PROBLEMA ,,EDUCATIEI DIRIJATE* IN LEGATURA CU SUPRAPOPULATIA UNIVER- SITARA SI SOMAJUL INTELECTUAL be CONSTANTIN KIRITESCU CUPRINSUL: international al unei probleme de invitimint, “Gnainte de rasbotul mondial. acedrarea chestiunilor de organizare a invitémantului in marile probleme sociale este astisi un fapt admis de toata lumea ganditoare. Poate cd icderi acest adevar nu apare mai luminos decat in chestia supraproduc- fie! de inteleceuali pe cari institutile de invajémant superior ii dau socie- tapi in numar din ce in ce mai mare. Piaja intelectuala este saturatd. Pose- soni de diplome mu-si mai gisese decat cu greu locuri, fie in funcjile pu- lice ori ale intreprinderilor private, fie i carierele libere. Somajul intelec- tual se anunia ca unul din aspectele foarte nelinistitoare ale gomajului eco- nomic general Examinarea cauzelor acestei crize de supraproductie a condus imediat J constatarea fenomenului suprapopulatiei universitare, iar cercetarea. a- cestuia 2 pus in discute Intreaga politic’ scolar, adic chipul cum condu. GStori de ‘stat infeleg si-si organizeze inva{amantul, in report cu trebuintele Cdmuia el trebuie 34 facd fatd si pe care trebuie 38 le serveasc3. La lumina a- ‘cesta! cercetiri, interdependenta gradelor si categorilor de invaymant se aratl ca un fapt ce nu se poate tSgddui. Deaceea omul de stat, fiind dator 4 pri ‘veascd fenomenul colar nu numai sub aspectul lui didactic. ci gi sub eel social Ye fi nevoit <8 dea o deosebitd atentie inlénfuirii dintre gradele de invati- nant $1 sé-| considere, att in p&rtile lui componente cét gi in totalitatea lui, fa pe un clement de o deosebit’ importanfa al alcétuirii social-politice a sta- 848 Pan Ca ok ones datoria gg aoase! activitati @ organismuiut social, conducstori de’ : intervind spre a-i indigui si dirija desvolt: Ne colhe eee severa in empicism. Nu ne mai putem [a if de dale vec Socal ges rca See Sete Mkteoa aue ‘antipatic intr‘insa, Dar. privind lucrunile in fata. teebuie sa comenim cf ame oe a oe ce urmeaza invatamantul superior si special 0 face o: =e acne © waite pee heed ea as Bae ene a stabilit, pe baza unei anchete minutioase, ca in Franta, pilose ures eae aes mejdia degenerdsit Universitat tntr'o qcoall profesiocala peepee on actor foe peag sctiapcrae eee eee eects ea eae cet cepe si-si facd drum ideea aplichrii formulelor ce se producsiei economice. La Economia diijatd, precor teriali, corespunde principiul .educayiei dirjate’. notiune opuss educatei de- sorientate, f8r4 plan (Planless Education). Aceastd expresie nou apartine d-lui Walter Kotschnig, fost secretar general al asociatiei .L Ente aide Unie Versitaire Internationale”. D-sa s'a devotat studivlui amanuntit, pe planul ix- ternational si pe bazd de anchete si date documentare si statistice. a fenome- nuluisuprapopulstiei universitare $i a consecin{ei i: somajul intelectualilor ‘Conferinja internafionala dela Belgrad, din Decembrie 1935, a fost deter- minata de nevoia de a grupa citeva personalitati. cu competin{ recunoscut in aceasta materie, in calitate de experji, $i pe reprezentanpi invayimantului sa- din 2rile din Sud-Estul Europei*). Intentia