie prin bi-
ruinta mea impotriva lui Dimitrie,
am intrat in stiptinirea Çàrii mele.
Si anume am pornit la lupti im-
potriva lui i 1-am zdrobit pe el 0 pe
oastea lui i ne-am suit pe tronul
lui.
Deci sä, incheiem impreunä,alianä
de prietenie. acum pe fiica ta
de sotie, ca si-ti fin ginere voi da
daruri vrednice de tine ! *
65. Atunci regale Ptolomeu a 6:spline
astfel: o Fericitä sä, fie ziva in care te-ai
intors in tara párintilor till i te-ai
suit pe tronul Impäräiei lor !
Si-ti voi indeplini ceca ce mi-ai
saris. Ins& mai întâi sâ ne intilnim la
Ptolemais, ca sä ne vedem unul cu altul,
te voi face ginerele meu, precum ai dorit.*
Atunci Ptolomeu i fiica sa Cleo-
patra au plecat din Egipt ei au ajuns la
Ptolemais, in anul o suti eaizeci i doi.
Si impäratul Alexandru a ieeit in
intimpinarea lui. Si el i-a dat pe Cleo-
patra, fiica sa, 0 au ficut nunti in Pto-
lemais cu mare alai, &ea cum etiu im-
päratii si faci.
Atunci impäratul Alexandru i-a
saris lui Ionatan sit' vie 0 sä, se intilnea-
se& cu el.
Si Ionatan a plecat cu mare alai
la Ptolemais 0 s'a intálnit cu cei doi
imparati. Si el le-a dat lor cat i prie-
tenilor aur, argint 0 multe daruri, 0 el
a aflat har in fata lor.
$i au uneltit oameni rii i nelegiuiti
din Israil, care 1-au pirit, dar impäratul
nu i-a bigat in seami.
1048
www.dacoromanica.ro
Ci impiratul a poruncit dez-
brace pe Ionatan de veemintul lui
imbrace in porfirä.Si ei au fäcut aea.
Apoi impiratul 1-a pus lingi el
ei a zis sfetnicflor o Ieeiti cu el in
mijlocul cete.W i crainiciti ca nimeni
si nu-1 pirasci pentru nici o pricinä
nimeni sä, nu-1 turbure in niciun
chip.
Si cand pârîii lui au vizut cin-
stea ce i se fäcea 0 au auzit 0 cum
strigi crainicii, i di era imbricat in
toti au fugit.
Si impiratul i-a arittat mare cinste
0 1-a Mamie printre cei dintâi prieteni
ai lui, filcindu-1 general 0 etnarh.
Dupii acestea, Ionatan s'a intors
In pace i cu bucurie la Ierusalim.
In anul o But& eaizeci i cinci a
venit Diraitrie, lui Dimitrie, din
Creta, in tara pärinior lui.
Si &Ind a auzit Alexandru im-
piratul, s'a mithnit foarte si s'a intors
In Antiohia.
Si Dimitrie a luat ca general pe
Apoloniu Taos, carmuitorul Cele-Siriei,
care a adunat o mare oetire i cu ea
a venit 0 a tibirit la Iamnia. Si de acolo
a trimis soli la Ionatan cu aceasti solie:
o Tu singur te-ai risculat impo-
triva noastri i eu am ajuns din pricina
ta de ria 0 de batjocori. De ce indriz-
neeti si faci pe puternicul impotriva
noastrii in muntii
Dacä te bizui pe oetile tale, lasi-te
spre noi la ees, unde sá ne misurim
cu tine, cäci de parte-a mea este oastea
oraeelor de pe tiirm.
Intreabi i afli cine aunt eu
cine sunt cei care mi-au särit in ajutor.
vor spune: o Nu este cu putinti
ea voi sä, vi impotriviti noui,
pärintii tii au fost infrinti de douä, ori
de oetirea noastri in tara lor! »
Si acum tu nu poi tine piept unei
atari eälänimi i oeti, in &Imp deschis,
unde nu sunt nici pietre, nici stânci
nici chip de fugitl*
Cand Ionatan a auzit cuvintele
lui Apoloniu, s'a otärit 0 a ales zece
mii de voinici 0 a plecat din Ierusalim,
ei s'a intilnit Cu fratele diu Simon, care
venea In ajutorul lui.
 CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 11
75.i ei au täbärit cu armata la laja.
orasul i-a inchis portile, fiindeä In
Iafa se af/a straja lui Apoloniu. i cand
ei au impresurat-o,
Locuitorii de frier], au deschis por-
tile orasului i asa Ionatan a cuprins
Iafa.
Afländ Apoloniu despre aceasta,
si-a pregätit trei mii de csalä,rei i oaste
multá 0 a pornit spre Azot, ea 0 cum
ar fi dat inapoi, dar el inainta in dim*,
fiinddi, el avea multà dilirime, in care
avea nädejde.
Si Ionatan I-a urmärit pän& la
Azot. i ostile s'au ciocnit.
'79. Dar Apoloniu l&sase intr'un as-
cunzis, in urma lui, o mie de add,
reti.
i Ionatan a prins de veste
in spatele lui erau pandasi. C5,15,rimea
a incercuit atunci 'pastas lui si a zvárlit
cu sägei inteinsa de diminea0 0 pan&
seara.
Dar voinicii, dup& porunca lui
Ionatan, au inut piept, incát dilarimea
lor ostenise.
Dup& aceasta, Simon a inaintat
cu oastea lui 0 se azvarli in falanga
Sirienilor, deoarece cáliirimea era isto-
vitä. i au fost infranti 0 au luat-o la
qi caltízimea s'a imprästiat In ses.
Apoi Sirienii au fugit in Azot si au in-
trat in templul lui Dagon, idolul lor,
ea a& scape.
Dar Ionatan a dat foc Azotului
oraselor invecinate, a luat o pradá
bogatä 0 a dat foe i templului lui Da-
gon, impreunä cu cei care fugiserä in-
tr'insul.
$i cei care au cazut de sabie,
impreunä cu cei care au ars de vii, au
fost opt
$i Ionatan a purees de acolo 0
a poposit cu oastea aproape de Ascalon,
locuitorii au iesit din cetate inaintea
lui cu mare alai.
Pe urm& Ionatan s'a tutors la
Ierusalim cu voinicii lui i cu o pradä
bogatá.
Cánd a auzit impäratul Alexandru
de aceasti biruintii i-a arátat lui Io-
natan 0 mai mare cinste.
www.dacoromanica.ro
1049
El i-a trimis o agrafä de aur,
cum este datina sä, se dea rudelor
impäraWor, i i-a mai dat in stäp&nire
Ecronul cu tot linutul lui.
11.
Plolomeu cautd pricind lui Ale xandru.
.Rdzboiul dintre ei. Alexandra este infrant
fuge la Arabi, unde este omorit. Dimitrie
impdratul incheie alianfei cu Ionatan, care
i/ ajutd impotriva lui Trifon. Ionatan
incheie alianfd cu Antioh VI impotriva
lui Dimitrie.
i impäratul Egiptului a adunat
numeroase ostiri, ea nisipul de pe tar-
mul märii, i coräbii multe cu giind ca
sä pun& stäpänire cu viclesug pe im-
pär&Via lui Alexandru 0 s'o alipeascit
la impärätia sa.
i astfel el a pornit spre Siria
cu cuvinte de pace. Locuitorii oraselor
ti deschideau portile i ieseau in intäm-
pinarea lui, dici era porunca impära-
tului Alexandru ea ei sä iasti inaintea
lui, fiinda era socru-stiu.
Dar Ptolomeu, cánd intra in orase,
lasa in fiecare ate o strajit din oast,ea
sa.
i cänd s'a apropiat de Azot,
i-au arätat templul cel ars al
lui Dagon, Azotul i imprejurimile lui
in ruinä, lesurile imprästiate si pe cei
arsi care fuseserä, arsi in rizboi i pe
care Ii fäcuserä gramezi in coleo lui.
i au povestit impäratului silniciile
lui Ionatan, ca sä-1 pogoare in fata lui.
Dar impä,ratul a täcut.
Ionatan a iesit la Iafa cu alai
inaintea impäratului. i s'au salutat unul
pe altul 0 au mas acolo.
'7. Apoi Ionatan a insotit pe imparat
pima; la fluviul Elefteros, dupi care s'a
intors la Ierusalim.
Astfel impäratul Ptolomeu s'a filcut
stäpin pe orasele de pe tärmul märii
pan& la Seleucia ceo asezat& pe tärmul
iar impotriva lui Alexandru fäcea
planuri rele.
Ins& el a mai trimis soli la imp'',
ratul Dimitrie cu aceastä solie: t
dem sä, incheiem aliantä, amkndoi! Eu
Ii voi da de solde pe Mee, mea, pe care
 CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 11
o tine Alexandru, ksi tu vei domni peste
imparatia parintelui tau.
Mg, cities° ca, i-am dat pe fiica
mea, deoarece el a cgutat sá ma omoare. *
Si el Il pogora pang, inteatitta,
fiindca voia ja imparatia.
Si lufind pe fiica sa de la Alexandru,
i-a dat-o lui Dimitrie. Astfel el a rupt
rudenia cu Alexandru si a ajuns dusman
pe fatit.
Dupg aceasta, Ptolomeu a intrat
in Antiohia FA§i puse pe cap coroana
Asiei, i astfel el ajunse stapanitorul
celor douá coroane, a Asiei si a Egiptului.
In vremea aeeasta însä, Alexandru
era in Cilicia, fiindca locuitorii inutului
aceluia se rit,Sculaserit.
Gaud a auzit Alexandru a pornit
cu ritzboi impotriva lui. Dar Ptolomeu
a pornit i i-a ieqit fnainte cu oeste
puternica i I-a pus pe fugii.
Si Alexandru a fugit in Arabia
ca sg, scape acolo. Astfel impgratul Pto-
lomeu ajunse la biruintà.
lVfai mult inca: Arabul Zabdiel i-a
taiat lui Alexandru capul i 1-a trimis
lui Ptolomeu.
Imparatul Ptolomeu a murit dupil
trei zile, qi Egiptenii care erau in cetate
au fost ucisi de locuitorii cetätii.
Si asa, in anul o sail saizeci
sapte, Diraitrie a ajuns imparat.
In vremea aceea, Ionatan a adunat
pe Iudei ca sa cucereasca cetatea cea
din Ierusalim, i a asezat impotriva ei
multe masini de räzboi.
Atunci câtiva nelegiuiti care urau
poporul au vestit pe impa'rat di lona-
tan a impresurat cetatea.
Si imparatul auzind s'a Infuriat.
Si dupa aceastä veste a plecat in graba
la Ptolemais si i-a scris lui Ionatan
ca s'o despresoare i sä vie indata la
Ptolemais ca sg, se inteleagit cu el.
i dupi ce a citit scrisoarea, cu
toate acestea el a poruncit sa ramitie
Impresuratii, i si-a ales pe cativa bitrani
ai lui Israil i cativa preoti si a infruntat
primejdia.
Si-a luat eu sine argint i aur, ves-
minte precum foi alte multe daruri si a
plecat la Ptolemais la impgrat si a aflat
har in °chit lui.
www.dacoromanica.ro
1050
i cu toate cá vreo ch,tiva oameni
fara de lege din popor I-au pitrit,
Impitratul s'a purtat cu el ea si
inaintasii sái imparati, cinstindu-I in
ochii tuturor prietenilor
Intarindu-1 in arhierie i in toate
vredniciile pe care le avusese mai inainte,
si I-a inscris printre coi dint& prieteni
ai sii.
Cu ace,st prilej, Ionatan s'a rugat
de Imparat sa scuteasca de clitri Iudeea,
impreuna cu cele trei tinuturi alipite ale
Samariei, i i-a fagaduit in schimb troj
sute de talanti.
Si imparatul s'a 1nvoit si i-a scris
lui Ionatan un hrisov, cu urmatorul
cuprins:
e Imparatul Dimitrie lui Ionatan,
fratele situ, i poporului iudeu, inching,
ciune I
Va trimitem copie dupg, scrisoarea
pe care am sons-o lui Lastene, ruda noas-
tra, despre pricina voasträ, ca sa luati
cunostinta de ea:
e Imparatul Dimitrie catre Lastene,
pärintele tau, inchinaciune !
Am hotarit ea poporului iudeu,
prietenul i aliatul nostru credincios,
sa-i facem inlesniri, ea multamita pen-
tru bunele lui simtilminte fat& de noi.
Lasitra in stapanire tinutul Iudeei.
precum si cele troj tinuturi ale Samariei
alipite la Iudeea: Efraim, Lida si Ra-
mataim, impreuna cu tot cuprinsul lor.
Scutim pe cei ce vor aduce jertfe in
Ierusalim de d'ajdiile pe care impäratul
avea obiceiul sg le ja de la ei mai inainte
In fiecare an, din rodurile pämiintului
sau din ale pomilor.
Ne lipsim de orisice fel de ditri
care ni se cuvin noug.: zeciuieli ori
apoi de darile puse pe haltile sära,te
pentru coroana imparatea,scg. Toate le
läsiim in folosul lor.
Si nimeni si nu calce nici una din
aceste hotáriri incepand de azi inainte.
Si acum, purtati de grifii ca di se
faci o copie dupit acest hrisov, care sa
fie data lui Ionatan i s'a fie asezatit
In muntele cel sfânt intr'un loo de uncle
sg, se poatit vedea.*
°and imparatul Dimitrie s'a in-
eredintat oil e linistit in tarit si nimeni
 CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 11
nu-i mai ponte sta impotrivä, a dat
drumul tuturor oatilor sale, fieciLreia
In patria sa, afar& de cetele de streini,
care fusesera näimite din insulele
gane. Toate oatile, care fuseserä in
slujba, pärintilor ea, ajunsesera sa-i fie
vrajmaae.
Trifon, unul din partaaii de
odinioara, ai lui Alexandru, a bagat de
seamä cä toate oatile murmura impotriva
lui Dimitrie, FA a purees la arabul Iamblie,
care cregtea pe Antioh, copilul lui Ale-.
xandru,
Si-1 ruga stäruitor sii-i dea copilul
ca sa-1 faca imparat in locul pgrintelui
sau. Apoi el i-a destainuit toots milsurile
aspre ale lui Dimitrie i vräjmaaia eu
care Ii vrajmaseau oatile lui. Si a stat
acolo multi vreme.
In vremea, aceasta, Ionatan a tri-
mis soli la Dimitrie cu rugämintea ca ail,
cheme oastea care era in cetiituia Ieru-
salimului, precum i in celelalte castele,
flindca ele se razboiesc necontenit cu
Israil.
Atunci Dimitrie Ii trimise lui Io-
natan acest rgspuns: t Nu voi face numai
acest lucru pentru tine ai pentru poporul
tau, ci la imprejurari prielnice te voi
cinsti ai pe tine ai pe poporul tau.
Acura ai face bine sii-mi trimiti
voinici care sà, mà ajute, deoarece tente
oatile male m'au
Si Ionatan i-a trimis la Antiohia
trei mii de ostaai viteji, care ducandu-se
la imparat, imparatul s'a bucurat de
venirea lor.
Atunci s'au strans in mijlocul cetar
ii o But& douazeci de mii de oameni
care voiau sii, omoare pe impgrat.
Si irnparatul a fugit in palatal &au,
iar locui orii oraaului au pus mä'na pe
ulitele oraaului i au inceput lupta.
Impiiratul a chemat atunci in
ajutor pe Iudei, care s'au strans impze-
jurul lui. Ei s'au impartit In ora a EA au
omorit in ziva aceea o slit& de mii de
oameni;
Au dat foc oraaului pi au luat in
ziva aceea multa prada, scapând astfel
pe imparat de la moarte.
Si dad, au vazut locuitorii ora-
sului cä Iudeii erau stapilni in oras aaa
www.dacoromanica.ro
1061
cum voiau ei, ai-au pierdut curajul
au inceput sa strige catre impärat ru-
gändu-1:
a Incheie pace cu noi i Iudeii
inceteze sit se bata, impotriva noasträ
ai a oraauluil
Si ei au aruncat armele ai au fa:cut
pace. Si Iudeii au capatat faimii in °chit
impiiratului i in ochii tuturor locuitorilor
imparatiei. i s'au intors la Ierusalim cu
prada bogatä.
Si indatä ce Dimitrie s'a intgrit
pe tronul imparlitiei i Ora s'a liniatit,
Si-a calcat tente fagaduintele date
ai s'a departat de Ionatan, :3.1 nu I-a rills-
plätit pentru facerile de bine pe care le
primise de la el, ci a inceput sa,-1 impileze.
Dupi acestea, Train s'a intors
impreunii, cu Antioh care era sine& copil.
Si 1-a facut impgrat i i-a pus coroana
pe cap.
Si s'au adunat la el toate oatile
carora Dimitiie le diiduse drumul; i ele
au inceput lupta impotriva lui. Iar Di-
mitrie a fugit.
Atunci Trifon a pus mina pe
elefanti i a cuprins Antiohia.
Si tangrul impárat Antioh a Boris
lui Ionatan intr'acest chip: a Te intäreso
in arhierie i te pun stapanitor peste
cele patru tinuturi, i te inscriu in nu-
marul prietenilor imparatului to.
Cu acest prilej, el i-a trirais tacit,
muri de aur pentru masa i i-a ingaduit
sa bea din cupe de aur, sa se imbrace in
porfirg 1;1.1 sa poarte agrafg de aur.
Si pe Simon, fratele lui, I-a pus
carmuitor peste tinutul de la scars mun-
tilor Tirului pant la granita Egiptului.
Dup.& aceasta, Ionatan a purees
ea ea, cutreere cetatile din tinutul de
dincoace de Eufrat, i s'au strans la el
toate oatile Siriei ca sä-1 ajute. Gaud a
intrat in Ascalon, locuitorii cetgtii i-au
ieait inainte ell alai.
Si de acolo s'a indreptat spre Gaza,
dar locuitorii au inchis portile Gazei.
Din aceastä pricing, el a impresurat
ora.sul, a dat foc imprejurimilor §i I-a
pradat.
Atunci locuitorii Gazei I-au rugat
staruitor pe Ionatan i el a fäcut pace
cu ei, lima, pe feciorii boierilor i-a luat
 CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 12
ostatici i i-a dus la Ierusalim. Apoi
a strabatut tara pan& la Damasc.
Ciind a aflat Ionatan c5, generalii
lui Dimitrie se afla la Chedes in Galileea
Cu multit ostire, cu gand ca sii-i zaditr-
niceasca planul,
A pornit fmpotriva lor. Lisa pe
fratele sau Simon Il lasase in ar5,.
Si Simon a inaintat impotriva
Betturului, pe care I-a fmpresurat
incercuit mai multe zile.
Si locuitorii I-au rugat stitruitor
Si incheie pace cu ei, ceea ce el a si
gent, ins& i-a scos din cetate, pe care
a luat-o in stapanire si a pus inteinsa
o strajit.
Apoi Ionatan, Impreunit cu oastea
lui, au poposit lângâ marea Ghenizare-
tului, iar la manecate au pornit spre
sesul Hatorului.
Dar dintr'o data le-a iesit In fat&
In EX,f3 o armata pagantt, care, dupit ce
lasase o panda in munti, inainta tint&
In fata, lui.
Si cand panda a iesit din locul
ei i s'a repezit impotriva Iudeilor,
Cei de lángft Ionatan au fugit de
n'a mai rimas nici unul, decal Matatia,
feciorul lui Absalom, i luda al lui Alfeu,
cäpeteniile cetelor de oaste.
Atunci Ionatan vi-a stasiat ves-
mintele i si-a presarat pamant pe cap,
si a inceput sit se roage.
Apoi s'a intors spre ei i a inceput
sa se bata cu ej. Dar protivnicii lui au
mat-o la fuga,
Si dacit au vázut aceasta cei care
fugiser5 s'au intors la el i i-au fugitrit
cu el impreuna pan& la Chedes, pang
la tabara lor. Si au poposit cu tabara
acolo.
Si in ziva aceea au cazut trei mii
de paga,ni. Apoi Ionatan s'a intors la
Ierusalim.
12.
Ionatan trimite soli la Roma si la Sparta
pentru reinnoirea aliantelar de prietenie.
Rdzboiul lui lanatan cu Dimitrie. Triton
atrage cit viclesug pe Ionatan la Ptolemais,
unde fi omoard impreund Cu toti ai lui.
1. C5,nd a vitzut Ionatan cit vremea,
este prielnica, a ales soli pe care i-a trimis
www.dacoromanica.ro
1052
la Roma ca sit' intareasca i sit innoiascit
prietenia.
Dar si la Spartani i In alte tinu-
turi a trimis el scrisori cu acelasi gand.
Si indata ce au ajuns la Roma,
s'au dus la senat si au zis: Ionatan
arhiereul, impreunit cu poporul Iudeilor
ne-au trimis ca sit innoim vechea lor
legliturit de prietenie
Atunci senatul le-a dat scrisori
catre stapitnirea fiecarui tinut
ca Inlesneascit sit ajungit cu sitnatate
In pamttntul Iudei.
Dar iatit care este cuprinsul scri-
sorii pe care Ionatan a scris-o Sparta-
nilor:
it Ionatan arhiereul i obstia popo-
rului i preotii i celalalt popor al Iudeilor,
fratilor lor Spartani, inchiniiciune!
Odatit, mai nainte vreme, au fost
trimise scrisori arhiereului Onia de catre
Arie, unul din regii vostri, m5,rturisind
cI, voi sunteti fratii nostri, dupa cum se
vede din copia de fatit.
Si Onia a prima cu alai pe crainicul
pe care 1-ati trimis si a citit scrisorile
in care se vorbea limpede despre legatura
noastra de prietenie.
Si cu toate eI, noi n'avem nevoie
de ea, flindca noi avem in mainile noastre
sfintele carti care ne dau mangaiere,
Totusi noi am incercat sI, trimitem
la voi 55, innoim frateasca prietenie care
ne leaga i ea nu ne Instreinitm de voi.
Ciici multä, vreme a trecut de cand voi
ati trimis soli la noi.
Noi vä pomenim nefncetat in
toatit vremea la praznicele noastre,
In zilele cele mai insemnate, la jertfele
pe care le aducem i In rugiciunile noas-
tre, asa cum este bine si cum se cade
pomenim pe frati.
Ne bucuram de renumele vostru.
Noi frisa suntem bantuiti de tot
felul de necazuri si de razboaie, deoarece
imparatii vecini mereu se razboiesc cu
noi.
Dar noi n'am vrut sit v5, c5,dem
povara, voila i celorlalti aliai prieteni ai
nostri, din pricina ritzboaielor noastre,
Fiindcit avern ajutor din cer care
ne-a ajutat i ne-a scos din mana vr5,j-
masilor pe care i-a umilit.
 CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 12
Si noi am ales pe Numeniu, fiul lui
Antioh, i pe Antipator, fiul lui Iason,
pe care i-am trimis la Roma ca ui inno-
iascii vechea noasträ legaturi de prietenie.
Noi le-am poruncit sa tread, si pe
la voi, 85, vá aduca inchinaciuni i sa va
dea scrisoarea noasträ pentru innoirea
frätiei noastre.
Si acum am vrea bucuros un viz-
puns de la voi. u
lata si copia scrii3orii pe care a
trimis-o lui Onia:
a Arie, regele Spartanilor, lui Orna
arhiereul, inchiniiciune!
Aflatu-s'a din scrieri despre Spar-
tani i despre Iudei, ca surit frati
aunt din neamul lui Avraam.
5i acum, dupa ce stim aceasta, am
vrea sit ne scrieti despre bunul mers al
vostru.
Si noi la rändul nostru v5, scriem.
Turmele noastre i averile noastre aunt
ale voastre, iar cele ale voastre aunt ale
noastre. Poruncit-am ca sa va dea de
stire despre aceasta. »
Indatä ce a aflat Ionatan ca gene-
ralii lui Dimitrie s'au intots cu ostire
melt mai mare cleat inainte,
A plecat din Ierusalim si s'a In-
tâlnit ei in tinutul Hamatului, cad
nu vrea sä, le des, ragaz ca sii, intre in
tara lui.
51 el a trimis in tabara lor iscoade
care s'au intors cu veste ca Sirienii se vor
napusti noaptea, asupra lor.
La asfintitul soarelui, Ionatan a
poruncit oamenilor sai sä stea, treji
toatii noaptea, cu arma in manii, si gata
de lupta, i pentru aceasta a pus straji
inaintate in jurul taberii.
Cand au auzit protivnicii cä, Io-
natan i oamenii lui sunt gata de luptii,
s'au speriat si si-au pierdut cumpatul,
au aprins focuri in tabara lor EA au fugit.
Ins& Ionatan i oamenii lui n'au
binuit nimio pan& dimineata, fiindca
vedeau meren focmile arzänd.
51 Ionata,n s'a luat dupä ei, dar nu
i-a putut ajunge, finaddi ei trecuser5,
fluviul Elefteros.
De acolo Ionatan s'a indreptat
impotriva Arabilor numiti Zabadei, pe
care i-a invins i i-a pridat.
1053
www.dacoromanica.ro
lar de acolo a plecat indreptan-
du-se spre Damasc, apoi a strabatut
toatii Ora.
Dar i Simon a pornit si a strii-
batut tot tinutul páná la Ascalon si
cetatile invecinate, apoi s'a 15,sat spre
Iafa, pe care a cucerit-o.
51 fiindca a auzit ea ei vor
predea cetatea in mama oamenilor lui
Dimitrie, a pus inteinsa o straja ca s'o
pazeascä.
La intoarcerea sa la Ierusalim,
Ionatan a strâns pe bätrânii poporului,
care au luat hotarirea sa zideaseit cetati
In Iudeea,
Sá inalte ziduriIe Ierusalimului,
sá zideascii un zid inalt intre cetate
ora, ca sä despartá orasul de ea, ea ea
sá rä,maie deoparte i sa, nu se poatii
face nici cumpárare, nici vänzare.
Si asa s'au apucat de zidirea ora-
sului i, fiindc5, o bucata de zid r5,zbea
pan& la paraul Cedronului, la räsarit,
an dres partea care se ch:arna Cafe-
nata.
Si Simon a intarit Hadidul din
Sefela, caruia i-a pus porti cu ziivoare.
Atunci Trifon facut planul
sii cotropeasca Asia, Ea se incoroneze
s5, pun& mâna pe impä,ratul Antioh.
Dar se t,emea ea nu cumva lona-
tan sa nu-1 laso si ca nu cumva sa lupte
impotriva lui, de aceea cauta prilej sa-1
prindä de viu i s5,4 omoare. Si a pornit
si a ajuns la Betsean.
Si Ionatan a pornit impotriva
lui cu o oaste aleasti de patruzeci do
Tull de oameni, hotariti la lupta, si a
ajuns la Betsean.
Dar c5,nd a v5,zut Trifon c5, el
a venit eu oaste multá, i-a fost frica
s5, pun& =Ina pe el,
Ci 1-a primit cu cinste, 1-a infa-
tisat inaintea prietenilor lui i i-a dat
daruri, apoi a poruncit prietenilor lui
ostilor lui ea sit-1 asculte ea pe el.
Si i-a zis lui Ionatan: Pentru ce
obosesti lumea aceasta, de vreme ce
intre noi nu este razboi?
Trimite-i pe la vetrele lor, iar tu
alege-ti vreo cativa voinici care sa te
insoteasca i hai cu mine la Ptolemais,
cäci vreau sa ti-o dan, impreuna cu
 CARTEA INVIIA A MACABEILOR, 13
celelalte cetati i oeti i toatli capita-
nimea, apoi vreau sa ma intorc in Antio-
hia, fiindca pentru aceasta am venit.*
Si Ionatan 1-a crezut i a fticut
intocmai: a dat drumul oetilor care
s'au dus in luda,
lar cu el au ramas trei mii de
oameni, dintre care cloud, mii i-a lasat
In Galileea, iar o mie au plecat cu el.
Abia intrase Ionatan in Ptolemais,
locuitorii Ptolenaaisului au ei inchis
prinzandu-1 impreung, cu cei
care venisera cu el, i-au omorit cu sabia.
Si Trifon a trimis pedestraei
calareti in le( a ei in campia cea mare,
ca sä piarda, pe tovargeii lui Ionatan.
Dar ei afland ca el fusese prins
omorit impreuná, Cu cei care 11 into-
várgeisera, s'au imbarbatat unii pe
au pornit aeezaVi in randuri dese gata
de lupta.
Gaud au vazut cei care îi urmareau
cg, ei sunt gata sa-ei dea viata, s'au intors.
Si au ajuns singtoei in luda
au jelit pe Ionatan ei pe tovaraeii lui,
dar Ii cuprinsese spaima. i tot Israfful
1-a jelit cu jale mare.
Atunci toti paganii megieei cu ei
au incercat omoare i ziceau:a N'au
nici cäpitan i nici ajutor de Didtiri. Hai-
dem sa ne näpustim sg, eter-
gem numele lor dintre oameni!*
13.
Dupd moartea lui Ionatan, Simon fi ia
locul. Impdratul Dimitrie II scrie lui
Simon. Iudeea 4i capcitcl neattirnarea.
Cucerirea Ghezerului si a ceteitutii din
rusalim. Simon poartd numele de arhiereu,
general si etnarh al ludeilor. loan, [tut lui
Simon, general peste toatcl armata.
Cand a auzit Simon ea, Trffon a
strans multä oaste, ca sá patrunda in
luda ei s'o nimiceascii,
Si a vazut csa, poporul tremurg, i e
speriat, s'a suit in Ierusalim ei a adunat
gloata.
Si i-a imbärbatat ei le-a zis: a Voi
etitdi cate am fitcut eu i fraii mei
casa parintelui meu pentru lege ei pentru
templu, i cate nevoi i rilzboaie am in-
durat.
1054
www.dacoromanica.ro
De aceea toti frafii mei au murit
pentru Israil, ei am ramas eu sin-
gur.
i acum, sä ma fereasca Dumnezeu
sä-mi cr4 viata in clipe de nevoie, nazi
nu aunt mai bun dealt fraIii mei.
Ci, dimpotrivä, vreau sä fiu räzbu-
natorul poporului ei al templului meu,
al femeilor i al copiilor noetri, fiinda
toi paganii s'au adunat ca sa ne piarda
din vrajmdeie.
'7. Cand a auzit poporul aceste cu-
vinte, iaraei s'a inflgcarat,
Si au falspuns cu glas tare: Tu
eeti cäpetenia noasträ in local lui luda
al lui Ionatan, fratele nostru.
Hai cu noi la riizboi, i noi vom
asculta de toate poruncile tale !
Atunci el a strans pe to0 oamenii
destoinici de luptá, i a zorit cu sfareirea
zidmilor Ierusalimului, pe care 1-a inta-
rit de jur-imprejur.
Si pe Ionatan, fiul lui Absalom,
I-a trimis la Iafa cu oaste puternica.
El a izgonit pe locuitorii, din Iafa ei a
ramas acolo.
in vremea aceasta, Trifon a plecat
din Ptolemais cu puternica oetire, cu
gand sa niivaleaseä in luda, aductInd
#1.1 pe Ionatan in lantari.
Simon ins& a tabgrit in Hadid,
la capatul eesului.
Dar cand a aflat Trifon ca Simon
a luat locul fratelui sau Ionatan i ca
are de gand si se bata cu el, i-a trimis
soli, cu aceastä solie:
a Tinem rob pe fratele tau lona-
tan pentru banii cu care este dator la
vistieria imparateasca, din pricina relei
lui carmuiri.
Trimite deci o sutg, de talanti
argint ei pe cei doi fil ai lui ca ostatici,
ca indata ce-i vom da drumul ea nu
porneasca impotriva noastrii. i noi
vom da drumul ! *
Si a simIit Simon cä solii îi spun
aea Cu gand viclean. Cu toate acestea
el a trimis banii i pe cei doi feciori, ca
sä nu atraga asupra lui vrajmäreia po-
porului,
Care ar fi zis: a A murit din pri-
cing, ca n'a trimis banii ei pe cei doi
fecioii! #
 CARTEA iNTÀIA A MACABEILOR,, 13
Si cu toat,e ci i-a trimis banii
pe cei doi feciori, el si-a &Meat cuvintul
si n'a dat drumul lui Ionatan.
Dupii, aceste intimplitri, Trifon
a purees ca säintre in Iudeea si s'o prade.
apucii, pe un drum de ocol ca sá ajungit
la Adoraim, Ina, Simon cu oastea lui
se tinea de el ori incotro se ducea.
Cei din cetatea Ierusalimului au
trimis soli la Trifon ca sä yin& in grabä
prin pustie i sii, le aduc5, merinde.
Si Trffon a pregitit toatä cilä-
rimea de plecare, i fiindcä in noaptea
aceea cizuse foarte mult omit, nu era
cu putintä sà striibati drumul din pri-
cina omittului, de aceea el s'a indreptat
spre Galaad.
Cind s'a apropiat de Bascama, el
a omorit pe Ionatan i 1-a ingropat acolo.
Dupl. aceea, Trifon s'a intors
a plecat in tara sa.
Insit Simon a trimis si aduci
oasele fratelui situ Ionatan i le-a ingro-
pat in Modein, orasul pirintilor säi.
Si tot Israilul 1-a jelit cu mare jale
l-a tinguit multe zile.
Simon a ridicat pe mormintul
tatiffui 85,u si al fratilor 65,i un mausoleu
In alt, ca sit se poati veden de departe,
clidit din piaträ lustruitä si pe o parte
si pe alta.
Deasupra a pus el sapte piramide
una in fata alteia: pentru pirintele situ,
pentru inaieä-sa i pentru cei patru
frati.
Si acestora le-a fiicut impodo-
inconjurändu-le cu columne inalte
cu panoplii spre vesnici pomenire, iar
alitturi de panoplii a pus coribii sculp-
tate, ea sit fie vitzute de cei care plute,sc
pe mare.
Astfel este mormintul pe care el
1-a fäeut la Modein si care se allá acolo
pin& in ziva de azi.
Si Trifon, folosindu-se de vicle6ug
fati de tiinitrul imparat Antioh, 1-a ucis,
Si s'a ficut impirat in locul lui,
puninduii pe cap coroana Asiei i fiind
pricinä de mad nenorociri in tari.
Ina, Simon a intitrit cetätile Iudeei,
inconjurâ,ndu-le cu turnuri inalte, cu
ziduri groase, cu porti cu zivoare, iar
inliuntrul lor a adus merinde.
1055
www.dacoromanica.ro
Apoi Simon a ales birbati de
nädejde, pe care i-a trimis la impiratul
Dimitrie, ca si-i faci ârii scutire,
tot ceea ce Louse Trifon era jaf.
Atunci imparatul Dimitrie i-a räs-
puns potrivit Cu cererea lui i i-a trimis
scrisoare Cu urmätorul cuprins:
a Impiratul Diraitrie lui Simon
arhiereul i prietenul impitratului i bi-
tranilor i poporului iudeu, inchiniciune !
Primit-am coroana de aur
ramura de finic pe care ni le-ati tri-
mis i suntem gata sà incheiem pace
temeinicit si sá scriem slujitorilor impi-
testi ca sà faci scutirile.
