apare sub egida Euro Education Federation SUPLIMENT DE ZIUA CULTURII NATIONALE REE 5 Bure IPs Calinic Argeseanul Mihai Eminescu dixit: Biserica a creat limba literara! Claudiu Dumitrache De ce Eminescu de Ziua Culturii Nationale a Romaniei? Stefan Lucian Muresanu Luceafarul bland coboara Sioa eee (ianuarie 2022) www.magazincritic.ro INSPECTORATUL scOLAR Puoeyean ‘ORMagazin{eritic Revista de informatie cultural, educatie, comunicare stiintificd si opinie ES : NSPECTORATUL scouan pisoerean EPALE Revista Magazin Critic apartine Euro Education Federation, federatie acreditata de Comisia Europeana prin EPALE, care apare cu sprinjinul Inspectoratului Scolar Judetean Groj. Publicatia este editata prin editura eParadigme a EEF Director Claudiu Dumitrache Redactor-sef Lacrimioara Iva Prof. Univ.Dr. Ion Popescu Bradiceni Prof. Univ. Dr. $tefan-Lucian Muresanu Conf Univ. Lazar Popescu Prof. Dr. Mitel Pasare Dr. Albinel Firescu Colaboratori Florin Dobrescu Cristian Musa Mihai Tirmoveanu Mihaela CD Andrei Popete Patrascu Secretar general Joan Constantinescu-Motru Director marketing Radu Butu Contact contact@magazincritic.ro +40 728 353 441 www.magazincritic.ro - editie online (Director - Fandel Mihai)Mihai Eminescu dixit: Biserica a creat limba literara! Anul acesta se implinese 172 de ani de cind Domnul Dumnezeu a gindit si a binecuvantat, mai ales, ca si se intrupeze si si se nasca genialul scriitor si poet Mihai Eminescu. Mereu s-a scris cu grijaé mare despre Mihai Eminescu. Cred ca orice gand indreptat spre Geniul Neamului Romanesc, si spre alte genii, decét Mihai Eminescu, deci gand indreptat si gand indreptator, de a se arata multicolor stiintific ceea ce a insemnat si va insemna pentru noi acest DAR, facut Ne- amului Romanesce din iubirea lui Dumnezeu, nu poate fi de ajuns. Cu ceva vreme in urma, am avut prilejul sa citesc, dar si sa recitesc 0 carte foarte necesara: Ortodoxia, alcatuita mai ales din articolele aparute in Ziarul Timpul, pe care-I conducea ca Redactor Principal (sef), chiar Mihai Eminescu. Aceast antologie este gospodarita de Fabian Anton, cu un ,,Cuvant inainte” de Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, aparuta la Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2003. Distinsul ierarh-carturar si cu harisma, Mitropolitul Nicolae Corneanu, dintru inceput, ocheste la fint& afirmand ca: ,,in realitate marele nostru poet a fost un crestin autentic, ceea ce rezulta din viata si opera sa vasta:poeziile, proza si publicistica sunt 0 marturie in acest sens.” $i mai departe auten- ticul Mitropolit Nicolae se intreaba: ,,Se poate insa vorbi si despre relatia lui Emi- nescu cu Teologia? Cand zic Teologie ma refer la .,stiinfa” teologiei, adica la un interes pe care I-ar fi aratat Eminescu cercetarilor teologice. La acest capitol opera lui literara nu ne poate ajuta, in schimb ne imbie, marturii aproape neasteptate — manuscrisele — constand din mii de pagini, unele investigate, cercetate si comen- tate, altele inci necunoscute.” in treacat, vom aminti pentru iubitorii de a sti mai mult si mai exact, anumite crti limuritoare: Acad. Virgil Céndea, Cultura Bisericii — sursa princeps a poezici eminesciene, in Cotidianul Ziua, anul VI, nr. 1702, sambata, 22 — 23 ianuarie 2000, p. 8, si IP. Cretu, ,,Eminescu si carticica sfatuitoare a monahului Nicodim”, in Revista B.O.R., an LXXXIIL, nr. 5-6, mai-iunie, 