Download as pdf
ee a ne a ne ce ae el el ed
t aaa!
ADMINISTRATIA
BOMACO NATIONALA A DRUMURILOR
5 2d tehnicd NTRUL DE STUDH RUTIERE S)
Studi, proiectare, consultanfa, expertzé tehnicé CENTRUL eee vi i eu [ERE SI
NORME TEHNICE
PRIVIND INTERSECTHLE GIRATORII LA ACELASI NIVEL
PE DRUMURILE DIN AFARA ORASELOR
Faza 3
NORME TEHNICE
REDACTAREA FINALA
Oudac Vedeau oc cm
BORDEROU
CAP. 1 GENERALITATI
4.1. Definitii si domeniul de aplicare
1.2, Principii de amenajare
CAP. 2 ELEMENTELE GEOMETRICE ALE INTERSECTHLOR GIRATORI
2.1. Insula centrala
2.2. Calea inelara
2.3. Caile de intrare
2.4. Caile de iesire
2.5. Insulele separatoare
2.6. Benzi directe de viraj la dreapta
2.7. Cazul particular de apropiere dificila
CAP.3. ELEMENTE PARTICULARE
3.1. Amenajari pentru utilizatori speciali
3.2, Intretinerea
3.3. Partea carosabila
CAP. 4. CALCULUL CAPACITATII DE CIRCULATIE
4.1. Conditii generale
4.2. Stabilirea nivelului de complexitate al studiului de capacitate
4. Verificarea capacitatii de circulatie
4.4. Metode suplimentare de verificare a capacitatii de circulatie a intersectiile
giratorii
4.5. Metoda de evaluare a timpilor de asteptare
4.6, Analiza rezultatelor si elemente de decizie
SEMNALIZARE SI ECHIPAMENTE
1. Semnalizarea ratiera
5.2. Parapete
5.3. Iuminarea
Anexa I Parametrii si principalele elemente ale unei intersectii giratorii
Anexa 2 Semnalizarea unei intersectii giratorii
Anexa 3 Verificarea capacitatii de circulatie a unei intersectii giratorii NORME TEHNICE
PRIVIND INTERSECTIILE GIRATORII LA ACELASI NIVEL PE
DRUMURILE DIN AFARA ORASELOR
CAPITOLUL J — GENERALITATI
2.4, DEFINITII $1 DOMENIUL DE APLICARE
4.1.1. Definitii si conditii principale
Intersectia giratorie (sinonim: intersectia inelara) este o intersectie la
acelasi nivel, avand o insulé centrala in jurul céreia se desfasoar’ circulatia
rutier’.
Intersectia giratorie reprezinté 0 solutie de amenajare a unei intersecti
rutiere care asigur un grad sporit de securitate a traficulul. Intersectia giratorie
este caracterizatd prin:
* existenta unei zone centrale clar conturate, in jurul careia este
amenajat o parte carosabild cu sens unic avand rol de colectare,
selectare si distribuire a traficului ;
© accesul jn intersectie se face prin viraj la dreapta indiferent de
directia pe care conduc&torul vehiculului intentioneaza sé o urmeze
dupa intersectie jar iesirea se face de asemeni spre dreapta prin
desprindere din flux;
e vehiculele care intentioneazé s8 intre in intersectie trebuie si
cedeze trecerea celor deja angajate in intersectie,
1.1.2, Parametri. Elementele principale si parametri_unei
intersectii giratorii sunt prezentati in Anexa 1. in afara oraselor nu trebuie avuta
in vedere solutia semaforizarii, care schimb’ modul de functionare a intersectiei
prin fractionarea alternativa a fluxurilor de circulatie.
