Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Historia - Ianuarie 2011

    Uploaded by

    cDraghia
    10 views84 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    10 views84 pages

    Historia - Ianuarie 2011

    Uploaded by

    cDraghia

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    Download as pdf
    of 84
    e ] CALATORI iN ISTORIE- pag. 64 ia ee OES) UE Sere aU Cy FP Foreign Policy’ | bey nuu Ce We Kee Economie st [DEI Din 17 1ANuARIE, NOUA EDITIE Taam OUI Peon a Sse LULU ORR Re Poe Cece ely si rezervoarele de idei romanesti. Dee er eer ae ec ele i Cre eee rad ee Tare Ree eur urs crea Hl CeCe Lert e EL ce aac - Historia TANUARIE 2011 06 26 ©" PROPAGANDA Ppa Sere Romania es ascuns de urechile in Razboiul 0 ,lovitura pe piata Sea 2 - Recoil (egarea crimel 34 : A - eed ' Jean-Baptiste-André ——a— Godin gi soba caret caricaturilor Comisiei Europene poartd numele Incorett in ieologi pviet- ‘Pompei: noul dezastru 36 tre Est gi Vest, aiscural com anunfat (Oural area bekpat nist a cdutat 0 forma de propa- pe Horia Simadefuria ET eee 10 ‘Trusa cu pistoale Ini Antonescu tirie s-a dovedit a fi nu doar un lui Cuza instrument util, ci mai unl . 42 pei EE ‘Tarul Alexandru al i. de vreme ce nven acces nemo 12 Tea declarrizboi {populates Grier login 1971: Ion Hieseu e —aoe |e cael. trimis de Ceausescu laChiginga ee = la scoala vietii acer Beizadeaua, Turcul si Camila . {F % dezvaluie de ce n-a oe jucat Dobrin in Mexie pe Nicolae cu ceva” Teck pinecone Ivan cel Groaznic A cept nor afigelor de cinema . din Romania Pg B f Haina din bland 56 — ey controverse, Marietta Sadova, * putere si lux dela legionarism laproletcultism 60 Richard Helms, : ae cerberul secretelor b EXPO politicii externe CARTE americane inv 64 BO onsets pete de Carol al Ii-lea armas ore doar placuta Tikka, minearea cuceritorului Babur 2 mune zen Nu! Director ton Cristoiu Redactorsef on M. lonits, é Creative Director WoT, Mihaela Manolache yh 10M. VONITA res somraes a edutorset ston Redactori foc ok eausescu Giprian Plaiasu_ y 9 Joana Patriche . pcre succesul unul Consiliul Editorial Adrian Cioroianu . Andi Mihalache arto ictator Toe Petre Vladimir Tismaneanu ‘icolae Ceausescu gi-a inceput cariera de conducitor al Roméniei sub semnul oc, Uline de berlere argent incon a pee Tigragsca lim stalinsl soy de Domus oadaareupe cn eirt devexttcunentofectrdcrerarchert eta dein] Retin Us pee eon cram i uments ext Unger p Ocongrac arf praia Pesto post, ila hol cnguare nor ager evi, police pines ep og Fe laomentl pois tanctral de pul tnetia gre damosrte sai Menace! Naf pe Casares parr on ot prefs plese do oxen, ee Romirin a ptret emcee ween peta ete Se oRgs Migrate cuca torr aed moment de racarain ewhiia hi Ceaugecca ator omit a Gadisor pois fnul 1 cd ieeral de Bucueg pooner van Chin Core ae Nord, Percctdorodell deg comanana east, Conapns Shea oe i I rt tc nda Cease Teal dp tua PC epg Publicalie tiparita la MEGAPRES este inc Ceaugescu. tune’ in ir Lede {on esc oper va ajangecindva succeoral hi Coaugacu In funda de prin secrtar, Aves fetus potnpests dO doen, ean prelels Coaupca sven oa ‘aia eS cour of tnghats erp al al et parte eis Pon [ouraitra pein roi commute autos doplopcle Dj Cenngers, xpi omental 871 nga Oana Ove nore Nord cetorole ro pu. Coturaln asl pica hl Conary axed wes er ‘se loc mai devreme, este uluitorul succes din 1968. Condamnarea invaziei sovietice din pieceaaeel ‘cao tlan lGonteh Contra care Hvatnare sya Goon alist abe Pec cele (rac vftl la gud Grice do xa Prism sngur et Camper . Ss cofinat elu ads odor ng papulre Deus ale sceirscts pam Director general adjunct tinere pentru eonducditorul comu- eee ina tulle Plot 1988 vito: Pl a Byer rancor lua fhwecabonpta kms PETC ES ETC LIe mn Vasile Mme Inecgtins pitied svi - Director marketing Ebina at io BT Tg Peter Frank ‘Gulagul romanesc, ei au aduscomu- Director publicitate vnismul cu tancurile de la Moscova, consilierii sovietici fuseserdi ani buni adeviiratii gefi ai 3b) Sey instr dn sat remade; Gosrnnres clara sori oopra unl store od crescendo vin nena om dernnit national dupa ocupatia si umilinjele sovietice. Dana Zamfir “Migcarea lui Ceausescu a fost gi un triumf pe plan extern, Liderului Romdin i Director abonamente s-au deschis toate usile in Occident. Ceausescu s- vizut dintr-o dati in caleagc ali- eae turide Regina Angie. Enrpen arr intrefional oun dato Cs stato Torin lod Nesae Canaja re prima ongrcrin doennicins tara Lats? 155N 1582-7968, Sucre afr pe Coes o real chee ral rier aa ‘bit de pope O donee tinal mitng din 2 devembri 18 El a chert pope ; Ioreocnin 190 tind poral ves sprain | Nea ann fel speturtordztinc” lon Imcata cndanmat peace dares. | ee icra pplinc reais sete ee Sab ot ea Ja Vantu siuna la Mascova au costat aun ‘ine arfierezut of reto- ‘ica bazati pe manevra hui Ceaugaseu din 1968 va contribui la eiytigareaalegerior in esque Radia capitalist anului 2008? Istoria,bat-ovinal | Templu al Soarelui, Arheologii bulgari au anunfat re- cent cd au descoperit pe teritoriul Bulgariei ce! mai veckt temple din ume dedicat Soarelui*,construitin ‘urmi cu 8,000 de ani. Coordonati de Georgi Ganetsovski, de la Muzeul Regional de store din oragul Vratsa, specialist in