Tema 1 DESTINATIE: CONCEPT, STRUCTURA, TIPOLOGIE, 1.1. Destinatia in sistemul turisti I. scopul calatoriel, obiect de antreprenoriat si subiect al concurentei. 1.3. Tipologia destinafiilor turistice. 1-4. Structura destinafiilor turistice. 1.5. Punct de atractie ca destinatie turistica localé. Rezumat: Termenul de ,destinagie turisticd” s-a modificat fata de amenajarea teritoriala turistica, deplasdind efortul de la conginutul cantitativ bazat spre cel calitativ, afectind in qirile dezvoltate atét zona primitoare, cét si turistii si intermedianii conducdnd la o comuniune de spirit a tuturor. O serie intreaga de termeni au fost introdusi pentru a facilita operarca cu noile sisteme create de turismul postmodernist. Cuvinte cheie Destinatie turistica, planificare turistica teritoriald, comunitate receptoare, turist, triri / experiences, DMO 1.1. Destinatia tn sistemutl turistic. Conform Legei Nr. 352 din 24.11.2006 eu privire ta organizarea si desfisurarea activitatit turistice #n Republica ‘Moldova - destinatie turistica este un spatiu geografic sau loc spre care se indreapta o persoand in scop turistic. Destinatile turistice (1) In plan geografic, destinatiile turistice se divizeaza in ¢4ri, zone turistice, localitati turistice, statiuni turistice gi obiective turisti (2) Zonele turistice sint determinate in urma evaluarii unitatilor administrativ-teritoriale referitor la detinerea potentialului turistic si sit reflectate in Planul de amenajare a teritoriului national, aprobat de Parlament (3) Statutul de zoné turisticd nationala, localitate si statiune turisticé se acorda prin hotarite de Guvern, la propunerea autoritatii centrale de turism. (4) Normele metodologice privind evaluarea unitiilor administrativ — teritoriale referitor la detinerea potentialului turistic si normele metodologice privind determinarea zonelor turistice se aproba de catre autoritatea central de turism. (5) Ceringele si criteriile de acordare a statutului de zona turistica nationald, localitate turistica si statiune turisticd se elaboreaza de catre autoritatea centrala de turism si se aproba de Guvern. Destinatia turistica” este un concept de sintez4 care, in acceptiunea contemporana apairuta in ultimele dona deceni transcende infelesului strict, clasic al notiunii de turism, Pana in deceniul opt ,destinatia turistica” a avut un continut clasic, corespunzitor etapet turismului de masa, corespunzator productiei de mas, inclusiv in sfera serviciilor ( acest enunt pare in disonanta cu teoria ,.marfarizarii”. numai aparent: asa cum vom arata mai jos). in acceptiunea clasied prin ,destinatie turistica” se poate infelege o tara, o regiune din cadrul unei tari, un ora, un sat sau o stafiune. Viziunea cantitativa, caracteristicd perioadelor de acumulare este evident, Céteva din tipurile principale de destinatii turistice in infeles clasic - destinayit clasice, Acestea sunt in general orase care dispun de un bogat patrimoniu arhitectural, cultural si istoric, foarte potrivite pentru petrecerea unei vacante sau pentru o vizita de durata mai lunga, multe din statiunile montane sau de litoral - destinayit naturale, Aici turisti vin pentru a admira peisajele sau pentru a lua contact cu bogatiile naturale ale regiunii (Alora, fauna) - destinarit pentru turism de afacert. - destinatii pentru sederi scurte, Aceste sunt in general orase mai mici in care exista obiective de patrimoniu (unele chiar celebre) care le fac atragatoare Unii autori disting trei categorii de elemente ale unei destinati: ~elementele constitutive de baz, numite si “inima” sau “miezul” destinatiei: localizarea geografica, climatul, conditiile naturale de la fata locului,siturile istorice si arhitectonice: - clementele periferice naturale (imprejurimile destinatiei, populatia locala, ambianta gencrala de la destinatic): - clementele periferice create (facilititile de divertisment, facilitatile de cazare si alimentatie, serviciile comerciale. infrastructura de transport) Alti autori impart componentele unei destinati = punctele de atractie de la destinatie, - _ facilititile si serviciile de la destinatic = cae de acces eatre destinatie si imaginea destinatiei Fiecare dintre aceste categorii cuprinde la rindul sau mai multe subcategorii Elementele analizate sunt de regul’: - reglementirile guvernamentale in patru categorii, si anume~ patrimoniul natural: peisaje naturale, réuri, lacuri, mare, plaja, parcuri si rezervatii naturale, climatul, in general toate caracteristicile fizico-geografice ale destinatici si resursele sale naturale = patrimoniuil arhitectonic, atat cel istoric cat si cel modem - patrimoniul cultural teatru, muzica, folclor, muzce ete. - patrimoniul industrial: fabrici si clemente de arhitectura industriald interesante pentru vizitatori atractile sociale: felul de vial al populatici locale, limba, cultura, oportunitii de contacte sociale ete - atractii sportive: stadioane, patinoare, parti de schi ete - infrastructura: sosele, cai ferate, poduri, aeroporturi, porturi ete - echipamentele de transport pentru acces ppatiile de cazare: hoteluri, motelur, vile, apartamente, case particulare, case de vacanta, ferme ete.; - servieii de alimentafie: restaurante, baruri, cafenele, fast-food-uri, cofetari ete.; - transportul la destinatie: autobuze, tramvaie, troleibuze. taxiuri, rent a car, biciclete, teleferic, telescaum ete.: centre comerciale si agentii de turism: ~alte servicii: frizerie/coafura, informatii, politie, pompieri ete Din deceniul noua ins, operatorii de turism s-au confruntat cu colapsul spatial: lumea devenise ,strimta”, turistii fuseser peste tot, trebuia cu orice pret gasita o motivatie noud pentru prea raisfAati turisti vestici: deci un nou loc pentru a petrece 0 noua vacant’. Dar astfel de locuri au disparut brusc. Mai mult, turistii aflafi acum ta a doua si a treia generatie de practicare a turismului ca element al standardului de via(a s-au schimbat major: dispuncau de informatie mult mai diversi si abundenta, usor accesibilA, nivelul cultural mult mai ridicat si posibilitati materiale mai ridicate ca urmare a seaderii accelerate a pretului voiajelor forfetare. Economic s-a ajuns la situatia in care elasticitatea marginal a produsului turistic s-a rigidizat, aga eum s-a intimplat pe rand cu produsele alimentare sau cele industriale: era o limita fizicd a consumului. Pentru ultimele iesirea a fost pentru © bund perioada dezvoltarea servicitlor pentru care capacitatea de consum era mult mai ridicata. Printre acestea si turismul (de mas la acea data). lat ins cf structura fiinfei umane a descoperit o nowt limita, aplicabila serviciilor turistice: plictiseala. Caderea sistemului sovietic prea ca va relansa economia turismului clasic, dar intai in mediile de cercetare pentru turism, apoi in cele academice gi ale economici reale s-a cautat o solufie pe termen lung. Solutia trebuia sd fie unitard, aplicabila in intreaga economic, ajungindu-se la teoria trairilor (experiences economy). Strict pentru ‘turism amintim cateva repere mentionate si de Steven Pike = 1990 Institutul de geografie al Universitatii din Groningen au organizat un workshop avaind aceasta tema = 1993 Asociatia International a Expertilor $tiingifici din Turism (AIEST) organizeaz conferinfa cu tema ‘competitivitatea pe termen lung a destinatiilor turistice” = 1996 Fundatia Cavanilles pentru Studii Avansate in Turism a organizat al doilea forum intemational pentru turism cu tema ,vitorul destinatilor turistice tradigionale” = 1998 AIEST la al 48 Congres are ca tema . Marketingul destinatiilor ~ scopuri gi limite - 1999 TTRA Europa are ca tema a conferinfei anuale ,Marketingul destinafiilor turistice-castigul prin prisma competitivitai’ = 1999 Centro Intemazionale di Studi Economica Turistica (CISET) are ca tema a conferinfei anuale managementul si marketingul destinatiei turistice = 2004 - Conferinta ATLAS are ca tema ,Retele si parteneriat in dezvoltarea si managementul destinatiei turistice = 2005 - Conferinga ATLAS ..Destinatii revizitate — perspective in dezvoltarea si managementul arilor turistice 1.2. Destinatia ca produs turistic, scopul calatoriei, obiect de antreprenoriat si subiect al concurentei Turismul, turismul de masa nu este pentru cei saraci, Pentru cei "bogati", care au in "contractul social" inclusa vacanta, dupa 10-15 ani de concedii Ia mare, de exemplu diferenta de pret pe destinatii simitare ca oferti si distanta este nesemnificativa, in plus s-au siturat de aceleasi destinafit pe care le-a vizitat de atitea ori. Acest turist vrea alt criteriu de alegere. La fel se petrec Iucrurile si in cazul celorlalte destinatiituristice. Mai mult, trebuie sa lum in considerare si volumul de munca sensibil mai mare necesar unui confort mediu sport, in pirile bogate: distanfe mari parcurse zilnic cu magina, invafarea folosirii utilajelor casnice, stresul inerent mijloacelor de informare si distractie si nu in ultimul rand lipsa timpului liber, a timpului pentru sine. Chiar vacanta, prin noile tehnologii devine mai stresant&: proceduri mai complicate - dar mult mai comode - privind alegerea i inscrierea intr-un voiaj, calatoria mult mai “codificata”, volumul informatiilor (si al regulilor) mult mai mare ete prima reactie vine din partea clientelei, care dupa un an de munca este convinsa c&: "merit 0 vacan{a buna, mi-o datorez !". Consccinta este cA turistul o dati ajuns la destinatie igi pune intrebarea: "de ce sunt eu aici?"". Timpul vacanfelor clasice, cfnd ne urcam in autocar ca si vedem noi destinatit sau ne "Infundam” intr-o statiune pentru odihn’t a trecut. Turistit- cei din categoria turismului de masa pentru “bogati” - au vazut deja totul. Muncesc greu (si in timpul vacanfei, ca si clienti - motoare ale economici de weekend care creeaza zile libere - “duminici"~ personalului, martea si microurea !) si au devenit mai pretentiogi, intrucat oferta a devenit mai sofisticata. Cu atét mai dura este situatia in cazul turismului de afaceri unde clientii chiar au fost peste tot, au alergic la muzee sau peisaje sau alte ingrediente elasicefn concluzie, toata teoria organizarii vacan(ei s-a naruit, Nu ca s-ar fi schimbat ceva in tehnologie. Dimpotriva, aceasta a devenit mai precis4 si mai danalitica, mai ales sub presiunea sistemelor informatice. A aparut teoria si practica destinafiilor turistice: cum s& construiesti a destinafie? Si nu este lucru simplu pentru ca turistul modern vrea sd aia experiente, trairi nu sd fie un obiect al unui tur turistic, o sursd de theasdrt. Vrea sA participe. sA traiasca altfel decat este condamnat de rutina zilnica, Globalismul a transformat nu numai lumea intr-un