4.1.3, Domeniu de aplicare. Prezentele norme tehnice se aplic’
pe drumurile publice din afara oraselor. 4.1.4. Situatii in care se recomandi solutia de amenajare a
intersectiilor ca intersectii giratorii:
*° volumul de trafic pe ramurile intersectiei are valori apropiate;
existenja unor intarzieri mari la intrarea pe drumul cu prioritate;
© indicatoarele rutiere de reglamentare a prioritatii au ca efect
marirea intarzierilor;
© virajul la stnga in intersectie are o pondere mare;
© intersectii la care ‘sa produs cel putin un accident intre
vehiculele fluxurilor care se incrucigeaz’;
2 unde este de asteptat ca volumele de trafic s aib’ o evolutie
dificil de estimat;
‘n intersectiile in care sunt necesare manevre de intoarcere;
1.4.5. Siguranta circulatiei
Studille efectuate demonstreazi c& 0 intersectie giratorie bine
conceput asigur’ un grad sporit de securitate a traficului fata de alte
tipuri de amenajari la nivel ale intersectillor deoarece:
este usor recunoscut’ de la distanta;
© asigurd o reducere a vitezei in traversarea intersectiei;
© reduce punctele de conflict intre fluxurile de circulatie;
+o eventual eroare privind manevra de iesire se corecteaz usor
prin continuarea drumului in jurul insulei centrale pana la
efectuarea corect a manevrel;
4.2, PRINCIPIT DE AMENAJARE
4.2.4, Recomand&ri, Amenajarea intersectilor giratorii trebuie $8
respecte urmiitoarele recomandari specifice:
° si se prefere o amenajare simpli, de intindere moderata, de
forma circular’, far& bretele inutile. fn cazuri de stricta necesitate
se recurge la amenajarea de benzi directe de viraj la dreapta care
evitS trecerea prin intersectie. De regulé, trebuie evitate amenajarile complicate, prea mari, de forme ovale sau atipice. Este
preferabil s& se evite pseudo - giratille de tipul giratiilor secante;
° eliminarea tuturor obstacolelor periculoase, situate pe traiectorille
pe care le-ar putea urma vehiculele care pdrasesc accidental
partea carosabila. Indeosebi pe insula centralé nu trebuie s& existe
obstacole sau amenajari care ar’ putea agrava consecintele
pierderii controlului vehiculului la intrarea in intersectie;
© asigurarea unei bune perceptii la apropierea de intersectie, astfel
inet conducétorul de vehicul s4’se poaté comporta corect la
traversarea acesteia;
© introducerea unei anumite sicanéri a traectoriei \a intrarea in
intersectie, spre a evita vitezele prea mari, incompatibile cu
siguranta circulatie’ gi cu regulile de acordare a prioritati;
« verificarea dacé amenajarea are o capacitate de circulatie
satisficétoare pentru scurgerea traficului actual. Saturarea unei
intersectii giratorii, adic’ a uneia din intrari, este rar atins’ in
afara localitatior. O evaluare rapid’ este totusi necesaré dacé
traficul este moderat. Dac’ volumele de trafic sunt importante
este necesaré 0 examinare mai precisa;
© evitarea supradimensionérii elementelor amenajarij; pentru o mare
parte din parametrii, majorérile care vizeaz’ supradimensionarea
capacittii (marirea numérului de benzi la intrari sau la iesiri, largiri
ale partii carosabile in viraj etc.), sunt defavorabile sigurantei
circulatiel;
* posibilitatea de a accepta 0 dimensionare mai restrinsé a insulet
centrale, in situatii impuse de limitarea amprizei sau de relief,
deoarece in aceste situatii securitatea traficului nu este afectat’;
4.2.2. Corelri, Nivelul de siguranté a circulatiei trebuie corelat cu
caracteristicile traficulul rutier.
in acest scop: © rezerva de capacitate de trafic trebuie stabilité la nivelul necesarului
(nu peste necesar) pe baza unor prognoze de trafic realiste. Nu se fac
amenajari de sporire a capacitatii decdt daci una din intrSri a atins
nivelul de saturatie, deoarece aceste amenajéri, in general,
diminueaz siguranta circulatiei;
* de regul8, nu se fac de la inceput amenajérile corespunzitoare
traficului de perspectiv prognozat, ci se rezervé spatiul liber necesar
pentru o eventual dezvoltare ulterioar’;
¢ intersectiile giratorii cu raze de racordare moderate —asigur&
conditii de virare suficiente pentru vehiculele grele. Totdeauna, in
situatii de restrictii datorate amprizei sau de vehicule stanjenitoare,
elementele specifice trebuie stabilite printr-un compromis intre
siguranta circulatiei, cost si condi de virare;