agezrile umanedin neo- lite, coreettort au descopert ins tul Ohoden din nord-vestul Bulgaret 0 structur’ aseménatoare ca forma gi functi cu celebrul complex de la Stonehenge din Marea Britanie, dar rai veehe eu peste 3,000 de ani de clit esta Oamenii din preistoriefoloseau acest sanctuar pentru a urméri migcarea Soarelui pe bolta cereasea, ct se0- pul dea identifica momentul propice pentru insimdntarea eulturilor te Coltarea planteor. In plus, i ofereau Soarelui diverse ofrande, sperdnd sa ‘objind recolte bogate. Podeaua sane tuarului era pavata cu piatrd eubi- cA. Structura in sine are forma lite- rei chirlee 1° (.P"), partea de os, deschisa a aceste liter find orienta ta cite ost. , Corelle noasire din timpul echinocfiadui de toamnd, me suritorile si testele pe care le-am f cut au relevat faptul forma aces tui complex este construitd tn func tie de rasaritul Soarelui i fine cont de schimbarea polilor magnetic ai Piméntului care wa produs acum 8.000 de ani Un ait aspect interesant este faptul (8 am descoperit edteva duzini de discuri din argila si din piatra in eriorul complerului", a declarat ong Ganetaovski. In epoca prime: lor asezari umane, eminamente agri- cole, un dise avénd in centrul séu un ppunet era simbolul Soarehui. Ptrivit arheologilor bulgar, sanctuarul des- coperit la Oheden este cel mai vechi templu din Bulgaria dedicat Soarelui flind totodat, probabil, cel mai vechi din hume. Negarea crimelor comunismului starneste discutii in cadrul Comisiei Europene Potrivit cotidianului britanic ,, The Guardian“, Comisia Europeana (CE) va respinge solicitarile unor state est-europene, inclusiv Romania, de a introduce o lege privind genocidul, care si condamne negarea crimelor comunismului tot asa cum multe tari membre UE interzic negarea Holocaustului. in luna decembrie, ministrii de Externe din Lituania, Letonia, ‘Bulgaria, Ungaria, Romania si Cehia au trimis oserisoare comisarull ett ropean pentru Justitie, Viviane Reding, cerd o lege pentru ,condamna- rea publica regimurilortolalitare. Potrivit ministilr din acest fri, crimele comunismului ar trebuitratate dup aceleg! standard" a cele comise de regimul nazis, special in acele ti ‘are exist leg prvind negarea Holocastuli. Comisia European susie, isa int Un raport cd exist un acord inte statele membre pe acoast toma ge nu exist nici baz legal cares permit Bruxelles ui actionene Nic erat un consens In acest cri. Sttele membre ux aborda fart difeteadelart, pent, The Guardian’, purtatorulde cuvant al UE pentru Juste, Matthew Newman. Idan exe cd eident, ea eva ft fst Ingrid mesial comuniste ts iat mi nora enice”, a. adaugat purtstorl de cuvnt. Potrvit Lituante al cre ministru de Externe conducecampania vind intro ‘dvcerea acest nail, Unies Buropeandartrebu st extinda sens noun de ge oe, pentra include erimeleimpotrva unde grupuri definite printun anu ta- ‘ut sexta sau prin canvinger politic” Pompei: noul dezastru ,anuntat“ Situl arheologic Pompei, aflat in apropierea orasului italian Napoli si inclus in patrimoniul mondial al umanitatii de cdtre UNESCO, se degradeaza pe zi ce trece si ,,pierde“ tot mai multe ,,exponate“, din cauza ,,indiferentei autoritatilor“, acuzate de societatea civila din Italia cA gestioneaza prost intreaga asezare. Situatia este evaluaté momentul de fati si de UNESCO. (Organizatia Natiunilor Unite pen- ‘trimis recent 0 delegat de inspectori Ia Napoli, neexelu- ziind ,amendarea" guvernului de la Roma. Prabusirea unuizid cu kungime de 12 met care proteja un celebru edi cu antic, ,Case del moralista (Casa mo: ralistului), «fost eel mai proaspit sem. nal de alarma privind intensificarea de radii situlu. Potrivit Serviiului pen fru bunuri arhitecturale din Pompei, 2 dul era compus yin etre strech, care ar trebui reeuperate gi reutilizate, la fel ‘cum s-a procedat cu deazia reconstruct i precedente, in urma bombardamente- Tor din timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Din fericre, zidul nu congines nic fresce, nit picturi, ins a readus in prim-plan situatia dezastruoasa din par. cul arhoologie italian, dupa pribusirea uunui alt edificu din Pompei, , Case gla diatorului*, to urma ca doar citeva hun Cole douit evenimente au declansat toto- data un val de indignare si ngrijorare fn Jegitura cu maniera in care autoritile italiene coordoneaz operatiunile de oon: servare a patrimoniult national. In art lo eazuri, autoritaile, care au declan sat totodata gio anchetd interna, sustin i prabusirile au fost cauzate deploile pu- ternice din ultimul an, care ar fi eondus Jao destabilizare ultericara a fundatilor Situl Pompei, cu o suprafati de aproximativ 66 de hectare (dintre care pe 50 s-au ficut spéituri), atrage aproape 2,6 milioane de viitatori anu. al si reprezinta un patrimoniu unie de arhiteeturé, seulptura, pictura si mo- zaic din Antichitate. Oragul, acoperit, cu lava gi cenusi in urma eruptiel vu canului Veruviu, pe 24 august 79, af cut obiectul a numeroase sipaturi a heologice dupsi anul 1860 si reprezinta cel mai bine conservat ansamblu arbi tectonic din epoca roman, fiind un re- per important pentru arta gi cultura ace lei epoc. $i acensta deoarece in secolul 1 ‘Hr. Pompeiul era un oras infloritor, 1o- cuit defamili nobile, ew o dezvoltare so- ala si economics apreciabila Potrivit Serviciului pentru bu- nuri athitecturale din Pompei, impre- sia general a vizitatorlor este de wim re fata de gradul de civilizafie din acest ‘origel din Antichitate, care a avut ghini- ‘onul si fie ingropat sub lava. Intrebarea ‘cel mai des adresata ghizilor este: Dao aici era totul atét ce bine organizat, cu sistemede canalizare, baie public, chiar $i treceri de pietoni, ne tntrebaim cum se trdia in Roma sau in alé mare oras din Antichitate?