organizatorilor sa dom 7 Gonferinja dela Belgrad, numita oficial: Conferina flrilor din Europa de Sade Ext organizatd de dEntraide Universitaire Internationale” pentra stadiel Saprapepe- gag SERACONSTANTIN KIRITESCU: PROBLEMA vedit bine gandits. Sia putut constata o analogie batitoare la ochi, aproape o IGenttre te stfu din Romani, Jugoslavia s\ Bulgaria. Lacru expleabl Bein structura lor economce-sciald $i prin evoutia lor storih, foarte, sem fatoare. Deaceea 5 problema suprapopulayel universtare sia jomajuluinte- Jcctoaislor presinta mumeroase anologi intre cele trei ri din bazinul dund- ean, ceeace justifica 0 considerare a lor in comun, atunct end este vorba de & proceda Ia Stabilrea causelor si la glsiea remedilor. (O astfel de problema nu poate fr ins’ tratata decat pe baza unui material Gocumentar bogat s sigur. Strangerea si prezentarea acestui material a cA Eat — in ce prveste Romania — im sarcina directorului invayamantului supe or din Minsteral Iastructic. Incs de mai inainte om avut prilejul sh tatim sumar aceste chestivni ia ous publicasi:). In .Raportul” pe care Lam prezentat Conferinge! interna fHonale dela Belgrad, ne-am ocupat numai de chestia Suprapopulagie: Univer Stare. Lipsa de date offciale si de colaboriri competente relative Ia chestia Somajulut Intelectual ae-a obligat ca pentru huminarea acestei chestiuni s4 pre- intam numai rezumatul constatarilor de ordin general, facute de noi intr una in brogurile mai sus aminute*) Ta cele ce urmeacd. vom ardta, pe baza dateloe statistice, cum se prezintd chestiunea suprapopulatie! universitare in Romania. 5. CADRUL INVATAMANTULUI SUPERIOR DIN ROMANIA Sitwasia dinainte de rdsboial mondial Inainte de rAsboiul mondial, pe teritoriul Vechiului Regat al Romaniei functionau urmatoarele scoli de invitimdnt superior: 1. Universitatea din Bucuresti. cu 5 Facultati de: teologie, drept. litere lati univerltare i a Somajuli finer inttectale, a fnut Inne 0-12 Des. 1935 cu ‘Din partes hi L'Entraide Universtaite dents M. Scimeebeli (elvefian) 9i L. Dox sminigae Girard (trancez), secrelafFeneral ‘Din partes insttutdor de Statsuch Universitarl: d-nii Gaston Martin ({rancet), A. Roster (irancez) 9 Philip Idemburg (olardes) ‘Din partes, Biroalal Internafiozal al Muni din Geneva: D. Fernand Maurcte subdirectordl fat B. I. T ‘Din partes jugoslavii: d-ni profesor! I. Djaia, St Skerj, M. Ybrovac, Vi. Po- ‘povie s abovic, dim partes Bulgariei- Gra Tetiana Kirkol} sh Gi Racf} 1 Usanol); Ei artch Romdnie ot Constantin Kirtesea; orca ss Gros au fost reprezenate prt ‘“Dhekrrator', delegati dintre membri Legatilor locale Constantin Kiriteseus Somajal intelectual. 1932 (ems | Geprapspcietissaivcrsters.