GAPUL IX, Materialul istoriel Dupi co am cereetat conditianile statornice ale desvoltare’, apot putcrile ce o imping Ja lumina, tre- Ime s& studiam faptele care o constitue si care al- eatuesc materialul istoriet. Faptul istoric. — Un fapt, pentru a fi istoric, a- deci pentru a sluji ca bavi desvoltirel, trebue sa imbrace un caracter social; el trebue s& se intindd asupra unui erup mat mult sat maf putin nume- ros de indivizt, Pentru ca un fapt, individual prin a lui obirsie, 38 poata dobindi 0 valoare istoric&, tre- bue Ca cl’ sa inriureasca asupra masselor mat mult sali mat putin adinei ale omenirei, sau sh infitogeze, sub o ardtare individnala, interese sati_ imprejurari Gbstesti. Tata bund cari pentru ce lista de bucate a hanchetului, datde un colegiu roman din Dacia in zina de t Mai, ne interesaza ca document istoric. El reprezint’ un obiceiti obstesc pe care strabunit Ro-320 Maicrialul istoriey minilor i] armai Ia acea -data, si acest obieciii se regdseste Ja acegti din urma', Aceasta intindere a faptulurt individual, pentru a deveni social, se indeplincste pe dow cai: imitatiu- nea yoita sati constringerea. Am vasut cA imuitatiu- nea poate trece de Ja congtiut Ia neconstiat, si aa devin prin aceasta, din vorta, obligatorie. Obligati- vitatea poate s& fie rezultatul organizdret sociale si politice, preeum bun’ card tutr-o batalie, unde sol- datit expun viata lor in comun, pentru ck asculta de comanda. Faptele istorice sunt deci sat obstestt, sati indivi- duale cu aruncitura obsteasca, Dar toate faptele so- eiale nu constitue fupte istoriee. Pentru aceasta ¢ de nevoo, ca un fapt social si tndeplineaseé dow’ con- dithmn! neapArate. Mai intir faptul obstese, sati individual eu aran- cAturiy obsteasca, trelue si fie pus inrelatie de suc- cesiune ca un alt fapt care La preeedat. Daca se lasi lao parte ature relatie, sati daca ea na poate fi stabiliti, faptul social nu constitue dectt un fapt coe- sistent. Daca bund oari se studiagit eriminalitatea u- ner (art, in scopul de asc cunoagste cifra faptasilor de deosebite category, spre a se sti numarnl ineli- sorilor ce trebuese riicate si marimele ca sunt. si li xo dleie, faptul social al eriminalitate’ este privit, in acest ca, numal din puntul de videro al coc- xistenter. Dar dacA se cercetcazi propagirea eriimi- nalititer in deeursul unut ristimp, sicauzcle eare ati facut si. se sporeasc’, cifra delictelor sait_a erunelor, se va privi acelag fapt social din pantul de videre al istorici. Un alt cxemplu ar putea sii ne fie dat de velocipedie. Extinderca acestui sistem de locomotiune in deosebitele {4ri, intra cit nu comnstitue decit o i- Mitatiune cureté ataptului fnsugi, aleatuegte un fapt eoexistent. Dar daca cl este pus in IewAtur’ cu sis- 4. Nenapol Listvive ales Keumutny de la Dacie trajane, Paris, 1896, Lp SoMaterialul istoriet 321 temele unterioare de locomotiune, el ie indat& Jug in perspeetiva istorie!, ‘lot aga stat lucrurile, daca si lett in privire apltearile sale folositoare, spre pilda, pentru fmpartires scrisorilor si telegramclor, sali pen- tra slujba ostirilor, Accste tmitatiuni diferen{iate pot constitui tot atitea trepte istorice, in desvoltarea ve- lozipediet. De asemenca gi pentru alte fapte sociale : cict fie-care evolutiane poate fi opriti, cel putin tn minte, la un moment dat, si formcle ce le infiitogaza in acel moment, pot fi studiate din puntul de vi- dere al coexistentei. Dar daca fie-care succesiune poate fi privita, in- tr-p oprire inchipuité a evolutiunei, din puntul de videre al coexistentel, nu fie-ce coexistent, chiar prin- tre faptele sociale, conduce numai decit la suc- cosiune, gi sunt o multime de fapte obgtestt care nu interesaz& omenirea decit ca manifestatiune a pute- rilor coexistentei, fara si infatogeze nici un interes pentra desvoltarc, Aceasti observatie ne conduce de la. sine Ja a dona conditiume ceruta, pentru ca fap- tele sociale s& poat&é constitul fapte istorice. Vaptele sociale, pentru a intra in domeniul isto- rici, trebue s& poseadA un caracter care nu este de low cerat, cind sunt privitenumai din puntul de vi- dere al coexistentei si cind ele constitue obiectul stiin{elor teoretice ale spiritulut, ca politica, morala, dreptul, e¢onomia