Curs de Inginer Sudor international/European IWE/EWE ASR 4.4 Introducere 1.4 INTRODUCERE Sudarea ca tehnica de imbinare Progresul rapid al tennici, fenomen caracteristic epocii actuale, este conditionat de dezvoltarea 3i aplicarea unor procedee tehnologice madema care s& asiqure att cbtinerea une calitdt) Corespunzétoare, cat si realizarea unei eficiente economice inalte. Unul dintre procedeele tehnlogice @ carul ponders este in pemanenta crestere este sudarea Sudarea este operatia de realizare a unel imbinan nedemontabile intre doua sau mai multe piese prin incalzire si /sau aplicarea presiunil, cu sau faré utilzarea unui material de adaos meterialul ajungand in zona imbinatii fie in stare plastic, fie in stare topité. estfel incat s4 existe o-continuitate in natura materialului pieselor imbinate Aplicarsa sudérii asiguié o crestere @ productivitati: muncii, a calitati produselor, precum gio reducere @ cabaritelor, a consumurilor specifice si a pretuul de cost, comparativ cu alte procedee de imbinare Ast2zi sudarea a devenit un procedeu tehnolagic in pling maturitate, capabil 68 satistac& exigentele inalte ele praceselor actuale de productic. Istoric Ca tehnicd de imbinare, sudarea este cunoscuté din epoca bronzului, primul procedeu de sudare utlizat find sudarea in focul de forjé. Secoll a XXlea mercheaz& ins& dezvoltarea reel a sudérii ca un procedeu industrial, competitiy cu alte tehnici de imbinare. Dintre descoperinie cele mai importante cere au jalonat dezvoltaree sudarii se mentioneaza: - descoperirea arcului electric, Davy, 1821; - inventerea sudarii prin presiune, Thompson, 1867; - inventerea sudarii cu arcul electric, Benardos, 1888, - inventerea electrodului invelit, Kiellbera. 107: - inventerea sudérii in mediu de gez protector, Roberts. 1919; - nventerea sudanli mecanizate sub strat de flux, Nobel, 1920; - inventerea sudairii in baie de zgura, Paton, 1954 - inventerea sudérii in mediu de bioxid de cerbon, 1253, - inventerea sudarii cu fascicul de electroni, Stohr. 1957 - inventerea sudarii cu plasma. 1961; - inventerea sudarii cu laser. 1970 - inventerea sudarii prin frecere cu element activ rotitor, 1991 in tara noastra exist 0 valoroas& traditie in domeniul sudarii Prima construciie sudaté de mare anvergura a fost un pod peste raul Barzava din Resita (1931), acesta find, de altfel, unul din primele poduri realizate in constructie sudaté cin Europa in anul 1937 ce infinteazd la Timigoara "Corcul pontru incurajarea suduri", grupare profesional- sliintiicS care a polarizet in jurul unor eminenti oameni de stiinté ca acaderidan C.Miklosi, academician StNadagen. academician R. Radulet, profesor C.CTeodorescu, 0 seriz de cadre tehnice de valoare din industrie Prin actvitetea Cercului, prin publicetia sé pericdica “Sudura", a fost mpulsionata activitatea de cercetare in domeniul sudamii si s-a largit continuu domeniul de aplicere al acesteia. O realizare deosebita a eooci o constituie instalatia mobila de sudare prin Exemplar © 2020 ASR Cap. 1.1 4113Curs de Inginer Sudor international/European IWE/EWE ASR 4.4 Introducere presiune prin topire intermediara a sinelor de tramvai TAURUS (1939), instalatie utiizat’ mai térziu si le sudarea ginelor de cale ferata in anul 1952 se infiinteaza la Timigoara Catedra de Sudura a Facultati de Mecenic’. Doi ani mai tarziu se creeazé, in acelasi orag, Sectia de Sudura a Bazei Academiei. Aceasta sectie va forma impreund cu Sectia de Rezistent a aceleies’ institut. Institut! de Sudur’ si incercari_ de Materiale - ISIM (1970), avénd ca director fondator pe academicianul Traian Salagean (1929- 1993). In anul 1999 ISIM devine institut national de cercetare in domeniul sudarii si incercarilor de materiale. Pentru @ raspunde cerinte’ din ce in ce mal mari de inginen_sudori, in enul 1976 se organizeazé sect de pregétire ¢ acestora |e Institutul Politehnic Bucuresti, Universitatea Brasov 5) Universitatea Galati. Acestora