REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA 8 CONSILIUL NATIONAL PENTRU STIUNTA ‘SI TEHNOLOGIE. INSTITOTUL ROMAN DE STANDARD DE STAT RDITYE OFICIALA DESENE TEHNICE DE CONSTRUCTHL LIND, COTARE, REPREZENTART CONVENTIONALE, INDIgy my ie CLE TAN AS 2 OA STAS 1434-83 Iniocuteste STAs 1684.75 Casitionrea alfanumerios sib |e a / LINES, %,, CONVENTIONA| aa Obieet tehniee de e 1.2 Domeniu do aplicare sdelor de Stat este urmérita conform legil, Reproducerea interzis. nice TATIONS CONVEN INDICATEUR, INELLES, 1 GENERALITATT Prezentul standard se refer la modul de intocmire si_prezentare graficd a desenelor astrucfie gi arhitecturi, corelat eu prevederile STAS 415-80, STAS 9796/1-81, STAS 614-76 si STAS 9796/2-81. Prevederile prezentului standard se aplici la desencle cuprinse in documentajiile teh- estinate execujiei lucririlor gi a preseriptiilor tehnice din domeniul constructiilor gi arhi- MEPHEIE JWitHMth, YCOBHEIE OBOSHANE IA itont. Peuieshne fa) (dost. Peuice! BIBLIGTECA ) tweturii. Pentra desenele de construcfii din beton armat, construc|ii metalice, instalajii, uti- laje, mobilier ete., pentru executarea ciirora prevederile specifice sint euprinse in alte standarde, rimine obligatorie respeetarea, prevederilor prezentului standard daci nu se fac alte menfiuni in standardele respective. Nerespectarea Standa: ‘Aprobat de = INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Str, Roma nr, 32-34 BUCURESTI ‘Telex 11812 CNST R 22 Pag, PRETUL LET 6,00 Blaborat inifial tn 1950 Reviguit in 1956, 1960, 1967, 1078 9 1088 Data intririt in vigoare : 1983-04-01STAS 1434-83 fel. shoal 2 LINIL 2 aru! si grosimea linllor utilizate la intocmivea, desenelor de construefii sint conform tabelului 1. Grosimen de bazi b se alege in funcfie de miirimea si natura desenulut intre 0,4. . 2mm, Clasa de grosime se simbolizeazt printr-o cifni astfel : — linia, groast (b) prin cifra 1; — linia mijlooie (aproximativ b/2) prin cifra 2; — linia subtire (aproximativ b/4) prin cifra 3. Tabedol 1 "ipa tet | Destinata slflcie (C,) Contururt 31 muchlt vioute tn vedert $1 sestiunt Garbe'de nivel prinetpale Continutt (@) iil de cote, Halk jul olurt ta ust gf ferestre, lint fatle pentru cote, notdri sav observa seise pe de Sen, conturuni de sectiuni Fabstute Gurbe de nivel curente roast (G3) | Contururi ao sectione, tabete, chenare pentra desene subtire (C3) subjire ou zigzag (C) jh {de rupturl sf intrerupert || subpire ondurats (6) TX ___| Hit de eupturt 9 intterapert Contururi si muchit acoperite de alte clemente Intrerupté (1) | mijtocie (1) a subjire (’) | Parti situate in fafa planatal de sectionare iilocte %) Ortee fel de axe, cu exceptia axelorfndieate la Gy st Py ‘Linte-ponet (P) subline () Axcle geometrice ale piescler componente ——— _| Tresee e sectionare Lint de inteerupere ‘OBSERVATIL 1 Se pot ultliza gi alte tipurl de tint, eu obligata s8 se specifice pe desen semnifteata lo, 2 Linlile-punct theep gl se termink cu segmente de linie; intretaterealinilor-pumct ¥e face auamat prin segmente, 3 COTARE 3.1 Reguli generale 3.11 _ Prin cotarea unui desen de construcfie se infelege insorierea in acel desen a dimensiu- nilor parfiale st totale, necesare pentra determinarea precisi gi cla a tuturor elementelor Teprezentate. . Cotares trebuie fiicutd in aga fel incit si nu fie nevoie de calcule suplimentare pentru doterminsrea dimensiunilor elementelor reprezentate. Masurarea direct pe desen nu poate servi drept baz% pentru determinarea dimensiunilor necotate ale elementelor ce urmeazi afi exeoutate. 