BIO POR BETON® DATE TEHNICECup 1. Generalitati despre BIO POR BETON 1A Deseriere 1.2 Compozite 1.3 Procasul de fabricatia 1.4 Tehnologie 115 Caracterstic! 2, Domenii de utlizare pentru BIO POR BETON® $i avantejele acestora 3, Concentrat de spuma BIO POR BETON® 4. Pompa BIO POR BETON” 5. Proportile de amestec 5.1. Compozita BIO POR BETON™ 5.2. Diagramme pentru nisip 6. Caracteristici mecanice 6.1 Rezistenta la compresiune 6.2 Rezistenta la incovoier= 6.3 Modul de elastictate € 64 Tensiunieforuri admisibile 6.4.1. Eforturi de compresiune. 6.4.2. Fforturi de forfecare 6.4.3 Eforturi de incovoiers. 6.4.4 Eforturi de intingere. 64.5. Fforturi de flambaj 85 Coeficienti de lamba 86 Contraciia din uscare 7. Cercetare termotehnica vette 7-4 Proprictatea de conducere tetmicd $i Costicienti de tranemilere, 7.2 Dispersia vaporilor 7.3 Depasiri ale fazelor gi coeficient de aburite 8. Rezistents la mghet 8. Coroziunea armaturii din beton 10. Rezistente la foo. 11, Fonoizolatia 12. Ancore, © © BRowee 24 24 24 241. Generalitati despre BIO POR BETON® 1.1, Descriere BIO POR BETON’ este un beton legat cu ciment, materiale de adaos naturale si artificiale, Greutatea acestui beton va fi mult usurata datorit& adaosului de pori de aer. Pori sunt obfinuti prin amestecul cu spuma BIO POR BETON?® . Densitatea betonulut poate fi aleasé dupa necesitati. Concentrajia mare de pori precum si scaderea densitatii volumetrice se realizeaza prin spuma BIO POR BETON® deja preparata. Generatoare speciale BIO POR sunt folosite pentru prepararea dinainte a spumei. Aceasta face posibila o folosire si o activare optima a spumei si garanteaz& omogenitatea spumei. Calitatea BIO POR BETON® -ului este determinata corespunzator de catitatea spumei. 1.2. Compozitie BIO POR BETON® are urmatoarea compozitie: ciment, nisip si pori, Se adauga © cantitate de spuma BIO POR BETON" cu pori de aer in particule fine, spuma care este amestecata cu betonul proaspat preparat. Prin addugarea spumei BIO POR BETON®, betonul devine extrem de omogen si fin (porii de aer produc efectul de rulment cu bile). BIO POR BETON® poate fi produs fara probleme si rapid fn betoniera, direct pe santier sau in magini betoniera 1.3. Procesul de fabricatie Fabricarea BIO POR BETON® -ulvi se realizeaza cu ajutoru! unei instalati speciale la o densitate volumetricé intre 200 si 1.800 kg/m’ cu 0 precizie de + 5% a densitatii dorite. Densitatle volumetrice mici sunt de preferat pentru izolari Greutatea betonului este redusa prin introducerea/amestecarea_porilor. Diferite concentrafii maxime de pori rezulté in stansa legatura cu macrogranulele Concentratia maxima a porilor (care sunt introdugsi in compozitie) va fi cu atat mai mic&, cu cat mai mare este diametrul granulelor in amestec, respectiv cu cat mai greu este amestecul. De aici rezulté cd, ta o densitate descrescandé a betonului, la BIO POR BETON® se pot utiiza amestecuri mai mici si mai ugoare pana la un amestec pur de ciment si apa (de ex. densitatea volumetrica de 200kg/ m) La BIO POR BETON?® importante sunt pe lang’ interactini, marimea si greutatea amestecului, producerea porilor dar si structura acestora, Dac porii sunt produsi in betonier& tn timpul amestecdirii din concentratul BIO POR BETON®, depinde de fiecare factor in parte al procesului de amestec, de ex. intensitatea, consistenfa, temperatura amstecului etc, cati pori pot fi produsi a) cu o densitale volumetrica de ca. 2400 kg/m? la un beton normal se vor produce cu un concentrat de BIO POR BETON® ca. 20% ori, Prin aceasta greutatea normala a betonului este redusa la ca. 2000 kg/m b) cu beton cu granule de 4 mm, pot fi produsi cu concentrat de BIO POR -3-BETON” ca. 30% pori. Aceasta inseamna ca la o densitate volumetric de plecare de 2000 kgf m* este posibilé o sc&dere a acesteia la o densitate volumetric de 1500 kg/ m> Daca greutatea betonului trebuie sa fie mai micd, aceasta se poate realiza printr-o amestecare prealabilé a spumei BIO POR BETON®. Prin aceasta se adauga cantitatea de spuma calculata la betonul existent, obtinandu-se astiel acea densitate volumetrica dorita. 