(Proporti, Cause, Remedi). Mewu- tia prezintat Consilisan Imeraniversitsr din 23 Maia 1035. PF institute central ‘de statistica. din Mnisterul de Interne a organizat fa luna Sec an cenit al yer Intl namin cw erat S dupé metode de tehoicd statisticd moderns Ta 850 panivarewtau #3 ue EDUCATIEI DIRIJATE: 3 Scoala de Badu i gsele (inginerie) din Bucuregt 6. Sala Saperonr de Athiccmed in Bus Tertonle cari au fost incorporate in 1919 Romaniei scare licens tase jar dela | apartine Romaniei. oa i Ge wee Situatia dup§ rdsboiul mondial Universite din Cluj si Cernauti — precum si Academia de Drept din Oradea Mare — au fost transformate in Universiti romaine. Universtiile echi gi-au marit numérul Facultaplor. S'au creat nout msutuqa de inva tant superior. Astiel in c&t, compuncrea actuali a invatimiatului superor este urmatoarea:*) 1, Universitatea din Bucuresti cu 7 Facultapt: tologie. rept, litere, sine sediciné umana, farmacie si medicind veterina Nu intl in aceasts numeraic Academie tciogie in muni de, opt, cae sunt nati ocale pentru preqiureacleruat din Trane eana (Academie teloge ‘rtodone: Si, Clu, Oradea. Aad, CaranacberAcadem de tease waite: Bla, Ober Gu, Oradea) 3 il Acadeie de Muses Are Frumoase Ge), che Pose me ‘Ste canta 851 ‘amiva PENTRU STUNTACONSTANTIN KIRITESCU: PROBLEMA 2. Universitatea din Iasi cu 6 Faculty: drept,Hitece, sine. medic agresoatic gs teologic (aceste dou’ din urma fonctioneazd in oragul Chisinau dim Basarabia). 3 Limversitatea din Cluj cu 4 Eaculiti: drept, tere, singe, medicind 4 Unicersitatea din Cerniafi cu 4 Facultagi teologi, deep, litre, tinge sr de Drept cin Oradea Mare a functonat in acest a3 pan 5. Acader a in anal 1934 cand a fost contopita cu Facultatea de Drept a Universitasit din Chu & Scoala Palitehnic’ din Bucuresti (desvoltati din fosta scoali de po- dunt 5: Sosele) cu 6 secjis construct, mine, electro-mecanic’, industrie, sivi- colturd, aviane si armament 7. Scoala Politehnica din Timisoara cu 2 sectiuni: electro-mecanic& si mi- nieri, infiinfata in anul 1920. 'S. Academia de Comert si Industrie din Bucuresti. 9. Academia de Comert si Industrie din Clu}. 10. Academia de Studis Agronomice din Bucuresti 11. Academia de Studii Agronomice din Cluj 12. Academia de Arhitecturd din Bucuresti 13, Institutul de Educatie Fizied din Bucuresti. Considerand ca unitiji de invayamant superior: Facultatea si Scoala spe- ciela. avem astazi in Roman'a 29 de Iastituri de invatimant superior, fata Ge 14, cate erau in Vechiul Regat al Romaniei si fata de 25 cate existau in fntreg teritoriul (Regatul Roméniei impreund cu Transilvania, Bucovina, Ba- serabia) ce a constituit dupa unire .Romania intregita” de astaci, Numérul stadentilor din ineapimantul superior inainte de Unice Anal scolar 1913—1914 a) In Vechial Regat Tab. Universitatea din Bucuresti +. 3420 eames ce Tag 32k soiae may ce $e Sap. de Med. Vet. Bocureys (010.0000000010.00 50 5140 de poduri si gosele Bucuresti Sie = SP c 27} 546 Sop, de Arhitectars Bocures Xo i Comert si Industrie Bucuresti ..-.- . on Se Sup. Agricultura Bucuresti ee ) In provinciile alipite Universitatea din Cluj 28) aoas Usiversitatea din Cernéuji ..... 21119) | 402 Acad. de Drept din Oradea... 