(TRULJUDETEAN DE RESURSE Sen CooSTONAL SKN ———— nntsTERUL aPACERILOR TERME IINGPECTORATUL SCOLAR —_—_-INSPECTORATEL-DEPOLITIESUDETEANSALA Stbereas SAL WIE din QL.03.202) Wrb49 din 98-03-2041 nr. 28MO_ din 03.03, 2094 Proiect de parteneriat educational privind prevenirea comportamentelor de tip bullying in mediul scolar Semestrul I An scolar 2020 - 2021 Tel 03601566131; 0360/S66132 fax: 0260/619833 ‘e-mail: ¢jrae_salaj@yahoo.com www.cjracsala.0C ie AN DE RESURSE IASISTENTA EDUCATIONALA SLA) | Je tn oe mt Bb? TINSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN SALAS MINISTERUL AFACERILOR INTERNE INSPECTORATUL DE POLITIE JUDETEANSALAJ ECHIPA DE INITIERE $I COORDONARE: } Inspectoratul Scolar Judetean Silaj > Inspectoratului de Politie Judetean Siilaj Biroului de Analij Criminalitatii siPrevenire a © Comisar de politie FICUT RALUCA. Prof. peas ANCA CORINA Consilieri Solari CJAP Silaj: © Prof. psih. CHICHISAN LAVINIA ANITA responsabil nivel prescolar si primer OF Prof. psik/ dr. GARDAN MELANIA MARIA responsabjl giyel,gimnazial . a sett bil niveHiceal Kbr.312006/ alin 0908 2oy.| Zaliy, Sit. Uniri, nr. 7, cod: 450059, Tek 0360566131; OSG 5GOISE fax: 0260619833 e-mail: cra_salaj@yahoo.com rw jraesala.r0¢ i ice DE ASSUNTR COUCATONALA SKA ar MINISTERUL AFACERILOR INTERNE INSPECTORATUL SCOLAR —_INSPECTORATULDE POLITIEJUDETEAN SALAL SUDETEAN SALAD PARTENERI: > Unitaitile de invajamant care incheie acord de parteneriat cu CJRAE Salaj. IMPLEMENTARE: Consilierii scolari/profesorii psihopedagogi din unitifile de invatamant cu care CJRAE Salaj ‘incheie acord de parteneriat. ARGUMENT/JUSTIFICARE: Fenomenul BULLYING” pare si fie 0 problema insuficient constientizata in societatea roméneasca si poate un subiect incomod. Suntem interesafi s& aflim punctul de vedere al copiilor si perspectiva lor asupra provocitilor precum bullying, siguranta si bundstare la scoala. La tineri violenta si bullying-ul sunt ceva obignuit. Studiile araté c& jumatate din copii sunt agresafi, victime ale fenomenului bullying in ultimul lor an de scoala si cel putin 10% sunt vietime constante a violenfei in coal. Datele existente demonstreazi c& violentele scolare au 0 tendintd constanta de crestere, atingdnd rata cea mai inalt8 la nivelul invajméntului gimnazial si liceal. In acest sens bullying-ul creeazi o atmosferi de tensiune si violent care alimentez& alte comportamente agresive, de raspuns. Un raport (2012) publicat de National Bullying Prevention Center din cadrul Institutului PACER araté c& aproape o treime dintre scolar se confrunta cu bullying-ul in fiecare an, adic& peste 13 mil Al ai litatea de a cunoaste bullying-ul in toate formele sale este esentiald pentru a interveni ra pune capat. in Roménia bullyingul este interzis si se pedepseste conform legii. Contextul legislativ actual prevede reglementati cu privire la fenomenu! bullyingului in scoli, astfe! amintim: Extrasul din Legea nr 21/2019 pentru modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011, cu urmitoarele articol ART, 7 (1) In unitafile, in institutile de invayamént si in toate spatiile destinate educatiei si formatrii profesionale sunt interzise activitatile care incaled normele de moralitate si orice activititi care pot pune in pericol sinatatea si integritatea fizicd sau psihicd a copiilor si a tinerilor, respectiv a ic, didactic auxiliar si nedidactic, precum si activitiqile de natura politica si (1') In unititile de invitdmént si in toate spafile destinate educatiei si formarii profesionale ‘sunt interzise comportamentele care constau in violenga psihologica - bullying.