Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 18a 2022.02.08

    Uploaded by

    Davîdov Daniela
    11K views19 pages
    sa

    Original Title

    18a_2022.02.08

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    sa

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    11K views19 pages

    18a 2022.02.08

    Uploaded by

    Davîdov Daniela
    sa

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 19
    Procuratura Republicii Moldova Rapuben Noliova. M2001, mun Cann, fan ol Mar Si 78, (ele (i373 282090), (177) 2220975 mah pec penapronaind 07.02.2022 nr. 1-14/22 ~23 SESIZARE privind controlul constitufionalitiii art. 30 alin,(4) din Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare in seetorul bugetar in partea abrogirii Legii nr.328/2013 privind salarizarea judecttorilor $1 procurorilor, anexé nr Ia eapitolul Grupul ocupational ,Justjie B” tabelul 1 »Funetiile de demnitate publica: judecdtori si procurori (B1)” si pet.2 3,4 al art XXVIL al Legit nt. 271/2018 pentru modificarea unor acte legislative __9. ‘CORTEA CONSTITUTIONAL] ‘R REPUBLIC MOLDOVA intrare Ne__ 1? "Pad 2a 1. Autorul sesizavii Procurorul General interimar, Dumitru Robu Adresa: mun. Chisintu, bd. Stefan cel Mare gi Sfaint, 73 IL, Obicctul sesizi Obiectul controlului constituyionalitifii il constituie prevederile Legale, care ddiminueazai considerabil conditile de salarizare ale procurorilor = Prevederile art.30 alin.(4) in partea abrogaii Legii n1.328/2013 privind salarizarea judecitorilor gi procurorilor si anexa ar.4 la capitolul Grupul cocupafional ,Justifie B” tabelul 1 ,Funcfiile de demnitate publicd: judecatori si procurori (BI)” din Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare in sectorul bugetar, publicata in Monitorul Oficial nr.441-447 ar.175 la 30.11.2018; = Art, XXVI pet.2, 3, 4 din Legea nr, 271/2018 pentru modificarea unor acte legislative. TIL. Tnformagit pert La 23.11.2018 Parlamentul Republi i Moldova a adoptat Legea nr. 270 privind sistemul unitar de salarizare in sectoral bugetar (Monitorul Oficial nr. 441- 447 axt.715 din 30.11.2018), La data intr abrogati Legea nr. 32812013 privind salarizarea judecitorilor gi procuroritor. La acceagi dati Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr, 271 pentru modificarea unor act legislative, reglementind, print altele: La Art, XXVIL. ~ Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratura (Monitorul Oficial ‘al Republicii Moldova, 2016, nr.69-77, art.113), cu. modificarile ulterioare, se rmodificd dupa cum urmeaza 1, La articotul 52, slineatul (7) se abrogi 2. Articolul 60 se abrogi vigoare a acestui act normativ a fost 3. La articolul 71 alineatul (3), textul ,Legea nr.328/2013 privind salarizarea Jiudecitorilor i procurorilor” se substituie cu cuvintele ylegislaia privind sistemul de slarizare in seetorul bugetar”. 4. La articolul 74 alineatul (2) textul ,Legea nx 328/2013 privind salarizarea judecdtorilor si procurorilor” se substitue cu cuvintle ,legislyiaprivind sistemul de salarizare in sectorul bugetar” IV. Cadeul normativ pertinent CONSTITUJIA REPUBLICH MOLDOVA, Articolal ‘Statal Republiea Moldova, (1) Republica Moldova este un stat suveran gi ndependent, nitar5 indvizibi (©) Forma de guvemienfnt a statu este republics, (@) Repeblica Moldova este un stat de dre, democrat, tn cate demnitatea mult, deptile i libertjile lui, fibera dezvoltare a personaltii umane, dreptatea si plralismul poitiereprezins "alo supreme i int graft. Acticotul 6 Separaiascalaboraea puterior in Republica Moldova puteren lesa execu g judecttoreasck sin separate s colaboreaza in exerctarea perogatvelor ce le evi, potrivit prevederilor Const Articolul 46 Dreptul la