Capitolul 3 Tinerete si cavalerism foarte pra si most afului gi tandeetei pe care ee fae @ Ob Dinire toate caracteristicile re Eval Med e de perloada modaant nu cit ait do evident en Linsa Go fntors fat Ge cop Mapifcotintsontinentale aff de el gpa erarconi farld sau literaturt sau in méetunlile ocumentaro, De- opllal Hrstos este pletat deseori in brajele mamei inainte de mijlocul seeclului al XIV-lea este the i feapin, dopai eli 9 azn cao sto teat chal cing seen Gop gfe, Sou ta alte pit cop stn stl sing pe nl, infigal sau ellcodal’ complet gol gi fn io aed tsi de epee ivive indiferent%, Despin{irca de enpilul ei voia si Aiviniatca acestuio, Deed o amt oblnuths See ¢ mai ealde, mai intime, ele ere im Bari rear ae eee eer aa sediev seca cat nian i this cas pmol ed Tone ae in literaturs, prineipalul rol al copii caburd f pillor eras monn dp obieg Inccfi gufocalt sau abantonati os ee in ordinal vreunul rge care #9 teiea de wxeo prafelie sana sreunal sof nebun care xroin ei pund Jo iecroate it poate inhura o sole. Femelle apat rat en mame, Ta povestirile populare efe sint iubite, codoage gi solii adule 2 tore + tn piesele de teatra, sfinte gi martine ; fa romance (Svaleresti, tinte intangibile ale dragastel pitimaye SSretmise, Citeodath apare gi matemnitalea, dips 6% Foun tin preot englez intt-o predic, wrind si mubin morala ¢& 0 mami cind oasele copilulyi shat reei, ia pal ke inclilzeascA®, Uncle ilustray fetatigcaz plrinti carersl invalfi copii sd men ‘deve, 0 rama faranci pleptinind sat despaducl of en ccapul tn poala el, 0 " V-leq impletind ca si a jocuri gi tn ert, ef siina gedlind -— insf atit de rar impreund eu copii, th fe pune introbarea : De ce? ragostea materna, ca si dragosten trupessel, este. fe general considerati prea firease*ca sf adicabil’, xr prob Tarmumite conditii nefavorabile ea se poste oor ee AASsHLA mortalltSl infantile foarte ridicate oie in trei copii se aprecia c& doar wnul sau sup ‘dragosica, pentru un copil x Sut de nerisplstita inclt printr-un oare fos, aga dup’ cum rozitoarele nu se ipmulfese i Tatilate, ca cra intbusild, Poate sf nasterile prea Boe captivitgcean ca progeniturilo si fie mai putin prejuste, Un copil se nagtea, murea si altul tk iua local, Nobilii si burghezil insttji avoau mal mul(f cop He etracli deoarece s¢_ clisttorean tincri si deoarees, deol md doich, perloada de nefertilitate cra scurti De folosing ae eugeat sii aduct la matmitale mal multi aaeaey pind la gase-zece copii. Guillaume de Coney, Bus Sfeal Tal Bnguertand ol Vil-lea a creseut elnet i ih sau, Raoul, a crescut patra din fi ‘cei doisprezece copii al lui Eduard al TI-lea si al rePatents ; oamenii de rind beau bere piece Barbajii din clasele Inice abandonssers eee Bacbile si mustafile cind ra tnd ne eeudrae oe provocind bat n de rind, Zomelle: fol eee Bera nt eta homo 9) ai ‘comiteau picatul dese b ‘eoborindu-i pe ce i a de, asteptal est pilmint, vial ale clipei condit aE Pedyldul isi putea. spori viriufile prin ‘foriunt isa un progres al intremulus By it odutd cu A Doua V atul ‘Mimpil, calendar] si istoria erau sovotite dtp’ Hels Yumi eva datatit Ja Finetie de domniile Petru, fixntti la 42—07 chespst tunes Gnd cepea 1a Pasth gh ao tind de rite Taudas (shujba de ma oni de uu mlezutu ait eau com pe ln a : ara 3 compte (tina sips) a exlece, aie Beare Slain! ao. basa. pe. miele. soarclal 