politica. Pentru a deveni obice- tul istoriel, faptede sociale trebue sa aiba urmdri sath rezultate intelectuale, Gmul este intr-adevar nu mumai minte; el este si corp via, deci animal; se poate intimpla cafapte obstesti, adeed sociale, si nu atinga decit partea Tui fizied, fird a-i interesa mintea. A- cest felitt de fapte sociale vor putea avea o valoare pertra economia politic’, pentra morala, pentru drept; elenu vor avea nici una pentru istorie. Aga sunt, spre pilda, migratiunile popoarelor nomade spre cAutarea de piguni pentru turmele lor, sati foame- tele, epidemiile, risboaele de stirpire intre popoa- at322 Materialul istoriet rele salbatice, Cu totul alt-felin stat Iucrarile, cind a- vost feliu de tapte ati urmary intelectuale: ele do- bindese indaté o insimndtate istoricd. Asa fu mi- gratiunea care aduse pe FenicienY pe ingusta limba de pamint ewprins’ intre Liban si Marea ‘Mediterana, impinse pe acest popor la nav igatiune, Ja comert si la deseoperiri, gi facu din el unul din cet d-intita- gentY a1 civilizatie( vechy. Accast4 migratiune este un fapt istoric de cea mai mare insiimnatate, pe cind acele ale Arabilor Arabicy si accle ale Beduinilor din Sahara nuo sunt. Tot asa 6 cu ciwua care bintnic din timpurr strivechi in Nasarit, Rira a produce alti ceva decit snopiri periodice intre existentcle came- nier, pe cind Ciuma eca Neagri ce pustii An- gla citri. anul 1350 fu un tapt istorie din cele mat rostite, din privina urmérilor intelectuale ce exiri din ca, ,Muneitorii devenind foarte rari, et cerura sala- rit foarte ureate, si micit proprictart aleditaind par- fea eca mai insiunnaté a clasclor mijlocit reprezin- tate in parlament, obtinur’ statutul luerdtorilor care fixa nartul salaritlor. Dar acest statut canduce la rove- Jutia taranilor sub Wat Tylor tn 1381". [ata pen- tra co nu exte exact de vw spunc. cuanto lace LB. Herr warn Pau, ca .numai societater faee din om o fi- ‘nfa jatoricd®\ Se poate pe deplin cancepe o stare sockla {Ara istorie: dovadh societatile animale, si printre acele omencsti, societatea chineza, a. cireia is- torie s-a oprit dc mult. Singurele fapte sociale care pot da material istoriel sunt acele cu urmiri inte- lectuale. Si nu este decit prea jirese lucru ca A fle aya. Hvolutiunea omenirei se face prin spirits este singura legaturaé ce leagi treeutul de prezent si a- cest de pe urma de yiitor, [storia expune aceasta e- volutiune : iati pentru ceam stabilit mai sus. cA ta- rimul pe cure aceasta evolutiane se poate desiisura Zz Lavisse et Ramband. Aintedee oc 3. Pratpien der SaracMaterialul istoriet $23 este acel al ideilor obstest? objective. Ustoria nu se fndcletniceste deci decit en tuptele sociale, adcea cu fuptele olyteytl sali cu aruncatura: obsteasc: “are pot sa fie inlantuite in succesiune gi care, prin. ur- mare, trebue sa aiba urmiari intelectuale. Formele obstegti ale vietei spiritului, — [yo- lutiunea spiritulul omenese nu se indeplineste ca a- cea a materies, prin masse, sill prin orgwanismul in- treg ce-i este supas. Ideile obstesti, faptele sociale vare-T slujexe de temelie, se manifesteara prin mat multe clase care, toate impreunh, aleatucse. organis- mul intelectual, Atare clase de fapte se rapoarta Ia dcosebitele névoi care, intretinind viata omencasea. devin tot odati organele propagirc! cl. Aceste sunt nevoile ccanomice, politice, sociale, retiyioase, morale, juridice, artistice, lierare a stintifiee ale omenirci, Aceste deoxebite. categorit de fapte nu urmeaza tn tot-deauna wun mers cal si paralel in’ evolutiune. Sunt unele caro mere pareche : altcle ce Tamin to urnui, ca spre ase oditini, a relua puter sta ajunge mai tirzit, pe acele care le-aii intrecut ; alicle in sflr- sit, urmeazi cit-va timp un mers inapot, inainte de a s@ arunca larig! pe valul cc duce inainte. Asa Greeii desvoltara Tung timp, intr-un chip pa- ralel, forme)e vietet politice si sociale, pe de o parte. pe de alta acele ale vietey artistice, Hterarc yi gtiin- tfice (sub forma filosafica}, pe cind formele juridice glo morale rimasera pe loc saii chiar dadura inda- rapt. Formele juridies se manifesteasi: dim protiva cu putere la Romani, mai tatii impreun’ eu for- nucle politice st sociale; ele isi urmeez’ ins cvolu- (iunea, chiar