Discontentments and Fears of Romanians at the End of the 10-th Decade of the Century STUDI PROBLEMELE $1 FRICILE ROMANILOR SPRE FINELE DECENIULUI ZECE Analiza secundara a unor date din sodaje CURS si ICCV ee Sse Based on several polls conducted by CURS and ICY, the paper presents — in its first part ~ a thorough analysis of the pattern of trust/ mistrust in the main institutions of Romanian democracy at tho end of the last decade of the contury. In tho socond part, we can find out about the most important discontents and fears of Romanians, as they appear from analysing the data of the two polls (inflation, illness, unemployment, and war) Finally, based on the data, the author shows the untruthness of two so-called “myths” associated with Komanians after ’89: the xenofobia and tho existonce of interethnic conflicts in Romania, Neincrederea ca tip de problema social. Dinamica neincrederii in Romania spre finele deceniului zece For ne, loialitate persu: na dintre problemele sociale cele mai fn Roménia ultimului deceniu se rete inerederea populatiei in institutiile puter, care decurge direct din satisfactia cu viata politica a populatiei. Acesta este un indicator al unei stari profunde care garanteazi ordinea sociala si stabilitaten sociala intr-un stat. Ordinea si stabilitatea reprezintd probleme sociale cu adevatat. Atunci cind © populatie are incre- dete in institutiile puterii este semn si de stabilitate, dar mai ales, este semn cd populatia se simte protejata in propria ei tara. Dimensiunile acestui sentiment de protectie sunt increderea si satisfactia cu marile cadre ale vielii colective. Cand populatia incearca un sentiment de nesiguranta, de primejdie chiar, ea retrage increderea pe care a acordat-o pana atunci institutiilor puterii politice din statul respectiv. Preluarea puterii intr-o societate antreneaza utilizarea tuturor instrumentelor, de la fort la vielenie; nimic nu este ocolit. Forta, ne spune sociologul american T. Parsons, joaca, in raport cu puterea, acelasi rol pe care-ljoacd aurul in raport cu bani 8 REVISTA DETCERCETARI SociALE [ 3-4/2000Ee PROBLEMELE $I FRICILE ROMANILOR Aurul garanteaza ,puterea” banilor, dar nu este efectiv utilizat in actele de schimb. La rindul ei, puterea politica folo- seste drept moneda” de schimb cu cetate- nii_,protectia”. Ea acorda protectia in schimbul loialitatii, Atunci cind nici pute- rea nu-si poate proteja ,.cetatenii” (sau ,su- pusii"), nici cetatenii nu acorda loialitate: agentul puterii se va stradui sa obtina supu- nerea cetatenilor prin constrangere sau prin persuasiune. Dacé ,,forta” este cel mai ficient mijloc de preluare a puterii intr-o societate si rimane fundamentul oricarui sistem de inegalitate, ea nui este instrumentul cel mai ficient pentri mentinerea si folo- sirea unei pozitii de putere si pentru deriva- rea unui beneficiu maxim din ea. De aceea, data oporitia distrusd, este in avantajul noului regim s& utilizeze tot mai multe alte teliici si instrumente de control si si. admita necesitatea fortei spre a fi utilizata, numai ‘end alte tehnici esueaza”. ~Dacd noua clita este materialista ca orientare (...) va descoperi ca regula fortei este ineficienta si costisitoare.” Creste costul constrangerii- © mare parte din timp, energie si avutie vor fi consumate pentru ,,menfinerea controlului” si pent ~separarea producttorilor de pradusul muncii lor”. In plus, .onoarea” este retra- sd celor ce guverneuza cu ajutorul fortei. Cit priveste elitele idealiste, motivatia lor pentru regula dreptului este inca mai puternica. Odata-ce nouaelita a distrus in- stitutiile si a ristumat vechea elita (care anterior 0 blocase), ea se va straidui sé gu- verneze