PSIHOLOGIA NOILOR MISCARI RELIGIOASE Astizi, in limbajul sociologic gi juridic, este evitat cuvantul sect”, care ar avea conotafii peiorative si ar putea constitui o ingradire a libertatii religioase, fiind inlocuit cu eufemismul Noi Miscdrii Religioase (NMR), pentru a proteja astfel opfiunile religioase individuale. intt-o abordare specializata, termenii sunt de fapt, sinonimi, Mai mult, in aceste ,miscari” nu exist ceva nou, ele fiind adevarate conglomerate eterogene religioase, cu pretentii de universabilitate, din cauza faptului ca includ in structura lor elemente din religiile istorice, la care, de foarte multe ori, se adauga pretinse achizitii ,tiinfifice”. in majoritatea cazurilor, elementele ,,religioase” constituie o masci eficienti, la adipostul careia ,migcarea” respectiva desf%igoara activititi incompatibile cu religiozitatea autentica. Multitudinea de Noi Miscdiri Religioase este alimentata simultan de 0 crasi incultura religioas’, de misticele orientale, de pretinsele descoperiri pe segmentul spiritualitafii promovate de migcarea Noua Eri (New Age), de noile terapii si psihotehnici ridicate la rangul de religii substitut. Asa se explicd aparitia unci multitudini de grupari pseudo-religioase, grupate in jurul unui lider, guru, profesor, pastor, maestru, in lumea sectelor, exist’ argumente pentru toate mental ile: celor care au dispozitia de a crede li se ofer’ argumente crestine sau necrestine, superstitiosilor - practici oculte, iar scepticilor ~ asa-zise argumente stiintifice. Preciziim si faptul ci fiecare solutie sectard este prezentati ca unica valabil’, toate celelalte fiind socotite periculoase. Pentru acest motiv, trebuie inlaturate, fie prin mijloace pasnice, fie violente. in majoritatea cazurilor, se porneste de la ideeaca omul este rau gi ca trebuie reeducat sau recreat din punct de vedere spiritual si chiar fizic, De aici, nevoia ,,omului nou”, care poate fi reconstruit prin mijloacele ingineriei genetice. Nu mai este un secret faptul c& anumite secte sunt implicate in acest demers. De asemenea, lumea este rea si, pentru iesirea din impas, nu exist alta solutie decat distrugerea, Este cunoscutai implicarea unor secte in producerea si stocarea armelor de distrugere in masa, pentru a fi folosite Ja momentul oportun. Evident, in urma acestei distrugeri, vor supravietui doar adeptii sectelor respective, care vor transforma paméntul intr-un regat sectar. Armaghedonul ichovist constituie un argument puternic in acest sens. In fine, ordinea sociala este in mod vehement contractata. Statul, cu toate institutiile sale, este socotit instrument satanic. Satanice sunt socotite gi toate Institutiile Internationale: ONU, NATO ete. Toate sectele pretind ca urmairese un scop religios, dar acest pretios scop este © masei sub care — de fapt ~ este ascuns scopul real: manipularea adeptilor in vederea realizarii scopurilor sectei respective, care, in marea majoritate a cazurilor, nu au in structura lor nimic religios. Aceast manipulare constituie cheia de Bolti a oricarui edificiu sectar. Daci se vorbeste de ,scopuri religioase”, intra in scend un alt concept fundamental: libertatea religioasa, care nu poate fi separata de ,.mijloacele” folosite pentru atingerea ,,scopului religios”. Pentru a evita cercul vicios astfel creat, ar fi necesare interventii mai hotiiréte pe segment juridic, care, in principal, s& lamureascd (s4 precizeze) continutul ,libertatii religioase”, fondul _,scopului religios pe care il proclamé toate sectele, precum gi legalitatea ,,mijloacelor” folosite pentru atingerea ,,scopului”. Este un nonsens si vorbesti de libertatea persoanei; transformarea omului intr-o jucdtie depersonalizati nu poate constitui tun scop religios, tot asa cum epuizarea fizica si psihica, prostitufia sau drogurile nu pot fi mijloace ,,religioase” care promoveaza ,,progresul spiritual”.Ca atentat asupra