ASOCIATIA DE STANDARDIZARE : tn Covrarorta NE ote, 7 DIN ROMANIA Repepede /r-r2s\ ©ASRO Reproducerea Director General: Tel: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70 Directa Standardizare’ Tel +4021 310 17 30,+4021 310 43.08, #4021 312 07 Serviciul Redactie ing, Drepturl de Autor + 40 2 GP 0412/1 - 2007 SRN Zobet: 29 < _ [Reczs COD DE PRACTICA PENTRU PRODUCEREA BETONULUI CODE OF PRACTICE FOR THE MANUFACTURING OF CONCRETE CODE PRATIQUE POUR PRODUIRE LE BETON Document tehnie unificat (SR EN 206-1:2002, SR 13610:2008, Ordinul MOLPL nr. 577/29.04.2008) elaboret sub coordonarea crarilor Publice gi Locuinteior in Construct Ministerului Dezvoltarii Directia Generalé Tehni Institutul National de Cercetare - Dezvoltare in Constructil $1 Economia Constructitlor lutie 2008 "ASOGIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) ‘Str, Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucurest , Fax +4021 315 88 70 725-14, +40 21 312 94 88 6.99.74 arifAbex 40 21 316 77 25, Fax 4024 8 sau parila 2 prezentwll documentDocument tehnic unificat elaborat sub coordonarea MINISTERULUI DEZVOLTARIL, LUCRARILOR PUBLICE $i LOCUINTELOR DIRECTIA GENERALA TEHNICA iN CONSTRUCTI TULIE 2008 cop DE PRACTICA PENTRU PRODUCEREA BETONULU! CP 012/1-2007: 3 Preambul 1 baza prevederilor art, 4 din Ordinul rnr.374/18.V.2008 si are avizul jor Publice Prezentul cod de practicd pentru producerea betonului a fost elaborat I MDLPL nr. 877 [29.04.2008 publicat in Monitorul Oficial al Romaniel Partea 72008 al Cometului tehnic de coordonare generalé al Ministerulul Dezvoltéri, Lu Locuintelor. Prezentul cod de practica a fost elaboral dtelor urmétoarelor documente: = reglementarea_tehnica “Normativ pentru producerea betonului si executarea \ewarlor din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonul - standardul SR_EN aoeRy “Beton. Partea 1: Specificatie, performanté, productie si SiMfonitate’ cu amendamentale SR EN 206-1:2002/A1:2005, SR EN 206-1:2002/A2:2005 si erate SR EN 208-1:2002/C91:2008 Beton, Partéa 1: Specificatie, performanté, productie si conformitate. = standardul fonal de aplicare a SR EN 206-1:2002" cu erata SR 13510:2006/C91:2008. Document nati ntul cod de practic’ sunt: anexele A, B si C din standardul SR EN 206-1:2002, ‘Anexele normative din preze ‘SR 19510:2006 gi anexele | si O din normativul NE 012/1-2007 anexele F si L din standardul Anexele in prezentul cod de practic& sunt: anexele E, J, K din standardul SR EN 206-1:2002 si anexele H, M si N din standardul SR 13510:2006. Jul SR EN 206-1:2002 2 fost eliminata din cuprinsul codului de Anexa D (informativa) Bibliografie din standarck praluate la capitolul 2 Referinfe normative al prezentului cod practica pentru c& prevederile acestela au fost de practic’ fAneva G (informativa) Cerinfe _privind execttatea echipamentului de dozare | Git standardut Aree 306-112002 a fost eliminaté din cuprinsul codulul de practicd pentru c& nu mai este velabilé conform pravederilor standardului SR EN 206-1:2002/A1:2008 (art. 9.6.2.2) La eapitclul de refernfe normative sunt indicate eaiite standerdelor si reslementator tehnice romans /P Wise la deta elaborari normativull NE 012/1-2007, Se recomanda ca utlizatrl sé se informeze periodic asupra color mai recente edi ale documentelor de refering. tui cod de practicd se ullizeaz8 standardele romane, europene si intemationale |e Pentru aplicarea acest respectiv standardele roméne identice cu acestea) care se face referint ( Unmatoarele standardele europene i internationale la care se face refeire tn textul codulul de practic nu fu standard roman corespondent: [SO 2859-1, DIN 4030-2 si ASTM C 173. ‘vest cod de practic’ face trimitere la Directva 90/384/CEE care a fost transpuss tn Hotareree ‘Guverulti vot gia004 ‘prvind masurile pentru organizarea si realizarea schimbulul de infomneti 1 domeniul Miedelor gi reglementarlor tehnice, precum 3 al regullor refentoare la servile societal informationale Fas Romania g1statele membre ale Uniunil Europene, precum si Comisia EuropeanCUPRINS rere 6 KDomeniu de aplicare Z . 8 Referinte normative, 9 ‘Definitii, simbolurt si prescurtari 44 Teron defi sso 14 Sinbclut § proscurt so : . 15 Gaasiicare = 16 Clase de expunere in functie de acjiunile datorate mediului inconjurator 16 “4 Semnifcatia claselor de expunere....... soe _ : essen Beton oroaspat : 19 "4 Clase de consistent 1S .2 Clase in functie de dimensiunea maxima a agregatelor 20 Beton intarit 20 4 Clase de rezistenta la compresiune . os . 20 2 Clasele de masa volumica pentru beton usor . 7 2 Gorite pert beton si metode de verfioare 22 Cerinte de baz pentru materiale componente 22 1 Generates : 22 1.2 Ciment 22 4.3 Agregate chaneesennesnenen so a 22 74 Apa de aresisc : 2 5 Aathi Sn 22 8 adacsuil indus ferele minerale 9 Pigment) — 2 Cerije de baza pentru compoztia betonul 23 ..1 Generalitati ...... - sens 7 23 2 Alegeree cinerisl : a 23 1.3 Utiizarea agregatelor vee se an 23 4 Ubizateaapelor recilats : ae 5 Usizares adaosutlor : oe : 24 B26 Uilaaes aiH0r ann oe oe 26 12.7 Continut de.cloruri eee ae 27 8 Temperatura betonul : : 27 3 Cerinte referitoere la clasele de expunere ne 28 6.3.1 Generalitati ae sevsseen 28 13.2 Velori limita pentru compozitia betonului a a 28 13.3 Metode de conceptie bazate pe performante .... ee coos 29 13.34 Coie peru betonul tumat SUB @p& oe 29 i Cerire peru Betonul proaspst ae 29 14.1 Consistenta ........ 29 Hi 2 Conjnt de cimort i report apalciment vn.sussnoweoeowncncnecna 30 5.43 Consnut de aer oo “20 Bg: ese maxima a agregatelor =... . "3 [5 Cerinfe pentru betonul intérit sn se 31 8.54 ReZstnt@ veonn 31 5.2 Mase velum 32 my: 23 Rezstena la penetrarea are : : a 32 5.4 Reacha ls foc ate eo a 5 Reaitenala uzuré ssn : : eee Specifeata betonuli eee a 1 Generalitati essen 32 6.2 » Spectficatia betonului priest (co propre ‘specificate) : sent 33 1.2.1 Generalitati .......... 7 33 _ eae — : 7 os 33 1.2.3 Cerinte suplimentare ........ sessenaes - : 34 : a 34 4 3.2 Cerinte de baza .. = : 6.3.3 Cerinje suplimentare ...... 7 a essere 5 im ‘A. Speciicatia betoanelor de compo:betonului proaspat . etonulul pentru. produc rai 7.1. Informati de la utilizato 7.2 Informatii de la produ: 3 7.3. Bon de livrare pentru betonul gata de utlizare 3 74 Informatii a livare pentru betonul de santier. 3 7.8 Consistenta la livrare . x 3 3 3 torul de beton pentru utlizator 8 Controlul conformitati $i criteri de conformitate 81 Generalitat. 82 Control de conformitate al betonului cu proprietati specificate 8.2.1 Control de conformitate al rezistentei la compresiune os 8.2.2 Control de canformitate al rezistentei la tractiune prin despicare ..... 4 8.2.3 Control de conformitate pentru alte proprietati dec&t rezistenta : 8.3 Controlul conformitati betonului de compozitie prescris&, inclusiv a betoanelor de compozitie prescriss printr-un standard ....srmmnvnsesi a . — 4a] 8.4 Actiuni intreprinse In caz de neconformitate @ produsului.. = 9 Controlul productet 8.1 Generalitati... - 9.2 Sisteme de control al productie .. 9.3 Date inregistrate gi alte documents 9.4 Incercati .... 2 8.5 Compozitia betonului si Incercérile iniiale 9.6 Personal, echipament si instalatil 9.7 Dozarea materialelor componente 9.8 Amestecarea betonului.. 9.9 Proceduri de control al productiel .. 10. Evaluare a conformitati .. 