“ 6. Violen{a psihologica - bullying este actiunea sau seria de actiuni fizice, verbale, relationale si/sau cibernetice, intr-un context social dificil de evitat, sdvarsite cu intentie, care implicd un Tala, Sit. Uniti, 7, God: 450059, Tah ORGUSBSIT: OSGD SCOTS fax: 0260619833 email: crn_salaj@yahoo.com ‘woejraesalalrocies Pee eee ]_ JQ meenonmmne Pee eres Een | recor cen nenorenaLo JUDETEAN SALAS dezechilibru de putere, au drept consecinfii atingerea demnitiyii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradame, umilitoare sau ofensatoare, indreptate impotriva unei persoane sau grup de persoane si vizeazd aspecte de discriminare si excludere socialé, care pot fi legate de apartenenja la © anumitd rasd, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la 0 categorie defavorizata ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuald, caracteristicile personale, actiune sau serie de acfiuni, comportamente ce se desfisoard in unitéile de invafdmant si in toate spafiile destinate educatiei si formarii profesionale. ABORDARI TEORETICE: Definirea conceptului Bullyingul reprezinté o forma de abuz, in detrimentul stirii de bine si dezvoltarii armonioase a elevilor. Poate imbrica forme variate, de la o simpli neglijare sau se poate extinde la forme complexe de abuz fizic, emotional si sexual. Termenul de bullying” vine de la englezescul ,,bully”, care inseamn& batus, huligan. Mai exact, ridacinile etimologice ale cuvantului bullying se pot regasi in secolul XVI, cand “my bully” insemna dragul meu”, ,iubitul meu”, venind din cuvantul danez ,.boele”. Un seco! mai térziu a apdrut pentru prima data cu sensul actual, dar abia in secolul XX acest cuvant a dobandit definitiile academice folosite astizi. Ca verb, to bully inseamna: a intimida, a speria, a domina, printre altele. ,Bully” este 0 persoand care isi foloseste puterea si tiria sa pentru a speria sau rani persoanele mai slabe (Oxford Advanced Leamers Dictionary, 2016). Unii specialisti considera bullying-ului ca fiind comportamentul sau atitudinea de intimidare in mod repetat gi intenfionat, ca modalitate de a cfstiga putere asupra unei alte persoane. in mediul scolar, aceasti dimensiune giseste un spatiu propice de dezvoltare (Whitson., $2017). Conform OMEC nr. 4343 din 27.05.2020, bullying este ,actiunea sau seria de actiuni fizice, verbale, relafionale si/sau cibernetice, intr-un context social dificil de evitat, sAvarsite cu intentie, care implic& un dezechilibru de putere, au drept consecinfa atingerea demnititi ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, indreptate impotriva unei persoane sau a unui grup de persoane si vizeazi aspecte de discriminare si excludere social, care pot fi legate de apartenenta la 0 anumiti ras, nafionalitate, etnie, religie, categorie social sau la 0 categorie defavorizat ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuald, caracteristicile personale, actiune sau serie de actiuni, comportamente ce se desfagoara in unitagile de invayimént si in toate spatiile destinate educatiei si formatii profesionale”. Prof. Dr. Dan Olweus, un