3.1.2 Cotarea’ construotiilor metalice se face conform STAS 9773-82, iar a celor din beton i beton armat conform STAS 855-79. Serierea cotelor se face conform STAS 186-74.3.2 Blementele cotati 32d Lina de cots indick lungimea san unghiurile Ia care se ref Valoarea dimensiunii respective. cota si pe care se inserie 3.2.2 Fiecare dimensiune are o linie de coti corespunziitoare. Liniile de contur, axele, liniile Ajutittoare si prelungirile lor nu pot fi utilizate ea linit de cot: Liniile de cota se traseazi paralel en dimensinnile Ia care se referii. e, ca si distanta dintre linia de cotit cea mai . Pozifionarea liniilor de eotd succesive ediati apropiere a clementulat gi 3.2.3 Distanja Intre dou linii de coti succe apropiatit si-elementul cotat, va fi de minimum 7mm se face incepind cn linia pentru cotele partiale, trasat’ in b terminind cn. linia pentru cota totali, 3.24 — Liniile ajutitoare se folosese pentru delimitarea portinnilor eotate, in enz linia de cot nu taie contural elementului le eind pendieulare pe liniile de eotii, pornese de la conturul elemen- fanfic apropiat de acest gi depiisesc liniile de cot eu aproxi- mativ 2 mm. Exceptional, Liniile ajutitoare se pot. intretilia cn Tiniile de cot la 45° sau 60°, dacit axtfel cotarea devine mai claxi. La. reprezentirile conturate cu linii groase, liniile ajue titoare se traseazi la exteriorul conturului (fig. 1). Liniile ajutditoare sin| ‘tului roprezentat sau de la. 0 \beton 8 200. 600 S 20) Wyyyy os_[es eG + | J | 75 pa 2 Fig. 1 8.2.5 Linia de cot pentru eotarea areolor de cere sau a elementelor cu alte curburi se trae seiizt echidistanjati de cnrba elementului sau prin translatarea acesteia, iar liniile ajutitoare sint normale la curb sau paralele intre ele. Liniile de cotis pentru cotarea unghiurilor sint circulare cu centrul in virfal unghiulut si delimitate de laturile acestuia sau de prelungirea lor cu linii ajutitoare.3.2.6 La cotarea reprezentirilor axonometrice, liniile ajutittoare se traseaz% paralele intre le, urmind direotiile muchiilor elementului reprezentat (fig. 3) 32 8.2.7 Delimitarea dimensiunii cotate se indic& pe linia de cota prin punete, linii scurte Ia 45° sau siigoti desenate la intersectia acestnia ct linia ajutiitoare. Pe un desen se va folosi un singur mod de delimitare a liniilor do cot’. Exceptional, in cazul Kiniilor de cota terminate eu sigeti se pot folosi si puncte intermediare pentra delimitarea intervalelor mici (fig. 4). tT “y ft ey | +t ASB: Liniile de coti ale unghiutilor, razelor si diametrelor se delimiteazi numai eu siigeti- Dact in reprezentare aceste linii de cot sint mai mici de 6 mm, sigoile se indica dinspre exte- rior sau se utilizean’ o linie de referint (fig. 5). aT , \ So Centrele arcelor de cere se indic’, printr-un cereule} sou printr-o crucinlija, daci nu sint determinate de intersectia a dou axe. Cind centrul nu poate fi reprezentat in cadral dese- nului, dar indicarea lui este necosari, linia de oot a razei ge traseau In direcfia eentrului si se prosedeans ca in tig. 6. Fig. 5 scxscenc!5H STAS 1434-83 3.2.8 Cota indied valoarea numerici a dimensiunii considerate; in unele eazuri ea poate fh exprimati printr-o liteni. Cotele se seriu imediat deasupra liniei de cots la aproximatiy 1 mm. distangii gi pe oft posibil la mijlocul intervalului. ‘Daek distan{a dintre extremitiiile liniei de cotti este prea mick si nu permite sorieres cotei, aceasta va. fi serisi pe prelungirea liniei de cota, respectiv tn intervalul cotes vecine (fig. 1). ‘fn camul unui gir de distanfe mici, cotele se seriu alternat, peste gi sub linia de cot’, in dreptul unei, lini de indicatic. . 