NWOPRATYE las Aprob Director al Oficiului de cadastru si publicitate Imobiliara lasi NARCIZA NEDELCU PROCES-VERBAL DE RECEPTIE Nr. 977 Intocmit astazi 17.05.2011 Privind lucrarea ,Plan topografic cotat”, Avand Aviz de incepere a lucrarilor cu nr.38594 din data 16.05. 2011 4, Benefeciar SC JAD GROUP SRL IASI 2. P.F. NEGRUSER GHEORGHE, autorizatie SERIA B, NR.5057 3. Denumirea lucraril receptionate: ,Pian de situatie” 4, Coneluzii : Avand in vedere ca documentatia intruneste conditile prevazute de Ordinul ‘nr.108/2010 cu privire la intocmirea lucrarilor de specialitate, Lucrarea este declarati_ ADMISA. Siva fi arhivata in baza de date O.C.P.I. lasi Semnaturi Consilier, Daniel RADEANU. ING SEF- | . Consilier Bogdan BUPSA 4 ‘OGPITASIESE. Costache Neg v.48, Cod poy 700071 lag. ag, ROMANIA Simrex.oc ‘esfn: (0220) 31 67 9; (0332) 60 7 44; (0852) 8057 74, Fa: (0232) 2065 38, eal: s@ancpirc; wvancpiso ASISTMEMORIU TEHNIC Jn perioada aprile 2011 au fost efectuate masurdtorile de teren pentru Studiul topo executat In cadrul proiectului ,Jnfiinfare infrastructurd de sprijinire a afacerilor in vederea valorificarii potentialului material si uman al municipiului Tasi, prin modernizare cladire existenta si amenajari interioare” tn Mun. lasi, Calea Chisindului ar. 29”. Lucrarea se referd la bunul imobil situat in lasi, Calea Chisindului nr. 29, in suprafata de 3471.42 mp, avand numarul cadastral 3861/205, inscris in Cartea funciar& nr. 122277 a municipiului lasi Clidirea se afid in stadiul de reabilitare si modernizare si face obiectul unui proiect de amenajare a unui centru de afaceri. Imobilul este imprejmuit doar pe latura de N, pe limita comund cu S.C. ELECTRAS.A.., cladirea ficdnd parte din ansamblul de hale ce a constituit inainte de anul 1989 Combinatul de Fibre Sintetice lagi 1. Metode si aparatura folosite 11.1 Echipamente de masuré: ~ Sistem GPS Leica 1230+, Smart Rover (L1/12);, = Statie total Smart Station Leica 1202+ (precizia de determinare a unghiurilor verticale si directillor orizontale de #2”, precizia de determinare a distantelor de +2mm/km + 2ppm). 41.2 Prelucrarea datelor masurate: - S-au utilizat tehnic’ de calcul si software specializat: Leica Geo Office, Transdat, Toposys, Autocad Map 3D; 1.3 Metode folosite la 1.3.1 Punctele retelei de sprijin au fost determinate prin stationarea cu receptoarele GPS, Utilizand Metoda static’, preluand corectille de la statia permanent’ lasi a retelei ROMPOS; 1.3.2 Punctele de detaliu ale ridicdrii topografice au fost determinate prin Metoda radierii din punctele retelei de ridicare. 2. Sistemul de coordonate: STEREO "70 3, Puncte geodezice de sprijinvechi folosite: Intruc&t pentru determinarea punctelor de sprijin s-a utilizat Metoda static’ in masuratorile efectuate cu receptoarele GPS, nu au fost folosite puncte ale retelel geodezice de stat, in afara Stor coordonatelor statiel GPS permanente lasi 4, Descrierea punctelor topografice noi Punctele retelei de sprijin si ale refelei de ridicare au fost marcate prin buloane metalice incastrate in beton, respectiv in borduri. 20.04,2011Plan de incadrare in zona trapez L-36-32-C-a-21l631300 = 691260 21250 631200 631200 631150 ‘xistenta si amonajar interioare”sivaf inst de Procesul verbal de eceptie nr. 11 oro Infintare structura de sprijnveaafacerlor 5 in modemizare clave existent °° apr. 2011 ico Eo Studiu topografic 500 TeS.C. STAROL S.R.L. SUCEAVA RO 10568998 J 33/284/1998, STR VISINILOR BL.55 SC. A AP 17 copie. TEL 0744392954, 0744580095 STUDIU GEOTEHNIC Pentru proiectul sINFIINTAREA STRUCTURA DE SPRUJIN A AFACERILOR IN VEDEREA VALORIFICARTI POTENTIALULUI MATERIAL SI UMAN AL MUNICIPIULUI AST PRIN MODERNIZARE CLADIRE EXISTENTA SI AMENAJARI INTERIOARE” Strada Chisinduiui nr.29 municipiui iasi, judetul Iasi BENEFICIAR: SC JAD GROUP SRL PROIECTANT DE S.C. STAROL SRL SUCEAVA. SF. PROIECTANT DE SPECIALITATE S.C. STAROL S.R.L. ADMINISTRATOR —_ing MURARIU CRINA ALICE INTOCMIT ing. geolog MURARIU DANIEL SUCEAVA august 2011CONSIDERATII GENERALE Acest studiu este intocmit la solicitarea SC EFFORT GROUP SRL SUCEAVA” avnd ca obiect stabilirea condifiilor geotehnice ale terenului pe care se va executa obiectivul, .INFIINTAREA STRUCTURA DE SPRIJIN A AFACERILOR IN VEDERFA VALORIFICARII POTENTIALULUI MATERIAL SI UMAN AL MUNICIPIULULIASI PRIN MODERNIZARE CLADIRE EXISTENTA SI AMENAJARI INTERIOARE Strada Chisindului nr.29 municipiul lagi judeful Lagi In vederea atingerii obiecti normativul NP 074 / 2007 coraborat eu normativele P 100-1 / 2006 , si HGR 776-97 In vederea determinairii caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare pentru acest obiectiv, s-au folosit informatiile culese din 3 foraje penetrometrice execulate cu un penetrometru mediu de tip TECNOTEST, datele obfinute fiind prelucrate electronic cu un program de simulare denumit GEOSTRU jului propus, proiectul va urma etapele descrise in TAS-6054/77 CARACTERIZAREA GEOMORFOLOGICA A ZONEI Din punct de vedere, geomorfoiogic zona este situatd in extremitatea nord vesticd a Podigului Moldovenese, subunitate in cadrul Platformei Moldovenesti. in cadrul acestei subunitati, relieful este aledtuit din cutari sub forma de dealuri strabatute de piraie de diferite ordine hidrologice, ‘Altitudinea medie pe vai este in zona cercetatd de aproximativ 250 m, dealurile ce flancheazai localitatea putdnd atinge o altitudine de de 400 m. Din punct de vedere al vegetatiei zona este aledtuitd in proportie de peste 70% din terenuri