spatiu limitat, chiar inchis, dar si , trlirea 0 reduce la sabloane, Succesul in turism depinde de contraoferti, de sansa evadarii macar temporare, Gunn defineste' “destinatia turisticd din punet de vedere spatial ca o arie geografica care contine o masa critica a dezvoltarii care satisface obiectivele turistului. Elementele principale din perspectiva destinatiei turistice sunt resursele naturale, transportul accesibil, serviciile atractive, promovarea si informarea.” Dar pentru a avea o destinayie turistica reald, stabild si cu sanse de durata trebuie sa adeugem elementul cel mat important: oamenti care o locuiese, cei care sunt in stare sd presteze servicii de calitate si care tsi pot modela viaja astfel incat “trdirile” sd fie posibile la cote ‘nalte.” Ei transforma singuratatea cotidiana in participare, asa cum 0 dorese $i ei la randul lor in vacanga; nevoia de a socializa este dureroasa pentru cei condamnati la rutina zlei de sistemele economice performante. O destinatie turistica presupune 0 multitudine de elemente, practic intreg ansamblul natural, construit si uman. al ei. "Destinatiile artificiale” de genul cluburilor de vacant, al croazierelor incep si fie mai putin gustate, Clienyit care isi permit si facd turism se Matore spre autentic. Efortul trebuie sa fie al intregii comunitafi: nu numai personalul din svctorul turistic contribuie la sucees ei toatd suflarea, Pentru aceasta trebuie s4-si sAseascé o identitate, si realizeze un flux de sinergie spre satisfacerea cerinfelorturistce, s4 integreze turistul in viata "destinafiei” si-l facd sd ite de rutina, si+i incarce bateriile. Chiar dac& destinatia este la 65 de mile* de resedinta turistului! Cu atat mai spinos este drumul construirii destinatiei turistice pentru zona de business unde "destinafia" se adaugi la multitudinea de forme de "incentive" si o infrastructura cu utilitagi speciale. Conceptul de ,destinatie turistica” trece dincolo de categorile cu care operdm obignuit in praetica turismului si poate fi definit mai repede ca 0 filozofie a turismului, dar o filozofie tripartita: a turistului ca subject a localniculut ca beneficiar si = aintermediarului ca profitor: dar o filozofie unic4, aceiagi pentru tofi trei degi au fost sperati iremediabil urmarite Destinafia turisticd este o stare de comuniune: Destinatia turisticd este caracteristied mai ales turismului de masd, considerat ca turismul care are nu numar mare de Participant respectiv majoritatea sau o bund parte din populatia unei zone emitente, Dar dac’ la inceput turismul de masd cra caracterizat de grupuri mari de turisti care sc deplasau cu avioane charter, autocare, vagoane speciale cte. $i ocupau hoteluri intregi, schimbarile profunde in_facilitati_au_condus _la_schimbari_majore ale fluxurilor_turistice (allotmenturi pe avioane de linie sau low costs, autoturisme sau mijloace de transport in comun (trenurile IC sau TGV), capacitatea de cazare a unui hotel ,.impargita pe motivatia clientilor etc. ). Se ajunge la acelasi criteriu, respectiv numarul (ponderea) mare a turistilor ,,individuali” sau care calitorese ,.individualizat’ A aparut Nofiunea de nisi: simplu, niga poate fi definita ca locul pe unde trece toata lumea dar niment mu taxeaza. Ea a apirut din disperarea gasirii de noi destinafii in deceniul opt. Dar si ca o adaptare la nevoia ajustarii costurilor la puterea comunitatilor mai mici. Cum cererea nu are limite privind diversitatea oferta trebuia s4 se adapteze: astfel ined, comunitati mici, destinatit clasice de putere redusd s8 poata atinge masa critica aferenta destinatici turistice, Nisa este cea care a relansat intermediarul de talie medie sau mica asigurind gi diversitatea dar si cantitativ oferta de destinafii turistice. Numeroasele destinafii de niga ating volumul destinafiilor mari dar asigura mai ales 0 multitudine de optiuni care sf poat rezona cu varietatea cererit Destinatia se construieste atat pentru turisti cAt si pentru localnici, Este diferité de altele, dar are nivelul de eonfort si organizare similar altor destinati,astfe! incat si localnieul dar si turistul s4 se simta acasA, prin utilitaile pe care le regdsesc natural améndoi. Teoria academic a statuat, iar practica a aplicat conceptul de “community leisure and recreation”, deci agrementul si distractia comunitara." De regula se incepe prin modelarea uzan{elor comunitiitii privind serviciile publice, definirea caracteristicilor serviciilor de /eisure $i recreation acceptate de comunitate, costurile realizArii noii viziuni, apoi se analizeazA pe rand arta si sportul comunititi, dar din perspectiva democratizarit lor, a politicilor si mijloacelor care pot susfine 0 astfel de organizare. Se introduce apoi elementul turism atat ca avantaj al comunitafii dar mai ales ca sistem de control si ca modalitate de asimilare si convietuire. Toate integrate intr-un plan de dezvoltare, dar mai ales de sustinere a sistemelor infrastructurii, vietii economice, politice. sociale, leisure and recreation care s& dea un fel de viafA, diferité de alte locuri, dar la acelasi standard (sau apropiat). turismul clasic nu numai prin scopurile " Gun, C.A. (1994). Tourism Planning: Basies, Concepts and Cases, 3 ed, Taylor and Francis, New York, 2 Veri si Francisco MD. Serra -MODISTUR-A System Dynamies Model of the Tourism Sistem Contrtbutions of the Spstem Dynantes Methodology toa Holistic Approach to Tourism ~ an Application to the Algarve - ATLAS conference Estoril 2003, 5 distanfa medie a uneiealatorit * vezi sensultermenlor, dar si Haywood L., Community Leisure and Recreation ~ Theory and practice, 1995 Butterworth Heinemann, sau Heath . Wall G., Marketing Tourism Destinations —a strategic planning aproach, 1992, John Willey & SousDestinatia turistica poate fi definita drept un loc sau un spatiu geografic unde un vizitator!turist se opreste, fie pentru tuna sau mai multe nopti de cazare, fie pentru 0 scurt perioada de timp sau reprezint punctul terminus al vacanjei turistilor, indiferent daca ei caktorese in scop turistic sau de afaceri. (Neaesu N.. 2009) destinatieturistiea cuprinde doua componente majore: + Atractile turistice ~ atractii naturale (plaje, rezervatii naturale, je deosebite, zone montane deosebite pentru sporturi de iarna, elemente de relief cu caracter de unicitate ete) si atractii antropice (monumente, muzee, parcuri si grdini tematice, constructit interesante din punct de vedere istoric si / sau arhitectural, pinacoteci etc); > Facilitati turistice — echipamente specifice (hoteluri, campinguri, pensiuni, case de oaspeti, restaurante, centre de informare turistics, parcuri de distract, echipamente de transport pe cablu ete ). Atractiile turistice reprezint& elementul component al destinatiei turistice aflat in legatura directa cu motivatia turisticé, Nu putem vorbi de turism in afara motivatici turistice. In ceea ce priveste motivele cdilditoriei, identificarea lor se face in scopul evaluarii comportamentului de consum si cheltuiclile vizitatorilor. in acest sens, OMT precizeaza si structureazat principalele mobiluri ale calatoriilor turistice, pe grupe si subgrupe astfel: 1. Loisir, recreere si vacanta. — vizitarea oragelor — participarea la diverse manifestari culturale si sportive — efgetuarea cumparaturilor, plaje (curd helio-marind) = practicarea diferitelor sporturi (amatori) croaziere, jocuri de noroc, odihna, voiaje de nunta .Vizite la rude $1 prietent — vizitarea paringilor = concedii in familie = participarea la funeralii participarea la programe de ingrijire a invalizilor }. Afacert yi motive personae = instalarea de echipament inspect, vanzari-cumparari in conturi straine participarea la congrese, conferinfe, reuniuni, targuri, expoziti participarea la activitati sportive, misiuni guvemamentale, studi, cursuri de limbi straine sau pregatirea profesional 4. Tratament medical = statiuni balneare, fitness, talazoterapi tratamente 5. Religie, pelerinaje evenimente religioase. peler 3. Alte motive — echipajele acronavelor si vasclor destinate transportului public = tranzit si alte activitati Destinaia turistic& este, in viziunea OMT (1995), un foc important vizitat de cetire turisti. Vizita turistilor tntr-un anumit loc este determinata de o anumita atractie turistica. in cele mai multe destinatii nu regasim o singura atractie turisticd, De obicei, exist 0 atraotie turisticd major, determinant pentru atragerea turistului in zona, pe King’ care s- au dezvoltat de-a lungul timpului, o serie de alte atrachi turistice, care s& determine retinerea turistului pentru o perioad® de timp mai mare, in destinatia respectiv kinetoterapie, statiuni termale, alte tipuri de cure si je 1.3. Tipologia destinafiilor turistice. Pomind de la tipurile de atractii turistice determinante pentru alegerea unei anumite destinatii, putem prezenta destinagile turistice, grupfndu-le, in funefie de formele de turism: > turism de litoral turism montan turism balnear turism rural si agroturism turism cultural turismul in arii protejate turismul de eroaziera turismul de pelerinaje vVvvvvvy se includ; 2003) de obiectivul specific al cAlitoriei, in grupa .loisir, recreere gi vacante (odihna) ” (Tigu~ def.: ansamblul activitatilor turistice care se desfisoara in spatiul aflat in imediata apropierea a unei suprafete de apa dar si pe oglinda acesteia. Se includ aici dezvoltarea turismului (statiuni, hoteluri, restaurante, catering, cete)dar si infrastructura care suport aceasta expansiune (activitati de comert, drumuri spre plajé amenajate special, facilitaqi legate de pescuit ete.). De asemenea nu putem si ignorim ecoturismul si sporturile acvatice (scufundari, inot, bird-watching). (Tigu 2003) - se leagi in principal de apele stititoare, mai exact de mari si oceane, date fiind dimensiunile mari ale acestora = caracteristici: (Tigu 2003) + operarea sa concomitent cu alte activitati economice (mai ales activitati portuare) + fragilitatea mediului inconjurator, mai evidenta in cazul litoralului + impletirea activitapii de turism de litoral cu cea de turism balnear (ex. talasoterapia) + sezonalitate accentuat + tendinge in dezvoltarea turismului de litoral: + fragmentarea vacantelor *turigtii sunt din ce in ce mai informati + turigtii sunt din ce in ce mai pretentiosi fart de calitatea plajelor gi fata de dotarile din statiuni + datorits diversificarii ofertelor de sporturi nautice are loc o mutatie considerabila si o formare de flusuri in acest sens + reactia cereri la propunerile ofertantilor este pozitiva - Imuntele = una din principalele destinagit de vacant ~ cererea este in evolutie ascendenta - caracteristici + difuziunea turismului montan