3.2.9 — In reprezentirile exceutate pe o plang la aceca ‘singur’ iniltime nominal. 3.2.10 In raport ot inclinarea liniet de coti, cotele se scriu astfel ineit si fie eitite din fay 51 din dreapta, desenul avind pozitia normala’ (cu indicatornl in dreapta. jos). Se va evita tra- Satea liniilor de cota cu inclinarea euprinsi in zona de 30° haguratd pe fig. 7 Respectind acecasi regulii, valoarea, unghinrilor se serie pe linie de cota circular, Ineli- narea lintel de cot find ascmuit’ on directin, coardet unghinlui respectiv (fig. 7). sear, serierea eotelor se face cu 0 Fig. 7 3.2.11 Cotele inserise mu trebuie si fie intersectate de linii din desen care pot impiedica citirea lor san pot produce confusii. Hagurile unui eimp si sermele conventionale se intrerup pentru serierea eotelor (fig. 8). GET Le ey % CY, Fig. 8 Ss 8.2.12 Pe desenele do ansomblu, daci specificul desenului nu are alte reglementir, cotele mai mari sau egale eu 1,00 m_ se indict in metri, cu dows zecimale (chiar dack acestea sint zero), jar cele mai mici de 1,00 se indick in centimetri. Dae trebuie indicaji milimetri, acestia se in- scrin sub form‘ de exponent (2,37° respeetiv 12%). ‘Pe desenele de detalin eotarea se poate face gi in mm. 3.2.13. Pe desenele de ansamblu se inseriu cotele dimensiunilor nominale ale elementelor brute (aidirie de rogu, beton armat sau beton simplu netencuit; ete.), iar pe desenele de detalin ele- mentele se eoteazt cu dimensiunile de execnfic. Exomplu: grosimea peretilor de ciriimidi in desenele de ansamblu se coteazi cu 7% 12%, 20, 30, 37° etc. iar in desenele de detalin se coteasti 6, 115, 24, 29, 36° — in centimetri, sau 68, 115, 240, 290, 365 — in milimeti. 3.2.14 Cotele dimensiunilor care nu. sint reprezentate I scara desenului se subliniazi, ou ex- ceptia elementelor de construefie, figurate intrerupt. Cotele care nu se pot indica cu precizie gi trebuie veriticate la executio sint procedate de semnul~ (fig. 9) 30,00 600 arnt 3 a_i| STAS 1434-83 —6- Cind sint previzute dowd alternative de execufie, cobele pentru a doua alternativa se in in parunteze. In desenclo destinate execufiei se recomandi si se ovite utilizires acestul stem. 3.2.15 Cotele diametrelor sint precedate de semuul conventional 2; aceasti notare nu este obligatoric pe reprezentarile cu contur circular. In cazul eercurilor eoncentrice, pentru a evita trasarea mai multor linii de cot prin acclasi centrn, se poate folosi cotarea la exterior sau pe line de referinti (fig. 10). 360 e AA Se Fig. 10 Cotele razelor arcelor de cere sint precedate de litera R, dack contrul areului de core amu este indicat in desen (fig. 6). Deasupra cotelor, misurind Iungimi curbilinii, se pune semnul de are (=) (fig. 2). 