in basa persuasiunii. .Cei care a preluat puterea prin forta vor gasi avanta- {jos si-si legitimeze dominatia din momen- tul in care opozitia organizata a fost efectiv eliminata, (..) Forta nu mai poate functio- na ca resursd privat a unui segment spe- cial al populatiei. Ea trebuie transformati into resus? publica folosita pentru apirarea legii sia ordinii.”” In acest scop, forta va fi transformata in autoritate: si fora pura in forta dreptului. Instru- ‘mentele, in acest sens, suit: a) rescrierea legii astfel incat sa interesele moti elite, dar imbré- (termeni) destul de protej cdind 0 expresie universalis. b) folosirea institutiilor care ‘modeleazd opinia publica: instrumente educationale, religiouse, muss-media si alte modelatoare ale opiniei publice, care, astfel, permit noit elite sa se inconjoare cu @ aura de legitimitate in céteva luni sau ani. ,Propaganda” sau ,manipularea con- sensului” este un element in teoria stratifi carii. In genere, combinarea coercitiei si a consensului sunt cele mai bune instru- mente, ,.Puterea coercitiva poate fi folositi adeseori spre a crea un nou consens.” Cla sele conducitoare, serie Gaetano Mosca, nu-gi justified puterea exclusiv prin pose- siunea ei de facto, ci incearea si gaseasca © basa legaia si morala pentru ea, repre- Zentindu-si-o ca pe © consecinfa logicd si necesara a doctrinelor si a eredintelor care sunt general acceptate si recunoscute.” Balanja credibilitatii (increderii) institutiilor ca instrument de evaluare a dimensiunii subiective a ordinii sociale Cand institutiile se elatina in sta- rea de spirit a unei populatii este semn ca sunt intrunite conditiile pentru diverse ti- puri de dezordine sociala, de la nesupuneri Ta lege, la forme ale absenteismului public si chiar Ia prabusirea consensului social in chestiunile de baza ale existentei unui stat Cand institutiile nu mai functioneaza tn sprijinul populatiei este constituita condiia retragerii increderii sociale in ele. Masura de echilibru si proportie intre calitatea pu- terii si loialitatea cetatenilor ne-o furni- zeazA ,.credibilitatea”, inerederea in insti- tutii, Cand inerederea este mare, ordinea procurata prin utilizarea institutiilor res- pective este de tip ,legitim” si rezerva de miscare a guvernantilor este foarte mare. Cand, dimpotriva, increderea ¢ scdzuta, © semn ca institutia nu are capacitatea de a wproduce ordine legitima” si ca rezerva de migcare a guvernelor este redusa. Este evident ca institutiile mu produc increde~ rea in acelasi grad i nici nu provoaca eri za credibilitatii puterii in aceeayi masura, In general, guvernantii trebuie sf intervina asupra acelor institutii care produc eriza credibilitatil si sa se reazeme pe cele care produc credibilitate inalta. Pentru a REVISTA DE CERCETAR! SOCIALE fl) 9-4/2000 9STUDI! increderif in institutii sea balantei credibititaqii masuia vari folosit pre (fig. 1, Observam ea balanta ne dezvaluie proportia celor cu incredere seaeuta in itrapondere cu. proportia celor eu i- eredere mare (multa), la diverse praguri de timp. In studiul nostra au fost alese trei momente din primul cielu de guvemare al PNT-CD, PNL ete., adiea guvernarea Con- ventiei Democratice: octombrie 1996 (cand credibilitatea vechii guvernari era seazuti), martie 1997, cand eredibilitatea noii guvernari era inalta (la ineeput, inves- titia de ineredere e mare) si la aproape un an de la preluarea guvernarit_ antericare. Vom compara balanta increderii in vechea guvernare [a interval de un an eu balanta increderii in noua gavernate fot {a interval de un an, tocmai pentru a compara efectul fig. 1. Incredere multa 1997 1996 fig. 2. __ Tata situatia: incredere multa \supra probleme