ee Usornucyrunt renter rewray meovectta | wtiegir © 17087 FELEMENTELOR DIN BETON ARMAT St NETON PHECONPIOMAT SUPRATERANE IN MEDIE NORESIVE NATURALE Sf INDUSTICALE Intocniese © 1. PREVEDERT C INSTRUCTIUNY TEHINICE acts atest ey antereih PENTRU yshentelor supraterane—din~ beton” arnvat st beter —precomprianat sin vederca utiliza lor a in atmosfere umede slab _agresive, cit + 8 fiatmosfere imporifieate cu_gaze, vapori sf pulbert agiesie ee rr—se== Idustria cu procese chimice similare (industria Mindustria constructiilor de masini, industria ugoari, industria ralimentar’ §.a.). 1.2. Aceste instructiuni tehnice nu se referi la “Tin beton armat si beton precomprimat otal in solufii sav lichide $I BETON PRECOMPRIMAT SUPRATERANE MEDII AGRESIVE NATURALE SI INDUSTRIALE INDICATIV C 170—87 mctalurgica, £ — clementele pate fin sol si cele aflate parfial sau t ageesive se jlementele din beton armat si beton precomprimat din WE nediul marin, care fac obiectul Normativulul C 140-6, anesa MIL}. Masur speciale de proicctare, exceutere i intretinere a — constivctiilor din zona litoralului Mari Negre” : 2 Com lementele din betoane usoare, exceptind betoancle cu agregate de granulit a ciror utilizare se va face in conformitate HM cu prevederile prezentelor instructiuni tebnice. 1 5 Tnstrucfiunile tehnice se aplict gi In vecipientii din beton armat $i beton precomprimat, pentru protectia pirtilor exterioarc fs neingrapate in fol 318 pirfilor interioare care mu sint in contact en Lichide. INSTITGTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTIL §I ECONOMIA CONSTRUCTITILOR — INCERC Aprobate de Pieclor adj. stiinsific: Dr. In i r. Ing. Romulus Con: HBr. Laborator PCC: Chim. Dinu Teoloreet Fhborator dr. ing. Toan Pepenar ' chim, Livia Caranda sabil' din partea ICCPDC: Ing. Aurclian Radulescu « Elaborate de Institut central de cereetare INSTITUTUL DE CERCETARI IN COX: in STRUCTIL St ECONOMIA CONSTRUCTIL SCERC = proectare. si sirectizare Eontrnetii = ICCD = ew Decivia we. 41 dis 28 septembrie 1987 61ie In cazul prezentei in mediul agresiv a citorva gaze agresive finde concentratia fieciruia xe afli iv Timitele indicate pentrw grupa delerminati, aprecierea influen{ei comme se va adopta dupa farianla cu cea mai mare agresivitate *->.3. Pentru elementele de constructii pe suprafala cizora este esibild formaréa condensului, clasa de agiesivitate se mireste fio treapti dack in medi exist si daaeagiesive, ructinnile tebnice nu prevad sisteme speciale de pro- fea arméturii de ofc} cum sint: acoperiri metalice gi nem p protec{ia electrochimic (catodick, anodica) etc Se consider’ ci e bazi ci protectia armiturii este sat prin ath ai (in cazul_absen{ei substan- cu actiunie corosiva Tati de ofel), previizindu-se in acest sens iii de calitate si de alcituire minimale (protectie prima), fon si sisteme de protectie anticorosiva aplicate pe suprafara pntclor de constructii (protectie secundara) 2.4, In cazul existentei pe suprafaja clementelor de constructie 4 depunerilor de siruri solide si pulvernlente, se considera medii co agresivitate medic sau puternici, in functic de gradul de solu- Lilitate si higroscopicitate a depunerilor (anexa J). Gradul de solu bilitate si_higroscopicilate_a_depunerilor se va_stabili_pe bazt —_— Se va studia din punet de vedere intve masurile de protectie a elementelor de censtinctie 1.1, La proiectarea elementelor din beton_armat si-beton_pre- cele de evilare a degajarilor agresive, avindu-se in vedere intre- uumosfere agresive, de: proiectase trebuie si jerea gi durabilitatea constructiei prin aplicarea fiecireia dintre ineze caraeteristictie-principale ale mediului agresiv: i natura _agentilor agresivi; ;,2.6. In cazul in care se previd sisteme de protectie anticoro- i concentratia_mediului in substante_chimice vagresive_(li- a. elementelor de constructie, documentatia, tehnick_de_ex } varfafie si valori accidentale Felli va id execu