3.2.16 Liniile de indicatie san «| - referint (liniile frinte) se folosese in cazul cotirii intervale- or mici, cind spatiul dintre extremitiitale liniei de coti, nn este suficient pentru Inserierea cote: (fig. 1).’Liniile de refering se folosese gi pentru diferite alte notiri sau observafii inserise po deson (fig. 11). dom zidarle de protectie hygrorolate wisem zidane Ge carzimids 1, | Ftem tesco Fig. 14 Pentru precizarea zonei din desen la cate se refer’ obsorvati tu en puncte, ofnd ae oprse peo raprafas— gl ou sgl, cod te oprere pe ol lig. 5). 3.2.17 La cotarea desenelor se va evita: — intersectarea liuiilor de coti intre ele sau cu liniile ajutittoare ale altora; — frasaren liniilor de cote exterioare in intervalul reprezentiinii obiectulul ; — treverea iniflor de cot’ prin goluris — intersectarea liniilor de indicajie sau de refering’; — trasarea linitlor de indicatie sau de refering, paralele eu Tinitle de contur, en axele do simetrie, eu linifle de cot’ si eu hagurile din zonele invecinate sau traversate : — repotarea eotelor pe acoeasi proiectie a elementului. 3.2.18 Cota de nivel este valoarea numerics a diferenjei de iniltime dixtre un punet al constructiei si un reper de nivel stabilit pentru referire. Pentru cote de nivel absolute, repertl este Supraiata Mirii Negre, iat pentru cote relative, in general se alege ca reper de nivel supra- fafa pardoselii finite a parteraiui corpului prineipal al clidirii. In eazmri speciale san pentru alt gen de construe se ulege cu repor de nivel pentru eote relative oricare alt suprafat earac: eristica a lncritii. 3.2.19 Cotele de nivel se indick in m-tri, ou dou zaciniale (chine dack acestea sint zor), in ferent do modul de inscriere a celorlalte dimensiuni. Cota nivelului — reper se indick prin 4 0,00; cotele de deasupra nivelului — reper sint precedate de semaul plus (++), iar cotele de sub acesta sint precedate de semnul minus (~). 3.2.20 La inscrierea cotelor de nivel se utilizeam’ simboluri ttiunghiulare (triuughi echila- teral), on inilfimea egalé eu dimensinnes nominala a cifrelor de cots), astfel : — pentru cotele relative raportate lu reperul constructiet simbolul se innegreste pe jumitatea din dreapta . — pentru cotele relative, raportate Ia in nivel — reper din afara constru: simbolul nu se innegreste. |see SEAS 1434-83, 3.2.21 In proiectif verticale (seotiuni, clevatti, fafade) simbolul se deseneazt eu virful agezat Pe linia care indied nivelul cotat, orientat in ‘sus sau in jos; cota so sorie deasupra, brayului orizontal, trasat la. stinga sau la dreapta simbolului. In cazuri speciale, pentru claritatea deso- nului, simbolul cotei de nivel se poate reprezenta pe linie de indicajie. In proiectii orizontale (planuri), simboln! se completeazt ou un dreptunghi in care se serio eota de nivel (fig. 12), we Faso. 2a : =0,53 ye Spe 127 21.25 Pome c d pw 0,01 +1,25 e Semnificatia notatiilor din fig. 12 sint urmatcarele: a, b, inscticrea cotelor de nivel fats ge nivelul reper al constropiei, in proiec ii verticale gi orizontale ; gd inserierea cotelor de ulvel fattide un nivel — reper din afara coustructiei, in proiecfii verticale si orizontale; ¢ inserievea cote de nivel-reper al construcfiei fafa de un nivel-reper din afara construefiei; f cot do nivel notaté ew ajugotul Tiniei de indicafic. Fig. 12 3.3 Indieayii de detatin 3.3.1 Axle de trasare ale constructiei se noteaz& cu cifre arabe gi litere majuseule, inscrise patrate, cu latura de 6. . .9 mm., dup seara desenului. Axele