lise acura, dupa 1989, sectle ce sucura de la Universitatile din Arad, lasi, Oradea si Resita. Anul 1990 consernneeza creerea Asodaliei de Sudura cin Romania (ASR), ca un continuator al Cerculul pentru incurajerea suduni Roménia este membra 4 Institutului International de Sudur (IW), 0 asociatie profesionala la nivel moncial la care particip2 49 tri. In acelasi tmp, Roménia este membré a Federatic’ Europene pentru Sudur’ (WF). Aplicatii generale pentru sudare Sudarea este prezenta astzi ca un proces industrial de bard in toate sectoarele industriale, ca, de exemplu, sectorul autovehiculelor, naval, aerospatial, constructile civile si industriale, podurile sau centrelele nudeare. Operetile de sudare infiuenteaza in mod esential calitatea si eficienta proceselor de fabricatie, contribuind la asigurarea cerintelor privind dezvollaree durabila si protectia mediulul Nivelul, dimensiunea si evolutia domeniulu suderi pot fiapreciate prin diferiti ind catori - consumul de ote! - Consumul de aluminiu = consumul de metal dapus prins sudare - numérul ce locuri de munca legate de sudare - nivelul de mecenizare, automatizare, robotizare al sudan - valoarea productiei de materiale si echiperente pentru sudare - valoarea adaugeta prin producti ¢i aplicatii ale sudéri Sudarea in diferite sectoare industriale.| Industrie sudarii este parte integranta a economiei, in special al industriei producttoare de bunuri si aduce 0 contributia esenfala le crearea valorii adéugate Conducte de metal si plastic: 3 % Constructii metalice: 5 % Constructii vehicule rutiere si feroviere: 7% Constructii navale’ 8 % Constructii aeranautice: 8 % Prezentare schematica a sudarii, Definitii Exemplar © 2020 ASR Cap. 1.1 2113Curs de Inginer Sudor international/European IWE/EWE ASR 4.4 Introducere Imbinare sudata: imbinare realizata prin sudare; se compune din sudura sau punct de sudura, zona de legatur’, linie de topire (aumei in cazul topini materialului], zona influentaté temic gi material de beza neinfluertat termic. (figura 1) Figura 1 (1-sudura, 2-linie de fuziune, 3- ZIT, 4 - MB} Zona de legatura: zona de delimitare intre materialele imo inate Linia de topire: Deiimitarea intre materialul topit in. procesul de sudare si materialul ramas in baia solid’ Zona influenfata termie (ZIT |: Portiunea din materialul de bazé rimasé in stare solidé, a cdrei structuré s-a modificat in uma sucarii Material de baza: Metclul sau aliajul pieselar de sudet (MB) Material de adaos: Metal sau aliaj cub forma de vergele, sama sau granule, care se consuma in procesul de sudare gi participa la realizerea imbin&rii sudete Metal depus: Metalul orovent din topirea matenalulul de adaos care contribue |e realizarea imbinani sucate. (MD) Rand. Metal depus prin sucare, cere rezulta in urma unei singure treceri (figura 2) Figura 2 Strat: Unul sau mai mutte randun situate |e acelasi nivel (figura 2) Radacina sudurii: Primul strat depus in vederea realizarii unei imbinari sudate Lajimea sudurii: dimensiunea maxima @ sudurii masurata in exterior, perpendicular pe directia de sudare. Patrundere: Adancimea de topire a metalului de baz; se masoara ce la cuprafata materalului Dilufia Cusdture sudat este aloatuité din material de bazé gi meterial de adaos. Gradul de patticipare al materialUlui de baz’, Pye, si al materialui de adeus, pya. la formarea cuséturii se aprecaza prin coeficengi respectivi de participare, definig asttel Exemplar © 2020 ASR Cap. 1.1 3i13Curs de Inginer Sudor international/European IWE/EWE ASR 4.4 Introducere A Pus = Pua AB unde s-au notat ou A gi E suprafotele portiunilor marcats ih figura 3. Coeficiontul ams este cunoseut gi sub denumirea de cilutie prin metenelul de bez Figura 3 Dilutie poate fi determinatd prin planimetrie sau prin analiz& chimicd Sudura de prindere provizorie: (heftuire): sudur& de lungime redusd seu in puncte, folosit’ pentru pozitionarea pieselor in vederea sudan Rost © Spaiiul dintre suprafetele irontale ale pieselor ce urmeazé a fi mbinate prin sucare (pot f neprelucrate: |, T; si prelucrate: VU, Y,X) Sudare dintr-o singura parte: tehnica de sudare la cere sudura se executa dintr-o singuré parte a pieselor de imbinat Sudare din ambele parti: tehnicé de sudare la care sucura se execut din ambele parti ale pieselor de imbinat Sudare spre stanga. sudare |g care metalul de adaos este condus in sensul de sudare mh fale arzatorulul Sudare spre dreapta’ sucare la care metalul de adaos este conduc fn sensul de sudare in uma electrodului Sudare cu pendulare: cudare la care aparalul pentru sudare executa 0 migcare de pendulere, transversal pe directia de sudere (figura 4) Aperat pentru sudere e- “Amplitudine de pendulare de perdulare Figura 4 Amplitudine de pendulare: cistanta macim& parcursa do aparatul pentru sudare, de la axa de simetrie a suduri transversale pe directia de sucare Latime de pendulare: dublul amplitudini de pendulare Energie liniara: energia consumat la sudare raportata la lungimee unui rand Clasificarea imbinarilor sudate: Exemplar © 2020 ASR Cap. 1.1 4i13Curs de Inginer Sudor international/European IWE/EWE ASR 4.4 Introducere - imbinare sudata cap la cap, figura 5 ZZ ISS Figura 5 - _ Imbinare sudeta ih colt, figura 6 Figura 6 . imbinare sudata prin suprapunere, figura 7 MAY Figura 7 Clasificarea procedesior de sudare Exista diferte criteri de clasiicerea a procedeelorde sudare a. scop - sudare de imbinare - sudare de incrcare >. principiul fizic de desfasurare — sudare prin topire - sudare prin presiune c. modul de executie - sudare manual: suare la care toate operatile se realizeaz manual - sudare semimecanizaté : sudare la care 0 parte din operatiile de baz so realizeaz3 mocanizat - sudare mecanizata’ sudere la care toate operatile de baza se realzeaza mecanizat - sudare automata: sudere la care toate operatile, inclusiv cele auxiliare (ex. schimbarea piesslor de sudat), se realizeaz4 mecanzat dupa un program automat d. purtatorul de energie utilizat - mediu solid - mediu lichid - gaz = desc&rcare in gaz - fescicul de energie - Curent electric (rezistemta) Exemplar © 2020 ASR Cap. 1.1 5i13Curs de Inginer Sudor international/European IWE/EWE ASR 4.4 Introducere Standardul SR EN 14610:2005 prezint& definitile procedeclor de sudare ale metalelor. Nomencletorul procedeelor gi numerele de referintS ele acestora sunt indicate in standardul SR ENISO 4063.2011 Conform acestui standard, toate procedeele de sudare al c&ror simbal incepe cu 1 sunt procedee de sudare cu arcul electric. Prime cifra din simbolizarea procedeelar de sudare electrica prin presiune este 2. Exemple de numere de reterinta conform acestui standard . Procedee de sudare prin topire (0) * — Sudare cu arcul electric (1) Sudare cu arc electric cu electrod fuzibil (101) Sudare cu electrod invelit (114) Sudare gravitational’ cu electrod thvelit (1 12) Sudare cu sama tubularé (114) Sudare sub strat de Fux (12) Sudare sub strat de fux cu elecirod sama (121) Sudare sub strat de fux cu electrod banda (122) Sudare th mediu de gaz protector cu electrod fuzibii (13) Sudare in mediude gaz inert (131)-MIG Sudare in mediu de gaz activ (125] - MAG Sudare tn mediu de gaz activ cu sim tubulera (137) Sudare in mediu de gaz inert cu electrod de W (141) — MIG Sudare cu plasma Sudare plasma — MiG (151) Sudare prin presiune cuarc electric rotitor (185) * — Procedee de sudere ele ctricd prin presiune (2) Sudare in puncte (21) Sudaro fn line (22) Sudare in line prin strivire (222) Sudare in relief (23) Sudare prin topire intermediara (24) Sudare cep la cap in stare solid (25) . Sudare th curent) de inalt& Fecvent’ (201) * — Procedee de sudere cu gaze prin topire (3) Sudare oxiacetilenicd (311) Sudare oxhidricd (313) * — Procedee de sudare prin presiune Sudare cu ultrasuneta (41) Sudare prin trecare (42) Sudare prin forjare (43) Exemplar © 2020 ASR Cap. 1.1 6i13ASR 