3f 8 ae regi natuel,eato ert familiar 91 obsetvall 78 atent, Cam in vremea cing s-a niscut Enguerrand al Vil-lea, incepea si se utilizeze ceasul mecanic in tur= nurile bisericilor si in cascle bogatilon, oferind precizie 81 toate posibilitifile sale pentru observalia. stiintifiea, Oamenii triiay theonjuraji de fenomene inexplicabil Luminile pilpiitoare ale gezului din mlastini putea fi numai tele sau spiridusi, licusieti morfi ncbotezati, Supranaturel tu se clttina gi se crdipa fh timpil unui pac era aprins de un trasnet, Furtunit erau pre vestirl, moartea cauzat’ de un atac de cord sau alte boli niiprasnice era Tucratura diayolului fn lume: demonii afectau gi gine si Magia era prezenti zinele, vrajitoarcle, stafiile si vampinii ictile oamentlor ; superstifiile pa= islunile erau prozente in ry alaturi de putca explica. a in alt fel. Astronomia era stiinta si estrologia, dupi Dumnezeu, cea care cca mai nobil hotéra iotul, _Alchimia say elutarea pictrel filozofale, care ar fi transformat metalel ‘a mal populard apliea ubeu se gaseau gi pace ceelo pent: i ‘efi, Minjile is cere si obser tat timp de sapte ant stinii timptlut in porioada 1387-44 si a observat cind sunctul clopotelor se auzea mai clar mai mare de obleci era un semn de umiditale marila © previaiure de plonie, Depresiunea si anxietatea ps au reounoscute ca boald desi simptomcle depre disperarea sau molaneotia gi Ietargia crau consid Bisericd plcatul accidia sau al trindiivie Se practica st dievea prin telangulatic si un eilugir misura cu un de o anumitd Inngime inalfimes ziduil stind apleeat cu burta lipita de ele. Oche inet de la inceputul secolulu! dind posibilitatea oun in virsti si citeascl in ani lor de pe uma si lungind viata de studiu a unuf invafat, Incepuise fabricarea hirliel ca material mai jeftin si mai abundent deoit pergamentul, astfel se puteau face mai multe exemplave $i so puteatt Nispindi mai usor lucrarile literare Energia provenea de la muschit omului si ai anima- lulu, de Ta osia invirtita de vint sau opi, Puterea lor ona mori pentru vopsit si splilat, pentru taiat lemne 9si tumnat flerul, presele pentru stors ulel, pentru trelerat Pratful de bere, pasta de Iomn pentra hirtie si colorantul penta vopsele, acfiona vasele pivel pentru apretaren sto Ralor de lini, foalele furnalelor, clocanele hidrauliee pen tru turnttorli si rolile de 1a tocilele armurierilor, Morlle sporiserd atit de mult folosivea fierulul tnci? pacurile erat Geitigate pentru a furniza combustibil flcrariilon, Mle 4 ait ce mult puteroa omul incit papa Celestin’ fi Ii-lea a introdus in anil 1190 plata unel taxe pent le de vin, Alte unclie cum ar fi strungul, seoaba si 7abala, roata de tors si plugul cu ro}i au sporit de ase forja de producie si califiearea tn ‘ifulte, fie prea no} se orneascd Ia drum. E i primean 4 Toloss “$0 km pe ai si cam jum in. distanta tn camuri urgento, cu un eal bun i pe co era rex) fara thotresturd, el putea far en cai de schimb 100 de km pe zi, soresti Venetia si Burges aveatt servicht ive cla, atit de bine orgenizat incit aco de km in 7 zile, Caravansle ficeau cam “1; armatcle, eind fnaintarea le era elor fa pedestrasilor, pate dati nut mat mault de 1415 km pez Tungimea Frantel din Flandre pind in Navan cotoa de obicei o exditorio de 20-22 de alle si litimoa, de pe coasta Bretaniel de la Lyon pink la Ron, 