1.4. Tehnologia Calitatea BIO POR BETON® -ului este determinaté de coeficientul api — ciment. Se aplicd regularitatea pentru beton la o compactare / indesare, adica concentratia restului de pori de 1.0 -2.0%. Legea coeficientului apa ciment intra la beton cu © concentratie mare a porilor doar in mod conditionat, ca la BIO POR BETON®. Pentru a calcula calitatea betonului se adauga concentratia aerului la concentratia apei pentru aflarea coeficientului apa aer ciment. we Wek Coeficient={ apé+aer /ciment Acest coeficient indica, la rezistenfa cimentului, 0 curb a raportului ca si coeficientul pur apa ciment. La fel cum se desfagoar curba cilindrului/valturilor. La coeficientul apa-ciment in mod plat cu un coeficient apa ciment crescand, aga se intampla cu coeficientul apa aer ciment. La BIO POR BETON?” creste concentratia de pori la 0 densitate volumetrica a betonului in descrestere, astfel incat coeficientul apa ciment sau apa aer ciment nu mai poate avea o influeta gravanté asupra rezistentelor. Prin marirea concentratiei cimentului nu se poate objine o rezistenta suplimentara. Astfel rezistenta betonului este cu precéidere dependentd de densitatea betonului. De acea se poate lucra pentru amestecul de beton cu o clas& de densitate volumetric 1.2 gi 1.8 cu o densitate volumetric’ destul de constant (360-400 kg) Betonul devine din ce in ce mai lichid la o concentrafie a porilor crescandai si la 0 densitate a betonului descrescanda prin actiunea de fluidizare a porilor (efectul rulmetilor cu bila). BIO POR BETON® este din aceasta cauza in ceea ce priveste consistenta K3, beton lichid gi moale, Concentratia apei in amestec nu este determinanta gi nu atat de exacta ca la betonul obignuit, Consistenta de plecare a betonului ar trebui sa fie aprox. K2 - K3, datorité faptului cai la aceasta consistenta spuma BIO POR BETON® este cel mai bine activa si poate fi cel mai bine amestecata. Cu ajutorul retetei betonului este cunoscutd gi concentratia necesara de aer BIO POR BETON® pe m’ , care duce la aflarea densitatatii volumetrice dorite. Cantitatea necesara de spuma rezulta din concentratia ceruta de aer scdzand concentratia naturala a aerului din betonul de plecare. Timpul de amestec al spumei depinde de betoniera si de cantitatea de spuma gi se m&soara astfel ca spuma sa fie distribuité omegen in amestec. De reguid sunt mai indicate betonierele cu amestec prin cadere libera (de ex. maginile betonier’) decdt malaxoarele cu amestecare -4-fortata. La densitati foarte mici ale betonului se poate ca conditille exterioare nefavorabile sa conduca la 0 pierdere a porilor in procesul de fabricatie. De aceea trebuie efectuat un control dacd exist conditii pe santier pentru producerea betonului In procesul de fabricatie al BIO POR BETON® -ului trebuie avute in vedere o consistenta de plecare constant, un timp suficient pentru amestecare (cel putin 5 min.) si folosirea maginilor betoniera cu o instalatie in bund stare de functionare, altfel BIO POR BETON? -ul poate deveni neomogen si s& se rupa. Exemplu de reteta pentru BIO POR BETON® cu 0 densitate a betonului proaspat de 100 kg Jom? Greutaté kgm Git pe spafiu 17 m Concentralia cimentulul 350 350/5T= 113 | (cunoscuta) Concentratia apei 175 175 (cunoscuta) =625K Concentrafia nisipului 378 375/265 Taz (calculata) =430, Pori (caleulaty 5 i 870 Beton (conoscut) 900 1000 Trebuie astfel introdusi 570 litri de pori ~ 57% Acest exemplu este posibil numai cu spuma BIO POR BETON® preparata anterior. Generatorul de spuma BIO POR BETON® produce intr-o unitate de timp 0 anumita cantitate de spuma (vezi instructiunile de folosire), pentru care este nevoie de o anumita cantitate de concentrat de spuma BIO POR BETON®. Cantitatea de spuma se masoara si se regleaza in functie de timpul de functionare al generatorului de spuma BIO POR BETON®. Spuma BIO POR BETON® va da un supliment la cantitatea de apa a betonului conditionat numai de o parte de apa in spuma BIO POR BETON”. Cantiatea de apa se determina peste greutatea in litri a spumei BIO POR BETON® in concordant cu concentratul de spuma si cu generatorul de spuma. Chiar si asa, releta BIO POR BETON" poate fi corectata prin