Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Buchholtzer & Rotaru (1937) Istoricul Cartografiei

    Uploaded by

    Theodor Cepraga
    7 views91 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    7 views91 pages

    Buchholtzer & Rotaru (1937) Istoricul Cartografiei

    Uploaded by

    Theodor Cepraga

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 91
    INSTITUTUL GEOGRAFIC MILITAR LGM. MANUALUL T CUNOSTINTE GENERALE FASCICOLA 5 EDITIA IL Istoricul Cartografiei Hartile vechi referitoare la Tara Noastra | Harfile Institutului Geografic Militar ‘Amiratul CORNELIU BUCHHOLTZER 3 CCapitanul PETRE ROTARU LAMURIRI LA EDITIA Ia In aceasta nowt elle a brogured de fall, am_elutat si sari cuprinaal — fa de eta Inst —cerceténd timp de un fan ievourele site fm BibWoteeaAcademei Romine, precum 3 in lte bibtottt Material sunat din aceste invoare poate fi socotit ca material de tency, penta se ajunge — cu eeace se va mal putea stage — Inan itor gh mal complet al Cartograt, In decsebi ce privire Ia Tara noaste Ipiyies capensul i capitole si parageafe a fost facut finn senna de. caractersticlle — in la mart — ale promre- Sel Cartografic, urmnd fn acelagltinp gil eronologie. ‘Tabela cx «Cuprinsl Carl" agezata la incepat — ara plana Tuerise s)desvoltarea el Din cities cbse s€ pot veden or foarte multe imprums= tack din autort seat in Bibiogrtic Dui pre(sitea oe, am cules frame — ma ales din serit- tori veehi penta a arata nu nuns idelle intel de_ ature, dar gi frumosses 9h chine pocia exprimirelacesor ide La paragrafol 20 — .Geogratia Bilica* — stam aval de 18e gdndul de a erga exprimarea taiva a roftailor privitoare {a forma smiycarea pamdntaa, entra a mu se ajunge 1a 0 oslfel de Inelegere, ainsi 2 Melle moderne pevitoare lx constiulia sistemelor solar si Ingeates Planer, sunt ardtate acum prin Lege Atria Universate ‘Termeni! — abstract ~ de yateactiune* nw ldmuresie Inst mimic, cict au aati yeawea%, cl constatd qumal gfap. tlt; adic ne spine ,eum'se migca Pamdntal fa jurul soo ‘elie, Fars 38 ne arate do ce™- De ac wrmeaea’ ff, lina moderni na gaseste caw ele ef constaté faptle, tera pe care Ht fac de aif st at- tril Geografiet Bblce, ta eavintle simple ate set malo race de atanci De vintate el, nit siafa modernd mu tigaiduesteideea de Die 1a aceasté nous edie, Sau adogat unele schije st ptt fin etteva nici vehi, pentrw ase face mai lami caprinsat tel, dnd ste 5i pri tturor lion, de eunoagte Simicar in. parte — hartle veel, din Expoviia Testu Geogratic Miltar, hast cari aveau ca text eitia ba © broguret ae fat, slstorieal Cartografie!* este wrmarea fireased « fascleo- {ei 4Cum se face 0 arta (Manual | Fasciola basil Geogratic Militar, terare care est un manual tlenentey de Geogrefie matematicd Ca si tn Limiter eitiel a, repetin muljeirite oa sire Domnulsi ‘General Reda Roset,oyembrs a Acad, Ro Ine, care ne-a_dat pill de a putea face. copie de pe riginalele Academic, pentru Mile vec refertoare la Tara soastrs. Amiral Cornelia Buchholtzer Capitan Petre Rotara BIBLIOGRAFIE 1. DANVILLE, — Geographic ancieane abrégie, 168 2. REINAUD. — Geographic d'Aboulida. 