integrita{ii spiritului uman, manipularea sectara presupune mai multe etape. Prima dintre ele este seductia. Urmeaza distrugerea personalititii si reconstructia acesteia dupa tipare specifice. Pentru a-si realiza proiectele, adic ,,purificarea” si ,,luminarea” planetei, ca si identificarea ,,alegilor”, 0 sect trebuie s& practice un prozelitism furibund. Fara masca religioasi de care am vorbit, primul instrument al seductiei, secta ar fi un cufit fara lama gi fra n iner. Aceast& mascii fi permite si abordeze problemele cu care se confrunta de pe terenul ,libertatii religioase”. $i pentru cd oricarui cetatean i se garantea: , sectele fac totul pentru a fi socotite ,,cult A libertatea religioas nbiserici” sau ,,asociatii religioase”, Pentru spiritualitatile orientale exercit&é asupra contemporanilor o adevarata seductie, numeroase secte s-au folosit de prilej pentru a oferi europenilor un neo-hinduism sau budism, ,adoptat nevoilor omului modern”, pe care uni I-au numit Karma Cola”, Acest ,,Orient pervertit” are clasicii sai sectari: Krishma, Mahikari, Meditatia ranscedentala etc. Tot din nevoi prozelitiste, majoritatea sectelor adopt sincretismul religios, prezentindu-se compatibile cu toate religiile: Esti cregtin? Rami crestin! Pentru a fi inifiat, nu conteazé ce credinfa ai”. ‘$i totusi, secta japonezi Mahikari cere credinfa in zeul Su, in gurul su si in colaboratori, in cele 48 de divinitati inferioare, ca si in milioane de spirite care te pot posed: Cand procesul de manipulare s-a incheiat, este initiat procesul de distrugere a personalitafii, folosindu-se surmenajul, o alimentatie séracd in proteine sau postul prelungit, ca si refuzul asistentei medicale calificate. Orice relatie cu lumea exterioard sectei este strict interzisi. Un exemplu dramatic: in anumite secte, copii il mumese pe guru tata” si ,mamd”, parinfii fiind socotifi ,cdini” si fcuti responsabili de toate dificultitile pe care le-a cunoscut sau le cunoaste adeptul. in fine, constiinta propriei identitifi este 0 amenintare si poate provoca boli grave, spun responsabilii cu propaganda sectari. Pentru acest motiv, scientologii suntobligati s& semneze ,,contract: pe un miliard de ani: ,Subsemnatul..., in deplin& cunostinja de cauza... ma angajez s& respect disciplina, morala si condifiile acestui grup si s&-i fiu supus... pentru viitorul miliard de ani”. Nu este o gluma, ci dovada tristd a manipulltii, a abandondirii voinfei gi a individualitatii. Oboseala extrema si lipsa cronicd a somnului transforma creierul adeptului sectar intr-un adevarat ,,pilot automat”. Programul de lucru se extinde de la 14 la 16 ore zilnic. La acesta se adauga orele de instructaj, vizitele la domiciliu sau in pietele publice, orele de meditatie sau de rugiciune, prin trezirea din somn, caruia nu-i sunt rezervate decat patru sau cel mult cinci ore. Starea aceasta, cultivata sistematic, provoac& dezordine psihic’ si tulburati de comportament. Un exemplu concludent in acest sens: adeptii lui Krishna, in afara programului de lucru, sunt obligati si cénte de 1728 de ori Maha-mantra: ,Hare Krishna, Hare Krishna, Krishna; Krishna, Hare, Hare, Hare; Hare Rama, Hare Rama, Rama, Rama, Hare, Hare”. Manipularea prin masca religioas’ determina adeptii si accepte ceea ce in condifii normale este de neacceptat. De exemplu, Paul Bauman, fondatorul sectei Methermita, convinge fetele din secti cd numai prin sperma sa vor ajunge sa dobandeasca ,,o mare putere spiritual”. Sunt constranse s4 primeascd noaptea ceea ce el numeste ,,vizita ingerului”, Aceeasi situafie este intilnirea gi la secta Ecoovie gurul si creat un harem masculin, sub pretextul unei invataturi imprumutate din samanismul amerindian. Astfel, anumite ,,schimburi” ar permite transmiterea puterilor cunoasterii ! in secta Familia iubirii, femeile trebuia si se prostitueze cu oameni bogati »din sistemul lui Satan”, pentru