calcule exacte in alte procese de optimizare Rezistentele BIO POR BETON® ‘se pot citi din curba corespunz&toare, pentru c& in esenté ele depind de densitatea betonului, Porii ca goluri nu pot prelua nici o inearcare. Rezistentele sunt cu atat mai mici cu cét mai mare este concentratia porilor. Concentratia porilor trebuie din nou micgorata, daca se doresc rezistente mai mari la 0 anumita densitate a betonului, ceea ce se obtine prin adaosuri ugoare. Prin urmare BIO POR BETON® are din adaosuri ugoare © rezistenta ridicaté fata de adaosurile obignuite (densit&ti volumetrice de 2000 kgim®, O intensificare a rezistentei poate fi obtinuta prin inchiderea apei la care pot fi obtinute domenii de densitéti volumetrice de 150-200 kglm’ la care legea coeficientului apa ciment este valabila in mod restrans.1.5. Proprietati BIO POR BETON®: -este un beton constructiv usor pentru utilizari economice multiple -poate fi produs in compozitii corespunzatoare avand densitati volumetrice de 200 gi1800 kg/m? este usor de prelucrat deoarece consistenta betonului proaspait este de la moale pand la lichida -este pompabil, are un termen mare de valabilitate cu o valoare constanta si rezistent la inghet -se caracterizeaza printr-o protectie optima contra frigului -are 0 difuzie a vaporilor suficient& -indeplineste toate cerintele de protectie contra incendillor gi zgomotelor -este produs fara aditivi -8e comporta neutru din punct de vedere biologic Exemple de utilizari pentru BIO POR BETON” "Densitate volumetrica kg/m 200 400-800-1200 1400: 1800 600 1000 1600 Prefabricate armate: Elemente de pereti armate 7 7 x 0 oO ° Elemente de sapa armate - * x oO oO j Perefi interiori armati 7 7 0 x x 7 Beton turnat 7 Fe x ° ° ° Izolari de acoperis plat 0 0 ° x x 7 Fabricarea de blocuri x x 0 x x 7 Beton torcretat (pentru constructii de 7 Fx ° ° x cupole) : Izlolari in general °o 0 ° 7 7 * oO x foarte recomandat fecomandat in anumite conditi nerecomandatProprietati ale BIO POR BETON® -ului Densitate voRurmetioa Tr oz oA os 43 Rezistenta la compresiune Tn - 18 19 79) (medie} Nmm? - 0,38 055 2,16 Rezistenta la Incovoiere Nem? . - 12 40 (media) Medil de elastictate Cosficient de contracfie 28 26, 26 «28 26 Contractia prin uscare 40 0,30 028 026 02 0.18 Conductibiitatea calduri 10" Wier 00583 «OUST __OTa7T 0470 0,737 Modificarea fazeior (ore) 20cm 2,30 815 a0 70 8.20 Modificarea fazelor (ore) 30cm 13,30 1300 1230 14,0 100 Goeficient de condensare 20cm 16.0 155 190 135 125 206m 400 39,0 38.0350 330 Test de coroziune a armvalunit mu napa curgetoare corodeaza Rezistenta la inghet ‘rd dupa 25 de cicluri daune Absorbiia apeica voL% 187 160 BA 64 25 Rezistenta in caz dé incendiu min. 720 720 129120120 Coefcient de izolajie fonica a tom dB 38,0, 39.5 0450 48.0 laz5emdB 42.0 24.0 400 62.0 55.0 Coafcient dé rezistents a 12 «i416 difuziune 76 93 14.2, Permisvitatea vaporilor ogimh torr 0.011 6.008 9,0075 Coeficient de dilatatie tormicé _mmim ard 0.008 9.008 0,008 Rezultatele testelor efectuate de Laboratorul de cercetare si verificare a materialelor Baden Wiirtenburg (Institutul Otto Graf) din Stuttgart2, Domenii de utilizare pentru BIO POR BETON® gi avantaje Fundatii si placi de sapa Beton de umplere pentru pereti cu ele- mente de cofraj ISORAST/ASOMAX” cu izo- latie completa Elemente de plangeu Straturi de nivetare si de protectie precum si izolari termice pe placi de plafoane si acoperiguri Fundatie pentru hale, sapa pentru grajduri bai incalzite si altele. Umplerea golurilor in constructile sub- terane sau de canale, de ex. la canalele de scurgere vechi, pivnite, tuneluri etc Inchiderea spaliilor de lucru si a gropilor fe ex. in constructia caselor sau in oragele vechi Prefabricate pentru plafoane si pereti, hale precum gi blocuri prefabricate pentru pereti Prelucrare simpli si economicé in ceea ce priveste timpul datorit’ fluiditatit Umplere rapid datoritéfuiditatil fidicate a betonului printr-o densitate volumetric scéizuta, o izolatie termic’ suplimentara $i evitarea formarii de punfi termice. Rezistenta poate fi calculata in functie de necesitati Transportul si distribuirea_betonului avantajos