agricole si fanefe, intre care se intercaleaza palcuri de p&dure aledtuita sizone de tufiguri Clima este de tip temperat continental cu medie multianuald de 7.5C gi urmtorii parametti -numar zile de iam’ (<0C) 35-45 zile -numatr zile de vara (25C) 70 zile -numar zile tropicale (30C) 15 zile Alli factori climaterici care trebuie mentionati sant; -tumiditatea medie a aerului 81.7% -nebulozitatea medie 6.1 zecimi de cer -precipitafii medi multianuale 627 mm. -viteza medie a vanturilor 3.5 m/s -presiune atmosfericd medie 970.8 milibari -grosimea medie a stratului de zSpada 15-25 om. De remarcat in zona este fenomenul de inversiune termica datorat orografiei depresionare predominant din foioas fluente baltice avand o temperaturaCARACTERIZAREA GEOLOGICA A ZONEL Zona este situata in partea nord-vesticd a platformei Moldovenesti, platform ce reprezinté o unitate geostructurala distinct’, dar apartinand platformei Ruse. Din punct de vedere stratigrafic aceasta unitate este reprezentati de doua mari complexe stratigrafice -Fundamentul cristalin, de varsta proterozoiea, caracterizat prin roci metamorfozate de tip sisturicristaline cutate, aflate in zona la o adaneime de aproximativ 1000 m -Cuvertura sedimentara dispusa discordant gi transgresiv peste fundamental cristalin aleituiti din depozite sedimentare FUNDAMENTUL CRISTALIN Din punct de vedere al genezei acestei formafiuni de varsta proterozoica, putem spune 5Kgiem™ 0.68em__| nu.Putem coneluziona cd: ‘© Fundarea pe pachetul va fi situat la acdancimea 0.9 m fat de nivelul solului © Fundatia constructiei nu va trebui s& apese pe stratul de fundare cu mai mult de 3.84 kg/em? (377kPa), valoare luata in calcul la simularea facuta cu programul ,.Load Cap”. Suprafafa de fundare va fi compactata mecanic pind se va obfine o tasare de aproximativ 3 em CONCLUZII SI RECOMANDART Pachetul de fundare va fi considerat stratul de argilé situat ta adancimea de = 0.9 m fata de cota terenului Incastrarea fundafiei se va face pe minimum 0.3 m in stratul de argila ceea ce va conferi stabilitate obiectivului INCADRARE SEISMICA SI GELITIVA Obiectivul se incadrea7a in zona seismica E cu coeficientii Ag=0.12 si ‘Te=0.7s conform normativului P100/2006 (vezi harile anexate), iar limita de inghet este la -0.9m fata de cota terenului conform STAS 6054-77, Intoemit Ing. geolog Daniel MurariuBREVIAR DE CALCULCALCULAREA CAPACITATI PORTANTE SI A TASARILOR LA FUNATHLE ‘SUPERFICIALE, SARCINA LIMITA A FUNDATILOR PE‘TEREN ‘arcing limita uneifandati superficale poate fi defini in functie de valoatea maxima de incdreare pentru care in nici un pune al subfindtici nu se ajunge la condita de upere (motoda lui Frolic), sau in funetie de valoatea sarenit, mai mare ‘ecit precedenta, pentru care fenomenl de ruptar dick ese extins la un volum al solu (metoda lui Prandtl si urmitori. ‘Prandtl a studiat problema de rupturd a unui semispati clastic prin efectal uneisarcinisplicate unei suprafete cu referte Ia ‘tel, caractriznd rezstenta la tiiere cuo ecuatie de tipul: Fret e-xigg valida si pent terenuri Ipotezele si conde introduse de Prandtl sunt © Materia fra greutate si deci 0 + Comportament rigid-plastic + Revistents le ies estimabili cu me + 6 x1e9 + Sarcin& untorma, vertical si fisie de langimes infinité side Hegime 2b (stare de deformatie plan) ‘+ Tensiuni tangentale nle in contactlinre isi de arcing si suprafata imi al semispatul La forfecare se veritid si plasticizarea materialulidinte suprafetcle Tinit8 ale semispatilui si supefetele GEBCD. In triunghiul AEB forfecerea se realizeaza in fancti de dous famili de segmente rectlini si inclinate de 45°+ 9/2 in taport, ‘eu orizontala In zonele ABP si EBC ropa se produce de-a lungul a dous femili de lini, uns constiwitd din segmente care tee prin prunctele 4 si si ola de arcuri din familia de spirale loguritmice, Poli acestora sunt punctele si. In triumghiurile AFG si ECD roptura se realizeaz8 pe segmenteleinclinate de 245° @/2) in raport on vertical, Individu astfel volun terenslui edu la ruptuc de sarcina limit, acesta putin fi calcula sriind condita de ecilibra intr fortele agente pe orice volum de tren dolimitat in parte de js de orice suprafté de fora Se ajunge deci lao ceuatie q=B “e, unde coeficiental B depinde numa de unghiul de frecare al terenueo 2 0 (45° + 9/2)— a ecotse Pentru @ ~0 coeficietul B este egal eu 5.14, deci g>S.14 “e In celal caz particular de teren necoeziv (0-0, 720) rezul q> 0, dup teoria li Prandtl, nu ar fi posbil deci si se apice nici o sarin pe supeafna limita unui teren necoeziv. De la aceastéteore, chiar duct nu se aplicd practic, au lua nasterecereetile si metodele de calcu urmatone, De fapt Caguots- pus in aceleasi conti ca si Prandtl excepte fecind faptul ed fisia de sarein mu mai este apticata pe ‘suprafata semispatiuli, dar lao adincime de h, cu h 2b; terenul inte suprafetele de adncime hare umtoxrcle caractorstic: 70, 90, e~0 si acest fe un mijlo care are grevtate dar nu are rezistent, Rezolvind ecuatileechilibrului se ajunge la expresia: qr AxyltBxe ‘arg, n mod sigur este un pas ont fata de Prandl, dar incd nu oglindeste realist, Metosta Iai Tercaghi (1955) Terzaghi , urmind studi li Caquot, a adus niste modificti penta tine cont de caracterstcle efective Ia contact ‘eren-fundatc Sub actiunea surcinii transmis fandatio terenal care se piseste in contact cu fundatia are tendinta de a aluneca lateral, dar teste Impiedicat de cite reristentcle tangentile cace se dezvolt3 intre fandatesiteren. Aceasta aduce cu sine o modificare @ Stride tensune in tren dect sub fandatie; penta tine seams de aceasta Terzaghi i laturilor AB si ED ale margini lat Prandtl o inclinatie y rata de orizontla,alegnd valoarea lui y in fuctie de caratersticile mecanice ale terenuli la contact teen-fundatie Ipoteza y2.