a obtine astfel noi ,,copii ai lui Dumnezeu”. David Berg, alias Moise David, numeste tehnica aceasta ,,flirty fishing”: clientul este pestele, iar fata — momeala, A elaborat chiar un Manual de flirty fishing, prin care convinge fetele de ,,sacralitatea” prostitutiei, iar pe soti de nevoia de a le incuraja si sustine, 4Ajuns aici, adeptul unei secte este definit de psihologi drept ,,omul-jucarie”, inapt de orice exercitiu rational sau volitional. Pierzénd toate reperele si asaltat de vidul interior, adeptul nu mai are decat doua solufii, atunci cand mai este capabil si constientizeze starea in care se afla. Prima este sinuciderea. Fiind invatat sa creadit in reincamare, comite gestul fatal, cu certitudinea c& se va reincarna intr-un adept mai bun. A doua solutie este integrarea totala in sistemul sectar, evitand astfel »durerea” de a gandi, de a simfi side a voi ca persoana constient& de sine. Procesul de manipulare, atét in perioada seducfiei, cat si in perioada distrugerii personalitatii, se sprijina pe trei factori fundamentali: gurul, grupul sectar si doctrina sectara. Gurul lasi adeptului impresia c& are cheia rezolvarii tuturor problemelor sale, De obicei fin psiholog, el identificd punctele slabe ale victimei si le evidentiazi, sugerdnd ideea ci are solufii pentru toate, cu o singurd conditie : Supunerea neconditionatii. Acesta este cu atat mai necesara si datorita faptului cai se considera ales divin si se prezinti ca atare: posed’ duh profetic, anticipeazt cataclismele ,,necesare” si define mijloacele de a le evita. Victimei i se sugereazit ideca unor pericole iminente si perpetue. Astfel, supravietuirea este conditionata de aportul acestui personaj cu mare greutate in structura unei secte. Mai intotdeauna, ii sugereaz adeptului idea rolului deci iv pe care el insugi il poate juca in istoria »méntuirii lumii”, faptul c& este o piesd indispensabila etc. Adeptul isi giseste astfel o intrebuintare care ii face plicere si care derapeaz repede spre fanatism. In urma acestor ,,manopere”, este normal s& apere si si se manifeste sentimentul de dependenta totala fata de guru. Grupul sectai are si el un rol fundamental in acest proces, desfiintand posibilitatea oricdrei rezistente Neofitului i se acordi cea mai mare atentie, primind de la tofi semne evidente de afectiune si de intelegere. ,,Reverendul” Moon recomanda adepfilor sii o adevaraté ,incercuire” fizicd si spiritual, in cazul primirii de noi adepti: Daca este vorba de un barbat, doua fete trebuie sa stea indreapta lui, iar alte doud in sténga... fn aceste imprejurari, nici un barbat tanar serios nu se poate ridica si plece: factorii de mediu il vor bloca acolo (love bombing)”. Grupul detine si rolul mvarii preocupatilor reale ale sectei, prin manifesta umanitare, ecologice, religioase sau culturale. Printr-o propaganda bine studiat& si in mod judicios implementata, doctrina sectara este demonstrat $i susfinuti prin ,,argumente stiintifice” sau este pur si simplu proclamata ca revelat’, primita ,de sus”, prin niste instrumente la care neofitul nu are inca acces. Pentru a elimina orice facultate critic’, adeptii scientologi invata sa citeasc& textele sectei dup’ o metoda intitulata ,,clarificarea cuvintelor”: un cuvant nu poate avea decat o singuri definitie, un singur sens, exprimand un adevar unic si definitiv. Adeptul trebuie s&-si insugeasc4 fiecare definitie data de secta. Pentru realizarea acestor performante, el trebuie s-o reserie de nenumérate oti si apoi s& faci dovada ca gi-a insusit sensul impus, cu ,ajutorul” detectorului de minciuni. $i in plan social, scenariul manipulator sectar se desfasoara dup aceleasi reguli: se porneste de la seductie si se urméreste producerea unor dezechilibre sociale. Seductia se materializeazd in planul ,serviciilor” oferite societatii, prin asociafii caritabile, economice, culturale sau ecologice. Exemplificarile