*, Ca o curiozitate, vzita: tori pot observa si distinetia dintre ca- sele locuitorilor saraei sau boguti din Pompei, in functie de numa frescelor sau a grédinilor cu zone pentru relaxa re sau in functie de marimea camerclor care, in eazul persoanelorinstite, erat ‘mult mai spatioase RETRAIESTE MOMENTE CARE AU SCHIMBAT LUMEA Patrunde in mintile celor care au schimbat istoria. Calatoreste pe meleaguri indepartate si necunoscute. Invata diferenta dintre reali- tate si mit, Toate aces- tea, dar si multe alte informatii valoroase te asteapta pe Viasat History. ISTORY SACL ed Inel-sigiliu descoperit de doi pasionati de istorie Doi prieteni pasionai de ir torie, ,jinarmagi* cu un detector de ‘metale, au descoperit in luna octom- brie, inlocalitatea Bistra-Muresului, din judeful Mures, un inel-sigiliu ro- ‘man, din aur masiv cu eamee, speci- fie secolelor LIT d. Hr, Pe partea fronta. | ta, inetul are incizatao, Cc) din administrate, Inelo-sgii originale de acest gen sunt foarte putine gaste in teritorile controlate de romani, cu att ‘mai putin avind ogreutate atat de mare ‘caavesta (28,41 grame). Regiunea unde a fost descope- rit inelul se afld doar la eva kilome- ‘tri mai la ext de limesul roman gi de ul- timul eastru de la Brincovenesti gi re- prezinta un indiciu al influentei roma- nein afara limesului ‘ln acest spatiu am mai gest si alte obiecte cu valoare arheologict: var- furi de sigeti,sulife,elemente de plato- $4, fibule, cutie, pinteni, toate de fac- urd antica gi medievalé", a declarat Tuliu-Cristinel Pop (foto), unul din- ‘tre cei doi pasionati de istorie, Acestia ‘au anuntat Directia Judeteana pentru Cultura, Cuite si Patrimoniul Cultural National Mures, predind obicetele gis: ‘te Muzeului Judetean de lstorie. ‘Ocomisie formats din specialist ‘fost la fata loeului, demarind proced rile de localizare aaltor obice te, iar locatia a fost de- larali sit arheologie. sce dep ite ‘Nicolae Baciut personaele mito recorului Dire | sigice Heceala gt misvorY ea pee Antheu, Inelul ultard Mur Peon ine DocUMeNlan Viasat HIsION Cer pon Stare perfect tru revista de conserva: AMM isco ca re, find pro 10h Toate abiecte bebil pierdut le gts cron inlupta deck: BSUS SENS EREMEMIEINENEND 7 aces’ mo tro o persoa. UREA GDUSDMONENeMENNNA ment anali nit de rang inalt din administratia ‘sau armata roma: nd, un legatus pre- torae sat tun alt oficial de la Auschwitz incearcs sai explice soarta ,aducandu- pe Ourinezeu Ie judecata, zate de exper- fii Muzeului de storie Mures, ur ménd a fi cataloga- te stichetate" ‘Stramosii omului modern erau si navigatori ‘Sapiturile arheologice efectuate pe insula Creta din sudul Greciei ‘au condus la descoperirea unor dovezi care atesta faptul ci stra ‘mogii omului modern au navigat ppemare in rma en peste 130.000 deni, Astfel, in urma sapaturilor arheologice efectuate timp de doi ‘niin situl Plaka, din sudul insu- lei Creta, o echipil greco-america- ni a descoperit efteva pietre gle- fuite daténd din paleoliti, a caror ‘vechime este cuprinsé fn inter- ‘valul 700,000 i.Hr.-130,000 Hr. Aceastii descoperire, care reprezin- {i prima marturie a unor ageziri de hominizi pe insula Creta ina- inte de nealitie(7.000-8.000 Hr), constituie, totodata, ,oea mai ve- che dovadat a navigafiei maritime ‘in lume" Uneltele,niste ,fopoare” din piatra, au fost gasite in apro- piere de vestgile unei ,platforme ‘marine vechi de cel putin 130.000 de ani (..),dovedind astfel oa: rmenii au ficut cdlatori pe Marea ‘Mediterand cu 20ei dle mii de ari ‘mai devreme ft de coea ce cerce- {rile anterioare stabiliser in tre cut", a precizat ministrul grec al Culfunii. Descoperirea ficuta in apropiere de plaja turisticd Preveli ‘modificastel si estimarile cerce- tatorilor privind eapacititile cog- nitive ale primelor populati de ho- ‘minizi, uneltelegasite semanénd eu cele ale populatiilor de Homo erectus si Homo heidelbergensis. Victime ale nazistilor, gasite in Austria [Ramasiele a circa 220 de persoa- re, despre care se ere ca fost victime ale aga-numitului ,pro- gram de eutanasiere" pus la cale de nazigti, au fost localizate in ‘Tirol, au anunfat autortatie lo- ‘ale, la inceputul luni ianuarie. ‘Muncitoriieare excavau un vechi cimitir apartindnd sectei psthia- tice a spitalului regional din Hall ‘au descoperit ramasifele in tim pl lucrarilor la un proiect de con- Structie, Cercetarile prelimina- treat indieat faptal e@ persoane- Terespective fusesera ingropate in perioada 1942-1945, ,0 parte din- tre ele” find vietime ale progra- rmului de eutanasiere initat dema- ist in timpal celui de-Al Treilea Reich (cand au fost ueise peste 200,000 de persoane eu dizabiitti fizice si psihice). Autoritile aus- ‘rieve au infiinjat o comisie care ‘icereeteze locul sisi stabileascit identitatea persoanelor ingropate O , lovitura pe piata cartii Foarte putine carti lansate in 2010 au hie sa stimuleze interesul si emulatia cititorilor precum lucrarea jurnalistului George Radulescu: Unsecol cu Neagu Djuvara. Numai putin de 12 ore de con- vorbiri eu istoricul Neagu Djuvara au fost transpuse in 224 de pagini ce dun secvente dintro viata de ro- man. Cartea beneficiaza de o pre- fata scrisi de Andrei Plesu si de o postafatsemnata de Mia ivan 3 Cu prilejul lansérii volumului, sute de ititori sau inghesuit la Libraria ‘Adevairl de pe strada Daamei (in zona Piata Universitat), pentru a fi sigur ct vor prinde un exemplar de clecie cu au- tograful profesorului Neagu Djuvara gia autorului Ajuns la virsta de 94 de an, s- torical rememoreaz, pe parcursul discu- tieicu George Radulescu, princpalele mo- ‘mente ale unui traseu biografc de excep tie, Am plecat din faré tn 1917 traver- sind Rusia siam sositin Franfa Tata ri- ‘maisese fn Roménia, iar no pleaser in acenstéaventuré in plind revolupe bol- gevied. Inchipuitivd cd acestaa fost in- ‘éiul miracol din vioda mea: no partsi- sem Petrogradul tn ziua de 7 noiembrie 1917..." ineepe Djuvara sh depene fru ‘amintinor. Calatoria care urmeaza prin ‘sia, Scandinavia, Anglia si Frana este cfectiv halucinanta se recomstituita de Djuvarastrict din povestirle mamei sale gi all fratelu su. ,Dolirul ideological pro- ‘cetului modernitii este dus acum pain laultimele eonsecinte posible (hitlerism, stalinism, maoism, plus dows Rézboaie ‘Mondiale, fapteare afecteaz ireversibil vinja a milioane de oamen de pe intreaga planet. Tandrul Djuvara, tat de pu tin norve personal, seapli mereu .en prin urecile cului" decee mai rau (ila 7 n0- jembrie 1917, sla 23 august 1944), darri- 6¢ ‘mane pregima marlor momente istori- ‘ce, Delf, aoestcarte-document, api rutila Eaitura Adevirul este un autentic ‘manual de studiu complex si deloc com pleat pentru generatile atualesvitoa- redespre turmultuasul sol XX. Un seal eu Neugu Djuvara mu este oistorie perso- nald, ci impleteste momentele biografie si spirtul de observatie ale intervievatu [ujeu o bucata semnificativa din istoria Romfnie. Cititort sunt beneficari nor ‘marturiobicetve gi analitie ale ui Newt. Djuvara despre crizaanilr 30, antisemi- tismul interbelc,exill din Occident, ex- perienta aficand, dar gi despre multe alte ‘momento tensionate din istoria Romine, © Figur’ mitics Prezent ialansare,istoricul Mia ‘Réizvan Ungureama a povestit primase in- talnire cu Neagu Djuvara: .L-am cunos- cut pe profesor! Djuvara in marte 1990, ‘alge, ivamftetrul Faculi de Istore. De-abi revenise in fad si -atntnit cu primi stunt nfometoi de ade ina- inte ca sperantele lor fe ers. Sala era foarte agiomerati, profesor Djuvara cu (gre sea strecurat pind la pupitr, aces tain uz fete nee inert pentru figura qprxpe mia tl pree- dase". Ungurean a apropiat mai mult {de Neagu Djuvara in ani care st urmat: Profesor Djuvaraca dat multorao pro ecu intelctua yimordl find onest in ‘pine cle, vata sa tn desrire pro- rie viet. A fot 9 este ones cu ind cx roaster istoriet. Neg Djuoara nine din tet ei dintrsun vitor spre care tre bie sine ndreptim cx toi Mreau sa fu celebru dupa moarte!* [La momentul lansirii clei, isto- ricul Neagu Djuvara a mérturisit ch a ncreptat foarte greu dislogul cu George Radulescu. ,Practic, mmi-a sfrat» aceasta carte. A re- fuzat in primé fazi, pentru oé.am ‘o superstitie pe care am cdipétat-o prin lecturile mee: faimaunui om ‘dupa moarte este invers proporti ‘onalé eu oa din timpul vip. Bs treau sé fu celebra dupet moarte", ‘aspus Djuvara, dnd ca exempla fama postumdaluiVan Gogh. | Unanella normalitate“ L-am desceperitpe domnul prof Sorin lecture mele sam vrut sa fac cunoscute vobele sale publicw ui, cartea mex find un apel la nor: rmalitae. Acwasté carte reprezintiso cdovadl vie oi trebuie sperm in ontinuare et Roménia 0 va duce bine si a roméinii au resorturiin- ferioare pentreaajunge acolo unde ‘au fost odata", a spus, eu ocazia lansari cri, jurnalistul George | Radulescu | DIN MUZEELE ROMANIEI Trusa cu pistoale aluiCuza t In patrimoniul Muzeului National de Istorie a Romaniei se afla un dar de mare valoare istorica: trusa cu pistoale de duel primita de Alexandru Toan Cuza de la Napoleon al III-lea. Nu este niciun secret ca, in realizarea Uni Prineipatelor, sprijinul Frantel - in special al impa- ratului Napoleon al Il-lea -, a fost decisiv. Suveranul frances intervenit personal in rezolvarea cauzei romdnest. ‘Aovoasiatitudine poztivi. au aval-o impiratal i guvernul de kt Paris fata de dublaalegere din 1859, fade reformele din tim- pl domniei lui Cuza dari faaide suenesorul acestuia, Caro Napoleon al I-lea a fost, prin urmare, privit ea un fel de ,protector” al Prineipatelor Unite si al domnitorului Cuza.