1965, pp. 575-583 in cartile si studiile imuritoare gasim preocuparile si insemnarile lui Eminescu din perioada studiilor sale la Viena si Berlin. Cultura intinsd a lui Eminescu ne arata inceputurile studiilor sale cu filosoful Platon, ucenicul acestuia Aristotel, ajungand la Kant, Hegel, Schelling, Decartes si pana la Pascal, si mai incoace, la toti gasind argumente despre existenta lui Dumnezeu, in Care credea cu iubire. Din multitudinea de manuscrise eminesciene, vedem lamurit ca Mihai Eminescu era interesat de vechile religii ale lumii: egipteani, budismul, religiile greco- romane, ale vechilor geto-daci (Liviu Stoinea, Cugetarea veche religioasi in opera lui Mihai Eminescu, in revista ,.Mitropolia Moldovei si Sucevei”, an LXIV, nr. 1, ianuarie-februarie, 1988, pp. 90-108). Dar dupa cum se poate citi din scrisul sau, crestinismul in esenfa lui I-a atras cel mai mult, acest lucru se observa din propria lui cugetare sau inspiratiuni din »ziceri”, citite sau auzite.Una dintre acestea (drag si mie) se refera la ,,crucea bizantina”, despre care Mihai Eminescu spune ,,ci este ca un fulg de zapada, mic reprezentant al Universului”. (Universul religios al lui Mihai Eminescu, Antologie de dr. Gheorghe Anghelescu, Bucuresti, 1997, p. 316). Daca avem putin umor, cu Eminescu este bine sé avem mai mult, sa citim cum cu- getaé Mihai Eminescu in cuprinsul manuscrisului nr. 2261, despre Dumnezeu. Cu- getati si nu va grabiti: Fara eunu exista timp, nu exista spatiu, nu existd Dumnezeu, fara ochi nu e lumina, fara auz nu e cantecul; ochiul e lumina, auzul e cantecul, eu e Dumnezeu”, iar pe versul filei reia: ,,Eu e Dumnezeu. Natiunea mea e lumea; cum faraeunu e Dumnezeu, astfel fara natiunea mea nu e lume”. (Constantin Noica, Ce cuprind caietele lui Eminescu, in revista ..Steaua”, Cluj, an XX, nr, 6 (233), iunie 1969, p. 12). Avem dovezi ca Mihai Eminescu a consultat carti im- portante, tiparite in Tara si in Apus, atét tomuri grele de Teologie Dogmaticd, precum si manuale. Nu trecem cu vederea, desigur si cercetarea (studiul) prof. dr. Tudor Nedelcea, Eminescu si cugetarea sacra”, in revista ,.Mitropolia Olteniei”, an XLII, nr. 1, ianuarie-februarie, 1991, pp. 29-44). Tata, avem in Casa noastra, un geniu al literelor si putem afirma ci avem in Casa Europei si in Casa Lu- ii, un adevarat savant care si-a pus osteneala $i cu- nostintele in slujba stiintei si a scrisului!Sa citim gi sd recitim poeziile: ,,Colinde, Colinde” (scrisi in 1881, avea deja 31 de ani); ,,invierea” (scrisé in 1878, avea 28 de ani); ,,Rugaciune” (1880, avea 30 de ani); ,,.Rasai asupra mea” (1880, avea 30 de ani); meditatia: ,,Pastele” (publicata in ziarul Timpul, anul 3, nr. 80, 16 aprilie 1878, pp. 2-3, avea 28 de ani). Am mentionat anii pentru a sublinia, cd tot ceea ce a scris, ca si crestin autentic a scris nu din bratele mamei sale, ca si copil. din cele soptite la ureche, ci mai ales din propriile convingeri, de la 28 de ani, spre 30 de ani, si urmatorii, prea zbuci- umati pentru inima si sufletul lui, prea sensibile intr-o lume de plumb: C4nd citim in ziarul ,,Timpul”, anul VI, nr. 221, 10 octombrie 1881, p. 1 (loc de cinste si importanta!), cum ca: .,Lucrarea ce gi-a propus-o Sfantul Sinod este de o jnsemnatate cu greu de masurat in toaté marimea ei. Fara indoiala ca limba cartilor bisericesti va fi supusa unei revizuiri...daca chiar ar fi