Capitolul 1 APARATUL RESPIRATOR $I TRASEUL RESPIRATOR Csaba — expert poligraf autorizat Psih, masterand Neacsu Lavinia Lector univ.dr, Kiss Figura 2 - Modul de prindere™ 3.1. Traseul respirator - fiziologie® Treseal respirator este unul dintre traseele fiziologice traditionale inregistrate prin tehnica Poligraf. Acest traseu mu este erditor doar in eeea ce priveste comportamentul simulat, dar modificirile care au loc la nivelul respiratiei pot influenta gi celelalte canale folosite in tehnica polfgaf. Insprtrile eddnci por influenga rispunsurileelectrodermale. Ele pot, de asemenea, produce crvier mediate Is nivelul presiunii singelui, urmate de scdderi rapide, Mai mult, cat timp Respiratie poate fi mai usor de controlat devat orice alt activitate inregistrata cu poligraful, aceasta reprezint& unul dine primele especte clrors persoanele examinate au generat contramfeurt S bap ew vena rata OLGA as "Nis Cuba - Nee de oon, Mase: Pane asa Shpeae NS 2 Scanned with CamScannerCercetiiri de Psihofiziologie Criminalistica Asemenca indicatii sunt respiratia ritmicd, stopul respirator, respiratia foarte diminuaté, cicluri respiratorii neregulate, hiperventilare si folosirea tactied a inspirdrilor adéinci. Pentru a infelege modificitile care apar Ia nivelul acestui traseu, este important s& cunoastem cfiteva informatii elementare despre funcjionarea aparatului respirator. Aparatul respirator este alcatuit din totalitatea organelor care asigurd mecanismul respiratici, al ventilatiei pulmonare si al schimburilor de gaze de la nivelul alveolelor pulmonare. Aceste organe sunt: fosele nazale,faringele, laringel, traheea si bronhiile primare. Acestea reprezinté file respiratorii extrapulmonare, la ele addugindu-se plimanii, organe principale ale actului respirator. Plamanii ocupa cavitatea toracied, fiind situati in cavitijile pleurale stinga, respectiv dreapta. Ei prezinta baz, varf, fete si margini. Segmentul pulmonar este alc&tuit din unitati si mai mici, numite Jobuli pulmonari. fn bronhiolele acestora se deschid bronhiolele terminale ale acinilor pulmonari, formati din canalele alveolare si alveolele pulmonare. Alveola pulmonara reprezinté unitatea structural si functionala a plaménului. Cavitatea pleurala este cAptusitd la interior de o membrand seroasé numité pleura. in functie de regiunea acoperita, pleura este parietala, sternocostala i diafragmatica. Variat alternative ale ritmului toraco-pulmonar produce un flux de aer intre exterior gi alveole. {in condifiile obignuite de viafé, aparatul pulmonar functioneazi automat. Freeventa ventilajiei sau ritmul respirator pentru un adult aflat in repaus este de 12 cicli/sec. Fiecare ciclu respirator este alcatuit dintr-o inspiratie si o expiratie, care dureaza aproximativ 5 secunde. Raportul dintre durata expiratiei si durata inspiratiei este de 1/1,2. eratura de specialitate mentioneazd ca, la nivel uman, existé mai multe forme ale respiratiei, in functie de miscarile musculare. Acestea sunt: respiratie inaltd (claviculara); respiratie toracicd (costala); respiratie abdominalA (diafragmaticd); respiratie completa, v Etape”: = Ventilatia pulmonara: proces ritmic inspir-expir; = Difuuziunea alveolo-capitard; = Transportul gazelor prin sange; = Respiragia interna tisulard. 3.1.1. Reglarea respirafiei” La nivelul bufbului se aflé central respirator principal care comanda si ritmul respirator si amplitudinea respirafiel. Central descarc& ritmic impulsuri spre muschii inspiratori, toracele mirindu-si volumul si aerul pitrunzind in plaméni — inspir. Centrul respirator este format din neuroni automati care descarca ritmic impulsuri (2 sec., apoi se oprese 3 sec.). Centrl respirator $¢ aflé sub influenta centrului amigdalian; cdnd orl este supus unui stres emotional acesta inerveaz scoarta, centrul amigdalian. ai ial Respirafa clavicular’ presupune ridicarea usoarli a umerilor gi contractarea abdornent. fie solicitd doar partea superioart a plimdnilor. Astfel, aerul patrunde into ‘derath forma cea mai ineficient& de respiratie, deoarece solicit it minimal. Acest tip de res cantitate foarte limitata. Este consi un consum foarte mare de energie, cu un profi Rana pcm over "Fini Resin aus emi 010 iden 3 Scanned with CamScannerReactivitati ————— cest studiu, Ea este mai putin detectuoas Respiraia traced este esa mai de interes pen ees te ai eelel complete: fe cdr decdt cea clavicular’, inst raméne inferioard respiratiel a “- Tijloet ale pltmaritor in cate acestui tip de respirajie, aerul e dirijat mai ales spre zonele milloe tn deptriear a esprit mile, difragma se rdied, abdomenut se coniaeih cons , Gilatind cut oraced, Acest ip de respira se nln In mums sper mai para abdominals este 0 respirnic de Up Tr cobortrea. diatagmel gt umareg Cficient decd ipurile amteriore, Aceaiapresupune cabot, figraure none abdomenutu. Aste, aera pltrnde in zonele fferioae ole pam. esi need Permite absorbjia unei mai mari camttati de aer, dar nici in ca gral cu aer, ca in respiratia completa. . fle ganismulut o cs Respiraia comple est cel mai efiient tip de respira figured wpeest tip le inbintts Sprit de oxigen. In acest caz,aeral pirunde tn toate zone pldmanitor. Acest ti le nt be celelalte trei, soliciténd intregul aparat respirator si musculatura