NDINTE SI PERSPECTIVE 1a 'fi JE data ; Tea) \d Py LI 1 4)os restrictionare a intrarilor de capital pe termen scurt, care sunt in Majoritate « prin instituirea unor taxe dupd modelul chilian. Un tip de taxa Tobin 54 aplicay wt in perioada 1992-1998 si consta in aceea ca tofi cei care doreau sa investeases in hy, tara erau obligati s4 constituie un depozit de 30% din suma investité, la Ban statului chilian, fara remunerare, pentru | an de zile. Scopul era de a sey productive, pe termen lung, de cele speculative. In 1998 s-a renunfat la a presiunea unui deficit persistent de cont curent. in finalul acestui subcapitol, consider c& intdrirea politicilor macroeconom 4 cadrului legislativ si institutional national, este o preconditie a Une cresteri economy Sustenabile. Aceasta constituie cea mai importanta garantie a depasirii cu costuri mini unui episod de criza financiara de catre o economie, in special de cétre cele emergene, Cred c&, controalele si restrictiile instituite asupra intrarilor/iesirilor de capital, Chie $i temporar, pot avea consecinfe nefaste pe termen lung, indepartnd investtori $i ch dog imbunatatirea politicilor Macroeconomice trimite semnale coerente piejelor Financiare § investitorilor si ancoreazd anticipatiile operatorilor la nivele compatibile cu bun functionare a economiei globale. ty IC Nationa? Para inves, CASH tang i % 1.3 Teste grila re, ct si de mijloc de compens eveniment nefast asigurat; D)locul de intélnire a nevoilor de resuse financiare ale intreprinzatorilor cu dispontbilityie banesti ce apartin populatiei sau ale altor agenti economici; ©) piata titlurilor financiare pe termen lu . 4) cadrul necesar pentru tranzactionareainstrumentelor financiare; €) componentadispensabilé pentru funcionarea economin pia, 2. Rolul prineipal pe care il indeplineste piata financia 4) atragerea si plasarea capitalurilor pe termen scurt; ) compensarea pierderilor survenite in urma asigurat; rd const in; partied unui eveniment nefast igurarea armonizérii dintre cererea si oferta de investirea capitalurilor pe termen mediu si Jun ¢) finanjarea, achizijionarea si constructia bunurilor imobiliare. resurse financiare; 3. Din punetul de vedere al structurii, piafa financiari cuprindes a) piata primara de capital; b) piafa secundara de capital; de capital; . Ghacle nt $\procedur care ficial tous tense de wig tuturor titlurilor (valorilor mobiliare) care atest dreplul de = is acestor economii; e) cererea de capital economy 5, CAMA asuyea 42 ‘Scanned wih CamScanner4. in viziunea anglo-saxoni, pia{a financiara este format din: Aviat de capita piata valutaras iafa asigurarilor; piafa ipotecara; ¢) piata pensiilor private, 5. in viziunea continental-europeani, pia{a de capital are o structuri complexd, care cuprind ata asigurarilor; piata monetara; piata valutard; piata ipotecara; ®) piata pensiilor private. 6. in Romania, pn’ la data de 29 aprilie 2013, constatim existenfa a patru componente structurale ale piefei financiare, respectiv: a) piaja monetara; »b) piata asigurarilor;, piata ipotecara; ©) piata de capital; ¢) piata pensiilor private. Care dintre variante indici o componenti ce nu se regiiseste pe piati? 7, incepind cu data de 30 aprilie 2013, toate atributiile si prerogativele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.), Comisiei de Supraveghere a Asiguririlor (C.S.A.) si Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (C.S.S.P.P.), au fost preluate de: a) Comisia Europeand; b) Autoritatea Bancara Europand; Autoritatea de Supraveghere Financiara; f) Banca Nationala a Roméniei; e) Banca Central European. 8. Autoritatea de Supraveghere Financiari (ASF) are roh a) de a asigura un cadru mai bun de supraveghere a piefelor, institutiilor, activitatilor si instrumentelor financiare din sectorul bancar; b) de a limita numarul de participant la tranzacfionarea valorilor mobiliare; hee a dezvolta un cadru integrat de reglementare si supraveghere a pie{elor finantiare nebancare, a participantilor si operajiunilor pe aceste piele; d) de a asigura stabilitatea sectorului financiar bancar; ¢) de a reduce transparenja piefelor financiare. 9. Autoritatea de Supraveghere Financiari (ASF) nu exerciti atribui autorizare, reglementare, supraveghere si control asupra: ietitilor bancare; 43 ‘Scanned wih CamScannerb) societajilor comerciale de asi societitilor mutuale, denumite asig d) sistemului de Pensii private; €) tuturor entitatilor, > institutiilor, Operatorilor de Piaa si mobiliare, mitentilg, by, 10. in sensul Teglementirii si supravegherii pi instrumentelor financiare d sectorul nebancar, a) promovarea instabilitagij activitatii asiguratilor; Pssigurarea bunei functionati a Piefelor monetare; sigurarea unei bune functiona 4 sistemuluj lor participantilor si ale beneficiarilor; ) asigurarea unei bune functionati a sistemului de Pensii pubice si pron interselor paticipantior si ale beneficiarilor: ints capacitaqii_ intermediaril Preintampina riscurile Operationale, intereSel Or autorizati de Pe piata de capital dey 11. Dea lungul timputut, a) buna functionar Bula celor 3D; esta @inovatiie din domeni ©) progresul sistemutui » fvolutia piefet