STIINTA SI RELIGIE
colectie coordonata de
Basarab Nicolescu si Magda Stavinschi
Pi afre.- Meausap
i
Cui ii pasa de Dumnezeu?
un singur neuron sau circuit ,Dumnezeu“ care se extinde
treptat cu cat contemplim mai mult ideile religioase.
in Capitolul 6 — ,Are Dumnezeu inima?“ — vom descrie
cum proiecteazi americanii diferite personalitati asupra lui
Dumnezeu si cum fiecare dintre acestea afecteaza functionarea
neurologica a creierului. Vom mai explica de asemenea cum a
evoluat Dumnezeu cultural, de la o zeitate autoritara, rizbuni-
toare, pana la o forta plina de compasiune si iubire. Acest
element ,,mistic* al lui Dumnezeu afecteazi o parte foarte
important a creierului, numita cortexul cingulat anterior, pe
care trebuie sd il educim pe masur ce intrim intr-o lume plina
de perceptii diferite ale divinului.
in Capitolul 7 — ,,Ce se intampla cind se infurie Dumne-
zeu vom analiza mai atent pericolele neurologice ale furiei,
fricii, autoritarismului si idealismului. Vom mai explica de ce
toata lumea — credinciosi si necredinciosi laolalta — s-a nascut
cu un cadru fundamentalist adanc inradacinat in circuitul neu-
rologic al creierului.
in Ca itolul $ — ,,Antrenarea creierului“ — vi vom vorbi
despre opt modalitati de a vi mentine in formi creierul, din
punct de vedere fizic, mental gi spiritual. Trei dintre aceste
tehnici sunt direct legate de principiile neurologice ce stau la
baza meditatiei, dar cred ca unele dintre ele vi vor surprinde,
mai ales cea pe care o banuiam a fi esentiala pentru mentinerea
sAnatatii creierului. Toate sunt relativ ugor de facut si va vom da
indicii cum sa le integrati in viata voastra cotidiana. Va vom
arata chiar cum vA puteti excita precuneusul — care ar putea fi
circuitul central al constiintei umane — in mai putin de saizeci
de secunde.
in Capitolul »Gasirea seninatatii* — am folosit desco-
perifile cercetarilor noastre neurologice ca si cream un pro-
gram personalizat de ,,intensificare a creierului“ care va va
ajuta si reduceti stresul, si deveniti mai atenti gi alerti, si
dezvoltati o sensibilitate si empatie mai mari gi, in general, si
va imbunatatiti functionarea creierului. Vom explica cele
~17-CAE KM LEO ORM ew OSM
Religia si creierul uman
trei principii-cheie ale meditatiei si vi vom calauzi printre
douasprezece exercitii pe care le puteti practica acasa. Sunt
incluse aici trei tehnici diferite de a inlatura furia, emotie care
foarte probabil se va amesteca in functionarea normala a
creierului.
in Capitol — ,Comunicare plina de compasiune* —
vom integra tehnicile din ultimele doua capitole intr-un exer-
citiu nou, care poate fi facut in timp ce conversati cu altcineva.
in mai putin de cincisprezece minute va incepe un dialog intim
plin de compasiune, care submineaza barierele comportamen-
tale pe care le impunem de obicei in situatii sociale. In acest
moment efectuim o cercetare bazati pe scanarea creierului ca
si analizim beneficiile neurologice asociate cu exercitiul
»Comunicare plina de compasiune“ si vi vom arata cum si il
practicati cu membrii familiei si cu prietenii. Vom mai enu-
mera, de asemenea, douazeci si una de strategii pe care le puteti
folosi efectiv ca sA va rezolvati problemele interpersonale.
Explorarea complexitatii lui Dumnezeu
Unul dintre scopurile principale ale acestei‘carti este acela de a
ajuta cititorii sa igi extind’ ingelegerea si aprecierea practicilor
si experientelor spirituale. In fapt, credintele religioase sunt
mult mai complexe si diverse decat arata opinia publica. Din
—> perspectiva neurologic’, Dumnezeu este o perceptie si o expe-
tienta care se schimba si evolueaza constant in creierul uiian, gi
aceasta implica faptul ca peisajul spiritual american este practic
imposibil de definit. Nu il poti cataloga pe Dumnezeu ca bun
sau rau. $i nu pofi intui valorile cele mai adanci ale unei per-
soane numai pe baza crezului ei sau in functie de biserica la care
alege sa se duc’. Dac’ oamenii si-ar da seama ca se vorbeste de
ceva fundamental personal si diferit, poate un grad de neincre-
dere ar cadea.