lean une coboriren dating” acestea, consumul de energie este minim. Respirajia complet ET Pe rea Siatragme| Pa aaa i spre f coastelor gi ridicare umerilor, concomitent cu impingerea abdomenului spre —_ fon priveste respira, Majoitaen Apar, astfel, diferente intre barbati si femei | Mee i sspiran femellor respira scurt si repede, doar cu capatul superior al pltimdnilor eee a esc toracict), in timp ce marea parte a barbajilor respira ceva mai lent si mai profund, a prin ilatarea abdomenului (respirajie abdominals). ; Penta monitorzrea wep paral poligraf dispune de dowd tuburtpneumograt car se monteaza astfel: unul in zona toracic& (pentru redarea respirafiei toracice), iar cel de-al doilen zona abdominala (Pentru redarea respirajiei abdominale), 7 Sowik eal, (1973) susin el cea mai mare parte a datclor objinute cu privie ta raspunsurile respiratorii asociate nesincerititii se bazeazd pe teste care contin o singurd tnregistrare Tespiratorie, metod& folosit& inc& din 1935. Mai recent, examinatorii au standardizat procedura de {nregistrare simultand a raspunsurlor respiratori toracice si abdominale. Cu toate acestea, majoritatea examinatorilor ined se bazeazA pe inregistrarea respirajiei abdominale in vederea alti rispunsurlor respirator asociate nesinceriti, Rezutatele studiului realizat de auto menfionafi indic& faptul c& nu existé 0 diferenya statistica intre raspunsurile respratorii abdominale, respectiv toracice, decét in ceea ce priveste variabila legat8 de suma dintre amplitudinea celui mai mie ciclu respirator al raspunsului mincinos si amplitudinea celui mai mare ciclu, Aceasta indieh faptul c&, dacd dint-un anumit motiv examinatorul nu poate inregistra reactvitatea subiectului pe ambele trasee respiratori, oricare dintre ele ponte fi considerata valida . De asemenea, cu toate ct, in general, nu exista diferenje semnificative intre rispunsul respiratiei abdominale si cel al respirafieltoracce, nu inseam cf nu exist niciodatadiferenfesemmificative ine cele douts Alf Poligrafisti sustin cd atunci cnd apar asemenea diferenge, ele sunt cauzate de faptul c& subiectul se angajeaza intr-o respiratie voluntard sau controlatd, Nakayama si Yamamura (1990) afirma c& masurarea respirafiei ciclice este un potential instrument eficient pentru detectarea comportamentului simulat, sustinand idese ot respiratia reprezinté cel mai valid indicator in identificarea nesincertai Krapohl si Dutton (2000) au realizat un studiu care a relevat eile valorilorineegistrate de barbai gi femei, dar nu si intr sneer 3.2. Tipuri de modificii principale din traseele respiratorii ferene semnificative tntre nesinceri, Analizind diagramele realizat Institutului Poligraf al Departamentul tipuri de modified princi te in urma examinatilor, specialistii poligraf din cadrul \plrarii SUA (2006) au ajuns la conclusia cd existé tei ale care apar in traseele respiratorii®!. Acestea sunt: ‘modificii de amplitudine a ritmului respirators ‘modificdri privind durata ciclului respirator, ‘odificdriprivind linia de baza a cictului respirator Scanned with CamScanner~ = Cercetiri de Psihofiziologie Criminalistic_ 32.1 Modificdri ale amplitudinii ritmutui respirator Acta consin, de biel, n minut deseo, spur, reapetiv ample, cresteri ale rma espe. Le vom prezenia th conoutre, Ban gr repent interval de ting pen aresrea feb de lire examine, fr bar nengr, moment i care subiectul da raspunsul. Figura 3 - Diminuare in amplitudine a ritmutui respirator ; eee Modificarea prezentatd in fig. 3, diminuarea amplitu- dinii ciclului respirator dupa prezentarea stimulului, este consideraté de unii autor drept cea mai relevant variabilf traseului pneumograf. Nakayama si Yamamura (1990) o considera una dine modificarile respiratorii cele mai clare folosite fn detectarea comportamentului simula O alté modificare des intdlnita este descresterea progresiva in amplitudine urmat& de revenirea la nivelu inijal. Figura 4 — Descrestere progresiva in amplitudine cu revenire ulterioara la nivelul initial [Apnea const tn absenja total a ciclurilor respiratorii, ca urmare a influentei sistemului nervos vegetativ. Atunci cénd apnea apare la sfirsitul expiraiei, modificarea poartd numele de top respirator In expiratie". Acesta constituie un putemic indicator de minciun8, DupA unit autor, [pneea reprezinté absenfa oricdrui gen de respiraie, pentru un interval cuprns inte 3 si 15 secund ‘Rrunei cand respirafialipseste mai mult de 15 secunde, vorbim de tentativa de eludare a examinéri Uni specialist sustn o8 pentru ca interpretaea s fe sigur, valoarea apneeitrebuie si depajeascH 5 secunde (Matte, 1997, cit. in Kiss, 2009). Aceastd modificare este redaté in fig. nr. 5. Figura 5 — Apnee — stop respirator in expiratie ‘Atunci edind apneea apare de-a lungul inspirafiei sau la sfarsitul fe constitui un indicator al minciunii, ins& poate apérea ca dimensiune indrii (Kiss, 2009). De asemenea, stopurile respiratorit tn expiaje care depagesc 20 de secunde pot is ele incluse in categoria eludarilor. He ic care depertalnite decft apneele sunt modificdrile de eretere in amplitudine ale cfclului respirator. Acestea pot apirea att sub forma cresterilorprogresive, cl i 2 modificdri inconstante, de tip eratic. Astfel de modifica sunt