=0 pentru terenul de sub fundate este depasitdadmitind ed suprafetele de rupturd rim nealterate, expresia ‘incised limit esto dei Grd xy Abt B xc Cx yx in cate C este un coeficiente care eruli in fnctie de unghul de frecare al terenulu de sub suprafeta de rezemare si de “nghiul ¢ definit anterior ‘este semi-largimea fii Mai mult, bazindu-se pe date experimentale, Terzaghi tree dela problem plan la probles spatiala (© conttibute wlteriow fost adusk de Terzagh asupra comportamentulu efectiv al trenuli |n metods lui Prantl se ipotizeazd un comportament al terenulu rigid-plstic, Tezaghiinsf admite acest comportament in ‘erenurile foarte compucteDe fap, eurba satcini-tasit prezinto pri elastic-plastic); ruptura este instantanee si vale un parcurs rectilniy dupa care un parcurs sour arcuit (comportement ‘sarc limit est individu (uptura general) Int-un tren foarte afina in schimb, relatiasercni-asiei preznt# wm parcurs acuitaccentuatincepand dela surcinile cele sma usoare eu un efect de rupturd progresiviaterenulu (rupturé local; in eoncluze aflarea satin imita nu este at de clara si evidenta ca siin cuzalterenurilorcompacte Pentru terenurile foarte afinate,Terzaghi sfituieste ss iain considerate sarcina limita, valoarea care se ealculewz cu formula precedent inttoduefind totus valrilereduse ale caractristicilor mecanice ale terenului st anume: teqrid Explicind coeficientiformuli precedente, formula lui Terzaghi poate i seis A aggre evil 2/3 gult = ¢Ne x80 + y xD 10 rre=0 factor de adn rere>10 perp=0 insite: nero>0 iy-0 pro=0 wd Kp = tan2(43°epi2) G Inclinata rezultante pe verticalFormula lui Hansen (1970) Este o exensi ulterioari a teoriei lui Meverhof extensile constau in introducerea lui bi care tin cont de o eventual ‘nclinatie pe orizontald al suprafetei de rezemate si un factor gi pentru terenul de inclinaie Formula Jui Hansen este valabila pentru ore raport D/B, deci att pentru fundati supertciale eat si pentru cele de adneime, dar acelasi autora introdus cosfcientit pentru o interpretere mai bund a comportamentulu real al fundatii, fr do care Sar fi eresout prea mul sacina limita cu adancimes. Pentru valor de D/B <1 5 free 5 ao aumagt—ng)?? ar gato! 5 dy tempts ftom t2 q wt B peo 1 tt 2 5) 100 033 044 055 039 © 061 0.82 {mn factrit wrmatori expresile cu () sunt egale cu 9-0. Factor de forma ‘entra funda natvorme zB sq -1+2une aiaFactor de adincime 140.4% dq =1+ 2tan e(1—sin g)k dy =1 pentru orice DD =P w2et B B k= tan = se >I Factoid inctnatic a saeinit a fq = 8y ~(0-05tan >Factori de incliatie al planulu de fundaie(baz4 inlinat) ire ear bgt iw bg = exp-2tan9) bg = exn-27ntan9) Formula tu Vest 1978) Formula la Vesic este analoug formule li Hansen, cu Nq si Neca pentru formula Iai Meyer sex ma jos: N=20Na"1)*%000 Factor de formas de alancime care aparin formule de calcul capaci portant sunt fl cu ce propasi de Hansen; celteva diferente se inregisteuzA in factri de incinatieasarcini, al trenului(fandate sau versant) side planal de fund (bara nclinat. Formula Brich-Hansen (EC 7- EC 8) and cdnd o fundatie poate rezist, sarcina de project cu misur de sigurant In ceed ce privesteruptura general, pentru toate combinatile de saeini face referire Ia SLU (starea limit ultima), trebuie 8 fie satisfaeuts urmltoareainegaitat: vasRé Unde Vi este surcina de proeet al SLU, normal fa baze fundatiei,euprinznd si greutates fundatic; in timp ce Re este sacing limita proiectulu fundatei in relate ew sarinile normale, tinnd cont side efectulsarinilorincfinate sau excenitce, In vakstarca analitit a sarcini limit al proiectului Ra trebuiese considerate siuaile pe termen scurt si ung in terenurile ‘arcing limita in condi nedrenate se caleulea7a cx ns Qt meuseie ta Unde: zone fundaici efcace a projectlui, vizut, in cazul sarciniiexcentrce, ea si zon redust pe care este aplicat In ezulatul saci eu ‘coeziune nedrenat 4 presiunelitostatcd total pe suprafata de sprijnie factor deform $0.2(BVL?) pentru funda rectangulare ‘pent fandati piteate sa circular ie factor corector pentra inclinatia satin datorata‘une sarcini H.sc = 05h (PRTRE) Pentru condiile drenatesarcing limita proiectului este caleulats dupa cum urmeaza BIA’ =e Ne Scie * 4° Nq Sy ig 57 BY Ne $0 0 Unde: ™, w. =lv, thoy N, =2(N, + t}ang* actorit de forms sq =14(B/Lkeng! pentru form rectangular seg" pnt form de pirat sau circulars 1-0,4B/L!)