175} Read. de Comert din Cluj 2.20002... El 46! asa] ‘Read. de Agricultura din Cluj Fee ae) -EDUCATIUNIE DIRIJATE* Totaluri pe regiuni teritoriale Studenti la Univ. din Bucuresti si lasi Student: la Univ. din Bucuresti, lagi, Cluj si Ceraduti Studenti la toate institusile de Inv. superior (Universiti yi scold ou- Perioare speciale) din Vechiul Regat, Transilvania si Bucovina 8632 Numécul studensilor din Romania, dup Unice Anul 1924—1925 sient Universitatea din Bucuresti 13228 din cari Universitatea din lagi... .cecee. | 3438. Universitatea din Clay 2u2 Universicarea din Cemauyt Acad. de Drept din Oradea Total in Universitati Se. Politehnica Bucuresti Se. Politehnicd Timisoara. Acad. de ArhitecturS Bucuresti Acad. de Comert Bucuresti Acad. de Comert Cluj Acad. Agronomics Bucuresti Acad. Agronomics Clyj Inst. de Educatie Fizica Bucuresti Total in scoli speciale Namal total al studensloe in 1924-1925. dintre cari 17278 studengi si 5101 studente Tab. Anul 1929—1930 Statens Stadente Universitatea din Bucuresti 20538 din cari 4157 fH Universitatea din Iasi ce 536 SIT. MST Universitatea din Cluy 3033 2860 |. ST Universitatea din Cerna 2031 1499532 Acad. de Drept din Oradea 350..3 3 S Total in Universitagi 3201S din cant 22800. 9665 853 MatroawesgetaeaSe. Politehnici Bucuresti $e. Politehnics Timisoara Acad. de Arhitecturi. Bucuresti Acad. de Comer Bucuresti Acad. de Comert Cluj Acad. Agronomici Bucuresti Acad. Agronomici Cluj Inst, de Educatie Fisicd Bucuresti Total in gcoli speciale CONSTANTIN KIRITESCU: PROBLEMA Studenti_Studente 1240 din cari 1235 gi 5 408 408: 0 Mer wi elena, 19 2581 2088, 493 Bie shai 223 f= 0 Bil 2 fone ced al? 13 128 ag 5 1edniey a Sue ree ALI, ROO ap AOE 735 Numéeul total al. studentilor in 1929—30: 37314 din cari 26924 studenti sau 72.13% 10400 studente sau 27.87% N. B. Este anul de maxima inflayie a cifres studenglor din Universiti, datorita in special numarului studengilor dela Universitatea din Bucuresti, care faci a atins cifra cea mai ridicats Tap. Iv Aanul 1932—1933 Universitatea dia Bucuresti Universitatea din Tasi Universitatea din Cluj Universitatea din Cernauti Acad. de Drept din Oradea Total in Universitati Se. Politehnic& Bucuresti Sc. Politehnics Timisoara Acad. de Arhitecturd Bucuresti Acad. de Comert Bucuresti Acad. de Comert Cluj Acad. Agronomici Bucuresti Acad. Agronomicd Cluj Inst. de Educatie Fisica’ Bucuresti Total in scoli speciale Student! _studente 15689 din cari 11394 si 4295 6188, «= 4202, 1986 BE cal ea 19g 44920 3246 2509. 737 764 697 67 30120 din cari 22115 gv 8005 820 din cari 802 gi 18 34, peih a en eeepc te sent, sl, 2992, 949 BM daha 300~ > 100) M12 sp scisoW p30 whos 42 DEL 7 hl gt 2M con Sea 19a Brno ihe 6763 din cari 5464 si 1299 Numérul total al studengilor in 1932~33: 36883 dimtre cari 27579 studenti si 9304 studente. 804 EDUCATIEL DIRIJATE* Tah. , Anul 1934—1935 Universitatea din Bucur din cari 12334 gi 5419 Iniversitatea din Last 3975. 1770 Universitatea din Cluj>) 3140) 850 Universitatea din Cernduti Total in Universtayi $e. Politchnic& Bucuresti 1054 din cari 1028 si Sc. Politehnic’ Timisoara $96 ie Acad. de Arhitecturd Bucuresti 291 246 Acad. de Comert Bucuresti 3764, 851 Acad. de Comer} Cluj 17 ee Acad. Agronomica Bucuresti 374 329 Acad. Agronomicé Cluj 338 313 Inst. de Educatie Fizics Bucuresti Donia 99, 103, ‘Total in scoli speciale "7390 din cart 6092-51 1298 Numarul total al studentilor in 1934-35, 37771 in cari 27849 studenti si 9922 studente. Vota importants. La unele din cifrele aritate mai sus, se cuvine a se fs © rectificare. Statisticile