16 zile, Calls 80 torii ce se indreptau spre Italia peste Alpi trece: Savoiei pind la Torino, Pasul era acoperit de zipadé, din holembrie pind in mai, tnelt ti trebuiau 57 zile sic] treci, Calitoria de 1a Patis pind Ia Neapole pe aceasti ruta dura § siptimtni. Calitoria de la Londra In Lion dura irea 10 alle gf de la Canterbury Ia Roma elzea 30 ile tn funelie de traversarea Canalulul care cra imprevizibil, deseort periculoas’, eiteodatd fatal si dura uncori de Ja 8 aile la o Tun, Un cavaler, sir Hervé de Leon a fost finut pe mnare 15 alle de o furtunt si tm afar de faptul cf sl-a perdu all a goat at de zdrobit si slabit, ,ineit nu § mei cind pel ie oae opea sid panisoase’ cura; 0a © direstie mai bi me ale ports "i ascii linia de coast turile negustor be, se foloseatt p piteat tn i m tandem, Femelle cilireau ca birbajit tnsi intr-o parte avea si apart inainte de inte de ciderea nop| adipost la vreun castel sax méindstire din mx primiti induntra in timp ca majori 1 oblsnuifi mergeau pe jos, inclusiv pelerinii, 81Capitolul 5 »Acesta-i sfirgitul lumii* Moartea Neagra muribunzi Ia isle, Catfa (azi Food genoveati 2 cam de mirimea) si la stinghie, DI ‘urmate de ab Boala ora infecta interne era allt de uclgitoare inoit se eunosteau cazuri de pers soane care mergeau Ia culeare sinatosi si mureau ined fnainte de a ge trezl, de doctori care contractau boala Ja patul bolnavului si mureau Inaintea pacientulul, So 1d- spindea ait de repede de la unul Ja altul ineit pentru un doctor trancez, Simon de Covino, prea cf o singuri por= soant bolnave, putea Infecta intreaga lume". Malignitaica iumel piirea mai teribil deoarece victimele ei mu cu- nosteau nici 0 profilaxie si nici un remediu. i boul sf aspectcle el mi- au fost exprimate’ inti-o lsmontafi wi care vedeaymoartea sosind tn miflocul nostra. ca tun fum negru, 0 nenorocire care dobar’ pe cei tinerl, a fantom’ veni!A de nickiori care n-are niel o mili pen' de pata de la subfioara mea ! Cloco- te, este ingrozitoare... 0 gilet eare d& durere gi provoacl c.. © uméléturd dureroast... Arde ine clrbune aprins... ceva chinuilor, de cu- iptia ef est# with ca ,seminfele de mac timicioase de huila.. dle nego, ifeluni India, Mick a 1346. Se spunea cf valul de moarte era stator inet toaté India era cepopulata, of in- ri au fost acoperite de lesuri, ci in alte re- imiisese nimeni in viafi. Dupé calcalul pa Clement al Vi-lca la Avignon, totelul 8 clira de 23 840 000. Lipsind nofiunea de » nu sa produg panicii in Europa pind co co iale nu au adus cluma neagri 1a Messina “Abit infeetate o duccau din Lovant la 940, ea pitrundea tn Franta prin Mar- ) Africa de nord prin Tunis, Carata de-a i viurilor navigabile cu corabitle, se ajungind, prin porturile Languedoo, d de-a lungul fluviulut Ron, pin la sosi in maxtie, A ajuns la Narbonne, eassone gi Toulouse Intre februarie si i timp, s-a raspindit fn Italia de la Roma 123,fofi trel in decurs de un an, In eftida acestor eapricil al sorfii, rata de supravietuire a. prelatilor era in general mai mare deett a clerului de jos. Printre episcopi mor- falitatea a fost socotita 1a aproximativ unul Ia doudzeci. chiar dacd mulfi evitau si. fe de a-t ingriji pe mutibunz cu ale intregii populajil Punc{ionacit guvernamentali, a cixor dispavitie a eon- ‘twibuit Ja haosul general, fn general nu au gisit un re~ sur. La Siena, murird