financiare a fost stimulatz de: © 4 piefelor monetare; 12. Dezintermediere, a) a crescut mobj a limitat ex; i si tehnici, 4 ial, i finangiar-bancar; In special, oF mareat trecerea de la un si Societafilor comerciale erau baneil de fonduri (oferta de capital) si soli n jn care principalij _ ‘aun sistem baza Pe reatia dine Fnanator aj dintre de, inatorié rere de capital, ee 13. Dereglementarea: Heseut mobilitateacapitaluritor pe plan international; & limitat expansiuneasistemului bancar, A. condus la expansiunea sistemului bancar, (@)a condus la crearea a numeroase produse si tehnici, finanefar-bancar; | if 9) @ marca trecerea de la un Siem economic in cae Soeietatilor comerciale erau bail, la un sistem bazat pe relatia de fonduri (oferta de capital si solictani de fondur corre © in special, in domeniyy Principalit 4 directa din apital), inantator| re detinator; 44 ‘Scanned wih CemScanner14. Anul de start al procesului de derglementare este considerat anul: a) 1944: b) 1969; 5 @p979: @) 1973; e) 2007. 15, Inovatiile din domeniul tehnologiei au contribuit la evolutia pi ‘| financiare prin: a limitarea numarului de participanti la tranzactionarea valorilor mobiliare; rearea unor noi segmente de piat’; jezvoltarea spectaculoasa a varietatii si complexitatii produselor financiare; “d) cresterea volatilitatii cursurilor bursie e) reducerea transparentei piefelor financiare. ‘ 16. Inovatiile din domeniut tehnologici, prezinti o serie de dezavantaje, precu' a) impulsionarea activititii de intermediere financiard; b) sporirea eficientei tranzactiilor cu instrumente financiare; reformarea pietelor de capital resterea volatilitatii cursurilor bursiere; -ducerea transparentei pietelor financiare. 17. Procesul de relaxare a reglementirii pe piafa de capital, denumit ,,big bang”, a introdus o serie de reforme, dintre care amintim: 'a) deschiderea capitalului brokerilor pentru firmele autohtone; b)Janularea deosebirii intre jobbers si brokers; cresterea numarului de tranzactii cu instrumente financiare derivate: d) instaurarea comisioanelor fixe; isparitia cotatiei prin strigare. 18, Dereglementarea piefei de capital a avut consecinfe benefice, precum: 8) orientarea societatilor de intermediare catre performanjele pe termen scurt; ecelerarea schimburilor; @) costuri crescute ale participantilor la piatd; ‘d) Yresterea atractivitatii si operativitatii piefei de capital; Geresterea volatilitafii cursurilor bursiere. 19. Dereglementarea piefei de capital presupune o serie de dezavantaje, precum: a) largirea piejelor de desfacere pentru produsele si serviciile oferite de societatile comerciale ce isi desfiisoara activitatea in diverse domenii de activitate; b) alocarea eficienta a resurselor financiare catre cele mai bune investijii in termenii combinatiei randament-risc: ¢) objinerea anumitor efecte cu caracter pozitiv din folosirea selectiva a resurselor uy Ie’ ow D \ . 45 globului; ‘Scanned wih CamScanner= (Dhnetnres cresterii economice; : (} gravarea inegalitatilor dintre statele lumii sau dintre Tegiunile ly . 20, Conform Uniunii Europene, globalizarea reprezinti: (2)enomenul de deschidere a eco . ict ©) miscarea liberg 4 capitaluluj Insotita de dominatia crescanda a iefelor finan slobale sia corporatiilor ‘multinationale asupra economiilor nationale: | Procesul Stabilirea sid Socioculturala; 21. Globalizarea financiari este Caracterizati de o serie de avantaje, cele ae find: LY) inegalittea inte tr gi indiven patos ‘Scanned wih CamScanner4 f°) eprezinti contracte prin care parfile convin Intre ele 94 re, ‘lizeze uy conditifle diferite de acces pe piafa de imprumut sau pe piata valutara af Tn wns contractante, 5 40. Economisirea este conditionaté de urmatorii factori specifiel: a) dividende; dobanzi; enitul real disponibil; elul ratei dobiinzii; e) cdstigul din speculatie (diferenta dintre prejul de vanzare si cel ce Cumpérare), ‘Scanned wih CamScanner64 l¥ z - Covarianta 0, == Dla, RB)» (Ry ~ Ri, 16 Te Th deci titlul i are oy, - _ ola 16 Olatilitate Unit oes ; ee a rentabilitA(ii pietei bursiere determina o variaie in ‘aceeasi m, a be SUT a ten . = abil Dispersia titlului i, 7 = — (p_ ti ; Oy _ 16 ; Corelajia p= eae “Gavan 0,94, deci exisia dra Hitatea pie ay at de dependenta din’ 2 M4 i MPeCta fy © caractersticile propia aa i Proporfionala a rentabilit3fii titlului { fatd de rentabii riscul ce insojeste aceast actiune este determin; (volatilitatea ci), iar 6% din rise este determinat a 3.5 Teste gril p 4) nivelul de lichidit ¢)Jriscul minim tolerat. ® 2. Investitorii pe pia| complementare, respectiv: ))maximizarea profitului; b) maximizarea riscului investitieis ©) minimizarea profitului; A)asigurarea armonizarii dintre cererea si oferta de resurse financiare; (©) minimizarea riscului investitiei. fa de capital trebuie si ia in caleul dou’ obit 3. Pe pinta de capital, asain cata iar ioregi 4) incertitudine asupra valorii unui bun financiar ce se va viitoare; ») hazard, pericol, expunere la ghinion sau la pericol; are pe tee ¢) intentie a investitorilor de a transforma activele financi capitaluri disponibile Pe termen scurt; a intentie a transformatii economiilor in ca © timp Stig realizat ca urmare a detinerii unui i imp. rentabilitatea este prezentat& sub formi de: sir bo 7 wt | social; iad instrument financiar P° 130 ‘Scanned with CemScannerjedefinit It modul general ca: a. ine supra valorii unui bun financiar ce se va inregistra ta o data ince .) ine e} ere la ghinion sau la pericol; ving ant, pvicol expuner® ae ion sau \ a pericol; (yer realizal C2 urmare a definerii unui instrument financiar pe o perioada de of " ut caren reflect idel valoarea corecta a aintrumentelor financiate; 1 cat care elect idelvaloareacoret a instrumentlor fnanciare , aijsct este privit pe pinta de capital ea fi Apceritudines asupra valorit unui bun financiar ce se va inregistra la 0 data wit fr rat pti, expunere la ghinion sa a pereo; 2) gil realzat ca urmare a definerit unui instrument firancir pe o peroada de timp. . «d) un pret sedut care nu reflecta fidel valoarea corecta a instrumentelor financiare; ¢)um pre rica care reflect fidel valoarea corectaa instrumentelor financiare, 6, Rentabilitatea medie a acfiunil 4) repreznts cistigul realizat ca urmare a dotinerii unui instrument financiar pe o pevioad de timp ») este calculatd ca sumé a patratelor diferenjelor rentabiltilor efective faya de rentabilitatea medie, ponderate cu probabilitijile de apariie; tine cont de incertitudinea asupra valor actiu ‘ste calculaté ca o medie ponderata a unor rentabilitati posibile, folosind drept ponder probabiitatile de aparitie; Caeprezin tentabilitatea scontatd pentru perioada viitoare, respectiv rentabilitatea cucea mai mare probabilitate de a se realiza, 7. Investitorii pe piafa de capital recurg la diversifiearea portofoliului investiii pentru: a) maximizarea profituluis maximizarea riscului investitie lucerea fluctuafiilor posibile ale rentabilitajii acestuia, adicd objinerea unei valori scdzute pentru abaterea standard; asigurarea armonizarii dintre cererea si oferta de resurse financiare; linimizarea riscului investifiei sModelul Markowitz: : (a)are ca puncte de pornire riscul si rentabilitatea unui portofoliu diversificat de inanciare; VizeazA maximizarea rentabilitii sperate pe unitatea de rise asumat sau mminitfzarea riscului pe unitatea de rentabilitate scontat; ee | ©) misoara rentabilitatea si riscul pentru un portofoliu format din tet {puri sau trei slasedint-un tip de valoare mobiliard, tit 31 iii ‘Scanned with CamScanneristentainfluenei fatorlor macrogne ) tine seama de existent economii itatii si riscul a a 1 rent sd surprinda evolutiile viitoare ale tit «) aeeconomici gi de factor specifi ttlurior in factori m urilor infty eae dividuale, "in, 9, Modelul evaluirii activelor de capital - a) " ca puncte de pornire riscul si rentabilitatea unui Portofoliy tiv itluri financiare; : jet ; “sy vizeazii maximizarea rentabilititii sperate pe unitaten me izarea riscului pe unitatea de rentabilitate scontata; ermite realizarea unei predictii oricaful activ financiar; (@) pre ca principala inovatie introducerea con . & fine seama de existenja influengei factorilor macroeconomic} Ura ay rentabilitiji gi riscului, ci Capital Assep Pri I, C mit Precise privind rata Sperati de Tentabiing te, eeptulu de activ fra i 10. Modelul Capital Asset Pricing Model (A.P.T, | a) are ea puncte de porire riscul si rentabilitaten unui portofoliy diversitca titluri financiare; 6) vizeazi_maximizarea rentabilitatii ‘minimizarea riscului pe unitatea de rentabil c) masoara rentabilitatea si riscul per slasedint-un tip de valoare mobiliara; sperate pe litate scontata; iru un portofoliu format din tei tipu sug unitatea de tise asumat sy 4) permite investitoriloy Pe un set de factori instrumente fi © Sd se concentreze nu importanti de rise care det nanciare, oferind o vizi 13g ‘Scanned wih CemScannerGraficul nr. 4.28 Evolutia princip: ursieri ai Bursej intre anii 2004-2014 Softy 10000 7 — 100 100 |—SOFK—B6 TRI0 —8G Rei —86 40] Sursa: Prelucrarile autorului conform datelor statistice ale Bursei de Valori Sofi Stock Exchange), din perioada ianuarie 2004 — decembrie hitp:/Avww.bse-sofia. bg/?page=AnnualStatistics, ia (Bulgarian 2012, disponibile online 4 accesat la 31.01.2015 Dupa cum putem observa din graficul nr. 4.28, din perspectiva dinamicii indicl bursieri, piata de capital din Bulgaria nu s-a desprins de criza ce a afectat piafa financay incepand cu anul 2008. Astfel, pe fondul acesteia, scdderi semnificative ale indicl bursieri au fost inregistrate incepnd cu anul 2008, la finalul anului 2014, indicele SOFI} reusind si recupereze din pierderi, cele 522,10 punete, flind peste nivelul de 4915 puncte din anul 2013. Cresteri anuale mari au fost inregistrate gi de ceilalfi indie’ busi ai pietei de Ia Sofia, exceptie ficdnd indicele BG 40, pozitionarea Bulgariei in afar szonei euro” nefiind, din perspectiva performantelor piefelor bursiere, un atu in raporteU criza, ci mai degraba un factor care a accentuat volatilitatea si aversiunea fata de investitorilor. 4.4 Teste grila 1. Pe piata financiari curopeani, principala sursi de finanfare a entiti economice 0 reprezintd: a) piafa valutara; b) piata de capital; (c) Sistemul bancar; ) piafa asigurarilor; ) piata ipotecara. 