ordinit si a inerederi ay Si prezentim datele actualizate pentru inerederea in guvern, in parlament si in partide, 1998, oct. 1999 si dee 2000, pe care le vom comenta la locul potrivit, (Vezi pagina urmatoare.) Tn fine, nu lipsita de interes este evolutia inerederii, in partide politice in intevalul noiembrie “98, decembrie 2000. Ce constatam? O constanta cadere a inere- deri si asa foarte seazute yi o constanta crestere a proportiei celor ce au inet putind sau foarte putind in partide. C aveau incredere in partide politice erau, in nov. 1998, 15%. iar in decembrie 2000. doar 10%. Procentul ,neinerezatorilor” ea de 80% in 1998 si de 84% in 2000. 0 citi de mare alarma, Partidele nu produc legitimitate in Romania, Vezi graticul nr 3 edere put 1997 incredere putina * + 100% 100% + iunie 1297 7 [75% sou |_so% 25% 1997 1997 1996 1996 19971997 (August) (Martie) (Octombrie) (Octombrie)(Martie) (August) —— Guvem; Parlament; ~~~ Pregedintie 10 REVISTA DE CERCETARI sociace MB s-s/2000PROBLEMELE $I FRICILE ROMANILOR Graficul 1 Incredetea in guvern SSSpiins wi teataifenies eae maitre Graficul 2 Grafieul 3 PIPSIISPEPSPEOIPP SA (e-Featte patina sau putina m-Foarte mula sau muttaSTUDII jncrederea in Guvern, Deceptie publica Ce constatam, in privinta evolu- tic’ inerederii populatiei in Guvern? Luna martie 1997 a fost luna unui maxim al in crederii in institutia guvernului, cand, practic, 45% din populatie avea ineredere multa in guvern, fata de 47%, proportia celor cu Incredere putina. Situatia aceasta se mentine pana In luna junie, cind propor- tia increderii in raport cu proportia nein erederii era de 45 la 49%, Fata de luna octombrie 1996 se putea consemna o crestere a legitimitayi guverului cu 29%, ceea ce este 0 adeva- rata explozie” a inerederii, © asemenea crestere de capital politie cum nu s-a mai intamplat decat in 1990, imediat dupa in- stalarea noului nucleu al puteri Din iunie 1997 in august 1997, deci la un interval de doud luni, increderea in guvern coboara Ia 33%, adiea foarte aproape de nivelul de credibilitate al gu- vernarii Vacaroiu din octombrie 1996 (cand increderea era de 26%). Aceasta ara- ti un fenomen de cidere a increderii (pro- Portia de 45 - 33% = 12%, este tipica pen- tru cadetile accelerate, bruste, care, de reguld, urmeaza fenomenelor de deceptie publica, de mare dezamagire). Analiza datelor din barometrul de opinie al ICCV araté cd increderea in guvernarile Con- ventiei Democratice a continuat si seada in noiembrie *98 la 30%, in octombrie °99 la cirea 12%, iar in decembrie 2000 era cam tot de 12%. Prin urmare, caderea increderii a imbracat o forma catastrofala, efci decli- nul a atins un prag de 45% - 12% = 33%, lun procent foarte mare. Proportia caderii atinge pragul de 3/4. Prin urmare, ,.cli- direa” increderii publice era deja c&zuta in Graficul 4 proportie de 3/4, ceea ce aratd 0 erast incapacitate de conservare social, Vezi graficul 4, cu datele actualizate increderea in Parlament. Mai multi coereitie Sa vedem ce s-a intimplat cu Parlamentul, in acelasi interval. Dinamica inctederii in Parlament urmeaza cam ace- easi tendingd ca si in cazul_guvemului reste din octombrie 1996 (23%) in martie 1997 (39%) cu 16%, pentru a cobori in august 1997 la 21%, mai jos de nivelul de incredere pe care-| avusese in octombrie 1996 (cu doua procente). in schimb, pr centul celor care au incredere putind in Parlament creste de la 63% in octombrie 1996 si 59% in iunie 1997 la 71% in august 1997. Parlamentul, asadar, nu produ- ce nici el mai multa incredere, dimpotri- vai, provoaci o eadere critica a increde- ri (de Ia 39% in martie 1997 la 21% in august 1997, adicd 18% in doar doua luni), Procentul de 