1848 3. VIVIEN de S! MARTIN. — Etude de la Géographie an- inne. 1852, 4. LELEWEL 1. — Gtographic du moyen age. 1852, 5. Maresal FLIGHELY. — Teiangulata Vale 1858, 6. BULETINUL GAZETA OFICIALA. — 1840-1880 1. COLECTIA HURMUZACHE. — (Academia Romin3) 1961 1B VIVIEN de S* MARTIN, — Wistote dea Glographi, 1873. 9, MONITORUL OASTEI. — 1860 —~ 1880. 10, TEODOR CODRESCU. — Uricaru. Vol. Roma). 1880 11, MARCEL DUBOIS. — Examen de la Geographic de Stra- bon. 180 12, Generalat C. 1. BRATIANU. — Lucréei cari aw avut de Scop deserirea geome ‘Wiek a Roma. 1000 13. GHEORGHE VALSAN. — 0 fakin populatea Tale Romine. 1913 MM. DOCAN. — Memorial asupra litt Cartograice, 1012. 15.1 BIANU, — Desbater.Analele Acadeniei Romine. To. raul XL 1919 — 1020, 18, Generalul SCARLAT PANAITESCU. — Documeatarea car- Aogefidh a Romane Mar. Buletinal Soviet Geogratce) 1921, 171 C. BACILA. = 0 hart din 1889 a Jud, Dol) (Buetnut Soc. Geogatie) 1921 18. H. BOUASSE. — Glographie mathimatique, 1923, 18, SERVICIUL GEOGRAFIC AL ARMATED. — Cincaec de ani de actvitate. 1024 2). CHARLES DE LA RONCIERE. La désoaverte de PMRique au moyen age. Cartographes et explorateus. 125, 21. 4 C. BACILA. —Insemnaehasupra Cartograiel Moldove $i “Munteniel (Bal. Soc, Geogratice). 1928. I (Academia 2, S. MEMEDINTI si GH. VALSAN. — Romania pentru clasa vil 1029, 28. PRINCE JOUSUF KAMAL. — Monumenta Cartogratica Africas et Acgypti, 1030 24. LC. BACILA, — Warf Geogratce asupra Tarlo Romine intre ai 1800-1856 1981 2, Lé-Col. VASILIU. (nginer) — Din hitile pimintul ro- wines. Revista Genils. Marte). 1882 28. G. VALSAN.— Harta Moldovei de D. Catenin. U1. P. P. PANAITESCU, — Contributuak te arta, Moldovel de D, Canteni. 28. C.C. GIURESCU, — Istria Romanilor. Vo 1938. CUPRINSUL CARTII ‘CAPITOLUL 1 — PROGRESUL CARTOGRAPIEL DIN VEACUL ‘AL XXXVILEA INAINTEA ERE! CRESTINE, PANA LA PTOLOMEL' (Ant 140 d. Ch.) A. — PAMANTUL CREZUT PLAN. Contrainte popoaretor ta desvotearea Geogr Inceputurie Goograte ta Eten Ieeputanite Gongrai Ia Fenton, Lames canaseuts de Homer eames cunaseata de Hesiod, 8 — PAMANTUL SOCOTIT SFERA Initieke poteze despre rotuimea Pémantuli, Thales ‘ia Milt, 1, India art geogatck mint fn Isto. Anaxinandre 8 tatla dserere-geogratlc crewia destvargté tn ve- ‘chine, Heat Aristagora Deroes, ‘Mapamondal din Epoen to Soerate amen eamoscuté de’ Herodt. Cele mai vechi series seograice pastate 1, Mpocrat 14, Cele int determine de attudine. Eadoxls din Cuda. 5, Cato al Pitheas 9 cxerile ul Alexandru cel Mare, 16, Dikeare 1. Keates 18, Noi cercetartgoograice tn Rist gi Apus 19, Cole intt masartori pene allates marimel globule plimintese, Eratosthene, 20. Hipare 21, Posidoniss 22, Citstor geogeafic sub lax Cesar 28, Hact& {nomi fa input Domalel Iai August 24 Strabon. 25, Caacteritca Geograiel ul Strabo. 25, Marin din Tyr 27, Meloda afltl longitudes, Ia geografl vec CAPITOLUL Il. — ISTORICUL CARTOGRAFIE! DELA PTO- LOMEL (Anul 140 d. Chr.) PANA LA REFORMA ‘GEOGRAFTEL — Anul 1500. 