Universitatilor se intocmesc totalisind numarul tue dentilor inscrisi la fiecare Facultate. Nu se tine insa seama de insccierle duble De aceea. un student inscris la dou’ Facultiti apare in statistics de dou’ ori si deci ingroase totalul. Acest lueru nu prezinta importants deosebita decat In Universitatea din Bucuresti, unde inscrierile multiple sunt aumeroase; la cele- Jalte Universitsti numarul lor e disparent. Importanta deosebieit dintre inscric~ rile pe FacultSi, totalizate in Universitate, si numirul real al studentilor, ca persoane fizice, reese din urmatoarele cifre, verificate la secretariatul general al Universititii din Bucuresti 19341935 Totalizarea inscrierilor fAcute la Facultisi .... 17255 ‘Numérul real al studentilor. ca persoane firice. 14813, Diferenga TPH sau 14% Avand tn vedere si inserierile duble: Facultatea de Drept de la Univ sitate si Academia Comercials, destul de freevente, socotim eA cifra inserer- *) Academia de Drept din Oradea Mare a fost contopiti cu Facultatea de Drept fa Universita din Clu) Bee oeCONSTANTIN KIRITESCU: PROBLEMA Jor Ie Universitatea din Bucuresti tebue redusd aproximatiy cu 15%, spre a ss ell ste, cx permoate FE ag Th tablourle cuprince th acest studiy, nu sa oplicat coefcintul de re- ducere.orecum hipoteti, ci sou lisat cif Ingererlor. Ramine Ts ca e1sk fc finut in scamd, la tragerea conclusion. C. UNIVERSITATILE Tablo sinoptic aritind evolufia paraleli a numanului total al studen- bce din cele patra Universitayi din fara, dela 1921 pind astizi*) Tad. VL eae ~ [o> | ome ror a Rangoon onal caren ete as elie 1933 — 1906 4650 am) a 0 | aauces acta eee See eae ners cert aos a | fees eet ee (teeta [sat —asee sen | sso | ros | sean — 8 tie | aor |e eee aa | 90a — 1904 | ~ Din cercetarea coloanei totalurilor pe ani scolari, se vede c& numarul stu- denpilor din toate cele 4 Universitaji, incepand in anul 1921—1922 cu 18227, Sa fnccpat co anol 1001, pe carct consider ca prim an normal al vale ‘miata, dopd vsboie st Unite In snot 1919 Romi era inc n sare de risboa = tual exepinae da timp Tisbolil prec de situa! ex im timpulrsbolull, precum side Taine fare sonore nour iat clare si eae ‘dana ac 9 stdentl Academe de Drept din Oradea Mare. 9; Seinen Focuses de Telope cu sedis Cage l p -EDUCATIEL DIRIATE* 4 mets progresind teptat timp de 7 ani pind s'a propia de cifen de 20000- din 1927-1928, numaral stadentlr a sais i oro aces cee ete f€-mentne cu mictfuctuatlce mu along meedats fe iD Univeriatea din Bucuresti ate cea care parips co el mai rdiat prox cent noma otal general ind copie nue 12 23d ua otal, dar prezentand 41 cea mal rdiatd raj progresna de coger, le ani, dela 1921 pana la 1929, cand a atin era record, Univesattes a Bee atest a tecut dela 8911 la 20398 de student died erencet ca 138 U ‘ersiatea din Tayi a pus 11 ami ca ssjangd dela 4149 de seals te 1920 ls Gils manimala de 6158 i 1952 (spor 49"). Universtates din Cl, des 928 in 1921, la 4997 in 1952 (spor 63%); ca din Cerndut, dels 2149 im 1921 le 5246 in 1932 (apor 31"). Cresterea malt mai repede a populjei Universi din Bucureg fa de surore sale din province se enpich prin atracha