1.2.3. Conditii de amplasare a intersectiilor giratorii.
1.2.3.1. Orice intersectie trebuie s& poat fi sesizaté din timp iar
Configuratia ei sé fie bine perceputa de participantii la trafic. in acest scop:
* amenajarea trebuie s8 intrerup vizibilitatea asupra traseulul
situat dup’ intersectie. Ecranarea realizat de intersectie si
amenajarile ei peisagistice trebuie sd fie eficienta atat ziua ct si
noaptea;
® panourile de presemnalizare a directillor in intersectie constituie
un element fundamental in actiunea de identificare a
intersectiei. De aceea ele trebuie s8 fie clare, usor de citit sis
fie amplasate astfel inc&t s& poat’ fi vazute in timp util;
° elementele girat
Insula separatoare din ramura intersectiel si
insula centrali ( materializate prin indicatoare de ocolire ),
trebuie s@ fle vizibile de la 250 m distant, tinand seama ci
echiul conducdtorului de vehicul se consider’ situat la o indltime
Ge 1,0 m deasupra partii carosabile si la o distant de 2,0 m de
'a marginea din dreapta a partii carosabile. Dac’ este absolut imposibil sa se asigure distanta de vizibilitate prescris’, 0 solutie
de compromis o constituie prelungirea capului_insulei
separatoare pan’ la un punct in care indicatorul rutier de
ocolire amplasat pe capul insulei sé fie vizibil din timp;
© configuratia geometric’ a intersectiei trebuie s& fie ugor de
sesizat. Dup’ identificarea . prezentei intersectiei_giratorii,
conducdtorii vehiculelor trebuie s& poat’ identifica usor $i repede
principalele elemente ale amenajarii ( insula central, insula
separatoare de la intrare, marginile exterioare ale amenajarii,
calea inelara din giratie, celelalte benzi de intrare si de iesire);
* trebuie evitate urmatoarcle situatii:
* excentricitatea axelor faté de insula centralé (cu deosebire
excentricitatea spre dreapta);
* un aliniament de arbori dispus de o parte si cealalté a
intersectiel ceea ce poate da, impresia de continuitate a
traseulul;
* absenta profilarii insulei centrale care trebuie sa fie la 0 cot&
superioar’ cai inelare;
* existenta unei c&i directe de viraj la dreapta;
* absenta ituminarii intersectiei, dac& aceasta este situat’ in
imediata apropiere a_unui sector de drum cu iluminat public;
* o insulé centralé avand o forma diferita de cea circulara;
° trebuie excluse cu desvarsire urmatoarele situatii:
* amplasarea intersectiei la iesirea dintr-o curb’;
© configuratie de apropiere in ,,curb’ si contra-curba";
* amplasarea intersectiei in ,,varf de pant in profil in lung;
+ o [Stime variabild a péirtii carosabile inelare;
* © panté transversalé a c&ii inelare descendent spre insula
centrala. 1.2.3.2. Vizibilitatea.
Conducatorii de vehicule care intré intr-o intersectie trebuie sé
poatS vedea din timp vehiculele care au prioritate, astfel incat sé le cedeze
trecerea sau s& opreasci dacé este cazul. Nu este necesar un triunghi de
vzibilitate prea mare, fiind suficient ca cel ce intré in intersectie s8 vad& spre
stanga partea carosabila inelaré pe o distant de cca 15 m. Pe de alté parte, pe
insula centrala_ nu trebuie s8 existe nici un obstacol pe o distant’ de min. 2,0 m
de la bordura denivelata ce limiteaz insula central sau in lipsa acesteia pe 2,50
m de la marcajul care contureaz insula central. Aceast suprafata a parti
carosabile inelare 0 vom denumi pe scurt ,,partea stangé” Spre a realiza 0
comportare similara a tuturor celor care intra in intersectie, este recomandabil ca
toate intrarile sd fie tratate la fel din punct de vedere al vi Modul de
determinare a triunghiului de vizibilitate este ilustrat in Fig. 1. 4
b
li
ol nl ial ik, wl
ee!
vk il ol tad
1.2.4, Configuratia geometricd generalé
1.2.4.1. Mumidrul de ramuri. in afara localitétilor, intersectiile giratorii
pot avea intre trei si sase ramuri. Astfel, este de preferat si se abaté un drum
spre intersectia giratorie, dect si se mentind sau s8 se creeze 0 alté intersectie
in apropiere.
1.2.4.2. Repartizarea ramurilor. Este de preferat 0 repartitie uniform’
a ramurilor fat de insula central’, dar aceasta nu este 0 conditie esential’,
avand in vedere aspectele privind modul de dispunete a ramurilor, trataté mai
jos la punctul 1.3.4.3.