profesor cercetitor in psihologie din Norvegia este considerat pionier pe tema bullying-ului, pe baza a aproape 40 de ani de cercetare, implementare si evaluare a programelor de prevenire (Hazelden Foundation, 2016). Definitia sa afirm®: ,,Un elev este agresat atunci cénd eV/ea este expus, in mod repetat in timp, unor actiuni negative din partea unuia sau mai multor elevi.... O actiune negativa este situafia in care o persoand provoaca intentionat, sau intenfioneaza si provoace, durere fizica sau disconfort unei alte persoane, prin contact fizic, cuvinte sau in alte moduri.” (Olweus, 1993). K. Rigby defineste bullyingul ca dorinja de a rani, aléturi de o actiune dureroasa, dezechilibru de putere, de alia, St. Uni nr. 7, cod: 450059, Tel: 0360/366131; 0360/560132 fax: 0260/619833 e-mail: crne_salaj@yahoo.com ‘wor cjraesalajr0BF csisstl See ee en eke meres Cresta ee erat SUDETEAN SALAS obicei repetat, insotit de utilizarea nedreapta a puterii si bucuria evident din partea agresorului alimentata de sentimentul de opresiune din partea victimei. Scoala este locul in care copiii isi dezvolta propriile forte, primese cunostinfe noi, igi formeaza personalitatea proprie, ii face pe copii si perceapiirealitatea si lumea care ne inconjoara. Scoala este mediul care educd in fiecare copil dorinta de a reusi de a depasi obstacolele. $i totusi comportamentul bullying persist si este foarte des intalnit in mediul scolar, mediul pe care societatea conteazai cel mai mult in formarea unei personalitafi cdreia viitorul ti aparjine. Roluri in cazurile de tip bullying: Bullying-ul este o forma cu multiple fajete de agresare, intélniti mai des in scoli si chiar la locul de muned, Aceasta este caracterizata prin expunerea repetata a unei persoane la agresiuni fizice si/sau emofionale, inclusive bataie de joc, amenintiri, harquire, excludere social sau zvonuri. Nu implica neaparat criminalitate sau violen{& fizica, ci functioneaza ca abuz psihologic sau verbal, O linie find desparte cele doua concepte: violenta si bullying-ul. Dac& violenja este definita ca un rau fizic sau mental, bullying-ul este considerat 0 forma de violent fizicd si psihologica, conduita intenjionata care vizeaz& producerea unor prejudicii unor persoane, cu diferite cauze care care determing noi forme de violenta. Bullying-ul este un comportament repetat si intentionat prin care agresorul isi persecuta, raneste, intimideazd victima verbel, relational si/sau fizic. Fenomenul bullying apare atunci cdnd un copil este etichetat, tachinat, batjocorit in cercul siu de cunostinte sau de colegi. Uneori, aceste tachinari se transforma in imbrénciri sau, in unele cazuri, in atacuri fizice, Formele de agresare de tip bullying presupun roluri precum: un agresor, o victims si unul sau mai multi martori. Aceste roluri pot fi descrise, pe scurt,astfel = Agresorul - este o persoana care, cu bund stiinfi, incearca si-i rineasc& (fizic sau emotional) pe ceilalti, flicdndu-i si se simt& incomod. Acesta rdneste cealalté persoand iar si iar. Agresorul a invajat comportamentul manifestat fie in calitate de victims, fie martor. ~ _Vietima: este persoand asupra céreia agresorul a manifestat 0 forma de bullying. Vietima (CopiluVelevul agresat) este intotdeauna afectati din punct de vedere fizic, emotional, psihologic, relational gi, astfel, el/ea suferd