in plan social + extinderea amenajarrilor masivelor montane = factori de influent + veniturile (practicarea sporturilor de iam fiind considerati 0 forma scumpa de petrecere a vacan(ei), + reducerea relativa a tarifelor, + dezvoltarea si diversificarea ofertei turistice montane, + imbunatatirea performantelor tehnice ale echipamentelor, + calitatea infrastructurii, + schimbarile obiceiurilor de consum turistic + organizarea a numeroase concursuri sportive de iam si puternica tor mediatizare = motivatié posibile pentru cei care aleg muntele ca destinatie schi alpin, alpinism climatism sejur termal vilegiatura mondena si drumetie cercetari botanice, glaciare. cartografice canyoningul deltaplanorismul, cicloturismul practicarea sporturilor de varé: tenis, golf, tir cu arcul, schi de vara, echitatie ete Turismul balnear = def. deplasatea unor persoane de diferite varste, sexe gi profesii in statiuni balncoclimaterice sau climatice, ori in localitati cu factori naturali de curd pentru ingrijirea sanatapit, odihnd, curd de substante balneare naturale (ape ‘minerale sau termominerale, namoluri terapeutice, mofete etc), cu extracte sau medicamente pe baza de plante, pentru profilaxie, intinerire, infrumusefare sau numai pentru turism, (Tigu, 2003) = Def: un ansamblu de mijloace si dotari turistice menite sa puna in valoare factorii naturali balneari ( apele minerale, néimolurile, gazele terapeutice, litoralul cu complexul stu de factori terapeutici $a.) = Acopera urmatoarele coneepte: + Termalism + Balneoterapie + Balneoclimatoterapie _ = Talasoterapie - Imbina destinderea, agrementul cu diferite forme de cura si tratament balnear medical = Are ca obiectiv nu mumai tratamentul balnear propriu-zis, ci si tratamentele si curele balneare profilactice, diversificandu-si astfel formele de manifestare (Turism de sandtate)= Sezonalitate: curba cu un singur varf sezonier, asemandtor turismului de litoral, insa mult aplatizat si cu o cerere cu un volum destul de ridicat in toate lunile anului ALuuismulrural si agreturismul ~ are ca motivatie dorinfa de intoarcere la natura, la viata gi obicciurile traditionale gi este definit in sens larg, ca fiind petrecerea vacan(ei in spatiul rural (abordare destul de imprecisa).in acest sens, opiniile sunt distribuite pe o scara foarte larga, de la simpla gedere in zonele rurale, pind la cele care impun o list lung de criterii legate de comportamentul consumatorilor: = sederea in gospodatia pardineasc = consumu! de produse agro-alimentare proaspete — __participarea la activitai economice specifice si, de asemenea, de particularititile agezarilor pozitie geografica — —— suprafata aferemtt = densitatea constructor — umarul si densitatea locuitorilor = tipologia activitatitor. Dar, in practica u2uala, pentru desemnarea vacanfelor petrecute in spatiul rural se foloseste nofiunea de, urism rural si agroturismn”. Aceste dou concepte se suprapun intr-o anumita proportie, au un numitor comun, dar si elemente particulare Turismul rural, are o sferd de cuprindere mai larga; continutul activitatilor este definit in termeni mai vagi. El se referd la toate activitatile ocazionate de petrecerea unei perioade de timp determinate, in mediul rural, mijlocul de gizduire putdnd fi atét gospodaria (araneasca (pensiune, ferma agroturisticd), cat gi echipament turistic de factura ‘mai generala (hanuri, hotcluri turistice, popasuri) Agroturismul este mai strict din punct de vedere al conditiilor vacantei. si ia in calcul aspecte legate de efectele economice asupra gospodeiriilor tardinesti si localitagilor rurale in ansamblu. Presupune = sederea in gospodaria tirdineasca (pensiune, fermi) consumarea de produse agricole din gospodaria respectiva (uneori se indica si o anumita proportie ~ minim 20%) = ___participarea intr-o masura mai mare sau mai mica, la activitatile agricole specitice Deci, indiferent de care forma este vorba (turism rural sau agroturism) confinutul activitafii se cireumscrie ummatoarelor coordonate: ~ spafiul rural cu aspecte referitoare la agezare din punct de vedere al: marimii, densitatii populatici, structurii sociale, modului de utilizare al terenului, dar sila mijloacele de g’zduire: tipul, confortul, pozitia — Locuitorii - populatia, ca pastratoare a unor traditii, obiceiuri, detinatoare a terenurilor si echipamentelor de gazduire si ca ofertanta de servicii ~ Pe de- parte — produsele agro-alimentare consumate de turigti cu prilejul sederii in gospodairia fardneasc, iar pe de alt& parte, produscle turistice = atractiile ce motiveaza deplasarca turistilor. Trebuie definit conceptul de ,satturistic” = asezare rural, pitoreasca, bine constituit, situata intr-un cadru natural nepopulat, pastratoare de traditii si cu un boat trecut istoric, care, in afara funcfilor (politico-administrativa, economica, sociala si culturala) indeplineste temporar functia de primire si gézduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedeterminata. In functie de caracteristicile geografice ale zonelor in care sunt amplasate, categoria valorilor turistice existente si de specificul activitatii economice, satele turistice se pot gnupa in " etno-folclorice "de creatic artistica * peisagistice gi climatice * viti-pomicole * pescaresti side interes vinatorese = pastorale 4 "pentru practicarea sporturilor de arma {n concordanta cu tipul satului se dezvolta activitatile turistice si activitatile cu caracter distractiv, recreativ. Baza ‘motivational a turismului rural este foarte larga + reintoarcerea la natura + cunoasterea traditiei, culturii + cunoasterea creatiei unor colectivitati © ingrijirea sian + practicarea unor sporturi (vanatoare, pescuit, alpinism. schi) + consumul de alimente si fructe proaspete Aceastd baz motivationala rispunde unei diversitati de gusturi si preferinge adresindu-se unor s consumatori yente largi deAvantaje (atat pentru ctienti cat si pentru comunitaile locale) © costuri mai mici comparativ cu alte forme de vacante sezonalitate mai redusa ineditul, originalitatea célatoriilor absenta aglomeratici stimularea economiilor zonelor rurale prin: © crearea de noi locuri de munca ‘+ obtinerea de venituri din valorificarea de produse agricole excedentare © protejarea mediului * conservarea traditiilor De aceea turismul rural se situcaza intre optiunile de vacanfa ale unor segmente tot mai numeroase de consumatori = def. este acea forma de turism al cArui obiect este, printre altele, descoperirea monumentelor si a ageztirilor. El exercit asupra acestora un efeet pozitiv in masura in care contribuie — la satisfacerea propriilor scopuri — la intretinerea si protectia lor. ~ def: Calitoria indreptaté spre cunoasterea artelor a mosteniriiculturale gia caracterului specific la unui Loe = _ se bazeaz pe mozaicul locurilor, traditi, forme ale artei, sirbatori si experiente care descriu nafiunea gi oamenii sti, reflectind diversitatea si caracterul stu - Turstii care participa la activitati ale turismului cultural viziteazd urmatoarele: + asezaii istorice + galerii de arta, teatre si muzee + evenimente culturale, festivaluri si tirguri + comunitati etnice gi regiuni + comori arhitecturale gi arhitectonice + parcuri nationale si statale - Turismul cultural este particularizat prin continutul specific al deplasarii, Pentru a fi inclusd in turismul cultural, 6 calatorie trebuie si indeplineases trei condi ¥ si fie determinata de dorinta de cunoastere, de cultivar: ¥- SX aibai loc consumul unui produs turistic cu semnificatic culturaldi (monument, operat de arta, spectacol, schimb de idei): ¥ Si presupuna intervenfia unui mediator (persoana, document scris, material audio-vizual) care si puna in valoare, sf realizeze produsul cultural ~ Tinind cont de specificul valoritor componente ale patrimoniului cultural, in viziunea unor autori, formele de turism se coneretizeazd in + vizitarea obiectivelor patrimoniului istor + vestigii arheologice, istorice: ‘monumente: castele: edificiireligioase; ansambluri urbane gi rurale: pareuri si grédini; pinacoteci: muzee de arheologie; muzee de istorie: muzee de stiinge naturale: muzee specializate sau tematice; muzee nationale sau regional: sgradini botanice: + parcuri zoo: + participarea la evenimente culturale spectacole de opera, teatru; balet; coneerte: festivaluri de dans, muzica, film: festivaluri folclorice sirbatori traditionale: targuri ’ ’ ’ ’ ’ ’ ’ ’ ’ ’ . ’+ turism industrial si tchnic ~ situat in opinia specialisilorintre cel cultural si prin: de afaceri, caracterizat vizitarea unor obiective: economice, industrial: Vizitarea unor constructii specifice: tunele, canale, poduri, viaduete, baraje: ansambluri arhitectonice urbane, modeme sau traditionale cunoasterea organizarii vietit sociale, - Voiajele culturale se distribuie pe o scara foarte larga intre un produs cultural pur propriu-zis si 0 ealator turistica, vacanta - Produsul turistic cultural se constituie prin sinteza a dou grupe de elemente "cele culturale - prezentate deja drept obiect, dorinta, obiect, ghid * cele turistice ~ mijloace de transport, primire gazduire, alimentatic. = Organizatorii de .vacanfe tematice”, una din denumirile uzuale pentru produsele turismutui cultural trebuie si ‘sfseasc’ solutia de armonizare a acestor componente si adaptarea lor la cerinfele consumatorilor. Turismul in ari proteiate ~ natura trebuie protejata, in folosul omului. Protejam natura nu de om, ci pentru om = integrarea arilor protejate in circuitul turistic este fundamentata tindnd cont de urmatoarele aspecte: + valorificarea si amenajarea ariilor protejate privite in mod global si integrator in raport cu dezvoltarea economical in ansamblu a regiunii sau unitatii administrative din care face parte + justificarea economic, comerciala, turistica a punerii in practic& a celor mai bune proiecte de valorificare turistica + asigurarea suportului si echilibralui financiar nes + crearea conditiilor de evitare a impactului nedorit asupra mediului - _Activitati posibile asociate: + Activitati sportive si recreationale + Observarea vietii silbatice + Cunoasterea traditiitor locale + Vizitarea siturilor istorice + Activitatile nautice + Fotografierea sau pictarea scenelor spectaculoase + gastronomia ~ _ foarte importanta pentru aceasta forma de turism este amenajarea corespunzaitoare, imbindnd interesele protejarii naturi si ale turistilor. De ex ‘+ divizarea teritoriului in functie de valoarea si concentrarea resurselor naturale, fragilitatea si sensibilitatea lor, capacitatea de suport ecologic + ghidarea fluxurilor turistice numai pe potecile si drumurile special amenajate + Timitarea numarului de vizitatori pe an sau