40:1 Generalitati : 10.2 Evaluare, supraveghere ¢\certficare @ controlului productie! = - 5 11, Notarea betonului proiectat (cu proprietati specificate) ‘anexa 8 (normative) Incercri de denificare pentru rezisiena la compresiune : Jheca C (normativs) ispszti pentru eveltarea, supravegherea si ceriicarea contoluu productel....60 ‘anexa E {informatva) Indica de eplicare a conceptulul de performanta echivalenté e proprietatior betonului - — . 6a ‘Anexa F (normativa) Recomendar pentru limitele compozitilor betonulul 64 ‘Anexa H (informativa) Prevederi suplimentare referitoare la betoanele de tnalta rezistenta 734 ‘Anexa | (normativa) Clasificarea medilor etmosferice agresive asupra elementelor din beton armat sl beton precomprimat supraterane seen ; 76 ‘Anexa J (informativa) Metode de alcatuire @ retetelor bazate pe performantele pentru durabilitate .........78 ‘Anexa K (informativa) Familile de beton ......-. : — . 81 ‘anexa L (normativa) Compozitia granulometricd a agregatelor utlizate la prepararea betonului 83 ‘Anexa M (informativa) Recomandari generale pentru alegerea clmentului - 88 ‘Anexa N (informativa) Tratarea betonulul functie de evolutia rezistentei betonului 90 ‘Anexa O (normativa) Cerinte minime privind calificarea si experienta profesionalai a responsabilului pentru controlul productisi a eee Figura 1 - Relatil ntre standardele SR EN 206-1 si SR 13510, norm: proiectare $i executie, standardele referitoare la componente si standardele de Incercari 7 a Figura L.1 — Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de @ mm ...... 83 a jul NE 012/1 si standardele pentru Figura L.2 — Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 16 MM ....ccesscrneenn 84 Figura L.3 — Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 22 mm een Figura L.4 — Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 32 mm 86 Figura L.5 ~ Zone de granulazitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 63 mm seseeeeen8T ‘Scherna K.3 - Schema pentru evaluarea unui membru gi a conformitajii unei familil de beton ...... 82belul t - Clase de expunere Febelul ta - Combinati! de clase de expunere . himic al soluritor belul 2 Valorile limita pentru clasele de expunere corespunzatoare la atacul lurale si apelor subterane elu! 2a - Condit de utiizare a aditvilor ... belul 3 Ciase de tasare belul 3a - Valori minime ale volumului aerului antrenat functie de dimensiunea maxima a agregatelor ...31 belul 4 ~ Clase Vebe 20 ul 5 ~ Clase de compactare - - 20 rabelul 6 - Clase de réspandire 20 el 7 — Clesele de resisters lacompresiune pentru beteane de masa volumicé normals betoane grele - 24 fabelul 8 - Clase de rezistenté pentru betoane usoare ....... 22 bolul 9 ~ Clasificarea masei volumice a betonulul ugor ..... 222 Tabelul 10 Continutul maxim de clor din beton ..... . ar belul 11 ~ Tolerantele refertor la valorile specificate pentru consistent 30 belul 12 ~ Evolutia rezistentei betonului la 20°C ae oe 36 fabelul 13 —Frecventa minima de egantionare pentru evaluarea contormitati 39 belul 14 — Criteri de conformitate pentru tncercarile de rezistenté la compresiune... 40 Tabelul 15~ Criteri de confirmare pentru membrii unel feril 40 belul 18 Criterile de conformitate pentru rezistenta la tractiune prin despicare A belul 17 — Criteri de conformitate pentru alte propriatati decat rezistenta ectseeraeeeetasneeeAl2 abelul #8 Criteri de conformitate pentru consistent ........ 43 bell 190 si 18 — Numarul de acceptare pentru eriterile de conformitate aplicabile altor caracteristc deca rezistenta 44 belul 20 ~ Datele Tnregistrate si aite documente daca este cazul. 46 belul 21 ~Toierante pentru dozarea materialelor componente ....... c : 48 Tabelul 22 ~ Controlul materialelor componente . 49 belul 23— Controlul echipamentulu ..... - eeceeecee at Fabelul 24 ~ Controlul proceduriior de product gi al proprietatlor betonului ee) belul B.1 - Criterli de identficare pentru rezistenta la compresiune ..... 58 elu F.1 ~ Valorie lim recamandete pentru compoziia si proprstle betonuul pentru clasele de expunere XO, XC, XD si XS 85 fabelul F.1.2 - Valorie limita recomiandate pentru compozitia si proprietatile betonului pentru clasele de expunere XF, XA si XM 66 jabelu F.2.1 - Domenil de utlizare pentru cimenturi conform standardelor SR EN 197-1, SR 3011, STAS 10092, SR 7055 $i SR EN 206-1......... 67 Tabelul F.2.2 - Domenii de utlizare pentru cimentul de tip I! M conform standardelor cu SR EN 197-1 si SR EN 206-1 : ca Seer renmereeerere de ees 69 Pabelul F.2.9- Exemple de utilizare a unor tipuri de cimenturi pentru diferite combinatii de clase de Expunere 70 Jabelul F.2.4 - Exemple privind utlizarea cimenturilor de tip CEM ILM (functie de componenta principalilor constituent!) fabricate In conformitate cu standardul SR EN 197-1 reeset gjebelul F.3.1 - Confinutul maxim admis de partifine tn betonul preparat cu agregate avand dimensiunea Tabelul F.3.2 - Continutul maxim admis de partifine in betonul preparat cu agregate avand dimensiunea ~ cuprinsa de la 16 mm pana la 63 mm pentru beloane de clas >C50/60 $i LO>SOI55 w.ssesseenuT2 4Tabelul H.1 - C: Fabelul H.2 - Controlul echipamenteis lor betonului de inalta Tabelul H:3 - Controlul procedurilor de pr » stare gaz abelul I.1 ~ Determinarea clasei de agresivitate a medilor functie de umiditatea relativa a aerului, de temperatura agresive Tabelul 1.2 - Incadrarea gazelor agresive, Tabelul |.3 — Determinarea clasei de agresivitat funclie de umiditatea relativa a aerului si de caracteristi Tabelul L4 - Determinarea clasei de agresivitate @ medillor atmosferice cu functie de umiditatea relativa a aerului si de caracteristica solidulul, n aer liber te a medillor atmosferice cu agenti agresivi in stare solid’ "a solidului, In interiorul constructilor @ agenti agresiviin stare solid’ ‘Tabelul |.5 ~ Caracteristica solidului “Tabelul M.1 ~ Caracteristici ale unor tipuri de cimentutt ..-ssese+s+ ee Tabelul M.1.1 -Indicarea tipului de ciment funcfie de atingerea rezistentsl la 26 zile pentru turnarea betonulul pe timp friguros turnarea betonului pe timp calduros claselor Tabelul M.2.1 - Recomandaii de utilizare a cimenturlor Tabelul M.2.2 - Recomandéiri de utlizare a cimerturitor pentry “Tabelul N.1 - Dursta minima de tratare @ betonulul pentru toate clasele de expunere cu exceptia X0 si XC1roducere in Romania pentru producerea betonulu tehnic unificat ‘adi si constructi inginerest jricate pentru cl tied repr 4 de 0 in situ si stru tutte turat cents tru strut rile pret producerea betonulti. t tehnic util pent situie un docun ractic’ CP 012/1-2007 art. (2) din Partea |, ezentul cod de p ferile documentelor inv onitorul Oficial al Ror a M sciaile contractual sisau In caz d= liigiu prevaleaza preveds 729.04.2008, publicat in M Anoxa la Ordinul MDLPL nv. S77 374/16.N.2008. lementirile tehnice pentru dardele gi rest ‘etc.) este prezentat vetode de Incercari In raport cu star olectare, executie, ™é Context de funetonare a codulul de Pr=rt onto yea betoruiul (materiale componente. PrSREN 206-1 en 192 bocunent Ep de ptcare Rew 99 ae a SR EN 206-1 Proiectarea structurilor de beton Re ie0or Normatiy pentru producerea betonulul a ——sR ENTE] ; Incercari pe beton proaspét | SEN, SEN 12080 coment una Incercar pe beton Itait ee SREN 13797 3 SR 3011 Evaluarea rezistentei _betonulul Cimentur cui din sr | I hidratare limit rezisten(é la su { SREN 12504 Incercdri pe beton in structuri SRS iment Portiand ment pentru dru piste de aoropa Silice utatr pentru beton SREN 13089 Agregate usod rmativul NE 012/1- 2007 si standag Figura 1 - Relatit