si simplu si prin aceasta performanfe ridicate in ceea ce privesc constructille Foarte recomandat datorita greutatii scazute pentru cea mai buna izolatie termica O buna izolatie termica dat. densitati vol. scizute gape de hale, gape de grajduri calduroase cu economisirea energiei de inealzire Golurile subterane sunt in modul cel mai simplu, perfect si in siguranta inchise, deoarece BIO POR BETON® poseda 0 fluiditate deosebita Datorita fluiditatii, consistentei autonivelatoare sunt economisite costuri de personal si aparatura. Poluarea mediului inconjurétor este exclusd Prefabricatele pot fi produse direct pe santier3. BIO-POR BETON® concentrat de spuma Date tehnige Stare lichidas Solubi in apa Densitate 1,2 kof Temperatura de prelucrare de la 1°C Depozitare a se feri de inghet si soare putemic Valabilitate max. 6 luni in recipiente inchise Masuri de precautie pentru o utilizare corecta nu sunt necesare masuri de protectie. Recipiente si forma de fivrare Bidoane din material plastic 30 kg bfn Butoaie din tabla de otel 200 kg netto De la 10 t livrabil in vagoane Prin pompe cu sprei cu BIO POR BETON? este produs’ spuma din concentratul de spuma BIO POR BETON®, apa si aer. In betoniera se adauga la compozitia initiala spuma si apoi sunt amestecate omogen. Volumul si structura porilor raman de regula constante si volumul betonului nu se modifica dupa adaugarea spumei in masura in care BIO POR BETON® nu a suferit modificdri prin agitare sau alte solicitari la prepararea betonului. Utlizare BIO POR BETON?® concentrat de spuma este folosit la producerea betonului ugor cur Pori din agregate normale si / sau ugoare. Densitatile volumetrice pot fi atinse in functie de compozitia amestecului initial de la 200 kg/m® pana ta 1800 kg/m?. Rezuita greutati mai mici ale constructilor din beton si tmbunat&tiri ale caracterisiticilor fizioe de constructie ale betonului precum si izolatia termica gi fonica. BIO POR BETON® poate fi folosit oa strat izolator termic sau ca strat izolator in Constructille de adancime sau de suprafata, strat de egalizare usor si hidroizolant pe plafoane si acoperiguri, ca beton de umplere pentru peretii izolatori ISORAST® ISOMAX®, la fundafi, placi de pardosealé, elemente de constructii, Sapa, prefabricate, pereti despartitori, balcoane, atice, ziduri de gradina, pardosele, placi, elemente de constructii armate, folosit pentru betonarea terenului in panta, asanari. umplerea golurilor, constructia blocurilor, construirea drumurilor si la izolari in general, BIO POR BETON® are o consistent moale sau fluida si din aceasta cauza este recomandat ca beton de umplere pentru gropi de constructii, canale vechi. tuneluri, pivnite ete,4. Pompa BIO POR BETON® Pompa BIO POR BETON® este o dezvoltare interesanta si consecventa a unei pompe robuste gi performante pentru BIO POR BETON® cu posibilitatea integrarii unui generator de spuma. Ea foloseste la fabricarea gi utiizarea BIO POR BETON®- ului la cel mai tnalt nivel calitativ in mod practic pentru toate domeniile de utilizare In constructil. (vezi paragraful 2, pg. 8) Pompa BIO POR BETON® functioneazé dupa un principiu patentat si este singura pompa care poate fi echipaté cu toate agregatele necesare unei producerii continue de BIO POR BETON®. De aceea pompa este intotdeauna repede de montat. Procesul de fabricatie a BIO POR BETON® -ului poate incepe dupa cdteva minute de la transportarea pompei BIO POR BETON® pe santier si instalarea conductei furtun la locul de preparare. Datorita faptului ca toti parametri pentru producerea BIO POR BETON® -ului pot fi variati in mod independent, este posibila in orice moment o adaptare a densitatii BIO POR BETON® -ului la cerintele santierului, Se pot alege densitati ntre 200 si 1800 kg / m? la cantitati intre 3 si 7 m'/h. Erorile /greselile de amestec sunt excluse datorité producerii automate a spumel si spumei de ciment ca si o amestecare uniforma Date tehnice: Motor: motor de curent alternativ 9.2 kW Pompa: pompa cu mele cu excentric de inalta performanta Capatul furtunului de cuplare rapid NW 50 Capacitate: 3 - 7 m°sh Distanta de transport: pana la 80 m Inaltime de