Desi studiile noastre s-au centrat in primul rand pe americani,
credem ca aceeasi diversitate de credinte religioase existi si in
-—18-Cui ii pasd de Dumnezeu?
alte culturi. Chiar si in interiorul comunitatii fundamentaliste
americane este greu si facem generalizari, pentru ci multi fun-
damentalisti sunt iubitori, atenti si toleranti fata de alte credinte
religioase, contrar celor ce v-ar putea face sa credeti alti oameni.
Cercetarea noastri a scos de asemenea la iveala faptul ca,
atunci cand vine vorba de Dumnezeu, ex yu
ciosi adeyarati“, deoarece chiar si cei tnai devotat srelincion
au exprimat unele indoieli in privinta validitatii credintei lor
religioase.5 Chiar gi majoritatea tinerilor atei pe care i-am inter-
vievat exprima incertitudine in privinta necredintei lor.
intr-adevar, cercetarea recenta reflecti o tendinta crescanda a
oamenilor care nu doresc sd se identifice cu un singur sistem de
credinte. Dar trebuie sa pui suficient de multe intrebari. De
exemplu, daca o statisticd oferd respondentului numai alegerea
catorva optiuni, rezultatele vor iesi albe sau negre. Prin urmare,
alegem s& lisim participantilor la investigatie frau liber in
descrierea credintelor si a experientelor religioase. In loc sa
aparem cu un simplu set de categorii, am descoperit un curcu-
beu de descrieri colorate si credinte. Intr-unul dintre chestio-
narele noastre, am descoperit chiar dovezi care aratau ci tinerii
educati au mult mai putine prejudecati decat generatiile ante-
rioare de credinciogi. Iar lucrul acesta este promitator pentru
viitor.
Este o greseala si presupunem ci orice eticheti, categorie
sau descriere a unei credinte religioase capteazd sistemul de
valori sau’ moralitatea unei persoane. Mai mult, cercetarea
noastra sugereaza ca, cu cat o persoana contempla mai mult
valorile si credintele sale, cu atat este mai apta si se schimbe.
Latura umbrita a lui Dumnezeu
Recenta revarsare neasteptata a ,invataturilor“ antireligioase
care a umplut lista cartilor bestseller ar trebui de asemenea
vazuta cu scepticism. Mark si cu mine suntem deosebit de
dezamigiti de lipsa de dovezi a acestor scriitori care chiar au
—19—oem
Religia si creierul uman
sugerat ca religia este periculoasa pentru sinitate. Datele
pehologice sociologice si neurostiintifice fi_contrazic. Pro-
Ere nu este religia. Problema este autoritarismyl, imbinat cu
| de a impune cu furie credintele altuia.
Ar trebui s4 ne amintim ca in cursul secolului XX, zeci de
milioane de oameni au fost ucisi de regimuri nonrel gloase § si
antireligioase, i in vreme ce mult mai mat putin au fost ‘ucisi in
——»nuniele tinui Dumnezeu autoritar. Chiar si atunci cdnd vine
~~ vorba de atentate sinucigase, jumatate din oamenii implicati s-a
dovedit a fi nonreligiosi.® Actele lor de violenta au fost duse la
indeplinire din motive pur politice sau sociale. Asa cum am
aratat in cartea anterioara, fiintele umane au pornirea neuro-
logica i biologica de a actiona in moduri profund ostile. Pe de
alta parte, cercetarea noastra arati ci majoritatea practicilor
spirituale suprima tendinta creierului de a reactiona cu furie
sau teama.
Existé insi o latura umbrita a organizatiilor religioase si
politice, mai ales cand dogmele lor stipuleaza ca exista un sin-
gur adevar, absolut si indeniabil. Cand astfel dé indivizi se aso-
ciaza, vor dezvolta inconstient o mentalitate ,noi cor
care, neurologic(genereazy teama si ostilitate fas de oameni
care au cre ifetite. Neurostiinta ne spu1 spune cd in momentul
in care vedem un chip furios, sau cand auzim cuvinte furioase,
creierul nostru devine epuizat, generand compusi chimici de
stres care ne. ne vor face fie te sd { luptim, fie si o luim Ta fuga. Mania
genereazi mAnie $i cu cat un grup de oameni este mai furios, cu
atat va creste posibilitatea izbucnirii violentei.
in ultimele trei decenii, religii si politici bazate pe teami au
sporit in putere si popularitate si, desi numéarul lor incepe sa
scada’, numerosi lideri nationali, politicieni si laureati ai Pre-
miului Nobel socotesc aceste ,,fundamentalisme“ drept adeva-
rate amenintari la pacea lumii.® Unele statistici au estimat ci
numai unu la sutd din comunitatea crestina este dispus si intre-
prinda actiuni violente impotriva celor care nu cred, dar gi acest
procent se adaugi la o multime de oameni furiosi. Intrebarea
—20—Cui ii pasa de Dumnezeu?
mea este urmatoarea: ce se va intampla cand acele milioane de
crestini furiosi vor incerca si se confrunte cu milioanele de
crestini non-militanti din lume?