2. in cadrul sistemului financiar american, principala sw entitafilor o reprezinti: ») piata de capital; ¢) sistemul bancar; 184 ‘Scanned wih CamScannerjpoteoat secara european terre area mai modesti a piefei de capital in pata mca ete orerminata de: Fecoral Dat investitorilor pentru achizitionarea valorilor mobiliare ielge micAs | jul tehnologiei; Memului bANCATS jare a investitorilor. sul firilor est-europene (Bulgaria $i Romania), cea mai utilizatt pia nivel area fost reprinderi etodl ea rect catre investitori a intreprinderilor de stat; (maya Geto MEBO; a intreprinderil |G anzarea indirect’ catre investitori a intreprinderilor de stat; | gymetoda LIFOs ¢) metoda FIFO- 5, in cadrul statelor central-europene (Cehia, Ungaria, Polonia si Slovenia), rea s-a realizat prin: (Gyinzarea direct catre investitori a intreprinderilor de stat; ) metoda MEB ) vinzarea indirect’ catre investitori a intreprinderil 4) metoda LIFO; ¢) metoda FIFO. jor de stat; 6. Gradul diferit de dezvoltare a pietelor bursiere europené a fost influentat de urmitorii factor’ implicarea autoritatilor statu! lui in dezvoltarea pietei de capital; implicarea autoritafilor statului in dezvoltarea pietei de capital; <) dezinteresul manifestat de investitori pentru jnstrumentele _ financiare 2 ionate pe piata de capital; ))jinteresul manifestat de investitori pentru instrumentele financiare tranzactionate pe plaja de capital; ©) modernizarea structurilor economice. ria celor emergente si de from 7. Dezyolt i cag Dezoltarea rapid 9 burselor din catego a) impli itatil ei ml caren autoritatilor statului in dezvoltarea pietet odemizarea strctuilor economice: prfectionarea mecanismul ui de piafa; i Pe piata de ptt de investitori pentru jinstrumentele financiare tranzactionate ©) neimplicare plicareaautoritailor statulut in dezvottaren pte de cap 185, a de capital; ‘Scanned with CamScanner eNO ees pa8, Banca Mondial defineste piefele emergente ¢: a) piefe interdealeri b) burse de marfuri; : i £ypilete in cadrul ciroratranzactionarea valorilor mobiliare este a d) Jocuri in care PIB-ul pe locuitor inregistreaza valoarea de aprox dolatifan; : i at 8 e) locuri in care PNB-ul pe locuitor inregist dolari/an. ‘a find: & reaza valoarea de @PrOXimatiy go & 9. Cereetirile asupra piefelor emerg esenfiale pentru comportamentul acestora: (a) \faptul ca ofera investitorilor rat dezvofiate; b))faptul cd randamentele de pe randaimentele de pe piefele dezvoltate; ©) Volatilitatea ridicata; 4d) lipsa eficientei informationale; ©) faptul c& randamentele de pe piejele randamentele de pe piefele dezvoltate, ente au evidenfiat urmatoarele vant, le indamente ridicate fata de ceea ce fg fea ile i Pie(ele emergente sunt foarte slab coreg a emergente sunt puternic corelate ey 10. Piefele emergente prezinti si dezavantaje, urmitoarele: a) faptul c& oferd investitorilor randamente ridicate faya de ceea ce le ofera rile dezvoltate; ) volatititatea scazuta; (©) Yolatilitatea ridicata: ipsa eficientei informationale; ©) faplul 4 randamentele de pe piefele emergente sunt foarte slab corelate cu Fandamentele de pe pieyele dezvoltate. Printre cele mai importante fiind 11. Piefele de frontier’: @) sunt caracterizate de migcdri haotice ale cursului bursier ) sunt locuri in care PIB-ul Pe locuitor inregistreazi valoarea de aproximativ 8.000 de dolarivan; (Ou potential 9) sunt locuri i de dolar Puternic de crestere pe timpul unei volatilitati globale acute; n care PNB-ul pe locuitor inregistreazi valoarea de aproximativ 8.000 ©) sunt piete in cadrul cdrora tranzactionarea valorilor mobiliare este direct. i Rletele de frontier’ prezinta si dezavantaje majore, dintre care: ion 4 ofera investitorilor Fandamente ridicate fata de ceea ce le off tern ‘tere pe timpul unei volatilitati globale acute; 1 Cantitatea limitata de informati Pe care o ofera investitorilor; ny ©) Yolatiltatea cursuritor bursiens, , 186 : ‘Scanned with CemScanner- ie 15 Pee tte seri de mist ge gS use tert aad cursului valutar; ‘recle mai eficiente ing "tilor de 2) zara intteprinderilor de stat prin intermediul burses ore yrarea stabilitijii sistemului bancar; sei de valori; «yee expan sistemului banca, (yes fsa endl actvitor prope pitt de cag acestor, pint in anul 2007, investitorii westitorii romani plateau un j note din definerea pe 0 perioadi mi f mare de un an a acfi MPozit, pe edstiguri uno fsaela bun de: | 16%; 965 ) 19%; 24%; 3% 15, Nameroasele fuziuni derulate pe pinta de capital europeani av avut ea “Gece mobilitSti capitalului in spafiul european; reducerea transparentei pieelor de capital; 6) cresterea voatilitaiicursurilor bursiere; cresteea gradului de lichiditate a titluritortranzactionat; ‘fae gradului de lichiditate a ttlurilor tranzactionate, 16. in anul 2000 fost creat primul grup bursier, Euronext, prin fuziunea burselor de la (anserdan, Lisabona, Bruxelles si Paris; ) Viena, Budapesta, Ljubljana si Praga; ) Deutsche Borse si NYSE Euronext; 4) London Stock Exchange Group (LSE) si TMX Group; ¢) London Stock Exchange si a Bursei de Valori Italiene. 