§i, n asemenea situatii, gesturile de curtoazie, dintr-o parte sidin alta, nu puteau sa lipseasod. Gesturi coneretizate giprin trimiterea unor_eadouri”. In patrimoniul Muzoului National de Istorie a Romaniei se aflé un astfel de ,cadou”, ‘de mare valoare istorii: trusa cu pistoale de duel primité de ‘Alexandru Ioan Cuza de la Napoleon al Il-lea Monograma lui Cuza sistema Frantei ne capac Asupra momentului in eare domnitorul roman a pri- rit trusa cu pistonle planeaza incertitudinea, Se poate si fi fost trimisi de imparatul Franfe in 1859, dup momenta du- bei aleger, tocmai ca simbol al rcunoasteri actu sivargit pe 5 si 24 ianuarie. Exist insa gi posibilitatea primirii aces- teia de citre Cuza in 1862, in momentul sosiriila Bucuresti a ‘misiunii militare franceze condusa de Eugene Lamy, sat in 1864, end a fost fieuta o comanda de arme in Franta, pen- tru inzestrarea armatei romaine, Trusa, care confine 11 piese, a fost lucrata la renu- mitul atelier Gastinne-Renette din Paris, dupa cum ne arata siinscripfia de pe partea interioara a capacului: ,Gastinne- RenetteArg.de1'Empereur’. Cutia deforma dreptunghiulara, Jucrata din lemn de abanos, cu motive floral, are gravata pe ‘capac monograma lui Alexandru Ioan Cuza gi stema Franjei (do unde reiese faptal ea fost realizata special pentru dom- nitorul roman, in urma unei solicit oficale) Interiorul ea- tie’ este ciptusit cu catifoa de culoare albastru-inchis. ‘Cole doua pistoale de duel sunt lucrate din lemn de abanos metal, evils manerele avand ornamentati cu mo- tive florale. Pe maner este imprimata monograma domnito- rului Cuza gicoroana princiara. Celelalte piese sunt: ciocan confectionat din lemn de abanos;clesterealzat din metal alb; gurubelnita cu ménerdin Jemn de abanos; masurdtoare de forma uneilingurite, confec- fionati din metal aurit; burduf eonfectionat din metal alb, ex partea superioara aur, confindnd mai multe alice; cutiut ‘icutd din lemn de abanos, cu forma cilindricd; vergele pentru curitat pistolul. Toate piesele prezintd ornamentatii floral. Dincolo de importanta istoried,trusa are o valoare ar- tistica gi de colectie re datorita materialelor folosi- te, modului deosebit in care a fost lucrati gia raritifi sale, ‘Trebuie sf mai aver in vedere gi locul unde a fost realizata, Gastinne-Renette find una dintre cele mai de seama armerii francoze (creat in 1812 si avand perioada de glori in timpul i Napoleon al ITL-lea, onordnd numeroase comenzi venite din partea Curfi imperiale) ee prererrss nad MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE A ROMANIE! Muzeul, aflat pe Calea Vietoriei, la nr. 1 augurai in anul 1972, este una dintre ins fiile re ntative ale culturii roman avand drept. lor federale din Geneva. Din anul 2002, eladi rea muzeului a intrat intr-un amplu proces de consolidare si reorganizare, departe de a fi in- ‘pricina absenfei sau asiguré if total ins e om zeul poate si prezinte publ permanent doar colecti (00-17.00. Preful unui bilet in- treg este de 8 lei ‘UMuane zor} 781 DOSAR: ION ILIESCU 15 julie 1971: La cererea sa expresa in biografia lui Ion We dhs scrisa de el insusi, dar si de hagiografi, dupa decembrie 1989, momentul 15 iulie 1971 e vazut ca o pedeapsa administrata de Nicolae Ceausescu, pentru ca s-ar fi opus intoarcerii PCR la dogmatismul stalinist. O radiografie a momentului respectiv ne arata insa ca altul e adevarul. La cererea sa expresa, Ion Iliescu e trimis la Comitetul judetean PCR Timis, pe postul de secretar cu Propaganda pentru a urma scoala vietii, straina unui aparatcik din sediul Comitetului Central al PCR. in viziunea lui Nicolae Ceausescu, absolvirea acestei scoli (urmate gi de Nicu Ceausescu) reprezenta 0 conditie sine qua non. a promovarilor ulterioare in ierarhia de partid si de stat. E cea ce se va intampla, de altfel, cu Ion Iliescu dupa stagiul de la Timis. |COMUNICAT COMUN ROMANO-CHINEZ M0. YOIUMEENET, citcia"anuntsincepeea vate lu Nicolae Ceausescu In Coigea de Nord. Calatoria ,asitica” a fst uimata, In curt veme, de stopaee procesuul de liberalizareinceput de Ceausescu dips 1965, i auzit aici pe cifva tovarisi care s-au ocupat ‘se acupd acum de problemeleactivita ide- logice la Comitetul Central x: vorbit pe larg unt dintretovara gi despre neajunsurile din acest domeniu de activate gi despre lipsurile peearele-auravut ei in munet. Bu nu pots nit wy {fu de acord cx tovartisul Trofin, care i-a atras ‘atenfia tovarigulu Tieseu cd nu ne puter limita laa spunee, in spiritul muncti colectve, trebuie sc nefacem toi autoeritiea, ‘i ne privese pe tts 9 lua masuri sé tndreptim actvita- tea. Tovardiul These a lucrat efiva ani latineret~ pind acum ‘teva luni. Ela activat in treeut si la Sefia de propaganda, fost elect. Numai dea vorbila general ea trebuie se ‘dn tineretul, nu se poate! Tovartgul Tlieseu ares elo rgpun- dere pentru lipsurile care sau manifesta in organizareaaetvi- {iin rindul tineretului. In acest activitate a introdus un spirit vintelectualist,functiondrese, de neglijare a tineretului ‘muncitorese de nesoeotre a rolului sau ~ si aceasta fn timpul ind tovargul Tliesew ca condus munca. Si atunci ind deabaters ‘problema: de asemenea importani: nu se poate ca un tovaras care este in condlucerea partidului, care raspuns de un sector de actvitae, i vorbeased despre ea ca gi cum nici n-ar fi treeut eacolo, Ce valabilitate mai are atunei teza noastré ef pind la lurmd seriozitatea unui comunist const in flul cum ste sd. gi analizeze propria activitate?”