transport: pana la 20m -10-5, Proportiile de amestec 5.1. Compozitia BIO POR BETON® Acest tabel red& cantitatea de substante de amestec necesare produceri de 1 m cub de beton cu pori. Daca se respect cantitatile date densitatea volumetric variaza cu cel mult 5% fata de densitatea volumetrica dorita BIO POR BETON® La orice greutate volumetrica: nisip rotund 0.2 mm, Ciment P50 Greut. vol. | Nisip (uscaty Ciment Apa | BIO POR BETON™ | Kgim? Kg Kg Litri concentrat de spuma / litr 7800 7332 390 140 0.34 1600 1132 390 140 0,50 7400 944 380, 135 | 0,64 7200 780 360 125 0.78 1000 580 360 125 0,63 800 440 300 105 7,05 600 295 250 a7 7,26 400 - 330 15 7,35 200 | 160 64 7,52 1 lity concentrat de spuma BIO POR BETON® =1,,1kg Coeficient apa ciment: inainte de adaugarea spumei 0,35 Greutatea spumei: 72g/litru -11-Amestecuri recomandate pentru BIO POR BETON® (pentru 1 cm’) Densitate 2 [400 (25) | 600(38) | 800(50) | 1000 (62) | 1200 (75) | 1400 (87) j 1600 (100) ; 1800 (112) in kg kg kg kg kg kg kg kg kg kgim? _ } Nisip >> [== [210 80 [420 460 [590° 2241780 267 950 36/1150 430 | 1330 506 Ciment*) 150 50 |300 97 |310 100 /320 103 |350 108/380 116/380 123/400 129/420 136 Apa 60 60 |110 110/140 110 }140 110 |120 120/140 140/150 150/160 160/170 170 Spuma"*) - 900 }- 800/- 715 j- 630 |- ~— 560]- — 40/- += 370|- = 290 |- 200 Apainspuma |66 - |60 - [84 - [46 - |42 - [35 - |28 - [at - jie - Raport apa 0,61 0.57 0,53 0.49 0.46 0.48 047 0,45 0,44 ciment Procentaj aer | 88 80 72 63 54 46 37 29 20 *) Ciment Portland PZ 36 F “*) 1 kg de concentrat de spuma BIO POR BETON? diluat in 40 kg/litri de apa va da aprox. 540 litri de spuma. Calitatea apei mai sus menfionaté nu trebuie depasita. Granulatia nisipului este prezentata pe pagina urmatoare. De retinut c4 granulatia nisipului de densitate 12000 kg/m* se gaseste intre val. 1000 si 1400, de asemenea cele de 1600 intre 1400 si 1800. Nisipul de 0-0,25 mm ar trebui sa fle aprox. 20% din cantitatea totala a nisipului folosit. 425.2. Diagrama pentru nisip Nisipurile, aga cum sunt folosite la betonul normal, pot fi pentru prepararea betonului in granule / particule de 0.2 — 0.4 sau chiar 0.8 mm. Nisipul cu particule fine 0-0,25 mm nu ar trebui s4 depaseasc’ 20% din cantitatea nisipulul, Tabelul de amestec este realizat in functie de granulatia nisipului disponibil Creutate % 00 1000 Fig.1 6. Caracteristici mecanice 6.1.Rezistenfa la compresiune caso ae 1200 172 Rezulatul cercetarlor poate f rezumat Seen Daef dupa cum urmeazs ses 2 1. Zvaleleagfnzlor de_plafon nu at ore trebul s8 ie ma mies de 1720 3270230) 2, Incovoierea (sageata) la o Incarcare aie zal maxima af tebul sa fie sub 1950 @ ze aay anverguil éeschider oe 5. Grnale Webuie armete cu ote ee uz 0) ta generai in -constuetirealiat cu 0 2020 170 ‘inc&rcare admisibilé de 1600kg/em? BP 4 So cere acoperite suiienta a armaturi we i 5. Avand in vedere promza de mal ss, ee idtmea fisurlor poste T Imtata: ole mu rm 19 depagese 0,15 mm eo tl 6 Pentru calclares toovoieri gh @ 1420 100} eforturilor se folosesc datele de pe pagina 160 urmatoare ie m7 a m8 a oe 2 al io a ce Faz reaistna a comoreskane -13-6.2. Rezistenta la intindere din incovoiere Rezultatul cercetarilor poate fi rezumat dupa cum urmeaza: 1. Zveltetile propuse, respectiv limitarile de incovoiere, nu corespund prevederilor DIN ale Repulicii Federale Germania Urmatoarele conditii sunt valabile pentru toate elementele de constructii h trebuie sd fie mai mare ca L;?: 150 Numai cénd nu sunt asteptate daune din incovoiere trebuie ca his fie mai mare decét Ly :35 h = de la punctul de greutate ale insertilor fierului pana la marginea zonei de compresiune a betonului Ly = anvergura ideal 2. Grinzile trebuie armate cu ofel de construct nealiat cu 0 incarcare admisibila de 1600kg/cm:: In Germania e utilizat aproape in mod exclusiv otel cu ce = 240 Nimm? (otel de porti ) sau 280 N/mm? plasa de armatura pentru beton Se cere acoperire suficienta a armaturi Pentru calcularea incovoierii si a eforturilor se folosesc datele de pe paginile urmatoare. ae 6.3. Modul de elasticitate E Diferitele teste de incovoiere efectuate la grinzi de proba