ia, exploatarea ‘Plhigroscopicitatea si solubilitaten_in_api_a_substanfelor jit inerea protectiilor anticorosive, care se va intocmi pe baza gresive: ——— ‘uidicafiilor date de furnizorii matertatetoranticorosive si a preve yhmiditatea yelativa a aerului papiciperacura mediului gresivitatea mediului se va aprecia de erie’ (chmologies pe baza datelor culese din slutii similare aflate in-exploatare sau din publicatiile de ‘alitate 2.8. In cazul utilizarii procedeului glisivii se va prevedea prin la proicctul_de executie, stabiliren clasei de ayresivitate a |-Pfeiect modul de prelucrare a suprafefelor gi in med obligatoria julut se va fuveu-pe base ale Fee ee ee. ['Protectia secundara prin pelicule va corespunde unci clase de agre- He natitate de deeelitate eercetari elect sivitate superioare cu o treapti celei rezultate din anexa I (tabe- hol 1.2) 4% 2.9. Elementele de beton armat’si beton precomprimat care i sint cuprinse fn tabel si care ‘au caracter agresiv fafa de mneazii a fi utilizate in medii agresive vor avea, de reguli, forme Be sine cupse fn tae are race ere HLA PG. mai simple, regulate, netede, fara intrindar, ew anvchit teste ule al mediului se determina pe baza cercetarilor efectuate de e iiotundite, st care 24 th of fare sf nu permit depuneri de pulberi sau acumu- institut de specialitate. de lichide. 5, Instructiunile tchnice se aplic’ pentrusprotectia cle:uen ave (ehnologici normale. 2. CONDITIL DE CONCEPYLE SI PROIECTARE iehnic gi econamie gi se 2.7, Sistemele de protectie anticorosiva se pot aplica in mod diferentiat pe obiectele de constructie ale investitiei si pe diferi- le. portiuni ale aceluiasi element, in functie de modu in care: c{ioneazi mediul agresiv si de forma elementului de constructie. welor agresive mai ridicate decit ate in anexa I (tabelul |.1,), in cazul prezentei gazelor os2.10. Masnrile constructive Iuate prin proiect trebuie astfel onecpate incit si conduck Ia evitarea si necpuate incit luck Ia evitareaslagnirii_ condenstlyj ‘a zoncle de imbinare a clementelsrwte-constractic-intre-ch-sm] @alie instalatii, in zoncle de stripungere g.a 211 Tn medii cu agyesivitate puternici mu se vor utiliza damente din beton pre folosirea I dnente din belun precdmprimat, folosive Tor putindese admit dp an ered inor expeTT nen tale efectwate de un institut n_ medii_ew degajivi de hidrogen (spatii inchise, neven. nu Se Vor WUTiza elomente din’ Helin precomprimat 13. In medii en alilizarea grinzilor ow 2.14, Elementele dit bgtoa_anuat_s regate -de_granulit or utiliza numai in medi ew agresivitale Tearte dabi-gi slabd Whscle 19111), iar clementele din Beton precom pi al ctt agregate granulit numai in medi cw agresivitate foarte slab’. (clasa | feet nal in med agresietate fone sla (las I), 2.15. Sistemele de protectic anticoresiva, supra c! vcnform anexei LI. Pentru acceasi clasi de agresivitate, alegerea finentul de produse de protect ie care i ela Huse de protectie care se fabrick Ia data intoemirii le medie gi putemiek se interzice hele din beton precomprimat Aplicarea sistemelor de prote a nu i stemelor de protee{ie anticorosiv’ nu inlocuiese / echd realizarca condifiilor de protectic indicate in cap. Vin prezentele instructiuni teimice : 2.16. Sistemele de protectie anticorosiva previzute i je anticorosiva. prevazute in_ pre anicle instructiuni (ehnice nu exclud folosirca Si a allor produse de protectie ate de furnizor, Folo: wizul unui institut de specialitate ee ance Prin project se va asignin posiblitatea olservirii si cae ieee oe lementuhsi de constructic. In eazuri ionale, cind pentru uncle portini nu se poaie espe: scsst conditie, se vor preveden inisurt de inchidere gi ctansate i pacestora chidere si clangare m1 se va prevedea o protectic suplimentara fafa de ce: Po otectic a tutwror detaliilor construc. fixare a unor utilaje plicieii fe va indjca modul de pr $mbiniri, locuri de ancorare, locuri de spozitive, etc. Aceste Iucrivi vor ff executate inaintea a “fslemelor de protectic anticorosiva, §. 