proprietate privat i protectin acestein (1) Drepal I propriate privat, precum si ereanee asupra statu sat garantat, (2) Nimeni nu poste f exproprat decit pentru 0 cauzl de utilitate publi, stabil potivit Jegu, cu dreapa i prealabii despigubire (9) Averea dobindt fet nu poate fi confiseat. Caracterul ict al dint se prez (4) Bunuile destin folosite sau vezultate din infiactuni vi contaventii pot fi confiscate nun in conde Teg (5) Dreptul de propitae privat obliga la respectareasarcnilor prvind protetia mediulut ‘nconjuritor si asiguarea tune vecinit, precam si la respectrea colo i legi,revin propritarutu (6) Dreptol la mostenie a propretfi private este garantat te sain eae, pot Articolul $4 Restringerea exercifa saw al nor lbert (1) fn Republica Modova mu pot fi adoptate leg care ar suprima sav ar diminua dreptuile gi liberal fndamentae ale onus etiam (2) Exerc deptuior si Neato nu poste i supus alr restingeri dest eelor prevlzute de lege, care corespund ncrmelor unasim resunoscute ale drepulu interafional gi sit necesare in inteesele securtti nationale, integrititritoriale, bands conomice a iri, orn public, fa scopulprevenii ulburxor fn mas i iniatiuilor, pret dreptriloy,Ibertior si demi sltor persoane, lmpiedictit divalgtii informarilor confideniale saa garantiii autoritiit si impart justi (©) Prevederile finest (2) nu admit restingereadreptrior proctamate in aticolele 20-24 (4) Resttingerea tebe si fe proportionala cu stuaia care a determina-o si nu poate als ‘existonjadreplu sau albert Artiolul 124 Procuratura (1) Procuratura ete o institufie publied autonoms fn endral autoritifl judeettoresti, ce contbuie la Taipturea juste, apararea dreptuilor,libertjilor gi imtereselor leitime ale persoanc, socitii gi stawlul prin intemediul procedurilor ponae gi de lege. 2) Awibusile Procaratui stat exersitate de procurri, (@) Compotetel, modul de organiza gi fancionate a Procurturt tor procedusi previzate stabilese pri lege. LIGEA Nr, 3 din 25.02.2016 eu privire ta Procuratura Articolut 1, Procuratuen Procuratura este c institute public autonomi fn eadrul autoritiit jadeedtorest eae, {in procedurle penale git alte peocedurt previzute de lege, contribuie la respectarea on rep, efectuarea jst, prarea dreptslor intereselor legtime ale persoan! Artiolul 2. Proeuroral Procurorul este ersoana eu finefie de demnitate publicd care exercitt aibuite Procuraturi, previzute de Constitulie, de prezenta lege, de alte acte legislative gi de trataele femajonale la care Republica Moldova este parte, i este aumit in sceasté fnetie tn modul previzut de prezenta lege. Articolul 3.Prinepile de organizare si de netvitate a Procuraturi sia procurorului fi defagoaréactivitaten In confoxmitate cu Lega, ret si sctvitstea Procuratuii sint transparent si presupun goranarea (1 Procura © Organi scoesull soeitai sal miloacelr de inormar excepfle prevazute de leg: su asigurarea respeetai egimuli dateor eu caraete persons {@) Procuratura este independent de puteril legisativs, executivd si judecktoreases, na a informafile despre acest institu, 4e orice partid politic si organizagie social-poitcd, preeum si de ovieare alte institut, ‘organizafit sau persoane. Imistiunea in activitatea Procuraturll este interzist, Procutaturs ‘ooperezi cu alte autortsi pentru ealizarea fuetilor previzute de prezenta lege. (4) Procurrul ig\desfigoar activitten tn baze principle legalitait, impartial, ssroablitii, neti independene proces, ce ofr posites de ua in med independent unipersonal deci in eae pe eel eationeazk 6 Indep orice invents politi, leg de exerstara ati sale (6 In cons leg ile Codi be procs pnal, etvitateaprocuroruul poate fi supusi conteoluu din paren procurorla ierathie superior ‘sia instanfei judecittoresti [...] nfs procesuali procurorului este asiguratt prin garangit care exelud iar, administrativa saw de alti naturi asuprn procurorulul ile rovederilor art 13 din prezet LEGE Nr. 28 din 23-12-2013 privind salarizarenjudecAtorlor si procurorilor (abrogat) Articolu I. Obiecul si sfera de apicare a legit (1 Prezenta lege reglementcari modul si conijile de salvizare a judecttrilor si procuroriler, inclusiv cuaumul salrilor de funejic ale acestora,insiuind un sistem nitar de salatizare a judecitorilor ji procurorilor bszat pe silariul medi pe economie reaizat in an pocedent exude gestiune drept unitate de referin ‘Cadrul normati inernafional yi recomandiri relevs Convenfia Buropeant a drepturilor omului Protocolulul nr. ARTICOLUL 1 Protetia propria vee persona fzict sau juried are dreptul la espectarea bunusior sale. Nimen mu poate fips de proprctatea su decdt pentru eauzk de wtlitate publi ifn conde previzute de lege gi 6e pincpile generale ale dru international Disporitile precedente nu ade atingere dreptului statelor de a adopta legile pe eare le ‘consider necesare reglementii olosiil bina conform interes general sa pent a asigura plats impozitelor or «alot contebui, saa amen, ‘Art6 din Line Directoare privind Rotul Procurorior,sdoptate de Congress al VIU-ea al. ‘ONY pont Prevenirea Criminals $Tretamentul Infractorilr (Havana, Cuba, 27 august — 7 seplembrie 1990): ,Condiille de med rezonabile, remunerarea adecvatd si, acolo wnde este azul, mandatn, pensia gi vdrsta de pensionare ale procurorlor vor f stabitite prin lege san sub forma nor regll ort egutamente publica"; Pats din Recomanderea (2000) 19 « Comitetului Ministilor cdtre Sttele membre privind ‘alu! Procuraturit tn sisteaul de Juste penald(Adoptats de Comitetal Minis Ia 6 octombrie 2000, Is cen de-a 724 reusiune a delegilor Minigtilor): Sanu! rebule sd adopve musurl pentru ca: d) legen si garanteze, pentru exereitarea acestei funetit, condi rezonabile, avand In special, tun state, 0 remunerate $10 pensie fn conformitate eu important misinilor exercitas, preci si irsiacorespunzitoare peru pensionare"; Pe. din Dectaratia de la Bordeaus ,Jusecdtoi si procuroi nto sovietatedemocraties", 20 Septembrie 2009: ,Inaependenta procirorlor este indispensabilé penmru a le psrmite ash desftgoare sarcinile. Consolideaza rolul lor in stl de drep si On socletate gi, de asemenca, aranteaxd et sstemul de juste va finetiona echitabil si efiien $1 ef toate benefice independenel juleiare vor fi vealizare(alieotele 3 si 8 din Declarate). Asie, asemeoxtoare Independentel asigurate judecdtorilor,independenta procurorilor nu este o prerogaiv saw wm privilegin confert In inferesul procuorilor, i © garanjie fn interesul unel justi echitabile, mptiale gt eiciete care protejeaziatdrhtereselepublice, ett cele private ae persoanelor in ‘cauz.” In acelai timp pet32 din acelsi document statueaza cl: wIndependentajudecdtorilor $a _procurovitor este inseparatila de staal de dept. Judecdtori et $1 procuroril actioneaed pentra ‘inele comun, tn numele steal $1 a cetijenior et, care igi dorese garantarea dreptuilor $i beri lor sub toate aspetee lor.” Inseam statu proctroritor fle garantat prin lege la ivelul cel mat inalt posi, ro ‘maniera similar eu cel ol fudeetoritor. Avicul nr 9 2014) ol Consiftlut Consulate al Procurorior Europeni (CCPE) in atenia Comitetlui Miniter al Consitiulut Europe pivind normele gi prinipile europene refeitoare la procurori Ia pet.S3.staueazi ck: Misiunile de judeedior si procuar sunt similare si complementare i ceea ce priveste cerinjele si garanile referitor fa stat yi condiite de mune pot. prevede et: ,Respectarea princpifor de mai sus Inlusivreeraarea,formarea, evouta