si la prisme araté c& urmatoarea formuld cu rezultatele probelor este corectd. Trebuie totusi sa sai {ina seama ca valorile care au fost m&surate la prisme sunt sub acelea ale grinzilor Inguste armate. Cauza trebuie cautata in fisuri, aga cum au aparut la prisme inainte de incarcare. Pentru calcularea incovoierii se ia urmatoarea formula cu 2/3 din incarcare aga cum este prezentatd mai jos. deformare dupa ineareare de scurtA durata : E = 5000 ¥// w deformare dupa incdrcare de lung durata : E = 3000 (Bw Pentru a calcula incovolerea corespunzatoare, rigiditatea grinzilor sau a fermelor trebuie redusa. Pentru aceasta poate fi luat in calcul urmatorul coeficient de reducere: (EU)or = 1/3 (Ed)tor Modul de elasticitate kglom® Densitatea volumetric Ym? —-_Rezistenta 'a compresiune kglom* 65 120 175 275 worn 1 4 1 1 (Akg/em? = 0,1 Nimm?) -14-6.4, Eforturi admisibile 6.4.1. Eforturi de compresiune Pentru proiectarea elementelor de sustinere se ia, corespunzator cu testele, un factor de siguranta de 3.0 — 3.5 pentru eforturi de compresiune in urma incovoierii si unul de 4.0 pentru eforturile directe de compresiune. Eforturi admisibile: kgfem? it ied Un Rezistenta la compresiune kaicm” directe __la ingovoiere 12 65 16 22 14 120 30 40 16 175 44 58 18 275 68 8 6.4.2. Eforturi de taiere pentru introducerea lor in calcul sunt recomandate urmatoarele valori r= g w/50 Densitatea volumetics Um Rezistenta la compresiune kafcm® Efprturi de thisre admisible kale? 12 65 13 14 120 24 4 175 3.5 18 275 55 6.4.3, Eforturide incovoiere luand in calcul variatia larga a testelor trebuie luat un factor de siguranta in cota in muttipli de 7. Efort de incovoiere gz = 1.3 =2,0 /2w Densit. volumetrica um? —_Rezist. fa compresiune ka/cm’ Rezist_la ineovoiere Incov. adm kg/m? 1,2 65 10,5 15 14 120 14 2.0 16 175 24 34 18 275 33 47 Valorile urmatoare obtinute de Institul Otto Graf sunt mai mari Densitatea volumetric’ vm" Rezistente la compresiune kam? Rezistenta la incovoiere Némm? 4200 79 2.16 1600 19.8 3,81 6.4.4. Efortri de intindere Tn mod normal, efortul de Indindere este jumatatea efortului de incovoiere. -15-6.4.5. Flambaj Eforturile admisibile de flambaj sunt: Efort direct admisibil —_Zveltele—_Efort admisibil de flambaj Kgfem? Vo kay em? 50 0-10 50 14 44 17 39 20 34 40 0+10 40 14 35 17 31 20 27 30 0=10 30 14 7 7 24 20 20 20 o=10 20 14 18 7 16 20 44 (1kg/om? = 0,1 Nimm?) 6.5. Coeficienti de eforturi de incovoiere M Fe=C. 7 h= adancimea reala pana la armatura armatura solicitata la incovoiere lomentul incovoierii (emt) b = latime (cm) 6 = efortul armaturii (kg/em’) o» = Efortul betonului n= modul de relatie a (kg/cm?) armaturii fata de beton (Akgicm? = 0,1 Nimm?) y = 1200 kg/cm® oy =22 kg/cm® y= 1400 kg/em* gy = 40 kg/m? n=52 n=38 [qe=T600_[ 1800” [7000] 3300; 2400 S.=T600 | 1800 | 000 [2700 | 2400 G [1691 [16.39 [16.96 | 17.31 | 17,76) [G|t107 i138 | es | 11,90 17 C. 10.725 0,638 | 0.569 | 0,513 | 0.466 Cy [0.746 0,655 [0584 [0526 | 0476 | y = 1600 kg/em* oy =58 kg/em> y= 1800 kg/cm? oy = 78 kg/m? n=32 n=30 a= 1600 | 1800 12000 | 2200 | 2400 i [o.=1600 | 7800 | 2000 [2200 | 2400 G[eed [902 1923 [eas [oe2] [| 739 [rar [7a [7.5 | 7.88 Ce | 0.764 0,668 [9,595 [0,586 | 0.487 , [0,779 0,684 | 0,609 [0,548 [0.498 -16-6.6. Contractia din uscare —_‘Testele constau in supunerea unor probe la © célire in aer si uneia asemanatoare [a temperatura camerei. Cuburi de proba din beton obisnuit B250 au fost luate pentru stabilirea unei comparatii, Acest test a demonstrat in mod vadit c cuburile de proba cu calle in aer se comporta diferit fata de acelea care au fost calite la temperatura camerei. Cu cat mai mare este densitatea volumetrica cu atat mai mica este tendenta de contractie prin uscare. ‘in comparatie cu elementele de pereti produse din beton obignuit la cele din betonul ugor cu pori se obtin valori mai bune Test de contractie prin uscare: densit. vol kg/cm? calirea in aer cAlire la temperatura camerei y = 800 £20,327 26 1200 0,205 47 2400 (beton obignuit) 0,145 06 valori recomandate y= 1200 ©=02 1400 0,18 1600 0,16 7 Cercetare termotehnica 7.1, Proprietatea de conducere termica si