17. Grupul bursier, London Stock Exchange Group, a fost creat si este activ din ‘mma octombrie a anului 2007, prin aderarea sub acecasi umbrel a burselor: 4) Amsterdam, Lisabona, Bruxelles si Paris; 4) Viena, Budapesta, Ljubljana i Praga; 9 Deushe Borse si NYSE Euronext; 4 ‘ndon Stock Exchange Group (LSE) si TMX Group; London Stock Exchange gi a Bursei de ValoriItaliene. tani Ot! de 17 septembrie 2009 marcheazi erearea celui mai tron gre pei in Europa Centrala si de Est: ECE Exchange Group (ECEEG), i ears de valori: ae stan, Lisabona, Bruxelles si Paris; sche Borse si NYSE Euronext; ‘Scanned wih CemScanner¢) Viena, Budapesta, Ljubljana si Praga: d) London Stock Exchange Group (LS dst TMX, Group; ¢) London Stock Exchange si a Bursei de Valori ltaliene. 19. Ratiunea ECE Exchange Group (ECEEG) a vieat: 8) recdacerea gradului de lichivitate a titlurilor tranzactionate; b) creyterca volatilititin curuuttlor bursicre, £) impulsionarea activitatis de intermedticns financiard: (Gy ienbuntestires nivehahas be bechaditate pe bursele ue valor Membre; Fincetinites creyterti ecooumice ‘Scanned wih CamScannernange anticipeaza o scidere a valorii indicelui vo ta sii stock Oneal 1,000 de contracte futures pe indicele 13, Un invest A erage 302 puncte. La scadenta, acesta lichideaza contractele ial ind de 17-892 f initiat pozitia. Din cAstigul obfinut investitorul in urma cu 6 ani. Preful de achizitie al unei Industt! Dow Jones Inge yi DJIA, cursul in joarea 1a . 1 din val’ emise in futures 1a 95:8 igatiuli BERD 10a a nominala, cuponul este 800, maturitatea este de i scadenfa la paritate. SA se determine scumparabile la cumpara 100 ol rezi igiunii BERD. obligagiuni repre 10 ani, iar obli randamentul la matul junile sunt 1 attate al Ob1Ea pezobare: i peazt pe scaderea cursului indicelui, ceca ce i i } ; rul mizeaz pi lui i. inseamna c& in acest ea, invest ee Tyres Ia un curS mai mic ect cel de vanzare, nag #17.892 = 17.892 ~ 17,140,536 = 751,464 puncte contracte * 1 USD = 751.464 USD investitorul lichideaza 1 we Reais 64 puncte * 1.000 ‘ei obligajiuni BERD este 7.514,64 USD, iar pretul de Suma in USD = 51," Deci, pretul de vai achizitie este de 89,5% Randamentul la maturitate du EN = Vw 309 8.396,24 + inzare al uni UN, de unde rezulta ca VN = 8.396,24 USD pa formula de calcul prin care se aproximeazi este: 4 8.396,24 — 7.514,64 4 10.204,4 1464 ~ 7.95544 |282% Cr 2 fl VN + Visca 2 54 Teste grila 41 Legea nr, 187/1929, cunoscutd si ca ,Legea Madgearu”: \a reusit maturizarea institutiei bursiere in Romania, odata cu separarea burselor de mirfuri si burselor de valori; bye fee : bit pstfai' Fs ircinme 9 )) a reusit maturizarea institutiei bursiere in Romania, odat& cu fuziunea burselor de mifur i burselor de valori; Teprezei i i i i preprezenatunifiare legislativa a regimilui burselor din Romania: Deceit alinieealegislail in materiel standardele Uniui Europene; glementarea activitatii societatilor de valori mobiliare. : 2 Dupa anul 1989, La ir oa ), ta i i fruntat cu 0 serie de ee, acti ii sale, piata de capital din Romania s-a istenta unor Seamer cele mai apisatoare fiind urmitoarele: fe de autoreglementare autorizate in acest domeniu de th e lipsa i Sing? infrastructurii necesari ® pentru cotarea, tranzactionarea si transferul dey Smentarea activi Ati socierar; {Hi societatilor de valori mobiliare; ‘Scanned wih CamScannerJipsa familiarizarii populatiei cu noyiuni precum definerea in proprietate lor si a rolului piefei de capital: ; : ¢) lipsa mobilitatii capitalurilor pe plan international. actiui 3. Prin aparitia Legii nr. 297/2004 privind piata de capital s-a urmirit, in principal: mA 7 a) maturizarea institujiei bursiere in Romania, odata cu fuziunea burselor de marfur, si burselor de valori: f b) maturizarea institujiei bursiere in Romania, odatd cu separarea burselor de marfuci si burselor de valori in materie la standardele Uniunii Europene; ului burselor din Romania; lurilor pe plan international. €) cresterea mobilitaii capi 4. La nivelul anului 2014, principalele probleme cu care se confrunti piata de capital din Romania sunt urmitoarele: a))nivel scdzut de activitate pe segmentul primar al pie(ei si valori de tranzactionare relativ reduse inregistrate pe piata secundara; b) nivel crescut de activitate pe segmentul primar al pie! relatiy mari inregistrate pe piaja secundard; \c)nivelul scazut al capitalizarii bursiere: 4d) nivelul crescut al capitalizarii bursiere: ¢) lipsa mobilitatii capitalurilor pe plan international. si valori de tranzactionare 5. Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a fost rei a) 22 septembrie 1997; 'b)21 aprilie 199: ©) 26 octombrie 1996; d) I iulie 1997; ¢) 16 decembrie 1998. intatd la data de: 6. Ca piatd organizaté de valori mobiliare, Bursa de Valori Bucuresti este guvernata de urmitoarele principii: a) continuitagii activitayii; b) prudenjei: a) rata anual a zilelor cu tranzac >) numarul mediu zilnic de tranzac (c))numarul mediu lunar de tranzacti 4) valoarea medie zilnicd a tranzactiilor; €) rata anuald a actiunilor tranzactionate in functie de Fi Care dintre indicatori nu este folisit de BVB? s 304 ‘Scanned with CemScanneraD, 3 Prin tranzactii bursiere infelegem: 1 co arc itluri $i ntraetele de vanzare-cumparare de titluri si alte active fin inanciare, care se Pe pita primara de eapital cu nijlocirea agentitor de burs 2 contractele de vanzare-cumparare de titluri si alte active fi eee pita see sara de capital cu mijlocirea agentilor de burst nanciare, care se feria ramen Fnanciare ‘in eare doud piri schimba sume exprimate i S18 neeputul une erionde, si le rdseumpara lao data vitoare vem angaja i: =: vi cterminata; supe) asiamente ‘standardizate de vanzare-cumparare a unui activ, ona , denumit activ ° | are vl enum ccorduri intre vinzator si cumparat umar de active suport, la un pret sta jor de a se cumpara, respectiv a se vinde bilit la momentul contractarii. um 9. Initierea tranzactiei bursiere are in vedere: 2 Tmbunies nivelului de lichiditate; utilizarea tehnologiei i it tie kn logic moderne in procesul de transmitere a ordinelor si de ccelerarea schimburilor; tabilirea unei legaturi intre cl sy cresterea numarului de tranzac| i o actiune fermi pe piafa bursier, ordinul bursier jent si burs prin intermedia societai de broker fii cu instrumente financiare derivate. . 10. Pentru a putea con: nu trebuie si confina a) sensul operatiuniis produsul bursiers ()talitatea; @) tipul tranzactiel; e) pretul. ¢ ingelege: buie si execu! rejuri mai | Prin prioritate de pret s te ordinele de cumparare la p a) Yaptul c& agentii de bursa trel mari naintea celor date a prefuri mai mici; . _ jmizarea riscului investitiel; b) faptul ca se are in vedere max! rscului investi c) faptul ca se are in vedere minimizarea riscului investitieis . faptul c& agentii de bursa trebuie si execute ordinele de vanzare 1a pre mai mari; .dere minimizal uri mai mici inaintea celor la preturi e) faptul ca se are in vet rea profitului. 12. Cele mai utilizate tehnici de cotare in sistemul internafional sunt urmitoarele: cotarea inchisd; cotare prin anuntarea publica a ordinelor; cotare prin inscrierea pe carnetul de ordine; d) cotarea prin casier; (Opotare electronics. 305 ‘Scanned wih ComScannerRe 13. La Bursa de Valori Bucuresti, tranzacfile la vedere se caracterizeany brn aceea ci: oe a) partenerii convin sa tsi indeplineasca obligafiile peste o anum data incheierii tranzactiei; iv ‘bypescara care adreseaza ordinul de vanzare sau cumpairare igi asuma ob imediat sau in perioada de lichidare normal, sé pund la dispozitia partenerul vandute sau suma de bani reprezentand prejul tranzactiei; ¢) acestea sunt, in esenja, cumparari pe datorie, efectuate prin intermediut contulyj in marja detinut de client la societatea de intermediere; 4) prin intermediul acestora, se creeazi o capacitate financiara suplimentara de it perioada de I ligatia ca, ui titurite | finanjare pentru client; ; acestea se deruleaza pe baza contului ,cash” deschis de client la firma de brokeraj. in cadrul tranzactiilor ta vedere, in situafia in care clientul nu isi respects asumate, brokerul va Proceda la lichidarea pozitiei clientului sau, dupa cum wurmeazi: prin Vanzarea ttlurilor respective la valoarea lor de pia; b) prin cumpararea ttlurilor respective la valoarea lor de pial; | Opin Cumpararea titlurilor de pe pia la cursul curent: & prin vanzarea ttlurilor de pe piafé la cursul curent; e) prin distribuirea gratuitd a titlurilor. 15. Decontarea pe bazi bruti a tranzactiilor Depozitarului Central se efectueazi in urmitoarele cazur a) in cazul in care pantici modalitate de decontare pent tranzactionare; in cazul tranzaciilor efectuate in interiorul sistemelor de tranzactionare: ‘in cazul tranzactiilor rezultate ca urmare a aplicarii masurilor de management al inregistrate in sistemul panjii Ia sistemul de tranzactionare au agreat aceasti ru tranzactiile negociate incheiate in sistemul de cazul in care obligatiile de plata aferente unor tranzactii sunt excluse din decontarea pe baz neta si inlocuite cu instructiuni de plata pentru decontarea pe baza bruta; ¢) in cazul operatiunilor de executare a garanjilor asupra instrumentelor financiare cu venit fix inregistrate in sistemul Depozitarului Central si constituite in favoarea BNR de catre participant la sistemul de compensare-decontare $i registru, Care dintre variante este incorect? 16. La Bursa de Valori Bucuresti, tranzactile la termen se caracterizeazi prin aceea ci: partenerii convin data incheierii tranzactiei; a b) persoana care adreseaza ordinul de vanzare sau cumparare isi asuma obligayia imediat sau in perioada de lichidare normala, s4 pund la dispozitia partenerului tth vandute sau suma de bani reprezentnd prejul tranzactiei 306 84 igi indeplineasca obligatiile peste o anumité perioada de la ‘Scanned with CamScannerin magpgiSestea sunt, in esenta, cumparari pe datorie, efectuate prin intermediul contulys ™ari8 detinut de client la socictatea de intermediere; - finantare'® intermediul acestora, se creeazd 0 capacitate financiarg Suplimentara de “ntare pentru client; ; ®) acestea baza contu se deruleazi pe baza brokeraj. 