in caver xalaru, masurile dsciptinave 51 ranferl (eare se poate face muna in canformitae eu legea sau ew acordulfor.”, iar pet. 75 stabitege ot Statler trebut sd a misuri pentrw ase asgura cd procwrorit au cond de munedrezonabile, de exemplu remuneratia, mandatul si pensia x8 fle fn concordant ew importanta sarcinilor efectuat, ir wrsta de persionare sft wna adecvat"; Asociaa Buropeand a Magistajor pentru Democraie i Dreptuile Omului (MEDEL) prevede in Declaraia de ia Palermo ci, procurorit ar trebi echivalat en maglsra deoarece el « obigtia de sigur egaitatea eetientor tn fa leit Ma mul, ei rebate 8 pot a- exercte nett tn mod ladependent ftd ce putereapolticd” ssa se supuna doar legis ‘Standariele Asociapei Internationale a Procurovitorprivind responssbitates profesional (1990) gi Declraiaprvind indatovirle gi deptuile eseniale ale procurorlorprevid. la ar.6 8 _rocarori hfe pot potiva aunt aritrare ale Gem, ent a se aigua eX el sunt {in misuri st 5 indeplineascresponsabilititile profeionae in mod independent in eonfortte cu acest stand. fn si remunerare adecvats, proportional eu roll crucilealizat de i nu le fe diminuate fa mod axbitarslarile stu alte bevel lor. Rezoluia Adunarii Generate a Organiza! Natiunitor Unite nr40/32 din 29 notembrie 1985, stables: wanind n vedere cd judecitoi sum Tneredina cu deca fnaldesupra vet ‘iberttilor, drepurior;tndatoriritor i propriettcetdrenior[.] Mandal fnctejudecttaritor independena tor, securtetea, renunerarea adecvat8, condiite servic, penile $1 virta de serviciu 1, procurri at tebui sib rept a coli rezon ensiontril vor fasiguate in mod adecvat de lege”. {in recomandarterelevante ale Comitetului de Minit al Consililui Buropsi se menfoneazs smembre ale Consiliului Buopei, care 4 orice modifiare a cadeului normativ national al satel alue aingere autritiitjudecitoresti (din eare face parte si corpul de procutor) urmeszl afi ji Buropei. Este absolut inadmisbil de & diminua coondonaté eu expert fn materie ai Cons recta juridit «sttutlaiprocuroruu/judecatoralu in procesul adopt unor leg no. Stattul procuoruluijudecttorlul nu tebuie raportat sau asimilat eu cel al altor astoritfi public, indiferent de ierathiaacestera i stat. Recomandares REC(2000)19 @ Comitetului de Minigri al statelor membre privind rola procuroruli in sistema de juste penal n pet. Ii) stipuleaza ca statltrbuie 8 adopte més a legea si garanteze, pent exercitarea acestor funti, condi rezavabile de servic avin, fn speci, un statt, © remunerare gi © pessie in conformitate cu importanta misiunior exeritate, precum si vista corespunz#toarepenteupensionaee. Expunerea pretinselor inciledri a prevederilor Constitufionale gi nul obiectului sesiziri prezentarea srgumentelor aduse in 5 ‘Adoptarea Legii o:270/2018 privind sistemul unitar de salarizare fn seetorul bugetar in partea abrogdrii Legit m:.328/2013 privind salarizarea judecdtoritor yi procurorilor precum $i in partea prevederilor ce reglementeazd modul si condifile de stabitire a salariului pentru judecdtori $i procurori incale& mai multe principii fundamentale interpretate atat de citre Curtea Constitutional’, cat si de Curtea Europeans a Drepturilor Omului, motiv din care prevederile menfionate sunt pasibile de a fi declarcte neconstitutionale deoarece contravin prevederilor statuate fn articolele I alin(3), 5, 46, 54 si 124 din Constitute. {In conformitate cu art.6 din Constitulia Republicit Moldova, in Republica Moldova puterea legislativi, executiva si judecitoreasi sint separate gi colaboreazit in exercitarea prerogativelorce le revin, potrivit prevederilor Constitute. Principiul fundamental aflat ta baza organizivit si functionaei statului este separajia celor