pe sezon, a orelor de vizitare in functie de capacitatea de suport pentru fiecare areal = se remarea 4 categorii de turisti care au ca motivatie petrecerea unei vacante in nature + turisti in inima naturii” — cercetatori stiintifici sau membrii unor organizatii destinate scopurilor educationale sau de conservare; turism stiingific * turigti dedicagi naturii — persoane care fac cAlatorii specifice pentru a vedea ariile protejate si care dorese s@ ingeleagat natura si istoria cultural local + turistii care urmeaza fluxurile principale - populatia care viziteaza destinatile salbatice in primul rand pt. a face o calatorie uzuala. Turisti ajunsi intémplitor in natura — persoane care participa la programe in natura, intamplator, ca parte a calitoriei lor unui asemenea proiect, = initial erau considerate produse turistice de lux = astizi au devenit produs de masa, destinat unui public larg si mai tanar = se poate constitui atit intr-un produs turistic distinct, cat gi intr-un element component al acestuia, sub forma ‘unui circuit complet (portul de imbarcare este acelasi cu cel de debarcare) ~ in finetie de numarul pasagerilor, mérimea si confortul navelor, calitatea serviciilor, durata calatori tipologia agrementului, se disting = croaziere de vacanta (navi de mare capacitate, 1000-2000 de pasageri,itinerarii medii de circa 7 ile, clientela diversa, destinatii obignuite) + croaziere de lux (nave de capacitate mai mica, 150-900 pasageri, inventar de lux, confort superior, personal cu inalta calificare, itinerarii de 14-30 zile)e sau de aventura (nave de capacitate mica, destinatit originale, turisti amatori de explorairi, servicii specifice, personal cu instruire special, scufuundaii) + croaziere tematice ( destul de recente. imbind educatia cu vacanta. Obiectiv tematic: istoria, arta fotografica, arta culinara cu un anumit specific ete.) - _Teligia ~ subiect vast si extrem de sensibil, face parte din cultura popoaretor = cele cinci mari religii ale lumii: crestinismul, iudaismul, islamismul, hinduismul, budhismul - _extinderea turismului religios fine de promovarea sa in randurile credinciosilor de eaitre condueditorii cultelor dar si de realizarea unor produse turistice pe aceasta tema = concentrarea maselor se face in jurul unor evenimente din calendarele religioase locurile considerate sacre pot fi naturale (masive muntoase legate de zei venerafi) sau antropice (biserici, sanctuare, maindstiri, moschee, temple etc.) 1.4, Structura destinafiilor turistice Destinatile turistice pot fi structurate si localizate atat dupa caracteristicile produselor gi prestatile turistice cat gi dupes momentul intrarii in circuitul turistic Se evidengiaza, astfel, bazine ale ofertei turistice sau destinatitturistice: montane, de Titoral, balneare, culturale, legate de anumite evenimente (targuri, expoziti, festivaluri ete.), pentru divertisment si jocuri de noroc, pentru practicarea anumitor sporturi sau peisajele si ofertele specifice Dupa traditia in turism gi pozitia fara de bazinele traditionale emigatoare de turisti si de des evidentiaza bazine (lo 1992) inatie turisticd, uni specialist noi side pionierat (V. Glavan cit. Defert, 1966, citat de Cristureanu, DESTINATI TURISTICE PE [ ‘TRADITIONALE | EXOTICE c— Nor L Af de cle traionale} DEPIONIERAT ate [ SPATIUL RURAL 1 ARI PROTEIATE SPATIUL URBAN Vanitoure sportiva peseuit sporti sporturi extreme congrese,reuniuni lavan Destinatiile turistice traditionale sunt localizate in Europa si America de NordDESTINATI TURISTICE, "TRADITIONALE {__mapmrionaut _| EUROPA EUROPA OCCIDENTALA EUROPA CENTRAL-ESTICA 1 LITORALUL TL MUNTIIALPI | | 1. BALNEARE TIL MONTANE MEDITERANEAN | || Austrin, Cehia Sovacia Franca Ehvetia Slovacin Polonia Spania Franta Ungarin Bulgaria Telia Kalla Romania Rominia Croatia Germania Uiraine Grecia Sloventa IV. BALNEARE ui. cucturaL- | [i peutroRaL ||{ IV. CULTURAL- Fran ISTORICE Bulgaria ISTORICE Talia Franta Roménia Cehia Germania Talia Ukraina HL Stovacia Austin Analia Rosia Ungaria Germania Romina Spania Polonia Ukraina Resin Bulgaria Sursa: V. Glavan DESTINATI TURISTICE "TRADITIONALE I AMERICA DE NORD ec sua ] CANADA 1 LITORAL ILcuLTURAL- | | 1.cuLTURAL- IL PARCURL Coasta Nord ISTORICE ISTORICE NATIONALE Atlantica Coasta Atantca | | Quebee Quehce Florida Marile Lacuri Marile Lacui Canada Arctica Coasta Pacifica America Centrata | | Cossta Pacifica Canada Centralia California Canada de Ves IIL PARCURI 1, AGREMENT IIL VANATOARE NATIONALE DIVERTISMENT SPORTIVA marine Cazinowri Canada Arctica terest Parcuritematice LL Canada Centralas Reserva deVest Nationale de Recrecre Sursa: V.Glavan Europa reprezinta cel mai vechi si mai important bazin de oferta turistica din lume, inscriindu-se in prezent cu o mare diversitate, specializare gi calitate a produselor si serviciilor turistice. atrigand peste 484.4 milioane de turisti strfini, ceca ce reprezinta 53,6 % din sosirile mondiale (Tourism Highlights, 2008), Europa de Sud (Mediterand) etaleaza o oferta de lioral, dar si una cultural, a marilor centre turistice urbane. A intrat in circuitul turistic ined din secolul al XVIll-ea (calitorile de studii ale aristocratiei engleze si voiajele pentru are” in sezonul rece ale turistilor din centrul si nordul Europei). Aceasti destinajie turisticd mediteraneand este polul” turismului european si absoarbe peste o treime din circulatia regionala (36,3 %, respectiv 176.2 mil. de turisti) si 19.5 % din sosirile mondiale 10Litoralul mediteranean se inscrie cu una dintre cele mai complexe si plurispecializate oferte turistice: cura heliomarina, odihna si recreere, sporturi nautice, croaziere, divertisment cultural, cultura si cunoastere, agrement sportiv. Dispune de spatii de cazare modeme (hotelur, vile, sate de vacant, bungalouri etc.), echipamente dintre cele mai sofisticate pentru agrement si sporturi, piscine, complexe de fitness, parcuri acvatice, parcuri de distractie, cazinouri, centre de naturism, porturi turistice gi ambarcatiuni de toate tipurile, scoli de yahting, canotaj, schi acvatic etc, Astfel s-a creat 0 oferti diversificatt si competitiva, care rspunde unei palete largi de motivatii turistice: inot, plajé, curd heliomarina, talasoterapie, nautism, scufiundari si pescuit subacvatic, agrement, practicarea sporturilor ete. Valentele turistice ale litoralului mediteranean date de aspectele peisagistice de mare frumusete, calitatea plajei si a apei de mare, regimul termic si insoritea puternicd sunt imbogatite cu valoroase monumente istorice gi de art, muzee aflate in marile centre turistice, unele cuprinse pe lista patrimoniului universal UNESCO. Evidengiem céteva destinagii de litoral pentru cura heliomarina (vezi detalii Glavan, 2006): Pe fitoratu! spaniol atlantic si mediteranean se remarea sapte sectoare de frm cu statiuni renumite, astfel: Costa de Luz (rez de la Frontera, Palos de la Frontera): Costa del Sol (Nerja, Marbella, Torremolinos); Costa de Los Pinos: Costa Blanca (Moraria, Calpa, Morella): Costa de Azahar (Denia, Benicarlo, Valencia): Costa Daurada (Salou, Garrof. Tarragona); Costa Brava (Blanes, Lloret de Mar, Santa Suzana): insulele Baleare (Palma de Mallorca, Ibiza, Plaja de Palma, Santa Pausa) Litoralul francez etaleaza doua sectoare de plaji: renumita Coasta de Azur (Frejus, Cann Monaco) si Riviera Lyoneza (La Grande Motte, Cap d” Agde, Gruissan) Litoralul mediteranean italic cuptinde Riviera Liguried (La Spezia, Savona): Riviera sudicA-Apulia (Barletta Molfeta): Riviera tireniand (Lido di Ostia, Salemo, Sorrento): Riviera venefiand (Venetia, Ravena, Pesaro); Riviera calabreza: Italia insulara, Pe litoralul dalmatian croat stagiunile de litoral alterneaz cu orase patrimoniu universal (Opatija, Bakar, Crikvenica, Pola, Trogir, Split, Dubrovnic) Litoralul mediteranean grecese $1 arhipelagurile imsulare constituie atractii turistice importante cu statiuni si orase renumite (Leptocaria, Paralia Katerini, insula Rodos, Glifada, insula Creta), Litoralul turcesc egeean (Bodrum, Kusadasi, Marmaris) si mediteranean (Antalya, Alanya, Adane) constituie destinatii attractive pentru curopeni ca si pentru Romania, Oferta culturala este una dintre cele mai reprezentative pe plan mondial, cu vestigii ale unor civilizatii antice si ale Renasterii, care sunt valorificate tot timpul anului, in renumitele centre turistice ca Roma, Venetia, Florenta, Padova, Napoli in Italia; Madrid, Toledo, Barcelona, Granada, Cordoba in Spania; Marsilia, Nisa, Monte Carlo in Franta: Dubrovnic, Split, Troger in Croatia: Atena in Grecia ete. parte din aceste valori culturale fac parte din patrimonial universal UNESCO (Toledo, Granada, Cordoba — Spania: Florenfa, Venetia, Roma ~ Italia: Split, Trogir, Dubrovnic ~ Croatia; Atena, Rodos ~ Grecia etc.). Oferta culturala este complementara celei de litoral dar. in toate cazurile genereaza fluxurituristice in tot timpul anului Anti Monte Carlo, Circulatia turisticd inregistratd in céteva centre turistice este elocventa: Barcelona (7.2 mil. turisti), Madrid (8.6 mil). Roma (11,1, mil.) (Estadiscos de tourismo en Barcelona, 2007), Industria turistica a bazinului mediteranean este puternic dezvoltata cu lanquri hoteluri intemagionale si statiuni turistice integrate, cu sute de mii de camere, o paleti larga de produse gi servicii turistice destinate unor segmente variate de piat Titile destinatare se regisese in topul european si mondial, ca: Spania (57,8 milioane de turisti strani; incasdri: 57.8 miliarde $ USA; Italia (43,7; 42,7); Tureia (22.2; 18,5); Grecia (17,5; 15,5): Croatia (9,3: 9.2) Europa de Vest este una dintre destinatile turistice importante, specializata in oferta turistiea alpina. oferta de litoral atlantic, oferta cultural-istoried si oferta balneara, concentrind 31,9 % din turismul intemational european (circa 154,9 milioane de turist gi 17,1 % din cel mondial). Aceste oferte se concentreaza in destinatii turistice specializate. Munfii Alpi, cel mai mare si mai inalt masiv montan din Europa (4.810 m in vf. Mont Blane) se desfagoara ca niste siruri continue de munti de la vest la est, pe o lungime de cca 1.299 km si Litimi ce variaza intre 125 km si 265 km, ocupaind © suprafaga de aproape 116.000 kmp. Se impun prin variate si spectaculo ie alpine si glaciare, cu ghetari actuali, dome renumite peisaje car esteri gi chei, numeroase si fermecatoare lacuri glaciare in partea exterioara, in Prealpi. Pe vaile alpine (Rin, Réhne, Inn, Enns, Isére, Aare etc.), pe malul lacurilor glaciare ca si la poalcle muntilor s-au cristalizat si perpetuat agezéri cu o importants zestre cultural-istorica (obiceiuri traditionale, mestesuguri, monumente istorice