1.3.

Traductoare de efort

În industria extractivă de petrol se folosesc dinamometre sau

dinamografe pentru supravegherea operativă a funcționării pompelor de
adâncime din sondele de țiței. Urmărirea în exploatare a acestor sonde, ține de
modul de determinare a eventualelor defecțiuni ce pot apărea în timpul
exploatării echipamentului de fund și de suprafață a acestora, cât și de situațiile
legate de starea găurii de sondă sau de modificarea parametrilor zăcământului
(Fig. 1).

Fig. 1. Urmărirea funcționării unei sonde exploatate prin pomaj de adâncime

Defecțiunile echipamentului de fund sunt determinate prin înregistrarea

variațiilor eforturilor ce se produc în prăjina lustruită, variații observate în urma
măsurătorilor efectuate cu unele aparate, numite dinamometre.

Cu ajutorul acestor aparate se obțin dinamograme (diagrame de efort)

ale sondelor, în care se indică variația efortului în prăjina lustruită în funcție de
deplasarea acesteia în timpul unui ciclu de pompare. Ca atare, dinamograma are
forma unei curbe închise și studierea acesteia de către un specialist permite
obtinerea unei informații precise asupra funcționării sondei.

Avantajele pe care le oferă măsurătorile dinamometrice regulate la

sondele în producție sunt următoarele:
 - este posibilă recunoașterea defecțiunilor la pompe și a cauzelor care
le provoacă, fie că este vorba despre uzura pistonului, a cămășilor
sau a supapelor. Se poate pune în evidentă orice început de
defecțiune, putându-se astfel lua măsuri eficace pentru restabilirea
functionării normale a pompei;
- pe baza dinamogramelor se pot stabili avariile țevilor de extracție,
depunerile de parafină, ruperile prăjinilor de pompare și poate fi
calculată adâncimea la care a avut loc ruperea;
- prin compararea diagramelor se pot stabili, fără a opri pompa,
modificările intervenite în gaura de sonda în ceea ce privește afluxul
de lichid din strat, schimbările de nivel care intervin, etc.

În industria noastră petrolieră se folosesc diferite tipuri de dinamografe.

Dinamometrele/dinamografele se clasifică în:

a) după utilajul pe care se monteză:

• de suprafață, care măsoară eforturile din tija polizată în funcție de

poziția acesteia;

• de adâncime, care măsoară eforturile din tija pistonului în funcție de

poziția acesteia;

b) după direcția de măsurare a efortului din tija polizată:

• cu măsurare a deformației elastice pe verticală a tijei polizate

(alungire);

• cu măsurare a deformației elastice pe orizontală a tijei polizate

(schimbarea suprafeței secțiunii transversale a tijei polizate, prin
micșorarea acesteia, ca urmare a creșterii solicitării, mai ales la cursa
ascendentă);

c) după modul de acționare:

• cu acționare mecanică;
 • cu acționare electronica;
• cu acționare hidraulică;
• cu acționare magnetoelectrică;
d) după locul de montare:

• pe tija polizată;
• pe praștie/cablu;
• pe tija pistonului;
e) după modul de transmitere a semnalului la distanță:

• prin cablu;
• prin unde (wireless).
Exemple de dinamometre/dinamografe

Fig. 2. Tipuri de dinamometre de suprafață

 Dinamometrul, avand traductorul montat pe tija lustruită cu ajutorul
unui șurub, măsoară sarcina din aceasta, datorită faptului că secțiunea
transversală a prăjinii/tijei lustruite își modifică diametrul ca urmare a sarcinii
axiale ce se produce în timpul ciclului de pompare, micșorându-se la cursa
ascendentă. Dinamometrul este ușor de montat, determinările se fac cu
acuratețe și poate fi construit și în varianta cu antenă (Fig. 2, a).