trei puleri:legislativa, executiva si judecdtoreascd, iar exerciful for ‘armonios presupune ca fiecare autoritate are un domeniu separat gi special in care igi manifesta plenipotentier competentele. Separatia puterilor in stat, in putere legislativl, putere executiva Judecttoreasc’ presupune instituirea unui sistem de garanfii, restrict gi echilibre, i putere ‘care ar exclude posibilitatea dominarii uneia dintre ele, ar asigura functionalitatea autonomé a flecdrei raruri a puter de idei, potrivit Constitufiei Repul este incadrati la Capitolul IX ,AUTORITATBA JUDECATOREASCA”, iar articolul 124 alin.(1) din Constitute reglementeazi autonomd in cadrul autoritatii judecitoresti, ce contribuie la infiptuirea justitii, fin aceasta oF Moldova, Procuratura Procuratura este 0 institugie publica epirarea dreptuvlor, Mbertilor si ineresetor legitime ale persoanei, socieifit si statului prin intermedi! procedurilor penate si al ator proceduri previzute de lege Q) Atribugiile Procuraturit sint exercitate de procurori. (3) Competentele, modul de “organizare si functionare a Procuraturii se stabilese prin lege. Astfel, activitates procurorului, ca exponent al autortitii judecitoresti, ca entitate de demnitate publica, se bazeazt pe Constitute, pe conditile de selectare si rnumire in functie, care implick stabilirea garangilor juridice tn vederea asiguriii independenjei sale si respectarea garaniilor sociale. Aplicdnd principile constitujionale evocate, legivitorul a stabilit, in legi speciale, norme privind incompatiilitile si interdicfile aplicabile functiei de procuror, admiterea in profesie si formarea profesional a procurorilor, dreptutile si {ndatorrile procurorilos, rispunderea juridic& a acestora care, de altfel, sunt similare cu ale judecitorilor. Potrivit a3 din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratur, (3) Procuratura este independent de puterile legislativa, executind $i judecdtoreused, de orice partid politic sau organizatie social-politied, preeum si de oricare alte institu, ‘organizatii sau persoane. Imixtinea in activitatea Procuraturii este interzisd Procuratura coopereaaii cu alte autoritat! pentru realizarea funeiilor previzute de rezenta lege.(4) Procurorul isi desfigoard actvitatea in baza prineipiilr legaliti, impartialtai, reconabilitayii, integrtaqit $i independentei procesuale, care ii ofertt osibilitatea de a lua ia mod independent si unipersonal decizit in cauzele pe care le gestioneazi. (5) Independenfa procesualt a procurorului este asiguratt prin garantii care exclud orice influent politicd, financiard, administrativa sau de alti ‘naturi asupra procurorului legatt de exercitarea atribujilor sale.” Dupi cum rezulté din art.3 din Legea nr-3/2016 principiul independenfei exclude subordonatea Procuraturii puterii legislative si celei executive, precum si influenta sau imixtiunea altor organe si autoritati ale statului th activitatea Procuraturi, iar autonomia si independenfa procesuald a procurorilor presupune absenfa drepturilor cexclusiv politice si a drepturilor social-economice (dreptul la negocieri caleetive in Imaterie de muncé, dreptul ta grevi, libertatea economied), precum si a incompatibitittilor si interdictilor stabilite pe parcursul intregii cariere profesionale previzute la art.14 si at.15 din Legea nr-3/2016 cu privire la Procuraturd (faneyia de procuror este incompatibilé eu orice altt fimesie publied saw privatd, precum si alte activitaji remunerate si meremunerate, interdictia de a desfasura 0 activitate de intreprinztitor. et. ). Prin urmare procurori, pe lingd salariul de functie, nu pot avea alte venituri decit cele provenite din activitatea didactic& gi stiingified, staul trebuie x