18% cat este masura acestei caderi indiea, deja, un parametra statistic incadrabil in categoria marimi- lor critice, fiindca, raportat la popula- tia care investise 0 mare ineredere in parlament (cei 39%), procentul care mé- soara cAderea inerederii reprezinté a- proape jumatate. Cand, in termen de dou luni dintr-o perioada de guvernare teoretiea de 48 de luni, jumatate dintre cei ce te-au urmat cu foarte multa in- eredere isi pierd entuziasmul, alune- cind spre alarmantul prag al inerederii sedzute, este semn de ,,criza". Aceasta criza a inerederil anunta, ce regula, 0 riz a guvernului, care poate fi depisiti r2 REvisTA DE cerceTARi sociace [MM 3-«/2000PROBLEMELE $I FRICILE ROMANILOR pe cele doud edi mentionate: o sporit: pu- tere coereitiva sau o sporitt capacitate persuasiva. Limita de sus 9 eapacitatii persuasive este probata de guvemele so- cietatilor democratice in perioadele electo- rale, ineit o mai mare putere de persuasi ne din partea presei, a mass-media in gene- re, ar reclama serioase restructurari ale Intregului aparat de institut, ale filoso- fiilor mediatice, ale mentalitatilor celor implicati intr-un atare proces etc., cea ce nu este posibil decat printr-o modificare a intregii filosofii a guvemarii. Lucrul acesta nu se poate intimpla decit atunci cind se produc radicale transformdri ale claselor politice si, deci, prin schimbarea echipei guvernamentale. Pe de altd parte, 0 sporire a puterii coercitive este, cum am retinut, costisitoare, antreneazd o crestere a costi- lui (¢ mare parte din timp, energie si avutie ar trebui consumate pentru ,mentinerea controlului", cea ce iarisi tidied noi pro- bleme, incepind eu aceea a disponibilitayii guvernangilor pentru o asemenea optiune) Sa examinam datele aduse la pragul anului 2000, decembrie. Ce constatam? In noiembrie 1998, inerederea in Parlament era de 20%, atét mai rimasese din pragul atins in martie 1997, de 39%, iat in octombrie 2000 coboari la 10%, pentru a se menfine la acest prag si in decembrie 2000. Prin urmare, ca- derea atinge aceasta valoare: 39% - 10% = 29%, iarigi o marime critica tipica pentru ma- rile caderi, Cladirea legitimitatii Parlamen- tului se prabusise in termen de 4 ani in pro portie de 3/4, 0 marime tipica pentru situatiile de catastrofa Increderea in Presedintie. Institujii producatoare de credibilitate Sa examinam, in fine, increderea in Presedintie, dupa acelasi model de ana- liza dinamica, Datele de care dispunem se raporteaza doar a momentul iunie 1997 si august 1997. In iunie 1996, inerederea ma- re in presedintie atinsese pragul maxim de 60%, pentru ca procentul ,entuziastilor” sa scada, in august 1997, la 48% (deci: 60 - 48% = 12%). Totusi, Presedintia isi menti- ne pozitia de institutie producatoare de Revista ve cencerani sociate MM 3-4/2000 credibilitate, de vreme ce 48% dintre romani acorda o fnalta ineredere acestei institutii, O institutie care produce incre- dere este o institutie care produce stabi- litate. Cu toate acestea, procentul de 12%, eft este ponderea celor care para- sese lotul wentuziastilor® in doar dou luni de zile, se incadreazt in categoria «numerelor sensibile”. Acestea sunt di- ferite de .numerele de criza", dar nici nu se ineadreaza in categoria ,.cifrelor” (parametrilor) neglijabile. Ele sunt, in statistica puterii, numere sensibile, ca- re, in mod normal, ar trebui si provoace © atenta examinare a situatiei, Fata de cele 60 de procente, numarul celor care isi pierd, nu increderea, ci intensitatea inerederii, reprezinta 1/6, Fata de 1/2 cat era scorul de clidere a fncrederii in parlament (cea ce este 0 ,,perioada de injumatatire” a inerederii la un interval de doua luni), proportia de 1/6 nu