foarte mult. De cele mai multe ori, victima este perceputd de grup ca o persoani lipsit de aparare. - Martorul: vede fenomenul bullying, dar decide si nu intervina, de cele mai multe ori din frica de a deveni chiar el/ea o victim. Unii martori instigd agresorul s& abuzeze victima. Majoritatea accepts in mod pasiv, privind si nefficdnd nimic, De foarte multe ori, martor pasivi formeaz& audienta agresorului care doreste si obfind atentie si popularitate. Astfel, eV/ea este incurajat/4 s8 continue comportamentul agresiv. Forme ale bullyingului Incidengele de bullying pot fi fizice, verbal, relationare si/sau duse Ia indeplinire prin intermediul tehnologiei. Totusi, inainte de a merge mai departe, si ne intoarcem Ia problema fundamental, aceea de a definii cu precizie fenomenu! bullying si de a-I distinge de alte comportamente ostile. Zalauy, Str. Uniti, nr. 7, cod: 450089, Tel 0360/566131; 0360 566132 fax: 0260/619833 e-mail: cjrae_salaj@yahoo.com wnw cjraesalaj.0¢ oie EAN DE RESURSE ASISTENTA CDUCATIONALA SALA) « Fizic: lovire, impingere, pocnire, ciupire, constrangerea celuilalt elev prin contact fizic; © Verbal: ameninfari, tachinare, insulte, bataie de joc, santaj, poreclire, imprastierea de zvon si mineiuni; ¢ Emofional/psihologic: excluderea intenfionat’ a cuiva dintr-un grup sau activitate, manipulare, ridiculizare, Bullying-ul cybernetic este o forma a agresiunii in care este implicata tehnologia. Potrivit lui Hinduja si Patchin (2010), de la Cyberbullying Research Center, aceasta este “prejudicierea intenfionat& sirepetati prin intermediul computerelor, al telefoanelor mobile sau al altor dispositive electronice”. Este de remarcat faptul c& probabilitatea ca actiunile de tip bullying s& se repete este mai mare in cazul bullying-ului cibernetic, pentru c& mesajele electronice pot fi accesate de mai multe parfi, ceea ce are ca rezultat expunerea si vatimarea repetatd, Consecintele bullyingului se pot risfringe, de asemenea la mai multe nivele: + emofional - teama, furie, frustrare, resentiment, vinovajie sau rusine; + sociale - respingere sau izolare; + comportamental - comportamentul violent ajunge si fie vzut ca o strategie de rezolvare a problemelor; + cognitiv —afecteaz& procesul de invaare si rezultatele scolare. Alte consecinfe ale bullying-ului scolar se pot solda cu depresia (demoralizarea poate creea contextul favorabil instalirii depresiei), formarea complexului de inferioritate (un adolescent continu dezapreciat, demoralizat si agresat verbal/fizic/ emotional etc. va dezvolta ideea c& "ceva este in neregula cu mine", va da vina pe propria persoana pentru orice, ba chiar va ajunge si regrete ci s-a ndscut) si formarea unor comportamente auto-distructive (in cazuri foarte rare i mai ales in cazul celor cu o structura psihicé predispozant’, adolescentul - victima bullyingu-lui, poate apela la forme de comportament auto-vitimator: se taie singur, se juleste intefionat, se scarpind pnd céind se rineste etc.). Conetu: Este important si distingem intre impoliteje, rdutate si bullying pentru ca profesorii, administratorii geolari, consilieri, politia, cei care lucreaza cu tinerii, parintii si copiii s& stie cu tofii la ce si fie atenfi si céind s& intervind. Ideea de baz e c& frecventa bullying-ului in mediul scolar scade semnificativ atunci céind adultiiinteleg in acelasi