transversale sau radialo ale constructiei se noteazi ou cifre si axele longitudinale sau oirenlare eu litere (fig. 18) . teR= Fig. 18STAS 1434. Notarea axelor dou% corpuri distincte aliturate, a axelor la rosturile de dilatafie (sau de trasare) ale acoleiasi clidiri si a axelor intermediare se face ca in fig. 14 a, 145, respectiv l4 ec. 4 qe pnp ht dg Hb ob fc a b Fig. 14 3.3.2 Dimensiunile gi pozifia stilpilor se coteant ea in fig. 15. oo oS tt 3.3.3 Secliunile clementelor mici, traverse, gtinzi, sipci, etc. pot fi cotate gi prin Inserierea pe 0 linie de referinj a dimensinnilor celor dow laturi, inmulfite intre ele. Prima cots inserisi va fi lature orizontalé 2 elementulai, dup’ pozifia sa in construetie (fig. 16). SHS 1020 a6, ie Fig. 16 3.3.4 La repetarea in gir a unor clemente identice sau echidistante, agezate pe aceeasi linie, 86 poate inlooni girul de cote parfiale ou o cota totals intre axele sau fetele elementelor margi- nale, sorisi sub forma unui produs, intre numirul distanjelor egale si dimensiunea care so re- ott, La capiitul girulai se eoteazd unul sau dou elemente, precum si dimensiunea care se Tepeti (fig. 17). AB eens me 5x3.00 = 15,00 i Fig. 17 3.8.5 Cotures unor elements de coustruchil suecesive, pozijionate prin distant misurate a un repor comun, se poate faco prin inserierea eotelor pe o singuri linie de coti, delimitata cu punct pe linia de reper si eu sige{i pe liniile ajutitoare (fig. 18). 0] 660 13,40 19,80.) Fig. 18: : ee —9— STAS 1494-83 3.3.6 Cotarea elementelor de construcii simetrice, reprezentate integral, se poate face in- seriind cotele parjiale de o singuré parte a axului de simotrio, iar cotele generale complet. Daci, elementul simetric este reprezentat numai pind Ia axa sa de simetrie, cotele so indied si se raporteaad, pints la aceastit axi (fig. 19), iar in cazul elementelor cilindrice, pe linia Ge cota total, eare depigeste axa de simetric cu 5. . .10 mm se inserie diametrul, precedat de semmul g (fig. 6). {In tonte canurile, axa de simetrie se noteazk cu semnul x (lig. 19) “" | ~*x Fig. 10 8.3.7 Pozifiile golurilor din perefii exteriori se indici pe linie de cotis, trasatd la exterioral iii prin cotarea suecesiunit din plinuri si goluri. Pozitiile golurilor din perefii interiori se indio’ prin cotarea distanfei de la marginea golului la reperul cel mai apropiat (zid, stilp, ete. fig. 37). $3.8 Golurile verticale in zidarie (cosuri, eanale, ganfuri pentru conducte) se cotcaz’ prin inscrierea pe o linie de referinhi a dimensiunilor sectiunil trausversale. Pentru golurile cu sec- {inne dreptunghiular’, prima eotit insorisi va fi Intura orizontalé, dupi pozitia normals & lesenului. Simbolurile nivelurilor pe care le deserveso golurile verticale in zidirie se noteagi cu S, P pentru sabsol, respectiv parter si cu cifre romane pentra ctajo. Indiltimea de la, care incepe golul unui cog de fum sau canal de ventilapie fats denive- Jul pardoselii respective se inscrie sub linia de referinf, precedaté de notajia h—...