——_ pentraformé rectangulard ine inelinati datoratd unelsarcini orizontale H paralel cu L? ign iy HH (V =A" org’) ie Ng“ ((NQ-D Factorl de inelinatie datoratd unci sarcini orizontale II paralel pe B" f-o7H(y + Areeorg)P ft nilv + Arercor 4) 6 Nq YEN, 1) In afar de factor corectvi de mai sus sunt considerati aceia complementat addncimii suprafetei de rezemare si de inckinaie a suprafetei de rezemare sia nivelulu de cimpic. (Hansen).SARCINA Li ITA A FUNDATHLOR IN ROCA Pentru aflarea capacititii portanteadmisibil a rociortrebue si se iain consierare nisteparametri semnificativi printre care caractersticile gotehnice, tpl de roc sicaitatea acesteia mdsutrati cu RQD. In capacitate portant a rocilor se folosese in mod normal factor de sigurantrdicati si care au legaturd cu coeficientl ROD: de exemplu, pent o r0cd eu [ROD egal cu maxim 0.75 factorul de siguanta varia inte 6 si 10. Pentru determinarea capacitti portante a uneiroci se pot folosiformulele lui Terzaghi,uilizand ungiul de forfcare si coeziunea roel, sau cele ale Jui Stagg si Zienkiewiez, (1968) in care coefiientiformulei capacititit sunt egae cu ot(e8) s-stee(a9) ‘Cu astfel de coefiient se folosese factri de form din formula Ini Terzagh Capacitatea portant ulin caloulati si fuziunee coefiientului RQD dup experi: =4uy(RQD? Daca recoltares din rock nu di bucati intact (ROD tende spre 0), roca este tratata ea un teren estinsind paranneri si VERIFICAREA ALUNECARIL In conformitate cu eiterile proictulu la SLU, stabilitates unue fundatiiizolate trebuie sa fie verfiata in funetie de colapsul prin alanecate pe lang cel de rpturd general, In comparatiecu colapsul prin alunccarerezistenta se calculeaza ca ‘uma a ei componente datoratéaderento si una datoratlforfectri fundatie-eren; rezistent lateral care deriva din impingerea pasiva a terenuhi poate fi Inaa in considerare in funetic de un procent stabilit de etre wttiator. Retistenta de caleul penta forTecare si adeziune se calculeazd conform expersiek: Ra~ Ned tind + ¢4 4 In care Nog reprenta valoaea de caleul a forte verticale, 8 si unghiul de rezstenti la tere la baza fundaticl izolate, eg reprezintaaderenta fundatie-eren si A este suprafita fundatieieficace, inteleat, in cal sarcnilorexeentrice, casi suprafataredusa Ja centrol careia este aplicatarezultanta,FACTOR DE CORECTARE IN ZONA SISMICA Criteria tut Vesic DDups acest autor petra tine cont de fenomenul distant in caleularea eapacitaiportante este suficientdreducerea cu 2°a nghiulu de forfecere a statelor de fundate. Limita acesei sogesti const in faptl ca nu tne cont de intensitatea solcitait scsmice (exprimatl prin parametral de acecleati seismic orirontalé maxima), Aces eriteru pare totusi sa isi gaseasca ‘onfirmarea observatilor facute cu ocazia diferitelor evenimenteseismice Criteria ui Sano Autoral propune diminnarea unghiului de forfeeare a stratelor potante eare duce Ia o canttate data in timpulcaleuhul inde Amar este aedeleratiaseistnic3 maxim Acestr ctiteri, in comaratie eu cela ui Ves, te avantajul 8 iain calcul si intensitaten solicit seismice, Experienta mai ‘demnonsteaza ca aplicareaacrtica poate conduce Ia valrirestranse ale lui Qlim. Coreetile lui Sano si Vesle se aplica exclusiv terenurilor necoezive dense. Este gresit sa fe aplicate trenurilorafunate sau de densitate medic, unde vibrate seismice produc fenomenul cpus celui de dilate, cu cresterea gradului de densitate sia ‘unghiului de forocare ‘TASARE ELASTICA, “Tesdrile uni fundatiretangulare de dimensiunes B’ L situa pe suprafata unui semispatiu clastic se pot calcula in baza «uni ecuatii bazata pe teoraelasticitati (Timoshenko si Goodies (1951) unde: o B Intensitatea presunii de contact: = Minima dimensiune a ariel care reactionea Ee w= Parametrii elastic’ ai terenull i= Coeficientt de influenta dependent de : LB grosimea stratului H, eoefcientul lui Poisson m., adncimea suprafeted dd sprijinire D: CCocficienti 17 si 12 se pot caleaa uilizand ecnatiie date de Steinbrenner (1934) (V. Bowles), in functie de raportul LB ed TUB, utilizand B'=B/2 e L'=L.2 peoteu coeficieni elt la centr si B"=B siL'“L pentru coeficienti eativi la margin saree, se reduce cu adancimea in fimetie de ‘Coeticientl de influenta IF deriva din ecuaile lui Fox (1948), car indi coeficientl lui Poisson side raportal LB. Pentru simplificareaecuatiei (1) se introduce coefiientl IS:‘Tasarea stratulu de grosimea Ht Pentrui a aproxima mi bine tasarile se subdivide baza de rezemare in asa mod incet punctul sa se gaseasca in corespondenta ‘un unghi exter coml msi mulorrectanguli. In patica se multplica eu un factor egal cu 4 pentru calelultasrilr a ‘entra si cu un factor egel cu | pentru tasarile la margine In calcularea tasarilor se considera o udancime a bulbului tensiunilor egala cu SB, dace substratul de roca se gaseste la 0 ‘adancime moi ae, Pentru aceasta se considera deasupra ibstrat de roca stratul care are valoatea lui E ogala cu de 10 ori mai mult grosimea statu de ‘Modul elastic pent teremaristratificate se caloulaaza ca medie a modulilorelatci ale stratelorsupuse tari imediate. TASAREA EDOMETRICA CCalculul tasarilor cu metoda edometrca da posbilitatea valuta tasarii de consoidare de tip monodimensional, produsa de tensiuni pe lings sarcina apicate in conditi de expansiunelaterala impiedicata, Dec, estimarea efectusta cu aceasta metoda este considerata mai mult empirica decatteoretia, ‘Totusiusurinta folosri si facilitates controlar influentavariforparametri are intervin in calcul, fe din aceasta © metoda larg flosia Metoda edometrie calculi tasarilor tre prin dous faze: 1 caleularea tensiunilor vetcale induse de diferitele adancime cu apicarea teoriei clasticita , valutarca parametrilor de copresbiltate prin incercarea edometrica Incoce ce privesterezutateleineereari edometrice: dca avem dea face cu un tren supenconsoidat (OCR>1), sau daca cresterea tensunidatrat aplicari sarin mu crest resiunca de precomslidere o'p ("v0 * Aav <0°p). Dace ina teremul nu este consolidat normal ('vo~s'p) deformarile vin la comprimare iar tasarea se calculezaAH = Hy -CR-log unde: RR Rapoart de recompresiune (CR Raport de compresiune; HO grosimea iitala a stratus ‘o°v0tensiunea verticalaefectiva inninte de aplicarea sarcni -Aav erestereatensiunii vertical I aplicarea sarin In altermativa parsmetrlor RR si CR s fac teferie Ia modulul edometric M: in astfel de caz trebiue a se alega valoaren ‘modulului de riliat, and cont de intervalul de tensiune (739 + Ac.) semnifiativ pentru problem, Aplicarea corgeta a acest tip de motoda cee: ‘+ subdivizacea statolor compresbil intro serie de strate mic de grosime mica (< 2.00 mn); ‘+ estimarea modulului edometric penta fieeare strat; ‘+ calcula asarilor ea mai sus a contebitie iscari statin care a fost divizat ‘Muli folosese expresile de mai us pentru caleularea consliduriatat pentru agile cat si pentru nisipuri de granulozitate de 1a fina la metic, deoarece modulul de elastcitate flosit este extras direct din probele de consolidare, Totus, penta nisi «ste de proferatincorcarea penetrometrica static sau dinamica ‘Tasarea secundara Tasarea socundara este calelata eu: He repreznts inaltinea statu in fza de consoliare; Ca este costicientul de consoliare secundatacainclinatei in parteesecundara a cutbeltasare-logaritm simp, timpul penta care se calculeaaza asarea secundara; £7100 timp necesarepuizarii procesului de consotidare primar.METODA LUI SCHMERTMANN ( metoda sltemativa pentru calculul tasisilor (1970) in care se coreleaz# varatia bulbului tensiunilordetormate. ‘Schmertmann a propus deci considera unei diagrame a deformatlor de form triunghinlad in care adancimes la care ‘exist deformatile semnitictive este 4B, in cazul fundatilor nastroforme, si eyald eu 2B pentnu funda: parate sau cirealare up aceestdabordare tsarea se exprim prin intermediul expresic Vo Md ica funda ‘hq teprezint sarcina net {zceste un facior de deformare a clrui valoare este mull le adincimen dé 2B, pentrfundatia circular sau pata, sis audincimea 4B, pentru fundatile nastroforme Valoarea maxims de Iz se verifca lao adincime agai cu: 'B/2 pentru fundatile patrate sau circulare 1B pent fndatilenastroforme inavel ‘nde oi reprezint tensiunea vertical efectiva Ia adncimea B/2 pentru fandati pltate sau crculre, sila addncimea B pentru fandati nastroforme. i reprezinra modull de deformatic el terenuli in corespondentacu strata i considrat in caleul ‘Ai reprezintlgrosimen statu CL eC2 sunt douk coeticient corelativ. ‘Modulul F este egal eu 2.6 ge pent fundati circulare si patrate si cu 3.8 qe pentru fundati nastroforme, In cazurile intermediate se interpoleaza in funote de valoarea li L/B. ‘Termenl qe care interne in determinare Ii E repreint®rezistenta in vart dat de incerearea CPT Expresile celor doi coeficienti C1 si C2 sun:-05-M0 505 4g care tine cont de adineimea suprafetei de sustnere % 0a ‘are tine cont de doformatie diferite in timp prin efectsecundar, Inexpresie treprezint timpul exprimat in ani dup terminarea construct n corespondenti cu care se calcueaza tase METODA LUI BURLAND si BURBIDGE Atunci cfd se dispune de datele obtinate pentru ineercirile penetrometrice dinamice pentru calcula tastilor est posiilt spelarea la metoda li Burland si Burbidge (1985), in care este corelat un indice de compresibilitate Ze rezultatli N al incercdi penetrometrice dinamice, Formula tasrii propust de ee doi este: ig B87 1c 13+ -si0}-9°? te] 4! presunea eficace brat ‘'vo = tensiunes vertical eficace la cota fundatici, B= Hirgimea funda: 1c indice do compresiiltat; ‘8M, = factori conectivi care tin cont de fore, de grosimea statu side timp, penta componenta viseoash Indicele de compresbilitate Ie est legat de valoarea medie Nav a lui Nop in interioral uneiadkneimi semnificativ 2 1.706 Ie Nw ‘in coos ce priveste vaorile Nspt do uilizare in caleul de valogre medie NAV - este de precizat cf vaolorile trebuie i fe ‘coreetate, pentru nisipuri cu component prfoas sub pina freticd Nspt>15, dup indicat lui Terzaghi si Peck (1948) Ne=18+0.5 (Nspt-15) ‘unde Ne este valoarea corectutf de folosit in calcul Pentru depozite de piewis sa nisipease-pietroaser valare corectatl este egal cu Ne= 1.25 Neptesilefactorilor de corectie fs, fH si ft sum ce ticapl fn ani > 35, RS = costanta egal cu 0.3 pentu sarcini satistice si 0.7 pentru sarcini dinamice; 0.2 in cazalsarcinilor statice si 0.8 pentru cele dinamice‘Actiune seismic DM.88I96 Largime fundatie osm Cungime fundatie 100m ‘Adineime suprafata de rezemare 09m Introducere natin om ‘Adincime nivel feat 45 STRATIGRABIE TERE N (Core:Paramets ew factor de corectie (TERZAGHT) DH; Numarul status Gar: Greutate volumict; GamsGreutate volumicd satura; Fi: Unghi de frecsre; Ficorr: Unghi de forfecare corectat dupa Terzaghi;e: Coeziune; ¢ Corr: Coeviune corectatl dupt Terzaghi; Ey: Modula Elastic; ‘Modul Edometrie; Ni: Poisson; Cv: Coeficient de consolidre primara; Cs: Coeficient de consolidare secundara cu: Coeriune nedtenata DH] Gam| Gam) Fi Bi © G cu Ey Ed Ni ow “Cs: [m) | [kN’| 8 rm Com RN’) Corr) TKN [KN [NI {emq| joer) TaN om ml al im] ts) | =) a) wy) lea) ae 18} ta) 00) 383] amos} 03) 00] 00 6 FA sa 0a) 17o IRB} Thali) 380) 36m) Bas 99 Basi 93) — 00) oa ke 6 2 166, 66, 3 33} 182} 350) —-So.a} so] S70] —s7.0°—Ga7. Go) eas) 03) 00) B00 4 6 0997, 32) 6 2 Surin de poiet ce ationeazt pe fndati _ - Nr] Nume | Presume) N Wi iy ii iy Tp combinat| —sormala| KN] | (k86mm) | hm} | RN] | TANT ie | proiet [kav | _| 7 125.73) 250,00, 0.00.90} aa) ——9) Prose, Seism = Coef, Partai p ihniciteron + Rezistonte Ne] Corectic Coeviun] — Coezinn| Greutaie] —Greuiate] Cot | Coef seismict eefieace| | volumica) —volumica) red. red. redrenat) in strat | capacitat| capacitat