mod ce inseamna (si ce nu inseamna) bullying-ul si se pun de acord sa intervind in mod consecvent, ori de céte ori devin constienti ca acesta are loc (Wright, 2003). Fenomenul bullying este o problema universal& printer tineri, dar poate fi controlat atunci céind ‘nu permitem alarmelor false si ne copleseasca. Copii agresafi sunt defavorizati, nefericifi si sufer’ de probleme legat de stima de sine si inerederea in propria persoand. Ei se simt adesea anxiosi, simt rusine $i se simt chiar vinovafi pentru ce s-a intémplat. In scoala, ei sunt de obicei intrusi fara prieteni, singuri si abandonati. Relatiile lor de prietenie sunt adesea afectate din cauza nei frici sporite de a avea incredere in semenii lor. Consecintele negative afecteaz nu doar sandtatea lor mintalA, ci si rezultatele academice i pot sc&dea motivatia lor alia, Sir. Univ 7, 60d: 430059, Tek 0360/56613 1; 0360566132 fax: 0260/619833 e-mail: cjrae_salaj@yahoo.com ‘wow.cjraesalar0Pe teres Reece bvsrcronaru.gcouun ——_mspectORATL DEPOGTIE MOETENN SALAS SUDETEAN SALA de a merge la scoala si de a invita. Experienfa bullying-ului sia violenfei, in mod implicit, lipseste copiti de putere, fiindu-le incalcate drepturile de baz& tocmai in locul in care ar trebui sé se simta protejati si in siguran{&. Scoala este locul in care copiii fac primi pasi spre independenta, se intdlnesc cu oportunitati esentiale de colaborare cu ceilalti si de conformare la regulile generale de comportament uman. Din acest motiv este esential ca educatia, ca parte a sistemului de servicii, si fie deschisd s& raspunda nevoilor si dificultajilor copiilor in aceasti perioada foarte delicaté a dezvoltirii umane. Copiii care trec prin experienta abuzului, au dreptul la a fi sprijiniti in recuperarea lor fizicd si psihologica, respectiv in reintegrarea lor social. SCOPUL PROIECTULUI: Prevenirea manifestarilor de tip bullying, in medi constientizare, dezbateri si activitati informative cu prescolar colar prin consiliere psihopedagogicé, OBIECTIVE: * Realizarea unor seturi de materiale educationale, pe nivele de invafimant, ca suport in implementrarea activitifilor privind prevenirea bullyingului scolar (februarie - martie 2021); * Informarea copiilor/elevilor cu privire la cauzele, formele de manifestare si consecinjele bullyingului (martie - iunie 2021); © Cresterea gradului de implicare a copiilorelevilor in reducerea riscului de victimizare in situati de bullying (martie - iunie 2021). PERIOADA DE REALIZARE/IMPLEMENTARE: Februarie 2021 - Junie 2021, semestrul II, an scolar 2020 - 2021. GRUP TINTA: Prescolari si elevi din unitajile de invajamant din Judetul Salaj, care au fost sau sunt i martori, agresori sau victime) in cazuri de tip bullying, identificati de c&tre consilierii scolari in etapa de selectie. Selectarea grupului finti: Identificarea grupului fint& la nivel de scoala se realizeazi de catre consilierul scolar, in colaborare cu directorii unitafilor de invayimént si cadrele didactice. Se va identifica ‘grupul finté vulnerebil si/sau grupul/clasa in care se identifica agresori ai bullyingului si/sau victime ale bullyingului scolar, Grupul fint& poate fi format din copii/elevi din mai multe grupe/clase sau poate fi 0 clasi/grupa intreags, Numiirul de clase/grupe de copii/elevi care urmeaza si beneficieze de activitatile din cadrul proiectului se setabileste de catre consilierul scolar, in colaborare cu directorii unitafilor de invéjiméant, in funcfie de amploarea fenomenului vizat. Zaliu, Sir Uniri, nr. 7, cod: 450059, Tel 0360566131; 03601566132 fax: 0260/619833 ‘e-mail: cjrae_salaj@yahoo.com Wwww.