prezentate in fig, 6, fig. 7 si fig. 8 ei, aceasta nu poat ir comportamentald de eludare a exami Figura 6 —Crestere a amplitudiniieieluilor respirator 85 Scanned with CamScannerDinamien Renetivititit p tea fi considerath cn ature, modificarea Irebuie s& cuprinda cel putin trej Ciclu Pentru a putea 0 respiratorii Fig. 7 — Crestere progresiva gg amplitudine urmatt de 0 descr, tere progresiva de amplitudine ivi a amplitudinii urmatt de ic Figura 8 - Crestere prog Tevenirea la nivelul homeosta Exist tehnici de examinare precum UTAH care ApreciazA cresterile in amplitudine nu intr in categoria ‘Modificarilor specifice comportamentului simulat, 3.2.2, Modificii ale durateiritmulut respirator Ritmul respirator reprezintt numlrul de eiluri respiratorii pe unitatea de timp. La nivelul examinarilor poligraf, subiectii i respi » Sect au ritmuri respiratorii cuprinse intre 12 -18 cicluri/minut® La nivelul acesteieategori, cele mal freevente anv modificdrile de incetinire a ritmului respirator. in situafi mai rare apar accelerate de crit respirator rtm respirator au dow’ forme de manifestare: urmare a cresterii duratei inspiratiei si ‘expiratiei in mod egal, dupa ras; fie ca 0 consecinjé a cresterii doar u divater expiratie, a nivetul fi modificari sunt redate ‘in continuare, ritmul respirator scade fie ca ;Punsul nesincer al subiectului, iecdrui ciclu Tespirator. Aceste Figura 10 —Incetinirea ritmnului respirator = em $ 86 Scanned with CamScannerCercetiri de Psihofiziologie Criminalistict Figura 11 ~ incetinirea ritmului respirator ca o consecinjai a modificdrii raportului dintre durata inspirafei i durata expirafiei (VE) 3.2.3. Modificdri temporare ale liniei de bazi a ritmului respirator Linia de baz& reprezinté linia imaginard care uneste toate punctele inferioare de inflexiune pentru trecerea de la inspirafie la expiratie {in cazul subiectului sincer, linia de baza este, cel mai des, linia dreapté care uneste imaginar punctele menfionate anterior. Prin urmare, ea are un nivel orizontal, fara cresteri sau descresteri. Jn cazul subiectului nesincer, atunci cdnd apar astfel de modifica, ele sunt considerate un puternic indicator de minciund, ‘Aceste modificdri sunt prezentate in fig. 12 si fig. 13. Figura 12 - Cresterea nivelului liniei de bazi Figura 13 ~ Sc&derea nivelului liniei de bazi Kiss (2009) afirmé c& nu toate modificarile nivelului liniei de baz de la nivelul traseelor respiratori, constituie indicatori de minciuné de tip fiziologic. Atunci cind modificarea este continu, fird revenirea la o linie de baz, poate si nu constiuie o urmare a unui comportament simulat, Aceste modificéri prezentate anterior, apar, cel mai frecvent, conjunctiv, nu singular. in general, 0 modificare a nivelului liniei de baz este insofiti de o modificare de amplitudine a ciclurilor respiratorii. 33, Indicatori ai reactivitatii psihofiziologice de la nivelul traseului respiratiei toracice Prinepait indicatori si eactiviiiipshofiziologice de 1a nivelul taseului respira toracice sunt: 1) amplitudinea medie a respirafiei toracice (ART); 2) lungimea liniei respiratiei toracice (LRT); 3) media raportului dintre inspir si expir (VE); 4) ritmul respirator (RR); 5) durata stopului respirator toracie (TSTOPRT); 6) modificarea nivelului de bazé al liniei toracice (MNBRT); 7) diferenta de altitudine intre ciclurile respiratorii (DIF. 8) durata diferentei de altitudine (TDIFA); 9) respiratia eratic& (RE); “teens 87 Scanned with CamScannerDinamiten Renetivita(it 10) pattern nenetiy (PRY: 11) acte repetate voluntar (REV), Aceste vatiabile pot 11 thupate pe airmatoarete ewtegrtl: ‘variabite anyplitidinate (AR, VE, MNBRT, DIBA): variabite longitudinale (LRT), variable temporafe (RR, TSTOPRT, TDIFA); Variable fiyurate (RE, PR, REV), as 34, Var bitele amplitudinale Jed.L. Amplitudinen medic a respiratiel toraeiee (ART) Aceastt variabild se refer la fualjimen medic a cietulat res espunsul la fntrearea relevant, de conteot sn ncute, pe o durath de 15 secunde (in eereetaren de fap, ca a fost masuratd pe un interval de 15-20 secunde), Masurarea cuprinde minim trei cicluri respiratorti, Dup’ un raspuns mineinos cresterii sau diminul ari la nivelul amptitudinii, sub forma at. in anumite cercetiri, pot apnea anumite motif stein, en urTare a unui comportament simul ite cercett cicluile respiateri considerate th eafeutul acestui indicator, sunt ccle €e wrmenzA primi cela respirator eate apare duph rispunst verbal al persoane’ examinate, Dupd unit autor, éninuares amplitudinit respiratoit consttuie un indicator sigur al intrit tn fumefiune 0 sstemulal mesvos, Tatura simpatied, Se mtsoart th diviziun, prin sstemul gubler af programutal LX’ 10.03. 