intre standardele SR EN 206-1 si SR 13510, no! ponente $i standardele de incerd pentru proiectare si execute, standardele referitoare la. comDomeniu de aplicare .a betonului destinat structurilor turnate in situ si eens oe een TET r, baton gata tt-0 uzind de jon fabricat i utilizare sau bet $Betonu poate fi beton fabricat (preparat) pe gant iproductie a elementelor prefabricate. i feferinfe europene refertoare la produsele specifice, de exemplu produsele prefabricate, unde jocedeele intra In domeniul de aplicare a prezentului cod de practic’, pot necesita sau autoriza derogéir ii Taport cu prezentul document. rezentul cod de practic specificd cerintele pentru: = materialele componente ale betonulul; proprietéile betonului proaspat gi Intzrit si veriicarite lor, e compozitiel betonulu specticatile betonului livrarea betonului proaspat; procedurle de control ale productel; = citerle de conformitate si evaluarea conformitati Prezentul cod de practica se aplica betoanelor compactate de o asemenea a TT: jl&, Prezentul cod de practic& se aplica betonului de masa Volumicd gommalabetonuiuikgseu. si.belonuli usor Prezentul cod de practcé Saplloaushtsstoanelorsutocompsctantrgimustoansior=OlEGFEGa cin b=ion fie verificata si controlataé avand in Lcicat, cu conditia ca aptitudinea de utlizare a ecestor agregate fledere crtarile aplicate agregatelor naturale. crints plemmentaressatret ite pots fie date In alte reglementéri tehnice/standarde europene spe: fe exemplu ® beton destinat drumurior si altor suprafete de circulatie; beion utlizand alte materiale (de exemplu: fibre) sau materiale componente neacopertte de 5.1 beton cu dimensiunea maxima a agregatului mai mic& sau egala cu 4 mm (mortar); = tehnologii speciale (de exemplu: beton torcretat) beton pentru stocarea degeurilorlichide si gazoase; beton pentru rezervoare de stocare de substantele poluante; = beton pentru structuri masive (de exemplu: bareje); beton preamestecat uscat {OTA Pe timput in care aceste standarde europene nu sunt disponibile, pot s& fe aplicate prevederile velabile pe locul de utiizere, Sunt In elaborare standarde europene pentru: beton destinat drumurlor si alte suprafete de circulate; ‘beton toreretat. Acest cod de pra beton aerat; ~beton spumat; beton cu structurd deschisa (beton cavernos-poros); beton usor cu masa volumica mai mica de 800 kg/m*; beton refractar. Licey se aplicd pentru: Bcest cod de practicé nu contine cerinjereferitoare la séinatate si securitate, pentru protecfia operatorilor In timpul producfel si livréri betonului2 Referinte normative Document: referinjele.datate si ned SR EN 196-2:2006 SR EN 196-3:2006 SR EN 196-6: 1994 SR EN 197-1: 2002 SR EN 206-1; 2002 SR EN 206-1: 2002/ A1:2005 SR EN 206-1: 2002) ‘A2:2005 SR EN 206-1: 2002/ ¢91:2008, SR EN 450-1:2008 SR EN 933-1:2002 SR EN 934-2:2003 SR EN 1008: 2003 SR EN 1097-1: 1998 ‘SR EN 1097-2: 2002 SR EN 1097-3: 2002 SREN 1097-6: 2002 « SREN 1262:2004 SR EN 1992: 2006 ‘SR EN 12360-1: 2003 ‘SR EN 12350-2: 2003 SR EN 12360-3: 2003 SR EN 12350-4: 2002 ‘SR EN 12360-5 :2002 ‘SR EN 12350-6: 2002 SR EN 12350-7: 2003 SR EN 12390-1:2002 SR EN 12390-2:2002 SR EN 12390-3: 2002 SR EN 12390-4:2002 ‘SR EN 12390-5:2002 ‘SR EN 12390-6: 2002 SR EN 12390-7: 2002 SR EN 12390-8:2002 ‘SR EN 12504-1:2002 jentate in continuaré sunt indispensabile pentru aplicarea acestui cod de practica. Pent fe se aplicé numal editia citata in acest articol Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimica a cimenturilor Metode de Incercéri ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priza stabiltati Metode de incercéri ale cimenturilor. Partea 6: Determinarea fineti Ciment_ Partea 1: Compozitie, specificafi si citer de conformitate ale cimenturi uzvale Beton Partea 1: Specticatie, perforant, produotie si conformitate Beton Partea 1: Speciicatie, performanta, productie si conformitate. Amendament Beton Partea 1: Spectficatie, performanta, productie s/ conformitate. Amendament Beton Partea 1: Specificatie, performanté, productie si conformitate. Eraté Cenuga zburétoare pentru beton. Partea 1: Defiriti, condi si criteril de conformitt Incercéri pentru determinarea caracteristicior geometrice ale agregatelor. Pertea Determinarea granulozitati. Aneliza granulometrica prin cernere ‘Aditivi pentru beton, mortar si paste. Partea 2: Aditvi pentru beton. Definiti, condi conformitate, marcare si etichetare ‘Apa de preparare pentru beton ~ Spectticafi pentru prelevare, Incercare si evalua} ‘2 aptitudini de utlizare @ apel, inclusiv a apelor recuperate din procese ale indust de beton, ca apa de preparare pentru beton Tnoereari pentru determinarea caracteristiclor mecanice $i fizioe ele agregatel Partea 1; Determinaree rezistentei la uzuré (micro-Deval) Incereéri pentru determinarea caracteristicilor mecanice $i fizice ele agregetslor, Partea 2: Metode pentru determinarea rezistentel la sfarémare Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatel Partea 3 Metode pentru determinare masei volumice in vrac $i @ porozt intergranulare Inceroari pentru determinarea caracteristiclor mecanice $i fizice ale agregetel Partea 6: Determinarea masei reale si a coeficientulul de absorotie @ ape! ‘Agenti activ de suprafaté. Determinerea valorii pH-ulul solufilor sau dispersiiol ‘agentilor activi de suprafata Eurocod 2: Proiectarea structuriior de beton. Standard pe pa Incercare pe beton proaspat. Pertea 1: Esantionare incercare pe beton proaspat. Partea 2: Incercare de tasare Incercare pe beton proaspat. Partea 3: Incercare Vebe Incercare pe beton proaspét. Partea 4: Grad de compactare Incercere pe beton proaspat. Pertea 5: Incercare cu masa de raspéndire Incercare pe beton proaspat. Partea 6: Densitate Incercare pe beton proaspét. Partea 7: Continut de aer. Metode prin presiune Ineereare pe beton Intart. Partea 1; Forma, dimensiuni si alte condifi pent epruvete si tipare rcercare pe beton intart. Partea 2: Preg&tirea si conservarea epruvetelor pen Incercari de rezistenta Incercare pe beton Intért, Partea 3: Rezistenta la compresiune a epruvetelor Incercare pe beton intarit, Partea 4: Rezistenta la compresiune. Caracteristi masinilor de incercare Yncercare pe beton intarit. Partea 5: Rezistenta la intindere prin incovoiere epruvetelor freercare pe beton Intarit, Partea 6: Rezistenta la intindere prin desplcare epruvetelor Incercare pe beton intért. Partee 7: Densitatea betonululIntéit fncercare pe beton intarit, Partea 8: Addncimea de patrundere @ apel Sig presiune Freereeii pe beton in structur. Partea 1: Carote. Prelevare, examinare si Incercari compresiune fnoergri pe beton Tn structurl. Partea 2: Incercéri nedistructive. Determinar indicelui de recul Incercari pe beton in structuri. Partea 3: Determinarea forfel de smulgere 1GR EN 12504-4:2004 incerciri pe beton in REN 12620:2003 Agregate pentru beton SR EN 12878 :2005 . Pigmenti pentru c materialelor de constructie pe baza d ‘Specificatii si metode de incercare REN 13056-1:2008 Agregate uscare. Partea 1: Agrogate usoare pent De toa iment REN 13242; 2008 Agrogate din materiale nelegate sau legate hidrauic ivilé sin construct de drumuri JeR EN 13242; 2008) _Agregate din materiale nelegate sau agate hidraullo pentru utilizare In ingineria ‘A0:2004 child si In constructil de drumuri- Erata a ee Parise 1 Defi, condi sorter de conformitate SR EN 15253-2:2005 _Silce ultrafiné pentru beton ~ Partea 2: Evaluarce conformitéfi See ele supra