Tot ceea ce am hotitrit in privinta
voastr5, rämâne hotirit, i cetitile pe
care le-ati zidit si fie ale voastre.
VA, iertitm toate scitpitrile din ve-.
dere si toate gre6e1i1e 0115, in ziva de
astitzi i vä scutim de darea pentru co-
roana imp5,riteascit pe care o datoriti,
daci s'ar mai fi pus vre-o dare oare-
care in Ierusalim, BA, nu se mai pli-
teasci.
Si dad, vre-unii din voi se impaci
si intre in gitrzile noastre imp5,rittesti,
65, intre, i aka ea fie pace intre noi
In anul o sutit i aptezeci jugul
piiginilor a fost luat de pe grumajii lui
Lsrail,
Si norodul lui Israil a inceput
serie in hrisoave i in contracte: « In
anul intii al lui Simon arhiereul, gene-
ralul i etnarhul Iudeilor s.
In zilele acelea Simon a inceput
lupta impotriva Ghezerului, pe care 1-a
incercuit cu o6ti. El a fitcut o heliopoli,
pe care a adus-o ling& oras. i cu ea a
ficut o spärturä in turnul orasului, pe
care 1-a cuprins.
Si osta6ii din heliopolit au särit
In oral si au ficut o mare rilscoali
inteinsul.
Atunci locuitorii eetäii, impremui,
cu femeile i copiii s'au suit pe zid cu
hainele sfilsiate, ipând eitt ii lua gura
ceriind lui Simon sit ineheie pace cu ei,
Si-1 rugau: Nu te purta cu noi
dupii r5,utatea noastrit, ci dupá indu-
rarea ta!
Atunci Simon s'a induiosat si a
contenit rizboiul. Apoi i-a scos din
 CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 14
oras si a curatit casele lor de idoli,
a intrat in ora § cu psalmi i cu cantari
de lauda.
i dup.& ce au curätit-o de toati
spurcaciwaea, a asezat intr'insa oameni
cinstitori ai legii, i a intarit-o si a filcut-o
cetate domneasca.
In vremea aceasta, locuitorii ce-
tatii Ierusalimului fiind impiedicati s'a
cutreere tara, ca sá facä, negot, s'au
chinuit de foame, iar multi din ei au
murit.
i au strigat catre Simon ca sa
faca pace cu ei, i el a facut. i i-a scos
din cetate j a curätit-o de intiniiciune.
i in anul o sutil saptezeci si unu,
In luna a doua, in ziva a doutizeci
treia, au intrat intr'insa cu slavoslavii,
cu ramud de palraier, in sunetul alau-
telor, al chimvalelor si al harfelor, cu
psalmi i pesne, fiindca marele vrajma§
al lui Israil fusese infrant.
i el a randuit ca in fiecare an sil,
fie praznuita aceastä zi de veselie. Apoi
el a intärit munte/e templului de Janga
casta i s'a sithisluit acolo impreuna
cu ai
i daca a väzut Simon cä fiul
este om de isprava, 1-a pus general peste
ostile sale cu scaunul in Ghezer.
14.
Impeíratul Dimitrie este prins in Persia.
Inflorirea prii in vremea domniei luí
Simon. .Reinnoirea alianfei cu Roma fi Cu
Sparta. Pieznia in cinstea pi amintirea
domnieí luí Siman. Apezarea ei
templu.
In anul o sutä, si saptezeci si doi,
impäratul Dimitrie a strans ostile sale
s'a dus in Media sa mai adune i de
acolo osti de ajutor, ca s5, se batä cu
Trifon.
Cand a auzit Arsachis, impiiratul
Mediei si al Persiei, ch. Dimitrie a trecut
peste granitsá, a trimis pe un general al
sau ca 854 prinza, de viu.
i el a pornit si a infrant ostirea lui
Dimitrie, iar pe el, prinzandu-1, 1-a adus
la Arsachis, care 1-a bdgat in temnitä.
In toate zilele vietii lui Simon,
tara a trait in pace, fiindeit el s'a sa,rguit
1056
www.dacoromanica.ro
pentru fericirea poporului, iar poporul
s'a bucurat in toatá vremea de puterea
si de slava lui.
i pe lame,: toate acestea el a cu-
prins portul Iafa cununa faptelor
sale din care a ficut loe de ¡l'Alai-lira
pentru negotul insulelor madi.
El a intins granitele poporului jiu
si a ajuns stapan pe tara.
El a adus in tara multi robi si a
cucerit Ghezerul, Betturul i cetatea
din Ierusalim, din care a dat afara toatà
spureaciunea, rara ea nimeni sà i se
impotriveascli.
In pace au putut ei lucreze
pämantul, iar el si-a dat roadele lui,
pomii din livezi poamele lar.
Biitramii stilteau la sfat in piete
povesteau de fericirea tárii; coi tineri
paroeau cu fala in port de rilzboi.
Oraselor el le-a dat merinde
le prefacea in cetati intarite. i astfel
numele lui a ajuns cu faim5, pana la
capitul pamantului.
El a facut pace in tar5, i Israil
s'a veselit cu veselie mare:
Fiecare statea la umbra, vit,ei i sub
smochinul sau, filfa ea nimeni sa-1 poata
infrieosa.
Nu mai rämäsese atunci nici un
vrajmas in tara, si imparatii protivniei
fuseserä infranti.
El a sprijinit pe toti obijduitii
poporului tau, el a fost inflticarat pentru
lege, iar pe coi nelegiuiti i d'a el i-a
nimicit.
Strälucirea templului a initltat-o
si mai mult i sfintele odoare el le-a
inmultit.
i cand a ajuns vestea la Roma
si la Sparta cá. Ionatan a murit, toti au
fost ouprinsi de malmire.
Insä cand au auzit ca Simon a
ajuns arhiereu in locul lui si este sta-
panul tara si al oraselor din ea,
Ei i-au scris lui Simon pe table
de aroma cu gand sa innoiasca leg5.tura
de prietenie pe care o incheiasera cu
Judo, si cu fratii lui.
i ei au citit scrisorile in auzul
obstiei, in Ierusalim.
lata copia scrisorii pe care au
trimis-o Spartanii: Cipeteniile Spartei
 CARTEA iNTAIA A MACABEILOR, 14
eetatea lor, lui Simon arhiereul
bittrinilor i preotilor i celuilait popor
al Iudeilor, fratii lor, inchiniciune !
Solii vostri pe care i-ati trimis
la noi, ne-au povestit despre fairna
despre einstea voastri, si de sosirea
lor noi ne-am bucurat.
j cuvintele lor le-am serio intro
hotitririle poporului, astfel: Nurneniu,
fiul lui Antioh, i Antipator, fiul lui Iason,
au sosit la noi ca triiuii ai Iudeilor, ca
85, innoiasei legittura de prietenie cu noi.
Poporul a hotitrit ca eá primeascä,
pe acesti birbati cu cinste, iar o copie
de pe cuvintele lor si fie pusi In arhiva
tärii, ea amintire pentru poporul spar-
tan. Iar o copie dup.& ele am trimis-o
arhiereului Simon.*
Dup5, acestea Simon a trimis la
Roma pe Numeniu cu un scut mare
de aur, in greutate de o mie de mine, ca
sä, intareasca alianta.
26. Mud a auzit poporul aceste lu-
oruri, a intrebat: Cu ce si ritsplatim
pe Simon i pe feciorii lui ?
El a fost un viteaz, fiii s5,i au fost
viteji i casa pärintelui ifiu un neam de
viteji. Ei au biruit pe dusmanii lui Israil
s'r i-au dat libertatea. * Ei au sapat
toate aeestea pe table de aroma, pe care
le-au atirnat de o column& pe muntele
Sionului.
*i izvodul glitsueste: s In anul o
sutá, saptezeei i doi, in luna Elul, intea
optsprezecea zi, in anul al treilea al lui
Simon arhiereul, voevodul poporului lui
Dumnezeu,
In marea adunare a preotilor, a
poporului si a capeteniilor poporului si a
bátrinilor, luat-am noi acestä hotarire:
Din pricina multelor rizboaie care
au izbucnit in tara, Simon, fiul preotului
Matatia din neamul lui Ioiarib, impreunä,
Cu fratii lui si-au pus viata in primejdie
au tinut piept vrijmasilor poporului
lor, pentru templul i pentru legea lor,
poporul i-a einstit cu mare cinste.
Ionatan a adunat in jurel situ
poporul si a fost arhiereu, panto, ce s'a
aditogat la poporul
$i and dusmanii au vrut sit intro
in tara lor intindä, mina lor spre
templu,
1057
www.dacoromanica.ro
Atunci ridica,tu-s'a Simon i s'a fitz-
boit pentru poporul lui, pi a cheltuit mult
din averea lui, i a inzestrat cu arme pe vi-
tejii poporului lui, ba le-a dat i simbrie.
Apoi a intitrit orasele Iudeei
Betturul de la graniti, unde mai inainte
erau armele dusmane, si a pus inteinsul
straja de Iudei.
Dar a intirit i Iafa, cea de pe
tarmul mä,rii, i Ghezerul, cel din granita
Asdodului, in care mai innainte sidas-
luiau dusmanii, si a asezat Iudei
toate citte erau de nevoie pentru
bunästarea lor, le-a pus la indemini.
i c5,nd a vitzut poporul rivna
lui Simon si faima dupit care el nizuia
s'o tali poporul eau, I-au ales voevod
arhiereu, pentru toate aceste fapte,
pentru dreptatea lui i pentru credinta
de care era inflicarat pentru neamul lui,
pe care cäuta cu once chip ea sit-linalte,
In timpul vietii lui a izbutit sit
stárpeascit pe piginii din tara, precum
pe cei din cetatea lui David, din Ieru-
salim, care-si zidiserä o cetate, de unde
ieseau i imprejurimile templului le inti-
nau pingareau sfintenia.
Pentru aceasta,, el a asezat inteinsa
voinici iudei i a intirit-o pentru tilma
Varii i a orasului si a inaltat zidurile
Ierusalimului.
Impitratul Dimitrie l-a intitrit In
arhieria lui,
i 1-a pus in rindul prietenilor lui,
cu cinste mare 1-a cinstit,
40. Fiindca auzise ca Romanii Ii nu-
meau pe Iudei prietenii lor, aliati i frati,
cit pe trimisii lui Simon Ii primisera
cu cinste.
Deci Iudeii i preotii au socotit
cu cale: Simon sit fie voevod i arhie-
reu neinceta,t, pin& cand se va ridica
un profet credincios,
Ca el sä le fie capetenie, s5, aiba
In mina lui asezarea de dregatori in
slujbele obstesti, conducerea oastei
ap5rarea
Sa aiba grij ä de templu, toti 85, fie
sub ascultarea lui, toate hrisoavele titrii
sit fie &cute in numele lui, sä se imbrace
in porfirä i sä poarte podoabe de aur.
i nimâ ui sá nu-i fie ingiiduit,
ori din popor, ori dintre preoti, sit desfiin-
67
 CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 15
teze ce-a rilnduit el, sau si se impotri-
veasci poruncilor lui i fâri. ingaduirea
lui si. iná admit-1,1i in lark sau ca altul
sä se imbrace in porfiril i si, poarte
agraffi, de aur.
Cine va lucra impottiva lor sau
va aides vre-una din aceste rinduieli
fie pedepsit.
i poporul a luat hotirirea ca lui
Simon si i se recunoascii, aceste drep-
turi de intiletate.
47.i Simon a primit, si s'a invoit si. fie
arhiereu, general si etnarh al Iudeilor
al preotilor i cel dintii cirmuitor.*
i au hotirit ca a,ceastit pisanie
86, se sape pe table de aramä i si se
aseze in preajma templului, intr'un loe
usor de väzut,
lar o copie dupi ea si. fie pusi
in vistierie, la indemina lui Simon si
a fiilor BE.
15.
Antioh Sidetes cautd sei facet' aliantd Cu
Simon, impotriva lui Triton. Scrisoarea
consulului roman Lucius ditre Ptolameu.
Antioh rupe alianta cu Simon. Triton
fuge la Ortosia. Cendebeu are poruncei
impcirdteascd sd intiirdte pe ludei.
Atunci Antioh, fiului impiiratului Di-
mitrie, a trimis, din insulele rairii, o
scrisoare lui Simon, arhiereu i etnarh
al Iudeiior, i poporului iudeu.
Cu urnalitorul cuprins: s Impiratul
Antioh, lui Simon, arhiereu i etnarh,
neamului Iudeilor, inchinaciune !
Fiinda vreo &Ova misei au pus
stipttnire pe impärii4ia piírinVlor mei
si m'ara hotitrit sit intru iar in stipinia
ca s'o aduc in starea ei cea
dintii, am adunat oaste multi i am
pregatit vase de ritzboi.
Cu &id sä pun piciorul in tar% i si
urmäresc pe cei care au pustiit rara
noastrii, si pe cei cari au nimicit ora-
ele din impirätia mea ;
4i adeveresc toate scutirile cu care
te-au scutitîmpäraii, inaintasii mei, cum
scutirea de toate celelalte angarale pe
care ei i le-au cerut.
4i ingiduesc faci banii t51
pentru Ora ta.
1058
www.dacoromanica.ro
Ierusalimul ii templul si. fie libere
toate armele pe care le-ai fitcut
toate cetiqile pe care le-ai zidit i pe
care le stiiptinesti sfi, fie ale tale.
De once datorie pentru vistieria
impiiräteascii i de orice alte datorii vii-
toare sit fii iertat.
lar cind vom ajunge stipini pe
imptiräVia noastrit, te vom cinsti pe tine
cu mare oinste, precum si pe poporul
templul tau, ca faima voastri sfi, fie
cunoscuti in toati lumea.*
In anul o sutii saptezeci i patru,
Antioh a intrat in Vim pirintilor
toate Wile au trecut de partea lui,
asa, ci. Trifon a rimas cu putine.
i imparatul Antioh 1-a urmirit,
iar el in fuga lui a intrat in Dora, care
este asezatä, pe Varnsul
Fiindcil vedea ci este coplesit de
nenorociri i ci °stile fi
i Antioh si-a asezat in f4a Dorei
tabiira alcatuiti din o But& doutizeci de
mii de ostasi si opt mii de cil1äre0.
i el a incercuit orasul pe uscat
cu ajutorul coribiilor, pe mare. i el
stringea pe uscat i pe mare, astfel ci. nu
lase, pe nimeni nici si. intre si nici si. hug.
In vremea aceasta au sosit din
Roma Numeniu i cu cei1ali trimisi, cu
scrisori indreptate ciitre impäraVi
cuprinsul lor era acesta:
a Lucius, consul al Romanilor, fra-
piratului Ptolomeu, inchiniciune!
Trimisii Iudeilor au venit la noi ca
priet,eni i alia0 trimisi de arhiereul Si-
mon si de poporul iudeu, ca sä innoiascii
vechea noasträ legilturi de prietenie.
i au adus un scut de o mie de mine.
De aceea am crezut nimerit si
scriem impiratilor i ärilor si nu le
pricinuiasci nici un rim, si nu se ni-
pusteascii impotriva lor i impotriva
oraselor si a ärii lor i si nu dea nici
un ajutor celor care s'ar bate cu ei.
i am crezut de cuviintii si. pri-
mim scutul.
i dad., misei din Ora lor vor fugi
la voi, dati-i in mina arhiereului Simon
ca el sä-i pedepseasci dupil legea lor. »
i scrisori cu acelasi cuprins a
scris lui Dimitrie, lui Atalus, lui Aria-
rate si lui Arsachis,
 CARTEA INTAIA A MACABEILOR, 16
Precum i tuturor Samp-
same, Sparta, Delos, Mindus, Sicion,
Caria, Samos, Pamfiba, Licia, Hall-
camas, Coa, Side, Aradus, Rodos, Faselis,
Gortina, Cnidus, Cipru i Cirene.
lar izvodul lor 1-a trimis arhie-
reului Simon.
Imptiratul Antioh tag, a doua zi,
a impre,surat Dora, a adus neincetat
Wire si a &cut masini pentru impre-
surare, incercuind-o de nu mai putea
nimeni nici sä intre, nici sä iasä,.
Si and Simon i-a trimis in ajutor
dou'a mii de voinici, precum i aur, ar-
gint si multe unelte de fázboi,
El nu numai c5, nu le-a pri-
rait, ci dimpotrivä, el si-a c5,1cat toate
fagaduintele de mai nainte i s'a vritj-
miisit cu Simon.
Si a mai trimis la el pe Atenobiu,
unul din prietenii luí, ca sä stea de
vorba, cu el si zieft: Voi stdpiniti
Ida i Ghezerul i cetatea Ierusalimului,
orase ale impitratiei mele,
Al caror tinut 1-ati pustiit, i ati
adus mare nenorocire pe spate/e
ba v'ati mai fiicut staptini i pe alte
aseziiri din impariltia mea!
Si a,cum orasele pe care v'ati
fitcut stäpâni i darile aseziirilor pe care
le stipliniti In dark% de cuprinsul Iudeei,
lar de nu, dati-mi in schimb cinci
sute de talanti de argint pentru paguba,
pe care mi-ati facut-o i alti cinci sute
de talanti pentru &rile oraselor scutite.
Iar de nu, vom porni cu ritzboi impo-
triva voastr5,.
Si At,enobiu, prietenul impgratului,
a pornit la Ierusalim. Cá'nd a Want el
acolo stralucirea lui Simon, dulapul cu
tacilmuri ai vase de aur I de argint,
multa slugArime, s'a minunat. Apoi i-a
spus solia cu care fusese trimis de imphrat.
Atunci Simon i-a raspans i i-a
zis: # Nu staptinim nici tarä, strainä,
nici mosia altuia, ci mostenirea de la parin-
tii nostri, care o bucata de vreme a fost
drept de vriíjmasii nostri.
Si deoarece s'a ivit prilejul ni-.
merit, noi tinem cu titrie la mostenirea
párintilor nostri.
Cat despre Iafa i despre Ghezer,
pe care le ceri, ele au pricinuit popo-
1059
www.dacoromanica.ro
rului i tärii noastre mare fau, pentru
ele iti ditm o But& de talanti. r
Dar Atenobiu nu i-a räspuns
un cuvitnt, ci s'a tutors manios la imparat
i-a adus ritspunsul, povestindu-i de,spre
striilucirea lui Simon si toate cate le mai
vazuse. Si impiiratul s'a infuriat grozav.
In vremea aceasta, Trifon se suise
trite° corabie i fugise la Ortosia.
Din aceastä pricinit impiratul rä,n-
duise pe Cendebeu carmuitor militar
pentru Varmul marii vi-i ditduse pede-
strasi i cAlftrime,
Cu poruna, s5, aseze tabiira im-
potriva Iudeei, 85, intäreasa Cedronul
faa porti tari, i sal, se bat& cu
poporul. lar impiratul a inceput sa ur-
märeasc5, el Just* pe Trifon.
Si Cendebeu s'a dus la Iamnia
si a inceput sä, zaditrasa, poporul s5,
intre in Iudeea, sit ja poporul rob ai
sii-1 mAcelareasa.
El a intarit Cedronul, unde a pus
caTareti i oaste, care a navaleasa si sit
cutreere drumurile Iudeei, intocmai dup5,
porunca impgratului.
16.
/zIkincla /ui loan impotriva lui Cendebeu,
pe care fi urnwire.yte. .11loartea lui Simon
#. a celor doi fu i al luí. loan, fiul eciu,
ajunge arhiereu in locul tattllui sclu
ia ctirma
Atunci loan a plecat de la Ghezer
la Ierusalim, ca sä spun& lui Simon ceea
ce fiicuse Cendebeu.
Si Simon a chemat pe coi doi fii
ai s51 mai mari, pe Iuda si pe loan, si
le-a zis: Eu i fratii mei si casa tatillui
meu ne-am razboit cu vrajmasii lui Is-
rail din tinerete i p5,n5, in ziva de azi,
noi am izbutit adesea sh, izbltvim pe
Israil cu mainile noastre.
Acum tusk aunt bktrA,n, iar voi cu
mila lui Dum_nezeu v'ati fitcut mari.
In locul meu si al fratelui meu
luptati pentru poporul nostru, iar
Du mnezeu din ceruri sä va fie intr' aj utor.
Apoi el a ales din tarä douazeci
de mii de voinici i cii15,reti, care au
pornit impotriva lui Cendebeu, si au
poposit la Modein.
67'
 CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 1
Si a doua zi dis-de-dimineati s'au
lisat in yes, dar iati ca in fata lor era
o oytire mare, pedestrayi
Ci numai un riu ii despirtea.
Atunci loan, impreunit cu voinicii
lui au tibzirit in fata lor. i hinder), el
a simtit c5, oamenii lui se tem sä tread,
rául, 1-a trecut el întâi. Cánd insi
menii au vizut ca-1 trece, dupit el I-au
trecut i ei.
Apoi a despirtit oastea in dou5
iar pe caläreti i-a pus in mijlocul pede-
strayilor, cäci cilärimea vrijmayä, era
foarte numeroasi.
i au sunat din trâmbite, iar Cen-
debeu i cu armata lui au luat-o la fugi,
yi au cizut dinteinyii multi räniti
morti. Iar cei care au mai rimas au
fugit in cetate.
Atunci a fost rinit i luda, fratele
lui Ioan. Dar loan i-a fugluit, pinii cand
ei au intrat in cetatea Cedron, pe care
o inthriseri,
Iar altii au fugit in turnurile din
cimpia Azotului. i ei au dat foc ora-
yului. Si au citzut dinteinyii trei
de inyi. Si el s'a intors sinitos in Iudeea.
In vremea aceea, era general in
cimpia Ierihonului Ptolomeu, feciorul lui
Abub. El avea mult aur i argint.
Si era ginerele arhiereului Simon.
Dar mima lui s'a trufit i, avand de
gind s5, se fac5, stiipin in tari, a pus la
cale un plan cu vicleyug impotriva lui
Simon yi a fiilor lui ca omoare.
Ci Simon strihitea orayele
yi se ingrijea de nevoile lor. Si a ajuns
in Ierihon, itupreunit cu Matatia
cu Iuda, feciorii säi, in anul o But&
CARTEA A DOUA .A MACABEILOR
1.
Cele d,ouei scrisori ale ludeilor din leru-
salim, trimise celor din Egipt pentru preiz-
nuirea sdrbeitorii templului. Scoa-
terea focului sftint de und,e fusese ascuas.
Jertfa lui Neemia.
1. a Fratilor Iudei, care sunt in Egipt,
inchinilciune I Fratii Iudei care aunt in
1060
www.dacoromanica.ro
qaptezeci iyapte, in luna a unsprezecea,
adici Sebat.
Si Ptolomeu, feciorul lui Abub,
i-a primit cu vicleyug in cetituia Doc,
pe care el o zidise, i le-a fdcut un ospit.
Dar acolo avea oameni ascunyi.
Si c'ind Simon yi fiji lui se imbitase-
ri, oamenii lui Ptolomeu s'au nipustit din
ascunzitoare, inarmati, au pitruns in
mara de ospit yi au omorit pe Simon, pe
fiji lui, cat yi cativa din slujitorii lui.
Si el a stiviryit atunci o mare
risplitind binele cu riiul.
Pe urmi, Ptolomeu a scris aceste
intampliiri i a trimis crainici la im-
pirat, cerind sii-i trimità oaste inteaju-
tor, ca si-i predea tara yi orayele.
Pe altii ins& i-a minat la Ghezer
ca sä ucidä, pe Than, iar capeteniilor peste
mii le-a scris scrisori ca sá yin& la el
si le dea argint, aur i daruri,
In sfiryit, pe altii i-a trimis ca
Ierusalimul i muntele templului.
Dar un crainic a alergat de zor
la Ghezer yi a dat de veste lui loan
despre moartea tatàlui sän yi a fratilor
adiogänd: Ci el a trimis oameni
di te omoare yi pe tine s.
CAM a auzit acestea, s'a ingrozit,
iar pe oamenii care veniseri la el ea
si-1 omoare i-a prins i i-a comfit, fiindci
ytia cä veniseri cu gind ca sti.-1 omoare.
Cealaltd parte a istoriei vietii lui
loan, rizboaiele lui i faptele lui vite-
jeyti pe care le-a fiicut, zidurile Ierusa-
limului pe care le-a zidit i toate cele-
lake isprilvi ale lui,
Sunt serse in cronica arhieriei lui,
din ziva amid a ajuns arhiereu in locul
tatillui
Ierusalim i in Iudeea vi doresc voui
pace yi säniitate !
Dumnezeu sii v5, fad, parte de bine
aduci aminte de legimintul sin
cu Avraam, cu Isaac yi cu Iacob, robii
säi credincioyi!
Si vá dea tuturor inimá ca sá vi
inchinati lui i sá faceti voia lui cu dor
mare yi cu rivni in suflet;
 CARTEA A DOUA A 111ACABEILOR, 1
S5, deschidil mima voastra pentru
legea sa i pentru poruncile sale ki sit
va educe-, pace;
S asculte rugliciunile voestre
se impace cu voi i In vremea de restriste
sä, nu va paritseascii!
Asa ne rugam noi aici cu totii
pentru voi.
In vremea domniei imparatului Di-
mitrie, in anul o stag saizeci i noua,
noi Iudeii scris-am voua din necazul
din stramtorarea venita peste noi, &Ind
Iason i tovaräsii lui se lepOdaser5, de
tare sfanta si de ImpiirOtie,
Si au dat foc portilor i au viirsat
sange nevinovat. i atunci ne-am rugat
Domnului i am fost auziti si am adus
jertfa i jertfa, de paine, am aprins can-
delele si am pus paini/e punerii lnainte
pe mesa.
Si acum, vâ scriem ca sii prOznuiti
si voi sárbatoare,a corturilor in luna
Chislev. »
&Hs& in anul o suta patruzeci
si opt. # Locuitorii Ierusalimului si ai Iu-
deei, impreung cu marele sfat al Iudeilor
trimit lui Aiistobul, dascalul imparatului
Ptolomeu, din neamul preotilor miruiti,
qi Iudeilor din Egipt, inchinäciune
sanatate !
Scapati de Durrmezeu din mari pri-
mejdii, noi ii multumim neincetat si sun-
tem gata sit ne rkizboim cu imptiratul.
Insusi Dumnezeu a aruneat afar&
din sfanta cetate pe protivnici.
Cad, inteadevar, and ciipetenia
protivnicilor s'a dus In Persia in frunte,a
unei ostiri, care pima nebiruita, acestia au
fost omoriti in templul zeitei Nanaia,
multumitä vicleniei preotilor zeitei Na-
naia.
Antioh, prefacandu-se ca ar vrea
se casatoreasea cu Nanaia, s'a dus
acolo impreuna cu prietenii sài, ea sa
puna mane pe vistieriile templului, in
chip de zestre.
Dap& ce preotii Nanaiei au scos
vistieriile, el a intrat in cuprinsul tem-
plului impreunii cu cativa din suite sa.
indata ce Antioh a intrat, ei au in-
chis templul.
Apoi ei au deschiki o usa tainica
din tavanul templului ig au aruncat
www.dacoromanica.ro
1061
Cu pietre intr'insii, au zdrobit pe eh-
petenie si pe cei care erau cu ea, apoi
teindu-i in bucati i-au aruncat la cei
de afara.
Preamiirit sit fie Dumnezeul nostru,
care a dat mortii pe cei Lira de lege!
Deoareee noi am pus de gaud sti,
praznuim la douazeci qi cinci Chislev
sfintirea templului, am socotit de tre-
buinp, ca sá vä dam de veste ca
voi sá pritznuiti sarbatoarea corturilor
si a focului in amintirea lui Neemia,
care a zidit templul i altarul, pe care
a adus jerta.
Cand stramosii nostri au fost dusi
in Persia, cucernicii preoti au Iuat pe
&scups foc de pe altar si 1-au a,scuns
inteo fântana fare, ap5, si 1-au pus la
fereala atat de bine, ca locul a ramas
nestiut.
Dupl ce au trecut multi ani,
fost-a voia lui Dutnnezeu ca Neemia sa
fie trimis in Iudeea de impäratul Per-
Atunci el a trimis clupit foc pe
urmasii acelor preoti care aseunsesera
focul. i fiindca ei i-au adus veste ea
nu se mai ail& foc in fantanii, ci nutnai
o apa groasa, el le-a poruncit s'o scoata
si s'o aducti.
lar dup5, ce au asezat pe altar
toate cele trebuitoare pentru jertfa, Nee-
mia a poruncit preotilor sa stropeaseä
Cu apa aceasta lemnele qi ceca ce era
pus deasupra.
Dupa ce ei au ficut intocmai
si a venit vremea ca soarele, care mai
inainte era in non, sá stralucea,sca, s'a
aprins un foc mare de au dimes co
totii
Si pe cand se mistuia jertfa, preotii
au fticut o rugaciune, adica preotii qi
poporul. i inceptind Ionatan, ceilalti
impreuna cu Neemia au fost inteun gla,s.
Si rugaciunea intr'acest chip
suia: Doamne, Doamne, Dumnezeule,
ziditorul lumii, infricosat, puternic, drept
si milostiv, singur impärat bun,
Singur datator de bunatitti, singur
drept, atotputernic qi vesnic, cel ce man-
tuesti pe Israil din toate nevoile, cel
care ai ales pe nostri qi i-ai
sfintit,
 CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 2
"26. Primeste aceastá jertfa pentru tot
poporul tàu Israil; pazeste mostenirea
ta si o sfinteste 1
Strange-ne la un loo pe cei
libereadi pe cei care sunt robi in
tarile pagáne, cautä, cu indurare la cei
dispretuiti i uriti, ca sa, cunoasca
ganii ea, tu esti Dumnezeul nostru!
Pedepseste pe cei ce ne impileaza
ne hulesc cu trufie!
Sadeste pe poporul tau in locul
tau cel sfant, precum a zis Moise!*
Apoi preotii au cantat psalmii de
rand.
i dup.& ce jertfa a fost mistuita
de foe, Neemia a poruncit sa se ude cu
apa care a mai ramas pietrele cele mari.
i dupa ce au facut aceasta, s'a
aprins o flacira, ins& flacara de pe altar
o covarsea in stralucire.
i dupa ce acest lucru s'a aflat
pretutindeni i i s'a dat de veste
impftratului Persilor ca, in locul unde
preotii dusi in robie ascunseserii focal,
iesise tip& EA cà Neemia impreuna cu
oamenii sal sfintisera jertfele,
Imparatul, dup.& ce a cercetat
lucrul cu deamitruntul. a poruncit sit se
ingradeascil locul cu gard i 1-a socotit
loe sfant.
Atunci imparatul a primit si a im-
partit bogate daruri celor care erau
a_proape de mima sa.
i oamenii lui Neemia au numit
acest loo Neftar, care inseamnä cura-
tenie, Irma foarte multi fi zio Neftai.
2.
Cartea de fatd este o prescurtare a lucrdrii
lui Iason de Cirene. ii cel care face pre-
scurtarea aratd ce scop urmdreste qi cum
se lace o prescurtare.
i se mai afla in hrisoave ca proo-
rocul Ieremia a poruncit celor care erau
dusi in robie nu numai sa ja focul po-
menit,
Ci, cand le-a dat cartea legii, le-a
dat sfaturi, sa, nu uite poruncile
i pricina izbucnirii razboiului. i toate se
Domnului i sa nu rataceasca, in
getul lor, vazand idolii de aur si de ar-
gint i podoabele cu care erau imbracati.
www.dacoromanica.ro
1062
Apoi In alte asemenea cuvinte, el
i-a sfatuit ad nu se sting& dragostea lor
pentru lege.
Tot in aceleasi hrisoave se mai afla
Boris cii, proorocul a trebuit, dupä, po-
runca lui Dumnezeu, sà ja cu sine cortul
chivotul, ca s'a suit in muntele in
care se suise Moise i vazuse tara cea
data ca mostenire;
Ca, ajungand sus, Ieremia a gitsit
un locas in chip de petera, in care a
pus cortul, chivotul i altarul tamaierii,
apoi ca el a astupat usa.
Unii dintre cei ce-1 insoteau pe el
au venit ca sâ insemne drumul, dar nu
1-au mai putut gäsi.
Dar cand a aflat Ieremia, i-a In-
fruntat i le-a zis: Necunoscut sà ra-
maie locul acesta, pan& and Dumnezeu
va aduna pe poporul sau i se va in-
dura de el.
Atunci Domnul va descoperi aceste
odoare i slava Domnului se va arata,
precum s'a aratat in timpul lui Moise
In timpul lui Solomon, cand el s'a
rugat ca templul sa, fie sfintit cu slava.*
i se mai istoriseste in aceste hri-
soave di Solomon, cel daruit de Dum-
nezeu cu intelepciune, a adus jertfa cu
prilejul sfinirii i ispravirii templului.
i precum Moise s'a rugat lui
Dumnezeu si a cazut foc din cer si a
mistuit jertfa, tot asa i Solomon s'a
rugat, i s'a pogorit foc care a mistuit
arderile de tot.
i Moise a zis: Fiinda jertfa
pentru pacat n'a fost mancata, ea a
fost mistuitac
i Solomon a praznuit tot asa
cele opt zile ale sfintirii templului.
Aceste lucruri se afla povestite
In hrisoavele i in memoriile lui Neemia.
Apoi cà el a infiintat o biblioteca, in
care a strans toate cártile regilor si ale
profetilor, precum si ale lui David; asij-
derea i hrisoavele imparatilor Persiei
pentru daniile lor.
Tot asa i luda Macabeul a strans
toate cartile care fuse,sera risipite din
aflä la noi.
i dacii, aveti nevoie de vre-una
din ele, trimiteti oameni ca ea le ja.
 CARTEA A DOUA A IVIACABEILOR, 3
Si fiindca noi vom praznui in cu-
rand siirbatoarea curatirii templului, v'am
saris si vouii. i voi sa faceti bine s5,
praznuiti cu noi aceste zile.
lar Dumnezeul nostru, care a li-
berat pe tot norodul s5,u si le-a dat
tuturor mostenirea, preotia i templul,
Dupii, cum a fagaduit in lege, in
acest Dumnezeu nadiljduim c5, el se va
milostivi in curand spre noi i ta ne
va aduna din toate impiiratiile de sub
cer, in loeul cel sf5,nt, dup5, cum el ne-a
mantuit din restriste si a curatit locul
cel sfânt.
Irma istoria lui luda Macabeul
a fratilor lui, curatirea marelui templu,
sfintirea altarului,
Precum i bätáliile impotriva lui
Antioh Epifaniu i impotriva fiului säu
Eupator,
Aratarile eeresti de care au avut
parte cei ce s'au luptat vitejeste pentru
Iudaism, încât, cu tot numärul lor mic,
si-au cucerit tara si au pus pe fuga
oastea paganilor,
Au dobandit din nou templul cel
vestit in toata lumea, au liberat cetatea
toate legile care aproape
fusesera desfiintate, le-au pus la loe,
fiindca Domnul in marea sa indurare
se milostivise spre ei,
Toate aceste fapte serse de Iason
din Cirene in cinci cäni, noi vom in-
cerca sa, le scurtim inteuna.
i fiindca noi ne-am gandit la
sumedenia de numere dintr'insele, pre-
cum si la greutatea cu care vor lupta
cei ce vor BA' piitrunda In m5,runtele
istorisiri ale istoriei, din piicina belsu-
gului materiei,
Ne-am stiaduit sit dam pentru
coi ce vor s'o citeascii: o carte plieutil,
pentru coi ce vor sá invete: o carte
indemanatic5, i oricui Ii va cadea in
mini: o carte folositoare.