25. Hérfle ul Ptolomea, 2, Geograia. Biblich. Hilarie din Poitiers. Slant Cesar ‘Tanta Basil Orose. Huis Hlonorius. Aetcus. Situ Jectme, Sfintal Augustin 2, Impratal Theodor. Agathodsinon 41, Astonomla devine sjtoarea Astologe 32. Parasites ideet despre rotunjimea Pamtetull 34. Cunogtingele geogratce tree Ia Barbar SH Ananias din Chirac. Ss. Table Peatingeriant Harta fal Carol eel Mars 47. Alfred eet Mare {38 Harta chinext in anal 820 4. Che. 239, Alben 40, Hille arabe eu Nordu in jos pe hart 41, Almanun. Alnagesta Tui Ptloneu. 42 Almasady. 43, Cle nogojual fa veacal X 4, toa Juni 4, Felurite ir arabe. 46. Roger dia Sicilia. 47 Benjamin. din Tudlle. Honorias din Auere. Mathicw tia Pars, 48, Neve Edin al-Tous 40, Mapamonda cilogiruat Henri, a tai Hatiingbar gf Hygeden, 0. Geogratia tut abutteds Si, Batol, Portulanele, 52, Geografia fn veacul XL 18 Harla marifing a lal Marino Sansdo 54 Prefurea haeilor arabe gt ltine tn veacul XI 55. Harta catalana. ‘56, Cardinalal Perro Ally 7 Hire Ini Bianco gi Mauro, 58, Tilmicrea Geografic fa) Ptofomen fa anal 1405. 50, Relacerea brio Ii Pfolomen 10. Mapamondul genover din 144, {8L, Global a Martin Ba, 52, Gravarea matrietoe ia an 1470, pene roprodscerea ror. 183, Scoala german, 4, Noi dif din harile fui Plotumen CAPITOLUL If. — ISTORIA. CARTOGRAFTEL DELA REFORMA GEOGRAPIEL (1360), PANA LA ANUL 1668, DATA INTRO. DUCEREL METODELOR STHNTIFICE NOL, PENTRU RIDICAREA PRECISA A HARTILOR. 66. Reforma Geogratih (6, Gerand Mereator, 67, Abraham Ores, (08. G. Reyehersdril Lucius Pablus Hulsius Levinas, (69, Nicolas Dons, Rascll. Casal TO, Magini + 71, Apian, Minster. Lazus gt Sambucus 72, Hondius. Jenson. 78. Pere Karun. Hondas Janson, 74, Bleue TS, Witt Mortier. Gullauwe de tsi. Covens sl Mori 7B, Sanson eAbevile, Sanson, Sobenk gi Otte 77 Wile maritime tranceze, Marie oder. 78, Caateli de Vignola 1D, Arktarea granielor Toit Romney ta anul 1520. CAPITOLUL IV, — ISTORIA CARTOORAFIE! DELA PICARD (1669), DATA. INTRODUCERE! METODELOR MODERNE GEODEZICE PENTRU RIDICAREA HARTILOR, PANA LA CGCAPITOLUL VI. DESVOLIAREA INSTITUTULUI GFOGRARIC, MILIFAR DIN ANUL 1872, PANA LA ANUL 1034, ANU, 870, DATA INFUNTARE! INSTITUTULU! GEOGRAEIC A ROMAN, CAND. INCEP IN. ROMANIA RIDICARILE INTEME- 4, Intoemiea Kiros din ana 1873, pn a anal 1890 TATE PE ACESTE NOL METODE, CU PERSONAL rig rere Ss cet ROMANE 6, Schimbarea proces hing, din-Boane gi Lambert, tn Proeetin Stereogralic jwraren esacth & mirinel Pmintusi, Laci ae aaa matali ‘7, Noi metade de desenare sl reproducere fon, Dariatlu Par ‘8, Lacraile ti Casini Hf ML 82, Marea formes PhmGntull tri I pot ‘84 Guitlnime Delite (de Ts) SB D’Aavile 85. Hisile informatonre ne-goometrice ale Tailor Romine 8, Haile — cx privire fn Pare romane — apirute dupa ‘a 1900 pak fm anal 15. S87. Harte Colonlaut Schela, din lnstitutat Geogratic din — Views. 6, Felurte hifi weet omaneyt 89, Regularental pentru horn! de mogit tn Valais. ‘90, Heyla Mareyollal Fligely.Ineeputal dicttior de hart eometrice in Romana CAPITOLUL ¥.