¢jraesalaj.r0-RULJUDETEAN DE RESURSE S IASISTENTA EDUCATIONALA SALA} eer MINISTERUL AFACERILOR INTERNE HINSPECTORATUL SCOLAR INSPECTORATUL DE POLITIE JUDETEAN SALAJ SUDETEAN SALA RESURSE: > Umane: = Profesorii psihologi cadrul Centrului Judetean de Asistenta Psihopedagogica Salaj; ~ Consilierii gcolari din cadrul Cabinetelor $colare de Asistent& Psihopedagogica, = Reprezentantii Biroului de Analiza si Prevenire a Criminalititii din cadrul I.P.J. Salaj; = Cadrele didactice si directorii din unitiile de invatmént in care se implementeaza proiectul in urma semnarii acordului de parteneriat. > Materiale: = Seturi de materiale —educationale suport pentru activitafile | la_nivel prescolar/primar/gimnazial/liceal; = Ghid realizat de cétre Asociatia Telefonul Copilului in cadrul proiectului ,,Bullying ~ de la haryuirea verbal, la harjuirea fizicd in randul copiilor; = Suporturi video; = Aparatura: videoproiector, laptop, boxe, imprimanti, aparat foto; = Consumabile: hartie A4, foi flipchardt, marker-e, instrumente de scris, post-it-uri ete. MODALITATI DE IMPLEMENTARE: © Colaborarea partenerilor in scopul elaborarii proiectului de parteneriat educafional (ISI Sélaj - CJRAE Salaj—IPJ Salaj prin Biroul de Analiza i Prevenire a Criminalitatii); © Consilierii scolari se vor organiza in grupuri de lucru, pe nivele de invatamént, cu scopul de a clabora si selecta materiale educationale suport, instrumente, scenarii dedactice, prezentari PPT $i alte materiale educajionale audio-video, ce pot fi utilizate in cadrul ‘campaniei ,,Scoala anti-bullying”; © Transmiterea proiectului educational si a materialelor educationale suport, de catre CIRAE Salaj, cdtre parteneri si cdtre consilierii scolari care vor implementa activitatile; ¢ Identificarea de catre consilierul scolar a grupului tint din scoala care va participa la sesiunile de informare; Planificarea activitatilor cu grupul {i Derularea sesiunilor de informare cu copiii/elevii: workshop-uri, ateliere de lucru, sedinte de consiliere psihopedagogica la nivel individual/de grup/colectiv gi alte modalitafi la alegerea consilierul scolar si a reprezentantilor BAPC din cadrul IPJ Salaj Activitafile vor fi organizate si sustinute de catre consilierul scolar iar 0 parte din activitafi vor fi realizate in colaborare cu un reprezentant al Biroului de Analiz& si Prevenire a Criminalitatii din cadrul IPS Salaj; «© Monitorizarea, evaluarea si promovarea campaniei ,.Scoala anti-bullying” de catre echipa de inifiere si coordonare a proiectului. Zaliu, Str, Uniii, nr. 7, 60d: 450059, Tel: 0360/566131; 0360/566132 fax: 0260/619833 ‘e-mail: cjrae_salaj@yahoo.com ‘www.cjraesalaj.r0ie ASISTENTA EOUCATIONALA SALA) UsspecrowaTULScOLAR —_WNSPECTORATLL DEOLITIEJUDETEANSSLAD TpeTeaN RESPONSABILITATI: > Con ri gcolari: ‘© Participarea, in cadrul grupelor de lucru, la realizarea si selectarea materialelor educationale suport. destinate—fiecdrui_—nivel_ = de invfimant: prescolar/primar/gimnazial/liceal; * Selectarea grupului inti la nivel de scoala, in colaborare cu directorul unitiji de invatimant si cu