Si pentru noi cei care ne-am apucat
sit facem aceasta scurtare, nu este lucru
usor, ci lucru care ne costa sudoare
nopti de veghe,
Lucru nu de mai patina indema-
nare decat a celui care pregateste un ospat
cauti, ea facit pliicere altuia. Tot*,
ca sá ne invrednicim de recunostinta
www.dacoromanica.ro
1063
multora, osteneala scrisului o luiim asu-
pra noastr5,,
Iar adevitrul in insirarea faptelor
Il lisim in seama istoricului, i noua
numai truda ca eh' facem scurtarea dupa
regulele ei.
Si dupii, cum un arhitect al unei
zidini noi trebue sá aibgi grija de in-
treaga zidire, pe cand cel ce o infru-
museteazii si o zugraveste are sa se
ingrijeasca numai de infrumusetare, tot
asa se petrece lucrul i cu noi:
Cercetarea temeinicá, patrunderea
tuturor faptelor pan& in cele mai mici
amanunte este menirea istoricului,
Ins& celui ce urmareste sa faca o
prescurtare, ingaduim sa nu se inde-
letniceasca dectit cu prescurtarea i si nu
se tina de insiruirea intreaga a faptelor.
Sa incepem deci firul povestirii
Fa mai adaogam nimic la prolog, aci
ar fi Meru neintelept sit lungim peste
masura prologul i sä, scurtam istoria.
3.
In vremea arhiereului Onia, un oarecare
Simon s'a due la Apoloniu. satrapul Cele-
Siriei fi al Feniciei, si a ardtat bogdriile
nenumdrate ale templului. Apoloniu dd
poruncd lui Eliodor, care, vrand set ridice
bogdfiile templului, este lovit de puterea
lui Dumnezeu.
Era in vremea arhiereului Onia.
Locuitorii sfintei cetati se bucurau de
desavarsitä pace, iar legile erau eu scum-
patate implinite multamita evlaviei lui
urii lui impotiva faradelegii.
Pentru aceasta chiar i imparatii
cinsteau locul cel sfant i impodobeau
templul cu marete daruri,
'neat chiar Seleuc, imparatul Asiei,
preintampina toate cheltuielile trebui-
toare pentru slujirea jertfelor, din ve-
niturile sale.
Ins& un oarecare Simon, din nea-
mul lui Veniamin, ispravnic al templului,
s'a luat la cearta cu arhiereul pentru
treburile carmuirii templului.
i fiindca nu putea s5, biruiasca
pe Onia, s'a dus la Apoloniu din Tars,
care pe vremea aceea era satrap in Cele-
Siria i in Fenicia,
 CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 3
i 1-a parit c5, vistieria templului
din Ierusalim este plinii de bog4ii ne-
spuse i cä mulVmea banilor este ne-
numdratit i cu totul prisoselnic& fate-
cu nevoia cheltuielilor pentru jertfe,
c5, ar fi Cu putinti co toate acestea
ajungâ in mina impiiratului.
Apoloniu s'a dus apoi la impirat
i-a spus despre bogatiile care îi fu-
seserá, descoperite, iar el a ales pe Eliodor,
marele sfetnic al ärii, pe care 1-a trimis
cu poruncä, ta ridice banii mai sus po-
meniti.
Atunci Eliodor a plecat indatet la
drum, prefdcindu-se cä cerceteazà. ora-
ele Cele-Siriei i ale Feniciei, ins5, nu-
mai ca sà implineascli gindul imparatului.
Cánd a ajuns in Ierusalim, el a
fost primit prieteneste de arhiereul
apoi i-a impartasit pare care s'a
fäcut i i-a dat lämuriri despre pricina
venirii lui, intrebandu-1 totodatä (lac&
lucrurile stau asa.
Atunci arhiereul i-a arAtat c5, vi-
stieria avea inteinsa economiile viidu-
velor si ale orfanilor,
lar o mare parte este averes, lui
Hircan, fiul lui Tobie, om cu foarte
mare vazä,, câ lucrurile nu stau asa
cum a fäcut pare nelegiuitul Simon,
ca, daci toate aceste bog4ii se scad,
faman numai patru sute de telex* de
argint i dou5, sute de talanti de aur,
Si c5, este cu neputintit sä fie pä-
gubiti cei ce s'au increzut in sfintenia
locului i in mä,retia i in adapostul unui
templu atilt de cinstit in toatä lumea.
Insä, Eliodor, potrivit poruncilor
imp5,rätesti, stdruia ci averile acestea
trebue sä, fie duse in vistieria imparit-
teasci.
Dar, intr'o zi, chnd el s'a dus si
vadä cu deamä,runtul vistieria tem-
plului, s'a fäcut more zarvä, in cetate.
Preotii imbriicati in odäjdii preo-
testi s'au aruncat la p5,mánt in fate
altarului i strigau la cer catre Acela
care a flicut legea pentru p5strarea ba-
nilor, ca sa pä,zeascii neatinse aceste bo-
gätii pentru cei care le incredintaseri
spre buni pästrare.
Oricine vedea fata arhiereului, i se
ränea inima, fade& chipul lui i schim-
www.dacoromanica.ro
1064
barea coloarei fetei dezviiluia zbuciumul
sufletului lui.
Spaima i tremurul in toati fiinta
lui dadeau indeajuns pe fatä, pentru
cei care il vedeau, chinul inimii lui.
Locuitorii dädeau buzna afar5, din
case, in cete, spre obsteasc& rugiteiune,
ca locul cel sfânt sä, nu fie facut de ocarä.
Dar tA femeile umpleau ulitele,
incinse cu haine de pociintä, pe sub
sáni, iar fecioarele, care erau inchise in
casa, unele alergau la porti, altele la
ziduri, iar altele se uitau pe ferestre.
ToVi stiiteau cu mâinile intinse
spre cer si se rugau din suflet.
Era ceva induios5,tor sá vezi cum
multimea de popor deavalma cádea in
genunchi si cum arhiereul in zbucium
cumplit astepta ce va sii, fie.
Si in timp ce toti rugau pe Dom-
nul cel atotputernic, ca el si piizeasci
neatinse i in sigurantä economiile celor
care le incredintsser& spre pästrare tem-
plului,
Eliodor îi aducea la indeplinire
planul
El ajunse,se cu garda laugh' vi-
stierie. Atunci Dumnezeul Duhurilor
Stiipánul cu nemärginita putere, a facut
o minunata afitare, incht cei care cu-
teza,serä s5, via, acolo au fost späimán-
ttqi de puterea lui Dumnezeu, iar de
groadt si-au pierdut cumpEtul.
Anume li s'a aratat un cal calirit
de un cillaret groaznic, impodobit cu
o foarte frumoasii armurit. El s'a nii-
pustit nävalnic in Eliodor i 1-a lovit
cu copitele cele de dinainte ale calului.
cii15.retul s'a arä,tat impodobit cu ar-
muri de aur.
Si i s'au mai arätat doi tineri
vitnjosi, strillucind de slay& i imbri-
cati cu vesminte stràlucite. Ei s'au asezat
de o parte si de alta a lui si-1 loveau ne-
contenit cu biciul, coplesindu-1 cu lovi-
turile.
Si dinteo dati el a ciizut jos, in-
viluit de intuneric. Apoi a fost luat de
jos si dus incolo afarä, pe o
Si pe el, care venise in vistieria mai
sus aratata cu o numeroasä, ceati i cu
gardi imptir5,teascä, 1-au scos afarä, de-
oarece el singur nu se putea ajuta,
 CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 4
aceia au cunoscut Cu acest prilej desco-
perirea puterii lui Dumnezeu.
i in vreme ce el states asa do-
borit de puterea dumnezeiascä, mut si
fárá nildejde de sca,pare,
Iudeii proslaveau pe Dumnezeu,
cel ce proslävise locul eau cel rant
templul situ, care cu putin mai nainte
fusese plin de groazit pi de spaimä, iar
acum, o data: cu arätarea Domnului celui
atotputernic, se umplu.se de bucurie
de veselie.
Dar unii dintre prietenii lui Eliodor
s'au rugat grabnic de Onia, sà roage
pe Cel Pres., Inalt ca sá daruiasca, viatit
celui care zacea aproape fax& suflare.
Atunci arhiereul, bitnuind ca nu
cumva imparatul sa-si inchipuiascit cum
cä Iudeii au urzit vre-o uneltire impotriva
lui Eliodor, a adus jertfit pentru
nätosirea lui.
*i in timp ce arhiereul aducea
jertfá de ispasire, s'au arätat lui Eliodor
aceiasi tineri, invesmantati in aceleasi
vesminte, i, stii,"nd inaintea lui, i-au zis:
4 Multumeste lui Onia, arhiereul, fiindc1
pentru el Domnul ti-a däruit viata.
lar tu, cel care ai fost bätut cu
biciul din cer, spune la toti puterea cea
mare a lui Dumnezeu! * i chip& ce au
graft acestea s'au facut nevitzuti.
i Eliodor a adus jertfe Domnului
mari juruinte celui care i-a däruit
viata. i dupá, ce s'a despartit priete-
neste de Orna, s'a tutors cu oamenii
lui la imptirat.
i marturisea tuturor
marelui Dumnezeu pe care le väzuse
cu ochii.
and imparatul a intrebat pe Elio-
dor pe cine ar crede di e mai nimerit
si-1 trimitä, din nou la Ierusalim, el
i-a raspuns:
« Dad, ai vre-un vrajmas sau vre-un
urzitor de uneltiri impotriva ta, trimite-1
acolo si el va veni inapoi snopit in
bätaie, chiar daeâ va scäpa cu
fiindcit in locul acela este cu adevärat
puterea lui Dumnezeu.
Cel ce locueste in ceruri prive-
gheazii, i ocroteste locul acela, iar pe
cei care vin acolo cu ganduri rele,
loveste pierde.»
www.dacoromanica.ro
1065
Iata, cum s'au petrecut lucrurile
ca Eliodor i cu paza vistieriei templului.
4.
Onia se duce la impcirat in pricina cu
Simon. Iason ia arhieria. Menelau la
rtindul lui ja arhieria, pliitind mai mult
decIlt lason trei sute de talanti de argint.
Moartea lui Lisimah. .Menelau reimdne
meren arhiereu.
i Simon cel pomenit mai sus, trä-
dätorul vistieriei si al patriei, hulea pe
Onia i zicea cá el este cel care a abatut
nenorocirea asupra lui Eliodor i tot el
este urzitorul relelor.
$i pe binefacittorul cetatii, pe apä-
rittorul celor de un neam cu el, pe cel
ce era inflacarat pentru lege, cuteza sit-1
arate ca pe un mare tradator al tarii.
i vrajba a crescut panä inteatáta,
incat unul din cei din ceata lui Simon
a sivarsit i ucideri.
Atunci Onia, cugetand la primejdia
invräjbirii si la chipul cum Apoloniu,
fiul lui Menesteu, sat apul Cele-Siriei
al Feniciei, poate sä sporeasca ticalo-
siile lui Simon,
S'a dus la fnaparat, nu ca paritor
al celor de un neam cu el, ci chibzuind
la folosul cel deobste si mai ales la
acela al poporului sau,
Fiindca el vedea bine cii, fárä mij-
locirea impitratului nu este cu putinta
sa, se impace lucrurile, mai ales ca, Simon
va stlirui in fariidelegile lui.
Stiviirsindu-se din viatà Seleuc, ve-
nind in locul lui Antioh poreclit Epi-
faniu, Ia,son, fratele lui Onia, cu vi-
clesug a pus mana pe arhierie,
Fagaduind imparatului, inteo in-
talnire pe care a avut-o cu el, trei sute
saizeci de talanti din vistieria templului,
iar pe deasupra optzeci de talanti din
alte venituri.
Pe BATA acestia el a mai fiigaduit
in scris alti o silt& cincizeci de talanti,
daca i s'ar da putero sä, infiinteze un
gimnaziu cu un stadion pentru tinerime,
iar pe cetatenii Ierusalimului inscrie
cetitteni ai Antiohiei.
i imptiratul i-a Ingäduit. i dupä
ce a luat arhieria, indatä a inceput si
 CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 4
ispiteasci pe cetitenii sii cu datini gre-
ceoti.
El a desfiintat privilegiie filan-
tropice date Iudeilor de chtre imparati,
prín mijlocirea lui loan, tatal lui Evpo-
lemos, care fusese trimis la Roma sä,
incheie cu Romanii leglimant de prietenie,
apoi a desfiintat datinile legiuite i le-a
inlocuit cu noi datini impotiva legii.
Si firi ruoine a infiintat la poalele
cetitii un gimnaziu, in care el a adus
pe cei mai de sea,mg, tineri oi-i creotea
acolo in datinile greceoti.
i elenismul, adicä, trecerea la da-
tinele pägine, a ajuns culmea, din pri-
cina ticalooirii peste mg,suri a lui Iason
cel nelegiuit FA nu arhiereu,
Thad preotii nu aveau rivni pentru
siviroirea slujbelor la altar, ci, dispre-
tuind templul i nepurtänd grijä pentru
jertfe, alergau cu gräbire ja parte
la jocurile cele oprite de lege in staclion,
aoa, de pildá, ciind se ficea poftire la
aruncatul discului.
Dreggtoriile de cinste din tara lor
nu mai aveau nici un pret ci mai värtos
se striduiau dupg, maririle greceoti.
Si au dat peste ei mari necazuri,
fiindcä tocmai cei ale cgror datini i viatg,
se sträduiau sä, le imite intocmai, aceia
au ajuns duomani i impilgtori.
Ciici nu este lesne si calce cineva
legile dumnezeeoti, färg, sg, fie pedepsit,
lucru care se va Iiimuri din intimpldrile
care urmeazil.
Pe cänd se sgrbätorea jocul de
intrecere la lupti din cinci in cinci ani
impä,ratul era oi el de fati,
Iason cel nelegiuit a trimis din
Ierusalim privitori, de cetätenie antio-
bieni, ducänd cu ei trei sute de drahme
de argint pentru jertfa lui Hercule. Insä,
coi ce duceau argintul au cerut si nu
fie folosit pentru jertfa lui Hercule,
fiindci nu se &idea, ci sä fie intrebuintat
pentru alte cheltuieli.
Cele trei sute de drahme fuseserä, sor-
tits de cel care le trimisese pentru jertfa
lui Hercule, insi, dupti, cererea celor care
le aduseserk aceoti bani au fost intre-
buintati pentru inzestrarea triremelor cu
cele trebuitoare.
www.dacoromanica.ro
1066
i cand Apoloniu, fiul lui Me-
ne,steu, a fost trimis in Egipt cu prilejul
suirii pe tron al lui Ptolomeu Filometor,
Antioh a aflat cá nutreote fat& de el
gänduri duomä,noase i, vrand sä, se
pun& la adipost fat& de el, din aceastä
pricini s'a dus la Iafa, oi pe urmi la
Ierusalim.
Si Iason impreunä cu toati cetatea
1-a primit miret oi el a intrat in Ierusalim
la lumina sfeonicelor FA in strighte de
veselie. Apoi el s'a indreptat cu oastea
spre Fenicia.
Dupg, trei ani, Iason a trimis pe
Menelau, fratele lui Simon cel pomenit
mai sus, ca sá dud, bani impäratului
aminteascil despre deslegarea unor
trebi mai grabnice ale impäritiei.
Si fiindcii el a aflat har in ochii
imparatului i I-a cinstit, infitioindu-se
ca un om cu mare putere in fats, luí,
a ajuns si ja arhieria, arid mai mult
decit Iason trei sute de talanti de argint.
Apoi a luat hrisovul impiiritese
FA s'a intors acasá, cu toate cg, in nici un
fel nu era vrednic de arhierie, ci mai de-
grabä, de tiran, fiindcii avea apucituri
de tiran crud oi furie de fiarg, salbaticti.
Astfel Iason, care inoelase pe fratele
eau, fiind inoelat de altul, a trebuit
fugä, in tara Amonitilor.
Si Menelau a ajuns arhiemu.
fiindci el nu-oi implinea datoria ca si
plateasci, banii pe care Ii figiduise im-
pgratului,
Cu toate cg. Sostrate, cipetenia
cetätii ceruse ciici el se indeletnicea
cu stringere,a dirilor pentru aceastä
pricing, amindoi au fost poftiti de im-
pivot.
Si Menelau a Igsat in locul lui ca
loctiitor de arhiereu pe fratele sáu Lisi-
mah, iar Sostrate pe Crates, guverna-
torul Ciprului.
Si dup.& ce impitratul hotärise asa,
s'a intimplat cá locuitorii oraoelor Tars
Malus s'au risculat din pricing,' cg,
fuseserii ficute dar Antiohidei, tiitoarea
Atunci impiratul a plecat in cea
mai mare grab& sä potoleasci riscoala
oi a liísat in locul siu pe Andronic, unul
din cei mai vrednici dregitori.
 CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 5
i Menelau, crezand c e timpul
prielnic, a luat cu japca vreo citteva
odoare de aur din templu i le-a daruit
lui Andronic, iar pe altele a izbutit sg,
le vändii in Tir si in orasele inveci-
nate.
Cand Onia a aflat sigur cum stii
pricina, 1-a mustrat aspru din locul eau
de sihästrie de la Dafne, Mug& Antiohia,
unde se retnisese el.
Din aceastä pricing Menelau a
luat laoparte pe Andronic i i-a cenit
sit omoare pe Onia. Atunci Andronic a
venit la Onia, citruia i-a intins mâna
drea,ptä cu junimant, i cu toate cg,
acest lucru dädea de biinuialit lui Onia,
el a izbutit scoatá din sihiístria
lui. Apoi 1-a omorit Indatä fiírit teamg
de dreptate.
Pentru aceastg pricing, nu numai
Iudeii, ci i multi dintre celelalte nea-
muri s'au indärjit i s'au inftniat pentru
moart,ea nedreapta," a acestui om.
Cänd Impara,tul s'a fntors din
orasele Ciliciei, atilt Iudeii din Antiohia,
Grecii, care laolaltil mils° silnieia,
au venit la el sg se jaluiascit pentru uci-
derea nedreaptit a lui Orna.
Atunci Antioh s'a manit päng
In adâncul sufletului, i i s'a fiicut
1-a plans pentru virtutea i cinstea
celui ucis.
i s'a aprins indatii de mänie im-
potriva lui Andronic, cgruia i-a luat
mantia de porfirg, i, rupändu-i vesmin-
tele, 1-a due prin toatit cetatea, päng
locul uncle omorise pe Onia. Acolo a
poruncit sit% ucidii, pe ucigas. Astfel a
primit pedeapsa cuvenitii, de la Doinnul.
Sgvtirsínd Lisimah, cu stírea luí
Menelau, mai multe furturi din templu
riíspändindu-se zvonul, norodul s'a
sträns grämadã impotriva lui Lisimah,
mai cu seams& cg multe odoare fuseserg,
irosite.
Dar impotriva poporului riisculat
afarg din cale de furios, Lisimah a inar-
mat trei mii de insi, care au inceput
omoare, sub porunca unui oarecare
Tiranus, om inaintat in vârstâ i in
färädelege.
Gaud poporul a aflat despre
lui Lisimah, unii au luat pietroaie, alfii
www.dacoromanica.ro
1067
ghioage, aIii cenusg, si le-au aruncat
grimadri in oamenii lui Lisimah
Astfel ei au ninit pe mulfi, pe
alfii i-au trântit la pamänt si pe tofi
ceilalfi i-au pus pe fugá, iar pe cel care
furase sfintele odoare 1-au ucis längit
vistierie.
Apoi a inceput judecarea pricinei
cu Menelau.
Iar cilnd impäratul a venit la Tir,
trei ini trimi,i de inaltul sfat au adus
pliingerea cea dreaptá inaintea lui.
i fiindcg Menelau vedea 05, nu
mai este chip de scapare, a fiíggduit o
mare sum& de bani lui Ptolomeu, fe-
ciorul lui Dorimene, ca sit induplece pe
imparat.
Atunci Ptolomeu, luând deoparte
pe impärat sub perístil, ca si cum ar fi
vrut sä se nicoreascii imparatul a schim-
bat hotgrirea.
*i asa impäratul a scos pe Mena-
lau nevinovat, cu toate cit el fusese pri-
cina intregii nenorociri, iar nenorocifii
aceia care chiar dad, ar fi fost jude-
cafi de judecidori scifi si tot ar fi fost
gâsii nevinovafi au fost osiindifi la
moarte.
Astfel oamenii care luaserti apg-
rarea cetafii si a norodului i a sfintelor
odoare, au fost pedepsifi fárg, zabavii cu
¡Louisa pedeapsii nedreaptg.
Chiar i locuitorii Tirului s'au in-
ditrjit din aceasta pricing, i celor morfi
le-au fiicut o pogribanie cu mare cuviinfä.
lar Menelau, din pricina acomiei
color mari, a rgmas mai departe in dre-
giítoria lui, sporind din ce in ce in aril,-
delegea lui i ajungänd un uneltitor im-
potriva celor de un neam cu el.
5.
Antioh porneste cu rdzboi in Egipt. Ard-
tdri minunate pe c,er. lawn impresoard
Ierusalimul ca sit ia arhieria de la Menelau.
Antioh vine din Egipt si face prdpild in
Ierusalim. Apoloniu, in fruntea unei ar-
mate, vine in Ierusalim, uncle sclvdrfeste
cruzimi. luda .Macabeul se retrage in
pustie.
1. In vremea acea,sta, Antioh s'a pre-
gätit al doilea riízboi in Egipt.
 CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 5
Dar s'a intimplat c5, in tool& ce-
tatea s'au ariltat aproape timp de patru-
zeci de zile, in väzduh, cohorte de
reti care alergau, imbracati in ve§minte
de aur i inarmati cu
Apoi cete de citareti in§irate in E-
llie de bataie, näväliri i iurekuiri din-
tr'amindou5., partile, Valmii§ag de scu-
turi, de suliti i säbii scoase din teacä
sägeti zvirlite. Era o scaparare de ar-
muri de aur 0 o rm.& priveli§te de pla-
to§e felurite !
Din aceastä pricin5, toti inältau
rugäciuni ca aceste aratari sä le fie spre
bine.
Si ffindca se raspandise vestea ca
Antioh a murit, aceasta &du prilej lui
Iason sä vie Cu nu mai putin de o mie de
in§i i sä tabarasca pe cetate Rua de veste.
Atunci locuitorii au alergat la ziduri,
ins& cetatea in cele din urmä a fost cu-
prinsa, iar Menelau a fugit in cetatue.
Dupit aceasta a inceput sit mace-
larease5, fad., erutare pe locuitorii cetätii,
far& sa cugete cá izbiinda impotriva celor
de un neam cu el este un präpad cum-
plit, 0 mai ales ca-§i inchipuia cá ja prad5,
de la du§man 0 nu de la cei de un neam
Cu el.
Cu toate acestea el n'a putut
pun5, mina pe arhierie, iar sfar§itul unel-
tirilor lui viclene a fost ruqinea, 0 de
aceea a fost silit iaiaqi sit fug& in tara
Amonitilor.
lar sfar§itul vietii lui ticaloase a
fost: fost-a inchis in temnitä de voe-
vodul arab Areta ; apoi, fugind din ora§
In ora, urmitirit de toti ca un calciltor de
lege, urit ca un gide al patriei 0 al cetit-
tenilor, el a fost gonit in Egipt.
Si el care surghiunise pe atatia din
tara lor, a trebuit sá moar5, in Ora stre-
in5 dup5, ce se dusese la Lacedemonieni,
unde nadiijduia ea giíseasca adäpost, in
nadejdea inrudirii cu ei.
i el care zvitrlise atitia oameni
neingropati, nici n'a fost plân, nici po-
gribanie nu i s'a fitcut i nici n'a avut
parte de mormint araturi cu strtibu-
nii lui.
Cilnd imparatul a aflat despre aceste
fapte, a crezut cá s'a intimplat o ras-
coalä in Iudeea. Atunci el a plecat din
www.dacoromanica.ro
1068
Egipt infuriat ca o fiará 0 a dat n5,vala
In cetate,
Poruncind osta§ilor sit omoare f5,ra
milà, pe oricine le-ar cadea in mina
sä sfartece pe cei care se vor aditposti
fugind prin case.
Si a fost mare macel de tineri i de
batritni, priipad de oameni, de femei
de copii, ucidere de fecioare 0 de prunci.
Si au pierit in timp de trei zile
optzeci de inn de in§i, patruzeci de mii
au fost maceläriti 0 tot pe atatia au fost
v5,nduti robi.
Si ffindca el n'a fost multurnit cu
aceasta, a cutezat sit intre in templul
cel mai dint din toata lumea, indreptat
fiind de Menelau, trädätorul de lege 0
de tara.
Si Antioh 1u5,nd cu mäinile sale
intinate sfintele odoare, precum i odor+,
rele care fusesera ditruite de alti impa-
rati, pentru a märi slava 0 cinstea acestui
loo, le-a trecut in maini pángitrite.
Dar Antioh se umfla de trufie
nu bitga de seam& cá Stäp5,nul i§i v5,r-
Base urgia lui, intorsese privirea de la
locul acesta pentru putin5, vreme, din
pricina pacatelor locuitorilor cetatii.
Si dac5, poporul acesta nu s'ar fi
facut vinovat cu atit de multe piicate,
intocmai ca i Efiodor eel trimis de impia-
ratul Seleuc, pentru cercetarea cu deamit-
runtul a vistieriei, Antioh ar fi fost in-
data, batut cu biciul i rasturnat la pi,-
mint din pricina indraznelii lui.
Ins& Dumnezeu n'a ales pe poporul
sau pentru acest loo, ci locul acesta 1-a
ales pentru poporul sau,
Drept aceea i locul acesta a
avut parte de at5,tea nevoi care s'au
abiltut peste popor, ca mai titrziu sä fie
p5,rta§ la bunatiiti. iar locul pe care
Ce! Atotputemic il piirasise intru urgia
lui a fost iara§i a§ezat in toat5, slava
lui, dupa ce marele Stapin s'a impicat
Cu poporul situ.
Si dupa ce Antioh a pradat o mie
0 opt sute de talanti din templu, a
plecat indata in Antiohia, crezind din
pricina trufiei lui din pricina de§er-
t5,ciunii din mima luisa facit uscatul
bun de umblat cu corabia i marea loe
de umblat pe jos.
 CARTEA A DOUA A MACABELLOR, 6
Dar el a läsat dregatori sil, chinu-
iasca norodul, i anume: in Ierusalim pe
Filip, de obaraie din Frigia, ai mai crud
dedil cel care fusese pus mai inainte;
La Garizim pe Andronic, i pe
l'auge), aceatia pe Menelau, care, cu mult
mai fau decat ceilalti, chinuia pe cei de
un neam cu el i se purta ca un vrajmaa
indarjit impotriva locuitorilor Iudeei.
Apoi el mai trimise in fruntea
unei oati de dou'imeci i douá, de mii de
oameni pe Apoloniu, citruia i-a poruncit
set, omoare pe toti tinerii, iar pe femei
pe copii vanza.
Astfel Apoloniu a venit la Ierusalim
ai s'a preacut ca are ganduri paanice peina
In santa, zi a Sambetei, i cand a vazut
pe Iudei ea sunt in zi de praznic, a po-
runcit oamenilor de sub ascultarea lui
si puna, mana pe arme.
Atunci a dat poruncil sa omoare
pe toti cei care venisera la praznic, apoi
cu arma In mana a patruns In cetate
a ucis o mare multime de oameni.
Insá luda Macabeul s'a retras cu
cei noua tovaraai ai lui in loe pustiu
ffi-ai petrecea viata cu ai lui in munti,
intocmai ca fiarele, hranindu-se in toatä
vremea cu buruieni, ca sa se tereasca de
spurciciune.
6.
Prigoan,a impotriva Iudeilor care nu se
liisau de legea lar. Pdngririrea templului
cu d,atini pigane de desjrdnare. 111ucenicia
lui Eleazar, care nu vrea ed mcIndnce carne
de porc.
i nu dupa mula vreme, impa-
ratul a trimis un bitran din Antiohia
care ea sileasci pe Iudei si se lase de
legile strimorati i sti nu mai träiasca
dup'á poruncile lui Dumnezeu,
Sa pangireasca templul din Ieru-
salim inchine lui Jupiter Olim-
pianul, iar pe ce! din Garizim lui Jupiter
Ocrotitorul de oaspeti, nume potrivit cu
dragostea de oaspeti a locuitorilor lo-
cului.
Acea,sti neivali de datini pligane era
greu de indurat i cumplita pentru popor,
Fiindeä piganii pangarisera tem-
plul cu desfranioxi ai ospete, desatan-
1069
www.dacoromanica.ro
du-se cu desfranatele, impreunandu-se cu
femeile in sfintele cursi i aducand lucruri
care nu se cuveneau.
Apoi ei au umplut altarul de jertfe
oprite de lege,
Incat nu se putea priiznui nici
Seimbata, nici praznicele stramoaeati,
niel macar si, marturiseati ca esti Iudeu.
Ci dimpotiva Iudeii erau duai cu
sila la jertfele care se aduceau in fiecare
luna de ziva naaterii imptiratului, iar
la sarbitoarea in cinstea lui Bacus erau
siliti s'a ja parte la alaiul in cinstea lui
Bacus, incununati cu
Apoi, dup.& indemnul lui Ptolomeu,
a ieait un hrisov ca, in toate cetatile
greceati invecinate, si se ja aceleaai
suri impotriva Iudeilor i si fie siliti si
aduce.), jertfe,
lar cei care n'ar vrea sá triliasca
dupá datinile greceati si fie uciai. i si
fi vazut ce prigoana incepusel
Doua, femei au fost aduse flindca
fai taiaseril imprejur coplii. Pentru
aceasta copiii le-au fost spanzurati de
ele au fost tarite prin ora a in vazul
norodului, apoi au fost azvarlite jos de
pe zid.
Altii care se adunaseri in graba
tuteo petera din apropiere, ca
nuiasca, in taina Sambita, au fost páriti
lui Filip ai au fost arai de vii, fdra
cuteze ea se apere, din evlavie pentru
sfintenia acelei zile.
Deci rog pe cei carora le va cidea
In mana aceasta carte sa nu se zmin-
teasca din pricina acestor nenorociri
si, creada, ca aceste pedepse n'au fost
pentru pierzarea neamului nostru, ci
pentru pedepsirea lui;
Fiindca aceasta este dovadi, a
proniei dumnezeeati, ea: nu lasa multi
vreme nepedepsiti pe cei picatoai, ci
indata le da pedepse.
i pe cand Domnul aateaptii ca un
indelung rabditor la celelalte popoare
ai le pedepseate dup.& ce ele au ajuns si,
umple m'Asura picatelor lor, cu noi irisa
el s'a hotarit sa se poarte intealtfel,
Ca si nu se razbune pe noi tocmai
la sfanit, cand picatele noastre ar fi
fntrecut once misura.
 CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 7
Dovadä cit el niciodatit nu ne
lipseste de indurarea sa, i chiar cand
ne pedepseste cu nenorociri el nu piirit-
seste pe poporul säu,
Pomenirea acestor fapte si ne fie
indeajuns! i &T'a aceastä, scurtit aba-
tere, s ne intoarcem la istorisirea
noastrit.
Eleazar, unul din cei mai de
frunte arturari, ajuns la aditnci
nete i foarte frumos la chip, era silit
sä, mänânce carne de porc, i pentru
aceasta fi asean gura cu
Insä el si-a ales mai degraa o
moarte vitejea,scä, de at o viatä
dupä ce a scuipat jos carnea
din gura, s'a dus de bunto, voie la chi-
nuri,
A-sa cum trebue sa facii cei care
cuteaa a respinga ceea ce nu este in-
gaduit mänânce, chiar and pofta
de viatä, i-ar sili la aceasta.
lar cei care fuseserä pusi cu su-
pravegherea acestei jertfe impotriva
legii, 11 luarti pe Eleazar deoparte, din
pricinä cunosteau de multa vreme,
si-1 indemnarä aducti niste carne pregä-
titä de el i din care i-ar fi fost îngäduit s?.
mitnitnce, si el sä, se prefacio: cum ci
minâncit din cärnurile de jertfä, intoo-
mai dupit porunca impäratului,
Ca, prin aceasta, scape de
moarte i a se foloseasa de piilejul
acestei filantropii, sprijinit pe vechea
lor prietenie.
Insä el, chibzuind cu o intelepciune
vrednia de cinstea euvenitä vtirstei lui
de cinstitele lui aruntete i de buna
crestere a lui cea din tinerete, dar mai
cu osebire cugetând la legea cea :anta
data' de Dumnezeu, a rtispuns pe fati.
fitril, abavä, ea ei sit-1 triroitä in lu-
mea cealaltti:
e La vtirsta noasträ nu se cade
fim fätarnici, ca nu cumva cei tineri
cread?. c?. Eleazar cu toti coi noutizeci
de am ai säi a trecut la pitgänism,
i astfel ei din faptul fatirniciei
mele, pentru un pic de viatii trectitoare,
din prieina mea sä se lase amágii, iar
eu fac parte de o hidria:tete plinä
de rusine si de °cara*.
1070
www.dacoromanica.ro
Cu toate voi scapa de pe-
deapsa oamenilor pentru aceastä clipä
de fatii, lusa nu voi putea, ori viu, ori
mort, scap din mâinie Celui Atotpu-
ternic.
Pentru aceasta voi b5,r-
b6,teste acea,stä mä, voi arate,
vrednic de batrinetele mele,
lar celor tineri le voi da o vite-
jeascä ca i ei moarä, bárateste
cu inflicärare pentru cinstitele i sfin-
tele legi.* i dupä ce a ro,stit acestea
s'a dus la locul de chinuri.
i cei care Il duceau, indatil si-au
schimbat bunavointa, ca,re cu putin mai
nainte i-o afitaserä, in rea vointi, din
pricina euvintelor socotite de ei nebu-
nesti pe care el le rostise mai inainte.
i and era gata di motu& din
pricina loviturilor, a suspinat, ziand:
e Domnul, cel care are danta atotsti-
intä, stie eu, cu toate a, as fi putut
scap de moarte, rabd cu trupul cruntele
duren.' ale biciuirii, fusil cu sufletul toate
acestea le pätimesc ou voie bunä, pentru
cinstirea lui!
31. Astfel el a trecut din aceastii
viatä, dtind strälucitä pila: de vitejie
de virtute, nu numai celor tineri, ci
intregului popor.
7.
Chinurile de mucenici ale celor papte
11.0 fi ale maicii lor.
i s'a mai intamplat eä, au fost
prinsi § a p te frati impreunti cu mama lor.
impáratul a dat ponina, sä.-i batí+, cu
bice i cu vine de bou, ca milnh,nce
carne de poro opritä de lege.