0 diviziune are o lifime de 5 seeunde si o taalfime de 11 mm. 3.4.2. Media raportului dintre inspiratie si expiratie (I/E) Media raportului inspirexpir constitute raportul dintre fractianen inspira si fractiunea irator, Modificdrile semnificative care apar sub forma expiratie, considerate la nivelul unui cielu respi c Chester fractiunit expiraietindied activare sistemului nervos, Iatura simpatied. Cu e8t valonreg nul simular, Ack facestui raport este mai apropiath de 0, cu atdt este mai probabil comportamen indicator nu are unitate de masurd, 3.4.3, Modificarea nivelului de bazit al respiratiei toracice (MNBRT) ‘Aceast& variabild reprezinta valoarea cu care se modificd nivelul liniei de baz a respiratiet toracice, prin urcarea sau coborirea ciclurilor respiratorii, fata de momentul anterior stimul&rii, Se rsdera din momentul rispunsului, pant in momentul in care modificarea are valoare maxim intrebarea relevanta reprezinié acea it a investigatd, avand rolul de a stimula matricea infractionald 2 subjectului (aceasta plstreaza j sistemul cognitiv-emotional al subiectului ansamblul de activitati pe care le-a realizat infractorul), Dup’ Bus si David (2003), sunt acele intrebari capabile 54 produca o diferent in reactivitate psihoemotionala a subiectului examinat. Despre intrebarile relevante, Reid si Inbau (1 in eare se modific& pozitiile intrebarilor Ia ntrebare care are legaturd directé cu fapta 977) afirmé ca in formularea lor trebuie avute in vedere anumite criterii, printre care evitarea ambiguitatii si el ivocului. Aceste intrebari trebuie SA fie clare, concise, perfect injelese de individ, formulate cat mat implu cu putinta. Acesti autor; recomand’ evitarea intrebarilor duble, de genul ,.L-ai impuscat si apo! & fugit in casa?”, care combina doua evenimente, Ele trebuie si aibé un singur injeles, neambiguu. De asemenea, Satrebarile relevante nu trebuie sd fie lungi, deoarece expunerea une intrebari lungi minimalizeaza impactul pe care ar trebui s8-1 aiba asupra unui subiect care minte. Ele trebuie 8 se refere la informatii de fapt, nu Ia opinii. intrebarea relevanta trebuie s& aibé un infeles in sine, sa nu depindg de altd intrebare care sd-i completeze sensul. La nivelul unui test, intrebarile relevante trebuie s& se refere la anchetarea unui singur caz. ‘ ‘Alte caracteristici ale uni intrebiri relevante se referd la faptul c& o asemenea intrebare este legata de fapte 31 acte de comportament (astfel, ea foloseste verbe de actiune). Intrebarea relevant trebuie s& evite pe eat posibil termenii legali si fie construtd in aya fel inet sf permit un raspuns de tipul DA/NU, s& nu fie formulata intr-o manieré acuzatorie (SH nu sugereze anumite vinovati Exist mai multe tipuri de intrebari relevant 1) intrebarea relevanta primard — verificd imp! investigata: ,,Tu ai ucis-o pe R.?", Tu ai furat produse din incinta geanta unei femei in str. Sperantei, in data de 12 martie, anul acesta?”. 2) intrebarea relevanta secundard ~ verifici implicarea indirect a subiectului in infractiunea investigatd, in sensul participarii, kinuiri, instigarii; ‘Apar 3 subtipuri: 2) de legatura cu probatoriul:,Stii unde se aflé banii furati din 2". ) de cunoastere a vinovatiei: ,Stii cine I-a impuscat aseard pe T. M.?”. ) de implicare secundard: Ai participat in vreun fel la furtul acelei masini”. 3) intrebarea relevanta speciala: 2) relevanta de sacrificiu - reprezinti prima relevanté din testele format Zone, care are rolul de 4 prelua impactul emotional al problemei examinate; aceasta intrebare nu se scoreaz: Cu privire la ‘modul in care a murit R., intenfionezi sé spui adevarul?”. ») relevanté interna ~ este specifica metodei Zone; verifict reactivitatea subiectului cu privire la speranta de eroare: “Iti dorestica astazi aparatul si greseascl?”. > intrebarile de contro/comparatie sunt cele la care stim sigur cA subiectul minte sau are dubii in ceea ce priveste raspunsul sfu. Despre intrebarea de control putem afirma cA a fost introdusd in tehnica poligraf de cdtre John E. Reid (1947). Reid si Inbau (1977) afirma c& intrebarea de control trebuie sé fie cat mai cuprinzatoare, atét in timp, cdt si in sfera de activitate, folosind in acest scopterment presum _,vreodata” (cel mai larg interval de timp) sau ,oricine” (cea mai largé sferd de activitate).Intrebarile de comparatie trebuie si fie de aceeasi naturé cu fapta investiga, St utilizeze, pe cat posibil, acelasi verb si sd aibd o sferd de cuprindere cét mai vast a experientei infractionale similare. Ele pot s& fie imparyte in intrebari de comparatie: 1. tip minciund probabila — apar 2 subtipuri: a. minciuna probabil non-curentd ~ se distanfeaz& in timp de intrebarea relevant print-0 bari temporal (nu se refer la perioada in care s-a coms infractiunea): ,Pénd la varsta de 18 ani ai furat vreodatd ceva”. b. minciuna probabita exclusiva — nu are le gata: Ai de la locul de munca?” Satur eu fapta investiga: Ai furat vreodats c2¥2 2. tip minciund directa ~ se referd la incalearea minora a normelor morale, dar cu © semnificatie deosebita pentru subiect: ,,Ai sdvarsit vreod: i ee serine core subiectului, in mod explic st mint at un accident de crculaie?”. Intebare 8 licarea directé a subiectului in infractiunea societiii ... 2", ,Tu ai smuls 94 Scanned with CamScannerCercetiri de Psil 3. internd — investigheaza reactivitatea subiectului cu privire la teama de eroare: Iti este ch aparatul va gresi astizi?” 