gi de arta etc.) care prezintd o atractie deosebita prin specificul si originalitatea lor. Multe dintre aceste agezaii umane, inca de la jumatatea secolului al XIX-lea, prin peisaj spectaculos, legaturi lesnicioase, prezenta apelor minerale sia altor atracfii turistice, au devenit nucleele viitoarelor statiuni turistice, care s-au conturat si dezvoltat, apoi, dupa primul rzboi mondial, ‘Muntii Alpi satisfac solicitarile celor mai diverse motivatii din partea turistilor domici de c&litori turistice montane in orice perioada a anului, de la drumetie montana, odihna si recreere, practicarea diversclor sporturi de iamna si de vara, golf, tenis, cunoastere, cultura i educatie, balncoturism, expeditit geobotanice pand la practicarea sporturilor extreme ca alpinism, speoturism, delta plan, parapanta, rafting, bungee-jumping ete cchiabile, vai pitorestiPozitia geograficd, in centrul Europe, in apropierea unor tari cu o important cerere turisticd pentru sporturi de iar, ile de comunicatie lesnicioase (aeroporturi intemationale, autostrazi, tuneluri. magistrale feroviare), dar, mai ales, prezenta si accesibilitatea usoara la diversele stajiuni turistice alpine sunt alte facilitafi pentru valorificarea potengialului turistic alpin. Muni Alpi se inscriu cu unul dintre cele mai mari domenii schiabile amenajate din lume, fiind prinefpala destinatie turistica pentru sporturile de iama pe plan mondial Statiunile turistice din Munfii Alpi au o echiparea tehnicd deosebita: vaste domenii schiabile amenajate (partii de schi fond, schi alpin, saniute, snowboard, schi acrobatic, trambuline, scoli si gradinite de schi): hotelarie traditional, regedinte secundare, pensiuni turistice familiale etc. dotari de agrement, piscine, complexe balneare, centre de fitness, complexe sportive, terenuri de sport, centre de echitatie, agrement aprés schi, centre culturale ete. Tarile alpine detin cea mai mare si mai complex oferta de turism din lume: 212 arii turistice majore cu 638 de statiuni si centre turistice cu oferte specializate in sporturile de iad, dar si cea mai voluminoasa cerere si circulatic turistica intemnationala de profil. Intre acestea, Austria ocupa primul loc cu 278 de stafiuni si centre de schi gi absoarbe circa 1/3 din cererea intemationala; Fivefia cu 119 statiuni si 25 % din cererea acoperita se situeaza pe locul doi: Italia, dupa numarul de statiunii si centre de schi (150) ummeazé Austria, dar ca circulatie turistica este pe locul trei: Germaniar — principala piaga emitenta a Alpilor (14-15 mil. schiori/an) -, ramAne cu ultimul loc ea oferta, prin cele 36 de centre de schi si stafiuni din generatia I, mai pugin dezvoltate. Frana cu cele 35 de statiuni ultramodeme, care se altura celorlalte sute, mai vechi, ccupa locul lin Europa ca oferta pentru sporturi de iam (INCDT, 1997), Echiparea pentru practicarea sporturilor de iama este de mare anvergurat: partile pentru schi alpin insumeaza peste 450 kmp in Germania, 1050 kmp in Austria, 1350 kmp in Italia, 950 kmp in Elvetia si 1900 kmp in Franfa: partile pentru schi fond maisoari 1000 km in Elvetia, Italia si Germania, cirea 2500 km in Franga si peste 9500 km in Austria Telefericele detin circa 2/3 din totalul mondial (Austria 3696, Franta 3033, Italia 2156, Elvetia 1534, Germania alpina 1274 (Cazes etal, 1993), Prezentam, in continuare, cele mai importante stajiuni turistice alpine, destinajii renumite pentru turisti ca si pentna competitiile sportive mondiale si europene (vezi detaliu in Glavan, 2006) in Alpii francezi printre cele mai cdutate statiuni mengionam: Chamonix (172 km de partii de schi alpin, 45 teleferice). Courchével (500; 200), Val d’Iséte (300; 120), La Plagne (200: 130), Val Thorens (500: 200), Meribel (180: 30). Alpii elvetieni se inscriu cu stafiuni turistice renumite prin echiparea turistic& si calitatea servicilor turistice: Crans Montana (350: 40), Zermatt (150; 34), Grindelwald (165: 30), Davos (300; 52), St. Moritz (350: 860), Gstaad (250: 70). in Alpii austrieci se concentreazé cele mai multe statiuni si centre de schi, mai ales in Tirol si pe vaile Poznaum, Inn. tz, Stubai, Ziller, Gastein. intre acestea amintim: Innsbriich (82: 35), Kitzbuhell (200; 53), Saalbach (200: 56), Kramsach (25; 8), Zeel Am See (280: 52), Seefeld (60: 21). in Alpii Germaniei (Bavarie) se afl4 multe statiuni gi centre de schi dar, acestea au o dotare mai redus4, exeeptie ficand statiunile: Garmisch-Partenkirchen (73; 54), Oberstdorf (42; 26), Berchtesgaden (40; 29), Immenstadt, Kloster, Grainau Alpii italien au peste 63 de stafiuni bine echipate pentru sporturi de iarna, dintre care amintim: Brenuil-Cervinia (120; 25), Courmeyer (100; 32), Cortina d'Ampezzo (160; 52), Madona di Campiglio (160: 31), Valgardena (150: 86) Sestriére (120; 25) in Alpii sloveni sunt putine domenii schiabile amenajate, iar dintre statiuni se remared: Kranjska Gora (30; 20), Bohinj (60: 15), Planica, Maribor, Pod Koren intrate in circuitele intemationale de biatlon, trambuline, slalom. Intre farile alpine cu o circulatie turisticd legata, preponderant, de oferta alpina se situeaza Austria (20,7 milioane turisti straini si 18,8 miliarde $ USA, incasari) alaturi de Elvetia (8.5: 11,8); desigur si in celelalte tari occidentale ocupa 0 pondere important’ in activitatea de turism. fa Litoralul Atlantic Oferta litoralulut atlantic este difaza si alcatuitd in Franta din mici statiuni de litoral sau balneare (pe coasta bretona si normanda), céteva centre turistice culturale si unele arii protejate Se adreseazd cu precadere turistilor interni si turistilor olandezi, englezi si belgieni, fiind situata in afara flusurilor turistice principale din Europa de Nord catre Europa de Sud. Se remarca statiuni ca St. Mal6, Granville, Bayeux, Cayena si orase ca Brest, Rennes, Le Havre, sau faimoasa manastire Saint Michel din Golful Saint Malo in Nord Vestul Frantei Spre sud. in Franta, se evidentiazA centre turistice ca Nantes, Nevers, Saint Nazaire, La Buale, Pe litoralul sud-vestic francez, la frontiera cu Spania, se remarcd Coasta de Argint cu stajiunile Biaritz, Bayonne, Boucau, Le Sable sau Rochefort, La Rochelle si St. Martin (Coasta Aevitania-Garonne). Se inserie cu o echipare turistica foarte bund stagiunea Ostende (Belgia). Litoralul englez ctaleaza plajele de la Great Yarmouth, Southend si Brigthon sau Torquay si Phymounth in Anglia ce sul vest, fie Blackpool si Skegness in Anglia de nord — nord est, stafiuni care in secolul al XIX-lea au avut un profil balnear. Pe coasta atlantica spaniola s-au dezvoltat statiuni si centre turistice de mare atractie pe plajele Costa d’Argent, Costa Emeralda, Costa Cantabrica. Centre turistice ca Bilbao, San Sebastian, Santander, Loredo, Vigo etc. sunt importante atat prin vocatia economica cat si prin plajele si monumentele istorice gi de arta ce atesta milenara civilizatie spaniola. Insulele Canare (arhipelag format din 7 insule) constituie emblemd a turismului de litoral spaniol prin statiunile Las Palmas, Santa Cruz, Puerta de Cabras, ArrecifePortugalia prin statiunile de elita Estoril, Sintra, Faro, Lagos, Nazare se inscrie intre destinatiile atlantice europene. Desigur, prin oferta de litoral dar, mai ales, prin oferta culturala de mare valoare turistica, Portugalia a inregistrat in anul 2007, peste 12,3 milioane de turisti si 10,1 miliarde $ USA. ineastri Destinafia culturala Oferta cultural-istoried a Europei de Vest este de mare diversitate si valoare artistica gi turisticd: Vestigii ale Antichitatii, Renasterii, Medievale: cetati, palate si castele, catedrale, biscrici, mandstiri, moschei, muzee, parcuri si aradini etc. si sunt dispersate in toate farile occidentale. Orage ca Paris, Londra, Munchen etc. concentreazimonumente istorice gi de arta, de patrimoniu universal UNESCO ceea ce le sporeste atractia turistiea, iar muzeele acestora atrag milioane de turisti Oferta culturald are un mare avantaj, ea poate fi etalata si valorificata prin turism in tot timpul anului Se concentreaza in marile orase — capitale si localitati din aria metropolitana, ca Paris cu Versailles, Chartres, Reims (16 milioane de vizitatori strdini $i 11 milioane vizitatori francezi, dupa Oficiul pentru Turism si Congrese de la Paris, 2007), Londra cu Oxford si Cambridge (26.6 milioane vizitatori strdini, dupa Institutul Britanic de Studii de Piata Mintel — Londra, 2007), urmate de Bruxelles. Amsterdam (4,6), Geneva, Dublin (5.7). Viena (4,3), Ztrich, Manchen (4.0), Berlin (7,0) ete. Oferta turistica a acestor centre este complexa si variatd si se completeaza cu oferta de afaceri reuniuni si congrese. in topul tarilor Europei Oceidentale se numard, la nivelul anului 2007, pari cu 0 bogata oferta turisticd si specializata pe produse de mare interes (montane, de litoral, culturale, balneare, congrese, tinguri si expozitii, afaceri ete,), precum: Franfa (81,9 mil, turisti strini, 54,2 mld.$ incasari): Anglia (30,7; 37.6): Germania (24.4; 36.0): Olanda (11,0: 13.4); Belgia (7.0: 10.6), Irlanda (8.00: 6.0) Destinafia balneara a apairut in Europa din vremea Imperiului Roman, datorit apelor minerale (si termale) sia proprictitilor terapeutice cunoscute din antichitate: Vichy, Aix-les-Bains in Franfa, Aachen si Baden Baden in Germania, Baden Ischl in Austria, dintre ele unele devbenite resedinfe imperiale in Imperiul Austro-ungar. Germania se inscrie’ pe primul loc in Europa, concentrind circa 60% dintre curantii europeni, fiind renumite statiunile Weisbaden, Baden Baden, Aachen, Bad Hamburg etc. Austria dispune de renumite statiuni balneare, unele profilate si pe sporturi de iama ca Solden, Seefeld sau interesante prin arhitectura epocii ca Bad Ischl, Bad Hall, Bad Goisern. Franta este recunoscuta prin statiunile Vichy, Clermont Ferrand, Aix-les-Bains, Evian etc Europa de Nord s ie cu destinatiile Scandinavia gi Baltic. exceleaza prin pitorescul peisajelor naturale de mare originalitate gi spectaculozitate {arctice, glaciare. aurore boreale. fiorduri. de litoral. montane etc.), stravechi obiceiuri si traditii lapone (sapmi) gi vikinge, arta lemnului si navigatiei, valori medievale si hanseatice ete, Norvegia este tara fiordurilor, a peisajclor aretice inedite gi a unei culturi legate de navigatie si pescuit. Centre turistice: Oslo, Trondheim, Bergen, Tromso ete, Suedia cu un cadru natural variat gi pitorese, o civilizatic a vikingilor i a comerfului hanseatic, Centre turistice Stockholm, Goteborg, Maino, Upssala ete. Finlanda, tara lacurilor, a laponilor, a muzicianului Sibelius si a lui Mos Craciun, cu centrele turistice: Helsinki, Raovaniemi, Tampere, Tureu ete. Danemarca, ..Tara lui Hamlet” (Castelul