existat inclinari de dialec- tizare a limbii noastre, ele au incetat din momentul in care Biserica a creat limba literara, au sfintit-o, au ridicat-o la rangul unei limbi hieratice si de Stat. Din acel moment, trisdtura de unitate a devenit si a ramas limba si nationalitatea Cand rostim numele lui Eminescu si ne amintim de cele trei matusi (surorile mamei — familia Iuragcu): Sofia, Fevronia si Olimpiada, monahiile in casa carora Eminescu a compus ,,Calin file din poveste”, si de cei doi unchi cdlugari, lachint si Calinic! lea, unul cel Poate ca din cei cinci fr: ti din lumea monahala, si cu Mihai al sas putin, ar putea fi sfiint, cu adevarat! ~Sfinte” al ,.ghiersului romanesc”, cum ,,te-a canonizat” Tudor Arghezi, roaga-te lui Dumnezeu, sa nu te uitim gi si invatam sa scriem frumos in Limba Romana, si ne bucuram gi s4 ramanem romani ca tineClaudiu Dumitrache De ce Eminescu de Ziua Culturii Nationale a Romaniei? Se cunoaste faptul ci Romania are un ritm interior putin neinteles, atat din trecut, cit si din prezent — din exterior, rimandnd la infelegerea fiecdruia, dupa experienta proprie a vietii, ce inseamna a fi romAn. Dar acest ritm este firese oricdrui om, de fapt, chiar daca uneori e mai anevoios. Poporul roman a izvorat din tainele crestine, pe care unii le- au primit cu smerenie, bucurandu-se (”Fericifi cei ce n-au vazut si au cre- zut!” — loan 20,29), dar pe care all je-au cercetat, rezervandu-si mai mult timp de meditatie asupra ridacinilor si fiind nevoie si experimenteze tainele ceva vreme ("Pentru ca M-ai vazut ai crezut” — Ioan 20,29). Asa cum spune academicianul Ioan-Aurel Pop, Presedintele Academiei Romane, “modernitatea este construitd pe tradifie”, iar cine se aventureaza in modernitate fara s4 cunoasca traditia, raticeste si nimic nu afla. Nici sfintii nu au fost cu tofii sfinti din primii ani ai vi tfel datorita ex- ii, ci au ajuns perientei sacrului, experienta care a fost marturisitoare, unii murind pentru credinta lor si devenind eterni in Cer, dar si pe Pamant, De Ziua Nationala a Culturii Romane avem de infeles un simbol puternic, un mesaj profund a ceea ce inseamna a fi roman. Acest mesaj este insusi Mihai Eminescu, a carui serbare de existenta este Ziua Nationala a Culturii Romane — 15 ianuarie.Reprezentant al culturii, misticii, spiritualitatii, limbii si gandirii romane din ul- timele secole, Eminescu este, acum, exemplul fiecdrui cet&tean care-si asuma cali- tatea de roman intr-o fara a diversitatilor. A fi roman, dupa viata lui Mihai Emines- cu, inseamna a te indoi, a cerceta si a nu crede tot ce vezi si auzi. A fi roman inseamna a fi sceptic, analitic, un cdutator al adevarului, Ascensiunea sau tranzitia aceasta — de la scepticism sau ratacire la marturisire — este fireasca fiecdruia dintre noi, cei care ciutam sa patrundem in esentele a cea ce suntem, sa aflam ce suntem chemati si devenim. Ori ca citim Sfanta Scriptura, ori Filocalia sau Patericul, ori viata Sfantului Daniil Sihastrul cu a lui Stefan cel Mare, ori a Brancovenilor sau a lui Neagoe Basarab, vom intelege acelasi lucru — suntem chemati si devenim eterni, s4 fim lumina, afirmand: ”Crestinismul nu a apdarut prin decizia vreunei autoritdti pamdntene $i nu poate fi limitat ori interzis de vreo asemenea autoritate” (acad. loan-Aurel Pop, Pregedin- tele Academiei Romane, in “Craciunul — primenitorul si izbavitorul