Jisus a spus: »lubiti-i pe dusmanii vostri, faceti bine celor
care va urasc, binecuvantati pe cei care blesteama, rugati-va
pentru cei care se poarta cu dispret cu voi.“? Aceasta este,
intr-adevar, o sarcind dificila, dar sunt surprins cat de frecvent
acest pasaj din Biblie este ignorat de fundamentalisti, chiar si
atunci cand au de-a face cu alti crestini. Cand Mark a intrebat
un pastor ultraconservator in legatura cu porunca lui Iisus de
a-ti iubi dusmanul, el a dat raspunsul demn de mila: ,,Pot sa te
iubesc, dar nu trebuie si te si plac!“ Mark a fost gocat de aseme-
nea ostilitate, dar problema care ma preocupa mai mult era
daca pastorul nostru era exceptia sau regula.
Pana acum, in interviurile noastre informale cu numerosi
lideri ai bisericii fundamentaliste americane, am descoperit cA
sunt foarte prietenosi si civilizati. Multi va vor spune ca prefera
s nu se asocieze cu adeptii altor religii, altii va vor ,,ocoli* daca
alegeti s le pardsiti biserica!®, dar sunt si congregatii care vor
primi cu bratele deschise persoane cu credinte diferite. Mark a
primit chiar ca un grup de preoti penticostali sa il binecuvan-
teze — in limbaj bisericesc! — pentru munca lui neurostiinti-
ficd. Qu alte cuvinte, nu poti judeca oamenii dupi credintele
lor, dar ii pofi judeca dupa felul in care se poarta unit cu altii.
Din fericire, majoritatea liderilor religiosi din America
incurajeazi dialogul si schimbul interreligios, iar unele dintre
bisericile ce au cipatat rapid importanta impartasesc spirituali-
tatea multiconfesionala care amesteci filosofii crestine, evre-
iesti, musulmane si orientale.!! Ceea ce ma uimeste cel mai
mult la aceste lacasuri contemporane de venerare este caldura si
prietenia extinsa la fiecare participant, indiferent de rasa, etnie
sau credinta. Dar unii scriitori — ca mai sus-mentionatii
Richard Dawkins, Sam Harris si Christopher Hitchens — fac
putine distinctii intre fundamentalisti si teologiile liberale,
argumentind ci religia ca intreg reprezinti o amenintare
-21-
\Religia si creierul uman
major4 fata de lume. Nu existi insi dovezi, iar in America
numai un mic procent dintre grupuri folosesc religia ca si
ascunda agende politice discriminatorii.' In fapt, pe masurd ce
vom fnainta fn aceasta carte, se va vedea cA cea mai mare parte a
cercetarii in psihologie si stiintele sociale gaseste religia fie neu-
tra, fie benefica pentru sanatatea fizica si emotional’. Inamicul
nu este religia; inamicul este furia, ostilitatea, intoleranta, sepa-
ratismul, idealismul extrem gi teama izvorata din prejudecata —
fie ea seculara, religioasa sau politica.
in istoria relativ scurté a Americii, miscarile religioase au
jucat roluri importante in promovarea drepturilor omului, au
ajutat la abolirea sclaviei si la stabilirea drepturilor pentru
femei si copii, au fost in avangarda miscarii drepturilor civile
din secolul XX." Institutiile religioase din intreaga lume au
hranit pe cei infometati, au adapostit pe cei fara case si au pro-
tejat femeile molestate. Bisericile episcopale hirotonesc acum
preoti homosexuali si lesbiene. Catolici, evrei gi alte grupuri
religioase lupté pentru toleranta interreligioas’ si numerosi
teologi respecté deschis ateismul si incurajeazi discursul
agnostic. Iar cand vine vorba de promovarea pacii in lume, nu
trebuie decat si ne uitam la numéarul liderilor religiogi care au
castigat Premiul Nobel pentru Pace: Martin Luther King Jr.,
episcopul Desmond Tutu, Dalai Lama, Maica Tereza, ca si
numim doar cativa.
Cercetarea noastra, impreund cu alte cateva studii majore
desfagurate la alte universitati, indica un declin general al religi-
ilor traditionale, ce a avut loc in tacere in ultimii treizeci de ani.
Dar el a fost inlocuit cu un interes crescand in spiritualitate,
termen care descrie o gama larga de valori individuale si
teologii personale care nu au legatura cu institutiile religioase
traditionale. Prin urmare, Dumnezeu este popular ca intotdea-
una, dar cum vom descrie pe parcursul cartii, este un Dumne-
zeu care difera semnificativ de credintele religioase istorice.