7 17. La Bursa de Valori Bucure aceea ci: ) Partenerii convin s& isi indeplineasca ol data incheierij tranzactiei; ) persoana care adreseaza ordinul de vanzare sau cu imediat sau in perioada de lichidare normal, si puna la vandute sau suma de bani reprezentand pretul tranzactiei; ‘acestea sunt, in esenja, cumparari pe datorie, in maij4 detinut de client la societatea de intermediere: dprin intermediul acestora, se creeazi o capacitate fi finanjare pentru client; e) acestea se deruleazi pe baza contului cash” brokeraj. Imparare isi asum dispozitia partencrului titturile i obligatia ca, efectuate prin intermediul contulyi inanciar suplimentara de deschis de client la firma de 18. Marja inifiali a) reprezinta capitalul propriu al clientului stabilit trebyje mentinut pe toata durata tranzactiei; reprezinta depozitul constituit de client la intermediar, in numerar sau sub forma detitluri blocate; ¢) reprezinta contravaloarea ttlurilor achizitionate si pastrate la broker drept garantie acreditului acordat; 4) reprezinté diferenta dintre valoarea colateralulu si datoria clientului la broker; ©) reprezinta o garantie suplimentara solicitati de broker clientului sau atunei génd marja permanent se reduce sub limita initiala. ial la un nivel minim sicare farja permanenti sau de mentinere: Bee (hence capitalul propriu al clientului stabilit inifial 1a un nivel minim si care trebuie. Menfinut pe toata durata tranzactiei; 7 5) reprezinta depozitul constituit de client la intermediar, in numerar sau sub forma Aetitluri blocate; ; )reprezinta contravaloarea titlurilor achizifionate si pastrate la broker drept garantie ‘editului acordat; Pee Tprezinta diferenta dintre valoarea colateralului si datoria clientului la broke ia. PPEZINIA © garantie suplimentara solicitata de broker clientului su atunci anenta se reduce sub limita iniiala, 8. Colateralul: 2) oprenrala: et vel minim si care ey meni nd capitalul propriu al clientului stabilit initial la un nivel Ut pe toata durata tranzactiei; 307 ‘Scanned wih CamScannerb) reprezinta depozitul constituit de client | de titluri blocate; ermestiar, 9 numer sau sup form, 1a /e)yeprezinta contravaloarea ttlurilor achizitionate si Pastrate la broker reps acreditului acordat: Bxanyg 4) reprezinta diferenta dintre valoarea colateralul lui si datoria clientuly; a i la broker. de broker clientuluj sdu tune ing ) reprezinta 0 garanfie suplimentara solicitata marja permanenti se reduce sub limita initiala, 21. Apelul in marja: a) reprezinta capitalul Propriu al clientului stabilit initial la un nivel Minim sj trebuie mentinut pe toata durata tranzactiei; Scare 5) reprezinta depozitul constituit de client la intermedia, de titluri blocate; {)ePrezint contravaloaeatiluiloraciztionate si psiatela broker pt para a creditului acordat; sel (Sheps diferenja dintre valoarea colateralului si datoria client e)reprezintd o garantie suplimentara solictatd de broker eens ermanenta se reduce sub limita initial, ‘in mumerar sau sb fom lui la broker tu Su atu fe nei cénd 22. Ceringa esentialit a) marja curenta sa fie b) valoarea col: Pentru functionarea contului in mai micd decét marja initial; ateraluluis8 fie tot timpul mai mica decdt debitul pe care acestail are Marja este ca: la brok (o}taa colateralului si fie tot timpul mai mare decat debitul pe care acesta il are labr 4) marja curenta s& fie mai e) valoarea colateralul Mare decdt marja initiala; Huis fie tot timpul mai mica decatcreditul pe car acestai are la broker. 23. Tranzactiile in marja prezintd uw a) au un rol important in amplifi valori; b) au un rol important in atragerea si plasarea capitalurilor pe termen scurt; (©)permit diversificarea portofalului de valori mebiling et ajutorul creditului; <) permit compensarea pierderilorsurvenite in urma apariiel ui evenimen nest asigurat; rmitoarele avantaje: carea volumului tranzactiilor la vedere la bursa de ) asigurd finantarea, achizitionarea si constructia bunurilor imobiliare. 24. Tranzacfiile in marji sunt caracterizate de: ) neutralitate; ) accesibilitate; ¢) independenta; (d) flexibilitate: (e) Siguranya, 308 ‘Scanned wih CemScanner; an funefie de obiectul im; 7 jite 1 marys ee prumutului i rile ind evolutia vitoare & prefuluititlurilor, o Sean ee jie U So obili - wanare-cumparare valori mobiliare derulate la vedere; i : | . yn de vanzare-cumparare yalori mobiliare derulate la termen; ium 7 i de wedging VAN rmitoarele caracterist gn marja prezint’ w tunei piefe in crestere pentru sumparare d exista perspectivele aanefile de cumparare i atunei can int initiate numai nr mai multe ttIUrt financiare; rand existd perspectivele unei Piele in scddere pentru un p) sunt initiate numa atunc sa gay mal multe titluri financiares be Ove asemanatoare CUO ‘eumparare de ttluri cu plata in rate; sunt asemandtoare quo vanzare de titluri cu plata in rate; f) in cazul acestora Mentul beneficiaza de un imprum prokerului. ral it unl ut in titluri din. partea caracteristici rezinti urmitoarele ye in crestere pentru ite de vanzare in marja p! pectivele unei pie 27. Tranzactiile 2) sunt inijiate numa ‘atunci cdnd existl pers gaia sau mat multe dittur financiares Hint nite cand se estimeaZa © sodidere a pretului are eu o cumparare de titlur C plata in fora clientul beneficiazd de un impr ii acgiunii in perioada urmatoare; rate; amut in tituri din partes ¢) sunt asemanat @)in cazul aces! brokeruluis ¢) oferd un clstig ce def