—RUDIGAREA HARTI GBOMETRICE A RO- MANIEI CU INCEPERE DIN. ANUL 1873, PRIN’ METODE. NOt, MODERNE, PE BAZE §TINTIFICE RIGUROASE, CU OFTTERE ROMAN COLONELUE @, BAROZZI $1 CENERALUL . BRATIANU, 1, Trinitereacitorva tne romaal ta stint, pentrs ‘ge desig Im figs edicttor de hi ‘9. Descrierea geometrca 1 Romanle, de General C. | Brstan 8, Inceperen rice’ Mae Tisti la anol 1872 — dup melode siniice nol. Riel exectate cu operator roma, CAPITOLUL I. PROGRESUL CARTOGRAFIEI DIN VEACUL XXXVI INAINTEA ERE! CRESTINE PANA LA PTOLOMEU (Anul 140 4. Chr). In acest Capitol se rat progresul Cartogratci dela cele inti isvoare cunoscute (0. de vetcai Insite de. Chistes), pln Te intocmien Wrfilor de citrePltomeu (ama 140 Cie} Ihr car stipaneseguinta googratcé ping nani 1560 4. Che Fol care init acest progres, tece prin munele armi- tortor geograth Homers Hesiod; Thales din Milet, care = dove co tunjines Pamanalul; “Anaximandre, a ciewi farts este cea Aint pomeita de ttorie; Mecaté, 2 cin descrere geograiea fa consderaté — pe aluncl — deeavargits; Merodot, tin ale liu sce aver inf despre geograllintntgl al deourece Ssvitile svestora din urna fost erate; Eudoxin din Cnida, cate u dat cele dint notunt despre latiudine 4 lngituine 4a intocmit hart im procea aindied; Eratosthene, care = fou cele dint masuratori pentru afiaren mirimei Passat Miparc, care # niscoet prostia qeonetiek perspectivt (ort: slic); ‘Steabom, cae a despicft Istria de Geograie, Dela inceput Geogratia a unit intocmires hij, 3° ick desenaren fefet Péiniala’, far tr ndescrerea Pon lat“ aya neat ermarind progres Geogrsfiy,fnmod natural turnarin progresil Cartografe, A. PAMANTUL CREZUT PLAN. 1. Contribute popoaretor ta desvoltrea Geocrafiet, La toate popoarele s¢tn toate yremarl, Geograin 2 urmat sera cvs, In fini mar, popostle cari_au adus contribaia tor ts ‘canogterea Pirnntuldi aa fot: Egipteal, pon expedite lor in vechines Fenieieni, prin nogoul ce ficeau: Cartagineati, prin tocruigtt pe ape gh coindart pe fArmuri; Gres, prin crete singlice st eucerinfe din Asla; Romani, prin pol- fer s armee (or; migearen popoarelor din Evil Mediu {hoi oragele comerciale ale Teallel, Spaniel si Portugaliel, fn expedite lr indepartate; tn srg, naftunile Europet Imuxdermey prin nego, coli, misionari sf savant for 2, — Incepaterite Geografiel la Egiptent. Dia timpul domme sb Amenemhat (Ian 3560 tnsin- ea ei cesine, #0 gto insripie original, care arated pe atanc se aflau cdr aseminatoareeolr ce fae acum aceeast jb fr cadastral modern ‘Din elteinscipfi— dla acelai inp — se vode eX se pu eas pietre de hota, cart x8 arate margiale stiptninlor stu iraniflor, icanduse sho destriere @ lourlor acestor plete. ‘Pani in veseul al XV-ieadiaaltea etl cresting, Egiteni cuteeravert ov mare parte dla ntindesea Ase, 1 anume alex Tigra; Muni Arron, ovecum si Potal Eun (Marea Neagr) $i Maren Siri, adund — din elltorile lor — exngtnge a- Ininungite din aceste Gatun (Unsle dacumente eitene lagi aumele Wu Sesotris, de inplctireeadtstralA a inpoaitelr. Avemenea impiriire presi- pune so hart a Egiptuut — natural — har nell timpa Tai esta, 3. —Inceputurile Geografiet a Fenieieni. Fenicieni,poraind de pe male gollui Persie, aa. a- uns in Meitertna risriteani, pe uml cireia. aa