. Autorul randurilor de mai sus nu e nimeni altul de- cat Nicolae Ceaugescu, Fostul Secretar General al PCR lea citit de la tribuna Consfftuirit de lucru a activutwi de partid din domeniul ideologiei gi al actvitéti poitice gi cultural: educative din 9 tulie 1971. Reuniunea constituie unul dintre punetele momentului complex ramas in istorie sub sintag- ‘ma Tezele din iuie, Cutreizle inainte in 6 julie 1971, fir o progitire pre- labia opiniei publice, Nioolae convaaci.o edin- {ia Comitetulus Politic Exeeutiv, instanga colectivl de con- OPUNERILE DE MASURI ENTATE DE TOVARASUL|= FETIVUEofiosu pub pe pama pagina Propunerie de _misur..” ale li Ceausescu, rBmase in storie sub denumitea de Teele din ule Wm sero tc, Stel se ca program de su se bbucuta de. acord dep” sic va f dus aindepinie cu notre fesma" eufciente. Ceausescu ra un tip care nu prea se stipdnea si am putut constata unele iegiri nervoase din partea [ut imediat dupa aceva” Dosarul i s-ar fi ineircat apoi printr-o discutie avut ‘eu Nicolae gi Elena Ceausescu in avionul eu care au revenit in ar, Cu un an in urm, vizitind Corcoa de Nord, lon Tiescu ar fi barfit eu fiul pregedintelui din Sierra Leone atmosfera dela Phenian. Potrivit mirturie sale, ela tinut si le dezvslu- je celor doi confinutul diseutiel de acum un an: Intro discu- fie eu cei doi le-am relatat aceste constatiri,subliniind o& un ‘ase de sister este impropriu, chiar gi pentru ofaré asia (4, cw atét mai mult pentri o fara europeand. Reactia eta fot: ‘Bi, tu te iei dupa un africants. Nici mecar nu pricepea Sensul observafiilor, ef omul acela remarease un lucri esen fial. Africanul - care, de altfl, era absolvent al Universitat din Oxford imi spusese: «La noi este o societate rimasd pu- ternic in urma, cu formapiuin tribale, nu avem structuri nici ‘mécar agricole dar intro asemenea societate, precum cea co- reeand, spuner el, eu nu a3 putea sd tries, pentru cé este 0 Ssocietate dezumanizata". Concluzine trast repede. Cam prea repede: .Deei, nici acest luert nu I-au priceput, mai ales ea. El, ered ed a rei nut ceva mai mult. Consecinfa: la plenara de care vorbear, din iulie, n seuvdintul> de coneluzii, Ceausescu m-a aciczat de -intelectuaism Nu excludem intru totul rolul acestei tntmplari in rmésura luata de Ceausescu, Ion Hiescu exagereari ins pu nnd decizia pe supdirarea gofului siu cd a fost contrazis. In 1971, cel putin, dupa cum nedezvaluie mérturia lui Dumitra Popescu, Nicolae Ceausescu nu se comporta cu colaboratorit apropiati ea un Dictator nizuros. Cu atat-mai mult nu putea reactiona dictatorial, pentru ef fusese contrazis intr-un tai fas din avion, cu eat Yon Tiescu era unul dintre favoriti si Era imposibil ea Nicolae Ceausescu si.nu stieopiniile mai li- berale ale fostului lider al tineretului. Inregistrarea discuiei dela Phenian eplauzibild. Acesta a dezviluit hui Comugeseu uun Ion Tieseu mai putin loial persoanei sale decdt il ardtau ‘manifestarile public Berar) ini la reala deschidere a arhivelor, e dificil de fixat adevrata eaued a masuriiluate in eazul lui Ton Tliescu in 15 {ule 1971. Sigur e 8 trimiterea sa la Timisoara ca secretar ‘cu Propaganda are cauze mult mai complexe deeit contrazi- ‘erea iui Ceausescu in avion sau interceptarea une barfe din- tr-un pare dela Phenian. De ceo reduce, totus, Ton Tliescu la ‘aceasta cauzi greu de erezut? Pentru a nu da explcati des pre cariera sade pain atunc. Daca sar fireferit la Consfttuiren din 9 lie 1971 ca la.un moment de stopare aliberalizari, s-ar fi vzut obligat ‘i spun roménilor de dupa decembrie 1989 mult mai mul- te despre context. Ela intuit cl-i nevoie de o explcatie pe fn- telesul tuturor, lesne de acceptat-de masele analfabete pol- tic: Sa certat cx Ceausescu! O explicate care reusea nu nu- mai sil scoata din ineuredtura unei discutii mai largi des- pre relata sa cu comunismul, dar gi care se broda perfect pe maginea postdecembrista a lui Nicolae Ceausescu: aceea de Atotputernic hachitos. ‘in 1971 ins, Nicolae Ceausescu nu-si putea Inga dui autoritarismul absolut din 1984-1989, Dovadé: reactia ‘s1 mai mult deedt tolerant end Lon Iliescu i-a cerut explica- tii penta critica din Expunere Ion Tiescu, tanir promovat ddo Nicolae Ceausescu, i someazA pe acesta din urmii si se DOSAR:IONILIESCU MECN (primul din stinga) impreund cu Nicolae Ceausescu nto , vit de luc” In agticltur in 1974 intelectual explice in legiturd cu etichetarea d cum ‘eacfioneaza Ceaupescu ~ Dictatorul? Se supdra gi trimite pe Ion Hiescu la munca de js?! Nu. li promite eo sii expli- cx. S-ar fi putut petrece un asemenea moment intre Stalin gi lun colaborator?? La Consfatuirea din 9 julie 1971, Nicolae Ceausescu ti . Tocmai atunci secofla la Timisoara Pacepa, lao gedingé de bilant a ingpee toratului si, fard sé-! numeased, mia spus: «Bi sunt, de la centru, care te supravegheazd» ”. N-aver nicio indoiala tii Ton Iieseu era monitorzat de Securitatea de la Centru la ordinul lui Nivolne Ceausescu. Dupa cum vorbeste Ion liescu in ani postdecembrist, aicrede i era urmaitin ipostaza de Dusman al Poporulu. fn realitate,findnd cont de context, Ton Tieseu fasese pus sub su aman ze 05021 hii a esc relaxSndu-seint-o vacanta in Moldova In anul 1975, pravoghere pentru aise verfica loilitaten fata de Ceaugescu. Sidaca ne gindim la revenirea sa ulterioar el s-a confirmat loialitatea. Gestul mai marelui Securitatit