Dar unul din ei a inceput a gräi
pentru toti i a zis: e Ce vrei tu sä, afli
si ce vrei tu a scoti de la noi? Suntem
mai degrabb, gata a murim, decat
legile stramosesti!»
Atunci impäratul, plin de manie,
a poruncit sä infierante cazane.
i dupit ce au fost infierban-
tate, impäratul a poruncit taie bim-
ba celui care graise pentru toti, apoi
sä-i jupoaie pielea de pe cap qi
taie mftinile i picioarele in vitzul celor-
lalti ai lui i ai maickt-si.
 CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 7
Apoi, dupti ce I-a ciopatlit asa, a
poruncit sä-1 aduc5, langa vatra focului
85,-1 frig& de viu in tigae. i pe când
aburii se imprästiau departe de tigae,
ceila4i se sfätuiau impreunä cu mama
lor sa mom& vitejeste i ziceau:
# Domnul Dumnezeu vede s, zi-
ceau ei, cu adevarat el se milos-
tiveste spre noi, dup.& cum Moise a
vestit in cantarea sa, care marturiseste
pe f45, impotriva lui Israil: a*i de robii
sad el se va indura! #
i dupa ce cel dintai s'a savarsit
din viat.5, intr'acest chip, au adus la
chin pe cel de-al doilea, caruia jupu-
indu-i pielea de pe cap cu par cu tot
il intrebau: Vrei sâ mananci carne de
pore inainte ca sä, i se cioparteasei
toate mddularele trupului?
Dar el a raspuns in graiul skit-
mosesc: « Nu ! s Pentru aceasta si el
a indurat chinmile ca i cel
lar la eea din urmä, suflare el i-a
zis: 43 Nelegiuitule! Tu ne iei via0
aceasta de acum, ins& implratul lumii
ne va invia intru invierea vietii de veci
pe noi cei care murim pentru legile lui!
Dupa el a fost chinuit cel de-al
treilea. i cand gadele i-a spus sä scoatä
limba, el a scos-o numaidecat, apoi a
intins mainile cu barbatie,
i vitejeste i-a räspuns: # Aceste
m'ádulare le-am dobandit de la Domnul
din cer, i pentru legile lui eu le dis-
prquese, dar nadajduesc ca iaräsi le
voi dob5,ndi de la el! »
Chiar i imparatul, impreuna cu
ce-1 intovaraseau s'au mirat de barblqia
lui, deoarece el socotea chinurile ea o
nimica.
i dupa ce a murit i acesta, au
chinuit cumplit pe cel de-al patrulea.
Dar and era aproape sa-si dea
duhul, el a zis: .2 Ferici0 sunt cei care
mor de mana oamenilor, cu nitdejdea in
Dumnezeu, ea el iarasi ne va invia. lar
tu nu vei avea parte de invierea cea
spre viata! u
i indatä, au adus pe al cincilea
si au inceput sa-1 chinuiascä.
Atunci el si-a indreptat privirea
spre impärat i i-a zis: Tu ai putere
85, faci cu oamenii ce vrei, cu toate 05,
1071
www.dacoromanica.ro
nu esti de cat un muritor. Dar s5, nu
crezi cá Dumnezeu a pärtisit pe popo-
rul nostru.
Asteapta ins5 si tu vei vedea
puterea lui cea mare, cum te va chinui
pe tine si pe urmasii tai »
*i chip& el au adus pe al saselea.
c5,nd era sa mom& a zis: # Nu te in-
sela in zadar, fiindea noi pätimim aceste
chinuri din pricina noastr5 cad noi am
paatuit impotriva lui Dumnezeu si de
aceea a venit peste noi aceastii naprasna!
Tu insä, ea nu crezi câ vei ramânea
nepedepsit, fiindcä ai cutezat fa te riiz-
boiesti impotriva lui Dumnezeu ! #
lar mama lor femeie minunatä
a fost mai presus de once euvant i vred-
nica de nepieritoare pomenire, caci, desi
a vazut pierind intr'o singur5, zi pe cei
sapte feciori ai ei, a indurat toate cu
barb4ie, fiindca ea impreuna cu ei n'a-
dajduiau in Domnul.
i pe fiecare din ei Il imbärbilta
In graiul stramosesc, i fiind aprinsa
de cele mai sfinte simtärninte i inima
ei de femeie intärindu-si-o cu barbatesc
curaj, le-a zis:
Nu stiu cum ati fost
In pantecele meu, nici cum v'am dat duh
iar infiriparea aceasta, a Bea-
ruia nu eu am intocmit-o.
De aceea Ziditorul lumii care a
zidit pe om de la nasterea lui si care da
tuturor viat5 el vä va da ca un milostiv
iardsi duh i viatä, fiindca acum voi
dispretuii pe voi insivá pentru legile
sale! #
Antioh insa, care se socotea defai-
mat si ()alit prin cuvintele ei, deoarece
fiul ei mai traia, auta «â-1 induplece
nu numai prin cuvinte, ci cu juramant
i-a fagaduit ca-1 va face bogat i fericit,
daca se va lasa de legea stramoseasa,
ba Incä il va face sfetnicul situ va
ineredinta inalte vrednicii.
Dar fiindc5, baietandrul niel cá lua
aminte la aceastä poftire, atunci imparatul
a chemat pe maia-sa si a silit-o dea
tânärului sfaturi pentru mântuirea lui.
i dup.& multa siliqa, ea a primit
sa induplece pe fiul ei.
Insä ea s'a plecat spre el
luand in ras pe crudul tiran, li gräi
 CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 8
In graiul stramosesc asa: s Fiule, indu-
ra-te de mine cea care te-am purtat nouli
luni in pantecele meu, trei ani te-am
alaptat, te-am crescut te-am adus
El't
pana la varsta acea,sta.
Te rog acum, copile, uit5-te la cer
fiti la pamant si la toate cele ce sunt
inteinsele, i cuget5, c5, Dumnezeu le-a
facut din nimio, i ca j neamul omenesc
are aceeasi obarsie.
Deci nu te teme de acest gade, ci
fil vrednic de fratii tiii i priveste moartea,
ea In ziva milostivirii sa te gases° pe tine
impreuna cu fratii tai!*
i de-abia ispravise vorba,
nä,rul zise: 4( Ce mai asteptati? Nu ascult
de porunca imparatului, ci de porunca
legii pe care Moise a dat-o strabunilor
nostri!
i tu, urzitorul tuturor rautatilor
care s'au desläntuit impotriva Evreilor,
nu vei putea sa scapi din mainile lui
Dumnezeu!
Noi patimim acum pentru plicatele
noastre,
i Domnul nostru, care este viu,
aratat urgia lui pentru murta vreme,
ea sa ne pedepseasca i ea ne indrepte,
lusa el iarlisi se va implica cu robii
lar tu, nelegiuitule i cel mai tía,
los dintre toti oamenii, nu te semeti in
desert s't nu te mangitia cu nadejdi
darnice, ridicand mana impotriva robi-
lor
Rinda scapat de judecata
lui Dumnezeu cel atotputernic care vede
toate.
Fratii nostri, dup5, rabdarea unui
chin trecator, sunt partasi vietii celei
vesnice fagaduite de Dumnezeu, iar tu,
din pricina trufiei tale, vei avea parte
dup5, judecata lui Dumnezeu, de pe-
deapsa cea dreapta,
Bi, intocmai ca i fratii mei, imi
dau trupul i viata, pentru legile strä-
mosesti i má rog lui Dumnezeu sit se
indure grabnic de poporul sau i al te
sileasca pe tine, prin chinuri cumplite,
la marturisirea ca el este singurul Dum-
nezeu,
i o data cu moartea mea si a fra-
tilor mei, Ce! Atotputernic poto-
le,asca urgia sa, pe care el a pornit-o
1072
www.dacoromanica.ro
dup5, dreptate impotriva intregului nos-
tru neam !
Atunci imparatul iesindu-si din
fire de manie, pe acesta 1-a chinuit cu
mult mai cumplit decat pe ceilalti,
Monda, el se amarise din pricina cuvin-
telor lui de ocar5,.
i astfel cu cugetul curat s'a sa-
varsit din viata cu nadejdea in Domnul.
Cea din urma, dup.& copii, a murit
vi mama.
Ci socotesc cä este destul despre
uciderile i despre chinurile cele peste
m'asura ale lui Antioh imparatul.
IzMnzile lui luda Macabeul. Bit:tedia cu
Nicanor. Nicanor este infreint. Dumnezeu
ocrotege anta' puterea sa celor ce
umbici in legile lui.
In vremea aceasta, luda Macabeul
impreunit cu voinicii lui patrunsesera in
taini prin sate i chemasera pe rudele
lor, strangand in jurul lor pe cei care
ramaseseret credinciosi Iudaismului i adu-
naserá o oaste ea de aase mii de oameni.
i ei s'au rugat din suflet Domnu-
lui sa se uite la norodul cel calcat in
picioare de toti, sa se indure de templul
sau cel pangarit de oamenii cei fárli
de lege,
S5, se milostiveasca spre cetatea cea
nimicita, care in curand era sil fie una
cu pämântul, sä audi sangele care striga
catre el fitzbunare,
Si-si aduca aminte de uciderea cea
fara de lege a copiilor nevinovati, pre-
cum si de defdimarea numelui ssau, i s5,
se intarftte impotriva celor fado, de lege.
i dupli cejuda Macabeul si-a adunat
()actea, curand pagânil n'au mai putut
s'a i se impotriveasc5,, deoarece urgia
Domnului se prefacuse in indurare.
El nlivalea pe neasteptate in orase
qi in sate si le (Mea foc, iar prin cuprin-
derea celor mai nimerite locuri btme de
luptä el biruia multime de vrajmasi
vi-i punea pe fuga.
De cele mai multe ori fusa el nava-
lea noaptea ca si ajunga la izbandli.
Pentru aceasta faima despre vítejia luí
s'a riispb,ndit pretutindenea.
 CARTEA A DOU.A A MACABEILOR, 8
Si and a vazut Filip ca in scurtit
vreme acest om viteaz a avut atätea
izbânzisi merge din izblinda in izbanda,
a serie lui Ptolomeu, satrapul Cele-Siriei
al Feniciei, sä yin& in ajutorul impa-
ratului.
Si ¿cela indata a ales pe Nicanor,
fiul lui Patrocle, unul dintre cei mai buni
prieteni ai imparatului, si I-a trimis in
frunt,ea unei ostiri, aleatuitä din tot
felul de neamuri, nu mai putin de douit-
zeci de mii de oameni, ca sä nimiceasca
cu desavânsire intregul popor al Iudeilor;
i-a mai dat si pe Gorgias, general cu
multä indemanare in mestesugul raz-
boiului.
Nicanor avea de gaud ca tributul
de doult mii de ta/anti, pe care imparatul
trebuia sit-1 pateascit Romanilor, sii-1
poatä acopen i din vänzarea robilor
iudei.
Pentru aceasta el a trimis in
grabit pof tire la toate orasele de pe
Virmul mani, sä cumpere robi iudei, fa-
gliduindu-le elite nouäzeci pentru un ta-
lant. Ins& el nici nu se gändea la räs-
plata Celui Atotputernic care era sä dea
paste ei.
Cänd a ajuns la hide, stirea despre
inaintarea lui Nicanor, si el la rändul
lui a spus-o celor din jurul lui,
Cei fricosi i cei care nu nädäj-
duiau in dreptatea lui Dumnezeu au
fugit i s'au dus în alte tinuturi.
Cei care mai rämäsesera isi vin-
deau averea si se rugau lui Dumnezeu
scape, clup5, ce fuseser5, viinduti
nelegiuitul Nicanor inainte ca B5, se fi
dat bätälia,
Si dad: nu pentru vrednicia lor,
cel putin pentru legamantul pe care
incheiase cu strilbunii lor i pentru cin-
stitul si de mare euviinta numele 8U, cu
care ei sunt nurniti.
Mind Lida Macabeul i-a adunat la
sine pe cei sase mii care mai ramisesera,
i-a sf5,tuit sa nu se spaimä,nte de dus-
rnani, i nici di se Ingrozeascit de oastea
paginilor care inainteazit pe nedrept
Impotriva Ion, ci sit se lupte vitejeste,
Avand inaintea ochilor plingarirea
cea groaznica sitvärsit5, de ei impotriva
1073
www.dacoromanica.ro
templului, impilarea cetatii batjocorite,
precum i desfiinterea legiuirilor stra-
mosesti.
ei zicea el a se bizuesc
pe armele lor si pe indräzneala lor, iar
noi ne punem nadejdea in Duranezeul
cel atotputernic, care poate ea nimi-
cease& lute° clip& intreaga lume, dar
mi-te pe cei care s'au pornit impotriva
noastr5,! »
Si el a fnceput sti ¡mire fnainte-le
minunatele ocrotiri dumnezeesti din vre-
mea strämosilor lor: cum pieriserä cei
o But& optzeci i einci de mii de ostasi
ai lui Sanherib,
Cum in batitlia din Babilonia, im-
potriva Galatenilor, cei care intrasera
In lupta erau de toti opt mii de Iudei, pe
15,nga patru mii de Macedoneni. i in
vreme ce Macedonenii au dat inapoi,
cei opt mii de Iudei au mifice15,rit o sutä
douazeci de mii de vrajmasi, lurindu-le
si o bogata pradä, numai cu ajutorul
lui Dunmezeu din cer.
Si cu asernenea pilde el i-a lin-
barbatat, inctit ei erau gata sa moarii
pentru lege si pentru tara. Apoi el si-a
impartit ostirea in patru cete.
Si peste fiecare ceatä a pus el
capetenii pe fratii lui: pe Simon, pe
Than si pe Ionatan, asa c5, fiecare avea
sub porunca lui elite o mie i cinei sute
de insi.
Tot atatia avea i Azaria. Dar
&And luda a citit in o Cartea sfantà esi
a dat peste cuvintele: Ajutorul este
de la Domnul », s'a pus in fruntea cetei
celei dintiii si a pornit impotriva lui
Nicanor.
Dar venindu-le inteajutor Cel
Atotputernic, ei au ucis mai mult de
noua mii de dusmani, au ranit si au
ciuntit mildularele color mai multi din
oastea lui Nicanor, iar pe toti ceilalti
i-au silit s'o mph: de fugä.
Luat-au i banii celor care veni-
sera sá cumpere robi, si au urmärit pe
fugan i pluiä departe FA s'au intors siliti
de lipsa de timp,
Fiindelt era in ajunul SAmbetei
din aceastä pnicinä ei au contenit cu
urmärirea lor.
68
 CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 9
Si dupg ce au adunat armele due-
manilor si le-au luat o bogate, pradä, ei
au praznuit Sambata, liludând i cu
proslavind pe Dumnezeu, Man-
tuitorul lor, care le-a ajutat piing in
ziva aceea milostivirea sa
spre ei.
Si dupg ce a trecut Sambita, ei
au impii4it o parte din präzi celor
vaduvelor i orfanilor, lar ceea
ce a mai famas au impariit intre ei e't
Si dupg, ce au savareit acestea, ei
au facut o ruggciune obeteascg, ei au
rugat pe milostivul Dumnezeu sä se 1m-
pace desiiváreit cu robii
lar in betels, impotriva lui Timo-
tei ei a lui Bacchide, ei uciserä mai mult
de dougzeci de mii de inei i cuprinserg
cu vitejie cetàile lor aeezate pe locuri
inalte. Apoi au impiirtit bogata lor prade,
In doua pe,rti: una pentru ei si alta pen-
tru cei care fusesera prigoniti, pentru
orfani, pentru vgduve i pentru batrani.
Ei au strans armele lor, pe care
le-au pus in locuri dosnice, iar cealaltä
pradit au dus-o la Ierusalim.
Apoi ei au omorit pe Filarh, om
viclean al luí Timotei, ei care Meuse
mult necaz Iudeilor.
Si in vreme ce ei siírblitoreau
biruinta, in capitala Varii, au ars pe
Calistene si pe alti eittiva care odinioari
dadu.serg foc poqilor templului si care
se adiipostiserä inteo ciisut,g, i astfel
ei-au primit riisplata cuvenitg, pentru
fiirlidelegea lor.
Apoi de trei ori nelegiuitul Nica-
nor, care poftise pe neguVritori ca se, le
vánzli Iudei,
Smerit, mu1ämitä ajutorului de la
Domnul celor pe care el fi socotea mai
slabi dealt el, ei-a aruncat veemintele
cele de siirbiitoare de pe el i, luánd-o
singur razna peste camp ea un fugar, a
ajuns la Antiohia, desnadajduit
pierdut oastea.
lar el, care fligiiduise ce, va pläti
tributul Romanilor cu ceea ce era se,
ia.se, din vanzarea robilor, acum spunea
la twit& lumea cä Iudeii au apiirittor
pe Domnul i ca nu pot fi infranti din
pricing cá ei umblii in legile date de el.
1074
www.dacoromanica.ro
Antioh Epilaniu se intoarce infrant din
Persia. Pe drum este lovit de mana Celui
Atotputernic. Cumplita lui boald. Scri-
soarea lui ditre ludei i Kigiiduintele date.
Urmaful lui la tron. .Moartea lui.
Cam tot pe atunci, Antioh se intor-
sese rueinat din Persia,
Deoarece, intránd in oraeul Perse-
polis si incercand se, prado templul
sit fmpileze °meal, poporul s'a adunat
Qi a pus mans, pe arme, iar Antioh, fiind
pus pe fugg de locuitorii t,grii, a dat
inapoi in chip rusinos.
Si pe crind era la Aspadana, el a
aflat vestea despre infrangerea lui Ni-
eanor i a oetirii lui Timotei.
Din aceasta pricing, infierbantat de
manie, el cugeta sá ritspläteasca Iudeilor
ru.sinea infrangerii lui. i atunci a po-
run cit capitanului carului sliu se, mane
färä fagaz, ea se, sfitreeascii odate,
toria. Ins& riizbunarea lui Dumnezeu din
cer 11 urmiirea, fiindca el zisese in se-
metia sa: o Indate. ce voi ajunge la Ie-
rusalim, voi face dinteinsul cimitirul
Iudeilor !
Si Dumnezeul lui Israil, cel atot-
viiditor l-a lovit cu o bottle, nemai
auzitä i fare, de leac, ce,ci deabia is-
pravise de spus acele vorbe i el a fost
cuprins de o cumplitg durere in mitrun-
taiele lui, insoVta, de chinuri groazve.
Si aceasta era pe bung dreptate,
fiindcg si el chinuise mgruntaiele mul-
tore eu tot felul de chinuri nemai
auzite.
Insä el tot nu s'a lgsat de semeia
lui, ci, tot mereu umflándu-se de trufie,
sufla vapiii de mil nie fmpotriva Iu-
deilor i &idea poruncii se, tot iuteasca
mersul. Dar dintr'o date, el a citzut din
carul care alerga in goanii i citze,-
tura a fost atfit de tare, Meat bate mg-
dularele trupului s'au zdruncinat.
Si el, caro mai adineaori credea
porunceete i valurilor mg:Ai, din pri-
cina trufiei celei mai presus de fires
omeneascg, el, care-si inchipuia ce, poate
sá cantiireasce, in cumpang muntii cei
inaltí, stiltea intins la pgmant, sí a tre-
 CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 9
buit sä fie dus inteo lecticä, dovadi
desitvarsitä in ochii tuturor a puterii lui
Dumnezeu.
Din trupul nelegiuitului, ieveau car
duri de viermi i, Inc& fiind viu
chinuit de duren i cumplite, carnea de
pe el &idea iar din pri-
cina mirosului de putreziciune a tru-
pului toatit tabitra nu-1 mai putea ritbda.
i pe eel care cu putin mai nainte
socotea sä ajungä cu mana stelele de
pe cer, acum nimeni nu-1 mai putea
rabda din pricina duhoarei nesuferite.
i acum doborit de boalit, el a
inceput sit-si mai inmoaie trufia
dea seama de sine, deoarece durerile,
sub biciul lui Dumnezeu, i se mareau
din ce in ce.
i fiindcit nici el insusi nu mai
putea räbda duhoarea, a zis: o Drept
este ca cel muritor 85, se supunä lui
Dumnezeu vi sit nu se asemene in pu-
ten) cu el ! »
Apoi paganul a f5,cut Domnului,
care nu se mai indura de el, aceastä
fitgaduinta:
Va litsa liberii eetatea spre care se
zorea sá ajung5, ea s'o facit una cu pitman-
tul si s'o prefaci in cimitir al Iudeilor;
Pe Iudeii pe care nu-i credea
vrednici nici de ingropare, ci buni
fie aruncati ea demâncare impreunä ou
copiii lor pitsitrilor de prada i fiarelor,
Ii va face cetatteni liberi in felul celor
din Atena;
Va impodobi cu cele mai frumoase
daruri templul cel sfânt pe care mai
nainte 11 pradase, va spori s't va da
inapoi toate sfintele odoare i va
preintampina din veniturile sale toate
cheltuielile trebuitoare pentru jertfit;
Apoi se va face chiar Iudeu
va cutreera toatä lumea ca 85, vesteasca
puterea cea mare a lui Dumnezeu.
'ma' fiindca chinurile lui nu con-
teneau, caci dreapta judecatä a lui Dum-
nezeu venise peste el, si nu mai avea
nädejde de insanatovire, a scris Iudeilor
scrisoarea de rugaminte de mai jos, cu
urmätorul cuprins:
o Bunilor cetäteni Iudei, impitratul
generalul Antioh vii trimite inchinaciu-
ne, sinittate t}i dorintit de bunii sporire !
1075
www.dacoromanica.ro
Dac5, voi cat i copiii vostri sun-
teti sanatovi i dad, treburile voastre
v5, merg bine si dupa voie, imi pun nit-
dejdea mea in Dumnezeu cel din cer.
Mi-aduc aminte cu drag de cinstea
si de bunitvointa voastra fatä de mine.
Pe când má intorceam din tinutmile
cele indepartate ale Persiei, m'a apucat
o boalit cumplita si din aceastä pricin5,
am crezut cu cale ca sä mä ingrijesc
de bunä starea voasträ.
Nu numai eä nu m5, indoiesc de
insdnatosirea mea, ci dimpotrivit am
multa nildejde cá voi birui boala.
Ci acum m'am gandit ca si
rintele meu, in vremea cand incepuse
ritzboiul in tinuturile cele mai indepitr-
tate, vi-a arittat pe eel care va fi mo-
stenitorul tronului,
Ca, intamplándu-se ceva neasteptat
sau vre-o neizbandit, sit se tie cui i se
cuvine domnia i supuvii sit fie feriti de
turburari,
i bine chibzuind c5, imparatii ve-
cini i principii cu care ne
imparatia pandesc timpul prielnic
asteaptä sä vadli care va fi sfarsitul
boalei mele, am hotarit ca imparat pe
fiul meu Antioh, pe care, in vremea
and colindam cu el de nenumitrate ori
satrapiile din partea de sus a tarii, vi
1-am infatisat i vi 1-am &cut cunoscut.
lui i-am scris o scrisoare la fel cu cea
pe care v'am scris-o voui mai jos.
VA rog stäruitor sii vá aduceti
aminte de binefacerile rude cele deobvte
si cele osebit ale mele, i fiecare s5, aveti
fat& de fiul meu aceeasi bunävoint5, ca
fatä de mine,
Fiindcit aunt incredintat ci el va
Infàptui gandurile mele cu bland*: vi
cu omenie i fatä de voi se va arlita
intelegator ! o
Astfel acest uciga i hulitor, in-
durlind cele mai cumplite chinuri, in-
tocmai cum a chinuit i el pe altii, a
murit in munti, in tara strain& i cu
moarte jalnieä sfarioit viata.
lar Filip, cel ce cre,scuse i copi-
hirise impreunit cu el, i-a imbitlsämat
trupul, insa, temandu-se de fiul situ An-
tioh, a fugit in Egipt la Ptolomeu Fi-
lometor.
 CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 10
10.
Sfintirea templului la doudzeci i cinci
Chislev. Iuda 111acabeut se rdzboiage Cu
Edomitii. pe care fi infrtinge. Infringerea
lui Timotei. Uciderea lui. Proskivirea lui
Dumnezeu pentru izbelnda impotriva vreij-
rao4ilor.
Insä. Cu ajutorul Domnului, Judo,
Macabeul impreunit cu voinicii lui au
cuprins templul i cetatea.
Ei au nimicit altarele pe care pa-
gttnii le ridicaserit in piatä, precum i dum-
brävile inchinate pitganesti.
Si ei au sfintit templul 0 au facut
un altar nou. i dupii ce au scäparat
foc din cremene, au luat din focul acela
dupii un rtistimp de doi ani au adus
din nou jertfá.. Apoi au aprins tämttia
candelele 0 au pus painile punerii
inainte pe masä.
Si dupä ce randuirä toate acestea,
ei cazurit cu fata la ptimant si se rugarit
Domnului s5, nu mai aducä peste ei
asemenea präpitd 0, cbiar cand ei vor
mai pacittui vreodatit, sit-i pedepseascit
Cu blandee i a& nu-i mai dea in mana
popoarelor pdgane i hulitoare de Dum-
nezeu.
Templul fusese pangärit de pitgani
la doutizeci i cinci Chislev, si s'a in-
tamplat cä ei au sfintit templul tot in
aeeeasi zi.
Si ei au priznuit opt zile cu bu-
curie, ca la praznicul corturilor, aducan-
du-si aminte c& cu putinii, vreme rnai
inainte ei petrecuserä sarbätoarea, cor-
turilor in munti i in vizuini, intocrnai
ca fiarele sälbatice.
Pentru aceasta ei tineau in maini
er5,ngi i ramuri verzi de finic i cantau
psalmi intru slava celui care îi invred-
nicise sä sfinteascit templul.
Si duptt acestea, ei au dat poruncit
printeuri hrisov de obsteascit hotitrire
ca intregul popor iudeu sä, präznuiasca,
In fiecare an aceleasi zile.
Tat& deci care au fost imprejuritrile
In care s'a sävarsit din viatit Antioh
Epifaniu.
In cele care urmeazil insirs,vom
tntamplärile care s'au petrecut sub An-
1076
www.dacoromanica.ro
tioh Eupator, fiul nelegiuitului, i vom
istorisi pe scurt nenorocirile pricinuite
de räzboi.
La suirea lui pe tron, a pus in
fruntea trebilor tärii pe un oarecare Li-
sias, care fusese marele cápitan al ostirii
din Cele-Siria si Fenicia.
Ptolomeu zis Macron, arätändu-se
fittis eä este impotriva nedreptätilor care
se ficuser& Iudeilor, s'a striiduit sit se
poarte bine cu ei i cu pace sit-i car-
muiascä,.
Pentru aceasta curtenii I-au parit
la Eupator. i deoarece el auzea cum
este numit de orisicine tritelittor, fiindc&
plträsise Ciprul, unde Filometor 11 pusese
carmuitor, i trecuse de partea lui An-
tioh Epifaniu, i nemai putiind
pastreze nici dregdtoria i nici cinstea,
si-a pus capttt vietii, otritvindu-se.
Si acum ajunsese Gorgias cdpitan
In tinuturile acelea. Pentru aceasta el
a tocmit ostasi streini pe care i-a adunat
de pretutindeni ca sä se lupte impo-
triva Iudeilor.
Tot in vremea aceea i Edomitii,
stiipttni pe cetitti bine asezate, hiirtuiau
pe Iudei, primeau pe cei ce fugeau
din Ierusalim çi eitutau sà prelungeasa
rä,zboiul.
Atunci Judo Macabeul, impreunà
cu oamenii lui, dupi, ce s'au rugat lui
Dumnezeu fierbinte, ca sä, le fie to-
vartis de luptii, s'au näpustit impotriva
cetittilor Edomitilor.
Si fiindett s'au n5,pustit bärbäteste
impotriva lor, au cuprins toate intaritu-
rile si au respins pe toti cei care erau
pe ziduri, au ucis pe toti cei care le-au
cäzut in mttnä Meat numitrul celor ucisi
n'a fost mai mic de douäzeci de mii.
Cel putin nouä mii de insi au fugit
sit se addposteasc& in cloud, turnuri in-
tarite, cu tot ceca ce le trebuia ea di,
sib& in timpul de impresurare.
Si luda Macabeul a läsat pe Simon
0 pe Iosif 0 pe Zaheu cu oamenii lui
ea sit tin& impresurate acele locuri in-
tä,rite, iar el cu un numär indestulätor
de ostasi s'a indreptat spre alte cetäti
care trebuiau impresurate.
Tilsit voinicii lui Simon, lacorni de
bani, au fost cumpärati de cei care erau
 CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 11
impresurati in turnuri, pe pret de sapte-
zeci de mii de drahme i ei au fiteut
scapati o seamil din ei.
CAJA Macabeul a aflat despre ceea
ce se intamplase, a adunat pe cipete-
niile poporului si a invinuit pe acesti
voinici ca, au vandut pe fratii lor pentru
bani facand scapati o seamä, de dus-
mani inarmati impotriva lor.
Apoi el a omorit pe acesti
ton si a cuprins indata cele douä. turnuri.
Rinde& oridectiteori el incepea
o batidie izbutea, el a ucis cu acest
prilej in cele dota cetiitui mai mult de
douäzeci de rnii de insi.
Atunci Timotei, acel care mai
inainte fusese batut de Iudei, a adunat
mare multime de oaste aleatuitii, din
streini, apoi multa calarime din Asia
si a pornit ca sá cuprinclii Iudeea cu
armele.
i pe ciind el inainta, ludo Maca-
beul impreuna cu oamenii sai au inceput
sä se roage fierbinte lui Dumnezeu, pre-
sarand árâná in cap i 1ncini cu sao
peste coapse,
Çi, cazand cu fata la piimant inain-
tea altarului, ei rugau pe Dumnezeu
se indure de ei i s'a fie dusman pentru
dusmanii lor i protivnic pentru protiv-
nicii lor, asa cum se spune in lege.
i dupli, ce au isprävit cu ruga-
ciunea, au pus mana pe arme i au
iesit din cetate o bucata huna, iar cand
s'au apropiat de dusmani, ei s'au oprit.
i cand s'au revarsat zorile, aman-
doua cetele s'au inderat. Unii aveau
cheziísie pentru izbanda lor cea Doro-
coasa, pe langrt vitejia lor, i Midejdea
In Domnul, iar altii aveau cälàuzií in
lupa), numai mania lor.
In toiul luptei insä, viizut-au
masii cá vin din cer cinci oameni cu
chip de viteaz, calan pe cai cu fraiele
de aur, care s'au asezat in fruntea
Foi
Iudeilor.
Atunci doi din aceia au luat pe
luda Macabeul in mijlocul lor, l-au
acoperit cu armura lor, pazindu-1 ne-
vitamat, in vreme ce ei aruncau im-
potriva vrajmasilor cu sulite i fulgere,
vrajmasii, fiind loviti de orbire si de
zipacealii, se pribuseau zdrobiti.
www.dacoromanica.ro
1077
$i au fost ucisi atunci douizeci
de mii i cinci sute de pedestrasi
sase sute de ciiltireti.
Insusi Timotei a fugit inteo ce-
tate numita. Ghezer, care era sub porunca
lui Chereea.
i luda Macabeul impreunE Cu
voinicii lui au impresurat biirbäteste
cetatea timp de patru zile.
Atunci cei dinliiuntru, bizuindu-se
pe cetatea cea bine intaritä, grälau hule
cuvinte fati"), de lege.
A cincea zi, pe and se lumina de
ziuä douAzeci de voinici din oastea Ma-
cabeului, care se aprinseserä, de manie
din pricina hulelor, s'au catarat vitejeste
pe ziduri i cu furie de fiara au doborit
pe coi care le ieseau in cale.
Altii au nivalit peste cei din-
Iliuntru, pe partes, cealalta, au dat foc
tuniurilor, au aprins ruguri si au ars de
vii pe deflimatori.
lar pe Timotei, pe care 1-au giisit
ascuns inteo fantAnii, precum si pe Che-
reea, fratele lui, i pe Apolofane, i-au
omorit.
Dupii mesto isprávi ei au prosliivit
cu psalmi cu caritiri de lauda. pe
Efil
Domnul, care a siivarsit fapte miirete
pentru Israil si care ii daduse biruintii.
11.
Vräjinti,'sia i indarjirea lui Lisias impo-
triva ludeilor. Rdzboiul impotriva lor. In,
frdagerea lui Lisias. Scrisoarea lui Lisias
cdtre ludei. Scrisoarea lui Antioh d'are
Lisias. Scrisoarea lui Antioh ctitre
Scrisoarea Romanilor cdtre Iudei.
lar dupä, puting vreme, Lisias,
epitropul si ruda imparatului, ciipetenia
peste trebile împáräiei, fiind foarte mah-
nit pentru cele ce se intamplasera,
A stra,ns ca la optzeci de mii de
oarnerd, impreuni cu toatii cidarimea,
a pornit impotriva Iudeilor, cu gand
prefacii cetatea Ierusalimului in asezare
greces.scil;
Templul si-1 prefa.ci in izvor de
venituri, intocmai ea si pe celelalte tem-
ple piighnesti, iar arhieratul scoatA
la mezat in fiecare an,
 CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 11
Nesocotind puterea lui Dumnezeu,
ci bizuindu-se afar& din cale pe zecile
de mii de pedestrasi, pe miile de cillitreti,
cum si pe cei optzeci de elefanti.
Si dupii ce au pittruns in Iudeea, s'a
indreptat spre Bettur, cetate intariti,
departe de Ierusalim ca la o slit& cinci-
zeci de stadii, si a impresurat-o.
Cand luda Macabeul impreuni, cu
tovaräsii lui au aflat ca Lisias a impre-
surat cetätile, cu suspinuri i cu
impreunit cu norodul s'au rugat Dom-
nului ca sa trimitit un inger bun pentru
mantuirea lui Israil.
Si Macabeul, punand cel dintai mana
pe sabie, a imbirbitat si pe ceilalti ca
sä infrunte primejdia qi sil sari, in aju-
torul fratilor lor. i cu osttrdie au pornit
cu totii la drum.
Si pe ctind ei erau in drum spre
Ierusalim, li s'a aritat un eitliret im-
bracat in vesminte albe, care, fluturand
armele sale de aur, s'a asezat in frun-
tea ostirii.
Atunci toti laolalta, au prosliivit
pe milostivul Dumnezeu ql s'au imbir-
biitat, fiind gata si se bat& nu numai
cu oamenii, ci qi cu cele mai sälbatice
fiare si si stripungii chiar ql ziduri de
fier.
Si ei au inaintat gata de lupti,
cu tovaritsul lor sosit din cer cu
Domnul, cel care se milostivise spre ei.
i ei se nipustiri impotriva dus-
manilor lor ql doboriri la ptimant un-
sprezece mii de pede,strasi si o mie sase
sute de calireti, iar pe ceilalti Ii siliri
s'o rupii de fugi.
Cei mai multi dintre ei au scipat
cu viati, cu mainile goale, iar Lisias si-a
sciipat viata cu fug& rusinoasi.