iafnfat forage gf colo. ‘Sidon este cel mai mace gl mal veel dia toate oragle f= iene de pe malurile Mouiterané, "Tyr — infest dupl Sidon — se ere Gi ar M1 avut © vveciie cam de 2700 a, inantea erl eee. ‘In anal 1000 Snaines si Chistes — tn tinpul ut Homer ~ runele Sklon-uli era fuck pomenit de popoarcle din jurul Medierael ‘Coonile fence eau intins departe pnd tn Iberia (Spa- ha), uode Fenitell au Sntmolat ia anal 110) a Clr, Gadel (Cadinal de ax), ar ox 500 ani mat tdria (ant 802. Chr), Gatagena, i Aiiea, Oceanul a fost cunoscut de Fenicieni sub numete de Og’, ceeace Inseamnd cere In tba ebraic, cel in coneepia| fc, Ozeanal taconjura ca wn cere — peste fot — ascatl local, Din cuvaatul fenician Og s'a niseut sf cavantul agrecess, Ia Inceput ,Oghen® i in urmi ,Okeanos", pene {ru Oceas, Cilstoritfenicea! au ajons tx Nordul Oceanuti, pik ta insulle Selly, pe cassia. Angi (nuit atundl ality, tn sule pe care loa num Cassiteride, cici ac nu gist costo- ul (Kasiteros in grecese gh Kaien Un sanscvi), mal rar pe atures, Ei aa ceretat Oceanuf sl spre Miazi-Zi, dincolo de Cae Dil Verde, in Arion; far tn spe Risrit au mers spre toate vanturie in marea Erie, golf Persie i Inia Din toate eatiioriile $1 toate cunostingele_geogr fice ale Fenictenilor, nw a ramas nici 0 mérturle origi fala. Total s'a pierdnt. — Din fell cum Ficeay negolat tor in cation din ehipal cx au tteme’at coon, di tntocm. rile vetlTor, din Tegaturile ce aveau in departan prin. marian log, a sau pastrat decdt Tardme risipite in. serierle vreesti st grecest Cartagena, intintttintin oak sub aumeie do Bosra (yr) cam pe a aul 1240 Tninten ee creping, ce tens Sette ie SIB—SI4 a. Che, su umele We Korthada. eau seape 00) ‘Nitta Cartagens wa elses vreun docoment org tal slagur fins st acersta tte, at ain, fica deo de celle, che ete sigur fst, enon caldtoria tui Hanon, ye consin de apus a Alc, stn feat cam peta anu 400. Che, pnd doo de til regal pe costa Slers Lene O nscripte i lima puniea — despre aces cltoie— 4 fost agezatd ature intr templu din Cartagena, Cite veacul IV, irainten ert creqting,inseriptin, punch. a fost tilmacta ia geeceste, f aceastltalmcire pres este aceea care se\pastrenzd scum, despre cls Nason Laue 1 Ship modurad ahr conoscobe decried de ‘nonen In anu! 000 andes ot Cratos. 4.— Lemea canoseatd de Homer. Homer, tn veacal al Xclea teaintea eel creqtine — ca sh tofi pooh vec — Ifa Pémdnfu pla, tacojurat de Oca ‘it Sie asrele lsirean sau se eafundau. Se credea atuncl ci east Oecan aves apa tt migeare circulars — nevontent — sees jd atl pctv tiny Ia punctl de pleeare ‘Din Ocean, eurgetu toate raurle precim gf toate Tse woaree Homer ciedex ci Moditerana, ca gi Marea Neagea, rau dou tal ade! in uscat, formaie Ge Ocean. — Olimpal era Soeott central Lah Tn avea cunostinge desule despre Mediterana, dincolo de Whace Ln Nord, aven oarecart cnoytinfe. despre Sait, dar $5 pomeneste mic despre Ista (Duna). Tape Rasart el mk conogea dectt finutuile de ling iesnre Asli Mic. ‘Hower pomencste Sidon-al, weropola comercial a Fen éenilon, carta raat daft Incrucigau co navele