dupa ce acea a celor din urmii xe o- prise. In timpul Veacului de Mijloc, formele rek oase si morale gc ureari in frunte, spre a fi mat tirsitt inlocuite cu aceic artistiee si literare ale Me- nastercy. Predommirea uncia sav alteia din aceste forme da caracterul fundamental mediulut inte-ped Materialul istoriei loetual, si astfeliti se schimba organul de cipitenieal evolutiunet, colorind toate faptele unei perioade, dupa lumina impristicta de elementul ei dc temelie. Toate aceste elemente ale evolutiunel, de si pro- tlucte firesti ale inteligente? omenestt, sunt cele mai adese ori inriurite, indreptate sati modificute prin ac- tiunea upor intcligenti individuale caro iett une ori tor- ma unor genit extra-ordinare, Asa descoperirile prac- tice sunt opera unor spirite deoscbite, cele mai multe Tamase necunoscute care sail ati dat nastere descope- ritilor, sati ali prins in sAritura cimingea aruncati de noroc, Pentru adevarul teoretic, descoperirile gtiintet sunt productul silintelor, sunt opera unor genif mai mult sati mai putin puternice; une ori productul sfor- tarilor taturor cercetatorilor care sc folosesc adese ork de ceea ce intimplarca le punc sub ocht. Jormcle politice sunt tot-deauna rezultatul activitater elase- lor mai inalte ale societater ; adese ori insd acel al unor genil organizituare. Aceste de pe urmi ait mal puting jnriurire agupra constituirel organizari- lor sociale. Religianile sunt Ja obirgia lor (forma. fe- tisist& si politeista) opera masselor dar in formele lor mai inalte (monotcismu, dualismu) cle sunt plas- muiri individuale; formele vietet morale sant adese ort in legaturii cu accle ale vietei religionse ; for- ele juridiee pot fi opera constiinfel masselor, pre- cum pot fi insad gi acele ale woot Papinian, Ulpian sau Beecaria, Cit despre formele cure dait nagtere frumosului, acele artistice si literare, ele sc desvolta intr-un chip particular. Si ele pot si fie productul comun al spi- ritulut massclor ; dar ele in curind imbracd forma in- dividuals. Evolutiunea acestor forme nu este cu toate aceste continua. Arta si literatura ajung in curind eulmea, si nu pot face alt-feliti decit sa reinceaps, sub o alta forma, plasinuirile lor. Capital evolugiunei celorlalte forme ale existentei care aii de scop rea- lizarea idcet adevirului in ambcle sale dircetiunimorn, Materialul istoriei ALS (aie si teoretied) gi ideen dreptulur, este la ne- Omenirea va pAyi mereii pe accast’ calo, fara va yre-adati si ajauga Ja hotarul ci. Din protiva, forma supromaé a frmmosului a fost pani aeuma a- tinsi de mai multe ori (arhitectura si sculptara gre- ceased, arhitectura ogivala, pictura Renasterei, cim- penia modern’). Evolutiunea formelor estetice ale cugetirii me pufind merge mai departe, este nevoits si caute o nowAd enle, pe care ca si se poata tardy inalta edtre framosul absolut. De sispirital omencse di nastere la toate formele existentel, toate nu sunt mentite a multkmi nevol tot atit de trebuincioase. Qmenirea in {utregul ef nu se intercsazé in zilele neastre, in intiinl rind decit ile formele ceonomice, politice, morale, sociale, reli- gioase si juridice, si mult mai putin de acele stiinti- fice st estetice ale victe¥. Aceste de peurmaé nu in- teresaza deceit un mie numar de alesi, clasa culti- yati a societatilor, Evolutiunca tinde fntre altcle, a ridica cumpéna intelectuala a omenires, pani la ho- tarul ce i-a fost fixat prin rasa, aga cd intr-yn viitor, pe caro noi fl credom tue loarte dopartat, formele desvoltaret superioare ale spirituluy, neele de carac- ter stiinfifie si estetic, yor deveni bunul comun al omenire! in hotarele aratate ; dar pan’ ca aceasta sa sco intimple, deosebitele popowre nu se intercsazi, prin massele lor, decit la formele inferioare ale des- voltircf, gi las& acele de earacter superior, gtiinta 91 arta, mai mult pe sama clasclor lor alese care sin- pure vasesc in ele interes si destatare. Care este numaral taranilor sat. chiar al lucrate- rilor tarilor civilizate eare vizitenzA museele lor de ptctura si de sculptura, sat care s-ali destatat Ia as- cultarea ‘reprezentafiilor Aidel, a lat Faust saiia lat Lohengrin? Care sunt acer ‘dintre ef ce se intere- sazi git gtic dac& pimintnl se invirte in jurul