betonull. Determinarea confnutuul de doxid de carton agresiv din apa Je ENV 19670-1:2002 Execufia structuror de beton. Partea 1: Condlft comin SR EN aver: 2007 Evaluarea in-situ rezstentel la compresiune befonuu! din structuri si din elemente a prefabricate SGREN-45501:2000 _Aspecte metrologice ale sparatelor de_céntérit cu functionare neautomats SRLEN ISO 9001:2001 Sisteme de management af callt3ti, Cerinte ti, SR 180 2858-0: 1988 Proceduri de egantionare pentry inspectia prin atribute. Partea 0: Introducere in Gistemul de egantionare prin atribute al ISO 2659 sister de ¢"Jgantonare pentru Inspeotia. prin atrbute. Pertea 2, Pend! de ‘SR 180 2859-2: 1998 fgantionare indexate dup& caltatea limita (LQ) pentru inspecieres foturilor Izolate Partea 3: Proceduri de ‘gR 180 2850-3: 1998 | Proceduri de egantionare pentru inspectia Prin atribute. esantionare skip GR 1S0 3310-1: 2000 Site pentru cemere. Condi tehnice $1 verificari. Partea 1: q jesaturi metalice RISO 3310-2; 2000 Site pentru cemere. Condit! tehnice $I verifier. Perse 2; Site pentru cernere de table metalice perforate RISO 3810-3: 1998 Sie pentru cemnere. Condi! tehnive si verifc&r. Partes 3: folif electroperforate GR ISO 3951: 1998 Proceduri si tabele de esantionare P neconformitati R10 4221:2000 Calfatea aerulu, Determinerea concentrajie) masice c& dioxid de sulf in aerul Inconjurator. Metoda spectrofotometrica cu thorin RISO 4916:1996 Agent! activi de suprafalé. Determinarea pHeulul solufior epoase. Metoda potentiometric’ RISO 7150-1:2001 | Callatea spel Determinarea confinutului de amon spectrometricé manualé GR1S0 7150-2: 2001 Calftetea_apei_ Determinare_continutulul de amoniu. Partea 2: spectromettica automat GR ISO 7860; 2002 Callfatea apel. Determinares confinutului de calc $1 magneziu. Metode prin ‘spectrometrie de absorbtie atomic SR 3011: 1996 Soe rot ou caldura de hidratare imitata si cu rezistenf la agresivtatea epelor cu er continut de sutfati ne, morta re in ingineria entry ‘SR EN 13577:1999 Site pentru cernere de Site pentru cernere de pentru inspectia prin masurare pentru procent de Partea 1; Metoda Metoda SR 13510:2006 contr artea 1: Specticatie, performanta, productie si conformtate. Document rational de aplicare @ SR EN 206-1 J ‘SR 13510:2006) ehon Partea 1: Specticatie, performanta, produce si conformitate. Document €91:2008 national de aplicare @ SR EN 206-1. Eraté ‘ SR 7056:1996 Ciment Portland alb SF rta01:2002 Specificatl regionale si recomandéri pentru evitarsa deteriorarilor provocate de | reacfile alcal-silice in beton SR OR 19901:2002 _Utiizerea conceptulul de famili de beton pentnd producerea i controlul conformitai betonului SSR.OR 13902:2002 _Metode de Incercare pentru determinerea raportuli! apé/ciment In betonul proaspat STAS 10092-78 Ciment pentru drumuri i piste de aerporturi “A STAS 10329-75 Puritatee eerului, Determinarea bioxidului de azot STAS 10812-76 Puritatea aerului. Determinarea amoniacull! STAS 10814-76 Puritatea aerulul, Determinarea hidrogenului sulfurat STAS 10946-77 Puritatea aerului, Determinarea clorului STAS 10943-89 Duritates aerulu, Determinarea conjinutului de acid cloridric ASTM C173 Purltatee ecncercare pentru determinarea confinututui de ger l betonulul proaspat, prin metoda volumetric& rrNE 012/1-2007 3. Definitii, acceptable (NQA) mombres concermant les équipements de Pes pprecomprimat supraterane in medi! are ee rentilonnage pour fe contréles lot par lo indexés d'aprés fe niveau de qu scceptabl eel! du 20 juin 1990 pour harmonisers des régles des ‘non automatiques Mores Mehnice pentru protectia. slementsier A ‘beion armat si beton paturale si industiale Peorhy pentru producerea betonului si execare® lucrarilor din beton, beton vor si beton precomprimat — Partea 1: Produceres betonului simboluri gi prescurtarl 34 Termeni si definitit Pentru cerinfele prezentului cod de practicé, 5° 3. beton material format prin. amestecarea cimentului, nisipului, pietigutl $! Pe! CY Tari proprietat! se dezvotté prin hidratarea cimentului 342 beton proaspat lied termenii si definifile urmatoare sau {rd aditivi si adaosuri gl ale oer eomplct amestecet gi efat in Intrum stacl carelfpEmmite compactarea prinmetods aleas’ 34.3 beton intérit beton in stare solida 34.4 beton de santier sicare a obtinut o rezistenté semnificativa beton produs fa locul constructiel de utiizatorul de beton pentru propria sa utlizare 34.5 pbeton gata de utilizare beton gitat In stare proaspats uilizetonuil, de cm persoana fizicd elotorul, In sensul acestul cod de practica ‘petonul gata de utlizare este de asemenea: baton produs de utlizatorin afara gentler, ~ Beton produs pe gantier, dar nu de utilizator. 34.6 produs prefabricat de beton Frodus din beton a céruiturare sal carut tratament eunt efectuate Intrn loc difett de ce tn care este utlizat 34.7 peton cu masa volumica normala ‘yolumica dupa uscare In etuvé este! (ARFRFECeBODUIEI®, dar inferioaré sau egala beton a cari masa (BBQs! 34.8 beton usor beton a carui mas’ kg/m’ 349 beton beton oe rui mas& au persoand juridicd, alta de volumicd dupa uscare Tn etuva este mai mare $5 gala cu QUIN’, dar mai micé &8 youTTete produs integral sau pail cu agregate uFoere Volumic& dupa uscarea in etuval este mal m: are de POOR vatarea lchidelor, solurilor si gazelor nocie pent Delon Partea 2: Prelevaree § analiza egantioanslor de ape s! solu Senet séchentiionnage pour les contre Pot Sy buts - Partie 1: Plans: : = 3.4.10 bbeton de inalté rezistonta ston os aparfine unel clase de rezistonl@ la compresiune superioar SD: In ca volumicd normala seu al betonulul greu s 5 (aggilag in azul betonulul user. | betonulul de mas 34.11 boton cu proprietati specificate ator pentru care propretaie cerute si caractristicle suplimentare sunt specificale prods fale reponsal de furizarea unui beton care satisface propretatle cerute si caracters 3.4.12 poton cu compozitie specificata et Mania care competi betonuul si materialele componente de utiizat sunt speciicte producatont tere este responsabil de furizarea unui beton respectand compozitia spectficata 34.13 peton de compozitie specificata printr-un standard fetonée compoziia speciicaté, avand compozitia definita int-un standard aplicabll la locul unde betonul este utiizat attd familie de betoane fun de composi de beton pentru care exists o relate labia Inte propreale principale. Aceasta relatie Sa demonstraté prin Incerc&ri; demonstratia este consemnata In scrs si pastraté 34.15 metru cub de beton Ttantitate de beton proaspat care ocupa un volum de un metry SREN 12350-6 (GRUB compactare conform 3.4.16 ‘autobetoniera tnitate de amestecar livreze un beton omogen re a betonului montaté de obicel pe un gasiu autopropulset, cepabild s& amestece gi 8 34.7 malaxoricuva agitatoare Tthipament montat de obicel pe un gasiu autopropulsat si capabil sé conserve un Beton proaspat omogen th timpul transportului 3.4.18 bend (buncar de transport) petiocment utlizat pentru trensportul betonulul far& agitare, In sensul defint in 3.1.17, de exemplu, camion copter °=u unesninsg=P°° 3.4.19 amestec arnta de beton proaspét produ Intr-un singur ciclu de amestecare discontinua, sau canttste descarce Tn timp de 1 minut, de un malaxor cu functionare continu 3.4.20 sara Cantitatea de beton pginsportatseNNSUMIVEHTED! si continand unul sau mai multe amestecuri 3.4.21 livrare actiune delvrare de beton proaspat de catre producstor 3.1.22 aditiv produs ad pentru sugat 1n beton in