Dinamometrul cu acționare mecanică DYN 77 se montează pe tija

polizată si măsoară valoarea efortului de compresiune ce ia naștere în aceasta,
ca urmare a sarcinii axiale dată de greutatea prăjinilor de pompare, de greutatea
lichidului, de frecările ce au loc și de forțele de inerție. Se folosește, cu foarte
bune rezultate, la sondele adânci (Fig. 2, b).

Dinamometrul cu acționare electronică DYCOMASTER DYC are

aceleași caracteristici cu dinamometrul prezentat anterior, cu deosebirea că este
acționat electronic și oferă, în timp real, informații și date utile cu privire la
funcționarea pompei, la starea garniturii de prăjini de pompare etc. Montarea
lui se face cu ușurință și necesită un timp foarte scurt pentru mentenanță (Fig.
2, c).

Dinamometrul DG Moreni este un dinamometru de concepție

românească, iar principiul acestuia de funcționare constă în înregistrarea
eforturilor ce se dezvoltă în cablul praștiei de care este suspendată puntea
aparatului, redând cu fidelitate toate variațiile acestor eforturi (Fig. 2, d).

Dinamometrul de tip potcoavă cu traductorul (celula de sarcină) montat

pe tija polizată între puntea sub formă de potcoavă și șarnieră măsoară sarcina
la prăjina/tija lustruită ca urmare a comprimării traductorului și are o foarte bună
acuratețe în măsurarea parametrilor ciclului de pompare, deoarece tipul de
măsurare este cea directă (Fig. 2, e). Singura deosebire este aceea că nu este
folosit așa de frecvent ca cele prezentate anterior deoarece are o sensibilitate
foarte mare.

Dinamometrul cu transmitere a informațiilor fără cablu (prin antenă)

înregistrează, continuu, sarcinile din tija lustruită, cele ce iau naștere în
echipamentul de suprafață (tijă polizată, redactor de turație, motor de acționare,
unitate de pompare etc) și în echipamentul de fund (prăjini de pompare, țevi de
extracție, pompă de adâncime). Particularitatea cea mai importanta este
eliminarea cablului de transmitere a informațiilor la distanță, deoarece
informațiile se transmit prin unde radio (Fig. 2, f).

Dinamogramele. Interpretarea dinamogramelor

Dinamograma se realizează în urma înregistrării continue a tuturor

forțelor, care acționează asupra prăjinii lustruite, în funcție de cursa acesteia, în
timpul unui ciclu de pompare. Pe abscisă se înregistrează deplasarea prăjinii
lustruite (S), iar pe ordonată se înregistrează sarcinile care acționează asupra
acesteia. Obținute cu ajutorul diagramelor, determinările sunt, fie calitative, fie
cantitative și anume:

• sarcina reală a ciclului de pompare;

• contrabalansarea efectivă asupra prăjinii lustruite, care este utilă pentru

calculul cuplului maxim;

• modul de funcționare a supapelor;

• informații cu privire la nivelul dinamic, la pierderile datorate

neetanșeităților țevilor de extracție, la alungirea prăjinilor de pompare
și a țevilor de extracție, prezența gazelor în pompa de adâncime, lipsa
de nivel din gaura de sondă, fixarea incorectă a pistonului, caracterul
semieruptiv al sondei;

• informații cu privire la eventuala gripare a pistonului în pompă,

eventualele ruperi sau deșurubări ale prăjinilor de pompare;
 • estimarea debitului, determinarea cuplului motor etc.

Conform reprezentării grafice a unei dinamograme teoretice în cazul unei

funcționări perfecte, punctul A reprezintă începutul cursei ascendente. Sarcina
ce apasă asupra pistonului crește treptat, de la Pmin la Pmax, reprezentată prin
punctul B. Sarcina maximă este dată de greutatea prăjinilor de pompare
cufundate în lichid la care se adaugă greutatea lichidului pe secțiunea brută a
pistonului și frecările de apar în timpul cursei ascendente.