soa- relui, sati dae& el st& pe loc, sati care att grija de cunoasto principile pe care se razima migedrile lo-comotivelor ec vad in fic-care moment trecind sub ochit lor? Pentru marea, pentru nestfirgita. majoritate a oaruenilor, stiinta giarta mai inalta, adect toemai productele supreme ale evolutinner, nici nu exinta. Toate nasuintcle lor se mirginesc a cistiga cu co gt triliasea, de axtd-”l pani inv, a naste copii si a-i creste cum pot, a-si legina erierii cu “inchipui le u- nor visurt religioase, a se odihni din cind in cind inaintea unui pahar de vin, aseultind o muzici po- porand, Cit despre stiinf4, eY xe multiimese cu cu- nostintcle practice ce decurg dinér-insa gi care pot sluji nevoilor lor, Ue aceea niet nu lipsese ei de a intrebuinta descoperirile ce ea le pune la a lor in- dimina, fara a intreba dup& principiile pe care se razima aceste descoperiri, Ultimele, ecle mat inaltc adeviruri ale gtiintet, precus gi cele mai striluci- teare plismuirt ale framosului, ramin pentru et co- mort neeunoscate. Cele doud forme superioare ale vietel omenesti sunt deci, cu toaté marea lor insim- witate pentru mersul omenirei, departe de a avea in privirea massei sale, aceeayi insimnitate ca elemen- tul binelui si accl al adevaérulut practic. Producerea faptelor istorice. — laptele istorice ale acestor deoschite clase aleAtuesc, dupa puntul de videre din care sunt privite, elemente sau simple, sau tot mai complicate ale desvoltarey. Cind nu se iat tn privire decit liniile de capitenic, faptele ce le al- citucse sunt de o fire foarte complex’; cind din protiva te cobori in amaruntimt, faptcle sunt reduse la elemente din ce in ce mai primitive. Aga cind studiim desvoltarea rcligioasi a Kuropei in totali- fatea ci, Reforma ne apare ca un fapt istoric mare si unic care se leagd cu altcle tot atit de mart cx gi dinsa: Renugterca, coruptia bisericef romane, ri- yalitatea lui Francise I si Carol al V-lea, constitutiu- nea tmpiratici germane etc, Dar daca disecAm a- ceasta mare invalmagala relivioasa, daca studiim.Materialul istoriei 327 mersul ei in Anglia, trebue s& luim in hagare de 1a dapte de mai putini insimmatate, precum : in- tervenirea, personali. a Ini Wlenric al Vils-lea, pro- vocatt de dorinta luide a se despirti de Catarina de Aragon spre a lua pe Anade Boleyn, Daca cer- cetim acuma intrebarea despitrtcniel acestal rego, ease aledtuieste la rindul ei dintr-un numir de fapte inca mai simple, preeum inbirea regelui pentru a- eeu dama de la curtea Jui, apelul siti la papa, lho- tarirea acestuia, ruptara luy Henric al VUI-lea cu Roma, ete. Si fic-care din aceste fapte inrigi poate ii descompusi. in altele incR si mai mici, pind ce se ajunge la intiile clemente “din eare se aledtuegte istoria, faptole singulare cu aruneatura, obyteasca. Cum ieit nagtore faptele istorice ? Mle sunt pro- (uctul puterilor desvoltiirei, exercitate in oare care imprejurarl, din care celo mai insamnate sunt toc- mai formele obstesti ale mintei omenestt gi condi- tiunile factorilor staturniel. Vom vedea ca tot din actiunea acestor puteri, prin tuprejurarile prin care strabat.se produce intocmirea seriala a taptelor is- torice. Aga, bund oari, faptele economice eare asi- gurdi existenta materialé a oamenilor, determina gi directiunea in care popoarele trebue si se miste, tre- cind de la starea de vinitori la acca de pastori, a- per la acea de agricultor!, Rasbouele lui Napoleon I, fapte datorite puteret individuale a acestui mare geniu mailitar, eraii tot atitea trepte carc insamnaii directiunea, in care activitatea lut ist deschidea calea. Ori ce fapt istoric elementar sal compus este pro- ductal unet puteri sati a combinirel mai multor pu- teri, lucrind prin mijlocirea maY multor imprejurari. ina singura din puterile isterice nu oste produci- toare de fapte, ci dA numai nasgtere seriilor istorice ; este puterea -medialut care nu poate plasmui fapte, ei numar le preface si le schimba, potrivit eu ca- racterul sait, si poate axt-felitt produce seriile istorice. Din protiva existé un agent care de si nu este o328 Materialul istoriei putere, ci numat intilnirca neasteptaté a actinnet mai multer puter! — intimplerea — carc, cu toate ei poate da nagtere unor fapte, nu poate produce