profesorii diriginti; ‘* Identificarea formei de desfisurare a activitajii de prevenire (workshop-uri, ateliere de lucru si alte modalitati) in colaborare cu reprezentantilor BAPC din cadrul [PJ Salaj; Organizare sesiunii de informare (stabilirea locatiei, perioadei si a duratei); In cadrul activitajilor, consilierii scolari vor adorda subiectul bullying-ului din perspectiva modalitafilor de interventie. > Reprezentantii Biroului de Analiza si Prevenire a Criminalitatii din cadrul IPJ Silaj: * Colaborarea cu consilie desfigurarii activitatilor; s: + Prezentarea informatiilor legate de tema proiectului cu accent pe prevederile legislative gi rispunderea in cazul agresiunilor de tip bullying; * Prezentarea materialelor informative — preventive (spoturi video si Ghidul cu inform legate de bullying, realizat de c&tre Asociatia Telefonul Copilului in cadrul proiectului Bullying ~ de la hartuirea verbal, la hartuirea fizic& in raindul copiilor). scolari si cu directo unitétilor de invagimént in vederea REZULTATE ASTEPTATE: - Un portofoliu de materiale educationale suport, adaptat fiecdrui nivel de invayamant (prescolar, primar, gimnazial, liceal), ce poate fi utilizat de citre cadrele didactice si de cétre consilier seo n peal, penn prevents bulyingut pol, Imbunatatireas colaborari inter-institufionale in scopul prevenirii si a reducer bullying scolar, ~ Cresterea numarului de copii si elevi mai bine informati pe tema bullyingului scolar; - _ Cresterea gradului de implicare a copiilor/elevilor in reducerea riscului de victimizare in situatii de bullying; - _ Reducerea cazurilor de bullying in scoli. cazurilor de Zalitu, Sit. Uni, nr. 7, cod: 450059, tel: 0360/566131; 0360/S66132 fax: 0260/619833 ‘e-mail: cjrae_salaj@yahoo.com ‘Wwww.cjraesalaj.r0¢ in EAN OF RESURSE ASISTENTA EDUCATIONALA SALA} rerscrosrugcouan _werscioneTULBEPOUITE-LOETEAN SALAD JUDETEAN SALAS MODALITATILE DE EVALUARE: Observarea sistematicé a comportamentului elevilor, apreci si rispunsurile oferite in timpul sesiunilor de informare; monitorizarea cazurilor de bullying din gcoli de cAtre consilierii scolari gi alte cadre didactice desemnate la nivel de scoala; fige de lucru/chestionare de feed-back. MODALITATILE DE PROMOVARE Promovarea proiectului se va realiza prin intermediul site-ului CJRAE Salaj: www.cjraesalaj.ro i a Revistei CIRAE Salaj ,.De la mental la comportamental in scoala”, prin pagina de socializare a institutiei, prin publicarea unor articole in presa. ANEXE IN FORMAT ELECTRONIC: ‘Anexa 1 — Set materiale suport nivel prescolar; Anexa 2 ~ Set materiale suport nivel primar; Anexa 3 ~ Set materiale suport nivel gimnazial; Anexa 4 ~ Set materiale suport nivel liceal; Anexa 5 - Ghid realizat de ctre Asociafia Telefonul Copilului in cadrul proiectului ,Bullying ~ de la harquirea verbal, la harjuirea fizicd in rndul copiilor); Anexa 6 — Proces verbal realizare activitati in cadrul proiectului. ‘Anexa 7 — Planificarea activitatilor in unitifile de invayamént. Zaltu, Str. Uni, nr. 7, 60d: 450059, ‘el 0360/566131; 03601566132 fax: 0260/619833 e-mail: gjrae_salaj@yahoo.com www cjraesalaj.r0Ray SI je suistenvt araceRiLOR INTERNE UnsrecroeaTULscoLan —_WSPECTORATUL DEROLITIE UDETEANSMLAL SUDETEAN SALAS Anexa6. PROCES VERBAL Incheiat azi, in data de. + cu ocazia desfisurarii Proiectului de parteneriat educational privind