lor, Medi- sal pull sila ch Se afta Exopienll, iar Hntre alte arage, Homer canoslea a Tebs. — Fiuvil NT umegte Exp {os cu lvoarce in Ootan FIGURA 1 represinté 0 schifé a felulul cum Homer descris planta! anoseal pe tinpal su. Textalschitirel este wesfinba fencers clei ea este adfogatl Ia Tocrarea : «Histoire deta geographic, par Vivien de S* Martin" Schiele carl repretantau lumea canoseuit_tainten ee crogtine, chiar dupa aceast or au fost reconsfiite mult lal Geta de dee geogral. stil Henri Vos x revonstiit Feta iat Home’ Bertius, tn anal 1625, 2 reconstitalt hart Ia Posidonius $1 a Wi Pomponius Me! Mandee Papinius de asemence a fet —fo anu) 1097 — reconatitien Irate In| Dionisie in. Chara DrAnvile « secotsttt hasta hi Siahon, iar Gosselin, tn 1789, fieut cele mal mumeroase reconstitute harbor eogeatilo: qreci. 5. — Lumen cenoseutd de Hesiod Hesiod (70° nate de Christa) avea acenitehpire des= pre Ovean, c2 si Hower. BS cuneste inst mai multe amfeunte fpeogeatie deestacesta din urd, salt Hesiod — tn Jurarea sa — pomeneste. dedpre insula Si- lia gi despre Thirenieni. Dia Sila cumogtea muntele Etna si oragul Octygla, mumit mat tiezin Siacers. El. pomenegle de Scifi poporul din Minof-Noapte — pe care Heme mamea Hippomogi. Ditce aur, Hesiod arati.Erkdanul (Po), Ista (Danirea); lar Nila 1) nomeste co nucle acaste (Ni) $f mu Fiplos, cum f!nemen Homes B. — PAMANTUL SOCOTITT SFERA, 8.— Inttiate ipoteze despre rotujimea Pinta ‘Thales din Milet —fenician de neam — (mort in ant 49 a. Chr), a@ Inftingat scoala fonland, tn care se. ardta rigina lucraitor, natira” compa cones, comsitafia Uni versalal, fenomencte naturale, forma si drimea Pad ‘uni. Thales rats probele prin cart se dovedaste rotunimen Pimdntuut Moen este. puta mai departe de" Pitagora ‘hp acesta de Parmenide (150 de anl dup’ Thales) Thales vorbea de rotuninee Pimintalai, dar mu da aici 0 ldmarice ‘asupra dimensanior sate, Defi era eeeaut — tw aoele puri — centr, sas basicut Paintings 1. — Inte nara geogrofiesamintts tn itore Anaximandre (not ta 540 a. Chr) dscipolot lai Thates, 4 fost eel dint care a desenat pe ua pian, eeeace se cunosied in globut pamantese. ‘Accastdlecrare a Ini Anaximandre, este ttaia hart ge0- evafi 0 ciel aminire 0 pistrenzd Tstorls 8.— Initia descrere geoprafict erezuta desivdrsta ta vechine, Hecate. Hecate (wort In anu) 472 a. Chr) a Hcut o nowt hats in Seal aceleia-a Ii Anaxinandre, oath antickitatea credea tcrarca peograficd 0 fi Hex cate (172 a Chr) ca e0a mal desivargto descrere a Pind lulu, pind ta euncasteree lacrdrtor lat Eratostiene (ant 226 a Cr) arrenonte ointcarée eons cant Feet “et cuncveate desert ‘paote 3 Sehiare moses a aout tn onal $00 inaintea li ter. © Napamondal (laf Pimdnal moses, desenat pe an plas) Fri Hecat, strange Ja un loc cunogtinjele dobindite de Grecit vases also doo see’ Wa ate ate ie Capote oe ded nape sa reals at dois Oral oer ser Spence igi 2eae vse rome SMart cies doe In mapamondul If Hecaté se arati nol andinunte ma bine ajerate Ia boil lor deett pn aluac, adioganda-se. gi finn fate date Tigra gi Inds, precum sf allele Ia