2.18. Se va acorda o atentic deoscbita protefirii par\ilor din Siemente aflate pina la 1,80 mde la cota pardoselii, In cazul posi- Siti aparifie’ unor stropiri accidentale cu solufii, agresive, wpe portitmile expuse sc va prevedea o protectic eu phicl anticara= Prob, ine racordatca Ja pardoseala pris plinte din acelagi material Stiatil de port al plicilor si rosturile dintre plxci vor Tin nva- Teriale identice cu cele folosite pentru pardoselile din aceleasi incip! 2.19, Alegerea tipului de cima 0 Linate “afieaploafate in mediile agresive, Ia cae se referd prezentele in- Struc{imi tehnice, -se va face finindu-se scama,de wmitoarcle 4 precizari int indicate P40 pentru +- in medi cuagresivitate foai 1c slabii si slabii si P: 7 ft phalalet ecomprimat-— a sp in medii cu agresi edie si puternica_sint indicate icimenturile cu rezisten Brita la sulfati_de tip Hz, HSI oe 80. HES, TS, 11,50, sullati, idaasuni_san ot si SRA (in” medi " Rtcy se nturile portland obisnuite fari Sdaosuri de max. 15% de tip Pa 35 gi P40 (in medii cu Cla, HCL, aciosoli satini, oxizi de wot THNO,, etc.) ; ‘Ia prepararea’ amestecurilor de injectare a fasciculclor fn canalele clementelor_euarmiluri postintinsi se vor utiliza cinventurileP 40, P45." Cimenturile SR si SRA pot_fi_inlocuite cu_cimentul cu Gmentul P 40 poate fi inlocait cr-chmentul portland fara adao- Sif fabricat_ conform NTR DIES. - corosivi alegerea tipului de ciment se va c! unui institut de specialitate. 2.20. La prepara agrogate care corespun turale grele pentru mortare gi bet 2386-19 ,,Agregate’ minerale usoare. june combinati a agentilor fectua pe baza avizului rea mortarelor si betoanclor se vor utiliza \d prevederilor STAS 1667-76 ,,Agregate na joane cu lianfi minerali”, STAS Condifii tehnice generale 5 — ed. 1050de ealitat uli gi STAS 7343-80 ., imitoarele. preci — se_interzice utitizarea_agregatelor calearoase ined, acide, foTosivea Tor patindu-se admite numat pe baza ccreetayy Tectiiate de un institut de specialitate e. — yu-seadmite-utilizarca nisipuldi de mare, 2.21, Apa utilizati la prepararea betoai greyate minerale usoare, Gy. Jor pentra Incrag de beton armat si beton precomprimat va corespunde conditiilor fas 3 gi beton precomprimat va corespunde conditiiler Fee seate fn. prezen din ,Normativul pentru executarea lucririlor din beton gi beton armat” C 140-86 “Sein lpeparay a_apei de m: or minerale la morlarclor sau betoanelor 12. La prepararea betoanclor se pot utiliza aditivii aditivi dispersanji de (ip LSC; ori de api si antienori Ge aer de Up Di. uditivi intens redueditori de ap’ — superplastifian{i de tip FLUBET (la elemente subiri gi cu armaturi dese); aditivi inhibitori de’ coroziune, mumai la elemente din beton armat in medii cu confinut ridicat de cloruri, Cl, HCL. Utilizarea aditivilor se va face {inind scama dé din Normativul C 140-86, Se interzice wtilizarea adaosului de clorur’ de caleiw., “Folosirea allor aditivi se va face numai cu avizul unui insti- tut de specialitate. 2.23, Armaturile principale de rezisten{4 pentru clementele on «aimat Vor Tr realizate din ofel-beton avind caracte ticle prewazute tn. STAS_438/1,2—80, P «ele cu profil periodic: PC 52," PC 60 (25 G 28) Tn medii cu agre: Emedie gi puternicA se_interz: wilizarea_arm’ 2.24. Armiturile pretensionate-pentru-ekemente din fecomprimat vor fi realizate din ofel de imalta rezisten teristicile prevazute in SAS 6482/2, 3, 4-80: - sirma de ofel SBP cu @ minimum $ mm; - toroane sau impletituri din SBP cu ¢ minimum al melor de 3 mm. . . evederile beton e bara avigului unui altor armatuii se va face pe ba inlui a MII Je calitate ale produsclor din anes: de calagel elementelor din beton armat si Prforespunde prescriptiilor de calitate caiete de sarcini) B).25. Conditiile Hate Ia’ protect ia Hyg: precomprimat Vor horme interne, toanele destinate tele