Daca masuratorile noastre sunt corecte, fiecare noua generatie
~22—i
Cui ti pasa de Dumnezeu?
jl reinventeazi pe Dumnezeu intr-o imagine care indici o
acceptare si o apreciere a lumii noastre pluraliste.
Pentru a supravietui intr-o societate pluralista, trebuie sa
evoludm in spiritualitatea si secularitatea noastri, integrand
religia si stiinga intr-un mod care poate fi benefic pentru toti.
Dar ca sa facem aceasta, trebuie si revizuim notiuni religioase
antice care interfereaza cu libertatea religioasa a altora. Si ce e
cel mai important, va trebui sa alcituim mecanisme noi pentru
a promova cooperarea pasnica intre oameni, mai ales intre cei
care au vederi religioase diferite. In acest scop, oameni de
stiintd, psihologi, sociologi, teologi si politicieni trebuie si
faureasca noi aliante de cooperare pentru a imbunatati interac-
tiunile noastre globale cu alti.
Dumnezeu si neuroplasticitatea creierului
Contemplarea lui Du .¥4_va_schimba creierul, dar as
Contemplarea lui Dumnezeu va ya sch
dori si subliniez ci si meditarea asupra altor teme mari vi va
schimba creierul. Daca veti studia Big Bang-ul, sau va veti
cufunda in studiul evolutiei— sau alegeti si cantati la un instru-
ment muzical —, veti schimba circuitul neuronal intr-un fel
care intensificd sAnatatea cognitiva. Dar contemplarea reli-
gioasa si spirituala va schimba creierul intr-un mod profund
iferit deoarece intaregte un unic circuit neuronal care intensi-
ficd in mod special consgtiinta si empatia sociali in timp ce
dizolva sentimente si emotii distructive. Este exact genul de
modificare neuronala pe care trebuie si o facem daca dorim si
solutionam conflictele de astizi ale lumii. Iar mecanismul suba-
diacent care ingaduie infaptuirea acestor schimbari are legiturd
cu singura calitate cunoscuta ca neuroplasticitate: abilitatea |
creierului uman de a se rearanja, ca raspuns la o varietate de |
evenimente pozitive si negative.” |
—
* Cartea recenta a lui Sharon Begley, Train Your Mind, Change Your
Brain (Ballantine, 2007), ofcra una dintre cele mai usor de citit prezentiri
-23-Gesinul
Religia si creierul uman
In ultimii doi ani, evolutiile in domeniul neurostiintei au
revolutionat felul in care gandim despre creier. Mai degraba
decat sa il vedem ca pe un organ care se maturizeaza treptat in
primele doua decenii de viata, oamenii de stiinta il vid acum ca
e o masa de activitate in continua schimbare. La mamifere,
eraicle — miile de receptori care se extind ca niste tentacule
din capetele fiecdrui neuron (sau celula nervoasa) — cresc rapid
si se retrag intr-o perioada de cateva siptimni. In fapt, dovezi
recente au aratat ci schimbarile neurologice pot avea loc in
numai cateva ore. ,Dezvoltarea conexiunilor neuronale sau
indemfnirilor particulare nu apare treptat, in timp“, spune
Akira Yoshii, un cercetitor al creierului de la Institutul de
Tehnologie din Massachusetts. ,,Astfel de schimbari se produc
rapid, aparand la scurte intervale, dupa o puternica stimulare.
De parca ar exista un singur punct trigger (tragaci) in urma
stimularii cdruia apare rapid un circuit functional.“!+
Laureatul Premiului Nobel Eric Kandel, care a demonstrat
cA neuronii nu inceteaza niciodata s invete, a demonstrat exis-
tenta unei alte dimensiuni importante a neuroplasticitatii. Daca
modifici stimulul de mediu, se va schimba functia interna a
celulelor, facdnd sa le creasci noi extensii’numite axoni, capa-
bili si trimita informatia in alte parti ale creierului.!> Fiecare
schimbare de mediu — interna sau externd — va provoca 0 rea-
ranjare a activitatii si cresterii celulelor. Chiar si mai interesant,
fiecare neuron are propria ,,minte“, ca si spunem asa, pentru ci
poate decide daca si trimiti un semnal, iar daci-l trimite, cat de
puternic s4 fie semnalul trimis.!¢
Oamenii de stiinta obignuiau si creada ca neuronii se dete-
riorau odata cu varsta, dar mecanismul este mult mai complicat
dec&t atat. De exemplu, acum stim ci anumite substante
ale neuroplasticitatii si ale potentialului creierului de a se schimba prin
intermediul meditatiilor. Cercetarea pe care o prezinti subliniaza multe
dintre ipotezele neurologice pe care le vom prezenta in aceasta carte. Cum
campul de cercetare s-a schimbat dramatic in ultimii doi ani, ne vom con-
centra in primul rand pe aceste noi descoperiri.
~24—