(fig. 20) 8x1 8.100 Fig. 20 Fig. 21 ‘Mai multe coguri de fum grupate se coteani ca in fig. 21. Daci este necesar, pentru diferenfierea in plannri a desti ntiliza simbolnrile din fig. 22. Cosuri de fum Cosuri ite Fig. 22 Seen liestantiemereeeeetiemestasneesidaeeteiiastiheiemeet oe ins nes| STAS 1484-83 = 10 - ; Golurile in plici se vor reprezenta ca in fig. 23. Fig. 23 Grosimea straturilor, foliilor, plicilor so poate indica {ir linii de cotii, po linii de re- 33. forint’, eota fiind prevedats de indicajia d=... sau de indicarea stratului (fig. 24). " ds5 5 Fig. 8.3.10 Pantele se vor indica printr-o sigeaté paraleli, cu panta si avind seusul de ureare peatru Seiti, rampe de cirenlatie, etc. si de coborire pentru pantele de seurgere.(acoperig, terasament, canalizare, ete.). Valoarea pantei se scrie sub form de raport sau de procent, deasupra sigefii (fig. 25). In planuri, sigetile indicind sensal de urcare la rampe gi seri vor avea lungimile ele- mentului respectiv. 3.3.11 Trimiterile 1a detalii sau note explicative se indick prin fractii insorise in eerculete 5 la numiritor se trece numirul sau indieativul detaliului, iar la numitor numarul planget tn eare este desenat, detalinl (fig. 26). (2 \s/ 26% -1:—." STAS 1434-83 4 REPREZENTARI-CONVENTIONALE Reprezentiirile conventionale ale principalelor materiale in seetiuni sint cele din ta- ‘Tabetal 2 Materfaul eprezentars Material, Repreceatare Pamint eto armat monolit Ia sea tinea rap 1:50 RITA. Beton armat la seara <1 2 elon semat prefabrieat 1a 30 Liehide earn > Metal ae profile gi bare rot Umpraturi Lem Inv seottone Tougitual nals Piatré noturalt eran tn seetione transver sald ‘Zaaeic in general Tuotstie termicd. toned ete (eu espe ‘uate de diet ‘Tencui Veolalie hidrofuyi | Mozate Ahociment, produse ule ip- abit Goam Beton simpio Indieren de natn. pene 77 dimensiun idl ae pat ty e ye hhasurare niforms ¢ numai eind este necesar a xe xconte Tn evi rile conyentionale se folose materialele din aleiituiri complexe. , Gin cauza sedrii desenului sau a dimensiunilor mici ale cimpului sew din alte cause, eprezentivile din tabelul 2, se admite haguraren uniforn.\, innegrires continu: npului sau alte reprezentiri, adiogindu-se in cax de necesitate o nota sauSTAS 1434-83 4.13 Hasurile se traseazi echidistant la 45° fajit de cadrul desonului. Dac& liniile de, contur ale elementutui reprezentat au fat de plangi o inclinare de 45° sau apropiati, hagurilé oblice se pot trage la 45° faji de direcfia principal a conturului elementului. Cind este necesani, o diferentiere a suprafefelor in contact, se poate folosi gi hiagurarea Ia 60° respectiv 30° fafti de cadrul desenului. Pe cimpuri invecinate hagurile se inverseaz’ ca directie sau se decaleazi. Densitatea hagurilor precum gi a semnelor conventionale se alege in funejie de seara desenelor si trebuie si fie identick pe toate proiectiile executate la acoeasi sear a unuia gi ace- Iniagi element. In seetiunile Ia care pirtile componente in contact sint din acelagi material, insi eu com- pactitiifi diferite, acestea se evidentiazi prin deusitatea semnelor convenfionale, respectiv echi- distanta. hagurilor. 414 Atunei cind cimpul detailat are dimensinni mati, reprezentarea materialelor se poate face numai pe o fisie ingustit, lu marginea eimpului (fig. 27). Fig. 27 42 Ruptuci 4.2.1 Pentru delimitarea obiectulni, atunei cind ac segte linia de ruptnri sau de intrerapere. Liniile de rupturi sau intrerupere pentru diferite materiale sint indicate in fig. 28. 