Professional Documents
Culture Documents
Ioana Baltagul
Ioana Baltagul
Romanul este alcătuit din 16 capitole grupate în trei părți: primele șase
capitole, care îi corespund primei părți, surprind așteptarea plină de neliniște și
presimțiri, hotărârea Vitoriei Lipan de a pleca pe urmele lui Nechifor și pregătirile
(spiritual-purificatoare și practic-gospodărești) pentru a pleca în călătoria ,, în țara
cealaltă de vale’’. Următoarele șapte capitole (a doua parte) aduc în prim-plan
călătoria care reface în sens invers traseul străbătut în toamnă de Nechifor Lipan.
Vitoria și Gheorghiță parcurg acest traseu labirintic ,,căutând, umblând cotit’’
pentru a afla adevărul și descoperă osemintele lui Lipan. Ultimele trei capitole (a
treia parte) conțin punctul culminant și deznodământul (se dezvăluie adevărul
despre moartea lui Nechifor și se înfăptuiește actul justițiar).
O scenă relevantă pentru tema operei este coborârea lui Ghiță în prăpastie,
scenă ce validează faptul că ,,Baltagul’’ este un bildungsroman: procesl inițiatic al
fiului presupune o moarte simbolică, adică o coborâre în prapastia infernală, acolo
unde neofitul va fi supus unor încercări-limită, se confruntă cu imaginea
îngrozitoare a rămășițelor părintelui său. Gheorghiță iese din labirintul inițiatic un
om format și intră într-o nouă etapă a existenței, fiind capabil să preia conducerea
familiei.
Un alt element relevant pentru construcția textului este titlul. Acesta este
nominal și desemnează o unealtă a civilizației pastorale căreia îi aparțin
personajele. De-a lungul firului epic, baltagul este amintit de mai multe ori: Vitoria
poruncește pentru Gheorghiță un baltag pe care îl sfințește preotul; pe drum, îi
cere fiului să-l ascută bine; îl somează pe Gheorghiță să îl ,,pălească’’ fără milă cu
el pe un tovarăș de călătorie, care îi spune Vitoriei la ureche vorbe necuvenite;
unealta este evocată în mâinile lui Bogza și pe ea Vitoria vede ,,scris sânge’’, iar cu
baltagul Gheorghiță îl lovește pe ucigașul tatălui său, în frunte. Baltagul este atât
o unealtă de muncă, cât și o armă pusă în slujba dreptății.