4.4 Introducere Curs de Inginer Sudor international/European IWE/EWE Sudare prin explozie (441) Sudare prin difuzie (45) Sudare cu gaze prin presiune (47) Sudare prin presiune la rece (48) ® Alte procedee de sudare (7) Sudare aluminotermica (74) Sudare electrica in baie de zgurd (72) Sudare electrogaz (73) Sudare prin inductie (74) Sudare cu radiatii luminoase (75) sudare cu laser (751) sudare cu fascicul de luminé (752) Sudare cu fascicul de electroni (76) Sudare prin percutie (77) Sudarea bolturilor (76) Simbolizaree complete @ unui procedeu de sudere in ecord cu cerintle standerdulu’ mentionat trebuie s@ cuprind numarul standardului, si numZrul de refernta al procedeului, de exempl |SO4063-35, Standardul prevede si o simbolizare a vanentelor procedeelor de sudere prin modul de transfer si num&rul de electrozi. De exemplu, sudarsa sudarea MAG cu sama de electrod plina cu transfer prin scurtcircuit se simbolizeaza ISO 4063 - 149-D Num@rul de electrazi se indica prinir-un numar suplimentar adaugat dupa simbolizarea procedeului, ca, de exemplu, sudarea sud strat de flux cu 3 sérme: ISO 4063 -121- 3 In practica s-au incetatenit urmatoarele abraviet pentru principalele procedee de sudere cu arcul electric: SE - sudare manualé cu electrozi inveliti WG - sudare in mediu do gaz protector inert au eloctrod nefuzbil MIG — sudare in megiu de gaz protector inert cu electrod fuzibil MAG — sucare in medit de gaz protector activ cu electrod furibil - SF —sudare sub strat de flux Alegerea procedeelor de sudare Alegerea pracedeului de sudare pent o anumita aplicatie are in vedere urmatoarele aspecte: - materialul de baza - ceomettia piesel - accesibilitates - cerintele de calitate - poritia de sudare - locul sudari (hala, exterior) - dotérile existente in Tntreprindere - volumul praductiei - praductivitatea Exemplar © 2020 ASR Cap. 1.1 THM3Curs de Inginer Sudor international/European IWE/EWE ASR 4.4 Introducere - pficienta economica. Prezentarea schematica a procedeelor de sudare (a se ve2a SREN 14610.2005). 1 Sudarea manuala cu electrozi inveliti, figura 8 2 Sudarea WMG, figura 9 Figura 9 3. Sudarea MIGIMAG, figura 10 Figura 10 4. Sudarea sub strat do flux, figura 11 Exemplar © 2020 ASR Cap. 1.1 Bi13Curs de Inginer Sudor international/European IWE/EWE ASR 4.4 Introducere Matar” Untate Figure 14 Aplicatii ale principale ale procedeelor de sudare uzuale Sudarea cu electrozi inveliti este un procedeu de sudare universal cere se utilizeaz’ la sudarea unui numer mare de materiale de baza: otoluri, fonte, cupru gi aligjole sale, aluminiu i aligjele sale, nichel gi aliajele sele, etc. Sudarea cu electrozi inveliti a cunoscut o apicare larga datorta calitatjlor sale: - grad inalt ce universalitate, inclusiv pentru sudare in pozitii dificle; ~ chelluieli reduse pentru achiitionaree gi thtretineree ulilajului de sudare, - varietate mare de electrozi invelit) cu usurinta de procurare, - calitato bund a imbinarilor sudate. Procedeul este manual, eplicarea procedeului necesita Insa indemanare din partea sudorului, pregatirea $1 constiinciozitatea acestuia influentand direct rezultatul sudari, in acelasi timp. brocedeul prezinta o productivitate scazuté. Din aceste motive, volumul de eplicare al procedeului suferdi fh prezent 9 continua scdere, locul su find luat in volum din ce tn ce mai mare de procedeele mecanizete de sudare Sudarea WIG: Dorneriile consacrate de aplicare ale sudiri WIG sunt - sudarea tablelor subtir, - sudareé aluminiului, ctelurilor aliate, cuprului si a materialelor reactive: - sudarea straturilor de rdéicin’ la cudarea in mai multe straturi, in cezul imbindirii cap la cep a tevilor gi, in general, in stuatia accesului dintr-o singura paite, in conditi de calitate severe Sudarea MIG/MAG Sudarea MIG/MAG reprezint&, in prezent, procedeul cu cel mai mare volum de aplicare industrialé. in majoritetea cazurilor este avertajoasa, din punct de vedere economic. inlocuirea