1.2.4.3. Modul de dispunere a ramurifor. Poziia insulei centrale este
optim’ cAnd toate axele ramurilor se intalnesc in centrul insulei, Dac’ acest lucru
nu este posibil, se va amplasa insula pe axa drumului principal, admiténdu-se 0
mic’ excentricitate spre stinga a axelor celorlalte drumuri, evit8nd ins’ o intrare
prea tangentialé. O excentricitate spre dreapta trebuie evitatd. Acest mod de
tratare este ilustrat in Fig. 2.
\4
‘ j
_ \ /
Fig. 2. Pozitia axei unei ramuri La un drum nou, se urmareste asigurarea unui aliniament de min, 250
m de fiecare parte a intersectiei pentru drumuri cu dublu sens avand dou’ benz
de circulatie, respectiv 350 m_ pentru drumuri cu dublu sens avand patru bens:
de circulatie.
la amenajarea unei intersectii existente ca intersectie giratorie,
aceste. aliniamente se pot reduce la 150 m, respectiv 250 m.
Pentru o intersectie in ,,7” la care nu e posibili dezvoltarea astfe
‘neat s4 se introduc’ insula central’ fa intersectia axelor ramurilor, aceasta se
plaseaza decailat, asa cum este prezentat in Fig.3.
Fig.3. Configuratia ramurilor unei intersectii giratorii in T
Aceast solutie prezinté avantajul ci permite asigurarea unor ecrane
suficient dle extinse pentru inchiderea perspectivei, ins’ pentru cazul in care raza
marginii exterioare a pértii carosabile inelare este mai mare de 15,0 m rezultS o
Configuratie a accesului in intersectie de tipul ,,curb& si contra curb” fapt care
ingreuiazd perceptia amenajarii.
1.2.5, Dimensiuni generale ale intersectiilor girato:
Intersectile emplu proiectate nu prezinté nicidecum un grad
mal ridicat de siguranta a circulatiei in comparatie cu cele mai mici )la un
stig de capacitate adesea neglijabil dar un cost mult mai mare)
Principiile de dimensionare sunt urmatoarele: j ° dimensiunile intersectiei giratorii se vor adapta profilului transversal
uf al drumului priricipal, tinand seama de nivelul traficului de calcul, al
=| ] traficului de vehicule grele, de ampriza disponibilé pentru dezvoltare, de
relief, de numirul de ramuri etc.;
mq) © caracteristicile insulelor separatoare de .intrare, latimile c&ilor de
intrare si de iesire precum i razele lor de _racordare, trebuie corelate cu
raza insulei centrale de asa manierd inct s& nu permit traiectorii prea
directe tn traversarea intersectiei_ (asigurareaunei_abateri
corespunz&toare), in paralel cu asigurarea conditilor de viraj pentru
autovehicule;
2 s8nu se adopte o razé exterioar’ a cali inelare mai mic’ de 12,5 m
deoarece in acest caz traficul greu se desfagoarii cu dificultate. Pe
drumurile secundare la care traficul greu este neglijabil, o raza de 12...15
m reprezint& © valoare acceptabild. De altfel o raz de 15,0 m sau putin
mai mare asigura conditii de virare suficiente pentru traficul greu, chiar
pentru cele mal dificle vehicule cu remorci sau semiremorci. Fac exceptie
i
ad
numai unele transporturi exceptionale cu gabarite depasite;
© un numar mare de ramuri (peste 4) poate eventual conduce fa
"sal nl
necesitatea unei raze exterioare a cBii inelare de 20...25 m, rareori mai
mari, tingnd seama cé unele ramuri de mic’ important necesita un spatiu
mai redus;
° pe un drum cu doua cai, este in general suficient o raza exterioara
de numai 25 m;
° latimea parti carosabile inelare nu poate fi mai mica de 6,0 m.
—_
1.2.6, Abaterea traiectoriei
Abaterea treiectoriei - intre dou’ ramuri opuse sau adiecente - la
traversarea intersectiei giratorii este un factor important de siguranté a
Circulatiel. De fapt caracteristicile geometrice ale amenajérii nu trebuie s&
ll all pl
ee ee ee admit’ traiectorii mai largi care $8 permita dezvoltarea unor viteze ce depasesc
50 km/ora.
Valoarea’ Abaterii traiectoriei se exprim& prin raza arcului de cerc care
trece la 1,50 m de bordura insulei centrale sila 2,0 m de racordarile céilor de
intrare si de iesire. Aceasté razi_nu trebuie s4 depSseascéi 100 m, aga cum este
redat in fig.4.