timpul procesului de amestecare, Tn cantitati {fil#teportate la masa cimentului,ais \ Risce | A308 ral an zat ulizat tn beton perry tnbuniies uner propa sa pen a f mate in od drain Waleazs dou Sp de adeoeu merle: * adaosurt considerate; te (tip Ns «Sdaosur (ent (1) r onze : ae | Sart graf apt de fiz in bton. Agogatle pot gg, eigel =8 i plecand de la materiale utlizate anterior in constructil a2s | (@ aatestcurent agregat avand dupé uscare in etuva, 0 masa volumicdqem@0Q0sk@FF si se@OQ0.b0/m° determinata confoy SR EN 1097-6 - 3.1.28 agregat usor earegat de orgine mineralé avand dup& uscare tn eta, © mess volumics SE2O00RNGI, cctermi eoforn SR EN 1087-6, sau o masé volumic& tn vrac s 1200 kgim?, determinata conform SR EN 1097-3: 34.27 agregat greu agregat avand dup& uscarea Tn etuva, o masé volumica = BOTT’, determinata conform SR EN 103) 3.1.28 cciment (liant hidraulic) cima ral fin macinat care, dup ce a fost amestecat cu apa. formeses © pasté care face priza Intdreste prin efectul reactitor g| proceselor de hidratare, $i care ‘dupa intarire, Tsi pastreaz’ rezister stabilitatea chiar gi sub 2p& 3.4.29 continutul total In apa cerracaugeta, plus epa continuta tn sila suprafaja agregatelor, plus Sf din aditivi si adaosuri utiliza aoe ac asepensl s apa rezultata din adaugare de gheet sau dn Inciizire cu vapor 3.1.30 continutul SEaBEIBMIEE ce Sfotenta intre canttatea totala de apa continuté in betonul proaspat si cantitatea de apa ce pod absorbité de agregat 3.131 raport apd eficace/ciment ‘abort de masé inte cantitatea de apatiivage si cantitatea de iment din betonul proaspat 3.4.32 rezistenté-caracteristica TGlosre-revistenta sub care se pot situlggah din populatia tuturor rezultatelor determinarilor de rezi posible ale volumului de beton considerat. 3.4.33 ger antrenat 3K bile co ser micoscopice Incorporate gg Tn Bon cand se face amestecarea de obicel prin util ‘agentilor tensioactivi: bulele sunt practic sfer fice si diametrul lor este In general cuprins tntre Smplasamentul unde este realizatd lucrarea de constructio3.1.36 specifica Sinteza finala de cerinjs tehnice document: ‘compozitie tn termeni de performanta sau de e transmise | 3.1.37 elaborator de specificatic ppersoani fizicd sau persoand juridica ca stabllegte specificatia betonului proa: 3.1.38 producator orsoané fiicd sau persoand juridic& producatoere de beton proaspat 3.1.39 utllizator persoand fizica sau persoana juri ‘unui element idicd utlizatoare de beton proaspat pentru executia unel constructii sau @ 3.1.40 A é PBfoeta de timo Tn care comportarea betonull In structura réméne la un nivel compatibit cu cerinjele de ie Performanta ale tuctur, ac8 aceasta este corect intretints 3.4.41 incercért iniflale Tacoreare sau inceroar de verifcare, inainte de Inceperea productiel,atunci cand un beton nou sau o familie Mian de beton trebuie #8 fie formulata, pentru a satisface toate cerinfele spectficate, n stare proaspat ca si fn stare intarité 3.1.42 ‘incercéri de identificare thosreat pentru a determina dac& amestecutile sau garjele selectionate apartin unei popula conforme 3.1.43 incercari de conformitats Fer oc ears orave magmas (%) 3.1.44 ‘evaluarea conformitatii ‘examinarea sistematicé a grat .dului de satistacere de cétre un produs a cerintelor spectficate 3.1.45 actiunl datorate mediulul Inconjurator Sciun| fice s] chimice la care este expus betonul, care produc efecte asupra betonulu, armaturlor sau ingertilor metalce si care nu sunt considerate ca Incdrcéri la proiectarea structuri 3.1.46 verificere Confirmare prin examinare de doveri obiectve a satisfaceril cerinfelor speciicate 3.4.47 beton autocompactant beton a, ark a 3.1.48 continut de parti fine cantitate totala de par fine exprimata Tn kg/m®, calculaté ca suma a cantitatil totale de ciment si cantitatii de particule cu dimensiuni mai mici de provenind de la agregate si adaosuri 3.1.49 clas’ de expunere Slesifcare 2 conditilor de mediu fizice, chimice si mecanice 1a care poate fi expus betonul si care. pot canana in tmp suprafata betonulu, structura sa si/sau armaturite. Aceste tipuri de actuni nu constitule incdrcare in proiectarea structural3.4.50 apa reziduala/reciclata ps rezultata in urma producer betonulul si care poate fi refolosité la prepararea acestula 3.4.51 raport apaiciment raport dintre cantitatea totala de apa si confinutul de ciment din betonul proaspat 3.2 Simboluri si prescurtari xo CClasa de expunere pentru absenta riscului coroziunii sau atac Xe. CClasa de expunere pentru riscul de coroziune prin carbonatare xo. Clase de expunere pentru riscul de coroziune prin clorun altale decat cele din apa de mare xs. Clase de expunere pentru riscul de coroziune de cloruri din apa de mare XFon Casa de expunere pentru atacul prin Inghet-dezohet XA Clasa de expunere pentru atacul de origing chimic’ XM. Casa de expunere pentru atac mecanic (abraziune) dela S1 pandlaS5 Clase de consistent’ dup& tasare dela VO panda V4 Clase de consistent dupa incercarea Vebe dela CO pan’ la C3» Clase de consistent dupa indicsle de compactare dela F1 pana laFé Clase de consistent dupa diametrul Incercérilor de réspandire Cad. Clase de rezistenté la compresiune tn cazul betonului normal si grew Ter Clase de rezistenté la compresiune In cazul betonului ugor ot Rezistenfa caracteristicg la compresiune @ betonulei determinaté prin Incercares epruvetelor os cllindrice es Neca enue conpsin otra ph rere ete ctr fi vecnery i cpehne sb rane pn ew a oe ie e seat enncra ane eee ta ee aE Cy i si sii Seresend gerbe siercomen ea fe Rezultat al incereéii individuale a rezistenfei a tractiune prin despicare a betonului | = See tea pe eee pcan e Estimarea abeterii standard a unei populati & Peer jatar oer NQA” Nivel de calitate acceptabil (a se vedea ISO 2859-1) wic? Raport apa/ciment " ee eee a : a 77m standardul roman care a preluat verianta engleza a ISO 2859-1, simbolul pentru nivelul de calitate acceptabl est AQL. 2 Pentru aplicatii nafonale se poate utiiza simbolul alc.4 Clasificare 41 Clase de expunere in func! ‘Acfiunile datorate’ mediuiui Tnconjurator sunt clasificate Exemplele sunt indicate cu titulinformativ. 441 Sernnificatia claselor de expunere Standerdul SR EN 206-1 defineste diferite clase de expunere in functie de mecanismele de degradare ale petonulul Notatja ullizata pentru identficarea acestor clase este formata din doua itere si o cia Prima lterd este X (de la eXposure in limba engleza) urmatd de o alta care se referd la mecanismul de degradare considerat, astfel C de la Carbonation (Carbonatare) D de la Deicing Sait (Sare pentru dezghet) $ de la Seawater (Apa de mare) F de la Frost (Inghet) “A dela Aggressive environment (Mediu agresiv chimic) Mie la Mechanical abrasion (Atac mecanic prin abraziuine) ‘Adousa lterd este urmata de o cifra care se referd la nivelul de umiditate (XC, XD, XS, XF) sau nivelul de agresivitate (XA, XM). NOTA - Alegerea claselor de expunere depinde de cerinjele tn vigoare la locu! unde betonul este utilizat, Aceasta are are ae coguner (epoxclude luares in considerate a condor cartculare exstente (a locul unde betonul este ‘zat. sau eplcarea Oe ee alate ta os Poniatl Seu a ME easton a coroce, 5 UBlizarea de acoparrtprotectoare pentubetonsauarmatun. = Betonul poate fi supus la mai multe din actiunile descrise in tabelul 1, in acest caz, conditile de mediu Inconjurétor la care el este supus, pot si fie exprimate sub forma de combinalii de clase de