Kronberg). a insulelor stancoase si morenaice, a civilizatiei vikinge. cu oragele Copenhaga, Arhus. Alborg ete: Destinatia baltied intereseazA atit prin peisajele de cémpie litorald, cu plaje, dune de nisip si plantatii de conifere, lacuri glaciare, dar si prin mulfimea monumentelor istorice gi de arti medievale de mare valoare istorica. Centre turistice ca: Vilnius, Kaunas, Trakai (Lituania), Riga, Rundola, Sigulala (Letonia), Tallin, Viliandi, Kadriorg, (Estonia) sunt de mare interes pentru turism, Europa Central-Estiea Arle acestui bazin se impun printr-o oferta turisticd destul de complex, intrata in circuitul turistic ined de la sfarsitul secolului al XIX-lea, dar insuficient valorificata paid in anii "90. Se impune: oferta balneara a unor stajiuni balneoctimatice renumite pe piaja europeand, precum Karlovy Vary, Marianske Lazne, Frantiskovy Lazne in Cehia: Piestany, Bardgjov. Zilina in Slovacia; Lacul Balaton si statiunile limitrofe in Ungaria; Wieliczka in Polonia: Baile Herculane, Baile Felix, Sovata, Baile Tusniad in Romania ete Oferta montana a arcului Carpatic apartine, cu precadere, farilor Slovacia cu statiunile Strbske Pleso, Stary Smokovee, Tatranska Lomnica; Polonia cu Zakopane; Romdnia cu Poiana Brasov, Sinaia, Predeal si Bulgaria cu Vitosa, Pamporovo, Borovet in Muntii Rila ~ Rodopt; oferta de litoral este prezenta in bazinul Marii Negre in Bulgaria ~ Coasta de Argint, Coasta de Aur, Romania ~ Mamaia, Eforie, Mangalia, Neptun; Ukraina — litoralul Crimeii (Yalta, Alupka, Hersan ete.) (vezi Glavan, 2006) Oferta culturala este diversa, fiind reprezentata cu precadere prin castele (Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Rusia). biserici catedrale i mandstiri (Rusia, Cehia, Romania, Bulgaria etc.), cetati medievale ete. Este localizata in marile centre turistice Moscova, Leningrad, Kiev, Varsovia, Cracovia, Budapesta, Praga, Bucuresti, Brasov ete. Industria turisticd este bine dezyoltat, diversificat, moderna si competitiva in destinatii ca Ungaria, Cehia, Polonia si partial Rusia si Bulgaria, care inregistreaza si o intensa circulatie turistica apreciabil4. Europa Central-Esticd atrage circa 10,6 % din fluxurile turistice intemationale care graviteaz spre Europa, respectiv 95.6 milioane de turisi Acestia se disperseaza spre Ungaria (8.7 mil.), Polonia (14.9), Rusia (20,1), Ukraina (25,1), Romania (5,6 mil.) etc. America de Nord dispune de o oferté complex, de mare diversitate, dar, discontinna si concentraté in anumite regiuni ale S.U.A. si CanadeOferta de litoral se concentreaz pe Coasta Atlantica si Coasta Pacified. Coasta Atlantica etaleaz’ o oferai mixta vacantiera, de litoral, culturala si de cunoastere, in partea de nord, intre orasele Portland (Maine) si Norfolk (Virginia). Litoralul nordic cu multimea de insule detine o oferta de agrement si divertisment variata, la care se adauga ‘numeroasele rezervatii si parcuri maritime nationale, iar marile centre urbane (Washington. Philadelphia, New York, Boston ete.) inglobeazA atractii cultural-istorice de mare interes turistic. Milioane de turisti ai metropolelor americane sau din Canada, dar si din Europa, viziteaza aceasta destinatie. Coasta Floridei este un alt pol de atractie prin grandioasele statiuni de litoral, cu sute de mii de camere gi dotari de agrement gi divertisment dintre cele mai variate si sofisticate (Miami, Tampa, Orlando, Walt Disney World). care atrag peste 25 milioane de turisti din $.U.A., mai mult de | milion de canadieni si sute de mii de vizitatori europeni si din alte tari (vezi Glan, 2006) Coasta Pacifica de la San Francisco la San Diego este o alta destinatie vacanticra, care se inscrie cu un lant de statiuni de odihna gi recreere, a caror oferta de cazare si divertisment, alaturi de cadrul natural de mare pitoresc si plajele insorite, le impun printre cele mai atractive oferte de litoral din lume, absorbind peste 20 milioane de turisti (Cap. 9) Oferta de litoral se asociaza cu cea culturala si de divertisment (Hollywood, Disneyland, muzee etc.) Oferta cultural este variata si reprezentativa prin valorile culturale, istorice si se imbind cu agrementul gi divertismentul local, ,culoarea” cartierelor de emigranti, cu muzica, cultura gi gastronomia lor, stilul urbanistic specific american sau al tarilor de origine a locuitorilor etc, Se remarea prin patina local” metropolele ceniral- americane ca New Orleans, Memphis, St. Louis etc., cele de pe Coasta Atlantica (Washington, Boston, New York, Savannah, Richmond, Charleston etc.) si Coasta Pacifica (San Francisco, Los Angeles, San Diego). sau din bazinul Marilor Lacuri (Chicago, Detroit. Quebec, Montreal) ete. Oferta de agrement si divertisment (,ludoturismul”) este bine dezvoltaté si atrage milioane de turisti, att ,mono- ‘motivati” pentru jocurile de noroc (in renumitul centru Las Vegas), et si pentru destindere in toate statiumile gi centrele turistice americane (Disney la Los Angeles in California, Orlando si Tampa in Florida. Oferta de ecoturism, cunoastere, educatie, stiinta, combinata cu cea de recreere si odihna, este foarte bine dezvoltata si apreciata de peste 350 milioane turisti in S.U.A., in 356 de parcuri nationale si parcuri nationale de recreere (Glavan, 2006) Oferta pentru sporturi de iarna este con entratt in Munfié Apalayt: Lake Placid, Bellayre, Sky Area, Spring Mountain, Sky Bowli si Munpii Stdncosi: Aspen Mountain (192 km piste de schi, 39 teleferice), Vail-Beaver Creek de schi, 136 teleferice). Salt Lake City (statiune Village (206 piste de schi, 38 teleferice), Summit Country (808 par t olimpica), Snowbird si Sundance Resort (toate trei cu. 255 piste de schi si 35 teleferice). In Parcul National Yellowstone se afl statiuni de ian ca Alta Grand Targhee Ressort si Olt Faithful Village, iar in Parcul National Grand Teton s-au amenajat statiunile Jackson Hol (150 km partii de schi, 10 teleferice) si Teton Village (Glavan, 2006), in Canada sunt renumitele statiuni de iama: Banff (350 km partii de schi, (500 km: 58) si Calgary, statiune olimpica (Glavan, 2006) Oferta culturald si de sporturi de iam a Canadei este completata cu ofertele de afaceri, congrese, reuniuni (Quebec, Toronto, Montreal, Vancouver), de cea stiintificd, cunoastere gi ecoturism (in parcurile nationale) si de vandtoare, trofee si blanuri in Canada englezA (Saskatchevan, Manitoba, Alberta etc.) Oferta de afaceri, congrese si reuniuni are o pondere mare in turismul nord-american, date fiind dezvoltarea economica, tehnologica si stintificd a celor doud tari si a relatiilor internationale ce se stabilesc inte state In circulatia turistica mondiala, $.U.A. cu 55.9 milioane de sosiri (si 96.7 mild. incasairi). reprezinta doar 0.6 % din turismul mondial intemational, dar pe continentul american circa 39,3 % (din 142.4 milioane de turisti in 2007), iar Canada cu 17,9 milioane de turisti retine circa 0,2 % din sosirile internationale si, respectiv 12,6 % de pe continent. rice), Wkistle Mountain-Blackomb Aparitia bazinelor noi de oferta turistica a fost determinata de trei factori si anume: dezvoltatea economica a farilor in dezvoltare, si care, din ratiuni politice. economice si de identitate nationala, si-au dezvoltat si specializat oferta turistica in raport cu specificul resurselor turistice; internationalizarea turismului, sub impactul turismului de masa si democratizarea turismului, prin constituirea rejelelor integrate (pe plan mondial) de hoteluri, touroperatori, companii de transport (acrian, feroviar, rater si naval): constientizarea a tot mai multor fri, vis-d-vis de rolul economic, politic si social al turismului, ceea ce le-a scos dintr-o anumita autoizolare traditionala. Bazinele de oferta turistici se localizeaz4 atét in apropierea destinatiilor traditionale si a bazinclor emitatoare de turisti, cat gi la distante mai indepartate de acestea. Intre bazinele ofertei turistice situate in apropierea destinatiilor tradifionale se remarca in America, {Ari ca: Mexie (21.4 mil, turisti) cu oferta cultural (vestigii tolteve, mayage si aztece, centre culturale), de lvoral (plajele caraibiene Si pacifice) si de afacert: farile caraibiene (19.5 mil. turisti) cu o oferta specializata in vacanre de litoral, croaziere si eulturalet: Puerto Rico (3.6 mil. turisti). R, Dominicana (3,9), Cuba (2,1), Jamaica (1,7) sau cele culturale: Costa Rica (1.9), Guatemala (1.4), Honduras (0.8) ete.; Pentru Europa: litoralul nord-afriean cu ofeite diversificate - de litoral, culturalé, baineara $i de aventurd in desert ~ si servicii de calitate: Tunisia (6,7 mil, turisti), Maroc (7,4), Algeria (1,7); Orientul Apropiat (47 mil, turisti, 34 mild. $ USA incaséri) cu oferta culturala si de ltoral: Siria (A mil. turisti). Jorddania (3.4), Liban (1,0) etc. Egipt este o destinatie turistica in plina dezvoltare, cu oferta culruralaa 4pe Valea Nilului si in oragele Cairo si Alexandria, precum gi cea vacantierd si de agrement nautic la Marea Rosie (10.6 mil. turisti) cu statiunile Hurghada si Sharm el Shkeik (Glavan, 2005, 2006). In ultimii ani, turismul de shopping. vacantier si de pelerinaje a cunoscut o crestere substantiala in fArile arabe: Arabia Saudita (11,5 mil. turisti), Emiratele Arabe (7,0) si Bahrein (4.5). O localizare mai indepartat& fata de bazinele traditionale o constituic pictele: Asiei de Nord-Est (104,2 mil. turisti) China (54,7 mil. turisti), Hong Kong (17,1), Coreea (6,4), Macao ~ China (12,9), Japonia (8,3), Taiwan (3,7) etc, destinatii cu oferta culturala, shopping, congrese, de afaceri si agrement. piefele Asiei de Sud-Est (59.6 mil, turist) cu oferte culturale, de shopping si de litoral: Malaysia (20,9), Thailanda (14.4 mil. turisti). Singapore (7.9). Indonesia (3.5), Filipine (3,0) ete.; Asia de Sud (9,8 mil. turisti) cu oferta culturala si de afacert: India (4,9 mil. turist), Nepal (oferta cultura ascensiunt alpine, cunoastere si stiinta): Africa de Sud (11,0 mil. turisti) cu oferte vacanriere, stiintfice yi de cunoagtere (parcurile nationale) si culturale: R Sud-Africana (9,1 mil, turisti), Botswana (1,6), Zambia (0,9) ete.: Africa de Est (8,3, mil. turisti) are o oferta specializata in ari protejate, de cunoastere (fotosafari si de vandtoare — Safari) in Parcuri Nationale si rezervatii de vanatoare: Kenya (1.6 mil, turisti. Tanzania (690 mii) ete.); Africa Occidentala se inscrie cu oferte vacantiere pe litoral, culturale gi de eunoastere in tari ca Ghana (500 mii turisti), Senegal (900 mii) si Coasta ce Fildes, care etaleaza peisaje exotice, flora si faund specified, habitate afticane ete. ‘Tarile din America Latina constituie o alta destinatie turisticd in pling dezvoltare (19,9 