44, general, de tip Reid ~ investigheaz trecutul si prezentul subiectului cu privire la genul de infrectiune din intrebarea relevanté: Ai furat vreodsté ceva?”, ,Ai incercat vreodatd sé furi “Te-ai gindit vreodatd s8 furi ceva?”, Reactivitatea psihofiziologicd a subiectului investigat, la intrebarile relevante este comparati qu reactivitatea [ui le intrebarile de comparatie. Subiectul sincer are o reactivitate psihofiziologic& Si pronunfaté 12 nivelul intrebarilor de comparatie, iar subiectul nesincer reactioneaz4 mai vaeric I intrebarile relevante. pua™’ > intrebirile neutre nu au legitura cu fapta investigata, dar fac referire la un fapt cunoscut. Intrebarea neutré este prima intrebare din cadrul unui chestionar, ea permijand jpregistrarea reactivitii psihofiziologice a subiectului in absenja stimulului de naturé emotionalé. (© asemenca intrebare desparte grupurile de intrebari relevante si de comparatie, oferind posibilitatea revenirii organismului la situatia de homeostazie. De asemenea, ea preia efectele sparitiel unor artefacte, Nu se scoreaza. Exemple de astfel de intrebdri sunt: ,Ne aflam in Sibiu?”, Ai fost vreodatd la scoala?”, ,Lumina este aprins& in camera?”". Dupé Reid si Inbau (197), aceste intrebari au ca scop principal verificarea reactiilor normale ale individului, in conditii de testare. Conform acestor autor, acest tip de intrebare este utlizat din urmatoarele motive: pentru a pune capat tipului de reacjie sovaitor care poate sé apard la jnrebarile relevante sau de control; pentru a anula sau a pune cap&t unor reactii de soc datorate unor zgomote exterioare camerei de examinare; pentru a furniza o scdpare pentru un raspuns de usurare; pentru a permite distinctie intre reactile la intrebarile relevante, prin plasarea ei intre astfel de innrebéri; pentru a accentua un rispuns mincinos 1a o intrebare relevanta, prin imposibilitatea persoanei de a rspunde sau printr-un réspuns intérziat urmatoarei intrebari neutre; pentru @ provoca examinatd s& producd react false sau frauduloase la astfel de intrebari. > Intrebarile simptomatice urméresc depistarea unor preocupiri ale subiectului, care sunt exeme examindrii, fir legaturé cu intrebarile de comparafie sau cu intrebirile relevante. Aceste preocupiri pot sé fie mai intense decét interesul pentru intrebarile de comparatie sau relevante. Exemple de astfel de intrebari sunt: “Crezi cd iti voi pune si o altdintrebare decat cele pe care le-am revizut impreund”, “Ii este teamd cd te voi intreba si altceva decét am discutat impreuna?”. Un chestionar utilizat in examinarea poligraf confine, in medie, 10 intrebari (relevante, de comparajie si neutre) numerotate de cAtre examinator de la 1 la 10, ordine care corespunde $i pe diggrama poligraf. Examinatorul notea24 numérul intrebarii pe diagrama poligraf adaugdnd, in functie de réspunsul afirmativ sau negativ al subiectului, semnul "+" sau "~" cova” 42. Metoda La nivelul prezentei cercetari ne-am propus urmétoarele obiective: 1) evidentierea dinamicii reactivititiia fiecarei categorii de intrebiri semnificative — relevante side control, la nivelul traseului respiratiei toracice; 2) reprezentarea coeficientului de nesinceritate, relevat prin gradul de diferentiabilitate al reportului relevanté/control, la nivelul traseului respiratiei toracice; 3) relevarea pattemnurilor de reactivitae la nivelul traseului respiratiei toracice. Esantionul cercetirii de fafa este format din 30 de subiecti nesinceri, care au fost examinati cutzhnica poligraf si care au recunoscut sAvarsirea faptelor in urma examinari, Dinire acestia, 15 subiecti au comis infracjiuni grave, cu un grad de periculozitate sociala | (in principal, infractiuni impotriva persoanei sia viefi - infractiuni cu mobil sexual, talhari ‘vitiméri corporale grave, lovituri cauzatoare de moarte, omor, in toate formele sale) si 15 subiec I au comis infractiuni usoare, cu un grad de periculozitate scAzut (in principal, infractiuni impotriva Proprietii—furtui, inseléciuni, falsuri, marturii mincinoase, distrugeri) | ,___ De asemenea, 15 dintre subiecti sunt infractori recidivisti care, la data examinarii, aveau inregistrate in cazierul judiciar una sau mai multe infractiuni si 15 sunt infractori primari care, la ‘momentul examinérii, erau pentru prima dat& cercetati pentru fapte penale cu grad de periculozitate Socila scazut sau ridicat. Dintre cei 30 de subiec{iinclusi in cercetare, 25 sunt de sex masculin $i $ 95 Scanned with CamScannerGganton este 325, ia nivelul mediu de de sex feminin. Media de varsté a subiectilor inclusi scolarizare este de 7 clase. 4.2.1, Metoda Poligrat Subiecti inclugi fn aceasta cercetare au fost examinati prin tehnica pola ecogit ea asa cum afirma Kiss (2009), reprezinta o metodd neintruiva de invesieOs Fei tt respect’ principiul integritatii persoanei, precum si pe cel al prezumtiel de ‘cetiri, inregistrarea tehnied presupune, aga cum am explicat $i in capitolul teoretic al acestei cere ®™ Tt Ae funcrionarii unor structurifiziologice ale subiectului investigat, ca urmare a unor raSP! sau nesincere, cu privire la seturi de intrebai prestabilite. i puri Despre eapeleunei examindtpoligrat (pretest, intest i poste}, precum si despre 'ipurile de intrebari utilizate am amintit in capitolul teoretic al studi fe fafa i baterii de in ceea ce priveste testarea propriu-zisa, aceasta presupune administrarea une! StU teste (chestionare), in condifiile in care subiectul se aflé sub controlul tehnicit poligraf. La nivel international, existd aproximativ 15 baterti de teste utilizate. La nivelul cercetarii de fat’, am aplicat un singur tip de teste interpretat