Dupi o indelungati chibzuinti
pentru infrangerea sa, avand destuli,
minte si recunoscand cä Evreii nu pot
fi infranti din pricina Dumnezeului celui
puternic care se lupta cu ei,
Le-a trimis soli cu vorbi sä incheie
pace impreunii cu dreapti tocmeala, fagti-
duindu-le cii va ciluta sä induplece
pe impärat ca si fie priet,en cu ei.
Si Iuda Macabeul a citzut la invoiali
pentru toate lucrurile pe care Lisias i le
infatisase, cugetand numai la folosul ob-
www.dacoromanica.ro
.1078
stesc. Si tot ceea ce Macabeul trimisese
In scris lui Lisias, toate au gäsit in-
cuviintarea impitratului.
Si scrisoarea pe care Lisias a tri-
mis-o Iudeilor glisuia astfel: Lisias tri-
mite poporului Iudeu, inchinitciune!
loan si Absalom, solii vostri, mi-au
inmitnat hrisovul iscilit de voi ql mi-au
cerut sä aduc la indeplinire cele cu-
prinse inteinsul.
Tot ceca ce trebuia adus la cu-
nostinta Impäratului, i-am adus, si el
a incuviintat din ele tot ceea ce a fost
cu cale.
Si daci voi yeti stitrui in gandul
vostru cel bun cittre stiipanire, mä voi
sili qi eu de aici inainte ca si, vi, in-
lesnesc fericirea voastrá.
lar pentru once lucru mirunt, am
dat lämurini solilor mei qi alor vostri
ca sä stea de vorbi Cu Vol.
Fiti sitniitosi. In anul o :mat patru-
zeci si opt, in ziva a doutizeci ql patra
a lunii Distros.
Scrisoarea imparatului cuprindea
cele ce urmeazil: « Impiratul Antioh
trimite fratelui situ Lisias inchinitciune!
Dupi ce pitrintele nostru a fost
mutat din viats, aceasta intre dumnezei,
noi vrem ca toti loeuitorii impartetiei
noastre sä-si poati vedea fiecare in pace
de treburi.
Si fiinda am auzit ci Iudeii nu
se invoiesc sä treacit, asa cum randuise
pärintele meu, la datinile grecesti, ei
tin cu titrie la datinile lor si se roagit
sä fie lisati fa' triiiasei, dupi legile lor,
Si deoarece noi vrem ea acest
popor stt nu fie turburat, poruncim
li se dea inapoi templul ql si fie lasati
si, vietuiascii dup.& datinile lor strimo-
sesti.
Fti, bine deci de trimite la ei
incheie pace, ca, vizand ei gandurile
noastre, sä prindi curaj poati
fiecare vedea de treburile sale. »
Scrisoarea imparatului citre po-
porul iudeu avea acest cuprins:
ratul Antioh cittre marele sfat al Iu-
deilor ql celorlalti Iudei, inchiniciune!
De sunteti sänätoqi, iati ceea ce
dorim. Cat despre noi, noi suntem
nit*.
 CARTEA A DOITA A MACABEILOR, 12
Menelau ne-a vestit ci vreti si
intoarceti din Ierusalim la vetrele
voastre i s v vedeti de treburile
voastre.
Coi care vor vrea sit se intoarei
acas prtnä la treizeoi ale lunii Xantic
vor avea paz5, de la stapinire.
i Iudeii sä riman& ca si mai
inainte la datinile lor pentru mincttri
la legile lor, i nici unul din ei nici inteun
chip 85, nu fie turburat din pricina gre-
selilor silvirsite din nestiinta.
i pentru aceasta am trimis pe
Menelau si vi aduch mingitiere.
Fiti stin5,tosi! In anul o suti pa-
truzeci tO opt, in ziva a cincisprezecea
a lunii Xantic.
Dar si Romanii au trimis Iudeilor
o scrisoare cu acest cuprins: a Quintus
Memius i Titus Manlius, imputernicitii
Romanilor, poporului Iudeilor, inchinit-
ciune!
Ceea ce v'a incuviintat Lisias, ru-
denia împäratului, v incuviintam
noi.
lar despre cele pe care le-a chibzuit
si le supuná impäratului, trimiteti fár5,
zlibavii, un om, cercetánd lucrui-ile mai
fntâi voi, ca pi noi th lucram cum e
mai bine pentru voi.
Pentru aceasta, trimiteti in graba
oamenii vostri ca i noi sä, stim ce gind
aveti.
Fiti sinittosi! In anul o sutii, pa-
truzeci si opt, in cincisprezece zile ale
lunii Xantic.
12.
Vrajmifi'sia peiganilor impotriva lui luda.
Locuitorii din lata i _Urania aspru pe-
depsifi. pentru cd aveau de gdnd ed ucidd
pe lucid. Jude Macaheul porneste cu
reizboi impotriva lui Timotei. Infrdngerea
lui Gorgicts. Jertfe de ispd,sire a pdcatelor
calor morfi in luptd.
Dupi ce s'a incheiat aceasti in-
voialit de pace, Lisias s'a intors la im-
párat, iar Iudeii au inceput luereze
ogoarele.
Insi generalii tinutului aceluia, Ti-
motei i Apoloniu, fiul lui Geneu, ba
www.dacoromanica.ro
1079
Incr', Ieronim i Demofon i pe ling5,
ei Nicanor, cirmuitorul Ciprului, nu-i
litsau linistiti i nici si tritiasca in buni
pace.
In vremea aceasta, locuitorii din
Iafa au siivirsit o mare blestemitie. Ei
au poftit pe Iudeii care locuiau la ei
In oras si se suie impreun5, cu femeile
Cu copiii in bitrci pregilite de ei,
ca i cind n'ar fi fost nici un gind de
dusminie,
Insä ei lucran dup5, obsteasca ho-
tärire a orasului. i ei au primit poftirea
lor ca niste oameni care voiau s5,
in pace si färä nici o hinuialii. Dar aceia
i-au dus pitnä, in largul márii i i-au
scufundat in adânc, nu mai putin de
douli sute de suflete.
Dupi ce luda Macabeul a afla
de,spre cruzimea, cu care ei se purtaserá
cu cei din nea,mul lui, a vestit pe voi-
nicii
i dupi ce s'au rugat lui Dumnezeu,
judecatorul cel drept, a pornit impotriva
ucigasilor fratilor 851, i in timpul noptii
a dat foc portului, a ars coribiile, iar
pe cei care cilutau B5, fugä i-a ucis.
i fiindci orasul era inchis, el s'a
tutora inapoi, ins5, cu gind si vin5,
ca sá dirime Iafa din temelie.
Auzind el c5, i locuitorii din Iamnia
puseseri de gâ,nd cd faci la fel Iudeilor
care locuiau la ei,
A nävälit in timpul noptii peste
locuitorii din Iamnia, a dat foc portulni
impreunä cu toate coräbiile, Incât fla-
ara focului se vedea din Ierusalim, de la
o deptirtare de douit sute patruzeci de
stadii.
i dupi ce se depirtaseri de acolo
noui stadii, eilci ei porniserä, impotriva
lui Timotei, Arabii, in numir de nu mai
putin de cinci mii de pedestrasi i cinci
sute de cilireti, s'au nitpustit impotriva
lui luda,
i dupi o batalle inversunati,
luda irnpreuni cu voinicii lui, cu aju-
torul lui Dumnezeu, au cistigat biruin-
ta. Atunci Arabii, locuitori in corturi,
infrinti au rugat pe luda cd incheie
pace, figiiduindu-i si-i dea vite i alte
ajutoare la nevoie.
 CARTEA A DOUA A MACABELLOR, 12
Atunci luda, incredintat cu ade-
vitrat cgt, ar putea trage multe foloase,
a incheiat pace cu ei, iar ei, dupft ce
au dat mitna, s'au intors la vetrele lor.
Apoi luda s'a niípustit impotriva
cetatii Caspin, inthria cu valuri de pit-
mänt, inconjuratii cu ziduri i locuitit
de felurite neamuri de piigitni.
Locuitorii, bizuindu-se pe atria zi-
durilor si pe multimea merindelor, se
purtau cu inojicie. hulind pe Lida si pe
oamenii lui, defhimilndu-i i zicitndu-le
cuvinte necuviincioase.
Atunci Judo i ai eM, dupl ce au
strigat ciltre puternicul Stäpftn al lumii,
care in vremea lui Iosua a därämat zi-
durile Ierihonului, färâ berbeci i far&
masini de riízboi, s'au näpustit ca fia-
rele sálbatice impotriva zidurilor.
Si cuprinztind cetatea, cu vointa
lui Dumnezeu, au pornit un mitcel cum-
plit, in asa mäsura c helesteul ¡rive-
cinat, lat de douit stadii, pärea câ este
plin de stIngele vársat.
Si de acolo, dupii un drum de
sapte sute si cincizeci de stadii au ajuns
la Haraca, unde locuiau Iudeii care se
chiamit Tubieni,
Dar ei nu s'au intidnit in locurile
acelea cu Timotei, fiindca el plecase de
acolo aril, sa-si fi ajuns tinta i lásase
inteo cetate oarecare o strajil puter-
nicit.
Atunci Dosoftei i Sosipatru, doi
câpitani ai lui Lida Macabeul, s'au in-
dreptat inteacolo si au ucis pe coi pe
care Timotei Ii litsase strajii in cetate,
mai mult dealt zece mii de oameni.
Atunci Iuda Macabeul si-a
oastea in mai multe cete si pe cei
doi cäpitani i-a pus in fruntea lor
s'a näpustit impotriva lui Timotei, care
avea o ostire de o slit& dmazeci de
mii de pedestrasi i doua mii r3i cinci
sute de ctiliireti.
Când a prine de veste Timot,ei
ludo a pornit impotriva lui, el a trimis
femeile i copiii, precum i toatil averea
lor, inter) cetate numitâ Carnaim, cetate
greu de impresurat i greu de razbatut
la ea, din pricino, trecittorilor inguste
din tot tinutul.
www.dacoromanica.ro
1080
Si indatä ce s'a arlitat ceata lui
ludo, dusmanii au fost cuprinsi de groazit,
din pricina groazei de arittarea puterii
Celui care vede toate. i atunci ei au
rupt-o la fugii, unii inteo parte i altii
intealta, riinindu-se intre ei i striipun-
gändu-se cu várfurile silbiilor.
Si Judo i-a urmilrit cu inversunare,
a ucis pe nelegiuitii aceia si a dat pieirii
ca la treizeci de mii de oameni.
Chiar i Timotei a citzut in mtlinile
voinicilor lui Dosoftei i Sosipatru.
el s'a rugat atunci ea sii-1 laso sit plece
cu obraz curat, fiinc6, el are in man& pe
pärintii si pe fratii multora din ei, i dacii
el va muri, acelora li se va intämpla
Si dupii, ce el le-a fágitduit in chip
deosebit i le-a dat chezäsie cii-i va tri-
mite inapoi, nevätâmaçi, ei i-au dat dru-
mul, pentru ea sil, scape pe fratii lor.
Cu toate acestea Judo a pornit
impotriva Carnaimului i lmpotriva tem-
plului zeitei Atargatis si a omorit douä-
zeci i cinci de mii de oameni.
Si dupit' ce le-a pricinuit o mare
Inväbmáeaiäsi a nimicit pe vajmasi,
Judo, s'a indreptat cu oastea impotriva
cetatii Efronului, unde era oaste de azne-
steciturii de neamuri, sub porunca lui
Lisias. Acolo mai erau voinici tineri
asezati In linie de biitaie In fata zidu-
rilor, pe care le apitrau voiniceste,
inläuntrul cetätii mai era o multime de
masini de räzboi si de siigeti.
Cu toate acestea, &Tit ce au che-
mat intr'ajutor pe Cel Atotputernic, care
cu bratul eau cel tare sfárilmit puterea
vrajmasului, ei au cuprins cetatea si au
doborit la primint aproape douizeci
cinci de mii de oameni.
Iar de acolo au pornit i s'au in-
dreptat spre orasul Schitopolis, departe
de Ierusalim co la sase sute de stadii.
Si Iudeii care locuiau acolo au
märturisit cä Schitopolitanii s'au purtat
cu ei cum se cade s'r chiar in vremuri
de restriste i-au intimpinat cu bland*.
Atunci ei au multumit Schitopoli-
tanilor fo'r i-au imbiat ca i In viitor sä
se arate binevoitori pentru neamul Iu-
deilor. Si de acolo ei au sosit la Ieru-
salim, aproape de siirbitoarea Cincize-
cimii.
 CARTEA A DOITA A MACABEILOR, 13
Dupi Cincizecime ai au pornit im-
potriva lui Gorgias, satrapul Edomului.
i el le-a ieeit inainte cu trei
de pedestraei i patru sute de ctilareti.
i cand s'au ciocnit, putini Iudei
au cazut.
Atunci un oarecare Dosoftei, dintre
Tubieni, calare dibaci, a apucat pe Gor-
gias tinea strans de hlamidg,
voia stt prindâ pe blestemat de viu. Dar
un calgreV trac sari pe el ei-i taie mana
din umgr i numai aea Gorgias a fugit
spre Marea.
Dar voinicii lui Esdris, de prea
indelungatg lupta, osteniserg. Atunci Inda
a chemat pe Domnul ca sä le vie in-
teajuter i sa, le fie capetenie in luptg.
Apoi el a inceput sâ strige in
graiul stramoeesc strigáte de razboi
sa &lute psalmi 0 s'a repezit pe ne-
asteptate impotriva oamenilor lui Gor-
gias, carora le-a pricinuit o mare in-
fran gere.
Dupg acestea, Iuda 0-a strans
oastea 0 s'a dus in oraeul Adulam.
fiindca tocmai era ziva a eaptea, s'au
curatit dupä. obicei 0 au prgznuit acolo
ambits,
A dona zi au venit luda i cu ai
sai, pe o vreme minunatg, ea di ridice
trupurile celor cazirti i sit le ingroape
in mormanturile pltrintilor lor.
Dar au giisit sub haina fiecgruia
talismane de la idolii din Iamnia, pe
care legea le opreete pentru Iudei. Deci
pentru t4i a fost limpede ea din aceastä
pricing ei au murit.
Atunci au proslgvit pe Domnul,
dreptul judecator care descopere cele
aseunse.
Apoi ei au inceput sa se roage
fierbinte ca sa li se ierte cu totul pg-
catul. Iar viteazul luda a indemnat po-
porul sa, se pazeasca neplitat de pacat,
deoarece a vazut cu ochii urmarile
catului la cei care cazusera in lupta.
Apoi el a ineeput sä strângg
bani printre ostaei 0 a strans douti
mii de drahme, pe care le-a trimis la
Ierusalim ca sg se aduca o jertfa pentru
ispasirea pacatului. Frumoasii, i minu-
natá faptá, insuflata de gandul invierii
tnortilor I
1081
www.dacoromanica.ro
Caci dad'," ei n'ar fi crezut cá cei
cázuti in batalie vor invia, ar fi fost
ziidarnic lucru 0 o nebunie sit se roage
pentru morti.
45.i ei mai credeau ca pe cei care
au adormit intru buna credinta ii asteapta
frumoasa riisplata. Mt& un gaud sfant
cuvios!
46. Iatg deci pentru care pricing el a
adus aceastit jertfg pentru isptieirea pg-
catelor pentru morti, ea sg-i mántuiasca
de pacate.
13.
Antioh Eupator i cu Lisias pornesc cu
rdzbei, impotriva Iudeilor in fruntea a doud
armate. Moartea lui Menelau. Impresu-
rarea Betfurului. Eupator incheie pace cu
luda. Nemulfumirea locuitorilor din Pto-
lemais pentru pacea incheiatd
In anul o Rita i patruzeci i noua,
Inda impreung cu voinicii BM an prins
de veste ca Antioh Eupator inainta im-
potriva Iudeei cu oeti mari,
Intovaraeit de Lisias, epitropul eau
marele sfetnic peste trebile árii, fie-
care in fruntea unei armate greceeti de
Butts; i zece mii de pedestrasi, cinci
trei sute de calareti, douazeei
doi de elefanIi i trei sute de care de
razboi inarmate cu seceri.
3. Dar cu ei s'a intovaxasit i Menelau
imbarbata pe Antioh la razboi cu
toate cä in toat,e acestea era multa pre-
facatorie nu pentru mantuirea patriei,
ci mai mult cu nadejdea ca ea, fie iaritei
aeezat in dregatoria lui.
Ins& Impiratul imparatilor a in-
tärtitat mania lui Antioh impotriva aeelui
fticator de rele, 0, dupa ce Lisias I-a zu-
gravit in fats imparatului eh, el este
pricina tuturor nenorocirilor, imparatul
a poruncit sti-1 duca la Bereea i sá-1
omoare dup.& datina locului.
i in acest ora e se afla un turn
inalt de cineizeci de co0, plin cu cenuea.
infierbantatä. Acolo se afla o vartelnita
care se invartea asa ca din orieicare parte
asvarlea pe °Bandit in spuza.
Acolo se ucideau toti
templului, precum i oricare alti faciitori
de rele.
 CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 14
$ tocniai in acelapi chip s'a in-
támplat sä moarä nelegiuitul Menelau,
ca mormantul lui si nu fie in pimant.
$ cu drept,ate! Fiindcral el a pan-
girit cu multe frairidelegi altarul al cirui
foc pi a cirui cenupil eran curate. $
tocmai in camita pi-a gafa moartea.
$ imparatul inainta cu gänduri pii-
gane, ca sä se poarte cu Iudeii cu mult
mai riu decht se purtase párintele säu.
Cand luda a aflat despre aceasta,
porunci poporului fiam si se roage Dom-
nului zi i noapte, ca numai de astil-
data sil vini in ajutorul celor care erau
In primejdie sä piarzä legea, patria pi
templul cel sfant,
$ sil nu ingiradue ca norodul acesta,
care nu prea de multa vreme ipi venise
In fire, si, cada iarilai in mainile
$ dupi ce toti au rugat cu osardie
inteun cuget fierbinte i in genunchi,
cu plânset i cu post, pe Domnul cel
milostiv, timp de trei zile, luda i-a im-
barbiltat pi le-a poruncit sä fie gata de
luptä.
$ dupil intelegerea pe care a avut-o
cu batalla, el a luat hotirirea sá, iasi
la luptä pi s'o duo& la bun sfarpit cu
ajutorul lui Dumnezeu, inainte ca im-
päratul si naviilea,scral in Iudeea i sá
cuprindi cetatea.
Apoi lraisand in voia Ziditorului
lumii izbanda, el a indemnat pe voinicii
s'al la luptá vitejeasci pina la moarte
pentru lege pi templu, pentru cetate Efi
patrie, cum pi pentru asezimintele ei;
tábrairi cu oastea langa Modein.
lar ostapilor lui le-a dat acest cuvint
de taita: Domnul este izbanda noastra !
8i pi-a ales el pe cei mai viteji asta*,
cu care in vreme de notipte a dat buzna
peste cortul imparatului, pi a omorit in
tabari aproape dourra, mii de oameni, iar
cu lancea lui pe cel mai mare elefant,
dimpreuni, cu cei care se aflau in tur-
nulet.
In sflirpit. dup.& ce an fispandit
o spaimä cumpliti in toatit, tabára, s'au
intors cu izbanda in revirsat de zori.
lusä aceastä izblinda au avut-o
numai multamiti ocrotirii Domnului.
Dupa ce imparatul dat seama
1082
www.dacoromanica.ro
de bärbätia Iudeilor, a incercat si le
cuprinda cetätile cu viclenie.
$ apa a inainta.t impotriva Bet-
turului, cetate bine intiritii a Iudeilor,
insä el a fost biruit; apoi s'a näpustit
din nou impotriva ei pi din non a fost
biruit.
$ luda a dat calor dinliuntru
merindele trebuitoare.
In vremea aceasta, Rodocos din
Gastea Iudeilor a vindut dupmanilor pla-
nurile de razboi, dar el a fost ciutat,
prins i bagat in temnita.
Apoi a doua oara impäratul a
stat de vorbi cu locuitorii din Bettur
le-a dat sfat de pace, care a pi fost
primita, apoi el a plecat.
lusa cand s'a ciocnit cu voinicii
lui luda, a fast infrant. i cand a mai
primit i cumplita veste ci Filip. pe care
11 usase in fruntea trebilor, se disculase,
Eupator, in turburarea lui, i-a rugat pe
Iudei, s'a socotit invins pi le-a fitgä-
duit Cu jurimant si le Implineascä toate
cererile lor drepte, apoi s'a impicat cu
ei Efi a adus i jertfa, s'a arlitat cu cinste
fati, de templu i cu bunilvointa catre
cetate.
$ pe luda Macabeul 1-a socotit
ca un prieten, pe care 1-a 1E-wat carmuitor
de la Ptolemais i pana la Gherar.
Mai pe urma, cand impäratul s'a
dus la Ptolemais, locuitorii Ptolemaisului
s'au intirfitat impotriva acestui
mlint de pace pi s'au ficut foc i park
fiindca ei voiau sä-1 calce.
Atunci Lisias s'a suit pe o podini
pi a apärat pe cat a fost cu putintii
invoiala facutá de impArat, a induplecat
pe locuitori p.ra i-a imbunat, apoi a purces
la Antiohia. lata' deci care este istoria
inaintaxii i a retragerii imparatului.
14.
Alchimo8 uneltefte pe ldngd impdratul Di-.
mitrie. Pdra lui impotriva lui luda Ma-
cabeul fi a Aeideilor. Impdratul trimite
pe Nicanor in lucleea. Viclenia lui Nicanor.
Fuga lui luda. Nicanor cere preotilor
dea pe luda in mana lui.
1. lar dupä trecere de troj ani, luda
tovarkii sal au aflat ca Dimitrie, fe-
 CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 14
ciorul lui Seleuc, porrtise din portul Tri-
poli cu numeroasit mate i cu cofábii,
Cuprinsese tara i omorise pe An-
tioh pi pe Lisias, epitropul lui.
Un oarecare Alchimos, care mai
inainte fusese arhiereu si care in vremea
neamestecului cu Elinii se pangarise de
buniivoie, intelegand ca nu mai este
chip de scapare i niel de ingiíduinta sit
intre in sfantul altar,
S'a dus la impiíratul Dimitrie, in
anul o salt i cincizeci i unu, i i-a da-
ruit o coroanit de aur cu ramuri de
palmier, si pe langii, aceasta i cateva
ramuri de mislin, cum este datina sii,
se däruiascii templului. i in ziva aceea
a stat liniatit.
Ins& el a gasit prilej prielnic pentru
srainteala lui, in vremea cand Dimitrie
1-a chemat la divan pi 1-a intrebat de-
spre apuciiturile i planurile Iudeilor.
Atunci el i-a fiispuns:
R Iudeii care se chiarnii Asidei, in
fruntea cirora este Iuda Maxabeul, ur-
mac mereu razboaie i fiscoale si nu
vad eu ochi buni linistea imparätiei.
i deoarece am fost despoiat de
vrednicia mea stramopeascii vreau ea zic,
de arhierie, am venit aici,
Ma,i intai de toate cu dorinta cu-
rat& pentru drepturile împäratului, d
al doilea avand in vedere pe cei de
un neam cu mine, deoarece cutezanta
acestor oameni pricinuepte intregului po-
por cele mai mari nenorociri.
Asa dar tu, impärate, de vreme
ce cunopti toate acestea, vegheaza, peste
tara i peste poporul nostru cel asu-
prit, dupii iubirea ta de oameni cu care
te porti fat& de toti,
Fiindcii, atála vreme cat va mai
trai luda, cu neputintä, este sä ai pace
in tari!*
Si dupil, ce el a isprävit de gräit
astfel, ceila1i sfetnici ai imparatului, care
pizmuiau pe Judo, au infierbantat to'l mai
mult pe Dimitrie.
Atunci el a chemat indatä pe Ni-
canor, care fusese ciipitan peste ele-
fantii de lupta, 1-a nurnit general al
(*drift din Iudeea,
Si 1-a trimis Cu porunca scrisii ea
85, nimiceasc5, pe ludo, sä risipeascii, pe
1083
www.dacoromanica.ro
oamenii lui i sa, insciuneze pe Alchi-
mos ca arhiereu al s15,vitului templu.
Atunci paginii care fuseserii, siliti
sà fugii, din Iudeea din pricina luí luda
s'au adunat griimada lângä Nicanor, cre-
zand cä, sumedenia de nenorociri care vor
coplepi pe Iudei va fi spre fericirea lor.
Cilnd au auzit Iudeii despre inain-
tarea lui Nicanor i despre n'ávala pa,
gartilor, si-au presarat piimant in cap pi
s'au rugat la Cel care intemeiase po-
porul sau pe veci i care fatis deapu-
ruri ocrotise moatenirea sa.
Si ei au plecat in grab& dupi
porunea lui Iuda, cäpitanul lor, i s'au
incaerat Cu dupmanii la satul Adasa.
Simon, fratele lui luda, s'a ciocnit
cu Nicanor, insii din pricina sosirii far&
de veste a dusmanilor a suferit o mica
infrangere.
Cu toate acestea, cand a auzit
Nicanor despre vitejia cea farii seaman
a lui luda si a voinicilor BM, i cu ce
biirbatie se luptä pentru patrie, s'a te-
mut ca 85, dezlege pricina prin värsare
de sange.
Pentru aceasta el a triada pe Po-
sidoniu fo'i pe Teodot, adicii pe Matatia,
ca sä incheie pace cu ei.
Si dupii o chibzuire indelungata
asupra propunerilor, generalul le-a im-
partapit optirii, i &Ind au cazut cu totii
la invoialii, pi-au dat incuviintarea
pentru incheierea pitch.
Apoi s'a hotiirit o zi in care coi
doi aveau sit se intilneascii intre patru
ochi. i dinteamandouit partile a sosit
cite un car de fázboi pi au fost apezate
'nail luda Macabeul a asezat opteni
inarmati la panda in anume locuri, ca nu
cumva vriljmapul sa inceapa vre-o nä-
valft, vicleanä. Cu toate acestea sfatul
lor s'a petrecut in deplinii intelegere.
Nicanor a stat o bucatá de
vreme la Ierusalim pi n'a sävarpit niel
o farädelege, iar poporul care se adunase
cu gramada 1-a trimis la vatra lui.
lk 24. Si el avea mereu pe luda In jurul
lui, cáci Il iubea din inimä.
25. Si 1-a indemnat sit, se insoare
85, aibit copii. i luda s'a insurat, a
trait fericit i s'a bucurat de viatii.
 CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 14
Mud .Alchimos a vizut prietenia
dintre ei, a luat tratatul incheiat 0 s'a
dus cu el la Dimitrie i 1-a parit pe Nica.-
nor c5. are ganduri protivnice trebilor
imparatiei, deoarece el ridicase pe luda,
vrlijmacul imparitiei, la vrednicia de
loctiitor.
Atunci imparatul s'a infuriat peste
misurä, 0, in urma defitimitrilor acestui
ficator de role, a scris lui Nicanor
vine greu sä primea,sei tratatul care a
fost incheiat, porunceste lui Nicanor
sä trimita in grab& pe luda la Antiohia,
legat in lanturi.
La primirea acestei scrisori, Ni-
canor s'a turburat i s'a mndârjit, fiindca
el nu putea sä calce tratatul incheiat,
firi ea Iuda sä fi sävârit ceva ne-
drept.
Ina, fiinda nu i se cidea sä, se
impotriveasa împäratului, cauta prilej
prielnic ca printr'o intorsaturä, maiastri
sä faca voia imparatului.
i Macabeul vazhnd ci Nicanor
se aratä, mai aspru cu el ci C purtarea
lui nu mai este prietenoaa ea inc..-
inte, el a inteles cä aceasti asprime nu
era a bine, de aceea a stans un mare
numär de voinici i s'a facut nevazut din
fata lui Nicanor.
Cand ins& Nicanor a viizut cä luda
prin vitejia lui I-a intrecut in viclecug,
s'a dus in prea sfántul templu, in vremea
cand preotii aduceau jertfele cele inda-
tinate, i le-a poruncit sa-i dea in mânii,
pe omul acela.
i fiinda, ei cu jurimant au ade-
verit eä, nu stiu unde se aflä cel pe care
il cauttt
Nicanor a intins mana lui cea
dreapta, spre templu 0 s'a jurat: Dacä,
voi nu-mi yeti preda pe luda ferecat in
lanturi, voi face acest templu al lui Dum-
nezeu una cu pamántul, voi &Alma
acest altar 0 voi ridica in locul acesta
un templu in cinstea lui Dionisos Epi-
fanes !*
Dupi aceste amenintäri el a plecat.
Atunci preotii 0-au intins mfiinile spre
cer 0 au chemat pe Cel care in toati
vremea s'a luptat pentru poporul nostru
si au zis:
1084
www.dacoromanica.ro
e Tu, Doamne, care n'ai nevoie
de nimic, ai binevoit ca templul unde
tu siiIiiclueeti a fie in mijlocul nostru.
i acum, sfinte Doamne, izvorul
a tali sfintenia, pazecte in veci nepin-
garit locasul acesta care de curánd a
fost sfintit.*
Un oarecare Razis, dintre bitrOnii
din Ierusalim, a fost pOrit lui Nicanor.
El era un om care-si iubea pe cei din
neamul lui 0 era cu mare vazà. Iar din
pricina màrinimiei lui el era numit oPa-
rintele Iudeilor
Chiar mai inainte, in vremea nea-
mestecului Iudeilor cu Elinii, el se strii-
duise pentru curatia Iudaismului, pentru
care Ii pusese in primejdie i viaja.
i Nicanor, vrAnd sa-si dea pe
fatä, ura lui fat,ä, de Iudaism, a trimis mai
mult de cinci sute de ostaci ca sà.-1 prinda,
Minded Nicanor credea cä prin
prinderea lui va pricinui Iudeilor o mare
nenorocire.
*i pe and ceata de ostaei se tru-
cuprindä, turnul in care se afla
el si spirsese poarta curtii i poruncise
sä aduci foe ca sä dea foc uior, cel
impresurat implântat sabia in
pántece,
Fiinda a vrut mai bine si maxi
cu cinste decat sä cadi in mâinile color
fir& de lege 0 sit patimesch oaxi nevred-
nice de neamul lui.
Inca, fiindci din pricina grabei
a spaimei nu se nimerise bine si vazand
cä ceata de ostasi patrunde pe uci, a
fugit voinicecte pe zid i s'a aruncat ca
un viteaz jos in multime.
44.i din pricina ea toti s'au dat
repede inapoi, s'a facut un loe gol in
mijlocul ciruia a cázut el pe plimant.
i fiinda; tot mai sufla, infier-
antat de mânie, el s'a sculat de jos
i, In ciuda ciroaielor de stinge care curgea
0 a fanilor primite, a trecut repede prin
multime 0 s'a urcat pe o stand', po-
varniti.
i, cu toate ca-0 pierduse angele
Cu desivarsire, si-a smuls miruntaiele
cu amandoui mainile le-a aruncat in
multime, rugandu-se la staphnul vietii
0 al sufletului, ea iariisi sä i le dea.
asa a murit.
 CARTEA A DOUA A MACABEILOR, 15
15.
Umndrirea lui luda. Nicanor pornefte spre
Samaria. Cuvantul lui luda pentru im-
beirbeitarea ostirii. RugaCiunea lui luda
Macabeul. lzbánda. Moartea lui Nicanor.
Scirbelloare in amintirea acestei biruinfe.
Cuveintul alcâtuitorului c4rf ii prescurtate.
Si chnd Nicanor a aflat eh, luda
Cu voinicii lui se afla in partile
s'a'hothrit sh se näpusteascil impotriva
lor far& gree in ziva Shmbetei.
Dar Iudeii care erau siliti sä meargh
cu el i-au zis: Nu-i micelhri shlbatic
ca barbarii, ci cinsteate ziva pe care
a cinstit-o si a sfintit-o Cel ce vede
toat,e
Atunci acest de trei ori nelegiuit a
intrebat dach, se aflä, in cer vre-un Stä-
phn care sh fi poruncit sii, se prämnuiasch
Dar ei i-au rlispuns indath: e Dom-.
nul Dumnezeul cel viu, el este sthpanul
din ceruri care a rtInduit sh, se praznu-
iasch ziva a saptea!
lar celdlalt a spus: Si eusuntstaphn
pe piimint i poruncesc sá luati armele
sh faceti slujba impiiratului ! » Cu toate
acestea el n'a izbutit sá aduch la inde-
p1inire planul lui cel nelegiuit.
Si pe chnd Nicanor, care se umfla
de trufie, îi pusese de gaud sä ridice un
monument miíret de biruinth cu prilejul
infrángerii lui Iuda i alor BM,
luda Macabeul, dimpotriva, oh-
dajduia neincetat eft va cilph,ta ajutor
de la Domnul.
Pentru aceast,a el imbärbata pe
ai shi, sh, nu se teamh de ndvala
nilor, ci aduch aminte de ajutorul
pe care Dumnezeu din cer li-I dilduse
In trecut, i ch Cel Atotputernic le va
da si acum
Si-i insufletea grhindu-le din lege
din prooroci i le aducea aminte de
luptele lor vitejesti, si mai cu osiirdie
el
Si duph, ce i-a inflächrat, luda le-a
dat porunci i le-a indreptat luarea
arainte la viclenia paghnilor si la calca-
rea jurärahntului.
Astfel el i-a inarmat nu cu
dejdea in scuturi i in länci, ci cu imbiir-
1085
www.dacoromanica.ro
lifitarea, frumoa,selor sale cuvinte, apoi
le-a povestit un vis vrednic de credintii,
precum si o vedenie adevitratii, de care
cu totii s'au bucurat.
i iatil care a fost vedenia: El a
vä,zut pe Onia, cel care mai inainte
fuses° arhiereu, om virtuos i bun, cu-
cernic i blind, hothrit in cuviint si din
pruncie spre virtute shrguindu-se, cu
mhinile ridicate, rugandu-se pentru tot
poporul Iudeilor.
Apoi i s'a arhtat, inteacela,si chip,
un biirbat vrednic de cinste pentru ch,-
runtetea lui, inconjurat de minunati
strdlucire.
Atunci Onia a deschis gura i a
zis: lath pe prietenul fratilor shi, Iere-
mia, profetul lui Dumnezeu, care se roagh
mult pentru popor i pentru cetate!
Apoi Ieremia a intins mhna i i-a
dat o sabie de aur i, dandu-i-o, i-a zis:
It Ia aceastil sffintil sabie dar de la
Dumnezeu! Cu ea sh zdrobesti pe vriij-
masi
Astfel voinicii au fost inflächrati
de aceste foarte frumoase cuvinte ale
lui luda, care aveau puterea sh-i indhr-
jeasch spre vitejie i sh oteleasch Mima
lor de tineri. Deci ei s'au hoth,rit fib; nu
mai popose,ascii, in tabhrit, ci viteje§te
sh se arunce in luptá cu toatii
strhpicia sh dea o hothritoare i Myer-
'pinata lupta in clipa cand cetate,a legea
templul erau in primejdie,
Fiindch prea Min se ingrijeau ei de
femeile si de copiii lor, de frati sau de
rude, ci cea mai maro si cea dinthi grija
era grija de t,emplul cel sfânt.