pentru fiecare caz ar consuma prea mult timp. Amintim in treacit invazia sectara in spitale, cimine de copii, azile de batréni, inchisori, chiar ministere, camere de comert, banci sau gcoli. Pe de alt& parte, sectele isi impiedici adeptii si participe la viata sociala, economica sau culturala, interzic stagiul militar si socotesc Statul si institutiile lui drept satanice, militind pentru inlaturarea lor. Specialistiidefinese aceasta atitudine drept ,,strategia desertului”, iar motivarea acestei ,,strategii” este suficient de clara. Mari lideri sectari igi invati adepfii c& revenirea lor de dupa moarte, in vederea domniei finale si eterne, este conditionati de pregatirea Terrei pentru acesteveniment, adic de eliminarea structurilor actuale gi de inlocuirea lor cu cele sectare. Unele secte defin bugete care depasesc cu mult bugetele unor state. Escrocheriile financiare au provocat aducerea in fata instanfelor de judecat a sectelor Krishna, Moon sau a Bisericii Scentologice. Se asteapta dizolvarea lor, dar nu a fost si fie asa: au primit pedepse usoare, care nu le-au impiedicat si-si desfasoare in continuare ,,activitatea in folosul societati Din nefericire, uneori, sectele isi demonstreaza ,,utilitatea” vizavi de anumite regimuri democratice sau dictatoriale. Exemplele sunt numeroase. Un singur exemplu: prin anii 70, anumiti politicieni au acceptat ajutorul electoral al lui Jim Jones, gurl Sectei Templul Poporului din Guyana si l-au recompensat dandw-i in custodie copii. Gurul fi educa” obligdndu-i si se batii pana la epuizare, pentru ca in final s& fie ucisi, ca de altfel tofi adeptii sai, dupa cum se stie, in ziua de 18 noiembrie 1978 (peste 900 de persoane). Tragedia aceasta a fost urmati de altele si cu siguranta, daca nu se vor gas mijloace de stopare a fenomenului sectar, asemenea, ,,experiente” dramatice si absurde vor continua si se produca. Dintotdeauna, Biserica s-a confruntat cu probleme create de secte la nivelul comunitatilor crestine. fn timp, a fost creati si cultivat o strategie exclusiv defensiva care urmareste prevenirea manifest ilor sectare, stoparea si combaterea lor. Dar, atta vreme cat sectele lucreazd sub masca libertitii religioase, activitatea lor nu va putea fi limitata, cu atét mai putin eliminata, tindnd cont si de contextul social gi cultural pe care fl traversam. Din punctul meu de vedere, prescriptia impotriva ereticilor formulati de Tertulian, ar trebui sa functioneze gi astazi, ajutati de legea civila: ,,Daca e drept ca 7adevairul si fie recunoscut de partea noastra, fiinded mergem dupa principiile acelea pe care Biserica ni Je-a incredinfat, dupa ce le-a primit gi ea de la Hristos, iar Hristos de la Dumnezeu, atunci este dreapta regula pe care am hotirat-o c4 nu trebuie adic& si ingaduim ereticilor a ne chema la lupta pe temeiul Scripturilor, fiinded le dovedim si fara Scripturi, c& n-au nimic a face cu Scripturile. Dacd sunt eretici nu pot sa fie crestini, fiindcd n-au mostenit de la Hristos invatatura, pe care © urmeaza dupa propria lor alegere, primind numele de eretici. Nefiind crestini n-au nici un drept asupra sorierilor crestine si cu dreptate trebuie si le spunem: «Cine suntefi voi ? Cand gi de unde afi venit ? Cum punefi la cale treburile mele, Voi, care nu suntefi dintre ai mei ?... Acest finut este al meu, eu il stipanese de mult, I-am stipdnit inainte de voi si am zapise tari de la insusi proprietarii care le- au stapanit, Eu sunt urmasul Apostolilor si-l pastrez precum au hotarat ei in testamentul lor... Pe voi fara indoiald v-au dezmostenit intotdeauna gi s-au lepadat de voi ca de niste straini, ca de niste dusmani!» $i de ce oare ereticii sunt ca niste dusmani ai Apostolilor, daca nu din pricina invataturii lor, pe care fiecare din ei a scomit-o, sau a primit-o de la altul, dupa bunul sau plac, impotriva Apostolilor 2” Pr. prof. dr. Sterea Tache