ulterior. Acest tip de test este Testul MGQT-AIR FORCE. Kiss (2009) afirma cf aceastt baterie de teste reprezint 0 varianti modifica a tehnicii John Reid, cu modificdr aduse de Scoala de Polite Militar’ a Armatei Statelor Unite, in anul 1968. Testul anterior este modificat in jurul anilor '70, de cdtre Forfele Aeriene ale SUA, care fi adauga o intrebare de control si 0 intrebare relevanté de sacrifciu, restructurind formatul de bazi. Acesta este formatul utilizat le nivelul acestei cercetiri acelasi cu cel al Forfelor Aeriene Americane: . Intrebare neutra NI . intrebare relevantd de sacrificiu~ SR2 intrebare de control C3 intrebare relevant —R4 intrebare neutra - NS intrebare de control — C6 intrebare relevant ~R7 Intrebare de control — C8 . intrebare relevantd — R9 10. intrebare neutri — N10. ale cérui rezultate le-am 4.2.2. Aparatura utilizati Aparatura utilizaté la nivelul acestei cercetfri a fost un aparat poligraf computerizat LX 4000, impreund cu softul specializat LX 10.0.3. Acest aparat are posibilitatea de a inregistra: respiratia toracic’; respirajia abdominals; activitatea cardiovasculard — puls brahial activitatea cardiovascular& — puls distal; activitatea electrodermalt migcdrile musculare, Pentru mésurarea amplitudinilor si a duratelor, s-a folosit sectiunea Calipers a programului LX 4000 — varianta 10.0.3, precum si sectiunea Statistics a aceluiasi program. Sectiunea Calipers reprezintd un sistem format din dou axe verticale si dou& axe orizontale fn interiorul cdrora se pot masura linii drepte sau curbe. Datele care se obfin in urma pozitionarii axelor in limitele sectiunii care se doreste a fi masurata (stnga ~ dreapta, sus — jos) redau valorile {in pixeli sau mm, pentru lungimi, in secunde, pentru durate si fn diviziuni, pentru amplitudini. Sectiunea Statistics constituie acea parte a programului care redi valorile sectiunilor misurate, Astfel, aceasta sectiune poate furniza valorile medii ale unor variabile precum ritmul cardiac, rezistenta electrodermala, ritmul respirator. 96 Scanned with CamScanner_ —__Ceereetiri de Psihofiziologie Criminalistics Datele objinute de la esantionul cercetarii in urma examinarii prin tehnica poligraf au fost preluerate din punct de vedere statistic folosindu-setestul “I pentru esanioane dependente. 143 Rezultatele cereetirit jn continuare, vom reda datele obfinute prin aplicarea testului T pentru esantioane dependente. Pentru flecare din cei 11 indicatori reprezentativi pentru traseul resprafiei toracice s-au juat in considerare: a) reactivitatea subiectului la intrebarile relevante, in cadrul fiectrui test in parte (relevante intratest 1, relevante intratest 2, relevante intratest 3); b) reactivitatea subiectului la fiecare intrebare relevanté, considerata la cele trei teste aplicate (R4 intertest, R7 intertest, R9 intertest, SR2 intertest); ¢) reactivitatea subiectului la intrebaile de control, in cadrul fiecdrui test in parte (Control intratest 1, control intratest 2, control intratest 3); 4) reactivitatea subiectului la fiecare intrebare de control, consideratd la cele trei teste aplicate (C3 intertest, C6 intertest, C8 intertest); ) rapoartele dintre intrebaile relevante si intrebiile de control, in cadrul fiecarui test {n parte (relevante/control intratest 1, relevante/control intratest 2, relevante/control intratest 3); 4) rapoartele dintre intrebarile relevante gi intrebirile de control, in functie de intrebarea relevant, considerati la cele trei teste aplicate (relevante/control R4 intertest, relevante/control R7 intertest, relevante/control R9 intertest, relevante/control SR2 intertest). ‘Avand in vedere aceste dimensiuni, s-au obfinut diferenje semnificative din punct de vedere statistic, la un prag de semnificatie 0.05, in cazul urmatorilor indicatori: 1) lungimea liniei respiratie toracice (LLRT); 2) media raportului dintre inspir si expir (VE); 3) ritmul respirator (RR); 4) durata stopului respirator toracie ([STOPRT); 5) amplitudinea diferentei de altitudine (DIFA); 6) durata diferentei de altitudine (TDIFA); 7) patternul reactiv (PR). Vom prezenta rezultatele obtinute, grupate pe dinamica reactivitafii relevantelor, dinamica reactivititii controalelor si dinamica coeficientului de nesinceritate, considerat prin raportul relevante/eontrol. 43.1. Dinamica reactivitatii intrebarilor relevante S-au objinut diferente semnificative din punct de vedere statistic la nivelul urmétoarelor varibile: lungimea liniei respirafiei toracice (LLRT), media raportului dintre inspir $i expir (V/E), ritmul respirator (RR), durata stopului respirator toracie (TSTOPRT) gi durata diferentei de altitudine (TDIFA). Le vom detalia in cele ce urmeazi: fn Tabelul nr. 1 sunt redate diferenfele care apar in ceea ce priveste lungimea liniei respiratieitoracice, considerind reactivitatea subiectului la intrebarile relevante din testul 1. ‘Analizénd aceste date observim faptul c8, la nivelul primului test al examindrii, apar diferenje semnificative statistic intre media scorurilor objinute la intrebarea R4 si cea objinutd la intrebarea R9, respectiv SR2. Astfel, media valorilor objinute la intrebarea R4 este mai mick decdt cea objinuta la intrebarea R9, respectiv cea objinutd la fntrebarea SR2. Aceasta semnificd faptul c&, in cadrul testului 1, pe variabila lungimea liniei respiraiei toracice, reactivitatea psihofiziologic& subiectului este mai crescut8 pe R4, comparativ cu intrebérile R9 si SR2. 