Miazd-Noapte de Mares Egce 51 Pont Buxin (Marea Neagrs). ‘Dela Hecate a rdmas fmaginea cd .Egiptl este an dar al ‘Nita, imagine pe care o Fniebuinjeazd i Herodot mat tare, Hecaté credea et Marea Cuspied ca si Marca Rosie CGotfl Persie, sunt aiste 801 edénci le Oceanulul. Poporat fet'mal depirat spre Miazd-Nogpte camoseut de Hecaté,eraa Seif, Pena tntbia oard, Hecate este col care aduce teva tunoqtinge adevirate despre India, Harta Lum, spat pe o ‘ABIRA de bron, pe cate Aristagoras, ranul din Mit, 0 frail to anol BO4 a Che, Reyell Spars, era — poate — ma- pamondul Tul Hecats 9, — Aristagoras. ‘Aristagoras, in nul $04 (a. Chr) a aritat pe o tabi de metal, distanele spre RAs, dincolo de Eufrat. 10.— Derwerit. Democrit, cam pé Ia anal 480 (2. Che) a recunoscut — pin eblitore sale — ch partes locultS. si cunascuth a Pa- antaii, este mal mull lung decAt lath anvme tn proportia de 3 ia 11.— Mapamondul din epoca tai Secrate (anal 451—815 Inaines ere exe). Claudius Actianus serie — in tract ~ despre un ais pamond’ pe o tbls in simple Iul Socrate si Aleibiade. 12— Lumen eanoseuts de Herodot Cele mal veettserlert eografice pasate. Scririte tui Hecaté pierzdnduse, canstingele Geografice reimase din veoeal ol Velea dinainte de Christes, sunt mai fle ardtate de Heradot (anvl 448 a. Chr) erodot wa fost noma un istries geograt Invajat — adane ‘eunoscitor aacestorginte — ol glam neobostcilatr, placa dud sh vaaa gl ef cercoteze singur timate Jeu. Herat 2 eaten Egipt In onl 448 a. Chr. Ale ei tori Jest feat Taaite «dupa aceasta dats Er-descric coasta de Miani-Noapte a Alice, pint ta Cartagess, mirginind astlel_aci — spre Apus — cunoytingle sale geogeatice (IGURA 3 arata o schljare moderna — fran= sera Limel canoscute de Herodat) Tot ce se eanoaste — i tingerile noastre — despre Seifa $f Sarmata (adic acolo unde astx\ ete Rasa rise feand) se datoreste lui Herodot, edei timp de 15 veacurl ind ta cronicorslavi — nimeni wa mui adaogat nim, ta teste conagtinge. erodot tua inst in batjocurd pe cel cari se sta si arate c& Pind este inconjerat de jot inprejur —~ de an Singur Ocean. ,Nineat — serie el — ou a put ssigura ef Pamintul este Inconjrat de apd, la Miaat-Noapte gia Rashle fe acest Osean ea 9 la pase 13. — Hipoorat [Numelo i Hipocrat (nascat Ia anut 468 Che) est t- at de serlerea geogatie inulats «erat, Apee gi Locurle In alara de fapsl ca act ge arash invent comdigunilor exteri- are asupea omulat si raselor, In jacrinen aceasta se mai da ekteva date de seams supra Seite. 14. — Ce intel determina de latitude. Endoxiw din Caida, elev al Ini Plton, a deschis — to ‘anal 360 a. Chr. @ geoslt pentru sul astronomice, Din lucrasea 99 ,Deseriereo Luni" (On noad cart) nt @ nas dict firme rele, omeate in aerle seitrtar Budoxiu socotea ci partes ocoitt = PAmtntulul, are 0 Tungime todoit decit Targimes ei; proporia est adevirat, mappemonne DHERODOTE ‘Goans entire cle observe de ‘eaens Setifare madernd alee! cores "en Cee thar Sra! 859 omintes gel eine seam do otnderea lumil canoseaio pe stun ties dai se oreeteash mapameaturie [i Herodot 9 Heat. ios cin Coie fst