a | a fundatie| protector] e fofosare | portan | portant verticalé| —orizontal a z Nal ii 3a i 9) 6 3 3SARCINA LIMITA FUNDATIE COMBINATIE... reins limita Autor: TERZAGHI (1955) nk Limit [Quit] Rezistenta de proieet[Rd] Factor de siguranti [Fs-QuivE] 377.18 Nin? 5.73 kN (COEFICIENTUL LUI BOWLES DE SUBFUNDATIE (1982) Costante di Winkler 1087.33 kin? Sareing limiea ‘Autor: HANSEN (1970) (Conditie drenata) actor [Na] an Factor [Ne} 88 Factor [Ne] os Factor forma [Se] 102 Factor adineime [De] 1a, Factor Inclinare sarcin le] Lo Factor inclinare taluz [Gs] Lo Factor inclinare baz (Be) Lo Factor forms (So) Lol Factor adaneime (Dq) 127 Factor inclinare sarein 0g] 10 actor inclinae taluz (G9) 10 Factor inclinare baza [Bq] Lo Factor formi [Se] 098 actor adineime [De 10 Factor inclinae sarcin [Ig] 10 Factor inclinae luz [Ge} 10 Facto inclinare baz8 [Bg] 10 Factor de corectie seismic inertial [2a] 10 actor de corectie seismic inertial (2a) 10 Factor de corecie seismic inertial [ze] 10 466.47 kN? 155.49 kNim? Sarcind limita Rezistenta de proiect ‘TERZAGHI (1955) (Contitie drenstd) 298 Factor [Ng] Factor [Ne] 10.16 Factor [Ne] Las. actor forma [Se] 10 Factor forma [Se] 10 Factor de corecte seismic inertial (za 10 Factor de corectie seismic inertial [22] 10 Factor de corectie seismic inertial [ze] 10 Sarcind mitt Revistenta de proicct 125.73 kNimé |VoM LUA CA BAZA TEORIA LUI TERZAGHI 7Autore: MEYERHOF (1963) (Conditie drenatt) Factor [Ng] Factor [Nc] 88 Factor [Ne] 07 Factor forma [Se] 101 Pactoradincime [De] 14s Factor incliare sarein fle] 10 Factor forma (Sq] 101 Factor adaincime [Dq] 122 Factor inclinare sare 19) 10 Factor formi [Se] 101 Factor adincime [Dg] 122 Factor incliare saci (Ig) Lo Factor de corectie seismic inertial [2q] Lo Factor de corectie seismic inertia! {2g} 10 actor de corectie seismic inertial (2¢) 10 Sareind limita Rezistenta de Autore: VESIC (1975). (Condit drenata) Factor [Ng] Factor [Ne] Factor [Ne] Factor forma [Se) Factor adlocime [De] Factor inclinate sarc {Te} Factor inclinare luz [Ge] Factor inclinaze baz [Be] Factor forma [Sq] Factor adancime [Dq) Facto inlinae sarin [1] Factor inclinaretaluz (G3) Factor inclinave baz [Bq] Factor forma [Se] Factor adineime [Dg] Factor inclinare sarcin lg] Factor inclinaretaluz [Ge] Factor inclinae baz (Bg) Factor de corectie seismic inertial (24) Factor de corti seismic inertial [2e) actor de corectie seismic inertial [2c] Sercin’ limita 47041 Nine Rezistena de proiect 156.8 Nin?Autore: Brinch - Hansen 1970 (Conditie drenatt) Factor [Na] Factor [Ne] Factor [Ng] Factor forma [Sc] Factor adncime [De] Factor icliare saci Je] actor incline taluz (Ge) Factor inclinare baz [Be] Factor forma [Sq] Factor adaneime [Dg] Facto inlinae saci [14] Factor incline taluz [Ga Factor inelinare baz [Bq] Factor forma [Se] Factor adancime [Dg] actor nclinare srcin fla] Factor inelinaretaluz (Ge) Factor inelinare baza [Bg] Factor de coreti seismic inertial [24] actor de corectie seismic inertial [22] Factor de eorectie seismic inertial [2e] Sercin8 limita 467.05 kN? Rezistenta de 155.68 NinIndex 1.Date generale 2STRATIGRAFIE TEREN 3 Sarcini de proiet ee actionewzi pe fundatie 44Seism + Coef,Pariali patametri geotchnici teren + Rezistente 5 Sarcind limit vericala 6 Sarcina limita verte 6.) HANSEN (1970) 6.2:TERZAGHI (1955) 63. MEYERHOF (1963) 64.VESIC (1975), 6.5-Brinch - Hansen 1970 Index Sercind HimitaSC MALG PROIECT SRL SUCEAVA INCERCARE PENETROMETRICA DINAMICA Nr.1. Instrument folosit... tecnotest Daté: 03/03/2011 lien PF Santier: ASI BAHLUL Locatie: TASI - a SececteeelScarat 23) un ee pret ems) pe cates OS i915 20 25 30 35 4 . 10.2 204 306 408 51.0ACTIV PROCONSULTING SRL ‘STR, MITROPOLIEI, 10 - SUCEAVA-ROMANIA (CLIENT: ‘JOB: stud geotegnic LOCATION: ies banlut Direct shear test C.D. Normal stress, Shear stress BOREHOLE: sant ‘SAMPLE: argilanisipoasa SAMPLE DEPTH, m:0.5m | | | kNim2 200 i | I ° 100 200 00 400) 500 kevin ig. Satlementom-Horzontalceplcament.mmv100__ 36 LL e E 1% | | I 8 . a {| S 4“ I ® | 2 x o 1 2 9 4 5 6 7 OF 1 2 3 4 5 6 7 NORMAL FAURE ‘ea of shear box= 36.00 m2 STRESS SHEARSTRESS DISPL SETTLEMENT ato of dsplacement,mimir= 0.0000, KNim2 ime ram rood Typoctest.C. Type specimen: aga 10.89 sea 534 51.90 2158 so17 6.2 00 osture content = 18.75 inte Bat 5 120 ‘Wet dorety gioms= 1.98 Dry consi. gems 178 Cohesion= 36.54 Kim? angle of shear vesistonce= 1.00 dog Nore: DATE: 1/08/2011 Signature:ACTIV PROCONSULTING SRL 'STR.MITROPOLIE}, 10 - SUCEAVA-ROMANIA cuEN BOREHOLE: sant JOB: studiu goategnic SAMPLE: aga cafenie LOCATION: asi banlu: SAMPLE DEPTH, m:2.9, Reference: STAS 8942/2-82 Direct shear test C.D. Normal stress, Shoar stress / | kNIm2_ _| 200 4 | fo | _ | | 100 | i | | | ° ‘00 70 “00 0 Ey vena setleent char sss, settmantemHortzontaldllacoment mm/100__—g / | | |e f ah p> / +t _ ro, TN 2 { | ® i uf ie % ly | | | 109 o 1 2 8 4 8 6 7 0 4 2 9 4 5 6 7 Norwat rauure eno sea to 9600 on? SRG near srndse"bism. serrieuent —_—ase of cert nmi 20000 cot hen mane ‘ye otto CO Pe cttsecen aoe om wes gst ss 82 8 ke Mosiue contr = 381 Weldon gta 228 rycen gone 8 Coheson= 37.0 Kn Sng sea tebatonce™ 5800 deg Nore: DATE: 3/1/2011 Signature:NA UN oll sab old cS" ttt 8d) SZL 3G SYVOUVONI O NYLN3d HOTINNISNAL isingBd STL IO BYVOUVONI O MYLNAd MOTINNISNAL WLAWHf TUE OOP=YINI eyUSANDS. Sp Nipaw |NjeAisju pUeAe oINWaANO Njued eB a1ejoaIosd nyuad Injnuadey 219/998 BE PEA VP LOJA ap /UBWA} U! |SBJUBWOY IN|NO}U8} BAJEUOZ] eyeing 5210 