patru din eet nous membri i rnamentale, in Franta 0 treime din Bristol 15 din cet 52 de membri cipal sav aproape o treime, Si stuingere impozitelor a sufeit tnett Filip al Vi-lea nu i incasezo decit 9 parte din subsidiile alocate Jui 8. Chama @ fost gi marea clumi Spusele Tui ‘Tucidide, oamenii au devenit m: i deda pliectilor imureau ftr-o clipt gi ect a proprictatea ‘lor, el au ajuns a conch dogiitia si viata erau ta fel de treet stl se bucure alft timp ett pot, k iereu aceli area baeilului din forma virulent nu se eunosste, snsii aceasta ntimplat in China, oi un- el s-ar fi rlisrindit pe drumurile inez’ a fost o presupunere gre 8 secolulul al. X1V-lea, bezath pe relatiirile reale dar te despre imensa mortalitate din China din catiza { clumoi datatil ulterior India in 1546, Dugmanul invizibil nu ayea nume, Numitti Moartes agri doar fn timpul epidemiilor de mai. trziu, primei epidemfi era cunoseuth pur gi simpli ca 1a sau Marea Morte Relatiirile din est, umflate natie, povestese despre furtuni ciudate si ‘Amestecate cu buedifi imense de grind ce rit apronpe pe tofi* satt ,,0 mare plonie de foc* care oamenti, animale, pietre, eopact, sate i orage, ft rafale puturoase de vint® au adus in- unil vine my puiteat i, deoarece lintre plane! apele si ereasct sf picla groasi si puiuronst ce pr fel de agenti naturali satr inchipuitCa 0 tendinta contrarie, eduentia era stimulatd de ja pentru eupravictuirea Invijaturit geen ef a us fimpiratal Carol al 1V-1ca, un intelecual) 9 iptit cunt pretioascl ostinge pe care pebune 2 mow fia intemeiat univ = dim Fraga i an cium, 1848, hia cms aprobine imperil, pent in sniversitilt, Orange, Peru, Siena, Pavia of Leen — i uimatort einel ani, Tn acest inet wnt 8 Gis Christ < desi na toldeauna mobltal fos iu ai et poage pentrit m dot condi, edueatia am tn rata de studensl 1a Oxford es iu, se jelea Petranea Tucras. battle io pre’ Bologna, dow fintr~0 Serie de_ scrisor odinioara ramisese Veet sul atitor gent nu numai cil fri shaw 2 A a cotropit izboaicle vifiel cu 4 rool at XV ‘ecol sub forma buciluh ‘ea ave sii izbucneascl fumusi impozabile a fost redus la 125. Oragele inflort- tease Carcassonne si Montpellier au devenit nigte umbre ale fostei lov prospesttaif, eg gi Rouen, Arcus, Laon gl Reims tn nord. Dispavitia materialulut de impozat a tiicut macoasel impozitele, provocind re- wa sii explodeze fn revolte repelate in peoprictarul funeiar si ta (iran, wicirii si a imbowtifirit datorati ciumei a fe if In general pe fran, desl ceoa ce era adevirat 2 Toe provoca deseori o reactie cgald si opus in lorile relative ale pimintului $i mini de inversaseri, Mirani au vizut ed renfole lor ernu chiar abandonate timp de unul sau mai multi a cétve proprietarul funciar care era disperat sini ive piimintul, Mai bine nici un venit dectt si vi inainte, Din cele cinci pluguri cit poseda abatia 7, cu un seeol mai tirzin rémasese numal unul gi boi, rémiisesera einci, ros si cel siirac era Lisat in paragind si au_mai pafine braje pabile Si reziste Ia in paragina §1 a a brigandajului core avea si devina blostem: to2 meseviogii, functia- puterca lor din eatai es La un an difate fusese prea groazniet ea si fie accep bari, Dack un dezastra de o astfel de mi- ipsit de sens din partea Tui Dumnezewi sau i mu eta rina Tu, Dumnezey, atunel ab fixe erau desfiicute din legiturile Jor, Minfte