instrueiuni tel i exploatate in medii agresive afi @Pannice: trebuie’ si indepli- i bell Basch condipiile in indicate tabell ea ee ae Pass | slabs Pentru clemente din bevon armat Be 15], Be20 - | me Be 30 Pe Be 22,5 i {iss Getonvlui 2 : Ha'de impermesbilitate min. B55 minim de cinient glo" atv Agreuste os 435 4530 390 385 350 0.38 325 290 0,60 16 mm Raport_AIC way Ponta clemente din betoi precomprinat Be iv | Dew | Be io Geet de impermesbinnare, mits | oP PRP) PR Doxa) minim dé cient, kes’, pehrw Bgreqate 0.216 mim 0.31 mm, 490 445 s00 _ |. sleds Raper AC mass Obscrvagié tx tabetl 1 4, Condifiile tehnice pre strvetord (stilpi, grim ele niestructurale (pereti, yaeute in tabel se refer noma ‘Atemente de acoperig. planse i podeste, buiandragi ete.) 0.50 45 5 ta elementste de Shute in met cuTabelul 2 agresivitate medie, si puternies, se vor adopta’conditile (elinice py, peli<——————— izute in tabelat Y pent eleientele sitaate ia medi ew o eld agresivitate Imediat inferionsa (agrestvitate slab st eespectiy meth in cazut clementelor din beton arimat situate in tnedii ew agresivi, siaba datorata degajariler ord (anexa I, tabetul 12, ps Ita se vor preveden betoane cu grad de mpermenbila cy 3. Dozajele de ciment indicate in tabet s cimenteti 4, Metoanele cw agregate de granutit teh indicate in ,.Normatival. peivind prey cw agregate tasoace’ Dbilitate indicat in Grdsimea minima de acoperire cu beton a arnvituril, mn Aensionate ‘Ie Arméatu pretensionate t minime indilere felasa de agresivi- Pate a mediniui s& indeplinsasea conde 7 area. si utilizarea betoantlor 15381. ew tespeetaren gradului We impernes, abelul din prezentele instructivnt telmice in plict on 100 mmm sn celelatve plied fpereti | grinei| stitpi sinma|| toron | sirma | toron 2.27. Pentru monolitiziri care rimin in contact ca_mediul agresiv’ se va folosi un beton cu dozaj minim de ciment de 30p ‘Teh —irdepencemt—d d vitate am Hlresivitate foarte | 15 | 20 | 30 | 30 de-sistomete de protectie ce wi aplien, Tai faba bélonulurd it mata Jalociil-depunere.in_lv. care, trebuie sk corespundi unei tasiri de 12 + 2 Montarea tituror elementelor prefabricate s@_¥; pe_un be j= pat de mortar de_cimer cazul in care totus Fimin goluré ie elemente” si suprafata de rezemare, matarea lor se va } realiza cu mortar de ciment_inainte de finisare. Fisurjle-caté pot apiica la imbinirile elementelorprefabr ate, la contactul dintre betonul vechi $i cel nou, se vor inchide | cu un chit anticorosiv, de_preferinti’ clastic }» 2.28. Grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton a armaturilor de rezisten{i nepretensionate sau pretensionate $B (mituri preintinse si armituri postintinse exterioare) sint dale GE in tabelul 2 Se admit abateri numai in sens pozi Gtosimile_miniute ale stratului_de accperire cu beton a amilurilor postintinse sub forma de Tascieulevor tiebut fie de: a a 30_mm_in_plici cu grosimea_mai_mici de 100 mm gi eal iertetate on erleTaMTS cTemsnte, pentru niediy cu_ageesreitats. Zaazle\ Anniturile cu tol constructiv in grinzi care se afli_in_medii__ ws dgfesivitate_medie_sau_pulemich vor avea 0 acoperire cu clot Cote pun 2mm. Ge 729--Partite metalice ale unor imbinari ce rimin_neaco: perite cu beton se vor proteja conform ,,Instructiunilor tehnice {pentru protec{ia anticorosiva a elementelor de construc ilalice” C 139-87, : : H-!2.30. La proiectarea elementelor din beton armat in medii Magresive, deschiderea maxima de calcul a fisurilor normale pentru ircirile de cxploatare normate se limiteazi Ta + 0,30 mm-ta agresivitate foarte slabi; +£0.20 mm_la agresivitate sla 0,15 mm la agresivitate medie ; fe! + 0,10 mm la agresivitate puternica TaD gts : _ Lav elementele din belon atmat_care-se_proiecteaza in medi + AQ.mm Pentru_medii cu agresivitate medic. amtesivilateslabi, medie si puternich, de iderile_maxime Hee cal “Sat_spori cui 0,05 m In cazul realizarii canalelor cu {evi din materiale plastic