asigure prin lege condifii de natura si contribuie la independenta gi impar Astfel, ludnd in considerajie incompatibilitatile, interd procurori in Legea fundamentald, dezvoltate prin legi speciale, responsabilitiile gi tatea lor. le stabilite pentru riscurile aferente acestor profesii, precum si apreciind garanjile materiale ale procurorilor drept unul dintre pilonii independenfei lor, Parlamentul prin Legea nr.152/2016 pentru modificarea gi completarea unor acte legislative a modificat Legea nr-328/2013 gi a stabiit salariul procurorilor dup& aceleasi principii ca salariul de determinare a judecttorilor, fiind stabilic un mecanism clar sips cuantumului remunerajiei judecitorilor si procurorilor, care depindea de un ‘coeficient determinat de ierarhia funcfici definute iamulfit Ia salariul mediu pe economic realizat in anul precedent, care constituia un parametru macroeconomic obiectiv si varia doar in dependent de situatia economic la nivel de stat. ‘Totodatd, sistemul de salarizare stabilit pentru judecatori i procurori prin Legea ul separdei puerilor in 1328/2013 a venit ea o necesitate jindndu-se cont de pris stat, de rolul judecttorilor si procurorilor in realizarea actului juste, de incompatiblitijile si restrietile stabilite in lege pentra acestia precum si in scopul asigursi unei independenfe materiale a judecitorlor si procurorilor exigenfe impuse si de actele si angajamenteleinterafionale privind independenfa jusiieiasumate de Republica Moldova. Potrvit note informative aferent proiectului de lege privind sistemul unitar de salarizare in sectorul bugetar se stabileste 3, condiile gi factorit care au impus elaborarea acestuia au fost - necesitatea reformarit sistemului de salarizare in sectorul bugetar in vederea elaborarié unui sistem de salarizare unitar, transparent, cchitabil, atracty, nediseriminatorin capabil sti reflecte si sit remunereze performanta profesional din flecare domeniu de actviate. Potrivit prevederilor Legit nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare th sectorul bugetar (prin care a fost abrogata si Legea nr.328/2013 privind salartzarea judecétorilor si procurorilor), salariul de baz al salariagilor din sistemul bugetar, inelusiv a judecitorilor si procu referin{a stabilit de Guvern in ficeare an in Legea bugetului de stat, cu coeficientii de salarizare corespunzitori claselor de salarizare pentru funcyia ¢ caleuleazi prin inmulfirea valorii respectiva Din totalitatea considerentelor enunjate, se atest faptut c& la adoptarea Legit 1nr270/2018 privind sistemul unitar de salarizare in sectorul bugetar in partea abrogeirii Legit m:328/2013 privind salarizarea judeedtorilor $i procurorilr precum si in partea preveder‘ior ce veglementeact modul si condittlor de stabilire a salariului pentru judecdtori si procurori legiuitoral nu a jinut cont de in legea fundamentalé si incompatibiliaile si sestigile stabilite pentru acest dezvoltate in legea speciald, care impun reglementarea salariului_ corespunzitor sfatului lor i in asigurares material a actorilor care infiptuiese justifia a fost readus in efimpul un mod care ar asiguea previzibilitatea euantumului acestuia, iar diserefionar al politicului, fapte care poate afecta independenta lor, prevederi pasibile de a fi declarate neconstitufionale deoarece contravin principiilor statuate tn articolele 6 si 124 din Constituie. Este de menjionat cd, desi stabilitea politicii Judecitorilor si procurorilor, fine de competenfa legislativului si executivului, ta domeniul salarizaei, inclusiv a adoptarea acestora urmeazi a se respecta principiile constitujionale privind separarea puterilor in stat precum si necesitatea stabilirii romunerajiei judecstorilor i procurorilor print-o lege speciala corespunzitor statutului lor (care implica -un mod care incompatibiltite, interditile, responsabilitatile, riscurile.