Dar i cei care ramiiseserh, in
cetate nu erau mai putin turburati de
lupta care avea sh se dea in camp deschis.
Si pe cfind toti erau incordati
asteptând sfhr§itul apropiat, deoarece
dumanii se asezaserä in linie de Wade,
elefantii fuseserii rhnduiti in locuri po-
trivite i chlärimea la aripi,
luda Macabeul, vazilnd multimea
de Wire i aceastä, preghtire feluritä,
de arme si privirea sälbatich a elefantilor,
intins mhinile la cer i a chemat pe
Domnul a toate vlizhtor, care face mi-
nuni, fiinda el stia cá izbilnda nu vine
de la arme, ci Dumnezeu hotäriiste bi-
 CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 1
ruina si o dO celor ce sunt vrednici
de ea.
Apoi s'a rugat asa: * Tu, Sti-
palie, care ai trimis pe ingerul titu in
vremea domniei lui Iezechia, regele Iudei,
si a nimicit din tabitra lui Sanherib o
sutil optzeci i cinci de mii de oameni,
Trimite i acum din ceruri pe
ingerul tau cel bun inaintea noastrit, ca
spitimitnti i ta-i ingrozesti.
Si cu puterea bratului titu e& fie
izbiti toti cei care au venit cu hula pe
buze impotriva sfitntului ttiu norod ! »
Si cu mesto cuvinte sfitrioit el ruga,-
ciunea.
Si oastea lui Nicanor inainta cu
trambite si cu canteo:, de ritzboi,
lar luda i cu voinicii lui au ince-
put lupta cu chemarea, i cu rugaciunea
cea catre Dumnezeu.
Si luptandu-se cu flirt:infle, dar in
inima lor rugandu-se lui Dumnezeu, au
doborit la piimitnt nu mai putin de trei-
zeci i cinci de mii de oameni, veselindu-se
foarte de ajutorul viidit al lui Dumnezeu.
Si dupit ce au sf&rsit lupta i cu
bucurie se intorceau la cuele lor, au
bitgat de seamit cb, Nicanor citzuse in
luptit imbracat cu armura.
Atunci cu strigitte i chiote au
prosliivit pe Dumnezeu in timba stra-
moseascii.
lar luda, care se inchinase cu trup
suflet pentru apitrarea celor de un
neam cu el, care din tineretea sa
frase pentru ei acedsi dragoste, a po-
runcit sä taie capul lui Nicamor i mana
cu brat cu tot, ca sO le dud la Ierusalim.
Si duckndu-se el insusi la Ieru-
salim, a adunat pe toti coi din neamul
CARTEA A TREIA A MACABEILOR
1.
Ptolorneu IV Filo pator invinge pe Antioh
cel Mare la Ralia. Ptolomeu vine in leru-
ealim 8d vadil cetatea, dar vrea mire
In templu, in SIdnta S fintelor. Tofi locui-
torii Ierusalimului eunt turburafi.
1. and a auzit Ptolomeu Filopator
de la dregittorii cei ce se intorseserit
1086
www.dacoromanica.ro
lui si pe preoti, si stand inaintea alta-
rului a trimis duptt cei din cetate,
COrora le-a arittat capul nelegiui-
tului Nicanor i mana hulitorului pe
care el o ridicase cu atata trufie impo-
triva templului Celui Atotputernic.
Apoi a tOiat limba nelegiuitului
titindu-o bucittele a dat-o 1)UL-flor
cerului, iar bratul räufacittorului 1-a
spttnzurat dinaintea templului.
Atunci toti au proslitvit pe Dumnezeu
din cer care li se descoperise si au zis:
Preamitrit sIt fie cel ce a ferit de pb,ng5,-
rire locul situ cel dita! »
Si luda a spanzurat capul lui
Nicanor pe zidul eetäii, ca semn vidit
neindoios pentru orisicine, despre
ajutorul lui Dumnezeu.
Si ca sil nu lase aceasti zi nepritz-
nuita, au luat inteun cuget aceastii
hotirire, ca s'o praznuiaseit in a treispre-
zecea zi a lunii a douäsprezecea, numitO
In limba grima Adar, in ajunul drbittorii
lui Mardoheu.
Astfel s'au intamplat lucrurile cu
Nicanor. i fiindc5, de atunci cetatea
a ramas in stapfinirea Evreilor, voi sfarsi
eu aici istorisirea mea.
Dad, aldtuirea, acestei citrti este
bunit si cum se cuvine, este tocmai ceea
ce am vrut i eu, iar dad, ea este cu
ponosuri i de mijloe, insemneazit cit
n'am putut sk fac mai mult.
Si precum este neplOcut sà boa
cineva ori numai vin, ori numai ap5,
pe cand vinul amestecat cu ap5, este
plitcut si bun la gust tot astfel
iscusinta in alcittuirea povestirii farmeeit
urechile celor care citesc istoria. Aici este
sfarsitul.
ei Antioh a cuprins cetittile care mai
inainte fuseserit sub stOpknirea lui, si-a
adunat toate ostile, pede,strasi i cialtreti,
a luat cu sine si pe sora sa Arsinoe si a
pornit, indreptitndu-se in pärile Rafiei,
unde Antioh poposise cu ostirea lui.
2. Atunci un oarecare Teodot, vrfind
s5, faca- o ispravit vitejeasc5 a luat din
cei mai viteji ostasi ai lui Ptolomeu, care
 CARTEA A TREIA A DIACABEILOR, 1
mai inainte Ii fuseserg, supuai lui, i a
pornit noaptea la cortul lui Ptolomeu,
ea sa-1 omoare el singur i in felul acesta
sa pung, capat razboiului.
Insá Dosoftei, un fecior al lui
Drimilus, iudeu de neam, ca,re mai tarziu
se lásase de lege ai se instrainase de
datinile stramoaesti, 1-a dus pe Ptolo-
meu aiurea F4 a culcat in cortul regesc pe
un necunoscut care trebuia sä pateasci
ceea ce ar fi pätit Ptolomeu.
Si and lupta era crâncena, iar biru-
inta inclina mai mult de partea lui Antioh,
Arsinoe a inceput sä alerge cu parul des-
pletit printre randurile de osta§i
Indemne stäruitor, cu planset §.1 cu
lacrami, s'o apere vitejeate pe ea, pe co-
piii ei i pe femei, fitgaduind sá dea fie-
caruia dacä, vor birui, cate clout), mine
de aur.
Si astfel s'a intamplat cä, in aceasta
bättilie multi duatnani au fost ueji, iar
altii au fost luati in robie.
Si dup.& ce au zadarnicit aceastii
uneltire, el s'a hotarit di se duca sg,
vaza cetàtile cele invecinate i sa le im-
barbateze.
Si cu acest prilej a flicut daruri
templelor, iar pe supuaii sii i-a otelit.
lar cand Iudeii au trimis la el soli
din marele sfat i dintre batrani, ca sg, i
se incline ai sa-i fee& urári pentru
1-a prins un dor sä se duo& la ei cat mai
degrabä.
Ajungand el la Ierusalim, a adus
jertfa de multumire marelui Dumnezeu.
apoi. dupa ce a facut acest lucru care
era potrivit cu cinstirea locului ai a
ajuns in sfarait la templu, s'a minunat
de ravna cu care era tinut ai de frumoasa
lui infati§are,
Apoi s'a mirat el de minunata
randuialä, din templu i i-a trecut prin
minte sä, intre in Sfanta Sfintelor.
Si eand i s'a spus ea nu se cuvine
sa intre acolo nici chiar celor care fac
parte din poporul iudeu i nici chiar
tuturor preotilor, ci numai arhiereului,
capetenia cea peste toti preotii, i aceasta
numai o data pe an, el n'a vrut nici de
cum sä auza.
Si chiar nici dupä, ce i s'a citit
legea, tot nu s'a incredintat, ci o tinea,
1087
www.dacoromanica.ro
intr'una ca trebue ea intre inläuntru,
dei ei Bunt lipsiti de aceasta cinste,
eu aá nu fiu lipsit!
Si a mai vrut sa §tie din care pri-
cinä, nimeni din cei de fat& nu 1-a oprit
sa intre in tot templul.
Atunci unul, fart), sä se gandeasca,
i-a raspuns: Rau s'a facut! », ea sg, se
faleascd,.
Si dupg, aceasta el a zis ca din care
pricing, el sä nu intre, cu voia sau fara
voia lor?
Si pe cand preotii ciideau in ge-
nunchi, inveamantati in toate odajdiile
§i se rugau marelui Dumnezeu ca sit le
ajute in nevoia in care se aflau
inmoaie ravna celui care vrea sa intre
cu sila, j umpleau templul de strigate
ai de lacrämi,
Cei care rämäseserg, in cetate
Barka cuprinqi de groazä, bänuind ea se
intamplá ceva nemai intfimplat.
Fecioarele inchise in cdmari s'au
ntipustit afartt impreuna cu mamele lor
vi-au presdrat cenuaa i pulbere in cap
ai au umplut ulitele cu bocetele i cu
suspinele lor.
Aaijderea i cei care se inchise-
sera de curand in caindrile lor de nunti,
gatito inteadins, au liisat laoparte ru-
ainea care-i tinea pe loo §i au alergat
deavalma in cetate.
Dar ai mamele j doicele 0-au
lásat pruncii lor care incotro, unele in
case, altele pe ulite, i s'au adunat fära
grija in templul cel intru tot sfant.
Si rugriciunea celor care se adu-
naserà era de multe feluri, din pricina celui
care incerca sä facg, lucruri fara de lege.
Si intocmai ea i aceatia, vitejii
cetateni nu-1 rabdau ca sä stäruiaseä,
adevereascd, gandul lui,
Ci au strigat sá punö, mina pe
arme ai sä moor& vitejeate pentru legea
stramoaeasca. i atunci ei au fäcut o
mare zarvä, in sfanta cetate. i numai
abia dup.& ce batrinii ai mai marii po-
porului i-au induplecat, ei s'au intors
iargai la locul lor de rugäciune.
lar poporul aatepta rugandu-se
ea ai mai inainte.
Si bitranii care erau imprejurul
impdratului au incercat fel IA chip, sa
 CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 2
intoarcli, gändul lui cel trufas de la planul
pe care-I facuse.
lar el fiind din ce in ce mai In-
drzne i làsând totul laoparte, se apro-
pia tot mai mult, inchipuindu-0 ca ponte
sä indeplineascit ceea ce-si pusese de
gand.
Ca'nd cei care se aflau in ceata
impitratului au vazut aceasta, s'au in-
tors cu ai nostri laolalta ca sit cheme
pe Cel care are toata puterea, sá abet&
primejdia i si nu ingaduiascä aceastit
nelegiuitä, i trufasä fapta.
Si strigatul necontenit i puternic
al celor care se adunaserä s'a prefacut
inteun strigat de nedescris.
Caci s'ar fi putut crede ca nu
numai oamenii striga, ci i zidurile
intregul pamant, toti vrand mai de-
grebe, moartea decat pangarirea, locului
sfant.
2.
Rugdciunea arhiereului Simon cdtre
nezeu. Ptolomeu Filopator este impiedicat
de puterea lui Dumnezeu sd mire in templu,
fiind lo Vil cu incremenire. Intors in Egipt,
incepe prigoana i rdzbunarea impotriva
Atunci arhiereul Simon a inge-
nunchiat in fate, templului, a intins
mainile catre cer i cu buna cuviinIft s'a
rugat astfel:
*Doamne, Doamne! Impärate al
cerurilor i Stä,pane a toatä faptura,
sfinte intro sfinti, singur stäpänitor,
atotputemic, ja aminte la noi cei obij-
duiti de nelegiuitul pagan care se tru-
feste cu indrazneala i cu puterea lui !
Caci tu, Ziditorul lumii i Stapänul
a toate, esti stapänitor drept i judeci
pe cei ce se poartä, in chip semet i de-
faimator.
Tu ai pierdut pe coi din skive-
chime caro au savarsit lucruri nedrepte,
printre care se aflau i uriasi ce se
bizuiau pe put,erea EA pe indrázneala lor,
aduciind peste ei potop de apit.
6. Tu si pe Sodomitii cei trufasi, ves-
titi prin fitadelegile lor, i-ai ars cu foc
cu pucioasti puindu-i pildä pentru
urmasii lor.
1088
www.dacoromanica.ro
Tu, pe indritznetul Faraon, care a
robit pe sfantul tau popor lsrail, 1-ai
pedepsit prin nenumarate i felurite
pedepse i astfel si-ai arittat puterea ta
cea mare;
Si cand el 1-a urmä,rit cu carele
cu oastea, lui cea multe., 1-ai scufundat
In adancul marii, iar pe cei ce au nä,
dajduit in tine ea in stapanul a toata
faptura, i-ai trecut printeinsa nevatii,
mati,
Care si vä,zand lucrurile mainilor
tale te-au proslavit pe tine, Cel Atot-
puternic.
Tu, Impärate, cel ce ai fitcut
rnfintul cel nemarginit i nemäsurat, ai
ales aceasta cetate i ai sfintit locul
acesta cu numele tau, tu cel care nu ai
trebuinta de nimic, i 1-ai preamarit cu
stralucita ta aratare, initItandu-1 spre
slava marelui i prea cinstitului titu
nume,
Tu care din iubire fatit de neamul
lui Israil ai fitgaduit ca, dacli vom cadea
de la tine i va da peste noi restristea,
vom veni i ne vom ruga in locul
acesta, vei auzi rugiiciunea noasträ.
Si tu esti credincios i adevarat!
Si dup.& cum pe parintii nostri,
cei ce au fost adeseori in nevoie, i-ai
ajutat intru smerenia lor si din mad
primejdii i-ai izbavit,
Vezi i acum, Impärate sfinte, ca
din pricina multelor i marilor noastre
pacate suntem obijduiti, suntem su-
pusi vrajmasilor notr i intru nepu-
tintele noastre suntem parasiti.
Si in ace,stä neputinta fiind, in-
draznetul pangaritor umblä, sä
reascä sfant locul acesta, inchinat pe
pamant slä,vitului tau nume.
Si fiindea, la salasul tau, cerul
ceruhii, oamenii nu pot BA, ajungd,
Ai binevoit insa, intru slava ta,
sa sfintesti locul acesta pentru poporul
tau Israil.
Ci nu ne pedepsi pe noi prin
necuriltia lor i nu ne mustra pe noi
prin pangitrirea lor, ca sa, nu se laude cei
far& de lege intru trufia lor, i in se-
metia lor ea se bucure de izbilndit, i si
 CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 3
Noi am pangarit Wait templul
acesta, intocmai cum se pängArese tem-
plele idolesti!*
terge p5,catele noastre i iart5,
fáradelegile noastre i aratft4i indurarea
ta in ceasul de fata.
Degraba sä ne intampine pe noi
indurarile tale, si pune cantari de laud&
In gura celor cu inima zdrobitä i arnarita
ne invredniceste sá avem parte de
pace! »
Atunci, atotvazatorul Dumnezeu
atotsfantul Tat& a auzit rugaciunea
cea dupa lege facutä si a pedepsit pe
semetul i indraznetul trufas,
015,tinandu-1 incoace i incolo cum
se clatiná trestia de vant, i cazand jos
pe pamant, sta cu mädularele
noage fade, sá scoata vre-un cuviint,
fiindc5, cu dreapta judecatà, fusese ju-
decat.
i dac5, prietenii lui i paznicii
lui au vazut cumpfita pedeapsit care
lovise, ternfi,ndu-se ca nu cumva sa se
sitvarseaseit din viata, cuprinsi fiind de
fric5 I-au secs degraba Mara.
i clup5, ce incetul cu incetul si-a
venit in fire, nu s'a pocäit nicidecum
dupa acea pedeapsii, ci a plecat de
acolo amenintand cuniplit.
05,nd a ajuns el in Egipt, tot nn
s'a dezbirat de räutati, ci, dupa indem-
nul oaspetilor i tovaräsilor BE de ospete,
care se läsasera de tot ceca ce era drept,
Nu numai c5, a facut nenumä-
rate fapte de ocar5 ci a ajuns cu
driizneala atat de departe, incit gräia
pretutindeni hule, si multi dintre prie-
tenii sái viizand gândul imparatului
cautau s5-i faca voia.
i atunci imp5,ratul si-a pus de
gaud 85, umileasca poporul iudeu. Pentru
aceasta el a poruncit sa ridice in curt,ea
palatului o column& pe care sit, se sape
o inscriptie,
Anume ca nimeni din cei care nu
aduc jertfa n'are voie s5, intre in tem-
plele lor, i toti Iudeii sä fie inscrisi
deavalma cu poporul de rand si sa fie
trecuti la un loe cu bastinasii, iar cei ce
se vor impotrivi di fie luati cu de-a-sila
s'a fie omoriti.
1089
www.dacoromanica.ro
lar coi inscrisi 85, se cunoasca
dupä emblema lui Dionisus o frunza
de edera intipärita cu foe pe trupul
lor, i astfel ei sä, fie trecuti In randul
celor ce au dreptul sa fie crutati.
i ca sa nu para c5, este vrajmas
pentru toti, a 81:Tat mai jos: e Daca
vre-unii ar vrea sii, intro in r5,ndul celor
care s'au hotarit sa cinsteasca raisterele
lui Bacus, 85, aib5, aceleasi drepturi
e,etatenesti ca i Alexandrinii*.
Atmaci unii, din pricina dajdfilor
pe caro le plateau templului din ceta-
tea sfanta, s' au aläturat fara zabava,
crez5,nd ca prin legaturile viitoare cu
imparatul 85, se faca part* de mai
mare cinste.
Cei mai multi ins5, au r5,mas sta-
tornici in credint,ii si nu s'au depärtat
de lege, ci, plätind bani ca sit poata trai
fiir5, de frica, au incercat sa scape de
inscriere,
Niid5jduind sa capeta ajutor
dispretuind pe cei ce se lepadasera de
lege, i urandu-i ca pe niste vrajmasi ai
poporului i lipsindu-i de legaturile cele
obstesti i prietenesti cu ei.
3.
Ptolomeu Filo pator pune la cale nimi-
cirea ludeilor din Egipt. Scrisoarea tri-
miscl nitre toatii etOptinirea i dregdtorii
Egiptului, ca Iudeii sei lie stranoiinteun loc
sa fie omort(i, funded numai afa impä-
ralia va merge bine.
0ând insä, a auzit paganul, s'a
infuriat pán5, intr'atftta, incat nu nu-
mai ea, s'a intäratat impotriva Iudeilor
din Alexandria, ci cu mai mult5, stras-
nicie impotriva celor ce locuiau in tarti,
porunc5, a dat ca foarte degrab5
adune inteun singur loe i inteun chip
crud sä-i omoare.
i ca sä se poati, implini toate
acestea, a fost faspandit un zvon urit
impotriva Iudeilor, încât cei care ray-
neau sá le faca rau aveau prilejul 86,-i
opreasc5, de la datinile lor.
Lisa: Iudeii au pastrat in toati
vremea fata de imparati aceeasi dragoste
credintä, neclintita.
89
 CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 3
Si fiindca ei se temeau de Dumnezeu
umblau in legea lui, se osebeau prin
mâncarile lor, i pentru aceasta erau
uriti de unii;
Dar fiindca Ii impodobeau viata lor
cu sav5,rsirea de fapte bune, erau
tuturor oamenilor.
Ins& aceastä viata a poporului,
despre care vorbea toata lumea, nu era
clitusi de putin pretuita de inchinatorii
la idoli,
Ci vorba lor obisnuitä i deapururi
era despre cele douä deosebiri a inchi-
niiciunii si a mfincarilor. i ei tineau mor-
tis ca acesti oameni nu stint credinciosi
nici impä,ratului i nici stapanirilor, ci
sunt vriijmasi i uneltesc impotriva
carmuirii. i astfel Ii batjocoreau cu
batjocura cea mai umilitoare.
Grecii cei ce locuiau In cetate
care in nici un chip nu fuseserä
de ei, cand au viizut aceastii intaratare
neasteptata i aceastä, nävala nebanuita
impotriva oamenilor acestora dar de
ajutat nu-i puteau ajuta, fiindcii era car-
muire tiranicä, ii imbärbiitau i cu greu
r5,bdau i credeau ca aceasta stare de
lucruri se va schimba,
Deoarece un popor atat de nume-
ros nu putea fi liisat far& ajutor, intru
ca't el nu sitvitr§ise nimio rb,u.
Ins& unii vecini i prieteni i ne-
gutatori gr5,iau pe ascuns unii ca
fagilduiau sa-i apere si sa se stra-
duiasca pentru un ajutor cat mai grab-
nic.
Atunci Ptolomeu, trufindu-se din
pricina fericirii sale de o clipii i fiindcit
nu recunostea puterea marelui Dumne-
zeu, ci avea de g5,nd sä, stäruiascii ne-
contenit In acelasi plan, le-a scris urma-
toarea scrisoare:
a Impäratul Ptolomeu Filopator,
generalilor din Egipt i din alte tinuturi,
precum i ostasilor, inchinä,ciune i ea-
n Mate !
Eu sunt siinittos i treburile mele
merg bine.
Dup5, ce riizboiul pe care 1-am
flicut in Asia, despre care stiti i voi,
a fost incununat de izbandit, cu ajutorul
cel mai presus de fire al zeilor,
1090
www.dacoromanica.ro
Am socotit cu cale, ca pe popoarele
care locueso In Cele-Siria si Fenicia, sä,
le ctistigam, nu prin puterea armelor,
ci prin blandeo i multä iubire de os,
meni, i sit le facem bine si si fie multu-
mite.
Si fiindca am pus la indemana
templelor din diferite orase foarte multe
venituri, ne-am dus i in Ierusalim ca
sa cinstim templul celor necredinciosi,
care nu se la,sit niciodata de nebunia lor.
Ei, desi cu cuviintul au fost bucu-
rosi de venirea noastri, ins& cu fapta
au bast fiitarnici, cáci cand am vrut sä
intram in templul lor i sä-1 cinstim cu
cele mai frumoase i cele mai cuvioase
daruri,
Impinsi fiind ei de vechea lor trufie,
ne-au oprit pe noi sa, intram, grit sä,
simta puterea noastrit, cu care noi ne
arittarn catre toti oamenii, cilläuziti de
iubire,a noastfa de oameni.
Si ne-au dat pe fata vrajmitsia lor,
ca unii care numai ei singuri dintre
popoare se pun in pricinä cu imparatii
Cu bineficatorii lor.
Dar noi nu ne-am potrivit nebu-
niei lor, ci ne-am intors cu izbanda In
Egipt, am intitmpinat pe toate popoa-
rele cu iubire de oarneni i ceea ce se
euvenea sa facem am facut,
Si printre multe allele, am iertat
pe toti cei din neamul lor, de orisice
fapte role. Insä pentru slujbele pe care
ei ni le-au fäcut in räzboi i pentru ne-
numiiratele pricini incredintate lor de
la inceput si de care ei au avut grijä,
ca sit le schimbilm starea lor de pana
acum, hotitrim s'a fie socotiti vrednici
de cetatenia Alexandriei i sa ia parte
neincetet la slujbele lui Bacus.
Ei ins& facura cu totul altfel,
c5,ci dinteo räutate inniiscuta au lepadat
binele cu Indariitnicie s'au inclinat
spre räu,
Si nu numai c5, au clispretuit cetä-
tenia cea nepretuita, ci i celor putini
care mai erau din toatä mima cu noi
si-au inärturisit, atat prin grai, cat
prin tacere, ura lor, pandind neincetat,
ca noi, din pricina vietuirii lor
loase, sä, ajungem sä calciim randuielile
date.
 CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 4
Deoarece irisa noi suntem incre-
dintati cu dovezi depline eä ei ne sunt
dusmani i vrem sà veghem ca nu cumva,
cand s'ar intampla vre-o rascoalii, im-
potriva noasträ, pe acesti ne1egiu4i
barbari vrajma,si sä-i avem in spate,
Am poruncit ca, indata ce va sosi
scrisoarea aceasta, pe cei cu semn sä-i
trimitell de pretutindeni ferecati in
lanturi de fier, impreuna cu femeile
copiii, dupä ce vor fi fost batjocoriti
jefuiVi, ca ea fie dati spre moarte ne-
miloasá, i rusinoasa, asa cum se cade
celor vrajmasi.
Caci noi suntem incredintati ca
abia atunci cand ei vor fi pedepsiti,
patria noastra, va fi pe viitor in desa-
varsitä randuiala 0 va avea cea mai bun&
carmuire.
Cine va ascunde pe vre-un Iudeu,
fie batrán, fie copil sau chiar sugaci,
tot neamul aceluia sä fie chinuit cu chi-
nurile cele mai cumplite.
lar celui care va pari pe cel care 1-a
ascuns, sä i se dea nu numai averea
celui ce este supus pedepsei, ci i doll&
mii de drahme de argint din vistieria
imparateasca. i sa fie rasplatit cu liber-
tatea.
Si orice loo in care se va dovedi
ea se line un Iudeu ascuns, sä fie pus-
tiit i ars, ca sit, nu mai poatä fi folosit
niciodata i pentru nici un muritor
Iatä deci care a fost cuprinsul
scrisorii.
4.
ludeii de pretutindeni din Egipt au lost
adwpi ca sila pe ipodromul din Alexandria.
Pentru inscrierea lor cdci atelt de mulfi
erau n'a ajuns nici Mrtia pi nici con-
deiele.
lar orisiunde sosea porunca aceasta,
paganii faceau osp4 pe cheltuiala
cu bucurie i cu ve,selie, fiindca ura care
de multi!, vreme prinsese radacini in
mima lor, acum izbucnea pe fat:a,.
Ins& printre Iudei era neincetatä
jale si Vipete de tanguire cu lacrimi,
mima lor pretutindeni ardea de suspi-
nuri, tanguindu-se pentru infricosatul pra-
1091
www.dacoromanica.ro
pad care fusese hotarit pe neasteptate
impotriva lor.
Care tinut, care oras, sau care ase-
zare locuita de pretutindeni sau care
u4i nu s'au umplut de plansetul 0 de
vaietul lor !
Caci cu astfel de cruzirne
nemiloasä au fost ei prigonii laolaltä
de carmuitorii unor orase, Inca in fat.%
chinurilor cumplite i unii dintre dus-
mani, vazand cu ochii lor obida cea de-
obste i socotind necunoscutul sfarsit al
lacramau pentru prigoana lor cea
Mara din cale de jalnica.
De pildä, aduceau o multime de
batrani impodobiti cu par daunt, cam
din pricina picioarelor incovoiate de
batranete paseau incet 0, alit' rusine, cu
sila, li sileau sá mearga, repede.
Femeile tinere, cele care se mari-
taserii, de curand, schimbau bucuria lor
cu vaiete, avand cosia lor care picura de
mir presarata acum cu pulbere ; ele erau
aduse neacoperite cu väl i ctintau lao-
laltá de jale in loe de cantece de
nunta, spaimantate de paganestile chi-
nuri.
Si in ochii tuturor erau legate si
trase cu sila pans& ce le bagau in co-
rabie.
Si barbatii lor îi petreceau tine-
retea lor plina de vlaga cu gatul
impletecit de franghii in loe de cununi,
celelalte zile de nunta in cantece de
jale in loe de veselie si de bucurie, ca
cum ar fi vazut ca sub picioarele ion sta
deschis Seolul.
Si-i duceau legati in lanturi de fier,
cum se duc cu sila fiarele ; unii erau legati
cu gâturile de bancile vaslasilor din co-
rabii, altii erau ferec4i cu picioarele in
larquri tari,
lar deasupra aveau o podinä
groasil ca sä nu vazä lumina, ca ochii
ion sä fie de toate partile la intuneric,
In toata, vremea calatoriei toti sit se
poarte cu ei ca i cu niste uneltitori.
Si cand au ajuns ei la locul numit
Shedia, la capatul calatoriei de-a-lungul
Varmului marii, dupä hotarirea impara-
tului, el a poruncit ca ni-i due& in fat,,a
cettiVii, la ipodromul care avea un ocol
68.
 CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 5
foarte mare, ca s fie priveliste atilt
pentru toti cei ce intrau in cetate, cat
pentru toti cei ce plecau in Ora, si
sä n'aiba legaturd nici Cu oastea nici
sit fie vrednici ad stea ou tabara inlaun-
trul zidurilor cetatii.
*i intamplandu-se acestea, impii-
ratul a auzit ca Iudeii din cetate ies
foarte adeseori pe mums ca sa planga
nenorocirea cea de (wadi a fratilor
lor.
Atunci, intaratandu-se de manie,
a poruncit ca 0 pe acestia sä-i stru-
neascä intocmai ea 0 pe ceilalti, astfel
ca pedeapsa lor sä nu fie intru nimio
mai prejos cleat a acelora.
i a mai poruncit sit' fie inscrisi
pe nume toata semintia, i sä nu fie pusi
la niuncile si la chinuiile care au fost
aratate pe scurt mai nainte, ci sa, fie
pedepsiti cu chinurile din sentina impa-
rateasca; apoi intr'o singura zi sä fie
omoriti.
*i inscrierea lor s'a facut cu
infocatil i cu ravnitoare staruinta.,
ca dupa patruzeci de zile sá ranattie tot
16. Atunci imparatul, peste masuril
neincetat plin de bucurie, a facut ospetA3
pentru toti idolii, laudind cu minte
si departe de adevär i cu
spurcatil idolii cei muti, care nici nu
pot sä le griliascd i nici sä le vine; in
ajutor, iar impotriva marelui Dumnezeu
spunea ceea ce nu se cuvenea sä spuna.
i dupá rastimpul pomenit mai
sus, scriitorii au instiintat pe imparat
ca, nu mai pot face inscrierea, Iudeilor
din' pricina multimii lor nenumiirate,
Funda foarte multi se aflau in
Ora, altii prin ease, iar altii intr'alte
locuri, incat toti satrapii Egiptului nu
puteau sa-i strangii pe tati laolaltä.
lar cand impäratul i-a amenintat
mai tare ca ar fi luat mitä, ca ed in-
lesneascii cu dibacie aceasta fugä, a fost
silit ca el insusi sä se incredinteze,
20. Din pricinä cd ei mai vartos aratau
hartia, i condeiele de care ei
aveau nevoie se ispriiviserft.
21. Aceasta ins& a fost lucrarea pro-
niei celei nebiruite care din cer venise
In ajutorul Iudeilor.
1092
www.dacoromanica.ro
5.
Pregatirea, elefantilor pentru pieirea lu-
deilor. Ermon,, cdpetenia peste c,eata ele-
fantilor, i-a addpat cu timdie i cu vin.
Dumnezeu a adus peste impitrat un somn
greu pi dulce, pi tiindcd ea sculat mai
tarziu, a amdnat amorirea lor pe a doua
zi. Apoi pe a treia zi. Dar Dumnezeu
pi-a ardtat puterea sa. rudeii au tnceput
sei se roage Steiptinului a toatd puterea.
Atunci imparatul a chemat pe Er-
mon, in grija caruia erau elefantii,
plin de manie 0 de urgie, i neinduple-
candu-se cu nici un chip,
A poruncit ca a doua zi sá adape
din belsug pe toti cei cinci sute de ele-
fanti, cu tamale, cu pumnii, i cu foarte
mult vin curat, i, dupii ce din pricina
prea multei bauturi se vor sàlbátiei, sä
le dea drumul inlauntru peste Iudei, ca
sa-i omoare.
i dup.& ce a dat aceasta porunca,
el s'a intors la ospatul sau, la care adu-
nase pe acei dintre sfetnicii säi i din
Wire, ce erau cei mai inversunati im-
potriva Iudeilor.
i Ermon, capetenia cetei elefan-
tilor, a implinit porunca intocmai.
Atunci slujitorii oranduiti pentru
aceasta au pornit de cu sear& ea lege
mainile nenorocitilor acelora 0 si-au luat
toate masurile care erau de nevoie in
timpul noptii, inchipuindu-0 ca neamul
acela va pieri cu desavarsire.
lar Iudeii, pe care paganii, dupä
cat se parea, Ii lipsiserä de orisice ajutor,
din pricina tariei lanturilor cu care erau
bine stransi,
Au strigat toti cu strigitt neincetat
cu lacrami &titre Cel Atotputernio
Stapan peste toatii puterea, catre mi-
lostivul lor Dumnezeu i Parinte,
i 1-au rugat sii zadarniceascil planul
cel farii de lege facut impotriva lor, i cu
aratare mai presus de fire sa-i man-
tuiaseil de moartea care sta gata la pi-
cioarele lor.
i asa rugaciunea lor se suia ne-
incetat la cer.
§i dupa ce Ermon a adapat din
belsug si a saturat pe cumplitii ele-
 CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 5
fanti de tiimaie ai de vin, i-a scos dis-
de-dimineati in curte ca s inatiinteze
pe imparat despre ceea ce ficuse.
Insä, Dumnezeu, care d5,rueate,
ziva i noaptea, din vremi strivechi tu-
turor celor cirora el voieate acest lucru
de pret, adicli somnul, i-a tzinais
ratului un somn adáno.
Si astfel, prin lucrarea proniei Dom-
nului, a fost cuprins de un somn adilno
ai dulce, 'Meta tot planul lui cel nele-
giuit a fost rästurnat cu desivaraire
pentru hothrirea lui con neschimbati a
fost groaznie inaelat.
Si astfel, Iudeii, scaptind de ceasul
care fusese mai de dinainte hotärit, au
proslivit pe Dumnezeul cel sfänt al lor
ai au rugat iar5,ai pe cel care asa de re-
pede se impicase cu ei sä-ai arate tru-
faailor pagini puterea m5,niei sale celei
atotputernice.
Si dupi ce ai ceasul al zecelea
trecuse pe jumitate, crainicul care avu-
sese poruncii sâ faci poftirile,
cá cei poftiti se stranseser5, in mare
numär, s'a dus la impärat ca sä-1 im-
boldeascä.
Si abia deateptándu-1 din somn,
i-a spus cá vremea ospätului aproape a
trecut i i-a mai dat de 'Aire i despre
ceea ce Meuse.
Si impiratul, dupi ce a aacultat
toate ace,stea, s'a dus la ospät ai a po-
runcit oaspetilor care veniseri la ospät
B5, se aaeze in fata lui.
Si dup5, ce ei au ficut intocmai,
impäratul i-a imbiat 85, fie veseli i cu
prilejul poftirii de acum la ospät. prin care
ei Bunt in mare einste, si se desf5,teze.
Insä, fiindc5, vorba s'a tot pre-
lungit, impiratul I-a chemat pe Ermon
cu cumplite amenintiii 1-a intrebat
sä-i spue din care pricini Iudeii fuseseri
läsati cu
Si cand el i-a aratat di in timpul
noptii el implinise intocmai porunca,
apoi i prietenii i-au marturisit acelasi
lucru,
A zis impäratul, care intrecea in
cruzime pe Falaris: s Pentru somnul de
astäzi sá aibá har, ins& pe maine pre-
gáteate f5,rä intärziere tot aaa elefantii
pentru pieirea blestematilor Iudei!