pare a fi mai mult decat un ,numar sensibil”. Vom examina, in fine, increde- rea in Armatd, Bisericd, Justitie, Politie in acelasi interval de timp, pentru a veri- fica, totusi, care dintre institutiile sta- tului produc edificiu! legitimitatii ordinii publice legitime in Romania intr-un interval dat. Tata, in continuare, ,balanta in- erederii” populatiei in aceste institutii (armata, biserica....) Biserica si Armata. Institutiile constiintei nationale (producatoare de legitimitate) Observam din fig. 3 ct Armata i Biserica sunt institutiile care au pro- dus si produc, in mod constant si persi tent, otdine legitima. Oseilatia credibi- litatii in aceste institutii este redusa. Armata se bucura de o incredere foarte inalta in octombrie 1996 (cind celelalte institutii ale puterii aveau 0 foarte sca- uti credibilitate: armata se bucura de fncredere inalta in proportie de 76% cind guvernul nu intrunea acest tip de credibilitate decat la 0 proportie de 26% din populatie. 13SU) aS fig. 3. Incredere multa 75% 28% 0% 1997 19971996 (August) (Martie) (Oct.) Armata Biserica Justitia ~ Politia in martie 1997, cind valul de in- credere al populatiei ereste, tineori specta- culos, in raport cu tonte institutile, cea ce aratd e& noua guvernare a fost adusat de o maree a sperantei populare (sabie cu dowd taiguri), si credibilitatea armatei creste la 80% (deci cu 4 procente), pentru a reveni la 76% in august 1997, (interval in care credibilitatea guvernuluti suport 0 cadere de 12 procente, adica de trei ori mai mare decit aceen a credibilitatii armatei). Polul celor cur o incredere scazuta in armata nu inregistreaz nici el cresteri foarte mari, desi procentul celor ce-yi micyoreaza icrederea in armata se dubleaza in acest interval (de la 8% la 19%). Aceasta dubla~ re a proportiei celor cu incredere scazuta ne arati ca, pent prima data in istorta 14 Incredere scazuta 8% 50% 25% 0% 1996 1997 1997 (Oct,) (Martie) (August) sondajelor postdecembriste, valul de- ceptiei publice atinge si Armata, semn ca existi un procent in crestere al celor care incep si-si piarda speranta si incre- derea nu doar in anumite institutii, ci in caracterul general al ordinii_ stabilite dupa 1989. Dublarea celor cu eredinta di- ‘minuata (a ,scepticilor") in raport cu o institutie care se infitiseaza ochilor publici ca un garant al dreptatii ordinii noi, al legitimitati si al indreptatirii spe~ ranjei nationale intr-o ordine mai buns, este, dupa opinia noastra, un semnal de alarma (chiar daca ponderea celor cu ineredere inalta in armata pare stabi- lizata in jurul procentului de 75%, citci, cum se vede si din figura, intre octom= REVISTA DE CERCETAR! sociace MM 3-4/2000PROBLEMELE $1 FRICILE ROMANILOR brie 1996 si august 1997 procentul celor cu ineredere inaltil in armati nu cunoaste nici fo variatie, fiind tot de 76%), Biserica este a doua institutie a ordinii de tip legitim (valid) in societate, ceea ce arati ea popullatia are © baz nitoasa” moral si ca temelia oriearei ordini in Romania va fi erestind sau nu va fi de loe (si atunei, ordinea va fi prezervata numai prin constringere, coruptie, mineiu- na si vielenie). Biserica intruneste_un procent foarte ridieat pentru cei cu inalta inere- dere in ea (83% in octombrie 1996 si 85% in martie 1997), chiar daca ponderea aces- tora seade usor (nesemnificativ) ati valoare de 78% in at re, Biseriea se mentine (ca si armata, dar intr-o proportie mai mare cu dou: te) in ¢lasa institutiilor care produc ordine egitima (valida) in statul roman. Nimeni dintre cei ce ar voi sd guverneze folosin- du-se de acest instrument al ordinii legiti- me N-ar putea ignora aceasta caracteris decat eu pretul unei si mai mari erize