coeficienti de transmitere Coeficienti de conducere termica > (kcal/m.h.grd) a diferitelor materiale de constructii -Beton usor in densitate vol a 1200 kgim® = 0,38 Zid de c&ramida 0,40 Beton obisnuit 130 Tencuiala exterioara 0,75 Tencuiala interioara = 0,60 Material izolator de ex. polistiren sau vata de sticla = 0,025 pana la = 0,030 in graficul alaturat sunt prezentati coeficientii de conducere termica ai betonului cu pori, Este vorba de valori medii asa cum au fost stabilite cu ajutorul cuburilor uscate din beton. Coeficienti de transmitere termica Coeficientul de transmitere termica K in kcal/m*h °C a peretilor exteriori din BIO POR BETON® -17-Fig. 3 Fig. 4 Avand drept punct de plecare cel mai simplu proces al céldurii care trece dintr-un perete dintr-o inc&pere mai calda intr-o incépere mai rece, fara o pierdere de energie termica atunci putem calcula cantitatea de energie care circulé dupa urmatoarea formula Q=F kat (kealh) F = suprafata exterioara a peretelui m? K = coeficientul de transmitere termica (kcal/m*h grd) At = Diferenta de temperatura La un perete omogen valoarea K este astfel reprezentata 1n situatii diferite Jett ay bow a 4 pentru a°s, a; sunt valabile urmatoarele valori @e ereti, ferestre, usi “+ pereti si > 39 podele + plafoane 5 20 -18-Conductivitate termicd pentru BIO POR BETON® -19- Densitati Ha=30en)= b= ky K(d=200m) k(d=1Gem) k(d=5ern) Kgim® tbsfou ft =K K 200° 125 {0,059 ~ ~ ~ 400 25 0,082 0,38 071 1,25 600 37 0.135 0.60 1,07 1,78 800 50 0,185 1,62+0,19=1,81 0,78 1.37 247 1000 62 0,265 1,13+0,19=1,32 4,06 1,75 278 1200 75 0.370 0.81+0,19: 1,38 217 3,00 1400 87 0,450 0.67+0,19: 1,59 244 3.33 1600 100 0,480 0,61+0,19: 1,67 2,56 3.45 4800 112 0,550 0,55+0,19: 178 2,70 3,57 L 2.38 2,90 _3.70 4.35 =kealim*h/grd 4: kcalm*/higrd7.2. Dispersia vaporilor Coeficientul de conductivitate a vaporilor de aer din BIO POR BETON® -ului depinde de densitatea volumetric, deoarece compozitia aerului influenteaza direct acest factor. Fig. 5 Condensarea pe suprafetele exterioare Aceasta poate fi impiedicatd la 0 izolare suficienta referindu-se in special la colturile exterioare. Norma elvefiana cere o rezistenta minima a zidului (la 0 temperatura in interior de +20°C ) de: d= (T-t') 2,5(t; -T) T= temepratura de condensare = temperatura exterioara t; = temperatura interioara Temperatura exterioara umiditate relat. a tncaperii _rezist. minima a peretelui (densit. vol 1200 kafm? ) +10 70 12cm 0 60 23 cm -10 50 27 om Condensarea pe peretele interior La o compresiune diferita a vaporilor la peretele interior si exterior vaporii difuzeazé prin perete. Cantitatea vaporilor difuzati poate fi calculata Cantitatea vaporilor = diferenta de compresiune / de rezistenta Tabelele urmatoare fac posibil calculul cantitatii de vapori, care condenseaza pe sau in pereti Temperatura de condensare a vaporilor saturati Fig. 6 Fig7 Compresiunea vaporilor din aerul saturat Corcetari despre izolatia termica si de umiditate a perefilor exteriori si a plafoanelor Urmatorul exemplu aratd cum se poate cerceta capacitatea de izolatie a unui zid in conditii climaterice date -20-1. Conditii climaterice Psy = 41 compresiunea vaporilor torr Psu 9 dito Py = 1,75 compresiunea vaporilor tomax = 35° tomin = 10° po= 420% umid. rel. lara timer = 20° twin = 20° P,i = 1,75 dito pr = (20% umid. rel. 45° 0° 71 compresiune vaporilor torr 17.5 dito 45515% umid. rel 30 compresiunea vaporilor 17.5 dito Po = Vara | tmax = 30° tein = 20° or = (20% umid. rel Fig. 8 2. Materiale imbracaminte din _beton (impermeabilizare 0.3 cm) Coeficient de transmitere termica: Condensare: = 29-62 Pur =P . = 675-62 ge d 20 Ay Cantitatea de condensat: Cresterea umiditatii: Cantitatea de evaporare: de 10 cm (densitate volumetricaé 800 kg/m? k = 1,17 kcal m’h grd timp de 18 ore/zi (1kcal m?h °C = 1,163 Wim?k) =303g/ mh 75g! m*h %K=Gi-go = 0,28 g/m? h Gea 18hg, = 5,04 g/m? U, = Gx /10 G1 = 0,00168 greutate % Uy = Uy y/1000 =0,002 vol. % timp de 6 ore/zi -24-1 Condensareevaporare = Gp= wv (4, = 5,04/7,98 =1:1.6 Fara addugare de apa condensata 25-6 41 gem? 10.9 20. Fae TY oF SET ae om pe Eleer [ml toin? | goin | Roamny