legi, gi prin urmare nici scrii istorice. Toate celclalte putert gi cu ele impreuna si intimplarea, pot, sai ele singute sail prin actiunea lor combinata, s& cevina compozanta cauzelor cars, eu cealalti. compozanta,— imprejuririle —-, s& dee naytere faptelor istorief. Evolutianea impinge la manifestarea formelor noue in tot domeninl victey intelectuale, in acclag chip pre- eum o ficea pentru formele noue ale viefet mate- riale, inaintea fixdrei speeciilor. Produccrea unor spe- cit nouc nu este explicabilA numat prin lupta pen- tru trait, selectiunca naturala si inriurirea mediulut ; cact toate aceste puteri mu explica dectt izbinda for- mei celci noue, a vuriatiunet individuale mai bine adaptate mediului, mai bine tnarmate in lupta pen- tru traiti st care trebue si izbindeasca in selectiune Aceste puter’ nu explied insit de loc aratarea insast a acestel variatiani individualo, meniti a asigara pro- pasirea formelor organice sati intelectuale, Accasta aratare, in sinul formelor vechi, statornice, gi care ar trebui si se repete fard ineetare, mu poate fi expli- enti deceit prin puterea cvolutiunei care, lucrind in oure-carcimprejurari, Impimge Ta viata forme noue me- mite a avea noroc, Ast-felitt evolutiunea singura ex- plica, prin impingerea ef tnainte, succesiunea givili- zatiunilor tot mai depline eare s-at ardtat in nea- mul omenese. Tot asa stati luerarile cu deoschitele clemente din care se aledtuese civilizatiunéle ; citci caret altel puteri decit evolufiuner, sar putea oare atribui marea serie aformelor politice suitoare, pre- cum feodalismul, monarhia absolut’, monarhia con- stitutionala si republica ? Carci alteia, propiisirea in- struamentuluy schimbului: marfi, moneda, bilet de banca, clearing-houses ? Este inviderat cifaptele nouc care risar in sinul desvoltirey, sio imping neconte- nit inainte, nu pot proveni decit dela presiunea sta-Materialul istoriei 329 tornicii a putercl evolufioniste care, dupi. ec ai is- tovit seria prefacerilor materiale, g-a intors acuma asupra spirituloy, silindu-l si plismuiaseé forme tot nouc de desvoltare, Putorile care se trae din imstinetul de conser- vatiune, expanstunea, dupla peniru train, reacfiunea con- ire defimnet, contribuc a fasona, potrivit cu energie desvoltate de ele, fenomencle ccle noue pe care le scot din clementele ce le procurA evolutimnea. Ast- felt formcle economice, politice. wioase, morale, juridice, litcrare, artistice gi stiinfifice, se in- tind mat mult saiimai putin, dupa energia cu care e inzistratit puterea expansiunet lor, dind nastere la fapte sociale may mult satt mai putin insimnate. Ne- iigiunea crestina, productul evolutiunei, a deveuit, prin expansiunea el asupra aproape a unci patrimi din neamul omenesc, un element de eiipitenie in desvoltarea istorici. Descoperirea aburulut gi a elec- tricittitel este menit& spre o expansiune ined mai pu- ternicd care va cuprinde cu timpul tot ncamul ome- nese, Din protiva, o forma literari, partieularé anui dialect, nu se va fntinde deceit in sinul poporulut co-l vorbeste, Lupta pentru trai: va da nagtere unor fapte neue, niscute din insusi aceasta lupta intre elementele pro- curate de evolufinne. Ast-felii se vor desvolta fap- tele ce vor da nastere luptelor pentru suprematia po- litic’, rasboaele tntre popoare; sati acclor pentru pre- cumpenirea cconomica, adecd luptele civile sau acele intre partizi ; antagonismului mutual intre deosebitcle religiunti, secte, erezif, eredin{i; rivalitatea seoalelor li- terare, artistice, filosofice, Lupta pentru traid se poarts ins’ adesc or intre elemente de naturi deosebita, preeum bund oar& intre religiune gi stat care se cearta de Ja agerbirea ceonomic’ a popoarelor (rivalitatea intre papalitate st imperiu in veaculal XII-lea) ; in- tre formele economiece si acele sociale, cind clasele pina atuney apdsate, voese si ogalizeze conditiunea530 Materialul istoriet lor eu acea a claselor pind atunci domindteare fe- manciparea comunelor in Veacul de Mijloc): tntre for- mele politice si formele lterarc sati stiintifice, cind aceste din urma atacd un sistem politiein fiinta si voese si-l ristoarne (Ulosofia rationalisté a veacu- luial XVUElea gi absolutismul regilor I’rantici). Se intimpla ca uncle