Fig. 4. Abaterea traiectoriei
1.2.7. Declivitatile.
Influenta marimii declivitatilor poate fi sintetizaté astfel:
+ i<3% — - amplasarea intersectiei giratorii nu prezint’ probleme;
10 * i= 3..6 % - anumite elemente se pot dovedi defavorabile sigurantei
circulatiel cum ar fi diminuarea stabilit’tii vehiculelor grele datorité
deverului prea mare, vitezei de intrare prea ridicate pentru sensul de
coborare etc.
© i>6% - amenajarea prezinta probleme importante si ca urmare in
asemenea situatii adoptarea solutiei de intersectie giratorie trebuie
exclusa.
De altfel partea carosabild inelarai precum si caile de intrare si de iesire din
intersectie nu trebuie s& prezinte pante transversale care sé depiseascé 3 %.
Pentru giratii in plan fnclinat nici o pant& nu trebuie sé majoreze panta
transversal normala a pértii carosabile inelare care este de 1,5 %...2,0 %
Pentru declivitati mari, de 5 %...6 %, deverul c&ii inetare poate varia intre
-2.% la partea de sus si +2 %...3 % la partea mai coboratd a cai.
Dac& intersectia este amplasat pe o declivitate sau la capatul inferior al
acesteia o amenajare de dimensiuni mai mici face posibilé o diminuare a inclinarii
zonei centrale a intersectiei la cca 1 %..2 %. Trebuie reamintit c& trebuie
evitatS amplasarea la partea superioaré a declivitétii din’ considerente de
perceptie a configuratiei intersectiei.
CAPITOLUL 2 - ELEMENTELE COMPONENTE ALE
INTERSECTIILOR GIRATORIT
Elementele principale ale intersectiei giratorii si notatiile acestora sunt
prezentate in anexa 1.
2.4, INSULA CENTRALA
2.1.4, Forma.
Insula central trebuie sé fie de forma circular’. in caz contrar —
forma oval sau alte forme constituite din elemente racordate prin arce de cerc
pot conduce la o diminuare a nivelului de sigurantd a circulatiei.
u =;
2.4.2, Dimensiuni,
Nu se dau valori maxime recomandate pentru raza insulei centrale dar o
insulé prea mare este inutilé deoarece nu imbunditéteste functionarea intersectiei
a un c&stig de capacitate neglijabil si adesea are efecte negative cum sunt
Sporirea periculoasé a vitezei in giratie, cost ridicat etc. ‘Dimpotriv valori
Moderate ale razelor au efecte favorabile. Astfel o raz’ de 9,0 m a insulei
centrale este satisfacdtoare pentru un trafic semnificativ de vehicule cu remorci
sau semiremorci, asigurand totodaté un grad acceptabil de confort pentru
Circulatia acestor vehicule. Dac& raza insulei centrale este mai micé de 9,0 m, se
impune amenajarea unei supralérgiri carosabile de sigurant3.
2.1.3. Supralargirea carosabili de siguransi si zona
necirculabila.
Insula centralé comporté totdeauna doua pirti distincte:
© 9zond necirculabild cu o raz minima de 3,50 m;
° © supralérgire carosabilé de siguranté de 1,50...2,00 m l&time pentru
raze exterioare ale Cail inelere de 12..15 m. Supralirgiri carosabile de sigurants
Se pot _prevedea si pentru giratii cu raze _exterioare mai mari de 15 m dac& pe
traseul pe care se aflé intersectia circul8 vehicule cu l&timi si lungimi ce depisesc
Mult dimensiunile de gabarit legiferate.
Supralargirea carosabilé de sigurant are ca scop, printre altele, de a
indepérta de insula central vehiculele grele care parcurg giratia si care cu rotile
de la spate ar putea trece peste bordura insulei centrale degradand-o,
imbundtatind totodata conditiile de virare Pentru vehiculele mai deosebite.
Supralirgires carosabil’ de siguranté este inclinat’ descendent cu. 4 %...6 %
spre exteriorul insulei centrale. Este de dorit si se trateze suprafata acesteia cu
Profile care s8 diminueze confortul (ex. borduri semi-ingropate la diferente de
nivel fata de partea carosabili de pani la 3 cm). Efectele dinamice relativ reduse
‘insotite de efectul vizual nu influenteaza in mod categoric traiectoria vehiculelor
Care intra pe aceasté band sau siguranta circulatiei. Pe supralirgirea
carosabila de siguranté se execut o imbraic&minte Tutieré care sé prezinte un
2 contrast clar fati de partea carosabil inelara, perceptibil atat ziua cat si
noaptea.