de Iegitimitate pentru guvernarea sa Ca si in cazul Armatei isi, co semnam si in jurul Bisericii 0 variatie a scepticilor", adica a celor care nu inves- tese decat sesizuta Ineredere in legatura cu importanta Bisericii pentru ordinea ze- neralai intr-o societate. Acestia erau, in octombrie 1996, 8%, pentru ca in martie 1997 sa devind 12% yi in august 1997 sa intruneasea un procent de 19% ceea ce arata, ea si in eazul Armatei, o dublare (in doar 10 luni, sugerdind ca fiecare luna adu- ce cite um procent in grupul scepticilor), Este drept ca stabilizarea celor cu inalta ineredere in Biseried Ia un prag aflat {in toate sondajele setioase) Ia peste 75 de procente ne indrituieste st nu situam aceasta eifra in categoria ,numerelor so- ciale de eriza", asa cum o putem face in cazul Guvernului, al Parlamentului sau al FPS, de pilda Putem spune, ca 0 concluzie parti- cular, ca Biserica, Armata si Preyedintia sunt singurele institutii ale statului national (ciici, prin autocefalie, Biserica Ortodoxa este 0 ,biserica nationala”, intrucdt nu atar- ni de autoritati supra sau extranationale, nevista pe cenceran: sociace Mf 2-4/2000 chiar ecleziastice find) care produc dine legitima in Romania actuala Acestea singure se reazema pe temelia sigura a credibilitatii, popula- tiei, Putem spune, in al doilea rind, a Armata si Biseriea functioneaza ca .in- stitutii ale constiintei nationale” adica apar in ochit mari multimi, ai .poporu lui” ca institutii inalt si unanim eredi- bile, deci ca garante ale ordi nii legitime si ale nationalitatii Este principalul moti pentru care populatia se mentine intr-un pro- cent de tip .monolitic™ (75-80%) in ju- nul acestor institutii, in ciuida oriearor oscilatii politice, economice. ideologice Nimic nu pare a elatina acest procent ceea ce ne indeamna sa citim in el sem= ‘atin de numar national, adica de ametru al unei constiinte nationale” destul de persistente pentrs 0 vreme atat de oscilanti Aprofundarea acestur fenomen al institutiilor constiintei_ nationale” care se dovedese garantele statului-na- tune este 0 sarcina a cercetarii viitoare fiindea intarirea tor sau slabirea tor afecteaza direct comunitatea de destin a unui popor. Romani: (ca de alttel si ce- lelalte popoare central-europene $i rasa ritene) nu proiecteaza asupra parla mentelor valente de institutii nationale, Dovada procentul mare al ce- lor eu ineredere seazuta in parlament peste tot in Europa fosta comunista (unde ne-am fi putut astepta lao mare incredere in aceastt institutie), Este clar ch populatia distinge intre o institutie a democratiei politice si o institute a congtiinjel nationale, cea ce devine 0 obligatie epistemologiea pentru: socio- log (intrucat acesta lucreaz cu clasi cairile $i tipologiile colective operate de societatea reali, nu de constiima de laborator a ideologului), Justitia. Institutiile puterii-regulatoare D. Gusti grupa manifestirile juridice si politice ale unei societati in categoria ,.manifestaritor sociale regula tive". Daca in cazul Armatei si al Biseri 15ii balanta: increderii consemna procente mari pentru polul ,,inerederii inalte", in pri- vinta justitiei situatia este oarecum rastur- natd: procentele mari ,alearga” spre polul sincrederii scazute", ceea ce atesta o ,.difi- cultate” a acestei instituyii regulative. Pozi- tia acestora se mentine in timp, dupa cum o arata cele trei sondaje. Ponderea celor cu ineredere inalta in justitie era de 36% in sondajul din ‘octombrie 1996, in cel din martie 1997 era de 43%, pentru ca in cel din august 1997 si coboare Ia 25%, Prin urmare, in doar patra hii, procentul celor ce-si diminueaza increde- rea in justitie atinge o valoare de 43 - 25% = 18%, cea