7 Scanned with CamScannerPsihofiziologie criminalist _______~ay~S~S*é‘*@!:*é«SSCGLA faa ioraeical ART Fst 1 | Amplitndinea medie a respiraieitoracice 20 eur 2 | Amplitudinea medie a respiratiei abdomin ‘LLRT Figur 3__| Lungimea liniei respiratiei toracice LLRA [ise ~~ | Lungimea tnieirespiraiel abdominale-———-__7 eli 3 | Media raportului dintre durata inspirafiel $1 au expiratie’ | Ritmul respirator a OE [eehaiag 7 | Durata stopului tn respirafia toracicit ister | secunde ~~ '3_| Durata stopului in respiratia abdominali ze secunde 9 | Modificarea nivelului de baci in respiratia MNBRT figuri | toracica 10 | Modificarea nivelului de bazd in respiratia MNBRA figua abdominala 11_| Diferenta de altitudine intre ciclurile respiratorii__| DIFA [figu -—~ 12, | Durata diferentei de altitudine TDIFA secunde 13_| Respiratie eratica RE 14 | Amplitudinea reacfiei electrodermale ARED figasi——~ 15 | Lungimea reactiei electrodermale LRED pixeli 16_| Durata reactiei electrodermale TRED secunde 17_| Valoarea medie a reactiei electrodermale in ohmi | RED ohm : 18_| Modificari de tipul monoflexie, biflexie, triflexie | MBT 19 | Amplitudinea tensiunii arteriale a 'pulsului brahial | ATAB figuri 20_| Amplitudinea tensiunii arteriale a pulsului distal | ATAD figuri i 21 Durata reactiei in tensinnea arterald a pulsului | TTAB secunde 2 Durata reacieitn tensiunea arterial a pulsulat | TTAD secunde 23_| Ritm cardiac + 24 | Paternuri reactive na ania 25 _| Acte repetate voluntar REV 26 | Scorul expertului SEXP 27 _{ Scorul sistemului obiectiv (OSS) SOSS 28 | Scorul rangului ‘RANG Tabelul nr. 40 - Variabilele utilizate 4.7.1. Variabilele amplitudinale Scanned with CamScanner5. Acelas Diferenje de reactivitate de Seorare si mod de masurare i util ; tie, "mul Subler al programul 19754 punet de vedere psihofiziologic, seq Program utivial electrice a piclii este determinata de on elo, 0 SeRdTe a Fristentc (0 crestere a ey esl ats print-o erestere in amplitu ea co tee pee aceastd variabil fee! M re . ezistenjci (0 crestere a i le activare, de arroussal. in luctivitajii) electrice a piclii este dine a reac a ici cle ‘ ii dupa modelul figurii nr. 30. trodermale. Masuratorile au fost YUP reine) hey ttc Fig. nr. 30 - Amplitudinea reactiei electrodermale— ARED= 10,2 div 2. ATAB (amplitudinea tensiunii arteriale - puls brahial) semnifici inalyimea aeximd pe care 0 atinge inscriptorul tensiunii (presiunii) arteiale inregistrate la nivelul paula, misuratd de la nivelul crestaturiidicrotice’, a reprezentiii grafice de dup momentul ripunsului la intrebarea relevanté sau dup4 momextul inceperii prezentirii intrebani, dar fumai dupé un interval de timp suficient de mare, astfel ineét subiectul si fi recunoscut stimulul care a produs reactia (min.0,7 sec.). Unitatea de masuré este diviziunea. Din punct de vedere fiziologic activare a suhdviziuni simpatice ca 0 consecin{é a unui rispuns nesincer determind urmatoarele tipuri de modificari: 0 crestere in presiunea (tensiunea) medie a volumului de sdnge, 0 crestere sau 0 descrestese de moment in ritmnul cardiac gi 0 descrestere aparenti in intensitatea pulsului ca ‘ral al contractiilor arteriolelor. O schimbare relativa in presiunca ({ensiunea) arterial este © modificare temporal si este consi itate. in marea majoritate @ ideratd reaclie de nesinceri — {seu Obici de Seorare ete o met de sn Tinie variable pe care le considera reprezemative Re re emiuiines reactici in tensiunea anerals 2 pl Mt “hea gas ata, fie cu ajutorl ui tip gubler al programelor a : inscriptorului de a als (arog misc in sus in momentul 19 cas int oe ree fad din aorta crefind presiune arteriala, Aceast® mise ‘scandent se names sto, Clad ira 3c presiunea siagelui seade si se intra in diastola. In acest f878 2% loc 0 oprire, © sender "o deserestere poarts denumirea decindental inscriptorului de tensiune. Acest segment de opr, crestere si apoio deserestee paar stud dicroties 101 ulterior, si computerizata, care foloseste {amplitudin lectrodermale, lungimea linict (oP irnt brahial). Valorile acestor varibile sunt de calculator aferente, rare manual’ si, L —_—_—_=_ Scanned with CamScannerPsihofiziologie criminalistica cazurilor, mo Fig. nr. 31 - Amplitudinea tensiunii arteriale - puls brahial-ATAB 3. ATAD (amplitudinea tensiunii arteriale - puts distal) sernnificd indltimea maxing Pe care o atinge inscriptorul tensiunii arteriale monorizate Ia nivelul degetului mic. Accasg amplitudine este mAsurati de la nivelul erestéturi dicrotice, dupa momentul rispunsului intrebarea relevanta sau dupi' momentul inceperii prezentarii intrebavii relevante, pan [p Fomentul de maxim’ amplitudine (vezi fig. 32). Unitatea de masurd este diviziunes Fenomenul fiziologic si instrumentul folosit sunt cele prezentate la variabila anterioara Te Popes E_Amplitudine Fig, mr. 32 - Amplitudinea tensiunii arteriale - puls distal-ATAD 4. ART (amplitudinea medie a respiratiei ciclului respirator toracie mAsurata dupa raspunsul la i secunde, cuprinziind minim 3 cicluri respiratorii, Ca o consecinté a unui comportament simulat