MAURICE HALBWACHS Memoria colectiva . Editie critic’ conceputi de Gérard Namer si pregatita in colaborare cu Marie Jaisson Traducere de Irinel Antoniu | BCU “EUGEN TODORAN? __TIMISOARA “nv 650485 BIBLIOTECA CENTRALA UNIVERSITARA UA WL INSTITUTUL EUROPEAN 2007 wiSe il SanaPrefaja La o jumatate de secol dupa moartea sa... Aceasta editie critic este un eveniment. intr-adevar, nimic nu se aseam&nd mai putin cu editiile anterioare ale Memoriei colective decit aceasta edifie critica. inainte de elaborarea sa, care foloseste la maximum manuscrisele si cele patru carnete, nu puteam decit si ne punem intrebari asupra importan{ei acestui text in raport cu Cadrele sociale. Neintelegerea initiald a textului fusese cauzata de o lectura a »manuscrisului” facut’ de Jeanne Alexandre (nascuta Halbwachs). Ce distanta desparte asadar ansamblul textelor manuscrise si editiile unei carfi fundamentale a sociologiei franceze, tradusa si comentata in toate limbile de 50 de ani? Memoria colectiva pairea pina astizi o continuare si o rescriere nuan{até a Cadrelor sociale. Jean Duvignaud, in prefata sa din 1968, vedea in ea o revenire la coneret. In Memorie si societate, eu insumi am crezut ca discern un al doilea sistem, completindu-! pe cel din Cadre. In Italia, traducatorul P. Jedlowski cduta si el un progres al gindirii si apropia memoria de criza modernitatii de la W. Benjamin. Interesul acestor puncte de vedere era limitat de o prejudecata implicit, cvasi-evolutionisté: Memoria colectivd trebuia citité ca o continuare, o completare, 0 adaugire la Cadre. Acest loc comun, dupa cum arata editia noastra critic’, este un efect al prejudecdtii initiale a d-nei Jeanne Alexandre. Parti pris-ul originar determina optiunile: efectul acestuia va fi cd nu se va cauta in Memoria colectiva decit ceea ce completeaz cunostintele pe care cititorul le are sau crede ci le are despre Cadre. Aceasta prejudecaté va duce la incomprehensiunea totala a textului atunci cind Halbwachs se ‘indeparteaza de simpla polemicad fata de criticile lui Blondel (primele 50 de pagini si primul capitol). Or, interpretarea aceasta este complet denaturaté: Memoria colectiva nu este o completare, 5FOF MAURICE HALBWACHS ci o deplasare teoretica, dacd nu o depdsire sau chiar o inversare in raport cu Cadrele. Prejudecata intiiului cititor determina structurarea primelor editii: inversunarea corecturilor; dezinvoltura de a exclude 30 de pagini; indiferenta fata de variante, de adaugiri, de erori de lectura, ca si nu mai vorbim de inventarea unor titluri si subtitluri. Problema teoreticd a continuit&tii sau discontinuitatii dintre Cadrele sociale $i Memoria colectiva s-a mutat rapid in acest simplu postulat: Halbwachs pregitise o carte pentru editare, dar deportarea I-a impiedicat sé incheie ultimul capitol; era datoria editorilor sé nu publice decit ceea ce era complet. In plus, Jeanne Alexandre lasa sa se inteleaga, in introducerea sa, cd Halbwachs ar fi putut completa unitatea textului sau ar fi stiut sa concilieze acest text cu proiectul sau de volum asupra timpului: ,,Textul de fata, extras din manuscrisele sate de Halbwachs, ne prezint frag- mente din cuprinzitorul volum pe care-l proiecta si care trata despre timp” (,,Introducere”, p. XXII, prefata la editia a doua revazuta si comentatd, Paris, 1968). De la prima editie din 1950, fntr-un foarte scurt avertisment, sora sociologului evoca o traditie oralé: dorinta lui Halbwachs de a pune la inceputul Memoriei colective articolul aparut in 1939 despre »Memoria colectiva la muzicieni”. Ceea ce era important in 1949 pare a fi devenit secundar in avertismentul la edifia a doua: ,,Acum aproape douazeci de ani, in 1949, n-am