$.0.), ar asigura previziblitstea cuantumului acestuia. Or, remunerafia judecdtorilor si procurorilor reprezinta una din componentele de baz ale independentei for, find © contrabalan la restricfie, interdicfile si responsabilitafile, care le sunt opozabile. ‘Totodatd, prevederile legale contestate contravin si standardelor internationale in care impan statelor membre obligatia de a stabili prinivo lege special pentru judecdtori yi procurori 0 remmerajie corespunzitoare care sa asigure acestora 0 indepencenti economicd reald, avdnd tn vedere rolul i loeu justitet in statul de drept, de vesponsabilitatea, complexitatea si riseurile fimefiei, de incompatibilittile si interditile previzute de lege pentru aceasta categorie de ‘persoane, di cum umeaz Articolul 6 din Carta europeana privind statutul judecdtorilor prevede cf mivelul remuneriri judecitoritor ar trebui stabilitastfel inc sit nu it expund unui rive de presiuni susceptibile sit le afecteze independenga, Remunerarea poate si varieze in funejie de vechimea de mune’, de natura funetilor cu care judecatorul profesionist a fost investit sau de importanta indatorvilor cae i-au fost impuse, apreciate in co teansparente. De asemenea, potrivit Recomandrit C/Rec(2010)12. a Comitetuui de Ministi ceftre statele membre eu privire ta judecitoris independenta, effelenga si responsabilitifite, remunerarea julecitorilor twebule si fle pe misura rolului gi a responsabiltitilor lor si trebuie si aiba un nivel suficient pentru ai face imuni in {fata ovicarei presiuni care urmiareste si le influenfece decile. Trebuie adoptate dlispociti legale speciale care sé instituie 0 masurd de protectie impotriva unei reduceri a remunerafiel care i-arviza pe judecdtor. Este necesar de menfionat eS, lipsa statutului de magistrat nu minimalizeass rolul si locul procurorului, exponent al autoritaiijudecdtoresti, reiegind din atibutile ite in art.124 din Consti jn Republica Moldova activitatea procurorului, ea exponent al avtoriiti judecitoresti se bazeazi pe Consttutie, pe condifile de selectare si numire in functic, Ve si nici independenga acestuia, care implicd stabilirea garanjilor juridice in vederea asigurdrii independenfei sale gi respectarea_garanfiilor sociale, Respectiv, independena. procurorului doc Atunci edd aceasti independent este combinatt cu obligatiile procurorului de a actiona impartial si obiectiv gi de @ garanta suprematia legii si drepturile omului, lor este limitaté doar de cerinta ca ol si actioneze in conformitate cu legea, statntul unul procuror din Republica Moldova este analogie eu celal unui magistrat. Mai punctim ci, potrivit standardelor internationale, afirmatile privind necesitaten asigurdtii inlependenteijudecétorlor sunt valabile i penteu procurori, iar ‘conform Linilor drecioare ale ONU privind rolulprocurorilor wf Statele membre trebuie sa se asigure ed procurorii sunt capabili sisi exercite atribupile profesionale, fare nici o intimidare, impediment, arjuire, ingerinfe necorespuncitoare sau expunerea nejustificatd la réspunderea civild, penalé sau de alt nataré ‘Totodata, potrvit avizelor elaborate referitor Ia standardele de independengai a 4 constatat €%, tocmai caracterul apropiat gi complementar al misiunilor jndecitoritor 51 procusior, teen cernge st girani similar in cea ee priveyte statu conde detiguri servic. in acest sens sn Declraia de Ia Bordeaux, adopts de Const! Consul al Judecdtorilor Europeni si Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni. la 18.11.2009 (alineatul 37, nota explicativa) este mentionat 