prevenirea comportamentelor de tip bullying in mediul scolar: Scoala anti- bullying”, la unitatea de ‘imvajimant: , clasa: La activitate au participat Nr. _| Participant (nume si prenume elev) ‘Semniitura (Nota: pentru prescolari se va preciza doar numirul acestora si grupa) ‘Tematici abordate in eadrul activitatilor/Descrierea pe scurt a activititii Drept care am incheiat prezentul proces verbal. intocmit, Reprezentant B.A.P.C Consilier scolar Colaboratori (cadre didactice) Director unitate de invitamant Prof. Zalu, Sit. Uniti, nr. 7, cod: 450089, Tel: 0360/566131; 0360/566132 fax: 0260/619833 ‘e-mail: cjrae_salaj@yahoo.com www cjraesalaj.r0££8619/09Z0 ty ZEL99s/09¢0 1998/09¢0 ‘1 “6s 00Sb p09 “4 aquni-teU ngeZ ,NOSaUNUUG] wos OONRAD!e | jeoseprejanwi] PLOLESPHL| PPAUV-PPNN OseG] | AN pIRIZCUULL wor ooyekDpipxwos] poI996crL] _ wUELTUEWOY UD] 9 wos ooyex@zzeaisoouep] 90 [OPI SPL| ueqeasoy| —_s| wos ooyps(eueUEUIpeUEU] ¢8/C690PL| eupy ue] + ‘wios ooypA@esooe|IeO| OZLESLSL BIO) HED PLEA, wos ooyed@imood pe! 671S0SPL| mpne[a] Z| wos ooyeA@ursaig eyjoues| OZOPEPIFL| ewig] wopey JuyurE)waul op yeu -Aupo9s 4dq]ISU09 Ja", UOD ap a3eq| su) aah INgl - LLNV #1609§" :yeuorfeanpa yeriauansed ap injmoatoad INupeD ut the HPIS AVAL |E|OdS pray}!sU0D, TZOT-OZOT ¢481098 we “T] [N.YSIMIIg UNL B auluaAaig 18 BzI|UY ap Injnoulgl “LeIRS fdl — feIES AVAL — felRs Fs Il - LN 1e098* ys yiynoulvonga vinausisy 3018 "Sinsze 3a wvalzant cy TIVNOLLN F‘or foyesaraf>- wns ar ooys foyes”anulo 8619/0920 8) TE1I9S/O9ED *1£199S/09E0 “1 “6S00S¥ ‘poo ‘¢ “su IAS “NeIeZ wos ooypA@)zgepIvA vjauOT LLPEOISSL| puoUIrY] 6! euro] pie -dod WO OOYRAD)ENZI9Y | ‘96868ZEPL ‘Buz Sazsaay] BL vpeoog ‘nejez nour] wera aruodg wresFo1g nd [Ndd! SABIEZ ARIODIN, JS KOPOUG [Nag Iseuyeleiq]— 90goC FOF | euny fea] 21 TILT,“ IBUNUIY PARIQUING Woo ooyex DAYS BIUIAB|| —_ ELFOPOESL| eT uEsTYIYD] OT d'd 19 PhUIpRID 18 .sHSaA0d No EinsED" dé 19 vHUIPLID Beugwioy [au epeizeuND| wos oOyRAMLOOTUPUIG] __68ISIZOPL| WW epog| ST wosooyesD),Zoy!Uadod| EL99IZISL] oyiug dog] FL wos ooyek@EU0I LSOLEISPL] —_PuOUNS MYSHUNYO] EL jew — ameul| TIEIBZ, [NZPA wos o0yRA@) IL10L0z¢z| eaeonmue |] Z| a¥ojouya, [Nady] SwNIONE | “AN B[EYZPUUNEE [LODS} puipy nedzng| Ued/D919}] | IN BIPIZRUUIIH EIeODg] —_UIOOOyRAD | 681920081 1 BOGOR ,OUIS aYRIODYH™ EjEZeUUITD LIEODS| wos ooyex@uesny vol] ZI9POESLL| PIPBI09H BURO| dog] 0) ‘S1ysoq wos oo4eX@)Z7RBYSIeAq| SOL99TPPL| wipog oqezs| — 6| 1 “IN Brerzeuuny eyeoog “dy | “aN BpEZeUUNID BeOS | OIUBALIS NOUS ,ueAIS] AOMRERL, wos ooyes@uyereyyeuel —ZIZIS6Sr] MPA UEIEN Jeu] — 8} rviys Nvalaaar YINAISISV 4d SVaLaa nF TREAD AVT098 TALVHOLIAdSNT promo naips e ar Cy _SI*orfopsoeufy asa wos ooyes@ feyes”aeufo:eu-9 ££8619/0920 ZEL99s/09E0 *1¢1995/09E0 :1. “6s00Sb :909°L ins ‘mere wa ae Sofiuq rULOD - eouy “YIsd Jord :feIes d¥f0 1oweUDpI00> nEIRZ !edUIg 9YBI0DYH a1Tosepag [Naa"]] wos ooYyEA~@9 | OceuLIodod| TONIOEI9L piolMDe | €c| eur dog Teu - onseu wishd [aU jeIZeUUNID BppoDg'| wos ooyeA@arsnur vuouM’] OZ gC9OLSZ) PHEW BUOWeY dog) —cc| plurals najung niinupE UoLUIIS, [eUOrTeEN, IM1FajO> Teur-oyude Beseuueg “|IN o1ojouysy, Naor] Woo OOYRADETADAID| 69CI9I9SL| BYU IEG YOSNa] Ic yeu-oneu TE[RZ, o1yOULg™ “dd NO) wos ooyex@ueaindiqes| Spl 06 LSL0| PpaUGeD eapog] —_OZ| 4D) ‘SOuYSV | AN B[EIZBUUIID v]LODS | vali im acm oes ‘snys yrynotlvanas vi aw