Zona necirculabila este delimitat’ printr-o borduré denivelaté cu max. 6
cm. O suprafeta avand litimea de 2,00 m situata ia periferia zonei necirculabile
trebuie s& fie degajaté de arbori sau arbusti decorativi care ar putea impiedica
vizibilitatea vehiculelor angajate pe calea inelara.
2.4.4. Tratarea peisagisticd
Amenajirile peisagistice ale insulei centrale pot favoriza perceptia de la
distant a intersectiel, inchiderea perspectivel pentru cei care circulé in giratie, s&
contribuie eventual la atractivitatea peisajului rutier, s& evidentieze sectoarele
preurbane etc, Modul de tratare trebuie sé scoaté in evident giratia in raport cu
peisajul rutier general si cu mediul inconjurator. Insula central poate prezenta o
usoar’ inéltare care ins’ nu trebuie si depageascé 0 inclinare de 15 %.
De pe insula central trebuie indepirtat orice obstacol pasibil s blocheze in
mod brutal un vehicul sc&pat de sub control (arbori, sculpturi masive, blocuri de
piatré, stélpi, suporti pentru iluminat, ridic&turi de p&mant, taluzuri cu inclinare
>15 %, santuri etc.). Se pot folosi elemente care nu prezinté pericol (arbusti,
fori, jeturi de api, sculpturi din materiale fragile si de greutate redusa etc.).
Este de dorit s8 se asigure evacuarea ape! in exces de la udarea vegetatiei de pe
insula central (dacd este cazul);
2.2, CALEA INELARA
2.2.4, Modul de functionare
Calea inelar’ este 0 cale cu sens unic o singuré band’, destul de larg’ spre a
permite inscrierea in giratie a tuturor vehiculelor, inclusiv a celor foarte
grele. Ca urmare, nu trebuie considerat’ ca o cale cu 2 sau 3 benzi separate
prin marcaje pe partea carosabila care au destinatii precise. 2.2.2, Latimea caii inelare.
Litimea cai inelare depinde de valoarea razei exterioare a acestei cai (Rex),
ce numirul si l&timea c&ilor de acces in intersectie. Aceste’ fStimi trebuie s&
fie uniforme, ne find permis’ nici o largire a c&ii intre dou’ ramuri. Latimea
cil inelare depaseste cu 20 % cea mai larga cale de acces, dar nu este sub 6
m. Latimea normalé este de 7 m. O latime de 8 m se justificé in cazul
giratillor de mici dimensiuni in care circula si vehicule cu’ remorci_ sau
semiremorci. in cazul unor c&i de acces cu doua benzi, latimea caii inelare nu
trebuie s& depSseasci 9 m dac’ traficul greu are pondere important , dar
valoarea curenta este de 8,50 m.
2.2.3.Deverul cil inelare.
Calea inelara trebuie si aibé un dever negativ uniform de
1,50 %...2,00 % din urmatoarele motive:
© imbundtitirea perceptiei cdi inelare;
° evitarea ruperilor de panta la racordarile cu cdile de acces si de iesire
(factorul de inconfort fiind 0 cauz de instabilitate pentru anumite
categorii de vehicule);
© usurarea scurgerii si indepSrtarii apelor de suprafati.
‘Aceast’ masura nu se aplic in situatia exceptional’ jn care intersectia
este situatd pe un sector de drum cu declivitate mare, situatie ce trebuie
evitaté pe c&t posibil. Totodaté in orice punct al cai inelare, panta
transversala nu trebuie sé depaseasca 3,0 %.
2.2.4.Marcaje rutiere
Un marcaj axial este inutil si nerecomandabil pentru latimi ale c&ii inelare
mai mici de 9 m precum si dac raza exterioara a cali inelare (Rex) este sub 20
m, oricare ar fi latimea c&il inelare. Partea carosabild inelar’ este delimitata at&t
la interior ct si la exterior de cite © linie de marcaj continu’, cu exceptia
portiunilor din dreptul cailor de intrare si de iesire.
4M jasc
io ecole
et Gamal Gem ema be
— fA
ae!
Fpl: taal se: sl itl
ae; a am a
in Fig.5 sunt redate profilele transversale tip pentru situatiile cu si fard
supralargire carosabilé de siguranta si amplasarea marcajelor de delimitare a p3rtii
carosabile de pe calea inelara.