din Timisoara ¢ tunul de Pristanda. Polijaiul din Caragiale cauta si se pund bine gi cu hiituital Cafavencu, sind din experientd cd aces- ta s-ar putea impaca cu cuplul Zoe-Tipiteseu sau —si mai si ar putea ajunge stab peste judet. Un caleul asemanator isi face si seful de la Timigoara. Ion Iliescu era steaua ureitoa- rea Partidului, Cel putin aceasta era eredina nomenklati- ni sia Securitafi. Fusose trimis la Timisoara, ea secretar et Propaganda, fri‘ a fi scos din Comitetul Executiv. ireulau o sumedenie de zvonuri despre rela sa cu Nicolae Ceausescu, Nicolae Ceauyescu se va fi suparat pe nirul céruia it inlesnise cea mai spectaculoasi ascensiune jerarhia de partid. Si daca ui Nicolae Ceausescu i trece supira- rea i Tovardgul Tescu revine a vif?! De oe si nu se aranjez ‘elde pe acum? La nivell celui eare La avertiat pe Ton Test astfel de gesturi sunt imposible daci nu s-ar sti cA avertizatal ce ,dlecal nostra”. Ar fi procedat aga respectivul eu Cornet ‘Coposu?! $i atat Seful Securit, ets eilalyi membri ai no- menklaturi, nu seinselaseri. Dupa ctva timp, la 9 noiembrie 1974, Ton Tlieseu e promovat in frunteajudetului Tas, unl din tre cele mai importante jude ale ari, Pe28 noiembrie 1974.6 ales membru plin al CPEx. La 2aprilie 1979 devine membru al Contin de Sta; iar la 28 august 1979, dupa incheierea pe- ‘oad’ de la Tas, devine presedinte al Consiliului National al Apelor, iunctie pe care o plistreaz pind la 17 martie 1984, efind etrimis a director al Edituri Tehnice, Char iin funetia de di- rector de editur [on Iliescu nu e un simplu yf din domenil cultural, precum Valeriu Répeanu sau Mircea Sintimbreanu. Pentrucei dela Consilul Culturi, pentru nomenklatura el ri mine mai departe Tovardgul Tiescu, Revolutia il gisoste, to tus, intrun post de sof si nu ea simplu inginer a0 auaMEz0T US| Ton Tieseu nu oboseste a preciza, dupa decembrie 1989, ci nu ela corut si fie trimis la judejeand. Nu ne sunt cunoscute documentele secrete ale momentulti Lideritco- ‘munigti din vremea respectivi nu indriznese si spun ade- viirul. In lupta pentru supraviefuirea postdecembristd, [on Tliescu le-a fos gle este un aliat de nideide, Avaind in vedere ‘ci Ion Tliescu trecea drept proferatul lui Nicolae Ceausescu, nus exclus caei si fiavut o discutie intre patru ochi, de care Ton Mliescu de azi nu mai vreasi-si aminteasea. S-ar putea si nu fi cerut ol plecarea Ia judeteans. S-ar putea si fl propas ‘sau impus Nicolae Ceaujoscu, ‘Daciie aga, nui obligatoriu ea misura sa fi ascuns i ‘tentiidusmiinoase faa de Ton Iliescu, Si recapituldm. In 1971, Ton Iliescu avea doar 41 de ti, Traditia comunist\ cerea per tru functia de seeretar al CC al Partidultio varsté mai mare, ‘Nicolae Ceausescu nu se insola end il considera tani. Dar fostul secretar general nu se ingela mai ales cind fi spunea ed Ton Tliescu urmase pan atunci o cariri tipi exem- plara chiar, de aparateik. Nu veniseintr-ofancfe pe linie de partid din produetie, din guzetirie mécar, cum se intamplase cu Dumitru Popescu. Fusese ceea ce Nicolae Ceausescu nt- ‘mea revolutionar ce profesie. De mie, faeuse parte din rand rile nomenklaturi Nicolae Ceausescu fusese cel putin cizmar. Cunoscuse viata obignuitd, cu imensele dificultiji, De mie, Ton Mieseu ‘SOTUCEABSESEN, sub atentasupraveghere a ui fon Mescu, conc mersese doar cu automobilul pus la disporitie de parti, sim ‘cx tramvaiulluat din statia supraagiomerata, cumpérase dela ‘aguzinele nomenklaturii int de la Alimentary ise dihise loeuinti de catre Gospodania de partid si nu umblase el pe la ICRAL, ca si obtind una, in Militari sau in Drumul Taberei, Ca activist, apoi, licrase numai si numai la Centr, in cab rete, Nu condusese niciodata un oras, tn sat, o intreprinde- re, inten cuvant, un eolectiv de oameni simpli, cu mille lor de probleme, pe eit de neimportante pentru sei, pe ata de mportante pentru ei ‘Nu rumai in teoria de partid, dar sin realitate, unui asemene activist i lipsea experienta politi concrete, acon tactului eu problemele aamenilor. O asemenea experienti, ab solut neoesara pentru politician ambifios care era el, nu pu 2a fi dobdndita decit muncind lao judefeani de partid. ici, la niveluljudevenei de partid, activistul se confrunta cu mille de probleme ale vieti, cu exigente decurgind din asigurarea ‘raiuluizilnie pentru oamenit simpli. Abia aici, la jude, act- vistul eunogtea adeviratele probleme ale oamenilor, era abi zat si rezolve chestiuni la care nici nu se glindise mai inainte Era pentru Nicolae Ceaugescu doar un pretext de a ‘spa de Ion Tlieseu? Nu eredem., Toate gesturile Secretarului General dezvaluie o neobisnuita prescupare de a- prota pe al siu favorit. Dupl trimiterea lajudet, Ton Tiescu 314ne mai departe membru supleant al CPEx. Cine eunoas- te reatileierarhice din Parti ii di seama ci adevirata pu tere a unui activist n-o dident funetile exceutive, ci local in instangele conduesitcare ale formatiuni. Din nevoia de a trece pedepsit de Nicolae Ceausescu pe motive politce, Ion lieseu Igi reser trecutul, infitigindu-se drept o vietima a dictato- lui. Daca voia si] pedepseasca, Nicolae Ceausescu il dadea afar din toate functile si trimitea inginer pe un gantier de hidroameliorati i Sie ul cercuror la pun