4 mu este desenat in intregime, se folo- Fig. 28 4.2.2 Cind rupture delimitenzi mai multe elemente din acelasi material sau materiale diferite, pentru simplificaren desenului se poate folosi linia — punct Py (tig. 29),i ~~ -B- Blas ie. 4.2.3 tn cazul elementelor intrerupte, indiferent de material, indicarea intreruperii se poate face prin dows linii-punct paralele P, (fig. 9 si 30). + 1 | Fig. 30 43 Usi gi ferestre 4.3.1 In desenele executate la scara 1 :100 si mai mici, usile sl ferestrele se reprezint’ in plan ea in figura 31. Fig, 81 43.2, Cotoren cate obligatorie numal-in desenele de execufie, inseriind dimenstunile pe lini le cot. ig, 32 43.3 tn desonele executate 1a scara 1:50 gi mai mari, reprezentiirile sint indicate in tabelele Bai 4. ‘rabetut 3 emumie | Teprentay oomveninal | | es Y a cope nial = — ? Yor Usi duble sau euplate ew doschidere fm acclagi sens. cu DragSTAS 1434-83 —u- Tabelul 8 (continvare) Denumire Reprezentare convenfionalé Ugl batante Upl (gletvandurl) eu par} Iatseate xe Paste | oN l¥1Le ‘UM lanvandur) m8 44 canatuct | Us armonies Ust glisante Us! tumante OBSERVATIE 4 Cotele tnserise sub forma de fracfie indict dimenstuntle modulate ale golului in peret, ijimea Indien de Ta fafa pardoselt finite 2 In cereul de pe linia axet se inscrle indleativul upl din tabelul de timplicte 8 Sensul deschlderl usflor poate fl reprezentat g1 prin Iie inclinatd (usa Intredeschisd), anu este necesar pentru serlerea cotelor astfel: act spate respectiv= _ BLAn. i ‘Tadd 4 Denumirea Reprezentare conventional ame aim | Oo P80 P60 resize duble, 1 (cu) urechl 49, 204 erestre duble, fied (cu) 1 A 1? ¢ . ‘Upi-ferestre duble saw cuplate fr8 (eu) urechi Ferestre sh uslferestre cu nig de radiator In parapet duble saw cuplate en exterioare Ferestre cn obloane rulante, et chinga in stinga sau in dreapta | : Fereastri-ghigen | ousERvApIT 1 Cotele nserise sub formé de fractie indled dlmenstunile modulate ale golulul in pereti, astfel: ime aime 2 Tn cereul de pe inks axei se insorie tndicativul feesteet din tabelul de timplitic, Cereurite se figureard in este loral eluate. ss Tnaitimen pazapetotet, ela mivenat pardoseni finite, se moteard eu p=... gf se fase: PIE elteva ferestro, atuncl cind este acteagl = Ia toate ferestrelo en. parapete de tnaltimt diferite; 4 Nigele im parapete, pentru radia oare se indie punctatie a oem et pee ceeee 434 Golurile suprapuse so reprezintit si se coteazi independent, dupis eum sint cuprinse in planul de scofionare sau situate deasupra acestuia (fig. 33). Gi l| Fig. 33, Pentru golurile eu forme variate se inseriu cotele dreptunghiului de gabarit ow tri- mitere la detaliu (fig. 34). Fig. 34 43.5 In cazul golurilor in sidirie, in caro nu se monteaz timplitie, se pistreazt acclagt sistema de cotare, 44 Seefiuni 441 In desenul do construchii, secfiunile se exeoutt ou plane paralele cu unul din planele ge proiectic pe care este reprezentat obiectul, trecind prin portiuni caracteristice ale adestuia. In cazuri speciale, seotiumile se pot exeeuta on Plane eare si aibis alte pozifii, eu condifia ca pla- nul de tiifere s& fie perpendicular pe unul din planele de proiectie. Dispunerea projectilor se va face conform STAS 614-76.-l— STAS 1434-83“! 