pe care are Copies faja de fara itreaga, prin utlajal superior ol Universi sale. pen opel Cae cu hinterland egiunea tea mai mare, at popeled fe beget a faci ~ Montenin cu Dobrogea -~ 51 prin faptl cl eve col al mare nemat i Facllt, Siateorines die fet tcteagl mal © 20589 24 bie 8880 1930 Phe 1899 8, he OID. 1 18070 | 4 8862 BOR ae.) a Si aseaoe 2 < f “6825 BO ss x LEP oe 3858 1934 17753 1 8648 Asa dar, ficind mijlocia a 14 ani consecutivi, rezultd ci 45.2¢@ din to- talul studengilor Universitatii din Bucuresti urmeaza Facultatea de Drept. A- dic8, aproape jumatate! E drept ci cel mai mare numar din inscrierile multiple {a se vedea nota dela pag. §) priveste pe studentii acestei Facultaqi.Apl sand un coeficient de reducere de aproximativ 4%, rimane totus ca bun pro- centul de 40%. Aceasti ingramadire Ia Facultitile de Drept se explicd prin posibilitagile multiple de debuseuri pe care le ofer’ diploma Facultayit 1) prac- tica avocaturil, plasamentul in functii de administrafie gi in magistraturd; 2) prin programul mai putin incarcat, care las studentului si timp liber pentru 4a-$i cigtiga existenfa in timpul studiilor cu diverse ocupafi; 3) reputafia de a fi o specializare mai usoara La Universitatea din Iasi proportia studentilor dela Drept fata de total feste mai scazutd decat la Bucuresti, mentinandu-se totusi foarte ridicata, Vom ua numai edgiva ani: Tab, VIL 1921 din numarul total de 4149, au urmat Dreptul 1690, sau 40% SER is Ae Ne ANRR. Sect 1811, 41% 1930 e 5243, ; 1692, 32% 1933, ONS Oe 2883, "46% Deg gs STA 2724, 48% sau, in mijlocin 37.6% La Universitatea din Cluj (adunind la Facultatea de Deept din Clyj gi pe studensii Academiei de Drept din Oradea Mare): 858 sEDUCATIE! Digi ATE Tab 1X 1921, din oumarul total de 3024, au urmat Dreptul 1581 sau 52% Wes 2554, : 1335, 58% 1930, 4482, 250. 56% 1933, mm 1665, 2372, . 50% 1934 wire why $980 1913, 489% nijlociu 52.8% Procentul e sporit fata de Universitajile din Iasi si Bucuresti, treednd peste 1/2. Explicagia sta in: a) Inglobarea in calculul nosteu a Academici de Drept din Oradea in Universitatea din Cluj, ceeace inseamna a avea pand in 1934 doua Facultati de Drept la aceiag Universitate; b) durata de scolaritate mai mare la Facultatea de Drept din Cluj, care, pind la unificarea progeame- Tor, decerna mumai titlil de doctor 9i deci refinea pe student mai mult timp decat la Facultatea de Deept din Bucuresti $1 lagi La Universitatea din Cerndufi Tab. X. 1921, din numarul total de 2143, au urmat Dreptul 335, adie’ 15% 1925... ie 1086, 65; 63% 1930, eta 743, 36% 1932 sg Rl aa, 886, 1933, oo 3246, 886, 1934, 3124, ‘5a sau, in mijlocia 32.69% Este procentul cel mai scazut din cele 4 Universitatis de fapt, dupa pe- rioada de flotare dela inceput, se pare ci in timpul din uema procentul s'a sta~ bilizat sub 30%, Reyinem deci ca, Indnd in considerare ultimul an scolar expi- rat 1934—1935, din numarul total de studengi ai celor 4 Universitaji care este 30.381, Facultatile de Drept insumeaza 13.915 adici 45.80% 2, Facultarle de Medicina Eyolujia numaului studensilor din Facultitile de Medicina se peezint® in modal urmator: 859 SThtronwa soctaen|