5910 Bozo in aisey F 0z'0 620 eos” _ Ls Soro My . Peay sounqr nse] 5 g00 ode 5eoo , . ams ae PHO sence, Szvo 020 aermes B90 Boo 6210 5910INFIINTARE STRUCTURA DE SPRIJINIRE A AFACERILOR IN VEDEREA VALORIFICARI| POTENTIALULUI MATERIAL S| UMAN AL MUNICIPIULUI IASI PRIN MODERNIZARE CLADIRE EXISTENTA SI AMENAJARI INTERIOARE RAPORT DE EVALUARE TEHNICA LA CERINTA A-1 Beneficiar: S.C. “JAD GROUP” SRL. lasi BORDEROU DE PIESE SCRISE $1 DESENATE a) Piese sorise pagina de tila borderou de piese scrse si desenate ceriticat de urbanism raport de evaluare tehnica la ceringa A-1 concluzi si ecomandari breviar de calcul b) _Piese desenate tncadrarea in localitate se. 1: 5000 plan de situatie so. 1:500 plan nivel + 6.00 m sc. 1: 100 plan nivel + 10.80 m sc. 1: 100 plan nivel + 18.60 m sc. 1: 100 secfune transversal sc. 1:100 ©) Fotocopi decoperta la fundati fisuri in perefi parteruui fisuri in zona buiandrugilor detalii plangeu / eta (suf) lasi, Martie, 2011 Pag. 1/71 RAPORT DE EVALUARE TEHNICA LA CERINTA A-t INFIINTARE STRUCTURA DE SPRIJINIRE A AFACERILOR IN VEDEREA VALORIFICARII POTENTIALULUI MATERIAL SI UMAN AL MUNICIPIULU! IASI PRIN MODERNIZARE CLADIRE. EXISTENTA SI AMENAJARI INTERIOARE Date generale si de identicare a obiectvului si motivarea expertize: La solicitarea beneficiaruli, a S.C. “JAD GROUP" SRL, subsemnatul profdring. Groll Liviu, in caltate de expert tehnic pentru construcfi civile, industiale gi agrozootehnice, ttular al certificatului de atestare tehnico-profesionala nr. 509/190, eliberat de MLPAT pentru cerinta At, am procedat la evaluarea tehnicd a halei de producfe a foste intreprinderi de Fibre, amplasate in mun. lasi, Calea Chisinau, Nr.29. Prozentul Raport de Evaluare tehnicd stabileste condifile in care poate fi schimbaté destinatie din hala de produciie a foste intreprinderi de fibre in “Centru de Afacer' 2. Documente si acte normative care au stat la baza elaborétiraportulul de evaluare tehnic& + Planuri din proiectul constructiei - + Elemente din studiul geotehnic pe baza cérvia au fost dimensionate fundatile halei existente; + Planuri de amplasare, delimitare si relevee puse la dispozife de catre proiectant; + Cod P100-1/2006, de proiectare seismica, prevederi de proiectare pentru cladiri + Cod P100-3/ 2008, de evaluare si proiectare a lucrarlor de consolidare la cladiri existente; + Cod NP 007-97 Cod de proiectare pentru structuri in cadre de beton armat + Cod CR 0-2005 bazele proiectarilstructurilor in constructi + Cod NP-082-04 pentru acfiunea vantului + Cod OR-1-1-3-2005 pentru acfiunea zépezii + Normativ NP-112/ 2004 pentru proiectarea fundatilor + STAS 10107 /0-90 pentru beton simplu si beton armat + Msurétor, fotografi si constataile expertului efectuate la imobil in luna marti, anul 2011. + Legea nr.10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea in construct + Certficatul de Urbanism eliberat de Primaria mun. lagi; 3.__Caracteristicile principale ale zonei de amplasare: * zona de amplasare fosta zona industrial sitvata pe malul drept al réului Bahl (intravlan) © Supratfata terenului St = 5865 mp (p.c. A1-CAD: 3861/205 si A1.1. -CAD: 3861/205 - C40) «condi de fundare: pachetul de fundare este constitu din argile de culoare cenusiu g8lbuie, de plasticitate medie, situate la 0.90 m sub nivelul terenului natural © adancimea de fundare = Hi=2,50m © presiunea efectiva 80 daNicm? © nivelulhidrostatc: +1 m sub nivelul de fundare © agresivitatea apei ; apele freatice nu sunt agresive pentru beton si armatura © panta terenului: teren relativ plat (s-a intervenit cu umpluturi pentru corectarea pentelor) ‘© zona seismic conf, P100-1/2008 a = 0,20 To=0,7s © zona eoliana conf. NP-082-04: qe =0,70KNimp —— W= 40 mis + zona de zépadé conf. CR1-1-3:2005 So, 2.50 kN/mp Pag.2/74, Date generale privind constructia existent’ - 4.,Descrierea constructiei existente din punct de vedere arhitectural, functional sia instalatilor, Hala de productie a intreprinderi de fibre din mun. lagi este situata in zona industriala, pe malul drept al réului Bahlui, mai exact pe Calea Chisindului, Nr. 29 si a fost construité in perioada 1976 - 1976 de T.C.IND. lasi, santierul lagi Sud, pe baza proiectului intocmit de IPROCHIM lagi ‘Activitatea economica initial proiectata s-a desfagurat pana in anul 1990 (cca 15 ani), dupa care, cladirea a fost vandalizata, scopul principal find casarea utlajelor gi vinderea fierului vechi. In prezent cladirea este nefolosita in proporie de cca 90% Pe ansamblu, structura cladiri este relativ bine conservata, dar finisajele, cu exceptia fatadei, sunt distruse. Principalele uiltati ale clédirii s-au mentinut, dar se impune refacerea instalatilor intericare de alimentare cu energie electric’, alimentare cu apd potabila, canalizare si incaizre. ‘Actualul proprietar, S.C. “JAD GROUP" S.RLL. intentioneaza sa reabilteze cladirea gi s& amenajeze un Centru de Afaceri 4.2. Caracteristiile principale si structura constructiel existente, + vechimea cli ca 35 de ani a fost pusd in funcfiune tn anul 1976 + regimul de inaitime Parter + 3 Etaje + Acoperis terasa cu luminatoare suprainaltate + suprafata construita Sc= 91,86 x 36,75 = 3.375 mp + suprafata desfaguraté Sd = 4.x 3,375 = 13.500 mp + categoria de important conf, HG-766i97: normalé *C" + clasa de important conf. P100-1/2008: _deosebité Ila + Structura cladiri existente: o fundare directé, pe retea de grinzi cu talpa elasticd, dispuse ortogonal dupa trama de 6,00 x 5,00 mp ‘© stélpi si