oe dint -care. a Ineebunat elo migstloraparnte cee, a eretmen i canoase- Pian pai ine poll deasupea ozoatu, el aa oe cor ore din Grol, Ia grde de faiadine, ster pedo pas temearle oar eatin st lon ine care horse ac Tocrile geografie al difrtlor iret, pe Pista art ca rota. eat faceree hrf, desjapuraté pe un sigur plat, of epee prota lind san punt central — Rodos — woces meridian! rica impala Eadosi gmat trsia— collet detati- aie eo sor de fle, prin mdserarea tains pol Meonipro ovina, fnljine care este egal ca argh. ct fattudines loci. Perira cflarealongtedior, soctte pe ajrenma, odd pe cere! paraelprivelpal ce irecea pit foes, masardtorie ve facean cu sada Cirle edpdtte era tod deperte de oder. Dela inceput, geogratt vechi_ geaw dat seama ol pena tatocrirea hirfit pe wn plon, 8 feel Pamulal — ff carbi, del Pande! era anata geuna rotund —oveau nevoe de a Inijloc dea rece dele fafa earba ta cea, plant ‘Acest moe a fost £dst nircbulgand .procctiunea ete dint proeetuniinchinult, au fost pe rand proscfia _gnomonit dialaten i Thales din Nile), proeeianeneinsrica con's, ick Pitot totbod ind inagorat cu un iliadra feo" con, proestia despnulut curbat se Ticen pe aceste ft, fovi puta fio urmd ydesqarte™ 3 apex pe un plan. Daph {Sul proecfimel, meridianele st paalelee eyeau prin destgurre, Til drepe stu curb, perpendicalare inte ele sau inclinale, iar ‘e pe fata Parnflit cub, se deseaay pe plas, cu Tig cant seninay fine ele, sau era diormate (Ni inte in aminatele prozciaalr cael ele ut aw rest cites det). 15.—Ctétorife ai Piheas $f cucerrite lt Atexeadra eit Mare, ‘Dou mari tntamplist petrecoleaproape Ia acelai timp, a dus umd neprotlte fm geograis, si anume: edléteria (ai Pitheas din colonia greacd Masia (axt Marsa) résbouele, (ui Alexandeu cot Mare, Pitheas—n vencul al Wea 2, Cora sda Je gina taturor figs Betane, atuadinen Maral! gf greello de. lan titudine le uoor puncte isle mai nalts; lar Alexandra ‘cel Mare pin cucerfl sale, desoise dramal spre Rist, dine colo de indus, tind astel — In asoasté parte — eanogitele spre Intinderoa Pamentust loci. Flosofi goolet ti Aristo, socoteaa tos pe Pleas drept ‘niscocitor mncinos, lar dia cunoglnfele aduse de eacerinle ht Alexandr cel Marg, socotean ca dstanjele pe Pamiat sant ‘mai scuie fat de cate iste mai Sasinte, penira a face astel los si distanjelordincolo'de Indus, canotcute de curt 16. — Diteare. Harta deseait de Dikearc sau Diceare (321 a. Ch.) fost Dust in val tuloror la Academie. de catre Theophrase (FI GURA 4 este o schijare reconstitita). Eu aaté parten locals, ‘un c2ve alangl, Rodos tnd la cent, Aceasl harth a fost rej matt folosta de diccipot soe! din Atene 11, rates, ‘Tebanol Krates (anal 226 9, Che) a avut preupencrt tal todelsnefe gl mai fart temelu in acee wrem, cd ‘ob pe care fn jamdtatea dela. Nord se ttindea — ramal pe 2 parte — ceeaze se cunnstea ca leet. Pe aeeeas! jumétate He fob se afta o alta parte locuita, dar nesunvscuta de asemenes fl in ceclalté jumatee de gb, dela Sud, eran trecnte maf! locate, er necanoscute. A teebuit s4 teacd 18 vencatl

    You might also like