firii”, regal- literar.ro, 24 decembrie 2021). Ca sa intelegem mai cu seam ce inseamna a fi roman, si putem primi aceasta cu- noastere, gratuit, evitind prea mult raticire, find un privilegiu de care ar trebui sa profitim, ¢ necesar s4-i parcurgem ascensiunea gandirii lui Mihai Eminescu, pe care, dacd 0 vom intelege asa cum este, vom ajunge si spunem, si noi, asemenea lui Grigore Vieru: “Acum nimeni nu md poate minte”. Aceasta trecere — de la profan la sacru — se datoreazi unei transcendente ce provine din smerenie, din bunatate, depasind ratiunea umana, omul dobandind har de la Sfantul Duh si cunoscand adevarul, pe care-I poate marturisi printr-un act de sacrificiu, dragoste absoluté pentru aproapele, ori de martiriu, aga cum au facut sfintii.Sfantul Grigorie Palama ne spune: ”Cei care sunt vrednici primesc harul si put- erea spirituala supranaturald, ei percep atdat prin simjuri, cat si prin inteligenta ceea ce este mai presus de orice sim{ si de orice intelect. Cum se intampld aceas- ta? Acest lucru este cunoscut numai de Dumnezeu si de cei care au avut experienta harului scat Cuviosul Sofronie Saharov atentioneaza ca “harul este dat numai celui smerit si bland”. Pe langa blandete si smerenie, Parintele Arsenie Papacioc ne spune: “Da, Dumnezeu da harul, dar nu le da la milogi, le da la erof’. Aici se refera la faptul ca harul este dat unui crestin instarit, marturisitor de Hristos, care nu doar isi poate asuma pierderea locului de munca pentru iubirea de Hristos, ci care poate sa si moara pentru Hristos. Asta ne spune parintele, ca harul se da unui crestin care apara Sfanta Treime, Adevarul, nu care doar apara un cozonac sau un ou frumos de Paste. Tot parintele ne spune ca nu trebuie si confundam lucrurile si nu trebuie si facem compromisuri, caci atunci se intristeazi cerurile, intrebandu-ne astfel: “Ce intdlnire are adevarul cu neadevarul?” Omul care-si asum calitatea de roman, de obicei, ne arataé Mihai Eminescu, are un parcurs sincer si sigur spre adevar, fata de cetatenii altor tari sau de miratii altor culturi, care primesc de-a gata modul de gandire si se supun legilor omului materi- alist, psihanalitic uneori, stagnand pe culmile disperarii, poate, doar “intuind ceea ce déinuie”, asa cum spune iPS Calinic Argeseanul, si agatandu-se de idei eterne ca sa nu piara din memorii. Astazi, romanul — influentat fiind de modernitate sau de felurite curente culturale — poate sa spuna: “Eu nu cred nici in Iehova, / Nici in viajd, nici in moarte, / Nici in stingere ca unii. / Eu rémdn ce-am fost: — romantic.” (Mihai Eminescu — ”Eu nu cred nici in Iehova”, aprilie 1876). Si se poate simti bine, vremelnic, poate avea succes astfel, fiind laudat si aplaudat de o anume comunitate.insa, dupa ce romanul constaté cd nu este asa, cA nu se poate constitui printr-o voie proprie, printr-o pasiune a instinctului sau una intelectuala, cdci este chemat sa devina mai mult decat o creatura de consum si moarte, tot acesta ajunge sa se smereasca, sa se lepede de sine gsi sa se predea voii lui Dumnezeu, voie care il va face sa afirme, in chip revelator, chiar peste noapte: "Credinja zugrdveste icoanele -n biserici” (.,Melancolie”, 1 septembrie 1876, revista ,,Convorbiri literare”). Apoi sa continue: "Biserica Rdsdriteand e de optsprezece sute de ani pastratoarea elementului latin de ldngd Dundre. Ea a stabilit si a unificat limba noastra