grinz (cadre) din beton armat; stalpi sunt dispusi dupa o trama regulaté de de 6,00 x 6,00 mp + _plangee din beton armat si partial plansee metalice; in ambele situa sustinute pe grinzile cadrelor, 2 plangeul terasei este alcatuit din elemente prefabricate din beton armat, tip chesoane C30-1,5x6; + inchiderile si compartimentarile sunt din zidarie de blocuri ceramice tip GVP 29 x 24 x 14 cme 4,3, Date generale privind starea fizicd a construct 7 Hala de producfie a fost construita in perioada 1975 - 1976 de T.C.IND. lasi, sanlierul lagi Sud i din constatérile efectuate la fafa locului se apreciazd cA la construirea halei a fost respectat proiectul de executie. Beneficiarul a pus la dispozitia expertului o serie de planuri extrase din proiectul initial si avestea confirma c au fost respectate prescrptile sireglementarie tehnice (valabile la acea data) care se refereau la alcdtuirea gi la dimensionarea structurlor amplasate in zone setsmice. jin prezent clédirea este degradata, cu toate acestea structura de rezistenta, alcatuita pe cadre $i plangee din beton armat, este bine conservata gi nu a fost avariat& de cutremurele majore produse in ani 1977, 1986 si 1990. Pe durata de exploatare cladirea nu a fost supusa la alte actiuni majore (aunecéri de teren, interactiuni de oscilalie cu alte corpuri de clidire sau interventii necontrolate) si nu s-au produs degradari ale elementelor structurale, Demontarea partiala a plangeelor metalice, care constituie 0 structuré secundard, nu a afectat structura principald a cladii, Aceste zone pot fi refacute. in elementele structuti principale nu au fost depistatefisuri specifice depasirii capacitatii portante si nu sunt necesare interventii pentru refacerea lor. Tolusi, plangeul terasé prezintd zone degradate datorita infitratilor produse prin hidroizolaia bituminoasa degradata gi se impun lucréri de consolidare. 4.4. Date generale privind geometria structurii constructiei Hala propriu zis8 constituie un corp de cladire unitar, fragmentat in trei tronsoane. Tronsoanele previzute cu P + 3 Etaje, sunt cuplate prin rosturi de tasare (or-rc), iar traveile sunt dispuse dup& Pag. 3/7urmétoarea tram&: ((4 x 6,00) x (6 x 6,00}) + ((6 x 6,00) x (6 x 6,00)) + ((5 x 6,00) x (6 x 6,00)). Rezuté 0 suprafata construita Sc = 91,86 x 36,75 = 3375 mp si o suprafat desfasurata Sd = 13.500 mp. Cele trei tronsoane ale halei sunt consttuite pe o structura principalé alcatuita din cadre si plangee din beton armat, care prezinté o dezvoltare simetrica si echiibrata atat pe orizontala, cat si pe vertical Datorits unor conditi impuse prin fluxul tehnologic apar discontinuta la nivelul plangeelor. in anumite travel plangeete din beton armat au fost inlocuite cu plangee pe grinzi metalice, sau chiar au fost eliminate Toate aceste goluri sunt delimitate pe ambele direct, de grinzile principale ale cadrelor din beton armat. 4.5. Proprietaiile mecanice ale materialelor Proprietitile mecanice ale materialelor ullizate, rezulté parjial dint-un breviar de calcul intocmit de IPROCHIM Filila lagi proiectant initial, in aceeasi perioada, pentru o structura similar8. + Ingrinzi de fundati: 12/15 (Bo 15) cuR: = 8,00 daN/om? (rezistenta de calcul, la intindere) 12/15 (Bc 15) cu Re = 95,00 daNicm? (rezistena de calcul, la compresiune) + Incadre si plangee: C12/15 (Bc 15) cuR: = 8,00 daN/om? (rezistenta de calcul, la intindere) C12/16 (Bc 15) cuR, = 95,00 daNlom? (rezistenta de calcul, la compresiune) + armaturi in betoane’ PC52 cuR,=3000daN/cm? (rezistenfa de calcul la infindere) B37 cuRi=2100 daNiom? _(ezistenta de calcul la intindere) Caltatea materialelor a fost verificata prin incercéri nedistructive efectuate de un laborator autorizat 4.8. Incadrarea constructiei conform Codului ,P100-1/2006, partea I” proiectarea seismica, pentru ciadin Constructia existenta se incadreaza in: Clasa de importanta: Hl, deosebité (tabel 5.1, pagina 41); Factorul de important& ye 1.2 (tabel 4.2, pagina 41); Acceleratia terenului a=0,20g —(figur 3.1, pagina 25); Perioada de colt Te=07s —_(figur 3.2, pagina 26); Ordonata spectrului de raspuns Sqr) = 0,022 _(corespunzator pericadei fundamentale); Masa totalé a cladiri.m” constituité de masa sistemului studiat; Factor de amplifcare dinamicd B= 2,75 (a accelerajiei orizontale a terenului, dat de structurd) Perioada proprie, fundamentale, de vibrate a claditi: T3=0,07s, To=0,70s, To = 3,008 Perioada de control T.=0,70s Factor de corecie la A = 1,00 (fine seama de contibutia modului propriu fundamental, prin masa modala, efectiva, asociata acesteia '5._Evaluarea calitativa, prin caloul, a constructiei Tn vederea selectéri metodei de calcul si a valorilor potrivite ale factorilor de incredere, pentru constructia data, precum si functie de incadrarea constructiel conform codului P100-1/2006, se adopta tipul de analiza, pe baza datelor impuse de nivelul: KL: CUNOASTEREA LIMITATA” CU VALOAREA FACTORULUI DEINCREDERE CF= 1,35 | Evaluarea calitativa se va efectua pe baza unui calcul liniar static, cu includerea fortelor de tip seismic, ce vor fi calculate conform .Codului de proiectare seismicd ~ Partea |, Prevederi de proieciare pentru clédir’,indicativ P100-1/2006. Structura de rezistent& evaluata are 0 conformare generala bund, in sensul ca reprezint& un sistem structural continuu gi puternic ce asigura un traseu neintrerupt, ct mai scurt, in orice directie a eforturilor prin intermediulfundatilor, la terenul de fundare. Pag. 4/7