4.4.2 In desenal de constructii se utilizeai : — seciuni propriu- zise, in care se deseneazi numai interseefia intre planul de titiere gi elementul respectiv (figura 35 a); — seotiuni on vedere, in care so deseneazi si proiectia clementelor ce so giisesc in spa- tele planului de tiiero gi a ciiror reprozentare este necosaré pentru o mai bund injelegere @ obie tului (fig. 35 b). Fig. 35 44.3 Urmele planelor de seofionare pe planele de proiectie se numese trasee de seetionare. ‘Traseul de sectionare se reprezint& printr-o linie- punet subpire (P,), avind la capetele traseului si in locurile de fringere ale acestuia segmente de dreapti trasate cu linie continu groasi (0,) gi se noteazi cu eifre sau litere. Segmentole de linie continui groastt nu trebuie s& intersecteze linit do contur. La seofiunile cu vedere, direcjia de privire se indick prin sigeti perpendieulare pe tra- seul de sectionare care se sprijins cu virful pe segmentele groase. Se pot utiliza; - — seo{iuni rectilinii — traseu drept de seotionare (fig. 36 4); — seotiuni decalate, fieute cu plane paralele intro ele, decalate dup un plan perpendi- cular, Urma acestuia se reprezinti: cu linie continu subjire (C3) — traseu declarat de sectio- nare (fig. 36D). Pig. 36\ STAS 1434-83 : = 18— 444 Sectiunea fiicuti printr-o construefie cu un plan orizontal la un nivel caracteristic se numeste plan (fig. 37). PLAN PARTER 4 ace 475 _. ae 240 Tt 150 | 3 a 3 9 heed T ce iB p=90 1,00 130 5,55, | 3 ® 0 CAMERA DE ZI .4- S=21,76mp 3 | L. g ES BPS —— gave @ 207 2 § DORMITORS gq ) ~ §213,03mp,, 12" Bo Bi IL-3 iE A T I i 4 © DL r He 200 2.80 60) 75 17| ! 180 8,25 sa Hf Fig. 37= aa Pere Ee Denumirea de seefiune se utilizeazit, in general, pentru secfiunile verticale (fig. 38). SECTIUNE A-A t 30 al Elio | 2.80 ot Sl p20. 10,90 “3 | ye see | Hi 2 (ee ee oA whip ae BoD i Lei teh Seg on ihe Pig. 38 | 4.4.5 Reprezentarea in plan a noi seliri se face ca in fig. 39. Dimonsiunile treptelor se inseriu sub forma de frectie pe linia pasului Ia numiiriitor ; lifimen treptei, iar la numitor inalfimea. i ‘Treptele se numeroteazt incepind de la unu pentra ficeare ctaj sau in continuare, in- seriind numiirul primei si ultimei trepte ale fiecirei rampe. Litimea podestelor si Iungimea rampelor se coteazt pink la linia contratreptei (linia intrerupta). In camal sosrilor fink contratrepte, cotele se vor da pin’ Ia virful treptel. Pe palierele scirilor se vor indiea obligatoriu cotele de nivel respective. Nivelul planului de sectionare se va indica conventional printr-o linie continu sub- fire (C,) la 45° pe rampa intreruptii.SEAS 1606-58 — 20 — 5 INDICATOR 5.1 Indicatorul desenului de constrnctii are forma dreptunghiulari si este amplasat in colful din dreapta jos al plangef, alipit de chenar, eu latura lung’ paraleli en baza formatului, completat eu datele necesare ‘identificdrii desenului. 5.2 Indieatorul are tret miivint : — indicator more (fig. 40), folosit Ja, desencle in format mai mare decit A3 STAS 1-76; - indicator mic (fig. 41), folosit la desenele in format 548 8 | Indtativas, respeetiv namarul de ordine al planyet = ‘m eadral proteetalut in ear’ este Toloatt OBSERVATIE 2 Mentinnea .nlocuieste plansa nr. ..." se treee, dct este cazul, deasupra indieatorutu 2 Viaele de aprebare, autorizatic, stanipiare, timbre st eventuale observall sa iudeatll speciale necuprinsein laaje (de exer plange refoosti”) se vor tree pe deaeh in tinge Inilcatoruks dar et tal speoeny ae oe 5 me rentnale modificiri, observafii, adnotiri se vor insorie deasupra indicatorului pe o fisie limitati de Iungimea acestuia. Spajiul ocupat, va fi alipit de indieator, folosind o liniaenr’. dupa necesitiifi.