expunere. onbintioa- Pentru un element de structuré indicat, diferite suprafete de beton pot fi supuse la actiuni ale mediuiui dient. Tabelul 1 - Clase de expunere Denumirea] Desorierea Exemple informative fustrand clasei mediulul Inconjurator Nici un rise de coroziune.sau atac Beton simplu gi far piese metalice Bi Inglobate. Toate expunetile, cu exceptia azuriior de inghet-dezghe}, de abraziune si de atac chimic ZCoroziunea datorata carbonataril Gand baton care confine armaturi sau plese motalice Tnglobate, este expus 1a eer si umiditate, ‘expunerea trebuie clasificata in modul urmator: NOTA Gonctile e umisitate uate in considerare sunt cele din betonul ce acopers armature eau piesele Mobice inglobate, dar In numeroase cazur, aceasta umiditate poate fi consideraté cB reflecta umictatea snes Tp acest caz, o slasfcare fondaté pe difente medi ambiarte poate fi acceptablé. Stuatia nu poate f Sree dacé exietd 0 barier inte beton si mediul s8u inconjurator (acoperires betonulul cu un material de protec) alegerea claselor de expunere Beton de umpluturé / egalizare ] Beton Tn Interiorul cladirior unde gradul de umiditate a mediului ambiant este redus xe1 Uscat sau permanent umed (inclusiv bucatérile, baile gi spal&torlle cladirilor de locuit) Beton imersat permanent in apa ‘Suprafefe de beton in contact cu apa pe ; termen lung (de exemplu elemente ale Umed, rateori uscat ere ey Un mare numar de fundati al Beton in interiorul Gdirlor unde - umiditatea mediuiui ambiant este edie Vela acta sau ridicata (bucatarii, bai, spalatorl e profesionale altele decat cele ale cléditlor| | Benn ‘emple informative Wustrand de expunere T Descrierea |___mediutui inconjurstor Beton la exterior, Insa la adapost de | intemperi (element la care aerul din exterior are acces constant sau des, de ‘exemplu: hale deschise) ‘Suprafefe supuse contactulul cu apa, dar xc4 Alternan}a umiditate — uscare ‘care nu intré in clasa de expunere XC2 (elemente exterioare expuse intemperilor) [BGoroziunea datorata clorurilor avand alta origine decat cea marina ia Cand Betonul care confine armaturi sau piese metalice Inglobate, este in contact Gu apa avand alia origine decat cea marina, continand clorur, inclusiv din sdrurile pentru dezghetare, clasele de expunere sunt dupa cum urmeaza: NOTA - In oe priveste conditile de umictate, a se vedes de asemenea sectunea 2 din acest tabel. ‘Suprafete de beton expuse la clorun transportate de curenti de aer (de exemplu suprafetele expuse agentilor de dezghetare de pe suprafata carosabila, Pulverizati gi transportati de curentil de aer, la garaje, etc.) Piscine, rezervoare x2 Umed, rar uscat Beton expus apelor industriale continand loruri Elemente ale podurilor, ziduri de sprji expuse stropitii apel continand cloruri Sosele, dalele parcajelor de stationare a vehiculelor 4 Coroziunea datorata clorurilor din apa de mare ‘Cand betonul care confine armaturi sau piese metalics Inglobate, este pus in contact eu clorun an apa de mare, sau actiunil aerulul ce vehiculeaza séruri marine, clasele de expunere sunt urmatoarele: ‘Structuri pe sau tn apropierea litoralului Expunere la aerul ce vehiculeaz’ saruri_ | (agresivitatea atmosfericd maring xD1 Umiditate moderat& XD3 Alternanté umiditate - uscare xs1 marine, fns& nu sunt in contact direct cu | actioneaza asupra constructilor din beton, apa de mare beton armat pe o distanta de circa 5 km de arm) XS2 Tmersate Th permanenta Elemente de structuri marine a Zone de variatie @ nivelului apei mari, sais SURES KDah sau Eat Elemente de structuri marine TAtac din inghet-dezghet cu sau fara agenti de dezghetare _ Cand betonul este supus la un atac semnificativ datorat ciclurilor de inghe|-dezghel, alunci cand este umed, clasele de expunere sunt urmatoarele: ge ‘Saturatie moderaté cu apa fara agenfi | Suprafele verlicale ale betonulul expuse la de dezghetara ploaie sila inghet 5 ‘Suprafeje vericale ele betonulul din lucran xF2 Saturatie moderaté cu apa; cu agent! d@ | ritiere expuse la Inghet si curentilor de ger ae ce vehiculeaza agent de dezghetare ee Safurafje puternicd ou apa, fara agen’ | Suprafefe orizontale ale Betonulul expuse de dezghetare Ja ploaie gi la Inghet ‘Sosele gi tabliere de pod expuse la agent de dezghefare ‘Suprafetele verticale ale betonulul expuse xFa Saturate putericd cu apai cu agenti de | ia trghet si supuse direct stropir cu agent dezghefare sau apa de mare cates Zonele structurilor marine expuse la Inghet, si supuse stropirii cu agenti de dezghetare GAtac chimic ‘Cand betonul este expus Ta alac chimio, care survine din soluri naturale, ape de suprafalé 1 ape subterane, clasificarea se face dupa cum se indica in tabelul 2. Clasificarea apelor de mare depinde de localizarea geografica, in consecint’ se aplic’ clasificarea valabilé pe locul de utlizare a betonulul NOTA - Un studiu special, poate fi necesar pentru determinarea clasei de expunere adecvate th medil Jneonjurétoare, in situatile urmstoare:Exemple informative fuswrand mediulul Inconjurdtor lor de expunere = nu se incedreaz’ In limitele din tabelul 2; = confine alte substante chimice agresive; = so! sau ap3 paluaté chimic; rezintd o viteza ridicata a apel de scur Mediu inoorjurétor cu agresivitate ~ “, ua | chimica slaba, conform tabelului 2 __| the . | Mediu inconjurator cu agresivitate so | chimics moderata, conform tabelului 2 5 ‘Mediu tneonjurator cu agresivitate a oo chimica intens4, conform tabelulul 2 ie 7 Solicitarea mecanica a betonului prin uzura ‘Daca betonul este supus unor solicit ice care produc uzura acest expunere poate fi clasificat dupa cum urmeaza: ‘aluncl acest tp de Elemente din incinte industriale supuse [a circulatia vehiculelor echipate cu anvelope Elemente din incinte industriale supuse la xM2 Solicitare intensa de uzura circulatia stivutoarelor echipate cu anvelope sau bandaje de cauciuc Elemente din incinte industriale supuse [a 5 circulatia stivutoareior echipate cu XM3 Solictare foarte intens& de uzuré Rea e eciomed / metalice aaa masini cu genile (OTA 1 Pentru caracterizarea expuneril betonulul este necesara In general combinarea mal muitor case de expunere, in tabelul 12 se prezinta exemple de astfel de combinati NOTA 2 Cénd betonul este expus la atac chimic care provine din atmosfera cu agenti agresivi in stare gazoasé si ‘lida, clasiicarea se face dupa cum se indicd In anexa |, In acest caz, cerintele privind materialele componente i font sunt prevazute in documentul ,instuefiuni tehnice pentru protectia elementeior din beton armat si beton orecomprimat supreterane in madii agresive naturale §incustriale, indicativ C170. xMt Solicitare moderaté de uzura aaa ee eee ee = Tebelul 1a - Combinatii de clase de expunere Expunere ‘Combinati de clase de expunere Descnere Exemple BATTER Tinteriorul clear si T XD Tee Sere tare -otzentale XMEXFA | XEqa(XC4) 2 Verlicale (in zona de stropire XFa [XESs XD3+ GE Teala marin Fara contact ou apa de mare [aerul marin pand la 5 kn de coasta) eee Elemente exterioare ale constructilor | yp See aa Jolin zonele Morale Trrcontact cu apa de mare or Imersate | Elemente structurale sub apa xat 42) | Nagy AT Femente SupuS® | peru chelur REGIRAD—_[XCA+ XSGe KFT stropir ee! a XAt XA2 (Kai) ” Beton nearmat 2 Beton ermet 2 Beton precomprimat \itd pentru clasele de expunere corespunzatoare la atacu! chimic al soluril naturale gi apelor subterane 1 Tabelul 2 - Valorile th Medille Inconjurdtoare_chimic agresive, clasificate mai jos, sunt