intr-un mod atat de ad- mirabil, incdt suntem singurul popor fara dialecte propriu-zise; ea ne-a ferit in mod egal de inghitirea printre poloni, unguri, tdtari si turci, ea este inca astazi singurad arma de apdrare si singurul sprijin al milioanelor de romdni cari traiesc dincolo de hotarele noastre. Cine-o combate pe ea $i ritualurile ei poate fi cos- mopolit, socialist, republican universal si orice i-o veni in minte, dar numai roman nu e.” (M. Eminescu, ,,Liber-cugetator, liberi-cugetare”, ,,Timpul”, 2 feb- ruarie 1879, in ,,Opere”, 1989, vol. X, p. 187). Toate acestea fiind in concordanta cu adevarul cel dintai, pe care romanul il mai neaga in timp, insa tot acolo ajunge: "Nw se mised un fir de par din capul nostru fara stirea lui Dumnezeu” (Mihai Eminescu — ,,Scrisoare dlui Dumitru Bratianu”, in ziarul ,.Romanul”, 15 august 1871). Tot Mihai Eminescu afirma mai apoi: Biserica Ortodox’ Romana “este maica spirituala a neamului romdnesc” (Ziarul .,Timpul” (V), 14 august 1882, in Opere”, Vol. XIII, pp. 168-169). Eminescu a descoperit ca Biserica este ”stdlp si temelie a adevarului” (1 Timotei 3,15). Aceste constientizari arata cum trebuie si fie un roman si, mai concret de-atat, cum trebuie s& fie un crestin pentru a fi placut lui Dumnezeu si a-si demonstra asemanarea cu El, recunoscut ca madular al Trupului lui Hristos.Aga cum spune Sfantul Ciprian al Cartaginei, “cine nu are Biserica drept mamd, nu-L are nici pe Dumnezeu drept Tata si in afara Bisericii nu exista mdantuire.” ici va veni o vreme cand nu vor mai suferi inva{atura sdindtoasa ci— dornici sa -si desfaiteze auzul — isi vor gramddi invajdtori dupa poftele lor si isi vor intoarce auzul de la adevar si se vor abate cdtre basme” (II Timotei 4,3-4). Sfantul Nectarie din Eghina ne marturiseste acelasi lucru, ca un om care a avut ex- perienta harului lui Dumnezeu si care a devenit sfant: “Numai in Bisericd pot credinciosii sa aiba o certitudine temeinica cu privire la adevarurile in care cred si cu privire la propria lor mantuire, fiindca in afara Bisericii, a acestei arce a lui Noe, nu existaé niciun fel de mdntuire. Farad Botez $i Bisericd, nimeni nu poate fi unit cu Trupul lui Hristos’’. lar daca cineva nu va asculta de Biserica, “sd-fi fie fie ca un pagan si vames” (Matei 18,17), adica sa ne rugam pentru acela, ca sa poata lucra harul lui Dumnezeu din afara si si-I trimita in Bisericd, unde Duhul Sfant lu- creaza din interior. Omul este construit dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, iar Mihai Eminescu a inteles si experimentat acest lucru. In toamna anului 1887, internat la Manastirea Neamt, Eminescu primeste, la cererea sa, Sfanta Taina a Impartisaniei de la preot- ul locului. Tot Eminescu cere: “Sa md ingropafi la {armurile mdrii si sa fie intr-o mandistire de maici si sa ascult in fiecare seard ca la Agafion cum céntau Lumina ling” (Paul Miron citat de Nicolae Georgescu, ,,Mihai Eminescu la Manastirea Agafton”, publicat in stiri. botosani.ro, joi 15 iunie 2017) Deci, romanul care serbeazi Ziua Culturii este madular al Trupului lui Hristos, Care a patimit din iubire, de aceea Ziua Nationala a Culturii Romane inseamna Dragoste, Rabdare, Credinta, Ascultare si Asumare. $i poate nu intamplator, ziua de 15 ianuarie ii praznuieste pe Sfantul Cuvios Pavel Tebeul si Sfantul Cuvios Joan Colibasul, doi mari asceti, cel din urma fiind "cel scirac