din aceste puteri si se lege fm- preuna, pentrua combate pealtcle gi si dee nagtcre unor fapte foarte complicate. Ast-feliti fu legatura tormelor politice eu aecle sociale i religivase care turd, atacate si intraré intr-o Iupti cuampliti cu for- mele literare, stiintifice, ruorale si juridice, din yre- mea Revolutiuner franeeze. Reacfiunea contra actiunet se manifesteaxd in lupta pentru trait, ori de cite-ori un element este destul de puternic spre a nu fi ripus la cea. dintai lovitura. si face sfortari spre a raspinge pe navilitor. Fap- tele de acest feliti umplu pretutindene cimpul isto- rie, fiind c& in lupta pentru tratit se intiluesc alter- native de sueces yi de cideri care se arati tocmai in jocul reactiunct contra actiunes. dmitatiunea da si ea nasterc lao gramada de fapte care repeta, modilicinda-le insi, modelurile repro- duse, individualitatea gi intimplarea tn sfirsit intervin in actiunea taturor acestur puterl, pentru a colora pro- ducerea faptelor cu o vapsea mat mult satt mai pu- tin personala, sai pentru a-t intipari caracterul neay- teptat al intilnirilor intimplatoare. Aceasti din urma ehestiune ¢ere inst o limpezire mat amiruntita. Generalitate qi contingen{é (producere neagtep- tata). -- Faptele istorice sunt cu atita mat neagtep- tate, mai contingente, eu eit sunt productul unet lueréri mai individuale. Ele sunt din protiv’ cu a- tita mai statornice, cu cit se ridie&’ pe o mai larga temelie. Aga graiul unui popor, al unut trib, va impirtasi aceleast caractere de uniformitate, in tuataMaterialul istorief 33 niassa gamenilor care-l vorbesc. Dar un poet, un oratar, un filosof, 0 individualitate oarc-care, vor is- codi termin!, tuiorsituri de fraze speciale, eare nu vor apartinca desit lor. Pe cind s-ar fi putut tot-deauna cunoaste chipul cum poporul in deobstie ar fi redat gindirea lat, nu se va putea nict odata face lucral pentru unul din acestt maestri ni graiului care vor poseda ehipuri speciale, neasteptate, de a-yi rosti eu- getirile. Pictura italiana, inainte de Cimabue side (i- otte, Imbraca forma obyteasca a artei bizantine. Accste doua geniuri ff dadura o indreptare eu totul alta, pe eure nimene nu ar fi putut-o prevedea Emigrarea unui popor este determinata de cauze cbgtesti, pre- cum desimea poporatief, nestatornicia popoarclor no- made, lipsa de brand; dar direetiunea fu care a- ceasti emigrare se indeplineste poate fi adese ort re- valtatul unei gindiri individuale. Batahile sunt rezul- tatul cioenirei masselor; dar izbinda satt pierderea atirna, de obiceiti, de chipul eum incderarea a tost condusa de un cap, deer de inrturirca inviduali, Indivizii nu fac, cele maf adese ori, decitsa exe- cate ideile obgtesti; dar modul urmat de ci spre a o face, va colora tot-deauna faptul istoric dat la lu- mina, cu o vapsea individuala. Accasta inriurire a in- dividulul, asupra faptuloi datorit imprejurarilor ob- stestl, va fl eu atita mal rostiti, cu eft individualita- teu va fi mal puternica. Se pot intilni cazuri, in care aceasti din urma luereazd in sens protivnie tendin- telor obgtesti, si provoac&é un curent opus. acelui ur- mat de evolutiune. Acest curent nu se miintine de obicein decit numay cit timp personalitatea se afla in capul Ini; de tndat’ ce ea. dispare, curentul ob- stese se restabileste. Aga fu acel determinat de: Carol cel Mare, prin nizuinta Ini de a face s& re- invie ideea statulul roman, in contra faramaAturirel sovietitel feodale. Dar aceasta’ actiune a individualitatilor este slaba Ja inceputul ori-carei desvoltacri, si numat cit cu tim-ay Materialul istoriet pul individualitatile dobindesc inriurire asupra pro- ducerei faptelor istorice. Aga este destul de cunos- cut, cA in intaile inceputuri ale societatilor rudimen- tare, actiunca individului e foarte putin simtita, dup eum se vede lucrul la salbatici. Apot la Romani, in vremile Republieet, aristoeratia tot-deauna rein- noité prin famiule ce se ureaii din plebe, conduse popo- rulla mirire si la glorie, fara ca nigte oament deoseljiti sh fintipairit pe faptele indeplinite de ca, pecetea in- dividualitatei lor, Actiunes lor era putin simtita, din pricin& c& poporal intreg, san cel putin clasa lor diriguitoare, era puternie, energic si inteligent. Cu cit