T/% gm cor | br ler | ! i a wie pas pep eo : 7) Tene) OGG z ef omens feos poz Inno 20 S| Perete: O25, joo | 360038 oes [M5 | as Doat ) 119 | 36s Bet 3 reef oso Tae] 98] O000eT 8 Poa fat seen i 5 arte = waa TOROS ae Fig. 9 Fig.10 7.3. Depagiri ale fazelor gi coeficient de aburire Capacitatea de inmagazinare a caldurii Cercatari ale izolarii termice a unui perete exterior cu un coeficient de caldur stationar araté ca cerintele din zile noastre nu sunt nici pe departe indeplinite. Experienta araté c& doar cea mai mic valoare K (coeficientul de transmitere a cdldurii) poate garanta o temperatura interioara plécuta, Comportamentul real al unui perete exterior poate fi mai bine inteles daca sunt luali in calcul gi factori nestationari aga cum apar in interiorul unui zid intr-un itm de 24 de ore. Baza valorificarii acestei relatii de temperaturi este disponibilé, Aceste calcule sunt totugi extrem de complicate si inadecvate pentru practica Un rol important la cercetarea acestei relatii in permanent schimbare joacé masa peretelui care nu trebuie neglijata la calcule. -22-Coeficientul de vapori Schimbul zilnic a temperaturii exterioare este condensat In functie de tipul de constructie al peretelui corespunzator cu izolatia termica. Dopasiri ale fazetor Unul dintre cei mai importanti factori in comportamentul temperaturii unui perete este temporizarea variatilor de temperatura exterioara in interiorul unui perete. O depasire a fazei de 10-12 ore este ceruta pentru a obline o acoperire a temperaturilor extreme (de ex. temperaturi ridicate induntru, temperaturi scézute afara) Relatia temperatura-amplitudine red comportamentul unei parti de constructie referitor fa izolatie in conditji nestationare. Determinarea matematica a diferitelor rezistente si densit&ti a unui perete exterior se bazeaza pe formula urmatoare a aga numitei echivalsti a conductibilitatii termice. Coeficient de condens : Depasiri ale fazelor. y= d/ V2, -A rezistenda peretelui coeficient de conductibilitatea termica densitate volumetrica c inmagazinare temica specifica = 0,22 coeficient de transmitere a caldurii Fig. 14 Fig. 12 8, Rezistenta la inghet Absorbtia apei Fig. 13 Rezistenta la inghet a fost verificata in conformitate cu norma germana, Cuburile de proba au fost supuse la 25 de cicluri de inghet si dezghet la un interval de 8 ore la +20°C respectiv -20°C. Nu au aparut daune sau contractari iar greutatea initiala a cuburilor de proba s-a mentinut in timpul experimentelor. Dupa efectuarea testelor nu se puteau remarca daune vizibile (contractii etc) -23-9. Coroziunea armaturii turnate in beton Mostre corespunzatoare au aratat c& chiar dupa 72 de cicluri de teste nu exista coroziune. Chiar si in cazul unui test de 6 luni in apa curgaitoare nu au apérut daune datorate ruginil. Viteza carbonizari a fost la fel ca si in cazu! betonului obignuit. 10. Capacitatea de rezistenta la foc BIO POR BETON? ca un material legat cu ciment este rezistent la foc. BIO POR BETON® -ul (de 20 cm) se incadreaza in clasa de rezistent F120 (rezista in caz de incendiu 120 min). La partile de sustinere in constructile de locuinte se cere clasa de rezistenta F90. 14. Izolatia fonica Dupa norma elvetiana index-ul de valori in ceea ce priveste izolatia fonica impotriva zgomotelor si a tropditului de picioare nu ar trebui $4 indice valori mai mci de Tzolafie fonica din aer Izolatie fonica pasi dB oB Pereti exteriori 45 - Pereti despartitori 55 45 Pardosele 55 55 Fig 14 12 Ancorari Experimente cu BIO POR BETON® avand densitatea volumetrica de 1200 - 1800 kg/m’ gi cui filetat @ 3,2/90 rezulté urmatoarele valori: Rupere prin forfecare: 360 kg de diblu Forta de smulgere cu saibe suport:125 kg cu o siguranté de 2.5 la forfecare P. = 140 kg cu o siguranta de 3,0 la scoatere P. = 40 kg Este recomandat ca diblurile s& fie batute intr-un anumit unghi (20-25°) fata de suprafafa plana, pentru a intensifica forfa admisibila. In acest caz este permis 0 tractiune de 80 kg. Forta portanta a anoorelor Experimente cu aga numitele ancore cu cap bila au aratat c o forta portant de P 500 kg poate fi preluata fara devieri, deplasairi -24-