considerat necesar s& introducem intr-o carte un articol publicat in timpul vietii de Maurice Halbwachs in Revue philosophique” (nr. 3-4, 1939, ,,.La mémoire collective chez les musiciens”). In comentariul ei, Jeanne Alexandre da oarecum inapoi fata de indicatia din 1949, scriind: ,chiar daci se gindise, dar numai ca simpla posibilitate, s& facd din acest articol primul capitol al volumului”; si adauga: ,,D-1 Jean Duvignaud estimeazi astizi ci aceasti analizi a memoriei muzicale pare s& confirme opiniile pe care el insusi le formulase in prefata despre gindirea lui Maurice Halbwachs si orientarea sa spre concret. Am decis deci si adaugam articolul la carte, dar fara si modificim structura acesteia, ci situindu-| in anexa”. Editia critica trebuie si-si caute asadar fundamentul in chiar textele acestor doud traditii orale care nu par s& coincida: caracterul central al timpului in Memoria si rolul de introducere pe care |-ar putea juca articolul despre memoria muzical, plasat la inceput; se cere o reevaluare a acestor tradifii, dar, mai intii, trebuie sa facem tabula rasa din editiile anterioare.Prefafa Analiza riguroasa a textelor i-ar fi putut preveni pe cititori, caci se vorbeste cind de ,,hirtiile” lui Maurice Halbwachs, ceea ce constituie un ansamblu, nu o structura apropiata de realitate, cind de ,,manuscrisul” Memoriei colective, ceea ce € 0 nemiloas& misti- ficare. Aceasti mistificare, care probabil i-a scapat coordona- torului colectiei, Georges Balandier, este revelaté de textul urmator: ,,[...] in afara de citeva pasaje nefinisate (specificate in «Avertisment») si a c&ror eliminare este semnalata prin puncte de suspensie. Manuscrisul a fost reprodus integral, titlurile capitolelor sint cele alese de autor, doar subtitlurile au fost adaugate de editori”, Cautam eventuale texte inedite care s4 fi ramas in familie si, pornind de la aceasta cdutare, am descoperit c& familia detinea fnci ansamblul manuscriselor Memoriei colective, carnetele lui Maurice Halbwachs si o importanta coresponden{a. Documentele lui Maurice Halbwachs referitoare la Memoria colectiva, aga cum ne-au fost ele prezentate in 1993-1994 de doamna Germaine Halbwachs, sint formate dintr-un dosar de carton tare, pe a carui transi scrie Memorie si societate, patru mape, unele de carton subtire, celelalte de carton dublat, cu foi ma- nuscrise pliate. Aceste mape poarti titlurile reproduse in editiile succesive. Dosarele nu sint numerotate (si fara subtitlu). Doamnei Mecarelli-Halbwachs ii sintem ins& datori cd ne-a atras atentia, in 1995, ci o comparare a scrisului din titluri $i a celui din scrisorile familiale las& si planeze o indoialé asupra persoanei care le-a scris. Poate ci Halbwachs a ales aceste titluri, dar se pare ca scrisul este al doamnei Alexandre, nascuti Halbwachs. O exceptie importanta este cea a primului titlu si a primului dosar; pe tranga primului dosar, editat in 1950 drept capitolul intii, cuvintele »Memoria colectiva”, aproape terse, au fost scrise de Maurice Halbwachs. Prima varianta de titlu era ,Memorie individualé si memorie colectiva”, cu un scris necunoscut (al sofiei sale, Yvonne?). Primul editor a inversat acest titlu gi l-a prezentat sub forma publicata in ultimii cincizeci de ani, ,,Memorie colectiva si memorie indivi- duala”, a cdrei simetrie corespundea simetriei factice a celor trei titluri ulterioare. Vom publica aceasta prima editie critica sub titlul care a facut cartea celebri: Memoria colectivd, si nu sub cel pe care i l-a dat Gurvitch in L’Année sociologique, in preeditarea din 1947, acela de Memorie $i societate, titlu artificial al culegerii de ma- nuscrise, scris de mina doamnei Alexandre.