bazate pe so] la 0 temperatura apé/sol cuprinsé intre 5 °C gi 25 °C si in cazurile suficient de mic pentru a fi considerata In condi atatice Alegerea claselor se face in raport de caracteristicile chimic la agresiunea cea mal intensé. Cand cel putin doua caract ediul Inconjurator trebuie clsicall In clasa imediat st ee Viste a aracteriscl | inceresl de xa m2 maa referinta Ape de suprafata si subterane $0.7, mgf SREN 196-2 2200si<600 | >600si< 3000 _| >3000si< aa pH SR ISO 4316 S6551255 $55 $1245 24551240 CO; agresiv, SREN 13577 2 15 §i< 40 > 40 sis 100 > 100 pana la gl saturatio NH." mgfl SR1SO7150-1 sau} > 15 gi < 30 > 305i 60 > 60 sis 100 SR ISO 7150-2 Mgz", mg/l ‘SR ISO 7980 2 300 sis 1000 > 1000 si < 3000 > 3000 pana la saturatie Sol S0,*, mg/kg® SR EN 196-2° 2 2000 sis 3000° | >3000°si< 12000 | >12000" si <24001 total Aciditate, milkg DIN 4030-2 > 200 Nu sunt Intainite th practice Baumann Gull * Solutile arglioase a céror permesbiltate este inferioard la 10 mis, pot sé fle clasate Intr-o clasé inferioara * Metoda de incercare prevede extractia SO,” cu acid clorhidric; alternativ este posibil de @ proceda la aceastal extractie cu apa, daca aceasta este admis’ pe locul de utlizare a betonului * Limita trebuie s& ramana de la 3000 mg/kg pana la 2000 mg/kg fn caz de risc de acumulare de joni de sulfat in beton datorité alternantel perioadslor uscate si perioadelor umede, sau prin ascensiunea capilara i NOTA - Valorle limita pentru clasele de expunere corespunzatoare atacului chimic a pam&nturilor naturale si apetor subterane indicate in tabelul 2 se aplica si apelor supraterane In contact cu suorafata betonultl i = 4.2 Beton proaspat 424 Clase de consistenta I Tabelele 3, 4,5, 6 sunt eplicail 1 SUNS Ramenststentarbet isi estTSSM =a NOTA - Nu exist’ relatil drecte intre clasele de consisten{a indicate tn tabelele de la 3 pnd la 6. In anumte oof particulars, consistenfa poate de asemenea S& Ne speciicté ca madie 2 valoriior prevazute. Pentru betoanele di consistenfa pamant umed, aceasta Inseamna cA un beton cu un conjinut redus de ap&, studiat pentru @ fi compactat frint-un procedeu special nu are consistenta ciasificat8. 1Tabelul 3 - Clase de tasare {st de la 10 pand la 40, {s2 de la 50 pana la 90 {s3 de la 100 pand la 150 s4 de la 160 pand la 210 so” i 2220 Tabelul 4 ~ Clase Vebe Clasa Vebe ins vo” 231 vt de la 30 panda 21 v2 de la 20 pandla 11 v3. de la 10 pana la 6 | va? | dela 5 pand la 3 Tabelul 5 — Clase de compactare Clasa Grad de compactare co 21,46 ct de la 1,45 pana la 1,26 : c2 de la 1,25 panda 1,11 3 de ta 1,10 pana ta 1,04 cat <1,04 * Ci se aplicd numai betonulul ugor Tabelul 6 - Clase de réspandire Clase Diametra réspandiril Fa? $240 F2 de la 360 pand la 410 F3 de la 420 pana la 480 F4 de ta 480 pana la 550 Fs de ta 880 pand la 620 re? 2630 422 Clase in functio de dimensiunea maxima a agregatelor Cand betonul este clasificat dupa dimensiunea maxima a agregatelor, clasificarea trebuie sa se faca plecand de la dimensiunea nominalé maxim& a agregatului grosier prezent in beton (Dpay), conform SR EN 32620, NOTA - D este dimensiunea maxima a sitelor prin care este determinata granulozitatea agregatului conform SREN 12620) —_—— 4.3. Beton intarit 4.3.1 Clase de rezistenta la compresiune Cand betonul este clasificat dupa rezistenta la compresiune se aplicd tabelul 7, pentru betoanele de mas& volumic’ normala si betoanele grele, sau tabelul 8, pentru betoanele usoare. Valoarea fui este rezistenta caracteristicd ceruté la 28 zile, masurata pe cilindri de 150 mm diametru si 300 mm Tnaljime, $i valoarea few este rezistenfa caracteristicd cerut la 28 zile, masuraté pe cuburi de 150 mm latura, NOTA - In anumite cazu partculre, este posbl de 2 utliza nivele de rezlatentéintermeciae Tn rapert cu vloile JP seco se 16 ace ante aste pes pin noate de cael corespunestone TA se vedea nota 6.4.1“Labelul 7 ~ Clasele de rezistenta la compresiuune pentru betoane de masa volumicé normals $i betoane grele ST Heaiens coractorctc | Feaitonta caracteristca | Rezistenta caracteristica Clase de rezistents | minima pe clindr inima pe cuburi la compresiune fa Nimmn? caiio 8 cis 12 16/20 16 (620/25 20 i 1 625/30 25 i 30/37 30. \ 35/45 35 (C40/50 40 (CASIS5 45 | ‘C50/60 50. | 55167. 55, | C6075. 60 (C7O/85. 70 lege | Ud - | &, 80/95 80 } ‘ C90/105 90 105: 100/115. 100 A145 | ‘Tabelul 8 - Clase de rezistenté pentru betoane usosT? | \ Fadetorta varactonsics | Rezisteria ca ractenstic | | aude eitana Wermtvnsenclraa | andpe amt Ta compresiune a tad im? int \ Lc8/9 8 2 3 | Lo12/i3 12 13 [—_tc202 20 2 ‘| {7 ic2sr8 25 28 1.30/33 30 33 1035/38 35 38 Loanlad 40 44 [7 vcasiso 45 50 LCSO/55 50 55 we 1055/60 55, 60 bh ‘ Loso/66 60. 66 | e Are LC7Or77 70 7. | ne L.c8o/88 80 88 Gidea tat cu 0 recite scien rate valor pot fr uilizate daca este stablité fo relatie cu valorile de referints pe clincrt 432 Clasele de masa volumica pentru betonfligg! and betonul este clasficat dupa masa volumica, Se aplicd tabelul 9Tabolul 9 ~ Clasificarea masel volumice a betonului usor “T_o14 bie | o1e | p20] 31200 gi) | >1400si | >1600s) | >1800¢1 400 $1600 <1800__|_<2000 terval de masa volumica | > 800 gi <1000__ 2 volumicé a betonulul ugor poate fi caracterizaté prin valor specificate. 5 Cerinfe pentru beton gi metode de verificare I 1 Cerinte de baz pentru materiale componente 1.1 Generalitati Jaterialele componente nu trebuie SA contin substante nocive In cantitati care pot avea un efect d&unator ‘supra durabilitatii betonului sau provoaca coroziunea armaturilor, ele trebuie sé fie apte pentru utilizarea Cc a betonulu Arid se stabileste aptitudinea generalé de utiizare @ unui material component, aceasta nu indic& o ~aptitudine tn orice situate si pentru orice compozitie de beton. I etonul conform cu SR EN 206-1 trebuie s& se utiizeze numai materiale componente cu aptitudinea de ilizare stabilta pentru cerinjele speciicate OTA - Pentru produsele speciale utilizate drept componente in betonul conform SR EN 206-1, care nu sunt acoperite ie Ciment ptitudines generala de utlizare este stabilita pentru cimenturi conformasRehkd7: |OTA - Pentru alte cimenturi care nu sunt cuprinse in SR EN 197-1 aptitudinea generalé de utilizere trebuie s8 se fac baza prevederiloraltor standerde europene de cimenturi In vigoare, a standardelor natjonale SR 3011, SR 7055, STAS 70082, elaborate avand in vedere principt si proceduri recunoscute care sunt in conformitate cu standardul {SR EN 206-1. Pentru toate cimenturile pentru care nu existé experienta de utilizare in betoane in tara, folosirea evestora va face numai pe baza unor rezultate ale cercetArilor experimentale prin care s8 se demonstreze comportares, Jetoanelor la ciferitatipuri de solicit fizico-mecanice gi de medi. 1.3 Agregate titudinea generala de utlizare este stabilté pentru: = agregate de masa volumic’ normala si agregate grele conform @iieEhsi@G? 4 ee Usoare conform SREN A055." |OTA - Utlizarea agregatelor cin betonul reciciat se face conform SR EN 13242 " Agregate din materiele nelegate sau legate hidraulic pentru utlizare In ingineria cia si In constructi de drumuri" gi pe baza agrementelor tehnice pentru CC de utllzare a agregatelor care nu fac objectul standardui 1.4 Apa de amestec fos generald de utilizare este stabilté pentru apa de amestec si apele de spalare recuperate de la roductia betonului, conform SINGS. 