fx (0 1976) DUET eintoarcem la Expunerea lui Nicolae Ceausescu din finalul Consfftuiri de lucru a aetivului de part din do- ‘meniulideologiei sal actvitaiipoltice si cultural ducati ve, Fostul Secretar General mentioneaza, chiar la ineeputul ‘pasajului dedicat lui Ton liescu, observatilecritice cute la ‘adresa interventii soeretaruhui eu Propaganda al CCal PCR de Virgil Trofin: ,Ew nu pot sé nu fix de acord eu tovaregul Trofin care -a atras atentia tovardsului Iliescu ci nu ne pu tom limita ta.a spune odin spiritul muneitcolectivetrebuie st ne facem tofiautoeritica Virgil Trofin era membru al Comitetului Politic Execativ al CC al POR din 12 august 1969. Din 20 decem- bare 1968, activa ca Seeretar al OC al PR eu probleme ong- nizatorie. La Plenara Comund a CC al PCR gi a Consiliului Suprem al Dezvoltirii Eeonomice si Sociale din 25-26 noicm- brie 1981, ¢ exclus din CO al PCR, sanetionat eu vot de blam ‘uavertisment si trimis director al TAS , Miroca Voda” din ju- djl Cildrasi, La momentul Consfatuirii din 9 iulie 1971 {ns grate functiei de Seere wnizatoricul, al doilea ‘om in Partid, dupit Nicolae Ceausescu. Diseursul lui Virgil Trofin, publicat in ,Scinteia”, nu face nici o referire la fon Hliescu, Sau ,Scinteia” @ pu: blicat forma retugatd a discursului, la indicatia lui Nicolae Ceatusescu, care voia si-l menajeze pe Ton Tiescu, inainte de aves odiscutie cucl intre patru ochi. Sau afacerea sa petre- ‘ext in partea adoua a reuniunii, ind, ptrivit Comunicatului unm an 0 28 DOSAR: ION ILIESCU WHWUESEA, sub prvi ui Mina spas Petre Roman, vorbese la telefon din sedi Comitetull Central, 1 cteva ore dup fuga i Nicolae Ceausescu (22 decembrie 1989) din ,Seinteia”, 11 julie 1971, tn sal au rimas doar activist de varf: La ultima parte a gedinfei au participat membri ai Comitetilui Executiy ad Prezidiului Permanent al CC al PCR, ‘ministri, conductor’ ai institusilor centrale”. Sunt toate datele ea si credem ci mustrarea lui Virgil ‘Trofin aavut locin realitate. Dee a fieut-0? Raspunsul nit a ‘mirarea lui lon Hescu din dialogul eu Viadimir Tismnean despre faptul cd ni unul dintre baron partidulut nui hi se aplirarea: ,Chiar si Maurer si Bodndras tmi arta simpa- fi, Ins, din respect pentru adevarul istri,trebuie amintit et absolut nici unul dintre ei, atunci, in 1971, nwa rdicat mécar problema: de ce dup numai sage Luni de la desemnarea case ‘retartrebuieinlocuit Miescu? Se poate pune, dei, intrebarva: dece nua iseatacel moment nici o reactie de respingere, de re sistent din partea unor oameni mai luminafi, pentru cf ase- ‘menea oameni exstau, totus?” Marturille lui Dumitra Popesou dezviluie et Nicolae Ceausescu avea 0 adevarata slabiciune pentru Ton Tliescu. Numai asa se expliei faptul ef, desi Ion Tlieseu refuzd pro- punerea transmis de Dumitru Popescu, fostul Conductitor ‘se mulfumeste si rfid g, culmea, il promoveazi in functia de Secretar eu propaganda al CC al PCR. Fe gi dac Nicolae (Ceausescu din 1971 arf fost zbirul deseris de Ton Tieseu dupa ddecembrie 1989, reactia s a refuzul hu Ion Hieseu trideaza o slabiciune. Slbiciunea fat de Ion Iliescu ar explica si forme Jarea blanda din Comunicatul CPEs, casi promovarea ulte- rioard‘a lui fon Iliescu. Ca dupa venirea lui Gorbaciov la pu- tere, Nicolae Ceausescu se schimb radical, eo alta poveste. Jn 1971 elimpede Ion Iheseu se dovedestepreferatal a Ascensiunea fulgeritoare a hui Ton Tsou dupa ven +a lui Ceaugescu la putere va fi stmit nemulfumirea baron lor din Partid. Comportamentul fai de Dumitra Popescu ne dezvaluie ci favorital lui Nicolae Ceausescu nu se purta deloe amabil cu colegi si de condueore mai tineri sau mai virstnie Printre ei se numara, desigur, si Vingil Trofin, fostul gel direct al lui Ion Hliescu, $i cum se intampla deseoriintr-un C.C. al PCR micinat de intrgi de lovituri sub centura, Virgil Trofin, 2490570 aa 21 baron de pe vremeu lui Dej,n-a seipatprilejul sti adminis treze un ghiont. Mai ales ef, finand cont de ambitile hui Ton Tiescu, dar mai ales de slabiciunea pe eare o avea fat de el [Nicolae Ceausoscu, Virgil Trofin i simjea ameninfatlocul mt marul doi in Partid. De la soeretar cu Propaganda la secretar cu Organizatoricul nu era decit un pas! Nu-i exclus a, dup incidentul relatat de Dumitru Popescu, Nicolae Ceaupescu si figjuns sella concluzia ci Ton Tescu avea nevoie de osooalé Viet. Scum fon Iliescu era simpatia sa un tandr pe care pari ase in procesul de lichidare a conservatorismului dest, trimi- terea lao judeveani de parti se ndiscuse din sincera preocupa- rede a face din tandra speranti a Partidului un politician de realitii, net diferit de politcianul de cabinet de pnd atunci Thacolag timp, prin trimiterea lao judefeana de parti, Nicolae Ceausescu didea satisfactie numarului tot mat mare de colegi de-ai si nemulfumii de semnele trufie, tipice pen- ‘ru cel promovat prea iute si ngrijorai de ascensiunea fulge- ‘itoare a lui Ton Tescu, de ipastaza acestuia de stea uredtoare Partidului. Dar mu mumai ait. Virgil Trofin exprima seat ‘mentul tuturor la auzul discursuluifinut de proaspatul secre- taral CCal PCR, Din 1967, lon Tlieacu luerase la Tineret. Pani tune, fuseso geful Sectiel de Propaganda. Sub directa sa in-

    You might also like