Pe palierul AB, prăjinile de pompare se alungesc datorită elasticității

acestora, iar țevile de extracție se scurtează. În acest interval de timp, pistonul
nu-și modifică poziția în pompă, deși prăjina lustruită se deplasează pe palierul
AB, egală cu suma deformațiilor elastice ale prăjinilor de pompare. Pistonul se
deplasează la cursa descendentă, începând cu punctul B, când sarcina de la
prăjina lustruită a atins valoarea maximă și se menține aceeași până în punctul
C, atunci când se încheie cursa. Punctul mort superior C este punctul unde
ambele supape sunt închise, iar cilindrul pompei este plin cu lichid. La începutul
cursei descendente, sarcina din prăjinile de pompare scade de la valoarea
maximă la valoarea minimă, reprezentată prin punctul D. Greutatea lichidului
se transferă de pe piston, asupra țevilor de extracție prin deschiderea supapei de
refulare, producându-se alungirea țevilor de extracție și scurtarea prăjinilor.
Apoi, prăjina lustruită se deplasează de distanța CD, în schimb, pistonul nu se
mișcă în cilindrul pompei. Pistonul se deplasează la cursa descendentă,
începând din punctul D, atunci când sarcina ce acționează asupra prăjinii
lustruite atinge valoarea minimă și rămâne constantă până în punctul A, atunci
când se termină cursa.

Configurația dinamogramelor reale se aseamănă cu cele de la sondele de

mică adâncime, unde gazele au un efect neglijabil, iar instalația de pompare are
un număr redus de curse duble pe minut.
Interpretarea dinamogramelor

Datele de producție și dinamogramele înregistrate oferă un mijloc

eficient de interpretare cantitativă și calitativă, în vederea analizei modului de
funcționare a echipamentului de adâncime și de suprafață, precum și
cunoașterea și ameliorarea regimului de pompare. Intepretarea calitativă
corectă, se face comparând dinamograma obținută cu o dinamogramă luată în
condiții de funcționare normală a sondei, numită dinamogramă etalon. In
figurile prin care se exemplifică forma aproximativă a dinamogramelor pentru
diverse defecțiuni, comparația se face cu dinamograma teoretică ideală, trasată
punctat (Fig. 3).

Dinamograma din fig. 3 a) este caracteristică pentru o sondă care are

lipsă de nivel. La cursa ascendentă, cilindrul pompei, sub piston, nu se umple
complet. În aceeași figură sunt redate toate celelalte disfuncționalități întâlnite
la exploatarea pompelor de adâncime și anume: sondă care produce cu multe
gaze, sondă cu pompa blocată cu gaze, sondă cu pierderi de lichid prin țevile de
extracție, sondă cu pierderi de lichid prin spațiul inelar dintre piston și cilindru,
sondă cu pierderi de lichid prin supapa de refulare, sondă cu pierderi de lichid
prin supapa de aspirație, sondă cu pistonul ieșit din cilindru la o pompă TB,
sondă unde pistonul lovește supapa fixă (în cazul pompelor TB), sondă unde
pistonul lovește pompa P la sfârșitul cursei ascendente, sondă cu pistonul gripat
în pompă la partea inferioară, sondă cu pistonul gripat în pompă la partea
superioară, sondă cu gripare parțială a pistonului în partea superioară a pompei,
sondă cu garnitura de prăjiini de pompare ruptă și sondă cu supapa de aspirație
blocată.
Fig. 3. Dinamograme specifice unor disfuncționalități în funcționarea unei
pompe de adâncime
 În figura 4, este redată dinamograma unei sonde exploatată prin pompaj
de adâncime și unde sunt trecuți toți parametrii specifici: lungimea cursei,
presiunea la refulare, presiunea la aspirație, presiunea din țevile de extracție,
numărul de curse duble pe minut, gradul de umplere a sondei, dislocuirea
volumului din pompă, punctele pe diagramă unde supapele fixă și mobilă se
deschid și se închid și gradul echivalent de umplere cu gaze libere. Această
dinamogramă este luată de pe un display, unde este redat, în timp real, tot ciclul
de pompare.

Fig. 4. Dinamograma unei sonde