pinde de rezultatele companiei emitente a valorilor mobiliare o\ 28. Piaga Regul a) este destinata introducer titate (volum) de ionare din Piata instrumente financiare ‘mai micd decét dimensiut Regs cept numa tranzacti n Joturi de actiunis financiare care au fost retrase dela si executarii ordinelor care au © cant nea blocului de tranzact ZF este destinata tranzactionarit instrumentelor bursa, inst 2, eee Lear introducerii i executarii ordinelor care © o cantitate (volum) de fnanciare mai mare deca i ain Piola ene fare decat dimensiunea bl ‘ oe na desea Ancheierit tranzactiilor cu egociate in prealabil de catre agentit de burst cul’ de tranzacyionare pachete mari de instrumente financiare (volum) d& 29, Piata Deal: din Piatt ) ‘ a se Cran introducerii si executari ae iare mai mica decat dimen: Db) accepta numa mai tranzacji in loturi de actiuni fe au o cantitate anzactionare rdinelor care siunea blocului de 309 eee ‘Scanned with CamScanner oT: onarii instrumentelor financiare care au fost nat tranzactionarii in ) este destinat ae ee ee canti d) este i at dit i li de tranzacti i at dimensiunea blocului de i iciare mai mare dec: instrumente finan Regular: Fetrase de tq itate (Volum) de Honare din Pigg ste destinata incheierii tranzactiilor cu pachet mari de instrumente nanciare aie il enti de bursa. care'Gu fost negociate in prealabil de catre agent jaja ODD LOT: a oy iy M stnant introducerii si executarii ordinelor care au o cantitate (volum) de instrumente financiare mai micd decat dimensiunea blocului de tranzactionare ir Regular; oe i ¢ actiuni: b) accepté numai tranzactii in loturi de acy oa 2 este estat ranzactiondrii instrumentelor financiare care au fost retrase de la — ii ordi aulo Cami ) este destinata introducerii si enecutirii ordinelor care au o cantitate instrumente financiare mai mare deciit dimensiunea blocului de Regular; : ©) este destinatd incheierii tranzactiilor cu pachete mari de instrumente financiare care au fost negociate in prealabil de etre agenii de bursA, din Piata (volum) de tranzactionare din Piata 31. Pinta Unlist a) este destinatd introducerii si executdrii ordinelor ca instrumente financiare mai micd decit dimensiunea Regular: ire au © cantitate (volum) de blocului de tranzactionare din Piaja iare care au fost Fetrase de la 4) este destinar lor care au o cantitate (volum) de instrumente financiare mai mare decdt dimensiunea bI ta introducerii si executarii ordine! Hocului de tranzactionare din Pita Regular; ©) este destinata incheietii ranzactilor cw pachete mari de instrumente finaneiare “are au fost negociate in prealabil de catre agent de bursa. 32. Sistemul initial de tranzactionare si exeeutie automata (STE); a) este o platforma electroni ic dezvoltata de Bursa de raspundd unor cerinte suplimentare de modularitate, fexibi Valori Bucuresti, menita sa Costuri mai reduse: Hite, nivel de sigurana si 2) devenit operativ in anul 2005: \ fost introdus in anul 1999; eit Seruarea 1 iazactiet in pia intermitents si in Piata continua; \aleSé mating Ineeistrri unei succes e coat diferite pentru acceasi 310 ‘Scanned with CamScannera re HORIZON: dezvoltaté de Burs de Valori Bucu ‘i esti, meni “fe modularitate, fTexibiltate, nivel ie pei . i seyion a7 cVOR ge teamijectronicd nd ; forthe yplimentare si ata intermitenta gi in piala continua; uni de cotafii diferite pentru acceasi e tranzactionare ARENA: ‘electronica dezvoltald de Bursa de Valori Bucuresti, menité sé plimentare de modutaritate, flexibilitate, nivel de sigurany si gistemul d Mie o platform’ inte SU -mitenta gi in piaga continuds in pina inte gp permite derularest tranzacti 2) tera posibilitatea | rari une! succesiuni de cotati diferite pentru aceeasi yaloare mobiliara. entul introducer in sistemul de de catre sistem a celui mai bun apeste by este ordinul care nu are speci rranaacjionare, dar care devine ordin li pret al pietet: seste ordinul care afigea7 in pi d) este ordinul care este actival ca respectiv in piata principald, 1at prejul acestel prin compararea acestui eu pretul de activare al ordinelor respecti raresrdinul prin care se cumpara/vinc 0 rantitate de Instrumente Pi avantajos pentru client, adich ‘mai mic la cumparare itd prin alocarea 4 numai o parte a cantitati (volumului) totale: turmare a executarit unet tranzactii pe simbolul 1 indeplineste criteriile de pret specificate, financiare la un respectiv mai pret Specificat sau" mare la vanzare. 3 inul La “pYeste ordinul prin care se cumpara/vinde la ty cate ordinul care nu are speeificat un pret in momer tranzactionare, dar care devine ordin Fimita prin alocarea de Pret al piete! ‘c)este ordinul care afiseaza in pl rrdfl care este activat ca urmare a executdrit ccltre sistem @ ‘olumului) totale simbolul i specificate, 14 numai o parte a cantitait ( nei tranzacl d) este respectiy in plate principal. far pretul acesteia indeplineste cri reriile de pre prin compararst BS tuia cu prejul de activare al ordinelor respective: pe ordinul prin care se ; pret penitent ee are cumpardvinde@ pdinelor etitrument Araneae mare la vanzare. 5 pentru client, adic mai mic la ‘cumparare respec mal ail _— ‘Scanned wih CemScanner