pentru Hristos”.Pentru lingvisti, etnologi si istorici, este cunoscut faptul c& — prin intelesul sau — cuvantul .,romdn” reprezinté un om crestin, smerit, supus lui Dumnezeu, sarman si muncitor al pamantului, incalzit de Hristos, acceptindu-si crucea ce duce la ma- ntuire, fara a face compromisuri in schimbul averilor lumesti, mulfumindu-se cu ce di Dumnezeu, aparand Adevarul si, uneori, murind pentru El, pentru ca cel ce crede in El, chiar dacd va muri, va trdi (Ioan 11,25). Romanul stie ca “iadul nu poate fi atragétor $i ca diavolul face atriigétor drumul cditre acolo” (Sfantul Vasile cel Mare), ca “drumul adevarului este unul si ca ratdcirile sunt mai multe”, dar $i c& “bogat este cel care oferd mult, nu care primeste mult” (Sfantul loan Gura de Aur). De asemenea, romanul autentic cunoaste ca *nimic nu e mai jalnic ca vorbi- rea despre Dumnezeu, stand in afard de Dumnezeu” (Sfantul Grigorie Teologul). Pentru un roman, “Sfdnta Treime este suprema taind a existenjei, care explicd toate, sau fair de care nu se poate explica nimic” (Parintele Dumitru Staniloae). Roméanul autentic stie ca a fi ales este egal cu smerenia provenita din cutremurul si din intelegerea Adevarului, nu cu o smerenie artificiala, construité in mod simbolic sau psihologic pentru a face impresii de bine, sau pentru a demonstra valori in- telectuale care si genereze pacea auto-mantuirii. Aceasté smerenie falsi este usor de demascat gi se regaseste in gandirea filozofica care nu este bazata pe iubirea de ‘infelepciune adevarata (Sfanta Evanghelie), de la Dumnezeu, care se face cu- ie: *Cel care nu iu- noscuti doar prin Bisericé (Efeseni 3,10). Unii ar trebui s beste Biserica si Sfanta Liturghie, se amdgeste cd se roaga...! Daca rugdciunea este dreapta si Duhul Sfant il cerceteazd pe om, primul loc in care-l va trimite va fi Biserica. Ce ar fi insemnat ca Noe sé facé corabia si uni sa se apuce sé fact bu- toaie cu care sd se salv ?” (Parintele Savatie Bastovoi). Prin urmare, orice roman care ajunge sa il considere frate pe Emines cu si care ser- beazi Ziua Culturii Nationale se naste din mama-Biserica, isi asuma chipul manarea, devine madular al Trupului Fiului Omului si are Taté pe Dumnezeu,ficdndu-si semnul Sfintei Cruci, care, parafazéndu-l pe PF Daniel, intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Romane, este semn de mantuire si de viata vesnica. Ziua Culturii Nationale a Romniei 0 poatt sarbatori si simfi, deci, oricine crede intr-una sfanta, soborniceas Biseric si apostoleas ; care mérturis ste un Botez spre iertarea pacatelor: care asteapta invierea mortilor si viata veacului ce va si fie, cia Lui este imparatia si puterea si slava: a Tatalui, a Fiului si a Sfantului Duh! Amin!Stefan Lucian Muresan Luceafar bland coboara Motto: in anul 1883, cand a Jost atins de destin, Mihai Eminescu traise de trei ori viata unui creator de arta luminatorie in litera- tura. El faurise noi directii si sugestionari in intelegerea si conceperea unei creatii literare ars poetica. Eminescu nu s-a pierdut cu nimic, a ramas in memo- ria poporului roman, dar si in cea universala, simbolul noilor deschideri ale lu- minii luceafarului, cuvantul lui a fost, inci din vremea in care a trait si a creat itala...” (Stefan Lu- literatura, expresia pura a romanismului, ideea in esenta ei in noapte, chipul tau pe cer A aparut ca un Luceafar si a luminat