2.3.CAILE DE INTRARE
2.3.1, Separarea cailor
La oricare din ramurile intersectiei, calea de intrare este separaté de calea
de iesire printr-o insula separatoare denivelata. Un simplu marcaj pe partea
carosabilé nu este suficient (exceptnd eventual ramurile cu totul secundare).
2.3.2. Latimea cai de intrare
Gaile de intrare au de regula o singura band’, exceptand situatia in care
capacitatea calculat’ la punerea jn functie impune crearea a dou’ benzi. Dacé
studiul de capacitate a condus la concluzia necesitatii a mai mult de dou’ benzi
la 0 cale de intrare, se repune in discutie alegerea solutiei de amenajare a
intersectiel giratorli pentru rezolvarea problemelor pe care Ié ridicé fluxurile de
trafic intre ramurile respective.
Cu toate inconvenientele, solutia giratorie poate fi retinut’ pe perioada
pané la saturare.
Létimea recomandabila pentru partea carosabilé a c&ii de intrare (masurat&
‘ntre marcaje) este:
© 4m pentru intrari cu o singuré banda (min, 2,20 m pentru accese cu
totul secundare);
° 7 m pentru intrati cu 2 benzi (6 m dacd ponderea vehiculelor grele
este foarte redus’).
re com: any oaks mk toh, kt
—— fr
ee ee]
2.3.3,Racordéri de colt
Razele de racordare la intrari trebuie sd fie intotdeauna mai mici sau cel
mult egale cu raza exterioar’ a cdi inelare (Rex). in mod normal ele sunt
cuprinse intre 10,5 m si 15 m si se realizeazé cu arce de curb’ progresiv’. Célle
de intrare sunt delimitate prin marcaje si prin borduri denivelate, cele de la
marginea interioar’ fiind prevazute cu borduri care pot fi usor depisite si cel mai
adesea borduri tesite. Pentru raze mai mici (< 12 m), bordura exterioar& poate fi
‘nlocuit’ printr-un pavaj racordat la partea’ carosabilé a cBrui suprafaté este
astfel conceput incat s& descurajeze circulatia.
Pe drumurile avand 2 x 2 benai de circulatie se recomand’ s8 se reduc’
profilul la o singuré band& inainte de intersectia giratorie, prin abaterea
vehiculelor rapide pe banda din dreapta a sensului de mers destinata vehiculelor
lente. Totodat’, dacd traficul o impune, se poate trece din nou la 2 benzi pe o
distant’ de 35...40 m inainte de intrarea in calea inelar’, aga cum este figurat in
fig.6. Dac datorité volumului de trafic care intra in giratie exist riscul_ depasirii
capacitatii unei benzi din calea curenté, se va verifica dac’ instigi capacitatea
intersectiei este asigurati. in caz contrar alegerea tipului de amenajare a
intersectiei este repusa in discutie.
as1s00-|
alas.
; 40,s0m dela [en
Fig.6. ingustarea si restabilirea lStimii unei cdi de intrare
6 2.4.CAILE DE IESIRE
2.4.1, Latimea caii de iesire.
Tesitile au de reguld o singuré banda, cu exceptia urmitoarelor situatil:
« traficul de iesire depaseste 1200 veh. etalon autoturisme / ord
« traficul de iesire depseste 900 veh, etalon autoturisme / ord si de 3 ori
traficul de pe calea inelar’ ‘in dreptul insulei separatoare.
Latimea cai de iesire este de 4...5 m pentru o bandi, in functie de
yeloarea razei exterioare. Ca urmare, poate fi usor racordata la latimea unel
benzi din cale curent. Pentru iesiri cu 2 benzi de circulatie latimea normal este
de 7 m, Dacé drumul in cale curenté are o singura banda de circulatie pe sens,
trecerea de la dou benzi la una se face in aliniament, pe lungimi
corespunzétoare vitezei de 60 km / org (ingustarea in formé de pana cu
indlinarea 1: 25).
2.4.2. Raza de iesire
Raza de iesire trebuie si fie mai mare decét raza exterioara a céii inelare si ia
valori cuprinse de regulé intre 15 si 30 m. Unele conditit particulare ale ramurii
pot impune adoptarea unor raze mai mari, Pe de alté parte, din considerente de
sigurant si fluent a traficului, trebuie si se evite amplasarea unei contracurbe
de raz& inferioard celei de lesire imediat dupa aceasta tesire.