ce raportat la maximul de 43% al celor ce investese o inalta incredere in justitie (in martie 1997) reprezinta cam jumatate. Acesta deja este un numar so- cial de cviza si de atarma. Cand increderea tntr-o institutie seade cu 0 asemenea rata, ne aflam in fata unui fenomen de pribusire, ceea ce ne ‘spune ci depasirea crizei (ca a oricarei cla- diri prabusite) se obtine doar prin refacerea edificiului de Ia fundamentele lui, adica, printr-o reforma profunda a institutiei Reforma institutiilor. Paradoxul Reformei Toate: institujiile in jurul earora Increderea se prabuseste trebuie reformate de la fundamente (in mod fundamental). Ce inseamna © asemenea reforma este o alta problema, care trece de marginile acestui studi. Oricum, o institutie care tre- ce printr-o adevarati \,.pribusire” de ere- dibilitate nu poate initia si conduce ea i sisi 0 actiune teformpatoare (caci ea insisi trebuie reformata). Aceasta este agonia reformei in Romania din 1991 si pana astizi Institutiile marcate deo adinca ctiza a ctedibilitagii nu pot ft institutt re- formateare, Sa. luatti/un.singur exemplu Faptul ¢& populatia Roméniei gi-a marit increderea in Guvernul Ciorbea in doar trei Juni (din ianuarie pina in martie 1997) cu 25% (per total populatie), cea ce inseam- nd o dublare a celor cu incredere foarte 16 nalts (de a 26% Ia’ 45%) arata cat se poate de clar c& acea populatie I-a vestit cu misiune si cu puteri reforma- toare. Faptul c4 acelasi guvern a pierdut 12% (procente) din totalul celor care-l investiserd cu o inaltd credibilitate (ceea ce reprezinté o rata de deteriorare a in- crederii de 25%) arata ca tocmai functia si misiumea reformatoare a Guvernului sunt in eriza. Ce inseamna, asadar, a face 0 Reforma cu. institutii care, in vederile populate, sunt slab credibile? Tata adevarata piediea a refor- mei. Ea nu vine din partea populatiei, ci este chiar in instituuile cafe pretind sa condued actiunea reformatoare. Am. ajuns, iat, st constatam cd toate aceste institutii au cunoscut o adevarata. pri- busite” a credibilitatii (cu procente intre 12-25% in douit luni, cea ce, raportat la lotul sustinatorilor radicali, inseamna intre 25% si 50%, care sunt cifre de eriz in sociologia statistic, adica in sociologia numerelor sociale ~ o stiinta pe cale de conitituire, initiata in Romania de cercetatori de la CURS $i ISOGEP). Chestiunea cea mai conclu- dent este aceea a FPS-ului, institutie cfeata pentru a savarsi cea mai impor- tanta parte a Reformei si care a cunoscut cea maj mare neincredere in tot inter~ valul celor zece ani de tranzitie. Ches- tiunea trebuie examinata in chip special de citre cel ce considera ca una dintre problemele sociale cele mai relevante intr-un stat este problema ordinii legiti- me. Acest lueru ne conduce, inclusiv, la chestiunea realizarii reformei cu institu- legitime, care sé bucurd de o mare credibilitate, sau din contra, cu institutii care nu se bucutd de incredere, ceen ce inseamna ca deficitul de incredere a trebuit sa fie compensat de constringere FPS sau Reforma cu institutii respinse la scar nationala Credibilitatea FPS-ului n-a fost inca cercetata. CURS - SA este prima institutie de sondare a opiniei publice care si-a propus si investigheze credi- REVISTA DE CERCETARI sociace I) 3-4/2000PROBLEMELE $1 FRICILE ROMANILOR bilitatea .institutiilor Reforme, intre care FPS-ul are o pozitie centrala, data flind conditia sa de actionar majoritar (intre 50-70%) la toate unitatile economice ale Roméniei. Credibilitatea FPS este un indicator esential al perceptiei publice asupra Reformei. Pondlerea celor care acorda ,inere- dere inalta” acestei institutii a fost de nu- mai 11%, pe cdta vreme ponderea celor