Conturul crabului, $i tdinuit, cuvantul Eminescu a unit Tot ce e romanesc in slava Romaniei in versurile tale ai randuit ca mostenire, noua, Tot ce-i frumos cu slova ta divina Marite, geniu intre cei ce-ai asezat Cuvantul in poemul ca rugaciune Acestui neam de neamuri urgisit, Te-ai inalfat cu voia sortii, Si-ai coborat pe-o raza,Si-n pantec roménesc te-ai plimadit Si ai purtat, duh bland, pecetea slovei noastre, Istoriei i-ai dat cuvantul romanesc Si-n limba stramoseasca ai cAntat Si glorii, si datini, traditii romanesti In versuri le-ai tot scris Ca legamant. Cuvantului i-ai daruit si ia si doina, Balada ai transformat-o in indemn in joc feciorilor in zi de sarbaitoare, Si fetele-n iubire si-au impletit cosite Privindu-se in Jacul codrilor albastru, Padurea frunzele-n cuvinte si-alinta in verdele crengutelor firave Saruturi, dezmierdari, Cand fiind bdiet, pe iarba frageda din luna mai Te asezai, visand. Cuvantul e din Mircea, viteazul voievod, E din Stefan cel Sfant si unde tu, la Putna, Ingenuncheat, cu ochii licrimand I-ai sarutat si crucea si chipul din icoana, Si fruntea ta de idol pe-al lui mormént ai pus Ai suspinat adanc, poet al nemuririi Roman ce din romani ai dat istoriei puterea Traditiei, iubirea de tot cei stramosesc Si limbii noastre scumpe i-ai dat un sens,Cuvantul impletit-ai in limbile moderne, Ce-i dat din daco — geti ai pus ca temelie Un inceput in veacuri lubirea de hotare, de neam, de limba ce-o vorbeai $ ai readus in pagini si datini si-obiceiuri Caci versurile tale sunt miiestrii, Esti limba noastra, istoria, natura acestei tari Al carei nume e al tau, iubite, Eminescu! Si mandru erai in lume ca te numesti roman Si mandru sunt de tine, poetule divin Al carui vers e taina si adevar de-odata, Subinteles, imagini, valtoare, foc aprins, A fost multa durere si trupul tau a plans, Te-ai ridicat la ceruri sditul de lucru Venere si madondé te-au insotit spre-nalt Si lacrimile tale curgeau pentru poporul Pe care il iubeai, de acolo ne privesti, Te rogi, iubite, Eminescu, ca soarele si luna Pe care-n versurile tale ai tot cantat in dezmierdareAcestui neam sa fie drum caii spre lumina, M& plec la cripta-ti alba sa-ti simt caldura, $i inima imi bate, Si alba este calea si ninge ne-ncetat. CAnd te-ai nascut, copile, Din pantec ai saltat sA se cunoasca-n lume C&-n nordul Romaniei, Tu, geniul plamadit Aveai ales cuvantul ce din stramosi e taina, L-ai deslusit si-n versuri l-ai asezat Esti slova, cantare esti Al astui neam stravechi, esti numele spre care Istoria ne-ndreapta sA spunem Romania imfim ca tine, iubite Eminescu!CONTACT Motru: Str. Primaverii, Nr.3, BI M4, Sc.1, Ap 16 Targu Jiu: Ecaterina Teodoroiu, Nr. 4, BI. 4, Sc. 2, Ap 16 Telefon: 0728353441 www.magazincritic.ro - editie online (Director - Fandel Mihai) E-mail: contact@magazincritic.ro COLABORARI Pentru publicare: contact@claudiudumitrache.ro Pentru abonamente, alte in- formatii, solicitiri, parteneriate, reclame etc: contact@magazincritic.ro CONTACT Str. Victoriei, nr.132-134 Targu Jiu, jud. Gorj INSPECTORATUL Secretariat: ‘SCOLAR Tel: 0253 227177 JUDETEAN Fax: 0253 224750 IGORJ Email: contact@isjgorj.ro; isjgorj{@yahoo.com Editura eParadigme ISSN 2360 — 3321 ISSN-L 1842 — 8541~ \Y/ Sean) Ban) www.euroeducationfederation.roMagic @ 17 MAI 2022 2% 20 MAI 2022 S0%6 20:00 BT ARENA CLUJ-NAPOCA sucretvnercaun eventim 2 2 SALA PALATULUI BUCURESTI