sudanni cu electrod invalit prin sudere MIG/MAG Procedeul se poate utliza la sudarea Unor plese cu grosimea peste 1mm in variarta MIG. procedeul se foloseste pentru sudarea otzlurior aliate si a metalelor neferoase. iar in vanianta MAG pentru imbinarea atekrilor carbon si slab alate Sudarea sub strat de flux: Procedeul de sudare sub strat de flux se aplica in prezent in diverse domenii industriale, dintre Exemplar © 2020 ASR Cap. 1.1 9f13Curs de Inginer Sudor international/European IWE/EWE ASR 4.4 Introducere care se remarc fabricatia de recipiente sub presiune gi conducte, industri navela, canstructile metalice. Se sudeazé cu acest procedeu imbinari de farmé liniars sau circuleré, de lungime relativ mare in pozilie orizontala Pozitii de sudare Sudarea poate fi executata in diferte poziii de sudare Pozitia nei sucuri in spatiu este definita in standerdul SR EN |SO 6947:2011 in raport cu inclinarea axei si retires fete! sudurii fata de un plan crizontal. Inclinarea reprezint& unchiul avai suduni fata de pozitia de sudare principal Standardul mentjonat defineste urmataerele poziti de sudare principale, figura 12 - _ pozitia orizontala (in jcheab} , notata PA 2 pozitia orizontala cu perete vertical, notata PE - _ pozitia onzontaia pe perete vertical (in commis), notata PC = pozitia orizontal peste cap, notate PD - pozitia peste cap, notat PE - _ pozitia vertical - ascendert, notatePF - pozitia vertical — descendent, notata PG. Existe , de asemenea, pozitia pe teava pentru sudare descendenta, notata Pd si pozitia pe teava pentru sudare orbitala, notata PK Notarea pozitiel pe teava pentru sudarea descendenta cu unghiul de inclinare 45 ° (axa inclinata la 45°) esto H-LO4S, in timp co pentru pozitia po teava pontru sudare orbital este JLO4S Imbinare cap la cap imbinare In colt yr P PA VY PA orizontala in jgheab ee F as PB V orzortalé cu orizontald pe perete perete verical vere ror Boe NSS ore este ca peste cap PE vee UL fesconcenta PF vertical a \ descenients PG descendents PG 7 vertical Figura 12 Terminologie Exemplar © 2020 ASR Cap. 1.1 101 13Curs de Inginer Sudor international/European IWE/EWE ASR 4.4 Introducere In activitatea inginereasca este deosebit de importanta utilizarea unei terminologii corects Teminologia specifica suderi metalelor este prezentata in setia de stendarde STAS 6555 (STAS 5555/1-81, STAS 5555/2-80 si STAS 5555/3-85) Standardul SR EN 1792:2003 contine o lista multilingva (in limbile romana, engleza, franceza si germana) cu termenii cei mai utilizati dn domeniul sudani si procedeelor conexe sudarii O lista multiingvé cu ternenii referitori la Imbingrile sudate, cu ilustretii este prezentata in standardul SR EN ISO 17659:2005 Reprezentarea simbolica a imbinarilor sudate Reprezentarea simbolice pe desene a imbingnlor sudate se face in conformitate cu corintole standardului SR EN ISO 2553-2015 in tabelul 1 si tabelul 2 sunt prezentate simboluri elementare, respectiv simboluri combinate utilizate pentru reprezentarea difentelor sudur. Table 1 — Elementary symbots ‘ust ation Butl weld betwoen plates with raised edges!) edge 1 | flanged wele USA! {ihe raised edges being melted ‘down completely) 2 | Square butt weld 3 | Single-V butt weld Exemplar © 2020 ASR Cap. 1.1 11113Curs de Inginer Sudor international/European IWE/EWE 1.1 Introducere ~~ estanatin Tanase ‘Spkar 8 | single tent vol é E 4 v 9 | acting run: ack or backing walt /USAy = — 10 | Filet wos 11 | Plug weld: plug or slot welei {USAF 12° 4 Spot we! 13 | Soam weld 44 | Stenprilanked single butt weld 18 | Stoop Aankedl singlebevel but weld ExemplarCurs de Inginer Sudor international/European IWE/EWE 4.4 Introducere Table 2 — Combined symbols for symmetrical welds (examples) Tiwstration ‘Symbor Doble hut wntd 1X weld bourse never DUN wee >< ouble-V burt wos with brosdl root fre Double-hevel butt wefd with broad! root foc Double-U htt wold Exemplar © 2020 ASR Cap. 1.1 13113