se slabeste organizarea. republican’, cu atita ac- tiunea indivizilor incepe ase intipari in fapte. Gri- chit, Marius, Sylla, Catilina, camenii intijalut tel- univirat, acet din al doile, fae sa treacA tot mat mult predomnirea inassclor la precumpenirea personala, Producerea faptelor istorice ie din ce mai mult un caracter individual. [storia imparatiei romane nu mai este decit istoria unct serit de personalitatt. Un singur om conduce universul, in cursul unui an, in eursul » doua-zeci de ant, Dela starca morala a a- eestui om va atirna fericirca sak netericirea Iwai. Daca cste bun, daci este stipin de sine, omenirea va rasufla, si mu sc mar teme decit de bAtrineta sat de urmagul Jui; dact este rati, dacé sintea Jut este turbure, omenirca treee prin zile din ce in ec mai intunceoase yi nu se mai gindeyte decit la moartea lui“+, Cregtinit din intdicle timpuri alcdtuiat o massit nedeosebiti, in care cu tofit porunceati gi cu totii ascultat. Cu timpul se destacu, pe acest fond comuan, autoritea celor batrimt (syensajregor) apol a- cea a episcopilor, mitrepolitilor, patriarhilor, pentru a culmina in Apus, in puterca papal’. Rolul indi- vidualitatilor se intinde mereii fu paguba acelui al masselor. Faptele religiunei cregtinc vor fi determi- 4. Heuld, Pie on Pidiitaye df'duguste, Paris 1b70, p 131.Materialul istoriei 333. nate tot mai mult prin personalitatea eapilor ce o conduc. Cintecele papulare sunt la inceput opera co- lectiva 2 poporului intreg. Cu timpul se aleee o clasa de barzi care se indeletnicesc eu cle in spectal, si mai tirzit cite-va personalitajt mat insimnatoare se desfac din ele gi-si fac un nume nemuritor de cintarefi poporani, Cam ie aminte si D, Herrmann Paul: ,desvoltarca raporturilor sociale ale dreptulut, ale poczil gi ale tuturor cclor-lalte arte, arata cu a- tita mai multa uniformitate si faee cu atita mai mult intipirirca unei nevei firestY, cu eft stratul pe care le culegi este mai primitiv’*®. Dac& s-ar pu- lea inelipuio stare a societajel, din care actiunea individuala ar fi cu totul inlaturata gi ar fi inlocuita cu acea a mussclor, faptele istoriee ar fi mult mat regulate. Daractiunea individualitafilor na poate fi neutralizaté nici o singura clipi; fiind c& oamenit sunt acei ce fac istorin gi pentru ef fie-ce om alea- tueste o lume aparte. Mai mult sai mai putin pu- ternica, intervenirea elementului individual sc mu- nifesteazi fu fie-care moment, si oO mare parte din faptele care alcituesc istoria unut popor sunt pro- ductul inifiativel individuale. Do gi aceast& initiativa nu este adese ori cm puting&, decit fiind-cd& obstimea este dispusi a o urma, nu este mal putin adevarat cit ea intipareste desvoltarei, peectea individualitatel care i-a dat nasterc Caracterul faptuluy ar fi putut sa fic cu total altul, dact alté personalitate ar fi determinat, lati pentru ee desvoltarea faptelor ome- nesti care aledtuese istoria, cste compusa tn cea mai mare a ei parte din elemente contingente, cu nepu- tintA de prevazut. Cauzele care le-att produs sunt date, nu numai de nevoile obstegtt pe care ele cata sa le multameasca, ci incdisi de feliul spiritulut a- celora ce conduc miscarea, Cauzele fenomenclor istorice sunt de natura in- 5. Peinvitien der Sprnchgeschécite, Uae, e883, p23,Bod Materialul istoriet trinsec’, cit timp aceste din urma’ atiun caracter ne- cesar, adecd atunei cind cle se desvolta in clip fatal uncle din alfele. Cu cit individualitatile rostese in- riurirea lor, cu atita cauzcle fenomenelor se desla- cucse si devin extrinseec: cle nu mal sunt date nu- maide singurul element necosar al fengmenului, dar inca si de motivele personale care determina luicra- fitet ce le proveacd, satt de inter- rea individualiti venirea neasteptata a intimplarer. Cit timp ‘Tatarit san Mengolit ducedii o viata dedata pradaciuney, eaw- va unui ast-felittde chip de avoniire a avuliilor era dati prin insus constitnires vietel acestul popor : sta- rea sa noniadé. Vara locuitt de cl si care nu putea indestula nevoile sale de hrana, fl silea din cind in cind s& jas. din hotarele ei, spre a obtinea prin sil- nicie lucrurile de care avea trebuinta. Dara, cind Gengis-Khan si mai tirzii Tamerlan impinser’ pe Mongoli la cucerirea lumei, cauza