care acorda incredere scazuta este de 60% (30% nu stiu sa raspunda). Putem spune ca FPS.ul apare drept o institutie legitima doar in fata a 11% dintre romani. Pentru 60% dintre acestia, FPS-ul este o institutie lipsita de legitimitate, cu o scizuta credi- bilitate. Teoria ordinii yi a guvemarii ne spune ca acolo unde credibilitatea este sca zuta, singura modalitate de a sustine functionarea unei institutt este fie coerci- tia ("forta”), fie .coruptia” si ,.viclenia” Din sondajul efectuat de catre CURS nu putem exitage decit informatiile pentru lipsa legitimitatii acestei institutii in con- stiinta publica a roménilor. Nici Banca Nationala nu se bucura de o incredere prea mare: 43% declara ca au ineredere putina si foarte putina in BNR, si numai 36% se arata inalt increzatori in aceasta institutie In sondajul din iunie 1997, pro- centul celor cu incredere seazuta si foarte seazuta in Banci era de 61%, iar a celor cu incredere ridicata era de numai 23%, SRI-ul, la randul su, se bucura de o inere- dere ridicata la 48% din poputatie (com- parabila cu a Preyedintiei: 47% pentru anu la care se raporteaza datele). Sindicatele se bucura de incredere ridicata doar la'S7% din populatie, pozitie comparabild cu cea dezvaluita de sondajul din iunie 1997 (53%), In petioada anilor care-au incheiat deceniul ne-am aflat in fafa unui fenomen de criz’ evasigenerali- zata a credibilitatit institutiilor. Singurele care nu sunt si n-au fost marcate de crizi sunt Biserica si Anmata, inconjurate de o mare credibilitate in rindul populatiei ro- manesti. Aceasta arati cd o Reforma se- rioasd, care voieste sf tind seama de reali- taiji, ar trebui sa inceapa prin a pune de acord fara Reala cu tara Legala si prin a aduce cele doua institutii acolo unde po- pulatia le situeaza: in pozitiile centrale ale statului, asa'cum au fost in perioada interbelica si cum 0 arata Constitutia din 1923. Reforma intre mit si realitate Cel ce studiaza sondajele efec- tuate fn Romania in ultimii ani constata © situatie paradoxala: populatia declara cA nu cunoaste programele de Reforma ale Guvernelor, dar ca este de acord cu aceste programe. ‘Ce constatam din datele sonda- jului Ja care-am facut trimitere pentni ani 1997-2000? In vreme ce 62% din populatie declara in anii ‘98 ca este de acord cu reforma, doar 25% declara c-a avut cunostinte despre Programul de re- forma, Diferenja aceasta mare intre cu- noastere si acord arata o atitudine ,.para- religioas” in fata reformei, Populatia rede intr-un lucru pe care nus] cunoay- te, si aceasta masoara, totusi, investitia de incredere si speranta in elitele guver- natoare de dupa 1989. O enorma bund ‘eredingé caracterizeazi populatia Ro- maniei in fata guvernantilor ei. Pe aceasta buna credinti se reazema guver- narile, si este posibil .experimenta- lismul Reformei*, Lucrul acesta reiese si din ra- portul intre necunoastere si dezacord. Desi cei ce-si declarau necunoasterea in- truneau 0 proportie de 69%, totusi, numai 15% erau la mijlocul anilor *90 principial in dezacord cu Reforma, Do- ua lucruri sunt dezvaluite aici, In primul rand, ¢& poporul roman, in strafundurile sufletului popular, nu are orientare anti- reformatoare ("conservatoare"), cum s-a tot repetat la TV-Roména prin consi- deratiile unor falsi sociologi (care au incereat sa propuna un astfel de profil, prin considerajii penibile asupra unui asa-zis fond sufletesc antireformator la romani). In al doilea rind, ca aceasta credinta in reforma este una de tip spatareligios", adicd preia o speranta adénea intr-o ,reforma salvatoare". Re- prezentarea rominilor asupra reformei este de tipar parareligios": nu. gtiw REVISTA DE CERCETARI sociace fl 9-4/2000 £7