a i e. suprafata. betonului a sistemelor de fic mse extrag, grosimile minime de mai sus se pot reduce cu 5 mut BM pe. sup \ 69piotectic elastice pe bazi de ragini pol Vari snw pe baat de amestecut de Pe-305 ulfidice de tip Aluteny ticiue de tip Romflesit clementele din beton armat care se proiecteazi in me, sivitate medic $i pulernica gi la cave tleschiderea maxing cul a fisurilor normale se limiteazi la 0,15 mm respectiy 0,10 min, se Va prevedea armituri suplimentari numei in zo. ucle in care aceasti amare este strict necesari 2,31. Verificarea clementelor din beton precomprimat 1 fisurare Se va efeclua pe baza STAS 10.107/0, ca urmitoarele ecizirt 4 in med itate foarte slab’ se limiteazd miarimes deschhicett Tisurilor HOTS. la O.TO-imn conform elasei [Lae fisurabilitate 7 ~ in medii cu mea Ueschiderii la 0,10 mm (clasa IT de fi- rabilitate), in condigiile in care sistemele de protectie aplicate pebeton prejau deforma(iile sporite din dreptal fisurilor In cazul_mediilor cu agresivitate_medie, s@ impua condi‘ {ii de-asiga “mnetiiderit eventualelor fisuri- stb incirciri lotaledeexptoatare (casa T de fisurabilitate). Pentru ele- mentcle din beton precomprimat tipizate, calculate pentru chsa If de fisurabilitate, destinate a fi exploatate in medit a itate medie se poate adopta tipul de clement pentru clase de incireare superioare. 2,32. La proiectarea elementelor din beton_ precomprimal iamedi cu untiditateridieatay se va inta eortul anita asim jh compresiune in beton in exploatare la valoarea 0,8 Re, ib veriticarea la starea limita de rezistenta, rezistenta dé = definita in S entru climinarea ighiaburi peitru dirijarea vet accidental i lor si conductelor se va poiecta astfel incit prin piesele metalice (bride, plicufe ew praz auc, stujuri de (ied Do e ya olfurt, etc.) sk_nu_se transmiti_caro- Liuneala armatura de rezisten{a’a elementelor de. construct 2.33. Se vor prevedea prin proieet’ misuri_y confensului,precum_si_caui erestrele gi deflectoarele trebuie_proidctate astiel incit > 2.35. F ne ‘ ur nu favorizeze tiansmite Sendens, picurare permanent, igentilor —agresivi etc) 3, CONDIPIL DE EXECUTIE # 3.1. Compozitia hetonulai, prepararea, transportal, puneren th opera gi controlul calititii se vor efectua conform prevederilor din Normativial C 140-86 $i din Normativul C 155-81 F=-"3.2, Blementele prefabricate din beton aunat si.beton. pre- SMomprimat destinate folosirii in medii.agresive vor.avea yx mar 28) special (AES_— agresivilate foarte slabs, AS = agresivitate Siegel Be Ncivitite medic gi Al — agresivitate pnternich) Fa 3.3, Utilizarea procedeului giisirii ta constructii din beton Brat situate in medii cu agresivitate medie gi puternica se poate Efifce numai in cazul in care el va fi executat de intreprinderi BPiecializate in astfel de lucrari, respectindu-se strict gradul de teabilitate indicat la pet. 2.26 uri severe de Verificare a suprafetelor dupa r reparatiile treliuie efectuate pe betonul Brbaspat 3.4, Armitura se va pozitiona cu distangieri din_beton gan Fpolictilens, atit la partea inferioar’, cit si lateral Se interzice HiGiizarea distanjierilor div-metat le armaturilor postintinse 51 dispozitivele de an- yeorare § proteja_prin inglobare in_beton. Grosimea de pro .eectic * minimum 3 cm. Capetele libere ale armaturilor _ Ypieintinse se voF proveya cn chit epoxidic sau_cu mor cut jel = : ‘Ueliculizat, in cazul in caré use exccuta monolitiziri peliculizat WN) 3.6. La transportul, depozitarea, manipularea gi verificarea * farmaturilor ce urmeazi a fi pretensionate, precum si la executia lucririlor se vor respecta prevederile din ,.Normatival, pentru iBexecutaren Jucririlor din beton precomprimat” C 21-83..In cazul woniturilor nepretensionate s¢ vor sespecta prevederile din Nor- Bxttatival C 140-86 i: 3.7. In situafiile excepfionale in care termenul de realizare « iprotecsiei prevazut in Normativul C 21-85 nu poate fi respectat, n