acestut fapt is- jorié nu mai poate fi gasita in conditiunile obstestt ale vietetacestui popor; ea trebuc s& fie coubinata eu motivul individeal coufinut in conplexiunen min- taki a capalnt po care soarta, i] impinsese la a dui con. ducere. ‘Vot asi ca sistemul feodal care tneepe sa se desvolte indali dupa asizarca barbarilor in im- paratia romana. Causa acostei none formatinni is- torice rescde, ca putere, in insimetul de conservatie : ca imprejurari, in sturea obgteascd a spiritelor. in pre- dommirca elementului individual asupra ideilor ob- stesti; fn amestecul ce se facea intre dreptul de pro- prictate si acel al autorititet: in levaturile ee se in- temejari intre capul de bandAé gi tovaraxii say, ete. etc, Intervenirea personali a Tut Carol cel Mare o- pri, pentru cit-va timp, aceasti migcare de descom- puncre a ideet de stat. El se sili si vestatornices unitatea, administrafiey, si si fac& sa reinvie idcca romana a statulut atot puternic. Cauza acestui lapt care se méntinu elt timp trai Carel cel Mare, nu mai poate fi ea gasiti in improjurarile obstest: aritate* Materialul istoried maf sus ce tindeati tocmai u aduce un rezultat protivnic, ci tn fires individualA a marelaiiom care juase in minile lui soarta omenire’ curopene. fna- intea aritarct lui Mahomet, Arabit infatogati pe tei pe colo tendintt la monoteismu, si Unitatea natiunct Yasese pregatita prin predomnicea limber Hedjazu- lust. Dar nu poate fi indoialé, ci numai inriurirea personal a intemeietorulur Gslamismulur determin’ adines prefacere petreouta in spiritul si moravurile Arabilor, gi-i impinse a ¢eyidin tara lor si a intre- prinde cucerirca Jumci. Exista mai multe grade in combinaren actiunei eelor dlou& cauze, acca de caracter necesar si acea de obirgic contingent’, individaala. Pentru persona- litatile mai putin tustinnatc, cauza, cu toate cist ica nagtcre in complexiunes: organica a individulus, sa subordona cauvei obstesti. Individualititile nu se desfac, in iutrepul lor, de pe fondul eomun pe care ful risivit, Motivele personale cate determina feliul toy de a lucra, de gi sunt colorate prin firea lor par- Heulark, nu-gi trag mai putin sucurile lor hranitoare din pamintul obstese al caracterulut poporan. Aga un poet poporan va schimba un cintec national dupa idcile lui; dar aceste idei vor fi tot de feliul de a fi huopartigite de poperul intreg. Dact din protiva o iudividualitate puternicé, cum a fost acewa Tui A- riosto, Intreprinde s& aledtuinged oO poema pe o tema poporana, conceptiunca Inf va lua an caracter spe- cial, care va riisivt cu putere pe fondul poporan din care s-a inspirat, Se poate deci stabili principiul urmAtor, foarte in- ainutat, cind este vorha asi da sama in chip exact de mersul istoried, Faptele istorice sintcu atta mai sfatornive si causee lor eu atila mai intrinscce, cu cit sunt productal uned olistim’t mat intinse; cle devin cu atite mat contingente si caucele lor cu atiia mat extrinsece, eu cit sunt deter- ninafe prin intervenirea personalddfilor mat insamna- toare sat prin acea a intimplarel.536 Materialul istoriei Am luat-o aminte inct fn mai multe rinduri ch generalitatile succesiunei, nu trebue cAutate in spa- Hi. ci namat in timp, ¢& fie-carc serie de fenomene suecesive conduce Ja urma urmof la un rexaltat in care ea se intrupeaza. Tata pentru cc fie-care fapt istoric este tot-deauna, prin partea sa. obsteasca, re- zultatul unei desvoltari antericare. Faptal final in- fajosaua deci seria condénsald, precum legea de coc- xistenfa infatogaz’ faptul generalizu. Fic-care fapt este rezultatul unel serif, si fie-care scrie trebue si aiba drept rezultat un fapt istoric. Aga, buna-oara, in e- xemplul mat sus adus, tneercarea lui Caro] eel Mare de a reconstitui autoritatea romani — privit in re- zultatul Lut obytesc — este un fapt: dar acest fapt a fost constituit prin o serie intreagi de masuri care se uriueaza gi se desfigura in curcntul timpulur, A- ceste masuri, adaose una citré alta, dati nastere se~ riet istoricc, determinat& prin impundtoarea perso- nalitate a celui mai mare suveran ul Veaculut de Mijloe. Pentru ane da pe deplin sama despre succesitinca faptelor istorice, trebue si cercetim acuma inlan- tuirea accstor fapte in seriile istoriec.