1093
www.dacoromanica.ro
Si imp5,ratul zicänd acestea, toti
cei de fati inteun glaa i-au dat incu-
viintarea i fiecare s'a intors la casa sa;
Dar vremea noptii n'au intrebuin-
tat-o atilt pentru somn, ci mai v5,rtos
sä, niscoceasc5, tot felul de batjoomi im-
potriva celor care se piireau uitati de
Dumnezeu.
Abia ispr5,vise de cântat cocoaul
tfi Ermon pregifitise
fiarele FA le intirlita in marea curte cu
columne.
Si gloata din cetate, aateptand cu
neribdare diraineata, se aduna acum sà,
vadi acea priveliate vrednic5, de mils&
lar Iudeii, care mai aveau de tedit
o clipti, îi ridicau máinie spre cer,
plingänd jalnic cu multe lacrimi ai se
rugau marelui Duranezeu, ca iaräsi citt
de curänd sit le ajute.
Soarele nici nu incepuse im-
priatie razele i imp5,ratul Ii primen
prietenii. i Ermon, care era de fati,
1-a poftit la pornirea elefantilor i i-a
spus c5, tot cesa ce poruncise impiratul
este gata.
Mid a auzit el, s'a ingrozit de
aceasti neobianuitä nitvali a elefantilor,
deoarece el fuscas cuprins de o desiivir-
aia uitare, el a intrebat care este pri-
cina pentru care el s'a zorit pima in-
teatita ea s'o panto; la cale.
Aceasta insi a fost lucraren pro-
niei lui Dumnezeu atotstipinitorul, care
1-a gout sá uite planurile pe care mai
nainte i le pusese in minte si le im-
plineascit
29 Ins5, Ermon impreunii cu toti
prietenii i-au spus cii, fiarele i oastea
sunt gata odup5, porunca ta inteadins
dati, o, impärate !
Atunci, intiratat cumplit pentru
tot ceba ce i se spusese, fiindcti pronia
lui Dumnezeu ii risipise toate gändurile
pe care si le fiurise, s'a uitat tinti la
el ai i-a zis amenintändu-1:
o Dad); ar fi aici de fatä
VIA sau copiii täi, i-as da demâneare
din belaug fiarelor sidbatice In locul ne-
vinovatilor Iudei, care in chip deosebit
vi-au arittat credinta lor neclintitä, citre
mine ai &titre inaintaaii mei.
Si de nu m'as gändi la dragostea
 CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 6
eä am crescut impreunä si la dregäteria
ta, ti-as lua viata in locul lor! »
Astfel Ermon a patit o primej-
dioasä i neasteptati spaimà, incat °Au-
tatura fetei i-a camas inmarmurità.
Si prietenii s'au furisat tristi unul
cite unul, iar celor ce se adunaserä
pe ipodrom le-a dat drumul fieciruia
la treaba lui.
Cand Iudeii au auzit de purtarea
imp5,ratului, au preamirit pe Dumnezeu
cel ce se arätase, pe Impäratul
ratilor, cá i de astädatii, se invrednici-
serä de ajutorul lui.
Dap& aceea impäratul a facut
ospät ca de obicei si a indemnat pe oas-
peti sa fie cu voie bunä,.
Apoi a chemat pe Ermon i, ota-' -
randu-se la el, i-a zis: e De &ate ori
porunceso un lucru, ticálosule?
Inarmeazg elefantii pe maine ca
sá nimiceascä pe Iudei 1*
Atunci rudeniile care ospätau
preunä cu el, minunându-se de aceastä
soväire, i-au zis astfel:
e Imparate, Maria Ta! Cat vrei
no mai pui la incercare ca pe niste
prosti, fiindeä, acum poruncesti pentru
a treia oar& set-i
cand e vorba ca lucrul ail: se implineascg,
iti schimbi pärerea si nu te mai ii de
ceea ce ai poruncit?
lar din pricina asteptärii, cetatea
s'a turburat, i de prea multele aduniiri
de norod de pan& acum este in primejdie
sä, fie prlidatä!*
Atunci impäratul, leit Falaris, ca
un nesibuit i färit sä, tinä, socotealä,
de soviiirile lui, care erau numai «pro
mantuires, Iudeilor, s'a jurat cu aspru
dar zadarnic jurilmant EA a poruncit
chinuiascä aruncandu-i farä zäbavgt intre
picioarele elefantilor trimitä in
impärätia mortii.
Mará de aceasta el va porni cu
räzboi impotriva Iudeei EA a mai «pus
cä, in cel mai scurt timp, cu focul
cu sabia, o va face una cu pämantul
templul lor col necilcat curand-cu-
rand va fi nimicit cu foe, si pentru cei
ce aduc jertfe inteinsul se va preface
In pustietate deapururi.
Atunci prietenii i rudeniile au
1094
www.dacoromanica.ro
purees bucurosi EA pe deplin incredintati
si au asezat °stile de pazä in locurile
cele mai nimerite ale cetätii.
Iar dipetenia peste ceata de ele-
fanti, dupä ce i-a aditpat Cu bäuturi,
cu foarte multe mirodenii i cu vin ame-
steeat Cu támâie, a dus fiarele, ca sä
zic asa, intr'o stare de furie i le-a
inarmat infricosat cu unelte de pierzare.
In revarsatul zorilor, cand cetatea
era plinii, de popor fiirä de numär care
se indrepta spre ipodrom, el a intrat
In palat ca pofteascti pe imparat la
privelistea care fusese pregiitità.
Atunci imparatul, a cärui
nelegiuitä era piing, de grea urgie, cu
toatä greutatea s'a pornit o datä cu fia-
rele, vrand sä, vadä, cu inimá tare si
cu ochii säi jalnica i nenoroeita pieire
a celor care fuseserä mai de dinainte
insemnati.
48 Insä, °and au viizut Iudeii norul
de praf al elefantilor care ieseau pe
poartä si al oastei care Ii insotea
al poporului care se indrepta inteacolo,
si au mai auzit i zarva cea cumplitä,
Socotind di, este clipa cea din
urmä, a vietii i sfarsitul celei mai jal-
nice asteptari, s'au pus pe plans si pe
vidarit, au inceput sä se särute
pe altii FA cuprinzandu-se in brate eft-
de,au de gatul rudelor, pirintii de al
copiilor, mamele de al fetelor; altele ins&
erau cu copii mici la san, care tocmai
sugeau.
Si aducandu-si aminte de ajutorul
pe care Dumnezeu din cer li-1 däduse
mai inainte, toti dinteo datä luandu-si
copiii de la din, s'au aruncat la pämant,
Au strigat cu mare glas catre Stä-
ptinul cel peste toatii puterea, ca «5, se
indure de ei cu arätarea sa, de ei care
«tau acum la portile impäráiei mortii.
6.
.Rugeiciunea lui Eleazar dare Dumnezeu,
in care cere ajutorul lui, aqa cum odi-
nioarei l-a dat poporului. Iudeii ecdpafi
in chip minunat. Cuvtintul impdratului.
Sdrbdtoarea cheezatd pentru pomenirea nuin-
tuirii ludeilor.
1.Atunci un oarecare Eleazar, om
cu vazà, dintre preotii care se aflau in
 CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 6
ajuns la adânci bäträ,nete i im-
podobit cu virtuti, a oprit pe batranii
coi ce se aflau in jurul säu sa se mai roage
lui Dumnezeu eel stant si s'a rugat el
astfel:
4Atotputernice Impärate, proa
Dumnezeule atottiitor, cel ce toot& fap-
tura o carmuesti cu indurare,
Cautä, spre neamul lui Avraam,
spre fiii lui Iacob cel sfintit, poporul
mo.stenirii tale celei sfinte, cel ce este
acum strein in tara streinii i piere in
chip nedrept, Pärinte !
Tu pe Faraon, imparatul de odi-
nioara al Egiptului acestuia, care se ri-
dicase cu numeroase care de luptä, cu
nelegiuitä trufie l cu Jimbä gräitoare
de vorbe semete, hai innecat in mare,
impreuna cu testa oastea lui cea tru-
fasä, i 1-ai pierdut, i cu lumina indu-
rä,rii tale ai luminat pe poporul lui
Israil;
Tu pe Sanherib col care se bizuia
pe ostile sale nenumgrate pe semetul
impärat al .Asiriei, dupli ce supusese
toatii tara cu sabia si se ridiease im-
potriva sfintei tale cetäti i cu semetie
graia cuvinte de hurá tu, Doamne,
hai doborit i rnultor popoare ti-ai des-
coperit puterea ta.
Tu, cand cu cei trei tineri din Ba-
bilon, care de bun& voie si-au dat vista
väpäii focului, ca sä, nu se inchine deser-
tilor idoli, cu rouit ai räcorit cuptorul col
infierbantat, incat i parul li 1-ai sciipat
neatins, i vapaia flädirilor ai indrep-
tat-o impotriva vrajmasilor.
Tu, pe Daniil, care fusese aruncat
In groapa ca lei spre demancarea fia-
relor, din pricina hulelor pizmatirete,
1-ai scos nevätä,mat la lamina.
Tu pe lona, cel care a intrat ftirä,
nitdejde de scäpare in pantecele chitului,
heinit in adancul marii, tu, Parinte, 1-ai
aratat alor sai iarasi nevatämat.
Si acum, tu cel ce ur5,sti färädelegea,
bogat in indurare, ocrotitorul fä,pturii,
aratii-te degrabä, color din neamul lui
Lsrail, care este in clipa aceasta hulit
de paganii coi färä de lege i Inchinti-
tori la idoli.
Iar dacä,, in una robirii noastre
In tea streina, ne-am petrecut viata in
1095
www.dacoromanica.ro
farildelege, scapa-ne din mlina vrajma-
silor nostri i apoi ne pierde, Doamne,
cu moartea cu care îti va fi vointa,
Ca nu cumva cei ce cugetä, lu-
cruri desarte sá sliveasc5, pe desertii lor
idoli pentru pieirea, iubitilor täi i sit
zica: Dumnezeul Ion n'a putut nici
mäcar mântuiasca!
Ci tu, care ai putere nemarginità,
Vesnicule, cautä acum i ne milueste
pe noi cei care suntem gata BA, ne pier-
dem viata ca i tràdittorii, din pricina
trufiei necugetate a color färä de lege.
Ingrozeste acum pe p5.gfini cu pu-
toreo ta cea nebiruitä 815,vite, care ai
putere sä scapi din restriste neamul lui
Iacob.
Toatä multimea copiilor Cu
rintii lor se roaga tie cu lacrämi.
Sä, se incredinteze toti
ca tu cu noi esti, Doamne, i oil, nu
ti-ai intors fata ta de la noi, ci precum
ai zis: s Nici chiar cand vor fi in tara
vrijmasilor lor, nu-i voi trece cu Ne-
derea! adevereste acum aceasta,
Doamne! >
Tocmai and si-a sfarsit Eleazar
ruglieiunea, imparatul a ajuma cu fiarele
cu tot alaiul lui ostasesc, la ipo-
drom.
Si cand au vizut Iudeii prive-
listea, au inceput sa strige dare Dum-
nezeu din cer, Mat i väile invecinate
au rasurtat de strigatul lor, iar oastea
a izbucnit si ea in strigät nestäpanit
de jale.
Atunci proa slävitul, atotputer-
nicul i adeväratul Dumnezeu arátat
sfanta lui fat& qi a desehis portile ce-
rului, pe unde au iesit doi ingeri
infricosati la vedere, pe care i-au Wizut
toti, afar& de Iudei,
Si s'au asezat in fata
masilor, pe care au umplut-o de cumplitä
spaima si pe care au ferecat-o cu lanturi
nedeslegate.
Dar si trupul impäratului a fost
cuprins de groaza, inat el a uitat de
cumplita sa ratinie.
Si atunci fiarele s'au intors spre
oastea inarmata care venea din urma,
pe care a cälcat-o in picioare si a orno-
rit-o.
 CARTEA A TREIA A MACABEILOR, 6
Atunci urgia impiiratului s'a pre-
facut in mili i in lacrami fat& de ceca
ce el planuise mai inainte,
Caci cand a auzit strightul fo'i a
vazut cii toti sunt aproape de pieire,
plangand de manie, a amenintat pe sfet-
nicii sai asa:
t Voi impäzititi alaturi de mine,
dar pe tirani intrecut in cruzime
puneti la cale ca pe mine, binefacli-
torul vostru, si mä, lipsiti i de domnie
si de vista, deoarece plänuiti lucruri
care nu sunt de folos pentru
Cine a scos din casa pe cei ce
cu credintä, ne-au pazit cetatile tärii
i-a adunat aici far& nici o pricinil
Cine a supus la munci inteacest
chip nedrept pe cei ce de la inceput
s'au osebit inaintea tuturor popoarelor
prin dragostea lor fati de noi, ba chiar
au rabdat adeseori cele mai rele pri-
mejdii care pot sit dea peste oameni
Dezlegati, o! dezlegati lanturile
cele neclrepte ! Dati-le drumul sii se ducii,
cu pace in patria lor i iertati-le ceca ce
au savarsit mai inainte !
Dati drumul fiilor Dumnezeului celui
viu, ceresc i atotputernic, cei ce de la
stramosii nostri i pan& in ziva de astizi
fac sa propaseasca pe deplin i nein-
cetat trebile noastre !
Asa gfait-a el. i ei intr'o
au fost dezlegati i abia scäpati de moarte
au proslavit pe Dumnezeu, sfantul lor
Mantuitor.
i dupa ce impä,ratul s'a intors
In cetate, a chemat indata pe vistier-
nicul peste veniturile sale si i-a poruncit
sa le des Iudeilor atat cat este de tre-
buinÇi un ()spit pe timp de sapto
zile, si a hotarit ca tocmai in locul in
care crezuseri ci vor pied, si praz-
nuiascä, ei, cu toata veselia, sarbatoarea,
Mantuirii lor.
Atunci cei ce fuseserii mai nainte
batjocoriti i aproape deimparatia mortii,
ba chiar 5i intraserà, in ea, au randuit in
ice de o moarte amara i nespus de jal-
nica, un ospat de mantuire, iar locul
care fusese ales pentru pieirea i pentru
mormantul lor i 1-au Impiirtit plini de
bucurie si s'au pus la masa.
1096
www.dacoromanica.ro
$i curmand cu plangerea cea cu
lacrimi i jalnicä, au inceput sä cante
un cantec din patrie spre slava lui Dum-
nezeu, Mantuitorul Efi facatorul de mi-
nuni. i curmand toata jalea si suspi-
narea au inceput si joace hore in semn
de pace.
Tot asa si imparatul a facut un
mare ospät tot din aceeasi pricinä, si a
multumit cu cuviinta, neincetat cu fata
intoarsit spre cer, pentru minunata man-
tuire de care si el s'a invrednicit.
Irma aceia care-si inchipuiseri mai
inainte ci Iudeii vor fi dati
vor fi demancarea pasiirilor si cu bu-
curie Ii inscrisesera au suspinat, s'au
rusinat foarte, iar indrazneala lor cea
infocata s'a stins cu ocara.
Iudeii, dimpotriva, dupa cum am
zis mai sus, au facut hora mai inainte
pomenitä, i si-au petrecut vremea la
()spat cu vesele cantari de multumire
cu psalmi.
Apoi in privinta aceasta au luat
hotarire deobste, pentru toata vremea,
robirii lor petrecuta intre pagâni, si au
randuit ca, in neam de neam, zilele celo
mai sus pomenite ea fie präznuite cu
ve,selie, nu in amintirea ospä,tului si a
lacorniei de mâncare, ci in amintirea
mântuirii fa:cute de Dumnezeu.
Dupa acestea, ei au cerut invoke
de la impirat si se intoardi in pa-
trie.
Inscrierea lor se Meuse din ziva
a douazeci i cincea a lunii Pahon
pang, in ziva a patra a lunii Epifi, adici
timp de patruzeci de zile, iar pieirea
lor fusese hot-aria eft se facii, de la cinci
si pan& la sapto Epifi, adicit in trei
zile,
In care Stapanitorul tuturor si-a
aratat indurarea in chip slavit si pe toti
i-a sciipat nevätimati.
i ei au facut ospat pe cheltuiala
imparatului timp de paisprezece zile,
dup.& care au cerut invoke sa, plece in
tarb.
i imparatul i-a laudat si le-a dat
la mans& scrisoarea de mai jos, catre
carmuitorii fiecarui oras, din care se vede
marinimosul lui gaud.
 CARTEA A TRETA A MACABEILOR, 7
7.
bnpeiratu/ Ptolomeu le dif o scrisoare ciftre
satrapii i dregeitorii Egiptului, ca ludeii
ed se intoaral in tara nesupeirafi i ocrotiti
de atiipelnire. Avezarea unei alte särbätori
pentru pomenirea minunatei lor mdntuiri.
Ridicarea unei columne cu inscriptie
a unei case de rugciciune.
a Imp'5,ratul Ptolomeu Filopator tri-
mite satrapilor Egiptului i tuturor dre-
giitorilor ànli, inchiraciune i sänä,tate !
i noi suntem sanittoei, i copiii
noetri, iar marele Dumnezeu ne-a dat
spor in toate trebile noastre aea pre-
cum am dorit.
Unii din sfetnicii noetri de aproape
ne-au povätuit necontenit cu invereu-
nare, adunitm gramada pe toti
Iudeii din cuprinsul imparatiei i sa-i
pedepsim cu pedepse neobienuite, intoc-
mai ca pe niete urzitori de rascoala,
Infatieandu-ne niciodata trebi-
le, din pricina duemardei pe care ei o au
catre toate popoarele, nu vor merge bine,
pan& cand nu se va face acest lucru.
Din aceastit pricinä, i-au adus fere-
cati in lanturi, chinuiti fund, ca niete robi,
mai vartos ca niete invinuiti ca. unel-
tesc impotriva vietii imparatului, far&
vre-o cercetare sau amanuntitil iscodire a
lucrurilor, i s'au apucat sa-i ucida,
vereunati mai cu sti/batica cruzime dealt
In datinile Scitilor.
Pentru aceastit purtare a lor, noi
i-am amenintat foarte tare e'r cu blitn-
detea pe care o avern fata de toti oamenii,
le-am däruit viata. i fiindca noi ne-am
incredintat Dumnezeul cel ceresc
ocroteete vadit pe Iudei ei se lupta
pentru ei ea un tatä pentru fiii
Pe urma, statornica lor prietenie pe
care ei au dovedit-o faja; de noi i fatä, de
inaintaeii noetri luand-o in seama, i-am
iertat de orieicare yin& ar fi fost vinovati,
*i am poruncit ca, toti sä se intoarcit
in patria lor, i nimeni sit nu le pricinu-
iascit vre-o paguba nici inteun chip ei
nici huleasca pentru cele ce far&
dreptate s'au intamplat.
Clici etiti ea, daca; noi le vom
pricinui vre-un räu oarecare sau de-i
vom intrista cu ceva, vom avea necon-
1097
www.dacoromanica.ro
tenit protivnic, nu pe un om, ci pe
Dumnezeu Cel Proa Inalt, care este
stitpan peste once putere, ei care se va
rlizbuna pe noi, fara. ca noi sä putem
scapa de el. Fiti sanzitoeil*
i dupa ce au primit scrisoarea
aceasta, nu s'au gritbit ea, plece indata,
ci au rugat pe imparat ca acei care din
neamul Iudeilor s'au lepädat de bunä
voie de Dumnezeul cel sfant ei de legea
lui Dumnezeu primeascit prin ei pe-
deapsa cuvenita,
Fiindcit ei ziceau ca; cei ce au
cälcat dumnezeeetile porunci din pricina
pantecelui nu vor fi niciodata cu ere-
dintä pentru trebile imparatului.
ei au spus adevärul, el
le-a incuviintat ei le-a dat toatit liber-
tatea ca cei ce au cálcat poruncile
lui Dumnezeu, ori in ce loe din impitratie
s'ar afla, sa fie uciei in voie fara vre-un
hrisov de inetiintare.
i dupit ce si-au facut uräri de
plecare unit altora, precum se cadea, pre-
otii ei tot norodul au pornit de acolo
cantlind 4 Aliluia
Potrivit acestei incuviintari, cine
dintre cei pángariti din neamul lor le
cadea in mânti, pe cale, Ii pedepse,au si-i
omorau dandu-i ca
i in ziva aceea au omorit mai
mult de trei sute de inei ei au präznuit-o
Cu bucurie ea pe o zi de sarbatoare,
fiindca ei omerif3erit pe coi far& de lege.
lar ei, care ramaseserii, credincieei
pana; la moarte pentru legea lui Dumne-
zeu e'r care se bucuraserit pe deplin de
mantuire, au plecat din ora e incununati
cu tot felul de flori rnirositoare, cu vese-
lie Ei Cu cantari de laudä, láudand pe
Dumnezeul pariatilor lor, veenicul man-
tuitor al lui Israil, cu felurite imne
en psalmi.
i dupa ce au ajuns la cetatea
Ptolemais, care, pentru insueirea locului,
insemneaza purtatoare de trandafiri,
unde-i aeteptau pe ei corlibiile de eapte
zile, dupä hotarirea lor cea de obete,
Au facut acolo °spat pentru praz-
nuirea mântuirii lor, deoarece imparatul
cu mima; bun& le pusese la indemana tot
ceea ce fiecaruia Ii trebuia pana; sa se
intoarca acasa.
 RUGACIUNEA REGELUI MANASE
Si dupa ce s'au dat sanatosi jos
din corabii, cu cantari de multumire
dupii cuviintit, au hotarit tot asa s't
acolo, ca i aceste zile sit fie praznuite
ca zile de sarbatoare, pentru vremea
robiriilor intre pitgani.
Si ei le-au sfintit i ptintr'o inscrip-
tie 85.pata pe o columnä., apoi au inaltat pe
iocul ospätului o casä de rugaciune i s'au
intors acasä sanittosi, liberi i foarte veseli,
scitpati din primejdii, cu porunca impa-
ratului, pe uscat, pe mare si pe fluviu.
Si ffindca dobandisera mult mai
RUGACIUNEA REGELUI MAN ASE
Manase, regele lui luda, s'a rugat Dom-
nului &Ind era rob in Babilon.
Doamne, Atottiitorule, Dumne-
zeul parintilor nostri, al lui Avraatn, al
lui Isaac si al lui Iacob EA al semintiei
lor celei drepte,
Care ai facut ceru1 i pamantul im-
preuna cu tout& podoaba lor,
Care ai zagitzuit marea cu cuvantul
poruncii tale, care ai incuiat adlincul pe
care 1-ai pecetluit cu infricosatul
proslavitul tau nume,
Inaintea caruia Cu frier+, se cutre-
mud)." toate din pricina atotputerniciei
tale!
Cad cine poate sa stea in fate, stri-
lucirii slavei tale si sà indure urgia cu
care ameninti pe coi plicatosi !
8. Milostivirea pe care tu ai fägAduit-o
este nemäsurata s't necuprinsa,
Fiindc5. tu, Doamne, esti proa
Malt, indurat, indelung rabdätor i mult
milostiv si-ti pare ritu de räutatile oame-
nflor.
Tu, Doamne, Dumnezeul celor
drepti, n'ai asezat pocainta pentru cei
drepti, pentru Avraam, pentru Isaac
pentru Iacob, care n'au pacatuit impo-
triva ta, ci ai asezat pocainta pentru
mine piicatosul,
SFAR$ITU1, VECHIULUI TESTAMENT
www.dacoromanica.ro
multä putero in fata vrajmasilor &t-
eat inainte, ei erau cinstiti i de temut
nici unul din ei n'a fost turburat in
averea lui in nici un chip.
Dupa acestea cu totii si-au do-
bandit iarài averile lor care fusesera
puse la catagrafie, Meat cei care aveau
cate ceva dinteale lor Cu mare frica
li-1 ditdeau lusipoi, fiindca marele Dum-
nezeu a savarsit pan& la urmä fapte
marete pentru mantuirea lor.
Proslavit sit. fie Mantuitorul lui
Israil in veci ! Amin!
Cad am savarsit päcate mai multe
decat boabele de nisip de pe tiírmul
faradelegile mele s'au inmultit,
Doanme, s'au inmultit incat nu sunt
vrednic sa ridic ochii i sä privesc inal-
timea cerului din pricina multimii fara-
delegilor mole.
Straus stint eu de cittusele cele
multe de fier, s't nu pot sit ridic capul
din Ficina pacatelor mele i n'am
pentru cä ti-am intaratat mania ta
rau am facut inaintea ta, &lei am asezat
idoli i chipurile de °car& le-am inmultit
In tempul tau.
Si acum imi plec genunchiul inimii
mele i ma rog milostivirii tale:
Pacatuit-am, Doamne, pacatuit-am
cunosc gresalele mele!
Deci te rog fierbinte:
Doamne, EA nu ma pierde din
pricina farädelegilor mele. Nu te int.&
rata deapururi impotriva mea si niel nu
piistra faptele mele cele rele i nici nu
ma, osandi, and voi fi in imparatia
mortii,
Ci arata-ti indurarea i, nevrednio
fiind eu, mantueste-mit dupa multimea
indurarii tale,
Ca di te laud pe tine in toate
zilele vietii mele. Caci pe tine te laud&
toate puterile ceresti si a ta este slava
In veci. Amin! *
 NOUL TESTAMENT
SFANTA EVANGHELIE CEA DE LA MATEI
1.
Cartea neamuluip-kair-4isn8.-Christoaraim.
mislirea, numele nasterea.
Cartea neamului lui Iisus Chris-
tos, fiul lui David, fiul lui Avraam.
Avraam a avut de urmas pe
Isaac ; Isaac a avut de urmas pe
cob ; Iacob a avut de urmas pe luda
si pe fratii lui.
luda a dvut de urma§ _pe Fares
si pe Zara, din 'l'amar; Fares a ayu,t, zar ; Eliazar a avut de urmas pe Matan ;
de urmas pe Esromis Esrom a avut de
urmas pe Arami
Aram a avut de urmas pe Ami-
nadab ; Aminadab a avut de urmas pe
Naason ; Naason a avut de urmas pe
Salmon ;
Salmon a avut de urmas pe Booz,
din Rahab ; Booz a avut de urmas pe
Obed, din Ruj Oked a avut da_urmas
pe Iesei;
Iesei a avut de urmas pe David
impgratul; impgratul David a avut de
urmas pe Solomon, din femeia lui Une;
Solomon a avut de urmas pe Ro-
boam ; Roboam a avut de urmas pe
Abia ; Abia a avut de urmas pe Aso;
Asa a avut de urmas pe Iosafat ;
Iosafat a avut de urmas pe Ioram;
Ioram a avut de urmas pe Ozia;
Ozia a avut de urmas pe Ioatam ;
Ioatam a avut de urmas pe Ahaz ; Ahaz
a avut de urmas pe Iezechia ;
Iezechia a avut de urmas pe Ma-
nase; Manase a avut do urmas pe Amon;
Amon a avut de urmas pe Iosia ;
Iosia a avut de urmas pe Iehonia
si pe fratii liti, la robia din Babilon;
www.dacoromanica.ro
Dupil robia din Babilon, Iehonia
a avut de urmas pe Salatiil ; Salatiil
~lit de urmas pe Zorobabel;
Zorobabel a avut dniape
Abiud ; Abiud a avut de urmas pe Eli-
achim; Eliachim a avut de urmas pe
Azor;
Azor a avut de urmas pe Sadoc;
Sadoc a avut de urmas pe Achim; Achim
a avut de urmas pe Eliud ;
Eliud a avut de urmas pe Elia-
Matan a avut de urmas pe Iacob ;
Iacob a avut de urmas pe Iosif,
barbatul Mariei, din care s'a niscut
Iisus, ce se zice Christos.
Asa dar, peste tot, de la Avraam
pana la David sunt paisprezece nea-
muri ; de la David piinit la robia din
Babilon sunt paisprezece neamini
de la robia din Babilon i pânii, la
Christos sunt iarási paisprezece nea-
muri.
lar nasterea lui Iisus Christos asa
a fost cä, fiind logoditä Maria, muma lui,
cu Iosif, mai nainte de a fi ei impreunfi.,
s'a aflat avánd in pántece din Duhul
Sfánt.
Iosif, bárbatul ei, fiind om drept
nevrand s'o Vadedscit, si-a pus in milite
s'o lase in ascuns.
Ci cugetánd el aceasta, iatá ingerul
Domnului i se afatil in vis, grgind: Iosife,
fiul Tui'David, nu te terne a lua pe Maria
femeia ta, câ ce s'a zámislit intrInsa
este din Duhul Sfânt.
Ea va naite fin, i vei chama
numele lui: Iisus ; caci el va mantui
poporul situ de pácate.
1099
 MATEI, 2
Acestea toate s'au facut ea sa se
implineasca. ceea ce s'a zis de Domnul
prin prorocul care zice:
Uta, fecioara va avea in pantece
si va naste fiu, i vor cherna numele
lui: Emanuil, care se talmaceste: cu noi
este Dumnezeu.
Desteptandu-se din somn, Iosif
facu asa precum i-a poruncit ingerul
Domnului, i lua la el pe femeia sa.
i n'a cunoscut-o pe ea pana ce
a nascut pe fiul san cel intfii ndscut si a
chemat numele lui: Iisus.
2.
Magii de la raseirit ; fuga in Egipt. Irod
mide
runcii. Intoarcerea din Eg77, si pe muma
sa asluirea in Nazaret.
lar daca s'a nascut lisus in Bet-
leemul ludeii, in zilele lui Irod impg-
ratul, iattt magii de la rasarit au venit in
Ierusalim intreband:
Unde este imparatul Iudeilor cel
ce s'a Miscut? cilci am vgzut la ri.-
särit lui si am venit sa, ne
lui.
Auzind de ace,stea, imparatul Irod
s'a turburat si tot Ierusalimul impre-
una' cu el.
i adunlind pe toti arhiereii i caz-
turarii poporului cercetg de la ei: Unde
este si, se nasal, Christos?
Atunci ei ii raspunserii: In Bet-
leemul Iudeii, caci asa este scris de
profetul:
$i tu, Betleeme, pamantul Iudei, nu
esti debe cel mai mic 'Entre capeteniile
lui luda, cáci din tine va iesi povátuitorul
care va paste pe poporul meu Israil.
Atunci Irod a chemat in ascuns
pe magi si a aflat de la ei Igmurit in
ce vreme s'a aratat steaua.
Apoi trimitându-i la Betleem, le-a
zis: Mergeti i cercetati cu demanuntul
despre prunc i daca 11 yeti afla ves-
titi-mä si pe mine,, ea si. viu i eu sil ma
inchin lui.
s=er, ascultand pe imparatul, au
plecat i iata steaua pe oare o vazu-
será. in ritsárit mergea inaintea lor,
pana. ce a venit si a stat deasupra, unde
era pruncul.
1100
www.dacoromanica.ro
i vazand ei steaua s'au bucurat
cu bucurie mare foarte.
i intrand in casa, au vitzut pe
pruno impreung cu Maria muma lui,
cazand la pimânt s'au inchinat lui,
deschizand vistierffle lor i-au adus lui
daruri: aur, tamaie i smirna.
lar luand stiinta in vis sa nu se
mai intoarne la Irod, pe alta cale s'au
dus in tara lor.
Dupg plecarea magilor, iata in-
gerul Domnului ge aratia in vis lui Iosif,
zicand: Scoala-te, ja pruncul i pe muma
lui i fugi in Egipt i stai acolo pana
ce-ti voi spune; fiindca Irod are sil
emite pruncul ca L umnare.
losa se scula, lua, noaptea, pruncul
lui i plecg in Egipt.
i fu acolo pana la savarsirea
lui Irod; ca s'a se implineaseg cuvantul
spus de Domnul, prin profetul care zice:
Din Egipt am chemat pe fiul meu.
lar cand Irod vilzu d. a fost
amagit de magi, s'a rnaniat foarte
trimitand, &alai ucise pe toti pruncii,
tof cuprinsul
in os cm a tim
care- aipurise e a magr.
Atuncr s'a implinit euvantul spus
de Ieremia prorocul:
Glas in Rama s'a auzit, plan-
gere i tanguire multa; Rahil plangea
pe fiii s'id si nu voia si. so mangar) fiindcg
nu mai sunt.
Duna moartea bri Trod.. iatii,
Ingerid Domnului se aratg in vis lui Iosif,
In Egipt,
i zice: ia pruncul
pe muma lui i mergi in pgmântul lui
Israil, ciici au murit cei ce cautau si
ia viata pruncului.
Iosif sculandu-se a luat pruncul
si pe muma lui si a venit in piimfintul
lui Israil.
Dar auzind ca Arhelau domneste
in Iudeia, in locul lui Irod, fatal sau,
s'a temut si. meargä acolo si, luand
poruna in vis, s'a dus in partile Ga-
lileei.
$i a venit si a locuit in orasul
numit Nazaret, ca s'a se implineascä
ceea ce s'a spus prin profeti: ci. Nazareu
se va cherna.
 MATEI, 3, 4
3.
Ivirea lui Ioan Botezdtorul; botezul lui
Rms.
In zilele acelea a venit Ioan Bote-
zatorul i propovb,duia in desertul Iudeii,
Spunänd: cä s'a apropiat
imparatia cerurilor.
El este acela despre care a zis pro-
rocul Isaia: Glasul celui ce striga in
pustie: Pregätiti calea Domnului, drepte
faceti cararile lui.
lar loan avea vesmântul lui din
par de camila i brán de curca impre-
jurul mijlocului, iar hrana lui era lacuste
miere salbaticä.
Atunci iesi la el Ierusalimul i toatä
Iudeia i toatii imprejurimea Iordanului.
Si se botezau de catre el, in raul
Iordanului, märturisind pacatele lor.
Ci viizánd loan pe multi din Farisei
Saduchei viind la botez, le zise: Pui
de näparca, cine v'a aratat ca veti naps,
de mânia ce va sä fie?
Faceti deci roade vrednice de po-
ciiinVa.
Si sii," nu gänditi sä ziceti in voi
Pärintele nostru este Avraam, caci
vä spun ca, Dumnezeu poat,e si din
pietrele acestea sä ridice fii lui Avraam.
Acum securea stä la rädäcina po-
milor si tot pomul care nu face rod bun
se taie si se arunca in foc.
Eu unul vä botez cu apä spre
pochinta, dar cel ce vine dupä mine
este mai puternic dealt mine; lui nu sunt
vrednic sä-i duc incaltamintea ; acesta
vä va bot,eza cu Duhul &Ant i cu foc.
El are lopata in mánii si va cuati
aria sa si va aduna. gram' in jitnita, iar
pleava va arde-o cu foc nestins.
In acest timp a venit Iisus din
Galileia, la Iordan, catre Than, ca sä, se
boteze de la el.
loan insä, il oprea, zicand: Eu am
trebuinta, sä fiu bot,ezat de tine i tu
vii la mine?
Si riíspunzánd Iisus a zis &titre el:
Lasä acum, caci asa se cuvine nouä sa
implinim toatii dreptat,ea. Atunci 1-a
lar dup.& ce s'a botezat Iisus, in-
data a iesit din LTA, i iatä, cerurile i
1101
www.dacoromanica.ro
s'au deschis 0 a väzut Duhul lui Dum-
nezeu pogorindu-se ca un porumbel
viind peste el.