1.1.5 Aditivii ptitudinea generalé este stabilita pentru aditivi conformau@iaihe@34-2. NOTA - Compatiltetea aditvilor cu cimenturil ulizat trebuie verficata prin Incercéri preliminare, Fs Aceosuiteanctusv terete minerae st plement Aptitudinea generala de utilzare ca adaos de tip | (a se vedea 3.1.23) este stabilit pentru: 22 21 ee«=filere conform SR EN 12620; pigment confor SR EN 12878. snttudinea generald de utlizare ca adaosuri de tip Il (2 se vedea 9.1.28) este stabilita pentru: cenugi volante conform SR EN 450 7 Giicea ultrafind conform SR EN 13263 5.2 _ Cerinte de baza pentru campozitia betonulul 524 Generalitat Compozitia betonului si materialele componente cu proprietati specificate saul cy compozitia prescrisd i Compozit ove (a se vedoe 6.1) astfelIncats8 satsfaca corre Spocficate pentru betonul proaspat si irebule 8 ie les ont, masa voumics rezistenta, crabiliaton ProceTS Contra coroziunil a pieselor din rye Tiglobete, and seama do procedeete de produce vtada prin care se intenfioneazé sd se execute venecone I Cand acestea nu sunt precizate in specficalie, producklor trebuie 84 selectioneze tipurile si clasele de Card ale componente dintre cele a caror aptitudine de Ctiizare este stabilté pentru concifile de mediu specitice. NOTA‘ « Dacd nu exsté prescrip contre, compoaita betonul feu stebiitd astfel inet s& se reducd la minimum ao ote sarogare gi se separa a ape in etonl prossPAt NOTA 2- In goneral propritie cont ale betonului pentru ublasres, Te structurd, nu sunt atinse decdt respecténd wOnevure de exeoue ale etonul proaspat pe loc de Se 7aree Jumenes, suplimentar fata de condiile prevazute procedure spracica este necosst ca, Inainta de 9 elabors specca Tetonuiultrebuie luate In considerate ceinil By cee coe pelea 1 cere) 8s eTUaC fatamentul inifal si ulterior (a se vedes talttoar to oau ake standarde partinente). Aceste cern Sut S 4auea Independente. Dacd toate aceste cerinte SRENY Jpome, dferenele cite caltatea betonul din Suess’ 9 5 eoruvetelor standardizate de incercet, sunt sunt satisfac: prin cooker parel de sigurants al materi (a se vedea SR EN 1992-1-4). Pentru betonul de comperitie specticatd Intr-un standard, specificarea compozitiel este limitata a: Pelgregatele naturale de mas& volumica normale: = Bgregatel® fr pulbere cu condita ca acestea A nu fie luster consideratie la calculul dozajului in ciment g a1 aposull apalcent | ot repeal min de ciment In conformitate cu tabslele *-1 4 gi F.1.2 (anexa F); 1 pul ementuul, n conformitate cu tabelele F-2-1- F.2.2, F.2.3 si F.24 (anexa F): I 7 uitivi, cu exceptia aditvilor antrenori de aer, ~ ZSmpozitile ce Indeplinese citerile pentru efectuarsa incerciiilorinitiale descrise la A.5 din anexa A. NOTA 3 - Prescritile valablle pe locul de uitlizare pot oom tipurle sl lasele de materiale componente a c& setae de ublizare este stabitd avand Tn vedere concile Tocale de mediu Ineonjuratr. 6.2.2 Alegerea cimentulul Cimentul trebuie ales dine cele a cbror aptitudine de utlizare ‘este stabilité, luand in considerate: I -tehnologia de executare a lucrati « utilizarea finala a betonulul, ahaitile de trtare (de exemple tratement termi: Spr etiunie structur (dezvottarea calduri de hidratare) 7 Ggresiunile mediului incorjurator le care este exPuS structura (a se vedea 4.1); = 2utetiitatea potentialé a agregatelor fat de alcalile cin materiale componente. NOTA. Anexa M (formaiva preznérecomandar generale pent legs Ur anu tip de cent. 5.23 _Utilizarea agregatelor Zone de granulozitate recomandate pentru prepatates sonului sunt prezentate tn figutle 1, 1.2, 13, Ls 7S Sirznaxa L pentru dferte dimensiuni nominale maxme Sle agregatelor 0/8, 0/16, 0/22, 0/32 si O63 my 5.2.3.1 Generalltati Tipu, dimensiunile si categorile de agregate prvind ¢ exemplu, aplatizarea, rezistenta la inghet-dezahst, Tie Gea, rezistenta, contnutul de fin, etc trebule fe ‘selectionate tinand seama de: - cerintele de ‘mediu inconjurator la care va fi supus betonul;,trebuie selectionata tinand seama de nentelor. Dimensiunea maxima nominala grosimea acoperiril cu beton a arm: 5.23.2 Balast Balastul conform SR EN 12620 SBMSWMizat cecat in betoane avand clasa de rezistena la compre Raw 5.2.3.3 Agregate recuperate ericard a agregat turilor si dimensiunea m 13 @ secfiunil ‘Agregatele recuperate din apa de spalare sau din betonul proaspat pot sa fie utiizate ca agregate pentru beton. Proportia de agregate recuperate nesortate, adaugate trebule s& nu fie mal mare de 5% din cantitatea total do agregate. Cand sunt folosite cantitati mai mari de 5%, acestea trebuie sé fie de @telasi tip cu agregatele primare utlizate tn beton si trebuie sortate, separand pietrisul si nisipul, pentru a satisface cerintele din SREN 12620. ~~~ 5.2.34 Rezistenta la reactia alcalil-silice cand mt jent sau se) si c&nd betonul este expus la umiditate, trebuie Tntreprinse actiuni pentru a preveni o reactie dunatoare alcalii-silice, utiiznd proceduri cu eficacitate stabilita. NOTA-In functe de originea geologic a agregatelor este neceser 88 se adopts precautiuni adeovate trénd seama de ‘xperenta obtinuta pe termen lung, n ce priveste ullizarea cimentuui in combinalie cu agregatele in discufe, Raport ‘Tehnic CEN CR 1901?) face o prezentare de ensamblu @ acestor precautii valabile in diferite fari europene. 5.2.4 Utilizarea apelor reciclate Apele reciclate provenite din productia de beton trebuie utilizate in conformitate cu enexa A din SR EN 1008. 5.2.5 Utilizarea adaosurilor 5.2.5.1 Generalitati Cantittle de adaosurt tip | sitip Il, pentru a putea fi utiizate In beton, trebuie s8 aoa obiectul incercétior iniiale (a se vedea anexa A NOTA 1 Este necesar sa fie lueté in consideratie influenta cantitafjlrridicate de adaosuri asupra altor proprietaf, decat rezistenja (de exemplu durabiltstea) ‘Adaosurile de tipul Il, pot fi luate tn consideratie In compozitia betonulul, cu respectarea continutului de iment sia raportului apa/ciment, gi trebuie utlizate daca aptitudinea lor de utlizare a fost stabilité. fpliudnes de utizare a concept referitor la coeficientul i (a se vedea 5.2.6.2), Daca alte concept, aga cum este conceptul de performanta echivalentd (a se vedea 5.2.5.3) sau alte modificéri ale regulilor conceptulul referitor la coeficientul k (valori mai mari pentru k aga cum este definit in §.2.5.2.2 si 6.5.2.3) sau utilizarea altor adaosuri inclusiv de tipul I, sau de combinati de adaosuri, trebuie s& fie utlizate, atunci trebuie s& fie stabilité aptitudinea lor de utilizare. NOTA 2- Stabilirea aptitudinll de utlizare se poate face pe una din urmatoarele cai «= pe baze unui agrement tehnic european care se referd la utlizarea adaosurilr In beton conform SR EN 206-1 be baza unui standard national corespondent sau de prescripti in vigoare la locul unde este utiizat betonul, care se referé in special la utlizarea adsosurlor in beton conform SR EN 206-1. Utizarea cenusilor ca adaosuri In betoane trebule sa se facd pe baza avizelor sanitare eliberate de organisriele abiitate ale autortéti de reglementare din domeniul sanatatil si numai pe baza rezultatelor unor cercetari. experimentale prin care sé se demonstreze comportarea betonului expus in anumite medi specifice In ceea ce priveste caracteristicile de rezistent& si durabiltate In conformitate cu cerintele SR EN 206-1, 1n conditile formulate in anexa E. De asemenea, betonul care contine cenusa trebuie sé fie evaluat Continuu datorita veriatilor adaosutilor, pe centre de colectare (CET-uri) de adaosur ‘Adopiat ca SR GR 190:2002.