8, statutul procurorilor urmeacit st fie garamat prin lege ta nivelul cet mai inalt posibt, intro maniert similarit cu cet al judecatoritor. Proximitatea si complementaritatea natu sarcinilor Judecttorior si procurorilor ereeaziiexigente si garantiisimilare in ceca ce priveste satutul lor si conditile de angajare, respectiv cu privire la reerutare, formare, dezvoltarea cavieei, diseiplin, transferul numai in condijile legii sau prin consimimant, remunerrea, incheierea funcfiei si libertatea de a fnfinga asociafi profesionale, fn conformitate e2 pet.29) din Avizul Consilului Consultaiv al Procurorilor Europeni nt-13 (2018),se vor asigura procuroritor mijloace de trai comparabile eu cele ale judecitoritor, inclusiv renunerarea corespunzitoare, asigurarea independentei materiale si a protecici acestora, precum si cea a membrilor famititor lor, Recomandarea REC(2000)19 a Comitetului de Ministi al sttelor membre privind rolul procuroruui in sistemul de justfie penalé in pets lit) stipulewz 8, statul trebuie si adople miisuri ca legea s& garanteze, pentru exercitarea acestor funcii, condi rezonabile de serv pensie in conformitate cu importanta m uw avand, in special, un statut, 0 remunerare gi o junilor exercitate, precum si vérsta corespunzatoare pentru pensionare;, Asociatia European a Magistrafilor pentru Democratic si Dreptu (MEDEL) prevede in. Declaratia de la Palermo c& procuroril ar tebui echivalati cu Omului magistrati, deoarece et au obligatia de a asigura egalitatea cetdjenilor in fafa leg Mai mul, ef webuie si poatd ssi exereite funaile in mad independent fata de puterea politica se sypund doar leg In hotaeile sale anterioare Curtea Constitjionalé sa refert la aspect jriic al probleme prvind stittaljudecatoruti,procurorulu, consfingte in Constti, in raport cu garantie sociale ale independenjeiacestora Astfel, in Hotivirea nr.15/2017 pentru controlul constitujionalitifiunor prevederi ale articolului 101 alin.(1) din Legea nr328 din 23 desembrie 2013 privind salarizarea judecdtorilor i procurorilor (sesizarea nr41a/2017) care au avut ea object © problema similar Curtea Constitujionali a statuat c&: 40. Asfel, Curtea mentioneazd cit independenta puleritjudecdtoresti nu poate fi asigurata far 0 independenta financiard a judecttorilor....57. Curtea constaté ed, degi o prevedere legala (art. 1 alin. (1) stabileste eu tty de prineipiu edt salariul judeedtorilor st procurorilr se va calcula avind la bazd salariul medi pe economie realizat in anul precedent celui de gesiune, in acclasi tinp accastd unitate de referinga devine una inoperabild. Or, prin norma contestata, legiuitorul a conditionat in totalitate ‘mirimea salariuui julecitorului de decizia care urmeazié a fi adoptatt anual de puterea executivit si legislativi’ de a aloca mijloacele financiare pentru fondul de salarigare a sistemului judecitoresc... $8. Curtea refine ct tn aceste conditit marimea salariului judecitorului devine incerti, find lsat la diseretia ecidentilor, fapt care poate afecta independenja puterii judecttorest..... 63. Incompatibilitayile si iwerdictiile stabilite pentru judecstori prin Legea fundamental i dezvoltate prin legen specials, precum $i responsabilitijile $1 riscurile aferente profesiel, impun reglementarea dreptulul la salariu al judecdtorului corespunsiitor statutului for. 64, Concluziondind cele mentionate, Curtea refine cit incompatibilitiite si inerdictile stabilite pentru judecitori prin Legea Fundamental si dezvoliate prin legea speciald, precum si responsabilitiqile si riseurite aferente profesiei, impun reglementarea salariului judecttorului corespuncitor statutului lor si innun mod care ar asigura previibttatea

    You might also like