care se lurninaseri ea st primeasct aceste in- trebiri nu se mai puteaut intoarce in intunerie, dati ce fea schimbaril intr-o ordine ‘pave la orizont st suptinere ; urma aparitia constiinfel indi . privinfi Moartea Neagri poate a fost Inceputul nere= eanoseut al omului modern, Intre timp ea a Visat neineredere, tenslune si mthnire, A accelerat schimbarea rapor ficind aceasta, a desficut vec! agonismul intre bogati si stiraci intre oameni, Un eveniment care aduce mare nenoroclze poate fi indurat numai i ine a Andrea Oreaggna, in bigeriea Santa Croc ea plerdut, in afard de un fragment ¢ tu mareat fneepatul patrunderit Movil Im care urma x aman ire urma sil formeze Moactea Moartea era de obleci rep: i printr-um sche! Geant printe-un_schelet alb sau fara nimic mi r la imptirat, de Ja aru i, toil ‘Temporalul nu-i sufletul i true Povestinile' Ini Boecscclo igerile Tumis dee Intr-o grémadii de cad: con- iverse sfadii de descompunere, unul pe jumitate putrezit si unul, peste ‘oascle lor, Scena dustsile. Triiau mizerabil, pliitind chinii mari pentru camere yaurdare in cartiere dubioase. Stiteau pe taburete in aule neinealzite, luminate de doud lumindni si eran acuzaly merou de desfiiu, viol, jaf si toate eclelalte cnormititi “i displac Iui Dumnezeu' Dosi Oxfo! al interesuli 5 din P. a teologic ul Europei i bibliotecile ficetino unele cu aproape o mie de volume, ii mireau idiiuga frumoasa biblioteci de 28 de pline eu toate fe tat glez incintat, neintiitosre plicere no-a umplut ini- * Parisul, paradisul lumii ti pentru le se aflau fn mijlocul cimpu- ie intrau in indute de pe t tate la ugile bis ‘ind pomeni, wii cersetori coreau ptine pentin rdinele lor § 'u siracii dia inchisori, Beet a si secmatorii in picte si spuneau poves= lade despre intimplivi din {ivi straluceau de haine le cele mai scumpe, ex si magnajilor inchiso th nasturi. Ta apul ii biitea clopotul pentru stings rea focurilor ‘ela, privalitle se fnehideau, linkge ea uma zgomotuluil, La ora opt bittea clopotul anitind samenilor ei brebuie si meargi la culeare, iar orasul 40 unda in intunerfe, Numal taseucile de a Juminate cit o Juminare sau un felinar pilptitor pus Inti~o nisi unde se giisca stalueta Fecioarei Maria sau a stint Jui patron al cartierulut, Duminiea toate pi Fat Inchise, toti mengeat Ja biseriet si dup’ accea muneitorii se adunau in taveme jn timp ce burghezii_se plimbau in foburguri, In zilele inbatoare Ja Paris era obiceful de a lua masa afar, fala usii, Ce alte si inguste de tip caracte urban, elddite una Tingé alla, eileodata ew o curto ine 204 4 wlte. Ca 0 eonceste a fevestre mari ex geamuri multe supraye- in toate partile, Bla~ ra sii. Strazile pe plicule asa pentru a gasi locul pe caret Existau pufine seaui reaii yi papii pe ambasadori stind pe paturi incireate de dra fe cimine masive. a moda franeezii", cum ixul cel mai mare al cusclor clase mi use de cildura proveneau de la elt iit gi de la tigaile de ineiizit paturile in Ca si in cazul instalatiilor sanitare, epoca ii fost capabilé din punet de vedere tehnologic inciilzire mai bund decit a facul-o, numai june in ceea ce priveste tivitali. Cuveriurile de bland, purtate sub tunict herminii, veverita si vulpe crau mai ieftine grouse de lini; hermina si jderul erau ‘a eu ferburi sf burateni fn alte perioade cu papur’ 9 de puriei si de i flieute de eiini. Un negus-