mil. turisti; 17,2 mild. $ USA incaséri), Se remarca farile andine cu o oferta culturala, legati de civilizatia precolumbiand (incasa): Peru (1,8 mil Turisti). Bolivia, Chile (2,5) si arile atlantice, cu oferta de litoral, cultural, de afaceri, agrement si divertisment cultural: Brazilia (5.0), Argentina (4,5), Columbia (1.2), Uruguay (1,7), Venezuela (0.7) DESTINATII TURISTICE NOL ————_—__- APROPIATE iNDEPARTATE fata de destingiletradifonae fata de destinaietradiionale I Destnagi Destinai Oferteculturale de ]{ Oferte coturiom, — || Oferte culture, americane cireumediteraneen | | tral afacert inatoare sortiva, || ecoturiim+ itoral Sete de lors cultura culture rte de litorl 3 sacangire caltirale T T I I 1 z x got Z Z ae PoE FE ig i Bi | [eg feF || 2 2 8 3 23 Ze-Ceees||Sa 8 § 4 2g echakeee |g = & = 235 eeeecGs 4 ||E8 2 3 Szacegge || SZEsis g2i22555 [E2222 23522222 | 222282 Sunt bazine de ofert& turisticd recent intrate in circuitul turistic si beneficiaza de peisaje naturale exotice, de mare pitorese si posibilitati multiple de loisir. Find la distanfe foarte mari (5.000-10,000 km) fata de principalele piefe emitente (Europa si America de Nord), oferta turisticd, strict specializata - vacanfd, sporturi nautice, scufundari, pescuit si vdndtoare subacvaticd, shopping. este complexa, dotarile fiind polifunctionale si de mare atractie pentru turisti. Amintim. in acest sens: statele-insule din Oceania: Guam (1,2 mil.), Cook, Tahiti, Fiji (0,5); Hawai (7,0 mil. turisti); Australia (6.8) si Noua Zeelanda (2.0); Insulele Maldive (0,6), Ceylon, Mauritius (950 mii turisti), Madagascar, arhipelagurile Comore $i Seychelles (0.2) din Oceanul Indian.DESTINATII TURISTICE EXOTICE (oferte vacantiere, sporturi nautice, vanitoare si peseuit subacvatic) Australia Hawai Nowa Zeeland Tnnulele— Stat Statele di Oceania: (Tahiti, Melanezi Societiti, Marchize,Tethiaro, Morcea. Oferte: Oferte vacaniere, afaceri, pelerinaje, sportuei nautice, shopping, cecoturism: Arabia Saudia Insulele din Oc. Emiratele Arabe Indian (Comore, cele Destinatiile turistice de pionicrat sunt areale greu accesibile, cu conditii naturale aspre, dar interesante prin habitat, fauna si flora (uncori), peisaje sau fenomene metcorologice: nu au o oferta definita si nici amenajéri turistice si de infrastructura side aceea nu ocupa un loc aparte in turismul mondial, Sunt destinatii de perspectiva. Se inseriu ca destinatii de pionierat: regiunile aretice: Groenlanda, Extremul Nord-Canadian, Laponia, Extremul Nord-Rusesc, Patagonia: uncle insule vuleanice: Islanda, Insula Pastelui (cu celebrele statui gigant), Insula Lipari (Italia): insulele preantarctice (din Argentina si Australia); art tropicale greu accesibile din Amazonia (Manaus), Congo si Zair. ariile desertice din Africa (Sahara, Namibia, Kalahari), Atacama (Chile); marile pustiuri australiene (Victoria, Gipson, Marele Desert de Nisip, Tanami) cu interesante parcuri nationale si peisaje desertice ete DESTINATII TURISTICE DE PIONIERAT reglun! aretice: Groenlanda, Extremul Nord-Canadian, Extremul Nord- Rusese, Laponia, Patagonia insule Vuleanice: Island, Lipari, Insula Pastelui Insule preantaretice din Argentina si Chile ani tropical sf ecuatoriale greu accesible din Amazonta, Congo, Zar ari deyertice din Afriea (Sahara, Namibia, Kalaharf) marile pustiuri australiene (Victoria, Gibson, Tanami, Marele Deyert de Nisip) marie pustiurt din Mongolia gl China (Gobi) marile masive montane din lume (Ia peste $.000 m) Destinatile turistice: arii protejate se remarca printr-o cerere turisticd evident si in crestere (vezi cap. 6). Oferta este tot mai diversi in raport cu dimensiumile si pozitia geoclimatica a destinatiilor, de la fauna, flora, peisaje pentna cunoastere, fotosafari, trasee turistice si plimbari, pana la practicarea anumitor sporturi, in conditit de protejare a ecosistemelor si a practicarii ecoturismului, Destinatiile turistice, in general, sunt arile protejate amintite in acest capitol sau in alte capitole din manual ARI PROTEJATE oferta: ecoturism, educatie, recreere, odthna a Parcurile Nationale din SUA Parcurile Nationale din Canada Parcurile Nationale din Africa si Australia, Parcurile Nationale din Europa Rezervatii Nationale de Recreere (SUA) Rezervafiicinegetice sau de vinitoare din SUA yiDestinatia reprezinta, locul sau spatiul geografic unde un vizitator sau un turist se opreste fie pentru o noapte de cazare, fie pentru o perioada de timp, sau punetul terminal al vacanfelor turistilor, indiferent daca ei calatorese in scop turistic sau de afaceri Prin destinatie turistica se poate infelege o tara, o regiune din cadrul unei fari. un oras, un sat sau o stafiune. Indiferent de tipul destinatici, sarcinile marketingului sunt accleagi: erearea unei imagini favorabile a destinafici la nivelul -amentelor {inti de vizitatori, conceperea unor instrumente de sustinere si difuzare a imaginii si, nu in ultimul rand, promovarea imaginii destinatiei in zonele de origine, Aceste subiecte vor fi tratate in a doua parte a acestui capitol Sa prezentam mai inti cdteva din tipurile principale de destinatii turistice > destinatit clasice. Acestea sunt in general orage care dispun de un bogat patrimoniu arhitectural, cultural si istoric, foarte potrivite pentru petrecerea unei vacanfe sau pentru o vizita de durata mai lunga (exemple: Paris, Atena, Roma ctc.). Tot aici pot fi incluse i multe din stafiunile montane sau de litoral (cum ar fi Saint Tropez, Kitzbilel, Aspen $i multe altele); > destinatit naturale cum ar fi Delta Dunarii, rezervatia Serengeti din Tanzania sau Cascada Niagara din Statele Unite. Aci turisti vin pentru a admira peisajele sau pentru a lua contact cu bogatiile naturale ale regiunii (flora, fauna): > destinatit pentru turismul de afacert. Acestea sunt importante centre industriale si comerciale, unde exists facilitai turistice de inalt nivel si posibilitagi de agrement variate, fapt care le face atractive pentru oamenii de afaceri. Exemple New York, Manchester, Lille ete > destinatit “pentru o noapte”. Este vorba in special de localitatile aflate intre marile destinatii de vacana si zonele de origine ale turistilor > destinatit pentru sederi seurte, Aceste sunt in general orage mai mici in care existd obiective de patrimoniu (uncle chiar celebre) care le fac atragatoare. Dou exemple bune din aceasta categorie sunt orasele Pisa din Italia si Bruges din Belgia. In ceea ce priveste principalele clemente componente ale destinatiei turistice, Astfel, unii autori disting trei categorii de elemente ale unei destinatii + elemeniele constitutive de bazd, numite si “inima” sau “miezul” destinatiei: localizarea geografica, climatul conditile naturale de la fafa locului, siturile istorice si arhitectonice: + elementele periferice naturale (mprejurimile destinatiei, populatia local, ambianta general de la destinatie) + elementele periferice create (facilitijile de divertisment, facilitaqile de cazare si alimentagie, serviciile comerciale, infrastnuctura de transport). + Altiautori grupeaza aceleasi clemente tot in trei categori, dar intr-o maniera putin diferit + natura, care reprezint& de multe ori principalul element care stimuleazA interesul vizitatorilor: + climatul, Foarte multe persoane caitorese cu scopul principal de a gisi un climat diferit de cel al regiunii in care locuiese: + cultura, Este vorba aici atit de elementele de patrimoniu istoric si cultural care vorbese despre trecuru! destinatiei, cat si de elementele care definese cultura ei din prezent (oameni, stiluri de viaja, obiceiuri ale locului etc.) O alta clasificare este cea care imparte componentele unci destinatii in patru categorii, si anume: punctele de atractic de la destinatie, faclitatile si servciile de la destinati, eaile de acces eatre destinatie si imaginea destinatiei. Fiecare dintre aceste categorii cuprinde la randul siu mai multe subcategorii Punetele de atractie de la destinayie Acestea sunt cele care determina in mod decisiv alegerea respectivei destinatii de cAtre turigti si influenteaza comportamentul turistilor la destinatie, Putem include aici + patrimoniul natural: peisaje naturale, run, lacuri, mare, plaja, parcuri sirezervatii naturale, climatul, in general toate caracteristicile fizico-geografice ale destinatic si resursele sale naturale: + patrimoniul arhitectonic, atat cel istoric eat gi cel modern: + patrimoniul cultural: teatru, muzica, folclor, muzee ete. + patrimontul industrial: fabrici $i elemente de arhitecturd industriala interesante pentru vizitatori + arractiile sociale: felul de viata al populatiei locale, limba, cultura, oportunitai de contacte sociale ete + atractit sportive: stadioane, patinoare, partii de schi ete. Aceste elemente constituie de fapt "forta motrice" a oricarei activitayi turistice. Luate impreuna, ele alcatuiese ceea ce se numeste mediul destinatici respective: natural, economic. cultural, social. Numdirul de vizitatori pe care destinatia il poate primi intr-o perioada de timp (0 zi, o luna, un an), far riscul deteriorarii mediului si fra diminuarea atractivitati sale, reprezinta capacitatea destinatic. Facilitayile si serviciile de la destinayie in raport cu elementele de patrimoniu, aceste facilitati sunt doar componente accesorii ale produsului turistic. Aceasta nu inseamna insi cA nu sunt necesare: multe din ele sunt chiar indispensable, Aici avem in vedere in special umaitoarele elemente: + sparpile de cazare: hoteluri, moteluri, vile, apartamente, case particulare, case de vacant, ferme ete: + servictt de alimentatie: restaurante, barun, cafenele, fast-food-uri, cofetdri ete. + transportul ta destinayie: autobuze. tramvaie. troleibuze, taxiuri, rent car, biciclete, teleferic, telescaun ete.: pot fi grupate in mai multe moduri+ centre comerciale si agentti de turism: * alte servict: fizerie/coafura, informati. politic. pompieri ete. Caile de acces Elementele enumerate mai jos afecteazA durata, costul si comoditatea cu care turistul ajunge la destinatie: + infrastructura: sosele, e&i ferate, poduri, acroporturi, porturi et + echipamentele de transport: capacitatea si viteza de deplasare a vehicolelor de transport; + reglementarile guvernamentale in domeniul transporturilor. Imaginea destinatiet Comportamentul consumatorului, atitudinile, perceptiile si imaginile au un rol important in decizia de alegere a unei destinagiituristice. Imaginea este totalul perceptiilor, convingerilor gi perceptiilor pe care le au oamenii in legaturd cu respectiva destinatic, Imaginea unci destinafii nu ane neaparat la baz o experien{a anterioard, adica o vizita la destinatia respectiva, De exemplu, chiar gio persoana