Fig.7 Schema tip a unei ramuri (pentru raza exterioaré a
Ail inelare de 20 m)
7 Tabelul 1 — Recapitulatie a parametritor cailor de intrare gi de iesire
ll , Intervalul de :
Parametrii Notare a Valori curente (m)
4 Raza exterioara 8) Rex 12m < Rex < 25 m[REx=12,5| Rex=15 | Rex=20 |Rex=25
| giratiei
Ltimea c&il inelare ic | 6mek
You might also like
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeFrom EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeRating: 4 out of 5 stars4/5 (5825)
- The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreFrom EverandThe Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreRating: 4 out of 5 stars4/5 (1093)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItFrom EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (852)
- Grit: The Power of Passion and PerseveranceFrom EverandGrit: The Power of Passion and PerseveranceRating: 4 out of 5 stars4/5 (590)
- Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceFrom EverandHidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceRating: 4 out of 5 stars4/5 (903)
- Shoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeFrom EverandShoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (541)
- The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersFrom EverandThe Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (349)
- Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureFrom EverandElon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (474)
- Her Body and Other Parties: StoriesFrom EverandHer Body and Other Parties: StoriesRating: 4 out of 5 stars4/5 (823)
- The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)From EverandThe Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)Rating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (122)
- The Emperor of All Maladies: A Biography of CancerFrom EverandThe Emperor of All Maladies: A Biography of CancerRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (271)
- The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingFrom EverandThe Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (403)
- The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyFrom EverandThe World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (2259)
- The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)From EverandThe Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)Rating: 4 out of 5 stars4/5 (98)
- Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaFrom EverandDevil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (266)
- A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryFrom EverandA Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryRating: 3.5 out of 5 stars3.5/5 (231)
- Team of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnFrom EverandTeam of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnRating: 4.5 out of 5 stars4.5/5 (234)
- On Fire: The (Burning) Case for a Green New DealFrom EverandOn Fire: The (Burning) Case for a Green New DealRating: 4 out of 5 stars4/5 (74)
- The Unwinding: An Inner History of the New AmericaFrom EverandThe Unwinding: An Inner History of the New AmericaRating: 4 out of 5 stars4/5 (45)
- Normativ Privind Proiectarea Drumurilor Forestiere PD 03-11Document273 pagesNormativ Privind Proiectarea Drumurilor Forestiere PD 03-11Pop AleNo ratings yet
- 131 Tehnici Şi Tehnologii de Îmbunătățire A Terenurilor Slabe PDFDocument11 pages131 Tehnici Şi Tehnologii de Îmbunătățire A Terenurilor Slabe PDFCEGUS CATALINNo ratings yet
- Lucrari de Arta - Specificatii Tehnice GeneraleDocument10 pagesLucrari de Arta - Specificatii Tehnice GeneraleCEGUS CATALINNo ratings yet
- SR en 1536 2004Document78 pagesSR en 1536 2004CEGUS CATALINNo ratings yet
- Llibre50 PDFDocument639 pagesLlibre50 PDFCEGUS CATALINNo ratings yet
- Podet Dalat L 3m - D3 PDFDocument1 pagePodet Dalat L 3m - D3 PDFCEGUS CATALINNo ratings yet
- 111 Thin Concrete Pavement (TCP) Concept, Design and On-Site Experience PDFDocument10 pages111 Thin Concrete Pavement (TCP) Concept, Design and On-Site Experience PDFCEGUS CATALIN100% (1)
- Ghid PT Proiectarea, Constructia Si Intretinerea Drumurilor ForestiereDocument151 pagesGhid PT Proiectarea, Constructia Si Intretinerea Drumurilor ForestiereCEGUS CATALIN100% (1)
- Creating A Bridge Using Civil3D To Revit: Shane Brown, AEC SystemsDocument41 pagesCreating A Bridge Using Civil3D To Revit: Shane Brown, AEC SystemsCEGUS CATALINNo ratings yet
- Poduri Metalice - Ghid de ProiectareDocument232 pagesPoduri Metalice - Ghid de ProiectareCEGUS CATALIN100% (1)
- Manual Geo5 2018 Feb enDocument1,520 pagesManual Geo5 2018 Feb enCEGUS CATALINNo ratings yet
- Catalog GabioaneDocument60 pagesCatalog GabioaneCEGUS CATALIN100% (1)
- Proiectarea Hidraulica A Podurilor Si Podetelor PD 95-77Document60 pagesProiectarea Hidraulica A Podurilor Si Podetelor PD 95-77CEGUS CATALIN100% (1)