Si iata glas din ceruri care a zis:
Acesta este fiul meu cel iubit, intru care
bine am voit.
4.
Ems se ispitegte de cdtre Diavolul,f,i incepe
propovdduirea, chiandi pe cei dintdi uc,e-
nici gi vindecd tot lelul de bolnavi.
Atunci Iisus fu dus de Duhul in
pustie ca sa se ispiteascä de catre dia-
volul.
Si dupä ce a postit patruzeci de
zile i patruzeci de nopti, la urmä a
flámanzit.
Ci apropiindu-se ispititorul zise cätre
el : De esti tu fiul lui Dumnezeu,
zi ea pietrele acestea sä, se facä,
Dar el Ii raspunse: Serie este: nu
numai cu paine va trai omul, ci cu
tot cuvântul care ie,se din gura lui Dum-
nezeu.
Atunci diavolul 11 duse in sfânta
cetate si-1 puse pe aripa templului.
De esti tu fiul lui Dumnezeu, Si zise
diavolul, arunca-te jos, cad serie este ca
ingerilor säi va porunci pentru tine si
te vor ridica pe mlini, ca nu cumva
sä, izbesti de piatra piciorul tau.
Iisus Ii riispunse: Tar* este serie
sä nu ispitesti pe Domnul Dumnezeul tau.
Din nou, diavolul il duse inteun
munte foarte inalt aratä toate im-
paratiile lumii i stralucirea lor.
Si-i zise lui: Acestea toate i le voi
da tie, de cazi inaintea mea i mi te
inchini.
Atunci lisus Ii zise: Mergi, Satana,
cad scris este: Domnului Dumnezeului
tau sä te inchini i lui singur sä-i slu-
jesti.
Atunci 1-a lasat diavolul i iatä
ingerii venind la el Ii slujeau.
Când Iisus auzi ca loan a fost
pus in inchisoare pleat' in Galileia.
Si pärasind Nazaretul a venit de
a locuit in Capernaum längä, mare, in
hotarele lui Zebulon i Neftali,
Ca sä, se implineascä ce s'a zis
prin Isaia profetul, care zice:
 MATEI, 5
Pämintul lui Zebulon i pimintul
lui Neftali, cum mergi spre mare, din-
colo de Iordan, Galileia
Poporul care statea in intuneric
a vazut luminit mare i celor ce eedeau
in laturea i in umbra mortii riisgritu-le-a
lumina.
De atunci incepu Iisus s5, propovii-
duiascit i ea spunit: caci s'a
apropiat imparatia cerurilor.
Pe când umbla pe ling5, marea
Tiberiadei a vazut doi frati, pe Simon
ce se numeete Petru ei pe Andrei, fratele
lui, care aruncau mreaja in mare, clici
erau pescan.
Si le-a zis: Veniti dupa, mine ei
vä voi face pe voi pescan i de oameni.
lar ei mrejele in clipa
aceea au men; dupa el.
De acolo, merg5,nd mai departe,
a vazut alti doi frati, pe Iacob al lui
Zevedeu i pe loan, fratele lui, in corabie
cu Zevedeu , tatiillor, diregindu-0 mrejele,
e't i-a chemat,
Care indati läsând corabia ei pe
tatal lor, au triers dupä el.
Si a stritbittut lisus toata Gaileia,
invatind in sinagogile lor i propov5.-
duind evanghelia Impäräiei A tan-1ft-
duind once boar], e't orice neputinta
In popor, ,
Aea incit a ieeit vestea lui in toati
Siria e't aduceau la el pe toti care se
aflau in suferinte, fiind cuprinei de
multe feluri de boale i de chinuri, pe
demonizati, pe lunatici, pe slabgnogi,
el Ii vindeca.
i gloate multe mergeau dupg el,
din Galileia, din Decapole, din Ierusalim,
din Iudeia si de dincolo de Iordan.
5.
Predica de pe munte: Fericirile. Adevd-
rata implinire a kgii.
1. V5,zand multimile, Iisus s'a suit in
munte, a eezut i ucenicii au venit
ling& el.
2. Si ridicänd glasul Ii inv5,ta zicand:
3. Fericiti cei s5,raci cu duhul, ca a
lor este impitratia cerurilor.
4. Fericiti cei ce piing, ea aceia se vor
m5,ngilia.
1102
www.dacoromanica.ro
Fericiti cei blanzi, cä aceia vor moe-
teni
Fericiti cei ce flimanzesc i fuse-
toeeazii de dreptate, cá aceia se vor slitura.
Fericiti cei milostivi, c5, aceia se
vor milui.
Fericiti cei curati cu mima, cä
aceia vor vedea pe Dumnezeu.
Fend i faciitorii de pace, ca aceia
fi tu eu se vor cherna.
Fericiti cei prigoniti pentru drep-
tate, di a Ion este imparätia cerurilor.
Fericiti yeti fi voi cand va vor
°cart i vi vor urmari i vor zice tot
cuvântul rii,u impotriva voastra, mintind
din pricina mea.
Bucurati-v5, ei v5, veseliti, cit plata
voastri multi, este in ceruri, &lei tot area
au prigonit pe prorocii cei dinainte de voi.
Voi sunteti sarea pamantului daci
sarea se va strica, cu ce se va sirs.?
De nimio nu mai e bung, firg numai
de aruncat afarg, ca sä fie cacati de
oameni.
Voi sunteti lumina lumii ; nu poate
cetatea sa se ascundg, cand stg dea-
supra muntelui,
Niel nu aprind oamenii fa:die ei
o pun sub obroc, ci In sfeenic, e't lumi-
neazii tuturor celor din case:.
Aea si lumineze lumina voastri
inaintea oamenilor, incit sá vadg faptele
voastre cele bune i sä märeasc5, pe
Tatal vostru carele este in ceruri.
Sit nu socotiti cä am vela sä
stric legea sau prorocii; n'am venit sit
stric, ci sit implinesc.
Clici adev5,r graiesc cat vor
sta cerul i pamäntul, o iota sau o cirta
nu va trece, ping, ce nu se vor face toate.
Deci, cel ce va strica una din
aceste porunci, foarte mici, i va inväta
asa pe oameni, foarte mic se va cherna
intru impiiratia cerurilor ; iar cel ce va
face ei va inviita, acesta mane se va nurni
intru imp5,rittia cerurilor.
Caci v5, spun ca de nu va pri-
sosi dreptatea voastrii. mai mult decit
a Carturarilor FA a Fariseilor, nu yeti
intra intru impar5,tia cerurilor.
Ati auzit ea s'a zis celor de demult:
S5, nu ucizi ; iar cine va ucide vrednic
va fi de °Bandit.
 MATE!, 6
Eu Ins& va, spun voua cá oricine
care se manic) pe fratele sau, v-rednic
va fi de osanda ; cine deci va zice fratelui
situ: raca, vrednic va fi de judecata sine-
driului ; iar cine-i va zice: nebunule,
vrednic va fi de Gheena focului.
Deci, cttnd va fi sa aduci darul
tau la altar si acolo iti vei aduce aminte
ca fratele titu are ceva impotriva ta,
Lasa darul tau acolo, inaintea
altarului, i mergi, impaca-te cu fratele
tau i apoi venind adu darul tau.
Invoieste-te cu parisul tau de-
grabit, cat& vreme esti cu el pe drum,
ca nu cumva parisul ea te dea jude-
catorului, i judecatorul slujitorului tem-
nitei, i sa fii aruncat in temnita.
Adevitr graiesc tie: nu vei iesi de
acolo, pana ce nu vei fi dat cel de pe
urmit ban.
Ati auzit di s'a zis celor de demult:
Sá nu precurvesti.
Eu ins& va spun you& ea oricine
se uita la femeie, poftind-o, a si precurvit
cu ea in mima lui.
lar dacit ochiul tau cel drept te
sminteste pe tine, scoate-1 i arunca-1
de la tine, 616 mai de folos iti este sa
piara unul din mitdularele tale, decat
tot trupul ta.0 sit fie aruncat in Gheena.
Si dacit manata cea dreapa te smin-
teste pe tine, taie-o i arunc'o de la tine,
aci mai de folos IV este sa piara unul din
madularele tale, decat tot trupul tau
sit se dud. in Gheena.
S'a zis iaritsi: Cine va lasa pe
femeia sa sit-i dea carte de desparteriie.
Eu ¡Ma vá spun you& ca oricine
care lasa pe femeia sa, afar& de cuvant
de destranare, o face sa precurveasca,
si cine va lua pe cea lasatit precurveste.
Ati auzit iarasi ci s'a zis celor de
demult: Sa nu juri stramb, ci sit tii
inaintea Domnului juramintele tale.
Eu ins& va spun you& sä nu va
jurati nicidecum, nici pe car, fiindca
este je v al lui Dumnezeu,
Nici pe pamant, fiindcit este as-
ternut al picioarelor lui, nici pe Ierusalim,
fiindca este cetatea marelui Imparat.
Nici pe capul tau sit nu te juri,
fiindca nu poti sá faci un fir de par,
alb sau negru.
www.dacoromanica.ro
1103
37. De aceea cuvantul vostru ea fie:
da ce este da, nu ce este nu ; iar ce
mai mult cleat aceasta, de la cel rau
este.
Ati auzit cá s'a zis: Ochi pentru
ochi i dinte pentru dinte.
Eu ins& va spun vouit sit nu stati
impotriva celui ; iar cui te loveste
peste obrazul drept, intoarce-i i pe
40. Celui ce voieste sa se judece cu
tine si ia catnap, lasà-i si man-
tia,
41. lar de te va asupri careva sá mergi
mie de pasi, mergi cu el douit mii.
Celui care cere de la tine, da-i;
FA de la col ce voieste sit se imprumute
de la tine, nu fntoarce fats, ta.
Ati auzit ca s'a zis: Sä iubesti
pe aproapele tau i sa urästi pe vraj-
masul tau.
lar eu va. zic Iubiti pe vraj-
masii vostri, binecuvantati pe cei ce va
blestemä, faceti bine celor ce vä uritsc
rugati-va pentru cei ce va vataina
vit pigonesc,
Ca sa, fiti fiii Tatalui vostru celui
din ceruri, cá el face sa ritsafit soarele
peste lid i peste buni, i trimite ploaie
peste drepti i peste nedrepti.
Caci, daca iubiti pe cei ce vit iubesc,
ce rasplata puteti avea ? Au nu fac
vamesii acelasi luoru ?
Si dacit primiti cu dragoste pe
fratii vostri numai, ce prisos este aici ?
Au nu fac i paganii acelasi lucre?
Fiti dar voi desävfirsiti, precum
Tatal vostru col ceresc este desavarsit.
6.
Urmarea predicii de pe munte. Despre
milostenie, rugdciune i post. Sa- nu ne
streiduim dupd cele pdmante?ti.
Luati aminte ca faptele dreptittii
voastre sa nu le faceti inaintea oamenilor
ca sit fiti lor priveliste, altfel nu yeti avea
platil de la Tatal vostru cel din ceruri.
Deci, cand faci milostenie, nu tram-
bita inaintea, ta, cum fac fatarnicii, in
sinagoge i in uliçe, ca ea fie sliiviti de
oameni ; adevar graiesc isi iau
rasplata cuvenita.
 MATEI, 6
Tu, limit, cand faci milostenie, sä
nu stie stanga ta ce face dreapta ta,
Asa Meat milostenia ta eri fie in-
teascuns, i Tat6,1 tau, care vale, in-
tr'ascuns iti va rasplati tie.
lar cand va, rugati, nu fii ca fatar-
nicii carora le place, prin sinagoge
prin unghiurile u1ielor, stand in picioare
sit se roage, ca sa se arate oamenilor;
adevar grádese isi iau rasplata
cuvenita.
Tu, insii, cand te rogi, intra in
ciimara ta i inchizand usa ta roaga-te
Tatalui tau celui inteascuns. i Tidal
tau, ca,re vede intr'ascuns, 1i va rils-
plati tie.
Cand vit rugati, nu spuneti multe
ca paganii, cà ei cred cii in poliloghia
lor vor fi ascultati.
Deci nu va asemanati lor, ea stie
Tatäl vostru de ce aveti trebuinta mai
nainte ca sá cereti voi de la el.
Deci voi asa sa, va rugati: Tatal
nostru carele esti in ceruri, sfinteascii-se
numele tau;
Vie fruparatia ta; facä-se voia ta,
precum in cer asa si pe pamant.
Painea noastra cea, spre flint&
nou6, astitzi;
Si ne iarta noua, gresalele noastre,
precum i noi iertäm gresitilor nostri,
Si nu ne duce pe noi in ispita, cine
izbaveste de cel rau. Ca' a Ta este imp6,-
ratia i puterea i marirea in veci, amin.
Ca de yeti ierta oamenilor gresa-
lele lor, ierta-va i you& Tatal vostru col
ceresc.
lar de nu yeti ierta oamenilor gre-
salele lor, nici Taal vostru nu va va
ierta gresalele voastre.
Cand postiti, nu fiti posomoriti ca
fatarnicii; cá ei Ii slutesc fetele ca
arate oamenilor ca postesc ; adevär griliese
iau plata cuvenit6,.
Tu însä, °and postesti, unge capul
tau i fats, ta o spala,
Ca sit nu te arati oamenilor ca
postesti, ci Tatalui tau care este intru
ascuns, i Tatälui tau care vede intru
ascuns iti va rasplati
Nu va adunati comori pe pimant,
unde moho i rugina le strica çi uncle
furii le sapit si le fura
1104
www.dacoromanica.ro
Ci adunati-vit comori in cer, unde
nici moho, nici rugina nu le strica, unde
furi nu le sapil si nu le fura.
Cad unde este comoara ta, acolo
va fi i mima ta.
Luminatorul trupului este ochiul ;
de va fi ochiul tau curat, tot trupul tau
va fi luminat;
lar de va fi ochiul tau ra,u, tot
trupul tau va fi intunecat. Deci, daci
lumina dintru tine intuneric este, dar
intunericul, cu cat mai mult!
Nimeni nu poate 86, slujeasca la
doi domni, caci sau pe unul Il va uri
pe ce16,1alt il va iubi, sau de unul se va
lipi si pe celalalt il va dispretui; nu putetd
sa slujii lui Dumnezeu i lui Mamona.
Drept aceea zic voila: Nu vä ingri-
jiti pentru viaa voastrit ce yeti manca,
nici pentru trupul vostru cu ce vá, yeti 1m-
braca; au nu este viata mai mult decat
hrana i trupul decat imbracamintea?
Uitati-va, la päsitrile cerului, ca nu
samanit, nici nu accent, nici nu adunit
In hambare, i Taal vostru cel ceresc le
hriineste. Oare nu sunteti voi cu mult
mai presus de ele?
Si cine dintre voi, oricat §i-ar Tame
mintea, poate sit adaoge la statul sa,u
un cot ?
lar de vesmilnt de ce vit ingrijiti?
Luati seama la crinii ca,mpului cum
creso: nu se ostenesc, niel nu tor°.
Si totusi, va spun voila ea, niel
Solomon, in toata marirea lui, nu se
invesmanta ca unul dintre ei.
lar daca iarba campului, care
astiizi este si ratline se arunca in cuptor,
Dumnezeu astfel o imbrac6 oare nu cu
mult mai vartos pe voi, o, putin credin-
ciosilor ?
Deci, nu duceti grijä spunand: Ce
vom mimeo, ori ce vom bea, oti cu ce ne
vom invesmanta?
Ca dupii toate acestea se strii-
duesc pitganii; stie doar Tatid vostru cel
ceserc cil aveti nevoie de ele.
Cautati mai intai imparatia
dreptatea lui, i acestea toate se vor
adaoga
Nu duceti grija de ziva de maine,
eáoi ziva de =line se va ingriji de sine.
Ajunge zilei rautatea ei.
 MATEI, 7, 8
7.
Slarfitul predicii de pe munte.
Nu judecati, ca sa nu fiti judecati.
Cad au judecata cu care judecati,
yeti fi judecati, i cu masura cu care ma.-
surati, vi se va m'Asura.
De ce vezi paiul din ochiel fratelui
tau, si de barna din ochiul tau nu-ti dai
seama?
Sau cum vei zice fratelui tau: stai
&Ili scot paiul din ochi, i iatA, barna
este in ochiul tau.
Fatarnice, scoate intai barna din
ochiul tau i atunci vei vedea sit scoti
paiul din ochiul fratelui tau.
Nu dati cele sfinte cainilor, nici nu
aruncati margaritarele voastre in fata
porcilor, ca nu cumva sa le calce in pi-
cioare i intorcandu-se sit vá sfasie pe
voi.
Cereti si se va da you& ; cautati
yeti afla; bateti si se va deschide you'd.
Caul oricine care cere ja, cel care
cerceteaza afla i celui care bate i se
va deschide.
Cine este omul acela intre voi de la
care, de va cere fiul säu paine, el sa-i dea
piatra,
Sau de-i va cere peste, el sii-i dea
sarpe?
Atunci, dacá voi, rái fiind, stiti
dati daruri bune fiilor vostri, cu cat mai
vartos Total vostru cel din ceruri va da
cele bune celor care cer de la el.
Ci toate cate voiti sa va fee& voila
oamenii, asemenea i voi faceti lor, ca,
aceasta este legea i prorocii.
Intrati prin poarta cea stramta, ea
larga este poarta i incapatoare calea
care duce la pieire, i multi sent cei care
arnica pe ea.
i stramtA este poarta i 'ingest&
este calea care duce la viata, i putini
sunt cei care o afla.
Feriti-va de profetii mincinosi,
care yin la voi in haine de oi, iar pe din-
launtru sunt lupi hrApitori.
Blip& roadele lor Ii yeti cunoaste.
Au doara culeg oamenii struguri din
scaieti, ori smochine din ciulini?
Asa ca once pom bun face roade
bune, iar pomul rim face roade rele.
1105
www.dacoromanica.ro
Nu se poate pom bun [3.9., facà
roade rele, nici pom räu sa fee& roade
bune.
lar orice pom care nu face roada
bun& se taie i se arena, in foc.
Drept aceea, dupii roadele lor
yeti cunoaste.
Nu oricine care imi zice: Doamne,
Doamne I va intra intru impariitia ceru-
rilor, ci care face vointa Tatalui meu
celui din ceruri.
Multi imi vor zice in ziva aceea:
Doamne, Doamne, au nu in numele tau
am profetit i cu numele tau am scos
demoni, i in numele tau minuni multe
am facet?
Atunci Insá, voi marturisi lor:
Niciodata nu v'am cunoscut pe voi. De-
partati-vA de la mine, cei ce lucrati fad),
delegea.
De aceea, oricine care aude aceste
cuvinte ale raele i le indeplineste, ase-.
mana-se-va barbatului cuminte care a
cladit casa lui pe stanca.
A cazut ploaia, au venit riturile
mari, au suflat vanturile si au batut in
casa aceea, dar ea n'a cazut, fiindcii era
.intemeiatá e stâncá.
. ar crime care aude aceste cuvinte
ale mele si nu le indeplineste, asemana-
se-va barbatului nerod care si-a cladit
casa pe nisip.
Si a cazut pboaiafi au venit raurile
mari i au suflat vantinile si au izbit
In casa aceea i a cazut. i admires, ei
a fost mare.
lar died Iisus a sfarsit cuvintele
ace,stea, multimile stateau uimite de
invatiitura lui,
Ciici Ii invata pe ei ca pe unul care
are putere, si nu ca invatatii lor.
8.
Iisus uindecd pe un lepras, pe servitorul
unui suta,s, pe soacra lui Petra ssi pe alti
bolnavi. Linite§te furtuna de pe mare f
mdntueste pe doi demonizati.
Pogorindu-se din mente, gloate
multe au mers dup& el.
Si iata un lepros apropiindu-se, i
se inchina, zicand: Doarane, (lac& voiesti,
poi sa ma curatesti.
70
 MATEI, 8
Atunci Iisus intinzand mama, s'a
atine de el, zicb.nd: voieso, curateste-te.
Si indatit s'a curatit lepra lui.
Apoi i-a zis Iisus: Vezi, nu spune
nimanui, ci mergi, aratii-te preotilor
adu darul pe care I-a randuit Moise, spre
marturie lor.
Pe dad intra in Capernaum, s'a
apropiat de el un sutas, rugandu-I,
Si zicând: Doamne, sluga mea
zace in casä, slabä,nog, chinuindu-se
cumplit.
Iisus Ii zise: Voi veni vi-1 voi Ca-
Dar sutaaul fitspunzand i-a vorbit:
Doamne, nu sunt vrednic sa intri sub
acoperisul meu, ci numai zi cu cuvantul
10 se va vindeca sluga mea.
Cai eu sunt om sub stapanirea
altora si am sub mine ostasi, si-i spun
acestuia: du-te, i se duce, si celunalt:
vino, si vine, si slugii mele: fá aceasta,
face.
Auzind acestea, ESU13 s'a minunat
ai a zis celor ce veneau dup.& el: Adevar
graiesc nici intru Israil n'am gäsit
atata credinta.
Drept aceea vä spun ea multi de la
riisarit i de la apus vor veni i vor sta
la masa cu Avraam, cu Isaac FA cu Iacob
In imparatia cerurilor;
lar fili imparatiei vor merge intru
intunericul cel mai din afar& ; acolo va fi
plangerea i scraanirea dintilor.
Si i-a zis Iisus sutasului: Du-te, fie
tie dupa cum ai crezut. Si s'a insanato§it
servitorul lui in ora aceea.
Venind Iisus in casa lui Petru, a
vazut pe soacra ace,stuia zacand, prinsa
de friguri.
Si s'a atine de mana ei, iar frigu-
rile o lasarä EA se sculä, i ii slujea lui.
lar facandu-se sea* aduserit la
el multi demonizati, i scoase afar& du-
hurile cu cuvantul si pe toti cei bolnavi
Ii tamadui,
Ca sä, se implineascä ceca ce s'a
spus prin Isaia prorocul, care zice:
Acesta neputintele noastre a luat si boa-
lele noastre le-a purtat.
Vazand Iisus noroade multe im-
prejurul lui, a poruncit ucenicilor sä
treaca de ceca parte a märii.
1106
www.dacoromanica.ro
Atunci a venit la el un carturar o
a graft: Invatatorule, te voi urma, ori-
unde vei merge.
Dar Iisus i-a rilspuns: Vulpile au
vizuini i pasarile cerului cuiburi, Fiul
omului ins& nu are imde sit-0 piece
capul.
Un altul dintre ucenici Ii zise:
Doamne, da-mi voie sit má due intái
sA ingrop pe tatal meu.
El ins& i-a zis: Vino dupii mine
lasa mortii ingroape pe mortii
lor.
Intrand in corabie, ucenicii lui II
urmara.
Si iata ca.' pe mare se isca o furtunit
atat de aprigà, incat corabia se invaluia
In talazuri; iar el dormea.
Atunci ucenicii venirá la el 0-1
desteptara spunandu-i: Doamne, man-
tueste-ne cá pierim.
Iisus le zice: De ce va este fricii,
putin credinciosilor ? S'a sculat atunci,
a certa,t vantinile si marea ai s'a fiicut
liniste deplina.
lar oamenii se mirara zicand: Ce
fel de om este acesta, cä. EA vânturile
marea ascultä de el!
Gaud trecu dincolo in tinutul era-
darenilor, Il intampinara doi demonizati
care ieseau din morminte i atilt de cum-
pliti, inctit nimeni nu putea sa treads, pe
calea aceea.
Si iatä, au inceput ea strige i sii.
zica: Ce este noult si tie, Iisuse, Fiul lui
Dumnezeu? Ai venit aici mai nainte de
vreme ea sa ne chinueati?
Departe de ei era o turma mare
de porci, la paaune.
lar demonii se rugau de el o zi-
cea,u: Dacá ne scoti Mara, trimit,e-ne in
turma de porci.
Atunci el le spuse: Duceti-va. Iar
ei iesind se dusera in turma de porci. Si
iata ca twat'," turma se repezi de pe po-
varnis in mare i pieri in ape.
lar pazitorii fugira Eji ducandu-se
In ora a spuserä tot ce se intamplase cu
demonizatii.
Atunci tot orapul iei intru intam-
pinarea lui Iisus vitzfindu-1 11 rugara
sA treacii, din hotarele lor.
 MATEI, 9
9.
Paraliticul din Capernaum. Maki i uce-
nicii lui loan. Botezcitorul. Fiica lui lair
femeia pcitinci. Doi orbi fi un mut.
Seceriful i secercitorii.
Intrand in corabie, Iisus trecu din-
coace i veni in orasul situ.
$i iata cii, ii adusera un slabanog,
zacand pe pat. Ci lisus viizand credinta
lor, zise slabanogului: Indrazneste, fiule,
pificatele talo surit iertate.
Dar unii dintre Carturari ziceau
intru sine: Acesta huleste.
Ci Iisus stiind gandurile lor le zise:
Pentru ce cugetati rele in inimile voastre ?
Ca, ce este mai lesne a zice: iertate
sunt pacatele tale, sau a zice: scoala-te
si umbra?
Ci ca sà tiO ca put,ere are Fiul
omului pe pamant a iert,a piicatele -
atunci ziceslabanogului:
patui tau i mergi la casa ta.
i sculandu-se s'a dus la casa sa.
lar multimile vazand aeestea se
infricosarii, i mark& pe Dumnezeu care
da oamenilor asemenea putere.
De acolo lisus trecand inainte a
vazut un om care sedea la vama, cu
numele Matei, i i-a zis acestuia: Vino
dup.& mine. *i sculandu-se a mers dupa
Iisus.
i s'a intamplat cà ezand el la
masa, in casa, iata multi vamesi i pa-
catosi au venit si au sezut la masa im-
preuna, cu el si cu ucenicii lui.
Fariseii vazand una ea aceasta au
zis ucenicilor: Pentru ce manb.nea invä,-
tatorul vostru cu vamesii i cu piicatosii?
Iisus auzind le-a dat cuvant: Nucei
zdraveni au nevoie de doftor, dar cei
bolnavi.
Duceti-va deci i luati invatatura,
ce insemneaza: rail& voiese, iar nu
jertfil; cà n'am venit sà chem pe drepti,
ci pe pacatosi, la pocitintii.
In vremea aceea, venifa la el uce-
nicii lui loan, zicand: Pentru ce noi
Fariseii postim, iar ucenicii tài nu poste,sc ?
Iisus le raspunde: Pot oare
nuntii sa fie tristi cata vreme mirele este
Cu ei? Ci vor veni zile, dad mirele va fi
luat de la ei i atunci vor posti.
1107
www.dacoromanica.ro
Nimeni nu pune, la haina, veche,
petec dinteo bucata nouä, ciici plinitura
aceasta trage din haina si se face o rup-
tura si mai rea.
Nici nu pun oamenii yin nou in
burdufuri vechi; altmintrelea burdufu-
rile crapii: vinul se varsa i burdufurile se
nimicesc ; ci pun vin nou in burdufuri
noi i amândoua se pastreaza impre-
una.
Pe cand vorbea el acestea, jata
veni un dregator, i se inchina si-i zise:
Copila mea muri acum, ci venind pune
Juana ta peste ea i va fi vie.
Atunci Iisus sculandu-se merse
dupä el impreuna cu ucenicii.
i iata o femeie cu scurgere de
sange de doisprezece ani, apropiindu-se
de el pe la spate, se atinse de poala
hainei lui.
Caci zicea in gandul ei: Numai sa
ma ating de haina lui i ma voi face
sari atoasa.
Iisus se intoarse i vazand-o
zice: Indrazneste, flied, credinta ta te-a
mantuit. i s'a tamäduit femeia din
ceasul acela.
Iisus veni la casa dregatorului
vazánd pe cantaretii din flaut i gloata
zgomotoasa rosti:
Depártati-va, caci fecioara n'a
murit, ci doarme. Dar ei radeau de el.
Ci amid multimea fu scoasa Mara,
intrand Iisus lull pe fata de mana si fata
se scula.
i vestea aceasts, merse peste tot
pamántul acela.
Trecând Ems de acolo, doi orbi se
tineau dupii el si strigau i ziceau: Milue-
ste-ne pe noi, Fiule al lui David.
Dupa ce a intrat in casa, au venit
la el orbii i Mills i-a intrebat: Credeti ca
pot Ea fac eu aceasta, ? Griiiescu-i lui: Da,
Doamne.
Atunci s'a atins de ochii lor, zicand:
Dup.& credinta voastra fie vouh.
i s'au de,schis ochii lor. lar Iisus
le porunci cu asprime, zicand: Vedeti
nimeni sa nu stie.
Lisa ei, dupa ce au iesit, raspan-
dirii numele lui in tot piimantul acela.
Dupa plecarea lor, iata adusera la
el un om mut, avb,nd demon.
70.
 MATEI, 10
i Mará fiind ecos demonul, cel
mut a grait. lar multimile se minunau
zicand: Niciodata nu s'au arätat asa
lucruri intru Israil.
Dar Fariseii ziceau: Cu domnul
demonilor scoate pe demoni.
Ci Iisus strabátea toate orasele
satele, invatand in sinagogile lor, pro-
povaduind evanghelia imparatiei si viu-
dedad torda, boala i toatä neputinta in
popor.
*i vazand multimile de oameni i
s'a facut mila de ei. ca erau dosaditi
parasiti ca niste oi fax& de pastor.
Atunci zis-a ucenicilor lui: Sece-
6111 e mult, dar lucratorii sunt putini.
Rugati deci pe Domnul secerisului
ea s'a scoata lueratori la secerisul sau.
10.
Afezarea i trimiterea celor doisprezec,e
apostoli. Cum pene i reisplat' iri viitoare.
Chemand la sine pe cei doisprezece
ucenici ai sai, le dadu lor putere asupra
duhurilor celor necurate ca sa le semita
afarä i sa tamaduiasca once boala
once släbiciune.
Numele celor doisprezece apostoli
sunt acestea: cel dintai Simon, ce se
zice Petru, si Andrei, fratele lui; Iacob
al lui Zevedeu i loan, fratele lui;
Filip i Bartolomei, Toma si Matei
vamesul; Iacob al lui Alfeu i Lebeu ce
se zice Tadeu ;
Simon Cananeul i Iuda Iscario-
teanul, ce! care 1-a vandut.
Pe acesti doisprezece i-a trimis
Iisus, poruncindu-le lor acestea: In caile
paganilor sa nu mergeti si in vre-o cetate
de Samariteni sá nu intrati.
Ci mai vartos mergeti catre oile cele
pierdute ale casei lui Israil.
In mersul vostru propovaduiti zi-
dad ca s'a apropiat impärátia cerurilor.
Tämaduiti pe cei neputinciosi, in-
viati pe cei morti, cur54iti pe cei leprosi,
pe demoni scoateti-i afara.; in dar ati
luat, in dar d. dati.
Sil nu aveti nici aur, nici argint,
nici arama in cingatorile voastre.
Nici traista pe drum, nici douil
camasi, nici incältaminte, nici toiag;
1108
www.dacoromanica.ro
ea vrednic este lueratorul de hrana
sa.
In once oras sau sat yeti intra,
cercetati cine este inteinsul vrednic,
acolo s'a ramaneti pana co veti
lar cand intrati in casa, urati-i ei
de bine.
i dad este casa aceea vrednica,
viná pacea voastrá peste ea. Iar de nu
este vrednid, pacea voastra intoarea-se
la voi.
Cine nu va va primi pe voi, nici
nu va asculta cuvintele voastre, iesind
din casa lui sau din orasul acela, scutu-
rati praful de pe picioarele voastre.
Adevar graiesc vouli: mai usor va
fi pamantului Sodomei i Gomorei in
ziva judecatii, dedil orasului aceluia.
Tata, eu va trimit pe voi ca oi in
mijlocul lupilor ; fiti dar intelepti ca
serpii i farä räutate ca porumbeii.
Feriti-va de oameni, cáci vá vor
da pe mana sinedriilor i in sinagogile
lor vä vor bate cu biciul.
La domnitori si la imparati veti
fi dusi pentru mine, spre märturie lor
paganilor.
Iar dad vá vor da pe voi in mana
lor, nu va ingrijiti cum sau ce yeti vorbi,
caci se va da N'out); in ora aceea ce sil
vorbiti.
Fiindea nu voi sunteti care vorbiti,
ci duhul Tatalui vostru este care graieste
intru voi.
Va da frate pe frate la moarte
tata, pe fecior si se vor scula copiii asupra
parintilor vor ucide.
i yeti fi In* de toti pentru nu-
mele meu; iar cel ce va rada pana, la
dar*, acela se va mântui.
Când va urmaresc pe voi in ce-
tatea aceasta, fugiti in cealaltä. Adevar
griliesc vouli: nu yeti sfarsi orasele lui
Israil, pana ce nu va veni Fiul omului.
Nu este ucenic mai presus de in-
vatatorul, nici sluga mai presus de sta-
panul du.
Destul este ucenicului sil fie ca in-
vatatorul i slugii ea stapanul. Dad pe
stapanul casei 1-au numit Beelzebul, cu
cat mai vartos pe casnicii lui.
Deci nu vi temeti de ei, caci nimic
nu este acoperit care sa nu iasa la ivealä
 MATEI, 11
nimic ascuns care sit nu ajungd, cu-
noscut.
Ceea ce va graiesc la intunerec,
spuneti la lumina, ceea ce auziti la
tFOi
ureche, propovdduiti de pe case.
Nu va temeti de cei ce ucid trupul,
iar sufletul nu pot sit-1 ucidä ;
mai curand de acela care poate i sufletul
trupul sa le pier& in Gheena.
Au nu se 'And doua vrabii de un
ban ? Si nici una din ele nu va ca dea pe
pitmant idea stirea, Tatälui vostru.
La voi ins& i perii capului, toti
sunt numarati.
Asa dar nu va temeti; voi sunteti
mai de pret ca multe pasarele.
.Oricine care va mdrturisi pentru
mine inaintea oamenilor, märturisi-voi
eu pentru el inaintea Tatalui meu celui
din ceruri.
lar de oricine care se va lepäda
de mine inaintea oamenilor i eu mä
voi lepada de el inaintea Tatalui meu
celui din ceruri.
Nu socotiti cá am venit sá aduc
pace pe pamant ; n'am venit sá aduc
11.
Intrebarea lui loan Botezdtorul i mdr-
turia lui Iisus des pre loan. Orafele ne-
pociiite. Lauda Tatalui. Chemarea cdtre cei
impavdrati.
Sfarsind Iisus de dat aceste inva-
taturi color doisprezece ucenici ai säi,
trecu de acolo ca sá invete i sa predice
mai departe, prin orasele lor.
In vremea aceia loan auzi, in in-
chisoare de faptele lui Christos trimise
vorba prin ucenicii lui:
Tu esti cela ce vine, sau sá as-
teptam pe altul ?
Atunci Iisus luand cuvantul le zise:
Mergeti i spuneti lui loan cele ce
auziti i vedeti.
Orbii Ii capata vederea i chiopii
umbra, leprosii se curdtesc i surzii aud,
mortii inviazá i diracilor li se bine-
vesteste.
Si fericit este acela care nu se va
sminti intru mine.
Dupa, plecarea acestora, Iisus in-
cepu sä vorbeasca