care n-a fost niciodata la Las Vegas poate avea o imagine mental a statiunii (din cari, din mass-media, de la prietenii care au fost acolo) si probabil ea a decis deja, pe baza acestei imagini, daca se simte atras4 de Las Vegas sau dimpotriva. Toate destinatiile turistice au o imagine proprie. iar interesul marketerului este de a dezvolta, sustine sau modifica anumite elemente de imagine in scopul influentarii comportamentului potentialilor vizitatori. Acest Iucru este foarte important si pentru prestatarii individuali de la respectiva destinatie: imaginea lor tinde a fi apropiata de imaginea globala a destinat Avand in vedere importanta deosebiti a promovarii imaginit destinafiei, urmatorul subcapitol va fi consacrat un mod special acestui subiect 1.5. Punct de atractie ca destinatie turistica locala Destinatia constitute legatura catalizatoare ce uneste, mentine si propulseazt toate si respectiy transportul, cazarea, alimentatia si agrementul, fiind un element complex si sp. Se considera ca destinatile turistice sunt produse complexe compacte, precum parcurile turistice, hotelurile tip club si satele de vacanfe. Ele sunt, adesea, conduse de 0 singura firma comercial care inchiriaz’ spatii de la o alté firma comercial, salon de infrumusetare. baruri, cluburi, magazine ete. Totodata, pot fi considerate ca find destinatii turistice toate continentele. Pentru a putea fi considerata destinatie, un loc trebuie si dispuna de un potential turistic corespunzitor si si indeplineasca, in acelasi timp. si alte cerinte legate de infrastructura, bunurile si serviciile complementare, ce-i pot mari atractivitatea, diferentiind destinafiile si determindnd piefele tinta spre care trebuie orientata atentia firmelor de turism in functic de optiunile turistilor, de asteptari si de modul de petrecere a vacanfei, in cazul unei destinatii turistice sunt urmarite o serie de elemente determinante. Infrastructura si seviciile oferite reprezentnd unul dintre aceste elemente. Un alt element il constituie gradul de cultura si localizarca geograficd a unei zone, precum si locuitori ei, traditile, stilul de viata si relatile sociale. Publicitatea, de asemenea, reprezinta un element cheie in prezentarea si scoaterea pe piata a unei destinaii turistice. Prin prisma publicitaii se formeazt o imagine in mintea potentialilor consumatori despre produsul turistic. Se intampla ca, uneori, aceasta imagine si difere de cea real, ceea ce, adesea duce la un esec al activitafii turistice, Tot cao forma de publicitate, dar ceva mai profund’, imaginea unci destinatii poate fi influentata de mituri si evenimentele ce se petrec in interiorul granitelor. Exist mai multe tipuri de destinatii diterite in fumctie de turisti si/sau unititile administrative care igi asuma responsabilitatile pentru acestea + Stafiuni de sine statatoare — hoteluri de tip club, sate de vacanga, = Sate, orage —turismul urban gi agroturismul (turismul rural); + Zone care au o tema specific’, precum pare 515b1 If urile nationale (Retezat, Cozia, Paring): + Regiuni definite de limite administrative sau de numele zonei (Tara Hategului, Tara Mofilor, Tara Oagului ete.) + Tati + Grupuri de tari (Caraibe) si continente. Pe piata turistica exist o mare concuren{d intre destinatile turistice pentru atragerea de cat mai multi turisti. Se observa clar intensificarea activitajii de marketing, stimulaté de autoritaqi si de firmele de turism, prin care se urmareste construirea si consolidarea unci imagini cét mai favorabile asupra destinatici turistice Imaginea lor depinde in mare masura si de experienfa personal a consumatorilor, de transmiterea prin viu grai, de istorie, mijloacele mass-media, dar cel mai important pare a fi modul in care oferta publicitara satisface asteptarile si nevoile create Spre deosebire de atractii. considerate a fi, in general, unitati singulare, locuri sau zone geograficede mici dimensiuni si usor de delimitat, bazate pe o singura trisdturd distinctiva, destinatiile turistice sunt zone mai vaste, care includ un numdir de atractiiindividuale, precum st serviciile oferite tuistilor. Ine atracti si destinai exist, in mod evident, o legéturt putemict de obieci existenfa uneiatraeti majore stimaland lor, indiferent daca atractia este o plajd, un parc tematic sau un parc de distractii. Odat’ cu dezvoltarea destinatiei se nasc alte atractii secundare, menite s& exploateze ct mai bine piata. Isin jurul unor atractii se dezvolta numeroase servieii si facilitati turistice (unitafi de cazare, de alimentatie, sisteme de transport. servicii de asistenta si informare pentru turisti etc.) O serie de activitati turistice folosesc atractiile ca pe 0 adevarati « materie prima », de care depind. De exemplu, baile de soare depind de existenfa unei plaje. iar practicarea sporturilor nautice depinde de existenta unor baze sau porturi de agrement ete Atractiile pot fi clasificate in dou mari categorii: cele principale si cele secundare. Atractiile principale sunt, in general, cele care constituie motivul principal pentru intreprinderea unei ealitorii, acestea constituind resursa vitala: pentru desfigurarea unei activitati preferate, locuri in care turistii (sau vizitatorii) igi petree majoritatea timpului de vacanté. Spre deosebire de atractiile principale, cele secundare, sunt, de regula, acele locuri vizitate in drumul spre sau de la atractiile principale, rolul acestora fiind de a intrerupe o calatorie mai indelungat, ori de a aduce 0 schimbare (0 variatie)pe parcursul unei calatorii, Dacé o plajai poate reprezenta un exemplu tipic de atractic principala, ca si un pare de distracti, iar un restaurant ~ popas ori un centru de artizanat pot fi doar dou exemple posibile de atracti secundare Pentru a spori veniturile incasate de la vizitatori sau turisti, in zona multor atractii principale sunt dezvoltate serie de servicii menite s4 fi determine pe vizitatori s4 nu mai fie tentati de alte atractii secundare, amplasate in alte locuri. Zona asupra careia se poate exercita atractia poate s4 fie una restrins, local, poate fi regional, atréigind vizitatori dintr-o intreaga regiune a unei fri sau poate fi national sau chiar international. Sunt destul de putine atractiile care au zone de influenta nationala, iar cele cu influenta internationala sunt si mai putine (cum ar fi Piramidele din Egipt, Marele Canion, parcul de distractii Disnay World sau evenimente precum Jocurile Olimpice). Majoritatea atractiilor naturale (cu exceptia plajelor) se gasesc in zone rurale. Stafiunile litorale gAzduiesc, prin traditie, parcurile de distractie de amuzament, precum si porturile de agrement. Exist ins si dou categorii de zone urbane care gazduiese atractii. Astfel, pe de o parte, oragele si municipiile istorice re giizduiesc numeroase edificiireligioase (catedrale, biserici), centre de sinatate gi unde se organizeazi numeroa evenimente cultural, iar pe de alta parte, existd orage industrale, unde se pot desfigura evenimente sportive importan precum si manifestari expozitionale. turismul putand fi utilizat ca o solutie pentru regenerarea urbana Atractiile pot determina aparitia de destinati si servicii turistice, prin construirea de structuri de primire turistica in jurul atractiei. Este deosebit de sugestiva, in acest sens, comparatia atractici cu un fir de nisip in jurul circia creste 0 perla, care simbolizeaza destinatia tuistica Majoritatea destinatillor de succes ale lumii s-au dezvoltat pornind de la o atractie major. Astfel, faima de care se bucura localitatea Luxor, din Egipt, se datoreaza existentei piramidelor si a Sfinx-ului, cea.a oragului Cantebuing de la catedrala sa, aga cum cea a oragului Orlando vine de la Disney World. Marketingul acestor destinafii este centrat asupra atractiilor respective, astfel incat acestea devin simbolul destinatiei in mintea turstilor. in timp ce unele destinagii se bazeazd pe o singuri atractie, altele dezvolt& noi atractii, pentru a satisface cererea vizitatorilor gia spori durata gederii acestora Conform teoriei ciclului de viata a produsului, cu timpul, este posibil ca anumite destinatii si ajunga in etapa in care atracpile originale intra in declin. Un asemenea fenomen a putut fi observat deja in uncle staiunt litorale britanice, unde facilitatile traditionale pentru distractii s-au inchis, nemaiatrigénd suficienti vizitatori, iar hotelurile s-au transformat in sanatorii private Impactul destinatiilor turistice Attactiile pot avea 3 tipuri principale de impact : cel economic, impactul asupra mediului si impactul socio-cultural. acestea aflindu-se, de obicei, in raporturiinter-relagionare. Impactul economic al atracfiilor imbracd att aspecte pozitive, cat si negative. Astfel, atractile pot sprijini dezvoltarea economic, atit a comunititii locale, cat sia economiei unei (ari, prin incastrile de la miile de vizitatori, att autohtoni cat si strdini care sunt atrasi de asemenea obiective, Atunci cand sunt atrasi turisti straini, valuta incasata de la acestia poate imbuntati balanta de plati exteme a unei fri Atractile, in general, pot aduce venituri importante la bugetul de stat, sub forma impozitelor si taxelor platite de agentii economici care igi desfasoara activitatea in jurul respectivelor atractii, chiar dac& nu sunt percepute taxe speciale pentru vizitarea atractilor sau aceste taxe sunt nesemnificative fata de cheltuielife presupuse de construire si intretinere a unor atractii de tipul celor construite de om. De asemenca, atractiile crecaza locuri de munca, atét direct, cat mai ales, indirect, in cadrul firmelor care presteazi servieii necesare vizitatorilor. Efectul multiplicator al cheltuiclilor realizate de vizitatori poate si fie deosebit de important pentru economia locala. Existé insd i aspecte negative, legate de faptul c& administrarea si conducerea unor atractii sunt foarte costisitoare, 0 parte insemnatai a cheltuielilor revenind guvemului central. De asemenea, locurile de munca in cadral unor atractii precum muzeele sau chiar al unor parcuri de agreement sunt relative slab platite. in special in cazul parcurilor de agreement care necesita un aport intensiv de capital Impactul asupra mediului, spre deosebire de impactul economic al atractiilor se considerti ca este, mai degraba negativ Impactul variaza in functic de natura atractiilor . Astfel, in cazul atractiilor naturale si a celor construite de om, care mu au avut initial o destinatie turisticd, problema consta in chiar impactul vizitatorilor asupra atractiei. In cazul atractiilor construite de om cu scop turistic, precum si pentru gazduirea unor evenimente speciale impactul negativ asupra mediului 19