dupa un raspuns mincinos, pot apare ‘modificdri de amplitudine in sensul cresterii sau al diminuari amplitudinii respiratici toracice. ‘urd diviziunea (veri. fig. 33). Ciclurile respirator ca i sunt cele rezultate, in Principal, dupa primul ciclv erbal al subiectului. Instrumentul cu care s-au mésurat 8 Programului LX 9.9.5. ART=2,3 div, se iau in calculul amplitudinii me, respirator ce urmeazi rispunsului v fost sistemul “subler” (calipers) al 102 Scanned with CamScanner| TU? twvOWVOr USE ef Une Length Pits) Pt 285 Pa 613, DA 315 EDA (che Penns) Fig. ar. 33 - Amplitudinea medie a respiratie toracice -ART=2.3div amt medie a respiratiei abdominale) semnificd iniltimea medic a ‘or abdominal misuratd dupa rispunsul la intrebarea relevanta, pe o duraté de identic cu ART 5. ARA jului respirat mina messurala dupa rinzind minim 3 cicluti respiratorii, Se masoari si se i 1588 3). ART=2,4 div. isoard $i se interpreteaza if Pz. EDA: & MNBRT (Modificarea nivelului de baci al resplratiei toracice). Reprezints salowea cu care se modific8 nivelul liniei de bazi a respiratiei toracice in sensul urcérii sau Sioorint fafa de-momentul anterior rispunsului, Se misoara in diviziuni din momentul rispunsului pana in punctul in care aceasti modificare are valoarea maxima. Cao consecin{d a er comportament simulat pot apare modificari ale névelului liniei de baz, a respiratici tinea $1 abdominale. in majoritatea cazurilor aceste modificdi sunt insotite $1 ide alte genuri | sistemului tip subler al programului LX tk modificiri respiratorii. Se mvisoard cu ajutorul 995.10.02 Pentru un subiect sincer, linia de bazi a respiratiei toracice sau abdominale se pisreazi constantd la rspunsul Ia intrebirile relevant. Unitatea de masura este diviziunea. | Modalitatea in care se masoara este redata de fig. nr. 35. ANd tal\h /™~ ki I or, 35 - Modificarea nivelului de baci al superioara a graficului) 103 respiratiei toracice ~ MNBRT (partea ___A Scanned with CamScanner104 baci al re -area nivelului de tr i te a re ; i ser eeborit lui, Toate elementele prezentate la variabila pereche Anletioarg seu Maps in cazul acestei variabile. | ‘of 3 ‘ ‘ £ t t ‘ } 5 | t Fig. nr. 36 - Modificarea nivelului de bazd al respirajiei abdominale ~ MNBR4 (0, inferioard a graficului) 8. VE (Media raportului dintre inspiratie $i expiratie) semnificd media rapory spiratic si fractiunea expiratie din ciclul reg Tespiratorii, daca valoarea acy stor cicluri nu a depisit [5 Cicluri respiratorii a fost ci ciclu mai mare de 15 secunde, ature Ts qaat Peniru a masura cele mai semnificative unul sau doua cicluri respiratorii din primele }5 secunde. Masurdtorile au fost efectuate cu ajutoral sistemului “ ‘subler* al programului LX 9.9.5. Nu are unitate de masura, Teprezentand un Faport. Modalitatea in care am efectuat Imisurarea acesteivariabile este cea redatd in fig, 37, (2/4+1/17)2=0,088) Wl | 2s 17s Fig, nr. 37-- Media raportului dire inspiratie Fi expiratie «yp Scanned with CamScannerDiferente de reactivitate srorenta de altitudine intre cicturile res ii), i pif ie ‘oacice sal sbdominate in cust uh ee ie 4 Phyilot Fe ative, in sensul eresteii sau dese spl en aeee sat este accidentald si se manifesta in ier a ue vorbi despre prezents unui Sik atta ote un trend constant in sensu existenfe uni tendinje care se manifest in se respiraton, Ye im despre o urcare, respectiv 0 coborite in Kept eta} de minciund Din punct de vedere firiologic aceste modificari (de cle meri) in wept ale ciclurilor respiratorii sunt o conseeinfa a unei nevoi de of ce mal mah 9 organismului, Din acest motiv se realizeazd moxie de ip Sie Tanai) saul numa urare sau nimi eoborire in princiiu,eresterea in co intrarca in funciiune a sistemutui nervos vegetativ, ramura simpat i 2% al iv revenifile Ja amplitudinile anterioare reprezintd interventia ramuri ot ctes CF trumentul cu ajutorul ciruia au fost efectuate misuritorile il reprezinti she or” ferent programului LX 9.9.5. : rit amplitudinii acestor cicluri. Fig, nr. 38 - Diferenta de altitudine intre ciclurile respiratorii - DIFA=1.9 div 4.1.2. Variabilele longitudinale 10, LERT (Lungimea iniei_respiratiei toracice). Semnificidimensiunea longtudinala a eiclului respirator toracic intr-o Panitate de timp determinatd (15 sec). in literatura de specialitate se aratt ci LLRT este invers corelatd cu activarea Stemului nervos simpatic. Adicd cu cat creste stares de activare cu atit LLRT scade. Exist ‘eodina ca sub influenta starii de activare a SNS sf se realizeze 0 diminuare a amplitudinii ‘ilu espirator, apar chiar stopurile respatorit prelune! jin consecinta, cu cat acest infcator are valoare mai mia, cu att ereste Frobabiltatea predictiet pentru un comportament incer, Tim PET! Prima dats acest indicator a fost utiliza i tehnica poligra de oltre dr. Howard fin (Krophol, 2001), Utilizarea LLRT presupune existenia unor patteruri respirator ile. Regulile mai sus menjionate nu sunt fplicabile in cazul in care se produc si modificari Me niveluuitni de baza a respiratic. Se aan in pixel cu ajutorl sisternului suber al Mogramului LX 9.9.5. (veri fig. 39). Acest nar cator a fost considerat important $i & nf ual die ingieatorit in baza crue s-a constuit Sistem Obiectiv de Scorare. 105 Scanned with CamScanner